METODE ȘI TEHNICI DE

CERCETARE ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE

Lect. Dr. Andrada Tobias

 Bibliografie:
Bibliografie obligatorie:
Suport de curs: Comșa. M. (2013). Metode și Tehnici de cercetare. Cluj-Napoca:
Universitatea Babeș-Bolyai.
Rotariu, T. și Iluș, P. (2006). Ancheta Sociologică și Sondajul de Opinie. Iași: Polirom.
Babbie, E. (2010). Practica cercetării sociale. Iași: Polirom.

Bibliografie recomandată:
Română:
Chelcea, Septimiu. 2001. Metodologia cercetării sociologice. Bucureşti: Editura Economică.
Chelcea, Septimiu. 2004. Iniţiere în cercetarea sociologică. Bucureşti: Comunicare.ro.
De Singly, Francois. 1998. Chestionarul. În de Singly, Francois; Blanchet, Alain; Gotman,
Anne şi Kaufmann, Jean-Claude. 1998. Ancheta şi metodele ei. Iaşi: Polirom. pp. 17-107.
Mărginean, Ioan. 1999. Proiectarea cercetării sociologice. Iaşi: Polirom.
Moscovici, Serge şi Buschini, Fabrice. 2007. Metodologia ştiinţelor socioumane. Iaşi: Polirom.
Rotariu, Traian. 1991. Curs de metode şi tehnici de cercetare sociologică. Cluj-Napoca: UBB.
Engleză:
Babbie, Earl. 2004. The Practice of Social Research. 10th ed. Wadsworth.
Bryman, Alan. Social Research Methods. 2nd ed. Oxford.
Alston, Margaret şi Bowles, Wend. 2003. Research for Social Workers. 2nd ed. Allen &
Unwin.
 Tematică
Cadre generale ale cercetării sociologice
Cunoașterea socialului.
Calitativ și cantitativ în cercetarea socială
Etapele cercetării sociologice
Măsurarea în sociologie
Metode specifice de culegere a datelor în științele sociale
Ancheta sociologică
Interviul
Observația
Experimentul
Ancheta sociologică
Metoda anchetei. Specific. Tehnici de anchetă
Tipuri de anchetă
Construcția chestionarului. Logica întocmirii chestionarelor
Acurateţea datelor. Erori şi surse de erori în anchete şi sondaje
Eșantionarea
Eşantionarea. Principiile cercetării selective. Problema reprezentativităţii
Reprezentativitatea eşantionului
Tipuri de eşantioane
 Competențe profesionale
Cognitive:
Capacitatea de a prezenta şi descrie principalii paşi ai unui proces de
cercetare;
Capacitatea de a prezenta şi descrie principalele metode şi tehnici
cantitative de cercetare;
Capacitatea de a evalua caracterul ştiinţific al unui demers de
cercetare de tip cantitativ;
Instrumental - aplicative
Capacitatea de a operaţionaliza un concept;
Capacitatea de a transpune un indicator într-o întrebare;
Capacitatea de a realiza un instrument cantitativ de culegere a datelor
(chestionar, grilă de analiză de conţinut; grilă de observaţie);
Capacitatea de a culege date de tip cantitativ folosind instrumente
specifice;
 Competențe transversale
Cognitive:
dobândirea unor informaţii despre cercetări sociale relevante din
diferite domenii de interes personal;
identificarea principalelor surse de informare (baze de date, surse de
articole şi analize, lucrări de specialitate, instituţii şi programe de
cercetare) utile pentru pregătirea generală şi de specialitate;

Instrumental – aplicative:
analiza unor materiale de specialitate;
redactarea unor materiale de specialitate;
utilizarea internetului pentru documentare.
 Obiectivele disciplinei
Cunoaşterea și utilizarea practică a principalelor metode de
cercetare socială.
Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice despre metodele
de cercetare cantitativă a socialului.
Identificarea şi descrierea principalelor elemente ale unui proces
de cercetare în ştiinţele sociale.
Descrierea principalelor metode şi tehnici de cercetare
cantitativă utilizate în ştiinţele sociale.
Capacitatea de a oferi exemple practice ale fiecărei metode şi
tehnici de cercetare învăţate.
Capacitatea de a aplica practic cunoştinţele teoretice relativ la
metode şi tehnici de cercetare.
 Tematica întâlnirii
• Cunoașterea socialului
• Calitativ versus cantitativ în cercetarea socială
• Etapele cercetării sociologice
• Măsurarea în sociologie. Scale de măsură.
 Tema 1.
Probleme generale ale cercetării sociologice.
Cunoașterea socialului
 Două tipuri de interogaţii fundamentale:

Ce se întâmplă? 

De ce se întâmplă? 

Trebuie să fim conştienţi că faptele sociale nu sunt

întotdeauna ceea ce par. Este prematur să ne întrebăm
“de ce?” înainte de a fi siguri de răspunsul la întrebarea
“ce?”
Este sociologia ştiinţă dacă şi sociologul şi omul
de pe stradă îşi pun fundamental aceleaşi
întrebări şi nu rareori îşi dau aceleaşi
răspunsuri?
Sociologia este ştiinţă fiindcă îndeplineşte cel puţin 4 cerinţe fundamentale
care condiţionează acordarea statutului de ştiinţă unei discipline:

• posedă un obiect empiric propriu de cercetare

• posedă un sistem conceptual specific

• discursul respectă legile generale ale logicii, astfel încât

poate fi testată consistenţa internă a teoriilor

• există modalităţi practice prin care se testează

validitatea discursului teoretic, respectiv tehnici de
verificare empirică a propoziţiilor ştiinţei.
 Cercetările sociale pot avea ca obiect:

- acţiuni sociale (munca)

-instituţii sociale (şcoala, familia, sindicatul,
armata, mass media)
-grupuri sociale: de la micro (familia, echipa de
muncă, locatarii unei camere de cămin, până la
macro, categorii/clase sociale (angajaţii din
sectorul bugetar, patronii,etc)
-fenomene sociale: şomajul, mobilitatea, devianţa,
etc.
Măsurarea aspectelor sociale este dificilă, datorită
dublului statut al acestora: obiectiv şi subiectiv,
precum şi imposibilităţii construirii unor
instrumente similare cu cele existente în ştiinţele
naturii (de exemplu: un instrument şi o unitate de
măsură care să reprezinte pentru “muncă”, ceea
ce reprezintă ruleta, respectiv metrul pentru
“lungime”)  
 Limite generale ale cunoașterii comune:

• Subiectivitatea

• Suprageneralizarea

• Înregistrarea legăturilor aparente

• Lipsa preciziei

• Clișee și stereotipii sociale

Mecanisme și erori specifice simțului comun:

• Efectul falsului consens

• Efectul încadrării

• Efectul ancorării
• Cu ce diferă cunoașterea de simt comun (ceea
ce știu în general oamenii despre un anumit
subiect, de exemplu Creșterea și îngrijirea
copiilor) de cunoașterea științifică?
 Tema 2
Calitativ versus cantitativ în cercetarea
socială
 Bryman, diferenţe între cercetarea cantitativă şi calitativă:

  cercetare cantitativă Cercetarea calitativă

Rolul cercetării calitative Preparator; Mijloc de a explora interpretările actorilor
Cercetarea Calitativă este de rangul II, datele
obţinute trebuiesc verificate. Este utilă
pentru formularea ipotezelor, a găsi indicii

Relaţia cercetător-subiect distantă Apropiată

Poziţia cercetătorului în raport cu subiectul exterioară Interioară (nevoia de a vedea lumea prin
ochii subiectului)

Relaţia teorie/concepte şi cercetare confirmare Emergenţă

Strategia de cercetare structurată Nestructurată

Finalitatea cercetării Nomotetică Ideografică
Imaginea realităţii sociale Statică, externă actorului Procesuală şi construită social de actor

Natura datelor Tari, fidele Bogate, profunde

Selecţia unităţilor de cercetat Eşantionare statistică Întreaga populaţie sau eşantionare teoretică

Timpul alocat cercetării datelor Scurt, episodic Lung, continuu

Stilul raportului de cercetare Cifre, tabele, grafice,comentarii în limbaj Limbaj natural, metaforic cu puţine date
natural statistice
În planul metodologic propriu-zis, al strategiei
metodologice se susţine, în mod obişnuit,
ideea cã abordarea cantitativã este cea care se
bazeazã pe tehnici structurate (experiment,
anchetã cu chestionar standardizat, plan
observaţional riguros, etc.), pe când cea
calitativã uzeazã de tehnici
semistructurate/nonstructurate (observaţia
coparticipativã, interviuri individuale intensive,
interviuri de grup, studii de caz, analiza
autobiografiilor).
 Tema 3
Etapele cercetării sociologice
• Pregătirea cercetării

• Culegerea informaţiei

• Valorificarea informaţiei
 Pregătirea cercetării

• Alegerea temei
• Studiul bibliografiei
• Precizarea conceptelor
• Operaționalizarea conceptelor
• Stabilirea ipotezelor
• Alegerea metodelor și tehnicilor
• Construcția instrumentelor
• Delimitarea universului de studiu și a eșantionului
• Organizarea acțiunii practice de cercetare
• Studiul pilot
 Ce, De ce, Cum vom studia?
• Ce vom studia? --> Tema cercetării

• De ce vom studia?  --> Motivația alegerii

temei/ scopul pentru care am ales tema de
cercetare

• Cum vom studia? -->Demersul metodologic

Propuneți o temă de cercetare sociologică,
care ar presupune o metodologie cantitativă.
 Tema 4
Scale de măsură
• Spre deosebire de numerele derivate din
măsurarea lungimii, timpului, masei, etc
numerele asociate diferitelor categorii în
cercetarea socială nu au întotdeaună o
interpretare simplă şi directă.
 Scale nominale

Care este genul dumneavoastră?

1. Feminin
2. Masculin
 Scale ordinale
Cât de des consumați băuturi carbogazoase?
1. Foarte des
2. Des
3. Uneori Clic pentru a adăuga text
4. Rar
5. Foarte rar
6. Nu consum deloc
 Scale de interval
• Care este temperatura obișnuită din locuința
dumneavoastră pe timpul iernii?
1. Sub 18 grade Celsius
2. 19 grade Celsius
3. 20 gradeCelsius
4. 21 grade Celsius
5. 22 grade Celsius
6. Peste 22 grade Celsius
 Scale de raport
Vă rog să menționați vârsta dumneavoastră în
ani împliniți:
1. 17
2. 18 Clic pentru a adăuga text

3. 19
4. 20
Realizaţi scale de evaluare pentru următoarele
variabile: vîrstă, educaţie, ocupaţie, religie,
comportament de vot. Dacă este posibil, pentru fiecare
variabilă realizaţi mai multe tipuri de scale: nominală,
ordinală, de intervale, de rapoarte. Comentaţi
plusurile/minusurile scalelor propuse.

https://www.youtube.com/watch?v=KIBZUk39ncI