“Nu lucrurile

care ni se întâmplă contează

ci felul în care reacţionăm
noi faţă de ele”

Conceptul de bază a violenţei

în familie

1
 ARGUMENT
Violenţa în familie, comparativ cu alte tipuri
de violenţă, conţine aspecte specifice care, pe
de o parte, o fac deductibilă în cadrul legislativ,
constituind un fenomen negativ de factură
deosebit, iar pe de alta îi conferă un statut
aparte şi solicită o tratare mult mai atentă,
ţinându-se cont de diverse momente ce ţin de
intimitatea relaţiilor de cuplu.

2
 Trăsături specifice ale VF
Numiţi trăsăturile violenţei în familie,
care o fac distinctă faţă de alte
forme ale violenţei.
X. A. MICHAUD autor al unei lucraări de sinteza despre
violenţă (1986), crede că nu poate exista un discurs universal
asupra violenţei, deoarece fiecare societate se luptă cu propria
sa formă de violenţă, conform propriilor criterii, si trateaza
formele violentei cu mai mult sau mai putin succes.

Istoric si cultural, violenta este o natiune relativa, dependenta de

codurile sociale, juridice si politice ale societatii in care se
manifesta. 3
 Trăsături specifice ale VF
1. Locuirea în acelaşi spaţiu al agresorului şi victimei
2. Desfăşurarea ciclică
3. Angajarea tuturor membrilor în cadrul fenomenului de
VF
4. Modificări de structură a personalităţii tuturor celor
implicaţi
5. Manifestarea unor relaţii emoţionale dintre victimă şi
agresor
6. Caracterul secret, privat al raportului dintre victimă şi
abuzator
7. Poziţia de non-intervenţie a ambianţei
8. Cvasi prezenţa aspecteor de tortură a victimei în toate
formele de violenţă 4
Teoria violenţei a lui Lenore
Walker – Ciclul VF

5
Faza I – Constituirea/creşterea tensiunii
Pasul 1
• bătăi minore
• negarea furiei ajuta victima sa facă faţă situaţiei care spera cu
disperare ca se va schimba
• victima învinovăţeşte factorii exteriori; îşi asuma vina pentru
incident; aparenta acceptare pasiva declanşează comportamentul
violent iar agresorul nu mai are control asupra propriilor acţiuni.
Pasul 2
• agresorul nu vrea sa facă public comportamentul lui, fiindu-i teama
că victima va spune ceva, devine tot mai agresiv
• agresorul ţine victima captivă cu forţa
• la victima apare sindromul neputinţei învăţate.
6
 Faza I – Constituirea/creşterea
tensiunii
Pasul 3
• pe măsură ce faza I evoluează, bătăile se îndesesc, furia
escaladează, victima îşi da seama ca va urma faza II şi încearcă să
controleze factorii externi: fără telefoane, fără gălăgie din partea
copiilor
• în curând încercările de a face faţă vor eşua.
Pasul 4
• agresorul creşte controlul treptat şi brutal; victima devine tot mai
incapabilă să se protejeze împotriva durerii şi suferinţei
• victima devine tot mai închisă în sine; agresorul devine din ce în
ce mai opresiv
• apar tensiuni de nesuportat
• câteodată victima declanşează faza II pentru a pune capăt
tensiunilor, numai pentru ca "să se termine odată".
7
 Faza II - lipsa controlului  -   lipsa
anticipării – incidentele acute de violenţă
•este marcată de bătăi crunte cu efecte distructive;
•durează, de obicei, între 2 si 24 ore, iar uneori se
menţine chiar o săptămână sau mai mult;
•numai agresorul poate pune capăt acestei faze;
•se manifestă riscul de apariţie al crimelor iar
victimele consideră scăparea ca inutilă;
•victima are un colaps emoţional între 22 si 48 de ore
după bătaie. Caută izolarea, de aceea doctorul nu o
vede decât după ce s-a vindecat;
•poate apărea şi abuzul sexual. 8
Faza a III-a – Pocăinţa sau Luna de
miere
•agresorul este extrem de afectuos, drăguţ şi chinuit
de remuşcări;
•îşi cere scuze şi promite că nu se va mai întâmpla;
•agresorul crede că-şi  poate păstra controlul;
•crede ca victima a învăţat o lecţie aşa că nu va mai
trebui să o bată din nou;
•promite că va renunţa la băutură;
•convinge victima că „a cerut-o”, o face să se simtă
vinovată că a plecat, o face să se simtă responsabilă;
•agresorul promite că va căuta ajutor numai dacă
victima rămâne lângă el. 9
În conformitate cu descrierea “ciclului violenţei”, prezentată mai jos,
definiţi momentele care, prin asistenţă complexă din partea echipei
multidisciplinare, pot constitui momente favorabile în scopul reabilitării
situaţiei familiale. Ce metode pot fi aplicate?
Violenţă

Căutarea Sentiment de
momentului vinovăţie
potrivit,
învinuiri

Planuri, Raţionalizare
control,
înscenări

Comportament
normativ
Fantezii, interogări
10
nefondate
 Efectele VF

În echipe definiţi efectele violenţei în familie,

grupându-le în funcţie de caracterul lor:
• efecte condiţionate de implicarea
mijloacelor financiare în scop de recuperare
• efecte exprimate în consecinţe asupra
personalităţii victimei şi a celorlalţi membri ai
familiei

11
 Efectele VF
În unele state membre ale Consiliului Europei au fost
făcute nişte calcule estimative. Costul violenţei se face
resimţite într-o serie de domenii: serviciile de sănătate,
cele sociale, rezultate economice, poliţie, justiţie penală
şi civilă, locuinţe.
Dacă reţinem indicatorul costului anual pe cap de locuitor
şi dacă luăm în considerare, provizoriu, valoarea medie
de 40 de euro, încărcătura financiară pe care o
presupune violenţa asupra femeilor în familie într-o ţară
de 10 milioane de locuitori va ajunge la valoarea de 400
de milioane de euro pe an.

Pentru o ţară ca RM, cu circa 4 mln. locuitori – 160 mln.

12
euro.