ISMAIL GHIULFER AYSUN

SOCIOLOGIA DEVIANTEI de ALBERT OGIEN - REZUMATCartea cuprinde cinci parti in care este prezentata evolutia deviantei ca feno en sociolo!ic" #artea intai se nu este CRIMA SI DEVIANTA si descrie ai ulte feno ene precu nor alul si patolo!icul$ano ia$infractiunile$ orala si cri a"Sunt relatate ai ulte teorii avand ca scop prezentarea evolutiei feno enelor ai sus a intite" % perspectiva rationalista asupra cri ei se contureaza la sfarsitul secolului al &'III lea$iar paternitatea acesteia este atri(uita )uristului italian Cesario *eccaria"+reptul penal conceput de *eccaria este un produs al ilu inis ului,el se (azeaza i plicit pe ideea ca pro!resul civilizatiei depinde de dezvoltarea cunoasterii si de raspandirea acesteia"-rei principii rationale for ulate de acesta stau si astazi la (aza dreptului penal odern"#ri ul este certitudinea pedepsei$al doilea principiu este cel al proportionalitatii pedepsei$iar cel de.al treilea este ori!inea le!islativa a re!i ului de penalitate" Se contureaza doua tendinte contrare,pri a considera o(isnuintele cri inale ca efect direct al conditiilor de viata in care se afla plasate unele !rupuri de populatie$iar cea de.a doua pune in evidenta o natura cri inala si e/plica delicventa prin cauze individuale,!enetice$defecte de personalitate" In !eneral$se ad ite ca for ele conte porane ale cri inalitatii sunt rezultatul industrializarii si al ur(anizarii care au insotit aparitia si dezvoltarea statelor oderne"Ideea prioritatii conte/tului social in cresterea delicventei a aparut ai intai in Franta in lucrarea Compte general de ladministration de la Justice 012345"+atele oferite de aceasta lucrare au fost preluate de astrono ul si statisticianul (el!ian Adolp6e 7uetelet$inventatorul notiunii de om mediu" Acesta considera ca i portanta deter inarilor sociale conduce la cresterea rolului le!islatorului in corectarea inclinatiilor nefaste si conda na(ile ale unor cetateni"+ar statistica orala nu precizeaza cauzele care conduc la cri inalitate"Le!at de caracterul stiintific al statisticii orale Maurice Hal(8ac6s 019135a spus esentialul intr.un eseu scurt critic pe care l.a consacrat lucrarii lui 7uetelet" Cea ai cele(ra dintre teoriile antropolo!iei cri inale a fost e/pusa in 124: de catre un profesor de psi6iatrie italian Cesare Lo (roso"El initiaza si conduce o o(servare a anuntita a unui !rup de detinuti si tra!e concluzia ca delicventul ar fi o specie a fiintei u ane$usor de recunoscut dupa anu ite atri(ute fizice$trans ise ereditar"-eza ;cri inalului innascut<pe care Lo (roso o sustine in Omul criminal0129=5 opune fortele deter inis ului (iolo!ic,raufacatorul osteneste trasaturi

ISMAIL GHIULFER AYSUN

care fac din el un individ ra as aproape in sal(aticie$atunci cand nu este atins de de!enerescenta psi6ica" Lo (roso afir a ca delicventa este do eniul e/clusiv al cri inalilor innascuti$sta(ilind in final dupa cercetari a anuntite ca din totalul celor care co it delicte nu ai >=.?@A apartin acestei cate!orii"Ceilalti fiind incadrati dupa caracterul relativ innascut al inclinatiilor cri inale$in trei cate!orii,cri inoloizii$cri inalii de ocazie si cri inalii din pasiune" In sc6i ( teoria scolii italiene de cri inolo!ie nu reflecta aceasta clasificare$ea rezu andu.se la a descoperi otivatiile cri ei recur!and la datele stiintifice disponi(ile$fie ele anato ice$!eo!rafice$de o!rafice$cli aterice$sociale sau econo ice"#roiectul scolii italiene serveste unei a (itii,sa odifice conceptia clasica asupra dreptului penal si sa re!andeasca raportul dintre cri a si pedeapsa" Scurta evocare a teoriilor lui *eccaria$7uetelet si Lo (roso nu pretinde sa traseze ori!inile cri inolo!iei"Ea ilustreaza faptul ca delicventa este un feno en a carui intele!ere necesita luarea in considerare a trei ele ente,individual care incalca le!ea$actul care constituie aceasta infractiune si circu stantele care conduc la co iterea ei" Cei trei si.au pus intre(area,crima este un fenomen anormal E il +urB6ei incearca sa dea raspunsul la aceasta intre(are"El constata per anenta cri ei in toate activitatile u ane considerand ca$cri a este nor ala fiindca o societate in care ar lipsi este cu totul i posi(ila"Asadar acesta se opune tezelor cri inolo!ilor italieni"Ceea ce.l preocupa pe +urB6ei este functia cri ei el descoperind principiul acestei functii intr. un feno en co un,definirea sociala a deviantei si repri area ei" +urB6ei incearca sa distin!a nor alul de patolo!ic pentru a izola aceste feno ene intrucat cel de.al doilea feno en constituie o deviere de la ordinea o(isnuita a lucrurilor$iar si pto ul aparitiei unei astfel de stari este ano ia"#entru el un fapt social nor al se re arca prin !eneralitatea si constanta sa"#entru acesta orice conduita nor ala devine ano ica de indata ce se o(serva o crestere sau o di inuare anor ala a incidentei sale edii"de aceea el considera ca cri a poate prezenta for e ano ice$de e/e plu in vre e de raz(oi$de foa ete sau asediu"Astfel nor alul si patolo!icul sunt doua fete ale un co ple/ functional care e/plica procesul sc6i (arii sociale"In final +urB6ei afir a ca,<Nu poate e/ista o societate in care indivizii sa nu se a(ata ai ult sau ai putin de la tipul colectiv<" Ma/ Ce(er$sociolo! !er an conte poran cu +urB6ei $nu priveste e/istenta societatii dintr.o perspectiva atat de clar functionalista"#entru el principiul care !uverneaza constituirea !ruparilor u ane este,un nu ar restrans de indivizi ocupa o pozitie de conducere$deci de do inatie" In asura in care a (ele teorii considera ca for ele de co porta ente ile!ale sau ile!iti e fac parte din viata sociala nor ala$cri inalitatea este conceputa ca un epifeno en" #entru cri inolo!ia oderna$cauzele delicventei nu tre(uie cautate in insusirile intelectuale sau orale ale persoanei$ci in factorii sociali care deter ina adoptarea

ISMAIL GHIULFER AYSUN

conduitelor care sfideaza le!alitatea"Aceasta teorie a fost initiata de sociolo!ii de la Universitatea din C6ica!o 0191@5"Ei incearca sa intelea!a nea)unsurile vietii pentru a propune i)loace de reste(ilire a coeziunii sociale si pentru a eradica actele de delicventa despre care se crede ca provin toc ai din deza!re!area pe care aceste nea)unsuri o provoaca"+in aceasta perspectiva$cri inalul este privit ca victi a a unei patolo!ii sociale" +upa definitia sociolo!ica$un act este delicvent atunci cand face o(iectul unei sanctiuni$fie ea for ala sau difuza"In !eneral se accepta ca incalcarea unei nor e este un act care i se poate inta pla oricui$pe cand recidivistul este autorul unei infractiuni care nu poate sau nu vrea sa se indrepte"Educatia si insertia in ediul in care evolueaza ii fac sa ac6izitioneze valorile !rupului caruia ii apartin si sa respecte nor ele de conduita corespunzatoare 0Cillia -6o as$19::5" Lucrarile Scolii de la C6ica!o i!nora aceste pro(le e$ele descriu for ele de socializare proprii unor edii 0i i!ranti$saraci$cri inali$to/ico ani etc5 care se afla intr.un raport ai ult sau ai putin apropiat de ordinea nor ativa$aceasta fiind sin!ura le!iti a" #entru o parte a sociolo!ilor Scolii de la C6ica!o apartenenta la un !rup social se confunda cu adeziunea la o traditie care ii dese neaza individului un od de a se situa in lu e" Cri inolo!ul tre(uie sa se li iteze la a/i a ; Nimeni nu !oate i"nora le"ea"Codul penal arc6eaza frontiera pe care o societate o traseaza intre licit si illicit"A co ite o infractiune nu este o actiune care face$instantaneu$dintr.un individ un cri inal"Nu ai o data cu recidiva infractiunea devine se nul unei persistente in cri a$care poate eventual atra!e clasificarea contravenientului in cate!oria delicventilor" #artea a doua prezinta TE#RII$E CAUZA$E A$E DEVIANTEI%in incercarea acestora de a e/plica cri inalitatea se retin patru !rupe ari de factori,neadaptarea individului$e ulatia din !rupul de e!ali$diluarea autoritatii institutiilor de control$ine!alitatea sociala"La acestea se adau!a si un al cincilea$oarecu diferit,cel care concepe cri inalitatea ca un feno en le!at de reproducerea do inatiei$adica decur!and direct din apararea unei for e sta(ilite a ierar6iei sociale" Si tul co un ad ite cu usurinta despre cri a ca este co isa de indivizi ce poseda o dispozitie speciala care ii i pin!e sa faca rau in od o(li!atoriu"In le!atura cu aceasta se sustine ca ar e/ista o cate!orie de indivizi cu o constitutie (io.psi6olo!ica ce i.ar predispune la devianta" Ceea ce ar putea conduce la aceasta este incapa(ilitatea parintilor de a.si educa corect copiii$a(senta 0divort5$inco petenta0violenta$lipsa de afectiune5"Constituita de ti puriu in interiorul unei structuri psi6ice$personalitatea cri inalului nu va face decat sa se afir e pro!resiv in cursul eveni entelor vietii" In ur a unor critici dure unii cri inolo!i au conc6is ca o e/plicatie cauzala asupra deviantei tre(uie sa diferentieze intre actele care !enereaza infractiuni si sa ia in considerare apartenenta individului la un ediu care ii for eaza o(isnuintele"+in acest

>

ISMAIL GHIULFER AYSUN

otiv cri inolo!ii au decis sa e/tinda ca pul investi!atiilor la factori care sunt e/teriori individului"Unul dintre acesti factori este ediul care i pune un cadru de referinte constran!ator pentru ceea ce face$si te sau !andeste un individ" +and drept e/e plu teoria lui S6a8 si Mac DaE potrivit careia un copil ce traieste intr.un univer in care cri a este considerata un co porta ent nor al are ai ulte sanse sa opteze pentru delicventa$un od de viata caruia ii poate asura riscurile si avanta)ele$decat un copil total izolat de activitatea cri inala$autorul concluzioneaza ca nu te nasti delicvent$ci devii"Altfel spus devianta nu este o stare a personalitatii$ci o conduita care se invata in contact cu se enii" Statistica cri inala nu este o(li!ate sa tina cont de pro(le a unitatii sociale"Este recunoscut faptul ca )ustitia e/ercita o constran!ere co una asupra indivizilor astfel incat se fondeaza o entitate sociala unica" In !eneral factorii utilizati pentru a e/plica influenta cadrului fa ilial asupra do(andirii de catre copil a unor atitudini confor e cu asteptarile sale sunt de natura$in pri ul rand$psi6olo!ica"In ur a unor anc6ete s.au confir at o serie de intuitii,oa enii care au casti!at (anii ile!al si au fost de ai ulte ori arestati sunt cei ai inclinati spre co iterea de infractiuni$cei ce cred ca au ocazii ai nu eroase de a.si casti!a traiul in od ile!al au o sansa ai are de a incalca le!ea" -ot in ur a unor anc6ete se sta(ileste ca$ ai ult decat cauzele individuale$ratiunile practice deter ina ale!erea dru ului infractiunii 0asa nu ita ocazie cri inala5"Aceasta notiune descrie ansa (lul circu stantelor care favorizeaza delictul in i ediatitatea actiunii$ele fiind partial odelate de starea unei societati" +in perspectiva activitatii rutiniere cri a este perceputa ca un eveni entcare survine atunci cand anu ite conditii sunt intrunite intr.un anu it loc si intr.un anu it o ent"Adeptii acestei teorii sunt Co6en si Felson" +incolo de locul instru ental pe care il ocupa in procesul )udiciar$incri inarea are valoare prin se nificatia sa sociala,ea este o entul in care se for uleaza o sanctionare a actului ille!al" Nu eroase teorii ale cri inalitatii recunosc ca trata entul institutional al infractiunilor nu este neutru in raport cu evolutia ratei delicventei"Si fiecare dintre ele are o e/plicatie referitoare la incidenta operatiunilor aparatului represiv asupra descrierii sau dezvoltarii cri inalitatii"+ar nu toate adopta cele doua postulate care per it for area constatarii la/is ului )ustitiei, 15 cea ai ica pro(a(ilitate de a fi sanctionat favorizeaza inclinatia spre cri aF 35 pedeapsa tre(uie o(li!atoriu sa ai(a un caracter aterial" Un alt factor in aparitia cri ei pe care Gudit6 si #eter *lau 019235 incearca sa il dezvolte este ine!alitatea sociala"Cercetarea lor se (azeaza pe principiul potrivit caruia intr.o societate ierar6izata$ine!alitatea econo ica dintre !rupurile sociale provoaca conflicte de interse le!ate de distri(uirea resurselor"G" si #"*lau afir a ca nu toate ine!alitatile sunt ile!iti e"Ei fac distinctia intre ine!alitate$ine!alitatea atri(uita si saracie$deoarece intotdeauna se pune pro(le a de a intele!e de ce nu ai o ica proportie din ansa (lul persoanelor care sunt in situatii de saracie si lipsuri o ia pe

ISMAIL GHIULFER AYSUN

dru ul actelor de delicventa"-ot ei constata o puternica corelatie intre ine!alitatea econo ica si cri inalitatea violenta$dar nu tra! concluzia ca aceasta corelatie atesta o le!atura cauzala intre saracie si delicventa"Nu isi propun sa e/plice devianta direct prin ine!alitate sociala$ci prin consecintele pe care ea le induce asupra anticiparii viitorului propriu de catre acesti indivizi aflati in afara iscarii sociale" +e.a lun!ul ti pului s.a pus din ce in ce ai ult accent pe rolul nor ei in societate si influenta ei asupra individului"Mic6el Foucault este unul dintre cei$pentru care o inlocuire a le!ii cu nor a sta(ileste un nou re!i de putere (azat pe utilizarea criteriilor de rationalitate care )ustifica pro!resele cunoasterii o(iective in le!atura cu fiinta o eneasca si co porta entele sale"Astfel apare un nou tip de suprave!6ere institutionala care are rolul de a indrepta vietile care se a(at de la ordinea sta(ilita a lucrurilor sau care sunt (anuite ca o vor face"Foucaul a)un!e sa conceapa transfor area societatii disciplinare in societate nor alizatoare" #e cand Foucault incearca sa sta(ileasca !enealo!ia societatii nor ative$Ro(ert Castel se straduieste sa descrie natura raporturilor de do inatie care prevaleaza aici"Castel ia in considerare foarte rar raporturile care ii lea!a pe clientii institutiilor de control social de practicienii care se ocupa de ei sau contradictiile care se ivesc in procedurile de luare in in!ri)ire$c6iar conflictele care opun diversele institutii sau diversii profesionisti care tre(uie sa indeplineasca aceeasi isiune" Analizele lui GacHues +onzelot co pleteaza lucrarile lui Foucault si lui Castel"Cei trei apara aceeasi teorie,devianta nu e/ista in afara practicilor de control social care o definesc si o repri a"+in acest punct de vedere anor alitatea unei conduite este produsul institutiilor care au pri it andatul de a o trata$si nu o atitudine (la a(ila care ar fi efectul unor cauze sociale inventariate si asura(ile" Fie ca devianta provine dintr.o incalcare a le!alitatii$fie dintr.un atentat la (unele oravuri$ea pare sa fie in a)oritatea cazurilor opera unor persoane provenite din paturile inferioare ale societatii"Cri inolo!ia si sociolo!ia de inspiratie ar/ista are isiunea de a e/plica ecanis ele care confera acest aspect apparent i placa(il distri(utiei sociale a delicventei"A fost deci avansata o ipoteza$si anu e devianta este o for a de descalificare care )ustifica practicile ce doresc sa ;civilizeze<$sa oralizeze sau sa repri e clasele do inante" Go6n Ha!an$A"Gillis$Go6n Si pson 0192=5 incearca sa e/plice structura de clasa a delicventei $ plecand de la o varia(ila$dupa parerea lor$prea ne!li)ata,se/ul " Ha!an$Gillis si Si pson o(serva ca delicventa este un feno en esential ente asculin"La capatul anc6etei lor tra! concluzia ca relatia cu cri inalitatea$privita aici su( aspectul distri(utiei sale se/uale$reflecta (ine efectele diviziunii in clase" Mai tarziu ori!inea feno enului nu ai este de aceeasi natura$ea nu se ai !aseste in ordinea econo ica a do inatiei$ci in anierele de a concepe do eniul politicului si ad inistrarea afacerilor pu(lice" #artea a treia a lucrarii denu ita TE#RII C#M&RE'ENSIVE A$E DEVIANTEIconsta in e/plicarea ratiunilor care ordoneaza desfasurarea unor activitati sociale si aceste ratiuni tre(uie !asite printr.o du(la analiza,cea a sensului pe

ISMAIL GHIULFER AYSUN

care indivizii il atri(iue actiunii lor sau a altora si cea a tipului de activitate in al carui cadru se inscriu aceste atri(utii"% teorie co pre6ensiva nu se li iteaza la relatarea co entariilor indivizilor in le!atura cu ceea ce fac"Ea renunta la a (itia de a e/plica cauza conduitelor u ane$deorece o su(stituie cu o interpretare cauzala a otivelor pe care le pute invoca pentru a e/plica o actvitate sociala" In lucrarea sa$Cillia -6o as considera fa ilia si co unitatea doua !rupuri pri are care odeleaza atitudinile unui individ inculcandu.i un siste de valori definit"#e asura ce contactele cu un univers e/terior se ultiplica$aspiratiile individuale se transfor a ceea ce provoaca dezor!anizarea !rupurilor pri are"+esi el ad ite in teorie principiul iscarii de dezor!anizare.reor!anizare careia i se supune orice !rup pri ar$-6o as nu reuseste sa.i accepte total consecintele$adica faptele de devianta care rezulta din inadaptarea provizorie a indivizilor prinsi intre siste e de valori concurente" -6o as oscileaza in per anenta intre recunoasterea evolutiei sociale si conda narea efectelor sale vata atoare asupra individuluiFdevianta care spune el se naste inevita(il din sc6i (area sociala sau ai e/act din decala)ul intre siste ele de valori pe care le induce ea" % pri a teorie asupra deviantei ca invatare este cea pe care o propune in 19>9 un sociolo! din Scoala de la C6ica!o$Ed8in Sut6erland"-eoria sa se inscrie intr.o perspectiva de analiza a interactiunii"Ea ad ite ideea confor careia conduitele individuale depind de reactiile celorlalti si cer in consecinta o activitate de interpretare"Conceptia sa sociolo!ica asupra deviantei inte eiaza posi(ilitatea de a re edia delicventa,pentru a preveni destinul cri inal$ar fi suficient sa influenta conditiile care favorizeaza sau defavorizeaza contactul indivizilor cu conceptii ne!ative asupra le!alitatii in vi!oare"+in aceasta teorie a asocierii diferentiare se desprinde ur atoarea concluzie, delicventii respecta aceleasi valori ca si oa enii nor ali dar nu le aplica in acelasi fel" % alta teorie este cea a ano iei for ulata de Ro(ert Merton 019:=5 avand drept suport interpretarea ori!inala a notiunii de ano ie a lui +urB6ei "#entru a construi teoria ano ica a deviantei$Merton distin!e doua ele ente constitutive a ceea ce el nu este structura sociala,o serie de aspiratii pe care fiecare e (ru al unui !rup social ar tre(ui sa o ur areasca si o serie de procedee accepta(ile pentru a o(tine ceea ce doreste"-inand cont de faptul ca for ele deviante de adaptare sunt cel ai des intalnite printre cei care apartin celor ai dez ostenite !rupuri sociale$el propune o e/plicatie prin care de onstreaza ca saracia difera de la o tara la alta si ca influenteaza in od diferit activitatile individului"Se poate afir a ca in descrierea ori!inii deviantei propusa de Merton$ano ia este considerata drept cauza aparitiei o(isnuintelor care contravin oralei ad ise si in consecinta$cauza evolutiei conduitelor anor ale" Critica scoate la iveala unele lacune$cu ca teoria lui Merton ad ite doua afir atii pe care ai ult le postuleaza decat le )ustifica,devianta se naste dintr.o ruptura intre scopuri si i)loace si un individ poate trece de la un od de adaptare la altul"+in dorinta de a inte eia sau de a contesta validitatea acestor afir atii s.au dezvoltat doua

ISMAIL GHIULFER AYSUN

directii de cercetare,pe de o parte descrierea su(.culturilor deviante si$pe de alta parte$analiza proprietatilor re!latoare inerente actului deviant atunci cand el face o(iectul unei etic6etari oficiale" In ceea ce priveste o pri a directie in interpretarea lui Co6en019==5 su(.cultura dese neaza faptul ca un ansa (lu de indivizi i partaseste o aceeasi lu e de valori$care odeleaza nor ele care per it interpretarea lucrurilor si instaurarea intre ei a co unicarii ce asi!ura (una desfasurare a interactiunii"#entru el su(.cultura delicventa proprie (andelor de tineri prezinta trei caracteristici esentiale,este neutilitara$rau intentionata si ne!ativa"Avansand teza su(.culturii$ad ite ca diferite lu i ale valorilor coe/ista in sanul aceleeasi societati si ca nor ele de conduita specifice fiecareia pot$eventual$intra in conflict"#entru acesta su(.cultura nu este o lu e autono a$ci un siste de valori care participa din plin la siste ul ai !eneral al societatii !lo(ale" -eza su(.cultarii nu se inscrie nici in perspectiva culturalis ului$nici in cea a unei teorii a invatarii in !enul lui Sut6erland"Ea decur!e dintr.o conceptie functionalista a interactiunii si are drept scop a eliorarea teoriei tensiunii e/pusa de Merton" Introducand notiunea de ocazie in teoria ano ica a deviantei$Clo8ard considera ca devianta tre(iue conceputa ca un ansa (lu de practici or!anizate$diri)ate de un siste de valori care i pune respectarea unor nor e de conduita specifice"Se contureaza ai ulte tipolo!ii de su(.culturi si anu e su(.cultura ;cri inala<$su(.cultura ;conflictuala< si su(.cultura de evaziune 0Clo8ard si %6lin5"-ot ei introduc notiunea de ; i)loace ile!iti e<$ei co pleteaza inventarul odurilor de adaptare deviante si i (unatatesc astfel tipolo!ia lui Merton"+e ase enea ei propun notiunea de ;structura a ocaziilor<prin care se tine cont de conditiile practice care favorizeaza co iterea actelor de delicventa" In acest sens$contri(utia lui Clo8ard si %6lin la sociolo!ia deviantei depaseste si pla reasezare a teoriei ano iei lui Merton"Contri(utia lor le!iti eaza o perspectiva analitica al carei succes este conte poran cu activitatea lor$ca si cu aceea a lui Co6en,teoria rolurilor" % alta teorie este cea a etic6etarii care poate fi conceputa fie ca un rit ce confir a de!radarea statutului individului reafir and frontierele sociale si orale ale unui !rup$fie ca adoptarea unui rol social prin invatarea unor re!uli proprii unui ediu inc6is$fie ca o entul inau!ural al unei redefiniri a identitatii sociale a individului$fie ca o procedura care participa la or!anizarea sociala a unei activitati de control social" In !eneral individul este perceput asa cu se prezinta el$in i pre)urarile vietii cotidiene$ indeplinind un rol"Societatea inceteaza sa ai fie o entitate dotata cu o vointa care se i pune in od ecanic$si anu e nor ele dupa care individul isi !6ideaza actiunea sunt acelea care definesc$in aniera apro/i ativa$ce ar tre(ui sa faca el cand este intr.o situatie particulara" Cel care sta(ileste o distinctie intre statut si rol este Ralp6 Linton"Acesta considera ca statutul dese neaza ansa (lul drepturilor si datoriilor le!ate in od structural de o

ISMAIL GHIULFER AYSUN

pozitie institutionalizata intr.un siste social$iar rolul dese neaza tipul de conduita pe care ar tre(ui sa.l adopte individul care pune in practica aceste drepturi si datorii" In le!atura cu notiunea de rol Nadel si Goff an prezinta ar!u ente concordante care per it ela(orarea a doua principii de etoda$care vor ocupa un rol deter inant in sociolo!ia actiunii, 15 rolul este un ansa (lu de re!uli practice care pot fi invatate si aplicateF 35 acesta invatare nu este scutita de ec6ivocuri$intrucat daca un rol este un persona) interpretat$in aceeasi asura este un persona) in fata caruia se poate interpreta"Aceste principii au fost aplicate de teoreticienii etic6etarii in a(ordarea deviantei$considerand pe cel care co ite o infractiune drept un individ care indeplineste un rol si il indeplineste in od adecvat" Ed8in Le ert lanseaza ideea ca un act nu devine o incalcare decat atunci cand face o(iectul unei etic6etari" Ho8ard *ecBer este cel care er!e pe calea teoriei desc6isa de Le ert dand definitia deviantei pornind de la distinctia intre devianta pri ara si devianta secundara"*ecBer ia in considerare o entul in care sc6i (area se realizeaza si incearca sa e/plice operatia pe care o i plica"Aceasta preocupare il face sa afir e ca etic6etarea deviantului rezulta din )udecata care transfor a un act oarecare in infractiune"In final *ecBer incearca sa rea(iliteze deviantul prezentandu.l ca pe un individ o(isnuit$dotat cu orala$vointa si intuitie$insa el nu reuseste sa repuna su( se nul intre(arii definitia nor alitatii continuta i plicit in ideea de confor itate" In incercarea de a califica un act drept deviant$Goff an este de accord ca un act este calificat drept deviant i ediat ce incalca o nor a$adau!and faptul ca nor ele nu sunt toate la fel"Goff an ne invita sa renunta la aplicarea ecanica a notiunii de devianta unor !rupuri sociale care s.ar afla in situatia de a suferi c6inurile ostracis ului$ale e/cluderii sau ale ar!inalitatii"El afir a ca din punct de vedere analitic ar fi ai corect sa considera ca nu e/ista devianti si ca anu ite tipuri de indivizi sunt pusi in situatia de a poseda un sti! at ai ult sau ai putin vizi(il$de a avea ai ulte sau ai putine posi(ilitati sociale de a controla o infor atie discreditanta" In teoria etic6etarii un individ nu devine deviant decat atunci cand infractiunea sa este oficial recunoscuta ca atare$adica atunci cand co iterea unui act face o(iectul unei sanctiuni represive"-eoriile etic6etarii anifesta o anu ita reticenta fata da utilitatea notiunii de identitate"#entru ca devianta sa fie considerata un atri(ut per anent al individului$pentru ca ea sa se transfor e in statut de deviant ar tre(ui ca ansa (lul de etode disponi(ile sa fi fost de)a epuizate$ca reparatiile i a!ina(ile sa fi fost de)e respinse$ca re!retele sale sa nu ai fie accepta(ile" In conceptia clasica a etic6etarii$infractiunea este un co porta ent care provoaca o reactie sociala care il califica ca atare"Aaron Cicourel incearca sa e/plice variatia ratei cri inalitatii0intr.o pri a faza5si a)un!and la concluzia ca disparitatea ratelor delicventei )uvenile depinde de diferenta odalitatilor de or!anizare a activitatii represive"

ISMAIL GHIULFER AYSUN

Asociere diferentiala$ano ie$su(.cultura$etic6etare si constructie sociala sunt cele cinci teorii co pre6ensive ale deviantei care ur aresc sa e/plice ceea ce evidentiaza ur arile nor ale de cele patolo!ice" #artea a patra intitulata RATI#NA$ITATEA DEVIANTU$UIco pleteaza teoriile cauzale si cele co pre6ensive$incercandu.se o analiza corecta a feno enului de(ianta) #entru sociolo!$devianta nu este soarta unui individ$ci a unui ansa (lu de persoane puse in aceeasi situatie"Aceasta situatie poate fi conceputa static si dina ic" A considera ca to/ico ania este un od de viata care cere o an!a)are deli(erate din partea celui care participa la el contrazice ideea ca dro!atul este acea fiinta posedata de produsul sau$o(li!atoriu desocializata$traind ar!inal$destinat ile!alitatii si cri ei$pentru a.si satisface cu orice pret nevoia irepresi(ila de produse to/ice inainte de a deveni inelucta(il un decazut" +aca devianta$deci to/ico ania poate fi considerata ca o viata colectiva$ orala deviantului$ deci cea a to/ico anului$tre(uie conceputa ca fiind raportul care il intretine cu ansa (lul re!ulilor instituite$ordonand relatiile sale cu altii$in si dincolo de aceasta viata sociala"+atele aduse de analizele sociolo!ice per it afir area ca un raport de aceasta natura se desface rar" #rivind to/ico ania ca un od de viata$sociolo!ia deviantei revizuieste teze iresponsa(ilitatii esentiale a dro!atului"Ea postuleaza la fel ca orice deviant$to/ico anul este o fiinta rationala$c6iar su( influenta produselor psi6otrope$el reusind in od constant sa actioneze supunandu.se unor re!uli de cooperare si intercopre6ensiune" Efortul principal al sociolo!iei deviantei consta in eli(erarea de su( tutela ideii ca orice lezare a ordinii le!iti e ar fi un feno en patolo!ic caruia ar tre(ui sa.i e/plice cauzele"Atunci cand a(ordeaza devianta ca o practica si ad ite rationalitatea deviantului$sociolo!ul doreste sa ia in serios e/plicatiile pe care le furnizeaza cei ce se dedau unor acte repro(a(ile din punct de vedere le!al"Astfel$el acrediteaza ideea ca a co ite un delict este o actiune care poate fi inteleasa avand ca scop definit folosirea i)loacelor ai potrivite pentru a atin!e un o(iectiv in le!atura cu care tre(uie sa suspende orice evaluare nor ativa" GarE *ecBer considera infractiunea ca fiind ansa (lul conduitelor ile!ale"#entru el cresterea costurilor dezavanta)elor unei activitati ile!ale$adica !radul inalt de pro(a(ilitate de a fi arestat si )udecat$influenteaza preferintele individuale ale delicventului$facandu.l sa.si revizuiasca optiunea pentru ocupatie$cri a$ale carei (eneficii se icsoreaza" Costurile infractiunilor se i part in doua cate!orii$cele le!ate de cri a si cele care decur! din repri area sa"*ecBer concluzioneaza ca pentru a deter ina in od opti i)loacele de lupta i potriva cri ei$tre(uie construit un odel al relatiilor co porta etale care se !asesc in spatele costurilor" Mic6ael +avis contrazice teoria lui *ecBer$acesta propunand sa se ia in calcul ti pul ca varia(ila ce influenteaza ale!erea individului in favoarea cri ei"Acesta afir a ca delicventul isi cunoaste interesul$stie sa.l calculeze si il ur areste in od rational"

ISMAIL GHIULFER AYSUN

Sociolo!ia deviantei furnizeaza ar!u ente solide pentru a sustine ca nu se poate inlocui sociolo!ia actiunii cu analiza econo ica" #artea a cincea prezinta # ANUMITA IDEE DES&RE N#RMA$ITATE) Cand este !andita in raport cu socializarea$notiunea de devianta dese neaza anu ite roluri a caror indeplinire prezinta o a enitare pentru ordinea sociala$in asura in care practicile care le sunt asociate incalca asteptarile cele ai !enerale ale a)oritatii e (rilor unei societati"Acest tip de devianta poate duce$atunci cand rolurile respective sunt suficient de institutionalizate la desocializarea celor care le asu a"Fi/area unui ansa (lu de indivizi intr.o conditie ar!inala transfor a natura feno enului,caracterul pu(lic si per anent al incalcarii nor elor ad ise de colectivitate da deviantei aspectul unui conflict ireducti(il"Conflictul se poate dezvolta diferit$dupa cu !rupul ar!inalizat contesta in od desc6is otivele ar!inalizarii sale sau isi anifesa indiferenta fata de e/cluderea al carei o(iect este"In asura in care se ad ite ca oricine poate interveni in procesul interactiunii folosind aceleasi varia(ile de confi!uratie$devine nepotrivit sa )udeca actiunea individului dupa criteriile de confor itate sau neconfor itate" #arsons considera ca socializarea si interactiunea se i (ina perfect,socializarea$i punand otivatia de a actiona respectand nor ele de conduita$per ite interactiunii sa se instaureze si sa se inc6eie fara pro(le e a)ore" Avand in vedere faptul ca interpretarea e un feno en pu(lic$adica nu se realizeaza in profunzi ile interioritatii$ci se indeplineste direct in sc6i (uri$Goff an afir a despre confor itatea unei conduite ca este i ediat si constant evaluate si ca aceasta evaluare participa la desfasurarea insasi a actiunii"+in acesta perspectiva$a intele!e actiunile unui individ e o activitate care i plica o )udecata ce sta(ileste un raport intre un act o(servat si persoana care il co ite"In acceptia lui Goff an notiunea de responsa(ilitate dese neaza ansa (lul o(li!atiilor pe care oricine le poate esti a si ca interlocutorul are intentia si capacitatea sa le respecte"Goff an a)un!e la concluzia ca descrierea o(iectiva a faptelor nu e suficienta pentru a dese na infractiunea" +evianta unui act este sta(ilita invaria(il de sanctiunea pe care el o provoaca si aceasta ia diferite for e,rituala$penala$difuza$etc" Sociolo!ii considera in !eneral devianta drept o a(atere a carei natura poate fi sta(ilita nu ai in virtutea unei anu ite definitii a confor itatii"Fie ca adopta odelul nor ativ$fie pe cel interpretativ analiza sociolo!ica concepe rareori raportul dintre devianta si confor itate in ter enii unei separari clare" Sociolo!ia a produs o constatare,distinctia dintre actul deviant si cel confor nu este niciodata fi/a"%rice )udecata este in functie de infor atiile de care se dispune in privinta a ceea ce se )udeca" In finalul lucrarii se concluzioneaza ca sociolo!ia deviantei nu poate pretinde sa furnizeze o e/plicatie a feno enului infractiunii sau o descriere definitiva a anor alitatii"

1@