UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

1
 SPECIALIZAREA DREPT

DISCIPLINA: SOCIOLOGIE JURIDICĂ

Tema: CALITATEA VIEȚII – o abordare din prisma pandemiei de
Coronavirus

Suceava 2020

CUPRINS

Introducere
1. Definirea conceptului de calitate a vieții
2. Impactul pandemiei de Coronavirus asupra calității vieții
Concluzii
Bibliografie

2
Rezumat
Astăzi trăim într-o societate caracterizată și marcată de o stare de instabilitate și
incertitudine, de neînțelegeri și nesiguranță, mai ales în contextul actual al pandemiei de
Covid‐19, stare care inevitabil a afectat și afectează în continuare calitatea vieții în rândul
tuturor păturile sociale ale lumii.
Asistăm în aceste condiții la o multitudine de schimbări în ceea ce privește relațiilor
dintre oameni, modul de viață, implicit calitatea vieții umane, astfel rezultând o societate mai
polarizată și mai săracă, ce se remarcă printr-o vizibilă creștere a conștiinței naționale de sine.
Prezentul proiect se axează pe impact social al actualei crize mondiale de Coronavirus
asupra calității vieții oamenilor și asupra modului de viață al acestora.

3
Cuvinte cheie: calitatea vieţii, mod de viață, pandemie,

Introducere

În anul 2019 omenirea părea a fi angajată într–un lent și linistit proces de

supraviețuire, guvernat desigur de normalitatea și problemele specifice unei societăți
moderne. Nimeni nu prevedea evenimente care aveau să schimbe atât de mult cursul
normalității vieții cu care eram obișnuiți.
Criza sanitară Covid-19 a trezit omenirea la „o realitate” total neobișnuită și atipică,
schimbând în mod semnificativ calitatea vieții pentru întreaga civilizație.
Cu siguranță ne întrebăm cu toții cum va arăta lumea după terminarea crizei de
Covid-19, cum va arăta viața noastră, cum va fi afectat stilul nostru de viață și calitatea vieții
noastre, cum vor arăta relațiile noastre cu ceilalți, ce semnificație va capăta fericirea sau
bunăstarea fiecăruia dintre noi. Toate aceste întrebări enumerate reprezintă pentru fiecare
dintre noi o nouă provocarea vieții.
Impactul pandemie de Covid-19 asupra societății române și asupra economiei sale
este unul uriaș întrucât a generat o criză socială și economică cu efecte majore, precum
paralizarea economiei, explozia șomajului, pierderea locurilor de muncă în multe ramuri ale
industriei, diminuarea veniturilor, etc. Astfel, începem să resimțim și efectele sociale ale
acestei crize în sfera relațiilor dintre oameni, a traiului de zi cu zi și al calității vieții, fiecare
om fiind marcat de efectele generate de acest virus atât la nivel fizic, cât și la nivel psihic.

Capitolul 1. Definirea conceptului de calitatea vieții

În literatura de specialitate, întâlnim mai multe variante de definiții a conceptului de

calitate a vieții, pornind de la o definiție mai generală până la o definiție care prezintă
termenul cu ajutorul componentelor sale și al sferelor de aplicabilitate.
Conform Oxford Dictionary of Sociology, termenul de calitatea vieții este definit și
privit asemenea unui concept care își are originea în sociologie, dar care a depășit granițele

4
acesteia, prin numărul crescut al indicatorilor economici care sunt utilizați pentru a măsura
acest concept.1
Potrivit lui Ioan Mărginean, „calitatea vieții este definită ca fiind ansamblul
elementelor care se referă la condiţiile fizice, starea economică socială, culturală, politică, de
sănătate etc. în care trăiesc oamenii, conţinutul şi natura activităţilor pe care aceştia le
desfăşoară, caracteristicile relaţiilor şi procesele sociale la care participă, bunurile şi serviciile
la care au acces, modelele de consum adoptate, stilurile de viaţă, evaluarea împrejurărilor şi
rezultatele activităţilor desfăşurate, stările subiective de satisfacţie/ insatisfacţie, fericire,
frustrare etc.”2
Conform definiţiei date de M. Băcescu şi A. Băcescu Cărbunaru, „calitatea vieţii
exprimă conţinutul acesteia prin totalitatea condiţiilor vieţii umane, care asigură integritatea
vieţii biologice, satisfacerea cerinţelor de ordin economico-social, de nivel de trai material şi
cultural, de viaţă spirituală care să permită echilibrul continuu al omului şi desăvârşirea
personalităţii sale umane”.3
În societatea informaţională şi a cunoaşterii, calitatea vieţii include şi calitatea
mediului înconjurător, starea demografică, calitatea condiţiilor de locuit, starea de sănătate,
instruirea şi nivelul de educaţie, cultura, nivelul şi structura venitului, nivelul şi structura
consumului etc.4
În România, în perioada ce a urmat după revoluţia din 1989, fenomenul de calitatea
vieţii a căpătăt o mai mare importanţă în contextul aşteptărilor populaţiei cu privire la
îmbunătăţirea nivelului de trai, perioada ce a reprezentat o oportunitate de cunoștere și
dezvoltare de noi concepte și directive, de cercetare a calității vieții luând în considerare
programele de îmbunătățire a calității vieții oamenilor, inclusiv cele referitoare la sănătate,
educație, servicii publice, bunăstare, mediu înconjurător, stil de viață, etc.

Capitolul 2. Impactul pandemiei de Coronavirus asupra calității vieții

1
Farquhar, M. (1995), Definitions of Quality of Life: a Taxonomy, în „Journal of Advanced
Nursing”, Vol. 22, No. 3, publicat online 28 iun 2008, p 502-509
2
Mărginean, I. (2004), Modelul social românesc din perspectiva calităţii vieţii populaţiei, în Revista
Calitatea Vieţii, XV, nr. 3–4, p. 216, (accesat la data de 04.01.2021), disponibil online la adresa:
http://revistacalitateavietii.ro/2004/CV-3-4-04/1.pdf
3
Băcescu M., Băcescu-Cărbunaru A., Macroeconomie şi politici macroeconomice. Bucureşti, 1998
4
Hămuraru M., Țurcanu O., Abordări conceptuale ale calității vieții în contextul societății
postindustriale, (Revistă științifică a Universității de Stat din Moldova) 2009, nr. 2 (22), (accesat la
data de 04.01.2021), disponibil la adresa: http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/8.-p.50-541.pdf

5
 Calitatea vieţii reprezintă un concept complex, multi-nivelar: ştiinţific, academic,
fabricat în mediul ştiinţific și public întrucât reflectă oglindirea comunităţii asupra calităţii
vieţii sale.
În mediul academic termenul de calitatea vieţii reprezintă o teorie. Astfel, tot în acest
mediu, se conturează o imagine asupra stării calităţii vieţii, edificată pe date empirice
obținute de sociologi sau instituţiile publice și care fac referire la venituri, modalitate de
consum, sărăcie, indicatori privind gradul de satisfacţie cu viaţa sau insatisfacție, etc.),
precum şi de estimări și ipoteze realizate de către specialişti.
În contextul actual este vital să luăm în calcul și impactul crizei de Covid-19 asupra
semnificației colective a termenului de calitatea vieţii întrucât această criză afectează și
modifică în mod semnificativ paradigma calității vieții ca orientare, accente, priorități și
structură.
Astfel, putem remarca o creștere semnificativă a interesului oamenilor pentru un stil
de viață în condiții cât mai limitate, accentuate de o izolare forțată. Faptul că au fost
introduse restricții severe privind circulația în afara locuinței a generat un impact rapid și
imediat asupra modului de viață al tuturor oamenilor. Schimbările petrecute în anul 2020 au
condus la diminuarea oportunităților ocupaționale care au avut ca si efect imediat
creșterea substanțială a timpului petrecut în gospodărie.
De asemenea, „munca de acasă” face astfel ca familia să fie pentru mulți dintre noi,
un spațiu al vieții de zi cu zi, crescând în acest mod importanța familiei în modul de viață
al individului, în special în cazul familiei restrânse. În rândul atenției publice remarcăm că se
conturează o mare preocupare pentru cunoașterea și explorarea unor schimbări și modificări
mai durabile și mai profunde în ceea ce privește modul de viață generat de această criză de
Covid-19.
Putem asista la o scădere a orientării consumeriste din cauza limitării în primul
rând a resurselor financiare, dar și a scăderii consumului în spații publice având în vedere
diminuarea oportunităților de a petrece timpul liber în afara locuinței, teatre, excursii,
concedii, restaurante, etc.
De altfel, se constată faptul că a crescut interesul oamenilor pentru implementarea și
dezoltarea culturii unui timp de calitate de acasă, aceștia, pe lângă obligațiile aferente
jobului, au descoperit o diversitate de activități de întreprins în timpul liber acasă alături de
ceilalți membri ai familiei. Limitarea circulației în afara locuinței, respectiv închiderea în

6
locuință a deschis în mod special interesul oamenilor pentru a dezvolta o cultură a timpului
liber.
Situația actuală cu care ne confruntăm a generat un interes crescut asupra calității
vieții individului în contrast cu calitatea vieții colective și a societății în general, calitate a
vieții ce a fost profund afectată de factorii medicali și economici - elemente esențiale ale
bunăstării omului.
Pandemia de Coronavirus ne-a schimbat inclusiv viziunea asupra lumii şi asupra
modului în care aceasta ar trebui să fie gândită. În ultimii ani, observăm că a predominat
ideologia unui globalismului binevoitor și a mondialismului. Ne-am hrănit cu niște ideologii
liniștitoare și seducătoare că, datorită globalizării, omenirea funcționează de la sine spre un
mai bine colectiv şi împreună cu ea totul va fi bine direcționat și îndrumat. România părea să
devină tot mai puţin importantă întrucât preocupările pentru problemele sociale majore ale
românilor au pierdut teren în fața altor „domenii de interes” pentru națiune.
Am trăit cu iluzia că bunăstarea individuală nu depinde de bunăstarea colectivităţii în
care viețuim. În mod obsesiv ne-au fost repetate idei precum faptul că acum am trăim într-o
epocă fără restricții și fără granite, omul fiind o ființă social liberă. Am plecat de la premisa
că, și noi, românii suntem cetăţeni europeni, cu drepturi depline, iar Europa este responsabilă
și va avea grijă de cetăţenii ei și că starea noastră a românilor va aliniată în mod automat la
standardele europene. Însă, actualmente, în uriașul efort de a gestiona eficient situația
pandemiei, Uniunea Europeană pare că aproape a dispărut. Responsabilitatea soluționării
crizei de Coronavirus a revenit în mod exclusiv fiecărui stat, fiecare țară concentrându-se
asupra propriilor interesele. În acest mod, probabil ne vom trezi dintr-o iluzie, iar interesul
pentru națiune, pentru bunăstarea ei și pentru calitatea vieții omului va redevini o prioritate
primordială pentru fiecare dintre noi. O Românie omogenă constituie un obiect de realizat de
noi toți împreună, printr-un efort comun, atât individual, cât și colectiv. De fiecare dintre noi
depinde calitatea vieții noastre întrucât suntem responsabili de ceea ce se întâmplă în
interiorul ei, dar și în exteriorul ei.

Concluzii

În concortanță cu scopul urmărit în cuprinsul acestui studiu, prezenta lucrare s-a

concentrat asupra analizei calității vieții din prisma condițiilor actuale de trai, specifice
pandemiei de Coronavirus. Această analiză dovedește faptul că situația pandemică a

7
influențat în mod direct stilul de viață al oamenilor, implicit calitatea vieții acestora, oamenii
fiind obligați sau nevoiți să se adapteze unei noi realități și să facă față provocărilor generate
de virusul Covid-19. Astfel, se remarcă schimbări majore în sfera relațiilor sociale ale
indivizilor, a modului de petrecere a timpului liber, a stilului de viață, a utilizării tehnologiei
în scopuri diverse (educație, muncă, socializare), o diminuare a consumului de produse, etc.

Bibliografie
- Băcescu M., Băcescu-Cărbunaru A., Macroeconomie şi politici macroeconomice -
Bucureşti, 1998

8
- Farquhar, M. (1995), Definitions of Quality of Life: a Taxonomy, în „Journal of
Advanced Nursing”, Vol. 22, Nr. 3, publicat online 28 iunie 2008,

Bibliografie electronică
- Hămuraru M., Țurcanu O., Abordări conceptuale ale calității vieții în contextul societății
postindustriale, (Revistă științifică a Universității de Stat din Moldova), 2009, nr. 2 (22),
disponibil online la adresa: http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/8.-p.50-541.pdf
- Mărginean, I. (2004), Modelul social românesc din perspectiva calităţii vieţii populaţiei, în
Revista Calitatea Vieţii”, XV, nr. 3–4, disponibil online la adresa:
http://revistacalitateavietii.ro/2004/CV-3-4-04/1.pdf