Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA APOLLONIA IASI FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA

SPECIALIZAREA AMG
SOCIOLOGIE
INDRUMATOR: PROF. UNIV. DR. SINITCHI GEORGETA

STUDENT: BELDIMAN AMALIA MONA(CAS. CHIRILA) ANUL I, GRUPA I 2012

VIOLENTA DOMESTICA

Definirea violentei domestice

Utilizarea fortei si a constringerii de catre un individ, grup sau clasa sociala, in scopul impunerii vointei asupra altora.

Definirea violentei domestice

Un abuz de putere, fiind legata de o pozitie de putere si de impunere a acestei puteri asupra celorlalti

Violenta domestica / Violenta in familie

Violenta domestica include toate aspectele de violenta aparute intr-o relatie de tip familial intre rude de sange, rude prin alianta, sotii sau concubini. Violenta in familie se refera la toate actiunile fizice, sexuale, psihologice, economice de ordin abuziv intr-o relatie de tip familial legal.

Violenta casnica

Dupa J. Mertus n care numeste violenta domestica ntre membrii familiilor sau membrii aceleiasi gospodarii, specificnd ca n aceste cazuri o persoana obtine puterea prin utilizarea coercitiei fizice sau emotionale, violenta casnica este o forma de discriminare, reprezentnd un comportament ce are la baza o prejudecata: statutul inferior al femeii comparativ cu cel al barbatului. Aceasta prejudecata devine manifesta ntr-un context n care valorile legate de acceptabilitatea violentei ca mijloc de a rezolva un conflict, caracterul de afacere privata al familiei, aflata sub controlul barbatului, valori care le dau, n mod tacit barbatilor drept de proprietate asupra femeilor si copiilor.

Femeia categorie a populatiei vulnerabile

Femeile constituie obiectul direct al violentei domestice. Sotiile raspund la violenta sa se apere pe ele si pe copii, in timp ce sotii agreseaza pentru a domina si mentine controlul.

Modele ale violentei domestice

Modelul psihiatric Modelul ecologic Modelul patriarhal/autoritar Modelul situatiei sociale Modelul resurselor Modelul costurilor si controlului social

Modele ale violentei domestice

MODELUL PSIHIATRIC:

Tulburari psihice si emotionale Personalitate dizarmonica Consumul de alcool si droguri Potential psihoemotional favorabil agresivitatii ce tine de combinatia dintre datele bio-genetice, socializarea emotionala defectuasa si experientele traumatice de viata

Modele ale violentei domestice

MODELUL ECOLOGIC:

- plaseaza problematica violentei domestice n interactiunile si evolutiile din mediul familial, acesta, fiind puternic marcat de mediul comunitar. - copilul care nu se potriveste cu asteptarile parintilor si familia supusa unor presiuni economice si sociale care nu are sustinerea comunitatii (ngrijirea copiilor, asistenta sociala si medicala, ajutor material), mareste extrem de mult riscul de violenta ntre soti si abuzul fata de copii.

Modele ale violentei domestice

MODELUL PATRIARHAL/AUTORITAR
- prin

traditie, barbatul era considerat stapinul casei, avind drept de proprietate asupre femeilor si copiilor, - imaginea ,,barbatului adevarat" contribuie la violenta domestica n sensul ca, n multe subculturi - n unele societati n ntregime, masculii violenti sunt apreciati si aplaudati fiindca reusesc sa-si impuna autoritatea.

Modele ale violentei domestice

MODELUL SITUATIEI SOCIALE:


- presiunile structurale

(venituri mici, somaj, boala etc.), - normele culturale transcrise n zicale, cum ar fi ,,bataia e rupta din rai".

Modele ale violentei domestice

MODELUL RESURSELOR: - indivizii recurg la violenta atunci cnd, dorind autoritatea si dominanta, nu au resurse oficiale (situatie materiala, prestigiu social) pentru a le obtine sau pastra. - un tata care vrea sa-si impuna cu orice pret dominanta n familie, dar este somer sau are o slujba de mic prestigiu si salariu, nu are scoala si nici nalte abilitati intelectuale si comunicationale va recurge la violenta.

Modele ale violentei domestice

MODELUL COSTURILOR SI CONTROLUL SOCIAL: -n cazul n care

controlul social este precar si nu percep costuri personale n a-i pune la punct pe ceilalti, prin forta fizica o fac.

Forme ale violentei domestice

ABUZUL FIZIC- ghionturi, mbrnciri, lovituri cu pumnii sau cu picioarele, palme, ardere, strangulare, lovituri cu diverse obiecte, fracturi, mutilatie genitala, alungarea din camin, abandon si crima; ABUZUL VERBAL- comentarii umilitoare, insulte, jigniri (referitoare la aspectul fizic, inferioritate, incompetenta), injurii, inducind astfel in victima, sentimentul de teroare si scaderea in timp a stimei de sine; ABUZUL EMOTIONAL-lipsa afectiunii, njosirei, reducere la tacere, umilire constanta, terorizare, gelozie, respingere, distrugerea demonstrativa a unor obiecte, negarea dreptului victimei la emotii, confiscarea obiectelor personale, afisarea ostentetiva a armelor;

Forme ale violentei domestice

ABUZUL PSIHIC- prin intimidare, ridicularizare, luare n batjocura a sistemului de convingeri (culturale sau religioase) ale victimei, santaj, amenintarea ca-i va lua copiii, distrugerea patrimoniului familial, amenintarea ca o va ucide, manifestarea unui compartamet posesiv, izolarea de familie si prieteni, amenintari dese inclusiv la adresa copiilor sau altor rude apropiate, agresiune verbala; ABUZUL SEXUAL- obligarea fortata la gesturi nedorite sau la raporturi sexuale, cererea ca victima sa mbrace haine mai mult sau, dimpotriva, mai putin provocatoare, obligarea partenerei sa se prostituieze, viol marital, obligarea victimei sa faca sex cu obiecte, animale sau prieteni, de a pune n aplicare fantezii pornografice, negarea sau denigrarea sexualitatii partenerei;

Forme ale violentei domestice

ABUZUL ECONOMIC- lipsirea de mijloace de subzistenta (hrana, medicamente), refuzul de a contribui la sustinerea familiei, mpiedicarea femeii sa mearga la slujba sau sa lucreze, refuzul ca victima sa-si aiba banii proprii sau surse de cstig, controlul strict exercitat asupra bugetului familial, furtul acestuia sau luarea cu forta de catre partener a banilor cstigati de femeie, preluarea controlului asupra altor sume de bani sau proprietati prin frauda, nselatorie sau deturnare de fonduri. ABUZUL SOCIAL- abuz verbal in fata altor persoane, umilire, critici referitoare la greutate, sexualitate, inteligenta, sau comportamente de control, cum ar fi urmarirea victimei la serviciu, telefoane la serviciu, si prieteni pentru a o verifica, acuzatii de infidelitate, izolarea prin denigrare in fata prietenilor si familiei, ceea ce duce la evitarea contactelor sociale pentru a nu-si infuria partenerul.

Fata nevazuta a familieiA.Giddens (2000)

Este o expresie cultivata mai cu seama datorita miscarii feministe, ce a pus pe tapet idea ca spatiul familial este departe de a fi unul senin, plin de armonie, ci e impregnat de mari convulsii si nedreptati, cu deosebire la adresa sotiilor si copiilor, pentru a proteja n continuare aceasta imagine idilica despre grupul domestic ce este o mare inechitate sociala si general umana. Familia este microuniversul cu cel mai mare potential de solidaritate afectiva, dar si de tensiuni si abuzuri.

Factori cauzali ai violentei domestice

CAUZE CARE TIN DE CARACTERISTICILE


INDIVIDUALE

CAUZELE DETERMINATE DE CARACTERISTICILE


RELATIEI

CAUZELE SOCIALE ALE VIOLENTEI


INTRAFAMILIALE

Cauze care tin de caracteristicile individuale

Afectarea starii de sanatate a agresorului sau victimei Consumul de alcool sau diferite substante Istoria infractionala a agresorului Instabilitate ocupationala Gravitatea la victima Violenta ostila Gelozie

Cauze determinate de caracteristicile relatiei


Trai comun cu parintii Locuinta comuna Perpetuarea modelului: prezenta unei istorii a violentei n copilaria victimei sau agresorului Izolarea sociala Perioada scurta de cunoastere Prezenta unor relatii adultere

Cauze sociale ale violentei intrafamiliale


Toleranta sociala fata de violenta domestica reprezentarile colective Neimplicarea celorlalti Saracia- lipsa de bani Tranzitia Lipsa unor legi specifice Absenta serviciilor Ignoranta femeilor victime privind posibilitati de autoprotejare Inegalitatea de gen n familie si societate

Factori specifici care determina violenta conjugala

DEPENDENTA ECONOMICA A FEMEILOR DE BARBATI CONSUMUL DE ALCOOL SI ALCOOLISMUL IN GENERAL GELOZIA SEXUALITATEA IN CUPLU DORINTA PARTENEREI / SOTIEI DE A DEVENI INDEPENDENTA FINANCIAR

Factori specifici pentru dificultatile economice ale familiilor defavorizate


srcia - asociat cu sentimentul de eec i defrustrare, omajul - asociat cu sentimentul de insecuritate, stresul - asociat cu diferite evenimente familiale neplcute sau cu orice schimbare major care afecteaz viaa cuplului: un deces n cadrul familiei, pierderea locului de munc, o sarcin nedorit etc. Conflicte i acte de violen apar, de asemenea, n acele familii n care partenerii au poziii i mentaliti culturale diferite, care dau natere unor atitudini i valori opozante.

Factori prin care se evita conflictele

INTELEGEREA COOPERAREA

Factori de risc ai violentei domestice


statut educational scazut; status ocupational scazut (lipsa unui loc de munca); dificultati materiale, financiare, venituri reduse; existenta unor abuzuri n copilaria agresorului; martor la violenta in familia de origine, stima de sine scazuta; unele norme religioase; consumul cronic de alcool sau substante nocive (droguri); prezenta copiilor in familie; dependenta materiala a sotiei de sot; gelozia si existenta unor relatii extraconjugale; toleranta femeii fata de violenta; traditia care favorizeaza pozitia barbatului; insuficienta informare a femeii-victima cu privire la existenta alternativelor si a posibilitatilor de sprijin; existenta unor afectiuni psihice ale partenerului.

Factori care pot proteja impotriva violentei

sprijin din partea familiei largite (resurse umane); lipsa unui model parental agresiv; situatie materiala buna (resurse materiale/ financiare); nivel de educatie crescut; o buna capacitate de rezolvare a problemelor si de a iesi din situatiile de criza; abilitati de comunicare intre parteneri; existenta unor institutii sociale care ofera protectie si suport; introducerea in legislatie a unor reglementari care sprijina victima si sanctioneaza agresorul.

Efectele violentei conjugale


Violenta tinerilor poate fi un comportament copiat dupa modelul vazut in copilarie, in familie; Copii sunt expusi unui comportament abuziv emotional, fizic sau sexual, ori sunt neglijati intr-atit incit sanatatea fizica sau emotionala si dezvoltarea acestuia sunt in pericol; Femeile devin victime ale unor evenimente traumatice - primare (care sufera direct de pe urma evenimentului) - secundare (care asista la intimplari de natura traumatica exercitate asupra unor persoane indragite, prieteni sau necunoscuti).

Tulburari care pot deveni cronice la persoanele victime ale violentei


Maria Roth Szamoskozi: - tulburari de somn, datorita cosmarurilor sau a gndurilor recurente, care mpiedica persoana sa se odihneasca; - probleme de memorie, amintiri obsesive, declansate de senzatii vizuale, auditive sau olfactive care fac ca victima sa retraiasca evenimentul traumatic al abuzului; - probleme de concentrare desfasurarea activitatilor de fiecare zi; - tulburari de afect, de tip anxietate, labilitate crescuta, anxietate generalizata, panica, fobii, impulsivitate, crize de plns; - gnduri de suicid, care sugereaza victimei ca nu mai merita sa traiasca; - comportament obsesiv, compulsiv, prin care victima se simte constrnsa sa comita anumite actiuni, fara sa se poata mpotrivi; - tulburari de tip disociativ, de pierdere a contactului cu realitatea si alunecarea in planul imaginativ; - comportament sexual reactiv, tulburari de sexualitate.

Toate aceste consecinte sunt adesea cunoscute de victima adulta si cu toate acestea, ea decide sa pastreze relatia cu agresorul, sub justificarea ca nu are ce sa faca, nu are unde sa se duca.

Concluzii

Violenta n familie nu este doar o problema domestica fata de care femeile trebuie sa si asume responsabilitatea. Aceasta este o realitate care se extinde dincolo de familie, fiind continuta de toate valorile si institutiile societatii. Conform datelor Inspectoratului General al Poliiei Bucureti, o femeie n Romnia este omort n btaie o dat la 2 zile. Dup o privire aruncat pe aceste statistici, nu ar trebui s rmnem indifereni. Aceast problem exist i fiecare dintre noi poate face ceva pentru a o diminua. n acest sens, Womens Global Leadership Institute a iniiat n anul 1991, campania internaional 16 zile de Activism mpotriva Violenei asupra Femeii(25 noiembrie-10 decembrie). Aceast campanie include participarea a peste 1000 de organizaii din 130 ri, iar cele 16 zile de Activism cuprind i Ziua Internaional Anti-SIDA de pe data de 1 decembrie i Ziua Comemorrii Masacrului de la Montreal, de pe 6 decembrie.

Obiective ale campaniilor impotriva violentei


Constientizarea si informarea populatiei asupra drepturilor lor Obtinerea de ajutor din partea institutiilor abilitate si a comunitatii, in cazul in care au suferit un abuz Introducerea ordinului de restricie Finanarea serviciilor de suport pentru victime Infiinarea unor adposturi pentru victime.

Aceasta este o ncercare de a produce o schimbare n societatea noastr. Dar aceast schimbare depinde de noi toi.