PROIECT

CALITATEA VIEII IN MUNICIPIUL ORADEA

1.1. Calitatea vietii concepte si abordari teoretice
Conceptul calitatea vietii, reprezinta o etapa calitativ noua in evolutia conceptiilor sociologice si economice a reprezentarilor despre bunastare.Ideea de bunastare intr-o economie de piata, de fapt, isi are originea in lucrarile lui Adam Smith,care cu doua secole in urma afirma ca in virtutea principiului mainii invizibile a economiei de piata, cei ce isi urmaresc propriul interes intr-o economie competitiva promoveaza, de fapt,bunastarea populatiei. Datorita interventiei mainii invizibile, dificultatile si dezordinea dintr-o economie competitiva devin o forta potentiala pentru cresterea venitului si standardului de viata. Geneza conceptului calitatea vietii a pornit de la constatarea faptului ca abundenta materiala, a resurselor, nu reprezinta o conditie singulara pentru ca oamenii sa fie multumiti de viata lor si ca dezvoltarea de tip industrial are si consecinte negative. La baza preocuparii a stat insa si constituirea premiselor unei evaluari globale a problemelor de viata ale oamenilor. Desi un concept nou, calitatea vietii a aparut de la inceput destul de clar in mintea oamenilor, intrucat relua o idee veche si extrem de populara, aceea a fericirii. Paradigma calitatii vietii nu a fost si nu este una limitat sociologica, ea fiind mai curand una interdisciplinara. Desi sociologii au avut contributii importante in realizarea studiilor de calitatea vietii, prin definirea conceptului si a paradigmei de abordare, precum si prin realizarea de cercetari empirice in domeniu, ei nu au fost singurii. Pe langa sociologi, sunt interesati de cercetarea calitatii vietii psihologii, economistii, ecologii, medicii, demografii, antropologii, precum si specialisti in domeniul tehnicii si al stiintelor umane. Conceptul calitatii vietii reprezinta suportul de baza al reprezentarilor contemporane despre dezvoltarea socio-economica, devenind o etapa reala in dezvoltarea teoriei bunastarii. In

societatea contemporana calitatea vietii este una din functiile orientative ale economiei si politicii sociale, care determina directionarea acesteia pentru binele omului si a societatii. Calitatea vietii semnifica nivelul de satisfactie a nevoilor umane in procesul de restructurarea economiei si liberalizarii relatiilor sociale. Studiile de cercetare a calitatii vietii apar relativ tarziu in istoria cercetarilor sociale, plasandu-se temporal in prima jumatate a deceniului al saptelea al secolului trecut. Desi C. Mills propusese calitatea vietii ca obiectiv general al cercetarii sociologice inca de la sfarsitul anilor 50, termenul ca atare a fost utilizat anterior perioadei mentionate, el fiind mai curand un concept umbra in sociologie . Conceptul de calitate a vietii a fost lansat mai intai in SUA si preluat cu rapiditate de catre europeni, devenind astazi un instrument eficient cu valoare evaluativa asupra vietii umane, la nivel individual, comunitar, de grup, societal si planetar. In stiinta economica si sociologica conceptul de calitate a vietii are un rol important, dezvaluind o noua ipostaza a elementului uman in contextul schimbarilor economice si sociale. In acest sens se distinge atat necesitatea perfectionarii conditiilor obiective de viata in perspectiva necesitatilor umane, cat si perfectionarea stilurilor si modurilor de viata, care urmeaza sa conduca spre maximizarea calitatii vietii in conditiile existente la o anumita etapa a evolutiei societatii umane. Calitatea vietii, inglobeaza caracteristicile nivelului de trai, starii de spirit, stilului de viata, orientarile valorice, modului de viata, conditiile de trai, starea de sanatate, evolutiile demografice, nivelul de instruire si alte criterii ale vitalitatii populatiei investigate. In lumea moderna atat stiinta teoretica, cat si aplicativa opereaza cu indicatorii nivelului de trai si a calitatii vietii, acestia ingloband aspecte si mai largi precum conditiile de viata, de munca, gradul de ocupatie, odihna, timpul liber, instruirea, mediul de trai etc. Calitatea vietii reprezinta conditiile de viata si activitatea vitala a populatiei, posibilitatile de satisfacere a necesitatilor si intereselor formate in rezultatul dezvoltarii socioeconomice si socio-culturale a societatii si care caracterizeaza nivelul de asigurare materiala a populatiei, gradul de ocupatie, conditiile de munca si de trai, starea sanatatii si ocrotirea acesteia, nivelul de instruire, dotarea locuintei cu cele necesare pentru un trai decent, starea infrastructurii sociale etc. factori care caracterizeaza evolutia si dinamica schimbarilor in societate.

Conceptul de calitatea vietii poate fi definit intr-un mod mai analitic prin urmatoarea definitie: Calitatea vietii cuprinde ansamblul conditiilor fizice, economice, sociale, culturale, politice: de sanatate etc., in care oamenii traiesc, continutul si natura activitatilor pe care le desfasoara, caracteristicile relatiilor si proceselor sociale la care participa, bunurile si serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul si stilul de viata, evaluarea gradului in care imprejurarile si rezultatele corespund asteptarilor populatiei, starile subiective de satisfactie sau insatisfactie, fericire, frustrare etc. Calitatea vietii depinde de satisfacerea armonioasa necesara si simultana, nu pe rand a tuturor nevoilor umane: conditii de viata, securitatea economica si sociala, sanatate, timp liber, cultura, educatie, o societate national organizata etc. O societate care este centrata pe calitatea vietii va fi o societate centrata pe individ, pe nevoile si aspiratiile sale. Ea trebuie sa-i ofere individului alternative si variante si nu sa-i impuna modele.

1.2 Indicatorii de masurare si evaluare a calitii vieii

Pe masura evolutiei conceptelor antropocentrice economice si sociale, comunitatea internationala a fost nevoita sa recunoasca ca progresul social nu poate fi redus doar la indicatorii masurarii veniturilor banesti sau a acumularilor materiale. Iata de ce asemenea indicatori macroeconomici cum ar fi PIB, bogatia nationala acumulata, veniturile pe cap de locuitor nu reflecta intrutotul tendinta si calitatea cresterii economice si dezvoltarii societatii. Devenea tot mai evident faptul ca acestia nu pot raspunde necesitatii despre importanta diferitor aspecte ale bunastarii (instruire, sanatate, bunastare sociala) in calitate de factori ai cresterii economice, desi rolul lor deseori avea o pondere mai mare decat evolutiile tehnologice sau legislative.

Astfel sunt deosebite trei niveluri ale indicatorilor: - indicatorii economici care cuantifica conditiile economice ale bunastarii; - indicatorii sociali care cuantifica conditiile sociale ale bunastarii; - indicatorii calitatii vietii care se ocupa de reactiile subiective ale oamenilor la procesele si fenomenele economice si sociale.

LISTA DE INDICATORI AI CALITATII VIETII Specificatia

Populatia 1. Populatia totala 2. Rata anuala de crestere a numarului populatiei 3. Durata medie a vietii 4. Mortalitatea infantila 5. Gradul de imbatranire

II.

Mediul natural 6. Proportia din populatia tarii ce locuieste in zone puternic poluate 7. Calitatea conditiilor naturale de viata

III.

Asezarile umane 8. Proportia populatiei urbane 9. Proportia localitatilor electrificate 10. Proportia km. strazi asfaltate in lungime totala a strazilor 11. Dotarile si echipamentul edilitar 12. Suprafata spatiilor verzi la 1000 locuitori (mp) 13. Calitatea transportului de calatori

IV

Locuinta 14. Suprafata locuibila pe locuitor (mp) 15. Numar de persoane ce revin in medie pe o camera de locuit 16. Consum de energie electrica in sectorul casnic 17. Proportia locuintelor care dispun de instalatie de apa potabila 18. Confortul locuintei (evaluare)

Mediul social 19. Calitatea relatiilor sociale (evaluare) 20. Increderea in semeni (evaluare) 21. Numarul omuciderilor la 100000 locuitori 22. Numarul condamnatilor prin privare de libertate la 100000 locuitori

23. Proportia minorilor delicventi in grupele de varsta respective

VI

Familia 24. Starea de sanatate a membrilor (evaluare) 25. Starea de multumire fata de situatia familiei 26 Numar divorturi la 1000 de casatorii 27. Numarul copiilor abandonati la 1000 copii sub varsta de 16 ani 28. Proportia familiilor monoparentale

VII

Persoana 29. Starea de sanatate 30. Rata deceselor prin cauze externe (accidente,violenta) 31. Numar sinucideri la 100000 locuitori 32. Starea de multumire fata de viata de zi cu zi 33. Securitatea persoanei (evaluare)

VIII

Ocuparea 34. Proportia populatiei ocupate in total populatie 35. Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate 36. Proportia somajului in totalul fortei de munca 37. Securitatea locului de munca (evaluare)

IX

Calitatea vietii de munca 38. Numarul mediu al orelor de lucru pe saptamana 39. Proportia celor care lucreaza in schimbul de noapte 40. Distributia salariilor pentru timpul normal de lucru 41. Proportia populatiei ocupate care lucreaza in conditii vatamatoare 42. Numar zile de greva la 1000 salariati 43. Numar zile concediu si nelucratoare pe an 44. Calitatea conditiilor de munca (evaluare) 45. Satisfactie fata de munca

Resurse macroeconomice pentru nivelul de trai 46. Valoarea PIB pe locuitor (lei,$) 47. Valoarea fondului de consum pe locuitor (lei) 48. Ponderea in PIB a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru domeniile social si culturale

XI

Veniturile 49. Distributia veniturilor nete lunare pe o persoana din gospodarie; 50. Veniturile reale pe o persoana (lei) 51. Nivelul veniturilor raportat la necesitatile gospodariei (evaluare)

XII

Consumul 52. Consumul total pe locuitor (lei) 53. Structura consumului populatiei (lei) 54. Consumul principalelor produse alimentare pe locuitor (kg) carne (si produse din carne), lapte (si produse din lapte), legume, fructe, cereale, cartofi 55. Consumul de calorii pe locuitor 56. Oferta de produse alimentare (evaluare) 57. Oferta de produse nealimentare (evaluare)

XIII

Serviciile pentru populatie 58. Structura pe categorii a serviciilor 59. Calitatea serviciilor pentru populatia

XIV

Inzestrarea gospodariei 60. Aparate de radio la 1000 de locuitori 61. Televizoare la 1000 locuitori 62. Frigidere la 1000 locuitori 63. Masini de spalat rufe la 1000 locuitori

64. Autoturisme la 1000 locuitori 65. Proportia locuintelor cu telefon 66. Confortul din gospodarie (evaluare)

XIV

Inzestrarea gospodariei 60. Aparate de radio la 1000 de locuitori 61. Televizoare la 1000 locuitori 62. Frigidere la 1000 locuitori 63. Masini de spalat rufe la 1000 locuitori 64. Autoturisme la 1000 locuitori 65. Proportia locuintelor cu telefon 66. Confortul din gospodarie (evaluare)

XVI

Asistenta sanitara 72. Numar locuitori la un medic 73. Paturi de asistenta medicala la 1000 locuitori 74. Morbiditatea (numar imbolnaviri la 1000 persoane) 75. Ponderea cheltuielilor cu sanatatea in PIB 76. Calitatea asistentei sanitare (evaluari)

XVII Cultura 77. Numar ore de emisie TV pe saptamana 78. Gradul de acoperire a teritoriului cu transmisie radio 79. Numar exemplare carti editate anual ce revin pe un locuitor 80. Numar exemplare ziare si reviste ce revin la un locuitor 81. Ponderea cheltuielilor pentru cultura in PIB 82. Facilitati de ordin cultural (evaluare)

XVII Asigurari si asistenta sociala 83. Proportia populatiei ocupata cuprinsa in sisteme de asigurari sociale 84. Proportia populatiei varstnice beneficiari de pensie 85. Proportia populatiei beneficiari de ajutor social

86. Proportia studentilor care beneficiaza de burse de stat 87. Proportia copiilor sub 16 ani cuprinsi in sistemul alocatiei de stat 88. Ponderea cheltuielilor de asistenta sociala si Global familiala in PIB 89. Calitatea serviciilor de asistenta sociala

XIX

Timpul liber 90. Numarul locurilor de cazare turistica la 100000 locuitori 91. Numarul orelor de timp liber pe saptamana Cupluri Populatie 92. Cheltuieli de la bugetul de stat pentru odihna, tratament, educatia fizica, sport, pe locuitor 93. Facilitati pentru petrecerea timpului liber

XX

Mediul politic 94. Procentul participarii la vot 95. Proportia populatiei adulte incadrata in partide politice 96. Calitatea conducerii societatii (evaluare) 97. Participare la luare deciziilor (evaluare)

XXI

Institutiile de stat si ordinea publica 98. Proportia infractiunilor cu autori cunoscuti 99. Activitatea institutiilor administratiei de stat 100. Rezolvarea problemelor populatiei

Populaia Populatia constituie subiectul oricarei analize sau cercetari sociale, fie ca interesul se indreapta spre cunoasterea modului in care traieste aceasta, fie ca nu au in vedere structurile sale, activitatile desfasurate, apartenenta la diverse grupuri, opiniile si starile de spirit, credintele, nevoile, trebuintele, dorintele, aspiratiile, optiunile sau alte aspecte ce o pot caracteriza si prin urmare devin un scop pentru cercetator. Mediul natural

Impactul negativ al dezvoltarii asupra mediului natural a constituit, la inceputul anilor '70, un impuls de prima marime pentru adoptarea si apoi larga acceptare publica a preocuparilor pentru imbunatatirea calitatii vietii prin masuri de protectie ecologica. De regula, sunt evidentiati indicatori care exprima diversi factori agresivi (zgomot, radiatii, substante nocive in aer, sol, apa, alimente) si efectele lor asupra organismului uman, proportia populatiei afectata si perceptia conditiilor naturale de viata. Asezarile umane Calitatea mediului construit, asigurarea unor conditii optime de viata, echiparea cu mijloace tehnice, inclusiv pentru deplasarea de la o localitatea la alta reprezinta alte elemente de luat in considerare in analiza modului cum traiesc oamenii, de ce facilitati dispun.

Locuinta In practica sociala s-au impus deja o serie de indicatori prin care se exprima calitatea si confortul locuintei, gradul sau de echipare cu mijloace tehnice. Incepand cu materialele de constructie utilizate, izolarea fonica si termica, protectia fata de infiltratiile de apa, dispunerea pe verticala, suprafata construita si cea utila, inregistrarea cu surse de energie, instalatii sanitare si terminand cu situarea ei in cadrul localitatii. si de aceasta data apare nevoia unei selectii foarte severe a indicatorilor luand in considerare in primul rand pe aceia cu o relevanta deosebita pentru calitatea vietii, cum ar fi suprafata locuibila pe o persoana. Mediul social Calitatea relatiilor sociale, masurata prin indicatori de coeziune, valori general-umane, intrajutorare, solidaritate, moralitate, responsabilitate, toleranta, dar si prin lipsa unor factori de patologie sociala sau un nivel cat mai redus al acestora - delincventa, alcoolism, prostitutie, perversiune sexuala prezinta o mare importanta pentru viata umana fie ca este vorba de indivizi, fie ca se au in vedere grupuri si colectivitati de diferite marimi, inclusiv societatea in intregul sau. Familia Pentru orice persoana familia se constituie intr-un punct central de referinta, adesea singurul suport pentru individ. Situatia familiei, solidaritatea si coeziunea acesteia, succesul sau insuccesul in viata al membrilor sai, starea lor de sanatate sunt tot atatea elemente relevante pentru calitatea vietii populatiei. Persoana Societatea moderna a adus in prim plan omul, nu omul in general, si fiecare individ in parte, cu propria lui personalitate, cu nevoile, dorintele, aspiratiile, gandurile si activitatile lui, care trebuie sa

se bucure de libertate, de sanse reale de realizare in domeniul educational, profesional, cultural, politic etc., recunoscandu-se dependenta rezultatelor de capacitate si preocupare dar si de imprejurari. Ocuparea Munca este aceea care determina volumul, structura si calitatea bunurilor materiale si spirituale, a serviciilor de care se dispune in societate. Pentru o anumita perioada a vietii (varsta activa) munca este un mijloc de asigurare a existentei (desi unele persoane sunt nevoite sa-si castige existenta si in afara varstei active, dupa cum altele s-ar putea sa nu munceasca in tot cursul vietii lor).

Calitatea vietii de munca Studiile asupra calitatii vietii de munca iau in considerare zeci de indicatori referitori la conditiile, natura si continutul muncii, timpul de lucru, relatiile de munca, organizarea, conducerea, recompensele materiale si alte beneficii, rezultatele muncii si satisfactia. Resurse macroeconomice pentru nivelul de trai Reflectand nivelul de dezvoltare atins de societate, indicatorii economici de exemplu produsul intern brut permit exprimari sintetice ale nivelului de trai si trebuie completati cu statistici referitoare la gospodarii si indivizi. Veniturile Evidentierea veniturilor populatiei priveste sursele acestora (munca, proprietatea, asigurarile, alocatiile bugetare, donatiile) si distributia lor. O atentie speciala se acorda determinarii venitului necesar pentru o viata normala (a minimului social), sub pragul caruia se identifica saracia. De aici necesitatea de a raporta veniturile la gospodarie si in cadrul acesteia la persoana, luandu-se in considerare particularitatile pentru fixarea nivelului venitului minim. Consumul Consumul reprezinta una din componentele finale ale nivelului de trai si calitatii vietii. Dincolo de particularitatile care tin de resursele disponibile in zona, de obiceiurile constituite in timp, de normele culturale si religioase, se pot identifica indicatorii cu valoare comparativa in acest domeniu. Ei exprima in unitati fizice, valoric sau procentual, consumul de produse si servicii ale populatiei. O atentie aparte se acorda realizarii unei nutritii echilibrate cu evitarea produselor daunatoare, in special abuzul de alcool si tutun.

Serviciile pentru populatie Dezvoltarea sectorului tertiar reprezinta un criteriu de apreciere a modernizarii economiei si totodata o sursa de imbunatatire a nivelului calitatii vietii. Pentru populatie prezinta importanta diversificarea si calitatean serviciilor disponibile, accesibilitatea din punct de vedere material, apropierea spatiala. timpul de asteptare. Gospodaria Daca familia reprezinta un tip de comunitate umana, aducand in prim plan relatiile sociale dintre membrii acesteia, gospodaria priveste aspectele economice, fiind definita prin grupul de persoane care convietuiesc impreuna pe baza unui buget comun. Conditiile materiale ale unei gospodarii se exprima prin veniturile curente, economiile realizate, averea de care dispune, inclusiv bunurile de folosinta indelungata.

Invatamantul Este recunoscut faptul ca invatamantul si-a multiplicat atributiile: functia generala de socializareeducare-integrare sociala este completata cu una de pregatire profesionala. Locul invatamantului in cadrul studiilor de calitate a vietii priveste atat determinarea sanselor de acces la diferite niveluri ale acestuia, gradul de cuprindere si promovabilitate (abandon) cat si al nivelului general de educatie a populatiei (stocul de invatamant). Asistenta sanitara Serviciile de sanatate oferite populatiei, accesul la ingrijirea sanatatii si costul acesteia pe de o parte, mortalitatea pe cauze, bolile de care sufera populatia, pe de alta parte, se constituie in indicatori relevanti ai calitatii vietii. Cultura Din perspectiva calitatii vietii intereseaza accesul populatiei la cultura, serviciile de raspandire a culturii si prestatiile de ordin cultural oferite de catre acestea. Asigurarile si asistenta sociala La acest capitol reunim problematica asigurarilor si asistentei sociale avand in vedere rolul lor in realizarea unei protectii sociale pentru toate categoriile de populatie, atat pentru populatia activa cat si pentru grupurile cele mai defavorizate: copii orfani si abandonatii, handicapatii, persoanele varstnice. Timpul liber Evaluarea globala a calitatii vietii populatiei nu se poate dispensa de luarea in considerare a facilitatilor existente pentru petrecerea timpului liber, pentru odihna si recreere.

Calitatea mediului politic Virtutile participative ale mediului politic, de implicare a cetateanului in actul conducerii, respectarea regulilor democratice ale jocului politic intregesc setul indicatorilor prin care determinam calitatea vietii populatiei. Institutiile de stat si ordinea publica Intre domeniile de operationalizare a calitatii vietii mentionam si caracteristicile cadrului legal, respectarea drepturilor si libertatilor umane, protectia cetatenilor fata de eventualele abuzuri ale functionarilor publici, combaterea manifestarilor de patologie sociala.

2.Analiza Calitii Vieii n Municipiul Oradea

2.1. Scurta Prezentarea a Municipiului Oradea
Oradea este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Bihor, situat n vestul Romniei, pe rul Crisul Repede, n imediata apropiere a granitei cu Ungaria. Totodata este si cel mai important oras din regiunea istorica Crisana.

Oradea este mentionata pentru prima data la 1113, ntr-o diploma a abatiei benedictine din Zobor, n care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis si al comitelui Saul de Bychar, nsa radacinile sale sunt de origine romano-dacica, descoperirile arheologice atestnd ca n zona Salca din oras si zona Bailor Felix erau stabiliti romani si daci. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de convietuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componentei etnice de astazi al Oradiei: romni, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ucrainieni si turci.

Cetatea Oradiei, ale carei vestigii se pot vedea si astazi, este mentionata ntia oara n 1241, cu ocazia efectuarii unor reparatii grabnice pentru a face fata unui iminent atac tataro-mongol. Construirea cetatii este atribuita regelui Ladislau I (1077-1095), n onoarea caruia la 27 iunie

1191, Papa Celestinus al III-lea emite un act prin care are loc sanctificare regelui. Conform Cronicii Pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotart sa ridice "n locul numit Vrad", adica la Oradea, o manastire n cinstea Fecioarei Maria. Aceasta manastire a constituit leaganul episcopiei romano-catolice de Oradea, al carei ntemeietor si patron spiritual a fost regele Ladislau I. Localizare Crisul Repede n Oradea situat la numai 13 km de granita de vest a Romniei, municipiul Oradea, resedinta administrativa a judetului Bihor, ocupa o pozitie central-europeana privilegiata, constituind un important nod de comunicatii, aflat la o distanta sensibil egala de capitalele regiunii: Bucuresti (651km), Viena (518km), Budapesta (248km), Praga (676km).

Ape Vegetatie de Lunca pe malul Crisului RepedePrin municipiul Oradea trec rul Crisul Repede, prul termal Peta, precum si prurile Paris, Salbatic, Adona, toti afluenti ai Crisului Repede. Acesta strabate orasul chiar prin centru, crend o lunca n centrul istoric. n anii 1980, n dreptul satului Tileagd s-a construit primul hidrobaraj pe Crisul Repede. Oradea este un important centru istoric-cultural, primul centru al umanismului din Transilvania. Zidurile vechii cetati sunt dovada istoriei ndelungate, viata culturala a orasului n prezent fiind reprezentata de spectacole, concerte, expozitii si trguri. Oradea gazduieste de asemenea si cea mai dinamica universitate din tara. Baza materiala n domeniul educatiei, att n sectorul public ct si n cel privat, este asigurata de 45 de scoli elementare, gimnazii, licee si 5 universitati.

Alaturi de cladiri reprezentative, orasul traieste si prin evenimentele de cultura si de divertisment pe care spatiile dintre acestea le adapostesc de-a lungul anului, ncepnd din primavara, cnd n luna mai se desfasoara "Festum Varadinum", continund n toiul verii cu Trgul Mesterilor Populari si Serbarile Cetatii, n luna iulie, si ncheind cu toamna, cnd au loc "Festivalul Toamna Oradeana" si "Saptamna Teatrului Scurt", n lunile septembrie-octombrie.

2.2. Populatia

Populatia totala a Romaniei Global: Populatia inregistratala referendum: 20.254.866 locuitori, din care: -19.042.936 populatie stabila. -910.264persoane plecate pe perioada indelungata. -301.666persoane prezente temporar.

Populaia stabil a Romniei n scdere cu 2,5 milioane de persoane fa de recensmnt 2002. Dintre acetia, 18,34 de milioane de oameni erau prezeni n ar la momentul recensmntului iar 658.000 de persoane erau temporar plecate. Plecai pe perioad ndelungat sunt oficial 910.000 de romni, n vreme ce 300.000 erau doar temporar prezeni. INS precizeaz c populaia stabil include cetenii romni, strini sau fr cetenie cu domiciliul n Romnia care, la momentul recensmntului, se aflau pe teritoriul rii (persoane prezente) sau erau temporar abseni, fiind plecai n strintate pentru o perioad mai mic de 12 luni. De asemenea, aici se mai afl i cetenii romni, strini sau fr cetenie venii pentru o perioad de cel puin 12 luni care aveau doar reedina n Romnia i romnii plecai n cadrul misiunilor diplomatice sau militare din strintate. Nu sunt inclui n date romnii plecai la munc n strintate de cel puin un an sau cu intenia de a rmne cel puin un an peste hotare i nici strinii venii de mai puin de 12 luni. 2. Rata anuala de crestere a numarului populatiei Romaniei: Creterea populaiei (% anual) n Romnia, a fost raportat la -0.18 n 2010, potrivit unui raport al Bncii Mondiale lansat n 2011. 3. Durata medie a vietii- durata medie a vietii in Romania a crescut de la 70 de ani in 1990 la 74 de ani in 2008 (potrivit INS) si continua sa creasca. 4. Mortalitatea infantila: n mai 2010, mortalitatea infantil era de 9,2 la mie, n condiiile n care n majoritatea statelor din UE aceasta era de sub 5 la 1.000 Mortalitatea infantile e cea mai mare din UE

Dac natalitatea a sczut permanent, mortalitatea a rmas constant ridicat. n 2010 s-au nregistrat 260.000 de decese (12,1 la 1.000 de locuitori), n cretere cu cteva mii fa de anul precedent, dar cu peste zece mii fa de 1990. Bolile aparatului circulator i tumorile au rpus cei mai muli romni, cele dou fiind cauze pentru 79% din totalul deceselor. Rata mortalitii n Romnia este printre cele mai ridicate din Europa, fiind depit de Bulgaria (14,2 decese la 1.000 de locuitori), Letonia i Ungaria (13). Iar mortalitate infantil, cu 10 decese la 1.000 de nscui, este cea mai ridicat din Uniunea European, fiind de trei ori mai mare fa de cea nregistrat n ri ca Cehia, Grecia sau Slovenia. 5. Gradul de imbatranire Gradul de imbatranire este una din problemele care tinde sa aiba caracter de generalitate in spatiul rural. Pt a analiza imbatranirea demografica se utilizeaza 2 indicatori: - indicele de imbatranire al pop calculata ca rap intre pop in varsta de 60 ani si pop in varsta de 0-14 ani. Acest indicator exprima capacitatea sau incapacitatea comunitatii rurarle de regenarare demografica. Astfel indicele de imbatranire al pop este de 1,22 mediu rural in timp ce in municipii si orase este de 0,66, iar pe total tara este de 0,91. acesti indicatori ilustreaza afectarea puternica a pop rurale de proc de imbatranire, generatia tanara neputand asigura inlocuirea decat a 82,5% din actuala populatie varstnica. - ponderea populatiei varstnice in total populatiei. Spre deosebire de evolutia din alte tari in care imbatranirea demografica cuprinde mai intai mediul urban unde este si mai accentuata, in Romania imbatranirea este mult mai accentuat in spatiul rural si tinde sa capete caracter de generalitate.

Oradea
Date oficiale cu privire la populaia oraului exist doar ncepnd cu secolul XVIII. nainte de aceast perioad exist doar estimri vagi. Din punct de vedere demografic, Oradea s-a dezvoltat cel mai mult n secolul XX, populaia oraului crescnd de peste patru ori, n decursul a cca. 100 ani.
Evolutia populatiei la recensamante:

Structura pe etnii Conform ultimului recensmnt, n 2002 Oradea a avut 206.614 locuitori, din care 54% e populaie activ.Etnic, ordenii se impart n:

Romni: 145284 (70,31%) Maghiari: (27,58%) Rromi: (1,18%) Germani: (0,27%) Slovaci: (0,22%) 56985 2449 563

Evrei: (0,08%) Italieni: (0,05%) Ucrainieni: (0,04%)

166 109

Bulgari: (0,01%) Srbi: 20 Polonezi: 10 Chinezi: 10 Cehi: 9

25

Turci: 8 Armeni: 5 Ttari: 2 Alte etnii: (0,12%) 271

93

Greci: 64 (0,03%) Rui: 26 (0,01%)

Etnie nedeclarat: 51

474

Structura confesional Dup religia declarat la recensmntul din 2002, ordenii sunt]:

Ortodoci: (59,07%) Reformai:

120 33

049 800

Adventiti de ziua aptea: 658 (0,31%) Evanghelici

Musulmani: 146 (0,07%) Evanghelici: 112 (0,05%) Evanghelici de confesiune

lutherani

(16,35%)

Romano-catolici: 23 206 (11,23%) Penticostali: (4,62%) Greco catolici: (3,32%) 9 563

sinodo-presbiterieni: 304 (0,14%) Atei: 236 (0,11%) Unitarieni: 231 (0,11%)

augustan: 63 (0,03%) Cretini de rit vechi: 29 (0,01%) Alt religie: 922 (0,44%) Fr religie/Religie nedeclarat: 652 (0,31%)

Baptiti: 7 428 (3,59%) 6 860

Cretini dup Evangelie: 183 (0,08%) Israelii: 172 (0,08%)

Comuniti minoritare Comunitatea german Comunitatea german din Oradea dateaz din secolul XVIII, fiind compus n mare parte din vabi i sai, dar i austrieci. La sfritul secolului XIX aici triau circa 1400 de germani, ns numrul acestora s-a diminuat dup ncheierea celui de-al Doilea Rzboi Mondial, cnd n teritoriile aflate sub influen sovietic etnicii germani au fost deportai n regiunea Uralilor, din Uniunea Sovietic. La Colegiul Naional Mihai Eminescu i Gimnaziul Dacia exist secii cu predare n limba german, iar la nivel politic germanii de aici sunt reprezentai prin filiala local a Forumului Democrat German. Lng Oradea, n satul Palota, se afl Biserica Sfntul Anton de Padova, ridicat de Contele Johann Maria Frimont, generalul austriac de renume european. Contele practic a construit aceast localitate de vabi, investindu-i ntreaga avere aici.Acesta a fost nmormntat n lcaul de cult, ntr-o cript n form de cruce. Comunitatea evreiasc

Sinagoga Israelit Ortodox

Chevra Kadisha (Societatea Sfnt de servicii funebre) a fost fondat n 1735, prima sinagog n 1803, iar o coal n 1839. De-abia la nceputul secolului al XIX-leaevreilor li s-au permis si deschid afaceri n orice parte a oraului, i chiar i atunci erau obligai s se retrag la lsarea ntunericului n propriul cartier. Din 1835li s-au permis s triasc oriunde n ora. n anul 1870 comunitatea evreiasc din Oradea s-a divizat n Congregaia Ortodox i cea Neolog (o form de reform foarte moderat a iudaismului). Dei membrii Congregaiei Neologe i-au pstrat locul n Chevra Kadisha, ncepnd cu 1899 au nceput s foloseasc propriul cimitir. La nceputul secolului XX evreii au urcat n ierarhia social; existau industriai evrei, negustori, medici, agricultori; eful Poliiei din 1902 era evreu. Astfel i n Consiliul Local evreii erau reprezentai proporional. Comunitile evreieti au ajuns s mai dein un spital, o Asociaie a Femeilor Evreice, dou licee,ocoal industrial, yeshiva, o cantin social, etc. Comunitatea evreiasc ordean a fost una din cele mai active, att din punct de vedere comercial ct i cultural, din ntreg Imperiul Austro-Ungar. n 1944la cererea Germaniei hitleriste, care a invadat Ungaria aliat n martie, autoritile colaboraioniste pro-naziste din Ungaria i din ora au organizat n Oradea doua ghetouri: unul n care au fost nghesuii 27 000 de evrei ordeni, iar al doilea, sub cerul liber, destinat adunrii a 8000 de evrei din alte localiti ardelene. 25,000 din toi acetia au fost deportai ntre 23 mai - 27 iunie 1944 n lagre de concentrare i exterminare, unde au fost nimicii n marea lor majoritate. Dintre evreii din Oradea au supravieuit i s-au ntors circa 2000. n cursul anilor majoritatea supravieuitorilor au emigrat n Israel.Astzi mai triesc circa 300 de evrei n Oradea.n centrul oraului, dominnd celelalte cldiri din zon, se gsete sinagoga sau Templul Neolog Sion, cldit n 1878. Sinagoga, cu neobinuita form cubic, cu o cupol central mare, este una din cele mai mari sinagogi dinRomnia. nuntrul ei se afl o grandioas org i decoraii din stuc. n 1891 Comunitatea Ortodox a mai construit un complex de cldiri, inclusiv dou sinagogi i un centru comunitar

Biserica Reformat Rogerius Comunitatea maghiar n Oradea triesc aproximativ 56.000 de maghiari, fiind astfel a treia comunitate minoritar maghiar urban ca numr din Romnia, dup Trgu-Mure i Cluj-Napoca. Aici funcioneaz Universitatea Cretin Partium, prima universitate privat din Romnia, cu predare n limba maghiar. De asemenea exist 3 licee de prestigiu cu predare n limba maghiar: Liceul Teologic Romano-Catolic "Szent Laszlo", Liceul Teoretic Reformat "Lorantffy Zsuzsanna", Liceul Teoretic "Ady Endre". Una dintre cele mai proeminente personaliti a comunitii maghiare ordene a fost poetul i gazetarul Ady Endre, care a trit i a scris operele cel mai semnificative la Oradea.Viaa cultural a maghiarilor este una din cele mai active din ar. n acest sens Teatrul de Stat, Teatrul Arcadia i Filarmonica de Statau secii maghiare.Dup religie, maghiarii ordeni sunt n mare parte fie romano-catolici, fie reformai.Printre cele mai importante edificii religioase sunt Bazilica Romano-Catolic, Biserica "Sfntul Ladislau" i Biserica Reformat "Olosig". n ceea ce privete mass-media, exist mai multe ziare n limba maghiar, precum Reggeli jsg i Bihari Napl. Totodat postul de radio Partium emite n limba maghiar, iar postul de televiziune local TVS are cteva emisiuni dedicate acestei comuniti. Cartiere ntre anii 1991 i 2011 Oradea a fost mprit n 11 cartiere, dispuse circular n jurul Centrului Civic, vechiul centru al oraului:

Cantemir Episcopia Bihor Iorga Ioia Ioia-Nord Nufrul

Olosig Oncea Oraul Nou

Seleu Subcetate Velena Tokai

Podgoria (Dealul Viilor)

Rogerius Salca

Harta celor 30 de cartiere actuale ncepnd cu ianuarie 2011, datorit dezvoltrii i extinderii oraului, Consiliul Local, reprezentanii Instituiei Arhitectului ef din cadrul Primriei Oradea, mpreun cu cei ai Direciei de Cultur, Culte i Patrimoniu Cultural Naional Bihor au stabilit delimitarea cartierelor din Municipiul Oradea n numr de 30, precum i denumirea acestora:

Oraul Nou Subcetate Dorobanilor Universitii

Calea Aradului Ioia Ioia-Nord Decebal-Dacia Rogerius Nicolae Iorga

Nufrul Nicolae Grigorescu Calea Sntandrei Ioia-Sud Zona Industrial Vest Episcopia Bihor Oncea Podgoria Tokai

Splaiul Crianei Olosig Velena Dimitrie Cantemir

Gheorghe Doja Drago Vod Mihai Eminescu Seleu

Salca Europa

Zona Industrial Est

Zona Metropolitan Oradea Zona metropolitan Oradea include municipiul Oradea i 11 comune suburbane: Suprafaa total este de 72.226 ha. Populaia total a zonei metropolitane era n 2002 de 249.746 locuitori, din care 68.2% romni, 28.7% maghiari, 2% igani, 1.1% alte etnii. Asociaia urmrete prin aplicarea strategiei de dezvoltare durabil, ca teritoriul zonei metropolitane Oradea s devin n perspectiv un spaiu urbanistic comun integrat. Zona metropolitan Oradea este membr n reeaua european a regiunilor i zonelor metropolitane METREX.

2.3. Transporturile
Obiectivul unei politici de transport durabil const n faptul c sistemul de transport al unui ora satisface nevoile economice, sociale i de mediu ale societii. Sistemele de transport urban eficiente sunt eseniale pentru buna desfurare a activitilor, avnd un impact semnificativ asupra creterii economice. Ministerul Transporturilor este organizat si functioneaza potrivit dispozitiilor Hotararii Guvernului nr. 367/2007, are personalitate juridica si reprezinta autoritatea de stat in domeniul transporturilor. Structura organizatorica a Ministerului Transporturilor.

Ministerul Transporturilor, in calitatea sa de organ de specialitate al administratiei publice centrale, indeplineste urmatoarele atributii principale:

1. elaboreaza si supune spre aprobare cadrul legislativ privind domeniul transporturilor, administrarea si utilizarea infrastructurii de transport si punerea acestei infrastructuri la dispozitia utilizatorilor, potrivit legii; 2. elaboreaza politica economica in domeniul transporturilor; 3. elaboreaza strategiile de dezvoltare in domeniul infrastructurii de transport, precum si a activitatilor de transport; 4. elaboreaza si implementeaza strategii, politici, programe privind reteaua de drumuri publice din Romania: drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, si strazi; 5. elaboreaza politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale si a transportului combinat; 6. coordoneaza, monitorizeaza si sprijina indeplinirea obligatiilor care decurg din prevederile Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, a celorlalte angajamente rezultate din procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, precum si a strategiilor si programelor nationale adoptate in contextul politicilor Uniunii Europene, in domeniul sau de competenta; 7. comunica Comisiei Europene si/sau statelor membre toate masurile rezultate din directivele comunitare transpuse, potrivit domeniului sau de responsabilitate; 8. aproba tarifele percepute de institutiile publice din subordine pentru eliberarea de autorizatii si licente, precum si cuantumul redeventelor ce se obtin prin concesionarea infrastructurilor de transport apartinand domeniului public aflate in administrarea sa, potrivit legii; 9. asigura tuturor utilizatorilor acces egal si nediscriminatoriu la infrastructurile de transport deschise accesului public; 10. sprijina dezvoltarea si functionarea transportului public;
Tramvaie Autobuze Dube Alte vehicule

(118 vehicule)

(81 vehicule)

(22 vehicule)

(16 vehicule)

Rocar DeSimon KT4D

(3
Interventii

(30 vehicule)
Tatra T4

(88 vehicule)

vehicule) Liaz (8 vehicule) Mercedes (12 Rocar (22 vehicule) vehicule) Ikarus (6 vehicule) DAC (2 vehicule)

(3vehicule) Pluguri (2 vehicule)

Tractoare

(1vehicul)

Tramvaiele din Oradea sunt singurele noi din ar i cele mai scumpe. O garnitur a costat 2,7 milioane de euro. De foarte mult vreme n Romnia s-a cumprat doar tramvaie second hand, care aveau cel puin 30 de ani vechime. Garniturile care circula in Oradea poart numele ULF (ultra low floor podea ultra joas), au lungimea de 24 de metri, podeaua cobort pe toat suprafaa, n proporie de 100%, ceea ce faciliteaz accesul copiilor i al persoanelor imobilizate n scaune cu rotile. Sunt dotate cu aer condiionat iar mrimea uilor asigur un flux mare de cltori, astfel nct timpii de staionare s scad. Capacitatea unei astfel de garnituri este de 195 de pasageri. Ordenii pot cltori cu autobuze noi, mrcile Volvo Alfa Localo i Alfa Atomic Iveco Midi. Regia Autonom Oradea Transport Local a achiziionat 36 de autobuze noi care au fost livrate i au intrat n trafic. n primul lot au fost livrate 12 autobuze, de capacitate standard, iar n cel de-al doilea 24 de autobuze de capacitate medie, n termenii iniiali ai negocierii discutndu-se de preul de 210.000 de euro pe bucat.

Oradea dispune de Aeroportul Internaional Oradea, ce deservete companii aeriene interne i externe, fiind principala poart de intrare n ar din zona nord-vestic. n prezent de pe Aeroportul Internaional Oradea compania Tarom efectueaz zboruri interne zilnic, iar

companiile Carpatair i Club Air efectueaz curse regulate spre diferite destinaii din Germania, Italia, Frana, Grecia (Milano, Torino, Munchen, Dusseldorf, Paris, Atena, etc.). De asemenea compania iriac Travel efectueaz ocazional zboruri particulare. Oradea reprezint cel mai important nod feroviar din nord-vestul rii. Este tranzitat deMagistrala Principal 300 Bucureti-Oradea. Pe lng aceast magistral, din Oradea mai pornesc liniile 310 spre Arad i Timioara, 314 spre Bile Felix i 402 spre Satu Mare. Astzi municipiul dispune de 4 gri: Oradea - Gara Central (trafic intern i internaional de cltori) Oradea Est - Velena (staie de triaj i transport cltori-navetiti) Oradea Vest - Ioia (staie de triaj i transport cltori-navetiti) Episcopia Bihor - (punct de trecere a frontierei i transport cltori-navetiti) Legturi zilnice cu Intercity se fac ctre destinaiile:

Timioara Nord Cluj Napoca Bucureti Nord Braov

Satu Mare Baia Mare Suceava Iai

Ploieti Vest Sfntu Gheorghe Miercurea Ciuc Constana

Arad Drumurile naionale si europene care trec prin Oradea sunt: DN1, DN76, DN79, E60, E79, i E671 Parcul existent de tramvaie este Parcul existent de de 66 buc. autobuze este de 63 buc.

32 de tramvaie cu articulatie 21 de garnituri formate din vagon motor si remorca 13 vagon motor

55 de autobuze 8 microbuze

Zilnic ies pe traseu 48 de autobuze.

Zilnic ies pe traseu 46 de tramvaie. Persoana de contact: ing. Grozescu Elena Telefon: 137000 interior 159 Sesizarile dumneavoastra se pot depune zilnic intre orele 8:00 - 15:00 la camera 23. Primaria Oradea.

Linii autobuze
Linia descriere Gara de est - Piaa Devei - Henrik Ibsen / Henrik Ibsen - Piaa Devei - Gara de est

Gara Central - Gara Episcopia / Gara Episcopia - Gara Central

Nufrul - Piaa Unirii / Piaa Unirii - Nufrul Aleea Gojdu - Parc 1 Decembrie - Spit. Judeean - Gh. Doja / Gh. Doja - Spit. Judeean - Parc 1 Decembrie Aleea Gojdu Universitate C.L. - Piaa Unirii - Podului / Podului - Piaa Unirii - Universitate C.L.

Parc 1 Decembrie - Podgoria / Podgoria - Parc 1 Decembrie

Piaa 1 Decembrie - Romeur - Metro / Metro - Romeur - Piaa 1 Decembrie

Pod C.F.R. - Maternitate - Complex Seleusului / Complex Seleusului - C.Civic - Pod C.F.R.

Gara Central - Bihorului Pod / Bihorului Pod - Gara Central

Carrefour Era - Dacia Pasaj / Dacia Pasaj - Carrefour Era

Nufrul - Real / Real - Nufrul

Real - Doinei (B-dul Decebal) / Doinei (B-dul Decebal) - Real

Gara Central - Real II / Real II - Gara Central

Carrefour Era - Piaa Cetii / Piaa Cetii - Carrefour Era

Pod CFR - Macon / Macon - Pod CFR

Oradea Shopping City - Fagului / Fagului - Oradea Shopping City

Oradea Shopping City - Episcopia Greco-Catolica / Episcopia Greco-Catolica - Oradea Shopping

Linii tramvaie
Linia descriere Pod C.F.R. - Gara Central - Piaa Unirii - Pod C.F.R.

Pod C.F.R. - Sinteza - Pod C.F.R.

Pod C.F.R. - Piaa Unirii - Gara Central - Pod C.F.R.

Nufrul - Piaa Unirii - Ioia - Piaa Unirii - Nufrul

Nufrul - Piaa Unirii - Gara Central - Nufrul - Piaa Unirii - Gara Central - Nufrul

Nufrul - Gara Central - Piaa Unirii - Nufrul

Tarife bilete i abonamente

Tarife titluri de transport valabile din: 01 mai 2011 Denumire titlu transport
Bilet cu o singur cltorie Bilet valabil 2 cltorii Abonament valabil pe toate liniile Abonament pentru 1 zi Abonament sptmnal Abonament lunar nenominalizat Abonamente cu reducere 50% elevi i studeni Abonament sptmnal cu reducere 50% elevi i studeni Bilet cu o singur cltorie eliberat in mijlocul de transport Abonament compensat 100% precolari Tichet pentru abonament cu plic plastic

Valabilitate
1 cltorie 2 cltorii toate liniile toate liniile toate liniile

Pre
2,00 RON 4,00 RON 60 RON 10 RON 30,00 RON

Observaii
se obin numai de la automate de bilete se valideaz la urcare n mijlocul de transport valabile ncepnd cu 01.05.2011

toate liniile toate liniile toate liniile 1 cltorie

130 RON 30,00 RON 15,00 RON 3,00 RON

numai pe rutele periferice a liniilor de autobuz

toate liniile

0,10 RON 0,20 RON

2.3. Sntatea
Fiind centrul Crianei i al Bihorului, Oradea dispune de aproape toate serviciile medicale. La dispoziia populaiei stau 6 spitale de stat, printre care cele mai importante sunt Spitalul Clinic Judeean, Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" cu cea mai mare secie de pediatrie din jude, Spitalul Militar, Spitalul Clinic de Neurologie i Psihiatrie, primele dou dispunnd i de servicii de urgen. Pe lng spitalele de stat sunt autorizate multe dispensare i cabinete medicale, un centru de recoltare i conservare a sngelui, Serviciul de Ambulan, Spitalul i Centrul de Diagnostic i Tratament "Pelican", Spitalul "Arsmed", etc. Policlinicile i farmaciile ntregesc sistemul sanitar local, iar multe dintre ele au programe permanente. Un loc deosebit de important ocup staiunile Bile Felix i Bile 1 mai, care au o reputaie internaional n tratamentul afeciunilor aparatului locomotor, respirator, ale sistemului nervos central i periferic, precum i al unor boli asociate, prin utilizarea resurselor de ap termal, folosite n scopuri curative . Principalele uniti sanitare, cu proprietate majoritar de stat 1990 Spitale Policlinici Dispensare medicale Total Teritoriale Centre de sntate Cree Farmacii 1)
1)

1995 16 18

2000 17 2

2001 17 1

2002 17 1

2003 15 1

2004 15 1

2005 15 1

17 21

193 124 25 80

190 125 2 20 36

25 4 17 18

9 4 17 18

10 4 15 17

8 3 15 17

6 3 15 17

5 3 14 19

Inclusiv puncte farmaceutice.

Paturile n spitale i personalul medico-sanitar, la 31 decembrie numr 2000 Paturi n spitale 1) Medici
2)

2001 5609 1621 304 311 3523

2002 5556 1702 316 311 3738

2003 4528 1554 378 308 3510

2004 4613 1231 291 279 3335

2005 4566 1185 365 280 3782

5659 1342 238 297 3525

Stomatologi Farmaciti Personal sanitar mediu

1)

Inclusiv paturile din centrele

de sntate.
2)

Exclusiv stomatologi.

Principalele uniti sanitare, cu proprietate privat numr uniti Anul Cabinete Spitale Policlinici medicale de familie 2005 6 105 Cabinete medicale de medicin general 15 Cabinete medicale de specialitate 114 Cabinete stomatologice 248

2.4. Consumul
Consumul de alimente Econtext a realizat o analiz a consumului de alimente din 2001 pn n 2010 i a constatat c, dei de la nceputul perioadei analizate consumul a crescut, din 2009 acesta a nregistrat o scdere la mai toate alimentele. n calcul a fost luat consumul urmtoarelor 10 produse alimentare: pine, mlai, orez, carne proaspt, preparate din carne (mezeluri), pete, lapte, brnzeturi i smntn, brnz de vac i cacaval.

Anul trecut s-a consumat mai puin pine, carne proaspt, mezeluri, brnzeturi i smntn, brnz de vac i cacaval. De asemenea, consumul a stagnat la orez i lapte. Singurul produs la care consumul a crescut este petele. Cea mai mare scdere s-a nregistrat n consumul de pine, potrivit Econtext. n 2010 se mananca, n medie, 7,8 kilograme de pine pe lun, aceasta fiind cea mai redus cantitate din 2001 pn n prezent. Carnea proaspt a fost cumprat n cantiti mai mari n 2009 comparativ cu anul precedent, pentru ca n 2010 consumul s scad din nou. Aceeai situaie o ntlnim i n cazul preparatelor din carne, brnzeturilor i cacavalului. La pete situaia st tocmai invers. n 2010 se mananca, n medie, 0,59 kilograme de pete pe lun, adic cea mai mare valoare din ultimii zece ani. Analiznd ntregul interval, 2001 2010, observm c s-a dublat consumul de carne proaspt i pete, iar cel de cacaval aproape s-a triplat. i consumul de lapte i brnzeturi a crescut, cu aproximativ 50%. Foarte important: este vorba despre consumul alimentelor care au fost cumprate, nu produse n propria gospodrie.

Surs: Econtext

2.5.Canalizare public i spaii verzi

Judeul Bihor Localiti cu instalaii de canalizare public Total, din care: Municipii i orae Lungimea total simpl a conductelor de canalizare public numr numr km 21 9 866 UM

Romania se confrunta cu o lipsa tot mai acuta a spatiilor verzi. Potrivit studiilor de specialitate, tinand cont de relieful si clima Romaniei, suprafata impadurita ar trebui sa fie de 40-45% din suprafata totala a tarii. In prezent, aceasta abia ajunge la 26%. Astfel, suprafata impadurita este de 30%, sub media existenta la nivelul continentului. Totodata, suprafata totala a spatiilor verzi din interiorul localitatilor se diminueaza vizibil in fiecare an, fiind departe de necesarul prevazut de normele europene. Pe de alta parte, organizatiile neguvernamentale din Romania vor sa se implice in proiecte de protectia mediului, dar nu dispun de fondurile necesare desfasurarii lor. Suprafata orasului Oradea este de 11.610 ha suprafata administrativa impartita in: 7.715 ha intravilan si 3.895 ha extravilan. Studiul arata ca suprafata spatiului verde amenajat este de 510 ha, suprafata terenurilor degradate ce pot fi amenajate ca zone verzi este de 66 ha, iar suprafata cimitirelor de 87 ha. Totodata, studiul evidentiaza faptul ca in municipiu exista 52% gazon neamenajat si 15% gazon amenajat. Numarul total de arbori inventariati prin acest studiu este de 124.914 exemplare. Fata de norma prevazuta de legislatie, de 26 mp/cap de locuitor, in municipiu avem un deficit de 20 ha spatii verzi. Parcuri noi Pentru Dealul Ciuperca, este in plan amenajarea unui parc botanic, pana in 2014, in suprafata de 4-5 hectare. De asemenea, in toamna va incepe amenajarea parcului Padis, situat in sudul cartierului Iosia.

De asemenea, administratia locala are planuri pentru amenajarea unui parc in zona Nufarul II Adona (1 ha). O noua oaza verde ar trebui sa-si faca loc in zonei fostului Poligon (teritoriul cuprins intre fostul abator si Calea Aradului 0,4 ha), iar o alta pe strada Ion Bogdan (0,5 ha), pe spatiul unei foste zone de insecticide. De asemenea, in zona Spitalului Judetean, la statiunea de cercetare, se vor amenaja 1-2 hectare de parc, cu acordul Universitatii. O zona verde va fi si de-a lungul Petei (intre Universitate si Cantemir)

2.6. Venitul. Concepte.

Ctigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile n bani i n natur cuvenite salariailor pentru munca efectiv prestat (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicat, sporurile i indemnizaiile acordate ca procent din salariu sau n sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele pltite pentru timpul nelucrat (indemnizaiile pentru concediile de odihn i studii, zile de srbtoare i alte zile libere, sumele pltite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacan i alte sume pltite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de munc, sumele pltite din profitul net i alte fonduri (inclusiv contravaloarea tichetelor de mas). Ctigul salarial nominal net se obine prin scderea din ctigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuiei salariailor pentru asigurrile sociale de sntate, contribuiei individuale de asigurri sociale de stat i a contribuiei salariailor la bugetul asigurrilor pentru omaj. Ctigul salarial mediu lunar reprezint raportul dintre sumele pltite salariailor de ctre agenii economici n luna de referin, indiferent pentru ce perioad se cuvin i numrul mediu de salariai. Numrul mediu al salariailor reprezint o medie aritmetic simpl calculat pe baza efectivelor zilnice ale salariailor din luna respectiv. Salariaii care nu sunt angajai cu norm ntreag se includ n numrul mediu proporional cu timpul de lucru prevzut n contractul de munc. n efectivul de salariai luat n calcul se includ numai persoanele care au fost pltite pentru luna respectiv. Nu se iau n considerare: salariaii aflai n concediu fr plat, n grev,

detaai la lucru n strintate i cei al cror contract de munc/raport de serviciu a fost suspendat. Indicele ctigului salarial nominal brut se calculeaz ca raport ntre ctigul salarial mediu nominal brut din luna curent i cel din luna de comparaie, exprimat procentual. Indicele ctigului salarial nominal net se calculeaz ca raport ntre ctigul salarial mediu nominal net din luna curent i cel din luna de comparaie, exprimat procentual. Indicele ctigului salarial real se calculeaz ca raport ntre indicele ctigului salarial nominal mediu net i indicele general al preurilor de consum al populaiei, exprimat procentual. Sursa: Institutul National de Statistica, Directia judeteana Bihor. http://www.bihor.insse.ro Date statistice pentru Romania Venitul mediu lunar al unei familii n trimestrul al treilea al lui 2010 a fost de aproape 2200 de lei, adic puin peste 500 de euro. De asemenea, un romn a avut un venit mediu de 770 de lei pe lun. Cea mai important surs de venituri a romnilor o reprezint salariile, aproape jumtate din banii ctigai n fiecare lun. Veniturile din prestaiile sociale, adic pensii i indemnizaii, au nsemnat aproape 27% din banii lunari ai unei familii. Veniturile din agricultur sunt nesemnificative - 3,5%. Peste 90% din veniturile unei familii nseamn cheltuieli curente. Un romn cheltuiete aproape 700 de lei pentru a se ntreine lun de lun. Cei mai muli bani sunt dai pe mncare, peste 40% din venitul lunar nseamn bani cheltuii pe alimente, ap i sucuri. Iat cum au artat cheltuielile romnilor n perioada iulie-septembrie 2010, potrivit INS: - 41% alimente i buturi nealcoolice - 15,7% ntreinere locuin i combustibili

- 7,8% buturi alcoolice, tutun - 5,3% mbrcminte i nclminte - 5% recreere i cultur - 4,8% sntate - 0,5% educaie Sursa: http://www.realitatea.net/venitul-mediu-lunar-pe-familie-in-romania-aproximativ-500-deeuro_788372.html#ixzz1szHy6yTd

Sectoarele cu cele mai mari salarii ( exprimate in euro ) 1. Banci salariu mediu = 1.500 2. It 1.000 3. Bunuri de larg consum 1.000 4. Servicii Financiare 900 5. Transporturi aeriene 900 6. Consultanta 800 7. Telecomunicatii 700 8. Energie 700 9. Petrol si gaze 600 10. Farmaceutice 550 Sursa:
romania.html http://legislatiamuncii.manager.ro/a/1843/top-10-sectoare-de-activitate-cu-cele-mai-mari-salarii-din-

Date statistice pentru judetul Bihor si Oradea Indicele preurilor de consum

Indicele preurilor de consum n luna ianuarie 2010, fa de luna anterioar a fost de 101,68% pe

total. n structur - preurile mrfurilor alimentare au crescut cu 0,4%, preurile mrfurilor nealimentare cu 3,2%, iar tarifele serviciilor au sczut cu 0,4%. Fa de luna ianuarie 2009, preurile mrfurilor alimentare au crescut cu 0,1%, iar preurile mrfurilor nealimentare i tarifele serviciilor au crescut cu 10,3% respectiv 3,9%. n cadrul grupei de produse alimentare, cele mai mari creteri de preuri s-au nregistrat la cartofi (+2,1), ou (+1,8%), fructe proaspete (+1,7). Scderile de pre n grupa produselor alimentare au fost nesemnificative. La mrfurile nealimentare, s-au nregistrat creteri ale preurilor la majoritatea grupelor, cele mai importante fiind la tutun igri (+13,9%); energie electric (+4,2%); combustibili (+3,4%). n cadrul serviciilor grupa la care se evideniaz o cretere semnificativ de pre este: apa, canal, salubritate +1,2%. Ctigul salarial mediu brut i net n luna februarie 2008 Numrul mediu de salariai din oraul Oradea este de circa 86.000. n Oradea i desfurau activitatea la sfritul anului 2006, 12243 de societi comerciale, respectiv 9401 societi comerciale erau active.

Ron Salariul Jude mediu net TOTAL 1543 ROMNIA CLUJ TIMI ARAD 1193 1095 954 1612 1489 1288 1231 1170 1261 1510 1458 1233 1679 1534 1349 1134 1367 1682 Salariul mediu brut Agr.+Silv.+Pisc. Ind.+Constr. Servicii

BISTRIANSUD SLAJ SATU MARE BIHOR

944

1273

1019

1182

1371

931

1236

1048

1195

1275

928

1232

919

1104

1402

884

1192

1259

1022

1328

Comparativ cu judeele i municipiile nvecinate, Bihorul i Oradea sunt n coada clasamentului. Concluzia este c venitul mediu brut la nivelul judeului Bihor este cu peste 20% mai mic dect media naional, iar la nivelul comerului, serviciilor, construciilor si industriei, decalajul venitului mediu brut este de aproximativ 30 % fa de media naional pentru sectoarele indicate. Menionm c aceste sectoare de activitate sunt preponderente n economia oraului Oradea. Ctigul salarial mediu brut i net n luna decembrie 2011 Diferena ntre salariul mediu nominal net n judeul Bihor i salariul mediu nominal net pe ar la sfritul anului trecut a fost de 452 de lei. Potrivit Direciei Judeene de Statistisc Bihor, n luna decembrie, ctigul salarial mediu brut n luna decembrie 2011 n judeul Bihor a fost de 1.588 lei/persoan, n cretere cu 1,60% fa de ctigul salarial mediu brut nregistrat n luna precedent. Ctigul salarial mediu net n luna decembrie 2011 n judeul Bihor a fost de 1.152 lei/ persoan, n cretere cu 1,68% fa de cel nregistrat n luna anterioar. La nivel naional, ctigul salarial mediu nominal brut n luna decembrie 2011 a fost de 2.209 lei, n cretere cu 155 lei fa de luna noiembrie. Ctigul salarial mediu nominal net a fost de 1.604 lei, n cretere fa de luna anterioar cu 113 lei (7,6%).

Pe categorii Ctiguri salariale medii brute peste media judeului au realizat salariaii din agricultur, vntoare i servicii anexe, silvicultur i piscicultur (1.651 lei); servicii (1.594 lei). Ctiguri salariale medii brute sub media judeului au realizat salariaii din industrie i construcii (1.578 lei). Ctiguri salariale medii nete peste media judeului au realizat salariaii din agricultur, vntoare i servicii anexe, silvicultur i piscicultur (1.212 lei) i salariaii din industrie i construcii (1.153 lei). Ctiguri salariale medii nete sub media judeului au realizat salariaii din servicii (1.149 lei). Potrivit site-ului Econtext, care citeaz date ale Comisiei Naionale de Prognoz, judeul Bihor are i n 2012 cel mai mic salariu net din ar, cel mai ridicat fiind, dup cum era de ateptat, al bucuretenilor: 2.107 de lei pe lun. "La polul opus, cel mai mic salariu rmne tot n Bihor, ca i pn acum: 1.132 lei pe lun. Aproape la jumtate fa de Bucureti", noteaz Econtext. Comparativ cu 2011, n Bihor, salariul a crescut, de la 1.078 la 1.132.Potrivit topului, dup Bucureti, urmeaz Ilfov, cu 1.915 de lei, n medie pe lun i Gorj, cu 1.681 de lei pe lun.La coad, cu un salariu ceva mai mare dect n Bihor se situeaz Covasna, cu un salariu net de 1.150 de lei i Maramure, cu 1.144 de lei. Dinamica veniturilor Nivelul veniturilor realizate de ctre populaie i dinamica acestora este reflectat de cota de 47% din impozitul pe venit, care, conform Legii nr. 273/2006 privind finanele publice locale, revine unitilor administrativ-teritoriale pe raza crora i desfoar activitatea pltitorii de impozit pe venit. Dinamic 122% 143%

Localitate TIMIOARA CLUJ

2005 92.985.000 90.414.000

2006 132.831.000 136.121.000

2007 206.357.000 219.007.000

NAPOCA ARAD ORADEA 46.048.000 44.686.000 72.582.000 65.985.000 93.125.000 92.489.000 102% 107%

Indicatori ai mediului de afaceri Conform datelor oficiale, cifra de afaceri realizat n 2006 de firmele din Oradea este de 8.548.295.698 RON. Distribuia acesteia pe ramuri este urmtoarea: Cifr afaceri 3.980469.205 2.498.931.199 1.035.808.261 1.033.087.033 8.548.295.698 de

Ramur

Valoare % 47% 29% 12% 12% 100%

Comer Industrie Construcii Servicii Total

Cifra medie de afaceri este de 909.296 RON/firm activ ntr-un clasament al economiilor locale stabilit dup cifra medie de afaceri, n zona de nordvest i vest al Romniei Oradea este pe un loc coda.

CIFRA LOCALITATE MEDIE DE FIRME ACTIVE

CIFRA AFACERI TOTAL

DE

AFACERI TIMIOARA ARAD CLUJ NAPOCA ZALU BISTRIA SATU MARE ORADEA 1.262.430 1.250.334 12.501 6.161 15.781.636.083 7.703.305.154

1.238.479

14.381

17.810.561.813

1.203.606 1.025.140 1.021.850 909.296

2.332 3.239 3.829 9.401

2.806.808.665 3.320.427.428 3.912.666.508 8.548.295.698

Veniturile in sistemul de invatamant la 1 mai 2009 in Oradea. Salariul de baz mediu lunar al unui profesor universitar ordean este de 4.264 lei, n condiiile n care UO se poate mndri cu 128 de profesori universitari, acetia reprezentnd circa 10% din cele 1.272 cadre didactice. Cei 190 de confereniari universitari din Oradea ctig un salariu mediu lunar de 2.250 de lei. efii de lucrri, 430 la numr, au salarii de baz medii de 1.700 de lei. Fiecare dintre cei 366 de asisteni universitari ctig 1.497 lei, n timp ce preparatorii universitari iau circa 1.300 de lei. Somajul. Date statistice pentru judetul Bihor si Oradea

SEPTEMBRIE 2011
INDICATORI

TOTAL

FEMEI

Total inregistrati

omeri 10517

5038

(persoane) din care:

 Aflai plat

n 4515

2540

- indemnizatie de somaj 3392 (75 % ) - indemnizatie de somaj 1123 (50 % ) omeri neindemnizai Rata omajului ( % ) 3,76 6002

1974

566

2498

3,89

1.1 Repartizarea omerilor indemnizai pe categorii de vrst i sex CATEGORII DE VRST Sub 25 de ani ntre 25- 29 de ani ntre 30- 39 de ani ntre 40- 49 de ani ntre 50- 55 de ani Peste TOTAL 55 de ani SEPTEMBRIE 2011 TOTAL 1182 330 1151 1147 408 297 4515 FEMEI 609 221 752 627 214 117 2540

1.2Repartizarea omerilor neindemnizati pe categorii de vrst i sex CATEGORII DE VRST Sub 25 de ani ntre 25- 29 de ani ntre 30- 39 de ani ntre 40- 49 de ani ntre 50- 55 de ani Peste 55 de ani SEPTEMBRIE 2011 TOTAL 1569 734 1539 1172 507 431 FEMEI 703 222 571 586 222 194

TOTAL

6002

2498

1.3 Repartizarea numarului de someri indemnizati la nivel judetean pe nivel de pregatire profesionala

NIVEL PREGATIRE MUNCITORI STUDII MEDII

DE

SEPTEMBRIE 2011 TOTAL 1614 2232 669 4515 FEMEI 792 1303 445 2540

STUDII SUPERIOARE TOTAL JUDET

1.4. Repartizarea numarului de somerilor neindemnizati la nivel judetean pe nivel de pregatire profesionala SEPTEMBRIE 2011 TOTAL MUNCITORI STUDII MEDII STUDII SUPERIOARE TOTAL JUDET 4754 762 486 6002 FEMEI 1759 403 326 2498

NIVEL DE PREGATIRE

In municipiul Oradea situatia persoanelor aflate in somaj in luna septembrie 2011 este urmatoarea : Numarul total al somerilor : 2078 dintre care femei 1243 iar barbati 835. Spre comparatie Rata omajului la 28.02.2011 a fost de 5,3%. Pe sexe, rata omajului a fost de 6,2% la persoanele de sex masculin i 4,3% la persoanele

2.6. Cultura i educatie

Date generale, numarul si activitatea bibliotecilor si a centrelor culturale din Oradea Educaia este unul din pilonii stabilirii strii de sntate al unei naiuni. Educaia pentru cultur este definitorie n formarea individului. n plan local educaia se realizeaz att n uniti de stat, ct i n uniti de nvmnt privat. nvmntul de stat se desfoar ntr-un numr de 16 coli primare, 24 de licee i o universitate. nvmntul preuniversitar ordean se bazeaz pe un singur liceu privat, iar cel universitar pe 4 uniti (Agora, Emanuel, Partium i Spiru Haret). n nvmntul preuniversitar ordean se educ aproximativ 35.000 elevi, iar n Universitatea Oradea sunt scolarizai aproximativ 28.000 studeni, elevi i studeni ce se pot constitui ntr-un important public pentru evenimentele culturale ordene.

30 20 10 0 Universitati Licee Scoli primare 16

Universitati- 5; Licee- 24; Scoli primare- 16.

44% 56%

Numar studenti Numar elevi

Lista colilor din Oradea. nvmnt preuniversitar. Licee, Colegii, Grupuri colare:
Liceul Teoretic "Aurel Lazr" Colegiul Economic "Partenie Cosma"

Colegiul Naional "Emanuil Gojdu"

Colegiul Naional "Mihai Eminescu"

Liceul Teoretic "Ady Endre" Liceul Teoretic "Don Orione" Liceul Teoretic "Lucian Blaga" Liceul Teoretic Reformat "Lorantffi Zsuzsanna"
Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu"

Grupul colar "Andrei aguna" Grupul colar "Transilvania" Grupul colar Sanitar "Vasile Voiculescu"

coli Primare, Gimnazii:

coala cu clasele I-VIII "Ion Bogdan" (nr. 13) coala German cu clasele I-VIII "Dacia" (nr. 14) coala cu clasele I-VIII nr.16 coala cu clasele I-VIII "Andrei Mureanu" (nr. 17) coala cu clasele I-VIII "Octavian Goga" (nr. 18)

Liceul Teologic GrecoCatolic Liceul Teologic Baptist "Emanuel" Liceul Teologic Penticostal Liceul Teologic Romano-Catolic "Szent Laszlo" Liceul Pedagogic "Iosif Vulcan" Liceul cu Program Sportiv "Bihorul" Liceul de Art Colegiul Tehnic "Constantin Brncui" Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" Colegiul Tehnic "Mihai Viteazul" Colegiul Tehnic "Traian Vuia"

coli de Arte i Meserii coala cu clasele IVIII, nr. 1 coala Profesional nr. coala cu clasele I-VIII 1 (biei - nvmnt "Alexandru Roman" special) coala cu clasele I-VIII coala Profesional nr. "Oltea Doamna" (nr. 4) 2 (fete - nvmnt coala cu clasele Ispecial) VIII, nr.5 coala Tehnic coala cu clasele I-VIII Postliceal Henri "Dimitrie Cantemir" Coand coala cu clasele I-VIII "Lucreia Suciu" (nr. 7) coala cu clasele I-VIII coli Speciale "Sextil Pucariu" (fosta coala cu nvmnt nr. 8) Special cu clasele Icoala cu clasele I-VIII VIII nr. 1 nr.9 coala Special cu coala cu clasele I-VIII clasele I-VIII nr.2 "Decebal" (fosta nr. 10) coala Special cu coala cu clasele I-VIII clasele I-VIII nr. 3 nr.11 coala cu clasele I-VIII "Avram Iancu" (nr. 12)

licee Scoli primare Scoli de arte si meserii Scoli speciale

Licee- 23; Scoli primare-16; Scoli de arte si meserii-3;Scoli speciale-3. Universitati din Oradea:
Universitatea din Oradea Universitatea Cretin Partium Universitatea Emanuel Universitatea AGORA Universitatea Spiru Haret

Universitati Oradea

Universitatea din Oradea funcioneaz cu 18 faculti, acestea oferind pieei muncii personal calificat n mai multe domenii de activitate. Cele 18 faculti sunt: Facultatea de Arhitectur i Construcii, Facultatea de Arte Vizuale, Facultatea de Educaie Fizic i Sport, Facultatea de Inginerie Electric i Tehnologia Informaiei, Facultatea de Energetic, Facultatea de Inginerie Managerial i Tehnologic, Facultatea de Istorie, Geografie i Relaii internaionale, Facultatea

de Litere, Facultatea de Medicin i Farmacie, Facultatea de Muzic, Facultatea de Protecia Mediului, Facultatea de tiine, Facultatea de tiine Economice, Facultatea de tiine Juridice, Facultatea de tiine Politice i tiinele Comunicrii, Facultatea de tiine Socio-Umane, Facultatea de Teologie Ortodox i Facultatea de Textile i Pielrie. Instituia de nvmnt superior ofer specializri la nvamnt universitar de licen: 53 de domenii cu 124 specializri, specializari la nvamntul postuniversitar (fr doctorat): 121, domenii de doctorat (Inginerie electric, Inginerie industrial, Energetic, Economie, Medicin, Biologie, Istorie, Geografie, Filologie. Oradea este unul din principalele centre educaionale din Romnia. Aici se afl Universitatea din Oradea, una din cele mai mari i moderne universiti din ar. De asemenea exist i universiti private, precum Universitatea Agora, o institutie academic modern fondat n anul 2000, i Universitatea Emanuel, o coal academic baptist, fondat n anul 2002. Tot la Oradea se gsete una din cele mai vechi universiti private din Romnia, Universitatea Cretin Partium (fostul Colegiu Reformat Sulyok Istvan), fondat n 1990. Este totodat singura instituie educaional superioar cu predare n limba maghiar din Oradea. Biblioteci in Oradea: Biblioteca Universitii din Oradea dispune de spaii generoase (7.800 mp) pe cele 5 niveluri ale cldirii. Acestea au permis organizarea coleciilor pe domenii i specializri n cele 6 sli de lectur, cu un total de 640 de locuri i cu posibilitatea de consultare a fondului de publicaii al bibliotecii n sistem de acces liber la raft. Fondul de publicaii al bibliotecii cuprinde peste 265.000 de cri, reviste, STAS-uri, brevete, CD-uri, DVD-uri i reprezint printre altele aproximativ 70.000 de titluri de carte, din care 48.655 s-au introdus n catalogul informatizat prin programul de bibliotec Liberty3. Sistemul OPAC, de cutare on-line, permite gsirea acestor cri, a periodicelor i a documentelor electronice n baza de date a bibliotecii. Coleciile Bibliotecii au crescut an de an prin achiziii, schimb de publicaii cu cei peste 55 de parteneri i prin importante donaii (Monica Lovinescu Virgil Ierunca; Mircea Zaciu; M.C. Demetrescu; Mugur Isrescu etc.). Biblioteca judeean Gheorghe incai Este o bibliotec public de nivel judeean, cu profil tradiional enciclopedic n formarea

coleciilor i ale bazelor sale de date, avnd un bogat fond de patrimoniu i documentar, de peste o sut de mii de uniti de eviden, din totalul coleciilor, de peste 642 000 uniti de inventar. INDICI PRINCIPALI DE PERFORMAN ANUL CITITORI VIZITE ZILNIC 1912 11 465 105 1968 15 687 580 1990 18 126 1100 1995 26 079 940 2000 30 628 1010 nscrii : 22 528 2004 827 activi : 19 153

TOTAL MPRUMUT 15 000 414 017 321 607 548 923 478 976 480 402

Prima Biblioteca publica a intregului oras Oradea s-a deschis la 23 septembrie 1911, pe strada principala. Daca la sfarsitul anului 1915 se ajunsese la 13.743 de volume, in prezent Biblioteca are aproape 700.000. Biblioteci in Bihor: Biblioteca judeean Gheorghe incai Bihor Biblioteca Universitii din Oradea EDCO Biblioteca comunala Tileagd Biblioteca comunala Sntandrei Biblioteca comunala Snmartin Biblioteca comunala Scdat Biblioteca comunala Oorhei Biblioteca comunala Nojorid Biblioteca comunala Ineul de Cri Biblioteca comunala Hidielul de Sus Biblioteca comunala Drgeti Biblioteca comunala Ciumeghiu Biblioteca comunala Cetariu Biblioteca comunala Bor Biblioteca comunala Biharia Centre culturale in Oradea:

Teatrul de Stat Teatrul pentru Copii i Tineret Arcadia Filarmonica de Stat Muzeul rii Criurilor Muzeul Militar Naional Muzeul Memorial "Iosif Vulcan" Muzeul Memorial "Ady Endre" Casa de Cultur a Sindicatelor Oradea Casa de Cultur a Municipiului Casa de Cultur a Tineretului Clubul de Dans Sportiv "Constructorul" Clubul Copiilor Asociaia "Logic Club" Romania coala de Art "Francisc Hubic" Clubul Filatelic "Tempo"] Teatrul Studio Muzeul Memorial "Maria Haiduc" Casa Memorial "Emanuil Gojdu" Casa Memorial "Lucian Blaga" Casa Memorial "Nicolae Jiga" Biblioteca Judeean "Gheorghe incai" Galeria Artitilor Plastici Revista Cultural "Familia" Centre de formare profesionala in Oradea: Centrul de Formare Profesional Henri Coand AJOFM Bihor C.F.P. PERFECT SERVICE S. A. SC Public Euroconsulting SRL Practeam.

Top 15 orase culturale din Romania Pe primul loc intr-un top se situeaza Cluj-Napoca, cu un indice de vitalitate culturala de 1,09, urmat de Sibiu, cu 0,88, Sfantu Gheorghe - 0,86, Timisoara - 0,84, Alba Iulia - 0,57, Iasi - 0,56, Bistrita - 0,52, Targoviste - 0,47, Miercurea Ciuc - 0,44, Tg. Mures - 0,36, Constanta - 0,34, Oradea - 0,33, Craiova - 0,27, Piatra Neamt - 0,25, Brasov - 0,17. Studiul a luat in considerare infrastructura culturala, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare pentru cultura, participarea la activitati culturale, economia creativa.
Cluj-Napoca Sibiu Sfantu Gheorghe Timisoara Alba Iulia Bistrita Targoviste Miercurea Ciuc Tg. Mures Constanta Oradea Craiova Piatra Neamt Brasov

. 2.7. SPORTUL

coala de dans i bune maniere Ars Nova s-a nscut ca o ncercare de a readuce ordenilor ansa de a experimenta dansul n adevaratul sens al cuvntului, de a oferi fiecruia posibilitatea

dezvoltarii personale pe care o poate aduce aceasta activitate scopul fiind dincolo de performana strict tehnic, formarea i consolidarea unor valori prea puin ntlnite n prezent stil, elegant, ncredere, armonie Pe lang excelena n dans, Ars Nova promoveaz excelena n plan personal, educnd atat fizicul, ct i psihicul. coala a luat fiin cu 10 ani in urma, sub conducerea a dou gimnaste, multiple campioane naionale, cu scopul de a continua i a modela noi talente n arta jazz-baletului, baletului clasic, a show-dance-ului i a gimnasticii ritmice. De-a lungul celor zece ani, coala a crescut constant, ajungnd n prezent la un numar de aproximativ 100 de copii cu vrste ntre 3 i 13 ani, care practic o gam larg de cursuri: gimnastic de iniiere, gimnastic de ntreinere, balet, jazz-balet, show-dance, majorete i gimnastic ritmic, sub atenta coordonare a profesorilor de specialitate ai colii. Atenia pe care o acord fiecrei sesiuni de pregatire, precum i dedicaia profesorilor n educarea copiilor i inspirarea noiunilor de performana sau profesionalism se observ n participarea acestora la Campionate Naionale, Europene i Mondiale, unde rezultatele n-au ntarziat s apar. Scoala ofera in acelai timp cursuri inedite i pentru aduli - aerobic dance, jazz-balet, precum i ore private de aerobic i modelare corporal. Terenuri sintetice de fotbal

Club de biliard si snooker

Skatepark Oradea

Langa Palatul Copiilor...

Un park de aprox 250mp, bara patrata de aprox 4 metri, half pipe de 3 metri, kickere, un miniramp, 2 quoterpipe cu jumper intre ele (transfer) 2 quoaterpipe-uri lipite un minijumper. Se poate practica skateboardingul,roller skate si biking.

Strandul Municipal Oradea trandul Municipal Oradea este situat pe malul stng al Criului Repede, ntre Hotelul Continental i Baza de agrement Dinamo, pe o suprafa de cca. 4 ha. Are o baza de agrement compus din 5 bazine, dup cum urmeaz: 3 bazine mari care sunt alimentate cu ap rece n amestec cu ap cald geotermal avnd o temperatur maxim de 37C 1 bazin de not alimentat numai cu ap rece cu o temperatur maxim de 28C 1 bazin pentru copii alimentat cu ap rece n amestec cu ap cald geotermal cu o temperatur de maxim 37C iar n apropierea acestuia se afl amenajat un parc de joac.Schimbul apei n bazinele mari se face la 2-3 zile cu primenire continuu, iar la bazinul pentru copii schimbul apei se face zilnic. n incinta trandului sunt 27 de duuri cu ap cald (max. 28C), 9 duuri cu ap rece, 26 de cabine de dezbrcare, 2 grupuri sanitare si 6 unitati comerciale de alimentatie publica.

Parcul I.C Bratianu Oradea

Un parc foarte frumos cu multa verdeata si cateva banci noi. Aici puteti gasi 2 terenuri de baschet unde va puteti intalni cu prietenii.

Bazin olimpic Oradea are onoarea de a detine un bazin olimpic de 5,5 milioane euro cu un sistem de filtrare si recirculare a apei realizat cu tehnologii de ultima ora. Construit din structuri metalice usoare in forma de arc de cerc, acoperisul bazinului este mobil si are o deschidere a arcadelor de 51 de metri. Ca si o atestare a unui bazin de calitate la Oradea, s-a organizat in iulie 2006, cand bazinul nu era acoperit inca, Campionatele Europene de Polo pe Apa la juniori. Iar in martie 2008 a gazduit turneul final de calificare la jocurile olimpice din Beijing 2008. Dimensiuni bazin: Lungimea: 50 metri Latimea: 25 metri Suprafata: 1.250 metri patrati Volum: 3.000 metri cubi.

2.8.CRIMINALITATE IN ORADEA Potrivit bilanului de activitate pe anul 2008 realizat de Inspectoratul de Poliie Judeean Bihor, n judeul nostru a crescut numrul infraciunilor sesizate, la fel ca i cel al infraciunilor soluionate, mbucurtor fiind c, potrivit poliitilor, majoritatea faptelor comise n cursul anului trecut nu sunt de mare criminalitate. eful IPJ Bihor, Liviu Popa, a prezentat ieri activitatea oamenilor legii bihoreni, apreciind c Bihorul este, per ansamblu, un jude linitit". Exist ns i capitole unde rezultatele nu sunt cele scontate. Spre exemplu, numrul accidentelor rutiere grave i cel al persoanelor decedate sau rnite grav n cursul anului trecut nu a sczut, aa cum se spera, n ciuda aciunilor preventive desfurate n 2008.

Anul 2008 a fost unul bun din punct de vedere operativ, spun poliitii, chiar dac majoritatea categoriilor de infraciuni comise n judeul nostru au cunoscut creteri. Astfel, anul trecut au fost sesizate 15.463 de infraciuni, cu 11% mai multe dect n 2007, numrul infraciunilor constatate a crescut de asemenea, la fel ca cel al infraciunilor soluionate (+1,5%). Tot n cursul anului trecut, n Bihor a crescut cu 17% numrul nelciunilor, cu 21% numrul distrugerilor i cu 21% cel al ameninrilor. Aceste creteri se datoreaz pe de o parte faptului c a crescut competena Poliiei, iar pe de alt parte, faptului c am inut foarte mult la nregistrarea corect a fenomenului infracional, indiferent de ct de bine d acest lucru la bilan. Important este c aceste infraciuni nu sunt cu violen ridicat, judeul Bihor fiind unul cu o criminalitate calificat redus", a declarat comisarul ef Liviu Popa, eful IPJ Bihor. Cea mai alarmant cretere este reprezentat de infraciunile la regimul circulaiei, n 2008 fiind nregistrate cu 65% mai multe astfel de fapte fa de 2007. Nu putem s cerem fermitate poliitilor atta vreme ct legea este moale i extrem de favorabil celor care o ncalc. Un individ care conduce fr permis, spre exemplu, nu este considerat pericol social", a precizat eful Poliiei bihorene. n ceea ce privete zonele din jude unde se comit cele mai multe infraciuni, acestea sunt Marghita, Salonta, Aled i Beiu, n cazul ultimului municipiu fiind vorba n principal de infraciuni la regimul silvic. Pe de alt parte, dosarele privind infraciuni economice au fost, majoritatea, complexe, n ultimul an crescnd cazurile de file CEC emise fr acoperire sau de credite bancare obinute pe baza unor documente false. Totui, spun poliitii, din luna septembrie a

anului trecut acest gen de infraciuni au sczut, n principal din cauza neacordrii de credite de ctre bnci. Tot potrivit bilanului IPJ, n 2008 n Bihor au fost comise 104 tlhrii, 158 de furturi din societi comerciale, 505 furturi din autoturisme, au fost confiscate 37 de arme neletale i 24 letale i au fost arestate 317 persoane, judeul nostru fiind primul din ar, dup municipiul Bucureti, n privina numrului de arestai. Chiar dac majoritatea rezultatelor obinute au fost apreciate drept pozitive de conducerea Poliiei bihorene, la capitolul accidente rutiere lucrurile nu s-au schimbat prea mult fa de anul trecut. n condiiile n care judeul nostru este unul de tranzit, cu valori de trafic care ajung zilnic, pe DN1, la 17.000 de autovehicule, accidentele grave nu au lipsit. Mai exact, 74 de persoane iau pierdut viaa i 167 au fost grav rnite n urma a 203 accidente produse n Bihor anul trecut. Principalele cauze au fost tot viteza, depirile neregulamentare i indisciplina pietonilor. n 2008, au fost reinute 428 de permise de conducere pentru alcool, 374 pentru vitez i 3.597 pentru alte abateri. eful IPJ Bihor a inut s precizeze c de la montarea radarelor fixe pe DN 1 i n Snmartin, n zonele monitorizate, de la instalarea sistemului de supraveghere i pn acum nu s-a produs nici un accident rutier. Ne-au "plecat" infractorii: Bihorul pe locul 39 n privina criminalitatii Din cifrele statistice prezentate de eful Poliiei Bihor rezult c n 2011, numrul infraciunilor comise pe raza judeului a fost de 15.942, n scdere fa de 2010, cnd s-au nregistrat 16.975 de dosare penale. Potrivit lui Bucur, la scderea numrului de infraciuni a contribuit i mbuntirea calitii activitii poliieneti, unul din obiectivele principale urmrite de conducerea Inspectoratului pe anul care a trecut. "Rezultatul este bun, innd cont de faptul c n 2010 am fost pe locul 27 la nivel naional iar acum suntem pe 39", a spus acesta.. La fel ca n anii precedeni, cele mai multe infraciuni au fost comise n mediul urban - 10.480. "Un lucru mbucurtor este c infraciunile stradale - tlhriile, furturile de buzunare, furturile din societi comerciale, furturile de i din maini - sunt n continu scdere. Fa de 2005, de pild, cnd s-au nregistrat 1.389 de cazuri, anul trecut au fost doar 886", a explicat eful Poliiei Bihor.

Dei contestat de muli primari de comune, decizia de desfiinare a posturilor de poliie comunale este ludat de eful Poliiei Bihor. n opinia sa, nfiinarea seciilor de poliie rural a dus la reducerea numrului infraciunilor sesizate n mediul rural, de la 5.259 n anul 2010 la 5.020 n 2011, dar i la creterea vizibilitii poliitilor pe teren. "Reactivarea patrulrii pe ntreaga durat a unei zile a determinat o prezen activ a poliitilor n zonele de competen i o percepie pozitiv din partea comunitilor, n sensul creterii siguranei acestora", a mai spus Bucur. Recuperatori pentru stat n ceea ce privete combaterea evaziunii fiscale, poliitii Antifraud au nceput cercetrile fa de 939 de persoane, dintre care 37 n stare de reinere sau arest, persoane acuzate de un prejudiciu de 3.242.131 provocat bugetului de stat. Din suma total, poliitii au reuit s recupereze 1.762.177 lei, adic peste jumtate, fa de 2010, cnd din paguba de 6.566.410 lei constatat de poliiti, s-a recuperat doar 1.590.976. "Msurile ferme luate pentru combaterea evaziunii fiscale i a contrabandei sunt vizibile. Pe piaa neagr a sczut simitor procentul de vnzare a igrilor la negru de la 30% la doar 16% iar ncasrile statului din accize pe tutun, produse petroliere i alcool au crescut", declar eful Poliiei. Munca la negru, considerat infraciune ncepnd de anul trecut, a dus deja la ntocmirea a 100 de dosare penale i la amenzi n valoare de 1.776.000 lei, aplicate angajatorilor prini cu muncitori fr forme legale. n cele 537 de aciuni organizate, poliitii au stabilit un prejudiciu de 1.206.105 lei n sarcina patronilor firmelor verificate, sum din care s-a recuperat 526.891 lei. "n total, au fost identificate 615 persoane care lucrau fr forme legale. Cele mai multe cazuri sau constatat n domeniile construcii, la firmele de paz, n comer, spltorii i vulcanizri auto, industrie uoar - pielrie i nclminte", a artat comisarul ef Bucur. Hoii de lemne, scpai

Rezultatele nu sunt att de bune n cazul infraciunilor silvice, considerate ca fiind un fenomen ngrijortor. Potrivit datelor centralizate, poliitii au efectuat anul trecut doar 88 de aciuni, n urma crora au aplicat amenzi n valoare de 335.850 lei i au ntocmit doar 15 dosare penale. "Anul acesta, vom ncerca s mbuntim rezultatele n acest domeniu", a declarat Adrian Bucur. Pe lista de prioriti a efului poliiei pentru 2012 se numr combaterea gruprilor infracionale , intensificiarea aciunilor de combatere a infraciunilor stradale respectiv a celor de combatere a evaziunii fiscale, contrabandei i a splrii banilor.

Concluzii
In procesul evolutiei sale comunitatea internationala a fost nevoita sa recunoasca ca progresul social nu poate fi estimat doar prin indicatorii masurarii veniturilor banesti sau a acumularilor materiale. Astfel, treptat in diferite medii stiintifice se contureaza conceptul, bazat pe importanta indicatorilor calitativi ai bunastarii, materializat sub notiunea calitatea vietii. Pentru determinarea calitatii vietii intr-o colectivitate umana este necesara atat evaluarea subiectiva prin cunoasterea perceptiilor si autoevaluarilor oamenilor referitoare la viata lor. Utilizarea sistemului de indicatori a monitorizarii calitatii vietii populatiei, bazate pe necesitatile societatii si a individului in particular, permite de a evalua obiectiv nivelul de bunastare al societatii, a reflecta posibilitatile acesteia, consumul si nivelul de satisfacere a diverselor nevoi la nivel regional. Utilizarea sistemului complex a indicatorilor in calitate de instrument al cercetarii sociologice permite de a aprecia nevoile populatiei in resurse materiale, procesele de distribuire si redistribuire a veniturilor, activismul economic al populatiei, studierea devierilor in cerere si oferta, ritmurile cresterii/descresterii economice, dezvoltarea capacitatilor fizice si intelectuale. Realizarea unei diagnoze sociale presupune deopotriva descrierea sistematica precum si determinarea caracteristicilor fenomenelor, actiunilor si proceselor sociale, posibilitatii de masurare a acestora, realizate prin intermediul indicatorilor socio-economici ai calitatii vietii.

Bibliografie
1. Ioan Marginean, Ana Balasa,Calitatea Vietii in Romania, Ed. Expert, 2005 2. http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/CV-1-2-2010.pdf 3. http://www.iccv.ro/node/226 4. http://www.scribd.com/doc/16193230/calitatea-vietii-in-romania 5. http://www.realitatea.net/venitul-mediu-lunar-pe-familie-in-romania-aproximativ-500-deeuro_788372.html#ixzz1szHy6yTd 6. http://legislatiamuncii.manager.ro/a/1843/top-10-sectoare-de-activitate-cu-cele-mai-mari-salarii-dinromania.html