Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS
LUCRĂTOR SOCIAL
LUCRARE DE ABSOLVIRE
ÎNDRUMĂTOR:
CURSANŢI:
martie 2017
1
O VIAȚĂ ÎN SIGURANȚĂ PENTRU
MINE ȘI COPIII MEI
2
CUPRINS
1. CAPITOLUL 1. ARGUMENT……………………………………………………….pag 4
2. CAPITOLUL 2. ELEMENTE INTRODUCTIVE –privind fenomenul violenței
3. în familie……………………………………………………………………………….pag.5
4. CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ…………………………………………………..pag.7
5. CAPITOLUL 4. EVALUAREA INIȚIALĂ A CAZULUI………………………… pag.8
6. CAPITOLUL 5. PLAN DE SERVICII……………………………………………….pag.11
7. CAPITOLUL 6. CONCLUZII………………………………………………………...pag.17
8. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………pag.18
3
CAPITOLUL 1.
ARGUMENT
Violența domestica este o problemă socială ce afectează viața cotidiană a societății noastre,
care ne amenință direct sau indirect siguranța de fiecare zi, în mod dureros.
În lucrarea de fața ne-am propus să abordăm fenomenul violenței domestice, analizată din
perspectiva gen și să scoatem în evidență că în ultimul timp în mediul rural acest tip de violență a
luat o amploare deosebită datorită sărăciei, lipsei de cultură, consumului exagerat de alcool, tradiției
ce primează poziția barbatului, violenței domestice în copilărie și comportamentului violent la
vârsta adultă. Aceste aspecte generează consecințe grave în primul rând copiilor care asistă de
numeroase ori episoadelor de violență între părinți și nu peste mult timp se trezesc cu retarde și
probleme de ordin emoțional și psihic, femeii care fără să vrea este introdusă într-un cerc vicios
izolând-o de societate, provocându-i lipsa de respect, stimă de sine scăzută, obișnuința de a
consuma abuziv alcool și stupefiante, probleme de sănătate, dependența de agresor însoțită de frică,
satisfacerea dorințelor agresorului, teama de a comunica cu cei din jur și autoritățile, etc., cât și
societății prin perpetuarea violenței din generație în generație.
4
CAPITOLUL 2.
VIOLENȚEI ÎN FAMILIE
Violența este o cauză majoră a multor afecțiuni care variază de la tăieturi minore sau
zgârieturi până la handicap permanent sau chiar deces. Date fiind potențialele consecințe, unele
chiar foarte severe ale violenței, domestice, ar fi necesară depistarea de rutină a victimelor în
serviciile de urgență, cabinetele medicilor de familie, secțiile de chirurgie, obstetrică-ginecologie,
pediatrie și psihiatrie. Scopul screening-ului este identificarea problemei. Sunt mai multe șanse ca
pacienta să recunoască abuzul dacă aceasta este reasigurată că nu va fi judecată sau pusă în pericol
în momentul în care dezvăluie situația în care se află și sunt începute demersurile de sprijinire.
Violenţa domestică, sub toate formele ei – violenţă fizică, violenţă sexuală, violenţă
psihologică şi violenţă economică – mutilează „cealaltă jumătate” a societăţii, pentru care conceptul
de normalitate îşi modifică sensurile. De multe ori, toate aceste tipuri de violenţă coexistă într-o
familie, pentru că se angrenează una pe alta, iar victima intră într-un cerc vicios. În unele cazuri, se
ajunge la crimă sau sinucidere. Dar ele nu sunt decât vârful unui gheţar, ieşit dintr-un ocean de
violenţe psihologice, care, chiar şi atunci când nu lasă răni fizice vizibile, traumatizează victima,
punând asupra ei o presiune emoţională din care nu se mai poate elibera fără ajutor specializat.
Indiferent dacă victima alege să fie ajutată de serviciile disponibile sau să-și părăsească
partenerul, intervenția expertului în egalitate de șanse este foarte importantă. O întrebare adresată
victimei poate să scadă izolarea și să aducă speranță. Discutând cu o victimă despre opțiunile ei
într-un loc unde se simte în siguranță, o putem ajuta în a-și dezvolta abilitatea de a pune capăt
violenței din viața personală.
Cadrul legal din România ne pune în vedere următoarele legi care dau o definiție a violenței,
respectiv:
5
- Legea 217/22 mai 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie defineşte
violenţa în familie, astfel:
o „Art. 2. - (1) În sensul prezentei legi, violenţa în familie reprezintă orice acţiune
fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva
altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală
sau un prejudiciu material. (2) Constituie, de asemenea, violenţă în familie
împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.
o Art. 3. - In sensul prezentei legi, prin membru de familie se înţelege:
- soţul;
- ruda apropiată, astfel cum este definită la art. 149 din Codul penal.
o Art. 4. - De efectele prezentei legi beneficiază şi persoanele care au stabilit relaţii
asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copil, dovedite pe baza
anchetei sociale.”;
- Legea 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si
combaterea violentei in familie. Lege nr. 25/2012;
- HG 1156/2012 privind aprobarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea
fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017 si a Planului operational pentru
implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violenţei
domestic;
- Legea 272/2004 defineşte violenţa asupra copilului ca fiind orice acţiune voluntară a unei
persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta,
prin care este periclitată viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială,
integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului (art. 89, alin.1). Legea prevede,
de asemenea, faptul că sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formă, precum şi
privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică,
mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a
copilului, atât în familie cât şi în orice instituţie care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea
copiilor (art. 90).
6
CAPITOLUL 3.
STUDIU DE CAZ
B.C., în vârstă de 30 de ani, casnică, locuieste în mediul rural împreună cu concubinul C.C. în
vârstă de 35 ani și cei 6 copii cu varsta intre 2 ani și 8 ani.
Perosoana care semnalează cazul: victima
Modul de semnalare a cazului: verbal
Prima discuție purtată între responsabilul cu atribuții în asistență socială și victimă, la sediul
Serviciului de Asistență Socială:
“Aseară a venit beat, ca de fiecare dată. Era nemulțumit că nu a fost îndeajuns de bine plătit unde
a lucrat cu ziua și avea chef de scandal. L-am întrebat dacă a adus ceva de mancare la copii și m-
am trezut cu o palma peste față. Iar de acolo a început scandalul.”
Femeia a început să plângă, a oftat și a luat o pauză, ascunzindu-și fața în mâni, după care timp de
maxim 2 minute și-a reluat discuția de unde a rămas, văzând că primește atenție din partea
personalului de asistentă socială.
“Este din ce în ce mai rău. La început mă înjura. Acum mă amenintă și mă jignește zilnic: daca te
mai prind și mâine în casa te omor. Vezi cuțitul asta? În tine il bag cățeao! Să-ți iei copiii și să
pleci la maică-ta. Nu ești bună de nimic! Toată ziua stai acasă! De unde vrei bani și mâncare! Și a
batut cu pumnul în masă după care s-a apropiat de mine și mi-a mai dat o palmă și m-a îmbrancit
de am căzut pe jos. Copiii s-au speriat și au început să țipe iar cea mai mare a fugit din casă știind
că va lua bătaie. Ceilalti s-au bagat pe sub pat și masă.
Așa face de fiecare dată. M-am săturat de el. Nici nu vreau să mai vină acasă. Cu toate că nu e
casa lui, mă alungă și îmi este frică de acum și când îl vad. Nu mai pot să trăiesc așa. Nu vine cu
nici un ban în casă, pe toți îi bea și fumează și are datorii la magazin. Din alocație e greu să
întrețin copiii. Mă bucur că alocațiile copiilor sunt pe numele meu și nu îi bea și pe aceștia. Nu a
vrut să recunoasca nici un copil. Toata viața m-a tratat ca pe o sclavă.”
7
CAPITOLUL 4.
Comisia de anchetă s-a deplasat la domiciliul numitei B.C. în vârstă de 30 de ani, din
comuna Blăgești, cătun Șipote, sat Buda, județul Bacău, care are în îngrijire 6 copii cu vârsta
cuprinsă între 2 ani și 8 ani din care trei sunt de vârstă școlară, sunt înscriși dar frecventează școala
un copil. Din ceilalți trei unul este de vârstă preșcolară.
Familia este compusă din 8 membri din care 2 adulți și 6 copii, constituită prin uniune
consensuală. Tatăl C.C. în vârstă de 35 de ani, este fără loc de muncă stabil, muncind cu ziua prin
sat. Mama B.C. în vârstă de 30 de ani, este casnică și se ocupă de îngrijirea copiilor.
Când am ajuns la fața locului, mama se ocupa cu treburile gospodărești, tatăl nu l-am găsit la
domiciliu și copii erau acasă deși era zi de școală.
Motivele invocate de mamă sunt nevoia pe care o are ca cei ,, mari ,, să-i supravegheze pe
cei ,, mici ,, , să o ajute la treburile gospodăriei și să aducă apă. Un alt motiv este lipsa de resurse
financiare (concubinul nu a recunoscut paternitatea față de niciun copil, este plecat toată ziua, nu
contribuie financiar la îngrijirea copiilor), fapt care face ca deseori să nu aibă hrană, îmbrăcăminte,
încălțăminte pentru copii.
Riscurile la care este expusa familia, potrivit analizei de nevoi si resurse sunt urmatoarele:
8
- Lipsa sursei de apă ( sursa de apă este la 30 minute distanță de locuința situată pe vârful unui
deal, iar când cei cărora le aparțin fântânile nu le permit să ia apă, este nevoită să cumpere
apă cu butoiul );
- Condiții periculoase și improprii de locuit : un perete al casei din chirpici este deteriorat iar
acoperișul din eternită este pe alocuri căzut; nu are geamuri la toate ferestrele iar mobilierul
sumar este improvizat și deteriorat (două paturi și o masă transformată în pătuț);
- Sursa de venituri este constituită din alocații (504 lei), iar familia are datorie de 1000 lei la
magazin, fapt pentru care nu dispune de aceste venituri și în plus trebuie să muncească ea
sau fiul de 8 ani pentru a compensa aceste datorii, deoarece concubinul nu participă la
treburile gospodărești și bea mereu.
- Relațiile în cadrul familiei lărgite sunt conflictuale ( bunicii materni B.X și BY și mătusa și
unchiul matern – F.A și B.Z. );
- Riscul situiației de monoparentalitate ( preluarea de către copii a unor sarcini ale adultului
lipsă – tată).
- Suport emoțional.
- În ceea ce privește resursele familiei, comisia de anchetă a identificat:
- Situația locativă a familiei, în sensul în care mama dispune de locuinșă și teren ( o grădină)
în întregime;
- Rețea de support locală ( vecini, primărie, poliția C.M.I., Biserica);
- Relația de atașament dintre frați, surori și copii- mama;
- Disponibilitatea mamei de a oferi copiilor un mediu familial optim ( este preocupată de
curățenia din gospodărie și este afectată de lipsa sursei de apă, cooperează cu asistentul
social și caută soluții pentru copii);
B.X. B.Y.
-------------------------------------------------------------------------------------------------
B.A. B.B. B.D. 4 B.E. 6 B.F. 7 B.G.
2 3 9
8
LEGENDA:
ECOMAPA FAMILIEI
Biserica
BA BBB BD BE BF BG
Asistență ˄˄˄˄˄˄˄ Vecini
socială
Doctor Prieteni
Școală
LEGENDA
Relație bilaterală ▬▬▬ Relație foarte puternică
Relație unilaterală ˄˄˄˄˄˄˄ Relație încordată
10
CAPITOLUL 5.
PLANUL DE SERVICII
U.A.T. B. PRIMAR
Mama: B.C.
Tata: Natural
Obiective:
11
Membrii echipei si instituția din care provin:
PRESTAȚII
-Identificarea ariilor de
cunoaștere față de care
prezintă interes;
-Maximizaea
potențialului
individual, prin
mobilizarea resurselor
personale;
-Formarea și cultivarea
unor relații pozitive
(colaborare, cooperare,
tolerant respect și
întrajutorare);
-Stimularea dezvoltării
armonioase a
personalității și
integrare socio-
profesională,
concomitent cu
creșterea gradului de
adaptibilitate.
13
menținerii unei
sănătăți optime;
-Facilitarea accesului
la servicii medicale de
specialitate și
responsabilizarea
minorilor privind
igiena personală și a
spatiului de viață;
-Cunoașterea și
aplicarea noțiunilor
elementare de igienă
individuală și
colectivă.
-Educarea abilităților
pentru relaxare și de
petrecere a timpului
liber, corespunzatoare
și eficiente.
- Consilierea mamei
pentru prevenirea
formelor de abuz
asociate situatiei de
risc de
monoparentalitate,
datorită neparticipării
concubinului la viața
de familie
15
SERVICII/INTERVENȚII BUGET PERIOADA RESPONSA
ACORDĂRII BIL
ARTICOL PRET
ESTIMATIV
detergent rufe,
detergent vase, etc)
=120 lei
Asigurarea produselor Orez, paste făinoase, X 3 luni=600 lei Mar., mai, Responsabil
achiziției
alimentare de bază zahar, etc) = 200 lei iul. 2016 DGASPC/SERA
CAPITOLUL 6
CONCLUZII
16
Principalul obiectiv dintre serviciile acordate de personalul specializat al Compartimentului
de asistență socială pe plan local familiei B.C. împreună cu cei 6 copii și concubinului C.C. este
menținerea copiilor alături de părinți și combaterea violenței domestice.
Odată analizată situația victimei s-a constatat că de aici derivă numeroase nevoi pe plan
material și financiar ce necesită satisfacerea lor pentru un mediu de trai adecvat.
Din punct de vedere social s-a convocat Consiliul Comunitar Consultativ și au avut
întrevederi în cadrul cărora familia a primit suport emoțional, consiliere psihologică, stimularea
abilităților părintețti, cât și cu privire la efectele pe care le provoacă violența domestică.
De asemenea tatăl a fost de acord să fie inclus într-un program de consiliere pentru violeță
domestică care pe viitor a dat roade și relațiile familiale s-au îmbunătățit.
Din punct de vedere educațional părinții au fost înscriși la cursurile de educație parentală
organizate în cadrul Instituției de învățământ din comună, iar copiii au fost consiliați și îndrumați să
meargă la școală.
Din punct de vedere medical mama a fost consiliată și îndrumată pentru adoptarea unei
măsuri contraceptive pentru a evita sarcinile nedorite. În prezent mama se interesează de sănătatea
copiilor și se prezintă periodic la medic pentru controalele de rutină și vaccinurile le au la zi.
În perioada februarie –iulie 2016 s-a procedat la construirea casei prevăzută în planul de
intervenție, iar acum familia locuiește într-o casă nouă cu condiții de trai adecvate.
În prezent situația familiei s-a îmbunătățit, concubinul nu mai consumă alcool exagerat, nu
mai este violent, este în căutarea unui loc de muncă și participă la viața de familie emoțional,
material și financiar.
BIBLIOGRAFIE
17
1. Legea nr. 292 / 2011 – legea asistenței sociale;
2. Legea nr. 272 / 2004 – legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
3. Legea 217 / 2003 – legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie;
4. Legea 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru
prevenirea si combaterea violentei in familie.
5. HG 1156/2012 privind aprobarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea
fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017 si a Planului operational
pentru implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea
fenomenului violenţei domestic;
6. Nicoleta – Adriana Florea, Cosmina – Florentina Surlea -Școala și consilierea
părinților Editura Arves 2006;
7. Diana Loredana Hogaș - Violența domestică, Editura Lumen, Iași, 2010;
8. Constantin Păunescu - Agresivitatea și condiția umană, Editura Tehnică București,
1978;
9. UNICEF.
18