Sondaje- ghid practic

Structura prezentarii
•Obiectivele prezentarii
1. •Cu ce ar trebui sa ramaneti dupa
•Concepte de baza
2. •Nevoia de informare, colectarea de date, cercetarea selectiva, definire concepte
•Faze in realizarea unui sondaj
3. •Principii in esantionare
•Esantionare
4. •Tipuri si metode
•Etapele elaborarii unui sondaj
5. •Conditii pentru un chestionar bun, tipuri de intrebari tipuri de scale
•Marimea esantionului
6. •Exemple de marimi folosite in anumite studii
•Realizarea unui sondaj in Google Drive
7 •Scriere intrebari, distribuire, verificarea rezultatelor, descarcarea rezultatelor
•Prezentarea unui raport – rezultat final al sondajului
8. •Prezentarea altor materiale
Obiectivele prezentarii
❖Intelegerea conceptului de sondaj
❖Identificarea modului in care ajuta in cercetare
❖Cateva notiuni teoretice
❖Efectuarea unui sondaj
❖Analiza rezultatelor
Concepte de baza
Nevoia de informare
Nevoia informarii asupra anumitor fenomene si procese sociale:
•Situatia economica
•Incredere in masurile guvernului privind lupta anti-covid
•Intentia de vot
•Preferintele consumatorilor
•Comportamentul populatiei cu privire la anumite aspecte precum sustenabilitatea

Rezulta nevoia de colectare de date

Colectare date
Recensamantul – cea mai veche forma de observare statistica
oSe culeg date de la toate unitatile (partile) colectivitatii
oCaracter periodic (cheltuieli mari)

Raportare statistica
oObservari permanente
oDe regula se colecteaza pe cale administrativa (exemplu situatia covid)
Sondaje statistice:
o Observari partiale

Ancheta statistica:
o Nu presupune reprezentativitatea esantionului
o Se completeaza un chestionar

Observarea partii principale:

o Are in vedere cele mai semnificative parti ale populatiei

Monografia:
o Metoda de observare aprofundata a fenomentelor si proceselor sociale
Cercetarea selectiva
Avantaje Domenii de aplicabilitate

❖In cazul cercetarilor unde se distrug ❖Industrie

elemente, se testeaza doar cateva (ex.
Calitatea produselor) ❖Agricultura

❖Cheltuieli mici ❖Comert

❖Stiinte sociale
❖Diferite stiinte: medicina, biologie, fizica
Definire concepte
Sondaj statistic: se cerceteaza o parte din populatie, iar in urma rezultatelor se estimeaza
parametri specifici intregii populatii folosind principii ale teoriei probabilitatii.

Populatia= totalitatea unitatilor care formeaza obiectul cercetarii

Esantionul= parte a populatiei pentru care inregistram anumite date

Faze in realizarea unui sondaj
Extragere esantion
Faza 1-Observare si
descriere statistica
Definire scop- Analiza rezultatelor
generalizare asupra
populatiei
Estimam indicatorii
Faza 2- Inferenta
la nivelul intregii
statistica
populati
Principii in esantionare
Motiv: esantionul trebuie sa reprezinte populatia

Caracterul aleator si obiectiv in selectia unitatilor

Esantion mare

Independenta introducerii unei unitati in esation

Esantionare

Aleatoare Dirijata Mixta

Esantionare aleatoare
Caracteristici
Acorda fiecarei unitati Pot extrase unitatile cu
o probabilitate nenula probabilitati egale
Exista diferite
de aparitie => (cand nu sunt diferente
procedee bine
rezultatele pot fi semnificative in
documentate
interpretate dimensiunea unitatilor)
probabilistic sau inegale
Procedee aleatoare
Loteriei
• Extragerea unitatilor dintr-o urna pana
cand se atinge numarul dorit
• Cu revenire: o unitate poate reveni in
esantion, la fiecare extragere sansele
sunt 1/N
• Fara revenire: o unitate nu poate reveni,
rezulta probabilitati din ce in ce mai mari
de aparitie pentru unele observatii
Numerelor aleatoare
• Varianta mai veche cu randuri si coloane
si numere aleatoare prin care se alegeau
aleator unitatile (Kendall & Babington
Smith)
• Varianta moderna prin generare de
numere pseudo-aleatoare atribuite
unitatilor in vederea extragerii
Mecanic
• Considerat in teorie cvasi-aleator
• ETAPE:
• Ordonarea unitatilor dupa o
caracteristica oarecare
• Calculare pas de numarare
• Impartirea populatiei in grupe de volum
egal
• Selectarea la intamplare a unei unitati din
prima grupa
• Adaugarea in esantion a altor unitati
folosind pasul de numarare
• Folosit frecvent in cazul cand sunt deja
baze de sondaj (liste electorale, carti de
telefon etc.)
• Atentie la pasul de numarare sa nu creeze
periodicitati
Esantionare dirijata
Caracteristici
Apar probleme cu inferenta
statistica. Modul cum se
Unitati adaugate in mod
raporteaza un expert la
constinet de o persoana Scopul ramane acelasi:
rezultatele pe esantioane
care cu experienta in reprezentativitatea
poate aduce informatii
problema studiata
pretioase asupra populatiei,
insa doar speculativ.
Procedee dirijate
Esantionarea la fata
Esantionare pe cote Metoda voluntariatului
locului
• Frecventa in sondaje • Tot mai frecventa • Surprinde fenomentul
de opinie • Se trimite un intamplat recent
• Structurarea pe sexe, chestionar pe diferite • Exemplu exit poll, are
profesie, varsta canale si se ofera in vedere populatii din
• Se alege un numar de voluntari sa anumite locuri
persoane clar din completeze. Exemplu precum: muzee,
fiecare categorie, cu sondajele pe targuri, expozitii etc.
subiectiv. Facebook. • Se aleg unitatile cu un
anume pas
Esantionare mixta
Caracteristici
Clasicul sondaj este cel
stratificat. Un tipar este
impartirea populatiei pe
Combina esantionarea Se dovedeste a fi eficient si
grupe dupa un criteriu bine
aleatoare si dirijata des folosit
stabilit, iar apoi extragerea
aleatoare a unitatilor in
formarea esantionului
Etapele elaborarii unui sondaj
Stabilirea
Extragerea Culegerea si
obiectivelor
esantionului verificarea datelor
sondajului

Prelucrarea si
Definirea
Ancheta pilot analiza statistica a
populatiei
datelor

Stabilirea metodei
Elaborarea Redactarea
de colectare a
chestionarului raportului final
informatiei
Obiectivul sondajului
❖Devine tot mai greu de stabilit pe masura ce cresc numarul persoanelor implicate
❖In general cei ce comanda vin cu cerinte vagi
❖Stabilirea asteptarilor si a rezultatelor
❖Evaluarea resurselor si a modului in care pot produce rezultatele asteptate
Definirea populatiei
❖E nevoie de o definire a populatiei la care vor fi extrapolate rezultatele
❖Apar provocari cand vine vorba de delimitare in timp si spatiu. Populatia care alege
parlamentul in 2016 e alta fata de cea din 2020 prin simplul fapt ca nu putem extrapola un
rezultat al sondajului din 2016 in 2020.
❖Intelegerea populatiei, a structurii ei, in vederea alegerii tipului de esantionare potrivit. Ideea
fundamentala este repreznetativitatea
Stabilirea metodei de colectare a
informatiei
In alegerea metodei se tine cont de resursele disponibile si de exactitatea cu care se vor
rezultatele

Metoda Metoda
directa-orala indirecta-scris

Interviu direct-
Online
fata in fata

Offline (adunati
Ancheta prin
intr-o sala, prin
telefon
posta)
Analiza eficientei metedelor de culegere de informatii
Elaborarea chestionarului
Etapa cruciuala, care daca nu e facuta bine, poate ruina scopul proiectului

Specificarea foarte clara si detaliat a problemei de • Nu este un tipar standard de

studiat elaborare
• Conteaza mult experienta si
modul de adresare a intrebarilor
Descompunerea in mai multe dimensiuni spre a exprima concret un
indicator
• Atentie la ambiguitatea
intrebarilor
Indicatori

Chestionar
Pasi logici de urmat pentru a face un chestionar bun
❖Identificarea si planificarea a ceea ce se urmareste a fi masurat
❖Definirea intrebarilor astfel incat raspunsul sa masoare fix ceea ce trebuie
❖Definirea ordinii intrebarilor si a asezarii in pagina
❖Testarea chestionarului prin adresarea catorva apropiati
Principii generale pentru intocmirea chestionarului

Lungimea
Evitarea intrebarilor
chestionarului. Ar Succesiunea Intrebarile de la
la care respondentii
trebui sa nu intrebarilor facuta inceput trebuie sa In interviurile directe
nu ar putea sa dea Succesiunea logica a
plictiseasca dupa o schema creasca interesul trebuie sa se creeze o
raspunsuri. Ex: De ce intrebarilor conform
operatorul sau potrivita. Ordinea respondentului de a conexiune operator-
credeti ca varianta e problemei abordate.
respondentul, dar sa intrebarilor poate raspunde in respondent
o masura a
acopere fenomenele influenta raspunsurile continuare
informatiei?
ce vor masurate
Principii generale pentru intocmirea chestionarului

Nu se recomanda la inceput Evitarea intrebarilor la care

cererea de informatii respondentii nu ar putea sa Intrebarile de la mijlocul
demografice sau economice, dea raspunsuri. Ex: De ce sondajului ar fi cele concrete
ar pute duce la refuzul de a credeti ca varianta e o despre obiectivul studiului
mai completa masura a informatiei?
Conditii pentru un chestionar bun
❖Scurt si cu intrebari potrivite conform cu obiectivul sondajului
❖Sa elimine informatiile nesemnificative si problemele secundare
❖Sa fie bine structurat
❖Sa faciliteze analiza ulterioara a raspunsurilor
Tipuri de intrebari
Inchise: Deschise:
❖Respondentul alege dintr-o lista de rezultate Avantaje: gama variata de raspunsuri
❖Sa creeze o ierarhie ❖Lipsa influentei asupra raspunsurilor
❖Sau sa atribuie valori ❖Posibilitatea de a completa detaliat

Exemplu: Dezavantaje:
Sunteti angajat? ❖Variabilitatea raspunsurilor
❖DA ❖Dificultatea in agregarea rezultatelor
❖NU
Tipuri de scale utilizate pentru testarea
atitudinilor
Scala binara Diferentiala semantica
Se alege dintre doua valori Scala cu alegere multipla 5-7 trepte
Valorile sunt intre doua atribute diferite
Exemplu: Exemplu:
Sunteti fumator? In ce masura considerati fumatul nociv?
❑DA ❑Foarte mica
❑NU ❑Mica
❑Medie
❑Mare
❑Foarte mare
Tipuri de scale utilizate pentru testarea
atitudinilor
Scala lui Likert Scala tip rating
Masoara acordul pe care il are persoana cu un Se raspunde cu o nota de la 1 la 10 sau 0-100
anumit subiect

Exemplu:
Exemplu:
Notati de la 1 la 10 utilitatea pe care o considerati
Va considerati dependent de fumat? cu privire la purtatul mastii in aer liber
❑Dezacord total
❑Dezacord
❑Nici acord nici dezacord
❑Acord
❑Acord total
Marimea esantionului
Pe langa reprezentativitatea esantionului un alt aspect important este marimea lui
Raspunsul la aceasta intrebare nu este simplu, depinde foarte mult de caracteristicile populatiei
ce trebuie reprezentata
Din pacate nu este o simpla problema de ordin cantitativ, in care avem un raspuns standard
Exista o distinctie intre ce numeste statistica esantion mare, repsectiv mic si ce inseamna mare
pentru un sondaj. Esantion mare in statistica ar putea insemna n>30, dar acest lucru se refera
doar la anumite valori critice folosite in anumite teste statistice unde se aproximeaza
comportamentul distributiei normal folosind un esantion din ea.
Esantionul trebuie sa fie cat mai mare, insa un esantion mic facut mai inteligent poate fi mai
reprezentativ decat unul mare
Marimea esantionului poate fi influentata si de resursele disponibile
Marimea esantionului
Pentru a intelege cat de bine se aproximeaza anumite caracteristici ale populatiei e foarte
important sa se stie cam cat de variate sunt acele valori.
Exista conceptul de eroare standard ce reprezinta cat de departe ar putea fi un indicator obtinut
in esantion fata de cel adevarat din populatie. Exemplu: Vreau sa masor timpul (pentru
simplificare sa spunam media) petrecut citind al studentilor. In esantion voi avea 100 de
studenti, iar studentii din Romania sunt 300 000. Daca stiu cam cat de variate ar fi raspunsurile,
daca ar fi normal distribuite, atunci as putea calcula o eroare standard plecand de la ce
raspunsuri am in esantion, cat de variate sunt si care este numarul celor care au raspuns.
Exemple numar esantioane
Exit Poll prezideniale 2019:
18 mil populatie – 24k esantion folosit de IRES 0.1%. Insa era o populatie mare, iar esantionul
era format dein 350 sectii votare
18 mil populatie – 18k esantion folosit de BCS
Intentia de vot pe Bucuresti 2020:
2 milioane populatie – 17k esantion folosit (BCS)
Intentia de vot oras Tandarei:
12k populatie – 217 esantion (BCS)
Suspendarea Presedintelui 2012:
18 mil populatie – 22k esantion folosit (BCS)