Sunteți pe pagina 1din 11

MACROECONOMIE

1. Definiti PNB ul nominal si PNB ul real


PNB nominal măsoară valoarea producţiei pe o perioadă dată în
preţurile acestei perioade pe când PNB real măsoară valoarea
aceleiaşi producţii în preţurile unei perioade de bază (de
referinţă).

• PNB NOMINAL
Valoarea acestuia se schimbă de la un an la altul ca rezultat al
schimbării atât a cantităţilor cât şi a preţurilor
• PNB REAL
Deoarece preţurile utilizate în calcularea acestuia rămân
neschimbate de la un la altul, modificările în valoarea outputului
total sunt datorate doar schimbărilor cantitative ale outputului.

2. PNB PIB PGB

PNB-UL  cuprinde incasarile rezultate din operatiunile pe care


firmele si cetatenii unei tari le-au efectuat atat in tara respectiva
cat si in alte tari.

PIB-ul  reprezinta valoarea bunurilor sau serviciilor finale


produse in interiorul unei tari intr-o anumita perioada.

1
PGB-ul  reprezintă valoarea totală a produselor şi serviciilor
produse într-o perioadă de timp în cadrul unei economii
naţionale.

3. Diferenta dintre PIB si PGB

- PGB-ul este mai mare deoarece reprezinta atat valoarea


bunurilor intermediare cat si a celor finale in timp ce PIB ul
reprezinta valoarea bunurilor sau serviciilor finale.
Diferenta dintre PIB si PNB
- PIB ul reprezinta valoare bunurilor si serviciilor finale produse
in interiorul unei tari in timp ce PNB ul reprezinta incasarile
rezultate din operatiunile pe care firmele si cetatenii unei tari
le-au efectuatat atat pe teritoriul tarii respective, cat si in alte
tari.

4. Defratorul PIB si PNB


- Deflatorul este raportul dintre PNB nominal într-un anumit
an şi PNB real din acelaşi an şi reprezintă o măsură a inflaţiei
şi mai este cunoscut sub denumirea de indicele preţurilor al
lui Paasche.
- Deflatorul PNB = PNB măsurat în preţuri curente/ PNB
măsurat în preţuri de bază.

1
5. Formele inflatiei
Inflaţia reprezintă un fenomen macroeconomic care constă într-o
creştere semnificativă şi continuă, permanentă a nivelului general
al preţurilor şi o reducere a puterii de cumpărare a banilor.
Fenomenul invers poartă denumirea de deflaţie

Inflaţia târâtoare (moderată) caracterizată prin creşterea


generalizată a preţurilor din coşul de referinţă cu 2-3% anual.
• -o mare încredere în monedă
• - agenţii economici au tendinţa să încheie contracte pe termen
lung
- PNB (PIB) real cunoaşte evoluţii ascendente/ creste

• Inflaţia deschisă caracterizată prin creşterea anuală a preţurilor


mai mică de 10%, dar superioară celei de 3%.
• -evoluţia economiei devine preocupantă pentru toate categoriile
de agenţi economici.
• -când prezenţa sa se constată în economie, sunt pregătite pentru
a fi puse în aplicare măsuri şi programe antiinflaţioniste pentru a
proteja populaţia de unele efecte negative

1
• La aparitia inflației, daca scaderea dobânzilor ar duce la crestere
crestere sau descreștereInflaţia galopantă – peste 15 %. cea care
conduce la dublarea preţurilor în decurs de un an, determinand
ample dezechilibre în economie.
• Scade puterea de cumpărare
• rata dobânzii creşte rapid
• viteza de rotaţie a banilor se accelerează
• posesorii acestora ajung să păstreze asupra lor doar cantitatea
de monedă strict necesară tranzacţiilor cotidiene;
• o parte din economii părăsesc economia naţională, plasându-se
în străinătate
• alte economii sunt investite in case, obiecte de artă, terenuri
etc.

• Hiperinflaţia caracterizată prin creşteri ameţitoare ale preţurilor


• cererea de monedă naţională scade considerabil
• o parte importantă din tranzacţii se efectueaza sub formă de
troc modern (barter).
• Salariul real al unei persoane se reduce lunar cu circa 30%

1
6. OBIECTIVELE ECONOMIEI

Principalele obiective ale macroeconomiei, general acceptate,


sunt următoarele :

- a)Reducerea şomajului
- b) O rată satisfăcătoare a outputului
- c) Menţinerea stabilităţii preţurilor
- d) O rată de schimb şi o balanţă de plăţi echilibrată

7. CUM AFECTEAZA IMPORTURILE/EXPORTURILE DE BUNURI SI


SERVICII ECONOMIA TARII? CONTRIBUIE LA CRESTEREA SAU
SCADEREA ACESTEIA?

- Importurile de bunuri şi servicii conduc la scăderea PNB (în


calculul PNB se ia exportul net) dar la îmbunătăţirea
consumului populaţiei (bunăstării)
- Exporturile de bunuri si servicii conduc la cresterea PNB, dar
la scaderea consumului populatiei(bunastarii).

1
8. Teoriile macroeconomiei

a) Adam Smith
- a fost cel ce a introdus conceptul de “mână invizibilă”
- spunea ca economia poate sa functioneze normal fara
interventia statului, guvernului sau a altor factori economici.

b) „ Teoria macroeconomiei moderne”


Principala teză a lui Keynes a fost că economiile de piaţă nu sunt,
în mod necesar, autoreglatoare, ci ca este nevoie de interventia
statului.

c) Monetarismul (Friedman)
Monetarismul susţine că economia de piaţă posedă
capacitatea de a se autoregla, ca poate functiona liber cu
conditia ca oferta de bani sa ramana constanta.

9. Cresterea duratei timpului liber creste sau scade PIB ul/ PNB ul?
Argumentati.

1
Reducerea duratei timpului liber conduce la creşterea PNB dar o
reducere a bunăstării economice);
Crestere duratei timpului liber, conduce la scaderea
PNB si la cresterea bunastarii economice, sociale
generale.

10. Indicii preturilor


Cantitatea de bunuri ce alcătuiesc eşantionul poate fi constantă
sau variabilă.
• indicele preţurilor de tip Laspeyres - evidenţiază evoluţia
preţurilor unei cantităţi determinată de bunuri, cantitate care
rămâne neschimbată atât în perioada T0 cât şi în T1 .
• indicele preţurilor de tip Paasche - reflectă modificarea
preţurilor unei cantităţi variabile de bunuri, respectiv o cantitate
determinată de bunuri din perioada curentă (Q1) care are o
structură diferită decât cea din perioada de bază.
In funcţie de natura acestor bunuri IP se prezintă sub
următoarele forme:
• IPC – indicele preţurilor bunurilor de consum (indicele costului
vieţii);
• IPP – indicele preţurilor bunurilor destinate producţiei propriu-
zise (bunuri primare);
• IGP – indicele general al preţurilor (bunuri de consum şi bunuri
primare).

1
11. Cum se calculeaza rata inflatiei?

IP (T 1)  IP (T 0)
100
Ri= IP (T 0)

12. Costurile somajului

Costurile şomajului în funcţie de modul cum este privit acest


fenomen macroeconomic pot fi:
• costurile sociale (care se referă la economia naţională privită ca
un tot unitar, în ansamblu):
• Costurile sociale au în vedere următoarele aspecte:
– reducerea PNN sau PIB după caz;
– neutilizarea unei importante cantităţi de resurse de muncă;
– încetinirea ritmului de dezvoltare economică;
– reducerea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat;
– creşterea cheltuielilor statului;

Costurile directe
• costurile directe reprezinta cheltuielile (persoanelor fizice,
firmelor şi statului) pentru plata ajutorului de şomaj, pentru
calificarea şi recalificarea şomerilor.

Costurile indirecte
– reducerea veniturilor personale;
– reducerea veniturilor bugetare;
– deteriorarea capacităţii de muncă;
– descurajarea individului (şomerului).

1
13. Politicile somajului

Politici pasive
• -reducerea duratei muncii
• -diminuarea varstei de pensionare
• -cresterea perioadei de scolarizare obligatorii
• -descurajarea activitatilor salariale feminine
• -restrictionarea sau interzicerea imigrarilor

Politici active
• -invatamant
• -cercetare
• -investitii
• MOBILITATE

1
14. Cauzele inflatiei

O altă cauză a inflaţiei o constituie excesul de cerere solvabilă


(inflaţia prin cerere).
 Este cea mai obişnuită formă a inflaţiei care are la bază
creşterea cererii globale în faţa căreia oferta este
inelastică.

• Inflaţia prin costuri apare în situaţia în care costurile de


producţie cresc si vor fi reflectate în creşterea inflaţiei.

15. Politici antiinflationiste


 Indexarea salariilor
 MASURI DE REDUCERE A EXCESULUI DE CERERE
 MASURI DE STIMULARE A CRESTERII OFERTEI

16. Ce este mai rău Șomajul sau inflația?

1
Inflaţia este mai puţin dăunătoare decât şomajul deoarece in cazul
şomajului, se pierde o parte din outputul potenţial în timp ce în cazul
inflaţiei nu avem pierdere de output.

17. Cauzele inflatiei

- deprecierea cursului de schimb al monedei naţionale


- pierderea sau restrângerea unor pieţe de desfacere, ceea ce
conduce la creşterea costului mediu fix;
- atragerea în circuitul economic a unor factori de producţie mai
rari ale căror preţuri sunt superioare
pp

S-ar putea să vă placă și