Sunteți pe pagina 1din 20

1.

Care sunt contribuiile lui Keynes la dezvoltarea teoriei economice? Georgiana Ionita analiza, din perspectiva global, a agregatelor naionale; crearea unui model de echilibru global n economie formularea teoriei moderne a monedei susinerea interveniei statale, n scopul de a relansa consumul i a asigura deplina ocupare necesitatea promovrii de ctre stat a unor politici macroeconomice adecvate, care trebuie s aib ca obiectiv prevenirea sau atenuarea crizelor economice, combaterea omajului, asigurarea sporirii produsului social i a venitului naional etc. Care sunt principiile liberalismului economic? Hristachi Mona

2.

a. Libertatea de aciune a oamenilor ca ageni economici; b. Indivizii au comportamente raionale, fondate pe preocuparea pentru maximizarea raportului avantaje/dezavantaje (sau a raportului profit/costuri) implicat de orice act aconomic; c. Pe pia se schimb mrfuri contra mrfuri i, ca urmare, moneda nu este dect un vl dincolo de care se afl procesele reale, economia real; d. Piaa este motorul reglrii economiei, alctuind acea "mn invizibil" care ghideaz pasiunile, sentimentele i alegerile (de soluii) individuale, spre binele tuturor; e. O latur a concepiei liberaliste este liberschimbismul, ca sistem n care schimburile economice ntre naiuni nu sunt i nu trebuie s fie supuse controlului statului. Mai trebuie subliniat c liberalismul are o cerin complementar indispensabil, care, din pcate, de multe ori este uitat: responsabilitatea; omul este liber n actele i alegerile sale, dar este responsabil pentru consecinele acestor acte. 3. Care este diferena dintre protecionism i liber-schimbism?-Miricica Laura

Liberschimbismul, ca sistem n care schimburile economice ntre naiuni nu sunt i nu trebuie s fie supuse controlului statului . Marea Britanie a fost timp ndelungat portdrapelul liberschimbismului, iar Adam Smith i D.Ricardo sunt cei care i-au furnizat fundamente teoretice, susinnd c o asemenea orientare de politici economice este profitabil pentru toi partenerii de schimb. Spre deosebire de liberschimbism,protecionismul, este concepia i sistemul n care comerul i industia unei naiuni sunt aprate de concurena strin prin msuri de ordin vamal i nevamal, adoptate de stat. Dei elemente ale unei asemenea gndiri i mai ales practici se ntlnesc la mercantiliti, bazele acestei teorii au fost puse prin lucrarea Sistem naional de economie politic (1841), scris de economistul german Frederich List, care, n opoziie cu concepia despre economia politic general (aa cum era ea tratat de gandirea clasic), fundamenteaz concepia c aceasta este o tiin care trebuie s permit naiunii s-i cunoasc interesele i cile pe care poate prospera. 4. Definii cererea. Factorii de influen ai cererii -Ada Onisoara

Cererea reprezint cantitatea total dintr-un anumit bun, care poate fi cumprat pe pia, ntro perioad determinat de timp la un anumit pre dat. Legea cererii: dac preul bunurilor, resurselor i serviciilor va scdea, n mod corespunztor ca crete cantitatea de marf cerut ntr-o anumit perioad i invers, dac preurile cresc, va scdea cantitatea de marf cerut n perioada de timp respectiv ( celelalte condiii rmnnd neschimbate. Factorii de influen asupra cererii: 1. Preul altor bunuri: Bunurile se pot clasifica n:

1. Bunuri substituibile acelea care satisfac aceleai nevoi sau trebuine ca i bunul X. Cnd preul unui bun substituibil crete, curba bunului n discuie se deplaseaz spre dreapta i invers. 2. Bunurile complementare acele bunuri care n consum se folosesc mpreun. Cnd preul unui bun complementar fa de altul scade, curba cererii pentru bunul iniial se va deplasa spre dreapta. 3. Bunuri nenrudite modificarea preului la un bun nenrudit cu bunul iniial nu influeneaz n nici un fel curba cererii la bunul iniial. 2. Veniturile: modificarea lor influeneaz curba cererii n funcie de natura bunurilor.

Tipuri de bunuri: a. Bunuri normale acelea pe care indivizii le consum mai mult pe msura creterii veniturilor lor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta (crete cantitatea cerut) atunci cnd veniturile cresc i invers (scade venitul curba se deplaseaz spre stnga scade cantitatea cerut). b. Bunuri inferioare acelea pe care indivizii le cer atunci cnd nivelul veniturilor lor este mai redus, dect atunci cnd nivelul veniturilor lor este mai mare. Curba cererii se va deplasa spre dreapta daca veniturile sunt la un nivel sczut i se va deplasa spre stnga odat cu creterea veniturilor. 3. Perspectiva (ateptrile) privind evoluia pieei ceea ce individul se ateapt n viitor, referitor la toate bunurile i faptele relevante pentru situaia sa economic. 4. Gusturile modificrile n gusturile indivizilor se vor reflecta n mod direct n cererea de bunuri i n deplasarea curbei cererii. 5. Ali factori de influen: factorii demografici, obiceiurile, specificul local, tradiiile naionale, factori natural climaterici, factori psihologici i sociali.

5.

Definii oferta. Factorii de influen ai ofertei -Vecerdea Alexandra

Oferta-reprezinta cantitatea maxima de bunuri sau servicii, pe care un agent economic este dispus sa o ofere spre vanzare, intr-o anumita perioada de timp, la un pret anume. Legea Ofertei-arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr- un bun pe care un ofertant o ofera spre vanzare(variabila dependenta),intr- anumita perioada de timp si pretul(variabila independenta) la care bunul respectiv se vinde. Factorii(conditiile)Ofertei: 1.Pretul resurselor-daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs sunt dispusi a produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru bunul respectiv inregistrand o deplasare spre dreapta si invers 2.Pretul altor bunuri-factorii de productie sunt atrasi spre acele activitati de productie unde sunt platiti la un pret ridicat.Daca pretul produsului X creste, este firesc sa se inregistreze o atragere a factorilor de productie spre acest produs, deci vurba ofertei se va deplasa spre dreapta si invers.

3.Tehnologia-introducerea tehnologiei-creste productivitatea-reducerea costului de productie.Curba ofertei se va deplasa spre dreapta, pentru ca producatorii sunt motivati a produce mai mult 4.Numarul de ofertanti-curba ofertei pietei( a tutror firmelor dintr-o anumita ramura care produc acelasi produs) se va deplasa spre dreapta daca in ramura vor intra firme noi si invers. 5.Perspectivele pietei-curba ofertei se va deplasa spre dreapta.Daca ofertantii se asteapta la o crestere a pretului in viitor, atunci vor reduce productia in prezent pentru o crestere in viitor.Deci, curba ofertei se va deplasa spre stanga. 6.Costul productiei- daca costul productiei scade, oferta ptr bunurile respective va creste si invers, cresterea costului va duce la scaderea ofereti.Deci curba ofereti se va deplasa spre dreapta daca costul scade si invers. 7.Taxele si subsidiile- firmele platesc taxe asupra profitului obtinut.Daca taxele pe profit se majoreaza, atunci apare tendinta de reducere a ofertei si deci curba ofertei se va deplasa spre stanga. 8.Conditiile naturale- reprezinta un factor important care influenteaza marimea ofertei.Orice modificare de-a lungul curbei ofertei pune in evidenta schimbarea pretelui bunului respectiv, asociata cu schimbarea in cantitatea de bun oferita. Elasticitatea Ofertei-pune in evidenta gradul de modificare a ofertei in conditiile schimbarii pretului, sau a oricareia din conditiile ofertei. Factorii determinanti ai elasticitatii ofertei: -Gradul de substituire -Costul productiei -Timpul -Stocarea Bunurilor

Formele de piata si caracteristicile lor

6.

Caracterizai piaa cu concuren perfect Dan Andreea

Concurenta =Confruntare intre agentii economici in vederea obtinerii unor produse mai bune de productie ,desfacere, de efectuare a operatiunilor banesti sau a altor activitati economice, in scopul obtinerii de cat mai multe avantaje. Concurenta perfecta= denumita si concurenta pura , presupune un asemenea raport de piata, in care toate firmele sa vanda intreaga productie pe care o au la pretul pietei, fara a-l influenta, impreuna sau fiecare separat, intr-un fel anume, iar toti cumparatorii sa poata cumpara la pretul pietei, ceea ce doresc si au nevoie dintr-un bun anume, fara a-l putea modifica.Concurenta perfecta se defineste prin urmatoarele conditii: 1. atomicitatea participantiilor la tranzactii,respectiv existenta unui numar mare de cumparatori si vanzatori pe piata, de puteri economicie aproximativ egale si relativ reduse, astfel incat, fiecare are un rol minim pe piata si nici unul nu are o asemenea putere pentru a exercita vreo actiune asupra productiei sau pretului. 2. omogenitatea bunurilor apartinand aceleiasi ramuri ,astfel incat celor ce le cumpara le este indiferent de la ce vanzator achizitioneaza 3. libera intrare pe piata (deci intr-o ramura sau alta) a producatorilor care doresc aceasta 4. perfecta transparenta a pietei ,deci cunoasterea de catre cei interesati a cantitatiilor oferite si cerute, a calitatii, a preturilor,a tranzactiilor incheiate, etc. 5. adaptarea fara restrictii a ofertei la cerere si invers,deci fluiditatea perfecta a cererii si ofertei la modificarea pretului. 6. perfecta mobilitate a factoriilor de productie Concurenta perfecta este ,putem spune, - situatia ideala, acel tip de concurenta care permite functionarea cea mai eficenta a economiei . -ea este,de fapt, un model teoretic, deoarece, in realitate acest tip de concurenta nu mai exista in nici o tara cu economie de piata . Desigur unele din caracteristicile concurentei perfecte se intalnesc in cadrulunor piete, cum ar fi :piata bursiera, piata unor produse agricole s.a Concurenta perfecta , in conceptie clasica, exprima"suveranitatea" consumatorului pe de o parte, si caracteristiciile productiei ideala pe de alta parte ,deoarece agentii economici , in cautarea profitului se vor supune vointei consumatorului "rege" 4

Astazi, concurenta perfecta este utilizatata de catre specialisti drept model de studiu si analiza a pietei concurentiale. 7. Caracterizai piaa cu concuren monopolist Dan Alina

Monopolul este o forma a concurentei imperfecte in care piata unei industrii(ramuri) este dominata de un singur producator-vanzator, care in relatiile cu consumatorii isi impune conditiile de pret sau de calitate. Piata de monopol se caracterizeaza asadar, in planul ofertei, prin asigurarea cantitatii agregate numai de catre un producator, al carui bun fabricat nu dispune de substituenti apropiati. Denumirea de monopol deriva de la cuvantul grecesc monos, care inseamna unul. Existent monopolului se explica prin urmatoarele: 1. Raritatea unor resurse care pot fi exploatate numai dintr-un sg loc. Nimeni nu poate avea acces la ele, decat o singura firma 2. Existenta unor patente (licente), care pentru anumite produse sunt detinute de catre o singura firma( licentele fiind protejate prin lege) 3. In anumite domenii (de exemplu exploatarea energiei electrice, telefoanele etc.) existenta mai multor firme ar insemna risipa. 4. Concentrarea si centralizarea capitalului si deci si a productiei, care are ca efect eliminarea de catre o firma a celorlalti concurenti din industrie. -Firma care se afla in situatia de monopol stabileste pretul pentru bunul sau bunurile pe care le produce, pret care vizeaza obtinerea unui profit maxim. Acest pret este denumit pret de monopol si, de regula, este mai ridicat decat in cazul cand ramura respectiva ar fi fost in situatie de oligopol sau de piata monopolistica. - Libertatea monopolului in fixarea pretului are limite. El poate, in mod normal, sa vanda mai mult numai atunci cand diminueaza pretul. Daca monopolul poate controla pretul, nu acelasi lucru se poate spune si despre cantitate. -Determinarea cantitatii produse depinde in mare masura de disponibilitatile de cumparare ale consumatorilor. De regula, monopolul actioneaza in directia cresterii pretului, avand astfel loc o micsorare a cantitatii oferite. -Concurenta de monopol este impropriu denumita concurenta, deoarece monopolul, ca singur producator-vanzator in ramura elimina libera concurenta, instaurand dominatia absoluta a producatorului asupra consumatorului. Din acest motiv pentru a-i proteja pe consumatori, intervine statul, promovand metode antimonopoliste, in primul rand prin legislatii, limitand tendinta de monopolizare sau, atunci cand s-a constituit monopolul, spargandu-l in mai multe firme. -In afara acestor forme de concurenta imperfecta, in realitate se intalnesc si alte situatii. De pilda, cand numai doua firme domina piata unei industrii situatia pietei este de duopol; cand exista un singur comparator pentru produsele unei industrii situatia pietei este de monopson (de exemplu statul pentru productia industriei de armament); cand exista un numar redus de cumparatori (cativa), situatia pietei este de oligopson etc. -Lupta de concurenta se duce prin modalitati diferite. Aici intervine si ingeniozitatea agentilor economici. Putem aminti o anumita politica a vanzarilor (de regula, cresterea volumului acestora); diferentiere a produsului (uneori nesemnificativa, dar amplificata de publicitate); primele acordate vanzatorilor; demonstratiile pentru evidentierea calitatii produsului; politica de pret (reducerea considerabila a acestuia) etc. Agentii economici actioneaza si printr-o politica de influentare a cererii, a preferintelor si optiunilor consumatorilor. -Concurenta este puternica in domeniul intrarii noilor veniti intr-o anumita ramura (bariere legate de practicarea unor preturi limita; instituirea de control asupra accesului la materii prime, echipamente, resurse financiare; economiile de scara; reglementarile guvernamentale etc.) 8. Caracterizai piaa cu concuren de oligopol Andrei Andreea 5

-In economia de piata, toate procesele economice si actiunile agentilor economici se desfasoara pe terenul concurentei. -Oligopolul reprezinta una din formele de manifestare ale concurentei imperfecte . Acesta se caracterizeaza prin existenta catorva producatori( nu mai putin de trei).Piata cu concurenta oligopolista este cea mai raspandita piata in tarile cu economie de piata. -Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin urmatoarele: existenta unui numar redus de producatori-vanzatori care detin o parte insemnata din piata, diferentierea sau nu a produselor, dificultati la intrarea in ramura, un anumit grad de control al preturilor. In cazul oligopolului, pretul nu poate fi controlat de nici unul din cei cativa producatori din ramura, dar prin ponderea fiecaruia in oferta totala apare posibilitatea influentarii individuale a situatiei de piata , cat si de adaptare la reactiile concurentilor. In conditiile pietei oligopoliste se inregistreaza un process de schimb a unor informatii intre firmele din ramura, deoarece lipsa de informatii ar putea duce la coliziuni puternice intre acestea. Se pot utilize doua criteria de clasificare a oligopolurilor: 1) In funtie de gradul de omogenitate a produselor putem distinge:

a) Oligopol nediferentiat, care actioneaza pe piata unor produse omogene , cum ar fi produsele petroliere , cafeaua; b) 2) Oligopol diferentiat, care actioneaza pe piata produselor neomogene ( ex: autoturisme). In funtie de gradul de cooperare dintre firmele oligopoliste, intalnim:

Oligopol perfect coordonat , in care intelegerile dintre firmele oligopoliste imbraca forma unor acorduri formale, care pot fi publice sau secrete. In cadrul acestei forme se constituie structuri oligopoliste de tipul cartelului sau trustului. Oligopol partial coordonat, ce presupune existent unei firme lider, care se detaseaza prin dimensiune , forta economica, cota de piata.De foarte multe ori firma lider se comporta ca un monopol , facand abstractive de celelalte firme. Oligopol fara coordonate. Este cazul in care firmele oligopoliste actioneaza fiecare independent de celelalte , neexistand intelegeri sau strategii comune . Un asemenea tip de oligopol slabeste puterea si pozitia firmelor. , reprezinta un comportament necooperant, care este intalnit destul de rar in economiile contemporane. Exista doua tipuri de strategii concurentiale in acest tip de piata: -Strategii de prt -strategii in afara pretului.

9.

Caracterizai funciile monedei Dan Andreea

Functiile monedei sunt:

etalon al valorii sau unitate de cont.Moneda serveste la evaluarea bunurilor si serviciilor schimbate si a veniturilor varsate.Ea permite exprimarea intr-o aceasi unitate de masura a tuturor bunurilor si seviciilor 6

mijlocitor al schimbului.In aceasta calitate moneda este cedatat prin contrapartida buurilor si serviciilor ce fac obiectul schimbului functia de rezerva(reserva de valoare).Prin aceasta moneda permite transferarea puterii de cumparare in timp si constituie o parte a activelor agntiilor economici

In unele lucrari de specialitate la aceste functii traditionale sunt adaugate si altele:( functia de mijloc de plata ,de mijloc de acumulare) cu scopul de a surprinde importanta unor procese caracteristice economiilor contemporane (economisire,acumulare si investitie)

10. Etapele evoluiei monedei Cioata Andreea + Bisca Alexandra Etapele evoluiei monedei a. piesele sau moneda divizionara b. biletele de banca sau moneda fiduciara c. moneda scripturala d. moneda electronic Evolutia monedei: se inregistreaza de la egipteni incoace o tendinta de devalorizare a monedei (moneda etalon in Egipt era capul de vita). A fost necesara o evolutie a monedei (la caldeni moneda era unitatea de timp, in Uruc moneda era spicul de orez).Caracteristica monedei : "a spart" trocul. Apare o moneda marfa care se situeaza intre cele doua interfete ale trocului . Evolutia monedei continua prin aparitia monedei fiduciare (bancnota). Bancnota a putut fi introdusa dupa ce a devenit o prerogativa a statului. Bancnota era recunoscuta de toti, era mai usor de transportat, era multiplicabila.Au aparut apoi creditele, cartile de credit, cartelele magnetice.

11. Prezentai factorii care determin cererea de moned Andreea Dan Cererea de moneda reprezinta cantitatea de moneda pe care agentii economici doresc sa o detina la un moment dat.

venituri nivelul general al preturilor :cererea de moneda este direct proportionala cu nivelul preturilor rata dobanzii si randamentul actiunilor : cu cat nivelul acestora este mai ridicat cu atat va fi mai redusa cererea de moneda influenta exercitatat asupra cererii de moneda de cvasilichiditati si de intermediarii financiari (companiile de asigurare si casele de economii

12. Definii agregatele monetare/lichiditatea Bisca Alexandra Agregatele monetare = parti constitutive ale masei monetare si semimonetare, parti automatizate prin functii specifice , prin agenti specializati care amit instrumente de schimb si plata , prin institutii financiar-bancare pe care le gestioneaza prin fluxurile economice reale pe care le mijlocesc.

Lichiditatea este capacitatea pe care o are unitatea economica de a-si indeplini la termen, cu resursele sale banesti de care dispune , obligatiile de plata. Ea reflecta raportul supraunitar dintre mijloacele de plata si datoriile exigibile (care au ajuns la scadenta) 13. Instrumentele politicii monetare Tinjala Tita

Instrumentele politicii monetare: punerea in aplicare a politicii monetare se efectueaza cu ajutorul unui numar de instrumente care au menirea sa influenteze direct asupra creditului sau indirect asupra lichiditatii bancilor. INSTRUMENTELE DE INTERVENTIE INDIRECTA actioneaza fie asupra cererii de credit, fie asupra ofertei. Actiunea prin intermediul ratei dobanzii influenteaza cererea de credit si deci creatia de moneda . Din categoria instrumentelor indirecte fac parte :taxa scontului, politica de open-marcket si sistemul rezervelor minime obligatorii.

14. Ce nelegei prin valoarea i puterea de cumprare a monedei? Neagu Andreea Valoarea monedei este determinata de legea cererii si ofertei. -Valoarea reala a monedei exprima puterea sa de cumparare si este data de starea economiei din care provine. -Valoarea monedei reprezinta puterea sa de cumparare si este data de cantitatea de bunuri si servicii care poate fi achizitionata cu o anumita suma de bani sau cu o unitate monetara. Puterea de cumparare a monedei se afla sub influienta modificarii conditiilor pietei si a valorilor bunurilor si serviciilor care pot fii achizitionate. -Ea decurge din nivelul preturilor,ale caror fluctuatii exprima relatiile dintre cantitatea bunurilor si serviciilor si o anumita masa monetara. -La o crestere a preturilor,valoarea monedei scade ,ceea ce releva relatia de proportionalitate inversa existenta. -Puterea de cumparare a monedei se poate exprima: a) pe plan intern,in cadrul national si se masoara prin cantitatea dintr-un anumit bun care se poate cumpara cu moneda respectina; b) puterea de cumparare externa, utilizata pentru determinarea cursului valutar. 15. Definii piaa monetar. Agenii care particip pe piaa monetar Culea Silvia Piaa monetar =o pia a capitalurilor pe termen scurt i foarte scurt . Existena acestei bnci este legat de faptul c unele bnci sunt beneficiare ale unui surplus de ncasri , iar altele au de efectuat un surplus de pli . - nu este o pia localizat , tranzaciile acestei piee se ncheie prin telefon , telex , fax . - se deruleaz n principal la bncile care creaz moned , de la care se pot procura disponibilitile necesare pentru a face fa fluxurilor de pli . piaa monetar =o pia a monedei centrale , adic a biletelor de bnci , a numerarului n general i a disponibilitilor n cont create la banca de emisiune . - este o pia de lichiditi pe termen scurt pentru toate organismele de credit bancare . Participanii la aceast pia sunt bnci , case de economii , societi financiare , banca de emisiune , trezoreria statului , casele de titluri , etc. Unele dintre aceste organisme apar cu predilecie excedentare creditoare , cum sunt de regul casele de economii , casele de pensii , n timp ce altele , printre care bncile comerciale , instituiile de credit specializate sunt predominant debitoare . Piaa 8

monetar redefinete funcia de compensare a excedentului i deficitului de lichiditi . Operaia pe piaa monetar cu termenul cel mai scurt este acordarea unui titlu de mprumut a unei sume de bani pn la ora 12 a zilei urmtoare . Termenele pentru care se acord creditele s-au prelungit de la 24 de ore pn la 18 luni , cum rezult dintr-o practic mai veche italian pn la perioade cuprinse ntre o zi i 7 ani sau chiar 10 ani , cum atest practica i literatura francez mai recent . -Piaa monetar este un mecanism important n sistemul monetar i financiar al unei ri . Ea este locul interveniilor bncii de emisiune asupra lichiditilor bancare . -n procesele economice apar numeroi factori interesai n vnzarea sau cumprarea capitalurilor disponibile pe o perioad mai scurt sau mai ndelungat i c n realizarea dezideratelor lor privind fructificarea capitalurilor ei negociaz , se confrunt i se pun de acord n cadrul unor relaii specifice de pia . Totalitatea relaiilor dintre diferitele subiecte economice , intreprinderi i persoane , ntre acestea i intermediarii bancari , precum i a raporturilor dintre bnci i alte instituii de credit privind transferul de disponibiliti monetare ca form specific de creane i fructificare a capitalului , formeaz pieele de capital sau pieele creditului . Aceste piee sunt segmentate n funcie de natura participanilor i scopurile urmrite de acetia . Astfel , potrivit celei mai acceptate considerri ale structurii pieelor distingem : piaa capitalurilor sau piaa financiar ; piaa monetar ; piaa valutar . Piaa monetar sau piaa creditului are drept obiect capitalurile disponibile pe termen scurt i piaa valutar este un compartiment obligatoriu pentru fluxurile de capital din i ctre exterior . Piaa monetar sau piaa creditului funcioneaz cu participarea ampl a populaiei , a firmelor i ndeosebi a intermediarilor bancari , instituii cu larg funcionalitate pe aceast pia . Complexitatea relaiilor din cadrul pieei monetare conduce la segmentarea ei specific , funcie de diversitatea fireasc a unor laturi ale procesului de modernizare i angajare a capitalurilor disponibile . Astfel , funcionalitatea general a pieei creditului este asigurat prin activitatea unor piee componente , avnd fiecare n parte participani i operaiuni specifice . Astfel , n cadrul pieei monetare distingem : piaa monetar (clasic) ; pieele paralele . Piaa monetar , aa-zis clasic , are n fapt mai multe ipostaze : piaa monetar sau piaa scontului ; piaa monetar propriu zis , considerate ca dou pri componente complementare ale pieii monetare clasice . Componentele i trsturile pieei monetare Piaa monetar reprezint un segment al pieei capitalurilor, pe care se schimb titluri pe termen scurt contralichiditi i care contribuie la realizarea obiectivelor politicii monetare. Piaa monetar este alctuit dintotalitatea relaiilor, instituiilor i prghiilor cu ajutorul crora sunt transferate disponibilitile bneti ndomeniile deficitare de asemenea resurse. Ea reprezint piaa capitalurilor pe termen scurt, unde se ntlnetecerearea de mprumuturi, din partea agenilor economici i a statului, cu oferta de resurse financiare,reprezentate de persoane individuale, ntreprinderi i instituii financiare.Formarea i micarea masei monetare sunt n strns legtur cu cererea i oferta de moned, ca pricomponente de baz ale pieei monetare. Principalele categorii de ageni care particip pe aceast pia sunt: 1.Statul, care confer putere liberatorie monedei legale i stabilete coordonatele politicii monetare; 9

2.Banca central, care emite moneda n contul statului i exercit controlul asupra monedei aflate ncirculaie; 3.Sistemul bancar, care pune n circulaie moneda legal, acord credite i creeaz moneda bancar; 4.ntreprinderile (firmele), care finaneaz activitatea prin intermediul monedei legale i al imprumuturilor obinute de la bnci i emit titluri de valoare; 5.Gospodriile populaiei, care solicit moneda pentru nevoi proprii i pot achiziiona titluri de valoarede la intreprinderi sau de la stat.Pe piaa monetar se tranzacioneaz instrumente cu venit fix, pe termen scurt, n general cu mai puin de unan pn la scaden. De asemenea, aceast pia este important pentru c instrumentele sale prezint un riscfoarte mic. Exist variate instrumente tranzacionale pe aceast pia: certificate de depozit, emise de bnci icare permit investitorilor sa-i plaseze disponibilitile n titluri pe termen scurt; bonuri de trezorerie, emise deo ntreprindere i care pot fi negociate pe piaa banilor pe termen scurt etc. Aceste produse ale pieei monetare au o trstur comun: toate ajung la maturitate n mai puin de un an. Pe lng scadena pe termen scurt, gradul ridicat de lichiditate i riscul relativ sczut reprezint alte avantaje aleacestei piee, de care beneficiaz att investitorii individuali, ct i marile instituii financiare.Obiectul pieei monetare l reprezint masa monetar i schimbul de lichiditi, avnd rolul de a compensaexcedentul cu deficitul de disponibiliti bneti pe termen scurt, existente la diferii ageni economici.n sens restrns, piaa monetar reprezint deci locul de ntlnire a cererii cu oferta de resurse bneti. n senslarg, reprezint toate schimburile de mijloace de pia acceptate de intermediarii financiari n scopul de a regla pe termen scurt deficitele de trezorerie. 16. Componentele pieei monetare Pascau Simona

Piata monetara are doua componente: 1=piata interbancara, rezervata bancilor, asigurand intalnirea ofertei cu cererea de moneda. Este vorba de bancile cu excedente si deficite de trezorerie. Banca centrala poate interveni pe aceasta piata pentru a retine lichiditati in functie de obiectivele politicii monetare. 2=piata titlurilor pe termen scurt, pe care bancile, intreprinderile si statul pot emite sau schimba titluri negociabile. Aceasta piata este deschisa tuturor agentilor economici. Ea permite utilizarea a noi forme de colectare a resurselor , precum si de noi forme de plasamente de trezorerie pentru intreprinderi. Pietele monetare sunt specializate in efectuarea de tranzitii cu active monetare cu scadente relativ scurte(pana la un an), incluzand depozitele bancare la vedere si la termen,cambii,bilete de ordin, cecuri, certificate de depozit si alte titluri mobiliare pe termen scurt. Activele mobilizate prin intermediul pietelor monetare sunt destinate distribuirii de credite pentru productia de bunuri si servicii si pentru unele nevoi temporare ale bancilor. Operatiunile care au loc pe piata monetara sunt de doua feluri: de finantare, care constau in acordarea de disponibilitati banesti solicitate de catre banci sau agenti economici side refinatare, care apar atunci cand bancile se adreseaza bancii centrale pentru a obtine un credit. Operatiunea de finantare reprezinta scontarea, iar cea de refinantare, rescontarea. 17. Definii operaiunile de scontare i rescontare Onisoara Ada, Militaru Raluca Rescontul o banca private care a scontat o scrisoare de schimb si care se afl n dificulti de lichiditate are posibilitatea de a o prezenta bncii centrale n scopul de rescontare. Banca central poate remite n schimb bilete corespunztor sumei nscrise, diminuat cu un procent care reprezint rata de rescont. Rescontul permite, aadar, bncilor de depozit s se alimenteze cu bilete ale bncii centrale. De notat c politica de rescont are un dublu efect: 1. Efectul cantitate asupra stocului global de moned. 10

2. Modificarea ratei dobnzii n economie, care are nsi repercusiuni n materie de economisire i investiii. SCONTAREA- Op er at i un e p ri n ca re b an ca cr ed i t ea z a p os es or ul un ei p o li t e

nescadente cu valoarea neta a acesteia, prelevand dobanda si comisionul [taxa scontului] aferente transferului creantei. scontare cu regres , in care banca isi rezerva dreptul de a se indrepta pe cale de regres si impotriva beneficiarului (persoana in favoarea careia se emite cambia/biletul la ordin) si a celorlalti debitori de regres;scontare cu regres partial , in care banca isi rezerva dreptul de a se indrepta pe cale de regres si impotriva beneficiarului, si a celorlalti debitori de regres, doar in anumite situatii stabilite inmod expres, care vor fi prevazute in contractul de scont;scontare fara regres ,in care banca renunta la dreptul de regres impotriva beneficiarului.

18. Artai care este rolul pieei financiare secundare - piee de valori i piee Over the counter Simionica/Olaru Nicoleta + Bisca Alexandra

Piata secundara financiara ofera cadrul tranzactionarii de titluri deja emise. detinatorii de titluri pot obtine lichiditatile necesare prin vanzarea acestora inainte de a ajunge la scadenta. Schimburile care au loc pe aceasta piata nu au in vedere emitentii de titluri si nu conntibuie direct la finantarea activitatii lor. Totodata, piata secundara asigura mobilizarea in bune conditii a economiilor investite in valori mobiliare si prin aceasta reprezinta un complement al pietei primare. Faptul ca investitorii pot instraina cu usurinta titlurile detinute la bursa devine elementul determinant in orientarea lor catre subscrierea de emisiunni. Piata OTC (over-the-counter) este o piata electronica, tranzactiile fiind realizate prin reteaua inter-dealeri-investitori. Aceasta piata se supune unui numar relativ redus de reguli, astea deoarece tranzactiile cu valori mobiliare sunt negociate si incheiate prin intermediul unei retele computerizate cu ajutorul careia este realizata legatura intre dealerii de actiuni si de obligatiuni, si nu in ringul unei burse. O caracteristica a pietei OTC este negocierea directa a pretului de tranzactie intre dealeri, agenti si clienti.Piata si denumirea de over-the-counter au origini americane. La inceputurile existentei acestei piete (iunie 1990), tranzactiile cu valori mobiliare se realizau la ghiseele (counter) societatilor de intermediere. Astfel nu exista practic un loc fix unde sa se realizeze centralizarea ordinelor de vanzare-cumparare. Caracteristicile pietei OTC: a) Lipsa localizarii; b) Pretul este stabilit prin negociere directa; c) Reglementarile sunt mai puin ferme; d) Se formeaza un curs unic; Operatiuni efectuate pentru realizarea tranzactiilor pe piata OTC:

deschiderea contului de investitii al clientului; emiterea si inregistrarea ordinului de tranzactionare; executarea ordinului; confirmarea executarii ordinului; inregistrarea operatiunii cu valori mobiliare in contul investitorului; 11

efectuarea operatiunilor necesare realizarii transferului de proprietate; efectuarea platii.

19. Definii valorile mobiliare. Tipuri de valori mobiliare Tudorache Diana

Valorile mobiliare = instrumente financiare, negociabile, reprezentand titluri de proprietate sau creante, care confera drepturi patrimoniale asupra emitentului. Ele sunt emise de intreprinderi, colectivitati publice sau stat sub forma materiala( hartii de valoare) sau nemateriala (inscrisuri in cont) si sunt reprezentate de actiuni, obligatiuni precum si alte instrumente financiare derivate (contracte la termen sau de optiuni). Valorile mobiliare = titluri negociabile care aduc venituri detinatorilor lor.Cele mai cunoscute valori mobiliare sunt actiunile si obligatiunile. In timp ce obligatiunile sunt titluri de credit, actiunile reprezinta titluri de proprietate asupra unei parti din capitalul unei firme. Din aceasta cauza, remunerarea capitalului investit in aceste titluri de valoare este diferita. Fiecare actiune reprezinta o fractiune a capitalului social. Proprietarii de actiuni devin actionari ai intreprinderilor. In aceasta calitate ei beneficiaza de anumite drepturi, participa la gestionarea societatii respective, precum si la repartizarea unei parti din profitul anual. Partea din profitul unei societati pe actiuni care se repartizeaza anual actionarilor poarta numele de divident si se calculeaza procentual fata de capitalul subscris(valoare nominala a actiunilor). Marimea dividentului este conditionata de rezultatele economico-financiare obtinute de societatea eminenta de actiuni. Deoarece marimea acestuia variaza de la un an la altul, actiunile sunt calificate ca valori cu venit variabil. Exista mai multe tipuri de actiuni. 1. Dupa forma de prezentare, exista actiuni normative si actiuni la purtator. Actiunile normative au inscris numele detinatorului si pot fi transmise altor persoane prin trascrierea tranzactiei intr-un registru la societatea emitenta. Ele pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie, sau in forma dematerializata, prin inscrieri in cont. In cazul actiunilor la purtator nu se specifica numele detinatorului acestea pot fi instrainate fara nici o conditie, posesorul lor devenind si actionar. 2. Dupa drepturile pe care le genereaza, exista actiuni ordinare (comune) si actiuni preferentiale (privilegiate). In principiu toate actiunile sunt purtatoare ale acelorasi drepturi. Uneori prin reglementari juridice, pot fi emise actiuni care sa beneficieze de castiguri suplimentare referitoare la prioritatea in repartizarea profitului sau in ceea ce priveste dreptul la vot. In timp ce actiunile ordinare confera drepturi egale detinatorilor lor, cazul actiunilor preferentiale, dividentele se platesc anterior celor cuvenite detinatorilor de actiuni comune.Totodata, actiunile preferentile asigura un venit cert pe baza unui divident fix. Obligatiile sunt titluri negociabile care reprezinta o creanta pe termen lung asupra unei societati, statului sau a unei persoane juridice de drept public. Ele sunt titluri de valoare deoarece, spre deosebire de un alt imprumut, datoria ca atare poate fi cumparata si vanduta pe piata deschisa. Caracterul lor negociabil decurge din posibilitatea ca obligatiunile sa poata fi transferate cu usurinta de la un proprietar la altul. Obligatiunea este un titlu care materializeaza o creanta a emitentului. Fiecare obligatiune face parte dintr-o emisiune totala ce reprezinta capitalul imprumutat de emitentul acestuia. Pe piata obligatiunilor, principalii emitenti sunt statul, colectivitatile locale precum si agentii economici care isi preocupa astfel resursele imprumuate.Titularii de obligatiuni sunt recompensati conform modalitatilor prevazute de contractul de emisiune.Ei primesc o dobanda fixa(cupon), care se determina prin inmultirea ratei dobanzii cu valoare nominala a obligatiunii. Ca urmare, obligatiunile sunt numite valori cu venit fix. 12

Obligatiunile sunt emise la valoarea nominala care este valoare imprumutului pe care emitentul lor se obliga sa o restituie la scadenta. Acesta se determina ca raport intre imprumutul lansat pe piata si numarul obligatiunilor emise. O alta componenta a valorilor mobiliare o reprezinta titlurile emise de stat. Din acesta categorie fac parte:

biletede tezaur, prin care guvernul realizeaza imprumuturi pe termen scurt.Aceste bilete sunt achizitionate de catre banci si institutii financiare, nu sunt purtatoare de dobanzi dar sunt vandute sub valoare nominala.(cu discount). bonuri de tezaur, care emit pentru acoperirea deficitului bugetar si prin care se mobilizeaza resursele banesti necesare acoperiri unor cheltuieli generale ale bugetului de stat.Pot fi achizitionate atat de institutii cat si de persoane fizice. obligatiuni de stat, emise de trezorerie si purtatoare dividente. obligatiuni municipale, emise de unitatile administrativ-teritoriale in scopul asigurarii resurselor necesare dezvoltarii economico-sociale. In scopul acoperirii unei parti a deficitului bugetar se recurge si la imprumuturi de stat, lansate catre populatie sub forma calificatelor de trezorerie.

20. Definii aciunile nominative i aciunile la purttor Zaharia Andreea Dupa forma de prezentare, in cadrul pietei financiare, exista actiuni nominative si actiuni la purtator. Actiunile nominative se pot transmite unei alte persoane prin transcrierea tranzactiei la societatea emitenta. ele au inscris numele detinatorului si pot fi emise pe suport de hartie(in forma materiala) sau prin inscrieri in cont. spre deosebire de cele mentionate anterior in aqctiunile la purtator nu au mentionat numele detinatorului, pot fi instrainate fara nici o conditie, iar cel care devine posesorul lo,r devine si actionar. Dupa drepturile pe care le genereala avem actiuni ordinare (comune) si actiuni preferentiale, insa amndoua sunt purtatoare de aceleasi drepturi. uneori, prin reglemantari juridice se pot emite actiuni care sa dea castiguri suplimentare in repartizarea profitului sau in ceea ce priveste dreptul la vot. Actiunile ordinare confera drepturi egale detinatorilor, celalalte asigurand un venit cert pe baza unui dividend fix, care se plateste anterior celor cuvenite detinatorului de actiuni comune. 21. Ce sunt obligaiunile? Onea Adelina Obligatiunile sunt titluri negociabile care reprezinta o creanta pe termen lung asupra unei societati,statutului sau unei alte persoane juridice de drept public. Ele sunt titluri de valoare deoarece, spre deosebire de alt imprumut,datoria ca atare poate fi cumparata si vanduta pe piata deschisa. Caracterul lor negociabil decurge din posibilitatea ca obligatiunile sa poata fi transferate cu usurinta de la un proprietar la altul. Obligatiunea este un titlu care materializeaza o creanta a emitentului. Fiecare obligatiune face parte dintr-o emisiune totala ce reprezinta capitalul imprumutat de emitentul acestuia. Detinatorul de obligatiuni care doreste sa reintre in posesia capitalului inainte de termen vinde pe piata titlurile detinute. Obligatiunile sunt numite valori cu venit fix. In realitate,aceste venituri pot varia in timp in functie de clauzele de imprumut: prime de rambursare marite in timp: rata a dobanzii variabila, indexarea dobanzilor s.a. Obligatiunile sunt titluri de credit si reprezinta fractiuni ale unui imprumut obligatar emis. 13

22. Ce sunt aciunile? Patranoiu Marius Valorile mobiliare sunt titluri negociabile care aduc venituri detinatorilor lor. Actiunile si obligatiunile sunt cele mai cunoscute valori mobiliare. In timp ce obligatiunile sunt titluri de credit, actiunile reprezinta titluri de proprietate asupra unei parti din capitalul unei firme. Constituirea societatilor pe actiuni, ca si marirea capitalului unei societati prin emiterea de noi actiuni , reprezinta forma principala de mobilizare a disponibilitatilor banesti existente pe piata. Fiecare actiune reprezinta o fractiune a capitalului social. Proprietarii de actiuni devin actionari ai intreprinderii. Partea din profitul unei societati pe actiuni care se repartizeaza annual actionarilor se numeste dividend. Deoarece marimea acestuia variaza de la un an la altul , actiunile sunt calificate ca valori cu venit variabil. Actiunile au urmatoarele trasaturi: Sunt fractiuni ale capitalului social care au o anumita valoare nominala ; Sunt fractiuni egale ale capitalului social; Sunt indivizibile; Sunt instrumente negociabile, putand fi transmise altor persoane.

Tipuri de actiuni: a) b) Dupa forma de prezentare, exista : actiuni nominative : au inscris numele detinatorului actiuni la purtator: nu se specifica numele detinatorului Dupa drepturile pe care le genereaza , exista: Actiuni ordinare (comune): confera drepturi egale detinatorilor lor

Actiuni preferential( privilegiate): dividendele se platesc anterior celor cuvenite detinatorilor de actiuni comune.

23. Definii bursa de valori. Participanii la activitatea bursier Ilie Claudia Bursa de valori reprezinta o piata secundara pe care se tranzactioneaza (se revand) titlurile de valoare existente, in principal sub forma de actiuni si obligatiuni. Prin intermediul bursei de valori, investitorii isi transforma capitalul sub forma de titluri de valoare in numerar si invers. Tot odata bursa de valori se defineste prin existenta unei institutii care concentreaza cererea si oferta de titluri financiare si care realizeaza efectuarea operatiunilor bursiere in conformitate cu un regulament acceptat. Participantii la activitatea bursiera se impart in doua mari categorii : a) Investitorii (persoane fizice sau juridice care urmaresc plasarea sau mobilizarea de capital) b) agentii pietei bursiere ( firmele care asigura incheierea si derularea tranzactiilor de bursa)

24. Definii inflaia. Cauzele inflaiei Anca Fodor Definitie INFLATIE: Inflatia vine de la "inflare" si sensul acestuia nu sugereaza ca este vorba de cresterea cantitatii de bani in circulatie si nici de cresterea generala a preturilor. Inflatia este definita ca un proces de crestere generala a preturile, sau ca o diminuare a puterii de 14

cumparare a monedei. Cu alte cuvinte, prin acest termen putem intelege o miscare de crestere dispersata a preturilor care se intretine prin sine insasi si care este datorata unei insuficiente relative. Cauzele inflatiei: 1. Cauza monetara a inflatiei consta in faptul ca la baza cresterii preturilor sta cresterea excesiva a masei monetare in raport cu cantitatea de marfuri existeste pe piata. Cresterea masei monetare este determinata de: - emisiunea de moneda propriu - zisa - crearea de moneda scripturala de catre banci - cresterea vitezei de rotatie a masei monetare - devalorizarea monedei nationale 2. Inflatia prin cresterea costurilor si reducerea ofertei. Principalii factori care actioneaza in acest sens sunt: - cresterea salariului mediu - scumpirea factorilor de productie 3. Inflatia prin structuri: - concentrarea aparatului de productie si mentinerea unor structuri cu caracter de oligopol si monopol - globalizarea negocierilor in materie de venituri si de sarcini sociale

25. Consecinele inflaiei Bisca Alexandra Inflatia genereaza ampl consecinte economice si sociale , negative , cunoscute si sub denumirea de costuri ale inflatiei. -In primul rand cresterea inflationista a preturilor reduce puterea de cumparare a salariatilor. In al doilea rand, prin devalorizarea banilor pe care o antreneaza, inflatia provoaca modificari in comportamentul agentilor economici, alimentand tendintele speculative , devalorizand economiile (acumularile) si descurajand orientarea spre investitii productive. -Deoarece inflatia ii dezavantajeaza pe creditori, ale caror capitaluri date cu imprumut se devalorizeaza si ii avantajeaza pe debitori, care la scadenta returneaza sumele imprumutate mult depreciate , inflatia incurajeaza cererea de credite care poate alimenta tendintele inflationiste , stimuland intreprinderile sa se bazeze mai mult pe resurse imprumutate decat pe cele proprii. -Pe de alta parte gospodariile populatiei detinatoare de aconomii isi vad erodata de inflatie o parte din aceste economii , precum si din creantele lor. -In scopul contracararii procesului de erodare a capitalurilor imprumutate , precum si datorita politicii bancii central de combatare a inflatiei , bancile comerciale maresc dobanda , urmarind ca rata acesteia sa fie mai mare decat rata inflatiei (deobanda real pozitiva). -In al treilea rand , inflatia accentueaza scaderea puterii de cumparare a monedei nationale in raport cu alte valute , conducand la scaderea cursului acesteia. -Este edificatoare in acest sens experienta tarilor dezvoltate , incepand din 1974 cand s-a accentuat puternic procesul de inflatie ca urmare a primului soc petrolier , accentuarea a scos in evidenta ceea ce economistii aveau sa denumeasca apoi efectele perfide ale inflatiei , acestea fiind insotita de o incetinire a activitatii economice si de extinderea somajului (stagflatia). Ca o concluzie la aprecierea rolului negative al inflatiei pentru economie se poate cita aprecierea facuta de J.M> Keynes, inca din 1920 : Printr-un process continuu de inflatie, guvernele pot sa confiste, in secret sip e neobservate, o parte importanta din avutia cetatenilor lor. Prin aceasta metoda , ele nu doar confisca , ci confisca in mod arbitrar. Nu exista mijloc mai subtil de a rasturna baza existent a societatii decat deprecierea monedei. 26. Definii omajul. Formele omajului Culcea Oana SOMAJUL.Definirea somajului 15

= un dezechilibru pe piata muncii n cadrul careia exista un excedent de oferta de munca fata de cererea de munca. Cauzele somajului sunt: - ritmul de crestere economica bazat peproductivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa asigure oocupare deplina a fortei de munca; -progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj; criza economica; -modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice; -imigrarea - emigrarea fortei de munca; -conjunctura economicasi politica internationala nefavorabila. Daca exista un excedent de cerere de munca, atunci se creeaza un cmp de presiune n directia cresterii salariilor si apar conditii pentru inflatie. Principalele forme ale somajului sunt: - somaj ciclic - generat de evolutia ciclului economic; - somaj conjunctural - reprezinta efectul restrngerii activitatii economice n unele ramuri, sectoare economice sub impactul unorfactori conjucturali; - somaj structural - deriva din reconversia unor activitati economice, din restructurari impuse de progresul tehnic; - somaj tehnologic - reprezinta efectul introducerii noilor tehnologii; - somaj sezonier - legat de restrngerea activitatii economice n anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, avnd un caracter ciclic; - somaj total - presupune pierderea locului de munca si ncetarea totala a activitatii; - somaj deghizat - cuprinde acele persoane declarate si nregistrate ca someri dar care presteaza anumite activitati fara contract de munca; - somaj voluntar - reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale.

27. Factorii implicrii statului n economie Saulea Andreea -Interventia statului in economie se datoreaza unor factori reali si importanti: progresul factorilor de productie, cerintele promovarii stiintei si tehnologiei, complexitatea crescanda a economiei si altele, precum si implicarea crescanda a factorilor subiectivi in desfasurarea vietii sociale. Factorii principali ai implicarii statului in economie sunt: 1. Asigurarea echilibrului si stabilitatii economiei- inca din anii '30 statul si-a asumat o responsabilitate majora din punct de vedere al asigurarii unui inalt nivel de ocupare a fortei de munca, reducerii dezechilibrelor sociale si restabilirii echilibrului economiei. 2. Insuficienta initiativei private in unele domenii de activitate de interes general- datorita necesitatii sustinerii unui volum important de investitii, a rentabilitatii relativ reduse precum si unui grad ridicat de incertitudine in ceea ce priveste recuperarea cheltuielilor, interesul initiativei private in aceste domenii este sensibil diminuat. 3. Satisfacerea nevoilor colective ale societatii prin asumarea de catre stat a unor responsabilitati aditionale in ceea ce priveste sistemul de asigurari sociale, programele de asistenta sociala si medicala, programe educationale si altele 4. Finantarea de catre stat a cheltuielilor pentru apararea nationala 5. Tendinta de extindere si amplificare a externalitatilor.O externalitate egal efect colateral al productiei si consumului cu consecinte pozitive sau negative( poluare). Prin prisma acestor consecinte statul incurajeaza activitatile ce creeaza beneficii externe, limitand, in acelasi timp, actiunile generatoare de cheltuieli externe. 16

6. Necesitatea ca statul sa incurajeze producerea unor bunuri economice de calitate in conformitate cu aspiratiile consumatorilor si sa descurajeze consumul de produse daunatoare. 7. Preocuparea statului de a asigura o ordine de drept corespunzatoare etapei respective de evolutie economica. Pe masura evolutiei vietii economice se resimte necesitatea adaptarii permanente la cerintele lor de unde rezulta aparitia formelor juridice corespunzatoare. Rolul ordinii de drept consta in asigurarea unui cadru normal de desfasurare a activitatii economice. 8. Modificarile intervenite in conjunctura economiei mondiale.Printr-o politica adecvata, statul poate stimula participarea agentilor economice la fluxurile economice internationale, transformand acest factor intr-un element potentator al dezvoltarii nationale. Rolul economic al statului difera de la o tara la alta, de la o perioada la alta.In acest sens sunt recunoscute mai multe considerente: traditii istorice, forma de organizare statala, marimea geografica, populatia, potentialul economic, ponderea sectorului de stat, etc.

28. Rolul statului n economie. Forme ale implicrii statului n economie Mihai Catalina ROLUL STATULUI -de a corecta imperfectiunile macroeconomice ale economiei de piataAstfel sunt relevate in teoria economica sase mari tipuri de imperfectiuni ale pietei, care reprezinta tot atatea ratiuni ce justifica interventia statului:ciclul de afaceri, bunurile publice, externalitatile, insuficienta informatiilor, monopolul si puterea pietei, redistribuirea veniturilor si bunurilor de merit. -Existenta mai multor categorii de imperfectiuni ale pietei determina in conceptia lui R.A. Musgrave, manifestarea rolului statului in mai multe directii: rolul de alocare a resurselor , rolul de distributie, concretizarea in asigurarea echitatii si justitiei sociale a distribuirii veniturilor si bunastarii in conditiile sistemului de piata;rolul de stabilizare, prin interventia in economie cu ajutorul politicilor bugetare, fiscale si monetare pentru a rezolva probleme ce tin de inflatie, somaj, dezechilibre ale balantelor de plati. Forme de implicare: -reglementarile si controlul guvernamental constituie o alta componenta a mecanismului de implicare in economie a statului. Un loc important il detine politicile antitrust care, in scopul folosirii eficiente a resurselor, sunt orientate in directia prevenirii acelor actiuni ale producatorilor care pot afecta concurenta- si eleminarii concurentei neloiale. 29. Funciile economice ale statului Polexici Silvana -conceptia politica despre stat reprezinta elementul definitoriu in stabilirea functiilor sale economice. -elaborarea unei tipologii a acestor functii reprezinta o tentativa temerara, pornind tocmai de la diversitatea abordarilor privind statul Clasificarea functiilor generale ale statului (R.A. Musgrave): 1. 2. 3. Alocarea eficienta a resurselor Distributia corecta a veniturilor Stabilizarea macroeconomica

Clasificarea functiilor economice ale statului (P. Samuelson si W. Nordhaus) 1. 2. Stabilirea cadrului legal care sa asigure reglarea economiei de piata Interventii asupra alocarii de resurse in scopul de a ameliora eficienta economica 17

3. 4.

Stabilirea de programe pentru imbunatatirea repartizarii veniturilor Stabilizarea economiei cu ajutorul politicilor macroeconomice

Concluzia- rolul statului : 1. 2. 3. 4. alocare distribuire reglare stabilizare

-primele 3 se exercita la nivel microeconomic, iar ultimul la nivel macroeconomic. -functiile exercitate si care definesc continutul rolului economic al statului pot fi: 1. compatibile: cheltuielile pt combaterea somajului, obiective economice si sociale, unele obicetive guvernamentale 2.conflictuale -tipurile de interventie se refera la modalitatile prin care strategiile politice urmaresc refacerea si reorganizarea unei anumite configuratii a sistemului social principalele strategii statale: 1. strategia neoliberala = deplasarea politicii economice si guvernamentale catre nivelul micro si economia ofertei (SUA, Anglia) 2.strategii neostatale- include o politica structurala activa pentru imbunatatirea si directionarea fortelor pietei (Franta, Japonia) 3.strategii neocorporatiste edificarea unor puternice economii mixte, caracterizate prin combaterea elementelor liberale si keynesiste (Suedia, Danemarca) Interventiile poti fi : 1. incitative organizarea pietelor, promovarea concurentei si controlul monopolurilor; coordonarea anumitor comportamente ale agentilor economici 2. productive productia publica si concurenta cu sectorul privat, productia publica de monopol, comenzi publice, furnizarea de bunuri colective 3. redistributive formarea de venituri si asigurarea echitatii, redistribuirea de venituri prin impozite directe si transferuri

30. Bugetul; componente Niculescu Mihaela Bugetul se refer n general la o list cu toate veniturile si cheltuielile. Bugetul se transforma intr-un instrument de infaptuire a obiectivelor politicii economice si sociale, actiunea sa fiind conjugata cu cea a celorlalte parghii monetare si fiscale. In general, bugetul are doua mari componente: -veniturile -cheltuielile ele cuprind situatia resurselor banesti si destinatia acestora pe un an, cu defalcare pe trimestre.

18

31. Definii politica bugetar. Obiectivele politicii monetare - Niculescu Gabriela -reprezinta politica veniturilor si a cheltuielilor publice, concretizata in bugetul public. (Bugetul public-document anual al statului care reflecta toate veniturile si cheltuielile publice ale statului). Obiectivele politicii monetare creterea economic durabil. ocuparea deplin a forei de munc. stabilitatea preurilor. stabilitatea ratelor dobnzii. stabilitatea extern (stabilitatea cursurilor de schimb valutar i sustenabilitatea balanei de pli). stabilitatea sistemului financiar i alocarea optim a fondurilor (resurselor) financiare. 32. Definii politica fiscal. Tipologia politicii monetare Bisca Alexandra Politica fiscala = ansamblul de decizii luate pt a institui , organiza si aplica prelevarile fiscale conform obiectivelor puterilor publice. = proportia dintre diverse tipuri de fiscalitate directa si indirecta , locul relativ al impozitului si influenta sa asupra venitului si proprietetii , nivelul de presiune fiscala.

33. Factorii care au condus la apariia sistemului economic global Dan Andreea Procesele economice majore care stau la baza globalizarii: 1. liberalizare schimburilor si formarea unui sistem global al comertului cu bunuri si servicii si incercarea de administrare a acestuia printr-un organism comun :Organizatia Mondiala a comertului 2. internationalizarea tehnologiei si a celorlalte forme ale proprietatii intelectuale si includerea lor in acelasi organism de reglementare 3. constituirea unor forme si nuclee de informatizare a productiei prin integrarea acesteia pe criterii noi, de tip functional 4. integrarea puternica si globalizarea pietelor monetara si financiara internationala 5. tendintia tot mai accentuata de elaborare si adoptare a unor norme si reguli de reglare si orientare a relatiilor economice mondiale

34. Ce nelegei prin globalizarea pieei mondiale? Ene Adela

Globalizarea = unul dintre conceptele mondoeconomice cele mai des invocate si utilizate in ultimul deceniu, in primul rand in limbajul politic international. El depaseste insa sfera relatiilor economice, incluzand si sfera politicului, informatiilor si chiar a culturii. -se intelege procesul de generalizare a interdependentelor intre economiile nationale ale tarilor lumii, pe baza liberalizarii tuturor fluxurilor economie internationale: de marfuri, servicii, de capitaluri, de tehnica si tehnologii, de forta de munca si, indeosebi, prin cresterea rolului firmelor transnationale. 19

35. Care sunt principalii factori (vectori) ai globalizrii? Andreea Dan Principalii factori sau vectori ai globalizarii sunt:

societatile transnationale , care actioneaza prin investitii directe de capital , deschiderea de filiale proprii sau prin crearea de societati mixte organizatiile subregionale, regionale si interregionale prin care se realizeaza si se dezvolta cooperarea multidimensionala si integrarea economica organizatiile economce internationale ,in special FMI, Banca Mondiala,Organizatia Mondiala a Comertului si chiar ONU ,care dispun de mecanisme si regulii adecvate.

20