Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3
Conținutul acestui material nu constituie în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene
Dezvoltare prin antreprenoriat
INTRODUCERE
Acest mic ghid are ca obiectiv sprijinirea tinerilor care doresc să-și găsească un drum în
antreprenoriat.
De asemenea, este o pledoarie care încearcă să demonstreze faptul că, deși mai suportăm
încă urmările crizei economice, curajul alegerii unei cariere independente aduce nu doar șansa
dezvoltării personale, ci și a economiei locale.
Într-o Europă în care cifrele referitoare la somaj, mai ales la somajul în rândul tinerilor,
sunt înspăimântătoare, există persoane care își iau viața în propriile mâini, riscă și uneori câștigă
prin adoptarea drumului antreprenoriatului.
Drumul spre succes - Dezvoltare prin antreprenoriat oferă celor interesați exemple de
antreprenori de succes de la noi, dar și o scurtă prezentare a unor programe sau rețele europene
care sprijină antreprenoriatul.
Informațiile cuprinse în acest ghid dau șansa tuturor, dar mai ales tinerilor, de a descoperi
antreprenoriatul ca soluție la găsirea unui loc de muncă și o schimbare a percepției asupra vieții
și carierei.
Paul Matei,
Coordonator al Centrului de Informare
Europe Direct Iași
5
Antreprenoriatul și Întreprinderile Mici și Mijlocii
Promovarea antreprenoriatului
Ce este antreprenoriatul?
Antreprenoriatul este capacitatea unei persoane de a-și transpune ideile în acțiune. Acest
lucru presupune creativitate, inovație, asumarea riscurilor, capacitatea de a planifica și
gestiona proiecte cu scopul de a atinge anumite obiective.
Comisia Europeană (CE) își propune să încurajeze cât mai multe persoane să își
înființeze propria afacere. Sunt vizate, în special, anumite grupuri, cum ar fi: femeile antreprenor,
întreprinderile familiale, profesiile liberale, migranții, persoanele în vârstă sau întreprinderile de
economie social.
Pentru a încuraja antreprenoriatul, Comisia Europeană:
o sprijină educația antreprenorială,
o co-finanțează programul de schimb Erasmus pentru tinerii întreprinzători
o gestionează rețele de sprijin.
Educația antreprenorială
7
Obiectivul principal al Comisiei Europene este de a promova educația antreprenorială și
de a-i sublinia importanța la toate nivelurile, de la școala primară, până la studiile universitate și
chiar mai mult.
Tinerii cu educația antreprenorială au mai multe șanse de a-și înființa propriile companii.
Până la 20% din elevii care participă la un program antreprenorial în liceu își vor înființa
mai târziu propria companie.
Procentul acesta este de până la cinci ori mai mare decât cel al populației generale.
Afacerile începute de acești elevi sunt, de asemenea, mult mai ambițioase.
În țara noastră, începând din anul școlar 2004 – 2005, disciplina Educaţie
antreprenorială este prevăzută în planul cadru de învăţământ pentru liceu la clasa a X-a, la toate
filierele, profilurile şi specializările, beneficiind de un buget de timp de o oră pe săptămână.
Locul acestei discipline în oferta educaţională pentru învăţământul obligatoriu se justifică prin
următoarele dimensiuni ale educaţiei antreprenoriale:
o dimensiunea descriptiv-informativă, vizând însuşirea cunoştinţelor despre
iniţierea, derularea şi reuşita unei afaceri;
o dimensiunea normativă, referitoare la însuşirea unor cunoştinţe privind normele
juridice care reglementează iniţierea unei afaceri;
o dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare, care are în vedere
dezvoltarea capacităţii de reflecţie critică asupra principiilor etice necesare în
relaţiile caracteristice unui mediu de afaceri;
o dimensiunea practică, urmărind formarea de atitudini şi exersarea de
comportamente democratice şi antreprenoriale.
Integrarea cunoştinţelor propuse de alte discipline studiate şi a competenţelor vizate de acestea este
una dintre trăsăturile de bază ale Educaţiei antreprenoriale, demers prin excelenţă interdisciplinar şi
transcurricular. Programa este centrată pe dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi de relaţionare la
mediul economico-social. Disciplina Educaţie antreprenorială urmăreşte ca elevii să-și dezvolte anumite
competenţe care să le permită valorificarea eficientă a propriului potenţial şi, în perspectivă, gestionarea
eficientă a propriei afaceri.
Dezvoltare prin antreprenoriat
9
Rezultatele preconizate în urma aplicării acestei metode sunt:
o creşterea gradului de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor
o reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă
o mai bună adaptabilitate la schimbarea locului de muncă
o flexibilitate
o asumarea iniţiativei şi a riscului
Toate firmele de exercițiu din România sunt înregistrate pe platforma consacrată lor, și
anume:
Atribuțiile ROCT
11
La sfârșitul lunii noiembrie 2014, pe siteul ROCT http://www.roct.ro/ erau înregistrate 120
de firme de exercițiu din județul Iași, dintre care 90 erau active.
Acestea provin din următoarele unități de învățământ:
Grup Şcolar Agricol "Mihail Kogălniceanu", com. Miroslava, județul Iași,
o Colegiul Economic Administrativ Iași
o Colegiul Agricol si de Industrie Alimentara Vasile Adamachi Iași
o Colegiul Tehnic de Căi Ferate Unirea Pașcani
o Colegiului Tehnic Ion Holban Iași
o Grup Școlar Agricol Haralamb Vasiliu Podu Iloaiei
o Liceul Economic Nicolae Iorga Pașcani,
o Liceul Tehnologic Economic de Turism Iași
o Liceul Tehnologic Virgil Madgearu Iași
o Liceul Teoretic Ion Neculce, Tg. Frumos
În ceea ce privește educația antreprenorială la nivel universitar, de mare folos ne-a fost
Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor, România 2014, Profilul
tinerilor din perspectivă antreprenorială
Acest barometru este o cercetare ce măsoară percepţiile tinerilor asupra
antreprenoriatului, educației și culturii antreprenoriale din România.
Studiul se află la prima ediție și s-a desprins din studiul anual EY Antreprenorii vorbesc:
Barometrul antreprenoriatului românesc ca o cercetare în detaliu a subiectului educației și
culturii antreprenoriale.
Cercetarea a fost realizată în perioada 3 – 29 iunie 2014, în rândul studenților din
universitățile din România aflați în an terminal, pe un eșantion de 765 studenți.
Respondenţii provin din universităţile: Academia de Studii Economice București,
Universitatea București, Universitatea Politehnică București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca,
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca,
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești,
Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea din
Pitești, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Universitatea Ștefan cel
Mare Suceava, Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea 1 Decembrie 1918” din
Alba Iulia.
Majoritatea răspunsurilor a fost colectată de la studenții din cadrul Academiei de Studii
Economice din Bucureşti, aceasta fiind şi partenerul EY în realizarea barometrului.
Cercetare Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor,
România 2014, Profilul tinerilor din perspectivă antreprenorială este prima inițiativă care
studiază aspectele educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor în România și reprezintă
un punct de plecare în studiul acestui aspect.
Datele au fost colectate pe baza unui chestionar online găzduit pe serverul EY. Metoda a
fost preferată, chiar dacă nu asigură reprezentativitate din punct de vedere statistic, datorită
caracteristicilor colectivităţii de interes şi în special datorită resurselor disponibile.
Dezvoltare prin antreprenoriat
Barometrul… indică faptul că studenții români ar prefera într-o măsură mai mare să fie
antreprenori și nu angajați la finalizarea studiilor (57%), iar majoritatea și-ar dori să înceapă
propria afacere în următorii 2 ani (52%). Studiul se referă în principal la studenții în an terminal
de facultăți cu profil economic.
Aceste răspunsuri subliniază importanța încurajării antreprenoriatului ca alegere
valoroasă şi respectată de carieră. Astfel, cei care iau în calcul calea antreprenoriatului trebuie să
simtă că nu sunt stigmatizaţi în urma unui eșec. De asemenea, tinerii care iau în considerare calea
antreprenoriatului au nevoie de educație antreprenorială continuă realizată prin cursuri specifice,
ca și prin expunerea la povești de succes și la practica antreprenorială, inclusiv în mediul
universitar.
13
Imagine preluată din Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor,
România 2014, Profilul tinerilor din perspectivă antreprenorială
Dezvoltare prin antreprenoriat
15
Erasmus pentru tinerii antreprenori
http://www.erasmus-entrepreneurs.eu/
Fie că eşti antreprenor nou sau unul cu experienţă îndelungată, programul poate oferi
o valoare adăugată deosebită companiei tale: printre eventualele beneficii se numără schimbul de
cunoştinţe şi de experienţă, oportunităţile de networking în Europa, noi relaţii comerciale sau
pieţe externe.
1. Candidatura
Fie că eşti antreprenor nou sau unul cu experienţă, poţi participa înregistrându-ţi candidatura
prin intermediul instrumentului de înscriere online. În acest stadiu, va mai trebui să
contactezi o organizaţie intermediară la alegere. Acest punct local de contact va fi
responsabil cu verificarea candidaturii tale, iar în cazul în care toate cerinţele sunt îndeplinite
o va accepta.
17
2. Căutarea unui partener
Odată ce candidatura ta a fost acceptată, vei avea acces la o bază de date online cu
antreprenori noi şi antreprenori gazdă care participă la program. Pentru a-ţi găsi partenerul
corespunzător de schimb, poţi alege maximum 5 propuneri din această bază de date. Punctul tău
local de contact este responsabil cu facilitarea contactului între antreprenori şi te va ajuta să îţi
cauţi un partener.
3. Angajamentul şi pregătirea
Părţile implicate (şi anume antreprenorul nou, antreprenorul gazdă şi punctele lor locale de
contact responsabile) elaborează un „Angajament pentru calitate” care constă într-o descriere a
proiectului de lucru/învăţare, a sarcinilor, a responsabilităţilor, a produselor finale, a condiţiilor
financiare şi a implicaţiilor juridice ale schimbului. Punctele locale de contact organizează şi
activităţi precum formările, pentru a-l pregăti pe noul antreprenor pentru schimb.
4. Faza de implementare
Realizezi schimbul într-unul sau mai mulţi paşi în funcţie de nevoile pe care le ai şi ţi se va
cere să completezi un formular de feedback. Punctele locale de contact responsabile vor
monitoriza calitatea activităţii şi vor evalua rezultatele.
Stagiul în străinătate poate varia ca durată între una şi şase luni şi trebuie să se încheie într-o
perioadă maximă de douăsprezece luni. În această perioadă, stagiul poate fi împărţit în mai multe
perioade mai scurte (minimum o săptămână o dată), pe care noul antreprenor le va petrece în
străinătate împreună cu antreprenorul gazdă.
Angajamentul între antreprenorul nou, antreprenorul gazdă şi cele două puncte locale de
contact constă în două elemente principale:
Un Angajament pentru calitate semnat de cele patru părţi (antreprenorul nou,
antreprenorul gazdă şi cele două puncte locale de contact implicate) care prevede
obiectivul(ele) schimbului, planul de activităţi, responsabilităţile, rezultatele scontate,
durata stagiului şi datele planificate de început şi de sfârşit;
Un Acord pentru sprijin financiar pentru antreprenorul nou semnat între
antreprenorul nou şi punctul său local de contact. Pentru mai multe detalii despre acest tip
de finanţare vizitează secţiunea “Asistenţă financiară“ pe acest site web.
Punctul local de contact al antreprenorului nou va acorda sprijinul financiar în funcţie de
termenii stabiliţi în Acord. Punctul local de contact al antreprenorului nou se va asigura că
schimbul se derulează în conformitate cu planul şi cu „Angajamentul pentru calitate”.
Dezvoltare prin antreprenoriat
19
Antreprenori cu experienţă
Profilul antreprenorului gazdă
o Rezident permanent al uneia dintre ţările participante;
o Proprietar-manager al unei întreprinderi mici sau mijlocii SAU o persoană direct
implicată în antreprenoriat la nivelul consiliului de conducere al IMM-ului;
o A condus o companie timp de mai mulţi ani;
o Este dispus să împărtăşeşti cunoştinţele şi experienţa pe care le ai cu un antreprenor
nou şi să acţionezi ca un mentor.
o Marea majoritate a antreprenorilor au fost atât de mulţumiţi cu această experienţă,
încât au decis să găzduiască alţi antreprenori noi ulterior!
Antreprenorul gazdă participant la programul Erasmus pentru tinerii antreprenori, trebuie să
îndeplinească următoarele sarcini şi responsabilităţi:
o Trebuie să asigure un nivel ridicat de calitate a experienţei de învăţare şi a relaţiei
globale de lucru cu antreprenorul nou, care trebuie să dobândească informaţii de bază
pentru a putea demara afacerea în mod viabil;
o Trebuie să semneze un „Angajament pentru calitate” care asigură relaţii de lucru
fluide cu antreprenorul nou. Printre altele, acesta prevede obiectivele stagiului şi
propune un plan de activităţi pe parcursul stagiului;
o Va trebui, de asemenea, să completeze un formular de feedback la terminarea
schimbului.
Comisia Europeană oferă sprijin și informații pentru antreprenori și IMM-uri prin intermediul
următoarelor rețele:
o Portalul Europa ta/Întreprinderi http://europa.eu/youreurope/business/index_ro.htm
- Europa - oportunităţi de afaceri - Ghidul întreprinzătorului European, chiar asta este, un
ghid practic pentru a face afaceri în Europa. Acesta oferă întreprinzătorilor informații și
servicii interactive care îi ajută să își extindă activitatea în străinătate;
o Enterprise Europe Network http://een.ec.europa.eu/ ajută IMM-urile și pe
întreprinzători să acceseze informații privind piața, să depășească obstacolele juridice și
să găsească potențiali parteneri de afaceri din Europa;
o SME Internationalisation Portal https://webgate.ec.europa.eu/smeip/ oferă
informații referitoare la piețele străine și ajută întreprinderile europene să-și extindă
internaționaționalizeze activitățile pe plan internațional;
o Portalul unic privind accesul la
finanțare http://europa.eu/youreurope/business/funding-grants/access-to-
finance/index_ro.htm ajută IMM-urile să găsească finanțare europeană.
Dezvoltare prin antreprenoriat
Înainte de redactarea acestui ghid, am căutat cât mai multe example de afaceri de succes,
care să-i motiveze pe cei care doresc să urmeze drumul antreprenoriatului. Din toate cazurile pe
care le-am întâlnit în timpul documentării, am ales doar cinci, considerând că sunt sufieciente și
relevante pentru a ilustra succesul în afaceri al unor antreprenori. Exemplele sunt preluate din
ziarele de profil din România, cum ar fi Ziarul finaciar (http://www.zf.ro/) sau Wall Street
(http://www.wall-street.ro/).
Exemplul 1
Nucile de săpun, pariul unei antreprenoare din Iași. Ce avantaje are fructul exotic
originar din India
Articol publicat în Wall Street (http://www.wall-street.ro/), 2 martie 2014, autor: Alina Stan
Simona Chiper si sotul sau au decis sa investeasca intr-o afacere mai putin cunoscuta: in urma cu
cinci ani au testat pentru prima oara nucile de sapun ca alternativa bio a clasicului detergent. Exoticul
fruct, originar din India, poate fi folosit pentru curatenia intregii locuinte. Mai mult, cu un singur kilogram
de nuci de sapun poti spala imbracamintea timp de un an. Iar pretul este la jumatate fata de detergentul
obisnuit.
Desi a terminat facultatea de Drept, Simona Chiper, 36 de ani, nu a profesat niciodata nefiind
atrasa cu adevarat de acest domeniu. Datorita sotului sau, a ajuns sa lucreze in IT, unde, timp de sase ani,
pana la nasterea primului copil, s-a ocupat cu vanzarea de harware sisoftware in cadrul unei companii din
Constanta.
Afacerea cu nuci de sapun a demarat la un an dupa nasterea copilului lor din necesitatea de a
folosi in cresterea sa produse cu un numar cat mai redus de chimicale. Astfel, in timp ce cauta informatii
pe Internet a descoperit pe site-urile din Statele Unite ale Americii date despre nucile de sapun, iar ceea ce
i-a atras atentia a fost faptul ca reprezentau o alternativa 100% naturala la clasicul detergent.
M-am gandit ca asa ceva nu poate fi adevarat si mi-am propus sa testez aceste nuci de sapun.
Erau, intr-adevar, un produs versatil. Rezultatul (confirmat) a fost uimitor si, mai ales, pentru sanatatea
copilul meu, imbucurator, explica Simona Chiper.
Comercializarea lor a venit ca un pas normal, dublat si de dorinta de a avea un program mai
flexibil care sa ii permita petrecerea unui timp suplimentar impreuna cu familia. Anul trecut cei soti au
incheiat un parteneriat cu compania Profesional Tip Consult din Iasi, alaturi de care detin nucidesapun.ro.
Investitia initiala s-a ridicat la cateva sute de euro, au achizitionat domeniul de Internet si au
construit magazinul online pe o platforma informatica gratuita pe care au configurat-o conform
specificului lor.
Am mai investit intr-un stoc mic de marfa, plecand la drum cu o oferta compusa din…patru
produse, povesteste antreprenoarea din Iasi.
Nucile de sapun sunt importate din India intrucat pe plan local nu exista producatori. In Statele
Unite se incearca in prezent adaptarea arborilor la un climat temperat, dar in acest moment sursa de
provenienta ramane tot zona Indiei, Nepalului, Bangladesh, spune Simona.
21
Ce sunt nucile de sapun
Nucile de sapun sunt fructele arborilor din specia Sapindus care cresc in Asia de Sud Est, mai ales
in India si Nepal, sunt 100% naturale si vegetale. Fructele sunt uscate la soare, li se scot samburii, aceasta
fiind si singura interventie umana. Cele mai bogate in saponina (substanta care are efect de curatare atunci
cand este eliberata in apa calda) sunt cele care provin de la arborele Sapindud Mukkorosi, varianta pe care
o comercializeaza si familia Chiper.
Cojile pot fi introduce intr-un saculet de bumbac in cuva masinii de spalat impreuna cu rufele si
pot fi utilizate de 2-3 ori, in functie de duritatea apei si temperatura la care se spala, ceea ce le face foarte
economice. Pentru spalarea rufelor albe sau deschise la culoare este recomandata adaugarea
bicarbonatului de sodiu alimentar.
De asemenea, prin fierbere se poate obtine o solutie care poate fi folosita atat la spalarea rufelor, a
vaselor, pentru curatenia intregii case, dar si pentru igiena personala sau a animalelor de companie, ca
sampon sau sapun lichid. Solutia poate fi utilizata simpla sau se pot adauga uleiuri esentiale, uleiuri
vegetale sau alte ingrediente cosmetice pentru a personaliza un produs in functie de dorintele si nevoile
fiecaruia.
Dupa utilizare pot fi folosite in gradina ca ingrasamant, deoarece sunt biodegradabile si nu
polueaza mediul inconjurator.
Neavand adaosuri chimice este recomandata utilizarea lor de catre persoanele care au pielea
sensibila precum copiii, de catre cei care sufera de alergii sau boli de piele precum psoriazisul.
Exemplul nr. 2
A pariat 10.000 € pe un studio foto pentru copii
Articol publicat în Ziarul Financiar (http://www.zf.ro/), 31 august 2014, autor: Corina Minea
Violeta Patrichi a intrat în antreprenoriat atunci când economia era încă „pe val“, în 2008, cu un
magazin de haine pentru copii pe care îl administrează şi în prezent. În urmă cu trei ani însă, a primit un
aparat foto profesional şi, la scurt timp, şi-a transformat mansarda casei într-un mic studio în care a
investit în ultimii ani mai mult de 10.000 de euro.
Meseria de fotograf a venit dintr-o pură întâmplare, nu am cochetat niciodată cu aceasta. Acum
trei ani am primit în dar un aparat foto DSLR şi mi-am dorit să aflu câte ceva despre utilizarea lui, astfel
încât am început să caut informaţii pe internet despre obiective care mi s-ar potrivi pentru a face
fotografii copiilor mei. Tot întâmplător am dat peste fotografiile de nou-născut şi am simţit că asta vreau
să fac, fără vreun plan dinainte stabilit, spune Violeta Patrichi, 35 de ani, din Slobozia, care, înainte de a
deschide magazinul şi de a deveni mamă pentru prima dată, a lucrat timp de trei ani într-o şcoală cu elevi
cu nevoi speciale.
Astfel, după trei luni în care a investit în recuzită (coşuri, cutii, pături, căciuli, bentiţe),
echipament foto şi cursuri de specialitate, a făcut primele fotografii copiilor prietenilor şi de atunci
cererile au început să tot vină.
Ce-i drept, ea precizează că pentru a face acest pas a beneficiat şi de ajutorul soţului, pe a cărui
firmă este înregistrată activitatea de fotografie, nefiind nevoită să muncească în avans pentru a-şi permite
să-şi deschidă o afacere.
De câteva luni mi-am impus să nu mai investesc nimic, pentru că am realizat că niciodată nu voi
fi mulţumită de ceea ce deţin şi nu voi fi capabilă să mă opresc niciodată dacă nu îmi impun acest lucru.
Ca fotograf, simţi tot timpul că vrei să îţi îmbunătăţeşti trusa foto, că nu ai suficiente obiective, filtre,
lumini, însă nişa pe care am ales-o nu-mi permite să investesc la nesfârşit într-un echipament greu de
amortizat, explică Violeta Patrichi. Ea mai spune că a ales să fotografieze copii pentru că reuşeşte să
comunice mai bine cu ei decât cu adulţii, însă mai face şi fotografie de fashion, de produs, de nuntă sau de
botez.
O şedinţă foto costă 100 de euro în spaţiul amenajat de antreprenoare sau 150 de euro dacă se
deplasează în alt oraş. Nouă din zece şedinţe au loc în Bucureşti, astfel că la o medie de două şedinţe pe
săptămână, Violeta Patrichi ar încasa 1.200 de euro pe lună, fără a include însă costurile pe care fotograful
le suportă. În prezent, antreprenoarea nu are angajaţi sau ajutoare şi se ocupă singură de
organizarea şedinţelor foto, mamele copiilor fiind, de cele mai multe ori, cei mai buni asistenţi. Cei mai
mulţi clienţi vin de pe profilul de Facebook al micului studio Violeta Photography, apoi din recomandări
şi de pe site.
În fiecare săptămână, Violeta Patrichi are în jur de două-trei şedinţe foto.
Cea mai mare provocare o reprezintă fotografia de nou-născut, care necesită multă răbdare şi din
partea mea şi din partea părinţilor, dar, mai ales, necesită multă pregătire. Din păcate, curentul legat de
astfel de fotografii era aproape necunoscut atunci când am început să le realizez. Părinţii nu erau deloc
receptivi la a-şi poza bebeluşul la numai 7-14 zile de viaţă. Acum, fotografia de nou-născut a devenit tot
mai apreciată, iar solicitările cresc exponenţal.
23
Exemplul nr. 3
Peste 100 de clienţi vin zilnic în brutăria deschisă în Capitală de doi
antreprenori din Mehedinţi
Articol publicat în Ziarul Financiar (http://www.zf.ro/), 26 iulie 2014, autor: Corina Minea
Claudiu şi Ana Fruntelată, o familie originară din judeţul Mehedinţi, au tatonat ideea intrării în
antreprenoriat timp de zece ani şi abia în toamna anului trecut şi-au făcut curaj să-şi deschidă propriul
business.
Pentru a pune pe picioare brutăria Colţ de Pâine cei doi au aplicat pentru un program de sprijinire
a antreprenorilor derulat de guvern, prin intermediul căruia au putut obţine 70% din investiţia de 20.000
de euro necesară doar pentru achiziţionarea echipamentelor.
Brutăria şi-a deschis „porţile“ la începutul lunii martie în Capitală, iar în prezent are peste 100 de
clienţi pe zi.
Ideea de a face o brutărie a apărut mai demult, însă s-a fixat mai mult de când au apărut copiii şi
am încercat să le dăm mâncare sănătoasă, iar cum pâinea era unul dintre alimentele preferate ale lor,
timp de aproximativ un an am tot încercat să găsim pâine bună şi naturală. Motivul principal pentru care
ne-am făcut curaj anul trecut să începem o astfel de afacere a fost că abia atunci am descoperit această
schemă de minimis, determinaţi fiind şi de faptul că la compania pentru care încă lucram situaţia era
destul de incertă, spune Claudiu Fruntelată.
El precizează că, pe lângă investiţia făcută în echipamente şi acoperită, în mare parte, de
finanţarea primită de la stat, el şi soţia sa au cheltuit cei mai mulţi bani pe amenajarea spaţiului.
Am scris planul de afaceri în câteva zile. Am încercat să obţinem informaţii de la autorităţi
despre modul în care trebuie amenajat spaţiul, care sunt dotările necesare, deoarece trebuia să detaliem
aceste aspecte în proiect, însă nu am reuşit să obţinem un sprijin real şi în timp util. Aşa că am început să
citim tot ce am găsit despre domeniu, am urmat ghidurile de bune practici ale asociaţiilor de profil şi
legislaţia aferentă, dar au apărut multe neclarităţi şi condiţii pe care am crezut că nu le vom putea
îndeplini, explică antreprenorul.
În prezent, brutăria pe care el o conduce are două vânzătoare şi doi brutari, care lucrează în
schimburi şi a căror recrutare a fost o adevărată povară pentru familie.
Una dintre condiţiile proiectului a fost angajarea unei persoane care are minimum 45 de ani prin
intermediul AJOFM. După câteva luni însă doar trei persoane au venit la brutărie, dar ele nu doreau să se
angajeze, ci voiau doar o hârtie pe care să apară refuzul antreprenorilor de a le angaja. În final, au găsit la
AJOFM Ilfov o persoană care îşi dorea să lucreze. Pentru a învăţa şi brutarii cum să facă pâine, altfel
decât cu amelioratori, antreprenorii au chemat un grup de femei care făceau de mai mult timp pâine cu
maia acasă.
Avem speranţa că, la un moment dat, autorităţile vor elabora un document cadru în care să se
regăsească toate regulile/ condiţiile, actele de care este nevoie pentru a funcţiona în acest domeniu, un
fel de ghid de bune practic, afirmă Claudiu Fruntelată.
Brutăria Colţ de Pâine face în prezent circa 100 de pâini pe zi din nouă sortimente (printre care
pâine neagră, cu cartofi copţi, cu brânză, praz sau ardei roşu), însă face şi biscuiţi şi alte produse de
patiserie după reţete de familie. Pentru realizarea pâinii procesul începe cu o zi înainte de coacerea
acesteia şi familia foloseşte doar maia, făină, sare şi apă, iar pentru unele tipuri de pâine, care trebuie să
crească mai repede, câte 2 grame de drojdie la un kilogram de aluat.
Cuptorul nostru este unul cu vetre, care are o capacitate de circa 100 de pâini de 300g pentru un
ciclu de coacere. Deci este încă supradimensionat producţiei noastre zilnice, care se limitează la
aproximativ 100 de pâini, în funcţie de sortimentele pe care decidem să le producem cu o zi înainte. Încă
Dezvoltare prin antreprenoriat
suntem deficitari în promovarea brutăriei, fiind încă la început şi comercializând produsele doar prin
magazinul propriu. Credem că dacă am putea vinde în jur de 300-400 de pâini pe zi, cheltuielile de
funcţionare s-ar putea acoperi, dar se pare că încă mai durează această etapă.
Preţul unei pâni variază de la 2 lei (pentru una de 300 de grame) până la 4-5 lei (în funcţie de
sortiment), iar brutăria face şi pâine pe comandă, în funcţie de cerinţele clienţilor (fără gluten, spre
exemplu).
Exemplul nr. 4
Doi fraţi din Oradea au dezvoltat o fabrică de gheaţă care „alimentează“
benzinării şi hipermarketuri
Articol publicat în Ziarul Financiar (http://www.zf.ro/), 9 august 2014, autor: Mădălina Panaete
Gabriel şi Florin Pleşca, doi fraţi din Oradea de 40 de ani, respectiv 42 de ani, au
dezvoltat fabrica de gheaţă alimentară Icelandia şi distribuie produsele în câteva reţele de benzinării pre-
cum OMV, Rompetrol sau Petrom, în hipermarketuri şi în segmentul HoReCa.
Ideea afacerii a venit în urmă cu 13 ani când Gabriel Pleşca şi soţia lui au observat că pe barul
dintr-o pizzerie frapiera era în permanenţă goală.
La câteva luni după această poveste am fost în vizită împreună cu Florin, fratele şi asociatul
meu, în Ungaria unde am văzut afacerea. Am contactat compania, ne-am întâlnit cu proprietarii şi de
acolo începând, totul s-a transformat în istorie, povesteşte Gabriel Pleşca, absolvent al Facultăţii de
Ingineria Managerială şi Tehnologică, profil inginerie economică. La acel moment fabrica Icelandia era
singura de acest gen din ţară.
Unitatea de producţie pe care o deţin cei doi fraţi în Oradea a ajuns la o producţie de 25.000 de
kilograme de gheaţă pe zi comparativ cu anul de debut când „două maşini ruseşti produceau în total 50 de
kilograme de gheaţă pe zi“.
Icelandia are în portofoliu atât gheaţă cuburi, măcinată pentru cocktailuri sau vrac, cât şi sculpturi
de gheaţă sau blocuri de gheaţă.
Producem vara şi iarna în sistem «just in time» pentru a ne reduce costurile. Suntem puternic
dependenţi de condiţiile climatice, fapt ce ne pune răbdarea la încercare. Aş putea încadra vara din acest
an, ca şi cea din 2013 de altfel, în categoria sub mediu. Cu alte cuvinte, vara aceasta a fost sub aşteptări
din cauza vremii extrem de capricioase, mai spune Gabriel Pleşca, şi precizează că investiţiile totale în
această afacere se ridică la aproximativ 3 mil. lei.
Icelandia are în prezent 27 de angajaţi. Compania a realizat anul trecut (2013) o cifră de afaceri
de circa 3,4 mil. lei (760.000 euro), un profit de 22.000 lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.
Gheaţa este prezentă non-stop în reţelele de benzinării şi în reţelele de hipermarketuri. Facem
livrări în HoReCa şi distribuim prin magazinele de proximitate într-o mai mică măsură, a precizat
antreprenorul.
El îşi aminteşte că cel mai vechi client al Icelandia este o benzinărie din Oradea cu care
colaborează din anul 2001. Pleşca spune că la fel ca în orice start-up au întâmpinat şi depăşit multe pro-
vocări, mai ales că ideea de a comercializa gheaţă preambalată era nouă pe piaţa din România. De altfel,
şi în prezent facem eforturi pentru a face din cuburile de gheaţă Icelandia un produs de larg consum.
25
Exemplul nr. 5
De pe bancile liceului, in antreprenoriat: CadouriMov, cu dedicatie femeilor
Articol publicat în Wall Street (http://www.wall-street.ro/), 28 aprilie 2014, autor: Alex Goaga
Structură – gazdă
Asociația pentru Ecologie și Dezvoltare Durabilă
Strada Păcurari, nr. 85, 700515
Iași, județul Iași
Tel: 0232 260 410
Fax: 0232 257 012