Sunteți pe pagina 1din 42

Fenomenul violentei

domestice
Definirea termenului de violenta
domestica. Delimitari conceptuale.

• Violenta in familie reprezinta orice actiune


fizica sau verbala savarsita cu intentie de
catre un membru de familie impotriva altui
membru al aceleiasi familii, care provoaca
o suferinta fizica, psihica, sexuala.
Violenta domestica este inclusa in fenomenul
mai amplu al violentei in familie.

Violenta domestica reprezinta o serie de


comportamente sistematic repetate, de atac
fizic, agresivitate verbala si psihologica, sexuala
si economica, pe care un partener le manifesta
asupra celuilalt in cadrul oficializat al familiei sau
in relatia de convietuire in acelasi spatiu.

Violenta domestica se manifesta intotdeauna in


relatiile intime, in spatiul restrans si privat.
Tipologia abuzului domestic
• Violenta fizica este cea mai frecventa forma de
abuz impotriva unei femei. Include lovire cu
pumnul, cu piciorul, palmuire, tras de par,
muscat, ars, incercari de strangulare, vatamari
interne.S-a constatat ca la o durata mai mare a
relatiei de cuplu creste si gravitatea abuzului.
O femeie abuzata fizic prezinta urmatoarele
semne:
• contuzii, julituri, zgarieturi, fracturi si luxatii
• leziuni la nivelul capului, gatului, pieptului,
sanilor si abdomenului
• urme ale unor rani mai vechi.
• Violenta sexuala este una din formele de violenta domestica
greu de abordat in discutiile cu o persoana abuzata.

• Include actul sexual fara acordul celeilalte persoane si


umilire sexuala. Multe femei nu au conceptul de alegere in
ceea ce priveste relatia sexuala cu partenerul si de aceea nu
pot descrie abuzul sexual ca viol.

• Femeile insele se pot impotrivi ideii ca partenerii lor sunt


violatori, dar descriu in mod frecvent si cu claritate abuzuri
sexuale care, din punct de vedere clinic, sunt considerate
violuri.

• Violenta sexuala poate sa fie asociata cu violenta fizica sau


nu.
Aceasta forma de violenta
(sexuala) include:
• constrangerea femeii la acte sexuale
impotriva vointei ei,

• ranirea in zonele sexuale ale corpului,

• tratarea femeii ca pe un obiect sexual,

• comentarii sau glume degradante si


umilitoare, cu referinte sexuale.
O femeie abuzata sexual prezinta:

• probleme ginecologice

• infectii urinare si vaginale

• dispareunie

• dureri in zona pelviana


Violenta psihologica
• Se refera la folosirea amenintarilor si a oricaror
comportamente menite sa produca teama: ridicarea vocii,
tacere prelungita, cuvinte si actiuni care distrug imaginea de
sine a femeii si a increderii in sine.

• Violenta psihologica este strans legata de celelalte forme de


violenta domestica.

• Problemele emotionale cronice pe care le prezinta femeile


agresate sunt o reactie normala la acest tratament. Odata de
teama de agresiune s-a instalat, amenintarile sunt suficiente
pentru a mentine atmosfera de teama constanta. Femeia
traieste in teroare si teama permanenta.
• Comportamente violente psihologic includ cuvinte
jignitoare, in public sau in spatiul privat, acuze de
infidelitate, invinovatirea pentru tot ceea ce se intampla.

• Agresorul manifesta control asupra partenerei prin


schimbarea dispozitiei, de la agresiune la cainta, prin
gelozie posesiva care se transforma in timp intr-o
restrictie a propriei libertati, chestionare permanenta
despre ce a facut, pe cine a vazut, unde a fost.


Abuzul psihologic este devastator. A fost comparat cu
tortura ostaticilor care sunt, in mod similar, privati de
libertate si de somn, fara a sti cand se vor manifesta din
nou violentele.
• Femeile abuzate psihologic acuza simptome
legate de stres, cum ar fi :
• insomnii,
• pierderea sau luarea in greutate,
• ulcer,
• nervozitate,
• iritabilitate,
• ganduri suicidare.

• Depresia si anxietatea sunt comune tuturor


cazurilor de abuz si fac mai dificila plecarea femeii
din mediul agresiv, in timp ce imaginea de sine
este alterata atat timp cat violentele psihologice se
manifesta.
Violenta economica
• Manifestata asupra femeii limiteaza accesul la
finantele familiei, devenind astfel dependenta de
partener.

• Controlul financiar genereaza dependenta,


izolare si neputinta de a alege, de a lua decizii si
de a-si pastra stima de sine.

• Adesea, nevoile familiei sunt nesatisfacute, in


cazurile in care partenerul abuziv detine
controlul financiar.
Aceasta forma de violenta include :
• lipsa de acces a femeii la resursele financiare,

• interzicerea de a munci,

• vanzarea bunurilor familiei de catre agresor,

• justificarea fiecarei cheltuieli,

• neglijarea nevoilor familiei in schimbul


satisfacerii celor ale agresorului (consum de
alcool, droguri, jocuri de noroc, etc.).

o femeie care este supusa violentelor
economice are o tinuta vestimentara
neadecvata,

• in unele situatii nu munceste (ii este


interzis de catre partener),

• imprumuta bani pentru plata cheltuielilor


familiei sau pentru hrana.
Violenta sociala
• include izolarea sociala fortata sau controlul
contactelor sociale pe care le are femeia,
• controlarea stricta a contactelor sociale cu
prieteni si/sau rude,
• restrictionari ale activitatilor partenerei, cu cine
se intalneste, ce citeste, unde merge, etc.

• Violenta sociala este una dintre cauzele cele


mai frecvente care duc la izolarea victimei si
incapacitatea ei de a iesi din situatia de violenta.
• Include izolarea prin denigrare in fata prietenilor si familiei,
ceea ce o duce la evitarea contactelor sociale pentru a nu-si
infuria sotul;
• incuierea sa in sau in afara casei,
• interzicerea accesului la telefon,
• intezicerea folosirii masinii,
• interzicerea contactelor cu familia,
• interzicerea tratamentelor medicale in urma abuzurilor.

Femeile supuse violentelor sociale de catre partener sunt


izolate social, marginalizate sau auto-marginalizate,
dependente financiar de agresor, vulnerabile in fata
agresorului. Se simt lipsite de ajutor si de sustinere din
partea familiei si a prietenilor, contactele sociale sunt practic
inexistente sau doar sporadice.
[inapoi]
Mituri si realitati
• Mit: violenta domestica este caracteristica familiilor sarace sau cu
un statut social scazut;

• Realitate: violenta domestica poate aparea in toate familiile,


indiferent de statutul socioeconomic; mitul a aparut deoarece
exista o probabilitate mai mare ca in atentia agentiilor specializate
sa intre persoane provenind din familii cu venituri reduse; acele
familii cu resurse crescute uneori ascund violenta mai bine.
Mit: consumul de alcool si droguri cauzeaza violenta domestica.

• Realitate: nu exista nici un argument si nici o dovada care sa


afirme ca alcoolul este o cauza directa a violentei domestice. Sunt
dovezi care sustin coexistenta consumului de alcool si a violentei
domestice si facilitarea actelor de violenta.
• Mit: barbatii violenti nu-si pot controla violenta.

• Realitate: barbatii violenti cred deseori acest lucru. Aceasta


credinta permite agresorului neasumarea responsabilitatii fata de
actele comise. Majoritatea celor care isi agreseaza sotiile isi
controleaza comportamentul violent fata de alte persoane, cum ar
fi prieteni sau colegi, unde nu exista nevoia de dominare si
control.


Mit: barbatii violenti sunt bolnavi psihic sau au personalitati
psihopate.

• Realitate: studiile clinice asupra barbatilor care isi abuzeaza


partenerele nu sustin aceasta afirmatie. Marea majoritate a
barbatilor agresivi nu prezinta suferinte psihice si nici nu au
personalitati psihopate. Multi agresori se prezinta ca persoane
obisnuite, respectabile, cu capacitatea de a se controla. Provin din
toate clasele sociale si ocupationale iar violenta se manifesta
asupra partenerei si copiilor lor.
• Mit: tatal lui era un om violent, isi batea sotia si el a invatat acasa acest
model de comportament.

• Realitate: in 18% din cazurile de parteneri violenti, acestia nu au avut o


copilarie cu violenta in familie, nu au existat modele de relationare
violenta intre sot si sotie.

• Mit: unele femei merita sa fie abuzate; ele provoaca abuzul.

• Realitate: nu exista justificari pentru violenta domestica. De prea putine


ori violenta este punctul culminant al unei dispute si de cele mai multe ori
femeile nu primesc semnale premergatoare atacului. Multe femei
abuzate fac tot posibilul pentru a a evita episoadele violente. In relatiile
abuzive, exista perceptia ca barbatul are dreptul de a-si domina si
controla partenera. Victimele violentei domestice risca sa fie abuzate de
parteneri, indiferent de actiunile lor.
In secolul al XIX-lea, legea britanica preciza ca un barbat isi poate
disciplina sotia cu un instrument care sa nu fie mai gros decat degetul cel
mare al mainii. Chiar daca aceste legi nu mai exista, multe credinte
sociale aproba violenta ca metoda de control si de disciplinare a femeilor.
• Mit: femeilor le face placere sa fie abuzate.
• Realitate: acest mit a aparut pe baza observatiei ca
multe femei raman langa partener, in ciuda abuzului
suferit.

• Sunt multe motive pentru care femeile nu-si


parasesc partenerul.
• Multor femei le este teama sa plece.
• Cercetarile dovedesc ca pentru o femeie este un
moment extrem de periculos parasirea partenerului
si ca intre 4 si 5 femei din sapte ucise de partener
erau separate sau in curs de separare.
Exista si alte mituri despre violenta, care nu reprezinta
explicatii directe, ci fac parte din incercarile comunitatii
de a intelege acest comportament:
• bataia este fara urmari, este un fenomen de moment
datorita pierderii controlului;
• este o parte a dragostei dintre cei doi;
• biserica il va schimba si nu-si va mai bate partenera;
• chiar daca isi bate partenera este un tata bun pentru copii
si deci trebuie sa ramana impreuna ca sa creasca copiii;
• daca vor sta impreuna destul de mult timp, lucrurile se vor
schimba in bine si el va inceta sa o mai bata;
• agresorul nu isi iubeste partenera;
• numai un numar mic de femei sunt victime ale violentei
domestice;
• o femeie isi poate parasi partenerul, daca vrea cu adevarat;
• victimele violentei domestice exagereaza dimensiunea
abuzului.
Factori favorizanti
• Pentru marea majoritate a populatiei, fenomene
precum saracia, consumul de alcool si droguri,
stres-ul vietii cotidiene, bolile psihice stau la
baza aparitiei violentei in mediul familial.

Este usor de presupus, in asemenea conditii, ca


eliminand elementele respective eliminam si
violenta domestica.
• Din pacate, practica arata ca violenta domestica
este prezenta si in familiile in care nu exista
astfel de probleme.
Teoria violentei a lui Lenore Walker
• FAZA I
• Pasul 1
• batai minore
• negarea furiei ajuta victima sa faca fata situatiei care spera
cu disperare ca se va schimba
• victima invinovateste factorii exteriori; isi asuma vina pentru
incident; aparenta acceptare pasiva declanseaza
comportamentul violent iar agresorul nu mai are control.

• Pasul 2
• agresorul nu vrea sa faca public comportamentul lui, fiindu-i
teama ca victima va spune ceva, devine tot mai agresiv
• agresorul tine victima captiva cu forta
• la victima apare sindromul neputintei invatate.
• Pasul 3
• pe masura ce faza I evolueaza, bataile se indesesc, furia
escaladeaza, victima isi da seama ca va urma faza II si
incearca sa controleze factorii externi: fara telefoane, fara
galagie din partea copiilor
• in curand incercarile de a face fata vor esua.

• Pasul 4
• agresorul creste controlul treptat si brutal; victima devine tot
mai incapabila sa se protejeze impotriva durerii si suferintei
• victima devine tot mai inchisa in sine; agresorul devine din
ce in ce mai opresiv
• apar tensiuni de nesuportat
• cateodata victima declanseaza faza II pentru a pune capat
tensiunilor, numai pentru ca "sa se termine odata".
FAZA II
• lipsa controlului
• lipsa anticiparii
• batai crunte cu efecte distructive
• dureaza, de obicei, intre 2 si 24 ore, uneori chiar
o saptamana sau mai mult
• numai agresorul poate pune capat acestei faze
• riscul de aparitie al crimelor iar victimele
considera scaparea ca inutila
• victima are un colaps emotional inttre 22 si 48
de ore dupa bataie. Cauta izolarea, de aceea
doctorul nu o vede decat dupa ce s-a vindecat
• poate aparea si abuzul sexual
FAZA III
• O perioada neobisnuita de calm.

• agresorul este extrem de afectuos, dragut si chinuit de remuscari

• isi cere scuze si promite ca nu se va mai intampla

• agresorul crede ca-si poate pastra controlul

• crede ca victima a invatat o lectie asa ca nu va mai trebui sa o bata din


nou

• promite ca va renunta la bautura

• convinge victima ca "a cerut-o", o face sa se simta vinovata ca a plecat,


o face sa se simta responsabila

• agresorul promite ca va cauta ajutor numai daca victima ramane langa


el.
Victima vede ca agresorul este sincer si
iubitor. Incepe sa creada ca asa sunt ei cu
adevarat, este ceea ce au cautat intr-un
partener.

Victima crede ca daca il va ajuta, partenerul


se va schimba.

Apare o SIMBIOZA intre parteneri: fiecare e


dependent de celalalt.
• In faza III apar toate avantajele unei casnicii sau unui cuplu,
victimei fiindu-I foarte greu sa plece sau sa puna capat relatiei.


ATITUDINEA CALMA SI IUBITOARE LASA LOC
INCIDENTELOR MARUNTE DIN NOU. FAZA I REAPARE. UN
NOU CICLU AL VIOLENTEI, AL BATAILOR REINCEPE.

• Multe femei batute - si copiii lor - recunosc patternul


comportamental al partenerului lor si incearca variate mecanisme
de a face fata episodului violent si de a descreste intensitatea
acestuia.
• De obicei, indiferent de ce face o femeie, aceasta tot este batuta.
Multe femei abuzate se tem de represalii, se simt vinovate sau isi
fac griji pentru situatia lor economica daca si-ar parasi partenerul.
Familia este prinsa in aceasta spirala a ciclului violentei. Membrii
familiei sunt izolati, imobilizati, speriati si defensivi. Toti se
iluzioneaza ca totul se va schimba, dar nu fac nimic in mod real.
Acest model al ciclului violentei prezinta anumite
diferente, de la o situatie la alta:
• desi ciclul violentei apare in majoritatea relatiilor violente,
perioada dintre doua episoade violente poate varia de la zile,
la saptamani sau luni

• ciclul violentei face referire doar la incidentul violent in sine si


nu ia in considerare comportamentul dominant care se
manifesta tot timpul

• nu ia in considerare toate formele de abuz, cum ar fi cel


sexual, verbal, psihologic, spiritual, economic sau social

• conduce la un model de interventie in care abuzatorul este


invatat sa-si controleze comportamentul violent prin
managementul furiei, care nu ia in considerare si atitudinile
si credintele despre statutul femeii.
Efectele violentei domestice -
Efectele psihologice
• au fost identificate ca apartinand sindromului femeii batute, tratat ca si
categorie separata in DSMIII (Manualul pentru diagnosticul si statistica
tulburarilor mentale DSM-III, editat de Asociatia Psihiatrilor Americani,
1981) sub numele de stres posttraumatic.


Stresorul care produce acest sindrom poate fi extrem de dureros pentru
aproape oricine, si de regula este experimentat cu o frica intensa,
teroare si neajutorare. Cele mai comune traume implica o amenintare
serioasa, fie a vietii, fie a integritatii corporale proprii sau o amenintare si
vatamare serioasa a propriilor copii. Unii stresori produc frecvent
tulburarea pe cand altii o produc numai ocazional.

Evenimentul traumatic poate fi reexperimentat intr-o varietate de moduri.
De regula, persoana are amintiri recurente si intrusive ale evenimentului
sau vise terifiante recurente in timpul carora evenimentul este retrait.
• In afara de reexperimentarea traumei, exista o
evitare permanenta a stimulilor asociati cu ea sau o
diminuare a reactivitatii generale care nu era
prezenta inainte de trauma.

• Diminuarea reactivitatii la lumea exterioara,


denumita "insensibilitate psihica" sau "anestezie
emotionala" incepe de regula curand dupa
evenimentul traumatic.

• Persoana se poate plange de faptul ca se simte


detasata sau instrainata de ceilalti oameni, ca si-a
pierdut capacitatea de a mai fi interesata de
activitatile placute anterior sau ca i-a scazut
considerabil capacitatea de a simti emotii de orice
tip, in special pe cele asociate cu intimitatea,
tandretea si sexualitatea.
• Simptomele persistente de alerta crescuta care nu erau
prezente inaintea traumei includ dificultatile de adormire sau
in a ramane adormit (cosmaruri recurente in cursul carora
evenimentul este revivat,), hipervigilenta si reactie de
alarma exagerata. Unele victime se plang de dificultate in
concentrare sau in realizarea sarcinilor.


Asociate acestui sindrom sunt simptomele de depresie si
anxietate, iar in unele cazuri pot fi suficient de severe pentru
a fi diagnosticate ca tulburare anxioasa sau tulburare
depresiva.

• Pot exista simptome de tulburare mentala organica, ca de


exemplu scaderea memoriei, dificultate de concentrare,
labilitate emotionala, cefalee si vertij.
• Deteriorarea pe care o implica acest sindrom poate fi
usoara sau severa si afecteaza aproape fiecare aspect al
vietii.
• Labilitatea emotionala, depresia si culpa pot conduce la un
comportament autodestructiv sau la actiuni suicidare.


Se dezvolta o hipersenzitivitate la violenta potentiala si
femeia, daca nu gaseste modalitati de aparare, atunci
adopta mecanisme prin care sa faca fata si sa mentina
potentialul violentei la un nivel minim.

• Dar unele femei se simt incapabile de a face acest lucru si


atunci adopta o atitudine pasiva, de neajutorare. Acest
comportament este numit "neputinta invatata".
“Neputinta invatata"
• Acest concept a fost folosit pentru a explica reactiile femeii
abuzate, sau mai degraba lipsa de reactii la repetatele
abuzuri fizice, psihice si sexuale.

• Femeile declara ca se simt coplesite de aceste acte violente


si de aceea le este dificil sa reactioneze altfel decat
asteptand sa treaca "furtuna".

• Unele victime renunta la orice aparare si se asteapta oricand


sa moara.

• Multe dintre ele, insa, se adapteaza la ceea ce se intampla


in viata lor si isi schimba modul de a gandi, de a simti si de a
rectiona pentru a fi cat mai in siguranta.
• La nivel fizic, victimele pot prezenta :

• Rani

• Leziuni

• Fracturi

• probleme de auz

• Dinti sparti

• Vaginism

• Amenoree

• Tulburari de alimentatie

• Palpitatii
• La nivel social :

• In cee a ce priveste munca si sarcinile cotidiene:

• probleme de concentrare a atentiei


• multe zile de concediu medical
• senzatia ca nu poate face fata
• gandul ca nu ar trebui sa lucreze
• minciuna
• izolare
• dificultati in a se scula din pat, a se spala, a se
imbraca, a manca, a face cumparaturi
• In relatia cu partenerul apar urmatoarele
manifestari:

• sunt foarte atente la schimbarile de dispozitie


• dau intotdeauna dreptate partenerului pentru
a se proteja
• ascund lucrurile de el
• incep sa minta pentru a se proteja pe sine si
copiii
• devin distante
• isi pierd interesul sexual
• fac sex cu el ca sa ii schimbe dispozitia
Ca urmare a agresiunilor, victimele dezvolta anumite
modele comportamentale, dupa cum urmeaza:

• Sindromul Stockholm
• Victimele violentei domestice au un comportament
asemanator cu cel al ostaticilor. Sindromul Stockholm
apare in urmatoarele conditii:

• viata victimei este in pericol


• victima nu poate scapa sau crede ca nu are scapare
• abuzatorul este prietenos la un moment dat
• victima este izolata de lumea de afara
• modelul comportamental corespunzator acestui sindrom
consta in preluarea de catre victima a perspectivei
abuzatorului, se identifica cu acesta si ajunge chiar sa ii
ia partea, distorsionarea perceptiei victimei.
• Atasament traumatic

• Ca rezultat al izolarii si cresterii dependentei, victimele adera tot mai


mult catre singura relatie pe care o au: aceea cu abuzatorul.

• Sub impactul acestui "atasament traumatic", propriile interese ale


femeilor, nevoile si parerile lor ajung sa fie influentate si controlate de
agresor.

• Supunerea victimei poate fi atat de puternica, incat dorintele lor pot fi


anihilate.

• Doar (amenintarea cu) violente asupra copiilor va induce in femeie


dorinta de a lupta.

• Oricum, daca abuzul continua o perioada mai lunga, cele mai multe
femei nu-si vor mai putea proteja pentru mult timp copiii. Complet
demoralizate, vor renunta. Unele pot avea tentative de suicid.
Efectele asupra copiilor
• Copiii care traiesc intr-o familie violenta ajung sa
dezvolte aceleasi comportamente ca si parintii
lor.

• Indiferent de varsta, copiii sunt invatati ca


violenta este o metoda eficienta de a controla
alti oameni.

• Studiile au aratat ca adolescentii care traiesc


intr-un mediu violent sunt urmatoarea generatie
de agresori si victime.
Copiii din familiile violente invata
ca:
• este acceptabil ca un barbat sa loveasca o femeie

• violenta este modul de a obtine ceea ce vrei

• oamenii mari au o putere pe care nu o folosesc cum trebuie

• barbatii care pedepsesc femeile si copiii sunt masculi adevarati

• exprimarea sentimentelor inseamna slabiciune

• nu vorbi despre violenta!

• nu avea incredere!

• nu simti!
Studiindu-se copiii care au ajuns in shelterele (adaposturile) pentru
victimele violentei domestice, au fost observate urmatoarele efecte ale
violentei, in functie de stadiul de dezvoltare, indiferent daca un copil

este martor sau victima a agresiunilor:


• Copii anteprescolari incep sa dezvolte incercari
primare de a relationa cauzele de emotii; prezinta
probleme de comportament cum ar fi imbolnaviri
frecvente, timiditate profunda, stima de sine scazuta si
probleme sociale la gradinita cum ar fi loviri, muscari sau
contraziceri.

• La varsta prescolara, copiii cred ca tot se invarte in jurul


lor si este provocat de ei. Daca sunt martori ai violentelor
sau abuzului, pot crede ca ei le-au provocat. Unele studii
au aratat ca baietii prescolari au cele mai mari rate ale
agresivitatii si cele mai multe probleme somatice, fata de
alte grupe de varsta.
• Copiii de scoala primara, in special in stadiul
tarziu, incep sa invete ca violenta este calea cea
mai potrivita pentru a rezolva conflictele intr-o
relatie.
• Deseori au probleme la teme iar la fetele din
aceasta grupa de varsta au fost identificate cele mai
ridicate nivele de agresivitate si depresie.

• Adolescentii vad violenta ca o problema a parintilor


lor si deseori considera victima ca fiind vinovata.
• Conflictele dintre parinti au o influenta profunda
asupra dezvoltarii adolescentilor si a
comportamentului lor ca adulti si este cel mai
puternic predictor al delincventei violente.