Cuprins:

Introducerea...............................................................................................2.

Capitolul 1 ...………………………………………………………………...3.
1.1 Necesitatea folosirii sondajului statistic în studiul fenomenelor social-
economice…………....……………………………………………………….3.
1.2Noţiuni specifice sondajului statistic…...………..……………………. 4-5.
1.3 Procedee de selecţie pentru constituirea eşantionului…………….........6.
1.4 Erorile cercetării prin sondaj....................................………………….7-8.
1.5 Sondajul aleator simplu.........................................................................9-11.
Capitolul 2.................................................................................... .......12-14.
Capitolul 3................................................................................................. 15.

Concluzie...................................................................................................16.

Bibliografie................................................................................................17.

1
Introducere
Sondajul sau selecția statistică este o metodă parțială de observare statistică,
din ce în ce mai larg utilizată în cercetările statistice moderne. Sondajul se
folosește pentru a înlocui o observare totală, de mare amploare, mai dificil de
realizat, care presupune angajarea unor cheltuieli ridicate de resurse materiale,
financiare si umane

2
Capitolul 1
1.1 Necesitatea folosirii sondajului statistic în studiul fenomenelor social-
economice

Avantaje:
1. Când colectivitatea totală este foarte mare, cercetarea ei exhaustivă necesită
un volum mare de cheltuieli materiale şi umane, deci este avantajos să se
recurgă la sondaj, care este mai operativ şi mai ieftin;
2. Partea supusă înregistrării fiind mult mai mică decât cea totală, erorile de
înregistrare sunt mai puţin numeroase şi mai uşor de înlăturat în faza de
verificare a datelor;
3. Cercetarea prin sondaj este singura posibilă atunci când prin cercetarea
exhaustivă s-ar ajunge la distrugerea produselor (de exemplu, controlul
calităţii unui produs);
4. Sondajul permite verificarea programului unei observări totale şi a ipotezelor
statistice.

3
1.2Noţiuni specifice sondajului statistic

a. Sondajul statistic desemnează o cercetare parţială al cărei scop este ca pe

baza rezultatelor obţinute la un eşantion riguros prelevat să se estimeze
parametrii populaţiei totale, pe baza principiilor teoriei probabilităţilor, statisticii
matematice şi a legii numerelor mari.
Etape ale cercetării prin sondaj:
 Culegerea şi prelucrarea datelor statistice de la unităţile colectivităţii generale
care au fost incluse în eşantion şi din care rezultă indicatorii derivaţi, cum
sunt mărimile relative, medii şi indicii = etapa descriptivă.
 Indicatorii obţinuţi din prelucrarea datelor din eşantion se extind cu o
anumită probabilitate asupra întregii colectivităţi, în scopul caracterizării
acesteia din punct de vedere statistic = etapa inferenţială.
b. Colectivitatea de selecţie (de sondaj, probă, mostră, eşantion)
reprezintă acea parte a colectivităţii generale notată cu N de la care urmează să
se culeagă datele în scopul generalizării rezultatelor obţinute din prelucrarea
acestora asupra întregului ansamblu. Dacă colectivitatea generală este împărţită
în r grupe, atunci . Volumul colectivităţii de selecţie se notează cu n,

iar dacă avem mai multe eşantioane, .

c. Planul cercetării prin sondaj trebuie să cuprindă:
 Delimitarea în timp, spaţiu şi organizatoric a colectivităţii generale;
 Verificarea gradului de omogenitate a colectivităţii generale;
 Alegerea sau stabilirea bazei de sondaj. Baza de sondaj reprezintă
sistematizarea unităţilor statistice astfel încât să permită alegerea
întâmplătoare a unităţilor statistice ce vor intra în eşantion. Ea nu trebuie să
conţină înregistrări duble şi trebuie să fie completă pentru ca fiecare unitate
statistică să aibe o şansă de a fi cuprinsă în eşantion;
 Alegerea şi definirea unităţii statistice folosite la eşantionare: unităţile de
eşantionare pot fi simple (indivizi, piese) sau complexe (gospodării, oraşe,
loturi de piese);
 Alegerea tipului şi procedeului de selecţie;
 Stabilirea periodicităţii efectuării sondajului;
 Stabilirea planului observării;
 Stabilirea planului de prelucrare a datelor de selecţie din punct de vedere
metodologic şi organizatoric;
 Alegerea procedeelor de verificare a semnificaţiei indicatorilor de selecţie şi
de extindere a rezultatelor selecţiei asupra întregului ansamblu.
d. Reprezentativitatea eşantionului este îndeplinită în cazul în care
reproduce în structura sa aceeaşi structură pe care o prezintă colectivitatea
generală. Condiţii:

4
 Fiecare unitate din colectivitatea generală trebuie să aibe aceeaşi şansă de a
pătrunde în eşantion;
 Eşantionul stabilit trebuie să fie suficient de mare ca să permită redarea
trăsăturilor esenţiale şi să poată surprinde întreaga variaţie a caracteristicilor
înregistrate în eşantion, fapt care va permite obţinerea unor indicatori cu un
grad mare de veridicitate;
 Includerea fiecărei unităţi în eşantion trebuie să se facă independent de alte
unităţi.
Eroarea de estimaţie (estimatorul eşantionului) reprezintă valoarea
parametrului din colectivitatea generală; în general, este necunoscută.
Un estimator este nedeplasat dacă nu este în mod sistematic diferit decât
parametrul corespunzător din populaţia generală.
Notaţii:

 Media aritmetică:
sau

sau
 Dispersia:
sau

sau

Utilizând divizorul (n-1) se obţine un estimator nedeplasat al dispersiei

generale . În cazul în care eşantioanele sunt de volum mare, n>30, se poate
renunţa la scăderea lui 1 din numitorul dispersiei.

1.3 Procedee de selecţie pentru constituirea eşantionului

În teoria şi practica statistică, la formarea eşantionului se folosesc mai

multe procedee:
1. Sondaje aleatoare (întâmplătoare), care exclud orice intervenţie subiectivă
în alegerea eşantionului: sondajul simplu, sondajul tipic (stratificat), sondajul
de serii, sondajul secvenţial şi sondajul în trepte.
2. Sondaje dirijate (sau subiectiv organizate), pentru care alegerea unităţilor
se face de către persoanele care culeg datele, ceea ce implică producerea unor
distorsiuni. În practică se foloseşte rar.
3. Sondaje mixte, le îmbină pe precedentele. În acest caz, este necesar ca mai
întâi să se împartă colectivitatea în grupe tipice după o anumită caracteristică
şi apoi să se extragă întâmplător câte un eşantion din fiecare grupă. Operaţia
5
 de extragere a eşantionului are în vedere mărimea acestuia, procedeul de
extragere şi estimarea de calcul.
Fiecare din acestea se poate efectua în două variante:
- repetat - când o unitate prelevată este restituită populaţiei de origine şi
deci are şanse să mai reintre în eşantion;
- nerepetat - când unităţile nu sunt sau nu pot fi restituite în populaţia
generală.
Modelul teoretic al acestor două variante de prelucrare se află în “urna lui
Bernoulli” cu bilă revenită şi nerevenită. Prelevarea unităţilor se efectuează după
diverse metode dintre care amintim:
1. Procedeul “LOTERIE”, este un procedeu aleator în care unităţile,
perfect identificabile (“seria” imprimată pe produse sau componente, “numărul
de marcă” al salariaţilor, “numărul casei” sau al apartamentului etc.) sunt
prelevate după corespondentul înregistrat pe bileţele amestecate şi extrase
aleator dintr-o “urnă”.
2. Procedeul “tabelelor cu numere aleatoare”. Unităţile vor fi prelevate
din populaţia N şi se va alcătui eşantionul n, în ordinea aleatoare în care sunt
înregistrate numerele într-un tabel de acest tip, special alcătuit. Aceste tabele
oferă serii de numere aleatoare rezultate în urmă aplicării unui procedeu de tip
loterie şi consemnarea rezultatelor, fie se obţin prin utilizarea calculatorului
electronic, folosind programele specifice pentru “generarea numerelor
aleatoare”.
3. Procedeul mecanic constă în prelevarea unităţilor la intervale de timp
sau numerice bine precizate, deci la un anumit “pas de numărare” aplicat bazei
de sondaj. De exemplu, dacă eşantionul n reprezintă 10% din volumul populaţiei
N, atunci se va preleva fiecare a 10-a unitate a populaţiei. Deci “pasul de
numărare” este egal cu . Pentru a îmbunătăţi caracterul aleator al
procesului de prelevare nu se va porni extracţia cu unitatea numărului 001, ci cu
o unitate oarecare extrasă aleator, de exemplu din primele 20. Să presupunem 7
şi vom avea 7; 7+10=17; 17+10=27 ş.a.m.d.

1.4 Erorile cercetării prin sondaj

1. Erori de înregistrare, care sunt comune tuturor tipurilor de observări şi pot

fi înlăturate în urma unui control atent.
2. Erori de reprezentativitate, care apar ca diferenţă sau abatere între
indicatorii derivaţi ce caracterizează colectivitatea de selecţie şi cei
corespunzători calculaţi pentru întreaga colectivitate. Ei pot avea la bază
încălcarea principiilor alcătuirii corecte a eşantioanelor - erorile sistematice)
sau alţi factori aleatori - erori întâmplătoare.
Măsurarea erorii de reprezentativitate se poate efectua:

6
- absolut, ca dimensiune a deplasării indicatorului (parametrului) de sondaj ,
de la mărimea “adevărată” a parametrului în populaţia generală ( ), respectiv
;
- relativ, caz în care indicatorul “eroare de eşantionare” se poate exprima
cu relaţia:

O eroare relativă situată sub 5% permite a se aprecia că sondajul este

reprezentativ şi oferă deci o imagine aproximativ "fidelă" a realităţii.
3. Eroarea medie de reprezentativitate (abaterea medie pătratică a mediei
de sondaj).
4. Eroarea limită maximă admisibilă .
Estimaţiile obţinute pe baza datelor de sondaj constitue evaluări
aproximative ale adevăratelor valori ale parametrilor necunoscuţi din populaţia
generală, deci rezultatele obţinute printr-un sondaj sunt afectate de erori. Ce se
poate obţine prin sondaj este nu valoarea “adevărată” a parametrului căutat ci un
“interval de încredere”, care, cu o probabilitate fixată de către cercetător,
acoperă valoarea adevărată dar necunoscută a parametrului din populaţia
generală. Acest interval poartă numele de interval de estimaţie sau interval de
încredere.
Cele două limite ale intervalului de încredere şi , se calculează pe
baza datelor sondajului x1, x2, ...., xi, ...., xn, astfel încât cu o probabilitate P
= 1 - să se îndeplinească relaţia . Intervalul
reprezintă intervalul de încredere şi defineşte precizia estimaţiei. Probabilitatea
P=1- caracterizează siguranţa afirmaţiilor şi se numeşte nivel de încredere.
este valoarea complementară a nivelului de încredere, se numeşte nivel
sau prag de semnificaţie şi se fixează prin programul de cercetare. Cele mai
utilizate valori ale probabilităţii de încredere sunt 90%, 95%, 99%, 99,9%,
cărora le corespund niveluri de semnificaţie de 10%, 5%, 1%, 0,1%. Jumătatea
intervalului de încredere se numeşte eroare limită admisă şi se notează
.

7
1.5 Sondajul aleator simplu

Este varianta aleatoare elementară de sondaj, celelalte tipuri putând fi

înţelese ca soluţii obţinute prin particularizarea unor elemente ale acestui tip de
sondaj. El se poate realiza, din punct de vedere al prelevării unităţilor, în una din
cele două variante - repetat şi nerepetat.

Indicatorii sondajului simplu repetat şi nerepetat

8
 Repetat Nerepetat
a) Eroarea medie de sondaj
 Abaterea medie pătratică a mediei de  Abaterea medie pătratică a medie
sondaj este egală cu , de sondaj, ca măsurător al erorii
medii de reprezentativitate este:
adică dispersia de sondaj într-o
eşantionare de volum n este de ori
mai mică decât dispersia a
În practică, pentru , factorul
colectivităţii generale.
sau nu se mai ia în
consideraţie.
Observaţii:
1. După cum s-a observat, când abaterea medie pătratică prin populaţia generală
este necunoscută, ea a fost înlocuită cu s – estimatorul ei stabilit pe baza unui
sondaj;
2. Dacă eşantionul în vederea estimării abaterii mediei pătratice se efectuează
pe baza unui număr redus de unităţi în probă, atunci ;
3. Un estimator al dispersiei este şi valoarea maximă a indicatorului
.

b) Eroarea limită (eroarea maximă admisă sau probabilă)

Eroarea limită maximă admisă defineşte siguranţa (sau probabilitatea de
încredere) estimării mediei m prin variabila de sondaj şi se măsoară
probabilist, astfel:

Mărimea caracterizează precizia estimaţiei. Aprecierea satisfacerii

inegalităţii nu se poate face decât ca o probabilitate de realizare:

Probabilitatea se alege de către cercetător în funcţie de “nivelul de

siguranţă” urmărit în estimare, cele mai uzuale valori fiind 0,95; 0,99; 0,999.
Pentru valoarea uzuală Valorile variabilei Z sunt
Z0,05=1,96; Z0,01=2,33 respectiv Z0,001=3,09. Din tabelele Laplace se pot obţine
mărimile Z şi pentru alte praguri de semnificaţie.

9
 Repetat Nerepetat

c) Determinarea volumului eşantionului

La organizarea unei cercetări prin sondaj una din problemele de rezolvat
este dimensionarea lui raţională. Este adevărat că mărimea volumului n al
sondajului - în virtutea legii numerelor mari - sporeşte precizia rezultatelor,
reduce eroarea medie probabilă. Ţinând seama de criterii de economicitate este
necesar ca acest volum să fie cât mai mic. Luând în considerare ambele aspecte,
se determină numărul minim de unităţi de observat care să satisfacă exigenţele
de precizie şi siguranţă formulate în raport cu cercetarea respectivă.
În teoria şi practica sondajului se operează cu eşantioane “mari” şi
eşantioane “de volum redus”, în funcţie de gradul de omogenitate al
colectivităţii generale. Interpretarea erorii de reprezentativitate se face în mod
diferit: pentru eşantioanele de volum mare se foloseşte distribuţia normală
Laplace, iar pentru cele de volum redus distribuţia Student.
Calculul volumului eşantionului se realizează pornind de la eroarea limită
maximă admisă.

d) Calculul intervalului de încredere

“Intervalul de încredere” desemnează zona probabilă în interiorul căreia
se va plasa media populaţiei generale.
Se pleacă de la , ceea ce este echivalent cu .

10
 Grupeb dupa timpul Numarul
nelucrat (minute) muncitorilor
Sub 10 15
10 – 14 25
14 – 18 30
18 – 22 15
22 – 26 10
26 si peste 5
Total 100

Capitolul 2
Caracterizarea sintetica a esantionului prin prisma timpului nelucrat presupune
cunoasterea mediei si dispersiei valorilor individuale.
 Media esantionului:

 minute
 Dispersia esantionului:

 Eroarea de reprezentativitate:

 minute,

11
  Eroarea limita:

 Media esantionului:

 sau 
      

 Dispersia esantionului:

 Eroarea limita, daca  , z =3.

sau 
Semnificatia rezultatului: proportia muncitorilor din esantion la care timpul
nelucrat depaseste media (18,8 minute) se poate abate de la proportia existenta in

colectivitatea generala cu cel mult 13,5%, daca  .

           

12
 Pentru estimarea castigului salarial nominal mediu net dintr-un judet s-a
organizat un sondaj stratificat proportional de 5%. In urma prelucrarii datelor
inregistrate pentru esantion s-au obtinut urmatoarele rezultate
                                                                                         

Abaterea
Numarul Castigul
medie
Ramura salariatilor salarial mediu
patratica
(sute) lunar (mil. lei)
(mil. lei)
Industrie 20 5,4 0,8
Constructii 5 4,2 0,4
Altele 65 6,8 1,2
Total 90 - -
          
Daca la formarea esantionului s-a folosit extragerea nerepetata, iar
probabilitatea cu care se garanteaza rezultatele este de 0,9973, indicatorii
sondajului se calculeaza astfel:
 media mediilor de grupa:

   mil. Lei
 media dispersiilor de grupa:

 eroarea medie de reprezentativitate:

 mil. lei
 eroarea limita:

13
  mil. lei

Capitolul 3

Întrebări de control
1. Care este scopul folosirii sondajului statistic?
2. Care sunt principalele avantaje ale utilizării sondajului statistic?
3. De ce erorile sondajului repetat sunt mai mici comparativ cu cele ale
sondajului nerepetat?
4. De ce nu pot fi evitate erorile de reprezentativitate întamplatoare?
5. Când se consideră ca un eșantion este reprezentativ?
6. Când se folosește sondajul aleator simplu?
7. Când se recomandă aplicarea sondajului stratificat?
8. Cum se estimează parametrii colectivității generale pe baza
estimatorilor?

14
 Concluzii
Cercetarea pe bază de sondaj nu este doar o activitate ştiinţifică, ci şi o
activitate economică. Dintre mai multe planuri de sondaj cu un grad de precizie
apropiată, de obicei, se optează pentru un plan de sondaj mai economic, dacă eforturile
economice sunt semnificativ mai reduse. Însă, dacă reducerea costurilor presupune şi o
reducere importantă a gradului de precizie, preferabil este să se aleagă metoda mai
scumpă dar cu rezultate de calitate. Cu cât volumul eşantionului este mai mare, cu atât
precizia sondajului este mai ridicată. Acest câştig de precizie prin mărirea volumului
eşantionului se realizează până la un anumit nivel, după care orice mărire nu aduce
contribuţii substanţiale. Volumul eşantionului este limitat nu doar din raţiuni legate de
precizia rezultatelor, ci şi din raţiuni economice şi de natura fenomenului studiat.
Costurile şi rigorile ştiinţifice ale sondajelor aleatoare sunt uneori semnificative, ceea
ce determină opţiunea pentru sondaje empirice, a căror rezultate nu pot fi apreciate sub
aspectul preciziei decât într-o expresie calitativă. Însă, opţiunea pentru un sondaj
empiric poate avea argumente bine întemeiate, precum: lipsa bazei de sondaj, lipsa
informaţiilor despre populaţie etc. Pentru practica sondajelor statistice, se impune
utilizarea criteriilor de alegere a unei metode de sondaj într-o perspectivă integrată,
unitară. Deşi, există înclinaţia de a balansa în favoarea criteriilor economice şi de timp,
aşa cum tot practica o demonstrează, soluţia este analiza tuturor criteriilor într-un
sistem care să permită validarea celei mai adecvate metode. De asemenea, analiza
trebuie să arate gradul în care au fost atinse exigenţele cerute de fiecare criteriu în
parte pentru metoda aleasă. Ansamblul acestor criterii permite un echilibru între
condiţia de reprezentativitate, impusă de rigoarea ştiinţifică, şi eficienţa economică a
activităţii de cercetare.

15
 Bibliografie
1. http://www.stiucum.com/economie/statistica/Elemente-de-sondaj-
statistic33195.php
2. http://www.scritub.com/economie/SONDAJUL-
STATISTIC65591.php
3. http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/56_Jemna_DV_-
_Criterii_de_alegere_a_unei_metode_de_sondaj_in_cercetare
a_statistica.pdf
4. http://www.rasfoiesc.com/educatie/matematica/statistica/
SONDAJUL-STATISTIC-SI-UTILIZAR83.php
5. https://analizamatematicampt.files.wordpress.com/2010/09/
cap9pdf.pdf
6. https://ru.scribd.com/doc/67766918/Sondaje-
Statistice#download
7. http://www.statistica.md/public/files/despre/evaluare_opinii/
CBS_Axa_2013/Rezultate_sondaj_2013.pdf
8. https://se-b.spiruharet.ro/images/secretariat/2017-2018/
programe_licenta/cig/sinteze/an_2sem_1/
sinteza_statistica.pdf

16