Ancheta sociologica i sondajul de

opinie
Definirea anchetei
Culegere metodic de informaii asupra opiniilor, atitudinilor indivizilor, ajungnduse la rezultate cuantificabile cu privire la comportamentele grupurilor umane, a
gusturilor, trebuinelor, motivaiilor acestora, la maniera lor de a munci, de a tri, de
a se distra (Roger Pinto)

Ancheta este una dintre cele mai complexe metode de cercetare social

Complexitatea ei este dat de ansamblul instrumentelor pe care le utilizeaz

(chestionarul, planuri de anchet), al tehnicilor (de codificare, scalare, analiz,
prelucrare i interpretare, etc.), dar i prin faptul c face apel complementar la alte
metode (observaia, analiza documentelor)

Este o modalitate de cunoatere tiinific a opiniilor, atitudinilor, aspiraiilor,

fiind totodat i un mijloc de influenare

Tehnicile de realizare a anchetelor au un caracter stadardizat (numrul, ordinea,

formularea ntrebrilor i efectivele de persoane sunt stabilite clar, nefiind
permise abateri dect arareori)

Ancheta urmrete s satisfac cerina de reprezentativitate a eantionului n

raport cu populaia (alegerea indivizilor anchetai se face dup reguli statistice
clare, cu marj de eroare rezonabil i risc acceptat)

Ancheta se realizeaz de regul pe eantioane mari (diferena fa de interviu).

Eantionul cuprinde toate tipurile de indivizi ce apar n populaie

Investignd un numr mare de subieci ancheta nu poate urmri dect

informaii relativ simple

Prelucrarea datelor unei anchete se realizeaz prin procedurile statistice

standard ce se bazeaz pe calculul frecvenei

Ancheta se poate realiza i n scris (spre deosebire de interviu care folosete

tehnici orale)

Ancheta se realizeaz de colectnd informaii de la persoane luate n mod

individual (interviul se poate aplica i unui grup)

Ancheta se realizeaz cu personal auxiliar, operatori de anchet

Ancheta este o metod cantitativ, interviul este o metod calitativ

Obiectul anchetelor sociologice

Opiniile, atitudile, comportamentele

Aspiratii, trebuinte, motivatii care stau la baza actiunilor, conduitelor,
atitudinilor
Cunostinte, marturii despre fapte, fenomene, evenimente
Caracteristici demografice structuri familiale, structuri de varsta,
structuri socio-profesionale
Caracteristici ale mediului social si ale modului de viata ale oamenilor
ocupatii, venituri, conditii de locuit, servicii sociale, etc.

Limitele anchetei
Factori de distorsiune
Subiectul anchetat (sentimente, resentimente, prejudecati)
subiectivismul
Esantionarea gresita
Instrumente de ancheta gresit elaborate (ex. chestionare ce sugereaza
raspunsuri)
Operatori de ancheta ineficient pregatiti

Introducerea unei rigiditati in relatia anchetator-anchetat

In cazul esantioanelor mari prelucrarea se face electronic iar
intrebarile sunt strict codificate pentru a se incadra in sabloane
Sunt eliminate reactiile posibile ale populatiei
raspunsurile nu sunt aproximative (sa se potriveasca cu cele din
chestionar)

Ancheta si sondajul de opinie

Sondajul de opinie este o forma specifica a anchetei metoda statistica

de stabilire, pe baza esantionrarii, a stratificarii opiniilor in raport cu diferite
variabile socio-demografice ale populatiei studiate (Ioan Dragan)

Sondajul de opinie este un fel de ancheta pura si rapida in cadrul sau se

aplica doar instrumente de ancheta (chestionare, ghiduri de interviu), fapt ce
permite colectarea rapida de informatii

Sondajul se opreste la datele de ordin subiectiv fara a confrunta opiniile,

atitudinile,
aspiratiile
cu
fapte
sau
fenomene
obiective

In sondaj opiniile subiectilor sunt principala sursa (chiar unica) de

informare; in ancheta accentul cade si pe studierea
obiectivitatii acestor opinii

Sondajul de opinie este centrat pe aspectul opinial; pe probleme ce suscita

un larg interes public

Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu pronuntat caracter descriptiv

(nu au ambitii explicative)

Sondajele de opinie sunt anchete realizate intr-un timp foarte scurt, cu

chestionare simple si clar structurate si pe esantioane care sa asigure

reprezentativitate

Rezultatele sondajelor sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg

intr-o forma simpla

Sondajele se fac la comanda unui beneficiar ale caror interese sunt altele
decat cele stiintifice

Intr-o societate democratica sondajele de opinie sunt, dincolo de aspectul

stiintific, un mecanism de cunoastere a majoritatii.
Sondajul este o forma populara de ancheta (o specie a anchetei) , axata
pe o problematica ce starneste un interes general si ale carei rezultate sunt
aduse la cunostinta publicului sub o forma accesibila, utilizandu-se de
regula reprezentari grafice ale frecverntelor exprimate procentual.

Tehnici de ancheta
Cum se realizeaza transmiterea informatiei dinspre subiect spre cercetator?

Ancheta directa sau orala

1. Ancheta fata in fata

2. Ancheta prin telefon

Ancheta indirecta (in scris sau prin autoadministrarea chestionarului)

Cea mai des intalnita este ancheta prin posta

Plecand de la relatia subiect/cercetator acest tip de ancheta este cel mai

indepartat de ancheta orala

Tipurile anchetei sociologice

Anchetele intensive realizate pe populatii restranse cu scopul de a

aprofunda o tema speciala

Anchete extensive realizate asupra unei populatii numeroase (esantioane

mari); descopera caracteristici generale, valabile la scara regionala si nationala

Anchete calitative sunt intensive si pun accent pe studiul insusirilor, al

caracteristicilor definitorii

Anchete cantitative se realizeaza pe populatii mari, reprezentative din

punct de vedere statistic. Utilizeaza de regula chestionare precodificate ce se
aplica in studiul opiniilor, atitudinilor comersiale, culturale, electorale

Anchete colective se aplica pe grupuri de oameni nu pe indivizi

Anchete individuale presupun aplicarea individuala a instrumentelor de

investigatie

Anchete directe presupun colectarea nemijlocita (participativa) de

informatii

Anchete indirecte se aplica de regula pentru descoperirea unor aspecte

intime din viata indivizilor. Urmaresc fie aspecte specifice altor persoane, fie
evenimente trecute

Anchete socio-economice

Anchete asupra dezvoltarii zonale, rurale si urbane

Anchete de opinie publica

Anchete comerciale

Anchete asupra unor mijloace de comunicare in masa

Esantionarea populatiei
Tipuri de esantioane
Esantionarea simpla aleatorie este procedura cea mai simpla, in sensul ca nu
presupune nici un fel de grupare a indivizilor. Este procedura de selectie prin tragere la
sorti, procedura loteriei
Esantionarea prin stratificare este o procedura probabilistica, ce porneste de la
anumite criterii dupa care este populatia impartita. Fiecarei categorii de populatie,
proportional, ii corespunde un numar de indivizi in esantion
Esantionarea multistadiala presupune mai multe stadii de esantionare. La
nivel national intai se alege un esantion de judete, apoi in cadrul judetelor alese un
numar de localitati, din cadrul localitatilor alese un numar de strazi pana la indivizi
Esantionarea multifazica se alege initial un esantion mai mare la nivelul caruia
se aplica un instrument de cercetare mai simplu. Apoi, esantionul este la randul lui
supus esantionarii determinandu-se astfel loturi mai mici de indivizi asupra carora se
aplica un chestionar mai complex
Esantionare pe cote este cea mai cunoscuta si utilizata esantionare
nealeatoare. Presupune alegerea de catre operator a subiectilor functie de anumite cote.
La 1000 persoane (52% barbati si 48% femei sunt alesi 520 de barbati si 480 femei)

Esantioane fixe (panel) sunt folosite pentru determinarea schimbarilor

survenite intr-o perioada. Acelasi esantion este supus unei investigatii repetate prin
aplicarea aceleeasi investigatii.
Momentul 1 Preferati partidul ?
Momentul 2 Preferati partidul ?
Momentul 3 Preferati partidul ?
Preoceduri de esantionare

Procedura pasului de pe o lista cu toti locuitorii se aleg din 100 in 100 cate
unul
Metoda areolara sau pe zone se aleg din fiecare zona functie de numarul de
locuitori
Metoda itimilor se alege un item (ex. locuinta) folosindu-se apoi metoda
pasului etc.

Designul anchetei si prezentarea rezultatelor

In realizarea oricarei investigatii este obligatorie parcurgerea a trei importante etape:
-

Pregatirea cercetarii

Pregatirea efectuarii practice a studiului (culegerea informatiilor)

Finalizarea cercetarii (validarea datelor, prelucrarea si interpretarea informatiilor)