UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

1
 SPECIALIZAREA DREPT

DISCIPLINA: SOCIOLOGIE JURIDICĂ

Tema: VIOLENȚA ÎN FAMILIE

Suceava 2020

CUPRINS

Introducere
Capitolul 1. Definirea conceptului de violență în familie

2
Capitolul 2. Cauzele violenței și forme de violență
Capitolul 3. Consecințe și efecte ale violenței
Concluzii
Bibliografie

Introducere
Azi ne hrănim cu falsa senzație că violența în familie este prezentă în mod special în
rândul păturii de jos a societății moderne, considerăm că victima este o persoană „slabă", care
nu este capabilă să iasă dintr-o relație în care este abuzată sau gândim că o persoană abuzată

3
ar putea să pună stop violenței sau abuzului dacă ar fi suficient de determinată sau hotărâtă.
Într-adevăr, problemele financiare sunt un element cheie și un factor de risc în această
situație, ele generând reacții și comportamente agresive, însă violența în familie reprezintă
efectul nevoii unui individ de a arăta, respectiv de a demonstra partenerului său că el este
deținătorul controlului în familie și că puterea se află în mânile sale.
Conform statisticilor, problema violenței în familie este întâlnită în egală măsură în
clasele sociale joase, cât și în clasele de mijloc, precum și cele înalte.1
Traseul parcurs între „merită bătaie",  „o căută cu lumânarea", „e pentru binele lui/ei"
și rănile provocate, atât fizic, cât și psihic, sunt măsurate în pumni, palme, precum și în alte
comportamente agresive, indiferent de clasa socială din care provin partenerii. Un astfel de
tip de violență este rareori vizibil în viața socială întrucât familia tradițională obișnuiește să
păstreze aparențele în public, actele de violență, agresiunile fizice și psihice petrecându-se în
interiorul case, respectiv în spatele ușilor închise.
Doar în România, în anii 2004–2009 au fost înregistrate aproxiamtiv 60 000 de cazuri
de violență în familie, din care 778 au condus la decesul victimei, conform unui raport al
Agenției Naționale pentru Protecția Familiei ANPF. Astfel, consecințele violenței în familie
se răsfrâng asupra întregii familii (mai ales a copiiilor), dar și asupra mediului social și
profesionale.

Cuvinte cheie: violență, familie, victimă, agresiune,

Capitolul 1. Definirea conceptului de violență în familie

Conform Legii numărul 217 din data de 25 mai 2003, violența în familie reprezintă “orice
acțiune fizică sau verbală, săvârșita cu intenție de un membru al familiei împotriva altui
membru al aceleiași familii, care provoacă o suferință fizică, psihică sexuală sau un
prejidiciu material”.2 Această lege aduce o contribuție semnificativă la evoluția legislației din
România privind protecția drepturilor și libertăților omului, luând în considerare frecvența

1
https://www.hotnews.ro/stiri-doctorh_actualitate-7775583-violenta-familie-consecinte-medicale-consilierea-
victimelor-introdusa-modul-studiu-programa-sanatate-asistenta-sociala.htm
2
Legea nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicată*) pentru prevenirea și combaterea violenței domestice
emisă de Parlamentul României, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 948 din 15 octombrie 2020, online, (citat
art. 3, alin 1 în data de 28.12.2020), disponibil pe internet la adresa:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/191896

4
situațiilor de violență în familie, precum și efectele și consecințele la nivel fizic și psihic pe
care le provoacă acest fenomen.
Potrivit ultimului Raport Mondial asupra Violenței și Sănătății,
s-a constatat că în fiecare an, peste 1 500 000 de oameni își pierd viața din cauza
actelor de violență (respectiv 28,8% oameni la 100 000 de locuitori), iar alte persoane sunt
victime ale unor comportamente agresive.3
În contextul actual, al unei societăți furnizoare de frustrări și nemulțumiri, fenomenul de
violență în familie a cunoscut o creștere alarmantă, societatea actuală oferind toate premisele
necesare unei conduite agresive în familie. Astfel, femeia este elementul vulnerabil din cadrul
unei familie, ea fiind deseori abuzată, fapt evidențiat de mass-media și rapoartele furnizate de
autoritățile competente.
Noţiunea de violenţă este definită prin actele care trimit la apelul la forţă, la constrângere
sau la încălcarea normelor şi a drepturilor celuilalt. Altfel spus, violenţa constă în totalitatea
conduitelor agresive la care un subiect mai puternic fizic sau moral îl supune pe altul mai
slab: rele tratamente (copiii maltrataţi), acte de violenţă ale partenerului (femei bătute), sau
chiar acţiuni criminale (tâlhărie, viol, omucidere).4
Violenţa include toate comportamentele violente (fizice, psihologice sau sexuale), de
abuz activ sau pasiv (de tipul neglijenţei). Cu alte cuvinte, violenţa reprezintă orice situaţie în
care fiinţele umane sunt influenţate în asemenea, manieră încât realizările lor efective, fizice
şi psihice se află la un nivel mai scăzut decât realizările lor potenţiale.5

Capitolul 2. Cauzele violenței și forme de violență

Principalele cauze generatoare ale apariției actelor de agresiune și violență sunt:
• carențe și disfuncții educative ale membrilor familiei;
• lipsurile și deficiențele mediului educaţional românesc;
• o educaţia sexuală cu multe lacune;
• carenţe sociale și economice;
• deficienţe ale mediului instituţional;
3
https://dgaspctr.ro/violenta-si-abuzul-in-familie-si-societatea
4
Turliuc Maria Nicoleta, Adina Karner Huţuleac, Oana Dănilă, „Violența în familie. Teorii, particularități și
intervenții specifice” (online), p. 10, (citat la 28.12.2020), disponibil pe internet la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/273454357_Violenta_in_familie_Teorii_particularitati_si_interventi
i_specifice
5
Turliuc Maria Nicoleta, Adina Karner Huţuleac, Oana Dănilă, „Violența în familie. Teorii, particularități și
intervenții specifice” (online), p. 10, (citat la 28.12.2020), disponibil pe internet la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/273454357_Violenta_in_familie_Teorii_particularitati_si_interventi
i_specifice

5
 • amploarea gradului de permisivitate socială;
• creșterea incidenței tulburărilor psihice.
Principalele forme de violență sunt:
1. Violenţa fizică care constă în atingeri și/sau contacte fizice dureroase, inclusiv
intimidarea fizică a victimei. Urmările imediate ale unui act de violenţă fizică sunt lovituri,
desfigurare, alte vătămări corporale, precum și provocarea de handicapuri sau chiar decesul
victimei.
2. Violenţa psihologică constă în jigniri și insulte aduse victimei cu privire la aspectul
său fizic, la capacităţile sale intelectuale, santaj emoțional, ameninţări, presiune, intimidare,
discreditare în faţa celorlalţi, etc.
3. Violenţa sexuală constă în contact/e sexual/e nedorit/e de către partener sau cu privire
la care partenerul nu își exprimă consimţământul.
4. Violenţa economică constă în diminuarea resurselor victimei, respectiv scăderea
autonomiei victimei printr-un control exagerat asupra resurselor financiare şi a accesului
acesteia la bani, hrana, telefon, precum și orice alte surse de îngrijire de care ar putea
beneficia victima.
5. Violenţa socială este o formă a violenței psihologice pasive, care se manifestă prin
controlul victimei, supravegherea activităților victimei, izolarea acesteia de familie și de
prieteni, având drept rezultat întreruperea relaţiilor sociale şi restrângerea accesului la
informaţie sau asistenţă.

Capitolul 3. CONSECINŢE ŞI EFECTE ALE VIOLENŢEI

Violenţa în familie are nenumărate efecte grave atât pe termen scurt, cât și pe termen lung
asupra victimei și asupra tuturor membrilor familie. Referitor la starea de sănătate a victimei,
aceasta poate suferi vătămări corporale ce pot necesita îngrijiri medicale, în funcție de
gravitatea lor. Efectele acestor acte de violență pot avea urmări grave și foarte grave, pe
termen lung, ajungându-se până la pierderea parțială sau totală a capacității de muncă,
infirmități sau chiar decesul victimei.
Cu privire la sănătatea mintală a victimei, aceasta poate suferi tulburări în sfera
emoțională, depresie, fobie, anxietate, atac de panică, stări de insomnie, etc.
În funcţie natura și durata abuzului, pot apărea tulburări de comportament și tulburări de
personalitate, scăderea poftei de mâncare, tentative sinucidere; totodată victima poate adopta

6
anumite comportamente de dependenţă (victima consumă alcool sau alte substanţe
tranchilizante).
Viaţa economică și profesională a victimei va fi afectată de pierderea locului de muncă
sau lipsa unui loc de muncă, în urma interdicției partenerului de a se încadra în câmpul
muncii sau a geloziei partenerului, etc. Absența veniturilor sau veniturile nesatisfăcătoare ale
victimei pot crea o stare de dependenţă financiară faţă de agresor, mai ales atunci când
victima nu are alte resurselor alternative.
Referitor la viața socială a victimei, aceasta se izolează treptat sau total de familie,
prieteni, colegi, etc.
Consecinţe fizice:
- Traumatisme toracice și abdominale
- Traumatisme la nivelul cutiei craniei
- Vânătăi, fracturi, dizabilități.
Consecinţe psihologice şi comportamentale:
- Abuz de alcool şi droguri
- Afectarea funcției cognitive
- Comportamente violente
- Anxietate și depresie
- Întârzieri în dezvoltare și performanţe scăzute la școală
- Tulburări alimentare şi tulburări de somn
- Sentimente de vinovăţie
- Stări de hiperactivitate
- Stimă de sine scăzută
- Tulburare de stres post-traumatic
- Tulburări psihosomatice
- Tentative de sinucidere.
Alte consecinţe asupra sănătăţi pe termen lung:
- Fibromialgie
- Sindromul colonului iritabil
- Boli cardiovasculare
- Boli ale ficatului
- Cancer
- Boli la nivelul plămânilor.

7
Concluzii
Violenţa în familie reprezintă o problemă socială foarte gravă a societăților
contemporane, inclusiv a României. Violența în cadrul familiei constituie nu doar o problemă
socială și de sănătate publică, dar totodată ea reprezintă și o problemă a nerespectării și a
încălcării drepturilor omului, amploarea fenomenului solicitând atât protejarea integrităţii
personale a victimei, cât şi protejarea intereselor sale sociale, inclusiv libertatea, democraţia.
Violența în familie reprezintă cauza numeroaselor probleme de sănătate fizică și
psihică, a numeroaselor consultații, controale medicale, a spitalizărilor și a incapacității
temporare sau totale de muncă, precum și a unui ridicat consum de medicamente în vederea
vindecării traumatismelor provocate de actele de violență săvârșite de agresor.
Violenţa în familie și în general aduce o gravă atingere a democraţiei, plecând de la
ideea că femeile afectate de acte de violență sunt o categorie ale cărei posibilități de
participare la viaţa socială şi la viața profesională sunt reduse în mod semnificativ. Din
păcate, familia reprezintă locul unde legea poate interveni mai puțin și în care se poate
observa o frecvență crescută a actelor de violență îndreptate împotriva perssoanelor
vulnerabile.

Bibliografie electronică
Legea nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicată*) pentru prevenirea și combaterea
violenței domestice

8
emisă de Parlamentul României, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 948 din 15
octombrie 2020, consultat la data de 28.12.2020, disponibil pe internet la adresa:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/191896
https://dgaspctr.ro/violenta-si-abuzul-in-familie-si-societatea
Turliuc Maria Nicoleta, Adina Karner Huţuleac, Oana Dănilă, „Violența în familie.
Teorii, particularități și intervenții specifice”, consultat la data de 28.12.2020, (citat la
28.12.2020), disponibil pe internet la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/273454357_Violenta_in_familie_Teorii_particularit
ati_si_interventii_specifice