Concepte fundamentale al S si D

1. Consideratii privind rolul stiintei. Sistemul Stiintelor sociale Stiinta reprezinta un sistem de cunostinte si experiente despre natura, societate si gindire, ca urmare a utilizarii unor metode de cercetare proprii, si materializate in notiuni, concepte, categorii, principii si functii confirmate de practica. Pentru ca un ansamblu de cunostinte sa dobindeasca statutul de stiinta, acesta trebuie: 1. Sa dispuna de un domeniu de cercetare bine delimitat si de un obiect de cunoastere; 2. Sa posede un limbaj propriu format si perfectionat, bine conturat si definit; 3. Sa opereze cu un sistem specific de notiuni, concepte, categorii, principii si legi; 4. Sa posede o metodologie proprie de cercetare; . Sa posede ipoteze formulate si teorii bine fundamentate care permit sa explice aspectele specifice domeniului cercetat; !. Sa dispuna de intreg arsenal de mijloace si metode care ar permite elaborarea de predictii, inclusi"e de o configurare a unei retrospecti"e asupra domeniului specific; #. Sa posede disponibilitatea de a integra ino"atiile in propriul s$stem explicati"; %. Sa exprime limpede enunturi "eridice cu pri"ire la ino"atiile in domeniul propriu de cercetare. Stiintele sociale pot fi: Stiinte de tip nomotetic & care au ca obiect de studio acti"itatile umane si isi propun stabilirea legilor si relatiilor functionale ale acestora. 'n cadrul lor se utilizeaza obser"arile sistematice, experimentele, studiile statistice etc.(in acestea fac parte: economia politica, psi)ologia, sociologia, demografia, ling"istica etc. Stiinte istorice stiintele care&si propun reconstituirea si interpretarea trecutului; Stiinte juridice stiintele care delimiteaza lumea dominate de norme, obligatii si atributii, studiaza aspectele normati"e ale acti"itatii umane. Stiintele juridice fac parte din categoria stiintelor sociale umanistice, spre deosebire de stiintele naturii, care au ca obiect de studiu natura. Obiectul stiintei juridice il constituie studierea dreptului, a fenomenului juridic in toata complexitatea sa: dreptul ca ansamblu de norme, drepturile subiecti"e, relatiile juridice si ordinea de drept din societate, constiinta juridical, corelatia stat&drept. 2. Teoria S si D ca un sistem al cunostintelor generalizate despre sata si drept *iind o stiinta generalizatoare pentru intreg sistemul de stiinte juridice, +eoria generala a dreptului formuleaza definitia statului, dreptului, celelalte concepte si categirii specifice relatiilor juridice a societatii, cum ar fi categoriile de norma juridical, iz"or de drept, raport juridic, raspundere juridica, s$stem de drept, legalitate, ordine legala etc. Prin analiza subiectului sau specific, +eoria generala a dreptului urmareste organizarea sa logica, coordoneaza si sistematizeaza cunostintele intr&un cadru asigurat de limbajul specific stiintelor juridice de ramura ca stiinte particulare ce studiaza domenii relati"e inc)ise, de unde si definirea lor ca stiinte structurale. +otodata, +,( ca stiinta se deosebeste de +,( ca disciplina de studio. -a stiinta, +,( cuprinde un intreg spectru de cunostinte referitoare la obiectul de studio, adica tot ce se cunoaste pina in present despre legitatile aparitiei, e"olutiei si functionarii dreptului. -a disciplina de studiu, ea selecteaza insa numai o parte din material teoretica, expusa in cele mai accesibile forme in literature de specialitate si in cadrul orelor de studii, astfel ca sa asigure minimul necesar de cunostinte in conformitate cu sarcinile pregatirii cadrelor juridice. .biectul acestei discipline "a fi, asadar, ceea ce este comun pentru toate ramurile de drept, in orice timp si in orice loc. 3. Notiunea TG a S siD +eoria general/ a statului 0i dreptului este o disciplin/ introducti"/,fundamental/, de sintez/ 1n jurispruden2/. 3a are o importan2/ primordial/ 1n preg/tirea juri0tilor de calificare superioar/. +eoria general/ a statului 0i dreptului: 14 3ste o 0tiin2/ introducti"/, deoarece ne cunoa0tem cu no2iunile, categoriile, principiile, conceptele ini2iale al 0tiin2ei juridice 1n ansamblu, ajut5ndu&ne astfel s/studiem 0tiin2ele juridice de ramur/.(e aici, rezult/ ca f/r/ cunoa0terea teoriei statului 0i dreptului este imposibil/cunoa0terea 0tiin2elor juridice de ramur/. 24+eoria statului 0i dreptului este o 0tiin2/ general/ 1n sistemul 0tiin2elor juridice de ramur/, deoarece ea cerceteaz/ problemele comune pentru aceste 0tiin2e. 34+eoria statului 0i dreptului se prezint/ ca o 0tiin2/ de orientare metodologic/,deoarece ea elaboreaz/ teze teoretice cardinale ce ne orienteaz/ la solu2ionarea problemelor 1n 0tiin2ele juridice de ramur/. Studiind disciplina 1n cauz/, studentul trebuie s/ 1nsu0esc/ anumite cuno0tin2e,s/&0i formeze unele deprinderi, s/ opereze cu no2iuni, categorii, principii, legit/2i pri"ind astfel de fenomene sociale 0i politice specifice,

precum sunt statul 0i dreptul.Studentul "a con0tientiza arta de a face analiza unor doctrine 0i teorii pri"ind statul 0idemocra2ia de azi, statului de drept, su"eranit/2ii 0i independen2ei 6epublicii7oldo"a, elementele normei juridice, etc +eoria statului 0i dreptului cuprinde partea conceptual/ 8filozofic/4 prin care0tiin2a juridic/ judec/, explic/ 0i modific/ realizarea juridico&statal/. -onc)idem, c/ necesitatea teoriei statului 0i dreptului este solicitat/ at5t de necesit/2ile teoretice, c1t0i de cele practice, iar scopul teoriei statului 0i dreptului este de a 1mbog/2i 0iintensifica cunoa0terea teoretic/ 0i practic/ a statului 0i dreptului. . !storicul aparitiei si constituirii TGSD 9pari2ia 0i dez"oltarea dreptului 0i statului se produce 1n func2ie de epoca istoric/, de condi2iile economice, sociale, politice, culturale, na2ionale din fiecare 2ar/. +ocmai de aceea este necesar 0i important a se studia dreptul, condi2iile cars influen2eaz/ modificarea, transformarea lui, pentru a&i determina direc2iile dez"olt/rii sale "iitoare, modalit/2ile potri"ite pentru a asigura aplicarea, respectarea lui, precum 0i asigurarea drepturilor 0i libert/2ilor membrilor societ/2ii, ale oamenilor. -1t pri"e0te situa2ia actual/ a 2/rii noastre, trebuie s/ subliniem, 1nc/ de la 1nceput, problematica "ast/ 0i complex/ care apare odat/ cu necesitatea cre/rii statului de drept. . etap/ deosebit de important/ 1n procesul f/uririi statului de drept a constituit&o elaborarea -onstitu2iei & :egea fundamental/ a statului, menit/ s/ jaloneze tr/s/turile fundamentale ale noii ordini de drept 1n republic/. 9doptarea -onstitu2iei 6epublicii 7oldo"a consacr/ respectarea unor principii esen2iale pentru instaurarea democra2iei, consfin2ite 1nc/ 1n (eclara2ia despre su"eranitate din 23 iunie 1;%; 0i (eclara2ia despre independen2/ din 2# august 1;;1 cum s1nt: pluralismul politic, separa2ia puterilor 1n stat, asigurarea drepturilor omului 0i a libert/2ilor fundamentale ale cet/2eanului, pre"enirea abuzului de putere, a totalitarismului, reforma economic/ prin introducerea economiei de pia2/ 0.a. 9ceste principii s1nt menite s/ asigure 1n societatea noastr/ unele "alori fundamentale precum justi2ia, drepturile, libertatea 0i demnitatea uman/, securitatea juridic/ a persoanei. 'n e"olu2ia 6epublicii 7oldo"a dup/ proclamarea independen2ei au ap/rut diferite situa2ii 0i s&au pus probleme complexe. <oi am a"ut la un n=rent dat un "acuum de putere, s&a produs & 0i uneori se mai resimte acest lucru & o sl/bire a autorit/2ii publice, a ordinii de drept, cre1ndu&se 1n anumite momente situa2ii cu totul nefire0ti de anomie, adic/ de lips/ de reglement/ri sau reglement/ri contradictorii. 9 de"enit, astfel, foarte acut/ problema 1nlocuirii legisla2iei "ec)i cu una nou/. 'n acest sens, are o importan2/ deosebit/ elaborarea unor legi noi, care s/ consacre "alorile 0i idealurile (eclara2iei de independen2/ din 2# august 1;;1. +oate acestea rele"/ importan2a deosebit/ a studierii dreptului, necesitatea cercet/rii fenomenului juridic, a normelor juridice 1n societate, at1t pentru asigurarea elabor/rii celei mai adec"ate legi, c1t 0i pentru aplicarea ei riguroas/. *iecare dintre noi este implicat 1n nenum/rate raporturi sociale cu caracter juridic, ceea ce solicit/ cunoa0terea 0i aplicarea corect/ a normelor juridice. 90adar, odat/ cu apari2ia dreptului 0i statului apare 0i necesitatea studierii lui, cunoa0terii fenomenului juridic, care, a"1nd de&a lungul istoriei o e"olu2ie complex/, a dus la formar ea 0tiin2ei juridice ca element de sine st/t/tor 1n sistemul 0tiin2elor 1n general 0i al celor sociale 1n special. ". Obiectul de studiu # TGSD ca sistem al cunostintelor generalizate despre stat si drept (in cercetarea si definirea obiectului +,(, trebuie de retinut ca +,( studiaza dreptul in ansamblu, in generalitatea si integritatea sa, ordinea juridical in intregime. 3a formuleaza definitia dreptului si a statului, celelalte concepte, categorii caracteristice dreptului, care sunt "alabile pentru toate stiintele juridice, si anume, categoriile de norma juridical, iz"or de drept, s$stem de drept, ordine de drept, raspundere juridica, drept subiecti" s.a. 'n principiu, stiinta juridical ar fi incomplete, iar juristul unilateral fara studierea statului in masura in care cele doua fenomene > statul si dreptul & sa fie legate intre ele. (e aceea, unele concepte, notiuni,categorii ce tin de stat se analizeaza in cadrul disciplinei +,(, care nu poate e"ita abordarea unor teme pri"ind statul, relatia sa cu dreptul, modul in care poate da o imagine armonios inc)egata si bine conturata dreptului. +,( este o stiinta, intrucit opereaza cu concepte, teorii, principii, legitati, pe cind, din alt punct de "edere si sub alt aspect, poate fi pri"ita si ca o arta, in masura in care solicita din partea juristului, pe linga cunostinte, talent, maiestrie si capacitatea de a sesiza, cerceta fenomenul juridic, de ai intelege legitatile. +,( a dreptului nu ramine doar la ni"el abstractional, ci are si o importanta practica, ser"ind nemijlocit procesul de elaborare si aplicare a dreptului, in care scop este studiata te)nica juridical pri"ind elaborarea si realizarea actelor juridice. -a disciplina de in"atamint, +,( are si un c)aracter de introducere in studiul materiilor juridice. 3a poate fi insa si o disciplina conclusi"e, de sinteza, fapt pentru care ar trebui studiata in ultimii anis au c)iar in ultimul an

de studii, dupa insusirea majoritatii materiilor. (enumirea data cursului in actualul plan de in"atamint de +,(, predate la inceputul studiilor, tine cont de sarcina ine"itabila a acestei discipline de a ?introduce@ studentul in lumea ?dreptului@, de ai desc)ide portile uni"ersului juridic, al institutiei, dreptatii si ade"arului, in apararea caruia a pornit in momentul luarii deciziei de a imbratisa profesia de jurist. $. %unctiile si structura logica # TGSD Pentru a putea intra in lumea stiintelor si pentru a fi recunoscuta ca o stiinta fundamentala, +,( trebuie sa&si do"edeasca utilitatea, sa satisfaca anumite functii, care "izeaza, pe de o parte, domeniul t)eoretic si, pe de alta parte, domeniul practic. %unctia teoretica consta in elaborarea ipotezelor, teoriilor, conceptelor, principiilor prin care sint interpretate domeniile cercetate. %unctia practica consta in cunoasterea modalitatilor de manifestare a fenomenelor juridice in "iata sociala, de reformare a realitatii juridice, pentru ca stiinta nu se limiteaza numai la teorie, asumindu&si functii practice. (intre functiile frec"ente mentionate enumeram: %unctia cognitive > cunoasterea stiintifica a realitatii sociale a dreptului; %unctia e&plicativa > ofera explicatia cauzelor si e"enimentelor ce au generat unele fenomene sociale. %unctia critica > constatarea defectelor, erorilor, lacunelor fenomenelor juridice, e"identierea cailor de depasire a situatiilor respecti"e. %unctia didactica > impunerea "alentelor stiintifice in procesul de pregatire a "iitorilor juristi. 6olul si importanta +,( rezulta si din multe alte functii, cum ar fi functia de cercetare si formulare a legilor, functia euristica, functia ontological, functia pre"iziunii stiintifice, functia de generalizare si sintetizare, functia metodologica, functia educati"e, functia ideologica. '. TGD si practica constructiei juridico(statale. !mportanta studierii dreptului. 'mportanta studierii dreptului -onceptul ?statul de drept@ este o notiune care prezideaza orice dezbatere publica, astfel ca studierea acestui concept are o importanta co"arsitoare atat pentru intelegerea lui cat si pentru dez"oltarea societatii noastre. (reptul & dup/ cum "om "edea pe parcursul cursului & este un ansamblu de reguli de conduit/ obligatorii ce consfin2esc anumite drepturi, libert/2i 0i obliga2ii ale oamenilor 1n rela2iile lor reciproce, a c/ror respectare este asigurat/, la ne"oie, de c/tre for2a public/. .rice comunitate uman/, 1nc/ de la primele colecti"it/2i, a sim2it ne"oia unei organiz/ri, a unei discipline, f/r/ de care con"ie2uirea ar fi imposibil/. S&au format ine"itabil anumite reguli, norme, obiceiuri a c/ror respectare era necesar/ colecti"it/2ii respecti"e 0i care la 1nceput era asigurat/ de 0eful familiei, apoi 1n gint/, 1n trib de 0eful de gint/, trib, direct sau 1mpreun/ cu sfatul b/tranilor, pentru ca apoi s/ se creeze un organism special c)emat s/ aplice 0i s/ asigure respectarea acestor norme. 9cest organism 1ntruc)ipa puterea public/ 0i era constituit ca ce"a distinct de colecti"itatea respecti"/, care s&a c)emat pe rand cetate 8ci"itas polis4 apoi republic/ sau imperiu, cu timpul a c/p/tat denumirea de stat. 3"olu2ia societ/2ii umane a confirmat dictonul Aubi societas, ibi iusA 8Aunde este societate, acolo este 0i dreptA4. .mul este o fiin2/ politic/ & Azoon politiBonA & spunea 9ristotel. 3l tr/ie0te 1n societate, fiind o fiin2/ social/. (eci omul, ca fiin2/ social/, tr/ie0te 1ntr&o colecti"itate 1n care se formeaz/ 1n func2ie de anumite situa2ii complexe diferite norme de conduit/ care la 1nceput sunt mai simple, rudimentare, pentru ca apoi 1n societatea modern/ 0i mai ales 1n cea contemporan/, legisla2ia s/ ia o extindere foarte ampl/, cerut/ de "ia2a social/, de transform/rile care au loc, de ne"oile dez"olt/rii "ie2ii sociale. <u far/ temei se "orbe0te azi, uneori, c)iar de o infla2ie legislati"/ 1n numeroase 2/ri. (esigur c/ apari2ia 0i dez"oltarea dreptului se produce 1n func2ie de epoca istoric/, de condi2iile economice, sociale, politice, culturale, na2ionale din fiecare 2ar/. +ocmai de aceea este necesar 0i important a se studia dreptul, condi2iile care influen2eaz/ modificarea, transformarea lui, pentru a&i determina direc2iile dez"olt/rii sale "iitoare, modalit/2ile potri"ite pentru a asigura aplicarea, respectarea lui, precum 0i asigurarea drepturilor 0i libert/2ii membrilor societ/2ii, ale oamenilor. Statul de drept a ap/rut ca o replic/ la abuzul de putere la statul absolutist 0i societatea ierar)izat/ cu pri"ilegiile feudale, 1n urma re"olu2iilor burg)eze, democratice, care au a0ezat la temeliile puterii Adeclara2iile drepturilor 0i libert/2ilor omuluiA. 9cest concept urm/re0te s/ 1nl/ture arbitrariul 0i f/r/delegea, s/ asigure siguran2a juridic/ a cet/2eanului, garan2ia domniei legii, astfel ca fiecare cet/2ean s/ fie con0tient de faptul c/ demnitatea sa, drepturile 0i libert/2ile sale sunt asigurate prin lege, 1n caz de "iolare a lor, indiferent c/ 1nc/lcarea se produce de c/tre un organ al puterii publice, de c/tre un func2ionar de stat, sau de c/tre un alt cet/2ean, justi2ia "a inter"eni, 1l "a ap/ra 0i repune 1n drepturi 0i "a sanc2iona pe cel care a atentat la interesele sale legitime. <u in ultimul rand trebuie mentionat ca fiecare dintre noi s1ntem implica2i 1n nenum/rate raporturi sociale cu

caracter juridic, ceea ce solicit/ cunoa0terea 0i aplicarea corect/ a normelor juridice. 'at/ a0adar c/, odat/ cu apari2ia dreptului, apare 0i necesitatea studierii dreptului, cunoa0terea fenomenului juridic a"1nd de&a lungul istoriei o e"olu2ie complex/ ce a dus la formarea 0tiin2ei juridice ca element de sine st/t/tor 1n sistemul 0tiin2elor 1n general, al celor sociale 1n special. ). Consideratii generale privind metoda de cercetare. *recizari terminologice. +,(, fiind cea mai generala dintre ramurile stiintei juridice, are si un rol metodologic. Prin premisele metodologice pe care le ofera celorlalte discipline juridice, ea asigura unitatea metodologica 'ntr&o lume caracterizata printr&o mobilitate permanenta a structurilor sale, stiinta dreptului trebuie sa opereze, alaturi de metodele traditionale de cercetare,cu metode noi de explicare si interpretare a realitatii juridice. 6olul de a analiza metodele cercetarii stiintifice a dreptului ii re"ine metodologiei juridice, care poate fi definite drept stiinta despre stinta dreptului, o stiinta care dez"aluie aspecte dintre cele mai importante ale fenomenului juridic. 7etodologia juridica are ca obiect de studio raporturile dintre metodele cu care omul de stiinta juridica actioneaza pentru cautarea si gasirea ade"arului si insoteste stiinta dreptului in globalitatea sa. Problema cautarii ade"arului se pune in arta legiuitorului, a organelor judiciare, a magistratului si a a"ocatului, adica este "alabila pentru toate segmentele acti"itatii de infaptuire a justitiei. Pentru fiecare dintre aceste segmente, metodologia juridical explica care sunt raporturile, legaturile, relatiile ce se stabilesc intre metodele utilizate inaintea, in timpul sau dupa finalizarea actului de cercetare stiintifica. +,. Notiunea metodologiei juridice. 7etodologia juridica este un sistem de factori 8principii, norme si criterii metodologice4 care explica raporturile si legaturile stabilite intre metodele specifice de cunoastere si cercetare a fenomenului juridic. 7etodologia juridical reprezinta, in cele din urma, stiinta despre metodele de in"estigatie, de cunoastere, de analiza si cercetare a fenomenului juridic. -a orice stiinta, metodologia juridical contine norme, principii si criterii metodologice impuse de e"olutia celorlalte categorii de stiinte 8stiinte fundamentale, applicati"e etc.4, in contextual cresterii complexitatii realitatilor sociale juridice etc. ++.-etodele cercetarii stiinti.ice juridice. -etoda logica de cercetare juridica 7etoda logica este cea mai utilizata, fiind practice prezenta in orice act de gindire elementara si stiintifica. (aca stiinta inseamna utilizarea sistematica a puterii intelectuale umane pentru producerea cunoasterii, stiinta dreptului isi propune exprimarea tematica si analiza logica a dreptului, in asa fel incit acesta ca factor de programe a libertatii de actiune a oamenilor sa constituie un tot coerent, care san u se impiedice de contradictii anterioare. :ogica juridica, prin analiza si sinteza, studiaza urmatoarele categorii ale dreptului: singularul si generalul, cauza si efectul, continutul si forma, esenta si fenomenul, necesitatea si intimplarea, posibilitatea si realitatea. -etoda istorica de cercetare juridica 7etoda istorica de cercetare stiintifica a dreptului consta in analiza conditiilor economice, sociale, politice si de alta natura, fiind completata cu cercetarea categoriilor, tipurilor de stat si drept, a structurii si functiilor acestora in e"olutia lor de la o orinduire la alta si in cadrul aceleiasi orinduiri la diferite etape. .riginea si aparitia statului si dreptului nu pot fi studiate fara a se lua in considerare punctele de "edere afirmate in istorie. Cneori, pe baza unor date istorice se realizeaza reconstituirea fizionomiei unor institutii ale dreptului, actiune ce permite o analiza retrospecti"e cu largi implicatii in perceperea pozitiei respecti"elor institutii in dreptul actual. -etoda comparativa :ogica defineste comparatia ca pe o operatiune ce urmareste constatarea unor elemente identice sau di"ergente la doua fenomene.-ompararea sistemelor de drept ale statelor, a trasaturilor ramurilor, institutiilor si normelor acestora s&a do"edit a fi extreme de fructuoasa in procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic. <e"oia de cunoastere si cercetare a di"erselor sisteme nationale de drept constituie in present un imperati"e pentru legiuitorul fiecarui stat. Prima regula a metodei impune a compara numai ceea ce este comparabil, adic a daca sistemele comparate apartin aceluiasi tip istoric de drept sau apartin unor sisteme istorice de drept diferite.(aca sistemele de drept din care fac parte institutiile comparate sint ideologic "orbind& antagoniste, este e"ident ca procedeul comparatiei nu poate fi rele"ant decit sub aspectul stabilirii diferentelor.

9 doua regula a metodei comparati"e oblige sa se considere termenii supusi comparatiei in conexiunile lor reale. 'n contextual social, politic, cultural din care au rezultat. 9 treia regula afirma ca cercetarea unei institutii juridice trebuie facuta luind in considerare totalitatea iz"oarelor de drept in sistemele juridice comparate. 9 patra regula sustine ca la aprecierea termenului de comparat trebuie sa se tina seaman u doar de sensul initial al normei, ci si de e"olutia acesteia in timp, in procesul aplicarii ei. -etoda sociologica Sociologia juridica poate fi definite ca disciplina care face legatura dintre stiinta generala a societatii, adica sociologia, si o stiinta sociala particulara, adica stiinta (reptului. 3xistenta dreptului este strins legata de "iata sociala. S&ar putea afirma ca aceasta legatura se cristalizeaza in raporturi mai directe decit acelea ale moralei, spre exemplu, toate fenomenele juridice sint fenomene sociale e"ident, nu toate fenomenele sociale sint insa fenomene juridice. (aca moralitatea nu poate fi nici ea detasata de cadrul social, in sc)imb ea nu se sprijina pe ?agenti@ specializati spre a o apara, iar exercitiul sau poate fi la fel de bine indi"idual cit si colecti". 3xtinderea cercetarii sociologice cu metode proprii, inclusi"e spionajul de opinie sau anc)eta sociologica, nu au lasat pe dinafara nici aspectele juridice ale "ietii sociale. (impotri"a, ca urmare a extinderii lor s&a conturat sociologia juridical ca disciplina de sine statatoare, care a luat nastere din necessitate si ca rezultat al analizei factorilor sociali de conditionare si interconditionare a dreptului. 'n efortul de creare si conturare cit mai exacta a acestei discipline a fost create 9sociatia 'nternationala de Sociologie Duridica, iar la unele facultati de drept se predau cursuri de sociologie juridical. -etoda cantitativa de cercetare juridica -ercetarea stiintifica juridical apeleaza in ultima perioada tot mai mult la metodele cantitati"e, care au aplicabilitate larga si imediata in teoria si practica dreptului. 3ste acceptat faptul ca strategiile de dez"oltare economico&sociala, proiectate de catre autoritatile legislati"e si executi"e ale unui stat, trebuie acompaniate de strategii corespunzatoare in domeniul dreptului. 7etodele cantitati"e aplicate in drept, au in general meritul incontestabil de a contribui efecti" la perfectionarea reglementarilor juridice, la sporirea eficientei lor sociale, precum si la perfectionarea acti"itatii practice de realizare a dreptului. (e aceea, orice rezer"a, orice prejudecata cu pri"ire la utilitatea acestor metode trebuie statornic inlaturate. -etoda e&perimentala 9ctionind asupra relatiilor sociale si modelindu&le, dreptul tinde mereu spre perfectionarea acestora. 7ijloacele specifice de actiune asupra relatiilor sociale presupun o permanenta adaptare si perfectionare. 'n acest sens, necesita subliniate tentati"ele de aplicare in domeniul juridic a unor metode si procedee care, initial, apartineau stiintelor exacte, printer care si experimentul. 3xperimentul poate fi facut in laborator sau pe teren. (e aceea, in domeniul stiintelor juridice se utilizeaza atit experimentul de laborator, cit si experimentarea pe teren. -etode prospective 'ntroducerea metodelor prospecti"e in domeniul stiintei dreptului urmareste nu numai cresterea rolului functiei de pre"iziune, ci si cresterea rolului functiei explicati"e. -apacitatea de a descoperi legitatile dez"oltarii fenomenelor juridice depinde de gradul cunoasterii e"olutiei fenomenelor sociale. Prognoza juridical presupune un aparat metodologic complex, utilizarea celor mai moderne procedee si te)nici. 7etodele prospecti"e se utilizeaza in fundamentarea adaptarii unor noi acte normati"e, cuprinzind si interpretarea oferita de organelle de aplicare care "or urmari realizarea lor. -etoda statistica Prin aborgarea sistematica si functionala a dreptului se are in "edere ca fenomenele statal&juridice reprezinta ansamblul de sisteme si actiuni complexe, unitare, stabile si organizate, autoreglate, conexate si integrate organic in mediul socio&politic cu care se penetreaza in mod reciproc, ceea ce permite integrarea lor ca a unor modele cibernetice, susceptibile de modelare, in scopul perfectionarii acti"itatilor legislati"e, executi"e si judiciare. -u ajutorul metodelor statistice se poate obser"a regularitatea aparitiei di"erselor fenomene supuse obser"arii in domeniile relatiilor sociale, semnalind in acest fel necesitatea adoptarii unor masuri juridice ce se impugn. .rganele de urmarire penala folosesc uneori datele statistice la studierea fenomenului infractional, a"ind posibilitatea astfel sa e"identieze caracteristicele cantitati"e ale criminalisticii, in "ederea descoperirii specificului lor calitati". (e asemenea, metodele statisticii contribuie la pre"enirea si combaterea fenomenului criminalitatii.

+2. #paritia si evolutia istorica a dreptului. Studierea conceptului de drept implica cu necessitate o "iziune istorica ce tine de descifrarea originii dreptului. -a institutie ce deri"a de la societate si isi gaseste suportul in relatiile reciproce dintre oameni, dreptul este indisolubil legat de e"olutia generala a societatii in diferitele sale trepte de dez"oltare istorica. .data aparut, dreptul ca si statul nu ramine imobil, ci se dez"olta, se modifica si este supus unui flux continuu. <ormele juridice ramin in "igoare un timp oarecare, apoi sint inlocuite cu altele. 9ceasta reinoire continua a dreptului depinde, in mare masura, de faptul ca dreptul este un produs al spiritului uman. (upa cum spiritual uman se dez"olta, ridicindu&se de la stari inferioare la stari superioare de constiinta si acti"itate, tot asa se dez"olta si dreptul. 9flindu&se in strinsa legatura cu alte fenomene sociale, dreptul reactioneaza, intr&o masura mai mare sau mai mica, la toate sc)imbarile ce au loc in cadrul acestor fenomene sociale. 9sadar, e"olutia dreptului are urmatoarele trasaturi principale: & reprezinta o trecere de la elaborarea spontana, inconstienta, la elaborarea deliberate, constienta a lui. & tot mai e"ident are loc trecerea de la particularitate la uni"ersalitatea dreptului, adica in dreptul fiecarui popor tot mai frec"ent intilnim norme ce tin de interes general uman, lucru care se datoreaza, in special, normelor juridice ce reglementeaza drepturile si libertatile omului. & reprezinta o trecere de la moti"e psi)ologice inferioare la moti"e superioare. & ideologia primiti"e si, deseori, inutila a dreptului s&a substituit cu ideologia dreptului poziti", aflat intr&un neincetat progress social. -u pri"ire la originea dreptului au fost elaborate mai multe teorii, dintre care enumeram: 1. .riginea di"ina, conform careia normele obligatorii de comportare sociala au fost stabilite de forte supranaturale. 2. .riginea naturala considera normele de drept ca facind parte dintr&un ansamblu de reguli de comportare proprii tuturor "ietuitoarelor. 3. .rigine sociala a dreptului a a"ut sustinatori inca din antic)itate, considerindu&se ca nu poate exista o societate organizata decit pe baza unor norme juridice. 4. .riginea politica a dreptului a fost preconizata inca de filozofii greci, ea gasindu&si expresia si in conceptual de jus ci"ile al juristilor romani, in teoria contractului social al re"olutionarilor francezi sau in teza marxista a scindarii societatii in clase antagoniste si a luptei dintre acestea. . .riginea rationala a dreptului a fost sustinuta, in principal, de filozofii idealisti care considerau si ideile ce stau la baza normelor juridice ca fiind inascute odata cu omul si a"ind o existenta de sine statatoare. !. .riginea axiologica pune accentul pe "aloarea normelor juridice, teorie mai putin cunoscuta, dar prezenta in toate sistemele de drept si se bazeaza pe idea combaterii raului si a promo"arii binelui. +3. Tipologia dreptului. Criterii de clasi.icare/ *oirier(sistem de organizare0 1. David(bazin de civilizatie juridica. +ipologia reprezinta deci studiul tipurilor in care pot fi clasificate obiectele, fenomenele etc. dintr&un domeniu oarecare, clasificarea rezultata ca urmare a acestui studio, precum si ansamblul de tipuri. -ercetarea tipologica se afla in centrul atentiei tuturor ramurilor stiintei in modalitati "ariabile. 'n general, stiinta juridica cunoaste doua adordari cu pri"ire la gruparea sau clasificarea dreptului: prima, bazata pe anumite caracteristici ale continutului si formei dreptului, care il grupeaza in mari sisteme sau familii, a doua, intemeiata pe criteriul c)ronologic, istoric si il grupeaza in ?tipuri@ de drept. -lasificarea sistemelor juridice nationale trebuie abordata ca un s$stem compus al familiilor juridice, in al caror interior pot fi pre"azute alte clasificari mai inguste, adica pot fi di"izate in mai multe grupuri juridice. . prima clasificare a sistemelor juridice este deosebit de clar prezentata in lucrarile cunoscutului sa"ant francez 6. (a"id, care a lansat idea de tri)otomie& e"identierea a trei familii juridice: romano&germanica, anglo&saxona, socialista, la care adera restul lumii juridice ce cuprinde 4E din planeta si sint denumite sisteme religioase si traditionale. :a baza acestei clasificari stau doua criterii:14 ideologic, 24 criteriul te)nicii juridice, ambii urmind a fi folositi ni izolati ci in ansamblu.-lasificarea lui 6ene (a"id se bucura de o popularitate considerabila in stiinta juridica contemporana. 'n total se pot e"idential urmatoarele opt familii juridice: familia juridical romano&germanica; familia juridica de drept comun; familia juridica scandina"ica, familia juridica latino&americana, familia juridica musulmana, familia juridica a )indusilor, familia dreptului obisnuelnic, familia juridica din 3xtremul .rient. +2. Conceptul dreptului ca .enomen social. (reptul este inainte de toate un fenomen social. 6ealitatea juridica 8juridicul4 este o dimensiune inalienabila a realitatii sociale in conditii istorice determinate. -omponentele juridicului sunt: constiinta juridica, dreptul si relatiile juridice 8ordinea de drept4.

a4 -onstiinta juridica joaca rolul unui receptor si al unui tamon. 6eceptor, in sensul ca primeste stimulii pe care& i emite societatea, ii ordoneaza si&' supune unui examen axiologic, si tampon, pentru ca se interpune intre acesti stimuli. -onstiinta juridica apare apare ca o premisa a dreptului 8ca fenomen normati"4, functia sa normati"a fiind mijlocita de ipostazele constiintei, prin care omul de"ine propriu&zis subiect: cea cogniti"a, cea actionala si cea cultural&axiologica. -onstiinta juridica se bazeaza pe 2 componente: o componenta rationala & ideologia juridica & si o componenta psi)ica. b4 9 doua componenta a juridicului o constituie partea institutionala & dreptul, ca sistem de reglementari si institutii. 9ceasta parte alcatuieste miezul juridicului. c4 -ea de&a treia componenta a juridicului este alcatuita din elemente relationale, sociologice. Sunt cuprinse aici raporturile juridice si situatiile juridice, cele care probeaza eficienta dreptului. 'n cadrul acestor raporturi, oamenii participa in calitate de subiecte de drept, "alorificandu&si sau aparandu&si pe cale legala interese si drepturi. + . Dreptul obiectiv. Dreptul subiectiv. Dreptul pozitiv. 94 (reptul subiecti" Fn aceast/ accep2iune termenul ?drept@ se 1nf/2i0eaz/ a fi prerogati"a recunoscut/ unei persoane fizice sau juridice de a pretinde ce"a la un alt subiect de drept, fie o presta2ie poziti"/ const5nd 1n ?a da@ sau 1n ?a face@ fie 1ntr&o presta2ie negati"/ const5nd 1n ? a nu face@. 3xemple cu pri"ire la frec"en2a folosirii termenului c5t 0i 1n pri"in2a con2inutului termenului 1n accep2iunea sa de drept subiecti": 1. am dreptul s/ m/ c/s/toresc, 1ntruc5t am 1mplinit "5rsta de 1% ani 8din domeniul dreptul familiei4; 2. am dreptul s/ m/ 1nscriu 1n anul '' de studii 1ntruc5t am promo"at primul an 8din domeniul dreptului administrati"4; 3. am dreptul s/ petind pre2ul pe lucrul "5ndut 0i predat 8din domeniul dreptului ci"il4; 4. am dreptul s/ pretind salariul pe luna expirat/ 1ntruc5t am fost prezent, am lucrat 1n toate zilele lucr/toare 1ndeplinindu&mi obliga2iile de munc/, etc.4. 90adar termenul drept se folose0te frec"ent 1n aceast/ accep2iune, fie 1n "ia2a cotidian/, fie 1n "ia2a juridic/. +r/s/turi (in defini2ie 0i din exemplele date rezult/ c/ dreptul 1n accep2iunea sa de drept subiecti" are urm/toarele tr/s/turi: G drepturile subiecti"e sunt prerogati"ele recunoscute unei persoane fizice sau juridice; G con2inutul acestor prerogati"e const/ 1n a pretinde ce"a de la altcine"a; G drepturile subiecti"e sunt str5ns legate de persoana omului 8de titularul lor4; G fiind legate de titularul lor drepturile subiecti"e sunt 1ntotdeauna prerogati"e concrete; G drepturile subiecti"e sunt infinite la num/r; G drepturile subiecti"e pot a"ea natur/ juridic/ diferit/ 1n raport de ramura de drept ale c/rei norme le reglementeaz/; G 1n pri"in2a con2inutului lor, drepturile subiecti"e sunt limitate totu0i de lege 0i de bunele mora"uri 1n sensul c/ ele exist/ 0i pot fi exercitate numai 1n m/sura limitelor date de acestea; G drepturile subiecti"e constituie o categorie juridic/ prin mijlocirea c/reia titularii lor pot participa la sc)imburile de "alori care cad sub inciden2a reglement/rii juridice; G din defini2ie 0i din exemple rezult/ c/ un drept subiecti" apar2in5nd unui subiect de drept, de regul/ 1i corespunde o obliga2ie altui subiect de drept 8a celui de la care se pretinde s/ s/"5r0easc/ ce"a4 H. (reptul 1n accep2iunea sa de ?(rept obiecti"@ <o2iune: Fn accep2iunea sa de ?drept obiecti"@ dreptul este pri"it a fi un?ansamblu de norme care organizeaz/ "ia2a 1n comun, este o te)nic/ a con"ie2uirii umane, destinat/ s/ disciplineze comer2ul uman 0i s/ apere societatea de excese@. Fntr&o alt/ formulare dreptul obiecti" este pri"it ca totalitatea normelor juridice edictate sau sanc2ionate de stat prin organul legiuitor 8parlamentul4 1nf/2i05nd electoratul dintr&o etap/ dat/. +r/s/turi: G are caracter normati" fiind format din reguli de conduit/ prin care se stabile0te comportamentul juridic al oamenilor; G regulile de conduit/ care alc/tuiesc dreptul obiecti" sunt reguli generale 8are caracter general4; G regulile de conduit/ sunt obligatorii 1ntruc5t de"in norme juridice, 1n structura lor intr/ un element specific dreptului, elementul puniti" 8sanc2ionator4 datorit/ c/ruia asemenea reguli pot fi aduse la 1ndeplinire cu ajutorul for2ei coerciti"e a statului dac/ nu s&au respectat de bun/"oie; G regulile de conduit/ ce alc/tuiesc dreptul obiecti" sunt impersonale, adic/ abstracte; G oric5t de multe ar fi, normele juridice sunt totu0i limitate ca num/r;

G dreptul obiecti" constituie cadrul de recunoa0tere 0i de exercitare a drepturilor subiecti"e 0i de asumare 0i executare a obliga2iilor corelati"e. -. (reptul 1n accep2iunea sa de ?(rept poziti"@ <o2iune. (reptul poziti" se 1nf/2i0eaz/ ca fiind totalitatea normelor juridice 81n "igoare4 1ntr&un anume stat. (reptul poziti" scria 7ircea (ju"ara este ?dreptul care se aplic/ 1ntr&o societate dat/ la un moment dat, sub auspiciile statului respecti" sau mai pe scurt ?este dreptul care se aplic/@.