Sunteți pe pagina 1din 67

CAP.1 Introducere 1.

1 Scurt istoric al violentei domestice Istoric Dei violena domestic are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public n Statele Unite i n Europa Occidental drept o problem general grav a societii abia n ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea. Anii 90 au adus recunoaterea violenei domestice drept o nclcare a drepturilor omului. (Sewall et alii, 1996). n domeniul sociologiei, cercettorii lipsii de perspectiva de gen i-au limitat studiile la identificarea i explicarea cauzelor individuale ale fenomenului violenei domestice (consum de alcool sau droguri, probleme de sntate mintal) i a cauzelor generale de natur social i economic (srcie, lipsa educaiei, omaj, apartenen la grupuri sociale defavorizate etc.) Unele studii de specialitate leag violena domestic de zona pauper a societii, ignornd cu desvrire faptul c ea se produce i n familiile cu un nivel de trai decent sau n cele foarte bogate. Numeroase studii nu au fcut altceva dect s investigheze relaiile de familie, considernd violena domestic o problem a cuplului (Jones, 1994: 5). Teoriile feministe vd ns acest tip de violen ca fiind reflectarea unei structuri patriarhale, care are drept scop subordonarea femeilor. Violena domestic este o form de control social care are la baz mituri i prejudeci legate de modul n care trebuie s se poarte o femeie cu rudele sale de sex masculin. Feministele consider, de asemenea, c instituiile importante ale societii (justiia, poliia, Biserica, sistemul sanitar etc.) ncurajeaz i menin violena domestic, trivializnd sau ignornd actele de violen suferite de femei. (Marin; Russo, 1999: 20). Rspunsul societii se manifest deseori prin blamarea victimei, care este considerat a fi vinovat pentru c a nclcat diferite norme de comportament. Violena domestic este perpetuat de o serie de factori, evideniai de numeroase studii feministe:

culturali socializarea de gen (care presupune atribuirea de roluri precise femeilor i brbailor), considerarea brbailor ca superiori a priori femeilor, considerarea familiei ca sfer privat, controlat de brbat, capul familiei

economici dependena economic a femeilor de partenerii lor; accesul limitat al femeilor la resurse finaciare; accesul limitat la slujbe i la educaie; legali lipsa unor reglementri legislative adecvate, care s sancioneze violena n interiorul cuplului i discriminarea femeii n societate; proceduri legale greoaie i defavorizante n cazul divorului i solicitrii custodiei copiilor; neimplicarea poliiei n cazurile de violen domestic;

politici subreprezentarea femeilor n parlamente, instituii publice; considerarea violenei domestice, n particular, i a problemelor femeilor, n general, ca fiind subiecte de minim interes politic; valorizarea excesiv a familiei, prin limitarea interveniei statului n viaa acesteia; neimplicarea femeilor n viaa politic.

Pedepsirea actelor de violen domestic a nsemnat ns depirea dihotomiei public/privat, care justifica n mod tradiional neintervenia autoritilor statului n conflictele din familie. Discutnd celebra sintagm ceea ce este personal, e politic, Susan Moller Okin (1989: 125-129) a constatat faptul c la fel ca sfera public, cea privat (domestic) este controlat tot de relaii de putere; n ambele cazuri, dominaia masculin este considerat a fi natural. De aceea, oamenii tind s fie mai tolerani atunci cnd brbatul i bate partenera, pentru c violena este considerat o modalitate de manifestare a dominaiei masculine n cadrul familiei patriarhale. n aceste condiii, dreptul la via privat a fost mult timp neles ca fiind libertatea tailor i soilor de a-i disciplina copiii i soiile. Violena domestic are efecte devastatoare asupra femeii. i afecteaz sntatea fizic, i pericliteaza sntatea mental, i scade ncrederea n sine i n ceilali. Efectele pe termen lung se circumscriu tulburrilor post-traumatice de stres, ntlnite, de obicei, la victimele rzboaielor sau ale dezastrelor naturale. Extrem de afectai sunt i copiii cuplului care asist la actele de violen sau devin la rndul lor victime (Marin, Russo, 1999: 24). Ca orice fenomen social de mare amploare, violena domestic implic nite costuri importante pentru societate:

costuri directe valoarea serviciilor destinate tratrii victimelor violenei (spitalizare, consiliere, procese juridice) costuri sociale creterea mortalitii, scderea nivelului de sntate, scderea calitii vieii

costuri economice scderea productivitii muncii, scderea numrului adulilor activi pe piaa muncii, creterea numrului concediilor medicale etc.

[modificare] n Romnia n Romnia de dinainte de 1989 nu a existat nici-o statistic oficial sau cercetare tiinific privind violena domestic. Dei cazurile de violen domestic erau destul de rspndite, fenomenul a fost ignorat din motive pur ideologice. Dup 1990, au fost realizate studii de mic ntindere, care nu ofer ns o viziune de ansamblu asupra acestui tip de violen. n raportul organizaiei americane Minnesotta Advocates for Human Rights, Lifting the Last Curtain (1995), se constat faptul c violena domestic este o problem frecvent n Romnia; statul romn apare ca nendeplinindu-i obligaiile privind protejarea femeilor de violenele comise n familie sau sancionarea adecvat a soilor violeni i dezvoltarea unor programe juridice, politice, administrative i culturale, cu scopul de a preveni violena mpotriva femeilor. Dei ntre anii 1997 1999 au fost propuse numeroase modificri ale Codului Penal, nici pn n acest moment violena domestic nu este distinct reglementat, ea putnd fi sancionat doar prin dispoziiile generale care incrimineaz actele de violen. La rndul su, Poliia intervine doar pentru a aplana conflictul i pentru a aplica amenzi contravenionale agresorului. n aceste condiii, n Romnia, femeile prefer s continue s locuiasc mpreun cu soul violent, dect s cear ajutor instituiilor statului. La nivelul societii romneti, se observ faptul c actele de violen domestic sunt considerate probleme ale cuplului i privite drept comportamente tolerabile. Un exemplu concludent este dat de compararea rezultatelor a dou sondaje de opinie: unul realizat n Romnia Barometrul de Gen (2000) i unul n rile Uniunii Europene Eurobarometrul 51.0 (1999). La ntrebarea cu rspuns multiplu Ce instituii/organizaii ar trebui s ajute femeile care devin victime ale violenei domestice?, romnii au rspuns astfel: cuplul trebuie lsat s-i rezolve singur problemele (35%), ar trebui s intervin rudele (28%), Poliia (28%), vecinii (13%), etc.; la aceeai ntrebare, europenii au dat urmtoarele variante de rspuns: familia i prietenii (96%), serviciile sociale (93%), serviciile medicale (93%), Poliia (90%). n anul 2012, statisticile artau c 75%-80% dintre femei sunt abuzate n spaiul domestic (verbal, psihologic, fizic, sexual).[4]

[modificare] Referin e

Jones, Ann, 1994, Next Time Shell Be Dead: Battering and How to Stop It, Boston: Beacon Press. Okin, Susan Moller, 1989, Justice, Gender, and the Family, New York: Basic Books. Marin, Amy J., Russo, Nancy Felipe, 1999, Feminist Perspectives on Male Violence Against Women: Critiquing ONeil and Harways Model, n Michle Harway; James M.ONeil (ed.), What Causes Mens Violence Against Women?, Sage Publications, Thousand Oaks.

Sewall P. Rebeca., Vasan Arati, Schuler Margaret A. (ed.), (1996), States Responses to Domestic Violence: Current Status and Needed Improvements, The Institute for Women, Law & Development, Washington, D.C.

Barometrul de Gen, (2000), studiu realizat de Gallup Romnia, pentru Fundaia pentru o Societate Deschis, Romnia. Eurobarometru 51.0, (1999), Europenii i punctul lor de vedere privind violena casnic mpotriva femeii, Comisia European Lifting the Last Curtain: A Report on Domestic Violence in Romania, 1995, Minnesota Advocates for Human Rights.

[modificare] Note 1. ^ a b Shipway (2004) 2. ^ Agenia Naional pentru Protecia Familiei (ANPF). 3. ^ Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie 4. ^ ORDINE N FAMILIE. Soii btui, inui la distan i evacuai, 16 februarie 2012, Cristina Lica, Evenimentul zilei, accesat la 17 februarie 2011 [modificare] Bibliografie

Dragomir, O, Miroiu M, Lexicon feminist, Polirom, Iasi, 2002, Romina Surugiu

en Shipway, Lynn (2004). Domestic violence: a handbook for health professionals. New York: Routledge. ISBN 9780415282208 1.2. Justificarea alegerii temei

Violenta in familie a crescut alarmant in contextul unei societi generatoare de nemulumiri si frustrri ce ofer premisele unui comportament violent. Comportamentul agresiv a fost studiat ndelung de multe persoane, care au ncercat sa gseasc cauzele si chiar sa previn diferitele stri cauzatoare de agresivitate. Conform definiiei date de dicionarul explicativ al limbii romane, agresivitatea este un comportament distructiv si violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine. Exista si o agresivitate calma, nonviolena dar ntotdeauna agresivitatea semnifica atac, ofensiva, ostilitate, punere in primejdie sau chiar distrugere. Agresivitii i-a fost acordata o origine ereditara sau instinctiva , dar aceasta teza a fost contrazisa, observndu-se ca agresivitatea este un rezultat al nvrii, al modelrii comportamentului in funcie de mediul de dezvoltare. Violenta in familie i are originea in structura sociala, in tradiii, obiceiuri si mentaliti care subneleg superioritatea brbatului asupra femeii. Exista o serie de factori agravani ai manifestrilor violente in familie, cum ar fi mutaiile intervenite la nivelul relaiilor intrafamiliale, apariia unor puternici factori de deteriorare a raporturilor dintre parteneri - starea de stres, creterea consumului de alcool, infidelitatea, gelozia. Un factor des ntlnit in ultima perioada l reprezint proliferarea violentei prin mijloace mass-media, precum si atitudinea de indiferenta a opiniei publice fata de comiterea actelor de violenta in familie. In general, suntem att de duri, agresivi, nerbdtori in nite situaii att de simple, neimportante, situaii in care poi sa te compori altfel. Majoritatea dintre noi ne comportam ca nite surzi si orbi, admitem si nu reacionam in situaiile cnd suntem supui violentei sau chiar si atunci cnd suntem agresai. Problema este ca noi nici nu contientizm ca foarte des suntem victime ale diferitelor forme de violenta. Motivul poate ar fi ca nu suntem informai, nu cunoatem, si, in rezultat, situaia este cea care este. Altfel spus, exista viata cu acte violente, acceptam violenta si, incontient, o promovam. Abuzurile, violenta sunt tratate ca probleme secundare, nelundu-se in consideraie ca ele influeneaz viitorul societii. Este necesar de neles importanta abordrii problemei violentei asupra femeii care urmeaz a fi integrata in contextul vieii sociale. Sunt o mulime de consecine negative, ale violentei asupra femeii: izolare; nencredere, nelinite; productivitate sczuta; probleme de ordin psihic, emoional, consum abuziv de alcool, drogare. Se pot observa o serie de efecte negative si asupra societii in

general pentru ca de bunstarea fiecrui individ in parte depinde bunstarea societii: mrirea criminalitii, perpetuarea violentei din generaie in generaie, familii destrmate, divoruri numeroase. Este necesar sa nelegem care este rolul negativ al violentei ca fenomen social, sa ne contientizm comportamentul si sa tindem spre schimbare, mbuntire, sa nu acceptam molestarea, sa nu ignoram atacurile verbale sau nvinuirile, sa fim mai sensibili, sa nu toleram si sa perpetuam violenta. Motivul pentru care violenta domestica constituie tema acestei analize este si creterea frecventei acestor cazuri aprute in societatea romaneasca. Conform afirmaiei fcute de Gelles si Staus1 este mult mai probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie, de un alt membru al familiei, dect oriunde altundeva, de oricine altcineva. In timp ce multe tari se axeaz pe controlul violentei stradale, nu trebuie omis faptul ca femeile pot deveni victime in propriile lor case. Violenta domestica se poate manifesta mpotriva oricui, insa, de cele mai multe ori, brbaii abuzeaz de partenerele lor de viata. Tot mai multe femei sunt atacate verbal fiindu-le inoculate opresiunea, mania, teama si lipsa de ncredere in sine. Numrul brbailor agresai verbal reprezint o mica fraciune comparativ cu numrul femeilor. Femeile sunt expuse violentei in permanenta, indiferent ca e vorba de familie, de locul de munca sau de o banala plimbare in parc. Violenta nu tine numai de statistici, este un fapt real care se desfoar ntr-o societate ce este nc axata pe agresiunea brbailor asupra femeilor. CAP. 2. Prezentarea fenomenului 2.1. Definiia violentei domestice In descrierea violentei domestice, punctul de plecare l poate constitui, definiia generala a violentei2: utilizarea forei si a constrngerii de ctre un individ, grup sau clasa sociala in scopul impunerii voinei lor asupra altora sau 3conduita si atitudine care constau in contragerea fizica sau psihica exercitata de unele persoane asupra altora pentru a
1 2

Pop, Luana Miruna(coord.), Dictionar de politici sociale, ed. Expert, Bucuresti, 2001 Zamfir, Vlasceanu, Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti, 1998 3 Schiopu, Ursula(coord), Dictionar de psihologie, ed. Babel, Bucuresti, 1997, pg 721

le impune voina, opresndu-le Violenta domestica este definita in acelai dicionar ca fiind ansamblul conflictelor din grupul marital care au ca efect maltratarea partenerului. Acest mod de definire face referire la violenta fizica in mod prioritar, ignornd celelalte forme de violenta. S.M. Rdulescu definea violenta conjugala ca 4orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, dirijata mpotriva unui membru al cminului familial, unei rude de snge sau contra altor persoane din mediul familial Conform Comitetului de Minitri ai Consiliului Europei violenta in familie este orice act sau omisiune comisa in interiorul familiei de ctre unul din membrii acesteia si care aduce atingere vieii, integritii corporale sau psihologice sau libertii altui membru al acelei familii, si vtma in mod serios dezvoltarea personalitii lui/ei 5 (Recomandarea nr. 85/26 martie 1985 cu privire la violenta in familie) Prin violenta asupra femeilor se nelege orice act de violenta bazata pe diferena de sex care are drept rezultat sau poate conduce la vtmarea sau suferina fizica, sexuala sau psihologica a femeilor, inclusiv ameninarea cu astfel de acte, cu constrngerea sau lipsirea arbitrara de libertate, chiar daca acestea apar in viata publica sau privata. (Conform Declaraiei de la Beijing, din cadrul cele de a Patra Conferine Mondiale a Femeilor, septembrie 1995). Localizarea violentei in contextul relaiei de familie introduce termenul de putere, respectiv de putere difereniata a brbatului fata de femeie. Se numete "violenta in familie" orice act vtmtor, fizic sau emoional care are loc intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, ameninri si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Abuzul, agresivitatea, violenta tind sa graviteze in jurul relaiilor in care diferenele de putere sunt foarte mari. Max Weber definete puterea ca: abilitatea de a controla comportamentul altora, cu sau fr consimmntul acestora. Aceasta definiie introduce o alta noiune si anume aceea de control in relaie, care este definita ca puterea unuia in raport cu neputina altora. Dup Luana Pop, violenta domestica implica o manifestare de putere, in mod compensatoriu, din partea unor indivizi care se simt mici si nensemnai in alte cercuri, ajungnd sa refuleze in contextul unor relaii protejate, in cadrul crora puterea le este legitimata, prin atribuirea unor poziii
4 5

Radulescu, S.M, Sociologia violentei (intra)familiale, ed. LuminaLex, Bucuresti, 2001 Cercetarea Nationala privind Violenta in Familie si la Locul de Munca- Romania, 2003

si roluri in relaie. Violenta domestica este explicata de izolarea sociala, pe care o genereaz ca efect imediat al instalrii unor comportamente violente in interiorul familiei. Din punct de vedere juridic, violenta caracterizeaz folosirea forei sau autoritarii personale pentru a produce un prejudiciu sau o vtmare a integritii personale. Potrivit Legii 217/25 mai 2003, violenta n familie reprezint 6orice aciune fizica sau verbala svrit cu intenie de ctre un membru de familie, mpotriva altui membru al aceleai familii, care provoac o suferina fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material. De prevederile legii beneficiaz si persoanele care au stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi (concubinii) sau dintre prini si copil, dovedite pe baza anchetei sociale. Pna n anul 2002, n Romnia nu exista n cadrul legislativ nici o referire cu privire la acest fenomen. n Codul penal romnesc nu erau prevzute articole prin care violenta n familie sa fie incriminata si pedepsita, fiind prevzute articole prin care se pedepseau actele de violenta n general. Din noiembrie 2002, au fost fcute modificri n Codul penal, actele de violenta domestica fiind pedepsite. Conform dicionarului de psihologie violenta 7tine de nivelul de reactivitate al sistemului nervos dar mai ales de structura caracterial, de lipsa de stpnire de sine, de impulsivitate, de slaba organizare a vieii psihice, de lipsa autocontrolului sau insuficienta reaciilor emotiv-impulsive, de emoii puternice, de contiin de sine dilatata, de for bruta needucat, de lipsa de morala Psihologii ncearc sa neleag abuzarea femeii analiznd pe de o parte, caracteristicile individuale ale femeilor si brbailor, axndu-se pe cercetarea trasaturilor de personalitate, mecanismelor defensive interne si, pe de alta parte, pe prezenta unei afeciunii mentale sau psihopatologice. Din perspectiva psihologica, la un moment dat, agresorii erau caracterizai ca infantili, lipsii de controlul impulsurilor, in timp ce femeile erau caracterizate ca masochiste, paranoice sau depresive. Psihologii Snell si Gayford susineau ca femeile erau considerate indirect rspunztoare de brutalitatea brbatului. Ca mame au fost considerate responsabile de tulburrile psihice ale fiului, iar ca soii responsabile pentru provocarea situaiilor in care brbatul uzeaz de violenta. Din punct de vedere clinic o definiie larg acceptat a violenei domestice este aceea formulat de Stark si Flitcraft: Violena domestic este o ameninare sau provocare,
6 7

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame Idem 9, pg 722

petrecut n prezent sau n trecut, a unei rniri fizice n cadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi nsoit de intimidri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin; ameninri fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victim, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasrilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protecie Se numete "violena n familie" orice act vtmtor, fizic sau emoional care are loc ntre membrii unei familii. Abuzul n interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, ameninri i atacuri care n unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Dei pn de curnd s-a presupus c femeia este cel mai adesea victima violenei n familiei, n urma unor cercetri s-a descoperit c de fapt numrul brbailor agresai este destul de mic pentru a constitui tema unei cercetri. 2.2. Etiologia violentei Diversitatea foarte mare a formelor de violenta nu a permis elaborarea unei teorii etiologice generale. Explicatiile oferite pna n prezent pot fi grupate n trei teorii principale:

Teoria violentei nnascute; Teoria violentei-frustrare; Teoria violentei-nvatare sau socializare. Teoria violentei nnascute considera ca violenta este intrinseca naturii umane.

Individul se naste cu predispozitii agresive, violente, iar societatea, prin procesul de socializare, inhiba aceste porniri instinctive. Desi a fost mult timp acceptata datorita caracterului sau facil, aceasta teorie nu a fost confirmata prin cercetarea stiintifica. Dimpotriva, cercetarile biologice, psihologice si sociologice au stabilit ca violenta nu este nnascuta, ci apare pe parcursul socializarii indivizilor si este determinata de conditiile n care traiesc indivizii si grupurile umane. Explicatiile care ntrunesc actualmente cea mai larga acceptare si care se sprijina pe o solida argumentare stiintifica sunt oferite de teoria frustrarii si teoria socializarii.

Teoria violentei-frustrare considera ca violenta este rezultatul frustrarii, al privarilor indivizilor de placerea satisfacerii anumitor trebuinte si dorinte. Individul uman trebuie sa-si satisfaca o serie de nevoi fundamentale. Satisfacerea acestora este nsotita de un sentiment de placere, n timp ce nesatisfacerea provoaca neplacere, frustrare. Pe masura ce socializarea avanseaza, nevoile considerate fundamentale sunt completate cu alta nevoi, modelate social-cultural. Posednd o memorie de lunga durata, individul nvata ca obtinerea placerii prin satisfacerea nevoilor sale biologice sau social-culturale depinde de existenta n nisa sa ecologica a produselor si fiintelor care sa-i asigure satisfacerea acestor nevoi. Astfel, apare si impulsul spre apropierea unei parti din nisa ecologica. Daca grupul este favorizat si dispune de o abundenta de produse, fiecare individ poate sa-si satisfaca nevoile fara a intra n conflict cu alti indivizi sau alte grupuri. Daca grupul este mai putin favorizat, individul apeleaza la agresivitate si violenta n vederea apropierii sau controlarii unei parti din nisa ecologica, prin care sa-si garanteze satisfacerea nevoilor. Violenta si agresivitatea nu se limiteaza numai la nisa ecologica n care traieste grupul uman respectiv. Pe masura ce dezvoltarea social culturala genereaza noi nevoi si pe masura ce grupul este capabil sa creeze mijloace tot mai eficiente de exercitare a agresiunii, el depaseste limitele nisei sale si si impune dominatia asupra resurselor si energiilor umane din alte nise ecologice. Binenteles, aceasta agresivitate este ntotdeauna colorata ntr-o frazeologie umanista prin care se ncearca disimilarea adevaratei sale naturi. Teoria frustrarii sustine ca, n masura n care indivizii pot sa-si satisfaca nevoile, ei sunt neagresivi. Cnd nu pot sa-si satisfaca nevoile conform dorintei lor si cnd pot lupta, ei devin agresivi. Cnd nu pot sa-si satisfaca nevoile, cnd actiunea lor este supusa controlului si interdictiilor si cnd nu pot lupta, apare inhibitia actiunii, angoasa sau evadarea n imaginar. Starea de angoasa poate constitui nsa o incitare la agresivitate, n vederea depasirii ei. n explicarea cauzelor frustrarii, se face apel la factorii naturali sau sociali. Dintre factorii naturali, cel mai des invocat este raritatea, disproportia dintre volumul resurselor si numarul indivizilor. Desi aceasta teorie porneste de la date reale-cresterea violentei n fazele de tranzitie - nu se poate merge mai departe si afirma ca violenta este inerenta tuturor formelor de dezvoltare n unele tari din lumea a treia, dezvoltarea apreciata de nsisi

10

ideologii ei ca deficitara din mai multe puncte de vedere. Conditiile interne si internationale mai favorabile de care au beneficiat anumite tari arata ca dezvoltarea poate evita multe forme de violenta. Teoria violenta-socializare sau culturala explica violenta prin procesele de socializare, prin influenta pe care o exercita modul de organizare si functionare a societatii asupra socializarii si a comportamentelor indivizilor. Aceasta teorie porneste de la stabilirea factorilor societali care determina, sau cel putin favorizeaza comportamentele violente. Majoritatea cercetarilor pe care se ntemeiaza teoria socializarii converg spre concluzia ca extinderea violentei n societatile contemporane este generata de starile critice si de disfunctiile sociale aparute sau accentuate n ultimele decenii. n cadrul acestor cercetari, un interes deosebit l prezinta anchetele guvernamentale asupra cauzelor si prevenirii violentei realizate n unele tari occidentale dezvoltate si unele tari n curs de dezvoltare. Trebuie precizat ca aceste cercetari au analizat n principal violenta criminala, violenta prin care este afectata ordinea sociala stabilita si ca rezultatele lor nu pot fi extinse n explicarea tuturor formelor de violenta. Desi cercetarile ntreprinse nu au ajuns sa stabileasca relatii evidente ntre violenta dintre societate si cea continuta sau transmisa prin mijloacele de comunicare n masa, scoala poate totusi afirma ca aceasta din urma chiar daca nu determina direct, cel putin favorizeaza aparitia unor comportamente violente. Violenta ajunge sa fie privita ca un mijloc de compensare a inegalitatilor sociale. Prin natura lor, mijloacele de comunicare n masa selecteaza si transmit mai cu seama evenimente deosebite, senzationale, evenimentele violente constituind un subiect predilect pentru ele. n acest fel, anumiti indivizi sau grupuri sunt incitati sa recurga la violenta, asigurndu-se astfel publicitatea ideilor si a scopurilor lor. Pe de alta parte, atragnd atentia asupra unor evenimente violente si lund atitudine fata de ele mijloacele de comunicare n masa pot sa modeleze opiniile publicului n directia formarii unor atitudini defavorabile comportamentelor ti atitudinilor violente si astfel sa legitimeze reprimarea acestora. Ele pot n consecinta sa reduca violenta personala, neorganizata, facnd-o intolerabila la nivel

11

societal, dar n acelasi timp, ele ofera noi surse de legitimare violentei institutionale, birocratice si n primul rnd, violenta statului. Teoria frustrarii si teoria socializarii nu sunt incompatibile. Violenta depinde de variabile personale, de functii fiziologice si de lupta pentru reusita ntr-o societate cu resurse rare. Deci violenta este functie de nivelul de frustrare, de riscul de represalii si de sprijinul colectiv. Ea nu se poate produce cnd nivelul frustrarii este redus, cnd riscul represaliilor este ridicat, si cnd sprijinul grupului este slab. Teoria frustrarii explica violenta direct personala, motivatia violentei si impulsurile violente. Ea este o teorie a violentei-raspuns. Teoria culturala explica modul n care se exercita violenta, modul n care se poate solutiona frustrarea, ,,tehnica" violentei si raspndirea ei este o teorie a violentei nvatarii. Aceste teorii lasa neexplicate o serie de mecanisme si de tipuri ale violentei. Nu este explicata violenta ca ofensiva, ca provocare, violenta sistemelor si organizatiilor societale. Limitele acestor explicatii impun extinderea cadrului teoretic al etiologiei violentei. Aceasta extindere se poate realiza prin includerea unei explicatii complementare: violenta-functionalitate. 2.3. Mituri despre violenta domestica Exista mituri care defavorizeaza femeile si ncurajeaza comiterea unor abuzuri impotriva lor, (M. Roth-Szamoskozi, 2005)8[14] mentioneaza: fie maltratata de sot; femeile tind sa exagereze violenta la care sunt supuse; cele mai multe dintre actele de violenta casnica au loc deoarece femeile i provoaca pe barbati sa le loveasca.
8

victima poate nvata ce sa faca pentru a prentmpina violenta; femeia poate pune oricnd capat violentelor; femeile victime ale agresorilor personala, sunt supuse, pasive; bataia afecteaza doar o mica parte din populatia feminina; chiar, daca el este agresiv, copiii au nevoie de tata; cnd o femeie nu-ti ndeplineste ndatoririle casnice, ea merita sa partenerilor nu au mndrie

[14]

Roth-Szamoskozi M., Copii si femei victime ale violentei, Cluj-Napoca, 2005, p. 293.

12

Aceste mituri si altele asemanatoare reprezinta o premisa a inegalitatii, care defavorizeaza femeile. Recunoasterea faptului ca violenta eriditeaza siguranta, sanatatea, dezvoltarea , interrelatiile, capacitatea de munca, echilibrul psihic al individului pe tot parcursul vietii impune reconsiderarea fenomenului la scara culturala. Prevenirea violentei domestice este schimbarea conceptiilor sociale privind comportamentul agresiv, fundamentarea lor peevidente stiintifice. Selectam unele din miturile prezentate si ,,demistificate" de S.M Radulescu (2001)9[15]: Mit : Violenta familiala, este o problema privata n rezolvarea careia nimeni nu are dreptul sa se amestece. Nici o autoritate nu are dreptul de acces la intimitatea ,,sanctuarului" familial. Realitate : Orice familie trbuie protejata de imixtiunea autoritatilor, exceptnd cazurile n care sunt prejudiciate interesele si drepturile membrilor. La fel ca si violenta din afara caminului, violenta dinauntru constituie infractiune. Mit: Alcoolul este principala cauza a violentei familiale. Realitate: Este un mit foarte raspndit. Problema alcoolismului, ntr-adevar, se afla n corelatie cu violenta. Femeile deseori mentioneaza ca el devine agresiv cnd se afla n stare de ebrietate. Bauturile alcoolice reduc capacitatea persoanei de a controla si a dirija compotamentul, de aceea femeile se consoleaza explicnd impulsivitatea barbatului prin influienta alcoolului. Desi alcoolul si violenta familiala sunt adeseori asociate ntre ele, una nu este cauza celeilalte. De fapt, agresorul are anumite caracteristici care l mping deopotriva spre alcoolism si violenta. Mit: Copiii nu se pot lipsi de tata, chiar daca el este agresiv sau ,,ramn alaturi de el doar n numele copiilor". Realitate: Acest mit se spulbera mai usor si mai repede ca celelalte, daca ncepi sa meditezi asupra numarului de copii-victime ale violentei. Fara ndoiala, situatia cnd copiii cresc alaturi de mama si tata e ideala. Sa nu uitam, nsa, ca unii copii, care taiesc n conditii de violenta domestica, singuri ajung s-o roage pe mama sau chiar insista

[15]

Radulescu S. M, Victime si agresori, 2001, p. 285-289.

13

ca aceasta sa-l paraseasca pe tata-omul care o maltrateaza. Multi copii prefera sa locuiasca la bunici sau la internat, numai sa nu fie tratati cu cruzime n propria familie. Mit: Fmeia care a fost agresata o data, devine victima pentru totdeauna. Realitate: Aceasta, la fel este un comportament dictat de experienta traita. Nu se exclude perspectiva ca, dupa ce v-a consulta specialistii, femeia se va ntoarce ,,normala", n cazul ca ciclul violentei v-a fi rupt si ea nu se va afla n conditie de tensiune emotionala si pericol. Cunoasterea modului de a combate miturile legate de violenta, necesita un efort de colaborare din partea cercetatorilor, a specialistilor, a mass-mediei, a organizatiilor din sfera civila si a tuturor celor implicati n prevenirea violentei si protejarea familiei. Distinctia cruciala dintre familia moderna si traditionala priveste primordialitatea obligatiilor si a afectiunii. n sistemul traditional al familiilor extinse, legaturile de snge si rudenie sunt sursa principala a drepturilor si obligatiilor, dar si obiectul privelegiat al afectiunii. Iar n familia moderna nu este ruptura ei din reteaua parentala, ct mutarea focalizarii de pe aceasta retea pe membrii din interiorul familiei nucleale. Familia nucleala n societatile moderne este mult mai putin pternica si pragmatica, dect n societatile traditionale bazate pe grupuri domestice extinse. Reducerea semnificativa a violentei n ambele familii, moderna si traditionala nu depinde de punerea n aplicare si de succesul la un moment dat al uneia sau alteia, ci de amploarea unor actiuni concertate, sustinute de specialisti si fundamentate legal, de informare a comunitatii privind modalitatile de protectie si de mistificare conceptiilor privind violenta. 2.4. Violenta domestica o problema sociala Problema sociala reprezinta un proces social, o caracteristica, o situatie despre care societatea sau un subsistem al ei considera ca trebuie schimbat10[1], sau o alta explicare este o situatie indezirabila care este considerata de un segment important al societatii ca fiind suficient de serioasa pentru a necesita o actiune colectiva n vederea obtinerii unei ameliorari semnificative si a unei dezirabilitati crescute, adica fiind o discrepanta semnificativa ntre normele sociale si realitatea sociala de fapt11[2].
10 11

[1] [2]

Zamfir C., Strategii ale dezvoltarii sociale, Editura Politica, Bucuresti, 1977, p.147. Pop Luana Miruna, Dictionar de politici sociale, Editura Expert, Bucuresti, 2002, p. 667.

14

Multi oameni nu credeau ca violenta conjugala are efecte devastatoare asupra femeii. Altii nu cred ca un astfel de comportament exista ntr-adevar, si chiar majoritatea celor care erau constienti de astfel de fenomen nu credeau ca afecteaza un numar suficient de femei sau ca era suficient de grav pentru a explica o preocupare pe scara larga12[3]. Invizibilitatea violentei domestice poate fi explicata n parte de omniprezenta ideologiei patriarhale (conform interpretarilor feministe) n structurile statale, ceea ce implicit plaseaza controlul n minile barbatilor. Patriarhatul face parte din categoria relatiilor de putere care stabilesc inegalitati sociale prin nastere. Violenta directa mpotriva femeilor nu poate fi separata de relatiile sociale inegale dintre barbati si femei. Faptul ca violenta directa este att de raspndita si acceptata sugereaza cautarea explicatiilor si cauzelor dincolo de caracteristicile individuale si personale. Transformarile sociale determinate de participarea tot mai larga a femeilor la activitatile din sfera productiei materiale, la viata sociala n general, au impus modificarea treptata a rolului familiei si membrilor ei. Analiza feminista privind violenta porneste de la conceptualizarea barbatilor ca un grup investit cu putere, a caror dominare asupra femeilor este o constructie istorica si sociala, care se reproduce si se mentine ntr-o mare varietate de feluri, cum este manipularea convingerea, influentarea, fortarea, asocierea, conditionarea. Violenta barbatilor fata de femei, inclusiv fata de femeile apropiate de ei, este nteleasa ca parte a unui sistem structurat pe putere si de exploatare n cadrul relatiilor patriarhale. Feminismul considera patriarhatul ca un sistem organizat de-a lungul istoriei, de exercitare a autoritatii masculine, care se exercita n diverse domenii ale vietii publice ca viata economica, cea politica si religioasa, dar si n viata familiala. Printre consecintele si formele de manifestare ale patriarhatului se pot enumera: ndoctrinarea de gen prin socializarea n functie de sex, privarea fetelor de anumite nivele si forme de educatie, judecarea femeilor n functie de comportamentul lor sexual (cerinta virginitatii si a fidelitatii), accesul scazut la resurse economice, lipsa respectului fata de rolul femeilor n societate, de-a lungul istoriei si n prezent, lipsa traditiei de autonomie si de independenta, lipsirea femeilor de timp liber, deprecierea performantelor lor s.a. n conditiile dominarii masculine, n care barbatul reprezinta valorile, intelectul si normele, agresiunea comisa de barbati mpotriva femeilor sau, n general asupra persoanelor vulnerabile este un fenomen
12

[3]

Dobash R.E. si Dobash R.M., Violence against wives, London: Open Books, 1980, p.82.

15

social comun, care nu iese n evidenta de la sine, daca nu i se acorda importanta sociala cuvenita13[4]. Este cunoscut faptul ca femeii i-a fost multa vreme rezervat un rol marginal n dezvoltarea societatii, fata de care ea s-a raportat ca la ceva strain si ostil. Subordonarea femeii fata de barbat a avut lo 444g67e c odata cu evolutia diviziunii muncii, cu aparitia proprietatii private si a claselor opuse prin nsasi pozitia lor fata de proprietatea privata. Anii '90 au nsemnat reale progrese n cercetarea fenomenului violentei domestice. A crescut mult numarul cercetatorilor care descriu violenta fizica mpotriva femeilor. Rolul femeii conturat de tonalitatea afectiva, sentimentalitate si intuitiei este cel care contribuie la fortificarea indivizilor carora li se adreseaza14[5]. Violenta este vazuta prin prisma relatiei individului cu societatea, care e considerata un spatiu de manifestare a inegalitatilor sociale structurale. Tensiunile din cmpul social, conflictele din interiorul unor grupuri si cele dintre grupuri pot da nastere la comportamente agresive. Modelul acestora poate fi preluat de la o generatie la alta, de la un membru al unui grup la altul si, la rndul lui, poate fi transmis altor indivizi sau generatii. Ca urmare, n anumite grupuri sociale nivelul de violenta va fi semnificativ mai crescut dect altele. Mai mult dect o expresie comportamentala, violenta este vazuta ca instrument pentru atingerea unor scopuri sociale, pentru mentinerea sau tulburarea unei anumite ordini sau status-quo social. Punnd n evidenta cauzele si aspectele sociale ale violentei, conceptiile din aceasta categorie au meritul de a cauta remedii ale violentei tot pe plan social, prin masuri de politica sociala si reglementari legislative. Nu genele determina nivelul de agresivitate al oamenilor ci situatia lor sociala. Factorii economici, nivelul de educatie, statutul social al persoanelor implicate, traditiile familiale si cele ale comunitatii, precum si relatiile dintre toate acestea pot creste, sau dimpotriva diminua sansele de aparitie ale fenomenelor de violenta ale unui individ, familie sau grup. n privinta diferentelor de gen se datoreaza influientelor sociale, exprimate cultural sub forma asteptarilor de roluri si a discursurilor raspndite n comunitate, care favorizeaza comiterea violentei de catre barbati.

13 14

[4] Miroiu M., Lexicon feminist, 2002,Editura Polirom., p.344. [5] Bodrug-Lungu V., Violenta domestica - aspecte sociale si legislative, Chisinau, 2005, p. 27.

16

Violenta mpotriva femeilor este o reflectare a relatiilor de putere inegale dintre femei si barbati si serveste la perpetuarea acestor raporturi dezechilibrate. Exista o legatura intima ntre structurile de dominatie masculina si violenta exercitata n sfera sexualului - de la hartuire sexuala, care plaseaza femeile pe o pozitie vulnerabila n domeniul muncii, la violenta intrafamiliala, si pna la violuri n grup, care distruge o fiinta umana, capacitatea ei de a iubi si a avea ncredere n semeni. n ce priveste explicatiile care au fost date comportamentului violent al unor barbati, ele au tins sa atribuie responsabilitatea unor caracteristici exterioare barbatului: el fie este bolnav psihic si deci nu este ,,normal" (este asociat de barbatii ,,normali") fie a fost provocat si femeia este cea care poarta vina actiunilor lui15[6]. n ambele cazuri barbatul agresor nu poarta responsabilitatea actelor sale. Aceste explicatii sunt consonante cu idiologia dominanta, dar pun n umbra o caracteristica esentiala a constructiei unui tip de masculinitate definita prin dominare bruta fata de femei (,,nu esti barbat, daca nu-i arati ca esti barbat"). Desigur, exisra si modele alternative, conform carora este nebarbatesc sa lovesti o femeie - sub textul fiind ca nut e poti pune ca barbat cu o fiinta evident mai slaba ca tine. Nici unul din modele nu apare dimensiunea ,,om": alaturi de mine se afla un om care si-a pus ncrederea n mine cu care mpart un camin, cu care am copii; sa ncercam sa rezulvam diferentele dintre noi prin alte mijloace dect cele primitive, sau sa ne despartim.16[7] Paradoxal, multe relatii abuzive ncep prin a fi foarte romantice si caracterizate printr-o grija excesiva a partenerului fata de femei. Dar atentia speciala acordata ei este treptat perceputa de ea ca find intruziva, posesiva si controlatoare prin exces. Relatia evolueaza astfel nct femeia se departeaza treptat de prieteni si familie, astfel ca la izbucnirea primului episod violent, ea nu va avea alt sprijin moral exterior dect pe sotul abuziv nsusi, de catre se va simti exclusiv dependenta, n absenta celor apropiati pna nu demult. Atunci cnd masculinitatea barbatilor se defineste prin dominatie si este traita ca atare de un barbat si cnd aceasta nu reuseste sa creeze conditii economice ale dominatiei sale, barbatul tinde sa abuzeze femeia pe care o iubeste fie fizic, fie psihologic, fie ambele.17[8]
15 16

[6] [7] 17 [8]

Maynard Mary si Winn Jan - Women Violence and Male Power, 1997. Popescu Liliana, Politica sexelor, Bucuresti, 2004, p.236. Lorber Judith- Paradoxes of gender, London, 1994, p.71.

17

Violenta domestica, tentativele de explicare a comportamentului barbatului agresor si al femeii agresate, conditiile n care se perpetueaza violenta si n care calvarul continua cu complicitatea victimei - sunt zone complexe iar reactiile de contracarare a acestor fenomene sunt nca insuficiente. Solidaritatea feminina, empatia, mpartasirea de experiete, ajutorul moral si material a celor n nevoie s-au impus de-a lungul timpului ca mijloace de rezistenta la agresiunile suferite din partea unor barbati si mai ales din partea partenerilor de viata. Relatia de dominatie a genului feminine de catre cel masculine este o relatie care se manifesta n genere subtil, prin nsasi modurile de percepere a realitatii. Manifestarile violente sunt expresii agresive ale dominatiei. Agresiunile asupra femeilor constituie o modalitate specifica de perpetuare a dominatiei. Actele de violenta care se petrec n familie reprezinta cel mai delicat aspect al violentei mpotriva femeilor pentru ca intra n joc legaturi profunde, intime, bazate pe o ncredere reciproca investita, dar si pentru ca la mijloc sunt alte fiinte umane, copiii, care pot ramne marcati o viata ntreaga de aceste abuzuri traite n copilarie. Violenta intrafamiliala, sau violenta domestica este un fenomen larg raspndit n lume si se refera la acte de agresiune ntre membrii adulti care au o relatie intima, de familie, inclusive relatii sexuale. Conform acestei abordari, un aspect esential, n accentuarea vizibilitatii violentei domestice, si deci impunerea sa ca problema sociala este introducerea factorului politic. Prin politizarea unei situatii problematice (attarea unui capitol politic acestei situatii), este depasita conditia de invizibilitate, problema fiind retrocedata spatiului public, caruia i apartine de drept. Tallman (1977)18[9] surprindea acest aspect, sustinnd ca o problema sociala are nevoie de cstigarea vizibilitatii, dupa care este necesar si dezirabil a i se atasa o aura de preocupare morala, pentru pastrarea sa n sfera vizibila, publica. Cum a reactionat sistemul n ceea ce priveste constientizarea unui fenomen ca fapt problematic, care necesita luarea unor decizii n cederea promovarii unei schimbari la nivel de idiologie, modele culturale, sau valori? Initial, au existat mecanisme exterioare de inducere a constientizarii cu privire la violenta domestica, mecanisme care au actionat prin intermediul unor documente internationale prin promovarea drepturilor omului si implicit incriminarea violentei intrafamiliale, prin actiuni la nivelul imaginii familiei si a rolurilor n
18

[9]

Tallman I., Passion, Action and Politics, San Francisco: Freeman, 1977.

18

familie si prin mediatizarea unor evenimente internationale n jurul violentei intrafamiliale. Tendinta imediata de rezistenta la schimbare, accentuata de inertia instalata la nivelul sistemului a fost oarecum contracarata de sugerarea din exterior a unei nevoi acute n societatea noastra. nsa doar acest tip de constientizare impusa din exterior nu este suficient pentru definirea unei probleme ca problema sociala.19[10] Iar pe plan interior, se perpetueaza vechile mentalitati, nsotite de respingerea automata a primelor ncercari de definire a violentei intrafamiliale ca problema sociala, ca fiind un apanaj al miscarii feministe, nteleasa prin prisma masculinizarii femeii n timpul regimului communist. Constiinta sociala, la nivelul opiniei publice, functioneaza de-a lungul a doua dimensiuni: n primul rnd este vorba despre elemental senzational mediatizat, prin care opinia publica este manipulata spre o anumita atitudine, prin stimularea acelorasi mecanisme de autoprotectie (cnd fac dintr-un fapt cotidian unul exceptional, probabilitatea repetarii acelui fapt scade). n al doilea rnd avem de-a face cu o strategie de minimalizare a importantei si gravitatii fenomenului, prin ndreptarea atenta a ei spre alte probleme sociale acute (saracia, somajul, diversiunile politice, conflictele si pseudoconflicte etnice sau de clasa, pericole externe). La nivelul politicilor sociale, constientizarea comportamentelor violente a fost de asemenea impuse prioritar prin mecanisme exterioare. Ratificarea unor documente internationale a determinat o anumita luare de atitudine n unele cercuri politice, pentru a dobndi acceptarea unor foruri internationale interesate de solutionarea violentei. Astfel se explica crearea unor stucturi de monitorizare a fenomenului violentei intrafamiliale la nivel ministerial, n ciuda absentei unor specialisti instruiti pentru a ntelege dinamica complexa a fenomenului si deci a initia strategii eficiente de solutionare si prevenire. Pe de alta parte, implicarea institutionala n combaterea violentei domestice este extrem de putin vizibila programele dezvoltate pna n prezent fiind centrate pe interventie locala, strict focalizata si nu pe educatie sau pe formarea unor echipe multidisciplinare care sa abordeze problematica violentei intrafamiliale n complexitatea sa. Dupa analizarea acestei probleme, putem afirma ca violenta domestica reprezinta o problema sociala. Romnia nca oscileaza ntre pastrarea intimitatii familiale si
19

[10] Analiza situatiei n Romnia n ceea ce priveste promovarea problematicii violentei domestice si impunerea sa ca problema sociala, este preluata din studiul publicat n Revista de Cercetari Sociale,(2), 1998, Popescu M., Violenta domestica.Tendinte actuale n politice sociale.

19

considerarea sporadica a cazurilor care ajung n atentia publica si promovarea violentei domestice pe agendele politice, n vederea respectarii drepturilor omului, n mod egal, indiferent de sex. Un rol important l-a avut conceptia feminista care a reusit sa faca vizibil la nivel de comunitate internationala, diferitele forme de violenta comise n spatiul public si cel familial. n societatile moderne, feminismul a contribuit la demontarea unor valori traditionale. 2.5. Formele violentei domestice Definiia violenei n familie formulat de ctre Comitetul de Minitri ai Consiliului Europei subliniaz faptul c: orice act sau omisiune comis n interiorul familiei de ctre unul din membrii acesteia i care aduce atingere vieii, integritii corporale sau psihologice sau libertii altui membru al acelei familii, i vtma n mod serios dezvoltrii personalitii lui sau ei . Cert este ca violenta domestica se regsete in toate formele familiei, ncepnd cu cele analfabete sau aflate in ctune, si terminnd cu cele din marile orae , si cu pretenii, care din punctul acesta de vedere, sunt nentemeiate. Potrivit Cercetrii Naionale privind Violena n Familie(2003) exist cinci tipuri de violen domestic: Violena psihologic o persoana urmrete sa submineze personalitatea altei persoane, iar modul de realizare merge de la critici, insulte ce dau natere unor sentimente de inferioritate pana la manipulare. Violenta psihologica const n agresiuni verbale, intimidare, batjocor, umilire; Violena fizic o persoana ncearc sa produc suferina unei alte persoane, modalitate ce nu exclude mpucarea, njunghierea, mpinsul, vtmarea prin folosirea unor obiecte contondente, a pumnilor, picioarelor, plmuirea; Violena social, reprezentnd o form de violen psihologic pasiv, care const n controlarea victimei, izolarea acesteia de familie sau prieteni, monitorizarea activitii lui sau ei, rezultnd ntreruperea sau insuficienta relaiilor sociale, precum i n restrngerea accesului la informaie;

20

Violena economic, o alt form de violen psihologic pasiv, care presupunere oprirea accesului victimei la bani sau la alte mijloace economice. In cazul abuzului economic, agresorul aduce victima intr-o poziie financiara dependenta. Violena sexual, adic forarea victimei la activitate sexuala nedorit. Majoritatea cazurilor de violenta mpotriva femeilor se prezint ca o combinaie de violenta fizica, psihologica si sexuala, susinuta de o violenta de origine relaionala (sociala) si incluznd uneori o violenta economica si morala. Violena domestic nu se servete la bucat , ci la pachet. Conform aceleiai cercetri tipurile de violen definite de victimele autodeclarate ca fiind cele mai grave sunt: Violena psihologic: 71% dintre victime sunt brbai i 46% dintre victime sunt femei (victimele declar aceast form de violen ca fiind experiena care m-a rnit cel mai mult); Violena fizic: 43% dintre victime sunt femei, spre deosebire doar de 11% dintre victime brbai, susin c dintre toate formele de violena pe care le-au suportat, acesta a fost cea mai grava. Violena social este considerata drept cea mai grav de ctre 13% dintre persoanele victime ale violenei domestice, femei i brbai fr diferene statistic semnificative20. 2.5.1. Violenta psihologica Violenta psihologica este strns legata de formele violentei verbale, njurturile, ameninrile repetate cu desprirea, de violenta fizica, btaia si, in cel mai sumbru caz, moartea. Violena psihologic se manifest prin ridiculizare, intimidare, luare in batjocor a sistemului de convingeri culturale sau religioase ale victimei, antaj, ameninarea c i va lua copii, c o va interna sau o va ucide, distrugerea patrimoniului familial, manifestarea unui comportament posesiv, de control exagerat asupra timpului, vorbelor si actelor

20

Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Cercetarea Naional privind violena in familie i la locul de muncaRomnia, 2003

21

victimei, negarea dreptului acesteia de a avea prieteni ori contacte sociale, aplicarea unor interogatorii permanente21. Cercetarea Naional privind Violena Domestic, studiind violena psihologic are n vedere: insulte sau njurturi frecvente, ameninri repetate cu btaia, ameninri cu moartea. Conform aceleiai cercetri, dintre persoanele care au suportat acest tip de violen, doar 29% au trebuit s fac fa la o singur form din cele de mai sus, 28% la dou forme, in timp ce restul de 43% au fost abuzai psihologic sub multiple forme. Violena psihologic nu apare izolat ci aproape ntotdeauna completat de abuzuri fizice, sociale sau economice. n ceea ce privete relaia dintre victim i agresor, dintre femeile victime 62% locuiesc mpreuna cu agresorul dintre care: 25% pentru c nu pot s plece; 35% pentru c vor; 2% nu rspund22. Agresorul principal n cazul violenei psihologice este soul sau concubinul, n 20% din cazuri fostul so i 46% actualul. Persoanele agresate sunt de toate vrstele asemntor populaiei. n 55% din cazuri agresorul era but n timpul agresiunii, 16% dintre persoanele agresor au fost internate, cel puin o dat la un spital de boli nervoase i 10% dintre agresori au suferit cel puin o condamnare penal. Teoriile explicative ale violenei n familie pun n discuie o serie ntreag de cauze i factori determinani ai violenei psihologice. Violena psihologic nu este determinat de o singur cauz, ci reprezint un efect de interaciune ntr-o serie ntreag de factori. Factorii semnificativi ai violenei psihologice mpotriva femeii sunt: alcoolismul, srcia, socializarea ntr-un mediu familial marcat de violen, distribuia asimetric a puterii n gospodrie. Violena psihologic este determinat i de o serie de factori mai puini semnificativi: vrsta, educaie, omajul, supraaglomerarea locuinei, mediul de rezidena.

21

Radulescu,Sorin,Sociologia Violenei(intra) familiale-victime i agresori n familie,Editura LuminaLex,Bucureti,2001,pagina 30 22 Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Cercetarea Naional privind violena n familie i la locul de munc-Romnia, 2003

22

Dintre efectele violenei domestice cele ale violenei psihologice se refer la sntate, stare de spirit, stima de sine a victimei, nivelul de informare precum i stabilitatea familial i relaiile de familie. n ceea ce privete tolerana populaiei fa de violena psihologic, prin comparaie cu rile europene, n Romnia tolerana populaiei este destul de mare. La nivelul UE scorul mediu este de 3,62 (foarte grava) n timp ce in Romnia, scorul mediu este de doar 3,13, indicnd faptul c opinia public fa de violena psihologic mpotriva femeii este doar destul de grav. 2.5.2. Violenta fizica Violenta fizica nsumeaz toate actele fizice care se produc cu intenia de a rni sau de a face ru unei persoane. Forma fizic a violenei domestice const n ghiontiri, mbrnceli, palme, pumni, lovituri cu picioarele, trangulare, lovituri cu diverse obiecte, fracturi, alungarea din cmin, abandon i crim23. Conform Cercetrii Naionale privind Violena Domestic dintre victimele violenei fizice aproape toate (93%) au fost plmuite, lovite cu piciorul i o jumtate au fost trntite de perete sau podea; n 16% din totalul cazurilor de violena fizic victima a fost rnit cu un cuit sau cu un alt obiect. n ceea ce privete incidena violenei fizice, 6,8% din populaia adult a rii raporteaz violena fizic n familie, ea fiind rspndit fr deosebire n mediul urban i n cel rural, precum i n toate regiunile rii. Violena fizic este aproape de patru ori mai frecvent la femei (10,5%) dect la brbai (2,5%), indiferent de vrst sau etnie. n ceea ce privete relaia dintre victim i agresor, fr diferene n funcie de vrst, nivel de educaie sau mediu de reziden, 60% dintre femeile victime locuiesc mpreun cu agresorul, 25% pentru c vor (pondere care crete la 33% pentru femeile cstorite) i 35% pentru c nu au unde s plece24.
23

Rdulescu , Sorin, Sociologia Violenei(intra) familiale-victime i agresori n familie, Editura LuminaLex,Bucureti,2001,pagina 30 24 Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Cercetarea Naional privind violena n familie i la locul de munc-Romnia, 2003

23

Sunt trei motive principale pentru care femeile agresate fizic n familie nu pot pleca din locuina pe care o mpart cu agresorul: lipsa banilor, lipsa unui adpost alternativ i copiii. Motivele nu am banii necesari i nu am unde merge nu sunt specifice nici unei anumite categorii de vrsta, nici unui anumit nivel de educaie sau mediului de reziden. n schimb nu vreau sa aib copiii de suferit, mi-e team de ce ar zice lumea i mi-e team s nu fiu atacat sunt argumente folosite cu precdere de femeile cstorite. Celelalte motive: pierderea slujbei, schimbarea colii pentru copii, desprirea de prieteni, teama de a fi rpii copiii sunt menionate ntr-un numr nesemnificativ de cazuri. Tolerana populaiei fa de violena fizic n familie este msurata cu ajutorul unui indice care pornete de la aprecierile populaiei asupra diferitelor comportamente agresive. Prin comparaie cu rile europene n Romnia, populaia are o atitudine semnificativ ngduitoare fa de violena fizic, informaie extrasa din aceeai cercetare. 2.5.3. Violenta sexuala Abuzul sexual are doua componente: prima este cea de a determina victima sa ntrein un raport sexual contrar dorinei ei, a doua componenta este cea de a ncerca sa se submineze sexualitatea unei persoane in sensul criticrii sau prezentrii intr-o maniera defavorabila a performantelor sale sexuale Violenta sexuala desemneaz actul sexual sau exploatarea sexuala, fr acordul persoanei. Actele care sunt considerate violenta sexuala sunt: expunerea unei persoane la un material pornografic, violul, agresare sexuala cu un obiect, violul conjugal sau intr-o relaie, hruirea sexuala, folosirea unei persoane pentru satisfacerea propriei plceri. Violenta sexuala s-a manifestat att in rndul persoanelor feminine divorate, cat si cstorite, puine dintre ele recunoscnd ca au fost violate de ctre partenerii lor, indiferent daca exista sau nu un document care sa ateste legtura legala. Violena sexual, aa cum o definete Rdulescu, const n obligarea forat la gesturi nedorite sau raporturi sexuale, cererea ca victima (partenera de cuplu) s mbrace haine mai mult sau dimpotriv, mai puin provocatoare, obligarea acesteia s fac sex cu obiectele, animalele sau prietenii, de a pune in aplicare fantezii pornografice, negarea sau denigrarea sexualitii partenerei. n ceea ce privete abuzul sexual mpotriva copiilor,

24

acesta include forarea acestora de a asista sau a lua parte la activiti sexuale, de a-i exploata n scopuri de prostituie sau pornografie25. Violena sexual este raportat doar mpreun cu alte trei sau patru tipuri de violen n familie. Spre deosebire de violena psihologic sau cea social care se manifest i separat, violena sexual apare doar mpreun cu acestea plus violena fizic, cu sau fr abuzuri economice. Violena sexual n familie este raportat doar de femei, deci este o form de violen exclusiv mpotriva femeii. Factorii determinani ai violenei sexuale in familie sunt similari violentei psihologice si fizice. Factori precum mediu de socializare, srcia sau tipul gospodriei devin factori semnificativi n ceea ce privete violena sexual. Dar puternic semnificativ in acest caz este alcoolismul, agresorul fiind beat in majoritatea cazurilor. Se observa aceleai efecte ale violentei sexuale ca si in cazul violentei psihologice si fizice, dar se remarca un procent mai ridicat in cazul femeilor nemulumite de relaia cu partenerul. Efectele violenei sexuale se refer la sntate, stare de spirit, stima de sine, nivel de informare precum i la stabilirea familiei i a relaiilor de familie. Atitudinea populaiei faa de violena sexual n familie se estimeaz pornind de la aprecierile populaiei asupra gravitii fenomenului. n Romnia violena sexual, alturi de violena fizic, reprezint formele de violen domestic fa de care populaia are cea mai puternic atitudine de respingere. Totui comparativ cu rile UE tolerana populaiei romane este mai mare. 2.5.4. Violenta sociala Violena social este considerat, n literatura de specialitate, violena psihologic pasiv. Distincia tiinific ntre violena psihologic i violena social nu este, desigur, cunoscut de ctre oamenii obinuii care au rspuns ntrebrilor puse de cercetarea naional privind violena domestic i la locul de munc. Cu toate acestea, o analiz factorial, arat c populaia face aceasta distincie. Acuzele nefondate de infidelitate, se subscriu teoretic, ambelor tipuri de violen. Pe de o parte acuzele nefondate i frecvente duc la disconfort psihologic care poate duce la comportament de abuz psihic, pe de alt
25

Rdulescu, Sorin, Sociologia Violenei(intra) familiale-victime i agresori n familie ,Editura LuminaLex,Bucureti,2001,pagina 30

25

parte aceste acuze pot duce la izolare, i de teama brbatului m feresc, la restrngerea relaiilor sociale, mai ales a celor cu persoane de gen opus. Dintre persoanele care au suportat violena social n familie,45% au trebuit s fac fa la o singur form dintre cele de mai sus, n timp ce restul,55%,au fost abuzate social sub multiple forme. Violena social este rspndit fr diferene semnificative ntre mediile de reziden. n Bucureti este mai frecvent(11%) raportat dect n celelalte regiuni ale rii, 7,1% din populaia adult a rii raporteaz violena social in familie. Violena social este de aproape de 2 ori mai frecvent la femei(9,3%) dect la brbai(4,6%), indiferent de vrsta, nivel de educaie, etnie sau religie Grupul persoanelor care raporteaz violena social n familie se mparte n 3 subgrupuri. Primul subgrup este format din tinerele i tinerii care pe perioada copilriei i adolescenei s-au simit controlai n mod excesiv de ctre prini. Al doilea subgrup, mai numeros dect primul, include persoanele, majoritatea de peste 30ani i cstorite, care n primii 5 ani de csnicie au simit comportamentul partenerului att de ncrcat de gelozie nct le-a restrns libertatea. Al treilea subgrup este unul foarte mic i include persoane de toate vrstele, care resimt comportamentul partenerului drept abuziv, rezultnd o insuficiena a relaiilor sociale. Caracterul predominant temporar i localizat la nivelul anumitor cicluri de viata al violenei sociale n familie din Romnia este susinut i de faptul c o pondere mai mare a victimei, dect n cazul violenei psihologice sau celei fizice, consider c aceasta a luat sfrit i nu se mai ateapt la abuzuri n acest sens. 2.5.5. Violenta economica n strns legtur cu violena social, violena economic n snul unei familii se materializeaz prin limitarea accesului la veniturile familiei. Lipsa banilor personali duce la restrngerea relaiilor personale, nu pentru c li se interzice direct ntlnirile cu prietenii, ci pentru c nu dispune de banii necesari uzului personal. Conform Cercetrii Naionale privind Violena n Familie i la Locul de Munc, 2003, majoritatea persoanelor (61%) care au suportat violena economic n familie au trebuit s fac fa i celorlalte forme ale violenei domestice. Cel mai frecvent, ali

26

membrii ai gospodriei iau din banii victimei fr acordul acesteia sau nu-i permit s aib banii personali. Femeile reprezint 72,5% dintre cazurile de violen economic n familie. Nu putem vorbi de un complex cauzal al violenei economice, dar, conform aceleiai cercetri, putem situa srcia ca unul din factorii principali care o determin (45% dintre femeile victime ale abuzurilor multiple, printre care i cele economice, provin din familii srace). n analiza violenei economice nu trebuie s neglijm importana pe care o are relaia de putere dintre cei doi soi; o jumtate dintre femeile intervievate pentru cercetarea mai sus amintit sunt femei din gospodrii organizate patriarhal. Atitudinea populaiei din Romnia fa de violena economic este destul de tolerant. Tematica violenei economice n familie exercitat de so mpotriva femeii este considerat puin important. Prin comparaie cu rile europene populaia Romniei este mult mai ngduitoare la violena economic asupra femeii. Faptul este explicabil ns, dac inem cont c majoritatea populaiei percepe societatea romneasc ca fiind alctuit din puini membrii ncadrai n munc. Considerat spaiul celor mai profunde relaii afective, familia este i cel mai activ centru de agresivitate, poate i pentru faptul c, n familie fiecare i poate dezveli adevrata fa a personalitii sale. Cu alte cuvinte familia poate fi un focar de violen, la fel de bine ca i o surs de confort i securitate. Violena domestic include ansamblul actelor abuzive de natur fizic, sexual sau psihologic intervenite n mediul familial. n concepia Iolandei Mitrofan exist dou forme de violen familial, cu consecine medicale i sociale importante: Violena familial de durat (cronic), n registru moderat, disimulat Violena familial, exploziv, n registru acut, deconspirat prin impact medicolegal Autoarea citat consider c violena familial cronic este o surs important de alimentare a tulburrilor psihogene, n special la femei, iar dup un numr mare de ani creeaz fundalul cauzal al clacrii. Se asociaz de obicei cu violena psihologic. Pe de alt parte, violena exploziv d natere la tensiuni i situaii umilitoare care genereaz la rndul lor frecvente manifestri psihopatologice, cum sunt: izolarea, depresia, tentative de suicid, abuz de alcool. Se asociaz de obicei cu violena fizic.

27

Comportamentul adoptat de victim difer n funcie de caracteristicile psihosociale ale fiecrui individ aflat n aceast postur. Multe dintre victime nu fac plngere din diverse motive, ele neavnd, de cele mai multe ori, nici mcar sprijinul familiei sau al prietenilor. n concepia lui Cristian Ciuperc violena domestic se poate manifesta26 prin una sau o combinaie de mai multe aciuni, dintre care cele mai importante sunt: Agresiune emoionale; umilirea n faa familiei, a rudelor, a prietenilor i chiar a strinilor, punerea victimei n situaii dificile Agresiunea prin intermediul copiilor: ndeprtarea copiilor de unul dintre prini ,limitarea accesului i ntlnirilor cu acetia, ameninri legate de copii Agresiune prin control: interzicerea ntlnirilor cu prietenii, mpiedicarea crerii de noi prieteni, verificarea agendei, a programului zilnic, a corespondenei sau a jurnalului intim Agresiune prin intimidare: observaii cu privire la orice activitate, distrugerea anumitor lucruri ndrgite de victime, ameninri, achiziionarea i etalarea n mod amenintor a unor arme Agresiune prin status social: ameninri legate de sex, ras, clas social, vrsta, ocupaie, sntate, deficiene fizice sau psihice Agresiune financiara: limitarea dorinei de a munci i de cpta o independen financiar, neconsultarea n problemele financiare ale familiei, controlul banilor i al cheltuielilor Agresiunea prin nvinovirea i denigrarea victimei: nerecunoaterea actului de violen prin nvinovirea victimei, aducerea n discuie a factorilor extrapersonali i familiali (probleme cu efii, srcie, boal) Agresiune fizic: lovire, btaie, ameninarea cu anumite obiecte periculoase. CAP.3. Caracteristici care influenteaza agresiunile familiale 3.1. Prevalentei violentei domestice Dei nu are rate mai mari dect in restul Europei fenomenul violentei domestice in Romnia are un specific aparte prin prisma factorilor determinani: alcoolism, srcie,
26

Ciuperca, Cristian, Cuplul modern- intre emancipare si disolutie, ed. Tipoalex, Alexandria, 2000, pg 248

28

socializarea intr-un mediu marcat de violenta si modelul patriarhal de organizare al familiei. Prima problema in ceea ce privete factorii care favorizeaz apariia si persistenta violentei in snul unei familii se refera la motivaiile de ordin intern sau extern pe care le are soul sa-si agreseze nevasta, la motivele pe care soia le are pentru a nu-si prsi soul violent, dar si condiionri de ordin extern prilor implicate (so, soie) care susin apariia si rezistenta in timp a fenomenului Mediul familial devine pe zi ce trece o modalitate de exprimare a agresivitii acumulate din afara lui. Pe fondul schimbrilor rapide si spectaculoase care caracterizeaz societatea in ultimii ani, familia devine mediul de exprimare a agresivitii refulate, de descrcare a stresului acumulat in afara mediului familial. De cele mai multe ori, conflictul se rezolva printr-o forma de agresiune verbala sau fizica, mult mai la ndemna dect orice ncercare de comunicare civilizata. Ne confruntam din ce in ce mai des cu evenimente de violenta familiala in toate formele ei. Studiile sociologice privind mediul in care se manifest acest fenomen releva o stare de fapt deloc ncurajatoare : mediul familial este cel mai violent dintre toate mediile sociale. Cum numai o parte din actele de violenta sunt descoperite si raportate politiei sau spitalelor, se poate trage concluzia ca fenomenul este mult mai rspndit dect se arata in sondaje. Evidenierea i explicarea cauzelor violenei domestice n Romnia trebuie s in cont de abordarea multifactorial a fenomenului. Fr a ne concentra pe un singur factor dominant, vom ncerca s scoatem n eviden particularitile violenei domestice din Romnia. Factorii care genereaz violenta familiala sunt att de natura economica, cat si culturala. Cea mai des invocata cauza este situaia economica a familiei sau statutul social precar, care aduce frustrri si nemulumiri permanente. Printre motive se mai nscriu si dificultile sexuale, dar si abuzul de alcool, droguri sau diverse medicamente. Este evident faptul ca schimbarea in plan economic atrage dup sine schimbri profunde de ordin social. De aceea, avnd in vedere sacrificiile materiale si insecuritatea sociala implicata se poate anticipa meninerea, daca nu agravarea unor serii de tulburri de adaptare concretizate in comportamente agresive. Pe fondul perimrii valorilor tradiionale, agresivitatea sociala a crescut, iar la aceasta cretere se aduga si faptul ca nu exista o protecie sociala eficienta.

29

O alta cauza importanta care poate fi adusa in discuie este lipsa unor modele pozitive. Agresivitatea care a invadat si a contaminat toate canalele informaionale furnizeaz pseudomodele, ce sunt rapid preluate si adaptate la nivel familial. Problema violentei n familie a atins cote alarmante, majoritatea evenimentelor de acest fel fiind nregistrate n familiile srace, dar fr sa fie excluse radical din familiile nstrite de intelectuali. Un aspect important este vizibilitatea fenomenului; vizibilitate acutizat la nivelul claselor de jos pentru care spaiul privat este minim, controlul social este maxim, iar manifestarea violentei ia forme fizice brute, uor evideniabile in plan social. In acelai mod, vizibilitatea scade spre clasele superioare. Am fi tentai sa credem ca, daca nu se observa in exterior, violenta nu exista, dar nu este aa. Pentru clasele superioare, viata de familie reala reprezint un secret, ceva intim ce nu privete pe ceilali, se ajunge chiar la o anulare a controlului social, rezultnd negarea violentei ca atare. La aceste niveluri, formele de manifestare devin mult mai subtile (violenta psiho-emoionala) si mai puin vizibile (violenta sexuala) Mentalitatea tradiionala a contribuit si ea la accentuarea dependentei femeii de brbat si a obligat-o sa asculte de legile societii patriarhale, in care predomina valorile masculine. 3.1.1. Influente cultural - educaionale Ceea ce nu trebuie omis n ncercarea de a explica fenomenul este faptul c violena domestic este contextualizat cultural. Violena domestic trebuie tratat n primul rnd n contextul evoluiei socio-economice a societii i n cel al cadrului cultural. Factorii individuali i cei care in de microsistem, cum ar fi frustrarea i insatisfaciile de ordin social sau personal, care determin apariia comportamentelor violente trebuie nelese n cadrul mai larg al evoluiei socio-economice din Romnia, fiind strns legate de particularitile macro-sistemului. Multe conflicte apar pe tema rolului femeii in societate. Exista state care si acum se bazeaz pe un sistem "patriarhal" iar aici dependenta femeii este mare si este destul de des victima violentei in familie, fr posibilitatea de a se apar in mod legal. Experii sunt de acord ca factorii economici si culturali contribuie la perpetuarea agresiunilor asupra femeilor. Pentru ca femeile, ca grup, au o putere mai mica in societate este posibil ca ele sa

30

fie principalele victime. Obiceiurile, tradiiile si legile care restricioneaz rolul femeii, vor limita oportunitile economice si vor contribui la dependenta femeii fata de brbat. Unii tineri - biei si fete - sunt educai in mod greit ca o femeie are, singura, responsabilitatea de a se ngriji de familie fr sa aib posibilitatea de a ncheia prin divor o relaie care nu funcioneaz. Femeile vor privi divorul ca pe un eec total al vieii lor, considerndu-se singurele vinovate, iar brbaii care au fost astfel educai vor refuza sa respecte o femeie necstorita sau divorata. In rndul condiionrilor care faciliteaz comportamentul agresiv se regsete si acceptarea de ctre societate a fenomenului ca fiind normal. nc mai exista mituri explicative de genul btaia e rupta din rai care scuza astfel de comportamente deviante. Un alt aspect al condiionrilor de ordin cultural educaional este reprezentat de tradiia veche de multe secole i prezent n multe ri ale lumii de nclcare a drepturilor femeii. n momentul n care statele ncearc la nivel internaional s pun capt acestor tradiii, ele se lovesc deseori de rezistena populaiei. Aceste tradiii nu pot fi combtute dect prin introducerea unor msuri de durat care s vizeze toate sferele vieii umane. Multe guverne ne-occidentale au atras atenia asupra faptului c drepturile omului au trsturi pur occidentale i nu pot fi transferate n culturile lor. Astfel, "egalitatea" dintre femeie i brbat, precum si violenta la care este supusa femeia din partea partenerului de viata, nu ar fi compatibile cu multe dintre aceste culturi. Unele state ne-occidentale pledeaz pentru o aa numit "echivalare" la adoptarea diferenelor fundamentare. Aceste argumente sunt deseori tolerate i adesea preluate prin perspectiva "toleranei" de reprezentanii i organizaiile occidentale. Totui trebui s avem n vedere c astfel de argumente sunt folosite de cele mai multe ori pentru a justifica nclcri de proporii ale drepturilor omului, care nu sunt expresia unor obiceiuri ci consecinele aciunilor unor sisteme statale represive (de ex. n Algeria sau Afganistan). Deseori, acele identiti i tradiii folosite drept scut sunt construite n mod artificial, pentru a deturna atenia de la inechitile socio-economice i de la raporturile asimetrice de putere. In Romnia, societate de tip patriarhal, Biserica are o mare influenta in educaia tinerei generaii. Femeile care azi sunt victime ale violentei domestice au fost crescute si educate in spiritul tolerantei fata de brbat, a supunerii fata de acesta pentru simplu fapt ca el este brbatul in casa, ca el aduce bani in casa, sau pentru ca de bine, de ru, copii

31

au tata. Practic, in acest tip de societate accentul nu se pune pe calitatea vieii de familie ci mai ales pe stabilitatea si rezistenta in timp a ei. Biserica nu ncurajeaz divorul; ba mai mult femeile care divoreaz devin un fel de paria a societii, se considera ca nu au fost in stare sa-ti ndeplineasc rolul de soie astfel explicndu-se si comportamentul agresiv al soului. Acest tip de doctrina este ncurajat si de meserii specific feminine (treburile casnice sunt atribuii numai pentru femei). n aceeai ordine de idei trebuie subliniat si faptul ca unele din comportamentele agresive ale soului, pe de o parte dar si atitudinea permisiv a soiei, pe de alta parte sunt comportamente nvate prin procesul de socializare. Formarea personalitii umane este urmare a unui proces condiionat de cei trei factori de dezvoltare: ereditate, mediu si educaie. Fondul ereditar al individului este asemeni unei foi albe ce ateapt s fie scris de mediu si educaie. Voluntar sau involuntar aceasta foaie este acoperita cu informaii si modele comportamentale luate din mediul nconjurtor prin intermediul educaiei. De calitatea acestor modele comportamentale si de educaia primita in familie si coal depinde sistemul de valori pe care si-l formeaz fiecare individ. Aceste informaii vor fi trecute prin filtrul personal. . Conform abordrii cognitiv-behavioriste, comportamentul abuziv cat si cel violent sunt comportamente nvate. Manifestrile violente ale adultului sunt conectate la experiene de violenta si abuz suferite in copilrie, iar eecul femeilor de a prsi o relaie in care este agresata a fost conceptualizat ca neputina nvat n Romnia, cauzele culturale ale violenei sunt de alt natur i in n special de modelul patriarhal al familiei, rolul social al femeii i relaia dintre cele dou sexe, n cadrul creia brbatul dispune pe de-a ntregul de soia sa. Tocmai de aceea, apariia fenomenului este mai frecvent n mediul rural. S. De Vink i D. Doherty arat ntr-un studiu despre violena conjugal c rspndirea fenomenului n comunitile rurale se datoreaz consolidrii unor stereotipuri n rndul ambelor sexe, care antreneaz la rndul lor diferene la nivelul puterii. Izolarea, faptul de a fi fost crescut ntr-un mediu familial violent, responsabilitatea de a menine cstoria i relaiile armonioase n cadrul acesteia sunt motivele pentru care femeile accept violena conjugal ca un act de normalitate. Tocmai de aceea, n pofida faptului c relaiile cu vecinii sunt foarte strnse, ntre individ i colectivitate existnd o relaie de strns dependen, interveniile n cazurile de violen

32

domestic vor fi rare, chiar dac cei din jur sunt la curent cu cele ntmplate. Conturarea unei culturi sub-urbane n oraele din Romnia, al crui prim simptom este apariia eclatant i succesul fulminant al muzicii hip-hop, reprezint potenialul reproducerii modelului occidental n contextul romnesc. 3.1.2. Influente de ordin economic Nevoile social-economice reprezint una din principalele cauze ale violentei in familie. Pe parcursul vieii de cuplu se pot aduna frustrri legate de resursele limitate necesare pentru atingerea unui standard de viata decent, frustrri ce pot degenera foarte uor in atacuri verbale si chiar fizice ale unuia dintre soi asupra celuilalt. Criza locuinelor cu care se confrunta majoritatea familiilor, in special cele tinere, si a numrului de camere care sa satisfac nevoile unei familii in funcie de mrimea si de structura ei constituie un alt factor ce poate determina apariia violentei. Problema violentei domestice este complicata in Romnia si datorita lipsei de locuine; femeile rmnnd sa suporte agresiuni de orice fel din partea brbatului si datorita faptului ca nu au unde locui in alta parte. Veniturile sczute duc la privarea individului de plcerea satisfacerii anumitor trebuine si dorine; in msura in care individul i satisface trebuinele, el este neagresiv iar cnd acest lucru nu se ntmpla, persoana devine agresiva. Explicarea violentei domestice prin prisma satisfacerii sau nesatisfacerii trebuinelor poate fi regsita in teoria frustrrii descrisa de Popa, Mihailescu si Eremia. In aceeai categorie de factori determinani intra si dependenta socio-economica a soiei de so. Noile condiii sociale si economice au accentuat dependenta din punct de vedere economic a femeii fata de brbat, rezultnd tensiuni la nivelul familiei, chiar incidente violente. Srcia stimuleaz violenta in familie. In tarile civilizate abuzurile mpotriva femeii si a copilului sunt sancionate de legislaie; in Romnia, dei exista o legislaie specifica, mentalitatea este nc foarte conservatoare. In doua zile, la Iai s-au sinucis 13 femei, btute crunt zi de zi de ctre partenerul de viata. Ruinea sau frica de alta btaie, si mai sadica, determina cele mai multe femei sa-si plng necazurile intre pereii casei sau sa se sinucid. Teroarea ca va fi alungata din casa singura sau mpreuna cu copiii determina femeia sa accepte, ca inevitabile, violentele partenerului de viata. Pe de alta parte, srcia,

33

nesigurana locului de munca, necazurile de zi cu zi stimuleaz strile conflictule in familie si societate. In ultima perioada, in Romnia, se pune aceasta problema la modul foarte serios, se ncearc o monitorizare a cazurilor de violenta in familie. Liga pentru Aprarea Drepturilor Omului din Romnia si organizaiile nonguvernamentale au solicitat adaptarea legislaiei la aceasta realitate trista: Politia sa aib dreptul sa intervin atunci cnd sunt sesizate cazuri de asemenea natura, instanele judectoreti sa aib la ndemna legi aspre care sa pedepseasc violenta mpotriva femeilor si a copiilor, iar Ministerul Educaiei Naionale sa promoveze cursuri de instruire, att a profesorilor, cat si a elevilor. Mijloacele materiale de care dispune o familie constituie o condiie ce favorizeaz apariia violentei domestice. Ne referim aici nu numai la nivelul veniturilor si a persoanei care le aduce in casa ci si la nivelul lurii deciziei de a-i cheltui; cine si cum l va cheltui si mai ales care sunt prioritile. Condiionrile de ordin economic favorizeaz rmnerea soiei intr-un mediu violent prin prisma faptului ca nu dispune de alte venituri pentru a se ntreine pe ea si pe eventualii copii intr-o alta locuina, in cazul in care are o alta locuina, sau nu dispune de fonduri pentru a-si achiziiona o alta locuina. Nevoile social-economice precum si criza locuinelor sunt doi factori ce favorizeaz violenta domestica si care ne conduc spre unul din principalele motive pentru care o soie rmne intr-un mediu violent si anume dependenta socio-economica a soiei fata de so. Faptul ca in cele mai multe familii soul este singura sursa de venituri pentru familia respectiva si uneori aceste venituri nu sunt declarate, in cazul unui divor pensia alimentara pe care brbatul ar fi obligat sa o plteasc soiei ar fi insuficienta sau inexistenta. Veniturile victimelor sunt n general reduse. 29% dintre victime se ncadreaz n categoria venit mic, iar 25% la categoria venit mediu. 20% dintre victime nu au o surs proprie de venit, iar 15% au venituri foarte mici.27. Lipsa banilor este menionat ca fiind principala surs a problemelor de ctre aproape dou treimi din acele femei care au recunoscut c au avut probleme n relaiile lor28, conform unui studiu realizat in acelai an, 2003. 3.1.3. Influente individuale
27 28

Cercetarea Nationala privind Violenta in Familie si la Locul de Munca-Romania,2003 http://www.gallup.ro/romana/poll_ro

34

Consumul de alcool i/sau drog in continua cretere, determinat la randu-i de degradarea nivelului de trai, este, alturi de situaia economica a cuplului factorul principal determinant. Explicaia psihopatologica a comportamentului agresiv localizeaz violenta domestica la nivelul individului. Aceste teorii sunt preocupate de patologia victimei si a agresorului, accentund importanta acesteia si neglijnd contextul social si cultural al individului. Alte cauze ale violentei domestice sunt: incompatibilitate fizica si psihica; prezenta diferitelor boli de natura fizica si psihica; infidelitatea si gelozia soilor; toleranta femeilor si frica lor de a reclama incidentele. In explicarea violentei domestice, unii dintre teoreticieni pun in centru caracteristicile agresorului si ale victimei, ignornd bagajul ereditar cu care vin cei doi indivizi precum si influentele sociale pe care micro-grupul si societatea, in general, o exercita asupra acestora. Pentru o nelegere cat mai buna a violentei domestice vom ncerca sa creionam un portret al agresorului, avnd in vedere o analiza sociala (nivel educaional, domeniul de activitate, familia de origine) dar si una psihologia. 3.2. Actiuni ce insotesc violenta domestica Violenta domestica se manifesta intodeauna in cadrul unei relatii intime, in spatiu restrans si privat.(Iesirea cestui tip de violenta in public este mai rara. n.r.) Actiunile care insotesc violenta sunt: intimidarea si manipularea, izolarea si sechestrarea, controlul asupra banilor si abuzuri asupra copiilor. Definit ca un act comportamental, violenta domestica are caracter instrumental, intentional si invatat. Instrumental agresorul controleaza victima, obtine ceea ce doreste de la ea. Comportamentele devin functionale (persista) daca au si rezultatul scondat. Un comportament care nu are rezultatele asteptate pentru cel care-l aplica, tinde sa nu se mai repete dupa o anumita perioada de timp. La fel, comportamentele violente tolerate prin neinterventie sau intarite, persista si se accentueaza.

35

Intentional: se produce cu intentia de control si dominare, de mentinerea puterii, prin faptul ca e repetitiva (nu apare doar izolat) ii confera caracterul de intentie pe care de regula abuzatorul nu o recunoaste, dar poate fi identificata prin rezultatele pe care le produce. De exempu, de ce un agresor nu manifesta violente similare asupra sefului la serviciu sau persoanelor straine, daca pornim de la ideea ca el nu se poate controla la furie? Invatat: violenta asupra partenerului nu este inascuta. Copiii invata prin imitatie, familia reprezinta modelul din care isi extrage valori, cunoastere si comportamente. 60% dintre adultii care sunt violenti cu partenerele au crescut in familii cu violenta. Partea optimista este ca fiind un comportament invatat, el poate fi schimbat printr-un nou proces de invatare. Dovada ca violenta nu este genetica este procentul de 40% dintre copiii care cresc in familii violente si care nu devin agresori. Elemente specifice care diferentiaza violenta familiala de alte forme de agresiune: - Accesul permanent al agresorului la victima - Existenta unui ciclu al violentei ( repetare in timp, cu o frecventa tot mai mare si o gravitate tot mai crescuta) - Schimbari produse in personalitatea celor implicati, cu scaderea eficientei lor in indeplinirea functiilor sociale. - Antrenarea intregului sistem familial - Relatiile emotionale intre cei doi parteneri sunt manifestate sau latente - Caracterul privat, care face ca victima sa aiba acces redus la surse de sprijin - Tendinta celorlalti de a nu interveni, toleranta sociala fata de fenomen - Aspecte de tortura a victimei - Lipsa de specialisti si servicii adecvate In general, victima este femeie ( 91% din cazuri) violenta fiind inradacinata in inegalitatile de gen si in structurile traditionale de putere institutionalizata. 3.3. Etapele violentei domestice Atitudinea societatii fata de problema violentei, interpretarea sensului dominant al acestui termen se prezinta, n felul sau, ca un ,,indicator" al gradului social de dezvoltare.

36

Referitor la celelalte state de sud - estul Europei n Republica Moldova s-a efectuat un studiu pe un esantion reprezentativ de populatie, 800 de familii29[11], n violenta conjugala urmeaza niste etape. Acest raport elaborat pe baza anchetelor victimologice ne informeaza ca n prima etapa cnd pare prima situatie tensionata, agresorul si uimileste victima, adresndu-i insulte, njurii si acuznd-o pentru diferite fapte prezente sau trecute. Cu aceasta ocazie, sunt utilizate de catre agresor, diferite tehnici de control, intimidare si interogare, iar victima ncearca sa-l calmeze. n masura n care situatia tensionata se amplifica, persoana abuzata devine tot mai pasiva, iar agresorul devine din ce n ce mai violent. n multe cazuri victima se nvinovateste pentru ca nu a fost capabila sa controleze situatia de tensiune de la ea din familie, simtindu-se vinovata si complet lipsita de ajutor. n a doua etapa situatia tensionata deja existenta, urmnd doar explozia care se transforma ntr-un act efectiv violent. n aceasta etapa se produc cele mai frecvente acte de ranire, omor sau agresiune sexuala. n urmatoarea etapa agresorul constientizeaza si are remuscari chiar si devine o etapa n care domina linistea. Agresorul chiar devine tandru cu victima si ncearca sa recupereze sau sa repare ceea ce a facut. El este n stare de orice, poate sa-i ceara iertare, i face cadouri scumpe promitndu-i ca nu o va mai agresa niciodata n viata. Victima gndindu-se ca partenerul a constientizat cu adevarat situatia si spera ca importanta compatibilitatii emotionale n alegerea partenerului conjugal a fost una corecta. Dar realitatea este cruda, deoarece la o prima situatie de tensiune care intervine produce un nou act de agresiune, si ncepe un nou ciclu de violenta. Aceasta etapa se numeste ,,luna de miere", adica dovezi fizice de dragoste profunda. Fiecare episod de violenta face sa creasca probabilitatea de aparitie a unei noi agresiuni din ce n ce mai dure si mai severe, mergnd chiar si pna la uciderea victimei. 30 [12] Mediile sociale, unde si divortul este costisitor, n foarte multe familii ciclul descris mai sus nsoteste toata viata cuplului, nspre batrnete certurile si bataile fiind mai rare, probabil ca si mijloacele erotico-sexuale convingatoare de mpacare au mai putina
29 30

[11] UNIFEM , Chisinau , octombrie 2002, p. 79-81. [12] Vaduva Galina, Analiza si prevenirea violentelor n familie., ndrumar pentru politisti, Ed. Ministerului de Interne, 2002.

37

forta. Ceea ce arata cercetarile concrete si experienta curenta este ca ntr-o asemenea atmosfera de risc violental, femeile sufera nu doar fizic din cauza agresiunii propru-zise, ci si a traumei ca agresivitatea se poate repeta. Traiesc, adica, ,,cu frica n sn". n opinia unor barbati au subliniat de asemenea, ca femeile au luptat pentru egalitate n drepturi, ceea ce nu e chiar corect31[13]. n familie cel mai des femeia este expusa violentei fizice, psihologice, economice. Aceasta se exprima prin umilinta, bataie, ignorarea parerilor si a drepturilor lor, renuntarea de a le da bani pentru cheltuielile necesare, expedierea sotiilor dupa cstiguri peste hotare. Femeia n sociatate este expusa violentei si din partea mass-mediei. Unele materiale din presa scrisa, emisiuni TV, denota lipsa de respect fata de femei, astfel ele se obisnuiesc cu violenta, aceptnd drept norma. Iar odata cu trecerea vremii ca si orice rau uman, desi femeile se obisnuiesc cu greu, ele dezvolta strategii de amorsare a efectelor. si chiar daca mijloacele straegice nu reusesc, femeile se consoleaza cu gndul ca asa le-a fost soarta. 3.4. Portretul si tipologii ale agresorilor familiali 3.4.1. Portretul agresorului 1. istorie personal cu abuz n copilrie; 2. nemulumiri la locul de munc; 3. consumul de alcool sau de droguri; 4. atracia pentru arme; 5. nencredere n sine; 6. instabilitate emoional, imaturitate emoional; 7. temperament coleric; 8. atitudine critic, ironic, dominant; 9. schimbul frecvent de parteneri; 10. nvinovirea altora pentru eecurile proprii; 11. genul gelos, posesiv; 12. abiliti sczute n viaa intim, via intim agresiv; 13. opinii rigide cu privire la rolul femeii i al brbatului.
31

[13] Ibidem. p. 90.

38

3.4.2. Tipologii ale agresorilor familiali n funcie de situaie, exist mai multe categorii de agresori familiali: 1. dup caracteristicile generale ale agresorilor: a) persoane violente/antisociale; acest grup cuprinde indivizii cei mai violeni din punct de vedere fizic, manipulatori i narcisiti, predispui la consumul de alcool i droguri; b) personaliti la limit; acest grup cuprinde indivizi cu ataament deficitar, impulsivi, nesociabili, capricioi, hipersensibili, care oscileaz rapid ntre indiferen i furie; c) persoane instabile emoional; acest grup cuprinde 25% dintre persoanele violente i este alctuit din indivizi al cror comportament este agresiv din punct de vedere emoional; 2. dup riscurile la care este supus victima: a) agresorul cu risc sczut - persoana pentru care ofensa prezent reprezint primul incident violent (confirmat de victim); nu a abuzat emoional n antecedent, nu a avut un comportament haotic sau disfuncional, nu a comis ofense pe perioada de separaie; b) agresorul cu risc mediu - persoana la care se regsesc mai mult de 2 factori de risc, de exemplu: abuz asupra copiilor, separri multiple, partener care a abandonat familia, relaii ntmpltoare multiple, plngeri ale victimei, amenzi sau arestri pe motiv de violen n familie, alte infraciuni n antecedent, fr prieteni; c) agresorul cu risc nalt - persoana care prezint unul dintre urmtorii factori de risc: ofense comise n perioada separrii, probleme medicale, arestri pe motive de violen n familie, probe admise pe perioada arestrii, tentative de suicid sau omor, abuz de substane n antecedent ori stri de intoxicaie atunci cnd a fost comis agresiunea, negarea oricrei agresiuni sau infraciuni, refuzul de a-i elibera partenerul; 3. dup implicaiile tratamentului asociat: a) agresorii care pot fi oprii cu metode psihoeducative legate de managementul furiei i reajustarea atitudinii fa de diferenele de gen; b) agresorii care au probleme psihologice serioase (incluse fiind depresia, gndirea disfuncional i comportamentul obsesiv-compulsiv, disfunciile paranoice, alte disfuncii mintale serioase) i care necesit terapie individual i de grup; c) agresorii care au comis alte infraciuni i care ar putea fi diagnosticai ca avnd personalitate antisocial.

39

3.6. Individul violent Teoria criminologica ne furnizeaza o varietate de explicatii ale comportamentului violent, printre care cele referitoare la personalitatea umana - trasaturi de personalitate, profil psihologic -, apartenenta la familia disfunctionala si traumele din copilaria timpurie sau expunerea la violenta, natura instinctuala umana, abuzul de substante - droguri, alcool -,comportamentul colectiv si individual, sistemul de valori. Sociobiologia si psihologia ne arata ca investigatiile asupra indivizilor condamnati pentru violenta au anumite trasaturi de personalitate, anumite atribute definitorii, care ii fac sa se diferentieze semnificativ de alti indivizi, considerati normali. Conceptualizarile medicale - terminologia psihiatriei - , ca si cele psihologice - terminologia psihopatologiei si a psihologiei normalitatii -acorda prioritate unor concepte ca tulburari de personalitate, boala mentala, disfunctii biologice cu expresie comportamentala. In ultima vreme, stresul posttraumatic(PTSD) a capatat un prestigiu cognitiv deosebit, impunindu-se ca instrument diferential in analiza comportamentului uman. Actele violente difera in motivatie - motivele trecerii la act -, in felul in care ele se exprima, astfel incit trasaturile de personalitate nu determina in mod singular - cu exceptia abnormalitatii -, comportamentul violent. Ar fi foarte simplist sa credem ca o trasatura de personalitate este raspunzatoare de comportamentul violent exprimat simbolic sau fizic de catre personalitatea umana, poate, dupa unii autori, la fel de simplist ca atunci cind se incearca explicarea comportamentului violent si a agresivitatii prin determinisme pur genetice.48 Etiologia criminalitatii ramine un domeniu foarte dificil de abordat. Unii autori sustin, bazindu-se pe investigatii complexe, necesitatea de a se distinge intre criminalitatea asociata cu psihozele si criminalitatea asociata cu tulburarile de personalitate, subliniind faptul ca aceste doua tipuri de stare patologica reprezinta doua grupe de diagnostic care s-au impus in psihiatria forensica, in practica clinica si in cercetare. Cercetarile au stabilit ferm asocierea intre boala mentala si omucidere, sprijinind ideea dupa care omuciderea comisa de femei este mai ales corelata cu tulburarile de

40

personalitate; ele au pus, de asemenea, in evidenta faptul ca atit psihoticele, cit si nonpsihoticele omoara copii - de regula, proprii lor copii, inclusiv neonaticidul (pruncuciderea) -, dar ca nonpsihoticele isi omoara mai ales partenerii intimi. Cu toate acestea, profilul psihologic al criminalului, indiferent de diferentele interindividuale, acest construct mult asteptat, in ciuda dificultatii obtinerii lui, contine unele trasaturi particulare, corelate unui anumit tip particular de criminalitate. Trasaturi de personalitate, precum insuficienta dezvoltare sau chiar absenta autocontrolului adesea asimilat de nonpsihologi impulsivitatii, iar de criminologi, "rationalitatii limitate" - sau, dimpotriva, accentuata reprezentare a controlului altei persoane -, nivelul redus sau chiar absenta empatiei, conflictualitatea si agresivitatea, intoleranta la frustrare, nivelul de inteligenta si cel de instructie si educatie, imaginea de sine negativa propensiunea catre adictii, sunt ingredientele frecvente ale criminopatului. Din pacate, cercetarea psihologica in criminologie - psihologia criminalitatii, criminalizarii, victimizarii -, la noi, este insuficient dezvoltata, profilul personalitatii criminale, ca si cel al victimei, continind informatii sociodemografice (virsta, sex, nivel de instructie, statut rezidential si ocupational, statut socioeconomic). Toate acestea nu aduc date care sa aproximeze un profil al personalitatii criminale sau al victimei. Timp de trei decenii, barbatii au ramas "victimele ascunse" ale violentei domestice. Pe masura ce corpul de date si investigatii privind criminalitatea feminina a crescut, s-a simtit nevoia considerarii acestui subiect si gasirii unor explicatii si interpretari care sa distinga si sa apropie in acelasi timp criminalitatea feminina de cea masculina. Comportamentul violent al femeilor a fost mai putin studiat comparativ cu cel al barbatilor, in parte din cauza ca femeile comit mai putine crime cu violenta, dar si pentru ca agresiunea feminina extrema are loc mai ales in ariile private sau domestice. Actele homicidale s-au dovedit a rezulta, in cea mai mare parte, din conflictele interpersonale si au fost indreptate de regula impotriva partenerilor intimi, fiind considerate represalii ca raspuns la victimizarea initiata de partenerul barbat. In Romania, violenta conjugala nu apare in statistici rafinate - desi se distinge intre criminalitatea masculina si cea feminina -, care sa includa categorii nuantate de victimizare, probabil si pentru faptul ca statisticile dau predominant atentie agresorilor si mai ales criminalitatii masculine.

41

3.7. Consecinte si efectele ale violentei domestice 3.7.1. Sindromul de stres post traumatic Sindromul posttraumatic ca rezultat al violenei n familie Sindromul posttraumatic are dou faze: a) faza acut nemijlocit, n perioada creia victima se afl n stare de criz, activitatea ei normal fiind dereglat; b) faza reorganizrii, care are o durat mai mare, n care victima contientizeaz importana i urmrile actului violent, a schimbrilor care au survenit n viaa ei. Sindromul posttraumatic include reacii fiziologice, emoionale i comportamentale drept rezultat al agresiunii trite i al periculozitii recidivei.

A. Faza acut nemijlocit Faza acut nemijlocit genereaz un ir de comportamente specifice: a) reacia nemijlocit - imediat dup actul agresiv victima poate manifesta un comportament isteric i fobic. Totodat, reacia fizic i emoional poate fi att de intens, nct victima poate fi marcat de oc i depresie. Se evideniaz dou tipuri principale de reacii: exprimate i controlate. n cazul stilului expresiv, n timpul interviului victima manifest fobii, furie, iar n cazul stilului de control, reaciile sunt dirijate i controlate, victima se comport de parc nu s-ar fi ntmplat nimic, emoiile reale sunt camuflate; b) reacia fiziologic - dureri n tot corpul sau n unele pri ale corpului, ndeosebi mini, picioare, cap, piept etc. Totodat se nregistreaz dereglarea somnului (insomnii, comaruri) i dereglri ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de burt, stri de vom, pierderea sau diminuarea simului gustativ); c) reacia emoional - victima se simte vinovat, njosit, ruinat, este marcat de fobie, stres, depresie i anxietate. Tririle emoionale variaz de la remucri, degradare, vinovie, ruine, disconfort, pn la furie, dorina de a se rzbuna, ur fa de partener. Varietatea tririlor emoionale determin modificarea frecvent a dispoziiei;

42

d) reacia cognitiv - victimele ncearc s se debaraseze de gndurile negative, dureroase, dar contientizeaz c acestea nu le dau pace. Se gndesc cum ar fi putut evita violena, ce ar fi trebuit s fac sau s nu fac pentru a nu o provoca. Se simt vinovate. Mult mai greu le este victimelor care ncearc s i controleze, s i camufleze reaciile i sentimentele. n exterior ele par a fi foarte calme, de parc nu li s-ar fi ntmplat nimic, interiorul ns este perturbat de emoii negative. Durata acestei faze are caracter individual, de la caz la caz, ea poate dura de la cteva zile la cteva sptmni.

B. Faza reorganizrii Faza reorganizrii poate dura luni sau ani ntregi. Sunt mai multe circumstane care asigur ieirea din criz: stilul personal al victimei, particularitile ei psihologice, oamenii care o nconjoar, susinerea i ajutorul lor, precum i atitudinea acestora fa de ea dup incident. Pe parcursul procesului de reorganizare victimele trebuie s depeasc urmtoarele momente: a) schimbri n stilul de via - unele victime continu s ndeplineasc obligaiile cotidiene, merg la lucru, studii, dar se simt incapabile de a se ncadra n activitate. O alt categorie de victime aplic alt stil de via: prefer s i petreac timpul acas, practic nu ies nicieri, nu lucreaz. Cel mai adesea, victima caut ajutor la familia de origine, de la care este sigur c va primi susinere i n cadrul creia se simte n siguran. n alte cazuri, victimele simt nevoia de a se mica, de a pleca undeva, de a schimba locul de trai. Probabil aceast dorin este generat de nevoia de a fi n siguran, de frica de partener i de aceea i schimb adresa i numrul de telefon; b) visurile i comarurile - reprezint sindromul principal care continu s se manifeste n perioada de reorganizare: comaruri care actualizeaz actul de violen n urma cruia victima a avut de suferit (viseaz agresorul de care ncearc s se apere, dar nu reuete) i visuri care reflect faza terminal a actului de violen (apar mai trziu: victima este cea care svrete actul de violen);

43

c) fobiile dezvoltate ca mecanism de autoaprare - victima se teme s rmn singur, s aib relaii sexuale, s se ntlneasc cu agresorul. La evaluare este necesar a se constata dac fobiile sunt generate de realitate sau de fantezii; d) reacia complex la violena n familie - depresia de lung durat, abuzul de alcool sau utilizarea altor substane psihoactive, comportamentul suicidal sau psihopat, regresie, refuzul de a tri o via normal, dorina de a declana conflicte familiale; e) reacia slab la violena n familie - acest tip de reacie apare la victimele care nu vorbesc cu nimeni despre cele ntmplate, nu i exteriorizeaz emoiile. Ca rezultat, victima se nchide n sine. De aceea, la evaluare este necesar s i se adreseze o serie de ntrebri adecvate situaiei, s i se insufle curaj i optimism i s se neleag motivele care determin o victim a violenei s pstreze tcerea. 3.7.2. Efecte asupra victimei Femeile victime ale abuzurilor se confrunta cu numeroase efecte negative, precum lipsa ncrederii in propria persoana, apariia sentimentelor de neputina, depresie, tulburri psihice grave, instabilitate emoionala. Din cauza fricii de agresor, paradoxal, femeia manifesta o anumita dependenta de acesta, ajunge sa se autonvinoveasc, are tendina de a se autodistruge, se izoleaz de familie, prieteni, colegi, mergnd pana la tentativa de suicid. Marea majoritate a femeilor care apeleaz la serviciile oferite de adposturile pentru femeile victime ale violentei domestice sunt in situaii de risc crescut, integritatea lor fizica si chiar viata lor fiind in primejdie si acest pericol este si mai mare cnd ele ncearc sa prseasc agresorul. Femeia care dorete sa pun capt relaiei violente se confrunta de cele mai multe ori cu neputina acelora la care apeleaz: att al politiei si al instituiilor de asistenta sociala, cat si al apropiailor, al familiei. Teama fata de agresor, lipsa unui spaiu sigur, lipsa de suport sunt factori care ngreuneaz ncercrile ei de scpare. De cele mai multe ori ele se confrunta cu dificulti financiare, sunt izolate de prieteni, societate, nu au un loc de munca, le lipsesc mijloacele financiare pentru angajarea unui avocat, pentru gsirea unei locuine temporare, pentru a putea plti crea, grdinia. Pe

44

lng acestea mai exista si piedici interioare: ruine, teama de singurtate, de stigmatizare. Ca un efect al abuzurilor femeia se simte lipsita de valoare si neputincioasa. Pentru a putea iei din aceste situaii si pentru a-si salva viata, femeile si copiii lor sunt nevoii sa-si prseasc cminul. Ele au nevoie de un loc protejat. Adpostul ofer sigurana fizica de care au nevoie, suport, linite si confidenialitate. Aici au posibilitatea poate pentru prima data in viata sa triasc fr teama si ruine. ntlnindu-se cu alte femei cu experiene similare sentimentul de izolare si stigmatizare, deconectarea de societate si comunitate poate fi reziliata. In rndul efectelor pe care violenta domestica le are asupra femeii se numra si ceea ce psihologii numesc sindromul femeii btute. Acest sindrom, specific femeilor include urmtoarele trasaturi: tulburri anxioase (anxietate, frica, accese de panica), tulburri afective (in special depresia), deformri cognitive, tulburri psihofiziologice. Anxietatea consta in perceperea unui pericol iminent, o atitudine de ateptare in fata acestui pericol, un sentiment de dezorganizare legat de contiin unei neputine totale in fata acestui pericol. Asociindu-se cu anxietatea, depresia implica un sentiment de neputina globala, de fatalitate dureroasa, iar uneori antreneaz sentimente de autodepreciere, chiar luarea in considerare a sinuciderii sau realizarea acesteia. Simptome: dureri de cap, oboseala, lipsa poftei de mncare sau apetit exagerat32. Pentru a concluziona efectele pe care violenta la care sunt supuse femeile in snul familiei, in mediul care ar trebui sa le ofere sigurana si protecie sunt incontestabile: Stim de sine sczut. Autoblamare i autoacuzare. Autoizolare ( pentru ca ceilali s nu vad vntile de pe corp ). Dependena de agresor. Imposibilitatea de a contracta, n viitor, alte relaii. Boli digestive, ulcer. Dureri de cap. Consum de alcool, droguri, tranchilizante. Tentative de suicid.

32

Larouss, Dictionar de psihiatrie si psihologie clinica, 1998

45

Tabelul nr. 1 - Reacii generale conturate n comportamentul adulilor victime ale violenei n familie (exemple)

| Frica | | | | | | | Furie | | | | | Ruine | | | | | | | | | |

| - de a rmne singur/ | - c va fi gsit/ i pedepsit/ de agresor | - c se va afla ce s-a ntmplat cu el/ea | - de propria-i furie | | | |

| | |

| Vinovie | - c a greit | - c a nclcat normele religioase i culturale | |

| | |

| - fa de sine pentru c a "permis s se ntmple" | - fa de alii care nu l-au ocrotit/au ocrotit-o | - fa de societate | - fa de partener | | - se simte "murdar/" | - are impresia c oricine poate afla ce i s-a | ntmplat, doar uitndu-se la el/ea | | - din partea lui Dumnezeu | | | | | | - din partea statului | - din partea partenerului | - din partea familiei | | | | | | | | |

| Trdare

| Nencredere | - n sine

| - n capacitile proprii de a aprecia oamenii i evenimentele| | - fa de oameni, chiar fa de cei care nu "au trdat-o"/ | | "l-au trdat" |

46

| | | | | | | oc | | | |

| | - c nu i poate dirija propria via |

| | | | | | | | | | | |

| Neputin | - se gndete "c niciodat nu va fi mai bine" | - c a fi femeie nseamn a fi n permanen abuzat

| ndoial | - "oare ntr-adevr aceasta s-a ntmplat?" | - "de ce mi s-a ntmplat tocmai mie asta?" | | | - ncurc zilele | - memorizeaz slab | | | - este intrigat/, dar nu se poate plnge |

| Dezorientare | - nu i gsete locul

CAP.4. Masuri legislative care urmresc combaterea violentei domestice "Nu considerm necesar vreo dovad pentru urmtoarele adevruri: c brbaii i femeile sunt, au fost cu toii creai la fel, c au fost nzestrai de Creator cu anumite drepturi inalienabile, c ei trebuie s triasc n libertate s poat aspira spre fericire, c guvernele trebuie s intervin ntru garantarea acestor drepturi (Declaraie scris i adoptat de prima Womens Rights Convention din SUA, din Seneca Falls, New York, iulie 1848)33 . n 1848, n localitatea Seneca Falls din statul New York, Elizabeth Cady Stanton i Lucretia Mott au organizat o conferin pe a crei ordine de zi s-a aflat pentru prima dat discriminarea femeilor. "Declaration of Sentiment" se sprijinea, la fel ca "Declaraia drepturilor femeii i ale cetenei" a lui Olympe De Gouges(Frana), pe Declaraia de Independen de la 1776. Aceast declaraie era ndreptat mpotriva dominaiei brbailor din toate domeniile vieii. Acest text se baza pe premisa c toi, brbaii i femeile se nasc cu aceleai drepturi asupra vieii, libertii i fericirii i c garantarea acestor drepturi

33

http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_3/frauenrechte/woher/dokumente/dokument_3.ht m/ Art.1. Declaratia sentimentelor, Seneca falls, SUA, 1848

47

inalienabile ar trebui s constituie singurul scop legitim al statului. Toate legile care obligau femeile s adopte o poziie subordonat au fost declarate ilegitime. In timp ce pe plan internaional micarea feminista luase amploare, in anul 1817 apar n Moldova i Muntenia legislaii de ansamblu de Drept privat; cea din Muntenia numita Codul Caragea a aprut sub domnia lui Ion Gh. Caragea. Conform acestui cod brbatul are mult mai multe drepturi dect femeia; el are dreptul sa utilizeze btaia micoara pentru a-si corecta soia (Soul are voie sa-si loveasc soia cu o nuielua de nuc atta timp cat nuielua nu se rupe). Norocul femeilor de astzi este ca societatea a evoluat si odat cu ea si mentalitatea oamenilor, att a brbailor cat si a femeilor. Aceasta evoluia a avut loc dar, cu toate acestea mai exista familii in care se utilizeaz btaia pentru corectarea soiei dei brbaii nu mai au acoperire legala din acest punct de vedere. Au trebuit sa treac ataia ani ca sa apar o lege specifica pentru aprarea drepturilor si libertilor de care ar trebui sa dispun fiecare femeie. 4.1. Masuri legislative pe plan internaional Drepturile femeii sunt drepturi ale omului drepturi care revin femeilor pentru simplul fapt c sunt fiine umane. Tratamentul inegal al brbailor i femeilor are o tradiie foarte lung. Civilizaia modern nu face nici ea excepie - declaraiile drepturilor omului de la 1776 i 1789 precum i imaginea omului ca subiect matur politic, aa cum au aprut ele n perioada Iluminismului, excludeau n mod sistematic femeile din schem. Drepturile omului nu erau valabile dect pentru brbai. Organizaiile feministe au luptat mult pentru a-i dobndi drepturile politice i civile. nc de la nfiinarea ONU a fost recunoscut principiul egalitii sexelor (n preambul i n articolul 1.3 al Cartei ONU: comunitatea statelor se oblig s trateze n mod egal femeile i brbaii). n Declaraia Universal a Drepturilor Omului din anul 1948, nediscriminarea se baza, printre altele, i pe relaiile dintre sexe. Realitatea era ns cu totul alta pentru femeile lumii, iar acest lucru nu a prea fost luat n seam de instituiile pentru drepturile omului din cadrul ONU. Drepturile femeii au fost elaborate de ctre comisii ONU speciale ("Comisia femeilor"), ale cror propuneri au fost prea puin transpuse n scris; Conveniile ONU pre-existente nu au schimbat cu nimic

48

situaia real n care se gseau femeile. nclcri ale drepturilor femeilor nu au fost tratate n mod explicit. Neglijarea general a problemelor care vizau femeile n cadrul aparatului ONU a avut rezultate deloc neglijabile: Comisia femeilor a cerut n 1972 Adunrii Generale a ONU ca anul 1975 s fie declarat Anul Internaional al Femeii, activitile din domeniul drepturilor femeilor urmnd a fi amplificate. Anul internaional al Femeii (1975), Deceniu Femeii (1976 - 1985) i cele trei conferine internaionale ONU ale femeilor care au avut loc pe parcursul acestui deceniu sub motto-ul "egalitate, dezvoltare i pace" au constituit un moment de rscruce. Numrul activitilor desfurate n beneficiul femeilor a crescut n cadrul ONU. n timpul micrii de emancipare au aprut unele idei care reformau n mod fundamental raporturile dintre sexe, att n spaiul public, ct i n cel privat. Acele femei i organizaii care s-au impus pentru drepturile femeii vor fi portretizate n cadrul acestui capitol. Astzi, organizaiile de femei sunt active n toate rile lumii; ele au parteneri n comitetele naionale i internaionale. n acest capitol vom vedea i care este misiunea pe care o au astzi micrile feministe la nivel internaional. n multe ri ale lumii se pleac de la ipoteza motivat cultural i religios c dorina femeilor de a fi tratate n mod egal cu brbaii nu-i gsete locul n contextul drepturilor omului. Poziionarea femeii ca "om de categoria a doua" este cea care hrnete atitudinile discriminatorii i violena. Chiar i n statele n care egalitatea dintre femei i brbai este garantat de Constituie, transpunerea n practic a drepturilor femeii nu este executat pe deplin. Prevederile internaionale cu privire la drepturile omului vizeaz astzi cu siguran i persoanele de sex feminin. Principiul conform cruia nici o persoan nu trebuie s aib de suferit din pricina faptului c aparine unui anumit sex a fost nc de la nceputuri parte esenial a declaraiilor ONU. Totui, discriminarea femeilor mai continu i astzi s fie o realitate peste tot n lume, femeilor fiindu-le limitate drepturi eseniale i fundamentale precum dreptul la via i la integritate corporal. Feministele critic conceptul drepturilor omului, susinnd c acesta ar viza doar societatea occidental i mai ales problemele cu care se confrunt doar brbaii. In iunie 1993, reprezentani ai naiunilor si ONG-urilor din toata lumea s-au reunit la Viena, Austria pentru Conferina Mondiala a Naiunilor Unite pe tema Drepturilor

49

omului. Aprtorii drepturilor omului pe problema femeilor lucraser timp de doi ani la nivel naional, regional si global pentru a face ca drepturile femeilor sa fie recunoscute ca drepturi ale omului, si ca violenta mpotriva lor sa intre in discuie . Documentul rezultat Declaraia si Programul de Aciune de la Viena a fost semnat de 171 de state si are un caracter istoric prin evidenierea faptului ca violenta mpotriva femeilor este un fenomen care continua sa existe peste tot in lume . Documentul declara: drepturile femeii si ale fetei sunt o parte inalienabila, integrala si indivizibila a drepturilor omului. Violenta bazata pe diferene de gen, toate formele de hruire si exploatare sexuala , inclusiv acelea rezultate din prejudeci culturale si trafic internaional sunt incompatibile cu demnitatea si valoarea persoanei si trebuie sa fie eliminate.34 In decembrie 1993 Adunarea Generala a Naiunilor Unite a adoptat Declaraia de Eliminare a Violentei mpotriva femeilor n 1994, Conferina internaional a populaiei i dezvoltrii, de la Cairo, a adus n discuie problema egalitii ntre femei i brbai cu privire la viaa sexual i la reproducere. Programele de aciune propuse s-au axat pe stoparea traficului de femei i copii, promovarea educaiei femeilor ca msur de a le proteja mpotriva violenei domestice, stabilirea de programe pentru victimele violenei domestice. A patra Conferin asupra problemelor femeii de la Beijing (1995) a declarat violena mpotriva femeilor ca fiind unul din cele 12 obstacole mpotriva respectrii drepturilor femeii. O atenie deosebit a fost acordat serviciilor medicale primare pentru femeile victime ale violenei domestice. n septembrie 1995 a avut loc cea de-a 4-a Conferin internaional a femeilor, la care au participat aprox. 47.000 de persoane. Aceasta a fost cea mai mare Conferin din istoria ONU. Aici a fost adoptat "Declaraia pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor", drepturile femeii afirmndu-se aici ca o component integral a drepturilor omului. n cele ce au urmat a nceput o nou discuie aprins, care s-a ntins pe tot cuprinsul lumii, pe tema definiiilor diferite de la o cultur la alta a drepturilor femeii. Faptul c catalogul de revendicri de 150 de pagini, "programul de aciune", a fost semnat
34

http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_3/frauenrechte/was/un-politik.htm Declaratia si Programul de Actiune de la Viena

50

de 189 de state, se datoreaz mai ales prezenei a multor mii de membri ai organizaiilor neguvernamentale. Prin ratificarea Declaraiei s-au impus urmtoarele obligaii: promovarea egalitii ntre sexe n domeniul politicii, economiei i societii, protejarea drepturilor femeii, combaterea srciei femeilor, mai ales a acelora din rile n curs de dezvoltare, condamnarea tuturor formelor de violen asupra femeilor, desfiinarea diferenelor dintre sexe n domeniul educaional i sanitar.35 In 1995 Naiunile Unite au organizat cea de-a patra Conferina Mondiala privind problemele femeilor, la Beijing, unde aprtorii drepturilor femeii au cerut din nou ca guvernele sa ia masuri concrete pentru a mbuntii statutul femeii. 4.2. Abordri legislative ale violentei domestice in diferite tari europene Pe parcursul secolului XX, situaia femeilor s-a ameliorat treptat. Acest lucru s-a ntmplat prin modificarea constituiilor naionale i prin elaborarea unor declaraii i documente internaionale. n multe ri au fost desfiinate limitrile juridice, astfel nct femeile au cptat acces la educaie, la sistemul sanitar i au putut s participe i ele la viaa politic. n ciuda acestor fapte s-a vzut c drepturile femeii nu sunt ntotdeauna garantate, indiferent de contextul cultural. Actele de nclcare a drepturilor femeii sunt rezultate directe ale uzului de violen. Cel mai important drept al omului - dreptul la via i la integritate corporal - este de foarte multe ori refuzat femeilor din ntreaga lume. n familie, n societate i din partea statului, femeile fac obiectul violenelor de tot felul. Particularitatea acestei forme de violen const n faptul c aceasta nu vizeaz o singur femeie, ci pe toate ca grupare social complet. Violena la adresa femeilor presupune tot ceea ce li se refuz femeilor din pricina simplului fapt c sunt femei, astfel nct acestea nu i pot dezvolta pe deplin capacitile i sunt oprite din evoluia lor fireasc. Deseori, aceasta este o form de discriminare a femeilor, prea puin acceptate n societate, astfel nct brbaii practic nici nu le bag n seam, deseori femeile considernd c acest lucru este un ru necesar inerent calitii lor de femei, o form motivat biologic n relaia dintre brbai i femei.
35

Conferin Internaional ONU a femeilor: "Acionm n spiritul egalitii, al dezvoltrii i al pcii" 1995

51

Exist violen structural i violen la adresa persoanei: violena la adresa persoanei presupune un atentat direct la corpul femeii, ca de ex. violul, btile sau crimele. Violena la adresa persoanei se afl de cele mai multe ori n legtur direct cu corpul, cu funcia de reproducere i sexualitatea femeii. Violena structural se exprim prin considerarea femeilor ca fiine inferioare, prin desconsiderarea i obiectualizarea femeii i se afl n strns legtur cu preteniile de superioritate emise de brbai n multe domenii sociale. Guvernele statelor nu reacioneaz la aceste acte de violen sexual cu aceeai vigilen ca n cazul altor fapte penale. Violena domestica nu a fost considerat mult vreme o nclcare a drepturilor omului, ci o problem "intern" a statelor, statele la rndul lor interpretnd aceast problem deseori ca o problem "privat", de familie, ntre victim i fpta, intre soie si so. Acest lucru izvorte din diferenierea ntre sfera "public" i cea "privat", care continu s se menin att n societile tradiionale patriarhale ct i n cele occidentale. Avnd la baza masurile legislative luate pe plan internaional fiecare tara si-a ntocmit propriul program de respectare a drepturilor femeii .Diferenele intre prevederile sistemelor legislative ale tarilor europene cu privire la violenta domestica pot fi analizate pe mai multe criterii: ncadrarea juridic a violenei conjugale, ca infraciune specifica necesitatea depunerii unei plngeri de ctre victima mpotriva agresorului pentru declanarea procedurilor penale protecia oferita victimelor prin prevederile de drept civil ajutorul, asistenta oferita victimelor Anglia violenta in cuplu nu constituie o infraciune specifica, fiind supusa normelor de drept civil . Violul in cadrul cuplului este definit ca infraciune de la nceputul anilor 90, nu este necesara plngerea victimei pentru nceperea urmririi penale mpotriva agresorului. Victimele violentei domestice beneficiaz de ajutor financiar numai daca agresorul a fost urmrit penal si daca victima nu mai locuiete cu el. Austria violenta conjugala este ncadrata la infraciunile de lovire si vtmare corporala, violul in cadrul cuplului face obiectul sanciunilor penale ncepnd cu anul 1989; procedura finala se pot declana , in caz de violenta domestica, la sesizarea oricrui

52

cetean care are dovezi ca un astfel de act a avut loc .Legislaia austriaca permite integrarea agresorului in programe de reeducare. Din 1996 legislaia permite politiei sa interzic agresorului accesul in domiciliul victimei in cazul in care acesta pune in pericol viata , sntatea sau libertatea victimei. Portugalia ncepnd cu 1991 exista o lege de protecie a victimelor violentei domestice , care prevede si acordarea de ajutor material din partea statului iar din 1999 exista un plan naional de aciune mpotriva violentei familiale , care include si constituirea unei reele de adposturi pentru victime si a sistemelor de ajutorare a acestora .Violenta conjugala este pedepsita prin codul penal. Declanarea procedurii penale trebuie precedat in mod obligatoriu de o plngere din partea victimei. Totui, din 1998 , procedura penala poate fi declanata si fr existenta acestei plngeri, daca interesul victimei o cere. Spania prevederile cu privire la violenta conjugal sunt cuprinse in Codul Penal care prevede pedepse cu nchisorea de la 6 luni la 3 ani, pentru cel care i supune partenera /partenerul la acte de violenta fizica sau psihologica . In anul 1995 Tribunalul Suprem recunoate violul in interiorul cuplului iar declanare procedurii penale mpotriva agresorului nu necesita o plngere din partea victimei. Suedia ncepnd cu 1998 a fost delimitate infraciunea de violare a integritii femeii , care este definite ca repetarea infraciunilor mpotriva vieii, a libertii, sau a infraciunilor sexuale comise mpotriva unei femei cu care agresorul a avut sau are o relaie intima . Violul in interiorul cuplului constituie o infraciune ncepnd cu anul 1995, iar procedura penala se poate declana la orice reclamaie a unei persoane care deine dovezi ca s-a petrecut un act de violenta domestica , nefiind necesara o plngere din partea victimei. Din 1995 in Suedia exista Centrul Naional pentru femeile maltratate sau violate. Aici, femeile pot primi ajutor medical de urgenta si pot beneficia de servicii sociale, de protecie din partea politiei si de consiliere juridica. Germania violenta conjugala nu face obiectul unor prevederi legislative specifice. In funcie de circumstane, actele de violenta conjugala sunt ncadrate juridic ca infraciuni mpotriva vieii, a integritii corporale , sau mpotriva vieii private si a intimitii. Legea germana recunoate si sancioneaz , ncepnd din 1997 violul in cadrul cuplului , iar procedura penala se poate declana automat indiferent de voina victimei. Victimele

53

violentei domestice au dreptul la o indemnizaie speciala care sa le permit acoperirea cheltuielilor medicale necesare. 4.3. Norme internaionale si prevederi constituionale in Romnia 4.3.1.Prevederi constituionale Constituia Romniei garanteaz egalitatea cetenilor in fata legii si autoritarilor publice fr privilegii sau discriminri ( Cetenii sunt egali in fata legii si a autoritilor publice, fr privilegii si fr discriminri; Nimeni nu este mai presus de lege;), precum si drepturile si libertile tuturor persoanelor. Art. 22 din cap. 2 privind drepturile si libertile fundamentale garanteaz, prin alineatul 1, dreptul la viata, dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei. Alin 2 al aceluiai capitol stipuleaz in mod expres ca nici o persoana nu poate fi supusa torturii sau oricrui altfel de pedeapsa sau tratament degradant ori inuman. Consacrarea prin Constituie a acestor drepturi presupune in mod automat respectarea libertilor si drepturilor femeii in calitatea sa de persoana si interzice supunerea acesteia la orice act de violenta sau tratament degradant de natura sa atenteze la sigurana sa fizica sau psihica. In cazul violrii unuia din aceste drepturi sau liberti femeia poate si trebuie sa beneficieze de protecia legii. 4.3.2. Norme internaionale Poziionarea controversat a drepturilor femeii n cadrul listei drepturilor omului se reflect i n felul n care au evoluat acordurile i documentele internaionale prin intermediul crora drepturile femeii au putut fi stabilite, iar actele de nclcare ale acestor drepturi au putut fi condamnate de Organizaia Naiunilor Unite (ONU) pe tot cuprinsul lumii. Romnia este semnatara mai multor convenii internaionale care garanteaz drepturile femeii. Conform art. 20 din Constituia Romniei, toate dispoziiile constituionale sunt aplicate si interpretate in concordanta cu Declaraia Universala a Drepturilor Omului sau cu pactele si tratatele la care Romnia este parte. Romnia este semnatara urmtoarelor convenii internaionale care interzic abuzul de orice gen al femeilor si copiilor, interzicnd implicit orice forma de abuz domestic:

54

Convenia Internaionala privind interzicerea traficului cu femei si copii, de la 3009-1921, ratificata de Romnia in 1923 Convenia Internaionala pentru Suprimarea Traficului cu Femei Mature de la 1110-1933, ratificata in 1935 (legea nr.2/1935) Convenia Naiunilor Unite pentru Suprimarea Traficului cu Persoane, ratificata la 21-05-1950 Convenia din 1979 a Naiunilor Unite privind Eliminarea Tuturor Formelor de discriminare mpotriva Legii, ratificata in 1981 (decretul nr. 342/1981) Convenia Internaionala Privind Drepturile Copiilor, ratificata in 1990 (legea nr. 18/27.09.1990) Declaraia pentru un tratament egal i pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor (1945-1979) nc de la nfiinarea ONU a fost recunoscut principiul egalitii sexelor (n preambul i n articolul 1.3 al Cartei ONU: comunitatea statelor se oblig s trateze n mod egal femeile i brbaii). n Declaraia Universal a Drepturilor Omului din anul 1948, nediscriminarea se baza, printre altele, i pe relaiile dintre sexe. Realitatea era ns cu totul alta pentru femeile lumii, iar acest lucru nu a prea fost luat n seam de instituiile pentru drepturile omului din cadrul ONU. Drepturile femeii au fost elaborate de ctre comisii ONU speciale ("Comisia femeilor"), ale cror propuneri au fost prea puin transpuse n scris; Conveniile ONU pre-existente nu au schimbat cu nimic situaia real n care se gseau femeile. nclcri ale drepturilor femeilor nu au fost tratate n mod explicit. Neglijarea general a problemelor care vizau femeile n cadrul aparatului ONU a avut rezultate deloc neglijabile: Comisia femeilor a cerut n 1972 Adunrii Generale a ONU ca anul 1975 s fie declarat Anul Internaional al Femeii, activitile din domeniul drepturilor femeilor urmnd a fi amplificate. Aplicarea practic a drepturilor femeii (din 1975) Anul internaional al Femeii (1975), Deceniu Femeii (1976 - 1985) i cele trei conferine internaionale ONU ale femeilor care au avut loc pe parcursul acestui deceniu sub motto-ul "egalitate, dezvoltare i pace" au constituit un moment de rscruce. Numrul activitilor desfurate n beneficiul femeilor a crescut n cadrul ONU. Convenie asupra eliminrii tuturor formelor de discriminare a femeilor. Aceast Convenie, adoptat n decembrie 1979 de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor

55

Unite, a reprezentat un pas important n vederea recunoaterii drepturilor femeii ca drepturi ale omului. Convenia coninea unele prevederi mai vechi n ceea ce privea protecia i nediscriminarea femeilor, dar a venit s extind rspunderea statelor pri n ceea ce priveau nclcrile comise de actori ne-statali. Acest lucru a fost un mare progres, pentru c actele de discriminare i de nclcare a drepturilor femeilor nu vin de prea multe ori din partea statului, ele avnd loc n "sfera privat". Important a fost mai ales programul concret de aciune, care obliga statele semnatare ale Conveniei s ia anumite msuri care urmau s garanteze egalitatea dintre femei i brbai nu numai prin prevederi formale (de jure), ci i prin unele practice (de facto). Punctele slabe ale acestei Convenii vizeaz posibilitile de transpunere n practic i de control ale obligaiilor contractuale. Fa de aceast Convenie s-au exprimat o mulime de rezerve, multe din cele 165 de state pri neacceptnd toate obligaiile. Statele se oblig de exemplu s trimit comitetului de experi un raport anual privind situaia drepturilor femeii din ara lor. Din cauza unor probleme structurale, durata elaborrii acestor rapoarte este deseori prea mare, n plus, multe state nici mcar nu ncearc s-i respecte obligaia de a scrie un astfel de raport. Convenia nu prevede msuri de verificare sau de sancionare. Mai mult, Comisia Femeilor care a redactat aceast Convenie nu dispune de mijloacele financiare de care dispun celelalte comisii ONU pentru drepturile omului i nici nu are competena de a se folosi de informaiile puse la dispoziie de organizaiile neguvernamentale. Conferina Mondial a Drepturilor Omului de la Viena (1993). Iniial, comunitatea statelor a considerat c drepturile femeilor - altfel dect drepturile omului, "mai serioase", nu sunt ameninate ntr-o aa manier nct fie nevoie de mecanisme de verificare i control. Avnd n vedere rdcinile adnci pe care le avea viaa femeilor n tradiiile culturale i sociale, condiiile de via ale femeilor trebuiau schimbate pe termen lung, pe baza lurii unor msuri sociale i economice. Violena asupra femeilor nu a fost condamnat n mod explicit n Convenia cu privire la drepturile femeii. Ca rezultat al campaniei ntinse pe mai muli ani ("Drepturile femeii sunt drepturi ale omului"), micarea pentru drepturile femeii a reuit s aduc subiectul violena pe agenda celei de-a doua Conferine internaionale ONU pentru drepturile omului. Astfel, declaraia final de la Viena condamn pentru prima oar n istoria Naiunilor Unite n mod

56

explicit violena asupra femeilor ca nclcare a drepturilor omului. Cu aceast ocazie s-a afirmat c "drepturile femeilor sunt parte inalienabil i integrant din drepturile universale ale omului". La sfritul acestei Conferine, Organizaia Naiunilor Unite a emis n decembrie 1993 o "Declaraie pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor". Conform Declaraiei de la Viena i Programului de Aciune de la Viena, drepturile femeii constituie o component inalienabil i indisolubil a drepturilor universale ale omului, care nu trebuie relativizate prin invocarea cutumelor culturale i tradiionale. Declaraia ONU pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor (1993) n decembrie 1993, Adunarea General a ONU a fixat afirmaiile documentului final de la Viena ntr-un act propriu, "Declaraia pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor", enumernd urmtoarele forme de violen asupra femeilor din domeniul public i privat care reprezint nclcri ale drepturilor omului36: violen fizic, sexual i psihologic n familie, inclusiv abuzurile fizice i abuzurile sexuale asupra fetelor, violene legate de dot, violuri n csnicie, mutilarea organelor genitale femeieti i alte practici tradiionale care lezeaz integritatea corporal a femeilor, violena n afara cstoriei i violena n contextul exploatrii, violen fizic, sexual i psihologic n afara comunitii, inclusiv violuri, abuzuri sexuale, hruire sexual i intimidare la locul de munc, n instituiile de nvmnt etc., traficul de femei i prostituia forat, acte de violen fizic, sexual i psihologic svrite de stat sau comise cu acordul acestuia, violen sexual i psihologic, indiferent unde apare. n martie 1994, Comisia pentru drepturile omului a inaugurat funcia de raportor special permanent pe problema violenei asupra femeii, al crei mandat cuprinde ntregul coninut al Declaraiei pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor. A patra Conferin internaional ONU a femeilor: "Acionm n spiritul egalitii, al dezvoltrii i al pcii"
36

http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_3/frauenrechte/frauenrechte.htm#1#1

57

n septembrie 1995 a avut loc cea de-a 4-a Conferin internaional a femeilor, la care au participat aprox. 47.000 de persoane. Aceasta a fost cea mai mare Conferin din istoria ONU. Aici a fost adoptat "Declaraia pentru eliminarea tuturor formelor de violen asupra femeilor", drepturile femeii afirmndu-se aici ca o component integral a drepturilor omului. n cele ce au urmat a nceput o nou discuie aprins, care s-a ntins pe tot cuprinsul lumii, pe tema definiiilor diferite de la o cultur la alta a drepturilor femeii. Faptul c catalogul de revendicri de 150 de pagini, "programul de aciune", a fost semnat de 189 de state, se datoreaz mai ales prezenei a multor mii de membri ai organizaiilor neguvernamentale. Prin ratificarea Declaraiei s-au impus urmtoarele obligaii: promovarea egalitii ntre sexe n domeniul politicii, economiei i societii, protejarea drepturilor femeii, combaterea srciei femeilor, mai ales a acelora din rile n curs de dezvoltare, condamnarea tuturor formelor de violen asupra femeilor, desfiinarea diferenelor dintre sexe n domeniul educaional i sanitar Prevederile constituionale si reglementrile internaionale sunt menite sa protejeze femeia in fata oricror forme de abuz, inclusiv cel domestic . Totui, in afara de aceste prevederi, pana nu demult legislaia interna a Romniei nu coninea reglementari care sa limiteze sau sa elimine abuzarea femeii si violarea drepturilor acesteia in cadrul vieii private. Toate formele de violenta domestica intrau sub incidena Codului Penal, nefcndu-se o distincie intre alte tipuri de agresiune si aceasta. In anul 2000 a fost adoptata Legea nr.197/2000 care modifica si completa unele dispoziii ale Codului Penal si Codului de Procedura Penala. In 2003 a fost promulgata Legea 217/25.05.2003 privind Prevenirea si Combaterea Violentelor Familiale. 4.3.3. Prevederile Codului Penal Pana in anul 2000 toate prevederile mpotriva violentei domestice erau incluse in codul penal fiind reglementate de legea nr. 61/1991, privind sancionarea faptelor de nclcare a unor norme de convieuire sociala, a ordinii si linitii publice. In Codul Penal roman nu exista nici o prevedere legala cu privire la violenta in familie sau violenta asupra femeii. Astfel, nu exista nici o definiie legala a violentei domestice. Femeile victime ale violentei domestice erau intr-o poziie foarte dificila si adesea renunau la aciunea legala, mai ales ca percepia comuna e ca femeia fie a provocat

58

violenta in familie - in care caz o si merita! - fie este o "soie rea" - in care caz trebuie sa fie disciplinata. Astfel, violenta domestica este perceputa ca o rutina, care le oprete pe femei sa mai vorbeasc despre violenta din familiile lor, daca tot e ceva att de comun. In Codul Penal nu exista nici o specificare pentru cazurile de violenta in cadrul familiei, ele fiind incluse in rndul cazurilor de violenta in general. Conform articolului 180 din Codul Penal (1)Lovirea sau alte forme de violenta care cauzeaz suferina fizica se pedepsesc cu nchisoarea de la o luna la trei luni sau cu amenda. (2)Lovirea sau actele de violenta care cauzeaz o vtmare care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu nchisoarea de la trei luni la doi ani sau cu amenda. (3)Aciunea penala se pune in micare la plngerea prealabila a persoanei vtmate. (4)mpcarea parilor nltura rspunderea penala.37. Pentru a depune plngerea sau pentru a ncepe aciunea in instana, victima trebuie sa obin un certificat medico-legal, care e considerat principala dovada a comportamentului violent. Dar exista si cazuri in care certificatul medico-legal nu dovedete gravitatea abuzului. Aceasta procedura legala are multe lacune si nu este creata pentru a proteja victima, ceea ce explica de ce femeile ezita in a cuta o soluie legala. Mai mult, pentru infraciunile menionate in art. 180 si 181, cel mai folosit mijloc de pedeapsa este amenda, ceea ce are doua consecine: agresorul nu-si va schimba comportamentul in urma pedepsei; iar pedeapsa trebuie pltita, in cele din urma, din bugetul familiei. De aceea victimele prefera sa-si retrag plngerea. In general, violenta domestica este considerata "o problema de familie", aadar politia are mari ezitri nainte de a interveni. Cnd poliitii intervin intr-un astfel de caz, de obicei sftuiesc cuplul respectiv si mai ales pe agresor sa se liniteasc, eventual dndu-i agresorului o amenda. Politia nu aresteaz de regula agresorul in astfel de cazuri. Acesta nu este ndeprtat din domiciliul conjugal, cea care pleac de obicei nemaisuportnd situaia este, de regula, femeia. Agresorul nu poate fi ndeprtat din domiciliu dect daca femeia cere, printr-o ordonana prezideniala acest lucru (ceea ce presupune aciunea in instana, dosare pline de certificate medico-legale, plngeri la politie, termene, amnri).

37

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1164

59

Pn n anul 2000, toate prevederile mpotriva violenei domestice erau incluse n Codul Penal. Pedepsele pentru violena domestic erau reglementate reglementate de legea nr.61/1991 privind sancionarea faptelor de nclcare a unor norme de convieuire social, a ordinii i linitii publice, modificat prin Legea nr.2/2000 i republicat n 18 august 2000. In afara acestei legi, care reglementau n mod expres violena n cupluri, codul Penal nu coninea nici o distincie ntre sfera privat i sfera public. Astfel, violena domestic era reglementat de aceleai prevederi legale ca i orice alt tip de agresiune, Codului Penal: Infraciuni mpotriva familiei ( titlul VIII, Capitolul 1 , articolele 303-307, Capitolul IV); Infraciuni contra persoanei ( titlul II, Capitolul I, articolele 180-184) Infraciuni privitoare la viaa sexual (titlul II, capitolul III, art.197-204) Infraciuni care aduc atingere unor relaii privind convieuirea social (titlul IX) Prin legea 197/2000 au fost aduse modificri i completri importante ale unor dispoziii din Codul Penal. Codul penal a reglementat clar pentru prima dat violena domestic. Prin aceast reglementare este recunoscut n premier pericolul social crescut al acestui tip de violen. Au fost interzise msurile i tratamentele de orice fel care pun in primejdie dezvoltarea fizic, intelectual i moral a copiilor n familie, viaa, sntatea sau integritatea corporal a oricrui membru al familiei. Astfel, conform noilor reglementri, articolul 75, alineatul 1, litera b, are urmtorul cuprins: Svrirea infraciunii prin acte de cruzime, prin violene asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezint pericol public Pentru a evita interpretrile ulterioare ale legii, noiunea de membru de familie: a fost clar definit n textul legii. Conform articolului 149 1, introdus dup articolul 149, prin membru de familie se nelege soul sau ruda apropiat, dac aceasta din urm locuiete i gospodrete mpreun cu fptuitorul.38 4.3.4.Violul domestic Nu numai btaia, ci i violul ntre soi este incriminat penal. Teoreticienii i practicienii dreptului considerau c atta vreme ct doi parteneri sunt legai prin actul de
38

http://www.dsclex.ro/coduri/codpenal3.htm

60

cstorie, relaiile lor sexuale sunt ntotdeauna necesare indiferent de dispoziia sau starea unuia dintre soi. Pentru prevenirea i combaterea violenei n familie a fost incriminat, prin Legea 197 din 2000, violul comis n familie, dar ca un element circumstanial al variantei agravante a acestei infraciuni. Viaa practic demonstreaz c aceast fapt ajunge n faa autoritilor judiciare destul de rar, dar i mai rar poate fi probat datorit persistenei mentale a aa-zisei obligaii de supunere a femeii fa de brbat. Incriminarea violului n familie ca o variant agravat a infraciunii fr a face nici o distincie dup cum victima este so sau rud apropiat care locuiete sau gospodrete cu fptuitorul, este o exagerare a legiuitorului. Este greu de conceput c trebuie pedepsit mai grav soul care violeaz soia cu care a convieuit i a avut o via sexual normal o perioad de 15-20 de ani, fa de cazul n care fapta este svrit mpotriva altei persoane Conform noilor reglementri, actul sexual de orice natur, cu un membru al familiei, prin constrngerea acestuia sau profitnd de imposibilitatea lui de a se apra ori de a-i exprima voina, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani. Pn la introducerea modificrilor de ctre Legea 197/2000, articolul 197 alineatul 2 din Codul penal prevede o pedeaps cu nchisoare de la 5 la 15 ani doar pentru urmtoarele cazuri: fapta a fost svrit de dou sau mai multe persoane mpreun; victima se afl n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau n tratamentul fptuitorului; s-a cauzat victimei o vtmare grav a integritii corporale sau a sntii39 Legea 197 din 2000 a introdus dup litera b) litera b1), prin care se prevede explicit pedeapsa cu nchisoarea de la 5 la 15 ani n cazul n care victima violului este membru al familiei. Noua lege a introdus modificri care reglementeaz corupia sexual comis n cadrul familiei. Dup aliniatul 202, care prevedea pedeaps cu nchisoarea de la 3 luni la 2 ani pentru actele cu caracter obscen svrite asupra unui minor sau n prezenta unui minor a fost completat prin introducerea alineatului 2 , care stipuleaz c atunci cnd actele prevzute n aliniatul anterior se svresc n cadrul familiei, pedeapsa se va majora de la unu la 3 ani. "
39

http://www.dsclex.ro/coduri/codpenal3.htm Legea nr. 197/2000, Art.197

61

4.4. Legea specifica privind combaterea si prevenirea violentei domestice 4.4.1. Aplicabilitatea legii i rezistena la schimbare Introducerea acestor modificrilor reglementate de Legea nr. 197/2000 a generat un val de optimism att n rndul opiniei publice romneti, ct i a oficialitilor. Aceast abordare sistemic i caracterul decis, ferm, al reglementrilor reflect o nou mentalitate asupra rolului comunitii i rspunderii societii fa de ceea ce se petrece aberant n familie, prea mult vreme considerat o zon privat sau, cel mult, supus normelor i influenelor strict morale. O asemenea schimbare de mentalitate va influena i comportamentul - n prezent blazat - al autoritilor administrative i poliieneti. n consecin, se va schimba i mentalitatea celor predispui la nclcarea legii, fiindu-le limpede acum c autoritatea printeasc sau marital nu le confer prerogative primitive, de putere absoluta asupra celor cu care convieuiesc. Din pcate, cel puin pe termen scurt, modificrile introduse de Legea 197/ 2000 au rmas aproape necunoscute. Acest act normativ nu este aplicat nici mcar de autoriti; care nu se auto-sesizeaz, victimele nu i cunosc cele mai elementare drepturi ajungnd s-i prseasc locuina i bunurile, n vreme ce tocmai soul agresor are obligaia de a pleca. Este puin plauzibil c victimele, chiar dac au cadrul legal asigurat, i vor exercita drepturile. Aceasta se datoreaz n mare parte patern-urile culturale existente, mentalitilor, dar i situaiei economice (cea mai mare a cazurilor de violen domestic are loc n familii defavorizate social, cu venituri reduse). Ignorana n materie de legi, slaba ncredere n autoriti i n puterea legii, combinate cu factorii de mai sus au fcut ca elaborarea unui cadru legislativ adecvat s fie insuficient pentru combaterea violenei domestice, instituiile informale dovedindu-se a fi mai puternice dect cele formale. Realitatea domestica a artat ca introducerea unor reglementari cu privire la actele violente in cadrul familiei nu este suficienta pentru ameliorarea si apoi stoparea fenomenului. Oficialitile au neles nevoia apariiei unei legi specifice prin care orice forma de comportament abuziv in cadrul familiei, asupra oricrui membru al familiei sa fie pedepsit. In anii 90 o serie de state au adoptat si ele in premiera legi specifice privind violenta domestica. In unele state s-a recurs la conectarea proceselor penale cu procesele civice (ex Cipru, Mexic, Nicaragua, unele state din SUA). Altele au creat noi tipuri de

62

infraciuni penale sau au schimbat statutul agresiunilor in familie (ex Belgia, Spania, Frana, Suedia). La fel ca in cazul romanesc s-au adoptat legi care specificau ca agresiunile intre parteneri constituie un factor agravant in enunarea sentinei. Acestea reprezint ncercri de a modifica atitudinea dominanta in cadrul societii, care percepe violenta domestica ca fiind mai puin grava dect agresiunea publica sau, cel mult, egala. Totui, tratarea violentei domestice ca o infraciune oarecare, chiar daca pedepsita mai aspru, nu reprezint cea mai buna metoda de a soluiona problema, ntruct violenta domestica nu reprezint un fapt izolat. Faptul ca actele de violenta se produc intre parteneri care au relaii intime si sunt legai unul de celalalt prin legaturi multiple si complexe, face agresiunile in familie sa conin o diferen importanta, care nu reprezint un motiv legal suficient de grav pentru a apela la politie. Legea suedeza recunoate aceasta realitate, introducnd un nou tip de infraciune, violarea integritii femeii. Tocmai din aceste motive este necesara existenta unei legi care sa defineasc violenta domestica sub multiplele ei aspecte, att fizice, cat si psihologice. De aceea, pentru a completa prevederile codului penal, au fost lansate doua proiecte de legi privind violenta domestica, a cror menire era sa cumuleze intr-o singura lege toate reglementrile legate de prevenirea si combaterea acestui tip de violenta. 4.4.2. Legea romaneasca privind violenta domestica Scopul legii este acela de a ocroti victimele violenei n familie, fr a face discriminare ntre acestea, avnd ca reper Recomandarea nr. 5/2002 a Comitetului de Minitri al Consiliului Europei, care "Recomand statelor membre s adopte o legislaie de combatere a violenei ce apare n familie sau n mediul domestic, incluznd printre altele agresiunea fizic i mental, abuzul emoional i psihologic ntre soi, parteneri stabili sau ocazionali i coabitani"40. Legea nr. 217/2003 aduce cu sine o serie de nouti de ordin instituional i educaional, i anume: recunoaterea i a altor forme de violen n afara celei fizice, i anume: psihologic, sexual, economic;

40

http://www.cdep.ro/pls/steno/dezbateri parlamentare

63

nfiinarea unui aparat instituional, Agenia Naional pentru Protecia Familiei, cu centre judeene care s elaboreze o strategie de prevenire i combatere a violenei n familie; recunoaterea asistenilor familiali, ca o nou categorie de profesioniti, specializai pe asistena victimelor violenei n familie; introducerea medierii n scopul rezolvrii conflictelor i evitrii recurgerii la instanele de judecat; protejarea victimelor de repetarea violenei, prin ndeprtarea agresorului, pn la rezolvarea crizei. nfiinarea de adposturi publice sau private pentru ocrotirea victimelor. In urma negocierilor la nivelul membrilor Camerei Deputailor si Senatului, a rezultat un singur proiect de lege. Legea 217/25 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice definete prin Art. 2, aliniatul1 violenta domestica ca fiind orice aciune fizica sau verbala svrit cu intenie de ctre un membru de familie, mpotriva altui membru al aceleeai familii, care provoac o suferina fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material. Prin aceasta lege se pune punct dezbaterilor si interpretrilor asupra depistrii cazurilor de violenta domestica. Aceasta lege a fost gndita ca un rspuns instituional la problematica violentei in familie. Scopul legii este acela de a ocroti victimele violentei in familie, fr a face discriminare intre acestea, avnd ca reper recomandarea nr.5/2002 a Comitetului de Minitri al Consiliului Europei, care recomanda statelor membre sa adopte o legislaie de combatere a violentei din familie sau din mediul domestic, incluznd, printre altele, agresiunea fizica si mentala, abuzul emoional si psihologic, violul, abuzul sexual intre soi, parteneri stabili sau ocazionali si coabitanti. Moiunea precizeaz clar ca nu doar existenta unei legi este importanta ci si aplicarea ei: prin neaplicarea si nclcarea termenilor legii, Guvernul ncurajeaz violenta in familie. Violenta este in mare msura o problema de mentalitate, in rezolvarea creia trebuie sa fie implicate nu numai instituiile statului, ci si societatea civila, s-a precizat in cadrul Conferinei Naionale de lansare a Raportului Organizaiei Mondiale a Sntii asupra Violenei si Sntii. Aceasta trebuie sa contientizeze ca, deoarece cunoate cel mai bine problemele, atunci cnd exista o situaie care ne implica pe toi, trebuie sa acioneze si nu sa atepte ca o instituie sa aib iniiative legislative. S-au fcut civa pai

64

mruni in acest sens, dar rolul societii civile in promovarea legislativa trebuie sa creasc. Reamintim ca Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie, reprezint primul act legislativ major iniiat ca urmare a implicrii societii civile. Aceasta lege permite crearea att la nivel naional, cat si la nivel local, a instituiilor menite sa se implice activ in soluionarea acestei probleme. In cadrul amintitului program, Ministerul Sntii a dezvoltat la nivel naional, cu sprijin internaional din partea UNFPA si USAID, centre pilot care au permis unui numr mare de femei agresate sa solicite si sa beneficieze de sprijin Potrivit Legii 217/25 mai 2003, violenta n familie reprezint orice aciune fizica sau verbala svrit cu intenie de ctre un membru de familie, mpotriva altui membru al aceleai familii, care provoac o suferina fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material41. De prevederile legii beneficiaz si persoanele care au stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi (concubinii) sau dintre prini si copil, dovedite pe baza anchetei sociale. Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romne, orice persoana care considera ca este victima a violentei sau se simte ameninata trebuie sa tie ca violenta n familie este o infraciune prevzuta si sancionata de Codul Penal. n acelai timp, violul comis n familie este pedepsit. Daca violenta fizica s-a produs, victima trebuie sa mearg la Serviciul Medico-legal n cel mult 48 de ore de la comiterea agresiunii, pentru constatarea acesteia si eliberarea unui certificat medico-legal.. n plus, trebuie anunata cea mai apropiata secie de Politie, n cel mult doua luni de la producerea agresiunii. Pentru ca Politia sa poat apra de repetarea violentelor, este bine sa fie fcut o plngere care sa fie nregistrata la secie. Daca numrul de zile de ngrijiri medicale este sub 60 de zile, chiar daca Politia ncepe urmrirea penala, victima se poate mpac n orice moment cu agresorul, iar mpcarea nltura rspunderea penala a autorului. Specialitii spun ns ca, de regula, dup mpcare violenta va deveni si mai mare. Pentru ca mpcarea sa nsemne si oprirea violentelor, ncepnd cu data de 25 august, vor fi instruii si i vor desfura activitatea specialiti n medierea conflictelor.

41

http://www.cdep.ro/pls/proiecte. Legea nr.217/25 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice

65

Textul legii prevede n mod special implicarea comunitii locale, n spe prin organele reprezentative (primarii, consilii locale) n sprijinirea aciunilor de combatere i prevenie a violenei n familie (articolul 7, capitolul I), precum si specializarea n cadrul poliiei a unei persoane care sa constituie un liant ntre comunitate i organismele care combat fenomenul. Daca pericolul de agresare persista, Politia poate ndruma victimele violentei n familie spre adpostul cel mai apropiat. In fiecare jude vor fi nfiinate astfel de adposturi. Acolo, victimele agresiunii si copiii acestora, vor beneficia de cazare pe o perioada determinata, masa, asistenta psihologica, juridica, medicala, si chiar de asistare n instana. n cursul urmririi penale sau a judecaii, instana de judecata, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cte ori exista probe sau indicii temeinice ca un membru de familie a svrit un act de violenta cauzator de suferine fizice sau psihice asupra unui alt membru poate dispune, n mod provizoriu, msura interzicerii agresorului de a reveni n locuina familiei. Poliitii au dreptul si obligaia sa intervin n orice caz de violenta n familie sesizat, chiar daca ua locuinei n care se aud ipetele nu este deschisa. Prin prezenta lege se instituie un organism la nivel naional denumit Agenia naional pentru protecia familiei, care are atribuii n elaborarea, implementarea i aplicarea unei strategii naionale n domeniul violenei n familie. Ea trebuie s finaneze sau s cofinaneze programele specifice n domeniul proteciei victimelor violenei n familie, precum i n domeniul aprrii i consolidrii familiei. Agenia instruiete asisteni familiali n domeniu, realizeaz o baz de date eficient pentru gestionarea eficient a situaiilor de criz. (Articolul 9, Capitolul II). Agenia are un organism corespondent local cu atribuii asemntoare (avnd n vedere problematica cauzelor violenei n familie care poate fi diferit la nivel teritorial (Articolul 8, aliniatul 4, Capitolul II). Se specializeaz persoane numite asisteni familiali (asisteni sociali) care vor presta o activitate calificat n asistena acordat victimelor violenei n familie. ( articolele 12, 13, 14,Capitolul III). Se nfiineaz mai multe "Centre pentru adpostirea victimelor violenei n familie" - adposturi care sunt uniti de asisten social care asigur protecie, gzduire, ngrijire i consiliere victimelor violenei n familie (Articolele 23, 24, 25, Capitolul VI).

66

Se nfiineaz consilii de familie (asociaii fr personalitate juridic, format din membrii familiei), care au ca scop medierea i prevenirea situaiilor conflictule ntre membrii familiei (Articolele 20, 21, capitolul V). In ceea ce privete masurile de protejare a victimelor violentei domestice legea prevede, ca msura provizorie, ndeprtarea agresorului din locuina - instrument de coerciie mpotriva agresorului la ndemna poliiei i parchetului , pentru scoaterea acestuia din locuina comun cu cea a victimelor (Articolul 26, 27, Capitolul VII). Se completeaz dispoziii procedurale n procesele specifice cu victime ale violenei n familie prin: prezena asistentului social i a psihologului la audieri alturi de victim, nepublicarea edinelor de judecat, celeritatea procesului penal n situaii de genul acesta (articolul 29, Capitolul VIII). CAP.5. Studii de caz privind violenta domestica 7.1 Metodologia de cercetare 7.2 Metode si tehnici de cercetare 7.3 Studii de caz

67