ABUZUL ASUPRA COPILULUI

Cluj Napoca, Ianuarie 2019.

Elemente pentru o definitie

Definirea fenomenului de maltratare a copilului poate fi facuta din punct de vedere

legislativ, cultural, psihologic.
Exista cateva elemente definitorii ale maltratarii copilului:
 Raport inegal de forte intre victima si agressor,
  Victima, copilul se afla in ingrijirea agresorului,
 Agresorul are un acces permanent la victima,
 Imoralitatea/iresponsabilitatea agresorului,
 Efectele se rasfrang asupra dezvoltarii copilului: incetinirea, stoparea sau
regresia in dezvoltarea copilului,
 Maltratarea poate fi produsa prin omisiunea unor nevoi ale copilului (neglijare)
sau prin comiterea cu intentie a unor acte agresive asupra copilului (abuz),
 Abuzul se face cu intentie distructiva,
 Neglijarea are loc de obicei pe un fundal al indiferentei si ignorantei parentale
vis-à-vis de nevoile copilului.
In 1988, in lucrarile pregatitoare ale legii referitoare la prevenirea relelor tratamente si a
protectiei copilului din Franta, comisia de lucru a utilizat ca definitie de lucru pentru copilul
maltratat urmatoarea asertiune:
“copilul victima a parintelui sau adultului care il are in grija, fie prin acte brutale
voluntare comise contra copilului fie prin omisiunea intentionata a ingrijirilor, fapte care
conduc la raniri fizice sau comportamentale, mai greu de evidentiat pentru ca nu lasa urme
fizice: brutalitati controlate, comportamente sadice, manifestari rejetante, dispretuitoare fata
de copil, abandon afectiv: exigente educationale disproportionate fata de capacitatile
copilului…ca si abuzul sexual. Toate acestea afecteaza dezvoltarea psihoafectiva a copilului
putand duce pana la distrugerea corporala a copilului” (Sivet, Heleine, Morellec, 1999) (Ana
Muntean, 2001, p.56).
Din punctul de vedere al interventiei in maltratare se identifica doua categorii de copii:
Copii in situatii de risc de maltratare. Repararea precoce a riscului poate conduce la
masuri care sa previna producerea maltratarii. In general necesita un sprijin pentru familie
astfel ca aceasta sa devina capabila de a creste copilul.
Copii victime ale maltratarii: in general se evalueaza locul, forma, asocierea
leziunilor, in relatie cu varsta copilului si cu marturiile copilului (explicite sau implicite, in
comportamentul copilului). Adesea prin indepartarea copilului de relatia maltratanta semnele
dispar ceea ce constitue o dovada in plus a maltratarii.

FORME DE MALTRATARE

Se pot identifica trei forme diferite de abuz si neglijare a copilului.

Abuzul fiind varianta activa a maltratarii copilului, prin comitere de acte, neglijarea
reprezinta varianta pasiva- prin omiterea de acte de ingrijire a copilului.
Amandoua pot fi: emotional, fizic si sexual. (Lynch, 1985).
Atat in cazul abuzului, cat si a neglijarii, formele se includ reciproc intr-un continuum
care desi nu este obligatoriu este frecvent intalnit in realitate. Asadar abuzul sexual il contine
si pe cel fizic si emotional in vreme ce abuzul fizic il contine si pe cel emotional. Regula se
aplica si in cazul neglijarii. Lucrurile par a se petrece dupa regula papusilor rusesti, in care
papusa mare contine succesiv alte papusi mai mici.
Abuzul fizic
 A fost prima forma de abuz recunoscuta de specialisti, si definita de H. Kempe,
initiatorul domeniului prevenirii abuzului si a neglijarii copilului, ca fiind: “atacuri
neaccidentale sau injurii fizice, mergand de la forme minime pana la injurii fatale, provocate
copilului de catre persoana care il ingrijeste”(Neantu, 2003, p.698).
Abuz fizic- violente fizice accidentale sau intentionate, cu urmari grave asupra evolutiei
intelectuale si comportamentale a copilului.
Forme de manifestare : exploatarea prin munca, pedepsele aspre si umilitoare, actele
periculoase la care este supus copilul.
Cercetatorii din toate tarile ajung la o concluzie comuna: majoritatea parintilor recurg la
cel putin o forma de pedeapsa corporala cu scop educativ declarat. Cu toate ca astfel de
conceptii sunt in declin, multi parinti inca mai considera ca o palma este singura modaliatate
eficienta de a controla copiii, iar cultura in care traim ii sustine in pofida unor dovezi contrarii
furnizate de numeroase studii. Interesant este cum contextul afecteaza perceperea si raportarea
la violenta fizica: a palmui un copil, uneori chiar o femeie, este considerat in multe culturi
gest normal de a-l determina sa “asculte de” adulti, educatori sau, altfel spus, de educare. Insa
daca este palmuit un barbat este o provocare cu intentie agresiva clara.
Majoritatea cercetatorilor mai considera aceasta forma de abuz “nepatologica”,
considerandu-le doar reactii scapate de sub control ale unor indivizi normali la factori
stresanti pentru ei. Aceasta opinie e influentata de o lunga traditie. Ceea ce este specific
abuzului fizic este ca se intampla spontan, uneori ca exteriorizare a unor efecte negative –
furie, iritare, spaima, etc. In alte situatii, insa, bataia poate fi anuntata, precedata verbal de o
amenintare, prevenire sau ultimatum.
Semnele uzuale ale abuzului fizic sunt contuziile, care pot aparea de la lovituri, trantiri,
ciupituri, dar si arsurile, facute cu tigara, fier de calcat sau de alte aparate casnice.
Dramatic e ca de multe ori nu sunt vizibile semnele si nici suferinta psihica – spaima,
neajutorarea, nesiguranta, disperarea copilului. Vatamarea corporala de cele mai multe ori
trece, ramane insa spaima, trairile asociate batailor repetate, care sunt persistente si “sapa
adanc”.mai ales atunci cand copilul este lasat sa se adapteze sis a faca fata singur acestor
experiente care vin din partea persoanelor care au responsabilitatea cresterii, ingrijirii si
protectiei lui. (K. Killen, 1998).
Abuzul sexual
Este un fenomen care a inceput sa fie recunoscut si studiat doar in ultimii ani.
Definitia lui ar putea fi aceea formulate de Schechter si Roberge (apud Lynch, 1985):
“implicarea unor copii sau adolescenti imaturi, dependenti din punct de vedere al dezvoltarii,
in activitati sexuale pe care ei nu le inteleg pe deplin si (de aceea) sunt incapabili sa-si dea un
consimtamantadevarat, acte care violeaza taboo-rile sociale ale rolurilor familiei” (Ana
Muntean,2001, p.58). Definitia este aplicabila si in institutii si in afara familiei.abuzul sexual
nu inseamna doar intromisiunea vaginala sau anala ci si pipaitul, masturbarea, sexul oral si
utilizarea copilului pentru poze si filme pornografice.
Cei mai multi copii vanduti pentru prostitutie provin din Romania.
Studiile realizate arata ca abuzatorul/faptasul poate fi barbat sau femeie (barbatii sunt
expusi la un risc mai mare de a abuza), tanar sau in varsta, in relatie sau in afara relatiei cu
victima si este adeseori o persoana pe care copilul abuzat o cunoaste si are incredere in ea.
Adultul care se bucura de increderea copilului, poate profita usor, conducand copilul spre o
situatie, in care se simte neajutorat.
Foarte des, situatia de abuz se dezvolta treptat. La inceput poate sa fie doar un
comportament usor neapropiat: gadilarea copilului dincolo de un anume punct al jocului,
atingerea copilului la sani sau in partea inferioara a corpului, ca si cum ar fi fost o atingere
“accidentala” in timpul jocului. In asemenea situatii copilul constientizeaza doar un sentiment
vag de discomfort.

Abuzul emotional
Este mai greu de identificat, dar consta in umilirea, hartuirea, adresarea unor cuvinte
abusive, izolarea copilului (Hodgkin, Newell, 1998).
Whitman (1994) identifica urmatoarele forme:respingere, ignorare, terorizare,
exploatare, izolare, coruperea minorului.
Respingerea si ignorarea se refera la respingerea activa sau mai putin activa a dovezilor
de afectiune si a chemarilor copilului. Terorizarea copilului consta in adresarea unor
amenintari care au scopul de a linisti copilul, dar care au consecinte mult mai profunde si
grave decat isi pot imagina parintii, care spun copilului : “daca mai plangi, aici te las!” sau “te
dau la lup” etc. exploatarea copilului consta in utilizarea copilului pentru satisfacerea nevoilor
adultului. In cultura romaneasca este frecventa exploatarea copilului mai mare, mai ales daca
este fetita, pentru a-I ingriji si creste pe cei mai mici. La tara, de obicei copilul este
exploatat pentru cresterea animalelor.
Izolarea copilului, prin incuierea lui in casa cu orele, prin interzicerea de a se juca cu alti
copii, are ca effect sentimental de neputinta si lipsa de incredere in sine si in ceilalti a
copilului.
Parintele care trimite copilul sa-i aduca o sticla de bauturasi care invinge negativismul
copilului prin promisiunea restului de bani pentru a-si cumpara bomboane corupe copilul.
Aceste forme de abuz sunt de obicei prezente intr-o combinatie care le face mai
eficiente in influentarea negativa a dezvoltarii copilului.
Neglijarea emotionala
Creeaza ceea ce numim “copilul neiubit”, lipsit de dragoste. Desi nu sunt semne fizice
evidente, lipsa dragostei va impiedica dezvoltarea normala a copilului caci dragostea este
marele motiv pentru care copilul creste si se dezvolta.
Neglijarea fizica
Copilul urat mirositor, cu haine nepotrivite si murdare, prost hranit si cu o igiena
proasta, lipsit de ingrijiri medicale atunci cand se imbolnaveste, neprotejat de accidente,
incepand de la cele casnice pana la cele rutiere, este copilul neglijat fizic.

Neglijarea sexuala
Pune copilul in situatie de risc de a fi abuzat sexual. El poate fi expus activitatilor
sexuale ale adultilor, unor materiale pornografice, intr-un mediu promiscuu, nepreocupat de
copil.
 Din punct de vedere cultural, in Romania, diferitele forme de violenta sunt bine tolerate
de societate. Un studiu realizat in 1992 de EPOCH (End Pshysical Punishment of children
Wordwide) arata:
96% din populatia adulta din Romania, nu considera ca a palmui copilul inseamna a-l
umili;
84% dintre parinti utilizeaza palmuirea copilului ca metoda de educatie.
In cultura romaneasca a-ti bate copilul inseamna a fave om din el. Se stie ca unde da
mama creste, iar bataia e rupta din rai.

Efecte, consecinte
Efectul abuzului asupra unui copil este diferit in functie de varsta si personalitatea lui,
de natura incidentului si a relatiei in care se afla cu abuzatorul. Un singur incident poate
tulbura emotional copilul pentru o vreme; el poate simti stanjeneala, confuzie, frica sau
neincredere. Un abuz prelungit si serios aproape intotdeauna inseamna pentru un copil o
experienta profound dezintegratoare si destructiva. Odata ce asemenea evenimente au loc, ele
pot provoca unele schimbari interne, insa cele mai caracteristice si de durata modificari care
se instaleaza sunt cele din domeniul functionarii psihice: blocaje ale gandirii, tulburari
instinctuale- de somn, alimentatie, hipervigilenta, temeri de tot felul, panica, iritabilitate, ar fi
cele mai cunoscute datorita frecventei lor.
Copiii si adolescentii care traiesc intr-un mediu violent dezvolta comportamente
specifice.Q
Modificarile comportamentale constau in:
 Disfunctii somatice, disfunctii in sfera sexualitatii (comportament sexual
necorespunzator varstei, respingerea actului sexual, atractie sexuala fata de
copii);
 Perpetuarea unui comportament abuzator;
 Comportament agresiv fata de sine (tentative de sinucidere, consum de alcool,
droguri);
 Tulburari in sfera afectiv-emotionala (labilitate emotionala, impulsivitate si
violenta, depresie, neincredere in sine sau in altii, anxietate);
 Tulburari de adaptare (dificultati profesionale, incapacitate de a constitui un
cuplu stabil).
In contextual scolar, la caracteristicile comportamentale ale copilului victima a violentei
se adauga:
 Dificultati de comunicare si relationare;
 Culpabilizare, autostigmatizare, izolare;
 Agresivitate nejustificata in relatia cu colegii si profesorii;
 Comportament deviant: fuga (de la scoala, de acasa), furturile;
 Identificare cu eroi negative;
 Lipsa de concentrare;
 Schimbari nejustificate in performantele scolare sau randament scolar scazut.
Majoritatea copiilor nu povestesc despre abuzul pe care-l traiesc, nu au cuvinte, le este
rusine sau au fost amenintati ca sa pastreze secretul. Kari Killen (1998) spune ca abilitatea
copiilor de ascunde realitati nefavorabile familiei, de a pastra secrete- chiar de tine secret o
bataie foarte serioasa – este impresionanta. Copiii stiu bine ce nu doresc altii sa auda. Tacerea
mai este asigurata si de abuzatori, prin amenintari sau provocarea rusinii la copil, blamarea lui
pentru ceea ce se intampla acasa.trairea rusinii, asumarea raspunderii si autoculpabilizarea
devine in timp un raspuns constant la situatii in care se cauta vinovati, se disputa
responsabilitatile, dar mai ales controlul, puterea, in relatii sociale sau in cuplu.

Ce putem face pentru a creste gradul de protectie pentru copii?

Desi nici cel mai educat si prevenit copil nu va putea intotdeauna evita abuzul, copiii
care sunt pregatiti relateaza mai usor-aceasta fiind cea mai buna aparare a lor.
Pentru a-i proteja e nevoie sa-i ajutam sa invete:
 Sa se simta in pielea lui, sa stie ca este iubit si valorizat, si merita sa traiasca in
siguranta;
 Diferenta intre atingerile placute si neplacute, in ordine sau cauzatoare de
discomfort;
 Corpul ii apartine, nimeni nu are dreptul sa-l atinga intr-un mod in care se simte
incomod, jenat, neplacut, sa se accepte numai atingeri cu care se simte
comfortabil;
 Are dreptul sa spuna NU” “Iti poti permite sa spui Nu! sau STOP! Oricui te
necajeste, te sperie sau te atinge, chiar daca este membru al familiei. Oamenii
carora le pasa de tine si de sentimentele tale vor intelege”;
 Secretele pot fi bune sau rele. Niciodata nu trebuie sa pastreze un secret rau, care
il face sa se simta incomfortabil;
 Daca cineva ii cere asta invatati-l sa va relateze
 Ca unii adulti au probleme;
 Ca nu este el de vina ca este abuzat
 Daca i se intampla un abuz, sa aiba curajul sa marturiseasca unui adult in care
are incredere, chiar si daca ii este frica de ceea ce s-ar putea intampla.

Specificul interventiei in cazul copilului abuzat

Interventia eficienta in cazul copilului victima a abuzului necesita timp, resurse umane
si materiale pentru a putea raspunde atat nevoilor care genereaza situatia in care copilul este
abuzat cat si consecintelor care apar, la nivelul tuturor celor implicati, si care se reflecta
dramatic in procesul de dezvoltare a copilului.
Consecintele abuzului ating toate laturile bio-psiho-socio-culturale ale fiintei umane si
reprezinta , in acelasi timp, incalcarea drepturilor copilului. De aceea, in elaborarea
strategiilor de interventie trebuie sa se tina seama de toate aspectele existentiale ale copilului
victimizat: psihologice, sociale si culturale, dar trebuie sa aiba si un aspect corectiv pentru
agresor si de reabilitare pentru familia sau institutia care a constituit mediul de producere a
situatiei abuzive.
In rezolvarea cazului se formeaza o echipa de interventie, echipa ce va fi alcatuita, in
general, din medic, asistent social, psiholog, jurist, politist. Planul de interventie si activitatea
de caz elaborate de echipa interdisciplinara trebuie sa aiba in vedere cateva principii pentru a
nu afecta si mai tare copilul.
Proiectele Asociatiei Pas Alternativ - Brasov

Asociatiei Pas Alternativ a fost infiintata in iunie 2003, la initiativa celor 13 membri
fondatori. Expertiza profesionala si resursele umane detinute, fac ca organizatia sa-si poata
asuma inca de la inceput responsabilitati derivate din domeniul de interventie si prevenire a
fenomenului de violenta.

Domenii de activitate:
o Servicii sociale (pt. victimele violentei domestice - femei si copii; familii monoparentale;
alte categorii de femei aflate in situatii de risc: adolescente, femei in situatii post-traumatice
etc.)
o Educatie (campanie de prevenire VD, educarea si emanciparea femeii, program de fornare
pt. profesionistii din domeniu care lucreaza in echipe pluridisciplinare)
o Tineret ( programe alternative pt. persoanele cu comportament violent)

Asociatia reuneste salariatii si voluntarii echipelor tehnice, care au activat ca grup de lucru,
din 2001 in cadrul proiectelor derulate prin R.A.M.H.A. (Romanian American Mental Health
Alliance Brasov) si au initiat, conceput,implementat PROGRAMUL IMPOTRIVA
VIOLENTEI DOMESTICE - P.As.S. (Psihologie-Asistenta sociala-Sociologie) precum si
aplicatiile aferente obtinerii de finantare prin care Centrul de consiliere si adapost pentru
victimele violentei Rasnov a functionat (Access /2002, RICOP/2003).
Scopul organizatiei este de a continua punerea in aplicatie a programului de interventie in
situatii de violenta domestica -P.As.S. prin asigurarea de servicii sociale integrate, adresat
segmentului de populatie expus riscului (femei si copii lor), la un standard de competenta si
calitate recunoscut prin rezultatele obtinute pana in prezent.

Activitati, rezultate si afilieri:

# In tara - Coalitia Nationala a O.N.G.-urilor cu Programe de Prevenire si Combatere a
Violentei Impotriva Femeii - Coalitia VIF (care reuneste din febr. 2003, 33 de ONG-uri
active in domeniul VD; PAS ALTERNATIV este membru fondator prin programul P.As.S.,
membru in grupurile de lucru pe standarde/strategie, dezvoltare institutionala si
lobby/imagine)
- Campania Nationala de prevenire a Violentei Impotriva Femeii "PANGLICI ALBE"
in parteneriat cu Fundatia Sensiblu, s-a adresat cu precadere barbatilor si s-a desfasurat in
lunile marie (luna femeii) si iunie (luna copiilor) . S-au impartit aproximativ 10.000 de pliante
insotite de cate o panglica alba pe care barbatii au purtat-o ca simbol al luptei impotriva
violentei.
- Campania Nationala „16 zile de activism impotriva violentei asupra femeii” -organizata
anual in luna noiembrie, marcata prin actiuni specifice (expozitia „Martorele Tacute”,
seminarii, spectacole.)
- Manualul de Bune Practici in domeniul de interventie in VD - elaborat sub egida SN
Crucea Rosie Vrancea, Pas Alternativ Brasov si Artemis Cluj sunt coautorii capitolului
dedicat standardelor pe adaposturi, principii de lucru in echipe, traseul victimei in reteaua de
interventie.

# In BRASOV :
- RETEAUA COMUNITARA DE INTERVENTIE IN SITUATIILE DE VIOLENTA
DOMESTICA (initiata in mai 2003 de Casa Sperantei Biserica Reformata) care reuneste lunar
reprezentantii institutiilor abilitate sa intervina (Politia de proximitate. DGASPC, Autoritatea
Tutelara, DMSSF, IML) si profesionistii din ONG-urile active in domeniu (Pas Alternativ,
Casa Sperantei)
- Programul social „P.As.S.” a fost considerat cel mai bun program social implementat in jud.
Brasov in 2002, iar Iolanda Beldianu – coordonator, a primit premiul „Femina VIP” pt.
activitatea sociala, acordat de Asociatia Femeilor Manager Brasov

CENTRUL DE CONSILIERE SI INFORMARE PENTRU FEMEI „CENUSAREASA”

– str.Muresenilor nr.5 BRASOV
(sediul Crucii Rosii)

1. SERVICIUL DE ASISTENTA SOCIALA SI INFORMARE

- INTERVENTIE:
§ sustinere in situatie de criza (telefonic/direct)
§ indrumarea competenta in luarea deciziilor urgente
(de ordin administrativ, financiar, profesional etc.)
§ informare: drepturi, cai de actiune, institutii abilitate
§ insotire la institutiile statului care au competente in domeniu
(politie, autoritate tutelara, medicina legala, D.G.A.S.P.C.. etc.)

- PREVENTIE
§ distribuirea de materiale educativ-informative
§ promoarea campaniilor de prevenire a violentei
§ consiliere prin internet la adresa de e-mail : pass1bv@yahoo.com

2. SERVICIUL PSIHOLOGIC

INDIVIDUAL:
§ consiliere psihologica pentru femei
§ consiliere psihologica pentru mamă si copil
§ testare psihologică si orientare profesionala
§ indrumare psihopedagogica pentru minori

DE GRUP:
§ grup de suport pt. femei victime ale violentei
§ grup de autocunoastere pentru adolescente
§ grup de terapie prin joc pentru copii

3. SERVICIUL JURIDIC

§ consultanta juridica (drepturi si mod de exercitare)

§ reprezentare in instanta/ proceduri juridice aplicabile
§ redactarea plangerilor si/sau actiunilor in justitie
§ insotire pe parcursul demersului juridic

OFERA :
Interventia concreta, de specialitate, prin echipa pluridisciplinara de profesionisti care:
asculta,
inteleg,
indruma,
ajuta

BIBLIOGRAFIE:

o Killen, K, Copilul maltratat, Editura Eurobit, Timisoara, 1998;

o Muntean, Ana, Familii si copii in dificultate, Editura Mirton, Timisoara, 2001;
o Neamtu, George(coord), Tratat de Asistenta Sociala, Editura Polirom, Iasi,
2003;
o Vasilescu, Lucretia/ Violeta, Tapai, Violenta nu este o solutie!;
o Artemis – Program pentru fete si femei impotriva abuzului sexual si Violentei-
Foisorul de veghe, Impreuna pentru Non Violenta, 23 martie 2001;
o www.copii.ro/context/aspx
o www.dgpdcbv.ro