Fiecare fiinta are dreptul sa traiasca in siguranta si pace.

Avem dreptul de a ne
comporta natural, de a ne razgandi, de a spune ce gandim fara teama de a fi pedepsiti
sau abuzati. Nici o agresiune nu are justificare iar vina apartine in totalitate celui care
agreseaza.
Este foarte important sa ne informam asupra drepturilor noastre, sa stim care
sunt pasii pe care ii putem face, sa apelam la ajutor si nu in cele din urma sa actionam
in vederea restabilirii linistii si normalitatii in jurul nostru, pentru ca noi suntem singurii
responsabili ai vietii noastre. Cu siguranta exista in fiecare dintre noi puterea de a
depasi momente grele, de a o lua de la capat daca este nevoie, de a ne construi o cale
asa cum vrem noi sa fie.

Violenta domestica consta intr-o serie de comportamente sistematic repetate, de atac

fizic, agresivitate verbala si psihologica, sexuala si economica, pe care un partener le
manifesta asupra celuilalt in cadrul oficializat al familiei sau in relatia de convietuire in
acelasi spatiu.
Intr-un sens mai larg, violenta domestica este perceputa ca o amenintare sau producere
a unei rani fizice, in trecutul sau in prezentul convietuirii cu partenerul. Atacul fizic sau
sexual poate fi acompaniat de intimidari si abuzuri verbale; distrugerea unor bunuri
personale ale victimei; izolarea ei fortata fata de prieteni, de restul familiei si de alte
persoane care ar putea constitui un potential ajutor pentru victima; amenintari la adresa
unor persoane semnificative pentru victima, incluzand aici si copiii; crearea unei
atmosfere de amenintari si teroare in jurul victimei; controlul accesului victimei la bani
sau lucruri personale, hrana, mijloace de transport, telefon si alte surse de protectie sau
ingrijire de care ar putea beneficia.
Termenul de violenta provine din latinescul vis care inseamna forta, deci utilizarea fortei
pentru a demonstra superioritatea. Specialistii sunt de parere ca violenta in cadrul
familiei nu include doar violenta fizica (omor, vatamare, lovire) ci si violenta sexuala
(violul marital), violenta psihologica (santaj, denigrare, umilire, ignorare, abandon,
izolare), violenta verbala (insulta, amenintare) si cea economica (privarea femeii de
mijloace si bunuri vitale).
Violenta domestica este definita in termeni legislativi ca fiind orice actiune fizica sau
verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al
aceleiasi familii, care provoaca suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu
material ( Legea. 217/2003 ). Violenta in familie este o infractiune, prevazuta si
sanctionata ca atare de Codul penal roman incepand cu anul 2000 (Legea 197/2000).
Violenta in familie poate avea consecinte grave asupra persoanelor, copii sau adulti,
atat pe plan fizic, cat si pe plan emotional. De obicei, efectele abuzurilor se fac resimtite

o lunga perioada de timp dupa savarsirea lor si influenteaza viata si comportamentul

adultilor sau copiilor.
De cele mai multe ori, in forma primara, abuzul in familie este acceptat si pus pe seama
oboselii partenerului, stresului si este considerat doar o scapare care cu siguranta va
trece. Apoi, o data cu inmultirea actelor abuzive acceptarea se face din mai multe
motive: de cele mai multe ori victima doreste sa evite rusinea de a le face publice, ii
este teama de partener de care se simte dependenta sau doreste sa-l apere pe agresor
de pedeapsa legii. Exista si tendinta de a ramane cu sotul doar de dragul copiilor, din
perceptia gresita ca un copil trebuie sa creasca cu cei doi parinti, nu doar cu unul.
Copiii pot fi victime directe, atunci cand sunt loviti, abuzati emotional direct de catre unul
dintre parinti sau rude sau victime indirecte, atunci cand asista la scene de abuz asupra
altor membrii ai familiei.
Cresterea intr-un mediu abuziv poate avea efecte traumatizante pentru copil, si poate
constitui o reala piedica in calea dezvoltarii normale si armonioase a acestuia.
Neincrederea in sine, teama, timiditatea, agresivitatea, furia, lipsa concentrarii atentiei,
minciuna, scaderea randamentului scolar sunt toate urmari ale traumelor suferite.
Depasirea acestor greutati se poate face uneori, in cazuri grave, doar prin scoaterea
copilului din mediul abuziv si prin metode terapeutice de tratament.
Modelul tatalui poate fi asimilat de copii. Avand exemplul direct, acestia pot deveni
violenti la randul lor, atat in copilarie, cat si mai tarziu, in viata de adult. De asemenea,
imaginea tatalui poate constitui un model si pentru fete care sunt predispuse spre
alegerea unui partener asemanator tatalui lor modelul patern.
Separarea de partener poate costitui o adevarata problema si pentru mama care este
pusa in situatia de a-si reface viata. Din cauza schimbarilor pe care le implica, aceasta
situatie poate fi perceputa ca o problema de nerezolvat sau aproape imposibil de
rezolvat. Cresterea unui copil fara ajutor din partea sotului, sporirea numarului de
responsabilitati, teama de esec, educatia primita in familie sunt cateva motive care o pot
impiedica pe victima sa renunte la relatia cu abuzatorul. Totusi, cu ajutorul unor servicii
specializate, problemele se pot depasi cu succes. Desi este necesara o interventie
relativ lunga, situatia se poate ameliora si intra in normalitate.
Dei violena domestic are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public n Statele
Unite i n Europa Occidental drept o problem general grav a societ ii abia n
ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea. Anii 90 au adus recunoa terea violen ei
domestice drept o nclcare a drepturilor omului. (Sewall et alii, 1996).
n domeniul sociologiei, cercettorii lipsii de perspectiva de gen i-au limitat studiile la
identificarea i explicarea cauzelor individuale ale fenomenului violen ei domestice
(consum de alcool sau droguri, probleme de sntate mintal) i a cauzelor generale de
natur social i economic (srcie, lipsa educa iei, omaj, apartenen la grupuri
sociale defavorizate etc.) Unele studii de specialitate leag violen a domestic de zona
pauper a societii, ignornd cu desvrire faptul c ea se produce i n familiile cu

un nivel de trai decent sau n cele foarte bogate. Numeroase studii nu au fcut altceva
dect s investigheze relaiile de familie, considernd violen a domestic o problem a
cuplului (Jones, 1994: 5).
Teoriile feministe vd ns acest tip de violen ca fiind reflectarea unei structuri
patriarhale, care are drept scop subordonarea femeilor. Violen a domestic este o form
de control social care are la baz mituri i prejudec i legate de modul n care trebuie s
se poarte o femeie cu rudele sale de sex masculin. Feministele consider, de
asemenea, c instituiile importante ale societ ii (justi ia, poli ia, Biserica, sistemul
sanitar etc.) ncurajeaz i menin violena domestic, trivializnd sau ignornd actele
de violen suferite de femei. (Marin; Russo, 1999: 20). Rspunsul societ ii se
manifest deseori prin blamarea victimei, care este considerat a fi vinovat pentru c a
nclcat diferite norme de comportament.
Violena domestic este perpetuat de o serie de factori, eviden ia i de numeroase
studii feministe:

culturali socializarea de gen (care presupune atribuirea de roluri precise

femeilor i brbailor), considerarea brbailor ca superiori a priori femeilor,
considerarea familiei ca sfer privat, controlat de brbat, capul familiei

economici dependena economic a femeilor de partenerii lor; accesul limitat al

femeilor la resurse finaciare; accesul limitat la slujbe i la educa ie;

legali lipsa unor reglementri legislative adecvate, care s sanc ioneze violen a
n interiorul cuplului i discriminarea femeii n societate; proceduri legale greoaie i
defavorizante n cazul divorului i solicitrii custodiei copiilor; neimplicarea poli iei n
cazurile de violen domestic;

politici subreprezentarea femeilor n parlamente, institu ii publice; considerarea

violenei domestice, n particular, i a problemelor femeilor, n general, ca fiind
subiecte de minim interes politic; valorizarea excesiv a familiei, prin limitarea
interveniei statului n viaa acesteia; neimplicarea femeilor n via a politic.

Pedepsirea actelor de violen domestic a nsemnat ns dep irea dihotomiei

public/privat, care justifica n mod tradiional neinterven ia autorit ilor statului n
conflictele din familie. Discutnd celebra sintagm ceea ce este personal, e politic,
Susan Moller Okin (1989: 125-129) a constatat faptul c la fel ca sfera public, cea
privat (domestic) este controlat tot de relaii de putere; n ambele cazuri, domina ia
masculin este considerat a fi natural. De aceea, oamenii tind s fie mai toleran i
atunci cnd brbatul i bate partenera, pentru c violen a este considerat o modalitate
de manifestare a dominaiei masculine n cadrul familiei patriarhale. n aceste condi ii,
dreptul la via privat a fost mult timp neles ca fiind libertatea ta ilor i so ilor de a- i
disciplina copiii i soiile.
Violena domestic are efecte devastatoare asupra femeii. i afecteaz sntatea fizic,
i pericliteaza sntatea mental, i scade ncrederea n sine i n ceilal i. Efectele pe

termen lung se circumscriu tulburrilor post-traumatice de stres, ntlnite, de obicei, la

victimele rzboaielor sau ale dezastrelor naturale. Extrem de afecta i sunt i copiii
cuplului care asist la actele de violen sau devin la rndul lor victime (Marin, Russo,
1999: 24). Ca orice fenomen social de mare amploare, violen a domestic implic ni te
costuri importante pentru societate:

costuri directe valoarea serviciilor destinate tratrii victimelor violen ei

(spitalizare, consiliere, procese juridice)

costuri sociale creterea mortalitii, scderea nivelului de sntate, scderea

calitii vieii

costuri economice scderea productivitii muncii, scderea numrului adul ilor

activi pe piaa muncii, creterea numrului concediilor medicale etc.

Violenta domestica poate fi clasificata dpa cum urmeaza:

Violenta fizica
Abuzul fizic este probabil cea mai recunoscut form de abuz. Poate duce la
rni fizice, i n unele cazuri la ameninarea vieii. Nu ntotdeauna las semne
sau cicatrici vizibile. Dac v trage de pr sau arunc cu un ou n
dumneavoastr, este tot violen domestic. Nu subestimai ceea ce vi se
ntmpl. Adesea, n timp se nrutete.
Aceasta include:

A fi mpins

A fi lovit i plmuit.

A fi btut cu bee, bte de golf, bte de hurley, ciocane i curele.

A fi njunghiat cu cuite i buci de sticl.

A v astupa gura pentru a nu ipa n timpul atacurilor fizice.

A fi scuipat i murdrit de urin.

A fi btut sever, a fi tras de pr.

A fi btut i violat n timpul sarcinii, a fi aruncat pe scri n jos n

timpul sarcinii.

A fi lovit cu capul de perei i de geamurile mainii.

Violenta emotionala
Abuzul emoional este un mod mult mai eficient de a stabili un dezechilibru
de putere ntr-o relaie. Adesea nu este vzut cu ochiul liber sau nu poate fi
definit de ctre cei din afara relaiei. Abuzul emoional este la fel de duntor
ca i violena fizic. Adesea implic ameninri cu abuz sexual i fizic.
Aceasta include:

A fi njosit

A fi criticat n mod constant

A fi controlat i monitorizat n mod constant prin folosirea

tehnologiei: inclusiv verificarea i nregistrarea folosirii telefonului;
verificarea conectrilor telefonice i citirea tuturor mesajelor;
abuzatorii folosesc programele spion pentru a citi emailurile i
instaleaz pe ascuns camere n cas.

Ameninri din partea abuzatorului c va omor femeia, copiii, membrii

ai familiei femeii, sau pe el nsui, inclusiv detalii despre cum i unde
va face acest lucru.

Proprietile sunt distruse, inclusiv mainile, mobila, hainele i casa.

Se refer la dumneavoastr folosind un limbaj jignitor, le considera un

lucru", folosete de asemenea termeni cum ar, ticloas".

A fi ncolit, deoarece abuzatorul i ia cheile de la main, i gole te

rezervorul de benzin, i fur sau i distruge telefonul, astfel nct
femeia nu poate cuta ajutor.

A nu fi niciodat lsat singur; femeile pot fi urmrite din camer n

camer; sunt nsoite la toate activitile din afara domiciliului.

Violenta sexuala
Atunci cnd exist o dinamic a abuzului i controlului ntr-o rela ie intim,
exist un risc foarte mare s apar i abuzul i intimidarea sexual. Este mai
greu pentru femeile care sunt abuzate de ctre partenerul lor s negocieze o
relaie sexual egal i liber cu acest partener.

Aceasta include:

A fi violat i btut n mod repetat: a fi dezbrcat cu fora i violat;

a i se spune c e datoria ei s ntrein relaii sexuale cu abuzatorul.

A fi violat n faa copiilor.

A fi violat n cazuri deosebite de vulnerabilitate fizic, de exemplu,

chiar dup naterea unui copil.

Degradarea sexual inclusiv folosirea pornografiei grafice i explicite.

Violenta financiara
Abuzul financiar este o form de violen domestic prin care abuzatorul
folosete banii ca un mod de a-i controla partenerul. Este o tactic pe care
abuzatorii o folosesc pentru a ctiga putere i dominare asupra partenerilor
lor i are ca scop de a izola femeia ntr-o stare de dependen financiar
complet. Prin faptul c acesta controleaz accesul femeii la resursele
financiare, abuzatorul se asigur c femeia este forat s aleag ntre a
rmne ntr-o relaie abuziv sau a face fa unei srcii extreme.
Aceasta include:

Controlul asupra finanelor familiei.

A nu avea permisiunea de a avea un venit independent.

Obligaia de a da socoteal pentru toate cheltuielile inclusiv s aduci

chitane i socoteal pentru tot ce s-a cheltuit.

A nu avea permisiunea s cumperi lucruri personale cum ar fi

tampoane sanitare.

A lua toate cardurile de banc ale femeii i a goli conturile comune.

Nepltirea sau plata neregulat pentru ntreinerea copiilor.

Falsificarea semnturilor femeii pe cecuri.

Reinerea banilor pentru femeile care nu vor s ntrein relaii sexuale.

A nu da bani pentru mncare pentru femei i copii i bani pentru plata

facturilor de ntreinere.

Folosete recesiunea ca motiv pentru a-i justifica abuzul.

Violenta pshica
Cuprinde degradarea continua si umilirea partenerei, aceasta fiind numita:
proasta, urata,infidela, mama denaturata, ori alte apelative de acest gen, care
pot indica existenta sau potentialul de violenta domestica. Include si abuz verbal
care are ca si caracteristici: comentarii umilitoare, insulte, jigniri referitoare la
aspectul fizic, inferioritate, incopetenta, rolurile de mama, sotie si gospodina. Se
folosesc multe amenintari cu violenta fizica si izbucnirile verbale violente ce induc
victimei sentimente de teroare, scaderea in timp a stimei de sine, neincredere in
sine si sentimente de neajutorare care o impiedica mult timp sa incerce iesirea
din relatia abuziva. Efectul acestui abuz este cumulativ in timp, are consecinte
grave pe termen lung pentru persoana abuzata.
Exemple de abuz psihic: o umileste; ii spune ca e nebuna, anormala; o
incolteste mental/ jocuri ale mintii; o face sa se simta vinovata; ia singur
deciziile majore, fara consulatarea ei; defineste rolurile masculin si feminin in
familie; nu-i permite sa faca ceva fara aprobarea sa; o controleaza prin
constrangere si amenintari; o ameninta ca o omoara sau ca se sinucide; o face
sa se simta prost de felul cum arata, de ceea ce face si cum se exprima; o
controleaza prin copii, o face sa se simta vinovata pentru copii; controleaza tot ce
face, cu cine se intalneste, cu cine vorbeste, ce citeste si unde se duce; foloseste
gelozia ca justificare pentru actiunile sale; o minimizeaza, reneaga si
invinovateste; spune ca abuzul nu s-a intamplat; da vina pentru abuzul petrecut
(ex: ea m-a provocat, ea a cauzat).
Violenta sociala
Este una dintre cauzele cele mai frecvente care duc la izolarea victimei si
incapacitatea ei de a iesi din situatia de violenta. Include abuz verbal in fata altor
persoane, umiliri, glume, criticism referitor la greutatea femeii, aspectul,
sexualitatea, inteligenta sa, comportamente de control (urmarirea ei la serviciu,
telefoane la serviciu si prieteni pentru a o verifica, acuzatii de infidelitate, izolarea
prin denigrare in fata prietenilor si familiei, ceea ce o duce la evitarea contractelor
sociale pentru a nu-si infuria sotul, incuierea sa in sau in afara casei, interzicerea
accesului la telefon, n-o lasa sa foleasca masina, etc.).

Abuzul n scop educativ

sunt acele bti primite cnd copilul nu obine rezltatul dorit. Textul Legii272/2004
interzice n mod explicit aplicarea oricror pedepse fizice precum i privarea copilului

dedrepturi care i pot pune n pericol viaa i dezvoltarea, oriunde i n orice context se
afl copilul.Articolul stabilete dreptul copilului de a-i fi respectat demnitatea i
integritatea ca persoan, de afi protejat mpotriva oricror forme de abuz fizic sau alte
acte care l pot pune n pericol n familie(natural sau substitutiv) sau n orice instituie
n care se afl copilul (cre, grdini, coala,centru de plasament etc.)

Violen verbala
reprezint o form de abuz emoional i respectiv detratament umilitor
n care aduli sau grupuri de copii i aduli folosesc cu privire la minor
apelativecare l desconsider i care l umilesc. Conform legii 272/2004
Sunt interzise tratamenteleumilitoare, poreclele, catalogrile privarea
de hran etc. Prin urmare, n familie i n toate instituiile publice i
private care au n ngrijire copii sunt interzise pedepsele corporale i
tratamenteleu militoare. njurturile la adresa copilului sau folosirea
unui limbaj obscen la adresa lui reprezint,de asemenea, tot forme de
violen verbal i sunt extrem de duntor, putnd lsa traume
psihiceasupra copilului.
Dac specialitii n sociologie, criminologie, psihologie, medicin i
asisten social susinca fiind grave consecinele i mari costurile
sociale ale violenei asupra femeii i copiilor acesteia,n contiina
public existe grade diferite de acceptare a violenei. n Europa,
potrivitEurobarometrului, 62% dintre europeni consider violena
asupra femeii inacceptabil n oricecondiii, n timp ce 2% apreciaz
violena acceptabil n anumite condiii i 0,7% apreciaz
violenaacceptabil n orice circumstaiale.
Ciclul violentei domestice se refera la comportamentul violent repetitiv al agresorului
care, dupa ce isi abuzeaza o data partenera, va recidiva, contrar tuturor promisiunilor
anterioare. Astfel, victimele violentei domestice sunt prinse intr-un cerc vicios si nu fac
nimic, iluzionandu-se ca totul se va schimba in mai bine.
Acest model al ciclului violentei prezinta anumite diferente, de la o situatie la alta:

desi ciclul violentei apare in majoritatea relatiilor violente, perioada dintre doua
episoade violente poate varia de la zile, la saptamani sau luni,
nu toate femeile traiesc experienta violentei in acest fel (unele pot sa nu
experimenteze faza " lunii de miere ").
ciclul violentei face referire doar la incidentul violent in sine si nu ia in considerare
comportamentul dominant care se manifesta tot timpul,
nu ia in considerare toate formele de abuz, cum ar fi cel sexual, verbal,
psihologic, spiritual, economic sau social.

Desi motivele care determina violenta domestica par sa fie diversele boli, genetica,
alcoolul sau drogurile, pierderea controlului asupra simturilor,furie,stres, probleme de
natura sociala, acestea sunt doar factori contextuali care faciliteaza manifestarea
acesteia, fiind o modalitate la indemana agresorilor pentru a-si justifica actele din care
reiese dorinta avida de a domina pe cei din jurul sau. Pentru a ne putea da seama de
ce o persoana este agresiva, este important sa cunoastem trecutul si prezentul acesteia
- daca a trait intr-o familie in care a existat violenta domestica, care este anturajul sau
(prieteni, colegi de munca, rude), care este comportamentul prietenilor sai, care sunt
valorile sale dupa care se ghideaza in viata, ce-i place sa faca, etc. Intrucat in cele mai
multe dintre cazuri agresorul a fost la randul lui o victima!
Pot fi observate o serie de consecinte care afecteaza direct viata victimei:
asupra homeostaziei familiei: consecintele rasfrangandu-se nu doar asupra victimei ci si
asupra intregii familii, a copiilor mai ales. Unitatea familiei este dezbinata, fapt resimtit si
la nivelul societatii;
asupra sanatatii fizice: apare un comportament distructiv al starii de sanatate (fumat,
sex neprotejat), consumul de alcool sau droguri, tulburarile intestinale iritative, astmul,
migrenele si durerile de cap, vatamarile corporale, dizabilitatile partiale sau permanente,
moartea;
asupra sanatatii mentale: victimele putand prezenta anxietate, depresie, frica, angoasa,
sentimente de rusine si culpabilitate, fobii, accese de panica, tulburari ale somnului,
tulburari ale nutritiei, stima de sine scazuta, poate aparea un sindrom de stress posttraumatic, automutilare, toxicomanie, alcoolism, tabagism, ganduri sinucigase,
inactivate fizica si tulburari psihosomatice;
asupra sanatatii reproductive: sarcinile nedorite, problemele ginecologice, nasterile
premature, greutatea mica la nastere, bolile inflamatorii pelviene, durerile pelviene
cronice, mortalitatea si morbiditatea materna. Victimele pot prezenta tulburari
ginecologice, sterilitate, inflamatii pelviene acute si cronice, endometrite, complicatii ale
nasterii, maladii sexuale, maladii transmisilbile sexual, cum ar fi HIV/SIDA, avorturi
spontane sau provocate, sarcini nedorite, nasteri premature, prematuritate sau distrofie,
amenoree si anomalii ale ciclului menstrual;
in ceea ce priveste mortalitatea precoce: efectele violentei asupra femeii sunt
atat imediate (mortalitatea materna, omuciderea, suicidul) cat si de durata, problemele
de sanatate aparand mult mai frecvent la persoanele care au fost victime ale violentei.
Cnd exista o situaie abuziv, sigurana dumneavoastra i a copiilor dumneavoastr
este prioritatea numrul unu. Nu putei controla abuzul dar pute i lua anumite decizii
care s v ocroteasc i pe dumneavoastr i familia dumneavoastr. Organiza ia de
Asisten pentru Femei v poate ajuta s ntocmi i un plan de siguran , iar serviciile
locale de adpost i violen domestic pot face acelai lucru.
V putei lua cteva precauii. De exemplu:

Pstrai un telefon ntr-o camer care se nchide dinuntru i memorai

numerele de telefon de urgen.

Purtai un telefon mobil.

Inventai un cod de urgen pentru copii, prieteni, rude sau vecini care
s i avertizeze c avei probleme i avei nevoie de ajutor.

Dac suntei n siguran s facei acest lucru, atunci pregtii o

geant / rucsac unde s avei numere de telefon importante i lucruri
folositoare, ntr-un loc de unde putei s-l luai repede n cazul n care
trebuie s plecai n grab.
In caz de atac si pericol imediat:

Sunai la Poliie 999 / 112 cnd putei.

Plecai, dac putei.

Dac nu putei pleca, atunci ncercai s evitai locuri cum ar fi

buctria sau garajul unde se afl multe arme poteniale.

De asemenea ncercai s evitai camere mici, cum ar fi debaraua sau

alte locuri strmte unde v vei simi prins n capcan. ncercai s nu
mergei n camerele unde nu exist ferestre.

ncercai s dai de tire prietenilor, rudelor sau unui vecin c avei

probleme i avei nevoie de ajutor.

Gsii persoana care v va permite dumneavoastr i copiilor s stai

cu ea sau s v mprumute nite bani.

Lsai un set de chei, bani i copii xerox ale documentelor importante

la o persoan n care avei ncredere.

Verificai planul de siguran cu Organizaia de Asisten pentru Femei

sau cu o persoan care v sprijin n aceast hotrre.

Dac plecai, ncercai s luai lucrurile eseniale, mai ales documente i acte
care vor fi mai greu de recuperat mai trziu. Dar nu uitai c lucrul cel mai
important este s ajungei ntr-un loc sigur. Nu v facei griji dac nu reu i i
s luai nimic din lucrurile menionate mai jos. V pute i ntoarce dup ele
mai trziu, nsoit de o persoan care s v ajute.
Lucrurile eseniale:

Bani

Haine

Acte de identitate (permis de conducere, paaport, certificate de

natere pentru dumneavoastr i pentru copii)

Medicamente

Carduri de banc, carduri de credit

Cheile de la main, de la cas i de la birou

tim c atunci cnd plecai dintr-o relaie abuziv nu nseamn c s-a
terminat i cu violena. Multe femei experimenteaz abuzul din partea fotilor
parteneri. De aceea, trebuie s luai msuri pentru a fi n siguran n noua
dumneavoastr locuin.
De exemplu:

Pstrai legtura cu Organizaia de Asisten pentru Femei i cu

serviciul local de violen domestic. Acetia v vor ajuta s fi i n
siguran pe msur ce se schimb mprejurrile.

Obinei un numr de telefon anonim, care s nu fie afiat.

Un aparat care s afieze numerele de telefon ce v apeleaz i cu un

robot.

Salvai toate mesajele care v amenin sau care ncalc orice hotrre
judectoreasc cu privire la violena domestic.

Deschidei conturi noi, doar pe numele dumneavoastr.

Evitai s rmnei acas singur i diversificai rutina zilnic schimbai modul de a ajunge la serviciu, i nu mergei prea des la
aceeai banc sau la acelai magazin. Dac trebuie s v ntlnii cu
partenerul dumneavoastr, ncercai s facei acest lucru ntr-un loc
public. Organizaia de Asisten pentru Femei va analiza aceste
probleme cu dumneavoastr n timpul unei sesiuni de planificare a
siguranei.

Pregtii-i pe copii s tie ce s fac n cazul n care l vd pe abuzator,

i ntiinai-l profesorul lor c doar dumneavoastr avei voie s-i lua i
pe copii de la coal. ncercai s v asigurai c nimeni din coala
copiilor nu va divulga detaliile dumneavoastr de contact.

Vorbii despre situaia dumneavoastr i cu eful dumneavoastr de la

serviciu i organizai msuri de protecie i la serviciu. Aceasta se poate
referi la pauza de prnz, s nu mergei singur la mas, cere i unui
coleg s v nsoeasc pn la staia de autobuz sau la locul de
parcare. Putei de asemenea s-i dai efului dumneavoastr o poz cu
cel care v abuzeaz, n cazul unei confruntri la locul de munc.

Aproximativ 800 de persoane au murit din cauza violentei domestice, intre 2004
si 2011, potrivit Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS).
Statisticile oficiale ale autoritatilor publice centrale arata un numar de aproximativ
82.000 de cazuri raportate de violenta in familie in perioada 2004-2011 si 800
decese", se arata intr-una din anexele hotararii.
Valorile sunt mult subestimate, se precizeaza, fie din cauza victimelor (care se
tem sa raporteze bataile), fie din cauza autoritatilor, care nu incadreaza in
aceasta categorie multe dintre cazurile clare de violenta domestica.
Urmarind caracteristicile generale intalnite la majoritatea subiectilor
abuzului in familie, putem vorbi de tipologia persoanelor violente:
tipul 1 persoane violente/antisociale; acest grup cuprinde indivizii cei
mai violenti din punct de vedere fizic, sunt manipulatori si narcisisti,
predispusi la consumul de alcool si droguri;
tipul 2 personalitati de limita; acest grup cuprinde indivizi cu
atasament deficitar, impulsivi, nesociabili, capriciosi, hipersensibili,
oscileaza rapid intre indiferenta si furie;
tipul 3 instabili emotional; acest grup cuprinde 25% dintre persoanele
violente si este alcatuit din indivizi al caror comportament este agresiv
din punct de vedere emotional.
Aceste tipologii, combinate cu alti factori contextuali ca atitudinea fata
de violenta, consumul de alcool, stabilitatea maritala, dau posibilitatea
conturarii unui portret al agresorului familial care contine urmatoarele
trasaturi definitorii: raceala afectiva si distantare emotionala; lipsa
unor bune abilitati de comunicare; preocupari obsesive; dependenta de
alcool si de alte substante nocive; convingerea ca puterea si controlul
pot fi obtinute doar prin violenta; ca victima ii apartine; stima de sine
redusa; gelozie.

Clasificarea agresorilor facuta in functie de riscurile la care este supusa

victima:
agresorul cu risc scazut este descris ca un individ pentru care ofensa
prezenta reprezinta primul incident violent (confirmat de victima); nu a
abuzat emotional in antecedent, nu a avut un comportament haotic sau
disfunctional, nu a comis ofense pe perioada de separatie;

agresorul cu risc mediu este descris ca fiind o persoana la care se

regasesc mai mult de doi factori de risc, de exemplu: abuz asupra copiilor,
separari multiple, sau partener care a abandonat familia, relatii
intamplatoare multiple, plangeri ale victimei, amenzi sau arestari pe motiv
de violenta in familie, alte infractiuni in antecedent, fara prieteni;
agresorul cu risc inalt prezinta unul din urmatorii factori de risc:
ofense comise in perioada separarii, probleme medicale, arestari pe motive
de violenta domestica, probe admise pe perioada arestarii, tentative de
suicid sau omor, abuz de substante in antecedent sau stari de intoxicatie
atunci cand a fost comisa agresiunea, negarea oricarei agresiuni sau
infractiuni, refuzul de a-si elibera partenerul.
Profilul psihosocial al victimelor violentei in familie a fost descris de catre
specialistii astfel:dureri cronice ce demonstreaza o stare de sanatate
precara, vizite frecvente la medic; respect de sine scazut; experimentarea
unor episoade de violenta in timpul copilariei; dependenta emotionala fata
de partener; respectul acordat trebuintelor partenerului; asumarea
responsabilitatii pentru conduita acestuia; folosirea tranchilizantelor si/sau
abuzul de alcool; existenta unor idei sau acte suicidare; posibilitatea ca in
calitate de mama sa-si abuzeze copilul; tulburari nocturne: insomnii,
cosmaruri violente; agitatie severa, anxietate, stare de nervozitate
permanenta; gandire confuza, incapacitatea de a lua decizii, lipsa de
concentrare; opinii rigide cu privire la rolul femeii si al barbatului.
Amprentele violentei suportate de victima contureaza cateva trasaturi mai
mult sau mai putin persistente, in functie de durata relatiei si, in acelasi
timp, de fragilitatea psihica pe care a dobandit-o in propria copilarie:
pierderea increderii in sine, a valorii de sine si a sentimentului de control;
stari depresive, depresie; crede ca innebuneste; neglijenta personala - igiena
si nutritie; stres crescut si frica - putandu-se declansa boli psihosomatice
(ulcer, astm, migrene etc.); se pot agrava bolile cronice (astm, boli
coronariene etc.); predispozitie catre cresterea consumului de droguri si de
alcool; poate aparea comportamentul de proiectare a furiei pe copii,
(victima) devenind violenta cu acestia.

Srcia reprezint o mare cauz a violenei domestice, pentru c atunci cnd un brbat
i bate femeia, aceasta de cele mai multe ori NU ARE UNDE S SE DUC S STEA
N ALT PARTE, nu are cum s se mute i s se descurce singur din punct de vedere
financiar, aa c st i ndur alturi de cel care o bate. Viaa n 2 e mult mai ieftin
dect viaa de unul singur. Iar dup o anumit vrst, femeile i pot gsi mai greu un
nou brbat care s stea alturi de ele.

Natura biologic a omului este una violent. Dac v uitai la cimpanzei, care sunt cei
mai asemntori cu noi chiar dac nu credei n teoria evolutiei etc, o s vedei c sunt
foarte violeni n foarte multe situaii. Aa sunt i oamenii, la rdcina lor biologic, mai
ales masculii )(brbaii). Educaia teoretic ar trebui s i ajute pe brbai s se
controleze, ns pentru c cei mai muli romni au o educaie precar, brbaii se
enerveaz i devin violeni (fizic sau verbal) foarte uor.
De asemenea, din cauza educaiei precare, multe femei nu i dau seama c se afl
ntr-o situaie ANORMAL (de violen domestic), sau nu sunt n stare s gseasc
soluiile de a iei din aceast situaie.
Tot natura biologic a omului influeneaz zic eu violena domestic i n alt mod, pe
care ar fi bine s l nelegem: din punct de vedere biologic, femeile sunt fcute s-i
gseasc un brbat, cu care s fac un copil doi trei, brbat care s stea alturi de ea
i s o ajute s creasc progeniturile. Deci femeia, biologic vorbind, este monogam
contribuie la perpetuarea speciei prin naterea de puini copii, pe care i crete pentru a
ajunge la maturitate. Pe de celalalt parte, din punct de vedere biologic, brbatul trebuie
s-i mprtie smna, n termeni mai tiinifici s mprtie variabilitate. Mai exact
s lase ct mai multe femele nsrcinate aa sunt fcui biologic brbaii din punct
de vedere al perpeturii speciei. Din acest motiv brbaii sunt disperai dup sex cu
1000 de femei. Brbatul biologic este multi-gam. Faptul c foarte muli brbai fac parte
dintr-o familie, i i petrec viaa cu o singur femeie, este rezultatul aciunii prii lor
raionale, care a potolit ct de ct partea biologic ce i striga nu te cstori! f sex cu
1000 de femei!. Faptul c brbaii sunt multi-gami la rdcin se demonstreaz prin
comportamentul pe care l au dispariia chefului de sex cu nevasta, se uit tot timpul
dup alte femei pe strad, i neal femeile pentru sex cu alte femei, folosesc
pornografia pentru sex de unul singur, se duc la prostituate etc. Aceste diferene dintre
femei i brbai legat de relaiile sexuale pe care femeile nu le doresc att de des iar
brbaii sunt disperai s le aib ct mai des i cu ct mai muli parteneri, fac ca
brbatul care se afl ntr-o situaie de monogamie, nepotrivit biologicului lui, s aib
reacii violente fa de femeia de lng el, care nu i mai ofer ceea ce el are nevoie din
punct de vedere sexual (fr s fie vina ei). De fapt n foarte multe situaii, eu cred c
btaia pe care o d brbatul femeii este un mesaj de la partea biologic a brbatului:
desprii-v!. Acest mesaj ar trebui s fie recepionat de amndoi, att de femeie ct
i de brbat. Aceste probleme legate de insatisfacia sexual a brbatului, i frustrarea
pe care i-o cauzeaz se pot rezolva sau mcar diminua tot prin educaie. Dar o educaie
adevrat, nu nimicurile care se nva prin majoritatea instituiilor de nvmnt din
Romnia. De asemenea, family planning ar putea s ajute.
Desi pe plan international curentele feministe castiga din ce in ce mai mult
teren, la noi exista un numar ingrijorator de mare de femei abuzate care din
diverse motive refuza sa depuna plangere, considerand agresiunea
manifestata sub orice forma o caracteristica fireasca a vietii de familie.
Motivele sunt:

dependenta financiara fata de agresori (victimelor le este frica sa

plece, urmarindu-le gandul ca nu vor putea sa se descurce singure, nu au
bani, sustinere sau ajutor, pentru a iesi din situatie, le este teama ca-si vor
pierde caminul si ca nu vor putea intretine singure copiii
copiii trebuie sa aiba ambii parinti (multe dintre ele accepta bataile din
convingerea ca trebuie sa isi creasca impreuna copii pentru ca altfel acestia
vor suferi. Acest rationament este corect in cazul in care familia ii ofera
copilului securitate si suport; dar in cazul in care copiii sunt nevoiti sa
traiasca intr-un mediu familial violent si traumatizant, unde risca sa
ajunga fie agresori, fie victime atunci cand vor ajunge adulti, cea mai buna
decizie este parasirea mediului nociv, care le afecteaza si inceperea unei noi
vieti linistite si echilibrate;
dependenta emotionala fata de sot, fapt care, corelat cu lipsa increderii
in sine, le face sa tolereze abuzurile din partea sotului. Ele isi iubesc
partenerul si spera ca se va schimba;
dorinta de a avea o familie a lor, acceptand orice, numai divortul nu,
pentru ca este, in opinia lor, un pacat, un gest rusinos. Daca se pune
problema sa se desparta, agresorul este cel care va trebui sa faca primul
pas. Femeile victime accepta acest mediu sperand ca agresorul isi va
schimba comportamentul, fapt care insa nu se va intampla niciodata deorece
comportamentul nu poate fi modificat de la sine. E nevoie ca orice agresor sa
constientizeze comportamentul sau nociv, sa isi doreasca sa se schimbe si sa
beneficiaze de ajutor specializat - sedinte de psihoterapie, tratament.
frica indusa de agresor, femeile victime fiind amenintate cu bataia, cu
moartea, santajate, urmarite pe strada. Agresorii sunt, in aceste cazuri,
politisti sau persoane cu un anumit statut, ceea ce contribuie la mentinerea
fricii si a neincrederii in fortele proprii. Astfel victimele nu spun la nimeni,
refuleaza totul si sufera in interior, de milte ori nemaiavand nici o speranta.
Multe dintre aceste cupluri se afiseaza in societate ca fiind cuplul perfect,
insa, in mediul intim sunt spuse jigniri si femeia este batuta fara motive
speciale. Atunci cand este agresata si are urme pe corp, nu ii este permis sa
plece din casa fiind obligata sa minta pe cei din jur ca s-a lovit singura.
modelul parental pe care l-au preluat din familiile din care provin si l-au
interiorizat, devenind un indicator pentru propria casnicie. Asta inseamna ca
sansele sa apara manifestari violente intr-un cuplu cresc daca in familiile
sotilor au existat conflicte violente la care acestia au asistat. Acestia invata
ca asa e normal si se comporta ca atare in propria casnicie. Astfel femeile
victime cred ca agresorul are dreptul sa se comporte violent, ajung sa-i dea
dreptate cind le blameaza, considerand ca sunt vinovate si merita
pedeapsa.
Femeile declara ca se simt coplesite de aceste acte violente si de aceea le
este dificil sa reactioneze altfel decat asteptand sa treaca "furtuna".
Victimele renunta la orice aparare si se asteapta oricand sa moara, fie se
adapteaza la ceea ce se intampla in viata lor si isi schimba modul de a gandi,
de a simti si de a rectiona pentru a fi cat mai in siguranta.

Constituia Romniei garanteaz egalitatea cetenilor n faa legii i a

autoritilor publice fr privilegii sau discriminri (articolul 16), precum i
drepturile i libertile tuturor persoanelor. Deasemenea, prevede c nici o
persoan nu poate fi supus torturii sau oricrui alt fel de pedeaps sautratament
degradant sau inuman. Articolul 23 declar drept inviolabile libertatea individual
isigurana persoanei, iar dreptul la aprare al persoanei este de asemenea
garantat (articolul 24).Consacrarea prin Constituie a acestor drepturi nseamn,
implicit, i respectarea libertilor idrepturilor femeii i interzicerea supunerii
acesteia la orice act de violen sau tratament degradantde natur s atenteze la
sigurana sa fizic sau psihic. n cazul nclcrii unuia sau altuia dintreaceste
drepturi sau liberti, femeia poate i trebuie s beneficieze de protecia legii.
Codul penal a fost modificat prin legea nr. 197/2000 care stabilete msurile i
sanciunile aplicate persoanelor care svresc acte de violen mpotriva membrilor
familiei cauzatoare de suferinfizic sau psihic. n caz de viol comis asupra unui
membru al familiei, pedeapsa stabilit este ceacu nchisoarea ntre 5 i 15 ani.
Doar 16% dintre femei au reclamat episodul de violenta domestica la politie si 15% au
discutat cu un cadru medical. Numai 9% dintre femei au solicitat consultanta juridica
pentru abuzul domestic suferit recent. In general, doar 5% din atacurile violente asupra
femeilor sunt raportate la Poliie i mai puin de 1% sunt pedepsite.
De ce oare?
- Pentru ca despre aceste lucruri se tace.
- Pentru ca traim intr-o societate care ne invata ca Rufele murdare se spala in familie.
- Pentru ca a fi victima este considerat rusinos, pentru ca oricum victima trebuie sa fi
facut ceva ca sa merite agresiunea.
- Pentru ca, traditional, violul impotriva unei femei era tratat ca o lezare grava a
proprietatii altui brbat (tat sau sot) asupra femeii respective, ofensa era a barbatului,
nu a femeii grav vatamate.
- Pentru ca pana in 2002, legislatia romaneasca nu incrimina violul conjugal, nici
violenta domestica in mod explicit.
- Pentru ca, in cazul unui divort este acuzata in primul rand femeia: Nu a fost in stare
sa-si pastreze casnicia. Pentru ca intelepciunea populara spune: Femeia trebuie
batuta in fiecare zi, daca tu nu stii de ce, stie ea!
Aceasta este violenta culturala, perpetuata cu ajutorul unei culturi a tacerii si invinuirii
victimelor.
Violenta domestica este, in lume, cauza principala a mortii sau a imbolnaviri
femeilor intre 16 si 44 de ani, mult mai mare decat cancerul, malaria, sau
accidentele de masina. Peste 90% dintre agresori sunt barbati, 82% dintre
abuzatori sunt cunoscuti ai victimei, iar 19% sunt chiar rude; 85% dintre violatori
sunt barbati, cunoscuti ai victimelor; 61% dintre violuri sunt comise in casa cuiva,
de regula a victimei; 1 din 7 femei sunt violate de catre sotii lor; 78% din cazurile
de viol sunt achitate; 70% dintre femei au fost hartuite sexual intr-un anumit

moment al vietii lor; 1 din 11 femei au fost violate, iar 1/3 la prima lor intalnire; 1
din 2 fete vor fi victimele unei forme de abuz sexual inainte de a implini 18 ani.
Intr-un studiu din 1999 privind sanatatea reproducerii, asupra abuzurilor fizice
domestice suferite vreodata, s-a inregistrat un procent de 29% de femei din
Romania, fata de 21% din Ucraina, 22% din Rusia, 14% din Moldova si 5% din
Georgia. In Romania, o femeie este omorata in bataie o data la 2 zile; 45% din
femei au fost agresate verbal, 30%, agresate fizic si 7%, agresate sexual. Si
aceste date reflecta numai dovezile palpabile, inregistrabile si confirmate cu
documente ale violentei domestice, ale violentei directe. Oare aceste statistici
sunt cele care confirma sau cele care statueaza forma de feminin a cuvantului
victima?
n cursul unui singur an, 800.000 de femei au suportat, n mod frecvent, violena
n familie, sub diferite forme. Mai mult de 340.000 de copii de pn la 14 ani au
asistat, n mod frecvent, la scene de violen fizic ntre prini, n timp ce peste
370.000 de minori au asistat la schimburi de insulte i njurturi ntre adulii din
cas. Dou treimi dintre victimele violenei n familie sunt femei, n timp ce
brbaii reprezint o treime (Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2003).
Dac v aflai sau credei c v-ai putea afla ntr-o relaie abuziv,
putei suna astzi la Linia Telefonic de Asisten cu tarif gratuit al
Organizaiei de Asisten pentru Femei 1800 341 900 pentru a primi
mai multe informaii i sprijin. Nu uitai c nici o cultur sau religie nu
tolereaz violena domestic. Violena domestic este descris ca fiind
cea mai democratic infraciune". Nu exist un anumit tip" de cas n
care se ntmpl acest lucru. Nu exist un anumit tip" de femeie
creia i se ntmpl. O femeie din cinci este afectat de violena
domestic n Irlanda, neinnd cont de vrst, statutul civil, etnie,
religie sau trecutul socio-economic.