Istoria statului si dreptului romanesc-curs 5

Procesul de descompunere a obstii sec 9 In cadrul unui proces firesc de tranzitie spre feudalism. Feudalismul timpuriu a fost inaugurat de aparitia in cadrul obstii a unor formatiuni politice mici,incipiente,desemntate prin termeni latini si slavi,proces care se deruleaza la sf sec 9 si inceputul celui 10. ceste formatiuni fiind denumite tari,!upanate,cnezate sau voievodate. "ara# latinescu tera $eiallti termeni fiind de sorginte slava.Intre notiunea de tara si cele de !upanat,cnezat si voievodat relatia este de la gen la specie. %ate fiind trans care se petrec in sanul obstii,aceste tari repr formatiuni statele ce dispuneau de un aparat admin propriu. $onducerea pol fiind e&ercitata de !ude,!upani,cnezi sau voievozi. 'ude # origine latina din latinescu iude& unus,care sugereaza ca una dintre principalele atributiuni erau cele !urisdictionale,ceilalti termeni fiind dublete slave care au patruns in lb romana in urma contactului cu slavii. (n voievod avea ca vasal mai multi !upani si cnezi,care lupta in subrodinele sale in vreme de razboi. cesti voiezozi dispunea de armata,de cetati,curti de slu!itori,recum si de dregatori insarcinati cu strangerea darilor,iar cu timpul voievodatul devine ereditar. Interesatn este ca termentul de voievod sa mentinut in titulatura domnului mai tarziu ,prezenta acestui termen indicand prerogativele militare de care dispuneau domnii romani. %in documente reies mai multe criterii pe baza carora pot fi clasificate aceste tari ) -criteriul etnic ) tara bolobovenilor ,terra blacorum,vlasca,romanati. -criteriul georgrafi ) tara zarandului, *ategului, amlasului, barsei, severinului, vrancei. -criteriul numelui conducatorului ) litovoi, ioan,farcas, seneslau,gelu , glad, menumorut. $apeteniile acestor formatiuni incipiente indiferent de cum se numeau si au permanetizat atributiunile si au trans autoritatea ce le fusese conferita intr-o veritabila putere politica. +i!loacele odinioara comune au fost preluate si admin de aceste capetenii care au preluat si controlul aabsoult asupra ostenilor. ceesi conducatori au acaparat si pamnturile obstilor astfel incat unele dintre obsti se tranformau in latifundii , prop de tip feudal-, avand ca titulari pe acesti alesi ,iar ce astfel dezmosteniti devin saraci. cest proces este confirmat si de diploma cavalerilor ioaniti de la 1./0,care vbeste despre maiores terrae ,mai marii pamantului- in care erau incadrati marii propr feudali,iar de cealalta parte vbeste despre rustici valac*ii , taranii dependeti - care erau obligati la diferite forme de renta fata de cei dintai. (n alt document confirmativ in acelasi sens este o scrisoare adresata papei inocentiu al 1a din sec 11 si arata ca marii prorp din s moldovei erau desemntnati prin termenul de potentes , cei puternici -. In orice caz,procesul ce formare a propr de tip feudal se desf in paralel cu un proces de conservare a identitatii obstii teritoriale.2bstea rezistand timp indelungat tendintelor integratoare ale statului feudal, c*iar si mai trziu dupa ce obstea este integrata in statul feudal , ea isi pastreaza inca mult timp tras fundamentale,caci la nivel inter continua sa si dribuiasca viata dupa norme interne cu caracter democratic.

Istoria statului si dreptului romanesc-curs 5 Formarea dreptului feudal romanesc se infatiseaza ca fiind un proces istoric in cadrul caruia,pop roman si a faurit un sistem de norme !uridice,de o mare amploare ,menit sa acopere cvasitotalitatea raporturilor din toate domeniile vietii sociale. cest sis al dr feudal rom public a creat atat norme noi specificenoilor acorduri create si impuse de titularii puterii,cat si elem !uridice vec*i,mostenite ,si elem !uridice imprumutate de la pop cu care am avut sau am intrat in contact,toate acestea fiind adaptate noilor realitati. 3ub aspectul formei sale,dr feudale romanesc se infaitseaza ca un sis de drept cutumiar,obisnuielnic,fiind asadar o lege nescrisa ce s-a format prin repetarea in timp a acelor comportamente care corespuneadeau intereselor economice ale titularilor puterii. 4egea tarii # dreptul feudal romanesc # obiceiul pamantului Faptul ca aveam un sis de dr prorpiu a fost constata si de popoarele cu care am intrat in contact . ) le& ola*orum,ius valac*icum .3arbii il numeau za5on vlas5i ,iar polonezii il numeau volos5i za5on ,toate fiind dr romanesc. ceasta terminologie trans documentar este 6 pe care acesti vecini il recunoasteau ca un pop de sine statator,bine constituit si pe care il desemneau cu termenul de vala*i. In feudalismul dezv ,principala institutie era aceea a propr feudale,in care distingem mai multe forme de proprietate ) marea proprietatea feudala , principala forma de propr - ,care este anterioara formarii statului feudal de sine statator ,caci ea a luat nastere in procesul descompunerii obstii si al acapararii pamanturilor acesteia de catre conducatorii ei. %upa constituirea statului feudal roman,propr feudala a putut fi constitutia prin mai multe moduri ) mostenire , in cadurl aceleasi familii - 7 dania domneasca , se aborda ptr dreapta si credincioasa slu!ba - 7 dania particulara , beneficiau manastirirle si clerul in special - 7 acte inter vivos , acte intre vii ,precum act de vanzare-cumparare,de sc*imb,de infratire- 7 sila8cotropirea . %pdv al titularului sau,marea prop era ) domneasca,boiereasca sau manastrireasca. 3tructura unei mosii feudale cuprindea . parti ) 1.o parte era repr de rezerva boiereasca care era de o treime din mosii si era muncita de taranii aserviti,recolta apartinand in intregime boierului. ..restul de . 81 era pamtnul dat spre folosinta taranilor aserviti si care in acest scop era impartit in loturi desemnate prin denumirile slavone ) delnite si !irebii. ,delnite in tara romaneasca, !irebii in moldva - . In sc*imbul acestui pamant,taranii datoreau feudalului renta sub cele 1 forme ale sale ) munca,produse,bani. Inafara pamantului,oricemosie mai cuprindea si pasiuni,iazuri,branisti,livezi,si era socotita a fi cu atat mai bogata cu cat cuprindea mai multe sate. Proprietatea domneasca prez caracteristci specifice ) domnul e&ercita proprietatea intr-o dubla calitate ) si de domn,dar si de mare boier. In calitate de boier,domnul era titular de dimonium utile,care avea ca obiect domeniul privat In calitate de domn e&ercita dominium eminens # domeniul statului feudal,un drept de propr suprema asupra intregului teritoriu al statului. %ominium ultile avea mai multi titulari ) ceilalti oieri,taranii liberi-propeitari de pamant %ominium eminens avea un singur titular ) domnul. %in acesasta prop domneasca faceau parte de drept pamanturile fara stapan,mosiile si satele confiscate ,pamanturile pustii, robii domnesti ,si robii fara stapani.

Istoria statului si dreptului romanesc-curs 5 proprietatea taranilor liberi organizati in obstea sateasca ,a e&istat in paralel cu marea propr feudala,dar intre timp, formele de stapanaire a pamantului in cadrul obstii au aevoluat,caci loturile date initial doar in folosinta individuala erau acum atribuite in proprietatea privata a celor care le lucrau.%in docum rezulta ca terit obstii era impartit in 1 partii ) -vatra satului ce cuprindea terenul de casa si gradina si se afla in propr privata -terenurile cu destinatie agricola impartite in delnite si !irebii,aflate in prop privata. -terenurile stapanite in devalmasie ,intr o forma indiviza de coproprietate,intrucat aveau ca obeict acele terenuri care erau de interes public,precum padurile,iazurile,apele curgatoare sau pasiunile-.

proprietatea taraneasca apartinand taranilor ce traiau inafara obstii . vea ca oeict pamantul,gospodaria,si uneltele agricole. Properietetea taranilor aserviti ,erau lipsiti de pamant, aservirea datorandu-se acestui fapt si aceasta propr avea ca obiect doar inventarul agricol si gospodaria. -proprietatea orasenilor ,avea ca obiect ateliere,unelte in cazul mestesugrailor sau terenuri agricole dependente de orase ,in cazul agricultorilor de la orase. Proprietatea robilor ,avea ca obiect salasele ,precum si uneltele de munca confectionate de ei.

In ceea ce priveste orgaizarea sociala avem mai amulte categorii ) boierii in frunte cu domnul,repr categoria dominanta si ii sunt asimilati si inaltul cler si conducerea manastirilor. ceasta categorie isi afla sorgintea in per de descompunere a obstii,in cadrul procesului de stratificare sociala petrecut in obsti.%in acapararea pamanturilor acestora,fruntasii obstii au devenit proprietari.%upa intemeierea statului feudal de sine statator,unii dintre acesti porpietari au fost confirmati de domni in calitate de boieri,ceea ce inseamn ca nu era boier decat cel care dobandea a ceasta calitate de la domn,aceasta calitate nedecurgand automat din aceea de proprietate. 9rau denumiti !upani in tara rom si pani in moldava.:u avem o codificare a statului lor !uridic,dar potrivit obiceiului !uridic,boierii se imparteau in boieri mari , boieri de tara - si boieri mici , era dependdenti de boierii mari,dar si de domn-. Fostii fruntasi ai obstii,cnezii,care nu au dobandit calitatea de boier de la domn au decazut treptat,devenind tarani liberi ,ceea ce in cele din urma a dus si la modificaera sensului acestui cuvant ,care a devenit sinonim cu acela de taran liber. (nii boieri mari paropaiati donului au intrat in sfatul domnesc,iar mia trziu ptr mai buna indeplinire a sarcinilor statului au aparut dregatorii,care erau inalti functionari de stat.4a inceput acestia nu erau si proprietari,nu aveau mosii,dar cu timpul odata cu sporirea importantei activitatii lor,ei au devenit si proprietari feudali ,tocmai prin dania domneasca ptr dreapta si credincioasa.. . u dobadit astfel si calitatea de boieri in cadrul unei subcategorii specifice denumita ;boieri de slu!be ;. "aranii aserviti ,sateni deposedati de pamant - in sec 15 erau desemnati prin termenul de rumani in tara rom,vecini in mld, iobagi in translivania. 3i procesul de aservire a evoulat gradual.In sec1/-15 ,dependenta fata de feudal nu era frt accentuata,taranii putanu-se muta liber de pe o mosie pe alta ,aceasta libertate se restranga in sec 1< ,cand mutarea pe o alta mosie necesita consimtamantul boierului precum si indeplinirea tuturor obligatiilor taranului fata de acesta,a!ungandu-se ca la sf

Istoria statului si dreptului romanesc-curs 5 1< si inceputul lui 10 , taranii aserviti sa fie legati de glie,devenind parte integranta din mosia pe care o lucrau si fiind intrainati odata cu aceasta.4egare de glie care a fsot in mod gresit pusa in seama lui mi*ai viteazu. cesia datorau renta sub cele 1 forme. taranii liberi fie organizati in obsti fie in afara acestora.3e numeau mosneni in tara rom si razesi in mld.In cadrul acestei categorii se distinge o subcategorie,taranii liberi fara pamant,numiti saraci sau vla*i in tara rom orasenii .9rau oamnei in principiu libri,negustori,camatari,mestesugari,agricultori.In tara rom si mld nu putem vorbi despre un patriciat dezv spre desosebire de trans,unde orasele mai ales cele sasesti erau dezv avand autonomie fata de voievod si de regele ungariei. cest lucru nu se intampla in tara rom si mld unde orasele erau dependente de domn,pe domeniile carora se aflau de regula,si care le prote!a,contra unei !uste ec*ivalri. =obii . tatari si tigani si erau denumiti *olopi 8celead.$onditia !uridica era guvernata de un asa numit drept al robilor ; *olops5oe pravo>. $a si mosiile ,ei puteau fi domnesti ,boieresti si manastiresti si erau sub aspect !uridic asimiliati cu lucruurile avand o conditie !uridica apropiata de cea a sclavilor. 3pre deosebire de sclavi,puteau detine un minim de proprietatea si nu putea ufi ucici fara consecinte de catre stapanii lor.puteau fi vanduti separat dde mosii si c*iar daca prin aceasta se separa femeia de barbat si copilul de parinti.$asatoria robilor nu era recunoscuta ptr ca traiau in uniuni de fapt.

2rganizarea statului feudal ?aza politica a statului feudal o repr sistemul vasalitatii.acest sis poate fi definit drept un sis de relatii constiutit pe baze contractuale ce pp drepturi si obligatii reciproce intre suzerani si vasali in scopul realizarii intereselor economice si politice comune. =elatiile de vasalitate pe plan intern se mainfestau pe . planuri ) -un plan era repr de raporul de vasalitatedintre domn si booier - repr de raportul dintre domn si boier si slu!itorii lor @asalitatea pe plan international se manifesta intre domnii romanai si monar*ii straini. Fata de suzeran,vasalul avea mai multe obligatii . 2bligatia de au&ilium in virtutea careia,vasalul era de acord sa raspunda la c*emarea domnului si sa i acorde spri!in militar cu oastea sa. 2 alta obligatie era aceea de concilium in temeiul caruia vasalul era dator sa dea sfat domnului si sa participe in acest scop la sfatul donesc si la dregatorii,daca domnul ii cerea. 1a obligatie era cea de ascultare.@asalul era dator sa e&ecute fara cartire poruncile suzeranului. cestor obligatii le corespundeau si unele drepturi corelative precum ) dreptul la defensi , la protectie din partea suzeranului ata cu privire la persoana cat si la bunurile vasalului-,drept la mila , la rasplata din partea suzeranului ptr dreapta si credincioasa slu!ba-,drept care se materializa in danii de mosii sau de venituri. Factorii politici in tara rom si moldova 1.domnul . sfatul domnesc

Istoria statului si dreptului romanesc-curs 5 1 dregatorii %omnul # varful ierar*iei feudale avand atrib administrative,militare,!udiciare si legislative ,e&ercitand si drept de tutela asupra bisericii ortodo&e si avea dreptul de a ii confirma in functie pe mitropoliti si pe episcopi. In domeniul competentelor sale admn,domnul avea cvali atributiuni ) dreptul de a organiza teritoriul,de a coordona activ financiara a statului,de a decide cu privire la strangerea impozitelor,numirea dregatorilor,diri!a politica e&terna,inc*eia tratate de alianta si declara starea de pace sau de razboi. trib militare ale domnului erau subliniate de titulatura de voievod pe care o primea si erau e&ercitate atat direct de domn cat si prin intermediul vornicului sau spatarului. $ompente !udiciare,domnul era considerat !udecatorul suprem avand dr de a pronunta pedeapsa cu moartea si cofiscarea averii.9ra o activitate draga lui,dedicand 1-/ zile pe sapt acesteia,!udecand procesele impreuna cu sfatul.Aotararile pronuntate de el in aceasta calitate erau olbligatorii in timpul vietii sale, dar dupa moartea domnului,procesul putea si re!udecat ,iar urmasul domnului putea pronunta o alta *otarare,ceea ce inseamn ca multe vreme nu s a produs o institutie cu autoritatea de lucru !udecat care pp ca acelasi proces intre aceleasi parti cu acelasi obeict sa nu poata fi !udecat de . ori in fond,la prima instanta -. tributiunle legislatve.@ointa domnului valora lege,iar el isi e&ercita aceasta competenta prin *risoave legislative ,care cuprindeau norme cu caracter general. 3istemul de desemnare a domnului in tara rom si mld prezenta un caracter mi&t electivo ereditar ptr ca domnul era ales de catre tara ,prin tara intelegandu se varfurile detinatorilor puterii,adica boierii,clerul si conducatorii ostirii,iar pe de alta parte,nu putea fi ales domn decat ccel care era ; os domnesc ; adica era ruda de orice fel directa sau colaterala,c*iar si copil natural sau in afara casatoriei cu unul dintre domnii atenriori.3e mai cerea ca domnul sa fie roman,crestin ortodo& si sa nu insemnat , sa nu sufere de vreo infirmitate fizica-,conditii care nu intotdeauna au fost respectate. cest sis mi&t a permis posibilitatea intervenitie boierilor in procesul de desemnare a domnului fiind sustinut cel care promitea conservarea privilegiilor boierilor ,iar acelasi sis a permis boierilor sa ii inlature pe domnii 6 si sa impiedice formarea unei dinastii,tendite de creerea a unei dinastii au fost permannente decurcandu se la mi!loace indirecte in vederea realizarii acestui deziderat,precum asocierea la domnie,caci unii domni au incercat sa si asigure pastrarea tronul in familie prin asocierea la domnie a fiilor sau a fratilor,ptr a domni impreuna ,cum s a intmplat cu mircea cel btrn si fiul sa mi*ail,sau ale& cel bun care l a ascoita in domnie pe fratele sau bogdan. 4a noi s-a practicat si regenta,caci daca domnul era minor,el era pus sub tutela fie a mamei sale,fie a unui mare boier care e&ercita in fapt atrib domniei. cest sis de desemnare a domnuluia suferit mutatii ma!ore in timpul dominatiei otomane cand alegerea domnului de catretara a devenit cu timpul una formala,cu o tot mai mare pondere dobandind o investiutra data de sultan care trebuia sa confirme alegerea facuta de tara. u fost c*iar cazuri in care alegerea s a facut investire. In cele din urma cu incepere din sec 10,confirmarea incepe sa tina loc de alegere,iar in mod firesc de la aceste treceri,confirmarea s a trans treptat in numire,domnii nemafiind alesi deloc de catre tara,ceea ce a creat premisele ptr aparitia intrigilor ,ptr aparitia practicii cumpararii tronului cu bani obtinuti din secatuirea tarii,proces care a atins apogeul in timpul domninatiieiturco-fanariot.