Europa Centrala

Influentele spatiului geografic si a resurselor energetice

Nistorescu Ruxandra Ioana Pralea Lidia Adina Zota Silviana Maria

Grupa 9 !" Seria C#

$nelegerea conceptului de Europa Central% este o surs% continu% de controverse" variind considera&il de la naiune la naiune" precu' i de la o perioada la alta# Noi vo' considera ca Europa Centrala include ur'atoarele state( Austria" Ce)ia" Ger'ania" Polonia" Ro'ania" Slovacia" *ngaria# Aici se intind regiuni care au fost pentru perioade lungi su& conducerea I'periul +to'an i a Rusei I'periale" avand ra'astiele unei puternice influene culturale Elene# ,er'enul de Europa Centrala i larg r%sp-nditul interes .n aceasta regiune .n sine a revenit la 'oda" dup% .nc)eierea R%/&oiului Rece" care a divi/at politic Europa .n cea de Est i 0est" iar Cortina de 1ier i'partind Europa Central% .n 2u'%tate# 3in punctul de vedere al spatiului geografic" relieful este variat# Relieful are o influenta 'ai putin evidenta decat cli'atul asupra distri&utiei populatiei" 'arcand distri&utia spatiala prin altitudine si grad de frag'entare# Relieful diversificat" repre/entat prin ca'pii 4Campia Hana sau Culoarul/Depresiunea Morava Cehia; Campia Nord- Germana5" podisuri 4podisurile Austriei6 Podisul 7oe'iei 8 Ce)ia6 podisul Poloniei5 si 'asive inalte si 'edii 4Alpii si Carpatii) a per'is" de ase'enea" de/voltarea 'arilor aglo'erari ur&ane# *n exe'plu al contri&utiei reliefului in devenirea unui oras este ca/ul orasului Cracovia 8 Polonia care" in 'aretia linistita a palatelor si &isericilor sale din piatra &run9ro/a si cu acoperisuri de &ron/ inver/it" se spri2ina pe pri'ele contraforturi ale Muntilor 7es:i/i# Cli'a a fost aceea care a avut 'ulte de spus in repartitia vietuitoarelor" in evolutia oa'enilor de9a lungul ti'pului" in sc)i'&area aspectului lor" a ali'entatiei sau in 'odul de a9si construi adaposturile# 1iind un cli'at de tran/ite" de la cli'atul te'perat oceanic la cel te'perat continental excesiv" caldurile nu sunt coplesitoare" nici frigul excesiv6 cu ploi suficiente" fara a fi devastatoare# Astfel o'ul s9a si'tit in largul sau" avand o vigoare 'ereu innoita de alternanta anoti'purilor# *n rol c)iar 'ai i'portant l9a 2ucat insa cursul raurilor6 largi si 'aiestoase" ele fiind cai naturale pentru sc)i'&uri sau linii de aparare de pri'a i'portanta# 1oarte putine dintre 'arile orase ale trecutului au scapat de atractia lor6 raurile au constituit 'ulta vre'e 'ari artere de co'ert# Po/itiile alese erau defensive" pinteni usor de fortificat si de aparat# 1luviile" axe de co'unicatie re'arca&ile prin regularitatea lor" sunt i'portante nu nu'ai prin de&usarea lor la 'are" ci si prin rolul cursului lor in circulatia generala# Marile fluvii 4 Dunarea, Rhinul, l!a, "istula si afluentii acestora" ali'entate in 'od regulat" furni/ea/a apa si 'i2loacele de transport pentru 'arile centre ur&ane# De-a lun#ul Rhinului" se intalnesc 'arile orase $ran%&urt, 'oln, Dusseldor& si Ruhr# Dea lungul 0istulei sunt situate orasele polone/e 0arsovia si Cracovia" iar prin 'arile capitale "iena si (udapesta trece fluviul Dunarea# 0egetatia este transfor'ata in ur'a activitatii o'enesti" acestei /one fiindu9i caracteristice /onele de padure" iar in /onele inalte conifere si pasune# In Alpi" spre exe'plu" fauna a cunoscut sc)i'&ari vis9a9vis de origini( unele de provenienta arctica" sosite in ti'pul glaciatiunilor" care se gasesc asta/i in partea superioara a cul'ilor" altele s9au adaptat continuu" 'odificandu9si caracterele esentiale# Solurile sunt sta&ile 4&rune" argiluvisoluri" ca'&isoluri" spodosoluri etc#5" iar spatiul penetra&il( o'ul poate construi dru'uri" cai ferate" poate sa9si sape fundatiile caselor" sa9si extraga 'aterialele de constructii in &une conditii# Regiunea Europei Centrale are o agricultura de/voltata" &a/ata pe culturi intensive"cu productii &une de cereale 4 )n#aria,Romania,5" sfecla" cartofi 4Germania, *olonia5" iar sectorul /oote)nic este &ine de/voltat# 3e ase'enea" transporturile sunt de/voltate si diversificate dispunand de i'portante retele feroviare 4Germania, Austria, lvetia5" 'ari autostra/i care fac legatura intre tari i'portante ale Europei" transporturi aeriene cu 'ari aeroporturi 8 "iena, $ran%&urt pe Main si c)iar transporturi fluviale pe Rihn, Dunare# Avand un 'are potential turistic" tarile Europei Centrale si9au de/voltat 'ulte statiuni de 'unte +nns!ruc% 4Austria5" sau statiuni litorale 4,opot in *olonia, litoralul Marii Ne#re5# Astfel" orasele se intalnesc peste tot" iar viata ur&ana a Europei Centrale se caracteri/ea/a in pri'ul rand printr9o ierar)ie &ine ec)ili&rata# Spre deose&ire de anu'ite regiuni ale glo&ului in care orasele 'i2locii sunt putin repre/entate" aici intalni' targuri rurale unifor' raspandite printre sate" centre i/olate" situate la incrucisarea cailor de co'unicatie si care concentrea/a o activitate co'erciala 'ai i'portanta" asa cu'

sunt orasele din Germania" focare de patrundere in viata 'untelui" cu' este +nns!ruc%" puternice grupari de /one de activitati industriale si co'erciale# Se poate spune ca orasele din aceasta regiune au unele trasaturi co'une( ele apartin unor state vec)i traditionale" foarte evoluate su& raport te)nic# 3otarile de toate categoriile se afla la un nivel corespun/ator( institutiile de invata'ant" de cultura" spitalele sunt pre/ente peste tot# Pietele largi" 'onu'entele" 'ostenire a unei istorii de secole" constituie teatrul unor 'anifestari 'ultiple# Aici istoria este aproape peste tot pre/enta# Sunt .ntre ;< =i << loc>:'? .n Europa Central%" rata natalit-.ii pre/entand valori sc%/ute in aceasta regiune# Astfel" &ilan@ul natural .nregistrea/% valori negative .n Europa Central%# Rasa european% se distinge prin talia 'i2locie" culoarea desc)is% a pielii" p%rul 'oale =i drept sau u=or ondulat" negru sau castaniu" ro=cat sau &lond" nasul proe'inent =i oc)ii 'ari" larg desc)i=i de culori foarte diferite" al&a=tri" c%prui" cenu=ii" negri" ver/i# Aceasta regiune este .n general definita ca o /on% preponderent ro'ano9catolic%# Protestantis'ul este" de ase'enea" larg r%sp-ndit .n Europa Central% 4.n special .n nordul Ger'aniei" Elve ia" *ngaria5# 3ac% exist% o te'% co'un% pentru aceast% discuie" ar fi faptul c% grani ele lingvistice i religioase ale Europei Centrale nu coincid cu graniele politice# Exist% popula ii 'inoritare 'ari .n fiecare ar%" cu toate acestea" indiferent de diversitatea etnic%" exist% anu'ite ali'ente universale co'une pentru toate &ucatariile din Europa Central%# Acestea includ s'-nt-n%" ciuperci uscate" se'in e de 'ac" var/a 'urata" )rean" 'arar i sl%nin% afu'at%# Sunca i &acon9ul ofer% una dintre cele 'ai distinctive aro'e ale acestei regiuni# Europa Central% poate fi .'p%ritea .n trei /one 'ari" .n func ie de o&iceiurile de consu' predo'inante# Regiunea de nord9est" inclusiv Repu&lica Ce)% i Polonia" .n special" sunt %ri in care se &ea &ere# $n nord9vest predo'in%" rac)iuri i &%uturi spirtoase" .n ti'p ce /ona de sud este .n 'are '%sur% predo'inanta de vin# Societatea europeana a cunoscut .n secolul al AIA9lea transfor'ari funda'entale .n do'eniul cultural" econo'ic" politic si social" prin co'paratie cu 0ec)iul Regi'" pe scurt9'oderni/are# Acest proces s9a 'anifestat .n viata culturala si sociala a europenilor prin extinderea instructiei scolare" .n consecinta prin alfa&eti/are" prin crearea unei culturi o'ogene" care sa fie liantul societatii de 'asa ce .si facuse aparitia .n ur'a explo/iei de'ografice si a ur&ani/arii" care s9a 'anifestat in 'are parte prin revolutia industriala" respectiv prin afir'area ideologiei li&erale ori a ideii de'ocratice# $n secolul al AA9lea procesul de 'oderni/are a continuat" desfasurandu9se accelerat .n conditiile create de glo&ali/are# 3e exe'plu" activitati econo'ice sunt transferate .n arii .n care forta de 'unca este 'ai ieftina" ceea ce provoaca 'utatii sociale profunde .n structura ocupationala din acea /ona# Existenta unor resurse naturale .ntr9o anu'ita parte a pa'-ntului transfera .n acel loc resurse financiare si sc)i'&a 'odul de viata traditional" dar si functiile traditionale ale statului# Nu'arul anga2atilor .n do'eniile industriale si co'erciale a crescut sensi&il" initial prin 'igratia populatiei rurale catre oras" unde se c-stiga 'ai &ine si erau 'ai 'ulte oportunitati" ulterior" cresterea fiind deter'inata .n 'are 'asura de .'&unatatirea conditiilor de viata si de progresele din 'edicina# 3aca .n pri'a parte a secolului al AIA9 lea" oa'enii de cur-nd veniti .n orase se sta&ileau .n cartiere periferice" insalu&re si acceptau salarii 'ici" .n cea de9a doua 2u'atate a veacului" statele 'oderne s9au preocupat de .'&unatatirea conditiilor de viata ale populatiei ur&ane( apar serviciile pu&lice" orasele se siste'ati/ea/a" iar reteaua sanitara si .nvata'-ntul pri'ar o&ligatoriu devin constante ale vietii cotidiene# Resursele energetice, con2ugate cu alte conditii social9istorice si de po/itie geografica au deter'inat potentialul de de/voltare din punct de vedere econo'ic al tarilor central9europene# Car!unele 2oaca in aceasta parte a Europei un rol neegalat in alta /ona# In perioada in care revolutia industriala a facut pri'ii sai pasi in regiune" car&unele constituia o 'aterie pri'a de &a/a# Natura acestor /aca'inte" te)nica de exploatare de atunci care necesita 'ulte &rate de 'unca" insuficienta transporturilor care favori/au concentrarea pe loc a industriilor prelucratoare" toate s9au unit pentru a deter'ina aparitia nenu'aratelor centre 'iniere care s9au in'ultit" ur'arind prelungirile &a/inelor" in ti'p ce orasele 'ai vec)i isi pastrau industria# Astfel" Ger'ania este cel 'ai i'portant producator din Europa Centrala" cu o re/erva in 'iliarde tone de B"C in !<<D" /aca'intele de car&ine inferior fiind concentrate in &a/inul El&ei si car&un superior in Ruhr" extractia fiind continuata in pre/ent si in nord" in ti'p ce 'arile centre textile si

'etalurgice ocupa /onele 'eridionale" odinioara car&onifere#*n vec)i centru industrial este Co'plexul 'inier Zollverein" inclusa in patri'oniul 'ondial 7a/inul Ru)r constituie cel 'ai 'are co'plex car&onifer din Europa Centrala" favori/and o cale usoara de navigatie si de/voltarea uneia dintre cele 'ai co'plexe si i'portante regiuni industriale din lu'e# 3e ase'enea" si Polonia detine reserve considera&ile de )uila" po/itia geografica este favora&ila" cu cele ! cai naviga&ile +dra si Eisla# In Europa Centrala" productia de car&une a sca/ut de la centrele europene de productie 'ature" declinul fiind inlocuit cu i'porturi#,ari i'portante consu'atoare sunt si Ce)ia si Ro'ania# 7ogata in car&uni si in intreprinderi prospere" avand o populatie densa" Europa" avand nevoie de contacte 'ultiple cu celelalte continente" este un deversor al produselor sale" un furni/or de &unuri 'ateriale si de 'aterii pri'e pentru populatia sa nu'eroasa" reusind sa participle la productia 'ondiala doar cu aproxi'ativ o trei'e din re/ervele 'ondiale certe si pro&a&ile# Exploatarea la scara industrial a petrolului incepe din a doua 2u'atatea a secolului AIA" cand sunt inrefistrate in statistici pri'ele productii" 'ai intai in Ro'ania si apoi in S*A# In DCD pri'a nava cisterna navig)ea/a Marea Neagra# Zaca'intele din /ona 0olga9*ral" o 'are retea de conducta ali'entea/a tari precu' Polonia" Ce)ia" Slovacia" *ngaria si Ger'ania

Ga/ele natural constituie o alta sursa energetica excelenta" cu ardere co'plete# Ga/ul uscat4'etan5 se gaseste singur in /aca'ant" iar cele de sonda se gasesc i'preuna cu petrolul## Europa detine F"GH din totalul re/ervelor certe ale lu'ii# Productia a crescut considera&il" intensificandu9si exploatarile in tari vec)i producatoare4printer care si Ro'ania5" precu' si extinderea in 'ulte tari# Europa concentrea/a /aca'inte si exploatari de ga/e natural atat pe continent" cat si in /one su&'arine# In Ro'ania" ga/ele naturale repre/inta o i'portanta sursa a su&solului" dar cu re/erve destul de 'ici" BF< 'iliarde 'I# cele 'ai 'ulte dintre conductele care aprovi/ionea/a Europa sunt ra'ificatii ale conductelor ce tran/itea/a teritoriul ucrainean" iar piata europeana este interdependenta de aceste /one extraco'unitare# G<; din i'portul de ga/e natural al Europei este asigurat de Ga/pro'# Cel 'ai 'are i'portator din Europa Centrala este Ger'ania4situata pe locul al doilea in topul 'ondial5" cu DG 'iliarde 'I" ea consu'and CF 'iliarde 'I" adica !"!H din total#dar veniturile o&tinute de rusi sunt la fel de necesare acestora precu' este nevoia de resurse energetice pentru Europa# Iar in ceea ce priveste relatiile econo'ice ale Rusiei cu alte state europene" sunt axate pe furni/area de )idrocar&uri sau pe produsele industriilor conexe" si nu sunt c)iar ceea ce Rusia isi doreste# Masurile luate pana acu' cuprind crearea dee resurse alternative de aprovi/ionare" diversificarea i'porturilor de )idrocar&uri si reali/area unei cooperari pe ter'en lung cu alti furni/ori" precu' statele din Asia Centrala" din Marea Nordului si a Atlanticului de Nord9Est#