Sunteți pe pagina 1din 24

STRATEGIA DE

DEZVOLTARE DURABILA
LOCALĂ A
ORAȘULUI BUZIAȘ
2016-2020-2030

Profesor Coordonator: Claudiu BOSTAN


Studenti: Florica Sofia LEU
Nicolae IOVAN

1
CAP I
MOTIVAȚIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI
BUZIAȘ

Strategia pentru dezvoltarea orașului Buziaș are ca scop stabilirea priorităților de


dezvoltare a orașului pe termen scurt, mediu și lung în cadrul unui proces de planificare strategică
coordonat cu implicarea actorilor locali relevanți, astfel încât să permită agrearea cadrului general
de acțiune al Consiliului local al orașului Buziaș și respectiv Programul strategic și Planurile de
acțiune ale Primăriei Buziaș pentru perioada 2016-2020.
Provocările avute în vedere de strategie. Administrația publică din România, atât la nivel
central cât și la nivel local, a trecut prin transformări majore începând cu anul 1989, culminând
cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007, proces care a condus la conectarea administrației
publice la mecanismele europene de guvernare și la corelarea cu alte administrații din statele
membre UE.
Una din condițiile de bază și totodată o pârghie esențială pentru a răpunde la aceste
provocări este elaborarea unor documente de planificare strategică la nivelul administraței
publice locale care să devină principalele instrumente de lucru în sistemul public în
prioritizarea deciziilor/proiectelor de investiții care vizează dezvoltarea socio-economică a
localității.
Strategia pentru dezvoltarea orașului Buziaș este astfel necesară atât în contextul
procesului de implementare a fondurilor europene aferente perioadei 2014 – 2020 cât și în
perspectivă, pentru un orizont de timp mai larg, care să permită mobilizarea tuturor resurselor
pentru realizarea obiectivului strategic călăuzitor definit printr-o viziune comună (înpărtășită
larg) de dezvoltare a orașului Buziaș. Stategia reprezintă un document integrat care are în vedere
următoarele elemente cheie:
 să asigure cadrul general de acțiune pentru realizarea obiectivelor prioritare de dezvoltare
ale orașului Buziaș corelate cu obiectivul superior viziune de dezvoltare și totodată, să
permită definirea planurilor anuale de acțiune ca parte a programului strategic de
dezvoltare pe termen mediu și lung
 să soluționeze condiționalitatea ex-ante, așa cum este prevăzut în programele
operaționale sectoriale din România privind eligibilitatea proiectelor de investiții pentru
perioada 2014 – 2020 promovate de către autoritățile publice locale;
 necesitatea remedierii unor deficiențe de organizare și funcționare a administrației
publice locale cu focus pe întărirea capacității de implementare a strategiei și programului
strategic de dezvoltare a orașului Buziaș
 repoziționarea în piață a ofertei orașului Buziaș ca stațiune balneară de interes național;
 necesitatea asigurării/pregătirii administrației publice pentru a îndeplini obligațiile
asumate la nivel național și european în ceea ce privește o serie de ținte/obiective
stabilite prin Strategia Europa 2020, Strategia pentru o reglementare mai bună.
 să stabilească bazele pentru conturarea unor proiecte strategice prioritare care să
genereze pe termen mediu și lung rezultate și impact major în dezvoltarea socio-economică

2
a orașului Buziaș pe prioritățile de dezvoltare agreate într-o abordare trans-partinică, astfel
încât să fie maximizate resursele și mijloacele disponible, angajate în acțiunile
administrației locale și a celor de dezvoltare socio-economice ale orașului Buziaș;
 să asigure cadrul sinergic necesar dezvoltării coerente şi concrete a oraşului Buziaş prin
obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist, la
modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul
pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor
în armonie cu mediul natural;
 să permită accesarea programelor de finanţare nerambursabilă pentru proiectele
prioritare dezvoltării oraşului;
 să identifice problemele majore ale comunităţii locale şi să propună soluţionarea lor
prin obiective și proiecte inovative;
 să contribuie la reducerea disparităţilor intra-regionale ale Regiunii Vest;
 să fie utilă actorilor locali în general şi în special agenţilor economici şi societăţii civile
pentru a acţiona corelat cu politicile de dezvoltare locală în dezvoltarea proiectelor lor de
investiţii şi în special a acelor proiecte pentru care accesează programe de finanţare
nerambursabilă.
Procesul de elaborare a Strategiei este inițiat totodată de Primaria orașului Buziaș in
conformitate cu prevederile legale din Legea nr 215/2001 a administrației publice locale în care
este prevăzută obligația de a elabora strategii și programe de dezvoltare economico-socială la
nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale.

3
CAP II
METODOLOGIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
ORAȘULUI BUZIAȘ PE PERIOADA 2016-2030

DEZVOLTAREA INTEGRATĂ ŞI SUSTENABILĂ A ORAŞULUI BUZIAŞ

Orașele și regiunile lor înconjurătoare au o rețea complexă de relații și dependențe.


În timp ce mediul rural este acum văzut ca un teren cu oportunităţi: un furnizor de surse
regenerabile energie, apă curată, produse alimentare locale produse în mod durabil și activități
pentru petrecere a timpului liber a locuitorilor din mediul urban, dar, de asemenea, rezervoare
de biodiversitate și resurse naturale.
În schimb, orașele oferă oportunități de angajare și de învățământ, servicii de sănătate,
facilități sociale și culturale, o varietate de oportunități de cumpărături și de serviciu.
Planificarea și gestionarea serviciilor publice, a zonelor rezidenţiale a zonelor
economice, a educţiei, culturii, serviciilor de sănătate trebuie să facă parte dintr-o strategie
teritorială integrate.
Adoptarea unei abordări integrate a planificării urbane durabile presupune
promovarea unei sinergii între zonele rezidenţiale, de afaceri sau activități sociale, facilități
publice și infrastructuri, împreună pentru utilizarea optimă a resurselor şi pentru protejarea
mediului înconjurător.
Patrimoniul urban și arhitectural este o problemă centrală pentru dezvoltarea urbană
durabilă deoarece sporește atractivitatea economică și demografică a unui oraș și ajută la
crearea unor legături între culturi din toate grupurile de populație. Prin reprezentarea în mod
pozitiv a pluralismului patrimoniului cultural, ea favorizează toleranța și incluziunea socială și
dinamizează structura socială. Cultura este un factor de reziliență economică, datorită
proiectelor de restaurare, evenimentelor atractive şi inovatoare, a activităților turistice, în
special pentru orașele mici și mijlocii.
Spațiile publice sunt un ingredient esențial în calitatea vieții cetățenilor și în
atractivitatea unui oraș pentru turiști, investitori și întreprinderi. Utilizate de către toate
grupurile de populație, ele favorizează un sentiment de apartenență și dau identitate unui oraș.
Ele conectează fluxul de persoane și bunuri oameni care merg fac pe jos sau fac jogging, de
asemenea mijloacele de transport: mașini, autobuze, biciclete. O parte a spațiului public este,
totuși, necesar să fie alocat locurilor de parcare.
Mobilitatea este necesară pentru a asigura accesul tuturor la locul de muncă, educație,
servicii şi produse de bază, de agrement și de sănătate. Localnicii, în prezent se confruntă cu
numeroase provocări legate de utilizarea transportului motorizat privat, ca rezultat al aceastei
mobilităţi: congestie, insecuritate, poluarea aerului și poluarea. Transportul urban și de marfă în
special în mediul urban și autoturismele private sunt estimate la aproximativ un sfert din emisiile
de CO2 din Europa.

4
Soluțiile de mobilitate alternativă atractivă, rentabile și accesibile decât transportul
motorizat privat sunt esențiale pentru calitatea vieții și a aerului, precum şi pentru coeziunea
socială, reducerea bugetelor de infrastructură pe termen lung și atenuarea schimbărilor
climatice.
Din punct de vedere al administraţiei, într-un moment în care veniturile amenință
bugetele publice, cheltuielile locale sînt în continuă creștere, autoritățile locale au
responsabilităţi în creştere, administrarea și gestionarea durabilă din punct de vedere financiar a
oraşului ar trebui să ajute autoritățile locale sa optimizeze resursele umane și financiare pentru a
finanța propria funcționare, dar, de asemenea, să mențină/ să dezvolte serviciile publice și
totodată să aloce resurse pentru facilităţi acordate firmelor şi pentru acordarea de stimulente
pentru cetățeni.
Pașii și respectiv structura documentului de planificare strategică uzuală urmărită în
procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, cu mici variabile, în funcție de specificul
local și eventuale cerințe particulare formulate de către beneficiar, au fost următorii:

Etapa I – Elaborarea analizei situației existente în context național, regional și internațional


1. Prezentarea situaţiei actuale a oraşului Buziaş din punct de vedere istoric,
administrativ, infrastructură, mediu urban/spații publice, zonificarea teritoriului, patrimoniu,
economic, social, cultural şi educativ, turism, servicii, mediu, sport și agrement (conform datelor
statistice și altor informații și studii disponibile);
2. Analiza orașului Buziaș în contextul regional și internațional și perspective
a. Amenințări și oportunități în contextul geoeconomic național și internațional
b. Tendințe în turismul internațional și cel din România
3. Analiza SWOT- Potenţialul de dezvoltare al zonei Buziaş corolar analizei SWOT.
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare.

Etapa II – Elaborarea strategiei


4. Viziunea privind dezvoltarea pe termen lung a orașului. Viziunea este o afirmație care
creează o imagine amplă, o aspirație pentru viitor pe care încearcă să o atingă o
organizație/instituție/comunitate. Este o anticipare axată pe scopuri, atrăgătoare din punct de
vedere emoțional și stimulativă a modului în care și-ar dori comunitatea să arate orașul într-un
orizont de timp predefinit 2030 de ani). Viziunea ține cont de impactul social pe termen mediu și
lung pe care îl generează activitatea administrației publice a orașului/localității.
5. Metodologică. O modalitate de formulare a acesteia este aceea de a indica schimbările
majore așteptate la nivelul anului 2030 sau chiar un orizont de timp mai mare. Fiecare dintre
participanții la întîlnirile grupurilor de lucru a realizat exercițiul mental ca proiecție a viitorului
orașului Buziaș utilizând informațiile pe care le deținea (programe și proiecte, tendințe,
oportunități, percepții colective și posibilitățile de a focusa energia comunității spre realizarea

5
unor obiective colective). Metodologul a adunat toate aceste proiecții asupra viitorului posibil al
Buziașului, le-a sintetizat într-o viziune comună, împărtășite de membrii grupului de lucru.
6. Direcțiile strategice de dezvoltare și obiective 2030 s-au construit în careul strategic
puncte tari și oportunități pentru optimizarea resurselor disponibile. Fiecare direcție de intervenție
are propriile obiective specifice. Atingerea acestor obiective ar crea o situație în care o parte a
viziunii a fost realizată. Aceste obiective sunt cuprinzătoare, însă sunt și evaluabile în același
timp. Subgrupurile sectoriale au stabilit aceste obiective. Obiectivele sunt definite pentru fiecare
direcţie/domeniu de intervenție stabilit pe baza analizei cercetarilor, datelor statistice, a observaţei
directe, a sondajului de opinie realizat.
6. Principiile și politicile publice de guvernare:
- Promovarea competenței și a valorilor asociate în atragerea și dezvoltarea resurselor
umane angajate în serviciul public
- Eficientizarea utilizării resurselor publice și implementarea unui sistem de indicatori
pentru monitorizare și evaluare a rezultatelor și efectelor obținute
- Sprijinirea dezvoltării sectorului de afaceri și creșterea competitivității acestuia ca soluție
durabilă de creștere a performanței și calității vieții
- Atragerea investițiilor private pentru modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice
cu potențial de realizare-operare în formulă public privată
- Adaptarea soluțiilor de guvernare la contextul și presiunea generată de criza globalizată
prin orientarea investiţiilor spre dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea urbană
- Îmbunătățirea managementului și calității serviciilor sociale și adoptarea de soluții
sustenabile pe termen mediu si lung
- Creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene prin accesarea de proiecte în cadrul
tuturor Programelor structurale pentru proiecte majore, prioritare
- Creșterea ratei de absorbție a fondurilor guvernamentale disponibile pentru susținerea
dezvoltării orașului

În procesul de elaborare al strategiei s-au respectat cele 10 principii generale ale dezvoltării
durabile pentru continentul European:
- Promovarea şi încurajarea dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea
relaţiilor dintre oraşe şi sate;
- Promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;
- Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere;
- Reducerea degradării mediului;
- Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;
- Valorificarea patrimoniului natural ca factor de dezvoltare;
- Dezvoltarea resurselor energetice în menţinerea securităţii;
- Promovarea unui turism de calitate şi durabil;
- Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.
De asemenea s-au luat în considerare conceptele moderne de dezvoltare:
- Dezvoltare urbană prin strategii teritoriale integrate

6
- Dezvoltare economică inteligentă
- Dezvoltarea economiei circulare
- Integrare şi echitate socială şi inter-gen
- Creşterea participării cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor cu privire la dezvoltare
- Administrarea şi gestionarea durabilă a oraşelor mici

Etapa III – Elaborarea documentelor programatice pentru implementarea strategiei


7. Planul strategic de dezvoltare locală (PS) 2016-2020 - axe prioritare şi domenii de
intervenţie cuprinde principalele informaţii şi date relevante cu privire la structura axelor
strategice, la domeniile şi măsurile de intervenţie aferente axelor, incluzând proiectele/activităţile,
menite să asigure implementarea măsurilor strategice de dezvoltare până în 2030.
8. Planul de acţiune pe termen mediu (PA) 2016-2020 - Portofoliu de proiecte propuse pe
termen mediu 2016-2020. Planul de acțiune (PA) reprezintă în esență un plan de acțiune anual
direct corelat cu resursele bugetare proprii disponibile sau cele posibil (planificate) să fie atrase.
PA s-a pregătit și acceptat la nivelul grupului de management al Primăriei la finele fiecărui an
simultan cu planificarea bugetului pentru anul următor și include acele
proiecte/activități/obiective de investiție cuprinse în Programul strategic multianual pentru care
pot fi alocate/atrase resurse pentru pregătire și respectiv implementare. Planul de acțiune trebuie
să fie aprobat de către Primar și Consiliul local și să fie susținut de bugetul anual aprobat al
Primăriei orașului.
9. Organizarea instituțională, resurse și abordarea partenerială - este un capitol
important menit să credibilizeze angajamentele politice formulate în cadrul strategiei și totodată
să configureze soluțiile practice de administrare și gestiune a procesului de implementare a
strategiei. Aceasta se va realiza după aprobarea strategiei.
10. Finanțarea programului strategic - Programele anuale, componente ale programului
strategic multianual, se fundamentează pe proiecţia bugetară a anului respectiv, considerând orice
resursă externă care poate fi planificată (finanțări de stat, europene, private, bancare, venituri
proprii). Planificarea acțiunilor prioritare și a rezultatelor aşteptate nu se poate face fără o
cunoaştere foarte bună a resurselor financiare care pot fi angajate.
11. Planul de acțiune pe termen scurt (anual)

Etapa IV – Proiectarea sistemelor pentru monitorizarea și evaluarea strategiei și a


programului strategic
12. Sistemul de monitorizare;
13. Evaluarea, formularea corecțiilor și după caz a noilor politici publice;
14. Raportarea periodică a stadiului curent al implementării programului strategic.

Metodologia elaborării strategiei de dezvoltare locală a orașului Buziaș are o


importanță deosebită pentru că asigură pe baza contextului local, a datelor și informațiilor,
resurselor și mijloacelor disponibile, nivelul de interes și de implicare al actorilor locali, a
diverselor variabile (factori externi) care intervin în procesul de planificare, drumul critic pentru

7
obținerea unui document de planificare strategică care să răspundă minimal la următoarele
deziderate:
 să răspundă specific nevoilor de dezvoltare ale orașului;
 să fie fezabil;
 să fie asumat de către autoritatea publică locală și comunitate;
 să ofere soluții la problemele critice de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung;
 să propună o viziune care să reprezinte orașul
 să fie acceptat ca document de lucru pentru planificarea și implementarea proiectelor
de investiții finanțate de la bugetul local și alte surse de finanțare atrase.

Structura pentru gestionarea procesului


Pentru a asigura un proces eficace și bine organizat de elaborare a SDL Buziaș, structura
de management a procesului trebuie să fie concepută și stabilită.
Structurii de management îi revine răspunderea pentru întregul proces de implementare a
SDL Buziaș. Toate etapele principale, rezultatele și problemele trebuie să fie discutate și
soluționate la nivelul acesteia. Structura de management ia decizii cu privire la principalele
direcții de activitate propuse de consultanță și numește după caz șefii grupurilor de lucru pe
domenii cărora le revine responsabilitatea elaborării documentației/rapoartelor cu concluziile
desprinse în urma dezbaterilor la nivelul fiecărui grup de lucru în parte. Aceștia, alături de
structura de management ar trebui să fie direct implicați.

Principalele sarcini ale structurii de management sunt:


 Supervizarea întregului proces de implementare a SDL Buziaș propus de consultant;
 Validarea analizei de diagnostic și analizei SWOT privind concluziile analizei situației
curente;
 Formularea viziunii privind dezvoltarea orașului Buziaș - 2030
 Adoptarea direcțiilor de activitate;
 Numirea persoanelor care vor conduce subgrupurile care se ocupă de direcțiile de
activitate;
 Repartizarea sarcinilor pe subgrupuri;
 Validarea planului de acțiune pentru elaborarea SDL Buziaș ;
 Validarea priorităților pe termen mediu;
 Soluționarea dezacordurilor;
 Adoptarea variantei finale care urmează să fie înaintată Consiliului Local Buziaș spre
analiză și aprobare
 Asumarea răspunderii în formula organizatorică curentă sau, după caz, propusă pentru
implementarea și actualizarea SDL Buziaş.
Fiecare etapă (pas) din structura detaliată agreată a strategiei (capitolele și subcapitole) s-a
dezvoltat succesiv de către echipa comună de lucru, consultant plus specialiștii desemnaţi din
cadrul primăriei, pe baza unei metodologii condusă de consultantul metodolog.

8
Cerinţe organizatorice
Pentru fiecare capitol și domeniu important analizat în cadrul strategiei s-au ales
coordonatori/responsabili din cadrul grupului de lucru constituit la nivelul primariei din care fac
parte consultanța și alți specialiști atrași. Un membru al grupului de lucru a activat în calitate de
membru sau coordonator în mai multe subgrupuri după cum a fost nevoie, bugetul de timp
disponibil și expertiza fiecăruia.

Metoda operativă de lucru s-a bazat pe câteva instrumente principale:


a) Culegere de date, formulare de propuneri pe baza de chestionar: Chestionarele sunt
principalul instrument de lucru și au rolul de a asigura o largă consultare și respectiv facilitarea
implicării actorilor locali interesați care nu participă direct la întâlnirile grupului de lucru.
Acestea s-au utilizat în etapa de analiza a situației curente cât şi în cea de planificare- programare
strategică pentru identificarea problemelor cheie care frânează-blochează dezvoltarea oraşului şi
respectiv identificarea de soluții la acestea. Chestionarele au vizat domeniile prioritare de
intervenție și s-au distribuit respectiv colectat direct de la actorii locali interesați în cadrul unor
interviuri și/sau după caz on-line pe site-ul primariei.
b) Comunicare şi coordonare operativă online în cadrul grupurilor de lucru pe domenii
cu consultantul. Comunicarea și consultările on line s-au folosit individual de către fiecare
membru în cadrul grupului de lucru care s-a constituit la nivelul consultanței și a primăriei,
pentru documentare, diseminare rezultate parţiale în vederea informării și consultării membrilor
grupului de lucru și monitorizarea progresului. Aceasta a facilitat, în diferite stadii de realizare a
strategiei și programului strategic, progresul individual al documentelor care s-au elaborat până la
momentul în care au fost necesare întâlniri pentru analize comune și decizii.
c) Întâlnirile grupului de lucru (GL). Întâlnirile GL s-au constituit ca instrument de lucru
specializat la nivelul consultanței și al personalului primăriei și au avut rolul de a asigura cadrul
adecvat pentru stabilirea și distribuţia sarcinilor și responsabilităților individuale în diferitele
etape ale realizării temei comune. Acestea au facilitat analizarea în comun a datelor, prelucrarea
acestora, luarea deciziilor, formularea concluziilor și rafinarea rezultatului final propus de
consultant pe baza analizelor informațiilor și datelor statistice precum și a chestionarelor.
d) Întâlnirile tematice ale grupului de lucru cu factorii de decizie (GLD). Întâlnirile GLD
au avut rolul de a analiza, valida și integra în etapele esențiale rezultatele finale. S-au prezentat
sarcinile viitoare, modalitatea de realizare propusă și s-au agreeat atribuțiile și nivelul de
participare pentru îndeplinirea acestora.
e) Conferința pentru promovarea și validarea rezultatului final - Ședința de
Consiliu local pentru aprobarea strategiei. Conferința contribuie esențial la
realizarea dezideratului de planificare participativă, informare și diseminare asupra
rezultatelor și intențiilor-angajamentelor Primarului oraşului Buziaş privind
priorităţile administrative angajate faţă de cetăţenii oraşului pe termen scurt, mediu
şi lung.

9
CAP III
ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A ORAȘULUI BUZIAȘ ÎN CONTEXT
NAȚIONAL, REGIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

3.1 Poziție geo-politică


Orașul – stațiune Buziaș (în maghiară Buziásfürdő, în germană Busiasch) este un oraș în
județul Timiș, Banat, România și cuprinde, din anul 1968, localitățile componente Buziaș
(reședința) ,Silagiu, și satul Bacova ca sat aparținător și se află la 35,5 km de municipiul
Timișoara și 24,5 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și
de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj. Față de granițele României Buziașul se află la 79,3 km
de Vama Stamora Moravița (granița cu Serbia) și la 115 km de vama Cenad (granița cu Ungaria).
Buziașul este situat în partea de sud-vest a țării, în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale
Dealului Silagiu și este străbătut de cursul inferior al pârâului Valea Sălciei.

Orașul Buziaș are o suprafață de 104 kmp și se învecinează la nord cu comuna Racovița,
la est cu comuna Darova, și comuna Boldur la vest cu comunele Chevereșu Mare și Nițchidorf,
iar la sud cu județul Caraș Severin. Orașul Buziaş este situat în zona de terase ale Timișului la o
altitudine medie de 128 m.

3.2 Istoric
Așezarea din Depresiunea Buziașului este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub
denumirea de Ahibis. Atestarea documentară este din secolele XIV – XV.
Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat
blând, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. Redescoperirea zăcământului
hidromineral (apa minerală şi dioxidul de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 având un rol
deosebit de important în evoluţia aşezării întrucât în 1811 s-a deschis primul sezon balnear
organizat, totodată înființându-se Staţiunea Balneară. Valoarea terapeutică a apelor minerale a
devenit cunoscută în scurt timp atât în Ungaria cât şi în ţările vecine, Buziaşul fiind “locul cel

10
pentru izvoarele cele tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi unde oamenii din locuri
însămnate şi îndepărtate se adună”.
Inaugurarea în anul 1896 a căii ferate Timișoara – Buziaș cu o lungime de 31 km,
introducerea în 1897 a iluminatului cu lămpi de petrol, amenajarea strazilor, modernizarea Băii
feruginoase – Baia nr. 2 (46 de cabine și 2 bazine în 1898) au contribuit, alături de valoarea
apelor minerale, la intrarea Buziașului în rândul stațiunilor cunoscute pe plan european.
Modernizarea stațiunii (ce începe să se contureze separat de oraș) – prin construirea
vilelor Locomotiva (actuala Vila nr. 6), Garofița (actuala Vila nr. 7), Bujor (actuala Vila nr. 8), a
ștrandului cu un volum de 500 mc de apă minerală, introducerea iluminatului electric în 1923,
amenajarea instalațiilor pentru cura internă și cea externă, precum și înființarea unui tren care
făcea legătura între Gara Buziaș și stațiune – a însemnat și creșterea numărului de curanți la 3.000
pe an. În anul1911 stațiunea Buziaș este declarată ofical stațiune balneoclimaterică.

În septembrie 1898, împăratul Franz Josef şi moştenitorul tronului, prinţul Franz


Ferdinand, au vizitat Buziaşul, ceea ce a condus la creșterea notorietății stațiunii și a numărului
de turiști.

3.3 Clima
Staţiunea Buziaş are o climă cu influenţă sub-mediteraneană, este climatul câmpiei de
vest a României, vânt cald şi uscat primăvara. Staţiunea Buzias este așezată într-o regiune de
tranziție între zona de deal și câmpie piemontană, clima caracterizându-se printr-un regim
climatic temperat-continental moderat, cu caractere de trecere între climatul continental și cel
mediteraneean. Media temperaturilor anuale este între - 2 Celsius şi 21,5 Celsius. Climatul de
câmpie cu ierni blânde și veri plăcute face din stațiunea Buziaș un loc primitor, atât pentru cei
care doresc să urmeze un tratament cât și pentru cei care vor doar să se odihnească.
Precipitațiile medii anuale variază între 600-650mm, maximele înregistrându-se în lunile
iunie și noiembrie. Stratul de zăpadă atinge grosimi între 0,9 cm (noiembrie) și 18,0cm în
ianuarie. Umiditatea relativă are valori anuale de 75,7% și datorită evaporării apei încărcate de
CO2, umiditatea absolută este mai redusă în timpul dimineții și mai mare în timpul zilei.
Nebulozitatea medie anuală măsoară valori de 5,6 zecimi și este mai ridicată iarna. Vânturile
dominante în anotimpurile reci sunt cele care vin din sud și care aduc aer cald, ceea ce face ca toamna
și iarna să aibă un caracter mai blând.

11
3.4 Vegetația
Ca urmare a condițiilor de relief, climă, sol, în raza orașului Buziaș vegetația este cea de
stepă și silvostepă cu areale izolate de păduri.
Un loc deosebit în peisajul orașului Buziaș îl ocupă parcul care, prin așezarea avantajoasă
a stațiunii (est-vest, de-a lungul văii pârâului Salcia) se bucură de condiții naturale favorabile, cu
un pronunțat caracter microstațional, care permit dezvoltarea unei flore bogate și particulare, cu
specii ornamentale care provin de pe întregul mapamond. În parc sunt prezente: rășinoase (brad,
tuia, pin), foioase (platan, tei, alun turcesc, arțar, mesteacăn, plop, stejar, ulm, salcie), precum și
flori (lalea, gladiola, primula, panseaua, clopoțeii de grădină, garoafa, bujorul, zambila).
Cea mai largă extindere în zona orașului Buziaș o constituie suprafața agricolă pe care se
cultivă porumb, grâu și floarea soarelui. Părților colinare și subcolinare din jurul Silagiului și
Buziașului le corespunde o vegetație arboricolă formată din păduri de foioase: stejar, gorun,
carpen, frasin și mai puțin răspândiți: teii, plopul tremurător, cireșul păsăresc, mărul pădureț și
alte specii. Existența acestor păduri din timpuri îndepărtate o demonstrează astăzi stejarul secular
din Silagiu, din Valea Măgironi, cu un diametru de bază de 1,80 m, având o vârstă estimată de
peste 500 de ani, fiind menționat ca obiectiv turistic într-o hartă turistică a județului Timiș,
publicată la Editura Sport- Turism din anul 1985.

3.5 Fauna
Fauna din jurul stațiunii este variată, după formele de relief existente. Cele 2 trupuri de
pădure (Silagiu și Dumbrava) au o fauna variată, existând aici o zonă de interferență între fauna
ce coboară din Munții Semenicului, fauna de stepă și silvostepă și fauna proprie:
 mamifere: veverița, iepurele, căprioara, lupul (doar în trecere), vulpea, mistrețul, pisica
sălbatică, viezurele, hârciogul, popândăul. În trecut, în Parcul dendrologic trăiau
numeroase veveriţe, care deveniseră mascote ale Parcului, însă acum pot fi văzute din ce
în ce mai rar. În ultimii ani Primăria orașului împreună cu Asociația pentru Dezvoltarea
Zonei Buziaș fac eforturi pentru a repopula parcul cu veverițe și organizează Festivalul
Veverițelor, care în anul 2016 a avut a doua ediție.
 păsări: mierla, pițigoiul, potârnichea, prepelița, ciocănitoarea, gaița, fazanul, pitulicea,
graurul, turturica, gâsca și rața sălbatică, uliul sau buha
Lacurile din apropierea Buziașului sunt populate cu crap, porcușor, caras și roșioară.

3.6 Hidrografie și hidrogeologie


Pârâul Salcia, lung de 9 km, în lungul căruia se desfășoară stațiunea, izvorăște din zona
pădurii Dumbrava, fiind afluent pe stânga al pârâului Șurgani. În zona Buziașului pârâul Salcia
primește o serie de afluenți, ca pâraiele Pârporii, Silagiului și Strâmba. În aparență ape
neînsemnate, în perioadele ploioase acestea au produs inundații, ca cele din anii 1926 și 1966
ceea ce a dus la întocmirea unui program de amenajare hidrografică a zonei.
Astfel s-au creat în apropiere:

12
 lacul de acumulare de pe valea Salcia, cu un baraj înalt de 11,20 m și lung de 360 m.
Oglinda lacului atinge în perioadele ploioase cca 20 ha, iar în restul anului cca 1ha. Lacul
se află la o distanță de aproximativ 2 km de stațiune și este accesibil pe DJ 592 Buziaș -
Lugoj
 lacul de acumulare de pe valea Silagiului, cu un baraj de 11,50 m înălțime și lng de 410
m. Oglinda lacului atinge în perioadele ploioase cca 26 ha, iar în restul anului cca 1 ha.
Lacul se află la o distanță de aproximativ 3 km de stațiune și este accesibil pe DJ 572
Buziaș - Silagiu.

3.7 Infrastructura de circulație și transport


Conectivitatea oraşului este foarte importantă din perspectiva mobilităţii cetăţenilor şi a
mărfurilor. Deplasările forţei de muncă la şi de la locul de muncă , deplasările din timpul liber -la
cumpărături ,la medic, pentru relaxare etc., generează fluxuri înspre şi dinspre oraş. Totodată
relaţiile dintre unităţile economice generează fluxuri de mărfuri şi persoane în interiorul
localităţilor şi între localităţi.
Infrastructura de transport rutier.
Din perspectiva conectivităţii rutiere internaţionale a oraşului, acesta este conectat la
autostrada A1 (34,6 km) prin DJ 592 şi prin DJ 572 (24,9 km) având astfel acces la Coridorul IV
de transport Pan European. Prin autostrada A1 se asigură legătura cu ţările europene.
Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:
 DJ 592 - 12,18 km care traversează localităţile Bacova si Buziaş (distanța între Buziaș și
Bacova - 5 km)
 DJ 572 – 13,79 km care traversează localităţile Buziaş şi Silagiu (Distanța între Buziaș și
Silagiu - 6 km)
 DC 160 – 3,4 km
 DC 163 – 4,2 km
Infrastructura de transport aerian.
Buziaşul nu are aeroport dar este conectat prin DJ 592 şi DJ572 - autostrada A1 la
Aeroportul Internaţional Timişoara. Există însă un aerodrom pentru aviaţia utilitară în
proximitatea oraşului.

13
Infrastructura de transport feroviar
Buziașul are o gară feroviară care datează de la deschiderea căii ferate între Timișoara și
Buziaș, care a avut loc în anul 1896, în anul 1948 fiind naționalizată și trecută în patrimoniul
CFR. În prezent nu se asigură transportul de la gară a călătorilor cu autobuze sau alt mijloc de
transport. Șina de cale ferată dintre Buziaş şi gară a fost desființată. În anul 1996 Timișoara și
Buziaș au sărbătorit centenarul căii ferate care leagă cele două comunități. În prezenţa oaspeților
sosiți cu trenul Nostalgia, a fost montată o placă de marmură aniversară și a fost editată o
ștampilă poștală aniversară. În ceea ce privește transportul feroviar, zilnic, în Gara Buziaș
(conform Mersului Trenurilor) opresc:
 11 trenuri personale (Timișoara – Lugoj, Lugoj – Buziaș)
 4 accelerate (Timișoara – București, Timișoara – Iași și retur)
 4 trenuri rapid (Timișoara – Sibiu și retur de 2 ori pe zi)

3.8 Rețele tehnico-edilitare, energetice și de telecomunicații


Rețeaua de alimentare cu apă există în Buziaș și Bacova și este gestionată de operatorul
regional Aquatim. În Buziaș rețeaua de alimentare cu apă are lungimea 21,33 km, un număr de
1373 branșamente, din care 1240 casnici, 98 agenți economici și 36 de instituții și acoperă în
proporție de 100% străzile Buziașului. În Bacova rețeaua de alimentare cu apă are lungimea
11,32 km, un număr de 435 branșamente, din care 424 casnici, 7 agenți economici și 4 de
instituții. Comuna Silagiu nu are rețea de alimentare cu apă.
Rețeaua de canalizare în orașul Buziaș însumează 21,32 km, 1027 de racorduri din care
925 casnici, 76 agenți economici și 26 de instituții și acoperă 96% din străzile orașului. În Silagiu
și Bacova nu există canalizare, gospodăriile având săpate fose septice artizanale.
Alte rețele: pe curpinsul teritoriului orașului Buziaș există reţele de electricitate, gaz,
telefonie fixă, cablu TV şi telefonie mobilă.

3.9 Mediul urban/spaţii publice


După revoluţie, oraşul s-a confruntat cu transformărilor specifice democratice. Litigiile cu
privire la dreptul de proprietate asupra clădirilor, parcului sau terenurilor, derulate prin instanţă pe
parcursul a multor ani au generat o lipsă de intervenţie sau o intervenţie minimă a
administratorilor actuali asupra acestor proprietăţi.

Parcuri și păduri
Suprafaţa verde totală a Buziaşului este de 35,16ha din care parcul reprezintă 71,55 %
respectiv 25,16 ha. Pădurea parc Buziaș, conform HCJ nr.19/2005 și Legii nr.5/2000 este arie
protejată mixtă și are o suprafață de 25,16 ha. În parcul emblematic al oraşului aspectul general
este neplăcut, iar prezenţa câinilor comunitari completează tabloul dezolant. Clădirile din parc, pe
vremuri de referinţă pentru turism, nu sunt funcţionale şi se află într-o stare avansată de
degradare.

14
Piaţa agroalimentară
Buziașul dispune în centru de o piață agroalimentară care funcționează în zilele de
miercuri și sâmbătă, dar care este neacoperită și nu are spații suficiente de expunere pentru
producători. În același areal are loc și un târg mixt bisăptămânal (miercuri și sâmbătă). Târgul de
animale care funcţiona periodic în piaţa centrală, este în curs de a se organiza într-o nouă locaţie,
pe drumul dinspre Silagiu, vis-a-vis de stația de curent.

3.10 Patrimoniu arhitectural


Buziașul beneficiază de un patrimoniu arhitectural valoros dar în avansată stare de
degradare: băile, colonada, cazinoul, izvoarele din parc. Clădirile ridicate în sec. XIX sunt în stil
clasicizant, cu decorații pe fațade și în interior. Cele ridicate în sec.XX au caracteristici
Seccession. Colonada acoperită este o copie a colonadei cadânelor din seraiul sultanal, având
sculptate în lemn motive orientale. Pavilioanele deschise cu izvoare de apă minerală au forma
unor chioșcuri orientale, frumos împodobite cu motive sculptate în lemn și piatră. Starea de
conservare este mediocră, spre degradare.
În lista Monumentelor istorice din Județul Timiș, elaborată de către Direcția pentru
cultură și patrimoniu cultural național al județului Timiș în anul 2010, orașul Buziaș apare la
numărul TM-11-a-A-06 1 9 1 cu:
 Ansamblul de arhitectură balneară "Zona cu parcul", colonada, Hotelul "Grand" şi
cazinoul. Clădirile menţionate anterior sunt monumente istorice dar aflate în proprietatea
SCTB Buziaş
SA, cu acţionar majoritar SIF Transilvania.
 Hotelul "Bazar", este în proprietate privată (Rister Marrianne, proprietar german) și este
închiriat pentru activități hoteliere și restaurant. În prezent este în curs de renovare.
Din anul 2016, Administraţia Locală, în cazuri specific precizate în lege, poate renova
fațadele clădirilor istorice chiar dacă acestea nu sunt în proprietatea Administraţiei Locale.
Totodată în caz de vânzare a acestora, Administraţia Locală are drept de preemţiune conform
Legii pentru protejarea monumentelor istorice nr 422 din 18 iulie 2001 actualizată. •
De asemenea, pot fi integrate în patrimoniul arhitectural de tip B :
 Clădirea fostului spital în care funcţionează UPU
 Clădirea Internatului Liceului Teoretic Buziaş - proprietar orașul Buziaș
 Monumente ale eroilor și opere comemorative ridicate în memoria ostașilor români și
străini:
 Monumentul Eroilor căzuți în Primul și Al Doilea Război Mondial - Buziaș - două,
Bacova - unul.
Culte
În Buziaş există următoarele lăcașe de cult:
 Biserica ortodoxă română cu hramul "Sfantului Petru și Pavel" Buziaș (1834-1839);
 Biserica ortodoxă română cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" Buziaș (1995);
 Biserica ortodoxă română Bacova (1889);
 Biserica ortodoxă română Silagiu (1872);

15
 Biserica romano-catolică Buziaș (1873-1874);
 Biserica romano-catolică Bacova (1889); turnul bisericii are o înălțime de 56 m și este
.
este probabil cea mai înaltă biserică sătească din România Patronul bisericii esre sfântul
Johann de Nepomuk și este construită în stil gotic. Este a doua biserică a satului de la
întemeiere.
 Biserica greco-catolică Buziaș;
 Biserica greco-catolică Silagiu;
 Biserica reformată Buziaș (2001);
 Biserici baptiste: Buziaș, Bacova și Silagiu;
 Biserici penticostale: Buziaș și Silagiu.
 Biserica Martorii lui Iehova la Bacova

3.11 Populația și forța de muncă:


Conform Institutului Naţional de Statistică populaţia oraşului Buziaş era la data de 1
ianuarie 2016 de 8.358 de persoane, în scădere cu 2,66% faţă de anul 2010, cînd populaţia era de
8.586 persoane.
Relevantă pentru evoluţia populaţiei este analiza pe grupe de vârstă care arată o creştere
semnificativă a populaţiei peste 55 de ani şi o scădere a numărului de persoane tinere în grupa de
vîrstă 20-24 ani cu 27,54% .

Densitatea populaţiei pe km pătrat este de 80,06 locuitori /km2, inferioară mediei naţionale de
90,1 locuitori/km2.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația stabilă (rezidentă) în Buziaș era:
 în orașului Buziaș 7.023 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002,
când se înregistraseră 7.772 de locuitori, din care 4.023 bărbați și 4.324 femei.
 în Silagiu sunt 777 de locuitori, în scădere cu 13% față de recensămîntul din 2002,
 în Bacova s-a consemnat o scădere a populaţiei cu 3%, având în acest moment 1.500
locuitori.
Structura pe etnii a populației la momentul recensământului se prezenta în felul următor:

16
 români (83,21%).
 romi (2,98%),
 maghiari(2,95%)
 germani (2,15%).
 pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Din punct de vedere confesional:
 majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%),
 dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și
 penticostali (4,6%).
 Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Conform Institutului Național de Statistică, plecările din orașul Buziaș se mențin la valori
ridicate, mulți locuitori plecând în căutarea unor condiții de viață și de muncă mai bune, fie în
Timișoara, fie în străinătate, cu caracter definitiv sau sezonier. Migraţia sezonieră afectează un
număr mare de familii, numărul acestora fiind foarte greu de precizat, deoarece aceştia nu îşi
declară veniturile obţinute în străinătate, chiar dacă lucrează pe bază de contract.

Numărul total al plecărilor cu domiciliul se referă la persoanele care pleacă din localitate
şi fac dovada că au asigurată locuinţa în altă localitate. Schimbările de domiciliu în cadrul
aceleiaşi localităţi nu sunt incluse. Aceste date includ migraţia internaţională. Sursa: Institutul
Naţional de Statistică (INS).

Din punct de vedere al asistenţei sociale, la data realizării analizei, Primăria Buziaş acorda mai
multe tipuri de ajutoare sociale conform legii :

17
 Ajutorul social sub forma venitului minim garantat este reglementat prin Legea 416/2001
modificată și completată prin Legea 276/2010 - pentru acesta sunt 29 de dosare în analiza
Primăriei
 Alocația pentru susținerea familiei este destinată familiilor care au în creștere și îngrijire
copii în vârstă de până la 18 ani și este reglementată prin Legea 277/2010. În Buziaş sunt 34 de
dosare în procesare.
 Ajutorul pentru încălzire cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri sau cu gaze naturale
este reglementat de OUG 70/2011 și HG 920/2011 -72 de dosare în procesare
 Alocaţii de stat pentru copii - 81 de dosare depuse
 Indemnizaţii pentru creşterea copilului âînă la vârsta de 2 ani
 Indemnizaţii pentru persoanele cu handicap grav
 Asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav - 17 dosare
 Tichete pentru grădiniţă se acordă unui număr de 10 copii
De asemenea, în Buziaş figurau la data studiului 151 de şomeri înregistraţi în evidenele
AJOFM Timiş ceea ce reprezintă 1,81 % din totalul populaţiei oraşului. Nivelul scăzut al acestui
indicator nu reflectă situaţia reală a celor din Buziaş fără un loc de muncă deoarece cei plecaţi la
lucru în străinătate pentru perioade de timp de câteva luni pe an, nu se regăsesc în această
statistică.

3.12 Cultură și mass-media:


Patrimoniul cultural și i-material al orașului Buziaș constă din:
 Casa de Cultură Buziaș, situată în centrul orașului;
 Cămine culturale în Bacova și Silagiu
 Muzeul Balnear Buziaș: primul muzeu balnear din Romania;
 Expoziţia de artă populară (colecția de etnografie) Iuliana Folea Troceanu, din
Buziaş. Piesele provin din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al
XX-lea;
 Biblioteca orășenească Buziaș a fost înființată în anul 1952 prin fuziunea fostei
biblioteci comunale cu cea a unității balneare.

În Buziaș există câțiva operatori de televiziune prin cablu și Internet care pun la dispoziția
localnicilor aceste servicii. În anul 2008 a fost introdusă televiziunea prin cablu și în Silagiu și
Bacova și Internet în unitățile școlare și în casele cetățenilor.

3.13 Economie

Analiza firmelor active


Economia oraşului se bazează astăzi pe o mare diversitate de forme de organizare, de la
persoane fizice autorizate, societăţi agricole, cabinete medicale, întreprineri individuale, la
societăţi comerciale de tip SA sau SRL.

18
Din perspectiva ponderii principalelor ramuri economice în cifra de afaceri a oraşului,
putem observa faptul că domină comerţul cu peste 31% din veniturile obţinute în 2015, urmat de
agricultură cu 23% , construcţii 22% , industria 15%, turismul cu 6% şi respectiv serviciile cu
3%.

Conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, la data de 1.09.2016 numărul de


locuri de muncă în localitatea Buziaş era de 1.040. Repartiţia pe ramuri economice a acestora se
prezenta astfel:

3.14 Industria

După 1989, firmele existente în Buziaş au trecut prin procesul de privatizare. Staţiunea de
Tratament Balnear Buziaş trecând în proprietatea Societăţii de Investiţii Financiare Transilvania
şi continuând obiectul de activitate tradiţional. De asemenea, emblematică pentru oraş, fabrica de
ape minerale APEMIN Buziaş a fost cumpărată de un acţionar privat şi a continuat să funcţioneze
până când nevoile mari de investiţii în retehnologizare au determinat închiderea ei. Reluarea
activităţii fabricii este menţionată ca importantă de majoritatea repondenţilor la sondajul de
opinie, dar, fiind proprietate privată, decizia de a continua activitatea nu aparţine administraţiei
publice.

19
Din punct de vedere al industriei prelucrătoare, în domeniul industriei uşoare, la Buziaş
funcţionează firma INDUSTRIA DE INCALȚĂMINTE SOARA BUZIAȘ S.R.L. producător de
încălţăminte, fiind totodată şi cel mai mare angajator local (258 angajaţi la 31.12.2015).
Firma SIMEEA SIBIU SRL prin secţia de la Buziaş continua tradiţia locală de producţie a
motoarelor electrice a fostei fabrici Electromotor, având astăzi peste 100 de angajaţi.
Firma Joris Ide (fostă Megaprofil) produce materiale de construcţii pentru acoperişuri ,
respectiv învelitori de tablă, producţia fiind în majoritatea ei destinată exportului.
Industria este şi principalul generator de exporturi, principalele produse exportate
provenind de la cele trei fabrici menţionate.

3.15 Agricultura

Fragmentarea suprafeţelor agricole prin restituirea proprietăţilor după revoluţia din 1989,
a creeat o sincopă în dezvoltarea agriculturii. Totuşi aceasta s-a dezvoltat sistematic, conturându-
se ca ramuri importante cultura cerealelor, viticultura şi creşterea animalelor. Largi suprafeţe de
teren sunt în continuare cultivate cu cereale iar prezenţa investitorilor alsacieni în zonă, respectiv
Alsacia Farm SRL, care lucrează o suprafaţă de peste 5.000 de ha de teren din Buziaş şi
localităţile învecinate şi are dotarea tehnica necesară, a condus la creşterea cantităţilor recoltate la
ha. De asemenea şi alte firme au activităţi în domeniu, de exemplu Armis Agri SRL, ARMIS
FITO SRL, AF 76 AGRI SRL, etc.
În domeniul creşterii animalelor, SC BANAT OVINEX SRL este cea mai mare firma
pentru creșterea animalelor cu un rol deosebit în exportul de animale vii din zonă (peste 100.000
capete de animale exportate anual). În domeniul creşterii animalelor, crescătorii de animale s-au
reunit într-o asociaţie de profil care a şi concesionat suprafeţe importante din păşunile oraşului.
Pentru creşterea animalelor, suprafeţele de păşunat sunt foarte importante, de aceea este imperios
necesar să se realizeze un echilibru între dezvoltarea urbană armonioasă şi dezvoltarea
agriculturii prin creşterea animalelor. În proprietatea privată a Primăriei Buziaş sunt 774,92 ha de
păşune , acestea fiind concesionate crescătorilor de animale. Este de menţionat de asemenea
prezenţa în Bacova a Smithfield Ferme SRL printr-o unitate de creştere suine cu o capacitate de
cca 10.000 capete/an.

3.16 Mediu si energie

Zona Buziașului are ca factori de favorabilitate apele minerale carbogazoase și emanațiile


gazoase mofetice.
Conform datelor expuse în Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Timiș (PATJ)
elaborat în anul 2013, Vol. 6 Gospodărirea Apelor și Echiparea edilitară, captarea de apă
subterană în Buziaș este făcută de operatorul Aquatim, are un debit exploatat de 15, 82 l/sec, are
instituite zonele de protecție cu regim sever sau de restricție și are stabilit perimetrul
hidrogeologic. Pe cursul de apă Salcia, care străbate Buziașul sunt realizae consolidări de mal pe
o distanță de 500 m.

20
În apropiere de Buziaș, pe drumul județean care leagă Buziașul de Lugoj, se află pădurea
Dumbrava, care, conform HCJ nr.19/2005 și Legii nr.5/2000 este arie naturală protejată și se
întinde pe o suprafață de 310 ha.
Pădurea Dumbrava este o rezervație forestieră, în cuprinsul căreia se întâlnesc 5 tipuri
naturale de pădure, de productivitate superioară și mijlocie, încadrate în 3 tipuri de habitate
forestiere din Romania:
 R 4140 - Păduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. ceris) și tei argintiu
(Tilia tomentosa) cu Lychis coronaria - valoare conservativă mare
 R 4149 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis -
valoare conservativă moderată
 R 4153 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) și garnita (Q. frainetto) cu
Crocus flavus - valoare conservativă moderată
Toate aceste trei tipuri de habitate au ca și corespondent, în Natura 2000, tipul de habitat
91M0 - Pannonian - Balkanic turkey oak - sessile oak forest.
În timpul sezoanelor cu precipitații abundente, pe unele suprafețe depresionare ale
rezervatiei apare fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce generează mlaștini și condiții grele de
regenerare a arboretului, chiar și uscarea semintisului existent.
Conform Primăriei Buziaş, INS în anul 2014, suprafața intravilană și a spațiilor verzi în Buziaș se
prezintă astfel:
 371 ha în zona urbană
 35,16 ha spațiu verde

Suprafața fondului funciar după modul de folosință 2016 ( sursa: Primăria Buziaş ):

Grupe de proprietate PROPRIETATE PROPRIETATE TOTAL


PUBLICĂ - PRIVATĂ -
TOTAL TOTAL
Terenuri arabile 142 5241 5383
Pășuni 13 1398 1411
Fânețe 4 304 308
Vii 0 849 849
Livezi 0 41 41
Terenuri agricole total 159 7833 7992
Păduri și alte terenuri forestiere 1538 167 1705
Terenuri cu ape și ape cu stuf 21 20 41
Căi de comunicație și căi ferate 88 242 330
Terenuri ocupate cu construcții și curți 178 299 477
Terenuri degradate și neproductive 1 48 49
Terenuri neagricole total 1826 776 2602
TOTAL 1985 8609 10594

21
În Buziaș se află un observator seismologic care face parte din reţeaua seismică naţională,
furnizand date despre seismicitatea zonei Banloc. În anul 1983, centrul de Fizica Pământului
București prin planul de dezvoltare a Microrețelei Banat a deschis la Buziaș o stație de mare
amplificare, care a emis primele cataloage sistematice pentru Banat. În prezent, Staţia seismică
este echipată cu un senzor de bandă largă și asigură detectarea inclusiv a microseismelor, cu
magnitudinea mai mica de 1.0 pe scara Richter.

3.17 Calitatea aerului


Deosebit de importantă pentru dezvoltarea turismului, calitatea aerului din Buziaş este
influenţată atît de condiţiile naturale – suprafaţa verde a oraşului de 35,16 ha dar și de eliberarea
în atmosferă a noxelor provenite din desfăşurarea activităţilor economice, de traficul rutier şi de
emisiile în atmosferă provenite de la sistemele de încălzire.
În Buziaş sunt identificate trei surse potenţiale de poluare care pot contribui la calitatea
aerului:
 Traficul rutier în creştere, şi în special traficul greu, de mărfuri
 Emisiile în atmosferă provenite de la sistemele de încălzire
 Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra solului: activităţile agricole, prin
tehnologiile aplicate, produc efecte asupra calităţii solurilor, mai ales în situaţia
fertilizărilor unilaterale (prin crearea de carenţe de elemente nutritive în sol), precum şi
prin diverse lucrări mecanice în zone cu potenţial de erodabilitate a solului (terenuri în
pantă
În Buziaş, conform sondajului de opinie realizat în rândul cetăţenilor, ferma zootehnică
Bacova contribuie la poluarea aerului în special în perioada aplicării dejecţiilor animaliere pe
terenurile agricole.

3.18 Colectarea și depozitarea deșeurilor


În general, deşeurile municipale se numără printre obiectivele recunoscute ca fiind cele
mai mari generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de
impact și risc determinate de deșeurile municipale, în ordinea în care sunt percepute de populație,
sunt:
 modificări de peisaj și disconfort vizual,
 poluarea aerului,
 poluarea apelor de suprafață – în cazul eliminării necontrolate și ilegale a deșeurilor în
apropierea râurilor (pe malul acestora),
 poluarea pânzei freatice – prin infiltrații de substanțe dăunătoare rezultate din reacțiile
chimice ce au loc în depozitele ilegale, mai ales la temperaturi ridicateț
 modificări ale fertilității solurilor și a compozitiei biocenozelor pe terenurile învecinate, în
cazul depozitării neautorizate direct pe pământ.
Utilizatorii serviciilor de salubrizare din oraş au diferite nevoi:
 să circule pe străzi curate

22
 să se plimbe și să se recreeze în parcuri curate, respectiv în spaţii publice curate
 să nu fie nevoiți să respire aer infestat din cauza depozitărilor ilegale de deșeuri
Oraşul Buziaş este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş
delegând astfel serviciul public de colectare – transport deșeuri. Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară Deşeuri Timiş s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării,
exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de salubrizare a localităţilor pe raza
de competenţă a unităţilor administrativteritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor
proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării și/sau
dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente Serviciului.

3.19 Aspecte privind eficienţa energetică


Din perspectiva eficienţei energetice este de menţionat faptul că , este necesară
elaborarea şi implementarea Planului de Acţiune privind Energia Durabilă a oraşului Buziaş
(PAED). PAED ar trebui să se concentreze pe măsurile menite să reducă emisiile de CO2 şi
consumul de energie de către utilizatorii finali.
Costurile cu energia electrică şi consumul de gaze naturale ale administraţiei locale
Buziaş, în ultimii 5 ani sunt reflectate în graficul de mai jos.Se poate observa faptul că, chiar
dacă au existat perioade de fluctuaţie semnificativă, totuşi trendul acestor cheltuieli este de
creştere în ultimii doi ani :

CAP IV
VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI BUZIAȘ

”BUZIAȘ –Perla Banatului eco-staţiune balneară de interes internaţional, oraş turistic


inteligent şi modern, întinerit şi prosper, marcat de istorie şi tradiții, cu o înaltă calitate a
vieţii şi atractiv pentru locuit, muncă, turism şi afaceri.”

23
24