ANALIZA CRITICĂ A UNUI ARTICOL

LECT. DR. CLAUDIA BORCA |EDUCAȚIA COPIILOR SUPRADOTAȚI|

NUME STUDENT :

TITLU ARTICOL : Analysis of the emotion of fear in gifted children and its use in teaching practice

AUTOR : Eva Machůa , Dominika Morysová.

SURSA: titlu revista/ Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volume 217,
nr. / an apariție : 5 February 2016, Pages 222-228

CRITERII DE EVALUARE
I. EVALUAREA SECȚIUNII INTRODUCTIVE
I.1. Este clar care este problema (tema
specifică) investigată în studiu?
D DETALIERE
A
 Scopul cercetării este de a determina nivelul de frică a
copiilor supradotați în comparație cu copiii din populația
normală.

I.2. Se precizează de ce este importantă
studierea problemei?
 Acest studiu este relevant, deoarece este important să
cunoaștem nivelul de frică a copiilor supradotați față de cei
tipici pentru o mai bună adaptare a practicii educaționale.
Astfel, scopul nu este să-i scape de teamă pe copii sau să o
suporte, ci să-i învețe să-și accepte temerile în mod rezonabil.
Pe lângă mediul familial, școala poate avea succes în
îndrumarea temerilor copiilor.

I.3. Este prezentată o sinteză scurtă a
cercetărilor anterioare relevante
pentru problema aleasă?
 Publicațiile anterioare pe această temă descriu copiii
supradotați ca indivizi cu niveluri crescute de temeri asociate în
mod special cu școala, cum ar fi teama de eșec, manifestarea
propriilor abilități în lumea reală, teama de asumare a riscurilor,
luarea deciziilor și teama de neacceptare de către colegii lor.
(Senior, 2014).
- Un studiu realizat de J. Derevensky și E. B. Coleman
(1989) au susținut că copiii înzestrați cu vârste cuprinse între 8
și 13 ani au prezentat niveluri dominante de frică în comparație
cu grupul de control. În ansamblu, au descoperit un nivel mai
ridicat al tuturor temerilor la copiii supradotați, cu o diferență
semnificativă în teama de război nuclear și alte probleme
globale, pe motiv că aceștia posedă cunoștințe numeroase și au
capacitatea de a vedea consecințele etc.

CRITERII DE EVALUARE
D DETALIERE
A
- Cercetări efectuate de J. G. Tippey și J. J. Burnham
(2009) în frică copiilor supradotați cu vârsta cuprinsă între 7 și
10 ani. Ei au explorat frica de moarte și de situațiile care pun
viața în pericol, teama de temerile necunoscute, sociale și
școlare, teama de animale și teama de procedurile medicale.
- Portešová, Konečná, Budíková și Koutková (2008) au
constatat că dezvoltarea cognitivă accelerată și accesul mai
mare la informații determină apariția temeri globale (spațiu sau
dezastre naturale) la început mai devreme și cu o intensitate
mai mare.
- Aceste rezultate, care exprimă IPOTEZA că copiii
înzestrați se confruntă cu niveluri mai ridicate ale anumitor
tipuri de frică specifice, sunt rezumate de E. Gullone (2004)
după cum urmează - cu cât copiii știu mai mult, cu atât înțeleg
mai mult și au motive să le fie frică.
- Există totuși un alt grup de autori (de exemplu, Carlson,
Hatfield, 1992; Praško, 2005) care explică reacția emoțională
a fricii prin adecvarea cu care se interpretează o situație.
Conform acestui principiu, o analiză incorectă și o evaluare
subiectivă a unei situații vor da naștere la un nivel
disproporționat al fricii. Aceasta înseamnă că, dacă un individ
crede că are informații și capacități adecvate de a face față unei
situații, pericolul poate fi confruntat și nu mai pare să
reprezinte o astfel de amenințare. Această teorie conduce astfel
la IPOTEZA OPUSĂ, adică nivelul de frică al elevilor
supradotați ar trebui să fie mai mic decât media populație.

I.4. Sunt definite conceptual constructele 

relevante? Frica = este un aspect fundamental al ființei umane și
influențează dezvoltarea noastră emoțională și socială.
= este partenerul nostru natural în toată viața noastră.
= este una dintre emoțiile fundamentale umane și
acționează ca un corector natural care ne avertizează
împotriva situațiilor periculoase care ar putea dăuna
sau, în cazuri extreme, ne vor ucide.
Frica - apare în situații care sunt importante pentru individ.
Individul răspunde la astfel de situații cu anumite modificări în
Comportament. (Herbert, 2004) Emoția fricii din copilărie
implică o gamă largă de factori care o susțin. Aceștia sunt
factori interni, cum ar fi personalitatea copilului,
temperamentul și procesele cognitive, în timp ce factorii externi
includ mediul familial și calitatea relațiilor părintești, școala și

2

CRITERII DE EVALUARE
I.5. Sunt prezentate obiectivele de
cercetare?
II. EVALUAREA METODOLOGIEI
II.1. Este prezentată compoziția
eșantionului?
II.2. Este precizat modul în care a fost
selectat eșantionul?
D DETALIERE
A
mediul înconjurător și contextul socio-cultural mai larg
(Michalčáková, 2007).
Copiii supradotați = se caracterizează prin dezvoltarea
tipică cognitivă și, de asemenea, socio-emoțională.
 În ceea ce privește caracteristicile cognitive (Hertzog,
2008), merită menționați factori cum ar fi curiozitatea
intensă, gândirea abstractă, abilitatea de a transfera
cunoștințe, creativitatea, generarea ideilor originale,
memoria excelentă, interesul în subiectele filosofice.
 Dintre caracteristicile socio-emoționale descrise de T.
L. Gross (2011), acestea includ dezvoltarea asincronă
a personalitate (discrepanța dintre nivelul inteligenței
și aspecte precum dezvoltarea motorică, verbală și
socio-emoțională), perfecționismul, sensibilitatea
emoțională, multipotențialitatea, intensitatea și
profunzimea experienței.

O1- Să determine nivelul general al fricii și temerile cele mai
îngrijorate și cele mai puțin îngrijorate, conform
declarațiilor individuale din chestionar.
O2 - Să determine nivelul general al fricii în ceea ce privește
tipurile individuale de frică (factori).
O3 – Să determine dacă există o diferență între nivelul fricii în
ceea ce privește factorii individuali din grupul observat și
grupul de control.
O4- Să determine diferența dintre nivelul de frică a fetelor
supradotate și băieților din grupul de studiu.
 Eșantionul de cercetare a constat din 341 de copii cu vârsta
cuprinsă între 8 și 12 ani (vârsta medie de 9,85 ani). Eșantionul
a fost împărțit într-un grup de supraveghere și un grup de
control. Grupul de anchetă a cuprins așa-numiții copii
supradotați, membri ai Mensa Copiilor din Republica Cehă.
 Prin aplicarea testului Mensa IQ folosit pentru a identifica
aptitudinea, cu un rezultat mai mare de 130 de puncte, ceea ce
corespunde unui nivel de inteligență deținut de cca. 2% din
populație. Sondajul grupului conținea un număr total de 130 de
copii supradotați din toată Republica Cehă (82 băieți, 48 fete).
Grupul de control a cuprins un total de 211 copii (95 băieți,
116 fete). Aceștia erau copii care frecventau școala elementară
3

CRITERII DE EVALUARE
II.3. Sunt precizate instrumentele utilizate
în cercetare?
II.4. Sunt prezentate ipotezele de
cercetare?
III. EVALUAREA REZULTATELOR
III.1. Sunt prezentați indicatorii
statistici corespunzători tehnicii
statistice prezentate?
D DETALIERE
A
obișnuită, fără programe specializate pentru copiii supradotați
și care nu au fost încă supuși niciunei forme de diagnosticare a
aptitudinilor.
Datele pentru ambele grupuri au fost colectate în aceleași
regiuni ale Republicii Cehe, în mai și iunie 2015.
 Un test Mensa IQ a fost folosit pentru a identifica
aptitudinea, cu un rezultat mai mare de 130 de puncte, ceea ce
corespunde unui nivel de inteligență deținut de cca. 2% din
populație. Acesta este un test de grup non-verbal bazat pe
teoria inteligenței Stanford - Binet Scale și Cattell, adaptată
pentru scopuri de screening. Copiii au fost, de asemenea,
abordați pentru a completa chestionarul prin liderii activităților
de petrecere a timpului liber și școlile specializate înființate de
Mensa.
Tehnica utilizată în cadrul acestei cercetări a implicat un
chestionar special care cuprinde declarații despre forme de
frică pe care copiii le-au evaluat pe o scară de la 1 la 7, cu 1
înțeles în dezacord și 7 în sensul total de acord. Declarațiile au
provenit din rezultatele unei sonde de cercetare specializate
orientate spre calitate (Machů, 2013), al cărei scop a fost stabili
ce concept de frică apar la copiii supradotați și alți copii.
 Ipoteza H1: Copiii din grupul de studiu (copii
supradotați) declară un nivel mai înalt de teamă decât
copiii din grupul de control.
Ipoteza H2: În general, băieții supradotați declară un
nivel mai scăzut de teamă decât fetele supradotate.
 Evaluările tuturor copiilor pentru aceste afirmații au fost
apoi supuse unei analize factoriale, pe baza căreia am fost
selectate 31 de declarații structurate în cinci elemente: F1 - F5
(F1 -Familia mea; F2- Probleme globale și boală; F3-
Rezultatele școlare; F4- Pierderea prietenilor; F5- Fobii).
Variația totală a chestionarului este de 51,54%. Conform
alpha al lui Cronbach, fiabilitatea factorilor individuali din
chestionar este următoarea: F1 = 0,81, F2 = 0,82, F3 = 0,80, F4
= 0,82, F5 = 0,68. Chestionarul în ansamblu prezintă un nivel
ridicat de fiabilitate, cu 0,91.
Testul T în testarea ipotezei, care a confirmat o diferență
statistic semnificativă în nivelul general al fricii, cu un nivel de
4
 D DETALIERE
CRITERII DE EVALUARE A
semnificație de 0,001. Pentru ipoteza a doua diferența a fost
confirmată la un nivel de semnificație de 0,05.
III.2. Indicatorii statistici sunt însoțiți de  Sunt explicați toți indicatorii statistici.
scurte explicații descriptive pentru a
facilita înțelegerea rezultatelor
obținute?
III.3. Sunt prezentate rezultatele  În primul rând, s-a determinat nivelul general al fricii, care
obținute? era de 3,82, ceea ce a fost un rezultat ușor peste medie în
comparație cu toate răspunsurile evaluate pe o scară de la 1 la
7. Prin urmare, în legătură cu această tehnică de cercetare
temerile chestionate la toți copiii sunt puțin peste medie.
Cât privește temerilor individuale, în ambele grupuri în
cauză, primele patru temeri erau teama de război și terorism,
teama de boală sau moartea unui apropiat și teama de epidemii.
În schimb, temerile cele mai puțin îngrijorate erau teama de
aeronave și de zbor, de medici și de furtuni.. S-a constatat că
ambele grupuri au declarat o scară aproape identică a factorilor
în ceea ce privește nivelul de frică individuală. Cu toate
acestea, am constatat că nivelul de frică este diferit în ceea ce
privește factorii individuali.
Copiii talentați au declarat un nivel mai scăzut de frică în
factorii F1 - Familia mea, F3 - Rezultatele la școală F4 -
Pierderea prietenilor și F5 - Fobia. Aceleași niveluri de frică la
copiii din grupul de control și, de asemenea, cele mai temute
tipuri de frică au fost F2 - Probleme globale și boli.
Nu în ultimul rând, s-au concentrat doar pe grupul de copii
talentați și am determinat diferența dintre frica fetelor și
băieților înzestrați. În ansamblu, băieții supradotați au declarat
un nivel mai scăzut de teamă decât fetele supradotate. În ceea
ce privește factorii individuali ai chestionarului, băieții au
declarat un nivel mai scăzut de frică pentru factorii F1 - Familia
mea și F5 - Fobia.
Prin urmare, s-a dezvăluit că temerile la copiii
supradotați sunt mai puțin intense decât temerile la copii din
populația normală.

III.4. Graficele și tabelele sunt  Sunt prezente grafice pentru fiecare ipoteză amintită mai sus.
prezentate?
IV. EVALUAREA DISCUȚIILOR
IV.1. Sunt prezentate pe scurt ipotezele  Rezultate obținute sunt amintite mai sus. Cu toate acestea,

5

CRITERII DE EVALUARE
și rezultatele obținute
IV.2. Este oferită o explicație pentru
rezultatele obținute?
IV.3. Se leagă aceste explicații de teoria
prezentată în partea introductivă?
D DETALIERE
A
în concordanță cu alte studii (Tippey & Burnham, 2009;
Portešová & col., 2008), constatăm că ceea ce se tem cel mai
mult copiii supradotați sunt probleme globale, deși este
important de menționat că această teamă este evaluată la fel de
copiii din populația normală.
 Rezultatele cercetării ar putea fi, de asemenea, influențate
de utilizarea chestionarului și de alegerea afirmațiilor despre
frică.
Chestionarul s-a concentrat doar pe temerile selectate, cu
care copiii ar putea să nu intre în contact neapărat în viața lor,
iar criteriul pentru răspunsul lor a fost mai degrabă o reacție
afectivă imediată la afirmație. Chestionarul a explorat astfel
ierarhia fricii la copii, nu existența în lumea reală a acestor
temeri.
 În acest caz, aceștia sunt de acord cu teoria descrisă
(Carlson, Hatfield, 1992), în care frica este eliminată de faptul
că copiii supradotați au informații adecvate despre
amenințările viitoare și, astfel, consideră situația ca fiind mai
puțin periculoasă.
Sfaturi care sunt în concordanță cu rezultatele studiului
nostru:
• A devenit mai conștient de caracteristicile și nevoile
copiilor talentați. Profesorii ar trebui să cunoască manifestările
tipice la acești elevi și să fie conștienți de modul în care își pot
determina temerile.
• Determinarea așteptărilor realiste. Elevii trebuie să fie
învățați că talentul nu înseamnă măiestrie instantanee. Profesori
ar trebui să ajute studenții să stabilească așteptări realiste pentru
ei înșiși și să aleagă obiectivele corespunzătoare. Această
nevoie provine în special din perfecționism, care poate fi sursa
mai multor tipuri de stres printre copiii talentați.
• Oferiți oportunități de exprimare a sentimentelor. Elevii
înzestrați trebuie să știe că sentimentele puternice nu sunt
niciodată greșite. O idee bună ar putea fi crearea unui vas de
îngrijorare în care copiii își pot "stoca" grijile.
• Predarea abilităților de rezolvare a problemelor. Predarea
abilităților de rezolvare a problemelor va oferi cursanților
înzestrați cu experiență în rezolvarea stresorilor și anxietăților
de zi cu zi în interiorul și în afara sălii de clasă.
• Învățați diferite filosofii ale vieții. Ar putea ajuta elevii să
6
 D DETALIERE
CRITERII DE EVALUARE A
învețe despre modul în care alți intelectuali au răspuns la aceste
întrebări profunde.

IV.4. Sunt prezentate sugestii pentru x Nu sunt prezentate sugestii pentru cercetările viitoare.
cercetările viitoare?

IV.5. Sunt prezentate limitele studiului  Rezultatele cercetării ar putea fi, de asemenea, influențate
respectiv? de utilizarea chestionarului și de alegerea afirmațiilor despre
frică.
Chestionarul s-a concentrat doar pe temerile selectate, cu
care copiii ar putea să nu intre în contact neapărat în viața lor,
iar criteriul pentru răspunsul lor a fost mai degrabă o reacție
afectivă imediată la afirmație. Chestionarul a explorat astfel
ierarhia fricii la copii, nu existența în lumea reală a acestor
temeri.

IV.6. Sunt precizate concluziile  Frica este un aspect fundamental al ființei umane și
cercetării? influențează dezvoltarea noastră emoțională și socială. Prin
urmare, ar trebui să avem o vedere sceptică a diferitelor metode
care promit să elibereze pe cineva de teamă. Evitarea fricii și
confruntărilor cu temerile omului îi determină pe oameni să
stagneze și să încetinească procesul de dezvoltare. Astfel,
scopul în educarea copiilor nu este să-i scăpăm de teamă sau să
o susținem, ci să-i învățăm să-și accepte temerile în mod
rezonabil. Dincolo de mediul familial, școala este cea care
poate avea succes în îndrumarea temerilor copiilor.