Curs 1 Ce este dreptul ? 1. Etimologie 2. Distincia dintre drept obiectiv i drept subiectiv 3. Fenomenul juridic.

. Coordonate (drept-societate drept-norme sociale drept-justiie! ". #istemul tiinelor sociale. $. #istemul tiinelor juridice. %. &eoria general' a dreptului. (. )ocul i rolul acesteia *n sistemul tiinelor juridice.

1. Etimologie &ermenul +drept, provine din latinescul +directus, sau verbul +dirigo dirigere, cu sensul de cale dreapt' nemijlocit' a conduce. Dreptul are misiunea de a stabili nite norme care conduc societatea. -ceast' semni.icaie antic' a evoluat *n timp ast.el c' termenului +drept, i s-au ad'ugat alte 2 sensuri. Dreptul a .ost v'/ut ca un ansamblu de reguli stabilite n cadrul statului reguli ce guvernea/' *ntreaga societate. 2. Distincia dintre drept obiectiv i drept subiectiv 0e de alt' parte dreptul a .ost considerat o prerogativ' special' aparin1nd unei anumite persoane. -ceste 2 sensuri s-au cristali/at sub .orma a 2 concepte 2 conceptul de drept obiectiv i conceptul de drept subiectiv. Dreptul obiectiv repre/int' un ansamblu de reguli3norme cu privire la organi/area i .unciile societ'ii stabilite *ntr-un cadru statal. 4n opinia altor autori dreptul obiectiv mai cuprinde totalitatea normelor juridice dintr-un stat. Dreptul subiectiv repre/int' posibilitatea recunoscut' de lege unei persoane de a pretinde unui ter s' aib' o anumit' conduit' (care poate consta *n a da a .ace sau a nu .ace ceva! i de a apela *n ca/ de nevoie la .ora de constr1ngere a statului. Dreptul subiectiv este legat de titular denumit subiect de drept (subiect-subiecte!. Dreptul este considerat un adev'rat .enomen social el nu trebuie v'/ut doar ca o simpl' tiin'. 5uli autori consider' c' *n societate se mani.est' un adev'rat .enomen juridic care disciplinea/' relaiile umane (rol civili/ator!. 3. Fenomenul juridic. Coordonate drept!societate" drept!norme sociale" drept!justiie# Fenomenul juridic trebuie anali/at sub 3 aspecte6 7 relaia drept-societate6 Dreptul are un pro.und caracter social iar acest aspect s-a concreti/at sub .orma a 2 principii6

!$% E&'()* (+C'E),)E F*-* D-E.) %bi societas" ibi jus# !%$DE E&'()* D-E.)" E&'()* (+C'E),)E %bi jus" ibi societas# -ceste principii au ap'rut *nc' din -ntic8itate deoarece dreptul apare odat' cu statul. 7 relaia drept-norme sociale3reguli6 Dreptul repre/int' un ansamblu de norme juridice. 9orma juridic' repre/int' o regul' de conduit' care *n ca/ul *nc'lc'rii ei este adus' la *ndeplinire prin .ora de constr1ngere a statului cu ajutorul unui aparat propriu speciali/at. 9ormele juridice repre/int' doar un element al sistemului normelor sociale pentru c' ele coe:ist' cu alte categorii de norme i anume de e:emplu6 normele etice morale i religioase. -cest lucru pune problema distinciei dintre drept i nondrept. Ceea ce determin' distincia normelor juridice de celelalte norme sociale este caracterul lor obligatoriu. 9umai normele juridice din cadrul sistemului normelor sociale sunt obligatorii. 4n .apt normele juridice sunt mani.est'ri de voin' destinate s' produc' valabil e.ecte juridice e.ecte admise de alii. Faptul c' sunt admise de alii *nseamn' o recunoatere a obligativit'ii lor. ;amenii se con.ormea/' normelor de drept pentru c' le accept' i le recunosc ca .iind obligatorii. 4n ca/ul *n care e:ist' *nc'lc'ri ale normelor juridice statul intervine prin aparatul s'u speciali/at .olosind .ora de constr1ngere pentru restabili regula prescris' de norme. 9umai *n ca/ul normelor juridice statul intervine .olosind constr1ngerea pentru c' celelalte norme au caracter .acultativ. Dreptul nu este amoral normele sale conin minim de moral dar acest lucru nu trebuie s' duc' la con.undarea dreptului cu morala. 4n -ntic8itate dreptul se con.unda cu morala iar dreptul era de.init6 Ius est ars boni et aequi. 7 relaia drept-justiie Dintotdeauna s-a considerat c' misiunea principal' a dreptului este aceea de a asigura justiia ceea ce s-a .undamentat prin adagiul suum cuique tribuere (a da .iec'ruia ceea ce este al s'u!. ; alt' misiune este i aceea de a asigura organi/area i .unciile societ'ii. -ceast' misiune *n timp a ajuns s' .ie asigurat' prin argumente de ordin economic printr-o motivaie economic'. -st.el s-a ajuns ca *n drept s' se aplice concepia utilitaris' pragmatic'. -cest aspect a determinat ca i *n soluiile judec'toresti s' se reg'seasc' considerente de ordin economic. 4n #.<.-. 8ot'r1rile judec'toreti *n .uncie de natura litigiului pot .i pronunate i pe ba/a doar a unor motive economice. 4n Europa *n special Frana motivaia economic' a .ost inclus' *n argumentarea juridic'. E:plicaia provine din .aptul c' *n sistemul anglo-sa:on de drept din care .ac parte i #.<.-. judec'torul are libertate mult mai mare *n sensul c' el poate .i i creator de drept. =ot'r1rile judec'toreti pe care el le pronun' stabilesc adev'rate reguli pentru soluionarea litigiilor. 4n sistemul anglo-sa:on Judge made law. 4n sistemul romano-germanic din care .ac parte Frana i >om1nia judec'torul are doar rolul de a interpreta i a aplica legea la litigiul supus judec'ii pentru c' *n acest sistem el este doar +gura care spune legea, (Le juge est la bouche de la loi, Montesquieu).

/. (istemul tiinelor sociale Dreptul ca tiin' nu are o e:isten' i/olat' separat' el se *ncadrea/' *n sistemul tiinelor sociale. &abloul tiinelor sociale este6 7 tiine sociale de tip nomotetic 2 sociologie psi8ologie (au ca obiect de studiu activit'ile umane! 7 tiine istorice 7 tiine juridice 7 cercetarea epistemologic' a tiinei

0. (istemul tiinelor juridice. ?tiinele juridice repre/int' un subsistem compus din6 a! &@D b! ?tiine juridice de ramur' (dreptul civil3penal3al muncii etc! c! ?tiine juridice istorice (A#D> drept roman doctrinele juridice! d! ?tiine ajut'toare3nejuridice (sociologie juridic' medicin' legal' criminalistic' criminologie psi8ologie judiciar' in.ormatic' juridic' statistic' judiciar'!.

1. )2D &@D este o disciplin' de sinte/' care o.er' o vi/iune de ansamblu asupra dreptului i care are scop de a generali/a i de a abstracti/a. 9umai *n cadrul acestei discipline se .ormea/' constantele dreptului sau pilonii dreptului (dreptul ca tiin'! pentru c' aici se .ormulea/' noiunile conceptele principiile i categoriile .undamentale ale dreptului. Disciplinele de ramur' au rolul de a apro.unda studiul relaiilor sociale de care se ocup' .iecare. >elaia dintre &@D i disciplinele de ramur' const' *n .aptul c' &@D o.er' genul proxim iar disciplinele de ramur' o.er' diferena specific.

Curs 2 3etodologia juridic4 7 0reci/'ri terminologice 7 Consideraii generale privind metoda de cercetare

7 9oiunea de metodologie juridic' 7 Di.eritele metode de cercetare6 a! metoda logic' b! metoda comparativ' c! metoda istoric' d! metoda sociologic' e! metoda cantitativ'

5 .reci64ri terminologice7 4n limba greac' 8meta9 : deasupra i 8;odos9 : drum. -re ca sensuri6 parcurs (drum, n mod figurativ) sau mod de expunere. ; metod' este determinat' de *nsui obiectul cercet'rii tiini.iceB ea trebuie s' corespund' legilor obiective pe care acesta le impune. # ; ;

5etodologia C sistemul principiilor generale de investigaie deduse din nivelul general al legilor obiective.

5 Consideraii generale privind metoda de cercetare7 5etoda este dpdv .ormal instrumentul epistemologic care permite cunoaterea tiini.ic'. 5etoda se constituie ca un demers intelectual adaptat repre/ent'rii i anali/'rii obiectului cunoaterii. Astoric anali/a metodei o reg'sim *n cadrul .iloso.iei antice cu prec'dere sub .orma unor re.lecii generale asupra adev'rului i a posibilit'ii cunoaterii de/voltat' de c'tre primele .orme de cunoatere matematica (Euclid i );ales! i *n cadrul anali/ei logice (,ristotel" 8+rganon9!. )a >ene Descartes g1ndirea este postulat' ca .undament al cunoateriiB subiectul uman este postulat ca .iind garant al realit'ii. Cel care .undamentea/' metoda pe ba/e raionale >ene Descartes e:prim' .aptul c' metoda repre/int' condiia de posibilitate a ancor'rii *n adev'r. 4n lipsa metodei subiectul este constr1ns s' se a.le *n eroare. -utori precum 'mmanuel <ant i neo=antieni aduc o ra.inare a anali/ei epistemologice *n sensul *n care .ormele cunoaterii sunt .undamentale pentru c' lucrul *n sine r'm1ne inaccesibil subiectului.

>e.lecii *n planul .enomenologic6 3artin >eidegger i Edmond >usserl pun *n eviden' relaii stabile *ntre subiect i obiect. -dev'rul este o construcie social'. -cesta determin' spaiul tiinelor sociale un sincretism metodologic o dimensiune construit' social cultural i politic (ve/i cartea +)a ce bun adev'rulD, de 0ascal Engel i >ic8ard >ortE!.

5 $oiunea de metodologie juridic47 5etodologia juridic' repre/int' acel sistem al unor .actori de relativ' invarian' *ntr-un num'r su.icient de mare de metode .actori care au ca obiect raporturile care se stabilesc *ntre di.erite metode *n procesul cunoaterii. Factori de relativ' invarian'6 .rincipii Criterii metodologice Concepte C+$?'$%) 3E)+D+@+2'C

>aporturile care se stabilesc *ntre di.erite metode repre/int' +A'EC)%@ metodologiei juridice. E:tremismul metodologic6 oric1t am st'p1ni metodologia ea nu ne o.er' o cunoatere absolut'.

5 DiBeritele metode de cercetare7 a! 3etoda logic4 2 *n aplicarea raionamentelor speci.ice logicii .ormale *n cunoaterea .enomenului juridic. Ea utili/ea/' 3 criterii metodologice6 - Deducia - Anducia - E:periena (*n spaiul juridic mai puin! )ogica juridic' C anali/a enunurilor normative c1t i a elementelor constructive de argumentare juridic' utili/1nd principiile logicii .ormale. )ogica judiciar' presupune o practic' care const' *n utili/area raionamentelor logice *n procesul de a.lare a adev'rului din cadrul unui litigiu. E:6 Anterpretarea Constituiei 5etoda logic' este utili/at' cu prec'dere *n interpretarea dreptului. FFF#C=E5- DE;9&ACG - F<9CHA;9G>AA 9;>5EAFFF Fie enunul normativ +n,. 9orma impune o conduit' (negativ' sau po/itiv'!. 4n ba/a acestei conduite se creea/' pentru subiectul normei un raport normativ. Coninutul raportului normativ const' *n o variabil' pentru agentul aciunii o variabil' proporional' pentru anali/area condiiilor impactul deontic. E:6 )a curs este inter/is studenilor s' vorbeasc' *n timp ce pro.esorul dictea/'.

4n condiiile +la curs, este inter/is agentului s' *ntreprind' aciunea de a vorbi. b! 3etoda comparativ47 4n contemporaneitate a devenit important' at1t datorit' creterii mobilit'ii demogra.ice precum i datorit' e:istenei unei pluralit'i de sisteme juridice. 5etoda comparativ' const' *n anali/a .enomenului juridic din di.erite sisteme de drept prin evidenierea similitudinilor i a di.erenelor e:istente *ntre acestea. De-a lungul timpului s-au cristali/at *n cunoaterea juridic' o serie de principii metodologice care permit reali/area unei comparaii relevante. -cestea constau6 1. (e compar4 doar ceea ce este comparat (C principiul similia similibus! i presupune .aptul c' pentru a putea anali/a comparativ 2 sisteme de drept acestea trebuie s' aib' *n comun un num'r minim de elemente. 4n al doilea r*nd acest principiu presupune c' *n lipsa unor elemente comune 2 sisteme de drept vor putea .i anali/ate comparativ doar prin evidenierea di.erenelor. 2. 4n anali/a comparativ' este necesar s' .ie luat *n considerare conteCtul social" politic i cultural *n care se a.l' situate sistemele de drept. 3. 0entru reali/area de comparaii relevante este necesara *n anali/a conceptelor instituiilor i a normelor de drept din 2 sau mai multe sisteme normative s' se reali/e/e luarea Dn considerare a sistemului i6voarelor dreptului. ". ,nali6a dinamicii istorice" a evoluiei normelor sau instituiilor anali/ate *n .iecare dintre ordinile juridice comparate. c! 3etoda istoric47 Dreptul este re/ultatul unei dinamici istorice. Discursul juridic preia injonciuni i i valori din trecut i asigur' supravieuirea acestuia. 0resupune anali/a .enomenului juridic dintr-o perspectiv' evolutiv'. d! 3etoda sociologic4 const' *n utili/area instrumentelor metodologice speci.ice tiinelor sociale *n anali/a realit'ii juridice. Este relevant' cu prec'dere *n cadrul interog'rii procesului de aplicare a dreptului precum i *n cadrul politicilor legislative. 7 3etodele calitative urm'resc evidenierea rolului structurilor sociale i culturale active *n cadrul proceselor sociale utili/1nd procedee de investigare precum6 interviul, ocus!gru"ul sau anali#a de discurs. 7 3etodele cantitative recurg la anali/a tendinelor sociale prin utili/area unor procedee traductibile *n termeni cantitativi (sondajul de o"inie!. Ele presupun aplicarea procedeelor euristice (care duc prin *ntreb'ri la descoperirea unor adev'ruri noi! speci.ice tiinelor e:acte *n anali/a .enomenului juridic i practica judiciar'. Curs 3 1. 2. 3. ". $. %. (. I. ;riginile i apariia dreptului Dimensiunea social' a dreptului Factorii de con.iguraie a dreptului Esena coninutul i .orma dreptului #istemul dreptului Funciile dreptului #istemul normativ social 0rincipiile generale de drept 1. +riginile i apariia dreptului

#tudiul conceptului dreptului implic' cu necesitate vi/iunea istoric' ce caut' s' desci.re/e originile dreptului. ;dat' cu de/voltarea tiintelor sociale la s.1ritul secolului al JAJ-lea studiile antropologice reali/ate de cercet'tori precum Eames Fra6er sau ,ndreF 3alinoGs=i au evideniat .aptul c' *n cadrul societ'ilor aa /is primitive e:ist' .orme de normativitate care se e:prim' prin tabuuri i interdicte. 4n spaiul juridic aceste cercet'ri antropologice au .ost la originea concepiei con.orm c'reia dreptul *i g'sete originile *n .orme de organi/are social' prestatal'. ;pus acestei te/e s-a conturat po6iia etatist4. -ceasta susine .aptul c' dreptul nu poate s' apar' dec1t *n interiorul .ormei de organi/are statal'. -semenea po/iie *i are originile *n .ilo/o.ia lui >egel i *nelege c' statul este singurul creator de norme juridice.

2. Dimensiunea social4 a dreptului Dreptul este un produs al societ'ii. 9ormele sale intervin *n procesele sociale stabilind reguli generale cu privire la producerea la repartiia i la sc8imbul de bunuri cu o relevan' social' precum i la organi/area activit'ilor comunit'ii. Dreptul nu poate deveni o realitate dec*t *n interiorul unui cadru instituional .undamentat pe coe:istena libert'ilor individuale i nu pe a.irmarea unor interese personale sau de grup. 4n acest sens dreptul re.lect' relaia dintre libertate i necesitate. -ealitatea juridic4 este o dimensiune inalienabil' a realit'ii sociale *n condiii istorice determinate. E:istena ei nu poate .i desprins' de dinamica celorlalte discursuri sociale. >ealitatea juridic' suport' in.luena acestora i e:ercit' la r1ndul ei in.luen' asupra lor. >ealitatea juridic' nu se reduce la .enomenul normativ juridic. Ea implic' de asemenea contiina juridic' precum i relaiile i raporturile juridice. -vem 3 dimensiuni ale realit'ii juridice 6 7 contiina juridic' 7 dreptul stricto sensu ca .enomen normativ 7 raporturile juridice Contiina juridic4 repre/int' o premis' a .enomenului normativ i se constituie ca o interaciune *ntre 3 iposta/e ale dimensiunii contiente a subiectivit'ii umane. -st.el ea reunete iposta/a cognitiv' acionar' (activ'! i cultural-a:iologic'. Contiinta juridic' e repre/entarea .enomenului juridic la nivelul contiintei umane. Dreptul stricto sensu constituie o dimensiune instituional'. 9ormele de drept aparin categoriei prescriptive alt.el spus ele construiesc spaiul a Kceea ce trebuie s' .ie,( (ollen! - dimensiunea prescriptiv' dar *n acelai timp sunt determinate *n construcia lor social' de Kceea ce este, ((ein! - dimensiune descriptiv'. -aporturile juridice o alt' dimensiune a realit'ii juridice sunt relaii sociale reglementate de norme de drept. 3. Factorii de conBigurare a dreptului

Dreptul suport' in.luene din partea elementelor componente cadrului .i/ic i din partea componentelor sistemului social. 4n ansamblu aceste elemente poart' denumirea de .actori de con.igurare a dreptului. 7 Cadrul $,)%-,@ - 4n toate componentele sale (mediul geogra.ic .actorii biologici .i/iologici demogra.ici! cadrul natural in.luenea/' discursul juridic at1t din perspectiva construciei normelor de drept precum i din perspectiva aplic'rii acestora. E: 6 modul *n care mediul in.luenea/' m'surile legislative pentru combaterea polu'rii Diversele *mprejur'ri naturale care nu depind de voina omului pot constitui ca/uri de natere modi.icare sau stingere a raporturilor juridice. Cadrul natural dei in.luenea/' sistemul de drept aceast' in.luen' este *nainte de toate 5EDA-&G #;CA-). 7 Cadrul (+C',@!.+@')'C - Elementele componente ale acestui .actor sunt6 a! economicul b! ideologia sau ideologiile c! structurile organi/aionale. Economicul se constituie ca .iind structura relaiilor de producie i de sc8imb e:istente *ntr-o societate. El in.luenea/' dreptul *n ceea ce privete coninutul normelor. 'deologia *neleas' at1t ca set de idei politice care con.igurea/' valorile substaniale ale di.eritelor grupuri sociale c1t i ca mod de repre/entare a valorilor speci.ice unei societ'i. (tructurile organi6aionale sunt constituite din 6 a! grupuri de interese b! societate civila c! sindicate d! partide politice. >olul acestora *n con.igurarea dreptului este pregnant *n etapa legi.er'rii *n momentul de construcie a normelor de drept. 7 Cadrul %3,$ 2 Dreptul privete aciunea omului *ntr-un sistem de relaii dat. Dimensiunea uman' a dreptului este e:primat' inainte de orice de drepturile eseniale ale individului. 9orma juridic' constituie un .actor important de sociali/are model1nd subiectul uman *n raport cu valorile la care subscrie comunitatea. /. Esena" coninutul i Borma dreptului Esena unui .enomen re.lect' unitatea raporturilor necesare relativ stabile care constituie dimensiunea intern' a .enomenului i *l .i:ea/' *ntr-o clas' de .enomene adiacente. Din multitudinea determin'rilor calitative ale dreptului se desprinde o calitate principal' care e:prim' determinarea sa intern'. -ceasta este repre/entat' de calitatea juridic' a voinei i a interesului care determin' apariia normelor juridice. -cestea asigur' un anumit ec8ilibru *n evoluia raporturilor interumane. Calitatea juridic' presupune generalitate i obiectivitate. -st.el voina juridic' e:primat' prin normele de drept este o e:presie a voinei generale *n sensul decelat de >ousseau *n L Contractul #ocial M acela de voin' autonom' distinct' de o sum' a voinelor individuale. Noina general' este e:presia unei comunit'i care *nelege s' *i eternali/e/e valorile. Dreptul se deosebete de alte sisteme normative sociale prin calitatea juridic' a voinei ce se e:prim' *n integralitatea normelor. Coninutul dreptului *l constituie ansamblul elementelor care dau e:presie concret' voinei i intereselor sociale ce reclam' o.iciali/area i garantarea pe cale statal'. Coninutul dreptului are o latur' component' dominant' i anume sistemul normelor juridice. ;rice sistem de drept *i reali/ea/' .unciile prin intermediul normei de drept. 5ecanismul in.luenei sale asupra relaiilor sociale este esenial legat de modul *n

care conduita impus' de c'tre o norm' de drept structurea/' relaiile sociale. 9ormele de drept ne apar ca premise i condiii precum i ca .orme ale controlului social. Forma dreptului repre/int' modul *n care se organi/ea/' elementele care compun coninutul dreptului. Forma intern' a dreptului este e:primat' de interaciunea ramurilor dreptului de gruparea normelor juridice pe instituii i pe ramuri de drept. Forma e:tern' a dreptului poate .i anali/at' din mai multe puncte de vedere. - din prisma modalit'ilor de e:primare a voinei legiuitorului - din prisma modalit'ilor de sistemati/are a legislaiei - din prisma modalit'ilor de e:primare a normelor de drept *n di.erite acte emise de c'tre autorit'ile publice i anume6 legi ordonane 8ot'r1ri ale @uvernului decrete. 4n .orma dreptului sunt coninute i procedeele speci.ice te8nicii juridice cum ar .i conceptele clasi.ic'rile i mai ales tiparele logice ale normei juridice. 0. (istemul dreptului #istemul dreptului ne apare sub 3 .orme6 1. sistem juridic - *n acest sens *nelegem o parte component' a realit'ii sociale 2. sistem legislativ - presupune un mod de organi/are a legislaiei 3. sistem al dreptului stricto sensu - *nelegem organi/area dreptului pe ramuri i instituii ast.el6 sistemul este re/ultatul unit'ii ramurilor i al instituiilor dreptului. El ne apare ca o unitate obiectiv determinat' *n vreme ce sistemul legislativ repre/int' o organi/are a legislaiei pe ba/a unor criteria alese de legiuitor. 9ormele juridice nu e:ist' i/olate. Ele sunt grupate pe instituii i ramuri. 9orma juridic' repre/int' elementul de ba/a al sistemului dreptului. -amura de drept repre/int' ansamblul normelor juridice care reglementea/' relaiile sociale dintr-un anumit domeniu *n ba/a unor metode speci.ice de reglementare i a unor principii comune. Criteriile dup' care sunt structurate ramurile dreptului sunt6 - obiectul reglement'rii juridice - repre/int' relaiile sociale care stau sub incidena normelor juridice - metoda reglement'rii - pre/int' modalitatea concret' de in.luenare a conduitei *n cadrul acelor relaii sociale - principiile comune Anstituia juridic' repre/int' ansamblul normelor care reglementea/' relaii sociale adiacente utili/1nd metoda de reglementare speci.ic' acelei ramuri (distincie *ntre drept public i drept privat!

1. Funciile dreptului Funciile dreptului sunt acele direcii .undamentale ale aciunii mecanismului juridic la *ndeplinirea c'rora participa *ntregul sistem de drept precum i instanele sociale cu atribuii in domeniul reali/'rii dreptului. 1. Funcia de instituionali6are H de Bormali6are juridic4 a organi64rii social!politice . Dreptul prin Constituie i prin legile organice asigur' cadrul legal de .uncionare a .orei statale. 2. Funcia de conservare" ap4rare i garantare a valorilor Bundamentale ale societ4tii . 0rin aceast' .uncie dreptul garantea/' i ocrotete ordinea constituional' valorile .undamentale ale statului precum i libert'ile indivi/ilor. Fiind un instrument al controlului social dreptul organi/ea/' relaiile dintre

indivi/i previne de/ordinea i asigur' coe/iunea colectivit'ilor. El de.inete cadrul general de des.'urare a proceselor sociale i sactionea/' conduitele pe care comunitatea le de.inete a .i deviante. 3. Funcia de conducere a societ4ii. 9orma juridic' repre/int' un act de conducere a societ'ii. )egea este o .orm' universal' de e:primare a de/ideratelor sociale majore. Fora statului se legitimea/' *n e:erciiul ei prin drept. ". Funcia normativ4. Dreptul implic' o dimensiune normativ' de limitare a conduitei indivi/ilor. I. (istemul normativ social #istemul normativ social este alc'tuit din urm'toarele categorii de norme 6 7 norme etice i norme juridice 2 4n procesul de apariie a dreptului acesta s-a desprins treptat de normele de moral'. An.luena moralei asupra dreptului privete at1t procesul de creare a acestuia c1t i cel de aplicare. 5orala apare ca un criteriu de veri.icare a relaiei dintre drept i dreptate. 4n contemporaneitate dreptul este conceput ca .iind un sistem autonom separat de moral'. Cu toate acestea e:ist' direcii de anali/' teorii ale dreptului care sublinia/' de pe po/iii prescriptive .aptul c' dreptul po/itiv trebuie s' se .undamente/e in scopul moralei. 9ormele juridice reglementea/' acele relaii sociale care asigur' .undamentul ordinii colective. 7 norme cutumiareHobinuielnice - Dreptul s-a de/voltat pe obicei (obiceiul C regul' de conduit' pre/ent' *n cadrul convieuirii umane instituit' printr-un u/ *ndelungat! 7 norme te;nice - 9ormele te8nice sunt reguli care au ap'rut cu prec'dere *n cadrul proceselor productive i care vi/ea/' e.icacitatea precum i sigurana di.eritelor activit'i ce pre/int' o relevan' social'. Ele nu sunt sancionate de c'tre .ora coercitiv' a statului. 7 norme religioase 7 norme politice 2 decurg *n spaiul activit'ii politice

J. .rincipiile generale de drept 0rincipiile de drept sunt idei centrale ale coninutului tuturor normelor juridice. Ele au un rol constructiv si valori/ator. <n principiu general de drept este re/ultatul unei e:periene sociale i repre/inta o re.lectare a unor cerine obiective ale evoluiei societ'ii. 7 0rimul set de principii de drept - asigurarea ba6elor legale de Buncionare a statului. -cesta constituie premisa e:istenei statului de drept. Caracteristica .undamental' a statului de drept o constituie cucerirea legal' a puterii i apoi e:ercitarea sa *n con.ormitate cu cerinele legalit'ii. 7 .rincipiul libert4ii i egalit4ii - *ntr-o societate democratic' statul - i anume organismul politic care dispune de .or' i decide cu privire la *ntrebuinarea ei - garantea/' juridic i e.ectiv libertatea i egalitatea indivi/ilor *n .aa legii proced1nd ast.el la propria sa limitare. 7 .rincipiul responsabilit4ii - responsabilitatea se a.l' *ntr-o str1ns' leg'tur' cu libertatea individului. Ea repre/int' o premis' a acesteia precum i o condiie a garant'rii juridice a libert'ii. 7 .rincipiul ec;it4ii i al justiiei - repre/int' un principiu prin care dreptul se autolegitimea/' asigur1nd organi/area mecanismului de aplicare a normelor de drept.

Curs /

)'.+@+2', D-E.)%@%'7

Dpdv al evolutiei istorice6 1. Dreptul sclavagist corespunde ,ntic;itatii 2. Dreptul Beudal 3. Dreptul modern ". Dreptul contemporan H po6itiv (-ctualmente in vigoare!

Dpdv al ba/inului de civili/atie juridica dreptul se poate clasi.ica in Bamilii sau sisteme6 1. Familia dreptului anglo!saCon 2. Familia dreptului romano!germanic 3. (istemul musulman H islamic /. (istemul ;indus 0. (isteme atipice

E:ista mai multe sisteme de drept iar coe:istenta lor este .ireasca pentru ca nu poate e:ista un sistem de drept identic pt toate statele. Dreptul este national. Cu toate acestea" e:ista anumite modele care au in.luentat alte state. De e: Oaponia pt Coreea de #ud Franta pt o parte din statele europene si 9-ul -.ricii. 9u urmarim insa sa ierar8i/am sistemele de drept adica de a stabili daca un sistem e mai bun ca altul dar vom .olosi metoda comparativa pentru ca studiul unui sistem de drept inseamna a intelege structura lui sistemul lui politic institutiile sale .undamentale.

Familia dreptului anglo!saCon

An cadrul acestei .amilii6 reptul engle!

reptul american

Dreptul engle6 a. (tructura sistemului b. (istemul jurisdictional c. '6voarele sistemului

a. #tructura este tripartita6 "ommon la# $quit% la# &tatute la#

Common laG (dreptul comun! este un adevarat sistem juridic pt ca el cuprinde normele cutumiare si solutiile jurisprudentiale. -re 3 elemente constitutive6 a. <n ansamblu de reguli de proceduraB procedura precede .ondul intotdeauna. E:. Foarte multe litigii se solutionea/a pe e:ceptii de proceduraB 0rocedura trebuie veri.icata prima pentru ca daca e:ista un incident de procedura atunci litigiul e respins din start. 0rimul lucru pe care il .ac magistratii este sa veri.ice competenta (sunt sau nu competent sa judec acest litigiuD! b. <n ansamblu de solutii de Bond. #olutiile sunt pronuntate de judecator. -tunci cand e:ista un vid juridic judecatorul engle/ pronunta solutia considerata cea mai re/onabila. El apelea/a la normele cutumiare locale re.erindu-se si la solutii canonice retinand ceea ce este re/onabil. Dreptul roman a patruns .oarte putin in 5area Pritanie dar a e:ercitat o anumita in.luenta. De aceea common la# repre/inta c. ; metoda de lucru pentru ca judecatorul cauta in precedente solutiile pe care sa le aplice in spetele deduse judecatii. -cest lucru este practicat din dorinta de a evita pronuntarea unor solutii arbitrare.

EKuitF laG este un corp de solutii complementare sistemului de common la#. 0rin urmare rolul central revine tot lui common la#, de aceea s-a spus equit% follo#s t'e la#. De e:emplu daca se cere e:ecutarea unei obligatii contractuale e:ecutarea se poate .ace dupa regulile lui equit% daca obligatia este insa preva/uta de common la#. Daca sistemul de common la# nu recunoaste e:istenta obligatiei equit% nu o poate e:ecuta.

(tatute laG inseamna legea scrisa. -ceasta a 3-a parte a sistemului engle/ de drept re/ulta din structura statala din .orma de guvernamant a 5arii Pritanii respectiv monar8ie constitutionala precum si prin .aptul ca 0arlamentul britanic este preocupat de adoptare in permanenta a unor masuri de moderni/are a statului de re.orma. <nele legi scrise (statute! au reluat solutii din common la# (partea cutumiara nescrisa!. -ltele au re.ormat institutiile traditionale britanice iar altele au creat reguli noi de drept asigurand progresul. -u .ost adoptate legi in materia dreptului muncii a dreptului social in materia sanatatii in materia cooperarii internationale. )a ei 0arlamentul e preocupat in permanenta sa adopte legi scrise. Cu toate acestea desi e:ista un pac8et de legi scrise legile scrise sunt .acute pentru a se integra in sistemul de common la#, adica intr-un sistem juridic unde solutiile si notiunile de ba/a provin din 8otararile judecatoresti.

b. E:ista 2 categorii de jurisdictii6 -. Curtile supreme6 (upreme Court oB %< 7 creata prin Constitutional >e.orm -ct in 2QQ$ ea inlocuieste Camera )or/ilor care era instanta suprema pana atunci. >ig; Court oB Eustice 3 camere 3 sectii RueenSs Penc8 Division C8ancelorSs division FamilE Division

>e/olva litigii civile CroGn Court re/olva litigii penale (speciali/ate! Courts oB ,ppeal al 2lea grad de juris dictiiB are competente atat in materie civila cat si penalaB Comitetul judiciar al consiliului privat al reginei care judeca recursurile .ormulate impotriva 8otararilor judecatoresti pronuntate de Curtile supreme din statele supreme ale CommonTealt8ului (-ustralia 9oua Ueelanda! P. Ourisdictii in.erioare (ordinare!

An materie civila7 CountF Courts (prime instante! litigii simple considerate minore 2 bunuri cadastru imobile 2 a caror valoare este sub $QQQ lire sterline

An materie penala7 )itigiile considerate simple delictele minore sunt judecate de un judecator de pace (Eustice oB t;e .eace!B acestia nu sunt juristi sunt voluntari care se bucura de o mare reputatie sociala. 0entru litigiile considerate grave competenta apartine magistratilor proBesionisti (tipendiarF 3agistrates#. -cestia decid daca litigiul respectiv se trimite la curtile superioare (de e: la CroTn Court!.

An materie administrativa Este un contencios cvasijudiciar : nu e juridic 1QQV este administrativo-judiciar.

-%@E( +F .-ECEDE$) 2 a impus mai multe principii .unamentale $. (oti trebuie sa respecte regulile de drept formulate de )udecatori 2. *recedentul )udiciar (laT precedent! se impune prin simpla lui e:istenta %. +rice )urisdictie este legata de deci!iile pronuntate anterior de o curte ierar'ic superioara, dar &. doar precedentele stabilite de curtile superioare (&upreme "ourt) sunt obligatorii si imperative in acest ca! vorbindu,se de binding "rocedure '. deci!iile altor curti nu sunt imperative, au valoare persuasiva, adica trebuie sa se tina seama de ele (poti pleca de la ele, dar poti aduce usoare modificari) (. orma hotararii judecatoresti) a. dispo/itivul C concentrat sub .orma unei propo/itii care contine solutia litigiului W #e admite solutia litigiului...X b. absenta motivelor deci/iei sau solutiei luate C judecatorul nu e obligat sa justi.ice sa motive/e propria deci/ia pentru orice litigiu (deci/ii usoare!B de e:6 se poate anula un recurs in ba/a art cutare...nu e obligata sa justi.ice tot. c. (pentru litigiile grave! reasons C motivarea (la noi considerente!B trebuie .acuta o distinctie intre ratio decidendi C regula jurisprudentiala .undamentala C .ormata din motive (argumentare juridica! Y regula de drept aplicata C are valoare de legiB .. si obiter dicta C comentariile judecatorilor insa nu au caracter imperativ (ceilalti judecatori

nu sunt obligati sa se con.orme/e sunt permise incidental sub .orma digresiunii #unt introduse prin .ormula -% t'e #a%

-,.+-)%@ D'$)-E D-E.)%@ (C-'( $E(C-'(

Dreptul scris (status la#) are rol de lege speciala (le: specialia! adica tot common la# primea/a e i/vorul principal de drept. Ansa legea scrisa nu e total e:clusa nu e nici neaparat pe un loc secundar este mai degraba o le: specialia (inlatura norma cutumiara!.

(istemul american

<n sistem care a creat reguli di.erite de cel engle/ reguli di.erite de common la#, reguli care il apropie de sistemul romano-germanic .ara insa a-l con.unda cu acesta. ; deosebire de sistemul engle/ #<- au o Constitutie scrisa au .ost adoptate coduri in materie comerciala penala civila etc si e:ista o distinctie clara intre sistemul Bederal de drept si cel al statelor Bederatiei. E:ista si asemanari cu sistemul engle/. -mbele au aceeasi conceptie asupra dreptului si rolului pe care acesta il joaca in societate au aceleasi ramuri aceleasi concepte atat in sistemul engle/ cat si in cel american.

#tructura dreptului american &rebuie anali/at raportul dintre dreptul .ederal si dreptul statelor membre. A/vorul principal de drept il constituie Constitutia .ederala constitutiile statelor avand un rol secundar. Competenta legislativa generala apartine statelor membre iar competenta statului .ederal repre/inta e:ceptia. 0e de alta parte statele au urmatoarele competente de legi.erare6 An materie civila6 materia contractelor succesiunilor .amiliei An materie penala6 reglementea/a de.initia crimelor si delictelor si a sanctiunilor

An dreptul Bederal" aceste materii sunt reglementate numai in mod e:ceptional numai crimele considerate . grave (e: tra.icul de stupe.iante!. #tatul .ederal are competente in6 #tabilirea si perceperea ta:elor (>eglementare unitara nediscriminatorie in materie de ta:a ideea impo/itelor uni.orme pt toate cele $Q de state! >elatiile comerciale intre state dar si cu strainatatea

#e pune in e:ecutare amendamentele aduse Constitutiei .ederale Pate moneda >eglementea/a naturali/area 3 adoptarea cetateniei americane >eglementea/a .alimentul (tot ceea ce inseamna comert este de competenta .ederala! Creea/a tribunale .ederale subordonate Curtii #upreme a #<-

0rin aceasta competenta partajata s-au cristali/at 2 principii6 a. Cand statul Bederal este competent intr-o anumita materie statele nu au decat o competenta re/iduala si complementara (completea/a o anumita lacuna legislativa .ederala! b. (tatele nu pot legi.era 3 reglementa impotriva spiritului Constitutiei .ederale si nu pot sa impuna restrictii comertului interstatalB constitutiile statelor si legislatia din statul respectiv au putere numai asupra teritoriului acelui stat.

Curtile supreme ale statelor nu trebuie sa se supuna decat Constitutiei si legislatiei statului respectiv precum si Constitutiei si legilor .ederale cu e:cluderea legislatiei celorlalte state membre ale .ederatiei. Anvocarea dreptului 3 legislatiei altui stat membru al .ederatiei se poate .ace de catre parti printr-un litigiu dar trebuie .acuta si proba e:istentei legii si a continutului ei. $x officio (din o.iciu! judecatorul investit sa judece cau/a nu poate .ace acest lucru.

>aportul dintre legea scrisa si common la# in sistemul american

An sistemul american common la# nu mai ocupa un loc central. -cest lucru se e:plica prin structura in #tat. 9umai legile .ederale asigura uni.ormitatea legislativa pentru ca legile statelor sunt di.erite c8iar daca au acelasi obiect de reglementare. An ceea ce priveste constitutionalitatea legilor Bederale" .iecare curte .ederala %( (upreme Court" %( Court oB ,ppeal# are un procuror general general attorneF#" care are misiunea sa veri.ice si sa intervina in ca/ul neconstitutionalitatii. .rocurorul general este membru al cabinetului presedintelui #<- .iind numit de presedinte insa cu acordul #enatul. An ceea ce priveste sistemul de common si equit% la#, acestea au .u/ionat in 1Z3I (dpdv procedural!. %( (upreme Court (rol de curte constitutionala! a stabilit .aptul ca nu e:ista un common la# general valabil pentru toate statele. -tunci cand nu e:ista un precedent aplicabil la o problema de drept dintr-un stat membru judecatorul trebuie sa tina cont de precedentele judiciare din toate celelalte "Z de state. De asemenea a decis ca c8iar daca nu e:ista un common la# .ederal sistemele de common la# din di.eritele state sunt apropiate.

Curs 0

'6voarele dreptului american7 1. Ourisprudena 2. )egea scris' (#tatute )aT!

1. Eurisprudena C totalitatea soluiilor pronunate de judec'tor prin 8ot'r1rile judec'toreti. Ourisprudena a determinat cristali/area urm'torului principiu6 judec'torul american este legat3inut (obligat! s' respecte propria lui jurispruden' precum i jurisprudena curilor ierar8ic superioare. 4n acest scop judec'torul american are grij' s' cite/e precedentele jurisdiciilor superioare. Cu timpul acest principiu s-a estompat s-a ameliorat ast.el c' acum judec'torul american are libertatea de a limita domeniul de aplicare a propriilor sale precedente dar i de a re.orma propriile precedente *n sensul de a le modi.ica (are dreptul s'-i sc8imbe propria jurispruden'!. -cest lucru se e:plic' prin .aptul c' sistemul judiciar american este descentrali/at iar nevoia de adaptare a instituiilor juridice i a regulilor de conduit' *n societate este permanent'. =ot'r1rea judec'toreasc' american' 2 #&><C&<>G6 a! (tarea de Bapt C un re/umat *n ordine cronologic' al unor *nt1mpl'ri care pun o problem' de drept. b! ECpo6eu al problemei de drept ridicate (starea de drept din sistemul romano-germanic! c! ,nali6a motivelor (considerentelor din sistemul romano-germanic! judec'toreti cu re.erire la i/voarele de drept d! >olding C norma regula concis' pe care tribunalul sau judec'toria o invoc' *n replic' la problema de drept ridicat' e! (oluiaHdeci6ia (dispo/itivul din sistemul romano-germanic! C o simpl' propo/iie care conine dispo/iia judec'toreasc'. #oluii posibile prin care judec'torul6 7 con.irm' 7 modi.ic' 7 casea/' 7 anulea/' =ot'r1rea judec'toreasc' este semnat' de judec'torul care a pronunat (el are calitate de autor al deci/iei! i este co-semnat' de ceilali colegi ai s'i care o aprob'. 4n ca/ul *n care unul din judec'torii care cosemnea/' nu este de acord cu autorul se pot .ormula 2 categorii de opinii6 7 opinie separat4 (dissenting opinion! 2 .ormat' atunci c1nd 1 sau mai muli judec'tori nu sunt de acord cu .ondul soluieiB e:6 autorul 8ot'r'te o anumit' sanciune iar ceilali nu sunt de acord cu ea. 7 opinie personal4 (concurring opinion! 2 se .ormea/' atunci c1nd judec'torul este de acord cu .ondul soluiei dar pentru alte motive dec1t cele pre/entate de judec'torul autor. 8ot'r1rile instanei in.erioare

2. (tatute @aG C ansamblu de acte normative adoptate de Congresul #<- i de parlamentul statelor membre ale .ederaieiB al'turi de jurispruden' este un i/vor principal de drept.

+rgani6area judiciar47 -re un caracter dual adic' este at1t la nivel .ederal c1t i la nivel statal .iecare stat av1nd o organi/are juridic' proprie. )a nivel ba/ic de prim grad de jurisdicie *nt1lnim multe judec'torii i tribunale de A instan' care adeseori se con.und' cu cele la nivel .ederal. 0entru 233 din state e:ist' 3 grade de jurisdicie iar 133 au doar 2 grade deoarece .iecare are libertatea s' decid' organi/area judiciar' (state mici!. 4n v1r.ul ierar8iei se a.l' Curtea #uprem' din statele membre (#upreme Court o....! iar deasupra tuturor Curilor #upreme din state se a.l' <# #upreme Court (la nivel .ederal!. Denumirile curilor supreme ale statelor di.er'B *n 1Q state6 Court o. Errors o. Connecticut spre e:emplu. Oudec'torii din tribunalele statale nu sunt judec'tori de carier'B e:ist' 3 sisteme de numire a judec'torilor6 7 judec'torii pot .i alei de cet'eni (&e:as 5ic8igan )ouisiana! 7 sunt numii de guvernatorul statului cu aprobarea 0arlamentului statului respectiv (9eT OerseE! 7 pot .i cooptai pe ba/' de voluntariat pe ba/a respectului celorlali (-las[a! Cali.icarea pro.esional' a judec'torilor este inegal' *n cadrul statal ceea ce determin' di.erena de salari/are uneori av1nd salarii mai mici dec1t avocaii (laTEers 2 nivel ba/ic de avocatur'!. E:ist' mai multe grade de jurisdicie cu mai multe instituii6 7 &rials Courts (judec'torii! 7 &ribunale #uperioare (grad AA dar numai pentru 233 din state! 7 #upreme Court (grad AAA sau grad AA pentru 133 din state! L $A7 @rad de jurisdicie6 ca parte te poi judeca pe .ond pe c'i6 .ond apel i recurs.

Eurisdiciile Bederale7 a# Eurisdiciile de drept comun6 - au competene generale (civil penal etc! - Z" de curi .ederale de district (<# District Courts! cel puin 13stat - judec'torii sunt numii pe via' b# Curi Bederale de ,pel %( Courts oB ,ppeal# gr '' - completele de judec'tori sunt .ormate din 3 judec'tori

- au competen' inclusiv *n materie constituional' c# Eurisdicii speciali6ate Curi @egislative#7 - judec' litigii *n diverse materii *n special *n materie administrativ' - au denumiri di.erite (e:6 <# &a: Court! - sunt atipice nu au grade de organi/are d# %( (upreme Court gradul '''#7 - judec'torii sunt numii pe via' de c'tre 0reedinte cu aprobarea #enatului - sunt judec'tori de carier' - are competene multiple inclusiv *n materie constituional'

Euriile7 E:ist' 2 categorii6 \ )rial EurF7 - .ormat din cet'eni americani electori trai la sori din listele electorale - nr lor poate varia %-12 *n .uncie de natura cau/ei sau dup' nivel (.ederal sau statal! - juraii nu au voie s' ia notie pe durata procesului - deliberea/' doar *n ceea ce privete .aptele doar dup' ce *l ascult' pe judec'torul cau/ei care arat' problema de drept ce se ridic' *n spe' - dup' deliber'ri pronun' verdictul iar judec'torul aplic' dreptul3legea *n con.ormitate cu verdictul .actual al juriului - dac' verdictul nu este unanim atunci se constituie un nou juriu

\ 2rand EurF 3arele Euriu#7 - 23 de jurai c1nd este la nivel .ederal - decide dac' e:ist' sau nu probe su.iciente pentru a trimite inculpatul *n .aa instanei - pronun' *n acest sens .ie un act de acu/are (indictment3true bill! .ie un act de renunare la orice urm'rire penal' (no bill3ignoramus! Familia romano!germanic4 de drept

1. Consideraii generale 2. #istemul .rance/ 3. #istemul german

1. Consideraii generale7 -pariia sistemului romano-germanic a .ost *n secolul JAAA prin receptarea dreptului roman i prin crearea unor principii noi de drept prin interpretarea digestelor lui Oustinian. >ecepionarea dreptuluiroman6 ?coala glosatorilor i ?coala post-glosatorilor ] metoda e:egetic'. #-au conturat *n cadrul .amiliei 3 mari subsisteme6 - #A#&E5<) DE D>E0& F>-9CEU - #A#&E5<) DE D>E0& @E>5-9;-A&-)A-9;-E)NEHA-9 - #A#&E5<) DE D>E0& -) HG>A);> 9;>DACE -)E E<>;0EA

2. (istemul Brance6 7 Formarea sistemului .rance/ a avut loc *n mai multe etape 6 a# .erioada de dinaintea -evoluiei France6e c1nd dreptul avea un caracter dual. 7 pe de o parte *n 9 Franei e:ista un drept cutumiar nescris 7 pe de alt' parte *n # Franei e:ista un drespt scris de in.luen' roman'. Dreptul public s-a de/voltat abia la s.1ritul secolului JNAA B .rance/ii au pus ba/ele acestei ramuri de drept. -tunci s-a observat o tendin' de uni.icare a dreptului .rance/ ] se adopt' 5area ;rdonan' Civil' i 5area ;rdonan' 0enal' care al'turi de alte legi scrise ale >egatului au uni.icat importante norme de drept. b# -evoluia France64 i 'mperiul 7 >evoluia France/' a creat ceea ce se numete un drept intermediar pentru c' s-a ajuns la o ruptur' total' .a' de sistemul juridic anterior .iind adoptate noi principii de drept B De e:emplu 6 - numai legea poate limita libertatea cet'enilor i nu monar8ul - egalitatea trebuie consacrat' *n toate instanele civile ea trebuie s' se reg'seasc' at1t *n statutul persoanelor c1t i *n dreptul bunurilor. 7 0erioada Directoratului i a Amperiului se caracteri/ea/' prin acceantuarea necesit'ii uni.ic'rii *ntregului drept soluia aleas' .iind cea a codi.ic'rii dreptului.

E:ist' 2 posibilit'i de uni.icare 6 - *ncorporarea actelor normative - codi.icarea (cea mai pro.und' pentru c' se topesc toate actele *ntr-unul singur 2 Codul 2 de dimensiune ampl' B se sistemati/ea/' toate normele se *nl'tur' paralelismele *n reglementare modi.ic1ndu-se sau abrog1ndu-se normele ine.iciente! 1JM/7 adoptarea Codului Civil 1JMI7 Codul de 0rocedur' Civil' 1JMJ7 Codul de Anstrucie 0enal' 1JMN7 Codul de Comer 1J1M7 Codul 0enal 9oul drept .rance/ s-a caracteri/at prin 2 tr's'turi 6 1! ; nou' .iloso.ie i o nou' politic' legislativ' *n sensul c' dreptul este v'/ut ca o te8nic' de protecie a libert'ii cet'enilor *ncerc1nd s' armoni/e/e interesul statului cu interesul cet'enilor. 2! Caracterul predominant al legii ] toate normele de drept sunt create esenialmente de legea scris' cu *nl'turarea cutumelor (normele nescrise! i cu limitarea rolului judec'torului. c# Evoluia dreptului Brance6 dup4 'mperiu Dreptul civil juca rolul de drept .undamental pentru *ntreg sistemul de drept. #-a de/voltat i dreptul penal care s-a .undamentat pe Declaraia Drepturilor ;mului i Cet'eanului (1(IZ!. #e a.irm' i dreptul public cu de/voltare din ce *n ce mai mare a ramurii dreptului administrativ. Dup' 1IIQ i p1n' la al AA-lea >'/boi 5ondial se de/volt' dreptul comercial i dreptul social i apar noi instane judiciare 6 Consiliul de #tat France/ (Curtea #uprem' -dministrativ'! i &ribunalul de Con.lict. -ceste instane con.er' un caracter original. Dup' al AA-lea >'/boi 5ondial dreptul constituional este cel care ocup' locul central de drept .undamental al sistemului de drept. >ecenta modi.icare constituional' din 2QQ3 din Frana care a reglementat o organi/are descentrali/at' a >epublicii France/e a determinat evoluii importante ale sistemului dreptului. -st.el din dreptul civil s-au desprins noi ramuri 6 dreptul imobiliar dreptul mediului dreptul bunurilor etc. Din dreptul social a luat natere dreptul muncii dar i dreptul proteciei sociale. Din dreptul penal ] dreptul penal al minorilor. Dreptul .rance/ contemporan este marcat de 2 tr's'turi 6 1! -re noi .undamente ale dreptului intern B ast.el principiile generale de drept (pilonii! au .ost e:tinse *n toate ramurile dreptului ast.el se vorbete despre .enomenul de constituionali/are a ramurilor dreptului. - luat natere un concept nou 6 blocul de constituionalitate (ansamblu de norme constituionale considerate eseniale pentru orice ramur' de drept!. 2! Dreptul .rance/ are noi ba/e transnaionale ] integrarea dreptului european3comunitar *n dreptul intern. ;rdinea juridic' comunitar' a sc8imbat raporturile de drept privat. De asemenea aderarea Franei la

CED; i condamnarea ei de c'tre CED; a determinat sc8imbarea jurisprudenei .rance/e prin intermediul Curii de Casaie. Dreptul civil a r'mas *n continuare un drept creat de legea scris' (drept legal! pe c1nd dreptul constituional considerat un drept .undamental al sistemului este un drept jurisprudenial creat prin soluiile judec'torilor.

+rgani6area judiciar4 7 a# Eurisdicii de ordin judiciar 2 jurisdicii de .ond. 7 gradul A 6 1# )ribunalele de 3are 'nstan4 )ribunauC de 2rande 'nstance# - sunt departamentale (pe jude! - are 1 sau mai multe secii civile (camere L c8ambres M! - e:ist' secii corecionale *n materie penal' - competen' - judec' *n materie civil' (toate ca/urile cu e:cepia acelora date prin lege *n competena altor tribunale! - completul este colegial (2-3! sau unic - *n materie penal' tribunalele corecionare judec' delictele (C in.raciuni de gravitate medie .iind sancionate cu *nc8isoare sau cu amend'!. - judec'torii de instrucie sunt ca procurorii B ataai pe l1ng' &ribunalele de 5are Anstan' B intervin pe l1ng' delicte dac' au materie penal' i pentru crime dac' necesit' instrucie (urm'rire penal'! de A grad. - e:ist' i Camera de Anstrucie care asigur' gradul AA - &ribunalul de A Anstan' se *nt1lnete la nivelul arondismentelor i judec' cau/ele civile simple B *n materie penal' 6 &ribunalul de 0oliie care .ace urm'riri penale pentru contravenii B judec'torul este unic. 2# 3inisterul .ublic cuprinde procurorul republicii 1 sau mai muli adjunci care repre/int' 5inisterul 0ublic pe l1ng' &ribunalul de 5are Anstan'. 5inisterul 0ublic cuprinde toi procurorii nu neap'rat ataai. Este o creaie abstrac' B nu aparine puterii e:ecutive ci puterii judec'toreti. L administer M C a servi B 5inisterul 0ublic servete interesul public 4n Frana. &ribunalele au create (acolo unde este ca/ul! parc8ete pe l1ng' ele sau pot avea detaai procurori individuali care s' participe la cau/e penale sau civile. 4n materie civil' procurorul particip' e:cepional pentru protecia incapabililor. 0rocurorul ap'rea i pe l1ng' &ribunalul de 5are Anstan' c8iar dac' nu .ace parte dintr-un 0arc8et.

3# Eurisdicii speciali6ate i judec4torii 7 - Cuprind )ribunalul de Comer (&ribunal de Commerce! - litigiile dintre comerciani sau litigiile privind acte de comer - )ribunale paritare - judec' litigiile dintre proprietarii de bunuri i .ermieri. - Conseils de .rudO;ommes 2 tribunale de munc' B judec' litigiile dintre angajatori i salariai - Comisiile de ' instan4 de securitate social4 2 litigii privind coti/aiile indemni/aiile i prestaiile *n general - E:ist' i un complet special de magistrai judec4torii de proCimitate - judec' mici litigii i contravenii.

Curs 1

2radul 2 de jurisdictie7

$) *urtile de +"el - organi/ate la nivel regional - judeca atat pentru starea de .apt cat si pentru motive de drept (judeca atat in .apt cat si in drept! - judeca apelurile impotriva tribunalelor de mare instanta dar si contra 8otararilor jurisdictiilor speciali/ate - in materie penala e:ista o Camera corectionala care judeca apelurile impotriva 8otararilor tribunalelor de politie si corectionale - e:ista si o Camera de instructie care judeca in.ractiunile atunci cand acestea sunt crime de gradul 1 ( crima C in.ractiune cu cea mai mare gravitate nu doar omor! - e:ista pe langa Curtile de -pel un procuror general care depinde ierar8ic de ministrul justitiei

,) *urtile cu jurati ( *ours d-assises) - sunt element preluat din sistemul anglo-sa:on - .unctionea/a numai in materie penala - nu sunt permanente sedintele de judecata sunt trimestriale in cadrul .iecarui department

- completul e .ormat din 3 magistrati Y Z jurati (sunt .ara pregatire juridica persoane cu o buna reputatie sociala!

%) *urtile militare - .ormate e:clusiv din magistrati

/# .entru minori eCista juges dOenBants

0# 'n varBul 'erar;iei se aBla *urtea de *asatie grad 3 de jurisdictie judeca doar in drept .aptele sunt stabilite de instantele ierar8ic in.erioare Curtea de Casatie veri.ica legalitatea 8otararilor Curtilor de -pel dar are si misiunea de a asigura unitatea interpretativa a legii.

b. Eurisdictii speciali6ate E:ista de asemenea pentru litigiile administrative jurisdictii administrate separat de cele de drept comun. Dreptul administrativ .rance/ este mai mult un drept al judecatorilor ceea ce a impus ca necesara si organi/area unor tribunale separate C^ 7 tribunal administrativ grad 1 de jurisdictieB 7 Curti ,dministrative De ,pel grad 2 B 7 Conseil dOEtat ( Curtea #uprema -dministrativa a Frantei! in var.ul ierar8iei Conseil dSEtat judeca recursurile contra Curtilor -dministrative De -pel (veri.ica legalitatea 8otararilor pronuntate! .ie recursurile pentru e:ces de putere. >ecursul pentru e:ces de putere este o cale e:traordinara de atac prin care se conturea/a legalitatea actelor emise de autoritatile publice3statale pentru a vedea daca acestea nu au emis acte cu e:ces de putere pro.itand de po/itia lor privilegiata. E:ista 3J de tribunale administrative si J Curti ,dministrative De ,pel. E:emplu de recurs pentru e:ces de putere6 recursul contra unui decret

c. )ribunale de conBlict - create pt con.lictele de competenta intre jurisdictiile in.erioare si cele administrativeB - este compus din membri ai Consiliului de #tat Y membri ai Curtii de CasatieB - sedintele sunt pre/idate de 5inistrul Oustitiei in realitate el vine in mod e:ceptional in ca/ de paritate a voturilor. Daca o procedura este inceputa in .ata jurisdictiilor de drept comun pre.ectul declina competenta si aceasta apartine jurisdictiei administrative.

'''. '6voarele dreptului Brance6 @egea scrisa este principalul i/vor de drept - jurisprudenta este i/vor de drept in doua ca/uri6 1. Ourisprudenta Consiliului Constitutional care se publica in jurnalul o.icial si este obligatorie erga omnes 2. Ourisprudenta Curtii de Casatie in materia unitatii interpretarii legii

(istemul german de drept

'. Formarea dreptului german - dreptul german s-a .ormat in mai multe etape .rima etapa7 pana la s.. secolului al 1Z-lea Dreptul german a .ost in.luentat de Amperiul >omano-@ermanic (incepe in I"3 inainte de a avea acest nume si a re/istat pe timpul catorva secoleB dreptul din aceasta perioada este un drept .eudal!. >egatul devine imperiu in Z%2 cand incep sa se a.irme noi state (e:. 0rusia!. Amperiul dispare .ormal abia in anul 1IQ%. 0ana in aceasta perioada dreptul era mai mult cutumiar legea scrisa .iind un i/vor secundar de drept. Etapa a ''!a7 secolul 1N - secol ce conduce la unitatea nationala ( 1I%(-1I(1! - dreptul evoluea/a in aceasta perioada de la un drept tipic .eudal cu puterea concentrata in mainile monar8ului la un drept divi/at intai dupa ducate apoi stateB - dreptul penal are un caracter neunitar initial cutumiar apoi a devenit un drept cu caracter preponderent scris initial adaptat Constitutiei Criminale caroliene ( Const. criminalis3penala!- pentru ca mai apoi sa se ajunga la un process de codi.icare mai amplaB - Constitutia criminalis avea doua categorii de dispo/itii6 de .ond si de procedura (penala! - in ceea ce priveste dreptul privat a .ost si el initial un drept cutumiar germanii .ormuland adagiul 6 Kcutuma este sacra,B acest .enomen s-a mani.estat pana la mijlocul sec 1I cand apare ca necesara codi.icareaC^ in Pavaria a .ost adoptat Codul Civil (1($%! - cutuma a avut un loc important in i/voarele dr. german pt ca a .ost considerata dreptul care a .ost e:perimentatB

- dreptul roman a .ost si el receptat de sistemul german si a ocupat si el un loc important in .ormarea dreptului german dar rolul sau se accentuea/a cu incepere din sec 1%B - dupa Codul Civil din Pavaria a .ost adoptat un Cod general de drept (-llgemeines )andrec8t!-0rusia 1(Z". El acoperea intregul sistem de drept insa .ara procedura si organi/area judiciaraB - uni.icarea politica a dus la uni.icarea dreptului. -st.el a .ost creata Con.ederatia @ermaniei de 9ord - era un stat .ederal unde autoritatile imperiale aveau competente de legi.erare ast.el ca in timp si statele din @ermania de #ud au aderat la Con.ederatie. -cest lucru a determinat un amplu proces de codi.icare a dreptului. - dupa adoptarea in 1I(1 a Codului de comert a .ost adoptat un nou Cod de comert in 1IZ( pentru ca s-a dorit ca acest nou Cod de comert sa .ie in armonie cu noul Cod civil. - Codul penal a .ost transpus in codul 0enal al Con.ederatiei @ermaniei de 9ord (1I(Q! apoi dupa aderarea statelor @ermaniei de #ud a devenit Cod imperial (1I(1!. - .ost urmat de noi legi privind procedura si organi/area judiciara in 1I((. - in 1I(" a .ost creata o comisie pentru redactarea Codului civil german (P@P - P_rgerlic8es @eset/buc8! care a luat deci/ia sa nu urmareasca niciun model prestabilit ci sa compare sistemul juridic din statele germane ast.el incat sa gaseasca cea mai buna solutieB aceasta comisie a .ost inlocuita de o alta comisieC^ 1IZ% Codul civil a .ost votat a .ost promulgat dar nu a intrat in vigoare decat de la 1 ianuarie 1ZQQ. - P@P este total di.erit de Codul civil .rance/B are cinci carti si cuprinde o parte speciala si una generalaB partea generala este de/voltata si repre/inta ansamblul institutiilor de drept civilB partea speciala are " carti din cele $ - e:ista di.erente de .ond6 - imprumuta principiul individualismului liberal din sec 1Z nu principiile politice si sociale inovatoare ale epocii sale -are dispo/itii originale in ceea ce priveste actele juridice precum si obligatiile civile - dupa codul civil o amploare deosebita a luat-o dreptul constitutional C^ se vorbeste despre un constitutionalism german ( statul este un stat de drept in care legea se aplica in mod egal nu numai cetatenilor dar si aut. statale. De asemenea in vi/. germana statul de drept trebuie sa .ie in acelasi timp si un stat social ( asigura protectia cetateanuluiC^ s-a de/voltat ramura de drept social! di.erit .ata de blocul de constitutionalitate de la .rance/i 'n perioada dintre cele doua -a6boaie 3ondiale se obsv. un .enomen de cri/a a dreptului aceasta cri/a a avut doua cau/e principale6 1. Falimentul monetar determinat de rigiditatea P@P care a incercat sa .ie corectat de jurisprudenta si alte legi 2. 9a/ismul care a pervertit intreg sist. de drept german Dupa cel de!al doilea -a6boi 3ondial @ermania s-a divi/at in doua state6 >F@ si >D@. - in >F@ dr. a incercat sa se integre/e spiritului European adica a .ost un sist. ce a avut la ba/a eco. de piata si doctrina liberalB - in >D@ a e:istat un drept socialistB

Dupa 1NNM uni.icarea politica a @er. a determinat si uni.icarea dr. german uni.icare .acuta sub egida C;nstitutiei din 1Z"Z ce a restabilit statul de drept pe intreg ter. @er.C^ 3 consecinte majore6 1. 0romovarea dr. const-^a insemnat si promovarea dr. supranational adica aplicarea dr. European ( in special a tratatelor .ondatoare a <.E. Y Conventia europeana a drepturilor omului! - toate dispo/itiile din ramurile de drept (in special civil! sunt aliniate dr. const 2. -u avut loc re.orme te8nice importante in dr. penal si procedura penala pornindu-se de la principiul legalitatii ( nullum crimen sine legeCnimeni nu poate .i tras la raspundere juridica daca .apta comisa nu este reglementata intr-o norma de drept! - procedura releva un sist. intermediar intre .amilia anglo-sa:ona si sist. .rance/ de drept - este un sistem acu/atorial dar care este imbunatatit sau atenuat prin inst. precum dreptul la aparare detentia provi/orie sau preventive etc. 3. >e.ormarea dreptului privat - au aparut noi ramuri6 dr. .amiliei dr pers. 8andicapate - s-a re.ormat .alimentul si dr. obligatiilor ''. +rgani6area judiciara - e:ista jurisdictii ordinare si speciali/ate a. jurisdictiile ordinare sau de dr. comun - la nivel ba/ic6 &rib. cantonal de prima instanta grad 1 de jurisdictie judecatorul e unic judeca litigii a caror valoare patrimoniala nu depaseste $QQQ de euroB - de la $QQQ euro Y competenta apartine &rib. regional- complete de 3 judecatori grad 2 judeca litigii atat in materie civila cat si in materie penala. An materie penala e:ista urmatoarea structura6 5area camera penala ( judeca in prima .a/a judeca grosul! si 5ica sectie penala - &ribunalul regional superior- 3 judecatori in complet grad 2 ec8ivalentul Curtilor de -pel de la noi judeca in materie civila mai pr`cis apelurile impotriva 8ot. pronuntate de &ribunalul regional - grad 36 in v.. Aerar8iei se a.la Curtea Federala de OustitieC Curtea #uprema Federala judeca atat in civil cat si in .ederal b. 'n materie adm7 &ribunalul adm Y Curti -dm. De -pel Y Curti .ederale adm analog in dreptul muncii si materie .inanciar.iscala (di.erenta e ca nu sunt administrative ci de munca sau .inanciar-.iscale! c.jurisdictia constitutionala - e:ista Curtea Constitutionala create in 1Z"Z 1% judecatori doua camera in .iecare camera sunt cate I judecatori ( are sediul la aarlsru8e!. Desi nu .ace parte din jurisdictiile ordinare totusi .ace parte din puterea judecatoreascaC^ orice judecator poate sesi/a C.Constitutionala

'''. '6voarele dr. german - legea scrisaB - jurisprudenta are valoare persuasivaB - e:ista autoritate de lucru judecat ( nu se poate judeca de doua ori aceeasi speta! dar nu e:ista o 8otarare judec. unica in sensul ca singura nu poate determina crearea unei norme de drept pt ca .ormarea dr. de catre jsp. ger. se poate reali/a doar in urma 8ot. judec. successive din care sa .ie deduse reguli de drept - contributia jurisprudentei la crearea dreptului este globala generalaB

Dreptul musulman sau 'slamic

'.Formarea si i6voarele - un drept de inspiratie religioasa - e:ista trei i/voare religioase6 Coranul #ounna8 AjmaB - e:ista si surse laice de dreptB a. Coranul - cuprinde revelatii ale pro.etului 5o8amed .acute de -r8. @avril pe care pro.etul le-a transmis oamenilorB - doar $QQ de versete priversc dreptulB - in ceea ce priveste dr penal sunt % .apte care sunt retinute de.. ca in.ractiuni sau crimeB - in ceea ce priveste dr civil sunt reglem relatiile de .amilie Y statutul persoanei Y poligamia Y repudierea Y succesiunileB - (Q de versete din Coran sunt re.. la statutul persoanei 3Q- dr penal din care 13 se re.era la procedura judiciara 1Q- dr const 1Q- eco. Y .inante 2$- dr international (Q- dr civil propriu-/is ( proprietate si obligatii in special!B

b. (ounna; - cuprinde trad. desprinse din comportamentul lui 5o8amed trad. concreti/ate intr-un ansamblu de 8adit8uri. <n 8adit8 repre/inta o propo/itie sau un vers cu privire la viata pro.etului 5o8amed vb sale obic. sale atitudinea avuta in .ata vietiiB - e:ista trei categorii de 8adit8uri ( n. cutumiare religioase!

- autentice6 doar ele pot .i invocate si aplicate ca norme de dreptBsingurele care stau la ba/a crearii concrete a unei reguli - bune - .alse - e:ista IQQQ de 8adit8uriB unele sunt contradictoriiB - s-a considerat ca un 8adit8 poate abroga un altul care a .ost considerat .alsB - multe 8adit8uri au .ost eliminateB

c. 'jma - cuprinde acordul unanim al doctrinarilor - dogma sa este urmatoarea6 caracterul in.ailibil al vb pro.etului

FConcordanta opiinilor cu privire la normele religioase promovate de Ajma - s-a considerat ca nu este necesar sa e:iste unanimitate ast.el au aparut rituri di.erite de Ajma care nu au .ost considerate obstacole in calea aplicarii AjmaB - se .ace o distinctie intre cele corecte ( apartin sumitilor care considera ca pot e:ista rituri religioase di. dar trebuie sa .ie compatibile cu Coranul si #ounna8! si cele eretice ( apartin siitilor considera ca se.ul musulmanilor trebuie obligatoriu sa apartina .amiliei pro.etuluiB pentru sumiti cali.ul trebuie sa .ie arab dar poate .i orice musulman!B - Ajma este .olosita pt interpretarea legala a surselor scrise ( e:. Coranul!B - pt ca o regula de drept sa .ie admisa de ijma nu este su.icienta credinta poporului sau aderarea unanima la aceasta F- a nu se .ace con.u/ie cu cutuma - unanimitatea se cere doar din partea specialistilor a jurisconsultilor - acc. reg. de drept con.era solutii juridice3 e.ecte juridice inseamna o admitere unanima ( admitere unanimaC prioritate .ata de lege pt ca regula respectiva are .orta legii! Cele trei surse religioase nu au o valoare egala in tabloul i/voarelor dreptuluiB numai Coranul si #ounna8 sunt considerate cele mai importante i/voare Ajma este considerata un i/vor provenit din ratiunea umana ratiune ce nu a bene.iciat de revelatii divineB - e:ista consacrat un concept aparte-ijdi8adB - juristii musulmani au incercat sa e:plice sol. juridice pornind de la Coran si #ounna8. Ei nu au .ost preocupati de teoreti/area dr ci de sistemati/area unui mecanism intelectual pt a legitima o practica care sa gaseasca solutii

la ca/urile noi dar autorii nu au avut rol creator de drept pt ca s-au limitat la a avea doar rolul de a interpreta si de a preci/a sol. continute in sursele initiale ( Coran si #ounna8! - interpretarea lor s-a impus erga omnes

(ursele laice sunt complementare si compatibile cu sursele religioase . Cutuma a .ost retinuta ca i/vor de drept daca nu a .ost contrara legilo scrise si regulilor religioase @egea scrisa trebuie sa respecte conditia si sa nu .ie in contradictie cu regulile religioase. Oudecatorul poate de/volta un rationament prin analogia surselor religioasa elaborand solutii proprii. -re libertatea de a crea norme de drept numai daca nu gaseste solutii in coran3 souna8. 9u are liberatea de a crea precedente.

Curs I

P (ursele laice ale sistemului musulman #ursele sau i/voarele laice sunt complementare surselor religioase sunt compatibile cu acestea. An ceea ce priveste cutuma ea trebuie sa .ie compatibila cu sursele religioase 6 cu Coranul si cu #ounna8. De asemenea nu trebuie sa .ie contrara legilor scrise. )a randul ei legea scrisa nu trebuie sa .ie contrara surselor religioase. Ourisprudenta la randul ei poate .i creatoare de drept (di.erenta .ata de sistemul anglo-sa:on!. Oudecatorul poate de/volta un sistem prin analogie (biEas! dupa sursele religioase elaborand solutii proprii. -re aceasta libertate numai daca nu gaseste solutii direct aplicabile din Coran si #ounna8 din sursele religioase. 9u poate crea precedente judiciare ca in sistemul anglo-sa:on care sa .ie obligatorii ulterior.

P +rgani6area judiciara si statutul judecatorului An dreptul musulman in dreptul public un rol central il are CaliBul (se.ul religios la suniti! iar la siiti 'mam. Cali.ul sau Amamul delega atributiile sultanului sau pasei (conducator de provincie! care prin deci/iile lor nu trebuie sa incalce regulile religioase stabilite de Coran si de #ounna8 De regula @uvernul se numea consiliu .ormat din ministri. E:ista un divan care il repre/enta pe sultan care era repre/entat de guvernator in .iecare provincie. >e/ulta ca in materia dreptului public autoritatea centrala este dubla .ind repre/entata atat de se.ul religios cat si de se.ul statului. Dreptul public C relatiile dintre autoritatile statului

An ceea ce priveste dreptul privat si dreptul penal rolul important este al judecatorului devenit cadiu. 0uterea judecatoreasca apartinea guvernatorului care o delega cadiului. 5ai tar/iu cadiul devine judecator. Cadiul judeca singur atat in prima cat si in ultima instanta - complet unic. Oudeca toate litigiile indi.erent de materie. -plica dreptul musulman utili/and rationamentul prin analogie. 0rocedura cuprindea reguli simple iar probatoriul se reducea la proba cu martori (declaratiile martorilor!. An ceea ce priveste dreptul penal - in.ractiunile sunt clasi.icate in 3 categorii6 1! crimele de sange - de gravitate ma:ima eC 6 omorul deosebit de grav loviri si vatamari corporale grave urmari moartea sau sinuciderea victimeiB 2! cele 1 inBractiuni luate din Coran 6 a! omorul - reglementat in Coran b! adulterul Bemeii c! diverse vatamari corporale d! Burt e! inBractiunea de a bea vin .! renegarea sau abjurarea# islamuluiB la crestini aposta/ia 3! inBractiuni lasate la puterea discretionara a cadiului (a judecatorului! - .aptele cu gravitatea cea mai mica B de regula in.ractiunile care pot aduce atingere ordinii publice - comportament indecent in public orice .apta contrara legii savarsita in public.

Dreptul privat este impartit in 7 1! dreptul persoanelor C barbatul si .emeia sunt egali in ceea ce priveste capacitatea de .olosinta si capacitate de e:ercitiuB Capacitatea de .olosinta se dobandeste din momentul nasterii (C aptitudinea de a dobandi drepturi si de a avea obligatii dreptul la viata la scoala libertatea de circulatie!. Capacitatea de e:ercitiu C posibilitatea de a e:ercita drepturi si obligatii. Dupa 1I ani - subiecte de drept cu capacitate deplina putem semna orice .el de acte juridice ne poate .i angajata raspunderea civila penala. 0e timpul minoritatii sub 1" ani nu e:ista raspundere penala . E:ista di.erente intre barbat si .emeie in ceea ce priveste casatoria si proba in justitie. 2! dreptul Bamiliei C barbatul este se.ul .amiliei iar tatal sau inlocuitorul acestuia isi poate casatori copiii minori .ara consimtamantul acestora

#otul se poate casatori cu mai multe .emei - Coranul il limitea/a la ". -re drept de repudiere in ca/ul sotiilor. <n barbat musulman se poate casatori cu o .emeie crestina dar o .emeie musulmana nu are dreptul sa se casatoreasca cu un barbat crestin. An ceea ce priveste copiii re/ultati din casatorie .emeia are mai multe drepturi ea este stapana casei. An a.ara casei vorbeste barbatul. Femeia poate acorda educatie si are dreptul de a-i creste. Copiii trebuie crescuti in religia musulmana c8iar daca mama este crestina. 3# dreptul patrimonial sau dreptul bunurilor &erenurile pot .ace obiectul proprietatii individuale pot .i transmise prin succesiuni si prin contracte insa dreptul de proprietate este un drept absolut pentru ca titularul proprietatii este .lla' proprietatea este un dar de la Dumne/eu si are caracter sacru este s.anta inviolabila. 9oi oamenii nu suntem stapanii proprietatii. De/membramintele proprietatii sunt admise3permise - dreptul de u/u.ruct dreptul de .olosinta si dreptul de utili/are dreptul de dispo/itie (abusus!. Fruct juridic - iau bani din c8iria apartamentului.

'n ceea ce priveste categoriile de bunuri" acestea se clasiBica7 a! <;aragii - cele mai importante bunuri pentru ca apartin statului dar pot .i date in detentia persoanelor private b! QaKB - sunt considerate proprietatea lui -lla8 sunt inalienabile perpetuum se considera ca sunt bunurile a.ectate unei opere An ceea ce priveste obligatiile - re/ulta din acte juridice. Contractele nu au la ba/a teoria consimtamantului sau a acordului de vointa. <n contract inseamna 2 - act juridic bilateral &estamentul - act juridic unilateral An dreptul nostru sau anglo-sa:on 2 contractul este un act care cuprinde minim 2 vointe. An dreptul musulman este su.icient sa e:iste o declaratie a unei parti care sa cuprinda intentii serioase de a reali/a o anumita operatiune juridica. EC6 .ie van/are .ie cumparare .ie de a dona un bun .ie de a accepta donatia unui bun. E:ista van/are-cumparare din momentul in care e:ista doua declaratii - una a van/atorului si una a cumparatorului deci 2 declaratii adica 2 acte juridice care sa aiba concordanta (sa e:prime acelasi lucru!. 9u e:ista o teorie a raspunderii juridice civile cum este in sistemul romano-germanic sau sistemul anglo-sa:on. 9u e:ista raspundere pentru .apta altuia sau raspundere pentru .apta lucrului.

An ceea ce priveste raspunderea persoanei aceasta este ca/uistica eC - este obligatia de a repara in ca/ul distrugerii lucrului altuia sau in ca/ de u/urpare.

P )endinte actuale ale dr.musulman )a ora actuala e:ista state musulmane state .idele dreptului musulman clasic unde Coranul are ponderea majoritara in i/voarele dreptului (e:6 -rabia #audita!. - e:ista state cu tendinte de moderni/are de laici/are ale sistemului de drept (e:6 &urcia!B - e:ista state care au ales o intoarcere la dreptul musulman pur state ale .ostului <>##B ele au .ost trans.ormate cu .orta in republici sovietice dar erau de traditie musulmana. Dupa caderea comunismului revin la .orma lor ancestrala. - state musulmane .oste colonii .rance/e6 -lgeria &unisia care au preluat numeroase elemente din dreptul .rance/ din codul napoleonian dar dreptul musulman ocupa locul centralB - statele cele mai puternic laici/ate6 &urcia - candidata la <E.

(istemul ;indus de drept

' ! Consideratii generale '' ! '6voarele sistemului ''' ! +rgani6area judiciara

' Consideratii generale (istemul ;indus C sistem religios de drept care nu se .undamentea/a pe te:te religioase unice ci pe mai multe carti sacre care clasea/a in centrul lor individul sau omul. Dreptul 8indus traditional a re.lectat principiul 8induismului care a sustinut ca adevarul si revelatia divina nu sunt accesibile oricui ci numai claselor superioare sociale deoarece oamenii nu se nasc egali. Este unul din cele mai vec8i sisteme de drept din lume care a aparut in jurul anului 1(QQ i =r . #istemul 8indus traditional este caracteri/at insa de principiul discriminarii si al inegalitatii de tratament care se aplica oricarui individ care recunoastea apartenenta la 8induism indi.erent de cetatenie sau nationalitate sau de domiciliu de locul unde traia unde traieste. =induismul nu pretinde asa cum bine stim credinta intr-un Dumne/eu unic ci in mai multe /eitati politeism ceea ce a determinat aparitia a rituri si ritualuri di.erite. #istemul 8indus de drept - bibliogra.ie - ve/i articolul din -ub seria drept nr " din 2QQ" paginile 1Q3-

1Q$.

'' Formarea sistemului ! '6voarele dreptului -! (istemul ;indus traditional - .iind un sistem de drept religios este ba/at pe te:te sacre denumite (>-%)' (sunt te:te revelate de divinitate oamenilor 2 inteleptilor! Este vorba de urmatoarele categorii de te:te sacre 6 1# RED,(B care cuprind 3 categorii de te:te sacre ! -'2RED,( ! RED,$2,( ! %.,$'(,DE Nedas cuprinde un ansamblu de principii care stau la ba/a oricarei cunoasteri precum si de reguli de conduita norme pentru viata personala si sociala. 2# D>,-3, - cuprinde un ansamblu de traditii 8induse aplicabile in viata de /i cu /i nu sunt te:te sacre sunt considerate compilatii care cuprind traditiile si operele marilor intelepti (pro.eti! ai antic8itatii 8induse. -ceste compilatii se impart la randul lor 6 - D;armasutra - norme de conduita obligatorii norme juridiceB - D;armasatras - codul lui 5-9<B - $iband;as - prin comentarii ale juristilor ale specialistilor B 3# C%)%3E@E C repre/inta a treia mare sursa a dreptului traditional 8indus. Cutumele 8induse modi.ica sau completea/a D8arma. #unt .oarte numeroase datorita scolilor di.erite dar si castelor si datorita apartenentei la casta (.iecare casta cu cutumele ei!. #.era de aplicare a unei cutume este de la o regiune la alta de la o casta la alta uneori de la o .amilie la alta - stricto sensu 6 mama tata si copilul - lato sensu 6 strabunici bunici parinti copii (strabunicul C pater .amilias!. /# .rincipiul ec;itatii C in absenta solutiilor provenite din i/voarele principiilor din te:tele sacre litigiile se solutionau dupa constiinta si ec8itate. Oudecatorul era obligat de te:tele sacre sa actione/e potrivit constiintei sale - este si un principiu actual de drept. 0# .,$C>,S,) - in realitate pot .i considerate tribunale sau curti structuri locale ale castelor care re/olvau problemele interne de casta atat religioase cat si juridice. #olutiile 0-9C=-c-& tineau cont de D=->5-. #anctiunea ma:ima ce putea .i pronuntata era aceea a e:cluderii din casta.

E:istau " caste 6 1! Casta bra;manilor - cea mai importanta - .aceau parte preotii inteleptii comunitatilor B era cea mai importanta casta deoarece venea in contact direct cu divinitatea. 2! C(>,)-'S,( - intrau militarii sau puterea armata si persoanele cu titluri nobiliare printii. 3! R,S(>S,( - comercianti si agricultori. "! (>%D-,( - clasa micilor mestesugari servitori mici slujbe . An a.ara celor " caste - (>,$D,@,( sau .,-',( - oamenii care nu apartineau niciuneia dintre caste or.aniii (includea paturile sarace ale societati 8induse!. #peci.icul i/voarelor dreptului 8indus traditional este acela ca nu e:ista nici legi scrise nici precedente judiciare pentru ca .iloso.ia 8indusa este aceea ca autoritatile statului sau statul in general nu se pot lega pe viitor sau pentru viitor mai bine /is nici de legi nici de precedente pentru ca este posibil sa apara o solutie mai buna decat cea reglementata la un moment dat de o lege sau de.inita intr-un precedent .

P! Dominatia engle6a - o noua etapa in .ormarea sistemului de drept 8indus. 0e langa dreptul 8indus traditional ba/at pe religie si pe langa dominatia musulmana care a dus la aplicarea dreptului musulman dominatia engle/a sau britanica a avut o contributie importanta la sistemul actual al dreptului 8indus. An.luenta engle/a a inceput in sec al JNAA-lea pana la 1I iulie 1I"( cand Andia si-a castigat independenta. -utoritatile engle/e coloniale au decis sa respecte dreptul traditional 8indus dar pentru a-l intelege au apelat la e:pertii denumiti punditi care aveau rolul sa-i indice judecatorului britanic solutia aplicabila. 0unditii au de.ormat prin interpretarile lor solutiile cutumiare. 0e de alta parte s-a introdus terminologia juridica britanica peste sistemul traditional. De asemenea au .ost introduse solutiile juridice engle/e . Dupa 1Z"( sistemul traditional de drept a continuat sa se aplice dar numai in anumite materii cum ar .i 6 - statutul persoanei (dreptul persoanei!B - in materia succesiunilor - adica dreptul de mostenireB - in materia a.acerilor sau dreptul a.acerilor - daca vrei sa desc8i/i o a.acereB #e vorbeste in aceasta perioada dupa 1Z"( de un anglo-8indu laT caracteri/at prin .aptul ca limitea/a dreptul 8indus traditional.

C! Crearea dreptului modern ;indus Formarea acestuia se remarca inca din 1I33 din perioada colonialismului cand incepe un proces de codi.icare caracteri/at sau marcat de receptarea dreptului engle/ sau britanic precum si practicilor sau te8nicilor de common laT. An 1I%Q a .ost adoptat Codul penal indian. An 1I(2 a .ost adoptat KAndian contract act, - act care reglementa regimul contractelor. An 1ZQI - Codul de procedura civila. Dupa independenta desi s-a incercat uni.icarea dreptului in special dupa adoptarea constitutiei Andiei. Din cau/a sistemului de caste care ar .unctiona si asta/i se mentin multe inegalitati intre cetateni deoarece Andia este stat .ederal. -ceasta .ace greu de reali/at uni.icarea sistemului. Constitutia din 1Z$Q reglementa Andia ca republica .ederala cu 2$ de state si ( teritorii. 0uterea legislativa are 2 camere 6 - Camera poporului ("3 de membri cu mandat de $ ani! - se ocupa de Andia ca stat .ederal. - Consiliul statelor 2 .ormat din 2"$ de membri cu mandat pe % ani. An ceea ce priveste puterea e:ecutiva presedintele statului este ales pe $ ani si are un rol simbolic cu atributii limitate. 0rimul ministru conduce guvernul si provine din majoritatea a.lata in camera poporului. 0uterea judecatoreasca este organi/ata in cadrul statelor membre ale .ederatiei. Ceea ce este interesant este ca nu e:ista Curti supreme in .iecare stat ca in alte state .ederale. E:ista in sc8imb o curte suprema Bederala a Andiei condusa de C;ieB oB justice - presedintele curtii .ederale a Andiei. -tributii ale Curtii supreme .ederale6 - compusa din 13 judecatori numiti de presedintele republicii - are competente largi6 control judiciar si control constitutional al legilor - e:ista recurs pentru incalcarea drepturilor .undamentale preva/ute de Constitutie . - judeca apeluri impotriva unor 8otarari penale (in ca/ul pedepsei cu moartea! - e:ista jurisdictii in.erioare speciali/ate in anumite domenii6 d An materia penala 6 #essions courts d An materie civila 6 e:ista tribunale de district. An civil - primul grad de jurisdictie care judeca in prima instanta este .ondul. @radul 2 este asigurat de =ig8 courts - care sunt atat in materie civila cat si penala. Oudeca apelurile impotriva 8otararilor pronuntate de jurisdictiile de prim grad.

@radul 3 de jurisdictie - ultimul si cel mai important - aici se asigura jurisprudenta de.initiva si irevocabila. Furni/ea/a practica judiciara de.initiva. @radul 3 este asigurat de Andian supreme court deci/iile ei .iind considerate precedente obligatorii - marca de .amilie anglo-sa:on - obligatorie pentru instantele in.erioare. An ceea ce priveste statutul persoanelor (sau dreptul persoanelor! s-a ameliorat .ata de normele cutumiare traditionale. - .ost abolita interdictia casatoriei dintre membrii castelor di.erite (inainte te puteai casatori numai cu cei din casta ta!. 0oligamia a .ost inter/isa la .el casatoria intre colaterali (casatoria intre .rate si sora!. Divortul a .ost liberali/at inainte era inter/is. 1! Raduva persoanei decedate - decuius in latina - trebuia si vaduva sa moara odata cu el. -ceasta norma cutumiara s-a considerat desueta. )a indieni se incinerea/a nu e:ista inmormantareB doar pentru vaduve este valabila aceasta situatie barbatii putandu-se recasatori. Femeia murea as.i:iata prin incinerare. An 1IQ% intr-un anumit stat .ederal s-a descoperit ca inca se mai practica aceasta cutuma. -utoritatile locale e:ecutasera aceasta traditie con.om normei 8induse. #-a iscat un adevarat scandal - statului indian i-a .ost cerut sa adopte o lege care sa des.iinte/e acest lucru . 2! An alte provincii e:ista aceasta norma 6 cand deceda pater Bamilias vaduva devenea o straina pentru .amilie era scoasa din .amilie devenea o paria. Naduvele erau i/gonite la marginea orasului. Comunitatea internationala a atras atentia - se proceda ast.el intrucat averea trebuia sa ramana in .amilie. Femeia nu este capabila sa administre/e averea - .emeile acestea erau obligate sa se imbrace in negru erau i/gonite. #e mai practica si a/i in unele comunitati.

(istemele atipice

1! (istemul c;ine6 de drept 2! (istemul japone6 de drept

acestea doua se studia/a si in alte state

3! (istemul tarilor nordice - acesta .ost scos din studiu (controversa doctrinara!

(isteme atipice de drept

1. Consideratii generale 2. (istemul scandinav 3. (istemul japone6

/.(istemul c;ine6 F-rticol din -<P "32QQZ pg. 1I-23 pentru completari

1. Consideratii generale Diversitatea juridica pre/inta cateva sisteme de drept care nu pot .i incadrate in niciuna din .amiliile clasice (romano-germanica anglo-sa:ona musulmana! sisteme a caror di.erenta intriga dar di.erenta nu e:clude armonia in diversitatea juridica. )a ora actuala sunt considerate 3 sisteme atipice6 sistemul scandinav sistemul japone/ sistemul c8ine/.

2. (istemul scandinav Anitial doctrina a incadrat acest sistem in .amilia dreptului romano- germanic pentru ca ulterior datorita trasaturilor sale sa recunoasca .aptul ca el nu apartine niciunei .amilii clasice de drept. -partin sistemului scandinav6 Finlanda Danemarca #uedia si 9orvegia iar unii autori considera ca putem include si Aslanda. <n rol important in .ormarea sistemului scandinav de drept a .ost repre/entat de receptarea Codurilor civile .rance/ si german. 0e de alta parte un alt element important il repre/inta istoria3traditia constitutionala a acestor stateB toate sunt monar8ii constitutionale mai putin Finlanda care e republica pre/identiala. Danemarca are un regim parlamentar unde rolul central este jucat de primul- ministru monar8ul are rol simbolic. 0arlamentul este ales prin vot direct pe un mandate de " ani. 9orvegia idem cu deosebirea ca este un stat con.esional luteranB #uedia e tot un stat luteran cu 0arlament alesB o parte din parlamentari prin scrutin (31Q! si o parte prin sistem proportional (3Z! pentru 3 ani. An ceea ce priveste Finlanda are un regim pre/idential dar e:ista si un prim- ministru care conduce @uvernul. 0resedintele e ales pe % ani prin vot universal. An ceea ce priveste i/voarele dreptului scandinav sursa esentiala o repre/inta Codurile civile .rance/ si .erman cu ajutorul carora au .ost uni.icate normele de drept privind comertul brevetele ( in special proprietatea intelectuala! precum si in materie .inanciar-bancara. An ceea ce priveste dreptul .amiliei acesta re.lecta valorile traditionale ale societatii scandinave. Dreptul penal este caracteri/at de idea ca sanctiunea aplicata sa .ie cat mai mica. -st.el cea mai mare pedeapsa este inc8isoarea de ma:im 1$ ani. Ouristii scandinavi au introdus si institutii juridice din sistemul anglo-sa:on. -st.el au aparut solutii juridice noi despre care s-a spus insa ca a nu au .ost conceptuali/ate in prealabil ( preluare tale buale!.

3. (istemul japone6

a! Dreptul traditional6 este marcat de in.luenta c8ine/a care a dominat incepand cu secolul $ pana in 1I%I sistemul japone/. Doctrina care a stat la ba/a sistemul de drept a .ost con.ucianismul. -u .ost adoptate coduri ce contineau dispo/itii represive (sanctiuni juridice!. #-au de/voltat in special dreptul administrative si penal. 5onar8ia japone/a a .ost creata dupa modelul C8inei. &reptat con.ucianismul a .ost inlocuit cu budismul iar rolul monar8ului a devenit decorativ. -par castele caracteri/ate de promovarea inegalitatii si a discriminarii intre membri. b# Dreptul modern6 este caracteri/at de o in.luenta occidentala ce surprinde doua momente6 1. Europeni6area dreptului- a presuspus receptarea Codurilor civile .rance/ si german. 2. -eceptarea modelului american de drept- in special in ceea ce priveste organi/area judiciara.

1. Europeni6area dreptului7 #-a des.asurat intre 1I%I-1Z"$. Este caracteri/at de un puternic proces de codi.icare sistemati/are a dreptului japone/ ast.el ca se adopta6 Codul civil japone/ (contine dispo/itii din codul civil .rance/ si germanB mi:t! Codul de procedura civila (1IZQ! Codul de Comert ( 1IZZ! Codul penal (1ZQ(! si Codul de procedura penala ( 1Z22!. An ceea ce priveste dreptul contractelor are la ba/a teoria germane in special in ceea ce priveste nee:ecutarea contractelor. E:ista si dispo/itii din dreptul .rance/. >aspunderea civila este atat de in.luenta .rance/a cat si germana. >epararea prejudiciilor (civil! are la ba/a teoria .rance/a (potrivit careia trebuia reparat nu numai prejudicial material ci si prejudicial moralB prejudiciu moralC su.erinta de natura psi8ica pe care o suporta victim sau .amilia victimei si care trebuie reparata!. 2. -eceptarea modelului american de drept 6 -cest moment a inceput in 1Z"$ cand trupele americane s-au instalat in Oaponia si au e:ercitat o in.luenta importanta asupra sistemului de drept C^ in 1Z"% a .ost adoptata o noua Constitutie .ondata pe principii noi moderne cum ar .i principiul suveranitatii poporului principiul egalitatii ( urmarea suprimarea princ. de caste! principiul laicitatii statului. 9ormele cutumiare japone/e care erau transp. in Codul civil japone/ in special cele din material casatoriei au .ost abrogate. An ceea ce priveste organi/area judiciara aceasta are la ba/a sistemul american. -u .ost create tribunale de prima instanta tribunal regionale Curti de -pel si Curtea #uprema a Oaponiei. &oate au competente in toate materiile dupa modelul american. Curtea #uprema are un sistem politi/at de numire a judecatorilor. Este .ormata din presedinte si 1$ judecatori. Oudeca con.ormitatea 8ot. judecatoresti cu legea (control judiciar! se pronunta asupra tuturor cau/elor cu care este sesi/ata (si pe motive de drept si .apt! spre deosebire de sistemul -merican (doar motive de drept!. De asemenea are competentT in controlul const. legilor pt. ca la .el ca in sistemul -merican judeca con.ormitatea legilor cu Constitutia.

E:ista si o preocedura necontencioasa sau prejudiciara care cuprinde doua .a/e6 compromisul si concilierea si care re.lecta valorile traditionale japone/e (in Europa mediere!. -ceasta procedura e obligatoriu de urmat inainte de a ajunge la judecator.

/. (istemul c;ine6 -re tot doua etape de .ormare6 a! (istemul traditional a .ost .undamentat pe con.ucianism. - .ost un sistem ce a cuprins atat norme cutumiare cat si norme scrise in special in materie penala avand .orma codurilor dinastice. 9otiunea de drept subiectiv a .ost introdusa abia in secolul 2Q. b! (istemul actual6 in 1Z"Z C8ina devine republica populara si sistemul de drept se trans.orma intr-un sistem socialist dupa model sovietic. Dreptul actual este tot un drept socialist insa atenuat in materia proprietatii si in materie comerciala dar in ceea ce priveste notiunea de drept subiectiv continutul acesteia a .ost complet bulversat. -st.el ca statutul persoanelor sau dreptul persoanelor in C8ina este denaturat. - avut loc odata cu trecerea la noua .orma de guvernamant reconsiderarea i/voarelor de drept ast.el ca legea scrisa este i/vorul principal de drept. A/voarele secundare sunt repre/entate de cutumele civile si comerciale si de jurisprudenta (e:clusiv a Curtii #upreme!. An doctrina s-a pus problema daca in sistemul c8ine/ normele internationale au prioritate .ata de normele interne in ca/ de con.lict. >aspunsul dat a .ost cvasipo/itiv in sensul ca nu e:ista o lege3 norma juridica interna care sa prevada superioritatea dreptului international .ata de cel c8ine/. An ceea ce priveste organi/area judiciara urmareste tot modelul socialist. E:ista doua grade de jurisdictie6 2rad 1 - &ribunalele populare locale (tribunale locale de ba/a sunt comunale si orasenesti! - in micile oraseB &ribunale populare mijlocii sau medii- orase mari care au si sectoare (la noi municipii! &ribunale populare superioare- la nivel de provincie ( Curti de -pel la noi! si &ribunale special -speciali/ate intr-o anumita materie ( e:. dreptul muncii!. 2rad 2 - Curtea #uprema impartita in mai multe sectii. 9umirea este politica. Oudeca atat in prima cat si in ultima instanta. #e pronunta in drept. =otararile ei sunt obligatorii pentru instantele in.erioare. Dreptul penal este de tip sovietic. Curprinde in.ractiuni grave cea mai grava pedeapsa este cea cu moartea. Dreptul privat in 1ZI( a cunoscut o re.orma importanta .iind adoptat un code:6 K0rincipii generale de drept civil, care a cuprins mai multe legi care au codi.icat cutumele c8ine/e. Ca urmare a acestui act normativ s-au de/voltat dreptul comercial si proprietatea privata. De .apt intregul drept privat este dominat de in.luenta romano-germanica.

C+$C@%T'' sisteme atipice7

#unt sisteme juridice cu un regim mi:t de tip liberal. Fiecare sistem este un element al macrosistemului diversitatii juridice. 9u e:isra sistem juridic pur preluam creator unii de la altii ceea ce este o dovada a armoni/arii diversitatii juridice si a unitatii sistemelor de dept pentru ca e:ista unitate in diveristate. -rmoni/area nu inseamna insa un.icare juridica adica aducerea la un numitor comun a tuturor sistemelor. )umea juridica nu se poate reduce la 3-" sisteme de drept. E:istenta di.erentelor sistemelor este un element al identitatii nationale a .iecaruia.

'6voarele dreptului

1. $otiunea de i6vor 2. ClasiBicarea i6voarelor 3. .re6entarea analitica

1. $otiunea de i6vor 9otiunea de i/vor de drept comporta o distinctie intre notiunea de i/vor material3real si notiunea de i/vor .ormal al dreptului. '6voarele materialHreale sunt repre/entate de conditiile material de e:istenta a unei societati. <nii autori considera ca intra in aceasta categorie si ideologia epocii. '6voarele Bormale repre/inta un ansamblu de modalitati prin care continutul unei norme de drept devine o regula de conduita obligatoriu de urmat. E:ista in opinia altor autori si categoria i/voarelor ne.ormale cum ar .i politicile statale sau publice in anumite materii constiinta juridica anumite convingeri publice sau constiinta sociala. Ceea ce ne interesea/a insa este notiunea de i/vor de drept in sens .ormal. An tabloul i/voarelor .ormale s-au cristali/at " categorii6 legea scrisa cutuma sau obiceiul juridic jurisprudenta sau precedentul judiciar si doctrina.

2. ClasiBicarea i6voarelor

'6voare scrise6 acte normative jurisprudenta si doctrinaB '6voare nescrise6 cutuma sau obiceiul juridic. '6voare oBiciale emise de autoritatile statale#6 legea jurisprudenta '6voare neoBiciale6 cutuma si doctrina. '6voare directe6 legea scrisa cutuma '6voare indirecte6 doctrina jurisprudenta. '6voare creative6 cutuma legea. '6voare interpretative6 doctrina jurisprudenta.

2. .re6entarea analitica a i6voarelor P Cutuma precede dreptul este considerat cel mai vec8i i/vor de drept. )a ora actual in .amilia romanogermanica este un i/vor secundar legea scrisa joaca rolul central. An .amilia anglo-sa:ona de drept cutuma ocupa un rol central sistemul de Common )aT e inca in voga. 0entru ca o cutuma sa devina un i/vor de drept in .amilia de drept romano-germanica este necesar ca aceasta sa intruneasca doua conditii sau aspecte. Fie acea cutuma a .ost recunoscuta o.icial de catre stat prin incorporarea ei intr-o lege scrisa .ie judecatorul recunoaste in cadrul unui litigiu o cutuma invocata de una din parti si o validea/a juridic ( ca regula de drept!. An general pentru ca o cutuma sa devina i/vor de drept trebuie indeplinite doua conditii o conditie obiectiva si una subiectiva. 1. Conditia obiectiva6 comportamentul pe care-l consacra trebuie sa aiba un caracter repetat in timp. 2. Conditia subiectiva6 consta in convingerea comunitatii respective ca aceea conditie sau acel comportament sunt obligatorii de urmat de respectat. Antrunirea acestor conditii se .ace cumulativ. An general in .amilia romano-germanica este important ca legea scrisa sa .aca trimitere la o cutuma locala adica la norme cutumiare in anumite materii.

Eurisprudenta C totalitatea 8otararilor judecatoresti prin care se solutionea/a litigii.

An .amilia dreptului anglo-sa:on jurisprudenta ocupa un loc central pt ca judecatorul nu .ace doar o interpretare si aplicare a legii ci are rolul de a crea noi reguli de drept. -st.el in .amilia anglo-sa:ona judecatorul este obligat pe de o parte sa tina cont de jurisprudenta anterioara considerata precedent judiciar dar si de propria lui jurisprudenta pe care nu si-o poate sc8imba. Deci/iile pe care le pronunta sunt obligatorii pentru toti nu numai .ata de partile litigiului si pentru instantele in.erioare.

An .amilia romano-germanica judecatorul nu este obligat sa respecte solutile judecatorilor pronuntate anterior in aceeasi materie. De asemenea nu este tinut nici .ata de propria jurisprudenta. Deci/iile pe care le pronunta nu sunt obligatorii erga omnes ci numai inter partes litiganets. &otusi e:ista doua e:ceptii cand jurisprudenta este i/vor principal de drept6 1! jurisprudenta constitutionala in sistemul romanesc jurisprudenta Curtii Constitutionale- pronunta deci/ii cu caracter obligatoriu operabile erga omnes si care se publica in 5onitorul ;.icial al >omaniei. Curtea Constitutionala e:ercita un control de con.ormitate a legilor cu ConstitutiaB controlul de constitutionalitate poate avea doua .orme6 a priori- prin obiectie a posteori- prin e:ceptie. 2! deci6iile pronuntate de instanta suprema Curtea de Casatie in materia interpretarii si aplicarii unitare a legii. Curtea de Casatie are prin Constitutie atributii de a veg8ea la aplicarea unitara a legii. -tunci cand in solutionarea aceleasi probleme de drept si in aplicarea aceluiasi te:t de lege se pronunta solutii di.erite de catre instantele judecatoresti ( jurisprudenta este neunitara! se poate e:ercita calea e:traordinara de atac 6 recursul in interesul legii de catre 0rocurolul @eneral sau procurorii generali de pe langa Curtile de -pel adresat Analtei Curti de Oustitie si Casatie. -ceasta va judeca recursul in interesul legii .acand o interpretare unitara a te:tului de lege ce a generat solutii di.erite in sensul lamuririi vointei reale a legiuitorului. #copul este acela de a se ajunge la o aplicare unitara pe intregul teritoriu national al legii. Anterpretarea este obligatorie pentru instantele in.erioare. Deci/ia se publica in 5onitorul ;.icial ( solutie preluata din modelul .rance/!. #-a pus intrebarea daca nu se incalca independenta judecatorilor prin recursul impotriva legii. Curtea Constitutionala a spus ca nu deoarece doar interpretarea e obligatorie nu si aplicarea.

P DoctrinaC totalitatea opiniilor emise de autorii juristi cu privire la problemele de drept si la interpretarea legii. An trecut acest i/vor de drept avea o pondere esentiala. ;pinio doctrinorum3 opinia savantilor era considerata etalonul in solutionarea litigiilor in special in .amilia anglo-sa:ona. &reptat rolul sau s-a diminuat ast.el ca la ora actuala este un i/vor .acultativ3 secundar de drept. C8iar si asa rolul doctrinei este important pentru ca solutiile pe care le propun autorii (lege .eranda! sunt preluate de judecatori si legiuitori. An ambele .amilii doctrina sau avi/ul juristilor este cerut in elaborarea de acte normative.

,ctul normativ sau legea scrisa An .amilia romano-germana este principalul i/vor de drept. )egea scrisa trebuie sa intruneasca trei conditii esentiale6 - sa .ie adoptata dupa o procedura speciala de catre 0arlamentB - legea scrisa intotdeauna reglementea/a relatii sociale primare si originare (=otararile de guvern si cele emise de organe locale toate sunt acte secundare!. - are intotdeauna caracter normativB

Contractul normativ e:ista in trei sensuri6 drept constitutional drept international public dreptul muncii. An dreptul constitutional are .orma tratatului de creare a .ederatiei in ca/ul statelor .ederale. An dreptul international public - conventii si tratate internationale. An dreptul muncii - contracte colective de munca.

Curs Z^ 9orma juridica

Curs 1M

A. #ubiectul raportului juridic AA. Continutul raportului juridic AAA. ;biectul raportului juridic AN. Faptul juridic N. Anstitutii judiciare NA. 0roba dreptului

DeBinitie e -aportul juridic repre/inta acea relatie sau legatura sociala dintre participanti determinati relatie reglementata de lege si care in ca/ de nevoie poate .i aparata prin apelul la .orta de constrangere a statului. Este va/ut ca un acord de vointa intre cel putin 2 participanti. De e:emplu actul de van/are-cumparare este un raport juridic civil. $orma de drept este o premisa a raportului juridic. >aportul juridic are 3 elemente 6 7 subiecte C cine inc8eie cine participa la raportul juridic 7 continut C ce re/ulta din raportul juridic (drepturi Y obligatii! 7 obiect C ce se reglementea/a in raportul juridic

'. (ubiectul raportului juridic a! conceptul de subiect b! capacitatea juridica C premisa capacitatii de subiect c! clasi.icarea subiectului de drept

a# C+$CE.)%@ DE (%A'EC) 9otiunea de subiect de drept a .ost amplu de/batuta in literatura de specialitate .ormandu-se conceptia generala potrivit careia oamenii .ie va/uti individuali .ie grupati in diverse organi/atii pot avea calitatea de subiect de drept in orice raport juridic. 0rin urmare pot .i subiecte persoana .i/ica sau persoanele juridice lato sensu. 0ersoanele juridice se compun din oameni repre/inta o creatie abstracta o .ictiune juridica. #ubiectul de drept este .ie o persoana va/uta individual .ie organi/ata intr-o anumita structura care este titulara3purtatoare de drepturi si obligatii i/vorate din norma de drept si care poate prin mani.estarea acordului de vointa sa participe la orice relatie sociala.

b# C,.,C'),)E, E%-'D'C, 0entru a putea .i insa subiect de drept este necesara e:istenta capacitatii juridice. Capacitatea juridica cunoaste mani.estari di.erite in ramurile dreptului. -st.el in dreptul civil se .ace distinctie intre capacitatea de .olosinta si capacitatea de e:ercitiu. Capacitatea de Bolosinta repre/inta aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii. 9e nastem cu capacitate de .olosinta. Capacitatea de eCercitiu repre/inta aptitudinea unei persoane de a e:ercita drepturi si de a e:ecuta obligatiile asumate. Capacitatea de e:ercitiu se imparte in 6 7 capacitate de eCercitiu restransa - intre 1"-1I ani cand minorul poate inc8eia acte administrative dar nu de dispo/itie cu privire la patrimoniul sau. 7 capacitate de eCercitiu deplina - de la majorat si presupune .aptul ca subiectul de drept poate sta singur in justitie si poate inc8eia orice .el de acte neasistat in primul rand acte de dispo/itie. An dreptul constitutional distinctia dintre capacitati nu are relevanta pentru ca se vorbeste despre capacitate electorala care presupune capacitate deplina de e:ercitiu. Capacitatea electorala priveste drepturile politice de a alege si de a Bi ales. Dobandirea capacitatii electorale presupune indeplinirea conditiei de varsta iar in ceea ce priveste dreptul de a .i ales legiuitorul a preva/ut o serie de conditii speciale precum cea de varsta pentru a accede in anumite .unctii sa nu ai ca/ier judiciar (adica o conditie de buna reputatie sociala!. Din punct de vedere al teoriei dreptului capacitatea juridica repre/inta aptitudinea generala a unei persoane de a dobandi si e:ercita dreptul si de a-si asuma si e:ecuta obligatii. 7 capacitatea juridica generala C aptitudinea unei persoane3subiect de drept de a intra3inc8eia orice raport juridic.

7 capacitatea juridica speciala C aptitudinea unei persoane3subiect de drept de a participa la anumite raporturi juridice pentru care legea prevede3leaga indeplinirea unor conditii speciale (e: 6 reducere pentru transport pentru studenti 2 calitatea de student!.

c# C@,('F'C,-E, (%A'EC)E@+1. 0ersoana .i/ica individuala 2 cel mai des intalnit subiect de drept 2. #ubiecte colective

1. .ersoana 2 poate avea 3 calitati 6 7 Cetatean - toate raporturile juridice 7 (train - cu e:ceptia drepturilor politice 7 ,patri6i 2 cu e:ceptia drepturilor politice

An ceea ce priveste categoriile de raporturi juridice in care intra persoana .i/ica s-a pus problema determinarii legii aplicabile. #unt consacrate 2 sisteme 6 a! @eC patriae - potrivit ei legea nationala se aplica tuturor cetatenilor a.lati pe teritoriul acelui stat dar si cetatenilor a.lati in strainatate in privinta starii civile si capacitatii persoanei. b! @eC domicilii - aplicarea legii locului unde se a.la subiectul respectiv. Cu toate acestea sistemul romanesc permite si aplicarea lui le: domicilii cu caracter de e:ceptie (de leC specialia!. -st.el legea 1Q$31ZZ2 prevede ca le: patriae se aplica in >omania in acele situatii in care legiuitorul nu prevede alte conditii de unde re/ulta ca in anumite materii se poate aplica si le: domicilii (le: patriae ca lege generala! 5ajoritatea statelor au consacrat le: patriae le: domicilii .iind va/ut ca o e:ceptie (e: 6 Franta consacra le: domicilii in trecut!.

2. (ubiectele colective 7

a# (tatul b# ,utoritatile statului c# .ersoana juridica

a! (tatul - poate inc8eia raporturi juridice atat pe plan intern cat si pe plan international. 7 .e plan intern apare ca purtator de suveranitate iar acest lucru inseamna ca statul are dreptul de a elabora legile pe cuprinsul intregului teritoriu de a organi/a e:ecutarea legii si de a controla respectarea acesteia. 7 .e plan international statul este independent ceea ce inseamna ca este egal in raporturile juridice pe care le inc8eie cu toate celelalte state. De asemena poate inc8eia raporturi juridice si cu organi/atiile internationale(;9< Consiliul Europei!

b! ,utoritatile statale 2 corespun/atoare celor 3 puteri 6 5 .uterea legislativa - e:ercitata de 0arlament 5 .uterea eCecutiva - e:ercitata de @uvern si presedinte 7.uterea judecatoreasca - e:ercitata de autoritatea judecatoreasca care e .ormata din instantele judecatoresti 5inisterul 0ublic (procurorii sunt grupati in parc8ete si parc8etele in 5inisterul 0ublic!. 5inisterul 0ublic nu este un organ al @uvernului (ad minister C supus cuiva!. 0rocurorii prestea/a un serviciu (C#5!. -ceste instante inc8eie raporturi juridice de putere .iind titulare de putere publica. c! .ersoanele juridice - pentru ca o structura organi/ata sa .ie persoana juridica trebuie sa indeplineasca 3 conditii 6 7 #a aiba o organi6are de sine statatoare proprie 7 #a aiba un patrimoniu (bunuri! 7 0atrimoniul sa Bie aBectat scopului organi/arii 0ersoanele juridice pot participa la orice raport juridic. #tatul si autoritatile sale pot inc8eia raporturi de drept privat ca/ in care se comporta ca un simplu particular.

''. Continutul raportului juridic Continutul raportului juridic C ansamblul drepturilor si obligatiilor ce re/ulta din inc8eierea acestuia prin mani.estarea acordului de vointa al subiectelor de drept. (ubiectul de drept C purtator de drepturi subiective si de obligatii juridice.

Dreptul subiectiv C posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane de a avea o anumita conduita de a pretinde unei alte persoane sa-i respecte acea conduita si de a apela in ca/ de nevoie la .orta de constrangere a statului. Drepturile subiective se clasi.ica in mai multe categorii. Cea mai importanta clasi.icare este aceea in 6 7 drepturi absolute C acele drepturi opo/abile tuturor (erga omnes! 2 e: 6 dreptul la educatie libertatea constiintei dreptul la circulatie etc 7 drepturi relative C acele drepturi pe care o persoana le are numai .ata de anumite persoane (inter partes! 2 e: 6 dreptul de creanta +bligatia juridica C indatorirea pe care o are o persoana care poate consta .ie intr-o actiune .ie intr-o inactiune. Cea mai importanta clasi.icare este aceea in 6 7 obligatii active C indatorirea unei persoane de a a da sau a .ace ceva 7 obligatii pasive C indatorirea unei persoane de a se abtine de la un anumit comportament (a nu .ace ceva!. '''. +biectul raportului juridic 9u trebuie con.undat cu bunurile care .ormea/a obiectul operatiunilor juridice. +biectul raportului juridic il repre/inta conduita partilor care poate consta .ie intr-o actiune .ie intr-o inactiune.

'R. Faptul juridic 2 a 3-a premisa a raportului juridic. #e clasi.ica in 6 7 Evenimente C acele imprejurari comise .ara vointa oamenilor dar pentru care legea prevede crearea de e.ecte juridice .iind esentiala raportarea la lege (e: 6 catastro.e naturale eruptii vulcanice 2 acordare de despagubiri! . An absenta reglementarii legale in sensul de a se prevedea producerea de e.ecte juridice un simplueveniment nu poate .i cali.icat .apt juridic. - produce e.ecte juridice inseamna a crea sau a stinge drepturi si obligatii adica a modi.ica realitatea pree:istenta. 7 ,ctiunile C imprejurari produse prin vointa oamenilor .ie cu respectarea legii .ie .ara respectarea legii. d actiuni licite C imprejurari create prin mani.estarea de vointa a oamenilor cu respectarea legii d actiuni ilicite C imprejurari create prin vointa oamenilor cu incalcarea legii

<nii autori considera ca ar trebui adaugata la categoria .aptelor juridice si starile. #e considera ca starile sunt imprejurari produse atat prin vointa oamenilor (e: 6 starea de casatorie starea de a.initate! .ie .ara vointa oamenilor (e: 6 starea de rudenie!.

FFF#tare de a.initate C cumetrie (nasii! An ceea ce ne priveste consideram ca trebuie retinute numai primele 2 categorii pentru ca starile nu pot .i clasi.icate precis ca .iind .apte juridice.

R. 'nstitutii judiciare 1! &eoria justitiei ca serviciu public. 0rincipii de organi/are si .unctionare a institutiei judiciare 2! #istemul jurisdictional

1! E%()')', este un serviciu public. E:ista " principii 6 1. .rincipiul separatiei 2 dubla separatie. a. #eparatia jurisdictiilor judiciare de drept comun de cele administrative (in >omania nu e:ista aceasta separatie!. b. #eparatia .unctiei de judecator de cea de procuror 2. .rincipiul ierar;iei jurisdictionale. E:ista 3 grade de jurisdictie. Anstantele sunt organi/ate in mod ierar8ic iar in var.ul ierar8iei se a.la instanta suprema. Anstantele trebuie sa se supuna instantelor superioare. 3. .rincipiul independentei si al impartialitatii. Oudecatorii sunt independenti se supun numai legii sunt impartiali .ata de e:perti .ata de martori iar .ata de presedintele instantei nu e:ista decat o subordonare administrativa si dpdv al organi/arii activitatii de justitie sunt egali (presedintele instantei nu poata sa impuna solutii!. ". .rincipiul colegialitatii. )itigiile sunt judecate in complete colegiale .ormate din minim 2 judecatori. E:ista insa e:ceptia completului unic pentru litigiile usoare.

.rincipii de Bunctionare 1. .rincipiul egalitatii. ;rice cetatean trebuie sa aiba acces legal la un judecator (CED; art %!. 2. .rincipiul gratuitatii. Oustitia este gratuita oricine trebuie sa aiba acces gratuit la judecator dar cu toate acestea pentru litigiile cu o anumita valoare patrimoniala legiuitorul prevede plata unei ta:e de timbru (cele cu contencios administrativ sunt gratuite!. 3. .rincipiul neutralitatii. Oudecatorul trebuie sa se abtina de la e:primarea in public a

convingerilor si opiniilor sale politice de asemenea nu trebuie sa .ie membru al niciunei .ormatiuni politice si nu trebuie sa participe la jocuri electorale. ". .rincipiul continuitatii. #erviciul public al justitiei se .urni/ea/a in mod continuu neintrerupt. Cu toate acestea este reglementata vacanta judiciara (1 iulie-31 august! dar pentru acele litigii cu o comple:itate deosebita se asigura permanenta pe durata vacantei. An >omania este reglementata e:pres vacanta judiciara in alte state este preva/ut doar concediul de odi8na al magistratilor.

2! (istemul jurisdictional ,. Eurisdictii nationale 7 a! Ourisdictii judiciare de drept comun b! Ourisdictii speciali/ate c!#istemul inaltelor jurisdictii A. Eurisdictii internationale ,. Eurisdictii nationale a# Eurisdictii judiciare de drept comun 7 - cuprind judecatoriile care asigura gradul 1 de jurisdictie si judeca toate litigiile date de lege in competenta lor. - apoi tribunalul (1 pe judet Y &5P! ce judeca in .ond litigiile date in competenta lor precum si apelurile sau recursurile dupa ca/ declarate impotriva sentintelor judecatoriilor. &ribunalele asigura gradul 2 de jurisdictie. - Curtile de -pel asigura gradul 3 de jurisdictie. Oudeca in apel apelurile date impotriva sentintelor tribunalelor si in recurs recursurile declarate impotriva 8otararilor pronuntate in apel de tribunale. b# Eurisdictii speciali6ate 7 - litigii privind minori si .amilie 2 &ribunalul de la Prasov - tribunalele militare judecatorii si procurorii .iind militari/ati 2 &5P Curtea 5ilitara Pucuresti c# (istemul inaltelor jurisdictii - la nivel national Analta Curte de Casatie si Oustitie (ACCO! are competenta si in .ond (ACCE! - are " sectii 6 7 (ectia ' civila - litigii civile 7 (ectia '' civila - litigii comerciale

7 (ectia penala 2 litigii penale 7 (ectia de contencios administrativ si Biscal - are " complete de $ judecatori 6 7 2 in materie penala 7 celelalte in civil si contencios administrativ si .iscal - are sectiile unite care au competenta de a judeca recursurile in interesul legii (>A)! - Anstanta #uprema judeca numai recursuri (gradul 3 de jurisdictie!. An materie penala judeca si in .ond (particularitate romaneasca! acele in.ractiuni comise de persoanele cu .unctii o.iciale in stat (ministri parlamentari judecatori ACCO judecatori ai CC >omania membri C#5!.

A. Eurisdictii internationale 2 judeca litigiile privind incalcarea drepturilor de catre statele membre. - Curtea 'nternationala de la >aga - Curtea Europeana a Drepturilor +mului de la (trasbourg - An <E a .ost creata Curtea de Eustitie de la @uCembourg. Cuprinde 3 instante 7 Curtea de Eustitie propriu!6isa - judeca litigii privind principiile dreptului comunitar precum si litigii privind intrebarea preliminara (c8estiunea judiciara B cand au dubii .ac o intrebare cum se interpretea/a acest drept comunitar! 7 )ribunalul %niunii Europene - judeca litigii privind marca comunitara precum si dreptul concurentei comunitare 7 )ribunalul Bunctiei publice - judeca litigii privind .unctionarii europeni.

R'. .roba dreptului 1. 9otiune. Amportanta. Clasi.icare. 2. #isteme probatorii 3. ;biectul probei 4. #arcina probei 5. 5ijloacele de proba

1! $otiunea de proba a .ost de.inita di.erit atat in dreptul civil cat si in dreptul penal. ;pinia majoritara

este insa ca proba repre/inta posibilitatea de a demonstra e:istenta unei .apte imprejurari precum si re/ultatele produse de acestea prin .olosirea mijloacelor speci.ice care sa conduca la dovedirea lor. Discutia care a starnit controverse a .ost aceea daca trebuie sa includem in de.initia probei si mijloacele de probe. ;pinia majoritara este ca da. 'mportanta. 0robele sunt esentiale pentru ca stabilesc adevarul in cau/a contribuind ast.el la corecta aplicare a legii. ClasiBicare dprobe directe care conduc nemijlocit la solutionare sau la dovedire dprobe indirecte care demonstrea/a prin intermediul altor circumstante imprejurarea de dovedit d probe pertinente 2 care au legatura cu cau/a d probe concludente 2 care solutionea/a cau/a

2# (isteme probatorii d sistemul acu6atorial H sistemul probei morale ! administrarea probelor se .ace de catre parti. Oudecatorul solutionea/a cau/a e:clusiv pe ba/a probelor aduse de parti in .ata sa avand un rol pasiv. -cest sistem se aplica mai mult in .amilia dreptului anglo-sa:on. d sistemul inc;i6itorial H sistemul probei legale ! administrarea probelor revine judecatorului3procurorului. Oudecatorul are un rol activ este obligat prin lege sa dispuna toate masurile necesare pentru a.larea adevarului in cau/a. Dispune e.ectuarea de e:perti/a de comisii rogatorii (compuse din judecatori care se deplasea/a la martori!. -cest sistem este aplicabil in .amilia romano-germanica. Cele 2 sisteme pot .i combinate.

3! +biectul probei C ce trebuie dovedit. >epre/inta acele .apte juridice acte juridice imprejurari necesare pentru solutionarea cau/ei. An dreptul civil se dovedesc .apte juridice si acte juridice. An dreptul penal se dovedesc .apte juridice. E:ista anumite categorii de .apte care nu trebuie dovedite - Baptele de notorietate .aptele recunoscute de parti unanim admise.

"! (arcina probei C cine trebuie sa dovedeasca. >evine reclamantului dar e:ista si e:ceptii (de e:emplu daca paratul .ace o a.irmatie trebuie s-o dovedeasca! - ,ctori incumbit probatio An dreptul penal sarcina revine organelor judiciare iar paratul are pre/umtia de nevinovatie.

$! 3ijloacele de proba 1. .roba literala 2 inscrisurile 6 autentice 2 emise de autoritatea statala electronice 2 cu sau .ara semnatura electronica private 2. .roba testimoniala - cu martori - consta in declaratiile acestora 3. ECperti6e 6 criminalistice (legata de sange urme papilare! in.ormatice balistice contabile topogra.ice /. Constatari te;nico!stiintiBice asupra obiectelor de probat. 9u e:ista o ierar8ie a probelor aplicandu-se principiul coroborarii probelor.

Cursul 11

,ctele juridice
'. 9otiune si clasi.icare ''. Caracteristici ale actului juridic in dreptul privat '''. Caracteristici ale actului juridic in dreptul public si international

'. $otiune si clasiBicare $otiune

Drepturile subiective element de continut al raportului juridic au 2 surse de creare6

1. -ctele juridice 2. Faptele juridice (Drepturile subiective i/vorasc din .apte juridice!

1. An ceea ce priveste actele juridice spre deosebire de alte acte legislative (codul civil german! care se ocupa de actul juridic in general legiuitorul roman a preluat modelul .rance/ ast.el ca si noul cod civil intrat in vigoare la 1 oct 2Q11 nu contine o teorie generala a atului juridic si reglementea/a materia contractelor dar dispo/itiile privitoare la conracte sunt aplicabile actelor juridice in general. An noul cod civil separat de contracte e:ista % articole consacrate actului juridic unilateral si anume6 132" -^132Z unde intalnim o de.initie a actului unilateral precum si preci/area ca fDispo/itiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespun/ator actelor unilaterale.f(132$!. 'ntr!o deBinitie simpla actul juridic C^ mani.estarea de vointa a unei persoane in scopul de a produce e.ecte juridice. Din aceasta de.initie re/ulta 2 elemente esentiale6 - actul juridic este un act de vointa al uneia 3 mai multe persoane (este un act dorit de om! -actul juridic produce e.ecte juridice (de aceea se si numeste fjuridicf- e.ecetele pe care le produce sunt preva/ute de lege! An general e.ectele juridice constau in crearea de drepturi subiective sau constatarea3transmiterea3stingerea unui drept. An ca/ul actului juridic civil acetse e.ecete constau in crearea modi.icarea sau stingerea unui raport juridic. -cest lucru distinge actul juridic civil de alte acte din alte ramuri. (e:6 actul administrativ! Concret7 E.ectele actului juridic constau .ie in intentia de van/are-cumparare a unui bun sau inseamna donatia unui bun3inc8irierea lui3prestarea unui serviciu public3e.ectuarea de lucrari publice. E.ectul juridic3e.ectul de drept este ceea ce doreste3urmareste in deplina libertate si in mod constient autorul actului. In doctrina france!a se sublinia/a ca e.ectul juridic nu este doar obiectul actului ci scopul pe care il cauta autorul actului. nu doar constiinta obiectiva a actului ci .inalitatea urmarita de autor. An ca/ul actelor juridice e.ectele se produc cu intentie pe cand in ca/ul .aptelor juridice e.ectele se produc .ara intentia autorului. 0rin urmare actul juridic este un act intentional(intotdeauna-^nu e:ista act juridic .ara intentie!.E.ectele juridice sunt cunoscute sunt dorite cautate a se produce prin anticipatie.

$otiunea de act juridic comporta intr-o distinctie intre 6 a#negotiuni ( operatiunea in sine pe care o persoana doreste sa o .aca din care re/ulta consecinte3e.ecte juridice in ba/a legii!

b#instrumentiuni (documentul scris ce incorporea/a negotiuni operatiunea juridica dorita ^ e:6 donatie3van/are3cumparareB si care ajuta la proba actului!

ClasiBicare

'n teoria generala a dreptului" actele juridice se clasiBica dupa 3 mari criterii7 ,! Dupa numarul partilor 7 -unilaterale C^ sunt re/ultatul unei singure vointe (un singur emitent al actului! An dreptul public e:ista numeroase acte unilaterale6 acte de numire intr-o .unctie publicaB diverse autori/atii administrative (certi.icat de urbanism autori/atie de constructie3demolare! An dreptul privat actele unilaterale sunt de asemenea numeroase 6 testamentul o.erta de a contracta (o.erta de van/are inc8iriere! . -bilaterale/multilaterale C^ sunt re/ultatul vointei a doua sau mai multe persoane( acest tip de acte se numesc contracte! An general au e.ecte finter partesf(sunt individuale! dar e:ista si contracte normative(cum sunt contractele colective de munca!care sunt reglementate integral sau partial de legiuitor. A# Dupa gravitatea eBectelor ,conservareC^actele de mentinere de consolidare si de prevenire a pierderii unui drept (e:6 intreruperea termenului prescriptiei inscrierea unei ipoteci somatia de plata! ,administrareC^ actele de gestionare curenta a bunului(aici intra culegerea .ructelor bunului incasarea c8iriei adaugarea de imbunatatiri e.ectuarea de reparatii ale bunului! ,dispo!itieC^cele mai grave acte pentru ca ele angajea/a viitorul patrimoniuluiB sunt acele acte care au ca e.ect .ie scoaterea bunului din patrimoniu (alienarea3instrainarea bunului-prin van/are-cumparare donatie! .ie prin gre.area bunului cu o sarcina reala. 0rin urmare actele de dispo/itie nu sunt obligatoriu legate de ideea instrainarii bunului (van/are-cumparare donatie gre.area cu o ipoteca3gaj al unui bun! gajC pt. bunurile mobile (amanet! ipotecaCpt. bunurile imobile C# Dupa scopulHinteresul urmarit #e mai numeste in literatura .rance/a si fcriteriul economiei generale al operatiunii reali/ate de autorul actuluif. Concret este vorba de interesul urmarit de parti in momentul inc8eierii actului. -cu titlu onerosC^ sunt acele acte in care ambele parti urmaresc obtinerea unui .olos patrimonial (e:6 van/areacumpararea unui bunB van/atorul este interesat sa primeasca pretul pentru bunul sau iar cumparatorul este interesat sa primeasca proprietatea bunului in sc8imbul pretului platitB alte e:emple 6 contractul de inc8irieie3lucatiune contractul de renta !

-cu titlu gratuitC^ acele acte in care doar una dintre parti primeste un .olos patrimonial .ara a i se o.eri celeilalte nimic in sc8imb (e:6 donatie mercenarD!

''. Caracteristici ale actului juridic in dreptul privat 9oul cod civil prevede in art. 11(Z patru conditii esentiale pentru inc;eierea unui contract dat care sunt aplicabile pentru inc8eierea unui act juridic6 1. Capacitate juridica 2. Consimtamant 3. ;biect determinat si ilicit ". Cau/a licita si morala

1# Capacitatea juridicaC^ atitudinea unui subiect de drept de a avea drepturi si obligatii3 de a inc8eia acte juridice E:ista 2 categorii de persoane care 9< pot inc8eia acte juridice6 -minorii (sub 1" ani! -inter/isul judecatoresc

5inorii intre 1"-1I ani pot inc8eia acte juridice dar cu incuviintarea parintilor3tutorelui. -ctele inc8eiate sunt de conservare administrare a patrimoniului si acte de dispo/itie .oarte simple(noutate in codul civil!. --^ capacitatea de e:ercitiu restrans. 2# Consimtamantul C^ 8otararea unei parti de a inc8eia un act juridic B 8otarare mani.estata in e:terior. -cesta trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii6 a!sa e:iste b!sa .ie e:primat de o persoana cu discernamant c!sa .ie e:primat cu intentia de a produce e.ecte juridice d!sa .ie e:teriori/at e!sa .ie neviciat integru $xplicatie (pentru fiecare punct in parte) a#ECistenta

&rebuie sa aibe o e:istenta reala adica sa vina de la o parte contractanta. b#Discernamantul #e considera ca a provenit de la o persoana cu discernamant daca este e:primat de o persoana cu o deplina caacitate de e:ercitiu. 5inorii cu capacitate restransa (1"-1I ani! se considera ca au discernamantul in .ormare.#e considera ca nu au discernamant persoanele din 2 catergorii6 -minorii sub 1" ani -inter/isul judecatoresc (alienat mintal etc! c#EBectele juridice Consimtamantul produce e.ecte juridice ca o consecinta a mani.estarii de vointa de a-si asuma re/ultatele actului juridic inc8eiat. Consimtamantul 9< produce e.ecte juridice in urmatoarele situatii6 i#daca mani.estarea de vointa a .ost .acuta in gluma (joc anti cau/a! ii#sa nu .ie .acuta sub conditie pur contestativa (fma oblig daca vreauf! iii#mani.estarea de vointa a .ost prea slaba creand indoieli asupra .aptului ca partea doreste sa inc8eie actul juridic iv#mani.estarea de vointa s-a .acut cu o anumita re/erva psi8ica3psi8ologica - re/ervatio mentalis (este ca/ul actului .ictiv!

d#ECteriori6area 0artile au deplina libertate sa-si stabileasca atat actul juridic(operatiunea pe care si-o doresc sa o inc8eie! adica sa determine .ondul 3consinutul actului cat si .orma acestuia B Este principul consesnualismului con.orm caruia partile sunt libere sa-si aleaga .orma de e:teriori/are a mani.estarilor de vointa. Contractele pot .i consesnuale atunci cand inc8eierea lor e valabila prin reali/area consensului 3acordului de vointa. Ele pot si solemne atunci cand inc8eierea lor e supusa .ormei autentice. 0ot .i contracte reale atunci cand se cere remiterea bunului. (e:6 contractul de imprumut! 5ani.estarea de vointa poate .i e:teriori/ata e:pres sau implicit. An ca/ul actelor solemne se cere insa ca e:teriori/area sa .ie e:presa. E:teriori/area tacita3implicita re/ulta din anumite gesturi3.apte neindoielnice (e:6 acte de conservare a mostenirii care arata acceptarea acestora!. E:teriori/area poate .i .acuta verba in scris sau prin .aptele indoielnice. An doctrina s-a pus problema daca tacerea are valoare juridica. >aspunsul este 9< cu 3 e:ceptii6 -daca legea prevede e:pres acest lucru (prin lege!

-potrivit obiceiului /onei -prin vointa partilor daca acestea atribuie tacerii o anumita semni.icatie juridica

e#'ntegritate neviciere# )egiuitorul roman a retinut viciile de consimtamant6 dolul" eroarea" violenta" le6iunea. !Eroarea:UEste .alsa repre/entare a reali/atii cu oca/ia inc8eierii actului juridic 0oate .i6 -error in substantiam (cand poarta asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului -error in personam (asupra calitatii persoanelor contractante! #e mai clasi.ica si in6 -eroare de .apt^ poarta asupra unor imprejurari unor circumstante e:istente la inc8eierea actului -eroare de drept^ poarta asupra continutului unei dispo/itii legale(a unei norme judice! !DolulC^ determinarea unei persoane de a inc8eia n act juridic prin .olosirea de mijloace viclene Concret6 inducerea in eroare a unei persoane cu scopul de a o .ace sa inc8eie actul juridic. 0oate .i6 -principal^ cand priveste elemente esentiale importante pentru inc8eierea actului. -secundar3incidental^ cand poarta asupra unor elemente nedeterminate. !RiolentaC^ amenintarea unei persoane cu un rau care produce o temere temere ce o determina sa ince8ie actul juridic pe care alt.el nu l-ar .i inc8eiat. -ceasta poate consta intr-o constrangere .i/ica3psi8ica6 -violenta .i/ica ^ cand se re.era laintegritatea persoane sau a bunurilor sale -violenta morala^cand priveste onoarea demnitatea unei persoane sau a .amiliei sale -@e6iuneaC^disproportia vadita de valoare intre 2 prestatii3contraprestatii cu oca/ia inc8eierii actului juridic. Concret6 un prejudiciu material pe care il su.era una din parti din cau/a valorii disproportionate a contraprestatiei lor actului juridic e:istente la momentul inc8eierii actului. Niciile de consimtamant se sanctionea/a cu anularea actului

3# +biectul actului >epre/inta conduita partilor(actiuni3inactiuni! care re/ulta din actul juridic inc8eiat.

An 9oul Cod Civil (art 122$! stabileste conditiile pe care trebuie sa le indeplineaca obiectul6 a!sa e:iste b!sa .ie determinat3determinabil c!sa .ie licit (sa nu incalce legea3morala! /#Cau6a actului Este obiectivul partilor. Este un element de validitate a actului juridic.Este reglementata in art.123$ din 9oul Cod Civil unde intalnim conditiile pe care aceasta trebuie sa le intruneasca6 a!#a e:iste b!#a .ie licita si morala

(anctiunea pentru nerespectarea celor " condtii de validitate a actului juridic(condtii ce se cer a .i intrunite cumulativ! este nulitatea relativa sau nulitatea absoluta. An ca/ul unui interes general^ nulitatea absoluta An ca/ul unui interes privat^ nulitate relativa.

'''. Caracteristici ale actului juridic in dreptul public si dreptul international An dreptul administrativ actele juridice au .orma actelor administrative si a contractelor. (in dreptul .rance/ aceste contracte tin tot de dreptul privat!. -ctele administrative sunt unilaterale atunci cand sunt emise de o singura autoritate administrativa. Doctrina si jursiprudenta .rance/a au admis ca sunt acte administrative si actele care emana de la un organism privat care e:ercita un serviciu public administrativ. (e:6 actele unor .undatii care prestea/a uns erviciu cultural!. -ctele administrative unilaterale pot .i cu caracter individual si caracter normativ. --ctele normative dau e:presie vointei generale concreti/ate intr-o lege. --ctele individuale sunt 6denumire intr-o .unctie diverse autori/atii. -ctele administrative au ca principal scop organi/area legii. #unt acte secundum legem care de/volta dispo/itiile primare din legi. (e mai clasiBica in7 -acte individualeC^ sunt emise de o singura utoritate (ordinele ministrilor pre.ectului dispo/itia primarului! -acte colectiveC^ sunt emise de mai multe autoritati sau o autoritate colectiva( ;@ ;<@ acte emise de ministere care .ac obiect comun!

An ceea ce privetse administratia publica aceatsa 9< are drept de optiune intre actele individuale3colective. ,ctele unilaterale presupun de regula o singura mani.estare de vointa(din partea unei singure autoritati! e:ista autori care sustin ca mani.estarea de vointa poate proveni indi.erent daca e vorba de autoritate individuala3colectiva. ,doptarea actelor unilaterale administrative ecaracteri/ata de absenta .ormalismului in sensul ca nu se cere nicio .orma sau procedura speciala (legea prevede cum se inc8eie actul!.

An dreptul international public contractele administrative sunt re/ultatul a cel putin 2 vointe si intotdeauna una dintre parti este o autoritate publica... .... .... este reglementat de o norma juridica si contine dispo/itii e:orbitante(derogatorii de la dreptul comun!. 0rin contracte administratia publica poate deroga un serviciu public. -st.el o persoana privata poate distribui apa potabilaB se poate ocupa de gospodarirea comunala.

An dreptul international public actele juridice sunt tratatele internationale (care sunt acte inc8eiate intre2 3mai multe stateB obiectul lor 6 stabilirea de reguli intre state dar si crearea de organi/atii internationale crearea unei ordini juridice speciale-e:6 a <E! &ratatul se mai numeste si conventie acord carta. &ratatele pot .i6 -bilaterale ^ acordurile inc8eiate intre 2 state -multilaterale^ in care .iecare stat stabileste conditii in inc8eierea tratatului An ca/ul <E sunt tratatele constitutive care .ormea/a dreptul comunitar originar. -doptarea de acte de catre institutiile <E a dus la crearea dreptului comunitar derivat(este vorba de acte normative comunitare ce deriva din dreptul originar unitar-^ e:6>egulamentele sunt direct aplicabile dreptului intern directivele trebuie transpuse printr-o lege nationala in dreptul intern recomandari care contin norme! An dreptul international public e:ista si acte juridice ... (actul de constatare a e:istente unui stat3guvern nou!. E:ista si acte colective(re/olutiile trimise de consiliul de securitate al ;9<.

Curs 12 Procedura I. Notiuni de procedura civila 1. Activitatea partilor 2. Activitatea judecatorului II.Notiuni de procedura penala 1. Faza urmaririi penale 2. Faza judecatii

I. Notiuni de procedura civila 1. Activitatea partilor In procesele civile, partile se numesc reclamant si parat. entru a se putea adresa judecatorului, ele trebuie sa introduca o actiune in justitie. !odul de procedura civila republicat, cu modi"icarile si completarile ulterioare, prevede in articolul 109, alin.1 ca "oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente". Actiunea in justitie nu trebuie con"undata cu libertatea sau cu dreptul de acces la justitie si la judecator. In doctrina "ranceza se arata ca actiunea in justitie nu trebuie con"undata nici cu cererea in justitie, pentru ca cererea in justitie reprezinta actele de procedura care se "ac in cadrul procesului. In doctrina romaneasca si dreptul romanesc, notiunea de actiune in justitie si cea de cerere in justitie sunt sinonime. !onditiile actiunii in justitie sunt interesul si calitatea. # Interesul nu se poate actiona in justitie decat daca e$ista un interes al persoanei care doreste sa "aca cererea de c%emare in judecata. Interesul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii& - sa "ie le itim - interesul trebuie sa "ie nascut si actual !e$& actiunea in evaluarea prejudiciului se va respin'e daca prejudiciul este ipotetic, eventual( - interesul trebuie sa "ie direct si personal. Fiecaruia ii revine sarcina sa-si apere interesele, drepturile sale prevazute de le'e. # Calitatea are un sens eneral si un sens special. - sensul eneral reprezinta titlul in baza caruia actioneaza o persoana )nume personal, "ie este creditor, "ie e platitor, mostenitor, parinte( - sensul special reprezinta posibilitatea de a actiona in justitie, care este rezervata numai pentru anumite persoane, care au o calitate speciala )e$& intentarea actiunii de divort presupune calitatea de sot* actiunea de ta'aduire a paternitatii )contestarea paternitatii( poate "i introdusa numai de sotul mamei( + actiune civila poate "i introdusa si in cadrul procesului penal, desc%izandu-se ast"el latura civila a procesului penal. Ast"el, se poate "ormula o actiune civila in despa'ubire pentru repararea prejudiciului savarsit de autorii in"ractiunii sau de inculpat, si su"erit de partea vatamata sau victima in"ractiunii )e$& cel ce accidenteaza trebuie sa-i plateasca spitalizarea, prejudiciul moral(. Actiunea in despa'ubire se poate introduce si separat in procesul penal.

2. Activitatea "udecatorului Actul de sesizare este procedura inaintea primei instante. ,esizarea instantei se "ace numai dupa indeplinirea procedurii prealabile, daca le'ea prevede e$pres acest lucru. -eclamantul "ormuleaza o cerere de c#emare in "udecata, ce reprezinta actul de sesizare. .a trebuie sa cuprinda mai multe elemente&

1( 2( 3( 4( 5(

datele personale ale reclamantului datele reprezentantului partilor in proces obiectul si valoarea cererii si valoarea patrimoniala motivele de "apt si de drept ale c%emarii in judecata probele pentru "iecare capat de cerere

Intr-o actiune in justitie pot sa e$iste mini-cereri in cererea mare. aratul se apara printr-o intampinare, care trebuie sa cuprinda& 1( 2( 3( 4( datele sale personale e$ceptiile de procedura pe care vrea sa le invoce raspunsurile sale la toate capetele de "apt si de drept ale cererii probele in apararea sa

Atunci cand paratul, la randul lui, emite pretentii in contra reclamantului, actul pe care il intocmeste se numeste cerere reconventionala. In acest caz, cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea de c%emare in judecata. !ererea se inre'istreaza la instanta, se "ormeaza dosar si se repartizeaza aleatoriu unui complet de judecata de calculator. /a primul termen de judecata, la inceputul sedintei, poate "i amanata cau$a. resedintele completului desc%ide, suspenda sau ridica sedinta si da cuvantul mai intai reclamantului, iar apoi paratului. Apoi, presedintele completului cere e$plicatii partilor in le'atura cu motivele de "apt si de drept ale cererii de c%emare in judecata. In sistemul nostru de drept, judecatorul are un rol activ ceea ce inseamna ca este obli'at sa "oloseasca toate mijloacele le'ale in scopul a"larii adevarului. Cererea de c#emare in "udecata care nu cuprinde numele reclamantului sau paratului, obiectul ei sau semnatura este nula. rima zi de in"atisare este cea in care partile le'al citate pot pune concluzii. artile au obli'atia sa urmareasca dezvoltarea si "inalizarea procesului. rin urmare, partile trebuie sa "aca toate actele de procedura in conditiile le'ii, sa-si e$ercite drepturile procesuale, sa-si probeze pretentiile si apararile. In ceea ce priveste motivele de "apt si de drept, judecatorul cere partilor e%plicatii. 0e asemenea, cere sa puna in de$batere orice imprejurare de "apt si de drept, c%iar daca nu sunt mentionate nici in cererea de c%emare in judecata, nici in intampinare. 1udecatorul si partile pot pune intrebari martorului si e$pertilor prin intermediul presedintelui completului. In liti'iile in care se prevede procedura medierii, judecatorul va invita partile la o sedinta de in"ormare cu privire la avantajele "olosirii procedurii de mediere. -ecomanda, daca este cazul, recur'erea la mediere. !u toate acestea, medierea nu e obli'atorie pentru parti. 1udecatorul se pronunta mai intai asupra e%ceptiilor de procedura, apoi asupra e%ceptiilor de fond, care, daca sunt admise, nu se va mai intra in solutionarea "ondului. 0upa solutionarea e$ceptiilor invocate, daca au "ost respinse, se va dezbate "ondul. Apoi, se spun conclu$iile de catre parti. 1udecatorul delibereaza, apoi se pronunta& "ie admite actiunea, "ie o respin'e. artea nemultumita poate recur'e la apel. Apelul se poate declara la 1& $ile de la data comunicarii sentintei. artile in apel se numesc apelant )poate "i reclamantul sau paratul( si intimant )poate "i reclamantul sau paratul(, in "unctie de cine e nemultumit si declanseaza apelul. !ererea de apel trebuie sa cuprinda&

1( 2( 3( 4(

datele personale %otararea atacata probele semnatura

'otivele de fapt cuprind o descriere succinta a ceea ce s-a intamplat. 1udecatorul veri"ica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si le alitatea in aplicarea le ii. 0aca se constata e$istenta unor motive de ordine publica, acestea se invoca din o"iciu. 1udecatorul de apel poate incuviinta re"acerea sau completarea probelor deja administrate, si, in plus, poate sa incuviinteze probe noi. 0e asemenea, prin %otararea pe care o pronunta, poate pastra sau sc%imba, total sau partial, %otararea atacata, insa trebuie sa respecte re ula potrivit careia apelantului nu i se poate crea o situatie mai rea in propria cale de atac, decat cea din #otararea atacata, din situatia de la fond . ,olutionarea sau dezle'area problemelor de drept de catre judecatorul de appel, plus necesitatea administrarii unor probe noi, sunt obli'atorii pentru judecatorul de "ond. 0aca se admite apelul, se poate casa %otararea - fie total, fie partial. 0aca este necesara rejudecarea, readministrarea probelor, se casea$a cu trimitere, adica se trimite inapoi la instanta in"erioara, sa "ie judecata din nou. artea nemultumita poate declara recurs. -ecursul se e$ercita pentru motive de drept, nu pentru "apte. artile se numesc recurent si intimat. 2ot in 15 zile, se depune cererea de recurs. !ererea de recurs trebuie sa cuprinda& 1( 2( 3( 4( datele personale ale recurentului %otararea atacata motivele de nele'alitate si dezvoltarea lor semnatura partilor

'otivele de recurs pot "i dezvoltate ulterior prin metode separate. /a judecarea recursului, presedintele da cuvantul partilor dupa citirea raportului cauzei. Au loc dezbaterile, se spun concluziile, apoi completul delibereaza si se pronunta , recursul putand sa fie admis sau respins. 0aca se admite %otararea atacata, se caseaza total sau partial. !asarea poate "i cu trimitere, ca la apel.

II. Notiuni de procedura penala rocesul penal are doua "aze& fa$a urmarii penale )secreta( si fa$a "udecatii )publica(. 1. (a$a urmaririi penale 3rmarirea penala se e"ectueaza de procurori si or ane de cercetare penala. ,esizarea se "ace prin plan ere penala sau din oficiu. ,olutiile care vor "i date in "aza urmarii penale vor "i& 1( neinceperea urmarii penale

2( 3( 4( 5(

inceperea urmaririi penale scoaterea de sub urmarirea penala incetarea urmaririi penale clasarea cauzei

Atunci cand se stabileste vinovatia invinuitului sau inculpatului, se intocmeste rec#i$itoriul 4 actul de trimitere in judecata si totodata de sesizare a instantei.

2. (a$a "udecatii In "aza judecatii, judecatorul veri"ica temeinicia acuzatiilor procurorului. )arcina probei revine acuzarii, inculpatul bucurandu-se de pre$umtia de nevinovatie. -eclamantul trebuie sa dovedeasca vinovatia. In caz de probe care nu dovedesc clar vinovatia, dubiul profita inculpatului )in dubio pro reo( )re'lementat in 5 Noul !od de rocedura enala 6( 1udecatorul administreaza probe la cererea procurorului, a partii vatamate sau din o"iciu. robele din o"iciu se administreaza atunci cand judecatorul considera ca acest lucru e necesar pentru "ormarea convin'erii lui intime. 0upa dezbateri, se pun concluzii, completul delibereaza, iar apoi se pronunta. artea nemultumita, procurorul sau inculpatul, pot declara apel. Apelul se "ormuleaza atat pentru motive de drept, cat si pentru motive de "apt. 1udecatorul poate readministra probele administrate la prima instanta. 0e asemenea, poate administra probe noi. .l este obli'at sa veri"ice %otararea atacata sub toate aspectele de fapt si de drept. Apelul poate "i admis sau respins. 0aca apelul este admis, %otararea se caseaza total sau partial. !asarea poate "i cu trimitere sau retinere. 0aca se respin'e apelul, inseamna ca %otararea este corecta. ersoana nemultumita poate declara recurs. -ecursul se judeca numai pentru motive de drept, competenta materiala. 0aca se admite, %otararea va "i casata - "ie cu trimitere, "ie cu retinere. 0aca se respin'e, %otararea se mentine - inseamna ca e le'ala. In ceea ce priveste caile e%traordinare de atac , 5 Noul !od de rocedura enala 6 modi"ica caile de atac, ast"el nu mai e$ista calea ordinara obiectiva de atac a recursului. Inalta !urte de !asatie si 1ustitie va judeca apelurile declarate impotriva %otararilor curtilor de apel cand acestea judeca in prima instanta, precum si apelurile impotriva %otararilor sectiei penale a I!!1, cand aceasta judeca in prima instanta. 5 Noul !od de rocedura enala 6 introduce o noua cale e$traordinara de atac& recursul in casatie. ,e e$ercita numai la I!!1. +biectul lui il reprezinta asi urarea unei practici unitare la nivelul intre ii tari. ,e poate e$ercita numai pentru motive de drept. 5 Noul !od de rocedura enala 6 mentine caile de atac e%traordinare, contestatia in anulare si revi$uirea. *evi$uirea cuprinde un motiv nou, si anume, se poate e$ercita atunci cand %otararea s-a pronuntat in baza unei le'i declarate ulterior neconstitutionala, iar %otararea judecatoreasca este de"initiva si e"ectele incalcarii dispozitiilor constitutionale continua sa se produca. ,e mentine si contestatia in anulare, care se "ormuleaza pentru anularea unor %otarari de"initive, pronuntate cu anularea normelor procesuale. 0e asemenea, este mentinut si recursul in interesul le ii. e de alta parte, 5 Noul !od de rocedura enala 6 mai re'lementeaza posibilitatea pronuntarii unui nou tip de %otarare, si anume, #otararea prealabila pentru rezolvarea unei probleme de drept. Ast"el, instantele in"erioare se pot adresa Inaltei !urti pentru a pronunta o ast"el de %otarare. .ste similara intrebarii pre"udiciare+preliminare din dreptul comunitar, cand instantele

nationale din cele 27 de state membre ale 3. se adreseaza !urtii de 1ustitie a 3. din /u$embour'. Instanta .uropeana interpreteaza dreptul comunitar, ast"el incat acesta sa "ie aplicat in mod unitar de catre statele membre. 0e asemenea, recursul in interesul le ii se mentine si nu are acelasi obiect ca recursul in casatie. Instanta suprema isi mentine misiunea de a asi'ura o interpretare unitara a le'ii, ast"el incat aplicarea acesteia sa "ie identica pe intre'ul teritoriu national.