Cuprins

Populatia Romaniei .......................................................................................... 3

Populatia Greciei .............................................................................................. 5

Populatia – Romania vs Grecia ........................................................................ 6

Populatia activa vs. populatia inactiva ............................................................. 7

Populatia activa – Romania vs. Grecia ............................................................. 9

Populatia inactiva – Romania vs. Grecia ......................................................... 10

Balanta comerciala ........................................................................................... 10

Importurile – Romania vs. Grecia .................................................................... 14

Exporturile – Romania vs. Grecia .................................................................... 15

Inflatia .............................................................................................................. 25

Concluzii .......................................................................................................... 29

Bibliografie ...................................................................................................... 30

2
 România vs Grecia

Populația

Romania: Populația rezidentă în România era de 19,760 milioane de persoane

la 1 ianuarie 2016, în scădere cu 110.700 de persoane față de 1 ianuarie 2015, potrivit
unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-75.655 de

persoane).

Totodată, datele INS mai arată că populația urbană și cea de sex feminin sunt
majoritare (53,8%, respectiv 51,2%). La 1 ianuarie 2016, populația rezidentă din mediul
urban a fost de 10,634 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% față 1 ianuarie 2015.
Populația feminină la 1 ianuarie 2016 a fost de 10,107 milioane de persoane, în scădere
cu 0,6% față de aceeași dată a anului precedent.

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populația

vârstnică de 65 ani și populația tânără de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 de
persoane (3,436 milioane față de 3,059 milioane de persoane).

Comparativ cu 1 ianuarie 2015, s-a remarcat scăderea ponderii persoanelor

tinere (0-14 ani) și creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele
de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,6 (la 1 ianuarie 2015) la 112,3 persoane
vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).

Ponderea populației de 0-14 ani în total populație s-a păstrat constantă (15,5%)
în ambii ani, dar ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a crescut de la
1

17,0% în 2015 la 17,4% la 1 ianuarie 2016. Astfel, indicele de dependență demografică

a crescut de la 48,1 (la 1 ianuarie 2015) la 49 persoane tinere și vârstnice la 100
persoane adulte (la 1 ianuarie 2016).

România continuă să fie o țară de emigrare. Soldul migrației internaționale în

anul 2015 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților cu
aproape 58.000 de persoane.

http://www.zf.ro/eveniment/romania-vs-grecia

3
 În cursul anului 2015, spre deosebire de anul 2014, bărbații au emigrat într-o
proporție mai mare decât femeile (50,9%). Și în rândul imigranților, bărbații au fost
majoritari (53,6%).

De asemenea, soldul migrației internaționale temporare de lungă durată a fost

negativ (-57.932 persoane).

Populaţia feminină continuă să fie predominantă în România, din totalul de

19.947.300 de locuitori, 51,1 la sută fiind femei, la 1 ianuarie 2014, informează
Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat transmis de Ziua Internaţională
a Femeii. opulaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2014 a fost de 19.947.300 de
locuitori, dintre care 9.746.000 sunt bărbaţi (48,9 la sută) şi 10.201.300 femei (51,1 la
sută).
Faţă de anul 2004, populaţia a scăzut cu peste 1.500.000 persoane."Valorile
negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaţionale au
făcut ca populaţia ţării să se diminueze constant", se arată în comunicatul citat.
2

În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, populaţia feminină continuă să

fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei scăzând de la 51,3 la sută (1 ianuarie
2004) la 51,1 la sută (1 ianuarie 2014).

https://tradingeconomics.com/romania/population
http://www.zf.ro/eveniment/romania-vs-grecia

4
 La 1 ianuarie 2014, raportul de masculinitate era de 95,5 persoane de sex
masculin la 100 persoane de sex feminin (faţă de 95 la 100 în 2004).
Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de
îmbătrânire demografică, cauzat în principal de menţinerea de lungă durată a natalităţii
la un nivel scăzut, ceea ce a îngustat din ce în ce mai mult baza piramidei, mai arată
INS.
Vârsta medie a populaţiei rezidente a fost la 1 ianuarie 2014 de 39,5 ani la
bărbaţi şi 42,7 ani la femei", precizează INS.
În anul 2013, contingentul feminin fertil de 15 ‐ 49 ani a fost de 4.683.000 (45,8
la sută din totalul populaţiei feminine), în scădere cu aproape 27.400 de persoane faţă de
anul antetior.
La 20 octombrie 2011, copiii (0 -14 ani) deţin o pondere de 15,9% în totalul
populaţiei stabile, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă 12,3%, persoanele mature
(25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste
reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de
1,3% în totalul populaţiei stabile. 4 Comparativ cu anul 2002, distribuţia populaţiei
stabile pe grupe de vârstă arată clar fenomenul de îmbătrânire al populaţiei. Astfel,
grupele de vârstă 10 - 14 ani, 15 -19 ani şi 20 - 24 ani s-au redus ca pondere în total
populaţie stabilă, ca urmare a scăderii continue a numărului de naşteri după anul 2002.
Grupele de vârstă 25 - 29 ani, 30 - 34 ani şi 35 - 39 ani au o pondere mai ridicată decât
în 2002 ca urmare a fenomenului de îmbătrânire a generaţiilor de 15 - 29 ani, iar grupa
de vârstă a “decreţeilor”, mai exact 40 – 44 ani, deţine cea mai mare pondere, de 8,7%
în total. Totodată, grupele de vârstă 75 -79 ani, 80 - 84 ani şi respectiv 85 ani şi peste
totalizează 7,2% din populaţia stabilă, faţă de 4,9% cât deţineau în 2002.
Grecia: Organizația statistică oficială a Greciei este Autoritatea Statistică Elenă
(ELSTAT), conform căreia populația Greciei în 2011 era de 10.815.197 de locuitori.
Societatea grecească este destul de omogenă, 94% din populație fiind formată din
etnici greci vorbitori de limbă greacă. Rata natalității în 2003 se ridica la 9,5 la mia de
locuitori, semnificativ mai redusă decât cea de 14,5 la mia de locuitori în 1981. În
3

același timp, rata mortalității a crescut ușor de la 8,9 la mia de locuitori în 1981 la 9,6 în
2003.
Societatea greacă s-a schimbat rapid în ultimele decenii. Rata fertilității în
scădere a dus la o creștere a vârstei mediane, ceea ce coincide cu îmbătrânirea
demografică a Europei⁠ în ansamblu. În 2001, 16,71% din populație avea cel puțin 65 de

http://www.zf.ro/eveniment/romania-vs-grecia

5
ani, 68,12% era între 15 și 64 de ani, iar 15,18% erau de până în 14 ani. Rata
căsătoriilor a scăzut constant de la aproape 71 la mia de locuitori în 1981 până în 2002,
crescând ușor în 2003 la 61 la mia de locuitori și scăzând din nou la 51 în 2004. Rata
divorțurilor a crescut și ea – de la 191,2 la mia de căsătorii în 1991 la 239,5 la mia de
căsătorii în 2004. Ca urmare, familia greacă medie este mai mică și mai vârstnică decât
în generațiile anterioare.

STRUCTURA PE VÂRSTE (2011):

- 0-14 ani: 14.2% (băieţi 787,143/fete 741,356)
- 15-64 ANI: 66.2% (bărbaţi 3,555,447/femei 3,567,383)
4

- 65 DE ANI ŞI PESTE: 19.6% ( bărbaţi 923,177/femei 1,185,630)

https://tradingeconomics.com/greece/population
http://www.zf.ro/eveniment/romania-vs-grecia

6
 Populatia – Romania vs Grecia

Populația activă vs. populația inactivă

România:

Numarul persoanelor angajate in Romania a crescut la 4794200 in Februarie

2017 fata de 4781400 in Ianuarie 2017. Persoanele angajate în România au fost în
medie 5713460 din 1980 până în 2017, ajungând la o valoare maximă de 8496000 în
5

iunie 1990 și un record scazut de 4095200 în ianuarie 2011.

https://tradingeconomics.com/greece/population
https://tradingeconomics.com/romania/employed-persons

7
 Numărul șomerilor din România a scăzut la 399 mii în luna martie a anului 2017
de la 413,70 mii în luna februarie a anului 2017. Numărul șomerilor din România a fost
în medie de 681,73 mii din 1991 până în 2017, atingând un maxim de 1291,30 mii în
martie 1994 și un record scăzut de 65.30 mii în februarie 1991.

Grecia:
Numarul angajatilor din Grecia a scazut la 3603400 in ianuarie 2017 de la
3637440 in decembrie 2016. Persoanele angajate in Grecia au inregistrat in medie
6

4107000 din 2004 pana in 2017, ajungand la un record de 4658200 in octombrie 2008 si
un record scăzut de 3438100 în luna martie a anului 2015.

https://tradingeconomics.com/romania/unemployed-persons

8
 Numărul șomerilor din Grecia a crescut la 1136160 în ianuarie 2017 de la
1122550 în decembrie 2016. Numărul șomerilor din Grecia a fost în medie de 801480
din 2004 până în 2017, ajungând la o valoare maximă de 1384900 în noiembrie 2013 și
7

un record scăzut de 335000 în mai 2008.

https://tradingeconomics.com/greece/employed-persons
https://tradingeconomics.com/greece/unemployed-person

9
 Populatia activa – Romania vs Grecia

Populatia inactiva – Romania vs Grecia

https://tradingeconomics.com/romania/employed-persons
https://tradingeconomics.com/romania/unemployed-persons

10
 Balanța comercială

România - Importurile în România au crescut cu 14,8% față de anul precedent

la 6,77 miliarde EUR în luna martie a anului 2017. Importurile din UE au crescut cu
13,4%, până la 5,18 miliarde de euro, în timp ce țările din afara UE au crescut cu
19,6%, până la 1,58 miliarde euro. Importurile în România au fost în medie de 2639,10
milioane de euro din 1992 până în 2017, ajungând la un nivel maxim de 6766,70
milioane de euro în martie 2017 și un record record scăzut de 219,70 milioane de euro
în ianuarie 1994.

Exporturile din România au crescut cu 15,9% față de anul precedent la 5,71

miliarde euro în martie 2017. Exporturile către țări din afara UE au crescut cu 14,2%,
până la 1,36 miliarde de euro, în timp ce cele către Europa au crescut cu 16,4%, până la
4,36 milioane euro. Exporturile în România au fost în medie de 1973,63 milioane de
9

euro din 1991 până în 2017, ajungând la un nivel maxim de 5711 milioane de euro în
martie 2017 și un record record scăzut de 143,20 milioane de euro în februarie 1991.

https://tradingeconomics.com/romania/imports

11
 Grecia - Importurile în Grecia au crescut cu 30,2% față de anul precedent la
4,78 miliarde euro în martie 2017, în timp ce achizițiile au crescut cu 55,8% din țările
din afara UE și 12,3% din țările UE. În primul trimestru al anului, importurile au crescut
cu 31%, ajungând la 13,36 miliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă a anului
2016. Importurile în Grecia au fost în medie de 4021,45 milioane de euro din 2001 până
în 2017, ajungând la un nivel maxim de 6219,50 milioane euro în iunie 2008 și un
10

record scăzut de 1919 milioane de euro în august 2001.

https://tradingeconomics.com/romania/exports
https://tradingeconomics.com/greece/imports

12
 Exporturile din Grecia au crescut cu 25,7% față de anul precedent la 2,63
miliarde de euro în martie 2017, vânzările către țări din afara UE au crescut cu 37,2%,
iar cele către UE au crescut cu 17,7%. În primul trimestru al anului, exporturile au
crescut cu 20,3%, până la 6,88 miliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă a
anului 2016. Exporturile în Grecia au fost în medie de 1681,13 milioane de euro din
11

2001 până în 2017, ajungând la o valoare maximă de 2766 milioane euro în noiembrie
2012 și un record scăzut de 691,90 milioane de euro în august 2002.

https://tradingeconomics.com/greece/exports

13
 Importurile – Romania vs Grecia

12

https://tradingeconomics.com/romania/imports

14
 Exporturile – Romania vs Grecia

O statistica nemiloasa intre cele doua tari! : “degeaba ai de două ori mai
multe fabrici şi de două ori mai mult IT decât grecii, dacă ei au bănci, turism,
transport şi comerţ”

Dacă nu ar şti că România este încă şi astăzi cea mai săracă ţară din Uniunea
Europeană, cu un salariu mediu net lunar de 400 euro, faţă de 1.800 euro în zona
euro, un analist care ar compara structura economiei româneşti cu cea a Greciei, de
exemplu, ar spune că România este mult în faţă.

Astfel, Grecia are doar 13% pondere a Industriei în PIB, doar 3,4%
13

Informaţii şi Comunicaţii şi doar 5% Activităţi Tehnice, Ştiinţifice şi Profesionale.

Pe de altă parte, România are o pondere de 26% a Industriei, de 6,4% din

Informaţii şi Comunicaţii şi de 8,3% din Activităţi Tehnice, Ştiinţifice şi
Profesionale.

https://tradingeconomics.com/romania/exports

15
 România este pe locul trei dintre toate ţările din UE la ponderea sectorului
de Informaţii şi Comunicaţii în PIB, cu 6,4%, după Irlanda, cu 8,1%, şi Marea
Britanie cu 6,5%, în condiţiile în care acest sector are la nivelul Uniunii Europene
o pondere de 5% din PIB.

Aceasta este cea mai importantă transformare suferită de economia

românească în ultimii 20 de ani, arată datele Eurostat, care a publicat recent o
analiză asupra modului în care au evoluat componentele PIB între 1995 şi 2015.

În 1995, ponderea sectorului de Informaţii şi Comunicaţii în PIB-ul

României era de 2,3%, adică la jumătate faţă de cea din prezent. În nicio ţară din
Uniunea Europeană ponderea acestui sector în PIB nu s-a dublat în ultimii 20 de
ani.

Pe de altă parte, nicio ţară nu avea în 1995 o pondere în PIB a Agriculturii

de 19,2%, de aproape 10 ori mai mare decât cea din UE, de 2,6% în acel moment.
Astăzi suntem la 4%.

Aparent, valoarea adăugată de Industrie şi IT ar trebui să ofere economiei

româneşti un PIB per capita mai mare decât al Greciei. Însă nu 50.000 de greci
14

lucrează în România, ca şoferi, chelneri sau bucătari, ci 50.000 de români fac asta
în Grecia. În plus, nicio bancă românească nu este în Grecia, ci invers, peste 15%
din sistemul bancar românesc e deţinut de bănci elene.

Comparaţia cu Grecia e la îndemână pentru a sublinia faptul că bogăţia unei

ţări şi a oamenilor săi nu vine automat din adoptarea unei căi aparent corecte
de dezvoltare : prin Industrie şi IT.

http://www.zf.ro/eveniment/romania-vs-grecia

16
 18% din PIB-ul Greciei este dat de real estate. Este cea mai înaltă rată din
UE, unde rata medie este de circa 11%.

Un punct interesant: cu toate că se vorbeşte mult în România că statul este

prea puternic în defavoarea sectorului privat, doar 11,7% din PIB este creat de
Administraţie Publică, Apărare, Educaţie, Sănătate şi Afaceri Sociale. În Grecia
acest nivel este la 20,7%, media pe UE este 19,1%, iar în Suedia această pondere
ajunge la 23,8%.

Grecia are una din cele mai ridicate ponderi ale Comerţului, Turismului şi
Transportului în PIB: 24,4% în 2015, faţă de o medie europeană de 18,8%. Doar
Ciprul, Letonia şi Polonia depăşesc Grecia din acest punct de vedere în UE.

Iată două ţări cu două modele. Pe de-o parte Grecia trăieşte din comerţ,
transport, turism şi real estate, fără fabrici şi fără mii de IT-işti care să lucreze
pentru multinaţionale, pe de altă parte România şi-a ales ca model atragerea de
investiţii în industrie şi dezvoltarea de centre de servicii software.

Analiza comparativă a celor două economii în structura lor ar trebui să dea

de gândit. Probabil că la un moment dat ar fi de decis dacă România trebuie sau nu
să mai atragă investiţii străine care să ofere salarii sub salariul mediu pe economie.

Ponderea mare a Industriei în PIB poate fi o capcană când aceasta nu aduce

suficientă valoare adăugată şi deci nu pune pe masă venituri suficiente, ci menţine
salariaţii la un nivel frustrant. Dacă de mâine ar spune statul român: orice
15

investitor străin trebuie să plătească minim salariul mediu pe economie, altfel nu

avem nevoie de el? Până la urmă, ori aduci valoare adăugată, ori nu.

http://www.zf.ro/eveniment/romania-vs-grecia

17
 România, la un pas să bată Grecia la PIB

Cu toate că în general în ţară există o percepţie proastă asupra parcursului

economic şi multă nemulţumire, este puţin cunoscut faptul că România e la un pas

să depăşească Cehia şi Grecia din punctul de vedere al PIB-ului ca dimensiune

absolută.

Cu 160 mld. euro în 2015, conform Eurostat, România a ajuns la doar 6 mld.

euro faţă de Cehia şi la doar 15 mld. euro faţă de Grecia. Este adevărat că populaţia

celor două ţări este la jumătate faţă de cea a României, astfel încât în termeni de

PIB per capital suntem la 50%.

O privire asupra evoluţiei PIB-ului nominal în ultimii 10 ani arată că

Uniunea Europeană a crescut cu 20%, pe când zona euro (din 12 ţări cum erau în

2006), doar cu 17%. România a crescut, în schimb, de la 98 mld. euro la 160 mld.

euro, cu 63%, în timp ce Bulgaria a crescut cu 67%, iar Polonia cu 57%.

România a avut, în cei 10 ani de la aderarea la UE, un ritm mediu de creştere

dublu faţă de Cehia, ceea ce îi permite astăzi să fie aproape ca valoare a PIB-ului
16

faţă de această ţară, în continuare mult mai avansată din punct de vedere

tehnologic.

http://www.ziare.com/bucuresti/articole/pib+zona+euro

18
 Criza financiară din 2009-2010 şi-a lăsat dur amprenta asupra Greciei, al cărei

PIB pur şi simplu a scăzut de la 217 mld. euro în 2006 la 175 mld. euro în 2015. Şi
17

probabil că ieşirea Greciei din zona euro, care ar fi dus la devalorizarea accentuată a

noii monede dacă s-ar fi adoptat, ar fi plasat Grecia la jumătatea PIB-ului României de

astăzi.

http://www.ziare.com/bucuresti/articole/pib+zona+euro

19
 Grecia vs România. Radiografie economică a paradisului bugetarilor

În timp ce socialiştii eleni se luptă din răsputeri cu propunerile de reformă

ale creditorilor internaţionali, care, spun ei, ar duce la o adevărată criză umanitară
dacă ar fi aplicate, cifrele seci ne arată o cu totul altă realitate.
Reprezentanţii Guvernului de la Atena şi cei ai creditorilor internaţionali nu
ajunseseră încă la o înţelegere. Şi lucrurile păreau destul de complicate, astfel încât
niciun dezbnodământ (nici chiar cel de care se temea toată lumea) nu era exclus.
Pe scurt, negiocierile se blocaseră într-un loc în care Syriza era gata să18

accepte taxe mai mari pentru companii, în timp ce oficialii Comisiei Europene,

http://www.ziare.com/bucuresti/articole/pib+zona+euro

20
Băncii Centrale Europene şi FMI cereau în special reduceri de cheltuieli de la buget
(pensiile, pentru care Grecia alocă peste 16% din PIB, adică mai mult decât orice altă
ţară din UE, urmând a fi afectate), dar şi unele creşteri de TVA (de exemplu, pentru
restaurante).

Ceea ce este foarte clar este că Grecia are o datorie publică de peste 300 de
miliarde de euro. Care, sub o formă sau alta, va trebui plătită. Chiar şi în cazul în
care ţara şi-ar declara falimentul, creditorii instituţiilor elene se vor putea îndrepta
împotriva activelor deţinute de stat (estimate, ce-i drept, doar la 70-80 de miliarde de
euro) şi vor putea apoi să renegocieze condiţiile în care se vor achita debitele. Cel
mai probabil, o parte din datorii vor fi şterse, dar asta nu va schimba radical situaţia
pentru niciuna din părţi.

La fel de clar este că, indiferent de măsurile care vor fi adoptate, numeroşi
greci, dar şi prieteni de-ai lor din lumea întreagă se tem că economia elenă va intra
într-o spirală a recesiunii, iar nivelul de trai, şi aşa afectat de precedentele valuri de
austeritate, se va prăbuşi. „Catastrofă umanitară“, spunea ministrul elen de finanţe,
Yanis Varoufakis, vorbind despre reducerile de pensii cerute de creditori. „Poporul
nostru a suferit destul. Insistenţa oarbă de a tăia pensiile nu va face nimic altceva
decât să înrăutăţească criza financiară“, afirma recent şi premierul Alexis Tsipras. El
mai declara că întrebarea care se pune în prezent este „dacă Uniunea Europeană
poate să devină la loc un centru de dezvoltare, o regiune care se bucură de
prosperitate şi solidaritate, dacă UE va fi din nou un pol de solidaritate socială sau,
din contra, va continua să urmeze actualul drum care nu duce nicăieri“.

Jumătatea goală

Dincolo de retorica lui Tsipras, care prinde destul de bine la anumite

categorii de public, realitatea economică este cel mai bine exprimată de cifre. Iar
pentru a înţelege mai uşor cum stau în prezent grecii şi cât de rău le este cu adevărat,
cel mai bine ar fi să comparăm principalii indicatori cu cei din România. Cel mai
19

sensibil capitol şi cel de la care pornesc toate tensiunile şi incertitudinile din ultima
vreme privind viitorul zonei euro şi al Uniunii Europene este, evident, cel al datoriei
publice. În 2014, Grecia avea debite egale cu 177% din PIB (adică peste 316
miliarde de euro).

http://www.ziare.com/bucuresti/articole/pib+zona+euro

21
 După ce, în 2012, prin restructurarea datoriei s-a ajuns la reducerea acesteia
cu aproximativ 100 de miliarde de euro! România stătea la finele lui 2014 infinit mai
bine la acest capitol (chiar dacă depăşisem pragul de siguranţă de 40% din PIB şi ne
apropiam de cel de alertă, stabilit la 60% din PIB) – 44% din PIB datorie publică,
adică în jur de 66 de miliarde de euro.

O altă diferenţă în defavoarea grecilor – la ei rata şomajului era, potrivit

celor mai recente statistici, de peste 26%, în timp ce la noi era de cinci ori mai mică,
de doar 5%. Desigur că trebuie luate în calcul atât ponderea fermelor agricole de
subzistenţă din cele două ţări (mai mare la noi, cu impact direct asupra unei rate mai
mici a şomajului), cât şi procentul persoanelor plecate la lucru în străinătate (din nou
semnificativ mai ridicat în România, deşi în ultimii ani tot mai mulţi greci au început
şi ei să-şi caute de lucru peste graniţe). Şi în ceea ce priveşte rata inflaţiei cifrele de
la Bucureşti sunt mai încurajatoare decât cele de la Atena. Dacă la noi s-a calculat
pentru ultimele 12 luni o scumpire medie a produselor şi serviciilor de 0,65% (cam
20

aproape de zero, fie vorba între noi), la greci s-a înregistrat în aceeaşi perioadă o
deflaţie de peste două procente. Care, se ştie, nu este tocmai bună pentru economie.
Şi nici nu a fost: dacă în România anul trecut PIB-ul a crescut cu 2,8% (fiind al
patrulea an consecutiv de evoluţie pozitivă), în Grecia el s-a majorat cu doar 0,8%,
după cinci ani consecutivi de recesiune.

Răsfăţ de la buget
Dar destul cu veştile proaste. Trebuie să vedem şi jumătatea plină a
paharului. De exemplu, că, în ciuda anilor de criză, PIB-ul Greciei tot a atins anul

http://www.ziare.com/bucuresti/articole/pib+zona+euro

22
trecut aproape 180 de miliarde de euro, în timp ce al nostru a ajuns la un record
istoric de 151 de miliarde. Având în vedere că populaţia oficială a României este de
circa 20 de milioane de locuitori, iar a Greciei de puţin peste 10 milioane, rezultă că
produsul intern brut per capita este încă mai mult decât dublu în statul mediteranean.
În acelaşi timp, deşi sunt de două ori mai puţini decât noi, grecii cheltuiesc
pentru pensii 29 de miliarde de euro pe an (faţă de mai puţin de 12 miliarde de euro
în România), alocă asistenţei sociale aproape 15 miliarde de euro pe an (faţă de circa
patru miliarde la noi) şi plătesc pentru salariile bugetarilor cu un miliard de euro mai
mult decât românii (12,4 faţă de 11,4). Nici nu e de mirare că în 2013 cheltuielile
statului elen au ajuns la un neverosimil 60% din PIB (faţă de 48%, media UE, şi
numai 35% în România). Ce-i drept, cheltuielile bugetare au scăzut în 2014 la 49%
din PIB, ajungând foarte aproape de media Uniunii (în România, anul trecut ele au
rămas relativ constante). Şi că tot a venit vorba de pensii, potrivit statisticilor
21

oficiale pensia medie din Grecia ajunge la 958 de euro pe lună. Mai mult chiar decât
pensia medie în Germania (care este de 734 de euro pe lună în est şi de 896 de euro
în vest). Şi de aproape cinci ori mai mult decât în România, unde accest indicator a
ajuns la circa 205 euro pe lună. Asta ca să nu mai vorbim de vârsta medie de
pensionare, care este în Grecia de 55 de ani, faţă de peste 60 de ani în majoritatea
statelor europene.

De unde se poate tăia

Pentru cei care încă le mai plâng de milă grecilor, iată câteva cifre oficiale
care spun multe despre nivelul lor de trai. Potrivit Institutului de Statistică de la
Atena, în 2013 (de când datează ultimele date disponibile) o gospodărie din Grecia
aloca, în medie, 307 euro pe lună pentru alimente. În România, în aceeaşi perioadă,
cheltuielile medii pentru hrană erau de 222 de euro. În plus, grecii alocau lunar 87 de
euro pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte şi 63 de euro pentru alocol şi tutun,
comparativ cu 28, respectiv 42 de euro în România. Şi la bunuri de folosinţă
îndelungată diferenţa este enormă: 84 de euro la ei faţă de 21 de euro la noi.

În Grecia cheltuielile cu locuinţa (chirie/rată, întreţinere) erau acum doi ani

de 207 euro lunar, în timp ce în România erau la mai puţin de jumătate (89 de euro,
asta în ciuda consumurilor mult mai mari de energie din timpul iernii). O familie
medie din Grecia mai cheltuia 189 de euro pe lună pentru transport (faţă de numai 32
de euro în România), 62 de euro pentru comunicaţii (faţă de 25 de euro la noi) şi 104

http://www.ziare.com/bucuresti/articole/pib+zona+euro

23
de euro pentru sănătate (de patru ori mai mult faţă de cei 24 de euro ale unei familii
medii din România).

Dar sunt capitole la care grecii ne-au surclasat şi mai rău. În 2013 o
gospodărie tipică aloca 69 de euro pe lună pentru recreere şi cultură (la noi suma era
de 22 de euro), 51 de euro pentru educaţie (faţă de trei euro în România) şi nu mai
puţin de 146 de euro pentru hoteluri şi restaurante (faţă de opt euro în România). Nu
în ultimul rând, familia elenă medie cheltuia 140 de euro pe lună pentru alte bunuri şi
servicii (comparativ cu 20 de euro în România).

Totul este relativ

Cifrele de mai sus ar trebui să ne facă să ne dăm seama că totul trebuie pus
în context: românii care se consideră săraci s-ar putea să ducă o viaţă de invidiat
după standardele din Africa, Asia de sud-est sau chiar din fosta URSS; asta în timp
ce grecii care se plâng că duc o viaţă tot mai grea stau, cel mai probabil, mult mai
bine decât majoritatea românilor, bulgarilor sau balticilor.
Iar dacă am pomenit de foste state comuniste, e ironic cum Estonia, Slovacia
sau Slovenia, care au preluat, ca membre ale zonei euro, o parte din datoriile
22

grecilor, nu reuşesc să le ofere propriilor cetăţeni un nivel de trai măcar apropiat de

cel din Grecia. „Slovenia insistă ca Grecia să-şi plătească datoriile şi să respecte
programul de reforme, având în vedere datoriile pe care le-am preluat şi solidaritatea
pe care am manifestat-o, în ciuda faptului că a trebuit să reducem salariile bugetarilor
şi cheltuielile statului în toate sectoarele“, spunea ministrul sloven de finanţe, Dusan

http://www. capital.ro/grecia-vs-romania-radiografie-economica-a-paradisului-bugetarilor

24
Mramor. La rândul său, Maris Lauri, ministrul estonian de finanţe, le-a reamintit
grecilor că pensia medie în ţara sa este de 308 euro, de peste trei ori mai mică decât
în Grecia, şi a declarat că nu înţelege de ce estonienii trebuie să finanţeze „un astfel
de lux“.

Inflatia

Rata anuală a inflației în zona euro și Uniunea Europeană a urcat în luna

noiembrie până la 0,6% de la 0,5% în luna octombrie, în schimb în România a fost în
teritoriul negativ (minus 0,2%) de la un nivel de 0,1% în octombrie, arată datele
publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Potrivit sursei citate, doar șase state membre au înregistrat o inflație anuală
negativă în noiembrie: Bulgaria și Cipru (minus 0,8%), alături de România, Irlanda,
Grecia și Slovacia, toate cu o inflație anuală de minus 0,2%.
În ceea ce privește România, datele publicate anterior de Institutul Național de
Statistică (INS) arată că prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de
23

consum (IPC), au fost mai mici cu 0,7% în luna noiembrie 2016 comparativ cu luna
noiembrie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum
(IAPC), rata anuală a prețurilor de consum a fost de minus 0,2%

Inflaţia din Grecia, în teritoriu pozitiv pentru prima oară în ultimii trei ani

Inflaţia din Grecia a fost de 0,4% în decembrie anul trecut, revenind în teritoriu
pozitiv după ce preţurile de consum din ţară scăzuseră timp de 33 de luni la
rând,potrivit…ELSTAT.
În noiembrie, preţurile de consum din Grecia au scăzut cu 0,1%, iar analiştii

http://www. capital.ro/grecia-vs-romania-radiografie-economica-a-paradisului-bugetarilor

25
anticipau pentru decembrie o creştere cu 0,2%.
Creşterea preţurilor a fost alimentată, în decembrie, de noile taxe pe vânzări
introduse în luna august, potrivit celui de-al treilea program de salvare. Cele mai mari
creşteri de preţuri au fost înregistrate în cazul alimentelor şi băuturilor non-alcoolice
(+2,7%) şi al tarifelor hotelurilor, cafenelelor şi restaurantelor (+2,5%).
În schimb, costul agentului termic pentru gospodării a scăzut cu 3,8%.
Inflaţia din Grecia a depăşit, luna trecută, media zonei euro, unde preţurile de
consum au crescut cu 0,2%.
De menţionat că, în ritm anual, preţurile de consum din Grecia au scăzut cu
0,2% în decembrie 2015.

Rata somajului în Grecia

Rata şomajului în Grecia a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii patru ani.
Rata şomajului în Grecia a scăzut în aprilie la 23,3%, de la 25,3% în perioada
similară din 2015, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, a anunţat joi
Oficiul Central de Statistică din Grecia (ELSTAT), transmite DPA.
Potrivit datelor ELSTAT, un număr de 1.115.443 persoane nu aveau un loc de
muncă în aprilie, în scădere cu 90.955 faţă de perioada similară din 2015.
24

Cea mai ridicată rată a şomajului, de 47,4%, este înregistrată în rândul

tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani.

Rata şomajului în Grecia aproape s-a triplat de la debutul crizei, în 2009, şi

rămâne în continuare la cel mai ridicat nivel din zona euro, unde rata medie a scăzut
în aprilie la 10,2%.

În aprilie, numărul de angajaţi era de 3.676.880 persoane, în creştere cu

106.854 faţă de perioada similară din 2015, a anunţat ELSTAT.

https://tradingeconomics.com/greece/unemployed-persons

26
 Economia Greciei s-a contractat cu 0,4% în primul trimestru din 2016,
comparativ cu precedentele trei luni, conform datelor preliminare publicate recent de
ELSTAT.
Deşi este vorba despre un nou declin al PIB, unii economişti apreciază că
datele arată că Grecia ar putea reveni pe creştere în semestrul doi din 2016, care
include şi sezonul turistic de vară.

Economiştii se aşteptau la un recul al PIB-ului Greciei de 0,5% în primul

trimestru din 2016 în timp ce Comisia Europeană a estimat un declin al economiei
greceşti de 0,3% în acest an, similar cu cel de anul trecut.

Rata șomajului în România

Rata şomajului în ultimul trimestru al anului trecut a coborât la 5,5%, faţă de

trimestrul anterior când s-a cifrat la 5,7%, iar nivelul cel mai ridicat al şomajului, de
20,8%, a fost consemnat în rândul tinerilor (15 - 24 ani), potrivit datelor publicate de
Institutul Naţional de Statistică (INS). Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot
25

fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei

https://tradingeconomics.com/romania/unemployed-persons

27
cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996
privind dreptul de autor.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de un punct procentual
(5,9% la bărbaţi faţă de 4,9% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 1,5 puncte
procentuale (6,3% în mediul rural, faţă de 4,8% în mediul urban).

În trimestrul IV 2016, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64

ani) a fost de 61,6%, în scădere faţă de trimestrul anterior cu 1,5 puncte procentuale.
Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (70% faţă de 53,1% la femei) şi la
persoanele din mediul urban (63,9% faţă de 58,8% în mediul rural). Rata de ocupare a
tinerilor (15-24 ani) a fost de 21,5%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani
a fost de 66,5%, la o distanţă de 3,5 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70%
26

stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.bÎn al patrulea trimestru al anului trecut,

populaţia activă a României era de 8,879 milioane persoane, din care 8,394 milioane
persoane erau ocupate şi 485.000 persoane erau şomeri.

https://tradingeconomics.com/romania/unemployed-persons

28
 Concluzii

O prima concluzie referitoare la populatia celor doua tari ar fi aceea ca Romania

are aproximativ o populatie dubla fata de cea pe care o are Grecia, mai exact in anul
2016 Romania avea o populatie de 19,76 milioane de locuitori in timp ce Grecia avea o
populatie de 10,78 milioane de locuitori.
O a doua concluzie facand comparatie intre numarul persoanelor active din cele
doua tari, Romania are un numar mai mare de angajati, respectiv 4781400 in ianuarie
2017, in timp ce Grecia are un numar de 3603400 de angajati in ianuarie 2017. Iar
referitor la numarul de someri din cele doua tari, in Romania s-a inregitrat un numar de
399000 de someri in luna martie a anului 2017, in schimb ce in Grecia s-a inregistrat un
numar de 1136160 de someri în ianuarie 2017.
Analizand balanta comerciala a celor doua tari putem spune ca importurile în
România au crescut cu 14,8% față de anul precedent la 6,77 miliarde EUR în luna
martie a anului 2017, iar importurile în Grecia au crescut cu 30,2% față de anul
precedent la 4,78 miliarde euro în martie 2017. Facand referire si la exporturi, in
România acestea au crescut cu 15,9% față de anul precedent la 5,71 miliarde euro în
martie 2017, iar in Grecia au crescut cu 25,7% față de anul precedent la 2,63 miliarde de
euro în martie 2017.

29
 Bibliografie

http://www.tradingeconomics.com/greece/indicators

http://www.tradingeconomics.com/romania/indicators

http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

http://www.insse.ro/cms/ro/content/evolu%C8%9Bia-pib-%C3%AEn-trimestrul-i-
2017-date-estimate-semnal

http://data.worldbank.org/

http://www.zf.ro/eveniment/romania-vs-grecia

30