Cercetarea selectivă

(Sondajul statistic)
Curs 08.04.2020
 Obiective

Obiectiv general:
• Înţelegerea rolului cercetării selective (sondajului statistic) în
caracterizarea fenomenelor economice

Obiective specifice:
• Cunoaşterea procedeelor de extragere a eşantionului
• Rolul erorilor în cercetarea selectivă şi metode de reducere a
acestora
• Posibilitatea caracterizării colectivităţii generale pornind de la
prelucrarea datelor din eşantion
 Selecţia statistică are ca scop estimarea parametrilor
colectivităţii totale, pe baza informaţiilor culese şi prelucrate
statistic, folosind principiile teoriei probabilităţii. Pentru aceasta se
vor parcurge două etape distincte:

- prima, constă în culegerea şi prelucrarea informaţiilor

referitoare la eşantion, respectiv calculul indicatorilor
care-l definesc (media, dispersia etc).

- a doua, extinderea indicatorilor eşantionului asupra

colectivităţii generale are ca scop caracterizarea
completă şi cât mai exactă a colectivităţii totale.
• Colectivitatea generală (N), reprezintă totalitatea unităţilor simple
sau complexe care formează obiectul supus cercetării. Delimitarea
strictă în timp şi spaţiu a colectivităţii generale este obligatorie.

• Colectivitatea de selecţie (n) , denumita eşantion, mostră, probă,

reprezintă o parte a colectivităţii generale extrasă după criterii bine
stabilite, de la care urmează să se culeagă şi să se prelucreze
informaţiile în scopul inferenţei statistice.
 Etapele unui sondaj

Etapele unei cercetări selective sunt:

– stabilirea obiectivului cercetării;

– delimitarea populaţiei care va fi cuprinsă în studiu;
– alegerea şi sistematizarea bazei de sondaj;
– delimitarea unităţii de eşantionare şi a unităţii de observare;
– verificarea omogenităţii colectivităţii generale şi alegerea caracteristicii
de eşantionare;
– stabilirea programului cercetării, respectiv a caracteristicilor care vor fi
alegerea tipului şi procedeului de selecţie care va fi folosit;
– elaborarea chestionarelor şi a metodologiei de completare a acestora;
 Etapele unui sondaj

- alegerea tipului de selecţie utilizat;

- alegerea procedeului de extragere a eşantionului;
- determinarea erorii de reprezentativitate;
- stabilirea mărimii eşantionului;
- stabilirea metodelor adecvate de culegere şi prelucrare a datelor;
- culegerea şi prelucrarea datelor pentru unităţile din eşantion;
- stabilirea modalităţilor de verificare a semnificaţiei indicatorilor
- inferenţa statistică sau extinderea rezultatelor.
 Avantajele sondajului

Comparativ cu o înregistrare totală similară, cercetarea

selectivă prezintă următoarele avantaje:

- este mai operativă şi mai economică, necesitând

cheltuieli materiale şi umane mai reduse;

- informaţiile sunt mai complete, erorile de înregistrare

mai puţine şi mai uşor de înlăturat, deoarece n < N
(foloseşte personal specializat);

- programul de cercetare poate fi mai larg, se pot aplica

mai multe teste de verificare şi se poate acorda mai
multă atenţie redactării raportului şi analizei;
 Avantajele sondajului

- se poate folosi cu rezultate bune în studiul unor fenomene social –

economice complexe, pentru care observarea totală ar fi dificil de
realizat şi ar necesita cheltuieli ridicate.

- poate fi folosită în cazul în care cercetarea totală ar fi imposibil de realizat;

- se mai poate utiliza în testarea unor ipoteze statistice legate de cererea de

mărfuri, pentru produsele noi lansate pe piaţă;
 Caracteristicile bazei de sondaj

Baza de sondaj este reprezentată, de regulă, de colectivitatea

generală. să fie reală;

 să cuprindă toate unităţile în care se regăsesc fenomenele supuse

cercetării:
 să fie actuală (să cuprindă unităţile nou apărute şi din care să fii fost
şterse, unităţile care au dispărut);
 să fie completă (să nu conţină omisiuni):
 să nu aibă caracter redundand (să nu conţină unităţi înregistrate de mai
multe ori):
 să fie disponibilă, cercetătorul având acces la ea.
 Extragerea eşantionului

 alegerea tipului de selecţie

 alegerea procedeului de extragere a
eşantionului
 eroarea de reprezentativitate
 mărimea eşantionului
 Teoria şi practica statistică demonstrează că
asigurarea reprezentativităţii eşantionului presupune
respectarea cu stricteţe a următoarelor condiţii:
- selecţia unităţilor să se facă în mod obiectiv, fără
preferinţe, după principiul hazardului, cu o probabilitate
egală şi diferită de zero;
- eşantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a reda
trăsăturile esenţiale ale colectivităţii generale.
- includerea unităţilor în eşantion să se facă independent
de alte unităţi.
 Tipuri de selecție

• Selecţiile aleatoare ( întâmplătoare ) constituie modelul de

bază utilizat pentru asigurarea reprezentativităţii. Ele se bazează pe
principiul tragerii la sorţi şi exclud orice element subiectiv în
formarea eşantionului.
•
• În selecţiile dirijate se dă structura eşantionului alegerea
unităţilor se face de către persoanele care culeg datele. Prezintă
dezavantajul că rezultatele nu pot fi extinse asupra colectivităţii
generale (extragerea nu a fost făcută întâmplător).
•
• Selecţia mixtă combină principiile selecţiei întâmplătoare cu
cele ale selecţiei dirijate. În acest caz, se împarte colectivitatea în
grupe tipice după o anumită caracteristică şi apoi se extrag la
întâmplare unităţi din fiecare grupă.
•
 Procedee de extragere a eşantionului

• Procedeul tragerii la sorţi (loterie) presupune extragerea dintr-o urnă a

unor bile, discuri, bile care reprezintă fiecare câte o unitate a colectivităţii.
Schema de extragere din urnă poate fi:

- selecţie repetată sau procedeul bilei revenite;

1
𝑃=
𝑛
- selecţia nerepetată sau procedeul bilei nerevenite.
1 1 1
p1  p2  ... pn 
N N  1 N  n  1 

- Procedeul tabelului cu numere întâmplătoare

 Procedee de extragere a eşantionului

• Procedeul selecţiei mecanice (pasului de numărare) se foloseşte după ce

unităţile se ordonează după o caracteristică oarecare, neesenţială pentru eşantionare
(denumirea străzii, ordinea alfabetică) şi sunt înscrise într-o listă. Formarea
eşantionului este precedată de stabilirea pasului de numărare (K) calculat după
formula, care împarte colectivitatea totala în grupe de volum egal.

Prin tragerea la sorţi, se alege la întâmplare o unitate din prima grupă după care
următoarele unităţi se determină prin adăugarea succesivă a pasului de numărare,
până la obţinerea celor „n” unităţi.
 Erorile cercetării selective

• Erorile de înregistrare - care apar nemijlocit în cazul

tuturor cercetărilor statistice sunt reduse ca număr în cazul
sondajului statistic, datorită faptului că obţinerea datelor se
face cu personal specializat şi pentru un număr mai mic de
unităţi.
• Erori sistematice care influiențează rezultatele si apar
datorită nerespectarii condițiilor de efectuare a cercetarii
• Erorile de reprezentativitate - sunt specifice sondajului şi
apar în cazul oricărei cercetări selective şi sunt diferenţe între
valoarea caracteristicilor ce caracterizează eşantionul şi
valoarea aceloraşi caracteristici pentru colectivitatea generală
 Eroarea de reprezentativitate

Eroarea de reprezentativitate se poate calcula (numai pentru acele

caracteristici la care există date dintr-o observare totală) ca diferenţă între
media eşantionului şi media colectivităţii totale.
- Pentru sondajul repetat

- Pentru sondajul nerepetat

𝜎0 2 𝑛
𝑥= 1−
𝑛 𝑁
 Eroarea limită admisă

• Eroarea medie limită (∆𝑥 ) se calculează ca o abatere între media de

selecţie şi media colectivităţii generale garantată cu suma probabilităţilor
corespunzătoare intervalului de variaţie, după formula:

Unde
Z este valoarea tabeată a funcției Gauss Laplace pentru un anumit nivel de
garantare a rezultatelor
 Valori uzuale ale lui Z

Exemplificăm mai jos intervalele de încredere utilizate mai frecvent:

Interval de încredere Probabilitate de Nivel de

garantare a semnificaţie (%)
rezultatelor
  x  x0   x 0,6826 31,74
 1 ,96  x  x 0  1 ,96  x 0,95 5
 2 x  x 0  2 x 0,9544 4,56
 2 ,58  x  x 0  2 ,58  x 0,99 1
 3 x  x 0  3 x 0,9973 0,27

Dacă se extrag toate eşantioanele posibile media mediilor de selecţie

este egală cu media colectivităţii generale.
 Mărimea eșantionului

• Volumul eşantionului pentru selecţia aleatoare simplă

repetată este:

• Pentru selecţia aleatoare nerepetată, volumul eşantionului este dat de

formula:
 Extinderea rezultatelor selecţiei asupra colectivităţii generale

• Estimarea medieise face printrun interval de incredere a carui marime

depinde de eroarea limita admisă. în colectivitatea generală