Curs 1 – Ce este dreptul ?

1. Etimologie
2. Distincţia dintre drept obiectiv şi drept subiectiv
3. Fenomenul juridic. Coordonate (drept-societate drept-norme sociale drept-justiţie!
". #istemul ştiinţelor sociale.
$. #istemul ştiinţelor juridice.
%. &eoria general' a dreptului.
. )ocul şi rolul acesteia *n sistemul ştiinţelor juridice.

1. Etimologie
&ermenul +drept, provine din latinescul +directus,  sau verbul +dirigo dirigere, cu sensul de cale dreapt'
nemijlocit' a conduce.
Dreptul are misiunea de a stabili nişte norme care conduc societatea. ceast' semniicaţie antic' a evoluat *n
timp astel c' termenului +drept, i s-au ad'ugat alte 2 sensuri. Dreptul a ost v'/ut ca un ansamblu de reguli 
stabilite în cadrul statului  reguli ce guvernea/' *ntreaga societate.

2. Distincţia dintre drept obiectiv şi drept subiectiv

0e de alt' parte dreptul a ost considerat o prerogativ' special' aparţinnd unei anumite persoane. ceste 2
sensuri s-au cristali/at sub orma a 2 concepte  conceptul de drept obiectiv şi conceptul de drept subiectiv.
Dreptul obiectiv  repre/int' un ansamblu de regulinorme cu privire la organi/area şi uncţiile societ'ţii
stabilite *ntr-un cadru statal. 4n opinia altor autori dreptul obiectiv mai cuprinde totalitatea normelor juridice
dintr-un stat.
Dreptul subiectiv repre/int' posibilitatea recunoscut' de lege unei persoane de a pretinde unui terţ s' aib' o
anumit' conduit' (care poate consta *n a da a ace sau a nu ace ceva! şi de a apela *n ca/ de nevoie la orţa de
constrngere a statului.
Dreptul subiectiv este legat de titular denumit subiect de drept (subiect-subiecte!.
Dreptul este considerat un adev'rat enomen social el nu trebuie v'/ut doar ca o simpl' ştiinţ'. 5ulţi autori
consider' c' *n societate se maniest' un adev'rat enomen juridic care disciplinea/' relaţiile umane (rol
civili/ator!.
3. Fenomenul juridic. Coordonate drept!societate" drept!norme sociale" drept!justiţie#
Fenomenul juridic trebuie anali/at sub 3 aspecte6
7 relaţia drept-societate6
Dreptul are un pround caracter social iar acest aspect s-a concreti/at sub orma a 2 principii6
!$% E&'()* (+C'E),)E F*-* D-E) %bi societas" ibi jus#
!%$DE E&'()* D-E)" E&'()* (+C'E),)E %bi jus" ibi societas#
1
 

ceste principii au ap'rut *nc' din ntic8itate deoarece dreptul apare odat' cu statul.
7 relaţia drept-norme socialereguli6
Dreptul repre/int' un ansamblu de norme juridice. 9orma juridic' repre/int' o regul' de conduit' care *n ca/ul
*nc'lc'rii ei este adus' la *ndeplinire prin orţa de constrngere a statului cu ajutorul unui aparat propriu
speciali/at.
 9ormele juridice repre/int' doar un element al sistemului normelor sociale pentru c' ele coe:ist' cu alte
categorii de norme şi anume de e:emplu6 normele etice morale şi religioase. cest lucru pune problema
distincţiei dintre drept şi nondrept. Ceea ce determin' distincţia normelor juridice de celelalte norme sociale este
caracterul lor obligatoriu . 9umai normele juridice din cadrul sistemului normelor sociale sunt obligatorii. 4n
apt normele juridice sunt maniest'ri de voinţ' destinate s' produc' valabil eecte juridice eecte admise de
alţii. Faptul c' sunt admise de alţii *nseamn' o recunoaştere a obligativit'ţii lor.
;amenii se conormea/' normelor de drept pentru c' le accept' şi le recunosc ca iind obligatorii. 4n ca/ul *n
care e:ist' *nc'lc'ri ale normelor juridice statul intervine prin aparatul s'u speciali/at olosind orţa de
constrngere pentru restabili regula prescris' de norme. 9umai *n ca/ul normelor juridice statul intervine
olosind constrngerea pentru c' celelalte norme au caracter acultativ.
Dreptul nu este amoral normele sale conţin minim de moral dar acest lucru nu trebuie s' duc' la conundarea
dreptului cu morala. 4n ntic8itate dreptul se conunda cu morala iar dreptul era deinit6 „Ius est ars boni et 
aequi”.

7 relaţia drept-justiţie
Dintotdeauna s-a considerat c' misiunea principal' a dreptului este aceea de a asigura justiţia ceea ce s-a
undamentat prin adagiul „suum cuique tribuere” (a da iec'ruia ceea ce este al s'u!. ; alt' misiune este şi
aceea de a asigura organi/area şi uncţiile societ'ţii. ceast' misiune *n timp a ajuns s' ie asigurat' prin
argumente de ordin economic printr-o motivaţie economic'. stel s-a ajuns ca *n drept s' se aplice concepţia
utilitaris' pragmatic'. cest aspect a determinat ca şi *n soluţiile judec'toresti s' se reg'seasc' considerente de
ordin economic.
4n #.<.. 8ot'rrile judec'toreşti *n uncţie de natura litigiului pot i pronunţate şi pe ba/a doar a unor motive
economice.

4n Europa *n special Franţa motivaţia economic' a ost inclus' *n argumentarea juridic'. E:plicaţia provine din
aptul c' *n sistemul anglo-sa:on de drept din care ac parte şi #.<.. judec'torul are libertate mult mai mare
*n sensul c' el poate i şi creator de drept. =ot'rrile judec'toreşti pe care el le pronunţ' stabilesc adev'rate
reguli pentru soluţionarea litigiilor. 4n sistemul anglo-sa:on  „Judge made law”.
4n sistemul romano-germanic din care ac parte Franţa şi >omnia judec'torul are doar rolul de a interpreta şi a
aplica legea la litigiul supus judec'ţii pentru c' *n acest sistem el este doar +gura care spune legea, („Le juge
est la bouche de la loi”, Montesquieu) .

/. (istemul ştiinţelor sociale

2
 

Dreptul ca ştiinţ' nu are o e:istenţ' i/olat' separat' el se *ncadrea/' *n sistemul ştiinţelor sociale.
&abloul ştiinţelor sociale este6
7 ştiinţe sociale de tip nomotetic  sociologie psi8ologie (au ca obiect de studiu activit'ţile
umane!
7 ştiinţe istorice
7 ştiinţe juridice
7 cercetarea epistemologic' a ştiinţei

  0.  (istemul ştiinţelor juridice.

?tiinţele juridice repre/int' un subsistem compus din6
a!&@D
 b!?tiinţe juridice de ramur' (dreptul civilpenalal muncii etc!
c!?tiinţe juridice istorice (A#D> drept roman doctrinele juridice!
d!?tiinţe ajut'toarenejuridice (sociologie juridic' medicin' legal' criminalistic' criminologie
 psi8ologie judiciar' inormatic' juridic' statistic' judiciar'!.
. )D
&@D este o disciplin' de sinte/' care oer' o vi/iune de ansamblu asupra dreptului şi care are scop de a
generali/a şi de a abstracti/a. 9umai *n cadrul acestei discipline se ormea/' constantele dreptului sau pilonii
dreptului (dreptul ca ştiinţ'! pentru c' aici se ormulea/' noţiunile conceptele principiile şi categoriile
undamentale ale dreptului.
Disciplinele de ramur' au rolul de a aprounda studiul relaţiilor sociale de care se ocup' iecare. >elaţia dintre
&@D şi disciplinele de ramur' const' *n aptul c' &@D oer'  genul proxim iar disciplinele de ramur' oer'
diferenţa specifică.

Curs 2 – etodologia juridi c4

7 0reci/'ri terminologice
7 Consideraţii generale privind metoda de cercetare
7 9oţiunea de metodologie juridic'
7 Dieritele metode de cercetare6
a! metoda logic'
 b! metoda comparativ'
c! metoda istoric'
d! metoda sociologic'
e! metoda cantitativ'
3
 

5 reci64ri terminologice7
4n limba greac' 8meta9 : deasupra şi 8;odos9 : drum.
re ca sensuri6 parcurs (drum, în mod figurativ) sau mod de expunere.
; metod' este determinat' de *nsuşi obiectul cercet'rii ştiinţiiceB ea trebuie s' corespund' legilor 
obiective pe care acesta le impune.
# ; ;
5etodologia  sistemul principiilor generale de investigaţie deduse din nivelul general al legilor 
obiective.

5 Consideraţii generale privind metoda de cercetare7

5etoda este dpdv ormal instrumentul epistemologic care permite cunoaşterea ştiinţiic'. 5etoda se
constituie ca un demers intelectual adaptat repre/ent'rii şi anali/'rii obiectului cunoaşterii.
Astoric anali/a metodei o reg'sim *n cadrul ilosoiei antice cu prec'dere sub orma unor relecţii
generale asupra adev'rului şi a posibilit'ţii cunoaşterii de/voltat' de c'tre primele orme de cunoaştere
matematica (Euclid şi );ales! şi *n cadrul anali/ei logice ( ,ristotel" 8+rganon9!.
)a >ene Descartes gndirea este postulat' ca undament al cunoaşteriiB subiectul uman este postulat ca
iind garant al realit'ţii. Cel care undamentea/' metoda pe ba/e raţionale >ene Descartes e:prim' aptul c'
metoda repre/int' condiţia de posibilitate a ancor'rii *n adev'r. 4n lipsa metodei subiectul este constrns s' se
ale *n eroare.
utori precum 'mmanuel <ant şi neo=antieni aduc o rainare a anali/ei epistemologice *n sensul *n
care ormele cunoaşterii sunt undamentale pentru c' lucrul *n sine r'mne inaccesibil subiectului.
>elecţii *n planul enomenologic6 artin >eidegger şi Edmond >usserl pun *n evidenţ' relaţii stabile
*ntre subiect şi obiect.
dev'rul este o construcţie social'. cesta determin' spaţiul ştiinţelor sociale un sincretism
metodologic o dimensiune construit' social cultural şi politic (ve/i cartea +)a ce bun adev'rul, de 0ascal
Engel şi >ic8ard >ort!.

5 $oţiunea de metodologie juridic47

5etodologia juridic' repre/int' acel sistem al unor actori de relativ' invarianţ' *ntr-un num'r suicient
de mare de metode actori care au ca obiect raporturile care se stabilesc *ntre dierite metode *n procesul
cunoaşterii.

4
 

Factori de relativ' invarianţ'6

- rincipii
- Criterii metodologice  C+$'$%) E)+D+@+'C
- Concepte
>aporturile care se stabilesc *ntre dierite metode repre/int' +A'EC)%@ metodologiei juridice.
E:tremismul metodologic6 orict am st'pni metodologia ea nu ne oer' o cunoaştere absolut'.

5 DiBeritele metode de cercetare7

a! etoda logic4  *n aplicarea raţionamentelor speciice logicii ormale *n cunoaşterea enomenului juridic. Ea
utili/ea/' 3 criterii metodologice6 - Deducţia
- Anducţia
- E:perienţa (*n spaţiul juridic mai puţin!
)ogica juridic'  anali/a enunţurilor normative ct şi a elementelor constructive de argumentare
 juridic' utili/nd principiile logicii ormale.
)ogica judiciar' presupune o practic' care const' *n utili/area raţionamentelor logice *n procesul de
alare a adev'rului din cadrul unui litigiu.
E:6 Anterpretarea Constituţiei
5etoda logic' este utili/at' cu prec'dere *n interpretarea dreptului.
#C=E5 DE;9&ACG  F<9CHA;9G>AA 9;>5EA
Fie enunţul normativ +n,. 9orma impune o conduit' (negativ' sau po/itiv'!. 4n ba/a acestei conduite se
creea/' pentru subiectul normei un raport normativ. Conţinutul raportului normativ const' *n o variabil' pentru
agentul acţiunii o variabil' proporţional' pentru anali/area condiţiilor impactul deontic.
E:6 )a curs este inter/is studenţilor s' vorbeasc' *n timp ce proesorul dictea/'.
4n condiţiile +la curs, este inter/is agentului s' *ntreprind' acţiunea de a vorbi.
 b! etoda comparativ47
4n contemporaneitate a devenit important' att datorit' creşterii mobilit'ţii demograice precum şi
datorit' e:istenţei unei pluralit'ţi de sisteme juridice. 5etoda comparativ' const' *n anali/a enomenului juridic
din dierite sisteme de drept prin evidenţierea similitudinilor şi a dierenţelor e:istente *ntre acestea. De-a
lungul timpului s-au cristali/at *n cunoaşterea juridic' o serie de principii metodologice care permit reali/area
unei comparaţii relevante. cestea constau6
1. (e compar4 doar ceea ce este comparat ( principiul similia similibus! şi presupune aptul c'
 pentru a putea anali/a comparativ 2 sisteme de drept acestea trebuie s' aib' *n comun un num'r 
minim de elemente. 4n al doilea r*nd acest principiu presupune c' *n lipsa unor elemente comune 2
sisteme de drept vor putea i anali/ate comparativ doar prin evidenţierea dierenţelor.
2. 4n anali/a comparativ' este necesar s' ie luat *n considerare contetul social" politic şi cultural *n
care se al' situate sistemele de drept.
5
 

3. 0entru reali/area de comparaţii relevante este necesara *n anali/a conceptelor instituţiilor şi a

normelor de drept din 2 sau mai multe sisteme normative s' se reali/e/e luarea n considerare a
sistemului i6voarelor dreptului.
". ,nali6a dinamicii istorice" a evoluţiei normelor sau instituţiilor  anali/ate *n iecare dintre
ordinile juridice comparate.
c! etoda istoric47
Dreptul este re/ultatul unei dinamici istorice. Discursul juridic preia injoncţiuni şi şi valori din trecut şi
asigur' supravieţuirea acestuia. 0resupune anali/a enomenului juridic dintr-o perspectiv' evolutiv'.
d! etoda sociologic4 const' *n utili/area instrumentelor metodologice speciice ştiinţelor sociale *n anali/a
realit'ţii juridice. Este relevant' cu prec'dere *n cadrul interog'rii procesului de aplicare a dreptului precum şi
*n cadrul politicilor legislative.
7 etodele calitative urm'resc evidenţierea rolului structurilor sociale şi culturale active *n cadrul
 proceselor sociale utili/nd procedee de investigare precum6 interviul, ocus!gru"ul sau anali#a de discurs.
7 etodele cantitative recurg la anali/a tendinţelor sociale prin utili/area unor procedee traductibile *n
termeni cantitativi (sondajul de o"inie !. Ele presupun aplicarea procedeelor euristice (care duc prin *ntreb'ri la
descoperirea unor adev'ruri noi! speciice ştiinţelor e:acte *n anali/a enomenului juridic şi practica judiciar'.
Curs 3

1. ;riginile şi apariţia dreptului

2. Dimensiunea social' a dreptului
3. Factorii de coniguraţie a dreptului
". Esenţa conţinutul şi orma dreptului
$. #istemul dreptului
%. Funcţiile dreptului
. #istemul normativ social
I. 0rincipiile generale de drept

1. +riginile şi apariţia dreptului

#tudiul conceptului dreptului implic' cu necesitate vi/iunea istoric' ce caut' s' descire/e originile
dreptului. ;dat' cu de/voltarea ştiintelor sociale la srşitul secolului al JAJ-lea studiile antropologice
reali/ate de cercet'tori precum ames Fra6er  sau ,ndre alinoGs=i  au evidenţiat aptul c' *n cadrul
societ'ţilor aşa /is primitive e:ist' orme de normativitate care se e:prim' prin tabuuri şi interdicte. 4n spaţiul
 juridic aceste cercet'ri antropologice au ost la originea concepţiei conorm c'reia dreptul *şi g'seşte originile
*n orme de organi/are social' prestatal'.

;pus acestei te/e s-a conturat po6iţia etatist4. ceasta susţine aptul c' dreptul nu poate s' apar' dect
*n interiorul ormei de organi/are statal'. semenea po/iţie *şi are originile *n ilo/oia lui >egel şi *nţelege c'
statul este singurul creator de norme juridice.

6
 

2. Dimensiunea social4 a dreptului

Dreptul este un produs al societ'ţii. 9ormele sale intervin *n procesele sociale stabilind reguli generale
cu privire la producerea la repartiţia şi la sc8imbul de bunuri cu o relevanţ' social' precum şi la organi/area
activit'ţilor comunit'ţii.

Dreptul nu poate deveni o realitate dec*t *n interiorul unui cadru instituţional undamentat pe coe:istenţa
libert'ţilor individuale şi nu pe airmarea unor interese personale sau de grup. 4n acest sens dreptul relect'
relaţia dintre libertate şi necesitate.

-ealitatea juridic4 este o dimensiune inalienabil' a realit'ţii sociale *n condiţii istorice determinate.

E:istenţa ei nu poate i desprins' de dinamica celorlalte discursuri sociale. >ealitatea juridic' suport' inluenţa
acestora şi e:ercit' la rndul ei inluenţ' asupra lor.

>ealitatea juridic' nu se reduce la enomenul normativ juridic. Ea implic' de asemenea conştiinţa

 juridic' precum şi relaţiile şi raporturile juridice.

vem 3 dimensiuni ale realit'ţii juridice 6

7 conştiinţa juridic'
7 dreptul stricto sensu ca enomen normativ
7 raporturile juridice
 
Conştiinţa juridic4 repre/int' o premis' a enomenului normativ şi se constituie ca o interacţiune *ntre
3 iposta/e ale dimensiunii conştiente a subiectivit'ţii umane. stel ea reuneşte iposta/a cognitiv' acţionar'
(activ'! şi cultural-a:iologic'. Conştiinta juridic' e repre/entarea enomenului juridic la nivelul conştiintei
umane.

Dreptul stricto sensu  constituie o dimensiune instituţional'. 9ormele de drept aparţin categoriei
 prescriptive altel spus ele construiesc spaţiul a Kceea ce trebuie s' ie,( (ollen! - dimensiunea prescriptiv' -
dar *n acelaşi timp sunt determinate *n construcţia lor social' de Kceea ce este, ( (ein! - dimensiune descriptiv'.

-aporturile juridice o alt' dimensiune a realit'ţii juridice sunt relaţii sociale reglementate de norme
de drept.

 
3. Factorii de conBigurare a dreptului

Dreptul suport' inluenţe din partea elementelor componente cadrului i/ic şi din partea componentelor 
sistemului social. 4n ansamblu aceste elemente poart' denumirea de actori de conigurare a dreptului.

7 Cadrul $,)%-,@ - 4n toate componentele sale (mediul geograic actorii biologici i/iologici
demograici! cadrul natural inluenţea/' discursul juridic att din perspectiva construcţiei normelor de drept
 precum şi din perspectiva aplic'rii acestora.
E: 6 modul *n care mediul inluenţea/' m'surile legislative pentru combaterea polu'rii

Diversele *mprejur'ri naturale care nu depind de voinţa omului pot constitui ca/uri de naştere
modiicare sau stingere a raporturilor juridice. Cadrul natural deşi inluenţea/' sistemul de drept aceast'
inluenţ' este *nainte de toate 5EDA&G #;CA).

7
 

7 Cadrul (+C',@!+@')'C - Elementele componente ale acestui actor sunt6

  a! economicul
 b! ideologia sau ideologiile
c! structurile organi/aţionale.

Economicul se constituie ca iind structura relaţiilor de producţie şi de sc8imb e:istente *ntr-o societate.
El inluenţea/' dreptul *n ceea ce priveşte conţinutul normelor.

'deologia *nţeleas' att ca set de idei politice care conigurea/' valorile substanţiale ale dieritelor 
grupuri sociale ct şi ca mod de repre/entare a valorilor speciice unei societ'ţi.

(tructurile organi6aţionale sunt constituite din 6

a! grupuri de interese
 b! societate civila
c! sindicate
d! partide politice.

>olul acestora *n conigurarea dreptului este pregnant *n etapa legier'rii *n momentul de construcţie a
normelor de drept.

7 Cadrul %,$  Dreptul priveşte acţiunea omului *ntr-un sistem de relaţii dat. Dimensiunea uman' a
dreptului este e:primat' inainte de orice de drepturile esenţiale ale individului. 9orma juridic' constituie un
actor important de sociali/are modelnd subiectul uman *n raport cu valorile la care subscrie comunitatea.

/. Esenţa" conţinutul şi Borma dreptului

Esenţa unui enomen relect' unitatea raporturilor necesare relativ stabile care constituie dimensiunea
intern' a enomenului şi *l i:ea/' *ntr-o clas' de enomene adiacente.
Din multitudinea determin'rilor calitative ale dreptului se desprinde o calitate principal' care e:prim'
determinarea sa intern'. ceasta este repre/entat' de calitatea juridic' a voinţei şi a interesului care determin'
apariţia normelor juridice. cestea asigur' un anumit ec8ilibru *n evoluţia raporturilor interumane. Calitatea
 juridic' presupune generalitate şi obiectivitate. stel voinţa juridic' e:primat' prin normele de drept este o
e:presie a voinţei generale *n sensul decelat de >ousseau *n L Contractul #ocial M acela de voinţ' autonom'
distinct' de o sum' a voinţelor individuale. Noinţa general' este e:presia unei comunit'ţi care *nţelege s' *şi
eternali/e/e valorile. Dreptul se deosebeşte de alte sisteme normative sociale prin calitatea juridic' a voinţei ce
se e:prim' *n integralitatea normelor.

Conţinutul dreptului  *l constituie ansamblul elementelor care dau e:presie concret' voinţei şi
intereselor sociale ce reclam' oiciali/area şi garantarea pe cale statal'. Conţinutul dreptului are o latur'
component' dominant' şi anume sistemul normelor juridice. ;rice sistem de drept *şi reali/ea/' uncţiile prin
intermediul normei de drept. 5ecanismul inluenţei sale asupra relaţiilor sociale este esenţial legat de modul *n
care conduita impus' de c'tre o norm' de drept structurea/' relaţiile sociale. 9ormele de drept ne apar ca
 premise şi condiţii precum şi ca orme ale controlului social.

Forma dreptului repre/int' modul *n care se organi/ea/' elementele care compun conţinutul dreptului.

Forma intern' a dreptului este e:primat' de interacţiunea ramurilor dreptului de gruparea normelor 
 juridice pe instituţii şi pe ramuri de drept.

Forma e:tern' a dreptului poate i anali/at' din mai multe puncte de vedere.
- din prisma modalit'ţilor de e:primare a voinţei legiuitorului
8
 

- din prisma modalit'ţilor de sistemati/are a legislaţiei

- din prisma modalit'ţilor de e:primare a normelor de drept *n dierite acte emise de c'tre
autorit'ţile publice şi anume6 legi ordonanţe 8ot'rri ale @uvernului decrete.

4n orma dreptului sunt conţinute şi procedeele speciice te8nicii juridice cum ar i conceptele
clasiic'rile şi mai ales tiparele logice ale normei juridice.

0. (istemul dreptului

#istemul dreptului ne apare sub 3 orme6

1. sistem juridic - *n acest sens *nţelegem o parte component' a realit'ţii sociale
2. sistem legislativ - presupune un mod de organi/are a legislaţiei
3. sistem al dreptului stricto sensu - *nţelegem organi/area dreptului pe ramuri şi instituţii astel6
sistemul este re/ultatul unit'ţii ramurilor şi al instituţiilor dreptului. El ne apare ca o unitate obiectiv
determinat' *n vreme ce sistemul legislativ repre/int' o organi/are a legislaţiei pe ba/a unor criteria
alese de legiuitor.

 9ormele juridice nu e:ist' i/olate. Ele sunt grupate pe instituţii şi ramuri.

 9orma juridic' repre/int' elementul de ba/a al sistemului dreptului.
-amura de drept repre/int' ansamblul normelor juridice care reglementea/' relaţiile sociale dintr-un
anumit domeniu *n ba/a unor metode speciice de reglementare şi a unor principii comune.
 Criteriile dup' care sunt structurate ramurile dreptului sunt6
- obiectul reglement'rii juridice - repre/int' relaţiile sociale care stau sub incidenţa normelor juridice
- metoda reglement'rii - pre/int' modalitatea concret' de inluenţare a conduitei *n cadrul acelor relaţii
sociale
- principiile comune

Anstituţia juridic' repre/int' ansamblul normelor care reglementea/' relaţii sociale adiacente utili/nd
metoda de reglementare speciic' acelei ramuri (distincţie *ntre drept public şi drept privat!

. Funcţiile dreptului

Funcţiile dreptului sunt acele direcţii undamentale ale acţiunii mecanismului juridic la *ndeplinirea c'rora
 participa *ntregul sistem de drept precum şi instanţele sociale cu atribuţii in domeniul reali/'rii dreptului.
1. Funcţia de instituţionali6are H de Bormali6are juridic4 a organi64rii social!politice. Dreptul prin
Constituţie şi prin legile organice asigur' cadrul legal de uncţionare a orţei statale.
2. Funcţia de conservare" ap4rare şi garantare a valorilor Bundamentale ale societ4tii. 0rin aceast'
uncţie dreptul garantea/' şi ocroteşte ordinea constituţional' valorile undamentale ale statului precum
şi libert'ţile indivi/ilor. Fiind un instrument al controlului social dreptul organi/ea/' relaţiile dintre
indivi/i previne de/ordinea şi asigur' coe/iunea colectivit'ţilor. El deineşte cadrul general de
des'şurare a proceselor sociale şi sactionea/' conduitele pe care comunitatea le deineşte a i deviante.
3. Funcţia de conducere a societ4ţii. 9orma juridic' repre/int' un act de conducere a societ'ţii. )egea
este o orm' universal' de e:primare a de/ideratelor sociale majore. Forţa statului se legitimea/' *n
e:erciţiul ei prin drept.
". Funcţia normativ4. Dreptul implic' o dimensiune normativ' de limitare a conduitei indivi/ilor.

I. (istemul normativ social

9
 

#istemul normativ social este alc'tuit din urm'toarele categorii de norme 6

7 norme etice şi norme juridice  4n procesul de apariţie a dreptului acesta s-a desprins treptat de
normele de moral'. Anluenţa moralei asupra dreptului priveşte att procesul de creare a acestuia ct şi cel de
aplicare. 5orala apare ca un criteriu de veriicare a relaţiei dintre drept şi dreptate. 4n contemporaneitate
dreptul este conceput ca iind un sistem autonom separat de moral'. Cu toate acestea e:ist' direcţii de anali/'
teorii ale dreptului care sublinia/' de pe po/iţii prescriptive aptul c' dreptul po/itiv trebuie s' se undamente/e
in scopul moralei. 9ormele juridice reglementea/' acele relaţii sociale care asigur' undamentul ordinii
colective.
7 norme cutumiareHobişnuielnice  - Dreptul s-a de/voltat pe obicei (obiceiul  regul' de conduit'
 pre/ent' *n cadrul convieţuirii umane instituit' printr-un u/ *ndelungat!
7 norme te;nice  - 9ormele te8nice sunt reguli care au ap'rut cu prec'dere *n cadrul proceselor 
 productive şi care vi/ea/' eicacitatea precum şi siguranţa dieritelor activit'ţi ce pre/int' o relevanţ' social'.
Ele nu sunt sancţionate de c'tre orţa coercitiv' a statului.
7 norme religioase
7 norme politice  decurg *n spaţiul activit'ţii politice

J. rincipiile generale de drept

0rincipiile de drept sunt idei centrale ale conţinutului tuturor normelor juridice. Ele au un rol constructiv
si valori/ator. <n principiu general de drept este re/ultatul unei e:perienţe sociale şi repre/inta o relectare a
unor cerinţe obiective ale evoluţiei societ'ţii.

7 0rimul set de principii de drept - asigurarea ba6elor legale de Buncţionare a statului. cesta
constituie premisa e:istenţei statului de drept. Caracteristica undamental' a statului de drept o constituie
cucerirea legal' a puterii şi apoi e:ercitarea sa *n conormitate cu cerinţele legalit'ţii.

7 rincipiul libert4ţii şi egalit4ţii  - *ntr-o societate democratic' statul - şi anume organismul politic
care dispune de orţ' şi decide cu privire la *ntrebuinţarea ei - garantea/' juridic şi eectiv libertatea şi egalitatea
indivi/ilor *n aţa legii procednd astel la propria sa limitare.

7 rincipiul responsabilit4ţii - responsabilitatea se al' *ntr-o strns' leg'tur' cu libertatea individului.

Ea repre/int' o premis' a acesteia precum şi o condiţie a garant'rii juridice a libert'ţii.

7 rincipiul ec;it4ţii şi al justiţiei  - repre/int' un principiu prin care dreptul se autolegitimea/'

asigurnd organi/area mecanismului de aplicare a normelor de drept.

10
 

Curs /

)'+@+', D-E)%@%'7

Dpdv al evolutiei istorice6

1. Dreptul sclavagist – corespunde ,ntic;itatii
2. Dreptul Beudal
3. Dreptul modern
". Dreptul contemporan H po6itiv (ctualmente in vigoare!

Dpdv al ba/inului de civili/atie juridica dreptul se poate clasiica in Bamilii sau sisteme6
1. Familia dreptului anglo!saon
2. Familia dreptului romano!germanic
3. (istemul musulman H islamic
/. (istemul ;indus
0. (isteme atipice

E:ista mai multe sisteme de drept iar coe:istenta lor este ireasca pentru ca nu poate e:ista un sistem de
drept identic pt toate statele. Dreptul este national. Cu toate acestea" e:ista anumite modele care au inluentat
alte state. De e: Oaponia pt Coreea de #ud Franta pt o parte din statele europene si 9-ul ricii.
 9u urmarim insa sa ierar8i/am sistemele de drept adica de a stabili daca un sistem e mai bun ca altul
dar vom olosi metoda comparativa pentru ca studiul unui sistem de drept inseamna a intelege structura lui
sistemul lui politic institutiile sale undamentale.

Familia dreptului anglo!saon

An cadrul acestei amilii6

-  reptul engle! 
-  reptul american

Dreptul engle6
a. (tructura sistemului
b. (istemul jurisdictional
c. '6voarele sistemului

a.
#tructura este tripartita6
- "ommon la#
-  $quit% la#
- &tatute la#

11
 

Common laG (dreptul comun! este un adevarat sistem juridic pt ca el cuprinde normele cutumiare si
solutiile jurisprudentiale. re 3 elemente constitutive6
a. <n ansamblu de reguli de proceduraB procedura precede ondul intotdeauna.
E:. Foarte multe litigii se solutionea/a pe e:ceptii de proceduraB 0rocedura trebuie veriicata prima
 pentru ca daca e:ista un incident de procedura atunci litigiul e respins din start. 0rimul lucru pe care
il ac magistratii este sa veriice competenta (sunt sau nu competent sa judec acest litigiu!
 b. <n ansamblu de solutii de Bond. #olutiile sunt pronuntate de judecator. tunci cand e:ista un vid
 juridic judecatorul engle/ pronunta solutia considerata cea mai re/onabila. El apelea/a la normele
cutumiare locale reerindu-se si la solutii canonice retinand ceea ce este re/onabil. Dreptul roman a
 patruns oarte putin in 5area Pritanie dar a e:ercitat o anumita inluenta.
De aceea common la# repre/inta
c. ; metoda de lucru pentru ca judecatorul cauta in precedente solutiile pe care sa le aplice in spetele
deduse judecatii. cest lucru este practicat din dorinta de a evita pronuntarea unor solutii arbitrare.

EKuit laG este un corp de solutii complementare sistemului de common la#. 0rin urmare rolul central
revine tot lui common la#, de aceea s-a spus equit% follo#s t'e la#. De e:emplu daca se cere e:ecutarea unei
obligatii contractuale e:ecutarea se poate ace dupa regulile lui equit% daca obligatia este insa preva/uta de
common la#. Daca sistemul de common la# nu recunoaste e:istenta obligatiei equit% nu o poate e:ecuta.

(tatute laG inseamna legea scrisa. ceasta a 3-a parte a sistemului engle/ de drept re/ulta din structura
statala din orma de guvernamant a 5arii Pritanii respectiv monar8ie constitutionala precum si prin aptul ca
0arlamentul britanic este preocupat de adoptare in permanenta a unor masuri de moderni/are a statului de
reorma. <nele legi scrise (statute! au reluat solutii din common la# (partea cutumiara nescrisa!. ltele au
reormat institutiile traditionale britanice iar altele au creat reguli noi de drept asigurand progresul. u ost
adoptate legi in materia dreptului muncii a dreptului social in materia sanatatii in materia cooperarii
internationale. )a ei 0arlamentul e preocupat in permanenta sa adopte legi scrise.
Cu toate acestea desi e:ista un pac8et de legi scrise legile scrise sunt acute pentru a se integra in
sistemul de common la#, adica intr-un sistem juridic unde solutiile si notiunile de ba/a provin din 8otararile
 judecatoresti.

b.
E:ista 2 categorii de jurisdictii6
. Curtile supreme6
(upreme Court oB %< 7 creata prin Constitutional >eorm ct in 2QQ$
 ea inlocuieste Camera )or/ilor care era instanta suprema pana atunci.

>ig; Court oB ustice – 3 camere  sectii

- RueenSs Penc8 Division
- C8ancelorSs division
- Famil Division
 >e/olva litigii civile

CroGn Court  re/olva litigii penale (speciali/ate!

Courts oB ,ppeal al 2lea grad de juris

dictiiB are competente atat in materie civila cat si penalaB

12
 

Comitetul judiciar al consiliului privat al reginei  care judeca recursurile ormulate impotriva 8otararilor 
 judecatoresti pronuntate de Curtile supreme din statele supreme ale CommonTealt8ului (ustralia 9oua
Ueelanda!
P. Ourisdictii inerioare (ordinare!

An materie civila7
Count Courts (prime instante!  litigii simple considerate minore  bunuri cadastru imobile  a
caror valoare este sub $QQQ lire sterline

An materie penala7
)itigiile considerate simple delictele minore sunt judecate de un  judecator de pace  (ustice oB t;e
eace!B acestia nu sunt juristi sunt voluntari care se bucura de o mare reputatie sociala.
0entru litigiile considerate grave competenta apartine magistratilor proBesionisti (tipendiar
agistrates#. cestia decid daca litigiul respectiv se trimite la curtile superioare (de e: la CroTn
Court!.

An materie administrativa
Este un contencios cvasijudiciar : nu e juridic 1QQVeste administrativo-judiciar.

-%@E( +F -ECEDE$)  a impus mai multe principii unamentale

$. oti trebuie sa respecte regulile de drept formulate de udecatori
%.  *recedentul udiciar (laT precedent! se impune prin simpla lui e:istenta
&. +rice urisdictie este legata de deci!iile pronuntate anterior de o curte ierar'ic superioara, dar
'. doar precedentele stabilite de curtile superioare (&upreme "ourt) sunt obligatorii si imperative in
acest ca! vorbinduse de binding  "rocedure
. deci!iile altor curti nu sunt imperative, au valoare persuasiva, adica trebuie sa se tina seama de ele
(poti pleca de la ele, dar poti aduce usoare modificari)
. orma hotararii judecatoresti*
a. dispo/itivul  concentrat sub orma unei propo/itii care contine solutia litigiului W #e admite
solutia litigiului...X
b. absenta motivelor deci/iei sau solutiei luate  judecatorul nu e obligat sa justiice sa
motive/e propria deci/ia pentru orice litigiu (deci/ii usoare!B de e:6 se poate anula un recurs
in ba/a art cutare...nu e obligata sa justiice tot.
c. (pentru litigiile grave! reasons   motivarea (la noi   considerente!B trebuie acuta o
distinctie intre ratio decidendi  regula jurisprudentiala undamentala  ormata din motive
(argumentare juridica! Y regula de drept aplicata  are valoare de legiB
.. si obiter dicta  comentariile judecatorilor insa nu au caracter imperativ (ceilalti judecatori
nu sunt obligati sa se conorme/e   sunt permise incidental sub orma digresiunii
#unt introduse prin ormula  -% t'e #a%

-,+-)%@ D'$)-E D-E)%@ (C-'( – $E(C-'(

Dreptul scris ( status la#) are rol de lege speciala (le: specialia! adica tot common la# primea/a
e i/vorul principal de drept. Ansa legea scrisa nu e total e:clusa nu e nici neaparat pe un loc secundar
este mai degraba o le: specialia (inlatura norma cutumiara!.

13
 

(istemul american

<n sistem care a creat reguli dierite de cel engle/ reguli dierite de common la#, reguli care il apropie
de sistemul romano-germanic ara insa a-l conunda cu acesta.
; deosebire de sistemul engle/ #< au o Constitutie scrisa au ost adoptate coduri in materie
comerciala penala civila etc si e:ista o distinctie clara intre sistemul Bederal de drept si cel al statelor
Bederatiei.
E:ista si asemanari cu sistemul engle/. mbele au aceeasi conceptie asupra dreptului si rolului pe care
acesta il joaca in societate au aceleasi ramuri aceleasi concepte atat in sistemul engle/ cat si in cel american.

#tructura dreptului american

&rebuie anali/at raportul dintre dreptul ederal si dreptul statelor membre.
A/vorul principal de drept il constituie Constitutia ederala constitutiile statelor avand un rol secundar.
Competenta legislativa generala apartine statelor membre iar competenta statului ederal repre/inta e:ceptia. 0e
de alta parte statele au urmatoarele competente de legierare6
- An materie civila6 materia contractelor succesiunilor amiliei
- An materie penala6 reglementea/a deinitia crimelor si delictelor si a sanctiunilor 
An dreptul Bederal" aceste materii sunt reglementate numai in mod e:ceptional numai crimele
considerate  grave (e: traicul de stupeiante!. #tatul ederal are competente in6
- #tabilirea si perceperea ta:elor (>eglementare unitara nediscriminatorie in materie de ta:a  ideea
impo/itelor uniorme pt toate cele $Q de state!
- >elatiile comerciale intre state dar si cu strainatatea
- #e pune in e:ecutare amendamentele aduse Constitutiei ederale
- Pate moneda
- >eglementea/a naturali/area  adoptarea cetateniei americane
- >eglementea/a alimentul (tot ceea ce inseamna comert este de competenta ederala!
- Creea/a tribunale ederale subordonate Curtii #upreme a #<
0rin aceasta competenta partajata s-au cristali/at 2 principii6
a. Cand statul Bederal este competent intr-o anumita materie statele nu au decat o competenta
re/iduala si complementara (completea/a o anumita lacuna legislativa ederala!
 b. (tatele nu pot legiera  reglementa impotriva spiritului Constitutiei ederale si nu pot sa impuna
restrictii comertului interstatalB constitutiile statelor si legislatia din statul respectiv au putere numai
asupra teritoriului acelui stat.

Curtile supreme ale statelor nu trebuie sa se supuna decat Constitutiei si legislatiei statului respectiv
 precum si Constitutiei si legilor ederale cu e:cluderea legislatiei celorlalte state membre ale ederatiei.
Anvocarea dreptului  legislatiei altui stat membru al ederatiei se poate ace de catre parti printr-un litigiu dar 
trebuie acuta si proba e:istentei legii si a continutului ei.  $x officio (din oiciu! judecatorul investit sa judece
cau/a nu poate ace acest lucru.

>aportul dintre legea scrisa si common la# in sistemul american

An sistemul american common la# nu mai ocupa un loc central. cest lucru se e:plica prin structura in
#tat. 9umai legile ederale asigura uniormitatea legislativa pentru ca legile statelor sunt dierite c8iar daca au
acelasi obiect de reglementare. An ceea ce priveste constitutionalitatea legilor Bederale" iecare curte ederala
%( (upreme Court" %( Court oB ,ppeal# are un procuror general general attorne#" care are misiunea sa
veriice si sa intervina in ca/ul neconstitutionalitatii. rocurorul general este membru al cabinetului

14
 

 presedintelui #< iind numit de presedinte insa cu acordul #enatul. An ceea ce priveste sistemul de common si
equit% la#, acestea au u/ionat in 1Z3I (dpdv procedural!.
%( (upreme Court  (rol de curte constitutionala! a stabilit aptul ca nu e:ista un common la# general
valabil pentru toate statele. tunci cand nu e:ista un precedent aplicabil la o problema de drept dintr-un stat
membru judecatorul trebuie sa tina cont de precedentele judiciare din toate celelalte "Z de state. De asemenea a
decis ca c8iar daca nu e:ista un common la#  ederal sistemele de common la# din dieritele state sunt
apropiate.

Curs 0

'6voarele dreptului american7

1. Ourisprudenţa
2. )egea scris' (#tatute )aT!

1. urisprudenţa  totalitatea soluţiilor pronunţate de judec'tor prin 8ot'rrile judec'toreşti.

Ourisprudenţa a determinat cristali/area urm'torului principiu6 judec'torul american este legatţinut

(obligat! s' respecte propria lui jurisprudenţ' precum şi jurisprudenţa curţilor ierar8ic superioare. 4n acest
scop judec'torul american are grij' s' cite/e precedentele jurisdicţiilor superioare. Cu timpul acest
 principiu s-a estompat s-a ameliorat astel c' acum judec'torul american are libertatea de a limita domeniul
de aplicare a propriilor sale precedente dar şi de a reorma propriile precedente *n sensul de a le modiica
(are dreptul s'-şi sc8imbe propria jurisprudenţ'!. cest lucru se e:plic' prin aptul c' sistemul judiciar 
american este descentrali/at iar nevoia de adaptare a instituţiilor juridice şi a regulilor de conduit' *n
societate este permanent'.

=ot'rrea judec'toreasc' american'  #&><C&<>G6

a! (tarea de Bapt  un re/umat *n ordine cronologic' al unor *ntmpl'ri care pun o problem' de drept.
 b! Epo6eu al problemei de drept ridicate (starea de drept din sistemul romano-germanic!
c! ,nali6a motivelor (considerentelor din sistemul romano-germanic! judec'toreşti cu reerire la i/voarele
de drept
d! >olding  norma regula concis' pe care tribunalul sau judec'toria o invoc' *n replic' la problema de
drept ridicat'
e! (oluţiaHdeci6ia  (dispo/itivul din sistemul romano-germanic!  o simpl' propo/iţie care conţine
dispo/iţia judec'toreasc'. #oluţii posibile prin care judec'torul6
7 conirm'
7 modiic' 8ot'rrile instanţei inerioare
7 casea/'
7 anulea/'

=ot'rrea judec'toreasc' este semnat' de judec'torul care a pronunţat (el are calitate de autor al
deci/iei! şi este co-semnat' de ceilalţi colegi ai s'i care o aprob'. 4n ca/ul *n care unul din judec'torii care co-
semnea/' nu este de acord cu autorul se pot ormula 2 categorii de opinii6

15
 

7 opinie separat4 (dissenting opinion!  ormat' atunci cnd 1 sau mai mulţi judec'tori nu sunt de
acord cu ondul soluţieiB e:6 autorul 8ot'r'şte o anumit' sancţiune iar ceilalţi nu sunt de acord cu ea.

7 opinie personal4 (concurring opinion!  se ormea/' atunci cnd judec'torul este de acord cu ondul
soluţiei dar pentru alte motive dect cele pre/entate de judec'torul autor.

2. (tatute @aG   ansamblu de acte normative adoptate de Congresul #< şi de parlamentul statelor 
membre ale ederaţieiB al'turi de jurisprudenţ' este un i/vor principal de drept.

+rgani6area judiciar47

re un caracter dual adic' este att la nivel ederal ct şi la nivel statal iecare stat avnd o organi/are
 juridic' proprie.

)a nivel ba/ic de prim grad de jurisdicţie *ntlnim multe judec'torii şi tribunale de A instanţ' care
adeseori se conund' cu cele la nivel ederal.

0entru 23 din state e:ist' 3 grade de jurisdicţie iar 13 au doar 2 grade deoarece iecare are libertatea s'
decid' organi/area judiciar' (state mici!.

4n vrul ierar8iei se al' Curtea #uprem' din statele membre (#upreme Court o...! iar deasupra tuturor 
Curţilor #upreme din state se al' <# #upreme Court (la nivel ederal!. Denumirile curţilor supreme ale statelor 
dier'B *n 1Q state6 Court o Errors o Connecticut spre e:emplu. Oudec'torii din tribunalele statale nu sunt
 judec'tori de carier'B e:ist' 3 sisteme de numire a judec'torilor6

7 judec'torii pot i aleşi de cet'ţeni (&e:as 5ic8igan )ouisiana!

7 sunt numiţi de guvernatorul statului cu aprobarea 0arlamentului statului respectiv (9eT

Oerse!

7 pot i cooptaţi pe ba/' de voluntariat pe ba/a respectului celorlalţi (las[a!

Caliicarea proesional' a judec'torilor este inegal' *n cadrul statal ceea ce determin' dierenţa de
salari/are uneori avnd salarii mai mici dect avocaţii (laTers  nivel ba/ic de avocatur'!. E:ist' mai multe
grade de jurisdicţie cu mai multe instituţii6

7 &rials Courts (judec'torii!

7 &ribunale #uperioare (grad AA dar numai pentru 23 din state!

7 #upreme Court (grad AAA sau grad AA pentru 13 din state!

L $A7 @rad de jurisdicţie6 ca parte te poţi judeca pe ond pe c'i6 ond apel şi recurs.

urisdicţiile Bederale7

a# urisdicţiile de drept comun6

16
 

- au competenţe generale (civil penal etc!

- Z" de curţi ederale de district (<# District Courts! cel puţin 1stat
- judec'torii sunt numiţi pe viaţ'

b#  Curţi Bederale de ,pel %( Courts oB ,ppeal# – gr ''

- completele de judec'tori sunt ormate din 3 judec'tori

- au competenţ' inclusiv *n materie constituţional'

c# urisdicţii speciali6ate Curţi @egislative#7

- judec' litigii *n diverse materii *n special *n materie administrativ'

- au denumiri dierite (e:6 <# &a: Court!

- sunt atipice nu au grade de organi/are

d# %( (upreme Court gradul '''#7

- judec'torii sunt numiţi pe viaţ' de c'tre 0reşedinte cu aprobarea #enatului

- sunt judec'tori de carier'

- are competenţe multiple inclusiv *n materie constituţional'

17
 

uriile7

E:ist' 2 categorii6

\ )rial ur7  - ormat din cet'ţeni americani electori traşi la sorţi din listele electorale

- nr lor poate varia %-12 *n uncţie de natura cau/ei sau dup' nivel (ederal sau statal!

- juraţii nu au voie s' ia notiţe pe durata procesului

- deliberea/' doar *n ceea ce priveşte aptele doar dup' ce *l ascult' pe judec'torul cau/ei care
arat' problema de drept ce se ridic' *n speţ'

- dup' deliber'ri pronunţ' verdictul iar judec'torul aplic' dreptullegea *n conormitate cu

verdictul actual al juriului

- dac' verdictul nu este unanim atunci se constituie un nou juriu

\ rand ur arele uriu#7

- 23 de juraţi cnd este la nivel ederal

- decide dac' e:ist' sau nu probe suiciente pentru a trimite inculpatul *n aţa instanţei

- pronunţ' *n acest sens ie un act de acu/are (indictmenttrue bill! ie un act de renunţare la orice
urm'rire penal' (no billignoramus!

Familia romano!germanic4 de drept

1. Consideraţii generale
2. #istemul rance/
3. #istemul german

1. Consideraţii generale7

pariţia sistemului romano-germanic a ost *n secolul JAAA prin receptarea dreptului roman şi prin crearea
unor principii noi de drept prin interpretarea digestelor lui Oustinian. >ecepţionarea dreptuluiroman6 ?coala
glosatorilor şi ?coala post-glosatorilor ] metoda e:egetic'.

#-au conturat *n cadrul amiliei 3 mari subsisteme6

- #A#&E5<) DE D>E0& F>9CEU

- #A#&E5<) DE D>E0& @E>59;-A&)A9;-E)NEHA9

- #A#&E5<) DE D>E0& ) HG>A);> 9;>DACE )E E<>;0EA

18
 

2. (istemul Brance6 7

Formarea sistemului rance/ a avut loc *n mai multe etape 6

a# erioada de dinaintea -evoluţiei France6e cnd dreptul avea un caracter dual.

7 pe de o parte *n 9 Franţei e:ista un drept cutumiar nescris

7 pe de alt' parte *n # Franţei e:ista un drespt scris de inluenţ' roman'.

Dreptul public s-a de/voltat abia la srşitul secolului JNAA B rance/ii au pus ba/ele acestei ramuri de
drept. tunci s-a observat o tendinţ' de uniicare a dreptului rance/ ] se adopt' 5area ;rdonanţ' Civil' şi
5area ;rdonanţ' 0enal' care al'turi de alte legi scrise ale >egatului au uniicat importante norme de drept.

b# -evoluţia France64 şi 'mperiul

7 >evoluţia France/' a creat ceea ce se numeşte un drept intermediar pentru c' s-a ajuns la o ruptur' total' aţ'
de sistemul juridic anterior iind adoptate noi principii de drept B

De e:emplu 6 - numai legea poate limita libertatea cet'ţenilorşi nu monar8ul

  - egalitatea trebuie consacrat' *n toate instanţele civile ea trebuie s' se reg'seasc' att
*n statutul persoanelor ct şi *n dreptul bunurilor.

7 0erioada Directoratului şi a Amperiului se caracteri/ea/' prin acceantuarea necesit'ţii uniic'rii *ntregului

drept soluţia aleas' iind cea a codiic'rii dreptului.

E:ist' 2 posibilit'ţi de uniicare 6

- *ncorporarea actelor normative

- codiicarea (cea mai pround' pentru c' se topesc toate actele *ntr-unul singur  Codul  de
dimensiune ampl' B se sistemati/ea/' toate normele se *nl'tur' paralelismele *n reglementare modiicndu-se
sau abrogndu-se normele ineiciente!

1JM/7 adoptarea Codului Civil

1JMI7 Codul de 0rocedur' Civil'

1JMJ7 Codul de Anstrucţie 0enal'

1JMN7 Codul de Comerţ

1J1M7 Codul 0enal

19
 

 9oul drept rance/ s-a caracteri/at prin 2 tr's'turi 6

1! ; nou' ilosoie şi o nou' politic' legislativ' *n sensul c' dreptul este v'/ut ca o te8nic' de protecţie a
libert'ţii cet'ţenilor *ncercnd s' armoni/e/e interesul statului cu interesul cet'ţenilor.
2! Caracterul predominant al legii ] toate normele de drept sunt create esenţialmente de legea scris' cu
*nl'turarea cutumelor (normele nescrise! şi cu limitarea rolului judec'torului.

c# Evoluţia dreptului Brance6 dup4 'mperiu

Dreptul civil juca rolul de drept undamental pentru *ntreg sistemul de drept. #-a de/voltat şi dreptul penal
care s-a undamentat pe Declaraţia Drepturilor ;mului şi Cet'ţeanului (1IZ!. #e airm' şi dreptul public cu
de/voltare din ce *n ce mai mare a ramurii dreptului administrativ.

Dup' 1IIQ şi pn' la al AA-lea >'/boi 5ondial se de/volt' dreptul comercial şi dreptul social şi apar noi
instanţe judiciare 6 Consiliul de #tat France/ (Curtea #uprem' dministrativ'! şi &ribunalul de Conlict. ceste
instanţe coner' un caracter original.

Dup' al AA-lea >'/boi 5ondial dreptul constituţional este cel care ocup' locul central de drept undamental
al sistemului de drept.

>ecenta modiicare constituţional' din 2QQ3 din Franţa care a reglementat o organi/are descentrali/at' a
>epublicii France/e a determinat evoluţii importante ale sistemului dreptului. stel din dreptul civil s-au
desprins noi ramuri 6 dreptul imobiliar dreptul mediului dreptul bunurilor etc. Din dreptul social a luat naştere
dreptul muncii dar şi dreptul protecţiei sociale. Din dreptul penal ] dreptul penal al minorilor.

Dreptul rance/ contemporan este marcat de 2 tr's'turi 6

1# re noi undamente ale dreptului intern B astel principiile generale de drept (pilonii! au ost e:tinse *n
toate ramurile dreptului astel se vorbeşte despre enomenul de constituţionali/are a ramurilor dreptului.
 luat naştere un concept nou 6 blocul de constituţionalitate (ansamblu de norme constituţionale
considerate esenţiale pentru orice ramur' de drept!.
2# Dreptul rance/ are noi ba/e transnaţionale ] integrarea dreptului europeancomunitar *n dreptul intern.
;rdinea juridic' comunitar' a sc8imbat raporturile de drept privat. De asemenea aderarea Franţei la
CED; şi condamnarea ei de c'tre CED; a determinat sc8imbarea jurisprudenţei rance/e prin
intermediul Curţii de Casaţie.

Dreptul civil a r'mas *n continuare un drept creat de legea scris' (drept legal! pe cnd dreptul
constituţional considerat un drept undamental al sistemului este un drept jurisprudenţial creat prin
soluţiile judec'torilor.

+rgani6area judiciar4 7

a# urisdicţii de ordin judiciar  jurisdicţii de ond.

7 gradul A 6

1# )ribunalele de are 'nstanţ4 )ribunau de rande 'nstance#

- sunt departamentale (pe judeţ!

20
 

- are 1 sau mai multe secţii civile (camere L c8ambres M!

- e:ist' secţii corecţionale *n materie penal'

- competenţ' - judec' *n materie civil' (toate ca/urile cu e:cepţia acelora date prin lege *n
competenţa altor tribunale!

- completul este colegial (2-3! sau unic

- *n materie penal' tribunalele corecţionare judec' delictele ( inracţiuni de gravitate medie

iind sancţionate cu *nc8isoare sau cu amend'!.

- judec'torii de instrucţie sunt ca procurorii B ataşaţi pe lng' &ribunalele de 5are Anstanţ' B

intervin pe lng' delicte dac' au materie penal' şi pentru crime dac' necesit' instrucţie (urm'rire penal'! de A
grad.

- e:ist' şi Camera de Anstrucţie care asigur' gradul AA

- &ribunalul de A Anstanţ' se *ntlneşte la nivelul arondismentelor şi judec' cau/ele civile simple B

*n materie penal' 6 &ribunalul de 0oliţie care ace urm'riri penale pentru contravenţii B judec'torul este unic.

2# inisterul ublic cuprinde procurorul republicii 1 sau mai mulţi adjuncţi care repre/int' 5inisterul
0ublic pe lng' &ribunalul de 5are Anstanţ'. 5inisterul 0ublic cuprinde toţi procurorii nu neap'rat ataşaţi. Este
o creaţie abstracţ' B nu aparţine puterii e:ecutive ci puterii judec'toreşti.

L administer M  a servi B 5inisterul 0ublic serveşte interesul public

4n Franţa. &ribunalele au create (acolo unde este ca/ul! parc8ete pe lng' ele sau pot avea detaşaţi
 procurori individuali care s' participe la cau/e penale sau civile. 4n materie civil' procurorul particip'
e:cepţional pentru protecţia incapabililor. 0rocurorul ap'rea şi pe lng' &ribunalul de 5are Anstanţ' c8iar dac'
nu ace parte dintr-un 0arc8et.

3# urisdicţii speciali6ate şi judec4torii 7

- Cuprind )ribunalul de Comerţ (&ribunal de Commerce! - litigiile dintre comercianţi sau litigiile privind
acte de comerţ

- )ribunale paritare - judec' litigiile dintre proprietarii de bunuri şi ermieri.

  - Conseils de rudO;ommes  tribunale de munc' B judec' litigiile dintre angajatori şi salariaţi

  - Comisiile de ' instanţ4 de securitate social4  litigii privind coti/aţiile indemni/aţiile şi prestaţiile *n
general

  - E:ist' şi un complet special de magistraţi judec4torii de proimitate - judec' mici litigii şi contravenţii.

Curs 

21
 

• radul 2 de jurisdictie7

$) +urtile de "el 

- organi/ate la nivel regional

- judeca atat pentru starea de apt cat si pentru motive de drept (judeca atat in apt cat si in drept!
- judeca apelurile impotriva tribunalelor de mare instanta dar si contra 8otararilor jurisdictiilor speciali/ate
- in materie penala e:ista o Camera corectionala care judeca apelurile impotriva 8otararilor tribunalelor de
 politie si corectionale
- e:ista si o Camera de instructie care judeca inractiunile atunci cand acestea sunt crime de gradul 1 ( crima 
inractiune cu cea mai mare gravitate nu doar omor!
- e:ista pe langa Curtile de pel un procuror general care depinde ierar8ic de ministrul justitiei

%) +urtile cu jurati ( +ours d-assises)

- sunt element preluat din sistemul anglo-sa:on

- unctionea/a numai in materie penala
- nu sunt permanente sedintele de judecata sunt trimestriale in cadrul iecarui department
- completul e ormat din 3 magistrati Y Z jurati (sunt ara pregatire juridica persoane cu o buna reputatie
sociala!

&) +urtile militare

- ormate e:clusiv din magistrati

/# entru minori eista  juges dOenBants

0# 'n varBul 'erar;iei se aBla +urtea de +asatie  grad 3 de jurisdictie judeca doar in drept aptele sunt
stabilite de instantele ierar8ic inerioare Curtea de Casatie veriica legalitatea 8otararilor Curtilor de pel dar 
are si misiunea de a asigura unitatea interpretativa a legii.

b. urisdictii speciali6ate

22
 

E:ista de asemenea pentru litigiile administrative jurisdictii administrate separat de cele de drept
comun. Dreptul administrativ rance/ este mai mult un drept al judecatorilor ceea ce a impus ca necesara si
organi/area unor tribunale separate ^
7 tribunal administrativ grad 1 de jurisdictieB
7 Curti ,dministrative De ,pel grad 2 B
7 Conseil dOEtat ( Curtea #uprema dministrativa a Frantei! in varul ierar8iei
Conseil dSEtat judeca recursurile contra Curtilor dministrative De pel (veriica legalitatea 8otararilor 
 pronuntate! ie recursurile pentru e:ces de putere. >ecursul pentru e:ces de putere este o cale e:traordinara de
atac prin care se conturea/a legalitatea actelor emise de autoritatile publicestatale pentru a vedea daca acestea
nu au emis acte cu e:ces de putere proitand de po/itia lor privilegiata.
E:ista 3J de tribunale administrative si J Curti ,dministrative De ,pel.
E:emplu de recurs pentru e:ces de putere6 recursul contra unui decret

c. )ribunale de conBlict
- create pt conlictele de competenta intre jurisdictiile inerioare si cele administrativeB
- este compus din membri ai Consiliului de #tat Y membri ai Curtii de CasatieB
- sedintele sunt pre/idate de 5inistrul Oustitiei in realitate el vine in mod e:ceptional in ca/ de paritate a
voturilor. Daca o procedura este inceputa in ata jurisdictiilor de drept comun preectul declina competenta si
aceasta apartine jurisdictiei administrative.

'''. '6voarele dreptului Brance6

@egea scrisa este principalul i/vor de drept
- jurisprudenta este i/vor de drept in doua ca/uri6
  1. Ourisprudenta Consiliului Constitutional care se publica in jurnalul oicial si este obligatorie erga omnes
  2. Ourisprudenta Curtii de Casatie in materia unitatii interpretarii legii

23
 

(istemul german de drept

'. Formarea dreptului german

- dreptul german s-a ormat in mai multe etape
rima etapa7 pana la s. secolului al 1Z-lea
Dreptul german a ost inluentat de Amperiul >omano-@ermanic (incepe in I"3 inainte de a avea acest nume si
a re/istat pe timpul catorva secoleB dreptul din aceasta perioada este un drept eudal!.
>egatul devine imperiu in Z%2 cand incep sa se airme noi state (e:. 0rusia!. Amperiul dispare ormal abia in
anul 1IQ%. 0ana in aceasta perioada dreptul era mai mult cutumiar legea scrisa iind un i/vor secundar de drept.
Etapa a ''!a7 secolul 1N
- secol ce conduce la unitatea nationala ( 1I%-1I1!
- dreptul evoluea/a in aceasta perioada de la un drept tipic eudal cu puterea concentrata in mainile monar8ului
la un drept divi/at intai dupa ducate apoi stateB
- dreptul penal are un caracter neunitar initial cutumiar apoi a devenit un drept cu caracter preponderent scris -
initial adaptat Constitutiei Criminale caroliene ( Const. criminalispenala!- pentru ca mai apoi sa se ajunga la un
 process de codiicare mai amplaB
- Constitutia criminalis avea doua categorii de dispo/itii6 de ond si de procedura (penala!
- in ceea ce priveste dreptul privat a ost si el initial un drept cutumiar germanii ormuland adagiul 6 Kcutuma
este sacra,B acest enomen s-a maniestat pana la mijlocul sec 1I cand apare ca necesara codiicarea^ in
Pavaria a ost adoptat Codul Civil (1$%!
- cutuma a avut un loc important in i/voarele dr. german pt ca a ost considerata dreptul care a ost
e:perimentatB
- dreptul roman a ost si el receptat de sistemul german si a ocupat si el un loc important in ormarea dreptului
german dar rolul sau se accentuea/a cu incepere din sec 1%B
- dupa Codul Civil din Pavaria a ost adoptat un Cod general de drept (llgemeines )andrec8t!-0rusia 1Z". El
acoperea intregul sistem de drept insa ara procedura si organi/area judiciaraB
- uniicarea politica a dus la uniicarea dreptului. stel a ost creata Conederatia @ermaniei de 9ord - era un
stat ederal unde autoritatile imperiale aveau competente de legierare astel ca in timp si statele din
@ermania de #ud au aderat la Conederatie. cest lucru a determinat un amplu proces de codiicare a dreptului.
- dupa adoptarea in 1I1 a Codului de comert a ost adoptat un nou Cod de comert in 1IZ pentru ca s-a dorit
ca acest nou Cod de comert sa ie in armonie cu noul Cod civil.

24
 

- Codul penal a ost transpus in codul 0enal al Conederatiei @ermaniei de 9ord (1IQ! apoi dupa aderarea
statelor @ermaniei de #ud a devenit Cod imperial (1I1!.  ost urmat de noi legi privind procedura si
organi/area judiciara in 1I.

- in 1I" a ost creata o comisie pentru redactarea Codului civil german (P@P - P_rgerlic8es @eset/buc8! care
a luat deci/ia sa nu urmareasca niciun model prestabilit ci sa compare sistemul juridic din statele germane
astel incat sa gaseasca cea mai buna solutieB aceasta comisie a ost inlocuita de o alta comisie^ 1IZ%
Codul civil a ost votat a ost promulgat dar nu a intrat in vigoare decat de la 1 ianuarie 1ZQQ.

- P@P este total dierit de Codul civil rance/B are cinci carti si cuprinde o parte speciala si una generalaB partea
generala este de/voltata si repre/inta ansamblul institutiilor de drept civilB partea speciala are " carti din cele $
- e:ista dierente de ond6 - imprumuta principiul individualismului liberal din sec 1Z nu principiile politice si
sociale inovatoare ale epocii sale
  -are dispo/itii originale in ceea ce priveste actele juridice precum si obligatiile
civile
- dupa codul civil o amploare deosebita a luat-o dreptul constitutional ^ se vorbeste despre un
constitutionalism german ( statul este un stat de drept in care legea se aplica in mod egal nu numai cetatenilor
dar si aut. statale. De asemenea in vi/. germana statul de drept trebuie sa ie in acelasi timp si un stat social
( asigura protectia cetateanului^ s-a de/voltat ramura de drept social! dierit ata de blocul de
constitutionalitate de la rance/i
'n perioada dintre cele doua -a6boaie ondiale se obsv. un enomen de cri/a a dreptului aceasta cri/a a
avut doua cau/e principale6
1. Falimentul monetar determinat de rigiditatea P@P care a incercat sa ie corectat de jurisprudenta si alte
legi
2. 9a/ismul care a pervertit intreg sist. de drept german
Dupa cel de!al doilea -a6boi ondial @ermania s-a divi/at in doua state6 >F@ si >D@.
- in >F@ dr. a incercat sa se integre/e spiritului European adica a ost un sist. ce a avut la ba/a eco. de piata si
doctrina liberalB
- in >D@ a e:istat un drept socialistB
Dupa 1NNM uniicarea politica a @er. a determinat si uniicarea dr. german uniicare acuta sub egida
C;nstitutiei din 1Z"Zce a restabilit statul de drept pe intreg ter. @er.^ 3 consecinte majore6
1. 0romovarea dr. const-^a insemnat si promovarea dr. supranational adica aplicarea dr. European ( in
special a tratatelor ondatoare a <.E. Y Conventia europeana a drepturilor omului!
  - toate dispo/itiile din ramurile de drept (in special civil! sunt aliniate dr. const
2. u avut loc reorme te8nice importante in dr. penal si procedura penala pornindu-se de la principiul
legalitatii ( nullum crimen sine legenimeni nu poate i tras la raspundere juridica daca apta comisa nu este
reglementata intr-o norma de drept!
- procedura releva un sist. intermediar intre amilia anglo-sa:ona si sist. rance/ de drept

25
 

- este un sistem acu/atorial dar care este imbunatatit sau atenuat prin inst. precum dreptul la aparare
detentia provi/orie sau preventive etc.
3. >eormarea dreptului privat
- au aparut noi ramuri6 dr. amiliei dr pers. 8andicapate
- s-a reormat alimentul si dr. obligatiilor 
''. +rgani6area judiciara
- e:ista jurisdictii ordinare si speciali/ate
a. jurisdictiile ordinare sau de dr. comun
- la nivel ba/ic6 &rib. cantonal de prima instanta grad 1 de jurisdictie judecatorul e unic judeca litigii a caror 
valoare patrimoniala nu depaseste $QQQ de euroB
- de la $QQQ euro Y competenta apartine &rib. regional- complete de 3 judecatori grad 2 judeca litigii atat in
materie civila cat si in materie penala. An materie penala e:ista urmatoarea structura6 5area camera penala
( judeca in prima a/a judeca grosul! si 5ica sectie penala
- &ribunalul regional superior- 3 judecatori in complet grad 2 ec8ivalentul Curtilor de pel de la noi judeca in
materie civila mai pr`cis apelurile impotriva 8ot. pronuntate de &ribunalul regional
- grad 36 in v. Aerar8iei se ala Curtea Federala de Oustitie Curtea #uprema Federala judeca atat in civil cat si
in ederal
b. 'n materie adm7 
&ribunalul adm Y Curti dm. De pel Y Curti ederale adm analog in dreptul muncii si materie inanciar-
iscala (dierenta e ca nu sunt administrative ci de munca sau inanciar-iscale!
c.jurisdictia constitutionala
- e:ista Curtea Constitutionala create in 1Z"Z 1% judecatori doua camera in iecare camera sunt cate I
 judecatori ( are sediul la arlsru8e!. Desi nu ace parte din jurisdictiile ordinare totusi ace parte din puterea
 judecatoreasca^ orice judecator poate sesi/a C.Constitutionala
'''. '6voarele dr. german
- legea scrisaB
- jurisprudenta are valoare persuasivaB
- e:ista autoritate de lucru judecat ( nu se poate judeca de doua ori aceeasi speta! dar nu e:ista o 8otarare judec.
unica in sensul ca singura nu poate determina crearea unei norme de drept pt ca ormarea dr. de catre jsp. ger.
se poate reali/a doar in urma 8ot. judec. successive din care sa ie deduse reguli de drept
- contributia jurisprudentei la crearea dreptului este globala generalaB
Dreptul musulman sau 'slamic
26
 

'.Formarea si i6voarele
- un drept de inspiratie religioasa
- e:ista trei i/voare religioase6 Coranul #ounna8 AjmaB
- e:ista si surse laice de dreptB
a. Coranul
- cuprinde revelatii ale proetului 5o8amed acute de r8. @avril pe care proetul le-a transmis oamenilorB
- doar $QQ de versete priversc dreptulB
- in ceea ce priveste dr penal sunt % apte care sunt retinute de. ca inractiuni sau crimeB
- in ceea ce priveste dr civil sunt reglem relatiile de amilie Y statutul persoanei Y poligamia Y repudierea Y
succesiunileB
- Q de versete din Coran sunt re. la statutul persoanei 3Q- dr penal din care 13 se reera la procedura
 judiciara 1Q- dr const 1Q- eco. Y inante 2$- dr international Q- dr civil propriu-/is ( proprietate si obligatii
in special!B

b. (ounna;
- cuprinde trad. desprinse din comportamentul lui 5o8amed trad. concreti/ate intr-un ansamblu de 8adit8uri.
<n 8adit8 repre/inta o propo/itie sau un vers cu privire la viata proetului 5o8amed vb sale obic. sale
atitudinea avuta in ata vietiiB
- e:ista trei categorii de 8adit8uri ( n. cutumiare religioase!
- autentice6 doar ele pot i invocate si aplicate ca norme de dreptBsingurele care stau la ba/a crearii concrete a
unei reguli
- bune
- alse
- e:ista IQQQ de 8adit8uriB unele sunt contradictoriiB
- s-a considerat ca un 8adit8 poate abroga un altul care a ost considerat alsB
- multe 8adit8uri au ost eliminateB

c. 'jma
- cuprinde acordul unanim al doctrinarilor 
27
 

- dogma sa este urmatoarea6 caracterul inailibil al vb proetului

Concordanta opiinilor cu privire la normele religioase promovate de Ajma
- s-a considerat ca nu este necesar sa e:iste unanimitate astel au aparut rituri dierite de Ajma care nu au ost
considerate obstacole in calea aplicarii AjmaB
- se ace o distinctie intre cele corecte ( apartin sumitilor care considera ca pot e:ista rituri religioase di dar 
trebuie sa ie compatibile cu Coranul si #ounna8! si cele eretice ( apartin siitilor considera ca seul
musulmanilor trebuie obligatoriu sa apartina amiliei proetuluiB pentru sumiti caliul trebuie sa ie arab dar 
 poate i orice musulman!B
- Ajma este olosita pt interpretarea legala a surselor scrise ( e:. Coranul!B
- pt ca o regula de drept sa ie admisa de ijma nu este suicienta credinta poporului sau aderarea unanima la
aceasta
- a nu se ace conu/ie cu cutuma
- unanimitatea se cere doar din partea specialistilor a jurisconsultilor 
- acc. reg. de drept conera solutii juridice eecte juridice inseamna o admitere unanima ( admitere unanima
 prioritate ata de lege pt ca regula respectiva are orta legii!
Cele trei surse religioase nu au o valoare egala in tabloul i/voarelor dreptuluiB numai Coranul si #ounna8 sunt
considerate cele mai importante i/voare Ajma este considerata un i/vor provenit din ratiunea umana ratiune ce
nu a beneiciat de revelatii divineB
- e:ista consacrat un concept aparte-ijdi8adB
- juristii musulmani au incercat sa e:plice sol. juridice pornind de la Coran si #ounna8. Ei nu au ost preocupati
de teoreti/area dr ci de sistemati/area unui mecanism intelectual pt a legitima o practica care sa gaseasca solutii
la ca/urile noi dar autorii nu au avut rol creator de drept pt ca s-au limitat la a avea doar rolul de a interpreta si
de a preci/a sol. continute in sursele initiale ( Coran si #ounna8!
- interpretarea lor s-a impus erga omnes
(ursele laice sunt complementare si compatibile cu sursele religioase.
Cutuma a ost retinuta ca i/vor de drept daca nu a ost contrara legilo scrise si regulilor religioase
@egea scrisa trebuie sa respecte conditia si sa nu ie in contradictie cu regulile religioase.
Oudecatorul poate de/volta un rationament prin analogia surselor religioasa elaborand solutii proprii. re
libertatea de a crea norme de drept numai daca nu gaseste solutii in coran souna8. 9u are liberatea de a crea
 precedente.
Curs I

28
 

P (ursele laice ale sistemului musulman

#ursele sau i/voarele laice sunt complementare surselor religioase sunt compatibile cu acestea.
An ceea ce priveste cutuma ea trebuie sa ie compatibila cu sursele religioase 6 cu Coranul si cu
#ounna8. De asemenea nu trebuie sa ie contrara legilor scrise.
)a randul ei legea scrisa nu trebuie sa ie contrara surselor religioase.
Ourisprudenta la randul ei poate i creatoare de drept (dierenta ata de sistemul anglo-sa:on!.
Oudecatorul poate de/volta un sistem prin analogie (ias! dupa sursele religioase elaborand solutii
 proprii. re aceasta libertate numai daca nu gaseste solutii direct aplicabile din Coran si #ounna8 din sursele
religioase. 9u poate crea precedente judiciare ca in sistemul anglo-sa:on care sa ie obligatorii ulterior.

P +rgani6area judiciara si statutul judecatorului

An dreptul musulman in dreptul public un rol central il are CaliBul (seul religios la suniti! iar la siiti
'mam.
Caliul sau Amamul delega atributiile sultanului sau pasei (conducator de provincie! care prin deci/iile
lor nu trebuie sa incalce regulile religioase stabilite de Coran si de #ounna8
De regula @uvernul se numea consiliu ormat din ministri. E:ista un divan care il repre/enta pe sultan
care era repre/entat de guvernator in iecare provincie. >e/ulta ca in materia dreptului public autoritatea
centrala este dubla ind repre/entata atat de seul religios cat si de seul statului.
Dreptul public  relatiile dintre autoritatile statului
An ceea ce priveste dreptul privat si dreptul penal rolul important este al judecatorului devenit cadiu.
0uterea judecatoreasca apartinea guvernatorului care o delega cadiului. 5ai tar/iu cadiul devine
 judecator.
Cadiul judeca singur atat in prima cat si in ultima instanta - complet unic. Oudeca toate litigiile indierent
de materie. plica dreptul musulman utili/and rationamentul prin analogie. 0rocedura cuprindea reguli simple
iar probatoriul se reducea la proba cu martori (declaratiile martorilor!.
An ceea ce priveste dreptul penal - inractiunile sunt clasiicate in 3 categorii6
1! crimele de sange - de gravitate ma:ima
e 6 omorul deosebit de grav loviri si vatamari corporale grave urmari moartea sau sinuciderea victimeiB
2! cele  inBractiuni luate din Coran 6
a! omorul - reglementat in Coran
 b! adulterul Bemeii 

29
 

c! diverse vatamari corporale

d! Burt 
e! inBractiunea de a bea vin
! renegarea sau abjurarea# islamuluiB la crestini aposta/ia
3! inBractiuni lasate la puterea discretionara a cadiului (a judecatorului! - aptele cu gravitatea cea
mai mica B de regula inractiunile care pot aduce atingere ordinii publice - comportament indecent in public
orice apta contrara legii savarsita in public.

Dreptul privat este impartit in 7

1! dreptul persoanelor  barbatul si emeia sunt egali in ceea ce priveste capacitatea de olosinta si
capacitate de e:ercitiuB
Capacitatea de olosinta se dobandeste din momentul nasterii ( aptitudinea de a dobandi drepturi si de a
avea obligatii dreptul la viata la scoala libertatea de circulatie!.
Capacitatea de e:ercitiu  posibilitatea de a e:ercita drepturi si obligatii. Dupa 1I ani - subiecte de drept
cu capacitate deplina putem semna orice el de acte juridice ne poate i angajata raspunderea civila penala.
0e timpul minoritatii sub 1" ani nu e:ista raspundere penala .
E:ista dierente intre barbat si emeie in ceea ce priveste casatoria si proba in justitie.
2! dreptul Bamiliei  barbatul este seul amiliei iar tatal sau inlocuitorul acestuia isi poate casatori
copiii minori ara consimtamantul acestora
#otul se poate casatori cu mai multe emei - Coranul il limitea/a la ".
re drept de repudiere in ca/ul sotiilor.
<n barbat musulman se poate casatori cu o emeie crestina dar o emeie musulmana nu are dreptul sa se
casatoreasca cu un barbat crestin.
An ceea ce priveste copiii re/ultati din casatorie emeia are mai multe drepturi ea este stapana casei. An
aara casei vorbeste barbatul. Femeia poate acorda educatie si are dreptul de a-i creste. Copiii trebuie crescuti in
religia musulmana c8iar daca mama este crestina.
3# dreptul patrimonial sau dreptul bunurilor
&erenurile pot ace obiectul proprietatii individuale pot i transmise prin succesiuni si prin contracte
insa dreptul de proprietate este un drept absolut pentru ca titularul proprietatii este lla'  proprietatea este un
dar de la Dumne/eu si are caracter sacru este santa inviolabila. 9oi oamenii nu suntem stapanii proprietatii.
De/membramintele proprietatii sunt admisepermise - dreptul de u/uruct dreptul de olosinta si dreptul
de utili/are dreptul de dispo/itie (abusus!.
30
 

Fruct juridic - iau bani din c8iria apartamentului.

'n ceea ce priveste categoriile de bunuri" acestea se clasiBica7
a! <;aragii  - cele mai importante bunuri pentru ca apartin statului dar pot i date in detentia
 persoanelor private
 b! QaKB   - sunt considerate proprietatea lui lla8 sunt inalienabile perpetuum se considera ca sunt
 bunurile aectate unei opere
An ceea ce priveste obligatiile - re/ulta din acte juridice.
Contractele nu au la ba/a teoria consimtamantului sau a acordului de vointa.
<n contract inseamna 2 - act juridic bilateral
&estamentul - act juridic unilateral
An dreptul nostru sau anglo-sa:on  contractul este un act care cuprinde minim 2 vointe.
An dreptul musulman este suicient sa e:iste o declaratie a unei parti care sa cuprinda intentii serioase de
a reali/a o anumita operatiune juridica. E6 ie van/are ie cumparare ie de a dona un bun ie de a accepta
donatia unui bun.
E:ista van/are-cumparare din momentul in care e:ista doua declaratii - una a van/atorului si una a
cumparatorului deci 2 declaratii adica 2 acte juridice care sa aiba concordanta (sa e:prime acelasi lucru!.
 9u e:ista o teorie a raspunderii juridice civile cum este in sistemul romano-germanic sau sistemul
anglo-sa:on. 9u e:ista raspundere pentru apta altuia sau raspundere pentru apta lucrului.
An ceea ce priveste raspunderea persoanei aceasta este ca/uistica e - este obligatia de a repara in ca/ul
distrugerii lucrului altuia sau in ca/ de u/urpare.
P )endinte actuale ale dr.musulman
)a ora actuala e:ista state musulmane state idele dreptului musulman clasic unde Coranul are
 ponderea majoritara in i/voarele dreptului (e:6 rabia #audita!.
- e:ista state cu tendinte de moderni/are de laici/are ale sistemului de drept (e:6 &urcia!B
- e:ista state care au ales o intoarcere la dreptul musulman pur state ale ostului <>##B ele au ost transormate
cu orta in republici sovietice dar erau de traditie musulmana. Dupa caderea comunismului revin la orma lor 
ancestrala.
- state musulmane oste colonii rance/e6 lgeria &unisia care au preluat numeroase elemente din dreptul
rance/ din codul napoleonian dar dreptul musulman ocupa locul centralB
- statele cele mai puternic laici/ate6 &urcia - candidata la <E.
(istemul ;indus de drept

' ! Consideratii generale

31
 

'' ! '6voarele sistemului

''' ! +rgani6area judiciara
' – Consideratii generale
(istemul ;indus  sistem religios de drept care nu se undamentea/a pe te:te religioase unice ci pe mai
multe carti sacre care clasea/a in centrul lor individul sau omul.
Dreptul 8indus traditional a relectat principiul 8induismului care a sustinut ca adevarul si revelatia
divina nu sunt accesibile oricui ci numai claselor superioare sociale deoarece oamenii nu se nasc egali.
Este unul din cele mai vec8i sisteme de drept din lume care a aparut in jurul anului 1QQ i =r .
#istemul 8indus traditional este caracteri/at insa de principiul discriminarii si al inegalitatii de tratament
care se aplica oricarui individ care recunoastea apartenenta la 8induism indierent de cetatenie sau nationalitate
sau de domiciliu de locul unde traia unde traieste.
=induismul nu pretinde asa cum bine stim credinta intr-un Dumne/eu unic ci in mai multe /eitati
 politeism ceea ce a determinat aparitia a rituri si ritualuri dierite.
#istemul 8indus de drept - bibliograie - ve/i articolul din ub seria drept nr " din 2QQ" paginile 1Q3-
1Q$.

'' – Formarea sistemului ! '6voarele dreptului

! (istemul ;indus traditional  - iind un sistem de drept religios este ba/at pe te:te sacre denumite
(>-%)' (sunt te:te revelate de divinitate oamenilor  inteleptilor!
Este vorba de urmatoarele categorii de te:te sacre 6
1# RED,(B care cuprind 3 categorii de te:te sacre
! -'RED,(
! RED,$,(
! %,$'(,DE
Nedas cuprinde un ansamblu de principii care stau la ba/a oricarei cunoasteri precum si de reguli de
conduita norme pentru viata personala si sociala.

32
 

2# D>,-, - cuprinde un ansamblu de traditii 8induse aplicabile in viata de /i cu /i nu sunt te:te sacre sunt
considerate compilatii care cuprind traditiile si operele marilor intelepti (proeti! ai antic8itatii 8induse.
ceste compilatii se impart la randul lor 6
- D;armasutra - norme de conduita obligatorii norme juridiceB
- D;armasatras - codul lui 59<B
- $iband;as - prin comentarii ale juristilor ale specialistilor B
3# C%)%E@E  repre/inta a treia mare sursa a dreptului traditional 8indus. Cutumele 8induse modiica sau
completea/a D8arma. #unt oarte numeroase datorita scolilor dierite dar si castelor si datorita apartenentei la
casta (iecare casta cu cutumele ei!.
#era de aplicare a unei cutume este de la o regiune la alta de la o casta la alta uneori de la o amilie la
alta - stricto sensu 6 mama tata si copilul - lato sensu 6 strabunici bunici parinti copii (strabunicul  pater 
amilias!.
/# rincipiul ec;itatii  in absenta solutiilor provenite din i/voarele principiilor din te:tele sacre litigiile se
solutionau dupa constiinta si ec8itate.
Oudecatorul era obligat de te:tele sacre sa actione/e potrivit constiintei sale - este si un principiu actual
de drept.
0# ,$C>,S,) - in realitate pot i considerate tribunale sau curti structuri locale ale castelor care re/olvau
 problemele interne de casta atat religioase cat si juridice.
#olutiile 09C=& tineau cont de D=>5.
#anctiunea ma:ima ce putea i pronuntata era aceea a e:cluderii din casta.
E:istau " caste 6
1! Casta bra;manilor - cea mai importanta - aceau parte preotii inteleptii comunitatilor B era cea mai
importanta casta deoarece venea in contact direct cu divinitatea.
2! C(>,)-'S,( - intrau militarii sau puterea armata si persoanele cu titluri nobiliare printii.
3! R,S(>S,( - comercianti si agricultori.
"! (>%D-,( - clasa micilor mestesugari servitori mici slujbe .
An aara celor " caste - (>,$D,@,(  sau ,-',( - oamenii care nu apartineau niciuneia dintre caste
oraniii (includea paturile sarace ale societati 8induse!.
#peciicul i/voarelor dreptului 8indus traditional este acela ca nu e:ista nici legi scrise nici precedente
 judiciare pentru ca ilosoia 8indusa este aceea ca autoritatile statului sau statul in general nu se pot lega pe
viitor sau pentru viitor mai bine /is nici de legi nici de precedente pentru ca este posibil sa apara o solutie mai
 buna decat cea reglementata la un moment dat de o lege sau deinita intr-un precedent .

33
 

P! Dominatia engle6a - o noua etapa in ormarea sistemului de drept 8indus.

0e langa dreptul 8indus traditional ba/at pe religie si pe langa dominatia musulmana care a dus la
aplicarea dreptului musulman dominatia engle/a sau britanica a avut o contributie importanta la sistemul actual
al dreptului 8indus.
Anluenta engle/a a inceput in sec al JNAA-lea pana la 1I iulie 1I" cand Andia si-a castigat
independenta.
utoritatile engle/e coloniale au decis sa respecte dreptul traditional 8indus dar pentru a-l intelege au
apelat la e:pertii denumiti punditi care aveau rolul sa-i indice judecatorului britanic solutia aplicabila.
0unditii au deormat prin interpretarile lor solutiile cutumiare. 0e de alta parte s-a introdus terminologia
 juridica britanica peste sistemul traditional.
De asemenea au ost introduse solutiile juridice engle/e .
Dupa 1Z" sistemul traditional de drept a continuat sa se aplice dar numai in anumite materii cum ar i
- statutul persoanei (dreptul persoanei!B
- in materia succesiunilor - adica dreptul de mostenireB
- in materia aacerilor sau dreptul aacerilor - daca vrei sa desc8i/i o aacereB
#e vorbeste in aceasta perioada dupa 1Z" de un anglo-8indu laT caracteri/at prin aptul ca limitea/a
dreptul 8indus traditional.

C! Crearea dreptului modern ;indus 

Formarea acestuia se remarca inca din 1I33 din perioada colonialismului cand incepe un proces de
codiicare caracteri/at sau marcat de receptarea dreptului engle/ sau britanic precum si practicilor sau
te8nicilor de common laT.
An 1I%Q a ost adoptat Codul penal indian.
An 1I2 a ost adoptat KAndian contract act, - act care reglementa regimul contractelor.
An 1ZQI - Codul de procedura civila.
Dupa independenta desi s-a incercat uniicarea dreptului in special dupa adoptarea constitutiei Andiei.
Din cau/a sistemului de caste care ar unctiona si asta/i se mentin multe inegalitati intre cetateni deoarece
Andia este stat ederal. ceasta ace greu de reali/at uniicarea sistemului.
Constitutia din 1Z$Q reglementa Andia ca republica ederala cu 2$ de state si  teritorii. 0uterea
legislativa are 2 camere 6
- Camera poporului ("3 de membri cu mandat de $ ani! - se ocupa de Andia ca stat ederal.
34
 

- Consiliul statelor  ormat din 2"$ de membri cu mandat pe % ani.

An ceea ce priveste puterea e:ecutiva presedintele statului este ales pe $ ani si are un rol simbolic cu
atributii limitate.
0rimul ministru conduce guvernul si provine din majoritatea alata in camera poporului.
0uterea judecatoreasca este organi/ata in cadrul statelor membre ale ederatiei.
Ceea ce este interesant este ca nu e:ista Curti supreme in iecare stat ca in alte state ederale. E:ista in
sc8imb o curte suprema Bederala a Andiei condusa de C;ieB oB justice - presedintele curtii ederale a Andiei.
tributii ale Curtii supreme ederale6
- compusa din 13 judecatori numiti de presedintele republicii
- are competente largi6 control judiciar si control constitutional al legilor
- e:ista recurs pentru incalcarea drepturilor undamentale preva/ute de Constitutie .
- judeca apeluri impotriva unor 8otarari penale (in ca/ul pedepsei cu moartea!
- e:ista jurisdictii inerioare speciali/ate in anumite domenii6
 An materia penala 6 #essions courts
 An materie civila 6 e:ista tribunale de district.
An civil - primul grad de jurisdictie care judeca in prima instanta este ondul.
@radul 2 este asigurat de =ig8 courts - care sunt atat in materie civila cat si penala. Oudeca apelurile
impotriva 8otararilor pronuntate de jurisdictiile de prim grad.
@radul 3 de jurisdictie - ultimul si cel mai important - aici se asigura jurisprudenta deinitiva si
irevocabila. Furni/ea/a practica judiciara deinitiva. @radul 3 este asigurat de Andian supreme court deci/iile ei
iind considerate precedente obligatorii - marca de amilie anglo-sa:on - obligatorie pentru instantele inerioare.
An ceea ce priveste statutul persoanelor (sau dreptul persoanelor! s-a ameliorat ata de normele
cutumiare traditionale.  ost abolita interdictia casatoriei dintre membrii castelor dierite (inainte te puteai
casatori numai cu cei din casta ta!. 0oligamia a ost inter/isa la el casatoria intre colaterali (casatoria intre rate
si sora!. Divortul a ost liberali/at inainte era inter/is.
1! Raduva persoanei decedate - decuius in latina - trebuia si vaduva sa moara odata cu el. ceasta norma
cutumiara s-a considerat desueta. )a indieni se incinerea/a nu e:ista inmormantareB doar pentru vaduve
este valabila aceasta situatie barbatii putandu-se recasatori. Femeia murea asi:iata prin incinerare.
An 1IQ% intr-un anumit stat ederal s-a descoperit ca inca se mai practica aceasta cutuma. utoritatile locale
e:ecutasera aceasta traditie conom normei 8induse. #-a iscat un adevarat scandal - statului indian i-a ost cerut
sa adopte o lege care sa desiinte/e acest lucru .
2! An alte provincii e:ista aceasta norma 6 cand deceda pater Bamilias vaduva devenea o straina pentru
35
 

amilie era scoasa din amilie devenea o paria. Naduvele erau i/gonite la marginea orasului.
Comunitatea internationala a atras atentia - se proceda astel intrucat averea trebuia sa ramana in amilie.
Femeia nu este capabila sa administre/e averea - emeile acestea erau obligate sa se imbrace in negru
erau i/gonite. #e mai practica si a/i in unele comunitati.

(istemele atipice

1! (istemul c;ine6 de drept  acestea doua se studia/a si in alte state

2! (istemul japone6 de drept
3! (istemul tarilor nordice - acesta ost scos din studiu (controversa doctrinara!
(isteme atipice de drept

1. Consideratii generale
2. (istemul scandinav
3. (istemul japone6
/.(istemul c;ine6
rticol din <P "2QQZ pg. 1I-23 pentru completari

1. Consideratii generale
Diversitatea juridica pre/inta cateva sisteme de drept care nu pot i incadrate in niciuna din amiliile
clasice (romano-germanica anglo-sa:ona musulmana! sisteme a caror dierenta intriga dar dierenta nu
e:clude armonia in diversitatea juridica.
)a ora actuala sunt considerate 3 sisteme atipice6 sistemul scandinav sistemul japone/ sistemul c8ine/.

36
 

2. (istemul scandinav
Anitial doctrina a incadrat acest sistem in amilia dreptului romano- germanic pentru ca ulterior datorita
trasaturilor sale sa recunoasca aptul ca el nu apartine niciunei amilii clasice de drept. partin sistemului
scandinav6 Finlanda Danemarca #uedia si 9orvegia iar unii autori considera ca putem include si Aslanda.
<n rol important in ormarea sistemului scandinav de drept a ost repre/entat de receptarea Codurilor 
civile rance/ si german. 0e de alta parte un alt element important il repre/inta istoriatraditia constitutionala a
acestor stateB toate sunt monar8ii constitutionale mai putin Finlanda care e republica pre/identiala.
Danemarca are un regim parlamentar unde rolul central este jucat de primul- ministru monar8ul are rol
simbolic. 0arlamentul este ales prin vot direct pe un mandate de " ani.
 9orvegia idem cu deosebirea ca este un stat conesional luteranB #uedia e tot un stat luteran cu
0arlament alesB o parte din parlamentari prin scrutin (31Q! si o parte prin sistem proportional (3Z! pentru 3 ani.
An ceea ce priveste Finlanda are un regim pre/idential dar e:ista si un prim- ministru care conduce
@uvernul. 0resedintele e ales pe % ani prin vot universal.
An ceea ce priveste i/voarele dreptului scandinav sursa esentiala o repre/inta Codurile civile rance/ si
erman cu ajutorul carora au ost uniicate normele de drept privind comertul brevetele ( in special proprietatea
intelectuala! precum si in materie inanciar-bancara.
An ceea ce priveste dreptul amiliei acesta relecta valorile traditionale ale societatii scandinave.
Dreptul penal este caracteri/at de idea ca sanctiunea aplicata sa ie cat mai mica. stel cea mai mare
 pedeapsa este inc8isoarea de ma:im 1$ ani.
Ouristii scandinavi au introdus si institutii juridice din sistemul anglo-sa:on. stel au aparut solutii
 juridice noi despre care s-a spus insa ca a nu au ost conceptuali/ate in prealabil ( preluare tale uale!.

3. (istemul japone6
a! Dreptul traditional6 este marcat de inluenta c8ine/a care a dominat incepand cu secolul $ pana in
1I%I sistemul japone/.
Doctrina care a stat la ba/a sistemul de drept a ost conucianismul.
u ost adoptate coduri ce contineau dispo/itii represive (sanctiuni juridice!. #-au de/voltat in special
dreptul administrative si penal.
5onar8ia japone/a a ost creata dupa modelul C8inei. &reptat conucianismul a ost inlocuit cu
 budismul iar rolul monar8ului a devenit decorativ. par castele caracteri/ate de promovarea inegalitatii si a
discriminarii intre membri.

37
 

 b# Dreptul modern6 este caracteri/at de o inluenta occidentala ce surprinde doua momente6
1. Europeni6area dreptului- a presuspus receptarea Codurilor civile rance/ si german.
2. -eceptarea modelului american de drept- in special in ceea ce priveste organi/area judiciara.

1. Europeni6area dreptului7 #-a desasurat intre 1I%I-1Z"$. Este caracteri/at de un puternic proces de

codiicare sistemati/are a dreptului japone/ astel ca se adopta6 Codul civil japone/ (contine dispo/itii din
codul civil rance/ si germanB mi:t! Codul de procedura civila (1IZQ! Codul de Comert ( 1IZZ! Codul penal
(1ZQ! si Codul de procedura penala ( 1Z22!.
An ceea ce priveste dreptul contractelor are la ba/a teoria germane in special in ceea ce priveste
nee:ecutarea contractelor. E:ista si dispo/itii din dreptul rance/.
>aspunderea civila este atat de inluenta rance/a cat si germana.
>epararea prejudiciilor (civil! are la ba/a teoria rance/a (potrivit careia trebuia reparat nu numai
 prejudicial material ci si prejudicial moralB prejudiciu moral suerinta de natura psi8ica pe care o suporta
victim sau amilia victimei si care trebuie reparata!.
2. -eceptarea modelului american de drept 6 cest moment a inceput in 1Z"$ cand trupele americane
s-au instalat in Oaponia si au e:ercitat o inluenta importanta asupra sistemului de drept ^ in 1Z"% a ost
adoptata o noua Constitutie ondata pe principii noi moderne cum ar i principiul suveranitatii poporului
 principiul egalitatii ( urmarea suprimarea princ. de caste! principiul laicitatii statului.
 9ormele cutumiare japone/e care erau transp. in Codul civil japone/ in special cele din material
casatoriei au ost abrogate.
An ceea ce priveste organi/area judiciara aceasta are la ba/a sistemul american. u ost create tribunale
de prima instanta tribunal regionale Curti de pel si Curtea #uprema a Oaponiei. &oate au competente in toate
materiile dupa modelul american.
Curtea #uprema are un sistem politi/at de numire a judecatorilor. Este ormata din presedinte si 1$
 judecatori. Oudeca conormitatea 8ot. judecatoresti cu legea (control judiciar! se pronunta asupra tuturor 
cau/elor cu care este sesi/ata (si pe motive de drept si apt! spre deosebire de sistemul merican (doar motive
de drept!. De asemenea are competentT in controlul const. legilor pt. ca la el ca in sistemul merican judeca
conormitatea legilor cu Constitutia.
E:ista si o preocedura necontencioasa sau prejudiciara care cuprinde doua a/e6 compromisul si
concilierea si care relecta valorile traditionale japone/e (in Europa mediere!. ceasta procedura e obligatoriu
de urmat inainte de a ajunge la judecator.

38
 

/. (istemul c;ine6
re tot doua etape de ormare6
a! (istemul traditional a ost undamentat pe conucianism.  ost un sistem ce a cuprins atat norme
cutumiare cat si norme scrise in special in materie penala avand orma codurilor dinastice.
 9otiunea de drept subiectiv a ost introdusa abia in secolul 2Q.
 b! (istemul actual6 in 1Z"Z C8ina devine republica populara si sistemul de drept se transorma intr-un
sistem socialist dupa model sovietic. Dreptul actual este tot un drept socialist insa atenuat in materia
 proprietatii si in materie comerciala dar in ceea ce priveste notiunea de drept subiectiv continutul
acesteia a ost complet bulversat. stel ca statutul persoanelor sau dreptul persoanelor in C8ina este
denaturat.
 avut loc odata cu trecerea la noua orma de guvernamant reconsiderarea i/voarelor de drept astel ca
legea scrisa este i/vorul principal de drept. A/voarele secundare sunt repre/entate de cutumele civile si
comerciale si de jurisprudenta (e:clusiv a Curtii #upreme!.
An doctrina s-a pus problema daca in sistemul c8ine/ normele internationale au prioritate ata de normele
interne in ca/ de conlict. >aspunsul dat a ost cvasipo/itiv in sensul ca nu e:ista o lege norma juridica interna
care sa prevada superioritatea dreptului international ata de cel c8ine/.
An ceea ce priveste organi/area judiciara urmareste tot modelul socialist. E:ista doua grade de jurisdictie6
rad 1 - &ribunalele populare locale (tribunale locale de ba/a sunt comunale si orasenesti! - in micile
oraseB &ribunale populare mijlocii sau medii- orase mari care au si sectoare (la noi municipii! &ribunale
 populare superioare- la nivel de provincie ( Curti de pel la noi! si &ribunale special -speciali/ate intr-o
anumita materie ( e:. dreptul muncii!.
rad 2 - Curtea #uprema impartita in mai multe sectii. 9umirea este politica. Oudeca atat in prima cat si in
ultima instanta. #e pronunta in drept. =otararile ei sunt obligatorii pentru instantele inerioare.
Dreptul penal este de tip sovietic. Curprinde inractiuni grave cea mai grava pedeapsa este cea cu moartea.
Dreptul privat in 1ZI a cunoscut o reorma importanta iind adoptat un code:6 K0rincipii generale de
drept civil, care a cuprins mai multe legi care au codiicat cutumele c8ine/e. Ca urmare a acestui act normativ
s-au de/voltat dreptul comercial si proprietatea privata. De apt intregul drept privat este dominat de inluenta
romano-germanica.

C+$C@%T'' sisteme atipice7

#unt sisteme juridice cu un regim mi:t de tip liberal. Fiecare sistem este un element al macrosistemului
diversitatii juridice. 9u e:isra sistem juridic pur preluam creator unii de la altii ceea ce este o dovada a
armoni/arii diversitatii juridice si a unitatii sistemelor de dept pentru ca e:ista unitate in diveristate.
rmoni/area nu inseamna insa unicare juridica adica aducerea la un numitor comun a tuturor sistemelor.
)umea juridica nu se poate reduce la 3-" sisteme de drept. E:istenta dierentelor sistemelor este un element al
identitatii nationale a iecaruia.
'6voarele dreptului
39
 

1. $otiunea de i6vor
2. ClasiBicarea i6voarelor
3. re6entarea analitica

1. $otiunea de i6vor
 9otiunea de i/vor de drept comporta o distinctie intre notiunea de i/vor materialreal si notiunea de i/vor 
ormal al dreptului.
'6voarele materialHreale sunt repre/entate de conditiile material de e:istenta a unei societati. <nii autori
considera ca intra in aceasta categorie si ideologia epocii.
'6voarele Bormale repre/inta un ansamblu de modalitati prin care continutul unei norme de drept devine o
regula de conduita obligatoriu de urmat.
E:ista in opinia altor autori si categoria i/voarelor neormale cum ar i politicile statale sau publice in
anumite materii constiinta juridica anumite convingeri publice sau constiinta sociala.
Ceea ce ne interesea/a insa este notiunea de i/vor de drept in sens ormal.
An tabloul i/voarelor ormale s-au cristali/at " categorii6 legea scrisa cutuma sau obiceiul juridic
 jurisprudenta sau precedentul judiciar si doctrina.

2. ClasiBicarea i6voarelor

  '6voare scrise6 acte normative jurisprudenta si doctrinaB

'6voare nescrise6 cutuma sau obiceiul juridic.

'6voare oBiciale emise de autoritatile statale#6 legea jurisprudenta

'6voare neoBiciale6 cutuma si doctrina.

'6voare directe6 legea scrisa cutuma

'6voare indirecte6 doctrina jurisprudenta.

'6voare creative6 cutuma legea.

'6voare interpretative6 doctrina jurisprudenta.

2. re6entarea analitica a i6voarelor

40
 

P Cutuma precede dreptul este considerat cel mai vec8i i/vor de drept. )a ora actual in amilia romano-
germanica este un i/vor secundar legea scrisa joaca rolul central. An amilia anglo-sa:ona de drept cutuma
ocupa un rol central sistemul de Common )aT e inca in voga.
0entru ca o cutuma sa devina un i/vor de drept in amilia de drept romano-germanica este necesar ca aceasta
sa intruneasca doua conditii sau aspecte. Fie acea cutuma a ost recunoscuta oicial de catre stat prin
incorporarea ei intr-o lege scrisa ie judecatorul recunoaste in cadrul unui litigiu o cutuma invocata de una din
 parti si o validea/a juridic ( ca regula de drept!.
An general pentru ca o cutuma sa devina i/vor de drept trebuie indeplinite doua conditii o conditie obiectiva
si una subiectiva.
1. Conditia obiectiva6 comportamentul pe care-l consacra trebuie sa aiba un caracter repetat in timp.
2. Conditia subiectiva6 consta in convingerea comunitatii respective ca aceea conditie sau acel
comportament sunt obligatorii de urmat de respectat.
Antrunirea acestor conditii se ace cumulativ.
An general in amilia romano-germanica este important ca legea scrisa sa aca trimitere la o cutuma locala
adica la norme cutumiare in anumite materii.

P urisprudenta  totalitatea 8otararilor judecatoresti prin care se solutionea/a litigii.

An amilia dreptului anglo-sa:on jurisprudenta ocupa un loc central pt ca judecatorul nu ace doar o
interpretare si aplicare a legii ci are rolul de a crea noi reguli de drept. stel in amilia anglo-sa:ona
 judecatorul este obligat pe de o parte sa tina cont de jurisprudenta anterioara considerata precedent judiciar dar 
si de propria lui jurisprudenta pe care nu si-o poate sc8imba. Deci/iile pe care le pronunta sunt obligatorii
 pentru toti nu numai ata de partile litigiului si pentru instantele inerioare.
An amilia romano-germanica judecatorul nu este obligat sa respecte solutile judecatorilor pronuntate
anterior in aceeasi materie. De asemenea nu este tinut nici ata de propria jurisprudenta. Deci/iile pe care le
 pronunta nu sunt obligatorii erga omnes  ci numai inter partes litiganets.
&otusi e:ista doua e:ceptii cand jurisprudenta este i/vor principal de drept6
1! jurisprudenta constitutionala in sistemul romanesc jurisprudenta Curtii Constitutionale- pronunta
deci/ii cu caracter obligatoriu operabile erga omnes si care se publica in 5onitorul ;icial al >omaniei. Curtea
Constitutionala e:ercita un control de conormitate a legilor cu ConstitutiaB controlul de constitutionalitate poate
avea doua orme6 a priori- prin obiectie a posteori- prin e:ceptie.
2! deci6iile pronuntate de instanta suprema Curtea de Casatie in materia interpretarii si aplicarii
unitare a legii. Curtea de Casatie are prin Constitutie atributii de a veg8ea la aplicarea unitara a legii. tunci
cand in solutionarea aceleasi probleme de drept si in aplicarea aceluiasi te:t de lege se pronunta solutii dierite
de catre instantele judecatoresti ( jurisprudenta este neunitara! se poate e:ercita calea e:traordinara de atac 6
recursul in interesul legii de catre 0rocurolul @eneral sau procurorii generali de pe langa Curtile de pel
adresat Analtei Curti de Oustitie si Casatie. ceasta va judeca recursul in interesul legii acand o interpretare
unitara a te:tului de lege ce a generat solutii dierite in sensul lamuririi vointei reale a legiuitorului. #copul este
41
 

acela de a se ajunge la o aplicare unitara pe intregul teritoriu national al legii. Anterpretarea este obligatorie
 pentru instantele inerioare. Deci/ia se publica in 5onitorul ;icial ( solutie preluata din modelul rance/!. #-a
 pus intrebarea daca nu se incalca independenta judecatorilor prin recursul impotriva legii. Curtea
Constitutionala a spus ca nu deoarece doar interpretarea e obligatorie nu si aplicarea.

P Doctrina totalitatea opiniilor emise de autorii juristi cu privire la problemele de drept si la interpretarea
legii.
An trecut acest i/vor de drept avea o pondere esentiala. ;pinio doctrinorum opinia savantilor era
considerata etalonul in solutionarea litigiilor in special in amilia anglo-sa:ona. &reptat rolul sau s-a diminuat
astel ca la ora actuala este un i/vor acultativ secundar de drept. C8iar si asa rolul doctrinei este important
 pentru ca solutiile pe care le propun autorii (lege eranda! sunt preluate de judecatori si legiuitori. An ambele
amilii doctrina sau avi/ul juristilor este cerut in elaborarea de acte normative.

P ,ctul normativ sau legea scrisa

An amilia romano-germana este principalul i/vor de drept.
 )egea scrisa trebuie sa intruneasca trei conditii esentiale6
- sa ie adoptata dupa o procedura speciala de catre 0arlamentB
- legea scrisa intotdeauna reglementea/a relatii sociale primare si originare (=otararile de guvern si cele
emise de organe locale toate sunt acte secundare!.
- are intotdeauna caracter normativB

Contractul normativ  e:ista in trei sensuri6 drept constitutional drept international public dreptul
muncii. An dreptul constitutional are orma tratatului de creare a ederatiei in ca/ul statelor ederale. An dreptul
international public - conventii si tratate internationale. An dreptul muncii - contracte colective de munca.

Curs Z^ 9orma juridica

42
 

Curs 1M

A. #ubiectul raportului juridic

AA. Continutul raportului juridic
AAA. ;biectul raportului juridic
AN. Faptul juridic
N. Anstitutii judiciare
NA. 0roba dreptului

DeBinitie  -aportul juridic repre/inta acea relatie sau legatura sociala dintre participanti determinati
relatie reglementata de lege si care in ca/ de nevoie poate i aparata prin apelul la orta de constrangere a
statului. Este va/ut ca un acord de vointa intre cel putin 2 participanti.
De e:emplu actul de van/are-cumparare este un raport juridic civil.
$orma de drept este o premisa a raportului juridic.
>aportul juridic are 3 elemente 6
7 subiecte  cine inc8eie cine participa la raportul juridic
7 continut  ce re/ulta din raportul juridic (drepturi Y obligatii!
7 obiect  ce se reglementea/a in raportul juridic

'. (ubiectul raportului juridic

a! conceptul de subiect
 b! capacitatea juridica  premisa capacitatii de subiect
c! clasiicarea subiectului de drept

a# C+$CE)%@ DE (%A'EC)
 9otiunea de subiect de drept a ost amplu de/batuta in literatura de specialitate
ormandu-se conceptia generala potrivit careia oamenii ie va/uti individuali ie grupati in diverse
organi/atii pot avea calitatea de subiect de drept in orice raport juridic.
0rin urmare pot i subiecte persoana i/ica sau persoanele juridice lato sensu. 0ersoanele
 juridice se compun din oameni repre/inta o creatie abstracta o ictiune juridica.
#ubiectul de drept este ie o persoana va/uta individual ie organi/ata intr-o anumita
structura care este titularapurtatoare de drepturi si obligatii i/vorate din norma de drept si care poate prin
maniestarea acordului de vointa sa participe la orice relatie sociala.

43
 

b# C,,C'),)E, %-'D'C,
0entru a putea i insa subiect de drept este necesara e:istenta capacitatii juridice.
Capacitatea juridica cunoaste maniestari dierite in ramurile dreptului. stel in dreptul civil se ace
distinctie intre capacitatea de olosinta si capacitatea de e:ercitiu.
Capacitatea de Bolosinta  repre/inta aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si
obligatii. 9e nastem cu capacitate de olosinta.
Capacitatea de eercitiu repre/inta aptitudinea unei persoane de a e:ercita drepturi si de
a e:ecuta obligatiile asumate. Capacitatea de e:ercitiu se imparte in 6
7 capacitate de eercitiu restransa - intre 1"-1I ani cand minorul poate inc8eia
acte administrative dar nu de dispo/itie cu privire la patrimoniul sau.
7 capacitate de eercitiu deplina - de la majorat si presupune aptul ca subiectul
de drept poate sta singur in justitie si poate inc8eia orice el de acte neasistat in
 primul rand acte de dispo/itie.
An dreptul constitutional distinctia dintre capacitati nu are relevanta pentru ca se vorbeste
despre capacitate electorala care presupune capacitate deplina de e:ercitiu.
Capacitatea electorala priveste drepturile politice de a alege si de a Bi ales. Dobandirea
capacitatii electorale presupune indeplinirea conditiei de varsta iar in ceea ce priveste dreptul de a i ales
legiuitorul a preva/ut o serie de conditii speciale precum cea de varsta pentru a accede in anumite unctii
sa nu ai ca/ier judiciar (adica o conditie de buna reputatie sociala!.
Din punct de vedere al teoriei dreptului capacitatea juridica  repre/inta aptitudinea
generala a unei persoane de a dobandi si e:ercita dreptul si de a-si asuma si e:ecuta obligatii.
7 capacitatea juridica generala  aptitudinea unei persoanesubiect de drept de
a intrainc8eia orice raport juridic.
7 capacitatea juridica speciala  aptitudinea unei persoanesubiect de drept de a
 participa la anumite raporturi juridice pentru care legea prevedeleaga indeplinirea
unor conditii speciale (e: 6 reducere pentru transport pentru studenti  calitatea de
student!.

c# C@,('F'C,-E, (%A'EC)E@+- 
1. 0ersoana i/ica individuala  cel mai des intalnit subiect de drept
2. #ubiecte colective

1. ersoana  poate avea 3 calitati 6

44
 

7 Cetatean - toate raporturile juridice

  7 (train - cu e:ceptia drepturilor politice
  7 ,patri6i  cu e:ceptia drepturilor politice

An ceea ce priveste categoriile de raporturi juridice in care intra persoana i/ica s-a pus
 problema determinarii legii aplicabile. #unt consacrate 2 sisteme 6
a! @e patriae - potrivit ei legea nationala se aplica tuturor cetatenilor alati pe teritoriul
acelui stat dar si cetatenilor alati in strainatate in privinta starii civile  si capacitatii
persoanei.
  b! @e domicilii  - aplicarea legii locului unde se ala subiectul respectiv. Cu toate
acestea sistemul romanesc permite si aplicarea lui le: domicilii cu caracter de e:ceptie
(de le specialia!. stel legea 1Q$1ZZ2 prevede ca le: patriae se aplica in >omania in
acele situatii in care legiuitorul nu prevede alte conditii de unde re/ulta ca in anumite
materii se poate aplica si le: domicilii (le: patriae ca lege generala!
  5ajoritatea statelor au consacrat le: patriae le: domicilii iind va/ut ca o e:ceptie (e: 6 Franta consacra
le: domicilii in trecut!.

2. (ubiectele colective 7
a# (tatul
b# ,utoritatile statului
c# ersoana juridica

a! (tatul - poate inc8eia raporturi juridice atat pe plan intern cat si pe plan international.
7 e plan intern apare ca purtator de suveranitate iar acest lucru inseamna ca statul are
dreptul de a elabora legile pe cuprinsul intregului teritoriu de a organi/a e:ecutarea legii
si de a controla respectarea acesteia.
7 e plan international statul este independent ceea ce inseamna ca este egal in
raporturile juridice pe care le inc8eie cu toate celelalte state. De asemena poate inc8eia
raporturi juridice si cu organi/atiile internationale(;9<Consiliul Europei!

 b!  ,utoritatile statale  corespun/atoare celor 3 puteri 6

5 uterea legislativa - e:ercitata de 0arlament
5 uterea eecutiva - e:ercitata de @uvern si presedinte
7uterea judecatoreasca - e:ercitata de autoritatea judecatoreasca care e ormata din
instantele judecatoresti 5inisterul 0ublic (procurorii sunt grupati in parc8ete si
 parc8etele in 5inisterul 0ublic!.
45
 

  5inisterul 0ublic nu este un organ al @uvernului (ad minister  supus cuiva!. 0rocurorii prestea/a
un serviciu (C#5!. ceste instante inc8eie raporturi juridice de putere iind titulare de putere publica.
c! ersoanele juridice  - pentru ca o structura organi/ata sa ie persoana juridica trebuie sa
indeplineasca 3 conditii 6
7 #a aiba o organi6are de sine statatoare proprie
7 #a aiba un patrimoniu (bunuri!
7 0atrimoniul sa Bie aBectat scopului organi/arii
0ersoanele juridice pot participa la orice raport juridic. #tatul si autoritatile sale pot
inc8eia raporturi de drept privat ca/ in care se comporta ca un simplu particular.

''. Continutul raportului juridic

Continutul raportului juridic   ansamblul drepturilor si obligatiilor ce re/ulta din
inc8eierea acestuia prin maniestarea acordului de vointa al subiectelor de drept.
(ubiectul de drept  purtator de drepturi subiective si de obligatii juridice.
Dreptul subiectiv   posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane de a avea o anumita
conduita de a pretinde unei alte persoane sa-i respecte acea conduita si de a apela in ca/ de nevoie la orta
de constrangere a statului. Drepturile subiective se clasiica in mai multe categorii. Cea mai importanta
clasiicare este aceea in 6
7 drepturi absolute   acele drepturi opo/abile tuturor (erga omnes!  e: 6 dreptul la
educatie libertatea constiintei dreptul la circulatie etc
7 drepturi relative  acele drepturi pe care o persoana le are numai ata de anumite
 persoane (inter partes!  e: 6 dreptul de creanta
+bligatia juridica  indatorirea pe care o are o persoana care poate consta ie intr-o
actiune ie intr-o inactiune. Cea mai importanta clasiicare este aceea in 6
7 obligatii active  indatorirea unei persoane de a a da sau a ace ceva
7 obligatii pasive   indatorirea unei persoane de a se abtine de la un anumit
comportament (a nu ace ceva!.
'''. +biectul raportului juridic
 9u trebuie conundat cu bunurile care ormea/a obiectul operatiunilor juridice.
+biectul raportului juridic il repre/inta conduita partilor care poate consta ie intr-o actiune
ie intr-o inactiune.

46
 

'R. Faptul juridic  a 3-a premisa a raportului juridic. #e clasiica in 6

7 Evenimente  acele imprejurari comise ara vointa oamenilor dar pentru care legea prevede
crearea de eecte juridice iind esentiala raportarea la lege (e: 6 catastroe naturale eruptii
vulcanice  acordare de despagubiri! . An absenta reglementarii legale in sensul de a se prevedea
 producerea de eecte juridice un simplueveniment nu poate i caliicat apt juridic.  produce
eecte juridice inseamna a crea sau a stinge drepturi si obligatii adica a modiica realitatea
 pree:istenta.
7 ,ctiunile   imprejurari produse prin vointa oamenilor ie cu respectarea legii ie ara
respectarea legii.
 actiuni licite  imprejurari create prin maniestarea de vointa a oamenilor cu
respectarea legii
 actiuni ilicite  imprejurari create prin vointa oamenilor cu incalcarea legii

<nii autori considera ca ar trebui adaugata la categoria aptelor juridice si starile. #e

considera ca starile sunt imprejurari produse atat prin vointa oamenilor (e: 6 starea de casatorie starea de
ainitate! ie ara vointa oamenilor (e: 6 starea de rudenie!.
#tare de ainitate  cumetrie (nasii!
An ceea ce ne priveste consideram ca trebuie retinute numai primele 2 categorii pentru ca
starile nu pot i clasiicate precis ca iind apte juridice.

R. 'nstitutii judiciare
1! &eoria justitiei ca serviciu public. 0rincipii de organi/are si unctionare a institutiei judiciare
  2! #istemul jurisdictional

1!  %()')', este un serviciu public. E:ista " principii 6

1. rincipiul separatiei  dubla separatie.
a. #eparatia jurisdictiilor judiciare de drept comun de cele administrative (in
>omania nu e:ista aceasta separatie!.
b. #eparatia unctiei de judecator de cea de procuror 
2. rincipiul ierar;iei jurisdictionale. E:ista 3 grade de jurisdictie. Anstantele sunt organi/ate
in mod ierar8ic iar in varul ierar8iei se ala instanta suprema. Anstantele trebuie sa se
supuna instantelor superioare.
3. rincipiul independentei si al impartialitatii. Oudecatorii sunt independenti se supun
47
 

numai legii sunt impartiali ata de e:perti ata de martori iar ata de presedintele instantei
nu e:ista decat o subordonare administrativa si dpdv al organi/arii activitatii de justitie sunt
egali (presedintele instantei nu poata sa impuna solutii!.
". rincipiul colegialitatii. )itigiile sunt judecate in complete colegiale ormate din minim 2
 judecatori. E:ista insa e:ceptia completului unic pentru litigiile usoare.

rincipii de Bunctionare
1. rincipiul egalitatii. ;rice cetatean trebuie sa aiba acces legal la un judecator (CED; art
%!.
2. rincipiul gratuitatii. Oustitia este gratuita oricine trebuie sa aiba acces gratuit la judecator
dar cu toate acestea pentru litigiile cu o anumita valoare patrimoniala legiuitorul prevede
 plata unei ta:e de timbru (cele cu contencios administrativ sunt gratuite!.
3. rincipiul neutralitatii. Oudecatorul trebuie sa se abtina de la e:primarea in public a
convingerilor si opiniilor sale politice de asemenea nu trebuie sa ie membru al niciunei
ormatiuni politice si nu trebuie sa participe la jocuri electorale.
". rincipiul continuitatii. #erviciul public al justitiei se urni/ea/a in mod continuu
neintrerupt. Cu toate acestea este reglementata vacanta judiciara (1 iulie-31 august! dar 
 pentru acele litigii cu o comple:itate deosebita se asigura permanenta pe durata vacantei. An
>omania este reglementata e:pres vacanta judiciara in alte state este preva/ut doar concediul
de odi8na al magistratilor.

2! (istemul jurisdictional
  ,. urisdictii nationale 7
a! Ourisdictii judiciare de drept comun
 b! Ourisdictii speciali/ate
  c!#istemul inaltelor jurisdictii
A. urisdictii internationale
,. urisdictii nationale
a# urisdictii judiciare de drept comun 7
- cuprind judecatoriile care asigura gradul 1 de jurisdictie si judeca toate litigiile date de lege in
competenta lor.
- apoi tribunalul (1 pe judet Y &5P! ce judeca in ond litigiile date in competenta lor precum si
apelurile sau recursurile dupa ca/ declarate impotriva sentintelor judecatoriilor. &ribunalele asigura gradul 2 de
 jurisdictie.

48
 

- Curtile de pel asigura gradul 3 de jurisdictie. Oudeca in apel apelurile date impotriva sentintelor 
tribunalelor si in recurs recursurile declarate impotriva 8otararilor pronuntate in apel de tribunale.
b# urisdictii speciali6ate 7
- litigii privind minori si amilie  &ribunalul de la Prasov
- tribunalele militare judecatorii si procurorii iind militari/ati  &5P Curtea 5ilitara Pucuresti
c# (istemul inaltelor jurisdictii 
- la nivel national Analta Curte de Casatie si Oustitie (ACCO! are competenta si in ond (ACC !
- are " sectii 6
7 (ectia ' civila - litigii civile
7 (ectia '' civila - litigii comerciale
7 (ectia penala  litigii penale
7 (ectia de contencios administrativ si Biscal
- are " complete de $ judecatori 6
7 2 in materie penala
7 celelalte in civil si contencios administrativ si iscal
- are sectiile unite care au competenta de a judeca recursurile in interesul legii (>A)!
- Anstanta #uprema judeca numai recursuri (gradul 3 de jurisdictie!. An materie penala judeca si in ond
(particularitate romaneasca! acele inractiuni comise de persoanele cu unctii oiciale in stat (ministri
 parlamentari judecatori ACCO judecatori ai CC >omania membri C#5!.

49
 

A. urisdictii internationale  judeca litigiile privind incalcarea drepturilor de catre statele membre.
  - Curtea 'nternationala de la >aga
  - Curtea Europeana a Drepturilor +mului de la (trasbourg
- An <E a ost creata Curtea de ustitie de la @uembourg. Cuprinde 3 instante
7 Curtea de ustitie propriu!6isa - judeca litigii privind principiile dreptului comunitar
 precum si litigii privind intrebarea preliminara (c8estiunea judiciara B cand au dubii ac o
intrebare cum se interpretea/a acest drept comunitar!
7 )ribunalul %niunii Europene - judeca litigii privind marca comunitara precum si
dreptul concurentei comunitare
7 )ribunalul Bunctiei publice - judeca litigii privind unctionarii europeni.

R'. roba dreptului

1.  9otiune. Amportanta. Clasiicare.
2. #isteme probatorii
3. ;biectul probei
4. #arcina probei
5. 5ijloacele de proba

1# $otiunea de proba a ost deinita dierit atat in dreptul civil cat si in dreptul penal. ;pinia majoritara
este insa ca proba repre/inta posibilitatea de a demonstra e:istenta unei apte imprejurari precum si
re/ultatele produse de acestea prin olosirea mijloacelor speciice care sa conduca la dovedirea lor.
Discutia care a starnit controverse a ost aceea daca trebuie sa includem in deinitia probei si mijloacele
de probe. ;pinia majoritara este ca da.
  'mportanta. 0robele sunt esentiale pentru ca stabilesc adevarul in cau/a contribuind astel la corecta
aplicare a legii.
  ClasiBicare
probe directe – care conduc nemijlocit la solutionare sau la dovedire
probe indirecte – care demonstrea/a prin intermediul altor circumstante imprejurarea de
dovedit
 probe pertinente  care au legatura cu cau/a
 probe concludente  care solutionea/a cau/a
2# (isteme probatorii 
50
 

 sistemul acu6atorial H sistemul probei morale ! administrarea probelor se ace de catre parti.
Oudecatorul solutionea/a cau/a e:clusiv pe ba/a probelor aduse de parti in ata sa avand un rol
 pasiv. cest sistem se aplica mai mult in amilia dreptului anglo-sa:on.
 sistemul inc;i6itorial H sistemul probei legale ! administrarea probelor revine
 judecatoruluiprocurorului. Oudecatorul are un rol activ este obligat prin lege sa dispuna toate
masurile necesare pentru alarea adevarului in cau/a. Dispune eectuarea de e:perti/a de comisii
rogatorii (compuse din judecatori care se deplasea/a la martori!. cest sistem este aplicabil in
amilia romano-germanica.
Cele 2 sisteme pot i combinate.
3# +biectul probei  ce trebuie dovedit. >epre/inta acele apte juridice acte juridice imprejurari necesare
 pentru solutionarea cau/ei.
An dreptul civil se dovedesc apte juridice si acte juridice.
An dreptul penal se dovedesc apte juridice.
E:ista anumite categorii de apte care nu trebuie dovedite - Baptele de notorietate aptele recunoscute
de parti unanim admise.

/# (arcina probei  cine trebuie sa dovedeasca. >evine reclamantului dar e:ista si e:ceptii (de e:emplu
daca paratul ace o airmatie trebuie s-o dovedeasca! - ,ctori incumbit probatio
An dreptul penal sarcina revine organelor judiciare iar paratul are pre/umtia de nevinovatie.

$! ijloacele de proba
  1. roba literala  inscrisurile 6 autentice  emise de autoritatea statala
electronice  cu sau ara semnatura electronica
  private
  2. roba testimoniala - cu martori - consta in declaratiile acestora
3. Eperti6e 6 criminalistice (legata de sange urme papilare! inormatice balistice contabile
topograice
  /. Constatari te;nico!stiintiBice asupra obiectelor de probat.
 9u e:ista o ierar8ie a probelor aplicandu-se principiul coroborarii probelor.

Cursul 11

51
 

,ctele juridice

'. 9otiune si clasiicare
''. Caracteristici ale actului juridic in dreptul privat
'''. Caracteristici ale actului juridic in dreptul public si international

'. $otiune si clasiBicare

• $otiune

Drepturile subiective element de continut al raportului juridic au 2 surse de creare6

  1. ctele juridice
  2. Faptele juridice
(Drepturile subiective i/vorasc din apte juridice!
1. An ceea ce priveste actele juridice spre deosebire de alte acte legislative (codul civil german! care se ocupa de
actul juridic in general legiuitorul roman  a preluat modelul rance/ astel ca si noul cod civil intrat in vigoare
la 1 oct 2Q11 nu contine o teorie generala a atului juridic si reglementea/a materia contractelor  dar dispo/itiile
 privitoare la conracte sunt aplicabile actelor juridice in general.
An noul cod civil separat de contracte e:ista % articole consacrate actului juridic unilateral si anume6 132"
-^132Z unde intalnim o deinitie a actului unilateral precum si preci/area ca fDispo/itiile legale privitoare la
contracte se aplica in mod corespun/ator actelor unilaterale.f(132$!.
'ntr!o deBinitie simpla actul juridic ^ maniestarea de vointa a unei persoane in scopul de a produce eecte
 juridice.
 Din aceasta deinitie re/ulta 2 elemente esentiale6
- actul juridic este un act de vointa al uneia  mai multe persoane (este un act dorit de om!
-actul juridic produce eecte juridice (de aceea se si numeste fjuridicf- eecetele pe care le produce sunt
 preva/ute de lege!
An general eectele juridice constau in crearea de drepturi subiective sau constatareatransmitereastingerea
unui drept.
An ca/ul actului juridic civil acetse eecete constau in crearea modiicarea sau stingerea unui raport juridic.
cest lucru distinge actul juridic civil de alte acte din alte ramuri. (e:6 actul administrativ!

52
 

Concret7 Eectele actului juridic constau ie in intentia de van/are-cumparare a unui bun sau inseamna donatia
unui buninc8irierea luiprestarea unui serviciu publiceectuarea de lucrari publice.
Eectul juridiceectul de drept este ceea ce doresteurmareste in deplina libertate si in mod constient autorul
actului.
 In doctrina france!ase sublinia/a ca eectul juridic nu este doar obiectul actului  ci scopul pe care il cauta
autorul actului. nu doar constiinta obiectiva a actului ci inalitatea urmarita de autor. An ca/ul actelor juridice
eectele se produc cu intentie pe cand in ca/ul aptelor juridice eectele se produc ara intentia autorului. 0rin
urmare actul juridic este un act intentional(intotdeauna-^nu e:ista act juridic ara intentie!.Eectele juridice
sunt cunoscute  sunt dorite cautate a se produce prin anticipatie .
$otiunea de act juridic comporta intr-o distinctie intre 6
a#negotiuni ( operatiunea in sine pe care o persoana doreste sa o aca din care re/ulta consecinteeecte juridice
in ba/a legii!
b#instrumentiuni (documentul scris ce incorporea/a negotiuni operatiunea juridica dorita ^ e:6
donatievan/arecumparareB si care ajuta la proba actului!

• ClasiBicare

'n teoria generala a dreptului" actele juridice se clasiBica dupa 3 mari criterii7
,! Dupa numarul partilor 7
-unilaterale ^ sunt re/ultatul unei singure vointe (un singur emitent al actului!
An dreptul public e:ista numeroase acte unilaterale6 acte de numire intr-o unctie publicaB diverse autori/atii
administrative (certiicat de urbanismautori/atie de constructiedemolare!
An dreptul privat actele unilaterale sunt de asemenea numeroase 6 testamentul oerta de a contracta (oerta de
van/are inc8iriere! .
-bilaterale/multilaterale ^ sunt re/ultatul vointei a doua sau mai multe persoane( acest tip de acte se numesc
contracte! An general au eecte finter partesf(sunt individuale! dar e:ista si contracte normative(cum sunt
contractele colective de munca!care sunt reglementate integral sau partial de legiuitor.
A# Dupa gravitatea eBectelor
conservare^actele de mentinere de consolidare si de prevenire a pierderii unui drept (e:6 intreruperea
termenului prescriptiei inscrierea unei ipoteci somatia de plata!
administrare^ actele de gestionare curenta a bunului(aici intra culegerea ructelor bunului incasarea
c8irieiadaugarea de imbunatatiri eectuarea de reparatii ale bunului!
dispo!itie^cele mai grave acte pentru ca ele angajea/a viitorul patrimoniuluiB sunt acele acte care au ca eect
ie scoaterea bunului din patrimoniu (alienareainstrainarea bunului-prin van/are-cumparare donatie! ie prin
grearea bunului cu o sarcina reala.

53
 

0rin urmare actele de dispo/itie nu sunt obligatoriu legate de ideea instrainarii bunului (van/are-cumparare
donatie grearea cu o ipotecagaj al unui bun!
gaj pt. bunurile mobile (amanet!
ipotecapt. bunurile imobile
C# Dupa scopulHinteresul urmarit
#e mai numeste in literatura rance/a si fcriteriul economiei generale al operatiunii reali/ate de autorul actuluif.
Concret este vorba de interesul urmarit de parti in momentul inc8eierii actului.
-cu titlu oneros^ sunt acele acte in care ambele parti urmaresc obtinerea unui olos patrimonial (e:6 van/area-
cumpararea unui bunB van/atorul este interesat sa primeasca pretul pentru bunul sau iar cumparatorul este
interesat sa primeasca proprietatea bunului in sc8imbul pretului platitB alte e:emple 6 contractul de
inc8irieielucatiune contractul de renta !
-cu titlu gratuit ^ acele acte in care doar una dintre parti primeste un olos patrimonial ara a i se oeri
celeilalte nimic in sc8imb (e:6 donatie mercenar!
''. Caracteristici ale actului juridic in dreptul privat
 9oul cod civil prevede in art. 11Z patru conditii esentiale pentru inc;eierea unui contract dat care sunt
aplicabile pentru inc8eierea unui act juridic6
1. Capacitate juridica
2. Consimtamant
3. ;biect determinat si ilicit
". Cau/a licita si morala
1 # Capacitatea juridica^ atitudinea unui subiect de drept de a avea drepturi si obligatii de a inc8eia acte
 juridice
E:ista 2 categorii de persoane care 9< pot inc8eia acte juridice6
-minorii (sub 1" ani!
-inter/isul judecatoresc

5inorii intre 1"-1I ani pot inc8eia acte juridice dar cu incuviintarea parintilortutorelui. ctele inc8eiate sunt de
conservare administrare a patrimoniului si acte de dispo/itie oarte simple(noutate in codul civil!. --^
capacitatea de e:ercitiu restrans.
2# Consimtamantul ^ 8otararea unei parti de a inc8eia un act juridic B 8otarare maniestata in e:terior.
 cesta trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii6
54
 

a! sa e:iste
 b! sa ie e:primat de o persoana cu discernamant
c! sa ie e:primat cu intentia de a produce eecte juridice
d! sa ie e:teriori/at
e! sa ie neviciat  integru
 $xplicatie (pentru fiecare punct in parte)

a# Eistenta
&rebuie sa aibe o e:istenta reala adica sa vina de la o parte contractanta.
b# Discernamantul
#e considera ca a provenit de la o persoana cu discernamant daca este e:primat de o persoana cu o deplina
caacitate de e:ercitiu. 5inorii cu capacitate restransa (1"-1I ani! se considera ca au discernamantul in
ormare.#e considera ca nu au discernamant persoanele din 2 catergorii6
-minorii sub 1" ani
-inter/isul judecatoresc (alienat mintal etc!
c# EBectele juridice
Consimtamantul produce eecte juridice ca o consecinta a maniestarii de vointa de a-si asuma re/ultatele
actului juridic inc8eiat.
Consimtamantul 9< produce eecte juridice in urmatoarele situatii6
i# daca maniestarea de vointa a ost acuta in gluma (joc anti cau/a!
ii# sa nu ie acuta sub conditie pur contestativa (fma oblig daca vreauf!
iii# maniestarea de vointa a ost prea slaba creand indoieli asupra aptului ca partea doreste sa inc8eie actul
 juridic
iv# maniestarea de vointa s-a acut cu o anumita re/erva psi8icapsi8ologica - re/ervatio mentalis (este ca/ul
actului ictiv!

d# Eteriori6area
 0artile au deplina libertate sa-si stabileasca atat actul juridic(operatiunea pe care si-o doresc sa o inc8eie! adica
sa determine ondul consinutul actului cat si orma acestuia B Este principul consesnualismului conorm caruia
 partile sunt libere sa-si aleaga orma de e:teriori/are a maniestarilor de vointa.

55
 

Contractele pot i consesnuale atunci cand inc8eierea lor e valabila prin reali/area consensului acordului de
vointa. Ele pot si solemne atunci cand inc8eierea lor e supusa ormei autentice. 0ot i contracte reale atunci cand
se cere remiterea bunului. (e:6 contractul de imprumut!
5aniestarea de vointa poate i e:teriori/ata e:pres sau implicit. An ca/ul actelor solemne se cere insa ca
e:teriori/area sa ie e:presa.
E:teriori/area tacitaimplicita re/ulta din anumite gesturiapte neindoielnice (e:6 acte de conservare a
mostenirii care arata acceptarea acestora!.
E:teriori/area poate i acuta verba in scris sau prin aptele indoielnice. An doctrina s-a pus problema daca
tacerea are valoare juridica. >aspunsul este 9< cu 3 e:ceptii6
-daca legea prevede e:pres acest lucru (prin lege!
-potrivit obiceiului /onei
-prin vointa partilor daca acestea atribuie tacerii o anumita semniicatie juridica

e# 'ntegritate neviciere#
)egiuitorul roman a retinut viciile de consimtamant6 dolul" eroarea" violenta" le6iunea.
!Eroarea:UEste alsa repre/entare a reali/atii cu oca/ia inc8eierii actului juridic
0oate i6
-error in substantiam (cand poarta asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului
-error in personam (asupra calitatii persoanelor contractante!
#e mai clasiica si in6
-eroare de apt^ poarta asupra unor imprejurari  unor circumstante e:istente la inc8eierea actului
-eroare de drept^ poarta asupra continutului unei dispo/itii legale(a unei norme judice!
!Dolul^ determinarea unei persoane de a inc8eia n act juridic prin olosirea de mijloace viclene
Concret6 inducerea in eroare a unei persoane cu scopul de a o ace sa inc8eie actul juridic.
0oate i6
-principal^ cand priveste elemente esentiale importante pentru inc8eierea actului.
-secundarincidental^ cand poarta asupra unor elemente nedeterminate.
!Riolenta^ amenintarea unei persoane cu un rau care produce o temere temere ce o determina sa ince8ie actul
 juridic pe care altel nu l-ar i inc8eiat.
ceasta poate consta intr-o constrangere i/icapsi8ica6
56
 

-violenta i/ica ^ cand se reera laintegritatea persoane sau a bunurilor sale

-violenta morala^cand priveste onoarea demnitatea unei persoane sau a amiliei sale
-@e6iunea^disproportia vadita de valoare intre 2 prestatiicontraprestatii cu oca/ia inc8eierii actului juridic.
Concret6 un prejudiciu material pe care il suera una din parti din cau/a valorii disproportionate a
contraprestatiei lor actului juridic e:istente la momentul inc8eierii actului.
Niciile de consimtamant se sanctionea/a cu anularea actului

3# +biectul actului
>epre/inta conduita partilor(actiuniinactiuni! care re/ulta din actul juridic inc8eiat.
 An 9oul Cod Civil (art 122$! stabileste conditiile pe care trebuie sa le indeplineaca obiectul6
a!sa e:iste
 b!sa ie determinatdeterminabil
c!sa ie licit (sa nu incalce legeamorala!
/# Cau6a actului
Este obiectivul partilor. Este un element de validitate a actului juridic.Este reglementata in art.123$ din 9oul
Cod Civil unde intalnim conditiile pe care aceasta trebuie sa le intruneasca6
a!#a e:iste
 b!#a ie licita si morala
(anctiunea pentru nerespectarea celor " condtii de validitate a actului juridic(condtii ce se cer a i intrunite
cumulativ! este nulitatea relativa sau nulitatea absoluta.
An ca/ul unui interes general^ nulitatea absoluta
An ca/ul unui interes privat^ nulitate relativa.

57
 

'''. Caracteristici ale actului juridic in dreptul public si dreptul international

An dreptul administrativ actele juridice au orma actelor administrative si a contractelor. (in dreptul rance/
aceste contracte tin tot de dreptul privat!.
ctele administrative sunt unilaterale atunci cand sunt emise de o singura autoritate administrativa.
Doctrina si jursiprudenta rance/a au admis ca sunt acte administrative si actele care emana de la un organism
 privat care e:ercita un serviciu public administrativ. (e:6 actele unor undatii care prestea/a uns erviciu
cultural!.
ctele administrative unilaterale pot i cu caracter individual si caracter normativ.
-ctele normative dau e:presie vointei generale concreti/ate intr-o lege.
-ctele individuale sunt 6denumire intr-o unctiediverse autori/atii.
ctele administrative au ca principal scop organi/area legii. #unt acte secundum legem care de/volta
dispo/itiile primare din legi.
(e mai clasiBica in7
-acte individuale^ sunt emise de o singura utoritate (ordinele ministrilor  preectului dispo/itia primarului!
-acte colective^ sunt emise de mai multe autoritati sau o autoritate colectiva( ;@ ;<@ acte emise de
ministere care ac obiect comun!
An ceea ce privetse administratia publica aceatsa 9< are drept de optiune intre actele individualecolective.
,ctele unilaterale presupun de regula o singura maniestare de vointa(din partea unei singure autoritati! e:ista
autori care sustin ca maniestarea de vointa poate proveni indierent daca e vorba de autoritate
individualacolectiva.
,doptarea actelor unilaterale administrative ecaracteri/ata de absenta ormalismului  in sensul ca nu se cere
nicio orma sau procedura speciala (legea prevede cum se inc8eie actul!.
An dreptul international public contractele administrative sunt re/ultatul a cel putin 2 vointe si intotdeauna una
dintre parti este o autoritate publica... .... .... este reglementat de o norma juridica si contine dispo/itii
e:orbitante(derogatorii de la dreptul comun!.
0rin contracte administratia publica poate deroga un serviciu public. stel o persoana privata poate distribui
apa potabilaB se poate ocupa de gospodarirea comunala.

58
 

An dreptul international public actele juridice sunt tratatele internationale (care sunt acte inc8eiate intre2 mai
multe stateB obiectul lor 6 stabilirea de reguli intre state dar si crearea de organi/atii internationale crearea unei
ordini juridice speciale-e:6 a <E!
&ratatul se mai numeste si conventie acord carta. &ratatele pot i6
-bilaterale ^ acordurile inc8eiate intre 2 state
-multilaterale^ in care iecare stat stabileste conditii in inc8eierea tratatului
An ca/ul <E sunt tratatele constitutive care ormea/a dreptul comunitar originar. doptarea de acte de catre
institutiile <E a dus la crearea dreptului comunitar derivat(este vorba de acte normative comunitare ce deriva
din dreptul originar unitar-^ e:6>egulamentele sunt direct aplicabile dreptului intern directivele trebuie
transpuse printr-o lege nationala in dreptul intern recomandari care contin norme!
An dreptul international public e:ista si acte juridice ... (actul de constatare a e:istente unui statguvern nou!.
E:ista si acte colective(re/olutiile trimise de consiliul de securitate al ;9<.

Curs 12
rocedura

A. 9otiuni de procedura civila

1. ctivitatea partilor 
2. ctivitatea judecatorului
AA. 9otiuni de procedura penala
1. Fa/a urmaririi penale
2. Fa/a judecatii

I. $otiuni de procedura civila

1. ,ctivitatea partilor

An procesele civile partile se numesc reclamant  si parat. 0entru a se putea adresa judecatorului ele
trebuie sa introduca o actiune in justitie.
Codul de procedura civila republicat cu modiicarile si completarile ulterioare prevede in articolul 1MN"
alin.1  ca Voricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa Baca o cerere inaintea
instantei competenteV.
ctiunea in justitie nu trebuie conundata cu libertatea sau cu dreptul de acces la justitie si la
 judecator. An doctrina rance/a se arata ca actiunea in justitie nu trebuie conundata nici cu cererea in justitie
 pentru ca cererea in justitie repre/inta actele de procedura care se ac in cadrul procesului. An doctrina
romaneasca si dreptul romanesc notiunea de actiune in justitie si cea de cerere in justitie sunt sinonime.

Conditiile actiunii in justitie sunt interesul si calitatea.

59
 

 'nteresul nu se poate actiona in justitie decat daca e:ista un interes al persoanei care doreste sa aca
cererea de c8emare in judecata. Anteresul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii6
- sa ie legitim 
- interesul trebuie sa ie nascut si actual e:6 actiunea in evaluarea prejudiciului se va
respinge daca prejudiciul este ipotetic eventual!
- interesul trebuie sa ie direct si personal. Fiecaruia ii revine sarcina sa-si apere interesele
drepturile sale preva/ute de lege.

 Calitatea are un sens general si un sens special.

- sensul general repre/inta titlul in ba/a caruia actionea/a o persoana (nume personal ie
este creditor ie e platitor mostenitor parinte!
- sensul special repre/inta posibilitatea de a actiona in justitie care este re/ervata numai
 pentru anumite persoane care au o calitate speciala (e:6 intentarea actiunii de divort
 presupune calitatea de sotB actiunea de tagaduire a paternitatii (contestarea paternitatii!
 poate i introdusa numai de sotul mamei!

; actiune civila poate i introdusa si in cadrul procesului penal desc8i/andu-se astel latura civila a
 procesului penal. stel se poate ormula o actiune civila in despagubire pentru repararea prejudiciului savarsit
de autorii inractiunii sau de inculpat si suerit de partea vatamata sau victima inractiunii (e:6 cel ce
accidentea/a trebuie sa-i plateasca spitali/area prejudiciul moral!. ctiunea in despagubire se poate introduce si
separat in procesul penal.

2. ,ctivitatea judecatorului

ctul de sesi/are este procedura inaintea primei instante. #esi/area instantei se ace numai dupa
indeplinirea procedurii prealabile daca legea prevede e:pres acest lucru.
>eclamantul ormulea/a o cerere de c;emare in judecata ce repre/inta actul de sesi/are. Ea trebuie
sa cuprinda mai multe elemente6

1! datele personale ale reclamantului

2! datele repre/entantului partilor in proces
3! obiectul si valoarea cererii si valoarea patrimoniala
"! motivele de apt si de drept ale c8emarii in judecata
$! probele pentru iecare capat de cerere

Antr-o actiune in justitie pot sa e:iste mini!cereri in cererea mare.

0aratul se apara printr-o intampinare" care trebuie sa cuprinda6

1! datele sale personale

2! e:ceptiile de procedura pe care vrea sa le invoce
3! raspunsurile sale la toate capetele de apt si de drept ale cererii
"! probele in apararea sa

tunci cand paratul la randul lui emite pretentii in contra reclamantului actul pe care il intocmeste
se numeste cerere reconventionala. An acest ca/ cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca aceleasi
conditii ca si cererea de c8emare in judecata.
Cererea se inregistrea/a la instanta se ormea/a dosar si se reparti/ea/a aleatoriu unui complet de
60
 

 judecata de calculator.
)a primul termen de judecata la inceputul sedintei poate i amanata cau6a. 0resedintele
completului desc8ide suspenda sau ridica sedinta si da cuvantul mai intai reclamantului iar apoi paratului.
poi presedintele completului cere e:plicatii partilor in legatura cu motivele de apt si de drept ale cererii de
c8emare in judecata.
An sistemul nostru de drept judecatorul are un rol activ  ceea ce inseamna ca este obligat sa
oloseasca toate mijloacele legale in scopul alarii adevarului.
Cererea de c;emare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau paratului"
obiectul ei sau semnatura este nula.
0rima /i de inatisare este cea in care partile legal citate pot pune conclu/ii. 0artile au obligatia sa
urmareasca de/voltarea si inali/area procesului. 0rin urmare partile trebuie sa aca toate actele de procedura in
conditiile legii sa-si e:ercite drepturile procesuale sa-si probe/e pretentiile si apararile.
An ceea ce priveste motivele de apt si de drept judecatorul cere partilor eplicatii. De asemenea
cere sa puna in de6batere orice imprejurare de apt si de drept c8iar daca nu sunt mentionate nici in cererea de
c8emare in judecata nici in intampinare.
Oudecatorul si partile pot pune intrebari martorului si e:pertilor prin intermediul presedintelui
completului. An litigiile in care se prevede procedura medierii judecatorul va invita partile la o sedinta de
inormare cu privire la avantajele olosirii procedurii de mediere. >ecomanda daca este ca/ul recurgerea la
mediere. Cu toate acestea medierea nu e obligatorie pentru parti.
Oudecatorul se pronunta mai intai asupra eceptiilor de procedura apoi asupra eceptiilor de Bond
care daca sunt admise nu se va mai intra in solutionarea ondului. Dupa solutionarea e:ceptiilor invocate daca
au ost respinse se va de/bate ondul. poi se spun conclu6iile de catre parti. Oudecatorul deliberea/a apoi se
pronunta6 ie admite actiunea ie o respinge.

0artea nemultumita poate recurge la apel. pelul se poate declara la 10 6ile de la data comunicarii
sentintei.
0artile in apel se numesc apelant (poate i reclamantul sau paratul! si intimant (poate i reclamantul
sau paratul! in unctie de cine e nemultumit si declansea/a apelul.

Cererea de apel trebuie sa cuprinda6

1! datele personale
2! 8otararea atacata
3! probele
"! semnatura

otivele de Bapt  cuprind o descriere succinta a ceea ce s-a intamplat. Oudecatorul veriica in
limitele cererii de apel stabilirea situatiei de Bapt si legalitatea in aplicarea legii.
Daca se constata e:istenta unor motive de ordine publica acestea se invoca din oiciu.
Oudecatorul de apel poate incuviinta reacerea sau completarea probelor deja administrate si in
 plus poate sa incuviinte/e probe noi. De asemenea prin 8otararea pe care o pronunta poate pastra sau sc8imba
total sau partial 8otararea atacata insa trebuie sa respecte regula potrivit careia apelantului nu i se poate
crea o situatie mai grea in propria cale de atac" decat cea din ;otararea atacata" din situatia de la Bond.
#olutionarea sau de/legarea problemelor de drept de catre judecatorul de appel plus necesitatea
administrarii unor probe noi sunt obligatorii pentru judecatorul de ond. Daca se admite apelul se poate casa
8otararea - Bie total" Bie partial.
Daca este necesara rejudecarea readministrarea probelor se casea6a cu trimitere adica se trimite
inapoi la instanta inerioara sa ie judecata din nou.

0artea nemultumita poate declara recurs. >ecursul se e:ercita pentru motive de drept nu pentru
61
 

apte.
0artile se numesc recurent  si intimat.
&ot in 1$ /ile se depune cererea de recurs. Cererea de recurs trebuie sa cuprinda6

1! datele personale ale recurentului

2! 8otararea atacata
3! motivele de nelegalitate si de/voltarea lor 
"! semnatura partilor 

otivele de recurs pot i de/voltate ulterior prin metode separate.

)a judecarea recursului presedintele da cuvantul partilor dupa citirea raportului cau/ei. u loc
de/baterile se spun conclu/iile apoi completul deliberea/a si se pronunta " recursul putand sa Bie admis sau
respins. Daca se admite 8otararea atacata se casea/a total sau partial. Casarea poate i cu trimitere ca la apel.

II. $otiuni de procedura penala

0rocesul penal are doua a/e6 Ba6a urmarii penale (secreta! si Ba6a judecatii (publica!.

1.Fa6a urmaririi penale

<rmarirea penala se eectuea/a de procurori si organe de cercetare penala.

#esi/area se ace prin plangere penala sau din oBiciu.

#olutiile care vor i date in a/a urmarii penale vor i6

1! neinceperea urmarii penale

2! inceperea urmaririi penale
3! scoaterea de sub urmarirea penala
"! incetarea urmaririi penale
$! clasarea cau/ei

tunci cand se stabileste vinovatia invinuitului sau inculpatului se intocmeste rec;i6itoriul  actul
de trimitere in judecata si totodata de sesi/are a instantei.

62
 

2.Fa6a judecatii

An a/a judecatii judecatorul veriica temeinicia acu/atiilor procurorului.

(arcina probei revine acu/arii inculpatul bucurandu-se de pre6umtia de nevinovatie. >eclamantul
trebuie sa dovedeasca vinovatia. An ca/ de probe care nu dovedesc clar vinovatia dubiul proBita inculpatului
(in dubio pro reo! (reglementat in L 9oul Cod de 0rocedura 0enala M!
Oudecatorul administrea/a probe la cererea procurorului a partii vatamate sau din oiciu. 0robele din
oiciu se administrea/a atunci cand judecatorul considera ca acest lucru e necesar pentru ormarea convingerii
lui intime. Dupa de/bateri se pun conclu/ii completul deliberea/a iar apoi se pronunta.
0artea nemultumita procurorul sau inculpatul pot declara apel. pelul se ormulea/a atat pentru
motive de drept cat si pentru motive de apt. Oudecatorul poate readministra probele administrate la prima
instanta. De asemenea poate administra probe noi. El este obligat sa veriice 8otararea atacata sub toate
aspectele de Bapt si de drept. pelul poate i admis sau respins.
Daca apelul este admis 8otararea se casea/a total sau partial. Casarea poate i cu trimitere  sau
retinere. Daca se respinge apelul inseamna ca 8otararea este corecta.

0ersoana nemultumita poate declara recurs. >ecursul se judeca numai pentru motive de drept
competenta materiala.
Daca se admite 8otararea va i casata - ie cu trimitere ie cu retinere. Daca se respinge 8otararea
se mentine - inseamna ca e legala.

An ceea ce priveste caile etraordinare de atac L 9oul Cod de 0rocedura 0enala M modiica caile
de atac astel nu mai e:ista calea ordinara obiectiva de atac a recursului. Analta Curte de Casatie si Oustitie va
 judeca apelurile declarate impotriva 8otararilor curtilor de apel cand acestea judeca in prima instanta precum si
apelurile impotriva 8otararilor sectiei penale a ACCO cand aceasta judeca in prima instanta.
L 9oul Cod de 0rocedura 0enala M introduce o noua cale e:traordinara de atac6 recursul in casatie.
#e e:ercita numai la ACCO. ;biectul lui il repre/inta asigurarea unei practici unitare la nivelul intregii tari.
#e poate e:ercita numai pentru motive de drept. L 9oul Cod de 0rocedura 0enala M mentine caile de atac
etraordinare" contestatia in anulare si revi6uirea.
-evi6uirea cuprinde un motiv nou si anume se poate e:ercita atunci cand 8otararea s-a pronuntat
in ba/a unei legi declarate ulterior neconstitutionala iar 8otararea judecatoreasca este deinitiva si eectele
incalcarii dispo/itiilor constitutionale continua sa se produca.
#e mentine si contestatia in anulare care se ormulea/a pentru anularea unor 8otarari deinitive
 pronuntate cu anularea normelor procesuale.
De asemenea este mentinut si recursul in interesul legii.
0e de alta parte L 9oul Cod de 0rocedura 0enala M mai reglementea/a posibilitatea pronuntarii
unui nou tip de 8otarare si anume ;otararea prealabila pentru re/olvarea unei probleme de drept. stel
instantele inerioare se pot adresa Analtei Curti pentru a pronunta o astel de 8otarare. Este similara intrebarii
prejudiciareHpreliminare din dreptul comunitar cand instantele nationale din cele 2 de state membre ale <E
se adresea/a Curtii de Oustitie a <E din )u:embourg. Anstanta Europeana interpretea/a dreptul comunitar astel
incat acesta sa ie aplicat in mod unitar de catre statele membre.
De asemenea recursul in interesul legii se mentine si nu are acelasi obiect ca recursul in casatie.
Anstanta suprema isi mentine misiunea de a asigura o interpretare unitara a legii astel incat aplicarea acesteia sa
ie identica pe intregul teritoriu national.

63