Alcoolul este un drog care in timp poate creea dependenta. Cei care spun ca nu se intampla asa se inseala.

In timp, fara sa-ti dai seama, alcoolul iti poate crea dependenta. Consumat in cantitati mari, este foarte daunator organismului uman caruia ii cauzeaza multe efecte negative care duc la boli precum: hepatita, ciroza, marirea in greutate a ficatului, inflamarea ficatului sau cancer la ficat. Alcoolul mai poate cauza: atacuri de cord, boli de inima, gastrita, ulcer digestiv, cancer intestinal sau cresterea presiunii sangelui. Persoanele care consuma alcool n cantitati prea mari au sanse mai mari dect altele sa sufere de an ietate, paranoia sau depresie. Alcoolul incetineste functionarea celulelor si a organelor, pana cand acestea isi desfasoara activitatea cu mult mai putina eficienta. !ersul impleticit si cazaturile sunt alte cauze ale consumului de alcool. " persoana care consuma prea mult alcool poate adormi sau poate intra in coma. Consumat in cantitati mari, alcoolul iti da cura#, iti schimba caracterul $dispar inhibitiile% si faci lucruri pe care in mod normal nu le faceai. &e poate intampla ca fara sa-ti dai seama sa faci lucruri pe care apoi le vei regreta o perioada sau ' poate o viata intreaga. &i asta din cauza ca alcoolul afecteaza creierul, ceea ce duce la pierderea echilibrului psihic, la dificultati de gandire

(ead more: http:))***.descopera.net)spunenu+alcoolului,.html-i zz,*./0A1.u

Alcoolul modific percepia pe care oamenii o au despre ei nii i despre lumea care i nconjoar. Prima aciune a alcoolului este aceea de a diminua puterea de (auto)control a celui care bea, dndu-i o stare de euforie. Sub influena alcoolului, oamenii se pot simi fericii, uori, le crete pofta de discuii i tind s se mprieteneasc repede cu cei din jur. Pe plan fi iolo!ic, alcoolul acionea asupra creierului i"

reduce pofta de mncare acionea asupra alimentelor #rnitoare, fcndu-le s fie prost absorbite i eliminate nainte de di!erarea lor complet (din cau a efectelor alcoolului asupra ficatului, pancreasului, stomacului i intestinelor)

$onsumat n cantiti mari, alcoolul pro%oac dificulti n procesul de !ndire i %orbire, probleme n coordonarea micrilor i n pstrarea ec#ilibrului. &e asemenea, muli butori intr ntr-o stare de depresie, tind s se i ole e i au stri de somnolen. $onsumul ndelun!at de alcool poate duce la dependen. 'n acelai timp poate pro%oca malnutriie !ra% i lipsa %itaminei (, pierderi de memorie (sindromul )orsa*off), ciro #epatic, infarct miocardic, #ipertensiune sau #emora!ii ale %aselor capilare (roeaa feei i a nasului). Alcoolicii beau din ce n ce mai frec%ent i de %olt toleran. +olerana poate duce la dependen. Simptomele care pot aprea n ca ul dependenilor sunt" tremur al minilor, al limbii i pleoapelor, crampe, !rea, an-ietate, iritabilitate. $onsumul de alcool n cantiti mari n timpul sarcinii poate cau a sindromul alcoolic fetal adic ftul sau nou-nscutul manifest retard mintal sau malformaii ale craniului, ale feei sau membrelor. $um pot fi reduse i pre%enite efectele cau ate de consumul de alcool"

'nainte de a bea alcool, mnnc ntotdeauna ce%a .u conduce auto%e#icule dac ai but .u te urca n main cu cine%a care a consumat buturi alcoolice Atunci cnd bei, nu amesteca buturile .u combina alcoolul cu alte dro!uri sau cu medicamente.

Alte efecte ale consmului de alcool Efecte psihologice: dificultati de dormire, an ietate, agitatie, depresii, confuzie, panica si poate duce chiar la sinucidere. Efecte sociale: pierderea prietenilor, dificultati familiare, divort, negli#area copiilor, probleme la locul de munca, pierderea locului de munca, probleme financiare. Alcoolul poate duce insa si la lucruri e trem de grave precum accidente de masini sau crime.

(ead more: http:))***.descopera.net)spunenu+alcoolului,.html-i zz,*./0A1.u

Alcoolism ,. Informatii generale despre alcoolism 2. 3ipuri de consumatori - tipuri de alcoolici 4. 5volutia dependentei de alcool - fazele bolii 6. Informatii pentru familia alcoolicului /. 3ratamentul alcoolismului
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1. Informatii generale despre alcoolism

Intrebari frecvente:

Ce este alcoolismul7 Care sunt motivele consumului de alcool7 Care sunt efectele alcoolismului asupra organismului7 Care sunt efectele alcoolului asupra creierului, sistemului nervos si asupra psihicului7
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ce este alcoolismul? Alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica, oca ional sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul sc#imbarii starii de dispo itie sau acela de a e%ita starile neplacute fi ice sau psi#ice cau ate de se%raj. /a apro-imati% 01-12 de ore de la intreruperea consumului de alcool persoana alcoolica poate a%ea simptome de se%raj. $ele mai frec%ente simptome de se%raj sunt" - stare de indispo itie, an-ietate, ner%o itate, iritabilitate, - tremor al mainilor sau al picioarelor, - transpiratie, stare de !reata si3sau %arsaturi, - durere de cap, - tulburari de somn.

Aceste simptome se ameliorea a sau dispar complet la reluarea consumului. Pe masura ce boala dependentei se a!ra%ea a apare si pierderea controlului cantitatii consumate. Persoana dependenta incepe sa-si dea seama ca este ce%a in nere!ula cu felul de a bea si incearca sa bea 4controlat4. 5si propune sau isi promite ca %a bea doar un pa#ar sau ca %a bea doar cu anumite oca ii, dar promisiunile sunt incalcate de fiecare data. &e cele mai multe ori, persoanele care consuma abu i% alcool sau cele dependente de alcool nea!a sau refu a discutiile referitoare la consumul si problemele cau ate de dependenta de alcool. $onsumul de alcool poate cau a in timp dependenta psi#ica si dependenta fi ica. Semne ale dependentei psihice: - starile de indispo itie (frustrare, an-ietate, stari depresi%e) sunt inlaturate prin consum - anticiparea consumului, planificarea consumului si a oca iilor de a consuma - e%ocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute - in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, di%ort, pierdere, casti!, euforie) dependentul se !andeste automat la consumul de alcool. Semne ale dependentei fizice:

- in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor - dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de ec#ilibru si de mers - transpiratie, stare de !reata si3sau %arsaturi, - durere de cap, tensiune, probleme cardiace, - tulburari de somn - alte semne specifice se%rajului alcoolic +oate acestea dispar sau se ameliorea a imediat ce persoana consuma bautura alcoolica. Diverse motive ale consumului de alcool: $onsumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispo itie in !eneral. 5n !eneral se apelea a la consumul de alcool cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, %ina, melancolie, an-ietate, frustrare). Alte moti%e des in%ocate de consumatori sunt" supararea, bucuria, a!resi%itatea, po%ara sin!uratatii sau po%ara psi#olo!ica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, sociali are, alun!area temporara a stresului, apararea impotri%a sentimentelor neplacute, curajul de a spune ce%a, stimulare se-uala temporara, dorinta de recompensare, placere. -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2. Tipuri de alcoolici
6elul de a bea difera de la persoana la persoana. $a atare abu ul de alcool si de %oltarea alcoolismului (a dependentei de alcool) difera in functie de frec%enta si cantitatea care se bea, de moti%atia consumului si de perioada de pau a dintre consumuri. Profesorul 7. 8. 9elline* a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci (:) tipuri de bautori" 1. Bautorii de tip AL A 8oti%ul principal al consumului" rela-are, destresare, e%adarea din stari de dispo itie neplacute. Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si re ol%e prin aceasta deferite probleme. 5n aceasta forma inca e-ista control asupra consumului de alcool dar pro!resi% se poate instala dependenta. 7-emple" consumul unui pa#arel inainte de dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata tele%i orului, etc.

2. Bautorii de tip B!TA 8oti%ul principal al consumului" obisnuinta de a asocia orice situatie3e%eniment cu consumul de alcool. Acestia consuma frec%ent alcool, cu diferite oca ii, fara a fi inca instalata dependenta. +otusi pot aparea anumite acu e le!ate de complicatii or!anice datorate abu ului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) 7-emple" consuma alcool la nunti, bote uri, petreceri, sarbatori, ani%ersari, etc. ". Bautorii de tip #A$A 8oti%ul principal al consumului" ne%oia psi#ica si fi ica de consum, in lipsa consumului apar stari psi#ice si fi ice neplacute (depresie, iritabilitate, ner%o itate, melancolie, a!resi%itate, a!itatie psi#o-motorie, dureri si indispo itii fi ice). Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psi#ic, dar si fi ic. .u mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pa#are isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate). 7-emple" consuma pe parcursul unei ile cu diferite oca ii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, !reutatea %orbiri, pierdera ec#ilibrului) si seara pentru a putea a%ea un somn cat de cat confortabil. %. Bautorii de tip D!LTA 8oti%ul principal al consumului" ne%oia fi ica de a consuma alcool, obisnuinta Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fi ic. Pot pastra o perioada mai lun!a controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta). 7-emplu" obiceiul ilnic, ca dupa ser%iciu, cu cole!ii sa bea 0 beri la barul din cartier. &. Bautorii de tip !'(IL)* (periodici) 8oti%ul principal al consumului" decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un ec#ilibru, stare de epui are sau de depasire a resurselor functionale fi ice si psi#ice.

Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cate%a ile, a%and, insa si perioade mai lun!i fara consum abu i%. $a lun!ime de timp pau ele dintre episoadele de consum pot %aria intre cate%a saptamani pana la ;-< luni de ile. 7-emplu" dupa o pau a de < luni de ile, de re%elion se incepe consumul si tine =-0 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------!fectele alcoolismului asupra organismului. Seneca (1.i.>r. - <; dupa >r.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care permite sa iasa la i%eala orice slabiciune. (etia se transforma in cru ime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se de!radea a iar cel atins de betie de%ine de interesat, indiferent si superficial. 7fecte daunatoare asupra or!anismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca do a medie ilnica depaseste apro-imati% 1? de !rame de alcool pur. $a aliment = *! de alcool are o putere calorica de 0@ *9, dar nu contine %itamine, saruri minerale etc). An litru de bere contine 0??? *9, acopera 0?B din necesarul de ener!ie al uni barbat ce prestea a o acti%itate cu eforturi fi ice medii. Pre entam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra or!anismului" 5. Alcoolul actionea a in or!anism ca factor de stres" creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in san!e, mai multe substante ca" lipide, a#aruri, corti on. 55. Cr!anismul foloseste ener!ie pentru inlatuarera alcoolului din or!anism, ener!ie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. 8etaboli area alcoolului la ni%elul ficatului, 4fura4 2?B din o-i!enul necesar functionarii acestui or!an. Astfel alcoolul de%ine un 4para it metabolic4. $elulele cardiace si cele ner%oase, au cel mai ridicat consum de o-i!en si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. 555. Abu ul de alcool, consumul matinal 4pe stomacul !ol4, duce la malnutritie. Cr!anismul este lipsit de proteine, substante minerale si %itamine. Pe lan!a reducerea aportului acestor elemente importante din #rana, e-cesul de etanol are ca efect reducerea pro!resi%a a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca" %itamina (=, acidul folic, iar mai tar iu sodiu si apa. 5:. Produsii de inalta to-icitate re ultati din descompunerea alcoolului (de e-. acetalde#ida) afectea a celulele ner%oase. 5ncapacitatea pro!resi%a a intestinului subtire de a absorbi substante %itale bunei functionari a or!anismului (%itamine in special A si $, saruri minerale), cau ea a in timp tulburari ner%oase si tulburari cu ori!ine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a %itaminei & ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. 5nflamatiile mucoaselor !astrice si duodenale, precum si fisurile la ni%elul inferior al esofa!ului duc la san!erari !ra%e. $onsumul permanent de alcool creste de ece ori mai mult riscul de imbolna%ire de cancer esofa!ian. Sub incidenta suferintei intra si musc#iul cardiac. 5mbolna%irea acestui musc#i se numeste cardiomiopatie. &e patru ori mai multi alcoolici mor din cau a tulburarilor cardiace decat de ciro a. $ele mai frec%ente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt" - !astritele to-ice - ulcere - pancreatita - diabet a#arat - #epatita cronica - ciro a #epatica - poline%rita periferica - con%ulsii - accidente %asculare cerebrale si miocardice -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

!fectele alcoolului asupra creierului+ sistemului nervos si psi,icului. Pentru sistemul ner%os central alcoolul actionea a in functie de cantitatea consumata" in do e mici, pana la 0?? ml de bere sau = pa#ar de =??ml de %in, se produce un efect stimulator (creste debitul %erbal, dispar in#ibitiile, creste !radul de iritabilitate ner%oasa), dar consumat in do e mai mari are efect in#ibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Alcoolul este un alt tip de dro!, o substanta psi#oacti%a si un to-ic celular cu efect tranc#ili ant asupra sistemului ner%os central. Actiunea sa consta in in#ibarea transmiterii impulsurilor ner%oase. &e e-emplu se inre!istrea a scaderea %ite ei de reactie si slabirea atentiei. 7fectele psi#olo!ice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si

in#ibare, poate sa faca sin!uratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.

$elulele ner%oase nu se re!enerea a. /a fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule ner%oase. &istru!erea treptata a neuronilor se obser%a in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cau ea a si reducerea performantelor creierului, %i ibile in scaderea capacitatii de memori are (apar lacune de memorie), a capacitatii de !andire, de intele!ere, pierderea simtului critic si a discernamantului. $onsumul abu i% poate cau a in timp deteriorari si le iuni or!anice la ni%elul creierului, ajun!andu-se la psi#osindromul or!anic, la con%ulsii, delirium tremens sau la dementa. &in punct de %edere psi#ic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispo itii frec%ente si sc#imbari bruste a opiniilor. 8ai pot sa apara" - neliniste interioara, a!resi%itate, iritabilitate - tulburari de somn, cosmaruri, - lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua ile) - depresie, frica, comple-e de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de !randomanie - lipsa de %ointa, promite dar nu-si tine promisiunea - i olarea si reducerea sferelor de interes - lipsa i!ienei corporale, decadere fi ica si psi#ica. !fectele alcoolului asupra vietii sociale &ependenta de alcool cau ea a in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la ser%ici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, ne!lijarea educatiei copiiilor, intar ierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delic%enta, di%ort, pierderea locuintei si a locului de munca. -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

". !volutia dependentei de alcool - fa.ele bolii

S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul 7.8. 9elline* a elaborat o descriere sintetica a e%olutiei dependentei de alcool. Acesta pre inta e%olutia alcoolismului in patru fa e" 6=. 6a a pre-alcoolica 60. 6a a de debut 6D. 6a a critica 61. 6a a cronica 1. a.a 're-alcoolica 7ste fa a in care alcoolul se consuma oca ional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. 5n acest stadiu nu e-ista dependenta fi ica si psi#ica. &ependenta se poate crea prin" - consum de alcool repetat. 8ulti consumatori n e-ces nu depasesc niciodata acest punct. - cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare oca ie de consum 2. a.a de Debut 5n aceasta fa a, sunt 4asi!urate4, de catre consumator toate conditiile pentru de %oltarea dependentei. $onsumatorul manifesta urmatoarele simptome" =. Amne ie 0. $onsum de alcool pentru efectul n sine D. Ascunderea alcoolului 1. Preocupare fata de alcool ;. Sorbirea cu sete a primului pa#ar <. Sentiment de %ino%atie pri%ind alcoolul E. 7%itarea con%ersatiei pe tema alcoolului 2. Amne iile apar dupa aproape fiecare consum ". a.a Critica 7ste fa a in care dependenta de alcool este deja instalata. Alcoolicul manifesta urmatoarele"

@. Pierderea controlului, persoana nu mai poate controla %oluntar cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pna la betie, ebrietate, into-icatie, coma alcoolica. =?. Fationali area si justificarea consumului, ne!area bolii ==. Grupul de consumatori de%ine o sursa importanta pentru respect si stima de sine =0. $omportament a!resi%, remuscare si sentimentul de %ina persistenta =D. 8odificarea comportamentului, tulburari de comportament =1. 5ntreruperea relatiilor sociale =;. Pierderea ser%iciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati =<. Pierderea interesului pentru acti%itati casnice, #obbHuri, alte acti%itati =E. Fe-interpretarea relatiilor personale =2. Auto-compatimire marcata, stari depresi%e =@. Gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare ne!ati%a 0?. Protejarea bauturii, ne!lijarea #ranei, a i!ienei corporale si a aspectului fi ic 0=. Prima spitali are, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum 00. Gelo ia alcoolica, scaderea capacitatii se-uale, impotenta DD. $onsum matinal de alcool %. a.a cronica 7ste ultima fa a a dependentei. &in acest punct, nu mai e-ista cale de intoarcere la 4bautul controlat4. 5n acest stadiu dependenta se manifesta prin" D1. $onsum permanent de alcool - de unul sin!ur sau in compania prietenilor de pa#ar D;. &eteriorare etica - sistemul de %alori s-a modificat D<. &eteriorare re%ersibila a !ndirii DE. &eteriorare sociala prin compania consumatorilor D2. 'nlocuirea oricarei bauturi cu alcool D@. +remuraturi, consum pentru e%itarea se%rajului 1?. Fefu ul de a accepta starea de de!radare fi ica si psi#ica 1=. Psi#o e alcoolice determinate de consumul de alcool" 1. Betia patologica 7ste o stare de e-citatie, respecti% sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, ilu ii si #alucinatii. 6rica e-cesi%a sau furia, a!resi%itatea puternica, starea de afect si atitudinea %iolenta pot aparea, n unele ca uri, deja la in!erarea de cantitati minime de alcool (probabil n urma unei predispo itii indi%iduale, de e-. date de le iuni la ni%el cerebral). &urata acestor manifestari este limitata n timp (;-=; min.). Armea a somnul terminal si amne ia e%enimentului. 2. Delirium tremens Fepre inta o stare !ra%a n care apar #alucinatii %i uale majore, aprecierea !resita a realitatii, a!itatie psi#omotorie se%era, transpiratii profu e, tremuraturi, dere!lari periculoase ale frec%entei cardiace si tensiunii arteriale. 'n trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a sca ut semnificati% n ultimii ani multumita unor medicamente noi. 3. Halucinoza alcoolica Se aud %oci %orbind ntre ele, precum si %oci care %orbesc despre, comentea a, critica persoana consumatorului. >alucinatiile comple-e de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asocia a cu an-ietate ma-imaI 4. Gelozia obsesi a a alcoolicului 7ste obsesia adesea incori!ibila, ca partenera 4mer!e4 cu altul. Se manifesta de re!ula !omotos si cu un %ocabular ordinar. Cri!inea se !aseste n relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si n atitudinea e%identa de refu din partea partenerei. Se adau!a problema impotentei, sentimentele de %ino%atie din cau a abu ului de alcool, sentimentul de umilire si, nu n ultimul rnd, frica de a-si pierde partenerul de %iata. !. "ncefalopatia #ernic$e 7ste o inflamatie acuta a creierului ce poate pune %iata n pericol (include somnolenta, parali ia !lobilor oculari si ata-iaJtulburarea coordonarii miscarilor). %. Sindromul &orsa$o +ulburari !ra%e ale memoriei, pacientul confabulea a mult. 6enomene de se%raj asociate acestor tulburari cau ate de consumul alcool" >ipertensiunea arteriala, transpiratia profu a, tremuraturi, dureri la ni%elul ntre!ului corp (la ni%elul trunc#iului), an-ietate, predelir, tulburari de somn. An sindrom acut de se%raj repre inta ntotdeuana o indicatie pentru internarea n spital. Aici, se urmea a un tratament cu medicamente psi#otrope an-iolitice, #ipotensoare si perfu ii pentru corectarea pierderii de lic#ide. -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

%. Informatii pentru familia alcoolicului

Consilierea familiala 7ste o discutie confidentiala intre membrii familiei si un consilier. Se poate discuta despre problema dependentei, despre posibilele cau e, e%olutia ei dar mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. Se poate discuta despre cum poate proceda familia pentru a ajuta persoana dependenta sa accepte tratament pentru dependenta sa. Aneori si membrii familiei ar fi bine sa faca anumite sc#imbari in atitudinea si comportamentul fata de persoana dependenta pentru ca aceasta sa urme e mai repede un tratament sau pentru a mentine mai usor abstinenta, dupa parcur!erea unui tratament.

&. Tratamentul alcoolismului

Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este sin!ura solutie pentru iesirea din dependenta. Alcoolismul se poate trata prin consiliere psi#olo!ica, asistenta medicala - cura de de alcooli are, tratament postcura prin internarea intr-un centru de recuperare, participarea re!ulata la !rupuri de sprijin pentru dependentii de alcool. 1. Consilierea psi,ologica individuala in tratamentul alcoolismului Poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o discutie confidentiala intre tine si un consilier speciali at in terapia dependentelor. 5n cadrul sedintei de consiliere se poate discuta despre problema dependentei, posibilele cau e ale acesteia, e%olutia ei si mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. $onsilierea psi#olo!ica ajuta persoana sa intelea!a mai bine cau ele, aspectele fi ice si psi#ce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si moti%atie puternica pentru a parcur!e un pro!ram de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine abstinenta. 5n functie de !radul dependentei si de situatia clientului3pacientului, consilierul poate recomanda posibile metode de tratament" - continuarea sedintelor de consiliere psi#olo!ica - urmarea unei cure de de alcooli are intr-o clinica3 intr-un spital - internarea intr-un centru de tratament post-cura (dupa de alcooli are) - frec%entarea periodica a unui !rup de sprijin pentru dependenti 2. De.alcooli.area 7ste necesara persoanelor care se afla in fa a critica(6D) sau in fa a cronica(61) a dependentei de alcool. &e obicei de alcooli area se reali ea a in sectiile de de alcooli are ale spitalelor de psi#iatrie si durea a apro-imati% =1-=E ile. 5n aceasta perioada pacientului i se administrea a o medicatie pentru tratamentul se%rajului, reec#ilibrarea functiilor respiratorie si cardiaca, corectarea #ipo!licemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor asociate (#epatita, infectii acute sau cronice, tulburari neurolo!ice, etc.). Acest tratament medicamentos se adresea a in special ameliorarii dependentei fi ice. &upa perioada de spitali are se recomanda continuarea tratamentului prin consiliere psi#olo!ica si3sau internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei psi#ice. ". Centrele de tratament si recuperare post-cura Aceste centre ofera celor asistati cure de tratament cu o durata cuprinsa ntre 0-< luni, n care se asi!ura asistenta medicala, psi#olo!ica, sociala si spirituala. 5n terapia acestor centre se pune accent pe recuperarea psi#olo!ica si comportamentala. Aici pacientul poate dobndi n cte%a luni cunostinte suficiente despre dependenta si isi poate de %olta aptitudini pentru a putea ajun!e la o abstinenta stabila si durabila. Principalul instrument terapeutic este psi#oterapia de !rup, urmata de er!oterapie, psi#oterapie si consiliere indi%iduala.

5n cadrul psi#oterapiei de !rup, pacientul" - isi recasti!a increderea si respectul de sine - de %olta sentimentul de apartenenta - beneficia a de e-perienta celorlalti - isi de %olta abilitati personale pentru a recasti!a maturitate emotionala, responsabilitate, increderea proprie si a celor din familie. - parcur!e un plan terapeutic prin care dobandeste moti%atie pentru abstinenta 5n cadrul sedintelor de psi#oterapie indi%iduala, ba ate pe o relatie de ncredere reciproca, si care tin seama de personalitatea si de e-perienta de %iata a fiecarei persoane, scopul este de a-i permite fiecarui pacient sa se 4reconstruiasca4 pe sine astfel nct problemele care au dus la dependenta sa fie nlaturate sau, cel putin, controlate. Prin aprofundarea autocunoasterii, este fa%ori ata perfectionarea modelelor de comportament.

+erapia poate sa includa si efectuarea unor acti%itati stimulati%e si recreati%e n timpul er!oterapiei. 7ducarea n sensul unui stil de %iata mai sanatos si ec#ilibrat are ca si componente principale auto!ospodarirea, ncadrarea ntrun pro!ram re!ulat, dar si ncurajarea spiritului de initiati%a si de %oltarea simtului raspunderii. &upa e-ternarea dintr-un asemenea centru mai urmea a fa a de 4postcura4, sau reinte!rare socio-profesionala, n care un rol important l au !rupurile suporti%e (Grupuri Aspera, Alcoolicii Anonimi) si din nou ser%iciile de cosiliere si asistenta psi#o-sociala. An astfel de centru este $entrul 4.a aret4, din Sura 8ica, judetul Sibiu, centru de tratament pentru barbati dependenti de alcool, dro!uri, etnobotanice, jocuri de noroc si alte tipuri de dependenta.