Eșantionarea

Conf. univ. dr. Valeriu Frunzaru

 Populație, eșantion, eșantionare

• Populaţie – „orice colecţie bine definită de obiecte de studiu”

(Johnson, 1995/2007, 257)

• Eșantion – submulţime din populaţie

• Eșantionare – procesul de selecţie a persoanelor (obiectelor)

care fac parte din eşantion
 Când realizăm cercetări pe bază de eşantion

• în viaţa de zi cu zi

• în cercetare – în toate științele

• în științele socioumane pentru a cunoaște

valori, atitudini, opinii sau comportamente
plecând de la premisa că aceste caracteristici
ale persoanelor din eșantion sunt, la modul
ideal, identice cu cele ale populaţiei.
 Când nu realizăm cercetări pe bază de eşantion

• populația are dimensiuni mici

• clienţii pot avea rezerve cu privire la

rezultatele cercetării
 Avantajele eşantionării

• avantaj economic – legat de multiplicarea instrumentului de

cercetare, transportul, plata şi verificarea operatorilor,
respectiv postcodificarea şi introducerea datelor în calculator.

• timp mai scurt de realizare a cercetării

• avantaj de cunoaştere – eroarea de operatori și diminuarea

numărului de întrebări deschise
 Tipuri de eșantionare
Neprobabilistică Probabilistică
de convenienţă simplă aleatorie
pe cote prin stratificare
tip „bulgăre de zăpadă” sistematică
cazuri tipice multistadială
cazuri asemănătoare / diferite cluster

Eşantionare neprobabilistică – există persoane din populaţia pe

care vrem să o cunoaştem care nu au nicio şansă să facă parte
din eşantion

Eşantionare probabilistică – fiecare individ din populaţie are o

şansă calculabilă şi nenulă de a fi ales în eşantion
 Eșantion de conveniență

• ansamblul de persoane din populaţia pe care dorim să o

investigăm care este dispus să participe la cercetare, la care
există acces uşor şi cu costuri reduse

• diferenţele mari între caracteristicile socio-demografice ale

eșantionului de conveniență și ale populației se reflectă în
răspunsurile participanților la cercetare
 Eşantion reprezentativ la
Eşantion de
nivel naţional
convenienţă
(Barometrul de Gen,
(Studenţi, 2008)
2000)

Dvs. credeţi că...

% femei % bărbaţi % femei % bărbaţi

este mai mult de datoria

bărbaţilor decât a femeilor să 21,6 43,1 69,6 71,2
aducă bani în casă?

este mai mult de datoria

femeilor decât a bărbaţilor să se 19,5 36,8 65,6 61,6
ocupe de casă?
bărbaţii pot creşte copii la fel de 65 53,4 24,8 28,4
bine ca şi femeile?
 Eșantion pe cote

• reproduce întocmai caracteristicile populaţiei studiate după o

serie de variabile alese în funcţie de obiectivele cercetării şi de
caracteristicile populaţiei

• selecţia persoanelor din interiorului grupului (cotei) nu se face

aleator, ci prin selecţia subiectivă a operatorului de teren

• nu putem generaliza rezultatele la nivelul populației – trei firme

de sondare a opiniei publice au prezis victoria lui Thomas
Dewey împotriva lui Harry Truman. Însă, la alegeri, Truman a
obţinut 50%, iar Dewey 45%
 Eşantionarea tip „bulgăre de zăpadă”

• cercetarea începe cu investigarea indivizilor cunoscuţi, iar

acestora li se cere, dacă este posibil, să dea informaţii cu
privire la alte persoane care îndeplinesc caracteristicile
respondenţilor vizaţi de cercetare

• exemplu – eşantion de persoane care au anumite hobby-uri

sau imigranți ilegali (deci pentru situațiile când nu avem
cunoștințe cu privire la structura sau cantitatea populației
investigate)
 Eşantionarea simplă aleatorie

• toţi membrii populaţiei studiate au şanse egale de a face

parte din eşantion

• dacă extragem bilele dintr-o urnă, pentru ca toţi respondenţii

să-şi păstreze şanse egale de a face parte din eşantion, bila
extrasă se reintroduce în urnă

• http://www.random.org/
 Reprezentativitatea unui eşantion simplu aleator

Pr (v*-ES<v>v*+ES)=n.i.

• v – valoarea din populaţie pe care nu o cunoaştem, dar vrem să

o estimăm
• v* – valoarea din eşantion
• ES – eroarea de eşantionare
• +/- ES – marja de eroare
• n.i. – nivel de încredere
ES = te
• t – scor standard
• e – eroare standard
• e=σ/
 Curba distribuţiei de eşantionare
în funcţie de mărimea eşantionului
Relaţia dintre mărimea eşantionului (orizontală)
şi eroarea de eşantionare (verticală)
 Eroarea de eşantionare
în funcţie de mărimea eşantionului

Mărimea Eroarea de
eşantionului eşantionare (%)

400 4,9
600 4
800 3,46
1067 3
1300 2,72
1500 2,53
2000 2,19
2400 2
 Eşantionarea simplă aleatorie

• eşantionarea presupune un compromis între exactitatea şi

siguranţa estimării
• creşterea volumului eşantionului (n) este principala soluţie
pentru scăderea erorii de eşantionare
• marja de eroare scade uşor atunci când eşantionul depăşeşte
aproximativ 1000 de respondenţi
• trebuie menţionat volumul eșantionului, marja de eroare şi
nivelul de încredere
• dacă facem inferenţe pentru subeşantioane, trebuie să nu
uităm faptul că marja de eroare creşte în funcţie de mărimea
acestor subgrupuri
 Eşantionarea simplă aleatorie

• un eşantion format din 1067 de respondenţi

are aceeaşi marjă de eroare, +/-3%, dacă este
extras din populaţia oraşului Bucureşti sau din
populaţia României sau Chinei

• totuși, pentru aceeași mărime a eșantionului,

când sunt diferențe mici între mărimea
eșantionului și mărimea populației, marja de
eroare este mai mică
 Eroarea de eșantionare pentru populații mici
Mărimea Eroarea de Eroarea de Eroarea de
eşantionului eşantionare eșantionare pentru eșantionare pentru
din populații o populație de o populație de
mari (%) 4000 locuitori 10000 locuitori

400 4,9 4,6 4,8

600 4 3,7 3,9
800 3,5 3,1 3,3
1067 3 2,6 2,8
1300 2,7 2,2 2,5
1500 2,5 2 2,3
2000 2,2 1,5 2
2400 2 1,3 1,7
 Eșantionare sistematică

Dacă notăm cu N numărul de persoane de pe lista de votare (sau

orice altă listă) şi cu n mărimea punctului de eşantionare, atunci
mărimea pasului de eşantionare va fi N/n. Alegem apoi un
număr mai mic decât mărimea pasului de eşantionare, iar
persoana care se afla poziţionată la acel număr va fi prima
persoană selectată în eşantion. Următoarea persoană selectată
se va afla la un pas de eşantionare distanţă de prima persoană
ş.a.m.d.
 Eşantionarea stratificată

• pleacă de la premisa că populaţia poate fi

împărţită în subgrupe (straturi) omogene în
interior şi eterogene în exterior
• extragerea persoanelor din fiecare strat se
realizează prin eşantionare simplă aleatorie
 Exemplu eșantionare stratificată (n=2000)

bărbaţi din mediul rural 19% 380

bărbaţi din oraşe cu populaţia sub 100 000 de locuitori 8% 160

bărbaţi din oraşe cu populaţia de 100 000 de locuitori şi 21% 420

peste 100 000

femei din mediul rural 21% 420

femei din oraşe cu populaţia sub 100 000 de locuitori 9% 180

femei din oraşe cu populaţia de 100 000 de locuitori şi 22% 440

peste 100 000
TOTAL 100% 2000
 Eşantionarea multistadială

• este o eșantionare grupală, deoarece persoanele care fac parte din

eşantion nu sunt dispersate pe întreg teritoriul, ci sunt grupate în
anumite zone geografice şi administrative

• grupurile sunt similare, iar selecţia aleatorie pe fiecare stadiu a

unora dintre ele nu duce la diminuarea reprezentativităţii
eşantionului (de exemplu, alegem unul dintre județele Călărași sau
Ialomița / dintre orașele Mărășești sau Panciu)

Atenţie!
• Dacă în eşantionarea stratificată, straturile sunt omogene în interior
şi eterogene între ele, în cazul eşantionării grupale, grupurile sunt
eterogene în interior şi omogene între ele.
 Exemplu eşantionarea multistadială
Barometrul de Opinie Publică realizat în mai 2005 de către Fundaţia
pentru o Societate Deschisă - un eşantion probabilist tristadial
1. patru criterii de stratificare: ariile culturale grupate pe provincii
istorice (18), mediul de rezidenţă (urban, rural), mărimea
localităţilor urbane (patru tipuri) şi gradul de dezvoltare al
localităţilor rurale (trei categorii), rezultând 126 de straturi
posibile (18 x 7)

2. au fost extrase aleator localităţile, apoi secţiile de votare

3. au fost extrași respondenții. Mărimea punctului de eşantionare

reprezintă numărul de persoane pe care le selectăm dintr-o
anumită unitate administrativă
 Eşantionarea cluster

• eşantionarea aleatorie sau sistematică din ultimul stadiu

poate fi înlocuită cu eşantionarea cluster, prin investigarea
tuturor persoanelor din ultimul grup selectat, care este numit
cluster

• se foloseşte eşantionarea cluster atunci când există o grupare

naturală a respondenţilor: săli de clasă, gospodării, blocuri,
străzi etc.

• clusterele sunt omogene între ele şi eterogene în interior.

 Alegeri pentru Președinția României, turul I – noiembrie 2014 (%)

Candidat Rezultate Exit-poll Exit-Poll Exit-Poll Exit-Poll Presedintele

oficiale RTV CSCI Realitatea TV Antena 3 Digi24 IRES internetului.
primul tur ARP Sociopol Ziarul Gandul
(ora 19.30)
Victor Ponta 40.44 40 38.2 40 41.5 3.29
Klaus Iohannis 30.37 31 32.1 31 31.2 49.58
Calin Popescu 5.36 6 6 6 5.3 1.80
Tariceanu

Monica Macovei 4.44 5 6 4 4.5 35.60

Elena Udrea 5.20 5 6 5 5.1 3.01
Kelemen Hunor 3.37 4 4.3 4 3.5 0.39
Dan Diaconescu 4.03 4 1.9 4 3.3 0.63
Corneliu Vadim 3.68 - 2.2 3 2.9 1.97
Tudor

Teodor Melescanu 1.09 - 1.3 1 1 0.43

Zsolt Szilagyi 0.56 - - - - 0.16
Gheorghe Funar 0.48 - - - - 0.26
William Brinza 0.45 - - - - 0.77
Constantin Rotaru 0.30 - - - - 0.09
Mirel Mircea 0.08 - - - - 0.20
Amaritei

As vota dar n-am cu - - - - - 1.84

cine
 Alegeri pentru Președinția României,
turul II – noiembrie 2014 (%)

Candidat Rezultate Realitatea TVR/CURS Antena 3 Digi24 IRES România TV Presedintele

oficiale TV -Avangarde Sociopol Orele Orele internetului.
finale Ora Orele Orele 21/19 21/19 Ziarul Gandul
21 21/19 21/19 (N=42463)

Victor Ponta 45.56 50 52.16 / 50.5 / 48.4 / 49.1 45.61 / 3.58

51.5 50.9 50.72
Klaus 54.43 50 47.84 / 49.5 / 51.6 / 50.9 54.39 / 96.42
Iohannis
48.5 49.1 49.28
 Bibliografie

• Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice.

Metode cantitative şi calitative. Bucureşti: Editura Economică.
• Chelcea, Septimiu. (2006). Influenţa socială: normalizare,
conformare, obedienţă şi manipulare. În S. Chelcea (coord.),
Psihosociologie. Teorie şi aplicaţii (133-146). Bucureşti: Editura
Economică.
• Henry T. Gary. (1990). Practical Sampling. Londra: Sage Publications
Lmt.
• Johnson, Allan G. [1995](2007). Dicţionarul Blackwell de sociologie.
Bucurşti: Editura Humanitas.
• Rotariu Traian, Iluţ Petru. [1997](2006). Ancheta sociologică şi
sondajul de opinie. Teorie şi practică. Iaşi: Editura Polirom.