DEGRADAREA

SOLULUI SI MASURILE
DE PROTECTIE
Jean Dorst afirma ca:”Cea mai
pretioasa bogatie naturala este
fara îndoiala solul.”
„Cel mai bogat este cel care indrazneste sa
priveasca fata viitorului”
• Apreciind capacitatea de
autopurificare a solului si
insemnatatea acestuia pentru
om si sanatatea populatiei,
„tatal” medicinei, Hipocrat,
spunea: „Sanatatea corporala
si sufleteasca a omului
depinde de clima, starea apei
si calitatea solului”. Implicit,
ocrotirea si ameliorarea
solului nu este mai putin
actuala decit ocrotirea apei,
aerului si altor factori naturali
de importanta majora pentru
sanatate.
Solul este un corp natural,
tridimensional situat la suprafata
uscatului cu proprietati si functii
specifice, produs in timpuri geologice
prin actiunea factorilor climatici si
biotici asupra rocilor de la suprafata
uscatului conditionati de relief si
uneori de apa freatica la care se
adauga tot mai mult si intensiv,
actiunea omului.
In orice ecosistem solul are 2 functii
esentiale: depozitar si furnizor de
elemente nutritive si apa; si recipient
si transformator de reziduri si
deseuri; deci avand rolul de reglator
al ecosistemului si de purificator al
mediului inconjurator.
Odata distrus, el nu se mai reface
pentru ca nu se pot reproduce
conditiile si istoria formarii lui
formandu-se totusi un corp cu functii
analogice.
Prin utilizarea lui rationala el nu se
epuizeaza ci este protejat si isi
sporeste fertilitatea.
Solul si vegetatia acopera scoarta
terestra formand o unitate
inseparabila-sistemul pedoecologic
mondial.
Solul are mai multe functii:
-principal mijloc de productie
vegetala;
-sursa de elemente nutritive;
-resursa energetica reinnoibila.
 Surse de poluare a solului:

Emisii
industriale

Agenti Gaze de
radioactivi esapament
Poluarea solului
înseamnă orice acţiune
care produce
dereglarea funcţionării
normale a solului ca
mediu de viaţă, în
cadrul diferitelor
ecosisteme naturale
sau create de om
(antropice), dereglare
Defrisarea
padurilor
Poluarea Mijloace de
transport

manifestată prin
degradarea fizică,
chimică, biologică a
solului, care afectează
negativ fertilitatea sa,
respectiv capacitatea
Ploile acide Mase plastice
sa bio-productivă din
punct de vedere
calitativ şi cantitativ. Utilizarea
nerationala a
ingrasamintelor
si pesticidelor
Efectele
poluarii
solului:
dereglări
chimice

dereglări
fizice

-dereglări
biologice
Fondul funiciar al Moldovei

• În Republica Moldova
solurile sunt principala
bogatie naturala, care
se exprima prin
fertilitatea si
diversitatea lor
Valoarea unui hectar de
pamînt agricol a
Republicii Moldova
exprimata în bani este
una dintre cele mai înalte
din Europa. Solurile
Moldovei dupa calitatea
lor pot fi comparate cu
cele mai bogate soluri
din lume, ca exeplu,
solurile din regiunea
Crasnodar (Rusia) si
California (SUA).
Compozitia solului

Conform acad. A.Ursu în

stratul de 100 cm solurile
noastre contin de la 150 pâna
la 700 tone de humus la
hectar. În învelisul de sol se
contin (aproximativ): 1
miliard de tone de humus, 60
milioane tone de fosfor; 50
milioane tone de azot; 700
milioane tone de potasiu si
cantitati considerabile de alte
elemente necesare pentru
plante.
Utilizarea resurselor de sol în Republica
Moldova este unul din factorii decisivi pentru
economia nationala.
Starea actuala a fertilitatii efective a solurilor
este nesatisfacatoare, iar pe cca 10% din
terenurile agricole – critica. Deformarea
asolamentelor (majorarea cotei culturilor
prasitoare si micsorarea suprafetei ocupate cu
culturi leguminoase), micsorarea volumului de
îngrasaminte organice de 20-30 ori, celor
minerale de 15-20 ori, au condus la formarea
unui bilant profund negativ al humusului si
elementelor biofile în soluri si la degradarea
biologica a lor.
În anul 2002 în mediu s-au încorporat în sol
circa 200 kg/ha gunoi de grajd, cantitatea
optima fiind de 10 t/ha. Suprafata ierburilor
perene în ultimii 12-15 ani s-a micsorat de la 180-
200 mii ha pâna la 45-50 mii ha. Ca rezultat
bilantul humusului este negativ – minus 0,6 –
0,8 t/ha. Pierderile anuale de humus prin
eroziune constituie circa 600 mii tone, sau 0,3
t/ha.
Actualmente din elementele nutritive în prim
minim este azotul, care limiteaza obtinerea
recoltelor înalte de calitate superioara. În anul
2003 nivelului optim de rezerve a azotului
mineral (N-NO 3 ) în sol (110-140 kg/ha)
corespundeau numai 2-5% din teritoriile
cercetate.
A doilea element dupa importanta nutritiva
este fosforul. Continutul de fosfor mobil în
solurile noastre constituie 1,8-2,1 mg/100 g de
sol si se afla la granita între gradatiile scazut si
moderat. Regimul potasiului – a treilea element
nutritiv este favorabil obtinerii recoltelor înalte
pe 90% din terenurile agricole.
Solurile or.Balti
Pe teritoriul municipiului Balti
predomină solurile cernoziomice
tipice moderat humifere. În
partea dreaptă a Răutului, în
cartierul Slobozia, se întâlnesc
cernoziomurile tipice slab
humifere. Acestea sunt
cernozimurile cele mai fertile. Au
o grosime de peste 1 m,
culoarea aproape neagră,
structură grăunțoasă și
hidrostabilă. Pe versanți stratul
de sol este doar de câțiva zeci
de cm și de multe ori este
afectat de eroziune eoliană și, în
special, pluvială. La nivel de
municipiu 623 ha sunt erodate.
În luncile râurilor s-au format
solurile aluviale. Aceste soluri
sunt salinizate și mlăștinoase. O
bună parte din suprafața
solurilor fertile a fost destinată
construcțiilor cartierelor locative
și întreprinderilor, de aceea
valorificarea acestora este
minimă. Din suprafața totală a
orașului de 4143 ha, numai 117
ha au utilizare agricolă.
Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin
spiritual, de comportare si gospodarire a populatiei. Pentru reanimarea agriculturii,
redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt
necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului.
• Solutii:
Solutii de remediere
Ø efectuarea de lucrari agricole cu utilaje si masini, de asolamente;
Ø utilizarea unor procedee agricole cu impact redus asupra mediului;
Ø practicarea unei agriculturi organice;
Ø elaborarea unui proiect de lege privind conservarea solului, dupa modelul tarilor
europene;
Ø aplicarea mecanismelor economice de prevenire a degradarii solului;
Ø perfectionarea actelor normative în vigoare privind obligatiile persoanelor care
efectueaza lucrari ce conduc la degradarea stratului fertil al solului, cu definirea clara a
responsabilitatilor pentru restabilirea fertilitatii lui;
Ø elaborarea unei harti nationale a terenurilor degradate;
Ø stimularea restabilirii fâsiilor forestiere de protectie si aplicarii de masuri
antieroziune;
Ø reglementarea exploatarii pasunilor;
Ø reglementarea exploatarii padurilor;
Ø intensificarea eforturilor de reîmpadurire;
Ø optimizarea modului de ocupare a terenurilor;
Ø revenirea la practica de rotatie a culturilor.
• utilizarea si încorporarea în sol a 6-7 mln t îngrasaminte organice;
• majorarea cotei culturilor leguminoase în asolamentele de câmp pâna la 20 -25% cu
acumularea în sol în mediu a 30-35 kg/ha azot;
• aplicarea sistemului optim de îngrasaminte minerale de 236 mii t substanta activa,
inclusiv circa 100 mii t azot, 91 mii t fosfor si 45 mii t potasiu
• depozitarea deşeurilor în locuri amenajate şi pe categorii. Deşeurile textile, din hârtie,
metal sau sticlă pot fi reciclate
• olosirea unor filtre speciale pentru reţinerea gazelor toxice şi pentru purificarea
apelor
• construirea unor vehicule cât mai puţin poluante
• mărirea spaţiilor verzi
• crearea unor parcuri şi rezervaţii naturale pentru protejarea speciilor de plante şi
animale pe cale de dispariţie
• amenajarea unor gropi de gunoi ecologice
Procentajul cantitatii de ingrasaminte:
 MEDIU
influenta mediului
POLUARE FIZICA, CHIMICA,
asupra sanatatii
BIOLOGICA INFLUENTE POZITIVE
umane
FACTORI PATOGENI FACTORI SANOGENI

EFECTE EFECTE CAPACITATEA DE

ACUTE CRONICE ADAPTARE A
ORGANISMULUI

ACTIUNEA ASUPRA INCARCAREA

DESCENDENTILOR ORGANISMULUI
 Concluzie
Trebuie să acţionăm împreună, rapid şi
cu seriozitate, pentru că trecerea
timpului este ireversibilă, iar greşelile,
mai ales în domeniul mediului
înconjurător, nu sunt acceptate.
Nu este de ajuns să visăm, să ne
dorim, ci trebuie să ne implicăm şi să
acţionăm pentru ca apoi să ne
bucurăm împreună de un viitor mai
verde.
 Mun.Balti, Moldova
29.03.2013

Stimati consilieri publici locali,

Actualmente, o problema stringentă de rezonanţă naţională şi locală este starea deplorabilă a solurilor din Republica
Moldova. Datorită faptului că respectivul element biogeografic constituie principala bogăţie a ţării este absolut
indispensabilă luarea unor măsuri de protecţie, de prevenire a poluării solului şi de remediere a stării poluate existente.
Noi, elevii clasei a 12-a „A” a Liceului Teoretic „Miai Eminescu”, fiind preocupaţi de protecţia mediului şi de asigurarea unui
viitor prosper localităţii noastre venim cu un set de propuneri ce vizează îmbunătăţirea mediului în municipiul Bălţi,
îndeosebi ameliorarea stării solului.
Graţie faptului că există o gamă largă de factori ce contribuie la degradarea este esenţială luarea unor măsuri propr ii
factorilor ce acţionează asupra distrugerii mediului. Deosebim factori naturali ca eroziunile şi alunecările, cît şi sociali : ca
activităţile economice promovate intensiv, procesele de dehumificare ,de salinizare si de inmlastinirea a solurilor.
Degradarea solului poate fi remediată şi prevenit implemetînd soluţiile cear contrabalansa factorii distructiv, printre acest e
soluţii numărîndu-se următoarele:

*includerea in asolament a plantelor amelioratoare

*cresterea continutului de materie organica (humus)
*controlul strict privind aplicarea ingrasamintelor
*lucrarea solului numai in conditii de umeditate optima si evitarea araturilor prea adinci
*instituirea unui sistem de monitorizare a calitatii solului, îndeosebi in zonele afectate de activitatea umana
*Reducerea numărului pesticidelor utilizate în agricultură
*Tratarea solului cu fertilizatori, suplimete nutritive şi îngrăşăminte organice
*Organizarea unor acţiuni de colectare a deşeurilor
*Ridicarea nivelului de cultură al societăţii promovînd acţiuni ce ar atenţiona cetăţenii despre impactul negative pe care îl
are distrugerea mediului pedologic asupra vieţii lor

Sperăm că soluţiile de îmbunătăţire a mediului înconjurător vor putea fi implementate, fapt ce va duce la un viitor
caracterizat de un mediu ambiant nepoluat şi îngrijit.
Multumim anticipat