SUEDIA

Mareș Andreea Emiliana

Livia Mariea
Grupa 3, AP, An 3
Sistemul administrativ al Suediei

◦Conform Constituției intrate în vigoare la 01 ianuarie 1975, Suedia este o

monarhie constituțional ereditară.

◦Puterea legislativă este exercitată de un parlament unicameral, Riksdag,

format din 349 de membri, aleși prin vot direct, pentru un mandat de 4 ani.

◦Puterea executivă este exercitată de Cabinet, condus de un prim-ministru,

desemnat de președintele Parlamentului și aprobat de Parlament.

Ceilalți membri ai cabinetului sunt numiți de primul-ministru.

 Constituția suedeză adoptată în anul 1978 se bazează pe trei legi fundamentale:

1. Legea referitoare la modalitățile de guvernare,elaborate în 1974;

2. Legea pentru succesiune,datând din anul 1810;
3. Legea libertății presei, elaborate în 1949
◦ Principiile care stau la baza acestei ultime legi se referă la toate mijloacele mass-
media.
◦ În 1991 a fost introdusă a patra lege fundamentală, aceea referitoare la libertatea de
exprimare.
◦ Noua Constituție suedeză se bazează pe principiile suveranității naționale,
democrației reprezentative și parlamentare.
◦Parlamentul Suediei este ales de populație și
ocupă cea mai importantă poziție în aripa
guvernamentală. Acesta își exercită autoritatea
bazându-se pe principii democratice prin
intermediul Cabinetului.
◦În Suedia, Parlamentul poate propune o lege și
pentru acesta se organizează un referendum
consultativ. Așa cum se cunoaște, au avut loc
doar patru referendumuri consultative, ultimul
fiind în 1980 care a avut ca subiect problematica
nucleară.
 Regele Suediei
◦ În Suedia Șeful Statului este Regele, neimplicat
în politică și fără drept de exercitare a puterii
politice. Regele are doar funcții onorifice, cum
ar fi cea de reprezentant oficial al Statului.
Deschide sesiunea anuală a Parlamentului, dar
nu participă la dezbateri și nu are drept de
semnătură pentru nici una din deciziile
guvernamentale.
◦ De curând, rolul Șefului Statului este și acela
de a propune Prim Ministru, iar această
informație este preluată ulterior de către Regele Carl XVI Gustaf al Suediei
Purtătorul de Cuvânt al Parlamentului.
 Constituția Suediei
◦Constituția se bazează pe un sistem de norme pentru
fiecare nivel ierarhic. Cele mai importante sunt legile
fundamentale. O lege fundamentală poate fi promulgată
doar după ce au fost elaborate două variante decizionale ale
ei. După aceea, trebuie să aibă loc un proces de alegere.
Legea fundamentală nu poate fi amendată sau abrogată
decât după parcurgerea unei proceduri specifice.
◦Următorul nivel în cadrul ierarhiei este ocupat de legile
ordinare. O lege ordinară nu poate fi amendată ori abrogată
decât de o altă lege ordinară.
◦În domeniile specifice, prezentate în legea referitoare la modalitățile de guvernare, Parlamentul
poate autoriza Guvernul să emită regulamente cu statut ordinar (delegare). Pentru legile care se
referă la mandatare (împuternicire),
◦Parlamentul nu poate autoriza Guvernul să emită regulamente cu caracter ordinar, dar poate să
delege Guvernului sarcina și implicit responsabilitatea pentru aprobarea tipului și nivelului
taxelor.
◦Un grup independent este Consiliul Legislativ care formează Curtea Supremă. Aceasta avizează
propunerile guvernamentale înainte ca ele să fie supuse atenției Parlamentului. De asemenea,
oricare Comisie Parlamentară poate să solicite opinia Consiliului.
 Autoritatea Legislativă
Autoritatea Executivă

◦ Din 1971, Parlamentul a fost constituit dintr-o În Suedia există o diviziune clară a responsabilității
singură cameră cu 349 de locuri, din care 310 sunt între Cabinetul Miniștrilor și Agenții sau Birouri.
ocupate de reprezentanți ai districtelor electorale Responsabilități importante sunt atribuite și
existente, iar 39 sunt rezervate partidelor, guvernelor locale, respectiv Municipalității și
proporțional cu rezultatele obtinute în alegeri. Consiliilor.
◦ Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un Purtător
de Cuvânt propriu (Talman) și alți trei purtători de
Cuvânt ai Deputaților. Purtătorul de cuvânt, ca și
coordonator al activității Parlamentului, provine din
rândurile membrilor partidelor politice.
 Guvernul Central Sistemul Electoral

Consultă liderii partidelor parlamentare și

◦ Membrii parlamentului, ca de altfel și
purtătorii de cuvânt ai acestora înainte de a face
propunerea pentru numirea Primului Ministru. ceilalți membri sunt aleși direct, în
Parlamentul votează apoi această propunere. același timp pentru o perioadă de trei ani
Propunerea se aprobă dacă majoritatea este în potrivit sistemului de reprezentare
favoarea ei. Primul Ministru numeste apoi proporțional. Vârsta minimă a
miniștrii Cabinetului.
persoanelor cu drept de vot este 18 ani.
Biroul Primului Ministru este format din Un partid trebuie să câștige cel putin 4%
aproximativ 55 de persoane și este divizat în
din votul exprimat pentru a avea dreptul
doua:
să participe cu reprezentanți în
• a. Unitatea de Informare Publică și Consultanță;
Parlament.
• b. Departamentul de Legislație.
 Avocatul Poporului
◦ Instituția prin care se asigură protecția cetățenilor împotriva abuzurilor administrative
s-a născut în Suedia cu peste 150 de ani în urmă.
◦ Există un reprezentant special care se ocupă cu cazurile de discriminare rasială și
sexual. Acesta se numește Reprezentant Social Special.
◦ Primul Avocat al Poporului a fost constituit ca instituție în 1766 în Suedia și a servit ca
model pentru multe țări. Oricare cetățean se poate adresa direct acestui Avocat și
poate face sesizări.
 Partidele reprezentative
◦ Partidul Social-Democrat deține singur puterea sau în coaliție în perioada 1932-1976, când un partid nesocialist a
câștigat majoritatea și s-a format astfel un cabinet de coaliție. După 1982, Partidul Social-Democrat a revenit la
conducere. În1991, după alegerile din octombrie partidele nesocialiste au revenit la putere. A fost astfel formată o
coaliție guvernamentală de centru dreapta.
◦ Ca ultim aspect, integrarea recentă a Suediei în Uniunea Europeană a adaugat sistemului existent un nivel în plus de
relații interguvernamentale. S-a argumentat că sistemul dual al Administrației naționale a favorizat integrarea Suediei
în Uniunea Europeană. Aceasta se datorează marii tradiții de autonomie de care se bucurau agențiile. În cadrul
reuniunilor europene, Suedia nu este reprezentată de funcționarii ministerelor, ci de către funcționarii agențiilor. Astfel,
ministerele participă la adoptarea deciziilor, iar agențiile intervin în comitetele de experți ale Uniuniii Europene,
realizând urmărirea în practică. În multe cazuri, reprezentarea suedeză este formată din membrii ministerului si ai
agențiilor. Această situație determină ca relațiile dintre ministere și agenții să se imbunătățească și să se apropie
considerabil.
BIBLIOGRAFIE

https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-de-vest-din-timisoara/administratie-publica/administratie-publica-suedia/3783547