MCS Esantionare PDF

08.05.
2017
Esantionare
o Realizarea esantionului
o Metode de esantionaj
o Scheme de esantionaj
o Estimarea volumului minim al esantionului
o Estimari ale caracteristicilor populatiei tinta, in baza
studierii esantionului
POPULATIE
(N)
statistica
Inferenta
Esantionare
Esantion
(n)
SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice
1
08.05.2017
Colectivitate generala Esantion

Colectivitate de baza, de referinta Mostra
Baza de sondaj Colectivitate de selectie
Populatie tinta
= populatia de origine, = colectivitate partiala

din care este extras extrasa (aleator) dintr-o
esantionul populatie
Rolul cercetarii prin esantionaj
• estimarea caracteristicilor populatiei tinta prin cunoasterea

caracteristicilor submultimii (esantionului)
• obtinerea cu efort si cheltuieli reduse a unei cantitati maxime de
informatii asupra populatiei tinta
2
08.05.2017
POPULATIE
• Unitatile
de observatie sunt
(N)
selectionate spre a fi efectiv
studiate pentru cunoasterea
caracteristicilor populatiei
statistica
Inferenta
Esantionare
prin procesul de inferenta

statistica, de generalizare
sau estimare
• Teoria
esantionajului se
bazeaza pe teoria
probabilitatilor
Esantion
(n) Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice
SL Dr Cristina
Populatie tinta  Esantion
3
08.05.2017
Cercetarea prin esantionaj

Validitatea informatiilor (corectitudinea estimarii pentru
respectiva caracteristica a populatiei tinta) este in directa relatie
cu REPREZENTATIVITATEA esantionului si PRECIZIA estimarii
• REPREZENTATIVITATEA esantionului = calitatea esantionului
de a fi asemanator populatiei din care este extras
 este determinată in principal de alegerea
aleatoare/intamplatoare a unităţilor statistice care vor alcătui
eşantionul (selectie  esantioan aleator)
• PRECIZIA estimarii
 este determinata in principal de volumul esantionului (numarul
de unitati statistice incluse)
 daca se indica, utilizarea esantionului stratificat creste precizia
Realizarea esantionului
• Alegerea metodei de esantionaj
• Alegerea schemei de esantionaj
• Estimarea volumului minim al esantionului (n)
4
08.05.2017
Metode de esantionaj
• Esantioane aleatoare/probabilistice
 din populatia tinta (N) sunt alesi la intamplare (selectati) un
numar de n subiecti care alcatuiesc esantionul
  fiecare subiect are o probabilitate cunoscuta, mai mare ca
0 (zero) sa fie inclus in esantion  esantioane reprezentative
rezultatele pot fi generalizate
• Esantioane nealeatoare
 ex. esantioane de convenienta (includere in baza accesului la
subiecti)  este esantionul reprezentativ?
5
08.05.2017
 din populatia tinta (N) sunt alesi la intamplare n subiecti care
alcatuiesc esantionul
 metode de selectare a unitatilor din baza de sondaj

1. tragerea la sorti
 schema urnei cu bile cu repetitie/ cu reintoarcere
 schema urnei cu bile fata repetitie/fara reintoarcere
2. procedeul cu numere aleatoare
3. procedeul sistematic, cu folosirea pasului de numarare
1. Tragerea la sorti
• unitatile de observatie care vor alcatui esantionul sunt
selectionate la intamplare, succesiv, asemanator
procedeului de extragere la intamplare a bilelor dintr-o urna.
 urna cu bile  populatia tinta (N)
 bilele extrase  unitatile care alcatuiesc esantionul (n)
• doua variante diferite din punct de vedere probabilistic.

 schema urnei cu bile cu repetitie/ cu reintoarcere
 schema urnei cu bile fata repetitie/fara reintoarcere
6
08.05.2017
Schema urnei fara repetitie Schema urnei cu repetitie

Bila NU se reintroduce în urnă Bila ESTE reintrodusa in urna
dupa ce a fost extrasa dupa ce a fost extrasa
• prima extragere - din urna (baza de sondaj) se • prima extragere - din urna (baza de
extrage (la intamplare) 1 bila (o unitate de sondaj) se extrage (la intamplare) 1 bila (o
observare)  probabilitatea de includere in unitate de observare)  probabilitatea de
esantion a unitatilor  p=1/N includere in esantion a unitatilor  p=1/N
• A 2-a extragere  probabilitatea de • A 2-a extragere  probabilitatea de
includere in esantion a unitatilor p=1/(N-1) includere in esantion a unitatilor p=1/N
• ……………………………………. • ………………………………………….
Schema urnei fara repetitie Schema urnei cu repetitie

• probabilitatea de includere creste • probabilitatea de includere în
pe masura ce se includ subiecti in eşantion a fiecărei unităţi este
esantion: p1=1/N ; p2=1/(N-1);... constantă - (p=1/N)
pn= 1/[N-(n-1)]
• se poate realiza o populatie finita • se poate realiza o populatie infinita
• posibilitatea extragerii de mai • exista posibilitatea extragerii de mai
multe ori a aceleiaşi unităţi este multe ori a aceleiaşi unităţi
exclusa
Necesita cunoasterea tuturor unitatilor de observare (baza de sondaj)
7
08.05.2017
2. Procedeul cu numere aleatoare

• alcatuirea bazei de sondaj (lista cu persoanele din populatia
tinta)
• determinarea volumului esantionului (n)
• numerotarea unitatilor din baza de sondaj (de la 1 la N), cu
alocarea unui numar unic ficarei unitati/individ
• selectarea unitatilor (n unitati din N)
 cu folosirea unui tabel cu numere aleatoare
 cu folosirea software-urilor pentru generarea
numerelor

 cu folosirea unui tabel cu numere aleatorii
8
08.05.2017

 cu folosirea unui tabel cu numere aleatorii
 folosirea tabelului
 se alege un punct de plecare la intamplare
 se merge pe rand, pe coloana etc.
 se aleg primele n numere cu nr corepunzator de cifre (de
exemplu, daca N=5417, se aleg primele n numere diferite cu 4
cifre)
 Observatie: daca un numar nu corespunde, se trece la
numarul urmator din secventa
Observatie: sansa fiecarei unitati de observare de a fi inclusa in

esantion este egala, mai mare ca zero, independenta de selectia
celorlalte unitati

• ex. N=540; n=9 034; 096; 295; 144; 118; 449; 052; 311;037
9
08.05.2017

 cu folosirea software-urilor pentru generarea numerelor
3. Procedeul sistematic (pasul de numarare)

• definirea bazei de sondaj - volum (N); ordinea unitatilor (definita natural
sau prin alocarea de numere)
• determinarea volumului esantionului (n)
• se calculeaza pasul de numarare – K=N/n
 pasul de numarare trebuie sa fie un nr intreg
• se alege la intamplare un numar intre 1 si K (ex. r), de la care se incepe
selectia unitatilor de studiu
• se aleg unitatile de studiu din esantion cu indicativul numeric: r, r+K, r+2K,
r+3K, r+4K, r+5K................ pana la epuizarea listei
Observatie: este un procedeu cvasi-aleatoriu (doar prima unitate este
selectata aleator; dupa selectia primei unitati unele dintre unitati au o p=0 de
includere in esantion)
10
08.05.2017
3. Procedeul sistematic (pasul de numarare)

N=100
n=20
K=5
r=4
 metode de selectare a unitatilor din baza de sondaj
1. tragerea la sorti
2. procedeul cu numere aleatorare
3. procedeul sistematic, cu folosirea pasului de numarare
 necesita cunoasterea bazei de sondaj

 unitatile incluse in esantion sunt selectate (alese la intamplare din
baza de sondaj
 fiecare unitate din populatie are o sansa cunoscuta si diferita de
zero de a fi selectat in esantion.
 includerea unei unitati in esantion trebuie sa fie independenta de
selectia celorlalte unitati
 metodele de esantionaj definesc procedee care difera din punct de
vedere probabilistic
11
08.05.2017
Scheme de esantionaj
Difera modul de a privi populatia tinta:
• ca un tot  esantionul aleator simplu sau elementar
• subgrupuri omogene in interior si heterogene intre ele, cu

reprezentare diferita in populatie  esantionul
stratificat
• ca fiind
alcatuita din grupuri de persoane esantionul
in cuiburi (ciorchine, cluster)
12
08.05.2017
1. Esantionul aleator simplu sau elementar

Mod de realizare:
 se alcatuieste baza de sondaj (N)
 se determina volumul esantionului
 se selecteaza din baza de sondaj (N) un numar n de unitati de
selectie (esantionul) astfel incat:
 esantion aleator  selectia unitatilor (se aleg la intamplare,
aleatoriu, randomizat)
 esantion aleator simplufiecare unitate de selectie are o
probabilitate egala si >0 sa fie inclusa in esantion
1. Esantionul aleator simplu sau elementar
• Dezavantaje
 utilizarea unui esantion aleator simplu sau elementar poate
contribui la subreprezentarea unor categorii de indivizi sau
subpopulaţii
 necesita existenta unei baze de sondaj
13
08.05.2017
2. Esantionul stratificat
Indicatie - populatia este neomogna
 inregistreaza subgrupuri (straturi) care
 sunt eterogene intre ele (straturile se deosebesc
substantial din punct de vedere al caracteristicii respective)
 sunt omogene in interior (subpopulatia are caracteristici
asemanatoare)
 au reprezentare diferita in populatie
• strat - subansamblu al populaţiei, mai omogen sub raportul

caracterului urmarit
Metoda
 se stabileste baza de sondaj
 se aleg criteriile de stratificare
 se imparte baza de sondaj (populatia) in sugrupuri/straturi (X
straturi)
 se stabileste volumul esantionului
 dimensiunea straturilor in esantion poati fi proportionala sau
nu cu dimensiunea straturilor in baza de sondaj
 se alcatuieste esantionul  din fiecare strat se extrag aleator
unitati de selectie (indivizi)
14
08.05.2017
• Esantionul stratificat – straturi proportionale
Strat A B C
Volumul stratului in baza de sondaj 100 200 300
Fractiune de esantionaj ½ ½ ½
Esantion 50 100 150
2. Esantionul
stratificat
Avantaje:
 metoda favorizeaza obţinerea unui eşantion cu un nivel mai înalt de
reprezentativitate pentru colectivitatea respectivă
 creste precizia estimarii, incluzand in analiza date despre subgrupuri care ar fi
putut fi slab reprezentate intr-un esantion simplu aleator
Dezavantaje
 uneori este dificil de identificat variabilele/ caracteristicile dupa care sa se faca
stratificarea
 observatie: nu se indica utilizarea prea multor straturi  esantion prea mare,
studiu costisitor, foarte greu de realizat
 necesita existenta unei baze de sondaj
15
08.05.2017
3. Esantionul in cuiburi
Indicatie
 lipseste sau este dificil de intocmit o baza de sondaj care sa contina unitatile
de selectie (persoanele)
 exista o mare dispersie teritoriala a populatiei tinta
• esantion in cuiburi – unitatea de esantionare este cuibul (colectia de unitati)

si NU o persoana
• principiu: populaţia de investigat poate fi imaginată ca fiind
alcătuită din unităţi de selecţie agregate (± ierarhizate) – grupuri
de persoane constituite astfel in mod natural, frecvent definite prin
locatia geografica – s.n. cuiburi
 ex cuiburi - (persoanele dintr-o) comuna, dintr-un spital, dintr-o
casa
 ex cuiburi ierarhizate familie - comună – judeţ – ţară
16
08.05.2017
Metoda
 se alcatuieste baza de sondaj, formata din cuiburi
 cuiburi = unitati de selectie, care sunt reprezentate NU de indivizi, ci de grupuri de
persoane, constituite pe diverse criterii, de multe ori geografice (lista de cartiere,
comune, sectii de vot etc.), cuiburile putand fi ierarhizate (Bucuresti – sectoare –
cartiere - locuinte)
 se selecteaza (extrag aleator) un nr de cuiburi
 din cuiburile selectate se includ in studiu toti indivizii/ se extrage un esantion
aleator
 Observatie este de preferat să fie studiate mai multe cuiburi de dimensiuni

mici, decât puţine cuiburi de dimensiuni mari
17
08.05.2017
 pt esantioane aleatoare
Esantion aleator Esantion Esantion in
simplu/elementar stratificat cuiburi
Baza de Lista cu unitati de Lista cu unitatile de Lista a cuiburilor
sondaj studiu(persoane) studiu impartite in
subgrupuri/straturi
Avantaje •teoretic simplu •favorizeaza •nu necesita baza
•la un numar suficient obţinerea unui de sondaj (lista a
de subiecti asigura eşantion cu un nivel persoanelor)
reprezentativitatea mai înalt de •costuri mai mici
esantionului reprezentativitate (ex. de deplasare)
Dezavantaje •subreprezentarea unor •uneori dificil de •are cea mai
subpopulatii identificat variabila scazuta
•necesita baza de sondaj pt stratificare reprezentativitate
(lista a persoanelor) •necesita baza de dintre
sondaj (lista a esantioanele
persoanelor) probabilistice
Estimarea volumului
minim al esantionului
Aplicarea de formule de calcul
Utilizarea unor tabele realizate in acest sens
Analiza unor cercetari anterioare
18
08.05.2017
Nivel de
incredere u
Estimarea volumului minim al esantionului 80%
90%
1.282
1.645
Outcome – variabile continue 95% 1.960
98% 2.326
n=𝑢2 𝐷𝑆 2 / 𝑒 2 99% 2.576
 u=valoare teoretica corespunzatoare nivelului de incredere (95%  u=1,96)
 𝐷𝑆 2 - deviatia standard (ex. cunoscuta din cercetari anterioare sau
determinata prin realizarea unui studiu pilot)
 e- eroarea marginala (diferenta dintre valoarea in esantion si valoarea reala
in populatie)
Estimarea volumului minim al esantionului

Outcome – variabile continue
• We need to estimate the average Internet usage of households
in one week. How many households must we randomly select to
be 95 percent sure that the sample mean is within 1 minute of
the population mean. Assume that a previous survey of
household usage has shown standard deviation is 6.95 minutes.
• u=1,96
• DS=6,95
• e=1
•  n= (1,96*6,95/1)2 = 186
19
08.05.2017

Outcome – variabile continue
• u=1,96
• DS=6,95
• e=1
•  n= (1,96*6,95/1)2 = 186
• u=1,96
• DS=6,95
• e=2
•  n= (1,96*6,95/2)2 = 47

Folosirea unor tabele
20
08.05.2017
Estimari ale
caracteristicilor
populatiei tinta, in baza
studierii esantionului
- estimari ale mediei
- estimari ale proportiilor
ES
Estimari ale mediei  interval de incredere
 Estimare - operatie de stabilire, în baza datelor unui esantion, a Dev
valorilor parametrilor in populatia din care a fost extras
esantionul
 Evaluez esantionul  media si deviatia standard

 Estimez pt populatie tinta  interval de incredere
21
08.05.2017
Estimari ale mediei  interval de incredere ESA

Me
 Evaluez esantionul  media si deviatia standard Deviat
 Estimare pt populatie tinta  interval de incredere
  
 L ,U    X  u ; X  u 
 n n
X - media esantionului
uα – constanta care variza in functie de nivelul de incredere al
estimarii
n – numarul de persoane din esantion
 - deviatia standard

Eroarea (abaterea) standard a mediei:
 arată cât de precis aproximează media calculată a esantionului
media populaţiei din care a fost extras eşantionul
 formula de calcul

𝐷𝑆
EROAREA STANDARD=
𝑛n
 cu cat esantionul este mai mare eroarea standard este mai mica =
aproximarea mediei variabilei in populatie este in principiu mai buna
cu cat esantionul este mai numeros
22
08.05.2017

Eroarea limita a mediei de esantionaj:
 Identifica limitele de variatie a mediei de esantionaj (minim; maxim), functie
de nivelul de incredere al estimarii (80%, 85%, 90%, 95%, 99%)
 formula de calcul
EROAREA LIMITA= u * EROAREA STANDARD

u – constanta care variza in functie de nivelul de incredere al esantionului
Nivel de
• Cu cat nivelul de incredere creste,
incredere u
cu atat valorarea pentru 80% 1.282
90% 1.645
eroarea limita creste 95% 1.960
98% 2.326
99% 2.576

• Rezultatul estimarii se exprima prin intervalul de
incredere (Confidence Interval)
 Intervalul de incredere 95% - interval corespunzator
caruia exista o probabilitate de 95% ca valoarea reala a
variabilei sa fie intre acele limite (in sensul ca, daca
aceeaşi procedură se repeat pe un numar infinit de
eşantioane din acea populatie, 95% din intervale contin
valoarea reală)
23
08.05.2017

• S-a realizato cercetarea pe un esantion de 156 de
persoane  media timpului de reactie = 112,2ms;
DS=12,5ms.
• Calculul IC 95% estimat:
 Eroarea standard = 12,5ms/ 156= 1ms
 Eroarea limita (95%) = 1,96 * 1ms =1,96ms
 CI (95%) = [112,2-1,96; 112,2+1,96]
= [110,24ms; 114,16ms]

S-a realizat o cercetarea pe un esantion de 156 de persoane 
media timpului de reactie = 112,2ms; DS=12,5ms
esantion esantion
media DS nivel de incredere u θL θU
112,20 12,50 80% 1,28 110,92 113,48
112,20 12,50 90% 1,65 110,56 113,85
112,20 12,50 95% 1,96 110,24 114,16
112,20 12,50 98% 2,33 109,87 114,53
112,20 12,50 99% 2,58 109,62 114,78
24
08.05.2017
RANDOMIZARE
-selectie (aleatoare)
- alocare randomizata
ESANTION
ESANTION
25

MCS Esantionare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MCS Esantionare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

08.05.

Colectivitate generala Esantion

= populatia de origine, = colectivitate partiala

Rolul cercetarii prin esantionaj

• estimarea caracteristicilor populatiei tinta prin cunoasterea

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

prin procesul de inferenta

Populatie tinta  Esantion

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Cercetarea prin esantionaj

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

 metode de selectare a unitatilor din baza de sondaj

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

• doua variante diferite din punct de vedere probabilistic.

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Schema urnei fara repetitie Schema urnei cu repetitie

Schema urnei fara repetitie Schema urnei cu repetitie

Necesita cunoasterea tuturor unitatilor de observare (baza de sondaj)

2. Procedeul cu numere aleatoare

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

2. Procedeul cu numere aleatoare

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

2. Procedeul cu numere aleatoare

Observatie: sansa fiecarei unitati de observare de a fi inclusa in

2. Procedeul cu numere aleatoare

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

2. Procedeul cu numere aleatoare

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

3. Procedeul sistematic (pasul de numarare)

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

3. Procedeul sistematic (pasul de numarare)

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

 necesita cunoasterea bazei de sondaj

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

• ca un tot  esantionul aleator simplu sau elementar

• subgrupuri omogene in interior si heterogene intre ele, cu

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

1. Esantionul aleator simplu sau elementar

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

1. Esantionul aleator simplu sau elementar

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

• strat - subansamblu al populaţiei, mai omogen sub raportul

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

• esantion in cuiburi – unitatea de esantionare este cuibul (colectia de unitati)

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

 Observatie este de preferat să fie studiate mai multe cuiburi de dimensiuni

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Estimarea volumului minim al esantionului

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Estimarea volumului minim al esantionului

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Estimarea volumului minim al esantionului

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

 Evaluez esantionul  media si deviatia standard

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Estimari ale mediei  interval de incredere ESA

Estimari ale mediei  interval de incredere

SL Dr Cristina Preoteasa. Metodologia cercetarii stiintifice

Estimari ale mediei  interval de incredere