Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AUTOR : Rosa Martinsa *, Inês Bonitoa , Ana Andradea , Carlos Albuquerquea , Claudia Chavesa
SURSA: titlu revista/ Procedia - Social and Behavioral Sciences 171 ( 2015), pag 121 – 125
nr. / an apariție : https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042815001275
D DETALIERE
CRITERII DE EVALUARE A
I. EVALUAREA SECȚIUNII INTRODUCTIVE
I.1. Este clar care este problema (tema Tema acestui studiu este impactul pe care îl are autismul
specifică) investigată în studiu? asupra părinților și a surorilor/fraților copilului diagnosticat cu
D
această formă de tulburare.
A
I.5. Sunt prezentate obiectivele de DA Aceste studiu dorește să evalueze calitatea vieții a
cercetare? copiilor/adoleșcenților care au în familie un frate/soră
diagnosticat/ă cu autism; să descopere care este opinia
acestora despre impactul pe care îl are autismul asupra
familiei lor și care este asocierea între variabilele
sociodemografice și opinia lor privind impactul autismului
asupra familiei și a calității vieții participanților.
II.1. Este prezentată compoziția DA Acest eșantion este format din 68 adolescenți, frați ai
eșantionului? persoanelor cu autism. Dintre care 40 au fost de origine
feminina iar 28 de origine masculină.
II.2. Este precizat modul în care a fost DA Aceștia au fost selectați prin intermediul Asociației
selectat eșantionul? portugheze pentru tulburări de dezvoltare și autism din
orașul Viseu, Portugalia.
II.3. Sunt precizate instrumentele DA
Datele au fost prelucrate utilizând Pachetul Statistic
utilizate în cercetare? pentru Științele Sociale versiunea 17.0 pentru Windows cu
măsuri descriptive și teste parametrice și neparametrice.
II.4. Sunt prezentate ipotezele de DA S-a plecat de la premisa că familia este un grup social
cercetare? primar, care joacă un rol determinant în formarea și
dezvoltarea individuală cât și în domeniul afectiv, cognitiv și
psihologic. Cu toate acestea, întregul ciclu al familiei se
schimbă atunci când un copil se naște cu un handicap.
Astfel, aceștia sunt nevoiți să se rearanjeze, să adauge noi
așteptări și să creeze noi realități.
III. EVALUAREA
REZULTATELOR
III.1. Sunt prezentați indicatorii DA 35,3 – din al treilea ciclu școlar
statistici corespunzători tehnicii 23,5% - cei în școala gimnazială
statistice prezentate?
17,6%- din primul ciclu școlar
2
D DETALIERE
CRITERII DE EVALUARE A
-Universitate
5,9%- al doilea ciclu școlar
Dintre aceștia: 90,9% -au frați
35,7%- au surori
29,1%- se referă la integrarea bunicii în casa
lor
Calitatea vieții: 175,52 de puncte
Deviația standardă: 31,2 (M=67,51; Sd=12,0)
III.2. Indicatorii statistici sunt însoțiți DA Calitatea vieții a fost evaluată printr-o scală ce include
de scurte explicații descriptive 52 de itemi care poate să se întindă pornind de la 52 de
pentru a facilita înțelegerea puncte până la 260.
rezultatelor obținute?
III.3. Sunt prezentate rezultatele DA Rezultatele obținute sunt prezentate cu ajutorul
obținute? indicatorilor statistici.
III.4. Graficele și tabelele sunt D În urma tabelului prezentat, putem observa că valorile
prezentate? A cele mai înalte sunt poziționate în funcție de provocări,
problemele economice și de starea generală de umor. Iar
valorile scăzute sunt cele care corespund timpului liber,
prietenilor și a mediului școlar.
3
D DETALIERE
CRITERII DE EVALUARE A
introductivă? acestea având propriul său rol în influențarea existenței lor.
IV.4. Sunt prezentate sugestii pentru DA În urma rezultatelor, acest studiu ne invită să reflectăm
cercetările viitoare? noi strategii care permit o mai bună înțelegere, facilitând
stabilirea formării de programe de intervenție
informațională, menite să promoveze calitatea vieții a
acestor subiecți.
IV.5. Sunt prezentate limitele DA Este un studiu non-experimental, descriptiv și
studiului respectiv? corelațional care a folosit o metodologie cantitativă