Eșantionarea

Curs 3
Șef Lucrări Dr. Ing Roxana Toderean
Obiective
• Definire - cadrul eșantionării si eroarea de eșantionare
• Exemple esantionare simpla aleatorie si esantionare sistematica
• Explicati un motiv pentru care ati alege eșantionare stratificată în
locul altui tip de eșantionare
• Diferenta dintre eșantionare grupată și eșantionare comoda
• Exemplu de interviu/chestionar national care utilizează eșantionarea
în mai multe etape
Cuprins

• Definiția eșantionării
• Eșantionarea simplă aleatorie
• Eșantionarea stratificată
• Eșantionarea sistematică
• Eșantionarea grupată (pe clustere)
• Eșantionarea comodă
• Eșantionarea în etape
Concepte în Eșantionare

• Utilizam eșantionarea populației pentru că dorim să utilizăm statistica

inferențială.

• Motive pt care nu facem studii populațioale:

• Nu este practic
• Nu este necesar
• Este costisitor
 Cadrul eșantionării
• Lista cu indivizii din care vom extrage eșantionul
• ”lista”- poate fizică sau concreta
• Ex. Lista studenților de la Fac de Medicină

Teoretică – o listă care nu este făcută încă

• Ex. Lista pacienților care se vor prezenta astazi la Urgențe
Cadrul Eșantionării
• Este partea a populației din care vom extrage eșantionul.
• Ne dorim ca fiecare individ din cadru să aibă șansa de a fi ales în
studiu.
Undercoverage (neacoperire)
• Omiterea unor indivizi din lista cadrului eșantionului. (idivizi care ar
trebui să fie în listă, dar nu sunt)

• Cum este posibil?

• Eroare umană
• Eroare administrativă
Erori în statistică
Erori de eșantionare
• Media calculată pentru
populație este diferită de media
pentru eșantionul ales.
• Eșantionul ales nu reprezintă
populația.
Erori ce nu țin de eșantionare
• Utilizarea unei liste greșite.
(trebuie sa ne asigurăm că toți
indivizii care se presupune că ar
trebui să facă parte din listă, se
află acolo)
Ce cauzează erorile
Erorile de eșantionare Erori ce nu țin de eșantionare
• Indiferent de ce am face, • Cauzate de:
eșantionul nu este bine • Designul deficitar al studiului,
reprezentat. măsuri instrumentale
nepotrivite, bias-uri în colectarea
de date sau alte probleme
introduse de către cercetători
 Eșantionarea simplă aleatoare (random)

• - reprezintă alegerea indivizilor dintr-un cadru, în maniera în care fiecare are

șanse egale de a fi ales.
• Ca principiu:
• Se asociază fiecărui individ din populaţie un număr
• Se extrag numere întâmplătoare (fie folosind tabele de numere aleatoare, fie
programe de calculator, care au posibilitatea să genereze numere „pseudo-
aleatoare”, fie clasica metodă cu pălăria (pt un numar mic de indivizi)
• Indivizii corespunzători numerelor extrase vor face parte din eşantion.
Limitări
• Avem nevoie de o listă

• Avem nevoie de o listă bună/ actualizată

Eșantionare stratificată
• În cazul unor populaţii heterogene, cu
mai multe „straturi” (subpopulaţii ce
diferă prin unele caracteristici), dacă
eşantionul extras nu este prea mare,
pentru a asigura reprezentativitatea
proporţională a fiecărui strat, se extrag
separat în eşantion indivizii ce
reprezintă diferite straturi.
Eșantionare stratificată
• Principiu:
• Lista este împărțită in grupe sau straturi (pentru a asigura
proporționalitatea grupelor în eșantionul final)
• Se aplică eșantionare simplă randomizată în fiecare strat.
Limitări

• Supraeșantionarea unui grup va duce la o statistică neechilibrată

• Se aplica pe liste deja întocmite (la fel ca si in cazul esantionării simple
aleatorii)
• Este destul de greu de aplicat pentru că mai întâi se împarte lista pe
subgrupe și apoi se aplică eșantionarea simplă aleatorie)
Eșantionare sistematică
• Se poate realiza cu sau fără o lista
predefinită.

• Principiu:
• Se aranjează indivizii populației
într-o ordine particulară
• Se alege aleator un individ de start
• Apoi se alege fiecare k (kth) individ
din populația care trebuie
eșantionată
Caracteristici
• Nu putem aplica această metodă când
avem un anumit pattern în datele colectate
(M/F/M/F)

• Putem aplica eșantionarea sistematică într-

o clinică (de ex.), când nu știm ce pacienți
se vor prezenta în ziua respecitvă și vom
include în studiu fiecare al k-lea pacient.
Avantaje
• Nu avem nevoie de o lista.
• Doar alegem un punct de plecare, in mod aleator si apoi fiecare al k-
lea element
 Eșantionrea grupată (pe clustere)
• se preferă în cazurile în care
distribuţia teritorială a populaţiei
este foarte largă.
• Se aplica atunci când problema de
cercetat este intr-o regiune
geografica particulara.
De ce eșantionarea grupată?
• Când problema este localizată într-o
locație geografică particulară

• Principiu:
• Se divide harta în arii geografice mai
mici
• Apoi se aleg grupe/clustere sau regiuni
de pe harta.
• Toti indivizii care fac parte dintr-un
grup trebuie analizati.
Limitări
• Populația unui cluster este de
obicei similară ceea ce face
problema greu de studiat.

• De exemplu daca rate cancerului

este crescuta in tot grupul, este
dificil de concluzionat daca un
factor geografic cauzeaza acest
lucru.
Eșantionare comodă
• Poate fi utilizată în circumstanțe cu risc mic
(ceea ce studiem nu este foarte important).
• Este un tip destul de elementar de
eșantionare, în care elementele eșantionului
sunt alese în funcție de disponibilitatea lor,
adică selectarea indivizilor care sunt cei mai la
îndemână.
• Are avantajul de a fi o metodă cu costuri
foarte mici, datorită vitezei și comodității sale.
Limitări
• Biasul statistic este o tendință sistematică de favorizare a
anumitor date în procesul de colectare, ceea ce conduce la
rezultate false.
• Se pierd subindivizi importanți pentru statistică
 Eșantionare în etape
• Combinații de tipuri de eșantionare ordonate în etape
• Exemplu:
• Etapa 1:
• Eșantionare grupată (cluster) pe județe
(recensamantul din 3 judete)
• Etapa 2:
• Eșantionare simplă aleatorie a oraselor din cele trei
judete
• Etapa 3:
• Eșantionare stratificată a școlilor (urban/rural)
• Etapa 4:
• Eșantionare stratificată a claselor
• Etapa 5
• Eșantionare sistematică a elevilor dintr-o clasă
Chestionar national de sanatate si examinare nutritionala (SUA)
 Concluzii
• Trebuie de evitat utilizarea eșantionării
comode, doar dacă ceea ce ne interesează
este de risc minor.
• Se utilizează doar dacă este singura metoda
disponibilă in anumite circumstanțe.
• Se utilizeaza când nu sunt resurse financiare
• La polul opus – eșantionarea în etape care
este realizată de obicei de guverne.
Concluzii

• Definiția eșantionării
• Eșantionarea simplă aleatorie
• Eșantionarea stratificată
• Eșantionarea sistematică
• Eșantionarea grupată (pe clustere)
• Eșantionarea comodă
• Eșantionarea în etape
 Exercitii
• 1. Explicati diferenta dintre eșantionarea stratificată și cea grupata
Eșantionare stratificata- indivizi aleatori sunt selectati din toate straturile.
Eșantionare grupată- grupurile incluse sunt alese aleator, dar sunt analizati toti indivizii din
acele grupe.

• 2. Explicati diferenta dintre eșantionarea simplă și cea sistematică

eșantionarea simplă- se aleg indivizii in mod aleator

eșantionarea sistematică – se alege primul individ aleator apoi se iau fiecare al k-ulea
individ
Eșantionare simplă aleatorie:
• Utilizati tabelul de numere aleatorii pentru a genera o listă de 10
numere de la 1 la 99. Explicati principiul.

• Utilizati tabelul de numere aleatorii pentru a genera o listă de 8

numere de la 1 la 976. Explicati principiul.

• Utilizati tabelul de numere aleatorii pentru a genera o listă de 6

numere de la 1 la 8615. Explicati principiul.
Problema
• Profesorul de anatomie intocmeste un test grila de zece intrebari.
Fiecare intrebare are cinci variante de raspuns complement simplu.
Profesorul doreste sa foloseasca un tabel de numere aleatoare pentru
a atribui varianta de raspuns corecta. Utilizand corespondenta 1-a 2-b
3-c 4-d 5-e utilizati un tabel de numere aleatoare pentru a-l ajuta pe
profesor.
Metode de eșantionare
• Regina Maria este un lant de spitale ce doreste sa afle gradul de satisfactie a
pacientilor externati anul trecut. Sunt prezentate mai multe tehnici de
eșantionare. Identificati fiecare tip: simpla aleatoare, stratificata, sistematica,
grupata sau comoda.
• A) se obtine o lista cu toti pacientii externati si se impart in grupe in functie de
timpul cat au fost internati (2 zile sau mai putin, 3-7 zile, 8-14 zile, mai mult de
14). Se aleg 5 indivizi aleator din fiecare grup.
• B) se obtine o lista cu toti pacientii externati si se numeroteaza. Apoi se
realiazează un tabel de numere random pentru a alege pacientii ce vor fi
chestionati.
• C) se selecteaza random 3 regiuni unde exista sedii RM. Sunt chestinati toti
indivizii din cele 3 regiuni
• D) la inceputul anului se instrueste personalul sa chestioneze fiecare al 50-lea
pacient externat.
• E)se instrueste personalul sa chestioneze 50 de pacienti externati saptamana in
curs.