Final Strategia de Dezvoltare Locala Buzias 2016 2030

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ BUZIAŞ 2016-2020-2030
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A ORAȘULUI BUZIAȘ
2016-2020-2030
MENEX SRL
Dipl.ec.pbc.drd. Menuţa Iovescu
Dipl.ing.pbc.Sergiu Bălaşa
Dipl.ing. pbc.Simina Kovacs
1
2
BUZIAŞ, 2016
Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în elaborarea prezentei strategii şi care
cred în viitorul mai bun al oraşului nostru;
Dumnezeu să ne ajute ca Buziaşul să redevină Perla Banatului, pentru creşterea
bunăstării tuturor locuitorilor săi !
Sorin Munteanu
Primar al Oraşului Buziaş
3
4
Elaborarea strategiei de dezvoltare locală s-a bazat pe un proces dinamic predefinit care a implicat
consultarea și participarea actorilor locali interesați și care a fost asistat de o metodologie specifică,
mijloace manageriale și un puternic suport/implicare din partea reprezentanților autorității publice
locale beneficiare, respectiv cea a Primarului oraşului Buziaş.
În vederea relizării lucrării de faţă şi-au adus contribuţia prin participarea la lucrările grupurilor de
lucru sau la şedinţe bilaterale de analiză, Primarul şiViceprimarul localităţii, consilierii locali precum şi
specialişti locali din domeniile economic, juridic, social, sănătate, educaţie, dezvoltare urbană, mediu
culte şi organizaţii neguvernamentale
GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

BUZIAŞ 2030
1. PRIMAR Munteanu Sorin

2. VICEPRIMAR Cîndea Cristian Vasile
3. SECRETAR Vlada Cristina
4. URBANISM Voinescu Gabriela Cristiana,
5. Vlaiconi Valeriu
6. MEDIU Stef Ionel
7. SOCIAL Oneţ Elena
8. Talpeş Ramona,
9. Prejban Melinda
10. REGISTRUL AGRICOL Medelean Maria
11. EVIDENŢA POPULAŢIEI Luca Marcel
12. AGENT DE DEZVOLTARE LOCALĂ Dămian Cristina Lavinia
13. CASA DE CULTURĂ BIBLIOTECA Stanca Adrian
14. EDUCAŢIE Lozer Lidia
15. SĂNĂTATE Savu Daniela
16. Dana Paica
17. Râmneanţu Mărioara
18. BISERICA ADORMIREA MAICI DOMNULUI Maier Mircea
19. BISERICA PETRU ŞI PAVEL Zaharia Sergiu
20. BISERICA SILAGIU Luminosu Gheorghe
21. BISERICA BACOVA Cherlea Nicolae
22. CONSILIER LOCAL Hudrea Ioan
23. CONSIER LOCAL Spătaru Constantin
24. CONSIER LOCAL Lazăr Cosmin
25. CONSIER LOCAL Monofălean Ioan
26. CONSIER LOCAL Savu Daniela
27. CONSILIER LOCAL Tuduce Cristian
28. CONSILIER LOCAL MEDIC VETERINAR Dordea Ioan
29. PREOT CATOLIC BUZIAŞ ŞI BACOVA Covacs Istvan
30. CENTRUL CRISTIAN SERBAN Manager Draga Monica,
31. FUNDAŢIA CRISTIAN ŞERBAN Prof. Doctor Şerban Viorel
32. Magoşin Iosif
5
33. Giucă Ioan

34. Şonda Silviu
35. Iliaşu Stelian
36. Lomora Cosmin
37. Groza Dănuţ
38. Opaiţ Dugan Mihai
39. Mitric Adrian
39 Moruţan Cristian
40 Marian Beniamin
41 Daniela Matei
42 Ştiopu Ioan
43 Jorz Sebastian
44 Deguille Philippe
45 Gorun Viorel
46 Ştefan Alina
47 Maniţiu Ilie
48 Goția Alexandru
Mulţumim grupului de Lucru şi celor peste 100 de cetăţeni ai oraşului care au răspuns sondajului de
opinie realizat de Primăria Buziaş pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală !
Mulţumim de asemenea organizaţiilor neguvernamentale :
Clubul Rotary Buziaş, Asociaţia de Dezvoltare Zonală Buziaş, Fundaţia Profilaxis
Ne cerem scuze celor care s-au implicat şi din eroare nu au fost cuprinşi în această listă.
Autorii
6
CUPRINS
CAP I – MOTIVAȚIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI

BUZIAȘ
CAP II – METODOLOGIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A

ORAȘULUI BUZIAȘ PE PERIOADA 2016-2030
CAP III – ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE
CAP IV - ANALIZA SWOT – POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE A ZONEI BUZIAȘ

COROLAR AL ANALIZEI SWOT
CAP V – VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI BUZIAȘ
CAP VI – DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVE 2030
CAP VII – PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2016-2020 – AXE PRIORITARE ȘI

DOMENENII DE INTERVENȚIE
CAP VIII – PLANUL DE ACȚIUNE PE TERMEN MEDIU 2016-2020
CAP IX – PORTOFOLIUL DE PROIECTE PE TERMEN MEDIU 2016-2020
7
CAP I - MOTIVAȚIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A

ORAȘULUI BUZIAȘ
Strategia pentru dezvoltarea orașului Buziaș are ca scop stabilirea priorităților de dezvoltare a
orașului pe termen scurt, mediu și lung în cadrul unui proces de planificare strategică coordonat cu
implicarea actorilor locali relevanți, astfel încât să permită agrearea cadrului general de acțiune al
Consiliului local al orașului Buziaș și respectiv Programul strategic și Planurile de acțiune ale Primăriei
Buziaș pentru perioada 2016-2020.
Provocările avute în vedere de strategie. Administrația publică din România, atât la nivel
central cât și la nivel local, a trecut prin transformări majore începând cu anul 1989, culminând cu
aderarea la Uniunea Europeană în 2007, proces care a condus la conectarea administrației publice la
mecanismele europene de guvernare și la corelarea cu alte administrații din statele membre UE.
În contextul negocierilor cu Comisia Europeană pe tema Acordului de Parteneriat ce a stat la

baza finanțărilor nerambursabile din fonduri structurale pentru perioada 2014-2020, există o preocupare
tot mai mare, atât la nivelul Guvernului României, cât și la nivelul Comisiei Europene, cu privire la
modernizarea administrației publice și la crearea capacității necesare ca aceasta să-și îndeplinească în
mod eficient rolul de facilitator (promotor) al dezvoltării socio-economice a României.
Una din condițiile de bază și totodată o pârghie esențială pentru a răpunde la aceste provocări este
elaborarea unor documente de planificare strategică la nivelul administraței publice locale care să
devină principalele instrumente de lucru în sistemul public în prioritizarea deciziilor/proiectelor de
investiții care vizează dezvoltarea socio-economică a localității.
Strategia pentru dezvoltarea orașului Buziaș este astfel necesară atât în contextul procesului de
implementare a fondurilor europene aferente perioadei 2014 – 2020 cât și în perspectivă, pentru un
orizont de timp mai larg, care să permită mobilizarea tuturor resurselor pentru realizarea obiectivului
strategic călăuzitor definit printr-o viziune comună (înpărtășită larg) de dezvoltare a orașului Buziaș.
Stategia reprezintă un document integrat care are în vedere următoarele elemente cheie:
 să asigure cadrul general de acțiune pentru realizarea obiectivelor prioritare de dezvoltare ale
orașului Buziaș corelate cu obiectivul superior viziune de dezvoltare și totodată, să permită
definirea planurilor anuale de acțiune ca parte a programului strategic de dezvoltare pe
termen mediu și lung.
 să soluționeze condiționalitatea ex-ante, așa cum este prevăzut în programele operaționale
sectoriale din România privind eligibilitatea proiectelor de investiții pentru perioada 2014 –
2020 promovate de către autoritățile publice locale;
 necesitatea remedierii unor deficiențe de organizare și funcționare a administrației publice
locale cu focus pe întărirea capacității de implementare a strategiei și programului strategic de
dezvoltare a orașului Buziaș;
8
 repoziționarea în piață a ofertei orașului Buziaș ca stațiune balneară de interes național;

 necesitatea asigurării/pregătirii administrației publice pentru a îndeplini obligațiile
asumate la nivel național și european în ceea ce privește o serie de ținte/obiective stabilite
prin Strategia Europa 2020, Strategia pentru o reglementare mai bună.
 să stabilească bazele pentru conturarea unor proiecte strategice prioritare care să genereze
pe termen mediu și lung rezultate și impact major în dezvoltarea socio-economică a orașului
Buziaș pe prioritățile de dezvoltare agreate într-o abordare trans-partinică, astfel încât să fie
maximizate resursele și mijloacele disponible, angajate în acțiunile administrației locale și a
celor de dezvoltare socio-economice ale orașului Buziaș;
 să asigure cadrul sinergic necesar dezvoltării coerente şi concrete a oraşului Buziaş prin
obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist, la modelul
de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere
şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor în armonie cu mediul
natural;
 să permită accesarea programelor de finanţare nerambursabilă pentru proiectele
prioritare dezvoltării oraşului;
 să identifice problemele majore ale comunităţii locale şi să propună soluţionarea lor prin
obiective și proiecte inovative;
 să contribuie la reducerea disparităţilor intra-regionale ale Regiunii Vest;
 să fie utilă actorilor locali în general şi în special agenţilor economici şi societăţii civile pentru
a acţiona corelat cu politicile de dezvoltare locală în dezvoltarea proiectelor lor de investiţii şi în
special a acelor proiecte pentru care accesează programe de finanţare nerambursabilă.
Procesul de elaborare a Strategiei este inițiat totodată de Primaria orașului Buziaș in conformitate
cu prevederile legale din Legea nr 215/2001 a administrației publice locale în care este prevăzută
obligația de a elabora strategii și programe de dezvoltare economico-socială la nivelul fiecărei unități
administrativ teritoriale.
9
CAP II – METODOLOGIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

LOCALĂ A ORAȘULUI BUZIAȘ PE PERIOADA 2016-2030
DEZVOLTAREA INTEGRATĂ ŞI SUSTENABILĂ A ORAŞULUI BUZIAŞ
Orașele și regiunile lor înconjurătoare au o rețea complexă de relații și dependențe.

În timp ce mediul rural este acum văzut ca un teren cu oportunităţi: un furnizor de surse
regenerabile energie, apă curată, produse alimentare locale produse în mod durabil și activități pentru
petrecere a timpului liber a locuitorilor din mediul urban, dar, de asemenea, rezervoare de
biodiversitate și resurse naturale.
În schimb, orașele oferă oportunități de angajare și de învățământ, servicii de sănătate, facilități
sociale și culturale, o varietate de oportunități de cumpărături și de serviciu.
Planificarea și gestionarea serviciilor publice, a zonelor rezidenţiale a zonelor economice, a
educţiei, culturii, serviciilor de sănătate trebuie să facă parte dintr-o strategie teritorială integrate.
Adoptarea unei abordări integrate a planificării urbane durabile presupune promovarea unei
sinergii între zonele rezidenţiale, de afaceri sau activități sociale, facilități publice și infrastructuri,
împreună pentru utilizarea optimă a resurselor şi pentru protejarea mediului înconjurător.
Patrimoniul urban și arhitectural este o problemă centrală pentru dezvoltarea urbană durabilă
deoarece sporește atractivitatea economică și demografică a unui oraș și ajută la crearea unor legături
între culturi din toate grupurile de populație. Prin reprezentarea în mod pozitiv a pluralismului
patrimoniului cultural, ea favorizează toleranța și incluziunea socială și dinamizează structura socială.
Cultura este un factor de reziliență economică, datorită proiectelor de restaurare, evenimentelor
atractive şi inovatoare, a activităților turistice, în special pentru orașele mici și mijlocii.
Spațiile publice sunt un ingredient esențial în calitatea vieții cetățenilor și în atractivitatea unui
oraș pentru turiști, investitori și întreprinderi. Utilizate de către toate grupurile de populație, ele
favorizează un sentiment de apartenență și dau identitate unui oraș.
Ele conectează fluxul de persoane și bunuri oameni care merg fac pe jos sau fac jogging, de
asemenea mijloacele de transport :mașini, autobuze, biciclete. O parte a spațiului public este, totuși,
necesar să fie alocat locurilor de parcare.
Spaţiile publice sunt şi locurile de odihnă și de petrecere a timpului liber: așezaţi pe o bancă în
parc, sau într-o plimbare de-a lungul spaţiilor verzi și a malurilor râurilor, cetăţenii se pot bucura de
peisajul orașului, de clădirile și caracteristicile culturale și naturale, sau de activități de petrecere a
timpului liber, terenuri de joacă și facilități sportive.
Spațiile publice pot fi locuri pentru biodiversitate în orașe și pot, de asemenea, să sprijine
cultura prin găzduirea unor evenimente culturale de muzică, dans, teatru și/sau artă stradală.
Mobilitatea este necesară pentru a asigura accesul tuturor la locul de muncă, educație, servicii şi
produse de bază, de agrement și de sănătate. Localnicii, în prezent se confruntă cu numeroase provocări
legate de utilizarea transportului motorizat privat, ca rezultat al aceastei mobilităţi: congestie,
insecuritate, poluarea aerului și poluarea. Transportul urban și de marfă în special în mediul urban și
autoturismele private sunt estimate la aproximativ un sfert din emisiile de CO2 din Europa.
Soluțiile de mobilitate alternativă atractivă, rentabile și accesibile decât transportul motorizat
privat sunt esențiale pentru calitatea vieții și a aerului, precum şi pentru coeziunea socială, reducerea
bugetelor de infrastructură pe termen lung și atenuarea schimbărilor climatice.
Din punct de vedere al administraţiei, într-un moment în care veniturile amenință bugetele
publice, cheltuielile locale sînt în continuă creștere, autoritățile locale au responsabilităţi în creştere,
administrarea și gestionarea durabilă din punct de vedere financiar a oraşului ar trebui să ajute
autoritățile locale sa optimizeze resursele umane și financiare pentru a finanța propria funcționare, dar,
10
de asemenea, să mențină/ să dezvolte serviciile publice și totodată să aloce resurse pentru facilităţi
acordate firmelor şi pentru acordarea de stimulente pentru cetățeni.
Alegerea arborelui domeniilor de analiză pentru lucrarea de faţă au concretizat dorinţa de

dezvoltare integrată a oraşului, menţionată de grupul de lucru în întîlnirile avute cu consultanţii:
.
Arborele domeniilor
11
Pașii și respectiv structura documentului de planificare strategică uzuală urmărită în procesul de

elaborare a strategiei de dezvoltare locală, cu mici variabile, în funcție de specificul local și eventuale
cerințe particulare formulate de către beneficiar, au fost următorii:
Etapa I – Elaborarea analizei situației existente în context național, regional și internațional
1. Prezentarea situaţiei actuale a oraşului Buziaş din punct de vedere istoric, administrativ,
infrastructură, mediu urban/spații publice, zonificarea teritoriului, patrimoniu, economic, social,
cultural şi educativ, turism, servicii, mediu, sport și agrement (conform datelor statistice și altor
informații și studii disponibile);
2. Analiza orașului Buziaș în contextul regional și internațional și perspective
a. Amenințări și oportunități în contextul geoeconomic național și internațional
b. Tendințe în turismul internațional și cel din România
3. Analiza SWOT- Potenţialul de dezvoltare al zonei Buziaş corolar analizei SWOT. Analiza
SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea
potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de
dezvoltare. De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”,
aceasta implicând analiza mediului intern al ariei analizate (orașul Buziaș) şi a mediului extern
general şi specific. Analiza SWOT s-a realizat pentru fiecare domeniu analizat în parte,
valorificând concluziile menționate.
Valoarea analizei SWOT este aceea că este o metodă intuitivă de organizare a unei cantităţi
foarte mari de informaţii şi de date. După ce s-a efectuat analiza iniţială şi au fost identificate
12
problemele strategice într-un mod relevant, s-au grupat problemele într-un tabel cu patru rubrici
(puncte tari/forte, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări). Tabelul este rezultatul analitic
intermediar al analizei SWOT şi reprezintă o înfăţişare vizuală concisă a analizei anterioare.
În lucrarea de faţă, s-a utilizat metoda descrisă pentru acele probleme care au cel mai mare
impact pe termen lung şi care pot fi efectiv rezolvate prin capacitatea şi potenţialul disponibil
evitând astfel enumerarea în exces a unor puncte tari și puncte slabe mai puțin relevante.
Etapa II – Elaborarea strategiei
4. Viziunea privind dezvoltarea pe termen lung a orașului. Viziunea este o afirmație care
creează o imagine amplă, o aspirație pentru viitor pe care încearcă să o atingă o
organizație/instituție/comunitate. Este o anticipare axată pe scopuri, atrăgătoare din punct de
vedere emoțional și stimulativă a modului în care și-ar dori comunitatea să arate orașul într-un
orizont de timp predefinit 2030 de ani). Viziunea ține cont de impactul social pe termen mediu
și lung pe care îl generează activitatea administrației publice a orașului/localității. De asemenea,
ea acoperă, la modul general, toate aspectele ce țin de politici publice și de care raspunde
Primăria. Viziune elaborată se pretează evaluărilor, dar în același timp nu trebuie să fie
exprimată cantitativ. Modalitatea de lucru pentru formularea viziunii: viziunea s-a formulat
într-un grup de lucru bine reprezentat sub îndrumare metodologică. O modalitate de formulare a
acesteia este aceea de a indica schimbările majore așteptate la nivelul anului 2030 sau chiar un
orizont de timp mai mare. Fiecare dintre participanții la întîlnirile grupurilor de lucru a realizat
exercițiul mental ca proiecție a viitorului orașului Buziaș utilizând informațiile pe care le
deținea (programe și proiecte, tendințe, oportunități, percepții colective și posibilitățile de a
focusa energia comunității spre realizarea unor obiective colective). Metodologul a adunat toate
aceste proiecții asupra viitorului posibil al Buziașului, le-a sintetizat într-o viziune comună,
împărtășite de membrii grupului de lucru.
5. Direcțiile strategice de dezvoltare și obiective 2030 s-au construit în careul strategic puncte
tari și oportunități pentru optimizarea resurselor disponibile. Fiecare direcție de intervenție are
propriile obiective specifice. Atingerea acestor obiective ar crea o situație în care o parte a
viziunii a fost realizată. Aceste obiective sunt cuprinzătoare, însă sunt și evaluabile în același
timp. Subgrupurile sectoriale au stabilit aceste obiective. Obiectivele sunt definite pentru fiecare
direcţie/domeniu de intervenție stabilit pe baza analizei cercetarilor, datelor statistice, a
observaţei directe , a sondajului de opinie realizat.
6. Principiile și politicile publice de guvernare:

 Promovarea competenței și a valorilor asociate în atragerea și dezvoltarea resurselor
umane angajate în serviciul public
 Eficientizarea utilizării resurselor publice și implementarea unui sistem de indicatori
pentru monitorizare și evaluare a rezultatelor și efectelor obținute
 Sprijinirea dezvoltării sectorului de afaceri și creșterea competitivității acestuia ca
soluție durabilă de creștere a performanței și calității vieții
 Atragerea investițiilor private pentru modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice
cu potențial de realizare-operare în formulă public privată
 Adaptarea soluțiilor de guvernare la contextul și presiunea generată de criza globalizată
prin orientarea investiţiilor spre dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea urbană
13
 Îmbunătățirea managementului și calității serviciilor sociale și adoptarea de soluții

sustenabile pe termen mediu si lung
 Creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene prin accesarea de proiecte în cadrul
tuturor Programelor structurale pentru proiecte majore, prioritare
 Creșterea ratei de absorbție a fondurilor guvernamentale disponibile pentru susținerea
dezvoltării orașului
În procesul de elaborare al strategiei s-au respectat cele 10 principii generale ale dezvoltării
durabile pentru continentul European:
 Promovarea şi încurajarea dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea
relaţiilor dintre oraşe şi sate;
 Promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;
 Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere;
 Reducerea degradării mediului;
 Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;
 Valorificarea patrimoniului natural ca factor de dezvoltare;
 Dezvoltarea resurselor energetice în menţinerea securităţii;
 Promovarea unui turism de calitate şi durabil;
 Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.
De asemenea s-au luat în considerare conceptele moderne de dezvoltare:

 Dezvoltare urbană prin strategii teritoriale integrate
 Dezvoltare economică inteligentă
 Dezvoltarea economiei circulare
 Integrare şi echitate socială şi inter-gen
 Creşterea participării cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor cu privire la dezvoltare
 Administrarea şi gestionarea durabilă a oraşelor mici
Etapa III – Elaborarea documentelor programatice pentru implementarea strategiei
7. Planul strategic de dezvoltare locală (PS) 2016-2020 - axe prioritare şi domenii de

intervenţie cuprinde principalele informaţii şi date relevante cu privire la structura axelor
strategice, la domeniile şi măsurile de intervenţie aferente axelor, incluzând
proiectele/activităţile, menite să asigure implementarea măsurilor strategice de dezvoltare până
în 2030. Acesta se va defalca pe mandate și programe anuale de guvernare pentru a putea
asigura planificarea proiectelor și rezultatelor prioritare.
8. Planul de acţiune pe termen mediu (PA) 2016-2020 - Portofoliu de proiecte propuse pe

termen mediu 2016-2020. Planul de acțiune (PA) reprezintă în esență un plan de acțiune anual
direct corelat cu resursele bugetare proprii disponibile sau cele posibil (planificate) să fie atrase.
PA s-a pregătit și acceptat la nivelul grupului de management al Primăriei la finele fiecărui an
simultan cu planificarea bugetului pentru anul următor și include acele
proiecte/activități/obiective de investiție cuprinse în Programul strategic multianual pentru care
pot fi alocate/atrase resurse pentru pregătire și respectiv implementare. Planul de acțiune trebuie
să fie aprobat de către Primar și Consiliul local și să fie susținut de bugetul anual aprobat al
Primăriei orașului.
14
9. Organizarea instituțională, resurse și abordarea partenerială - este un capitol important

menit să credibilizeze angajamentele politice formulate în cadrul strategiei și totodată să
configureze soluțiile practice de administrare și gestiune a procesului de implementare a
strategiei. Aceasta se va realiza după aprobarea strategiei.
10. Finanțarea programului strategic - Programele anuale, componente ale programului strategic
multianual, se fundamentează pe proiecţia bugetară a anului respectiv, considerând orice resursă
externă care poate fi planificată (finanțări de stat, europene, private, bancare, venituri proprii).
Planificarea acțiunilor prioritare și a rezultatelor aşteptate nu se poate face fără o cunoaştere
foarte bună a resurselor financiare care pot fi angajate.
11. Planul de acțiune pe termen scurt (anual)
Etapa IV – Proiectarea sistemelor pentru monitorizarea și evaluarea strategiei și a programului

strategic
12. Sistemul de monitorizare;

13. Evaluarea, formularea corecțiilor și după caz a noilor politici publice;
14. Raportarea periodică a stadiului curent al implementării programului strategic.
Această secțiune cuprinde procedurile de monitorizare, evaluare și raportare a rezultatelor

implementarii PS și PA. Aceste documente trebuie să ofere o legătura clară cu planul de lucru anual al
instituției și să identifice și "responsabilii" sau unitatea responsabilă care va fi răspunzătoare de
monitorizarea implementarii sarcinilor stipulate de PS și PA, de evaluarea progresului și de raportarea
succeselor și eșecurilor către Primar și Consiliul local.
Trebuie să se țină seama de faptul că pentru a monitoriza progresul, pentru a-l evalua și pentru
a-l raporta ulterior, PS trebuie să stipuleze un nivel corespunzător de detaliu, însă în același timp să
rămână un document strategic și să ofere o privire de ansamblu, în sens mai larg.
Pe lângă alte lucruri, aceasta parte a PS trebuie să includă următoarele:

 Periodicitatea colectării informațiilor legate de monitorizare;
 Periodicitatea depunerii rapoartelor la conducere;
 Unitatea responsabilă pentru colectarea și realizarea unui rezumat al informațiilor.
Informația cu privire la implementarea și realizarea planului anual de activitate trebuie raportată

de către departamente/serviciile specializate din cadrul primăriei, dar procesată și analizată de către
Primar sau după caz de către structura de management a instituției însărcinată cu monitorizarea PS.
Raportul cu privire la progresul înregistrat, împreună cu eventualele sugestii referitoare la
îmbunătățirile necesare, trebuie transmise Primarului/Structurii de Management spre discuții și
aprobare. PS trebuie revizuit și actualizat anual, iar procedura de actualizare trebuie să urmeze imediat
după acceptarea bugetului anual de către Consiliul Local.
În Etapa I a introducerii sistemului de planificare strategică, această revizuire anuală nu trebuie

să conducă la schimbări esențiale, deoarece definiția direcțiilor de activitate și programele bugetare
relevante vor fi definite în termeni mai generali iar schimbările în structura finanțării nu vor conduce
automat la eventuale schimbări ale indicatorilor de performanță.
15
După implementarea Etapei a II-a și elaborarea componentei de programare bugetară, revizuirea

anuală ar putea conduce la schimbări mai importante în definirea rezultatelor așteptate și a indicatorilor
de performanță. Trebuie ținut cont că schimbările din cursul unui an ar putea conduce și la schimbări pe
termen mediu. Acest lucru înseamnă că PS trebuie actualizat până la sfârșitul fiecărui an.
Notă: Sistemul de monitorizare și evaluare se va proiecta și operaționaliza ulterior elaborării

strategiei și a programului strategic, respectiv aprobarea acestora de către Consiliul Local Buziaș, pe
baza unor indicatori de rezultat cuantificabili care pot fi gestionați într-un sistem electronic de tip
bază de date. Alegerea indicatorilor de rezultat este o provocare în sine deoarece trebuie să ia în
calcul date și informații statistice oficiale care reflectă progresul în diferite domenii de intervenție la
care se adaugă date și informații gestionate în sistemul public propriu.
Metodologia elaborării strategiei de dezvoltare locală a orașului Buziaș are o importanță

deosebită pentru că asigură pe baza contextului local, a datelor și informațiilor, resurselor și mijloacelor
disponibile, nivelul de interes și de implicare al actorilor locali, a diverselor variabile (factori externi)
care intervin în procesul de planificare, drumul critic pentru obținerea unui document de planificare
strategică care să răspundă minimal la următoarele deziderate:
 să răspundă specific nevoilor de dezvoltare ale orașului;

 să fie fezabil;
 să fie asumat de către autoritatea publică locală și comunitate;
 să ofere soluții la problemele critice de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung;
 să propună o viziune care să reprezinte orașul
 să fie acceptat ca document de lucru pentru planificarea și implementarea proiectelor de
investiții finanțate de la bugetul local și alte surse de finanțare atrase.
Structura pentru gestionarea procesului
Pentru a asigura un proces eficace și bine organizat de elaborare a SDL Buziaș, structura de
management a procesului trebuie să fie concepută și stabilită.
Structurii de management îi revine răspunderea pentru întregul proces de implementare a SDL

Buziaș. Toate etapele principale, rezultatele și problemele trebuie să fie discutate și soluționate la
nivelul acesteia. Structura de management ia decizii cu privire la principalele direcții de activitate
propuse de consultanță și numește după caz șefii grupurilor de lucru pe domenii cărora le revine
responsabilitatea elaborării documentației/rapoartelor cu concluziile desprinse în urma dezbaterilor la
nivelul fiecărui grup de lucru în parte. Aceștia, alături de structura de management ar trebui să fie direct
implicați.
Principalele sarcini ale structurii de management sunt:

 Supervizarea întregului proces de implementare a SDL Buziaș propus de consultant;
 Validarea analizei de diagnostic și analizei SWOT privind concluziile analizei situației curente;
 Formularea viziunii privind dezvoltarea orașului Buziaș - 2030
 Adoptarea direcțiilor de activitate;
 Numirea persoanelor care vor conduce subgrupurile care se ocupă de direcțiile de activitate;
 Repartizarea sarcinilor pe subgrupuri;
 Validarea planului de acțiune pentru elaborarea SDL Buziaș ;
16
 Validarea priorităților pe termen mediu;

 Soluționarea dezacordurilor;
 Adoptarea variantei finale care urmează să fie înaintată Consiliului Local Buziaș spre analiză și
aprobare
 Asumarea răspunderii în formula organizatorică curentă sau, după caz, propusă pentru
implementarea și actualizarea SDL Buziaş.
Fiecare etapă (pas) din structura detaliată agreată a strategiei (capitolele și subcapitole) s-a
dezvoltat succesiv de către echipa comună de lucru, consultant plus specialiștii desemnaţi din cadrul
primăriei, pe baza unei metodologii condusă de consultantul metodolog.
Cerinţe organizatorice
Pentru fiecare capitol și domeniu important analizat în cadrul strategiei s-au ales
coordonatori/responsabili din cadrul grupului de lucru constituit la nivelul primariei din care fac parte
consultanța și alți specialiști atrași. Un membru al grupului de lucru a activat în calitate de membru sau
coordonator în mai multe subgrupuri după cum a fost nevoie, bugetul de timp disponibil și expertiza
fiecăruia.
Metoda operativă de lucru s-a bazat pe câteva instrumente principale:

a) Culegere de date, formulare de propuneri pe baza de chestionar:
Chestionarele sunt principalul instrument de lucru și au rolul de a asigura o largă consultare și
respectiv facilitarea implicării actorilor locali interesați care nu participă direct la întâlnirile grupului de
lucru. Acestea s-au utilizat în etapa de analiza a situației curente cât şi în cea de planificare- programare
strategică pentru identificarea problemelor cheie care frânează-blochează dezvoltarea oraşului şi
respectiv identificarea de soluții la acestea. Chestionarele au vizat domeniile prioritare de intervenție și
s-au distribuit respectiv colectat direct de la actorii locali interesați în cadrul unor interviuri și/sau după
caz on-line pe site-ul primariei.
b) Comunicare şi coordonare operativă online în cadrul grupurilor de lucru pe domenii cu

consultantul
Comunicarea și consultările on line s-au folosit individual de către fiecare membru în cadrul
grupului de lucru care s-a constituit la nivelul consultanței și a primăriei, pentru documentare,
diseminare rezultate parţiale în vederea informării și consultării membrilor grupului de lucru și
monitorizarea progresului. Aceasta a facilitat, în diferite stadii de realizare a strategiei și programului
strategic, progresul individual al documentelor care s-au elaborat până la momentul în care au fost
necesare întâlniri pentru analize comune și decizii.
c) Întâlnirile grupului de lucru (GL)

Întâlnirile GL s-au constituit ca instrument de lucru specializat la nivelul consultanței și al
personalului primăriei și au avut rolul de a asigura cadrul adecvat pentru stabilirea și distribuţia
sarcinilor și responsabilităților individuale în diferitele etape ale realizării temei comune. Acestea au
facilitat analizarea în comun a datelor, prelucrarea acestora, luarea deciziilor, formularea concluziilor
și rafinarea rezultatului final propus de consultant pe baza analizelor informațiilor și datelor statistice
precum și a chestionarelor.
17
d) Întâlnirile tematice ale grupului de lucru cu factorii de decizie (GLD)

Întâlnirile GLD au avut rolul de a analiza, valida și integra în etapele esențiale rezultatele
finale. S-au prezentat sarcinile viitoare, modalitatea de realizare propusă și s-au agreeat atribuțiile și
nivelul de participare pentru îndeplinirea acestora.
e) Conferința pentru promovarea și validarea rezultatului final - Ședința de Consiliu local

pentru aprobarea strategiei
Conferința contribuie esențial la realizarea dezideratului de planificare participativă, informare
și diseminare asupra rezultatelor și intențiilor-angajamentelor Primarului oraşului Buziaş privind
priorităţile administrative angajate faţă de cetăţenii oraşului pe termen scurt, mediu şi lung. Conferința
poate fi organizată simultan cu sedința Consiliului Local a orașului Buziaș căreia i se supune spre
analiză și aprobare Strategia de Dezvoltare a orașului Buziaș. Ședința se va organiza în sistem deschis
astfel încât să permită actorilor locali interesați participarea și formularea unor eventuale propuneri de
completare/îmbunătățire a documentelor de planificare strategică.
Pentru elaborarea strategiei s-au utilizat:

 metoda observaţiei directe,
 sondajul de opinie,
 cercetarea documentară a situaţiei statistice a oraşului,
 cercetarea documentelor europene, a strategiilor de nivel naţional, regional şi
european,
 cercetarea programelor de finanţare destinate dezvoltării locale şi regionale,
 consultările în cadrul grupurilor de lucru şi a întâlnirilor bi-laterale.
CAP III – ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A ORAȘULUI BUZIAȘ ÎN

CONTEXT NAȚIONAL, REGIONAL ȘI INTERNAȚIONAL
3.1. DOMENIUL REGENERARE URBANĂ
3.1.1. Poziție geo-politică
Orașul – stațiune Buziaș (în maghiară Buziásfürdő, în germană Busiasch) este un oraș în județul
Timiș, Banat, România și cuprinde, din anul 1968, localitățile componente Buziaș (reședința) ,Silagiu,
și satul Bacova ca sat aparținător și se află la 35,5 km de municipiul Timișoara și 24,5 de km de
municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-
Buziaș-Lugoj. Față de granițele României Buziașul se află la 79,3 km de Vama Stamora Moravița
(granița cu Serbia) și la 115 km de vama Cenad (granița cu Ungaria). Buziașul este situat în partea de
sud-vest a țării, în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu și este străbătut de
cursul inferior al pârâului Valea Sălciei.
18
Orașul Buziaș are o suprafață de 104 kmp și se învecinează la nord cu comuna Racovița, la est
cu comuna Darova, și comuna Boldur la vest cu comunele Chevereșu Mare și Nițchidorf, iar la sud cu
județul Caraș Severin. Orașul Buziaş este situat în zona de terase ale Timișului la o altitudine medie de
128 m.
Istoric
Așezarea din Depresiunea Buziașului este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub
denumirea de Ahibis. Atestarea documentară este din secolele XIV – XV.
Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat
blând, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. Redescoperirea zăcământului
hidromineral (apa minerală şi dioxidul de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 având un rol
deosebit de important în evoluţia aşezării întrucât în 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat,
totodată înființându-se Staţiunea Balneară. Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută
în scurt timp atât în Ungaria cât şi în ţările vecine, Buziaşul fiind “locul cel pentru izvoarele cele
tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi unde oamenii din locuri însămnate şi îndepărtate se
adună”.
Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către
balneologul român Gheorghe Ciocârlan. În 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele
stațiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată stațiune balneară. Tratamentul se va
realiza până la sfârşitul secolului XIX prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau
anemii, afecţiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli
ginecologice, boli de nervi etc.). Terapia balneară a fost fundamentată de medici în anul 1838.
19
Arheologul Liviu Mărghitan susţine că Buziaşul şi Băile Herculane: “au fost căutate în
antichitatea daco-romană pentru condiţiile lor speciale, curative. Resturile de clădiri, părţi din conducte
de apă, monumente de piatră, ţigle şi monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se
întrevadă existenţa unei staţiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.” Buziaşul a fost între 22-26
august 1886 gazda Congresului al XIII-lea al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania cu
participarea unor specialişti din Asia şi Europa.
Inaugurarea în anul 1896 a căii ferate Timișoara – Buziaș cu o lungime de 31 km, introducerea
în 1897 a iluminatului cu lămpi de petrol, amenajarea strazilor, modernizarea Băii feruginoase – Baia
nr. 2 (46 de cabine și 2 bazine în 1898) au contribuit, alături de valoarea apelor minerale, la intrarea
Buziașului în rândul stațiunilor cunoscute pe plan european.
20
Modernizarea stațiunii (ce începe să se contureze separat de oraș) – prin construirea vilelor
Locomotiva (actuala Vila nr. 6), Garofița (actuala Vila nr. 7), Bujor (actuala Vila nr. 8), a ștrandului cu
un volum de 500 mc de apă minerală, introducerea iluminatului electric în 1923, amenajarea
instalațiilor pentru cura internă și cea externă, precum și înființarea unui tren care făcea legătura între
Gara Buziaș și stațiune – a însemnat și creșterea numărului de curanți la 3.000 pe an. În anul1911
stațiunea Buziaș este declarată ofical stațiune balneoclimaterică.
Potrivit documentelor din arhiva stațiunii, prima analiza chimică a apelor minerale a fost
realizată în anul 1805, fiind printre primele efectuate în țara noastră asupra acestui tip de ape cu
conținut ridicat de dioxid de carbon (1311,6 mg/litru), calciu, fier, natriu. În contextul acestor
considerente se poate aprecia că „descoperirea științifică” a zăcământului hidromineral de la Buziaș a
avut loc în anul 1805, an cu care începe și cercetarea lui, devenind astfel cel mai cunoscut zăcământ
hidromineral carbogazos din vestul țării.
Primul sezon estival la Buziaş a fost inaugurat în anul 1811, după ce profesorul universitar
Andreas Winteri a testat calitatea apelor şi a descoperit că, pe lângă gazele de carbon, izvoarele conţin
calciu, sodiu şi fier. Ştrandul a fost inaugurat în 1874 şi este primul ştrand european cu apă minerală.
Acesta a devenit un loc preferat de locuitorii Timişoarei din perioada austro-ungară. Ştrandul, care se
află în parc, a fost folosit cu succes şi în perioada interbelică.
21
Apa din bazin vine dintr-un foraj de 120 de metri adâncime şi este identică cu cea care curge în
fântânile din staţiune, este apă minerală de băut care vine la o temperatură de 13 grade Celsius din puţ.
În bazin, temperatura se ridică la 18-22 de grade Celsius. Apa rece, foarte bogată în fier, are efecte
relaxante. Bazinul este standard, are peste tot 1,8 metri adîncime, iar apa este în continuu recirculată.
Apa curge în bazin din aceeaşi ţeavă din care curgea şi la inaugurarea lui. Pentru că apa curge tot
timpul, bazinul a căpătat culoarea roşiatică din cauza fierului din apă. Ştrandul are 27 de metri lungime
şi zece metri lăţime şi se află în parcul Buziaşului. Are o capacitate de aproximativ 800 de locuri. Un
prim proces de modernizare a ştrandului a fost făcut de cei de la Tratament Balnear Buziaş, în anul
2006, după zece ani de conservare și apoi a fost redeschis în anul 2014 în urma închirierii unui
investitor privat din Buziaș.
Apele minerale de la Buziaş sunt unice în Europa, fiind carbogazoase, feriginoase, clorurate,
magneziene, calcice, sodice şi bicarbonate. Sunt benefice pentru afecţiuni cardiovasculare, reumatisme
degenerative, afecţiuni post-traumatice, neurologice periferice şi a celor digestive şi hepato-biliare.
Specialiştii spun că o simplă baie are efecte benefice în cazul bolnavilor care au nevoie de recuperare
după ce au suferit accidente vascular-celebrale sau diferite traumatisme.
Buziașul - principala stațiune a județului Timiș, care datorită apelor sale figurează în marile
enciclopedii ale lumii, precum cele ale savanților italieni M. Messini și C.G. Lollo “Aque minerali del
mondo” sau “Precis d`hydrologie” a omului de știință francez A. Morette, s-a impus in secolul XX pe
plan național și în străinatate.
Între 1903-1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fabrica de îmbuteliere a

apei minerale, iar în 1909 apa minerală era comercializată sub numele Muschong Phönix. Fabrica a
devenit funcțională în 1907, avea o suprafață de 700mp și o capacitate de îmbuteliere de 1 mil de sticle
pe an și 1000 kg de bioxid de carbon. În fabrică lucrau 36 de muncitori, iar apa era distribuită gratuit
muncitorilor din metalurgie. Apa minerală Buziaș a fost premiată la concursurile internaționale,
câștigand 8 medalii, dintre care una de aur la concursul de la Bratislava din anul 1920. Din păcate,
fabrica în care se îmbutelia apa extrasă din izvoarele Buziașului a fost închisă în iarna anului 2014 și
speranțele de a fi redeschisă sunt minime.
22
În septembrie 1898, împăratul Franz Josef şi moştenitorul tronului, prinţul Franz Ferdinand, au
vizitat Buziaşul, ceea ce a condus la creșterea notorietății stațiunii și a numărului de turiști.
După Unirea Banatului cu România, Buziaşul își menține statutul de stațiune balneară de
tratament cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în 1956. În anii '60 activitatea
economică se diversifică, sunt create mici unităţi ale industriei ușoare și alimentare. Crește atât
populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune, A
fost introdusă încălzirea centrală, apa caldă și rece în vilele existente iar în anii 70 au fost construite noi
hoteluri: Parc (100 de locuri), UNCAP (200 de locuri) și Silagiu (64 de locuri), cantina restaurant a
Întreprinderii Balneare Buziaș cu o capacitate de 500 de locuri, braseria cu terasă Gradina Bănățeană,
Aviabarul, braseria Cazino, Supermagazinul și Complexul de deservire din centrul orașului. În aceeași
perioadă a fost înființată, amenajată și dotată Policlinca balneară, s-a diversificat tratamentul balnear
prin introducerea mofetei, a fizioterapiei, termoterapiei și a aerosolilor, s-au reamenajat vechile buvete
și s-au construit altele noi pentru cura internă.
Fiecare localitate are un specific, o personalitate inconfundabilă, Buziașul definindu-se și prin

Parcul stațiunii. Parcul din Buziaș are vechimea principalelor parcuri din Timișoara și din țară, anume
la începutul secolului al XIX-lea și se întinde pe o suprafață de 27 ha. Istoria parcului și dezvoltarea sa
sunt strîns legate de istoria descoperirii apelor minerale. Prima sistematizare a parcului a fost făcută în
anul 1857, în 1895 este plantată partea superioară nord-estică a parcului cu puieți de pin negru din
23
pepiniera proprie, astăzi părăsită. Un eveniment deosebit în istoria parcului este înființarea serelor între
1912-1914, care vor furniza plante ornamentale iar în sezonul rece, adăpost pentru marele număr de
palmieri – decor exotic în sezonul cald. După 1989 s-a intrat într-o perioadă de regres și de neglijare a
parcului ceea ce a dus la sălbăticirea acestuia.
În anul 1875, la cererea împăratului Franz Joseph a fost construită în parc colonada ca principal
element de decor și de o deosebită utilitate practică, făcând legătura între băi, pavilioane, izvoare,
cazino și bazar. Acesta și-a dorit să îi ofere soției sale un cadru de poveste. Împărăteasa Sissi,
îndrăgostită de natură, vizita adesea Buziașul, tocmai pentru a se plimba prin parc, prin colonada ornată
cu dantelă din lemn. Această colonadă acoperită impresionează prin lungime, 500 m, rămânând până în
prezent unicat în Europa. Una din atracțiile acestui acoperiș îl reprezintă stilul arhitectural bizantin, cu
sculpturi în lemn ce dau impresia unei uriașe dantelării. Colonada înconjoara parcul, făcând legătura
între Izvorul Josif, Hotel Phoenix, bazar, Izvorul Mihai și Cazino.Alte două colonade asemănătoare se
găsesc în Europa la Karlovy Vary și Baden-Baden.
Colonada avea rol de a-i proteja de ploaie, soare ori ninsoare pe cei care doreau să facă o
promenadă în jurul parcului, mai ales că aerosolii de aici oferă efecte curative unice în Europa, pentru
cei ce suferă de astenie sau nevroze. Pentru ca tratamentul să aiba efectul scontat, se începea cu 20 de
24
pași pe minut, pe partea laterală, apoi, în ritm mai accelerat, cu 40, pana la 60 de pași pe minut, pe
mijlocul colonadei. Aerul puternic ionizat negativ, datorită emanațiilor de la sonde, explică efectul
benefic al plimbărilor pe sub colonadă.
Un simbol al Banatului Imperial Colonada este în curs de a-și recăpăta strălucirea de odinioară,
fiind într-un proces de reabilitare după ce, timp de aproape trei decenii a fost lăsat în paragină.
Proprietarii au renunțat la procesul de revendicare, așa că autoritățile locale investeasc în reabilitare
pentru ca acest monument istoric să intre în circuitul turistic.
Clima
Staţiunea Buziaş are o climă cu influenţă sub-mediteraneană, este climatul câmpiei de vest a
României, vânt cald şi uscat primăvara. Staţiunea Buzias este așezată într-o regiune de tranziție între
zona de deal și câmpie piemontană, clima caracterizându-se printr-un regim climatic temperat-
continental moderat, cu caractere de trecere între climatul continental și cel mediteraneean. Media
temperaturilor anuale este între - 2 Celsius şi 21,5 Celsius. Climatul de câmpie cu ierni blânde și veri
plăcute face din stațiunea Buziaș un loc primitor, atât pentru cei care doresc să urmeze un tratament cât
și pentru cei care vor doar să se odihnească.
Precipitațiile medii anuale variază între 600-650mm, maximele înregistrându-se în lunile iunie
și noiembrie. Stratul de zăpadă atinge grosimi între 0,9 cm (noiembrie) și 18,0cm în ianuarie.
Umiditatea relativă are valori anuale de 75,7% și datorită evaporării apei încărcate de CO2, umiditatea
25
absolută este mai redusă în timpul dimineții și mai mare în timpul zilei. Nebulozitatea medie anuală
măsoară valori de 5,6 zecimi și este mai ridicată iarna. Vânturile dominante în anotimpurile reci sunt
cele care vin din sud și care aduc aer cald, ceea ce face ca toamna și iarna să aibă un caracter mai blând.
Schimbările climatice din ultimii ani cu precipitaţii abundente în perioade scurte de timp au
generate inundaţii neaşteptate în Buziaş, şi în special în zona parcului unde reţeaua de colectare a
apelor pluviale a fost depăşită de volumul de apă meteorică.
Vegetația
Ca urmare a condițiilor de relief, climă, sol, în raza orașului Buziaș vegetația este cea de stepă și
silvostepă cu areale izolate de păduri.
Un loc deosebit în peisajul orașului Buziaș îl ocupă parcul care, prin așezarea avantajoasă a
stațiunii (est-vest, de-a lungul văii pârâului Salcia) se bucură de condiții naturale favorabile, cu un
pronunțat caracter microstațional, care permit dezvoltarea unei flore bogate și particulare, cu specii
ornamentale care provin de pe întregul mapamond. În parc sunt prezente: rășinoase (brad, tuia, pin),
foioase (platan, tei, alun turcesc, arțar, mesteacăn, plop, stejar, ulm, salcie), precum și flori (lalea,
gladiola, primula, panseaua, clopoțeii de grădină, garoafa, bujorul, zambila).
Cea mai largă extindere în zona orașului Buziaș o constituie suprafața agricolă pe care se
cultivă porumb, grâu și floarea soarelui. Părților colinare și subcolinare din jurul Silagiului și
Buziașului le corespunde o vegetație arboricolă formată din păduri de foioase: stejar, gorun, carpen,
frasin și mai puțin răspândiți: teii, plopul tremurător, cireșul păsăresc, mărul pădureț și alte specii.
Existența acestor păduri din timpuri îndepărtate o demonstrează astăzi stejarul secular din Silagiu, din
Valea Măgironi, cu un diametru de bază de 1,80 m, având o vârstă estimată de peste 500 de ani, fiind
menționat ca obiectiv turistic într-o hartă turistică a județului Timiș, publicată la Editura Sport- Turism
din anul 1985.
Arbuștii frecvenți ai acestor păduri sunt: păducelul, lemnul câinesc, arțarul tătărăsc, alunul,
porumbarul, măceșul, cornul, socul.
O suprafață importantă ocupă vița de vie pe versantul nordic al dealului Silagiu, care are o
altitudine maximă de 324 m. Sunt plantați și pomi fructiferi dar pe suprafețe reduse. Regiunea viticolă
din care face parte, cea din jurul Buziașului, constituie unul din cele 5 centre viticole ale Banatului.
Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling italian. Între 1840
- 1850 s-au stabilit câțiva coloniști maghiari și germani, de meserie viticultori. Tradiția viticolă este
însă mai veche. Sigismund Ormos deținea la 1825, 4 lanțe de vie și o casă, pe care le-a vândut în 1857.
În însemnările sale, el vorbește despre perioadele când mergea împreună cu localnicii la munca viei.
În decursul secolului XIX activitatea viticolă s-a intensificat. S-au plantat soiurile Cadarca,
Majarca, Roșu bătut, Slancamenca, hibridul „Otella”. În 1888, un atac de filoxera a distrus toată vița de
vie. Timp de 7 ani terenurile afectate ramân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta
se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri
nobile: Riesling italian, Creața, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel,
Silvaner. Viile sunt cumpărate de proprietari din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Vârșet și chiar Budapesta.
Productivitatea crește iar vinul de Silagiu începe să devină apreciat și căutat. În consecință, suprafața
cultivată cu viță de vie a crescut, localnicii au început să se specializeze în domeniu, astfel încât fiecare
26
familie avea cel puțin o vie proprie. În 1919 Silagiu avea circa 579 ha de vie. Vinurile de Silagiu au
fost pentru mult timp cele mai apreciate din regiune.
În perioada comunistă viile au fost preluate de stat, producția a fost industrializată, s-a înființat
un mic combinat. Acesta nu a supraviețuit perioadei de tranzitie. Tradiția viticolă s-a păstrat și azi, pe
dealul Silagiului fiind aproximativ 700 de hectare de teren, din care 500 de hectare sunt deja cultivate
cu viță de vie de corelat aflată acum într-un plin proces de reînnoire, prin realizarea unor investiții cu
fonduri europene sau private.
Fauna
Fauna din jurul stațiunii este variată, după formele de relief existente. Cele 2 trupuri de pădure
(Silagiu și Dumbrava) au o fauna variată, existând aici o zonă de interferență între fauna ce coboară din
Munții Semenicului, fauna de stepă și silvostepă și fauna proprie:
 mamifere: veverița, iepurele, căprioara, lupul (doar în trecere), vulpea, mistrețul, pisica
sălbatică, viezurele, hârciogul, popândăul. În trecut, în Parcul dendrologic trăiau numeroase
veveriţe, care deveniseră mascote ale Parcului , însă acum pot fi văzute din ce în ce mai rar. În
ultimii ani Primăria orașului împreună cu Asociația pentru Dezvoltarea Zonei Buziaș fac
eforturi pentru a repopula parcul cu veverițe și organizează Festivalul Veverițelor, care în anul
2016 a avut a doua ediție.
 păsări: mierla, pițigoiul, potârnichea, prepelița, ciocănitoarea, gaița, fazanul, pitulicea, graurul,
turturica, gâsca și rața sălbatică, uliul sau buha
Lacurile din apropierea Buziașului sunt populate cu crap, porcușor, caras și roșioară.
Hidrografie și hidrogeologie
Pârâul Salcia, lung de 9 km, în lungul căruia se desfășoară stațiunea, izvorăște din zona pădurii
Dumbrava, fiind afluent pe stânga al pârâului Șurgani. În zona Buziașului pârâul Salcia primește o serie
de afluenți, ca pâraiele Pârporii, Silagiului și Strâmba. În aparență ape neînsemnate, în perioadele
27
ploioase acestea au produs inundații, ca cele din anii 1926 și 1966 ceea ce a dus la întocmirea unui
program de amenajare hidrografică a zonei.
Astfel s-au creat în apropiere:
 lacul de acumulare de pe valea Salcia, cu un baraj înalt de 11,20 m și lung de 360 m. Oglinda
lacului atinge în perioadele ploioase cca 20 ha, iar în restul anului cca 1ha. Lacul se află la o
distanță de aproximativ 2 km de stațiune și este accesibil pe DJ 592 Buziaș - Lugoj
 lacul de acumulare de pe valea Silagiului, cu un baraj de 11,50 m înălțime și lng de 410 m.
Oglinda lacului atinge în perioadele ploioase cca 26 ha, iar în restul anului cca 1 ha. Lacul se
află la o distanță de aproximativ 3 km de stațiune și este accesibil pe DJ 572 Buziaș - Silagiu.
Din punct de vedere geologic, zona Buziașului este alcătuită din formațiuni aparținând cristalinului,
pliocenului și cuaternarului. În aceste formațiuni sunt prezente 3 straturi de ape minerale:
 stratul freatic, situat la adâncimea de 6-10 m. Sursele ce captau apele din stratul freatic sunt în
prezent abandonate.
 primul strat de adâncime, situat între 17-70 m, conținând ape carbogazoase cu caracter
ascensional și care erau folosite pentru îmbuteliere
 stratul artezian, imediat deasupra contactului sedimentar cristalin și care cantonează apele cele
mai mineralizate și mai bogate în CO2, fiind captat inițial de 4 surse (sondele nr. 1, 2, 3, și 4).
Apele minerale captate din acest strat sunt cele folosite în prezent pentru cura balneară și sunt
printre primele cele mai valoroase ape carbogazoase din țară.
3.1.2. Infrastructura de circulație și transport
Conectivitatea oraşului este foarte importantă din perspectiva mobilităţii cetăţenilor şi a

mărfurilor. Deplasările forţei de muncă la şi de la locul de muncă , deplasările din timpul liber -la
cumpărături ,la medic, pentru relaxare etc., generează fluxuri înspre şi dinspre oraş. Totodată relaţiile
dintre unităţile economice generează fluxuri de mărfuri şi persoane în interiorul localităţilor şi între
localităţi.
28
Infrastructura de transport rutier
Din perspectiva conectivităţii rutiere internaţionale a oraşului, acesta este conectat la autostrada
A1 (34,6 km) prin DJ 592 şi prin DJ 572 (24,9 km) având astfel acces la Coridorul IV de transport Pan
European. Prin autostrada A1 se asigură legătura cu ţările europene.
Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

 DJ 592 - 12,18 km care traversează localităţile Bacova si Buziaş (distanța între Buziaș și
Bacova - 5 km)
 DJ 572 – 13,79 km care traversează localităţile Buziaş şi Silagiu (Distanța între Buziaș și
Silagiu - 6 km)
 DC 160 – 3,4 km
 DC 163 – 4,2 km
Infrastructura de transport aerian
Buziaşul nu are aeroport dar este conectat prin DJ 592 şi DJ572 - autostrada A1 la Aeroportul
Internaţional Timişoara. Există însă un aerodrom pentru aviaţia utilitară în proximitatea oraşului.
Harta conectivității
29
Reţeaua de drumuri publice aflate în administrarea oraşului
Drumurile publice aflate în administrarea oraşului totalizează 42047 ml din care 23877 ml sunt
asfaltate, respectiv 56,78 % din total.Diferenţa de 18177 ml sunt străzi pietruite , majoritatea lor fiind în
Bacova şi Silagiu.
Din perspectiva lucrărilor de reparaţii şi lucrărilor de întreţinere a acestora, Buziaşul are un

efort financiar major raportat la veniturile actuale ale localităţii. Teoretic, traficul greu este deviat din
oraș datorită finalizării Centurii Nord –Vest de ocolire a orașului Buziaș - realizată prin Programul
Operațional Regional 2007 – 2013 și care are lungimea de 4,3 km. Practic nu tot traficul greu este
deviat, deoarece nu există un drum de legătură între centură şi zona de activităţi industriale unde
funcţionează unitatea de producţie industrială a SIMEEA SIBIU SRL (din grupul SIEMENS ) – unul
dintre cel mai mare angajator din zonă (peste 100 de angajaţi). Dublarea capacităţii fabricii existente va
genera cca 150 noi locuri de muncă dar totodată va creşte tranzitul de mărfuri prin oraş cu maşini de
tonaj greu.
Totodată zona de servicii medicale din fostul spital (Unitatea de Primiri Urgenţe) nu este
conectată direct la centură iar timpul de intervenţie al salvării în Bacova, Silagiu şi comunele
periurbane este mai lung. Realizarea acestui drum de legătură care ar conecta zona de servicii medicale
şi zona industrială la centură ar acorda o şansă la viaţă în plus bolnavilor în fază acută, dar totodată ar
reduce poluarea şi emisiile de CO2 în oraş (prin devierea camioanelor de mare tonaj care deservesc
Siemens-ul). De asemenea, nu există un drum de legătură directă între viile şi cramele din Dealul
Silagiului şi oraş, drum care ar facilita dezvoltarea turismului în zonă.
Aleile şi trotoarele aferente drumurilor locale au fost parţial modernizate în ultimii cinci ani, dar
nu sunt refăcute în totalitate. Se impune refacerea acestora, modernizarea şi realizarea de noi alei
pietonale, drumuri de promenadă şi trotoare. Din perspectiva dezvoltării de noi zone industriale,
rezidenţiale,de agrement se impune și planificarea dezvoltării reţelei de drumuri care să asigure
conectivitatea acestora cu zonele urbane actuale.
30
Infrastructura de transport feroviar
Buziașul are o gară feroviară care datează de la deschiderea căii ferate între Timișoara și
Buziaș, care a avut loc în anul 1896, în anul 1948 fiind naționalizată și trecută în patrimoniul CFR. În
anul 1907, Mushong, proprietarul stațiunii Buziaș, a construit o fabrică de îmbuteliat apa minerală, și a
fondat Compania Privată de Cale ferată Buziaș Parcul Băilor care, cu capital privat și a construit calea
ferată standard care făcea legătura între Buziaș gară, fabrica de îmbuteliat apa minerală și stațiunea
Buziaș Băi. Aceasta linie a fost exploatată de Societate între anii 1908 și 1948. În anul 1973 ultimul
tren de călători circulă pe calea ferată între Buziaș - Buziaș Băi iar după această dată, linia a fost
folosită numai în scopuri industriale, transportul călătorilor spre și dinspre gară fiind preluat de
autobuze. În prezent nu se asigură transportul de la gară a călătorilor cu autobuze sau alt mijloc de
transport. Șina de cale ferată dintre Buziaş şi gară a fost desființată. În anul 1996 Timișoara și Buziaș
au sărbătorit centenarul căii ferate care leagă cele două comunități. În prezenţa oaspeților sosiți cu
trenul Nostalgia, a fost montată o placă de marmură aniversară și a fost editată o ștampilă poștală
aniversară.
În ceea ce privește transportul feroviar, zilnic, în Gara Buziaș (conform Mersului Trenurilor)
opresc:
 11 trenuri personale (Timișoara – Lugoj, Lugoj – Buziaș)
 4 accelerate (Timișoara – București, Timișoara – Iași și retur)
 4 trenuri rapid (Timișoara – Sibiu și retur de 2 ori pe zi)
Conform PATJ vol V, în anul 2011 prin Buziaş au fost expediați 18.090 călători
Satul Bacova, deși are o haltă în care opresc trenuri regionale, nu dispune de o clădire pentru
servicii specifice de gară (clădirea fostei gări a fost vîndută) și nici de chioșc pentru vânzarea de bilete.
Comuna Silagiu nu are legături feroviare.
Transport local
În momentul realizării analizei nu exista nici o formă de transport local gestionată de

Administraţia Publică Locală sau de entităţi private. Transportul turiştilor de la gară la hoteluri,la
bazele de tratament sau la centrele medicale din zonă se realizează cu 2 taxi-uri private sau prin efortul
hotelurilor care asigură transportul turiştilor (dacă aceştia îşi anunţă din timp ora sosirii).
De asemenea, forţa de muncă întâmpină o problemă de mobilitate majoră deoarece nu există

transport local şi sînt puţine posibilităţi de transport intermodal (din Buziaş, Bacova sau Silagiu la gară
sau de la aerorportul cel mai apropiat).
În domeniul transportului în comun, rutier de călători, între Tmişoara şi Buziaş, firma

SuperImposer operează 4 curse pe zi, pe traseele Timişoara - Hitiaş - Racoviţa prin Bacova şi Buziaş.
Din păcate, duminica nu operează nici o cursă, ceea ce nu încurajează turismul de week-end. De
asemeni, Silagiu nu este inclus în programul operatorului SuperImposer.
În Buziaş, autobuzele se opresc la Biserica Ortodoxă. Staţia de autobuze nu este amenajată şi nu

există un program afişat al autobuzelor. În Bacova autobuzele se opresc la Biserica Catolică într-o
staţie neamenjată şi fără un orar al curselor afişat.
31
În anotimpul cald,o parte din forţa de muncă se deplasează cu bicicletele între localităţile oraşului
(firmele din Buziaş polarizează forţă de muncă din Bacova, Silagiu şi comunele periurbane). Lipsa
pistelor de bicicletă între aceste localităţi şi în localităţile oraşului nu conferă siguranţă acestei
modalităţi de deplasare.
În anotimpul rece forţa de muncă călătoreşte cu maşinile proprietate personală, de obicei grupându-se
pe acelaşi mijloc de transport mai mulţi cetăţeni. Orele ne-sincrone de plecare-sosire în acest sistem
privat generează întârzieri la locul de muncă şi respectiv se creează probleme agenţilor economici care
susţin dezvoltarea oraşului şi de care oraşul are nevoie.
Se impune soluţionarea transportului local atât al cetăţenilor cât şi al turiştilor. De asemeni transportul
dintre oraş şi comunele periurbane care sunt polarizate de oraş pentru servicii medicale sau acces la
locul de muncă este important să fie soluţionat.
3.1.3. Rețele tehnico-edilitare, energetice și de telecomunicații
Rețeaua de alimentare cu apă există în Buziaș și Bacova și este gestionată de operatorul

regional Aquatim. În Buziaș rețeaua de alimentare cu apă are lungimea 21,33 km, un număr de 1373
branșamente, din care 1240 casnici, 98 agenți economici și 36 de instituții și acoperă în proporție de
100% străzile Buziașului. În Bacova rețeaua de alimentare cu apă are lungimea 11,32 km, un număr de
435 branșamente, din care 424 casnici, 7 agenți economici și 4 de instituții. Comuna Silagiu nu are
rețea de alimentare cu apă.
Rețeaua de canalizare în orașul Buziaș însumează 21,32 km, 1027 de racorduri din care 925
casnici, 76 agenți economici și 26 de instituții și acoperă 96% din străzile orașului. În Silagiu și Bacova
nu există canalizare, gospodăriile având săpate fose septice artizanale.
Aquatim a inclus în Master planul regional de apă-canal proiectele Buziașului și a celor două
localități Bacova și Silagiu pentru a fi realizate până în 2020.
Proiectele cu finanțare planificată din fonduri UE conform master planului :
 Înființare sistem de distribuție apă în localitatea Silagiu cu interconectarea la rețeaua de apă a

orașului Buziaș, beneficiar Aquatim, valoarea investiției 4.255.286 lei din bugetul Aquatim.
 Reabilitare stație tratare apă potabilă pentru oraşul Buziaș, stație amplasată pe raza localității
Hitiaș, comuna Racovița.
 Înlocuire conductă aducțiune apă potabilă uzată până în Buziaș, în lungime de 7 km.
 Reabilitare rețea alimentare cu apă potabilă la Buziaș, în lungime de 5,5 km.
 Reabilitare rețea de canalizare menajeră la Buziaș, în lungime de 2,1 km.
 Înființare/reabilitare rețea canalizare în localitatea Bacova în lungime de 11 km.
 Reabilitare/modernizare conductă refulare de la Bacova care pompează în stația Buziaș, în
lungime de 4,7 km.
Sistemul de colectare al apelor pluviale este separativ în localitatea Buziaș iar starea precară tehnică
a acestuia în anumite zone conduce la inundații în zona Parcului și zonele periferice zona de vest nord
vest ale orașului. Sistemul de colectare al apelor pluviale din Bacova generează inundaţii în perioada
ploilor abundente. Se impune luarea unor măsuri pentru creşterea rezilienţei oraşului, respectiv
creşterea capacităţii de apărare a oraşului împotriva efectelor schimbărilor climatice.
32
Alte rețele:
Pe curpinsul teritoriului orașului Buziaș există reţele de electricitate, gaz, telefonie fixă, cablu
TV şi telefonie mobilă.
Iluminatul public există în toate cele 3 localități componente, reţeaua acoperind cca 97% din
necesarul actual. Iluminatul public este în sistem clasic, fiind mare consumator de energie ceea ce
genereză costuri mari pentru Administraţia Locală. Reţeaua de iluminat stradal nu este extinsă în
zonele noi ale localităţilor.
Operatorul local de furnizare a gazului este TIMGAZ SA Buziaș care este o societate
comercială pe acțiuni cu capital majoritar privat, având ca obiect principal de activitate distribuția și
furnizarea gazelor naturale și prestarea de servicii – lucrări de instalații tehnico-sanitare, cu accent pe
cele aferente domeniului gazelor naturale. Liberalizarea pieţei atît în domeniul energiei electrice cît şi
în domeniul furnizorilor de gaze naturale creează premizele reducerii costurilor cu energia prin
selectarea companiei furnizoare care oferă preţuri competitive.
În orașul Buziaș nu există un sistem centralizat de furnizare a agentului termic și nici

termocentrale de cartier. Încălzirea locuinţelor şi a spaţiilor administrative sau economice se realizează
cu combustibil solid (lemn) sau prin centrale termice pe gaz, prin contracte individuale şi directe cu
furnizorul de gaz.
Utilizarea energiilor neconvenţionale este de dorit, la nivelul localităţii fiind doar cîteva
investiţii private în domeniu (unele realizate prin programul Casa Verde derulat prin Agenţia Naţională
de Mediu). Utilizarea energiilor neconvenţionale pentru iluminatul public de asemenea ar reduce
cheltuielile cu energia electrică, iar implementarea soluţiilor de producere a agentului termic cu energie
solară în unităţile adiministraţiei locale ar reduce cheltuielile anuale de întreţinere a acestora,
disponbilizând fonduri pentru alte activităţi ale Primăriei.
Din punct de vedere al producţiei de energie în sistem neconvenţional, menţionăm faptul că

primul parc fotovoltaic din vestul ţării a fost inaugurat în Buziaş, în anul 2012. Investiţia totală
efectuată a fost de două milioane de euro. Suprafaţa totală acoperită este de 19.000 metri pătraţi, aici
fiind instalate 3800 de panouri fotovoltaice. Capacitatea centralei este de 1 megawatt, , energia
electrică ajungând la consumatori graţie unui contract încheiat cu Repower Furnizare Energie România.
Constructim a ales ca amplasament zona oraşului Buziaş deoarece terenul necesar se afla deja în
proprietatea companiei şi întrunea toate condiţiile tehnice necesare, fiind pe deplin compatibil cu o
astfel de iniţiativă. Plecând de la aceste elemente, compania a decis să investească într-un proiect cu
puternic caracter ecologic – lumina solară constituie o veritabilă sursă inepuizabilă de energie verde,
disponibilă pe scară largă, care, în ciuda costurilor de producţie mai ridicate, implică mult mai puţine
riscuri decât energia nucleară.
33
3.1.4. Mediul urban/spaţii publice
După revoluţie, oraşul s-a confruntat cu transformărilor specifice democratice. Litigiile cu

privire la dreptul de proprietate asupra clădirilor, parcului sau terenurilor, derulate prin instanţă pe
parcursul a multor ani au generat o lipsă de intervenţie sau o intervenţie minimă a administratorilor
actuali asupra acestor proprietăţi.
Parcuri și păduri
Suprafaţa verde totală a Buziaşului este de 35,16 ha din care parcul reprezintă 71,55 %
respectiv 25,16 ha. Pădurea parc Buziaș, conform HCJ nr.19/2005 și Legii nr.5/2000 este arie protejată
mixtă și are o suprafață de 25,16 ha. În parcul emblematic al oraşului aspectul general este neplăcut, iar
prezenţa câinilor comunitari completează tabloul dezolant. Clădirile din parc, pe vremuri de referinţă
pentru turism, nu sunt funcţionale şi se află într-o stare avansată de degradare.
Având în vedere lipsa de intervenţie a administratorului asupra acestor clădiri, declarate

monumente istorice de tip A, administraţia locală poate utiliza dreptul conferit de legea 422/ 2001
pentru a le expropria, iar apoi să acceseze fonduri europene sau naţionale pentru a consolida şi renova
aceste clădiri, redându-le astfel circuitului turistic naţional şi internaţional.
Izvoarele, atât Izvorul Fenix de lângă complexul hotelier cât și izvoarele din parc, cu o
arhitectură specifică perioadelor trecute, dar neîntreţinute, nu favorizează turismul iar mobilierul urban
pe alocuri înnoit nu salvează ansamblul de la imaginea de oraş învechit.
34
Centrul civic al Buziaşului este pe drumul judeţean care străbate oraşul iar traficul de pe drumul
judeţean nu încurajează dezvoltarea acestuia ca agora punct sau alee pietonal - turistică. Lipseşte o zonă
de agora a oraşului unde cetăţenii să se întâlnească, lipseşte o alee pietonală cu magazine de
suveniruri/restaurante/terase specifică unei staţiuni turistice. O soluţie propusă de participanţii la
sondajul de opinie vizează închiderea traficului prin centru şi devierea pe rute ocolitoare.
Posibilităţile de agrement sunt puține, nu există pistele de biciclete – mersul cu bicicleta prin
parc este interzis iar în zona centrală, locurile de parcare pentru evenimentele organizate sunt limitate,
aceastea nefiind suficiente îndeosebi în perioadele de organizare ale festivalurilor.
Locurile de joacă pentru copii din Buziaş, Bacova şi Silagiu au o dotare minimalistă, din plastic
care creează o imagine contrastantă cu dominanta verde a staţiunii. În parcul din Buziaș s-au amplasat
complexe de joacă, precum şi echipamente de joacă reprezentate de clasicele cumpene, leagăne,
figurine pe arc, leagăne de tipul cuib de pasăre, etc. Din păcate, pe lângă leagănele din parc stau câini
comunitari, care constituie un pericol pentru copiii care se joacă acolo.
35
Pădurea/parcul Lighet a fost plantată și amenajată în anul 1895, în prezent fiind reîmpădurită în
mod natural, aspectul general fiind neatractiv impracticabilă pentru turism şi fără posibilităţi de
agrement. Deși autoritățile locale fac eforturi pentru a menține pădurea curată, aceasta continuă să fie
un loc în care se aruncă gunoaie, care sunt împrăștiate de câinii comunitari pe o raza mare.
Piaţa agroalimentară
Buziașul dispune în centru de o piață agroalimentară care funcționează în zilele de miercuri și

sâmbătă, dar care este neacoperită și nu are spații suficiente de expunere pentru producători. În același
areal are loc și un târg mixt bisăptămânal (miercuri și sâmbătă). Târgul de animale care funcţiona
periodic în piaţa centrală, este în curs de a se organiza într-o nouă locaţie, pe drumul dinspre Silagiu,
vis-a-vis de stația de curent .
36
Zonificarea teritoriului
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului elaborat de Consiliul Județean Timiș în anul

2013, Buziașul este considerat a deveni “pol de echilibru zonal de interes regional cu funcțiune
turistică”.Orașul Buziaș, împreună cu localitatea componentă Silagiu și satul aparținător Bacova se
întinde pe o suprafață de 10.798,66 ha.
Intravilanul orașului este de 625,91 ha, din care:

 326,49 ha orașul Buziaș
 184,21 ha Silagiu
 115.21 ha Bacova
Oraşul nu are astăzi o planificare teritorială completă. Nu există Plan de Urbanism General cu o
zonificare aferentă a teritoriului. Cu toate acestea, în Buziaş zona rezidenţială principală este separată
de zona turistică prin drumul judeţean ce străbate localitatea.
În conformitate cu rezultatele Recensământului populației și gospodăriilor din România, efectuat în

anul 2011, în orașul Buziaș (inclusiv Silagiu și Bacova) se află:
 1.998 clădiri din care 1983 sunt clădiri în care se află locuințe
 2.842 locuințe din care 2.836 sunt locuințe convenționale
 2.273 gospodării ale populației
 Numărul mediu de persoane/o gospodărie: 2,86
Din punct de vedere spaţial, oraşul şi cele două localităţi sunt înconjurate de terenuri declarate
păşuni. Datorită legislaţiei în domeniu, schimbarea destinaţiei terenurilor declarate păşuni este dificilă,
iar acest fapt îngreunează dezvoltarea radială şi/sau concentrică a localităţii.
Apariţia în peisajul Buziaşului de construcţii cu o notă arhitecturală distinctă şi neadecvată tradiţiei

oraşului, generează nevoia elaborării unui regulament de urbanism local prin care să se limiteze dorinţa
proprietarilor de construcţii noi de a ”importa” stiluri arhitectonice caracteristice unor alte ţări.
Totodată conservarea patrimoniului local impune utilizarea în activitatea de urbanism a unor seturi de
reguli locale care să păstreze personalitatea oraşului.
37
Patrimoniu arhitectural
Buziașul beneficiază de un patrimoniu arhitectural valoros dar în avansată stare de degradare:

băile, colonada, cazinoul, izvoarele din parc. Clădirile ridicate în sec. XIX sunt în stil clasicizant, cu
decorații pe fațade și în interior. Cele ridicate în sec.XX au caracteristici Seccession. Colonada
acoperită este o copie a colonadei cadânelor din seraiul sultanal, având sculptate în lemn motive
orientale. Pavilioanele deschise cu izvoare de apă minerală au forma unor chioșcuri orientale, frumos
împodobite cu motive sculptate în lemn și piatră. Starea de conservare este mediocră, spre degradare.
În lista Monumentelor istorice din Județul Timiș, elaborată de către Direcția pentru cultură și
patrimoniu cultural național al județului Timiș în anul 2010, orașul Buziaș apare la numărul TM-11-a-
A-06 1 9 1 cu:
 Ansamblul de arhitectură balneară "Zona cu parcul", colonada, Hotelul "Grand" şi cazinoul.
Clădirile menţionate anterior sunt monumente istorice dar aflate în proprietatea SCTB Buziaş
SA, cu acţionar majoritar SIF Transilvania.
 Hotelul "Bazar", este în proprietate privată (Rister Marrianne, proprietar german) și este
închiriat pentru activități hoteliere și restaurant. În prezent este în curs de renovare.
38
Din anul 2016, Administraţia Locală, în cazuri specific precizate în lege, poate renova fațadele
clădirilor istorice chiar dacă acestea nu sunt în proprietatea Administraţiei Locale. Totodată în caz de
vânzare a acestora, Administraţia Locală are drept de preemţiune conform Legii pentru protejarea
monumentelor istorice nr 422 din 18 iulie 2001 actualizată. •
De asemenea, pot fi integrate în patrimoniul arhitectural de tip B :

 Clădirea fostului spital în care funcţionează UPU
 Clădirea Internatului Liceului Teoretic Buziaş - proprietar orașul Buziaș
 Monumente ale eroilor și opere comemorative ridicate în memoria ostașilor români și străini:
o Monumentul Eroilor căzuți în Primul și Al Doilea Război Mondial - Buziaș - două,
Bacova - unul.
3.1.5. Culte
În Buziaş există următoarele lăcașe de cult:

 Biserica ortodoxă română cu hramul "Sfantului Petru și Pavel" Buziaș (1834-1839);
 Biserica ortodoxă română cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" Buziaș (1995);
 Biserica ortodoxă română Bacova (1889);
 Biserica ortodoxă română Silagiu (1872);
 Biserica romano-catolică Buziaș (1873-1874);
 Biserica romano-catolică Bacova (1889); turnul bisericii are o înălțime de 56 m și este este
probabil cea mai înaltă biserică sătească din România. Patronul bisericii esre sfântul Johann de
Nepomuk și este construită în stil gotic. Este a doua biserică a satului de la întemeiere.
 Biserica greco-catolică Buziaș;
 Biserica greco-catolică Silagiu;
 Biserica reformată Buziaș (2001);
 Biserici baptiste: Buziaș, Bacova și Silagiu;
 Biserici penticostale: Buziaș și Silagiu.
 Biserica Martorii lui Iehova la Bacova
3.2. DOMENIUL MODERNIZAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
Ca structură adminstrativ teritorială, conform Legii 315/2001, orașul Buziaș este localitate de
rangul III. Conform noii organigrame a Primăriei, aceasta are un număr de 76 posturi din care 25 de
posturi sunt alocate personalului contractual, respectiv asistenţi personali ai persoanelor cu handicap.
Numărul consilierilor locali este de 15.
Primăria funcţionează într-o clădire administrativă amplasată în Centrul Civic al oraşului, clădire care
are nevoi de reabilitare şi modernizare şi totodată de creşterea a eficienţei energetice. Dotarea tehnică a
Primăriei este de nivel mediu, există o reţea de calculatoare dar, în special pentru urbanism este nevoie
de tehnică specială. Este necesară o actualizare a tehnicii de calcul şi achiziţia de noi soft-uri.
Orașul Buziaș este înfrățit cu orașul Mindszent din Ungaria iar la nivel național și județean a
dezvoltat asocieri cu:
 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);
 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;
39
 Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Est“;

 Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC “APCAN” SA);
 Asociaţia Oraşelor din România;
 Protocol de colaborare cu Asociaţia Naţională a Staţiunilor Turistice din România (ANSTR).
În Buziaș există un număr de 5 asociații active care desfășoară activități de promovare a zonei și de
organizare de evenimente în colaborare cu Primăria Buziaș sau cu alți actori implicați în dezvoltarea
orașului.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat al județului Timiș are în Buziaș o stație de pompieri.
Inspectoratul Județean de Poliție prin Poliția orașului Buziaș are în arondare și Postul de Poliție
Nițchidorf.
În Buziaș există un Birou de Evidență a Populației, Oficiu poștal și un sediu al Trezoreriei, precum
și un Birou notarial ( ractic un Notar din Lugoj care deserveşte periodic şi Buziaşul).
Nu există Judecătorie, Tribunal sau Parchet. A existat mai demult Judecătorie în clădirea care astăzi
este internatul Liceului teoretic. Proprietatea clădirii este a primăriei Buziaș .Clădirea este într-o stare
degradată, iar la demisol are un spațiu de detenție de pe vremea când funcționa ca Judecătorie.
Conform sondajului de opinie realizat pe parcursul elaborării strategiei, respondeţii la sondaj au

menţionat nevoia de creştere a siguranţei cetăţenilor. Totodată, pe parcursul evenimentelor desfăşurate
în Buziaş, s-a conturat nevoia acută de a fi gestionată corespunzător ordinea publică. De aceea se
constată nevoia de înfiinţare a Poliţiei Locale care, prin lege poate fi organizată în subordinea
Administraţiei locale.
3.3. DOMENIUL SOCIAL – EDUCAȚIE – CULTURĂ-SĂNĂTATE-CULTE-SPORT
3.3.1. Populația și forța de muncă:
Conform Institutului Naţional de Statistică populaţia oraşului Buziaş era la data de 1 ianuarie
2016 de 8.358 de persoane, în scădere cu 2,66% faţă de anul 2010, cînd populaţia era de 8.586
persoane.
Relevantă pentru evoluţia populaţiei este analiza pe grupe de vârstă care arată o creştere
semnificativă a populaţiei peste 55 de ani şi o scădere a numărului de persoane tinere în grupa de vîrstă
20-24 ani cu 27,54% .
40
Densitatea populaţiei pe km pătrat este de 80,06 locuitori /km2, inferioară mediei naţionale de 90,1
locuitori/km2.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația stabilă (rezidentă) în Buziaș era:

 în orașului Buziaș 7.023 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
se înregistraseră 7.772 de locuitori, din care 4.023 bărbați și 4.324 femei.
 în Silagiu sunt 777 de locuitori, în scădere cu 13% față de recensămîntul din 2002,
 în Bacova s-a consemnat o scădere a populaţiei cu 3%, având în acest moment 1.500 locuitori.
Structura pe etnii a populației la momentul recensământului se prezenta în felul următor:

 Majoritatea locuitorilor sunt români (83,21%).
 Principalele minorități sunt cele de
o romi (2,98%),
o maghiari (2,95%)
o germani (2,15%).
o pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Din punct de vedere confesional:

 majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%),
 dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și
 penticostali (4,6%).
 Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Conform Institutului Național de Statistică, plecările din orașul Buziaș se mențin la valori ridicate,
mulți locuitori plecând în căutarea unor condiții de viață și de muncă mai bune, fie în Timișoara, fie în
străinătate, cu caracter definitiv sau sezonier. Migraţia sezonieră afectează un număr mare de familii,
numărul acestora fiind foarte greu de precizat, deoarece aceştia nu îşi declară veniturile obţinute în
străinătate, chiar dacă lucrează pe bază de contract.
41
Numărul total al plecărilor cu domiciliul se referă la persoanele care pleacă din localitate şi fac
dovada că au asigurată locuinţa în altă localitate. Schimbările de domiciliu în cadrul aceleiaşi localităţi
nu sunt incluse. Aceste date includ migraţia internaţională. Sursa: Institutul Naţional de Statistică (INS)
Din interviurile realizate la nivel local, a rezultat că sunt multe persoane de vârstă adultă care
lucrează în străinătate câteva luni pe an , au rezidenţa în Buziaş şi, cu veniturile obţinute în străinătate
reuşesc să se gospodărească în restul anului. Practic aceştia lucrează sezonier în alte ţări, veniturile
obţinute depăşind veniturile anuale potenţial obţinute din munca în România corespunzător nivelului
mediu de pregătire pe care îl au.
Din perspectiva sporului natural al populaţiei, Buziaşul este caracterizat de un indicator

constant negativ în ultimii 5 ani. Diferenţa dintre numărul născuţilor vii şi a decedaţilor este constant
negativă.Scăderea natalităţii este corolară scăderii populaţiei din grupele de vârstă tânără, iar creşterea
numărului de decese este normală la o populaţie îmbătrânită (conform tabel anterior ).
42
Din punct de vedere al asistenţei sociale, la data realizării analizei, Primăria Buziaş acorda mai
multe tipuri de ajutoare sociale conform legii :
 Ajutorul social sub forma venitului minim garantat este reglementat prin Legea 416/2001
modificată și completată prin Legea 276/2010 - pentru acesta sunt 29 de dosare în analiza
Primăriei
 Alocația pentru susținerea familiei este destinată familiilor care au în creștere și îngrijire copii
în vârstă de până la 18 ani și este reglementată prin Legea 277/2010. În Buziaş sunt 34 de
dosare în procesare.
 Ajutorul pentru încălzire cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri sau cu gaze naturale este
reglementat de OUG 70/2011 și HG 920/2011 -72 de dosare în procesare
 Alocaţii de stat pentru copii - 81 de dosare depuse
 Indemnizaţii pentru creşterea copilului âînă la vârsta de 2 ani
 Indemnizaţii pentru persoanele cu handicap grav
 Asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav - 17 dosare
 Tichete pentru grădiniţă se acordă unui număr de 10 copii
De asemenea, în Buziaş figurau la data studiului 151 de şomeri înregistraţi în evidenele AJOFM
Timiş ceea ce reprezintă 1,81 % din totalul populaţiei oraşului. Nivelul scăzut al acestui indicator nu
reflectă situaţia reală a celor din Buziaş fără un loc de muncă deoarece cei plecaţi la lucru în străinătate
pentru perioade de timp de câteva luni pe an, nu se regăsesc în această statistică.
3.3.2. Sănătate:
43
În Buziaș există două policlinici, una dintre acestea funcționând în spațiul Primăriei. Cabinetele
medicale din Policlinici, fiind semnatare de contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Timiş, în afară
de prestarea serviciilor medicale, investesc în infrastructura aferentă activităţii lor (aceste cheltuieli
fiind deductibile pentru centre medicale).
Alte servicii pentru sănătate:

 Centrul de permanenta medicala functioneaza in cladirea primariei de pe strada Mihail
Eminescu nr.2;
 Cabinete medicale:
 20 în Buziaș, în Silagiu 1,
 Cabinet medicină de familie- 4
 Cabinet pediatrie - 1
 Cabinet psihologie - 1
 Cabinet medicină internă de specialitate - 1
 Cabinet microchirugie - 1
 Cabinet Balneo-fizioterapie - 5
 Cabinet osteopatie - 1
 Cabinete stomatologice: 6
 Laborator Analize medicale Bioclinica - Buziaş
 Farmacii umane: 2 in Buzias și 1 in Bacova
În Buziaș nu există un Spital funcțional și nici maternitate. A existat un spital, dar s-a închis
datorită faptului că nu îndeplinea condițiile Uniunii Europene de amenajare și dotare. Spitalul deservea
și comunele din proximitatea Buziașului. În clădirea fostului spital funcționează o unitate UPU (Unitate
Primiri Urgențe) care aparține de Spitalul Județean Timiș şi Policlinica Profilaxis din Timișoara care a
deschis la Buziaș o sucursală.
Centrul Medical "Cristian Şerban" de Evaluare, Terapie, Educație Medicală Specifică și

Recuperare, din Buziaş, este o instituție unică în România, prin profilul ei, înființată anume pentru
copii şi tineri cu diabet zaharat și hemofilie, cărora, în timp, li s-au adăugat și alte categorii de bolnavi
(cu: obezitate, dislipidemii, alte boli ale sângelui, în afară de hemofilie, boli cronice, precum și pacienți
care au nevoie de recuperare fizică). El a fost construit și dat în funcțiune, între anii 1992 și 1997, de
Fundația ,,Cristian Șerban", întemeiată de către familia de medici și profesori universitari Viorel şi
Margit Şerban, din Timișoara, în memoria fiului lor, Cristian.
Centrul este un spital public (nu unul privat), fiind introdus, chiar de la început, în sistemul medical
de stat, ceea ce înseamnă că, pentru pacienți, totul este gratuit. El are o capacitate de 50 de locuri,
repartizate în secția de diabet zaharat (25 de locuri) și trei compartimente: hematologie (5 locuri),
recuperare fizică medicală (5 locuri ) și cronici (15 locuri) și este încadrat cu o echipă terapeutică
experimentată, complexă, compusă din medici specialiști de diabet, nutriție și boli metabolice, pediatri,
hematolog, nutriționist, psiholog, educatori, kinetoterapet, fizioterapeut și asistenți medicali calificați.
Bolnavii beneficiază de condiții de spitalizare foarte bune: cazare în camere cu două paturi
(majoritatea), alimentație dietetică, științific întocmită, posibilități de recuperare, de activitate fizică, de
recreere etc. Centrul funcționează tot timpul anului, în serii cu durată de 10-14 zile, pentru copii și
tineri cu vârsta până la 44 de ani
Din punct de vedere sanitar-veterinar, în Buziaş funcţionează patru Cabinete sanitar-veterinare şi 2

farmacii de pofil.
44
3.3.3. Asistență socială:

Centrul Educativ Buziaş a fost dat în folosinţă în iulie 2004 şi este destinat resocializării persoanelor
ce au săvârșit fapte penale în perioada minoratului şi cărora li s-a aplicat măsura educativă a internării
într-un centru educativ. Centrul Educativ Buziaş are ca scop principal asigurarea educaţiei şi asistenţei
minorilor și tinerilor în vederea dezvoltării unor deprinderi şi atitudini necesare reintegrării sociale.
Centrul este format din 19 pavilioane destinate:

 cazării persoanelor internate (8 pavilioane de cazare),
 activităţilor de şcolarizare, calificare,
 sală de mese şi bucătărie, bibliotecă, cluburi, săli şi terenuri de sport,
 un pavilion pentru cazarea părinţilor care vin în vizită,
 clădiri administrative şi alte spaţii utilitare.
Capacitatea totală a centrului este de 184 de locuri. Cele patru pavilioane de cazare sunt tip duplex,
fiecare având cinci camere cu trei sau patru locuri, grup sanitar propriu, asigurând un spaţiu de viaţă tip
familial, în care individualitatea şi intimitatea minorilor sunt respectate.
Primăria nu are locuințe sociale. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr.
dosare pentru ajutoare sociale) în Buziaș este de 39.
În Bacova se află:
 Centrul de integrare socio-profesională pentru adulţii fără adăpost care are în vedere
reintegrarea persoanelor fără adăpost provenite din cadrul Azilului de Noapte ,,Pater Jordan”
din Timişoara
 Azilul Bacova care funcţionează ca secţie a fundaţiei ,Uniunea Adam Muller-Guttenbrunn din
Timişoara, fiind un centru de bătrâni care funcţionează de mai bine de 15 ani
 Centrul de zi pentru copii aparţine fundaţiei Caritas este creat la iniţiativa şi sub coordonarea
preotului Pater Berno, fiind destinat copiilor defavorizaţi.
În Buziaș este un azil de batrâni privat – Amurgul.
3.3.4. Învățământ, formare profesională, cercetare:

Conform Institutului Naţional de Statistică, ponderea nivelului de pregătire al locuitorilor orașului
Buziaș în total populaţie conform studiilor absolvite este următorul:
 gimnaziale 32%,
 liceale 25%;
 cei cu studii primare, 33%, se încadrează în grupa de vârstă de peste 60 de ani, în special foşti
membri ai cooperativelor agricole dinainte de 1989
 studii superioare 10 %
Infrastructura pentru asigurarea serviciilor de învățământ constă din:

 Grădiniţe cu program normal: Buziaş, Bacova şi Silagiu.
 Şcoli cu clasele I-VIII în Buziaş şi Bacova;
 Școală cu clasele I-IV în Silagiu, în comună sunt puțini copii care merg la această școală, care
nu dispune de grup sanitar
 Liceu cu clasele I-XII, Liceul Teoretic în Buziaș
45
La solicitarea locuitorilor una dintre grădiniţele din Buziaş a transformat o grupă în grădiniţă cu
program prelungit.
Din punct de vedere administrativ, clădirile în care funcţionează acestea necesită intervenţii pentru
modernizare/reabilitare. Pentru şcolile din Bacova şi Silagiu, este imperios necesară realizarea
grupurilor sanitare , iar creşterea eficienţei energetice pentru tot ansamblu de clădiri administrative se
impune cu necesitate.
În anul 1974 s-a construit localul liceului pe strada Principală Nr.19A. Liceul deține 4 clădiri, 3
folosite pentru săli de clasă și un local pentru internat cu 100 de locuri. În anul școlar 2000-2001 şi-a
schimbat denumirea în Liceu Teoretic cu clasele I-XII. În cadrul Liceului există un Centru de
Documentare şi Informare pentru activităţi de seminarii, conferinţe și simpozioane.
În ceea ce privește formarea profesională, în Buziaş nu există şcoli profesionale şi nici liceu
tehnologic.
Grupul de lucru pentru dezvoltare economică a Buziaşului a identificat nevoia de formare

profesională în turism, respectiv în pregătire medie electrotehnică pentru firmele din zonă. Există
cerere din partea firmelor pentru implementarea învăţămîntului dual în domeniul electrotehnic. De
asemenea, nevoia de creştere a incluziunii sociale impune realizarea de cursuri specifice şi programe
speciale atât pentru etnia romă din localitate cât şi pentru categoriile marginalizate.
În domeniul perfecţionării profesionale, nu sunt vizibile programe locale de formare şi

perfecţionare a antreprenoriatului (având în vedere rata mare de închidere a firmelor înfiinţate în
Buziaş).
3.3.5. Cultură și mass-media:
Patrimoniul cultural și i-material al orașului Buziaș constă din:

 Casa de Cultură Buziaș, situată în centrul orașului, organizează în colaborare cu Primăria sau
alte asociații de cultură județene, evenimente cultural artistice (Lada cu zestre, Ruga orașului
Buziaș, Joc și cântec la izvoare, etc) și dispune de o sală de spectacole și un Teatru de vară. Sala
de spectacole necesită lucrări de renovare şi lucări specifice pentru creşterea eficienţei
energetice.
 Cămine culturale în Bacova și Silagiu, unde se desfăşoară activităţi sociale locale de
amploare, nu dispun de grupuri sanitare, iar cel din Silagiu necesită lucrări de modernizare
majore.
 Muzeul Balnear Buziaș: primul muzeu balnear din Romania se înfiinţează în 27 septembrie
1987 din iniţiativa intreprinderii Balneoclimaterice Buziaş şi a Consiliului Popular Buziaş, cu
concursul d-lui muzeograf prof. Florin Medeleţ de la Muzeul Banatului din Timişoara.
Actualmente aparţine Societaţii Comerciale de Tratament Balnear Buziaş S.A. Muzeul are
specific balnear scoţând în evidenţă efectul terapeutic al apelor minerale din Buziaş în
afecţiunile cardiovasculare, circulatorii şi hipertensiune arterială. Conţine o colecţie de
documente (fotomontaje) cu scop educativ, care ilustreaza istoricul staţiunii, vase din neolitic şi
ceramică tracică, obiecte de mobilier din sec. al XIX-lea şi obiecte sanitare ce au fost folosite in
stabilimentele balneare. Sursa: http://www.muzeulbanatului.ro/. Din păcate, acesta
necesită lucări de renovare importante şi nu este deschis decât la solicitare ceea ce nu
favorizează turismul individual - dominant din oraş.
46
 Expoziţia de artă populară (colecția de etnografie) Iuliana Folea Troceanu, din Buziaş.
Piesele provin din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea,
însumând aproape 500 de creații artistice tradiționale caracteristice localiăților din zona Buziaș.
Colecţia poate fi văzută în casa păstrată intactă după moartea Iulianei Folea Troceanu, în urmă
cu 30 de ani. Aceste obiecte de patrimoniu nu au fost până acum promovate, nu există în Buziaş
plăcuţe care să indice drumul spre punctul muzeal sau panouri informative. În plus, acesta nici
nu are o siglă la intrare, ci doar o pancartă în geam, care poate fi uşor trecută cu vederea.
 Biblioteca orășenească Buziaș a fost înființată în anul 1952 prin fuziunea fostei biblioteci
comunale cu cea a unității balneare. În holul bibliotecii există o expoziție de fotografii și de
artefacte referitoare la istoria Buziașului și o încăpere în care se află păpușile și decorurile
folosite de fostul Teatru de Papuși care își are originile la începutul sec. XIX.
În Buziaș există câțiva operatori de televiziune prin cablu și Internet care pun la dispoziția
localnicilor aceste servicii. În anul 2008 a fost introdusă televiziunea prin cablu și în Silagiu și Bacova
și Internet în unitățile școlare și în casele cetățenilor.
Există pagini de Facebook și un website buzieseanul.ro care conțin informații actualizate despre
activitatea oraşului Buziaş, inclusiv Bacova sau Silagiu. Există o foaie locală “Cronica Buzieşană“, cu
apariţie lunară editată de Primăria Buziaş.
3.4. DOMENIUL ECONOMIE
3.4.1. Analiza firmelor active
Economia oraşului se bazează astăzi pe o mare diversitate de forme de organizare, de la

persoane fizice autorizate, societăţi agricole, cabinete medicale, întreprineri individuale, la societăţi
comerciale de tip SA sau SRL.
Analizând firmele active care şi-au raportat activitatea prin bilanţul depus la DGFPS Timiş la
31.12.2015, au rezultat următoarele:
 După 1989 în Buziaş -inclusiv Silagiu şi Bacova au fost înregistraţi peste 1.000 de agenţi
economici dar astăzi o mare parte dintre aceştia sunt inactivi (cifra de afaceri zero pe 2015).
Practic, dintre societăţile comerciale înfiinţate în ultimii 25 de ani, cca 125 funcţionau la nivelul
anului 2015. Rata de mortalitate mare a firmelor înfiinţate în Buziaş poate avea cauze multiple:
creşterea concurenţei în toate domeniile de activitate, lipsa de experienţă antreprenorială a
investitorilor, capital insuficient, condiţii de finanţare dificile pe piaţă, insuficiente informaţii de
afaceri, etc.
 La data de 31.12.2015 erau active şi prezentau un bilanţ cu cifra de afaceri mai mare ca zero un
număr de 125 societăţi comerciale care totalizau un număr de 806 angajaţi. Dintre acestea 78 de
firme respectiv 62,4 % au înregistrat profit în 2015 iar 47 de firme respectiv 37,6 % au închis
anul financiar 2015 cu pierderi.
 Este de menţionat faptul că, contribuabilii mari şi mijlocii nu se regăsesc în această listă şi ne
referim la secţia de producţia a SIMEEA SIBIU SRL (care aparţine grupului Siemens) secţie de
producţie cu cca 100 de angajaţi (în august 2016 ) dar care raportează la Sibiu rezultatul
economic; de asemenea JORIS IDE SRL (fost MEGAPROFIL) nu figurează în evidenţele
locale deoarece este subsidiară a unei companii multinaţionale şi raportează centralizat pe sediul
din România rezultatul economic. În domeniul comerţului, magazinul PROFI ROM FOOD nu
47
se regăseşte cu indicatorii financiari în acest studiu, deoarece raportează centralizat rezultatul

economic.
 În acestă situaţie sunt incluse doar societăţile comerciale înmatriculate la Oficiul Registrului
Comerţului. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale nu sînt incluse, rezultatul
economic produs de acestea nu poate influenţa covârşitor statistica prezentată.
Din perspectiva ponderii principalelor ramuri economice în cifra de afaceri a oraşului, putem
observa faptul că domină comerţul cu peste 31% din veniturile obţinute în 2015, urmat de agricultură
cu 23% , construcţii 22% , industria 15%, turismul cu 6% şi respectiv serviciile cu 3%.
Acest procent poate fi sensibil modificat în plus în contextul în care cele două firme mari
SIMEEA SIBIU SRL secția Buziaş, JORIS IDE SRL şi PROFI ROM FOOD SRL Timişoara punct de
lucru Buziaş nu au cifra de afaceri cuprinsă în acest grafic.
Densitatea antreprenorială în Buziaș este de 14,96 firme active la mia de locuitori și este
inferioară mediei Regiunii Vest de 23,3 firme active la mia de locuitori (2015). Având în vedere
numărul total de firme active din Regiunea Vest de 48.302, ponderea oraşului Buziaş reprezintă 0,26%
din firmele active în Regiunea Vest a României.
Conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, la data de 1.09.2016 numărul de locuri de

muncă în localitatea Buziaş era de 1.040. Repartiţia pe ramuri economice a acestora se prezenta astfel:
48
3.4.2. Industria
După 1989, firmele existente în Buziaş au trecut prin procesul de privatizare. Staţiunea de
Tratament Balnear Buziaş trecând în proprietatea Societăţii de Investiţii Financiare Transilvania şi
continuând obiectul de activitate tradiţional. De asemenea, emblematică pentru oraş, fabrica de ape
minerale APEMIN Buziaş a fost cumpărată de un acţionar privat şi a continuat să funcţioneze până
când nevoile mari de investiţii în retehnologizare au determinat închiderea ei. Reluarea activităţii
fabricii este menţionată ca importantă de majoritatea repondenţilor la sondajul de opinie, dar, fiind
proprietate privată, decizia de a continua activitatea nu aparţine administraţiei publice.
Din punct de vedere al industriei prelucrătoare, în domeniul industriei uşoare, la Buziaş

funcţionează firma INDUSTRIA DE INCALȚĂMINTE SOARA BUZIAȘ S.R.L. producător de
încălţăminte, fiind totodată şi cel mai mare angajator local (258 angajaţi la 31.12.2015).
Firma SIMEEA SIBIU SRL prin secţia de la Buziaş continua tradiţia locală de producţie a
motoarelor electrice a fostei fabrici Electromotor, având astăzi peste 100 de angajaţi.
Firma Joris Ide (fostă Megaprofil ) produce materiale de construcţii pentru acoperişuri ,
respectiv învelitori de tablă, producţia fiind în majoritatea ei destinată exportului.
Industria este şi principalul generator de exporturi, principalele produse exportate provenind de

la cele trei fabrici menţionate.
3.4.3. Agricultura
Fragmentarea suprafeţelor agricole prin restituirea proprietăţilor după revoluţia din 1989, a
creeat o sincopă în dezvoltarea agriculturii. Totuşi aceasta s-a dezvoltat sistematic, conturându-se ca
ramuri importante cultura cerealelor, viticultura şi creşterea animalelor. Largi suprafeţe de teren sunt în
continuare cultivate cu cereale iar prezenţa investitorilor alsacieni în zonă, respectiv Alsacia Farm SRL,
49
care lucrează o suprafaţă de peste 5.000 de ha de teren din Buziaş şi localităţile învecinate şi are
dotarea tehnica necesară, a condus la creşterea cantităţilor recoltate la ha. De asemenea şi alte firme au
activităţi în domeniu, de exemplu Armis Agri SRL, ARMIS FITO SRL, AF 76 AGRI SRL, etc.
În domeniul creşterii animalelor, SC BANAT OVINEX SRL este cea mai mare firma pentru
creșterea animalelor cu un rol deosebit în exportul de animale vii din zonă (peste 100.000 capete de
animale exportate anual). În domeniul creşterii animalelor, crescătorii de animale s-au reunit într-o
asociaţie de profil care a şi concesionat suprafeţe importante din păşunile oraşului. Pentru creşterea
animalelor, suprafeţele de păşunat sunt foarte importante, de aceea este imperios necesar să se realizeze
un echilibru între dezvoltarea urbană armonioasă şi dezvoltarea agriculturii prin creşterea animalelor.
În proprietatea privată a Primăriei Buziaş sunt 774,92 ha de păşune , acestea fiind concesionate
crescătorilor de animale. Este de menţionat de asemenea prezenţa în Bacova a Smithfield Ferme SRL
printr-o unitate de creştere suine cu o capacitate de cca 10.000 capete/an.
În august 2016 structura terenurilor agricole după forma de proprietate se prezintă astfel:
Viticultura
Cele 849 de ha de vie aflate în proprietate privată sunt fragmentate, cramele din Silagiu lucrând
doar o parte dintre acestea.
Conform datelor primite de la Primăria Buziaş, suprafaţa terenurilor arabile din Buziaş, în
funcţie de tipul proprietate se prezintă astfel :
50
Se observă faptul că, din totalul suprafeţei arabile de 5.383 ha, doar 3 % respectiv 142 ha sunt
în proprietate publică, diferenţa covârşitoare de 97% respectiv 5.241 ha fiind în proprietate privată.
Conform USAMVB Timişoara, în centrul viticol Buziaş-Silagiu, indicele de aptitudine

oenologică a avut o valoare multianuală de 4.744,72. Aceste valori îl recomandă pentru cultivarea
soiurilor de viţă de vie pentru vinuri roșii de calitate, cu denumire de origine controlată.
Centrul viticol Silagiu are ca principală direcţie de producţie vinurile albe şi aromate de calitate
superioară (predomină soiurile Riesling Italian, Sauvignon şi Muscat Ottonel.). Se produc însă şi vinuri
roşii de calitate superioară din soiurile: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot şi Burgund.
Sortimentul soiurilor pentru masă este limitat la cele cu epocile de maturare III şi IV.
Datorită favorabilităţii oenoclimatice, centrul viticol Silagiu a fost admis la producerea de

vinuri de calitate cu denumire de origine controlată – cules la maturitate deplină (DOC – CMD) şi
vinuri cu denumire de origine controlată – cules târziu (DOC – CT), categoriile sec, demisec şi
demidulce (sursa : USAMVB Timişoara).
Pe lîngă cele patru crame din Dealul Silagiului, există şi diferiţi mici producători care dezvoltă
viticultura pe suprafeţe mici, suprafeţe redobândite în proprietate după Revoluţia din 1989.
3.4.4. Construcțiile
Sectorul construcţiilor din Buziaş este reprezentat de câteva firme, cea mai mare firmă fiind
Werk MB Construct SRL cu 56 de angajaţi. Numărul de angajaţi total din construcţii fiind de 78
conform situaţiilor firmelor active la 31.12.2015.
3.4.5. Comerțul
Un număr de 43 de firme sunt active în domeniul comerţului, cu o cifră de afaceri totală pe anul
2015 de 44.018.126 lei, cifră care situează comerţul pe primul loc între ramurile economice dezvoltate
în Buziaş, cu o pondere de 31% în totalul cifrei de afaceri a oraşului. Comerţul se desfăşoară în
51
magazine nespecializate în marea lor majoritate, dar există şi magazine specializate de exemplu piese
auto sau farmacii veterinare şi umane.
Numărul de angajaţi în comerţ este de 150, reprezentînd 19% din forţa de muncă angajată în
Buziaş.
În Buziaș există un supermarket Profi și mai multe magazine universale mici. În Bacova și
Silagiu există magazine mici cu mărfuri alimentare și nealimentare, precum și baruri, deschise de
localnici.
3.4.6. Serviciile
Gama serviciilor este diversificată, de la servicii de comunicaţii la asigurări sunt acoperite

servicile de bază pentru firme şi populaţie. Ponderea sectorului în total cifră de afaceri este de 3% şi
7% din totalul forţei de muncă. Sectorul are potențial de creştere din perspectiva dezvoltării turismului.
3.5. DOMENIUL REZILIENŢĂ, MEDIU, ENERGIE
Zona Buziașului are ca factori de favorabilitate apele minerale carbogazoase și emanațiile

gazoase mofetice.
Conform datelor expuse în Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Timiș (PATJ) elaborat
în anul 2013, Vol. 6 Gospodărirea Apelor și Echiparea edilitară, captarea de apă subterană în Buziaș
este făcută de operatorul Aquatim, are un debit exploatat de 15, 82 l/sec, are instituite zonele de
protecție cu regim sever sau de restricție și are stabilit perimetrul hidrogeologic. Pe cursul de apă
Salcia, care străbate Buziașul sunt realizae consolidări de mal pe o distanță de 500 m.
În apropiere de Buziaș, pe drumul județean care leagă Buziașul de Lugoj, se află pădurea
Dumbrava, care, conform HCJ nr.19/2005 și Legii nr.5/2000 este arie naturală protejată și se întinde pe
o suprafață de 310 ha.
Pădurea Dumbrava este o rezervație forestieră, în cuprinsul căreia se întâlnesc 5 tipuri naturale de
pădure, de productivitate superioară și mijlocie, încadrate în 3 tipuri de habitate forestiere din Romania:
 R 4140 - Păduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. ceris) și tei argintiu (Tilia
tomentosa) cu Lychis coronaria - valoare conservativă mare
 R 4149 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis - valoare
conservativă moderată
 R 4153 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) și garnita (Q. frainetto) cu Crocus
flavus - valoare conservativă moderată
Toate aceste trei tipuri de habitate au ca și corespondent, în Natura 2000, tipul de habitat 91M0 -
Pannonian - Balkanic turkey oak - sessile oak forest.
În timpul sezoanelor cu precipitații abundente, pe unele suprafețe depresionare ale rezervatiei apare
fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce generează mlaștini și condiții grele de regenerare a arboretului,
chiar și uscarea semintisului existent.
52
Conform Primăriei Buziaş, INS în anul 2014, suprafața intravilană și a spațiilor verzi în Buziaș se
prezintă astfel:
 371 ha în zona urbană
 35,16 ha spațiu verde
Suprafața fondului funciar după modul de folosință 2016 ( sursa : Primăria Buziaş ):
Grupe de proprietary PROPRIETATE PROPRIETATE TOTAL

PUBLICĂ - PRIVATĂ -
TOTAL TOTAL
Terenuri arabile 142 5241 5383
Pășuni 13 1398 1411
Fânețe 4 304 308
Vii 0 849 849
Livezi 0 41 41
Terenuri agricole total 159 7833 7992
Păduri și alte terenuri forestiere 1538 167 1705
Terenuri cu ape și ape cu stuf 21 20 41
Căi de comunicație și căi ferate 88 242 330
Terenuri ocupate cu construcții și curți 178 299 477
Terenuri degradate și neproductive 1 48 49
Terenuri neagricole total 1826 776 2602
TOTAL 1985 8609 10594
În Buziaș se află un observator seismologic care face parte din reţeaua seismică naţională,
furnizand date despre seismicitatea zonei Banloc. În anul 1983, centrul de Fizica Pământului București
prin planul de dezvoltare a Microrețelei Banat a deschis la Buziaș o stație de mare amplificare, care a
emis primele cataloage sistematice pentru Banat. În prezent, Staţia seismică este echipată cu un senzor
de bandă largă și asigură detectarea inclusiv a microseismelor, cu magnitudinea mai mica de 1.0 pe
scara Richter.
3.5.1. Calitatea aerului
Deosebit de importantă pentru dezvoltarea turismului, calitatea aerului din Buziaş este
influenţată atît de condiţiile naturale – suprafaţa verde a oraşului de 35,16 ha dar și de eliberarea în
atmosferă a noxelor provenite din desfăşurarea activităţilor economice, de traficul rutier şi de emisiile
în atmosferă provenite de la sistemele de încălzire.
În Buziaş sunt identificate trei surse potenţiale de poluare care pot contribui la calitatea aerului:
 Traficul rutier în creştere, şi în special traficul greu, de mărfuri
 Emisiile în atmosferă provenite de la sistemele de încălzire
 Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra solului: activităţile agricole, prin tehnologiile
aplicate, produc efecte asupra calităţii solurilor, mai ales în situaţia fertilizărilor unilaterale (prin
crearea de carenţe de elemente nutritive în sol), precum şi prin diverse lucrări mecanice în zone
cu potenţial de erodabilitate a solului (terenuri în pantă). Folosirea, în culturile agricole, cu
prioritate a metodelor chimice în detrimentul metodelor agrofitotehnice, biologice, fizice pentru
reducerea pierderilor produse de boli, dăunători şi buruieni, poate avea efecte negative, asupra
53
solului şi a altor factori de mediu. Folosirea neraţională a îngrăşămintelor minerale, în special

cu azot şi fosfor, a provocat poluarea cu nitraţi a apelor freatice şi de suprafaţă. Concentrarea
animalelor în mari complexe zootehnice provoacă, de asemenea, pagube mediului, dar şi
agriculturii, prin deversarea pe sol, în râuri şi lacuri a dejecţiilor rezultate, ducând la poluarea
acestora, dar şi a apei freatice.
În Buziaş, conform sondajului de opinie realizat în rândul cetăţenilor, ferma zootehnică Bacova
contribuie la poluarea aerului în special în perioada aplicării dejecţiilor animaliere pe terenurile
agricole. Conform Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş care a emis avizul de mediu pentru
extinderea fermei,situaţia se prezintă astfel (extras):
“Stocarea dejecțiilor: dejecțiile rezultate în urma activităţii desfășurate în fermă se stochează în patru
rezervoare supraterane tip Premastore, în volum V= 4 x 10 000 m3/buc (existente). Bazinele asigură
stocarea dejecțiilor pe perioada de interdicție pentru aplicarea acestora pe terenuri agricole. Dejecțiile
se vor utiliza ca fertilizant organic cu respectarea Codului de bune practici agricole. Ca măsură
suplimentară de reducere a mirosurilor se vor utiliza aditivi pentru tratarea dejecțiilor.
Eliminarea mortalităților: se face prin incinerare în două incineratoare tip Derwent (existente) cu
capacitate 1.000 kg șarjă (50 kg/h) fiecare, amplasate pe platforma betonată la capătul halelor existente.
Incinerarorul trebuie să respecte Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al
Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine
animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală).
Descrierea rezumativă a impactului inclusiv al impactului cumulat cu activitatea existentă:

 impactul asupra populației – redus, proiectul este amplasat la o distanță de aproximativ
1,755 km față de extravilanul localității Bacova.
 impactul asupra sănătății umane - fără impact negativ asupra sănătății umane;
 impactul asupra faunei şi florei – nu are un impact asupra florei, proiectul nepresupunând
decopertări de sol decât în zona de realizare a halelor;
 impactul asupra solului - există surse de poluanti pentru sol şi subsol în zona depozitării
deșeurilor și în zona stocării dejecțiilor;
 impactul asupra calității şi regimului cantitativ al apei – impactul asupra apei este cel
generat de scurgerile care pot apărea de la depozitarea dejecțiilor și de la bazinele
vidanjabile de la filtru sanitar și camera de necropsie (existente).
 impactul asupra calității aerului este cel generat de halele de producție ale căror guri de
ventilație și alte deschideri pot fi considerate un sistem de surse punctiforme;”
Concluziile raportului privind evaluarea impactului asupra mediului al extinderii fermei Bacova
arată că, din punct de vedere al factorilor de mediu aer, apa şi sol, activitatea fermei din Bacova nu
reprezinta o sursă semnificativă de poluare, dacă se respectă condițiile impuse.
3.5.2. Colectarea și depozitarea deșeurilor
În general, deşeurile municipale se numără printre obiectivele recunoscute ca fiind cele mai mari
generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de impact și risc
determinate de deșeurile municipale, în ordinea în care sunt percepute de populație, sunt:
54
 modificări de peisaj și disconfort vizual,

 poluarea aerului,
 poluarea apelor de suprafață – în cazul eliminării necontrolate și ilegale a deșeurilor în
apropierea râurilor (pe malul acestora),
 poluarea pânzei freatice – prin infiltrații de substanțe dăunătoare rezultate din reacțiile chimice
ce au loc în depozitele ilegale, mai ales la temperaturi ridicateț
 modificări ale fertilității solurilor și a compozitiei biocenozelor pe terenurile învecinate, în cazul
depozitării neautorizate direct pe pământ.
Utilizatorii serviciilor de salubrizare din oraş au diferite nevoi:

 să circule pe străzi curate
 să se plimbe și să se recreeze în parcuri curate, respectiv în spaţii publice curate
 să nu fie nevoiți să respire aer infestat din cauza depozitărilor ilegale de deșeuri
Oraşul Buziaş este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş delegând
astfel serviciul public de colectare – transport deșeuri. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri
Timiş s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării şi
gestionării în comun a serviciului de salubrizare a localităţilor pe raza de competenţă a unităţilor
administrativteritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de
interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de
utilităţi publice aferente Serviciului. Membrii acesteia sunt Consiliul Judeţean Timiş şi toate Consiliile
Locale din judeţ (2 municipii, 8 oraşe şi 89 de comune). Fiecare asociat prin reprezentantul său, are un
vot egal în Adunarea generală a Asociaţiei.
Cele mai importante obiective ale Asociaţiei sunt:

 reprezintă interfaţa în discuţiile cu autorităţile administraţiei publice;
 este un partener activ în aceste discuţii pentru a coordona politicile şi acţiunile de interes
general;
 încheie contractul/contractele de delegare cu operatorii, în numele şi pe seama unităţilor
administrativ-teritoriale membre implicate;
 monitorizează execuţia contractului/contractelor de delegare şi informează membrii săi despre
acestea;
 urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor asumate de operatori;
 aplică penalităţile contractuale conform mandatului primit şi cu prevederile contractuale.
În Buziaş nu se colectează selectiv deşeurile iar printre problemele ridicate de agenţii economici din
grupul de lucru Dezvoltare Economică al oraşului, s-a menţionat necesitatea soluţionării depozitului de
materiale de construcţii şi identificarea unei soluţii pentru deşeurile vegetale.
Curăţenia oraşului nu este doar în sarcina Primăriei şi a ADID . Este în sarcina fiecărui cetăţean sau
vizitator. Pentru ca aceştia să păstreze curăţenia, este necesar să existe spaţiile de depozitare potrivite,
coşuri de gunoi, elemente de signalectica specifice.
Schimbările climatice generate de emisiile de CO2 în atmosferă sunt în atenţia nu doar a

instituţiilor europene dar şi a oraşului Buziaş. Inundaţiile din Buziaş datorate precipitaţiilor abundente
în perioade scurte de timp determină necesitatea intervenţiei inclusiv locale pentru reducerea emisiilor
de CO2.
55
3.5.3. Aspecte privind eficienţa energetică

Din perspectiva eficienţei energetice este de menţionat faptul că , este necesară elaborarea şi
implementarea Planului de Acţiune privind Energia Durabilă a oraşului Buziaş (PAED). PAED ar
trebui să se concentreze pe măsurile menite să reducă emisiile de CO2 şi consumul de energie de către
utilizatorii finali.
Costurile cu energia electrică şi consumul de gaze naturale ale administraţiei locale Buziaş, în
ultimii 5 ani sunt reflectate în graficul de mai jos.Se poate observa faptul că, chiar dacă au existat
perioade de fluctuaţie semnificativă, totuşi trendul acestor cheltuieli este de creştere în ultimii doi ani :
Din perspectiva dictonului: cea mai ieftină energie este cea economisită, se impune evaluarea stadiului
de izolare termică a blocurilor de locuinţe dar şi a clădirilor publice. La data de 30 septembrie 2016,
situaţia se prezenta astfel:
Nr. Denumire Adresa STADIUL REABILITĂRII TERMICE

crt conform CF
1 Şcoala Generală Buzias, NU
Cls.I-VIII, cu Str.Republicii, Nr.4
curte grădină şi
intravilan
2 Grădină în Buzias, Str.Avram PARŢIAL, TÂMPLĂRIE PVC,
intravilan, loc de Iancu, Nr.30 INSTALAȚII ELECTRICE PARȚIAL
casă în str.Avram
Iancu, teren cu
casa P+1
Grădiniţa şi Creşa
de copii
56
3 Teren cu Liceul Buziaș, NU

Teoretic Buziaș Str.Principală,
Nr.19A
4 Şcoala Generală Buziaș, DA
cls.I-IV, Str.Principală,
Nr.19A
5 Clădirea Evidenţa Buziaș, Str.6 DA -FINISAJE INTERIOARE
Populaţiei Martie, Nr.2 TÂMPLĂRIE PVC GEAMURI UȘI
SISTEM DE ÎNCĂLZIRE PLUS
CENTRALĂ,INSTALAȚII ELECTRICE ,
SANITARE NU A FOST IZOLATĂ
6 Două locuri de Buziaş, NU
casă (Cons. Local Str.Principală,
Buziaş şi Primăria Nr.16
Buziaş)
7 Grădină în Buziaș, Str. Saguna, NU
intravilan, casa Nr.16
nr.16 şi curte
Muzeu Iuliana
Folea Troceanu
8 Teren intravilan Buziaș, PARȚIAL
cu clădire PSI Str.Primaverii,Nr.37
9 Teren cu cladire- Buziaș, Str.Bisericii PARŢIAL
Piața
Agroalimentara
10 Gradini Buziaș, Str.Gojdu, NU
intravilan, două Nr.5
case și curte
Internat Liceu
11 Pasune, casa, Buzias, Str. Mihail DA-CONSTRUCTIE CLĂDIRE VESTIAR
vestiar si tribune Eminescu, Nr.51 SPORTIV
Stadionul
Orașului Buziaș
12 GrĂdina în Băi cu Buziaș, DA
Sala de sport Str.Principală
13 Curte cu Casa de BuziaȘ, DA INSTALATIILE TERMICE PARțIAL
Cultură -Sala Str.PrincipalȘ, Nr.8
culturala,
extindere Casa de
culturĂ,
Teatru de vară
14 Teren cu cladire - Buziaș, PARȚIAL
sediul Poliției Str.Principală,
Buziaș Nr.19
15 Școala GeneralĂ Silagiu, Nr.404 NU
Cls.I-IV Silagiu
cu curte Și
Gradină în
57
intravilan
16 Școala Clasele V- Silagiu, Nr.205 NU

VIII Silagiu cu
curte intravilan,
Grădină în
intravilan
17 Casele nr 45/a și Silagiu, Nr.45 DA-REABILITAT PARȚIAL LAMBRIU,
45/b cu curte în USȘ TERMOPAN GRESIE PARCHET
intravilan, grădini ZUGRĂVIT, TERMOIZOLAȚIE
în intravilan EXTERIOARĂ PARȚIALĂ
Caminul
Cultural Silagiu
18 Teren cu Căminul Bacova,Nr.1 DA-REABILITAT PARȚIAL LAMBRIU,
Cultural Bacova UȘI TERMOPAN GRESIE PARCHET
ZUGRĂVIT TERMOIZOLAȚIE
EXTERIOARĂ PARȚIALĂ
19 Şcoala Generală Bacova,Nr.329 NU
Cls.I-VIII, cu
curte în intravilan,
Grădiniţa
20 Casa nr.328/A şi Bacova,Nr.328/A NU
teren - grădiniţa
Bacova
Stadiul anvelopării termice a blocurilor din oraşul Buziaş la data de 1 octombrie 2016 se
prezintă astfel:
Nr. Denumire Adresa ANVELOPAT
contr. DA/NU
1 Grup de proprietari Str. Principala; nr. 33 ; bl. B1 NU
2 Asoc. proprietari OLIMP Str. Principală; nr. 14 ; bl. B2; sc. A+B NU
Asoc. proprietari NU
3 AURORA Str. Principală; nr. 20; bl. B3
4 Grup de proprietari Str. Principală; nr. 22; bl. B4 NU
5 MAGNOLIA Str. Principală; nr. 20; bl. B5
6 PHOENIX Str. Principală; nr. 31; bl. B1; sc. A
7 Grup de proprietari Str. Principală; nr. 31; bl. B5; sc. B NU
8 Grup de proprietari Str. Eminescu; nr. 2 NU
Asoc. loc. bloc 40 ap; sc. NU
9 A Str. A. Iancu; nr. 1; bl. 40 ap; sc. A
Asoc. loc. bloc 40 ap; sc. NU
10 B Str. A. Iancu; nr. 1; bl. 40 ap; sc. B
11 IZVORUL Str. A. Iancu; nr. 1; bl. C3
58
12 Grup de proprietari Str. I. Vidu; nr. 2; bl. 40 ap; sc. A NU

13 Grup de proprietari Str. I. Vidu; nr. 2; bl. 40 ap; sc. B NU
Asoc. proprietari Griviţa NU
14 Vest Str. Griviţei; nr. 1; bl. A1
19 Vest Str. Griviţei; nr. 1; bl. B1
20 Grup de proprietari Str. Griviţei; nr. 1; bl. B2 NU
23 Garsoniere 20 Str. 6 Martie; nr. 1; bl. 20 gars.
24 Asoc. proprietari 1 + 2 Str. Griviţei; nr. 1; bl. D1 + D2 NU
25 Grup de proprietari Str. Griviţei; nr. 1; bl. D3 NU
31 Vest Str. Grivitei; nr. 1; bl. 32 ap; sc. A+B
32 Grup de proprietari Str. Griviţei; nr. 1; bl. C6 NU
33 Grup de proprietari Str. Griviţei; nr. 1; bl. U1 NU
34 Grup de proprietari Str. Griviţei; nr. 1; bl. U2 NU
35 Asoc. loc. bloc U3 Str. Griviţei; nr. 1; bl. U3 NU
38 Asoc. proprietari RUBIN Str. Griviţei; nr. 1; bl. U6 NU
39 Grup de proprietari Str. Principala; nr. 47; bl. SMA; sc. A NU
40 Grup de proprietari Str. Principala; nr. 47; bl. SMA; sc. B NU
41 Grup de proprietari Str. Andrei Şaguna - Ferma 6; bloc 23 NU
42 Grup de proprietari Str. Florilor; nr. 9; bl. IAS; sc. A+B NU
43 Grup de proprietari Str. Florilor; nr. 9; bl. 1 NU
59

52 Grup de proprietari Str, Florilor; nr. 9; bl. CN NU
Iluminatul public este în sistem clasic, respectiv este mare consumator de energie ceea ce
genereză costuri mari pentru Administraţia Locală.
Reţeaua de iluminat stradal nu este extinsă în zonele noi ale localităţilor.
Nu sunt utilizate sursele alternative de energie pentru iluminatul public şi nici implementate
sistemele inteligente (economice) pentru iluminat public.
Infrastructura şcolară şi liceală este nemodernizată, cu pierderi mari de energie pe timpul
anotimpului rece - geamuri, acoperişuri nemodernizate, clădiri neizolate.
Blocurile de locuinţe nu sunt izolate termic, ceea ce conduce la pierderi mari de energie .
Clădirile din patrimoniul Administraţiei Locale sînt neizolate şi în marea lor majoritate sînt
energofage.
Se impune astfel luarea unor măsuri specifice pentru creşterea eficienţei energetice a blocurilor
de locuinţe şi clădirilor publice şi pentru reducerea emisiei de Co2:
 utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică

pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;
 implementarea sistemelor de management energetic avândca scop imbunătățirea eficienței
energetice și monitorizarea consumurilor de energie
 achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru gestionarea energiei electrice;
 înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență
energetică ridicată și durată mare de viață;
 orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării unei creşteri semnificative a eficienţei
energetice (izolarea blocurilor, înlocuirea lifturilor, înlocuirea circuitelor electrice - scări,
subsol, lucrări de demontare/montare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de
reparații la fațade etc.);
 realizarea unei strategii pentru reducerea emisiilor de CO2
 anveloparea blocurilor de locuinţe conform Programului Național pentru creșterea eficienței
energetice a blocurilor de locuinţe aprobat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
1661/2008
60
3.6. DOMENIUL TURISM
Cu o contribuţie de 6% la cifra de afaceri a oraşului dar cu 16% din forţa de muncă angajată,
turismul contribuie activ la viaţa economică a oraşului dar este mult sub potenţialul real al zonei
demonstrat inclusiv de mărturiile istorice prezentate anterior.
Revitalizarea acestuia domeniu ar putea contribui la creşterea directă atât a sectorului turistic în
sine cât şi a altor ramuri economice prin corolaritatea pe orizontală a comerţului,a serviciilor şi a
agriculturii (prin dezvoltarea viticulturii).
3.6.1. Servicii de bază în turism
Din perspectiva capacităţilor de cazare, conform Institutului national de Stastica, Buziaşul oferă 840 de
locuri de cazare, majoritatea în hoteluri aparţinând Societății Comerciale de Tratament Balnear Buziaș
SA (STCB SA), respectiv 612 locuri de cazare
 Hotelul Phoenix**** dispune de 43 camere de tip double și single, 2 apartamente - 94 locuri

de cazare. Restaurantul hotelului are o capacitate de până la 80 de persoane, iar sala de
conferințe 300 de locuri.
 Complexul Hotelier Parc*** dispune de 136 de camere (109 camere twin și 27 camere cu pat
matrimonial) și 4 apartamente – 282 locuri de cazare. Restaurantul complexului are o capacitate
de 290 de locuri.
 Complexul hotelier Timiș ** - 236 locuri de cazare
Hotelul Silvana** aparține de Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de

Muncă TBRCM S.A. și dispune de 204 locuri în 104 camere duble. Restaurantul hotelului are o
capacitate de 180-22 locuri, iar sala de conferințe 150 de locuri.
Pensiunea Lux**** din Cadrul Centrului Medical Cristian Șerban - situată în vecinătatea parcului
dispune de 10 camere duble și 2 single – 22 locuri. Restaurantul pensiunii are o capacitate de 24 de
locuri și o sală de conferințe.
Pensiunea Paradis*** este situată la marginea staţiunii balneare Buziaş, la 1,5 km de centrul
oraşului și oferă 14 camere duble – 28 locuri de cazare. Restaurantul pensiunii are 50 de locuri.
Pensiunea CARP** aparține de Casei de Ajutor Reciproc al Pensionarilor și dispune de 16 camere

duble – 32 locuri de cazare și de o sală de mese.
Cu un număr maxim de înnoptări pe an de 25.500, capacitatea de cazare a oraşului Buziaş este

mică comparativ cu alte staţiuni din România. Gradul de ocupare al capacităţilor este în medie de 30%,
iar variaţia gradului de ocupare pe luni arată sezonalitatea turismului în Buziaş. Practic sezonul începe
în luna aprilie şi în luna octombrie se închide, numărul de turişti scăzând semnificativ în sezonul rece.
Din perspectiva dezvoltării turismului, este important să se acorde atenţie acestei sezonalităţi
pentru a creşte gradul de ocupare al hotelurilor în perioada de iarnă prin dezvoltarea facilităţilor de
petrecere a timpului liber în perioadele reci, identificarea şi realizarea unor investiţii care să favorizeze
sporturile individuale de iarnă, organizarea de evenimente culturale şi sau sportive care pot conduce la
creşterea gradului de ocupare în extrasezon.
61
De asemenea, având în vedere faptul că majoritatea turiştilor din Staţiune sunt veniţi prin
intermediul Caselor de Pensii respectiv cu bilete de tratament, iar alocarea acestor bilete se realizează
începând cu luna ianuarie pentru anul în curs, primele bilete acordate sunt de obicei pentru a doua parte
a lunii februarie. Rezultă faptul că în primele două luni ale anului, turismul poate creşte în Buziaş dacă
se adresează unui grup ţintă suplimentar faţă de cel actual, respectiv persoane în tratament sosite prin
Casele de Pensii.
Pentru turismul de grup, manifestările şi cantonamentele sportive pot fi foarte
importante.Desigur pentru aceasta sunt necesare tipuri specifice de infrastructură sportivă. Diferite
Cluburi şi Asociaţii Sportive au fost turiştii Staţiunii dar prezenţa lor în continuare este influenţată de
necesitatea unei infrastructuri sportive corespunzătoare.
Gradul de ocupare al capacitatii de cazare totale Buzias ianuarie 2010-

iunie 2016
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Luna iulie 2010
Luna iulie 2011
Luna iulie 2012
Luna iulie 2013
Luna iulie 2014
Luna iulie 2015

Luna septembrie 2010

Luna ianuarie 2010
Luna ianuarie 2011
Luna ianuarie 2012
Luna ianuarie 2013
Luna ianuarie 2014
Luna ianuarie 2015
Luna ianuarie 2016

Luna mai 2010
Luna mai 2011
Luna mai 2012
Luna mai 2013
Luna mai 2014
Luna mai 2015
Luna mai 2016

Luna noiembrie 2010
Luna noiembrie 2011
Luna noiembrie 2012
Luna noiembrie 2013
Luna noiembrie 2014
Luna noiembrie 2015

Luna martie 2010
Luna martie 2011
Luna martie 2012
Luna martie 2013
Luna martie 2014
Luna martie 2015
Luna martie 2016

Gradul de ocupare al capacităţilor de cazare Capacitatea totală de cazare
Sursa : Institutul Naţional de Statistică
În afară de restaurantele hotelurilor mai sus menționate, în Buziaș se află o serie de restaurante
și terase care oferă turiștilor și localnicilor posibilitatea de a-și petrece timpul liber și a se bucura de
preparate și băuturi diverse. Cele mai vizibile și apreciate, prezente și pe Facebook cu comentarii foarte
bune sunt:
 Restaurant-cafenea Belvedere, investiție privată, cu o gama largă de preparate, pizza, paste,
fructe de mare, salate, desrturi. Restaurantul organizează și evenimente.
 Terasa La Aeroport, investiție privată, care deține o terasă de vară cu capacitatea de 100 de
locuri și pentru sezonul rece un bar cu 24 de locuri
 Grădina bănățeană restaurant braserie, aparține SCTB Buziaș SA și are o capacitate de peste
90 de locuri
 Pizza Diana – restaurant pizzerie
 Pizza pe vatră la Pamfi – pizzerie cu cuptor pe vatră și livrare la domiciliu
62
În oraş există o singură cofetărie care în luna august - lună de vârf -nu are capacitatea necesară
satisfacerii cererii, dar în restul anului nu are vânzări suficiente pentru a justifica o eventuală dezvoltare
a capacităţii.
3.6.2. Posibilităţi de agrement
Posibilităţile de agrement în Buziaş sunt limitate. Marcat de o istorie frumoasă, Parcul staţiunii
este principalul pol de atracţie al turiştilor sosiţi în vacanţă. Turiștii se pot plimba prin parcul stațiunii
cu arbori seculari (platanul), care este furnizorul unuia dintre factorii naturali de cură (aeroionizarea
este similară cu cea a unei stațiuni de la munte de la 1000 m altitudine), aleea centrală a parcului fiind
numită și "Aleea Ionilor Negativi". Dacă din punct de vedere dendrologic acesta este conservat, din
punct de vedere al construcţiilor din Parc, acestea sunt într-o stare avansată de degradare şi
nefuncţionale în acest moment.
Conform observaţiei directe şi sondajului de opinie efectuat, aspectul general al Parcului este
neatractiv. Deși Primăria efectuează permanent lucrări de reamenjare, curățare a aleilor și toaletare a
copacilor din parc, acesta are un aspect neîngrijit, la care contribuie și ruinele fostelor vile, băi,
restaurante, lăsate în paragină și aflate într-un stadiu înaintat de degradare. Aleile şi mobilierul urban
sunt întreţinute, dar nemodernizate. La fiecare ploaie puternică parcul se inundă datorită unui sistem de
canalizare al apelor fluviale vechi, colmatat şi nefuncţional.
Specifică Parcului şi cu o notă distinctivă, Colonada - cea mai lungă alee de promenadă
acoperită din Europa (500m), este degradată dar este inclusă deja în programul de modernizare al
Primăriei.
Tot în parc se află și singurul ștrand cu apă minerală din România, aparținând SCTB SA, care a
fost închiriat unui investitor privat și care a făcut unele amenajări ca ștrandul să fie funcțional, dar din
păcate, din cauza condițiilor de vreme nefavorabile și a lipsei de clientelă, este mai mult închis.
Locurile de joacă pentru copii sunt amenajate în sistem clasic - minimal cu un tobogan de
plastic şi cîteva elemente de mobilier de calitate slabă.
În afară de Parcul dendrologic, o posibilitate de agrement este piscina acoperită de la hotelul

Parc.
63
Din punct de vedere al spaţialităţii, posibilităţile de agrement sunt concentrate în Parc şi în jurul
acestuia. Nu există discoteci sau cluburi de noapte, aquaparc, parc de aventură pentru copii sau locuri
amenajate pentru admirat panorama. Pentru turistul care vizitează staţiunea Buziaş, opțiunile sunt
limitate de aceea se recomandă dezvoltarea posibilităţilor de agrement în oraş în manieră spaţială.
În Buziaș există 2 muzee:

 Muzeul Stațiunii Buziaș, dar care este deschis doar sâmbătă și duminică între orele 14-
17 sau la solicitarea de grupuri sau delegații
 Expoziţia de artă populară (colecția de etnografie) Iuliana Folea Troceanu, dar pentru a
vizita acest muzeu trebuie mai întâi sunat la Casa de Cultură. În plus, acesta nici nu are
o siglă la intrare, ci doar o pancartă în geam, care poate fi uşor trecută cu vederea.
În Buziaş există puţine element de signalectică turistică, respectiv indicatoare care să indice
drumul spre obiectivele turistice, iar cele existente necesită actualizarea datelor şi chiar schimbarea lor
datorită aspectului degradat.
În afara orașului Buziaș, pe dealul Silagiului, există patru crame private unde se pot face
degustări de vinuri.
Pentru turişti, posibilitatea de distracţie include şi petrecerea timpului prin participarea la

evenimente culturale, sportive şi manifestări specifice de tineret. Primăria Buziaș, împreună cu
Consiliul Local și în colaborare cu diverse instituții de cultură, organizații sau fundații, organizează pe
parcursul anului o serie de festivaluri sau manifestări cultural-artistice care cresc atractivitatea orașului
și atrag mii de vizitatori din Timișoara sau din județul Timiș sau Caraș Severin. Dintre acestea
amintim:
 Festivalului „Joc şi cântec la izvoare” se desfăşoară la Teatrul de Vară al Casei de Cultură și

conține pe lângă concerte de muzică populară și parada portului popular. Festivalul s-a aflat în
anul 2016 la a III-a ediție fiind organizat în luna mai.
 Festivalului-concurs „Lada cu zestre”, la care sunt prezenți sute de artişti timişeni, cântăreţi
de muzică populară, dansatori, recitatori în grai sau maeştri ai artei culinare tradiţionale
bănăţene. Festivalul s-a aflat în anul 2016 la a X-a ediție și a fost organizat în luna iunie.
 Festivalul veverițelor în cadrul căruia se organizează concursul de mâncat sarmale - concursul
gastronomic „Cele mai gustoase sarmale”, concerte de muzică populară cu peste 45 de solişti
bănăţeni şi cu 20 de ansambluri artistice din Timiş şi Caraş-Severin, muzică uşoară. Programul
artistic este coordonat de Casa de Cultură din Buziaş, iar festivalului organizat de Asociaţia
pentru dezvoltarea zonei Buziaş în colaborare cu Primăria oraşului Buziaş, se află la a II-a ediție
și are loc la sfârșitul lunii iunie.
 Zilele avionului, sunt organizate de Asociaţia pentru dezvoltarea zonei Buziaş în colaborare cu
Primăria oraşului Buziaş și terasa La Aeroport. În program sunt cuprinse expoziție de pictură,
concerte de muzică folk și rock, demonstrație aviatică a Școlii de aviație Aero West din Buziaș,
demonstrații de arte marțiale, balet, zumba, kangoo jumping, etc. Zilele avionului se află în
2016 la a II-a ediție și se organizează în luna iulie.
 Festivalul Papricașului și al Vinului se organizează în parcul oraşului, zona Cazinoului. Cele
mai gustoase și diverse rețete de papricaș se pregătesc în peste 50 de ceaune. În anul 2015 a
existat un stand special al Asociației Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, în care a
fost preparat un papricaş la cazan de peste 1.000 de litri. În cele 2 zile de festival, vizitatprii
sunt așteptați cu surprize şi demonstraţii de artă culinară și spectacole folclorice de ținută. În
64
anul 2016 acest festival se află la a VIII-a ediţie și se organizează în luna octombrie de
Asociația pentru dezvoltarea zonei Buziaș și Clusterul de turism Banat, în colaborare cu
Consiliul Local Buziaș.
 Ruga (negeia) este sărbătoarea întregii comunități rurale sau urbane. Această sărbătoare
corespunde, pentru fiecare comunitate în parte, datei sfințirii bisericii locale. Ruga în Buziaș
este sărbătorită în 8 septembrie de Sânta Maria mică, în Silagiu în 21 mai de înălțarea domnului
și în Bacova în 20 iulie de Sf. Ilie.
În ceea ce privește infrastructura pentru evenimente și spectacole în aer liber, practic nu există
o dotare specifică pentru spectacole în aer liber şi nici o locaţie bine definită dotată cu infrastructură de
suport. Pentru evenimentele organizate, în Buziaș s-au utilizat locaţii din Parc, unde au fost aduse bănci
şi scaune nespecifice. Scena de lângă Cazino este mică iar pentru majoritatea evenimentelor s-a
închiriat o scenă de la diverşi furnizori. Având în vedere necesitatea organizării periodice de
spectacole, se impune existenţa unei scene în infrastructura parcului.
Deși Casa de Cultură deține un Teatru de vară modernizat, acesta nu este folosit decât ocazional
și dispune de un număr de locuri limitat. Nu există un amfiteatru în aer liber pentru manifestări de
amploare care să polarizeze turistul de week-end din Timişoara şi Lugoj.
3.6.3. Shopping – zona comercială
În fiecare oraş turistic există o zonă comercială unde turiştii pot achiziţiona produse locale
specifice sau mici suveniruri pentru cei de acasă. În Buziaş comerţul clasic se desfăşoară în mai multe
tipuri de unităţi: magazine de tip ABC în care poţi găsi de la pâine - la haine orice produs, tonete
stradale din termopan şi un magazin de tip supermarket – magazinul Profi. Nu există magazine de
suveniruri specifice oraşului, nu există o zonă comercială cu aspect identitar oraşului pe o alee de
promenadă (specifică oraşelor turistice).
În Buziaș nu există o zonificare a teritoriului prin PUG care să confere spaţialitate şi să creeze
noi puncte de interes în oraş.Conectivitatea punctelor de interes se poate asigura prin sisteme de
transport local specifice turismului – ricșe, tuk-tuk, titicar, trăsuri cu cai, etc .
3.6.4. Transport local pentru cetăţeni sau pentru turişti nu există. Singura posibilitate de transport este
dată de două taximetre care fac legătura dintre gară şi hoteluri.
Posibilităţi de parcare: parcările existente sunt mici şi insuficiente pentru turiştii de week-end
şi pentru cei care participă la evenimente în staţiune. Cu ocazia evenimentelor, se parchează haotic, pe
spaţiul verde iar traficul devine greu de gestionat. Devine imperios necesar din perspectiva dezvoltării
turismului, realizarea de spaţii de parcare noi.
3.6.5. Baze sportive şi de agrement:
Pentru cei care doresc să practice activităţi sportive, în Buziaș există:

 Sala de sport Victoria, renovată și modernizată, în care se organizează competiții sportive de
baschet și handbal sau cursuri de arte marțiale sau aerobic/zumba. În holul de la intrare sunt 2
mese pentru tenis de masă.
65
 Stadionul Tineretului Buziaş, unde se organizează și meciuri amicale de fotbal și turnee

pentru juniori. Stadionul are tribunele distruse și nu are instalație de nocturnă. Pe acest stadion
se antrenează și evoluează echipa de fotbal AS Buziaș, care în sezonul 2015-2016 evoluează în
Liga V, seria III.
 Terenul de sport din incinta parcului, cu intrare gratuită, are gazon artificial și instalație de
nocturnă
 În cadrul Centrului Educativ Buziaş există un teren de sport cu gazon sintetic, echipat pentru
minifotbal.
În Buziaș există o sală privată de culturism și fitness dar care este la limita pragului de
rentabilitate datorită cheltuielilor mari și a numărului mic de clienți. Sală de fitness există și în cadrul
Complexului hotelier Parc.
Ca alternativă de petrecere a timpului liber, pentru cei aventuroși, SC Aero West SRL, o
companie de aviație utilitară oferă, pe lângă serviciile în domeniul agriculturii și în cel al transportului
aerian și posibilități de petrecere a timpului liber, prin diverse salturi cu parașuta, închiriere de
aeronave sau școala de aviație.
În mai 2016, Asociația Rotary Club Buziaș a organizat prima ediție a Maratonului Inimii -
concurs de alergare care se desfășoară sub deviza „Fii campionul sănătății tale!”. Concursul a avut ca
obiectiv promovarea principiilor unei vieți sănătoase, în aer liber și a unui stil de viață activ. Traseele
au fost parcurse atât în orașul Buzias, pe șosea, cât și pe drumurile neasfaltate din zona viticolă Dealul
Silagiului. Maratonul Inimii a avut trei curse: una de trail running (23 km), adică de alergare pe teren
variat (inclusiv off-road), alta de alergare pe șosea (10 km) și cursa populară de alergare pe șosea (2
km). Acest maraton a deschis drumul pentru organizarea în zonă de competiții de alergare, dealul
Silagiului fiind foarte potrivit pentru genul acesta de acțiuni.
66
Buziaș nu deţinea la momentul analizei facilităţi de petrecere a timpului liber de genul:

aquaparc, sală de bowling, piste de biciclete, teren de minigolf, sală de tir sportiv sau tir cu arcul în aer
liber, tiroliană, pistă de karturi, bob pe iarbă, care ar putea face obiectul unor investiţii private sau în
parteneriat public privat.
În concluzie, oraşul Buziaş nu are suficiente posibilităţi de agrement, iar cele care există,
necesită intervenţii masive prin renovare/reabilitare/modernizare.
Un aspect important care influenţează turismul în Buziaș este prezenţa câinilor fără stăpân în
oraş, care se regăsesc peste tot în parc și la locul de joacă pentru copii. Aceasta poate părea o problemă
aparent minoră dar poate influenţa decizia turistului de a beneficia de plimbări în aer liber în staţiune şi
de a reveni în staţiune. Primăria a iniţiat deja demersuri pentru managementul populaţiei canine
abandonate din oraş.
3.6.6. Tratament balnear
Pentru tratarea diferitelor afecţiuni, există 2 baze de tratament: în cadrul Compexului hotelier
Parc şi la hotel Silvana. Bazele de tratament sunt deschise în timpul săptămânii şi închise în week-end.
Pentru turismul de week end acestea nu sunt disponibile.
Practic, în staţiune predomină turismul medical cu specificitatea turismului de tratament (pentru

persoanele care au deja boli diagnosticate). Acestea sunt persoane cu vârsta de peste 45 de ani, în
general pensionari care vin prin intermediul Casei de Pensii şi a biletelor de tratament. Acest tip de
turişti au venituri reduse, de obicei au diferite diete – de tip diabetic sau pentru hipertensivi - şi servesc
mesele la restaurantul hotelurilor unde sunt cazaţi conform biletelor de tratament pe care le au.
Consumul lor în restaurantele din stațiune este nesemnificativ.
Experienţa unei vacanţe într-o destinaţie balneară implică în mod cert existenţa unui produs
turistic complex, cu multiple servicii în componenţă (cazare, masă, transport, agrement, servicii
specifice şi auxiliare etc.), indiferent de tipul ,,nevoii” de sănătate. Prin urmare, pentru animarea și
dinamizarea stațiunii, în Buziaș este necesară diversificarea tipurilor de turism asociate turismului de
sănătate, cum ar fi turismul de wellness sau de vacanță activă pentru familii.
Turismul de wellness (turism celor care doresc să prevină îmbolnăvirea şi pentru aceasta
optează pentru vacanţa activă şi pentru Spa-uri, revitalizare și relaxare) nu este suficient dezvoltat.
Centrele Spa cu ape minerale, aflate în trendul europeann, ar putea fi dezvoltate în sistem privat sau în
parteneriate.
Pentru conceptul de vacanţă activă pentru întreaga familie există un potenţial semnificativ care
nu este exploatat suficient din punct de vedere turistic.
Oferta turistică și de tratament a Buziașului este preluată la nivel național de o serie de agenții
de turism.
67
3.7.ANALIZA ORAȘULUI BUZIAȘ ÎN CONTEXTUL REGIONAL, INTERNAȚIONAL ȘI

PERSPECTIVE
3.7.1. Amenințări și oportunități în contextul geo-economic național și internațional
Cu o poziţie geo-strategică favorabilă, Buziaşul, în context regional, este una dintre cele cîteva
staţiuni balneoclimaterice ale Regiunii vest.
Proximitatea celor două oraşe Timişsoara şi Lugoj îi conferă o serie de oportunităţi pentru
dezvoltarea turismului. Dinamica pozitivă din punct de vedere economic a regiunii Vest arată o putere
de cumpărare superioară mediei pe ţară, respectiv o capacitate mai mare de resurse financiare alocate
pentru consum şi petrecerea timpului liber.
Venitul mediu din Timişoara, superior venitului mediu pe ţară, confirmă această oportunitate.
Totodată proximitatea faţă de Ungaria unde serviciile turistice sunt mult mai dezvoltate,
poziţionează Buziaşul într-o competiţie cu staţiunile şi localităţile turistice din Ungaria unde, conform
statisticilor, peste 1 milion de români anual îşi petrec cîteva zile de concediu.
Ameninţarea competiţiei vecine poatee fi transformată în oportunitate prin investiţii masive în
regenerarea urbană şi în servvicii turistice.
3.7.2. Tendințe în turismul internațional și cel din România
Pentru a determina potențialul turistic al orașului Buziaș și a oferi suport pentru furnizorii de
servicii turistice în realizarea politicilor pe termen lung este necesar să analizăm tendințele cele mai
recente în turismul european (în ideea de a promova Buziașul la nivel european) și național. Am luat în
considerare doar acele tendințe care pot influența dezvoltarea turistică a Buziașului.
Tendințele la nivel european sunt cele identificate de Comisia Europeană de Turism, Grupul
european de acţiune Turism-Călătorii, iar cele în turismul românesc sunt preluate de la Autoritatea
Națională de Turism și de pe diverse site-uri specializate în turism.
Tendință: Numărul persoanelor înaintate în vârstă creşte în ritm rapid. Seniorii vor fi mai
sănătoşi şi vor avea venituri disponibile mai mari ca în trecut. Mulţi dintre ei se vor bucura de scheme
de pensionare înainte de a atinge vârsta de pensionare. Ţinând seama de acest aspect, numărul turiştilor
seniori experimentaţi va creşte mai rapid decât dezvoltarea cererii turistice în general.
Consecinţe pentru sectorul turistic:
1. Creşterea cererii pentru calitate, convenienţă şi siguranţă – în Buziaș: este necesară creșterea
calității serviciilor (vezi comentariile și impresiile turiștilor pe site-urile de rezervări sau pe
Facebook) și aducerea acestora la standarde europene, diversificarea magazinelor și a mărfurilor
care pot fi cumpărate de către turiști și găsirea unor soluții pentru îndepărtarea din zonele
turistice a câinilor comunitari.
2. Creşterea cererii pentru un transport facil – în Buziaș: asigurarea transportului pentru turiștii
care vin cu trenul/avionul, implementarea unui sistem de transport în cadrul stațiunii (de tip
mini-car).
3. Creşterea cererii pentru facilităţi de relaxare şi divertisment (ex: cursuri de golf) – în Buziaș:
creearea de spații de relaxare și organizarea de spectacole și alte evenimnte culturale.
68
4. Creşterea cererii pentru produse dedicate (antiîmbătrânire) – în Buziaș se pot înființa centre de
tratament specializate pe prevenirea îmbătrânirii sau cure anti- antiîmbătrânire.
5. Creşterea cererii pentru luni mai puţin obişnuite (toamna, primăvara) - în Buziaș: dinamizarea
activităților turistice pe timp de iarnă și în extra-sezon
6. În marketing, va trebui insistat mai puţin pe vârstă şi mai mult pe confort
Tendință: Conştiinţa nevoii de sănătate va creşte în continuare. Deşi acest lucru nu va influenţa
volumul cererii, cu siguranţă va influenţa procesul de luare a deciziilor referitor la destinaţiile turistice
şi la comportamentul în perioada vacanţelor.
1. Destinaţii percepute ca „mai puţin sănătoase” vor fi mai rapid evitate decât în trecut.
Buziașul are un nivel foarte scăzut al poluării, prin urmare se poate poziționa ca “destinație
sănătoasă”.
2. Cererea numai pentru vacanţe exotice va descreşte în continuare. Buziașul poate profita prin
atragerea turiștilor din România, Ungaria sau Serbia pentru petrecerea unei vacanțe în
proximitate.
3. Bugetul mediu alocat de gospodăriile europene pentru sănătate și pentru tratamente de
prevenire a bolilor, continuă să crească, ceea ce se traduce, între altele, prin dezvoltarea
curelor scurte libere - cure de o durată între 3 şi 10 zile şi nesubvenţionate. În Buziaș bazele
de tratament pot să-și diversifice oferta oferind cure inclusiv de weekend și la prețuri
accesibile, ținând seama de faptul că genul acesta de clientelă nu beneficiază de subvenții de
la stat.
4. Un lucru important în turismul anului 2016 se referă la nevoia crescândă a angajaţilor
stresaţi de a se relaxa în timpul unor vacanţe de tip wellness, care ar putea să cunoască o
creştere de 50% faţă de vacanţele clasice. Oamenii conştientizează importanţa concediilor în
care trebuie să-şi reîncarce cu adevărat bateriile pentru a face faţă ritmului de viaţă
extenuant, considerând că astfel acest lucru face parte din echilibrarea vieţii personale şi
profesionale. Sectorul Wellness - destindere, relaxare, prevenție și revitalizare – adică ceea
ce nu face obiectul prescripțieie medicale nu dă dreptul la rambursare de către asigurările de
sănătate. În Buziaș acest sector se poate dezvolta în cadrul bazelor de tratament existente
sau prin construcția unor baze noi, prin introducerea de noi terapii, cum ar fi vinoterapie (cu
vinuri locale), cure anti-fumat, cure de slăbire, sau dezvoltarea centrelor de tratament
alternativ, de relaxare psihologica, yoga, etc.
5. Vacanţele active vor creşte în popularitate şi similar va creşte preferenţial cererea pentru
facilităţi corespunzătoare acestui tip de vacanţe. În Buziaș și pe dealurile Silagiului în
special, existăo serie de drumuri neasfaltate care, cu investiții minime se pot transforma în
trasee pentru mersul pe jos, Nordic Walking sau biciclete.
Tendință: Experienţa de călătorie - consumatorii din ce în ce mai sofisticaţi sunt din ce în ce

mai conştienţi în ceea ce priveşte nevoile şi drepturile lor. Pentru turism, acest lucru rezultă în creşterea
atitudinii critice faţă de calitate şi faţă de raportul preţ-calitate.
1. Modalităţi alternative de a petrece timpul şi a cheltui banii vor intra în competiţie cu efectuarea
vacanţelor şi, în cadrul efectuării vacanţelor, competiţia se va da pentru destinaţii şi servicii.
Buziașul se poate poziționa în oferirea de vacanțe alternative tipurilor clasice de vacanță sau pe
69
atragerea turiștilor din orașele mari din zona (Timișoara, Reșița, Arad sau Lugoj) prin crearea
de produse turistice inovative.
2. Destinaţii care nu oferă standarde de calitate acceptabile vor avea de suferit mai intens şi pe o
perioadă mai mare de timp în viitor. În Buziaș este imperativ necesară creșterea calității
produselor turistice și a serviciilor oferite.
3. Mai multe comportamente mixte: o vacanţă simplă, următoarea luxoasă, anul acesta vacanţă
lungă, anul viitor vacanţe scurte. Buziașul poate să atragă turiștii amatori de vacanțe scurte.
4. Fidelitatea faţă de anumite destinaţii va continua să descrească. Buziașul se poate pregăti pentru
a atrage clienți ai altor stațiuni balneare prin introducerea de produse turistice inovative.
5. Existenţa turiştilor mai experimentaţi va duce la creşterea unei atitudini mai critice faţă de
artificial în favoarea autenticităţii – în special cu referire la satisfacţia emoţională şi nevoia de
personalizare. Prin lucrări de renovare a unor clădiri și re-aranjare a parcului, Buziașul se poate
poziționa ca „stațiune nostalgică“ prin organizarea de activități cu costume și obiceiuri din
epoca de succes a stațiunii.
6. Preferinţa crescută pentru mobilitate va stimula închirierea de vehicole. Buziașul se poate
poziționa ca „oraș verde“, prin înființarea de centre de închiriere biciclete electrice, Segway,
trotinete electrice, etc.
7. Datorită măsurilor de relaxare fiscală, multi români o să aloce mai mulți bani pentru călătorii și
o să existe în continuare o creștere pentru city break, dar și regiunile rurale devin tot mai
populare. Turiștii se pot bucura de experiente autentice în timp ce își descoperă originile și
tradițiile, participând la festivaluri, învățând meșteșugurile locale sau participând la un tur
culinar de descoperire a specialităților zonale. Buziașul are o tradiție în organizarea unor astfel
de festivaluri și își poate îmbunătăți oferta prin introducerea componentei de meșteșuguri.
Tendință: Stilul de viaţă în societatea occidentală se schimbă gradual, la fel și în România. Pentru
turism, acest lucru influenţează percepţia turistului referitoare la nevoile şi comportamentul personal.
1. Deoarece statusul este mai puţin important ca înainte, comportamentul de agrement devine mai
personalizat, ducând la creşterea cererii pentru unităţi de cazare mai mici (mici hoteluri de
familie şi ferme turistice). Buziașul trebuie să încurajeze locuitorii, în special cei din Silagiu sau
Bacova sa-și transforme casele în agro-pensiuni, ca modalitate de suplimentare a veniturilor.
2. Spontaneitatea segmentului de turişti maturi va cunoaşte anul acesta un plus de energie. Cu cât
rutina acaparează mai mult viaţa de zi cu zi, cu atât oamenii simt nevoia să evadeze în locuri
care să-i surprindă şi să aibă parte de aventuri de neuitat, care să-i facă să se simtă din nou tineri
şi interesanţi. Aceştia vor dori experienţe turistice tot mai autentice, competitive şi care îi vor
provoca în moduri neaşteptate. Prin urmare, va creşte segmentul turiştilor ajunşi la o vârstă la
care au parte şi de o anumită relaxare financiară, fiind dispuşi să renunţe la vacanţele planificate
în detaliu sau plictisitoare, în care se mulţumesc să stea la plajă sau să lenevească. Prin
proximiteta față de Timișoara, Buziașul este avantajat din acest punct de vedere. Organizarea de
competiții sportive de masă (biciclism, alergare, fotbal, etc.) poate atrage genul acesta de
clientelă turistică.
3. Furnizorii vor beneficia mai mult dacă vor putea să creeze noi produse turistice, concepte şi
servicii care să-i diferenţieze de competitori prin valoarea adăugată
4. Creşterea specializării furnizorilor din turism în relaţie cu hobby-uri şi interese specifice va
deveni mai importantă şi va fi mai des combinată cu efectuarea vacanţelor. În Buziaș se pot
atrage doritorii de zboruri cu avionul ușor, salturi cu parașuta (prin Aero West), bicicliști sau
70
alergători, se pot organiza festivaluri cu muzică moderna, se pot ameneja trasee de motocross,
ateliere de tras cu arcul, terenuri de badminton, etc.
5. Preferinţa crescută pentru „ancore” solide ca posesiuni sigure într-o lume nesigură va stimula
dorinţa de a poseda case de vacanţă, în zone aflate în apropierea unor mici aeroporturi
regionale. Buziașul, Silagiu și Bacova pot atrage doritori de case de vacanță prin oferirea de
terenuri sau case existente.
6. Tendinţa de „înapoi la origini” rezultă în preferinţe pentru vacanţe mai simple: de la hotel la
bungalow, de la rulotă la cort. În Buziaș se poate identifica o zonă în care să poată fi amenajat
un camping pentru genul acesta de turiști.
Tendință: Dezvoltarea rapidă a tehnologiei informaţiei - utilizarea internetului şi folosirea lui

pentru informare şi cumpărarea de servicii şi produse turistice va continua să crească. Pentru turism,
rolul internetului – inclusiv noi mijloace de prezentări vizuale – va continua să crească şi se va dovedi
de cea mai mare importanţă în viitor.
1. Disponibilitatea informaţiilor turistice referitoare la destinaţii şi produse şi apariţia motoarelor

de căutare din ce în ce mai sofisticate pentru analiza acestor informaţii va duce la posibilitatea
de a compara, influenţând astfel competiţia între operatorii de turism. Este necesară existența
unei platforme Internet care să conțină toate informațiile actualizate referitoare la oferta
turistică.
2. Turiştii experimentaţi îşi vor compune modular, singuri, vacanţele prin rezervări directe. Prin
platforma de Internet sațiunea Buziaș poate să fie promovată unitar ușurând în felul acesta
munca de căutare a turistului potențial.
3. Rolul agenţilor de turism va scădea pe măsură ce pachetele complete de călătorie se cumpără
direct pe internet. Oferta turistică a Buziașului este preluată în acest moment, la nivel național,
de o serie de agenții de turism. Rolul acestora este în continuare important pentru Buziaș, ținând
seama de media de vârstă, înaintată, a turiștilor, care preferă să lucreze prin agenții.
4. Internetul va transforma rolul clasic al Organizaţiilor Naţionale de Turism şi a ministerelor de
turism cu o viteză crescută şi va creea un nou rol în e-marketing, incluzând aplicarea
Managementului Relaţiilor cu Clienţii (MRC) şi a marketingului destinaţiei. Marketingul
destinaţiei va creşte în importanţă ca sursă de stimulare a vizitelor website-urilor. Este necesar
ca factorii implicați în tursim din Buziaș să fie în contact cu Autoritatea Națională pentru
Turism, deoarece această organizație lucrează intens în aceste luni la implementarea
conceptului de Organizații de Management al destinațiilor.
5. Disponibilitatea informaţiilor complete referitoare la produsele furnizorilor, fie prin site-ul
destinaţiei, fie prin link-uri, va deveni foarte importantă ca şi condiţie de bază pentru succesul
website-urilor. Vezi punctul 1 și 4.
În Buziaș principala formă de turism practicată este turismul social de sănătate, care include
tratamentele balneare gratuite oferite de stat pensionarilor sau adulților cu dizabilități. Turismul de
sănătate cu accent pe prevenție este legat cu turismul activ unde domină activitățile sportive precum
ciclismul și hiking-ul. Prin urmare, pentru animarea și dinamizarea stațiunii, în Buziaș este necesară
diversificarea tipurilor de turism asociate turismului de sănătate, cum ar fi turismul de wellness sau de
vacanță activă pentru familii și tineri.
71
Tendințe în ceea ce privește familiile:
 cuplurile care obișnuiau să călătorescă de mai multe ori pe an, după ce fac un copil, iau o pauză
de la călătorii. Buziașul poate să atragă familiile cu copii mici din regiune, care mai degrabă fac
o mini-vacanță aproape de casă.
 cuplurile care au copii între 3-16 ani sunt atrase de hoteluri și pensiuni care oferă gratuități sau
diverse facilități (loc de joacă, meniuri speciale, etc.) pentru copii. Buziașul, în ideea de scădea
media de vârstă a turiștilor care vizitează stațiunea trebuie să încurajeze furnizorii de servicii
hoteliere în această direcție.
 părinții tineri sunt în prezent foarte activi, entuziasmați să petreacă timp în aer liber, mari
amatori de turism activ. Turismul activ are impact redus și este ecologic. În Buziaș se poate
atrage genul acest de turiști prin minime investiții (trasee de biciclism sau alergare, campinguri,
etc.)
Tendințe în ceea ce privește tinerii – aici trebuie să vorbim despre turiștii din generaţia
Millennials, persoane între 18-30 de ani care:
 nu caută experienţele sau hotelurile preferate de părinţii lor.
 mulți dintre ei sunt angajați în corporațiile din Timișoara, au un venit mediu ridicat,
 le plac sporturile, excursiile intense și sejururile scurte și sunt mult mai concentrați pe
experienţele trăite.
Pentru aceşti turişti, lipsa infrastructurii nu mai este un impediment, ci, dimpotrivă, o atracţie, ei
căutând destinaţii izolate de cotidianul aglomerărilor urbane. Aceşti turişti însă sunt şi cei mai conectați
la surse de informare digitale, cer wi-fi gratuit și de înaltă calitate și se așteaptă să participe la activități
mai degrabă decât să fie spectatori. Construcția unui parc de aventură, de exemplu ar răspunde unei
astfel de nevoi.
72
CAP IV - ANALIZA SWOT – POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE A ZONEI BUZIAȘ

73
CAP IV: ANALIZA SWOT – POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE A ZONEI BUZIAȘ

PUNCTE TARI – PUNCTE SLABE
DOMENIUL REGENERARE URBANĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Poziţie geo-  Localizare în zona de cooperare  Exploatare redusă a resurselor naturale
politică, transfrontalieră România Serbia şi de subsol în domeniul turismului
istorie şi România Ungaria 79,3 km până la  Lipsă PUG
resurse Vama Stamora Moraviţa, graniţa cu  Insuficientă valorificare a poziţiei geo
naturale Serbia, 115 km până la Vama Cenad, strategice datorită lipsei unei strategii
graniţa cu Ungaria de marketing și promovare a locației
 Proximitatea Timişorii (35,5 km) – ca Buziaș pentru investiții de capital,
pol de creştere sinergic pentru servicii și activități complementare în
Regiunea Vest și viitoare zonă de domeniul turismului
dezvoltare metropolitană Arad-
Timisoara
 Proximitatea oraşului Lugoj (25,4 km)
ca micro-pol urban de dezvoltare
economică
 Condiţii georgrafice (climatice, hidro-
geologice, pedologice) foarte
favorabile dezvoltării turistice,
dezvoltării viticulturii, dezvoltării
economice
 Existenţa apelor minerale acvifere ca
resursă de subsol
 Istorie şi tradiţii bogate favorabile
turismului -
Infrastructura  Conectivitate la autostrada A1 (34,6  Străzile din Buziaş sunt asfaltate în
de circulaţie şi km ) prin DJ 592 şi prin DJ 572 procent de 56,78 %, respectiv dintr-un
transport drumuri modernizate total de 42.047 ml sunt asfaltaţi doar
 Conectivitate prin A1 la Coridorul IV 23.877 ml.
de transport pan european  Străzi neasfaltate de 18.170 m.
 Conectivitate la transport aerian – prin  Şanţuri şi podeţe în Bacova
DJ 592 şi DJ572 la Aeroportul necorespunzătoare şi care favorizează
Internaţional Timişoara (maxim 45 inundarea zonei
minute)  Alei şi trotuare nemodernizate în
 Teritoriul este accesibilizat de două proporţie mare
drumuri judeţene DJ 592 care  Serviciile de transport persoane este
traversează localităţile Bacova și insuficient deyvoltat în şi între
Buziaş şi DJ 572 care traversează localităţile oraşului Buziaş
localităţile Buziaş şi Silagiu
74
 Existenţa centurii ocolitoare a oraşului  La Bacova nu există o clădire cu

Buziaş care deviază traficul greu în funcţie de Gară
afara oraşului  Lipsa fondurilor necesare pentru
 Există legătură feroviară între Buziaş şi dezvoltarea infrastructurii de circulație
Bacova şi Timişoara care asigură un
timp de conectare de cca 1 oră cu
municipiul Timisoara
Reţele tehnico-  În localitatile Buziaş și Bacova există  În localitatea Silagiu nu există reţea de
edilitare, reţeaua de alimentare cu apă alimentare cu apă şi nici de canalizare
energetice şi de (gestionată de operatorul regional  Sistemul de colectare al apelor pluviale
telecomunicaţii Aquatim) este separativ în localitatea Buziaș iar
 Existenţa pe curpinsul teritoriului a starea tehnică a acestuia în anumite
reţelelor de electricitate, gaz, telefonie zone conduce la inundații în zona
fixă, cablu TV şi telefonie mobilă care Parcului și zonele periferice ale
au capacitate în excedent față de orașului .
cererea curenta  Sistemul de colectare al apelor pluviale
 Existenţa sistemului de iluminat public din Bacova generează inundaţii în
în Buziaş, Bacova şi Silagiu perioada ploilor abundente.
 Nu există sistem centralizat de
furnizare a agentului termic şi nici
microcentrale de cartier.
 Iluminatul public este în sistem clasic,
respectiv este energofag şi învechit
ceea ce genereză costuri mari pentru
Administraţia Locală.
 Reţeaua de iluminat stradal nu este
extinsă în zonele noi ale localităţilor.
 Nu sunt utilizate sursele alternative de
energie pentru iluminatul public şi nici
implementate sistemele inteligente
(economice) pentru iluminat public
 Politica de preţuri pentru serviciile de
utilităţi (apă canalizare) se face la
nivelul operatorului regional
Patrimoniu şi  Existenţa infrastructurii şcolare pentru  Şcoala I -IV din Silagiu nu are grup
infrastructură asigurarea serviciilor de învăţămînt sanitar
instituţionlă preşcolar, primar şi gimnazial  Căminul Cultural din Silagiu necesită
 Existenţa structurilor pentru asigurarea lucrări de renovare-modernizare (nu
serviciilor de învăţămînt liceal – 1 liceu are grup sanitar, nu are apă curentă,
(Liceul Teoretic Buziaş ) şi necesită lucrări de renovare la
proximitatea faţă de învăţămîntul acoperiş)
universitar Timişoara  Căminul Cultural din Bacova nu are
 Existenţa pe curpinsul teritoriului a 2 grup sanitar
clădiri cu destinaţia de Cămin Cultural  În piaţa agro-alimentară funcţionează
(Bacova şi Silagiu) şi a unei clădiri cu un segment non-food neamenajat. Piaţa
destinaţia Casă de Cultură Buziaş. nu este acoperită şi nu are spaţii
 Existenţa în Buziaş a unei clădiri suficiente de expunere pentru
pentru intervenţii in situaţii de urgenţă producători. Nu există un spaţiu
75
gestionată de ISU Banat (cladire PSI ) corespunzător destinat producătorilor

Existența unei clădiri cu destinația locali.
Muzeu şi a unei clădiri cu destinţia Starea clădirilor administraţiei:
Bibliotecă  Sediul Primăriei nemodernizat, cu
 Existenţa unei clădiri cu destinaţia spaţiu insuficient desfăşurării activităţii
sediu a Poliției Buziaş specifice
 Existenţa Pieţei Agroalimentare  Infrastructura şcolară şi liceală
(clădire şi spaţiu descoperit destinat nemodernizată, cu pierderi mari de
pieţei) energie pe timpul anotimpului rece -
 Existenţa unui patrimoniu architectural geamuri, acoperişuri
valoros  Blocurile de locuinţe nu sunt izolate
 Bisericile catolice şi ortoxe din Buziaş, termic, ceea ce conduce la pierderi
Bacova, Silagiu (7 biserici pe distanţa mari de energie; nu toate blocurile au
de 1 km ) favorabile dezvoltării constituită asociaţia de proprietari
turismului ecumenic pentru a putea accesa fonduri europene
 Administraţia Locală dispune de pentru reabilitare termică
clădirile şi resursele umane necesare în  Patrimoniu arhitectural valoros dar în
care să îşi defăsoare activitatea avansată stare de degradare – Baia 1,
 Parcul Buziaș – obiectiv de patrimoniu Baia 2, Colonada, Cazinoul, izvoarele
de interes naţional din Parc
 Existenţa în intravilan a terenurilor cu
destinaţie specială (militară, centru
reeducare, etc.)
 Existenţa în extravilanul de proximitate
al oraşului Buziaş, al Bacovei şi al
Silagiului a păşunilor, care limitează
dezvoltarea concentrică a oraşului
 Lipsă infrastructură de afaceri: parcuri
industriale, zone industriale,
incubatoare de afaceri, centre de
afaceri
 Lipsă instiuţii de interes public specific
oraşelor: Judecătorie, Spital, Poliție
Locală
DOMENIUL MODERNIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Resurse şi  Administraţia Locală dispune de  Resurse financiare pentru
mijloace clădirile şi resursele umane necesare în dezvoltare şi dificultăţi în
care să îşi defăsoare activitatea colectarea taxelor şi impozitelor
 Nu are datorii financiare semnificative  Nu are în patrimoniu clădirile din
către terţi Parcul Staţiunii pentru a putea
 Primaria dispune de tehnica de calcul interveni prin construcţie asupra lor
 Există proiecte şi capacităţi pentru  Informatizarea administraţiei
accesare fonduri UE insuficientă (e guvernare)
76
 nu există un sistem electronic

adecvat evidenţei şi comunicării
eficiente cu contribuabilii în
vederea colectării complete şi
corecte a taxelor şi impozitelor
locale
 programe informatice
nemodernizate
 Nu există o aplicaţie în sistem
GISS pentru Urbanism
 Comunicarea în interior şi în
exterior a Primăriei se realizează
într-o proproţie foarte mică cu
mijloace de comunicare moderne.
 Nu există un program de sprijin
(facilități) pentru dezvoltarea
ofertei de servicii de cazare și masă
adresate turiștilor și vizitatorilor în
sistem familial/de micropensiune
(ex: scutirea pe o perioadă de 3-5
ani de la plata taxelor și
impozitelor locale pentru noile
investiții din localitate, care
respectă un set de criterii și
standard de calitate a serviciilor).
Spații publice  Parcul stațiunii are potențial mare de  Puţine posibilităţi de agrement pentru
modernizare și dezvoltare a ofertei de turismul de wellness şi turismul de
agrement și petrecere a timpului pentru agrement
turiști și cetățenii orașului  Parcul stațiunii este nemodernizat,
 Există spaţii şi funcţiuni alocate pentru nereabilitat, inundabil și nu mai
piaţa agroalimentară, târgul de animale, reprezintă o atracție în sine pentru
locuri de joacă pentru copii vizitatori și turiști
 Parcul din Bacova este neamenajat, nu
are mobilier urban, loc de joacă pentru
copii și o scenă pentru manifestări
locale
 Lipsă alee pietonală cu restaurant,
terase, agora în centrul civic al oraşului
 Insuficientă echipare a spaţiului public
cu dotări complementare: spaţii de
joacă pentru copii, spaţii verzi
corespunzător amenajate
 Piaţa oraşului neacoperită, fără spaţii
destinate producătorilor locali
 Parcări şi toalete publice insuficiente
pentru evenimentele de amploare
organizate
77
 Inexistenţa Registrului Spaţiilor Verzi
DOMENIU SOCIAL-EDUCAŢIE –CULTURĂ-CULTE-SPORT-SĂNĂTATE

Populaţia şi  Bacova este repopulată după emigrarea  Ponderea majoră a populaţiei din grupa
forţa de muncă cetăţenilor de etnie germană de vârstă adultă
 Nivel minim de conflicte sociale şi în  Îmbătrânirea populaţiei prin migrarea-
special între etnii emigrarea populaţiei tinere spre zone
 Infracţionalitate redusă dezvoltate economic
 Nivelul de instruire este mediu, 10%
din populaţie având studii superioare
 Spor natural al populaţiei constant
negativ
 Lipsa de locuri de muncă pe perioadă
nedeterminată şi bine plătite
 Tendinţa de creştere a şomajului
 Există 7 clădiri funcţionale pentru  Absenţa învăţământului dual
Educaţie, procesul de învăţămînt  Absenţa claselor de profil profesional
cercetare şi  Există un Centru de Documentare şi necesare economiei (turismului,
formare Informare în cadrul Liceului din serviciilor, electrotehnică)
profesională localitate pentru activităţi de seminarii,  Absenţa centrelor de cercetare
continuă conferinţe simpozioane  Existenţa abandonului şcolar
Sănătate şi  Există 2 policlinici în care fncţionează  Dotările de sănătate existente nu

asistenţă cabinete medicale private dar care nu acoperă necesităţile oraşului şi ale
socială acoperă toate specializările medicale zonei
 Există o Unitate de Primiri Urgenţe la  Absenţa unui spital local care să
Buziaş care aparţine de Spitalul polarizeze microregiunea
Judeţean Timişoara  Secţia UPU funcţionează în clădirea
 Există un centru medical privat de fostului Spital, clădire care este
sănătate Fundaţia Cristian Şerban neamenajată, are nevoie de lucrări de
pentru Ajutorarea Copiilor Bolnavi renovare - modernizare specifice
Locuire  Rată mica de ocupare a locuinţelor  Disponibilitate pentru locuire

existente, număr de nediversificată: pondere mică a
persoane/gospodărie 2,86 ceea ce locuinţelor sub tutela administraţiei
creează condiţii pentru transformarea publice locale
spaţiului excendentar în spaţii de  Lipsă zone rezidenţiale pentru tineri
cazare pentru turişti  Clădiri nou construite în stil
architectonic contrastant cu caracterul
de staţiune balneară al localităţii.
 Nu există un regulament de urbanism
local care să reglementeze stilul
arhitectonic, regimul de înălţime al
clădirilor, etc...
78
Cultură şi  Patrimoniu material şi imaterial bogat  Nu sunt destule evenimente adresate

mass media  Organizarea de diverse evenimente tineretului
culturale  Teatrul de păpuşi, instituţie cu tradiţie
 Conservarea tradiţiilor este în conservare, nu se mai
 Existenţa formaţiilor folclorice organizează spectacole
 Există o publicaţie locală a Primăriei  Nu există un acord/program comun
 Există pagini de Facebook private de pentru susținerea și dezvoltarea ofertei
prezentare a Buziaşului, Bacovei şi culturale a Timișoarei alături de
Silagiului centrele urbane culturale din judetul
 Proximitatea Timişorii care a obținut Timiș (statutul de capitală culturală a
titlul de Capitală culturală europeană municipiului Timiș este o oportunitate
pentru anul 2021 unică extraordinară atât pentru
Timișoara cât și pentru localitățile și
orașele invecinate, integrate în program
sau care valorifică prin oferta proprie
acest statut)
DOMENIUL ECONOMIE

Antreprenoriat  Structura diversificată a economiei (nu  Peste 850 de firme, pfa, întreprinderi
şi dezvoltare este o zonă mono-industrială sau individuale înregistrate în perioada
economică predominantă într-un sector) care 1990-2015 neradiate dar inactive (cu
asigură sustenabilitate şi flexibilitate în cifra de afaceri zero).
dezvoltarea economică  Rata de mortalitate mare a firmelor
 Zonă cu tradiţie în turismul balnear, în care au investit în Buziaş
industria constructoare de maşini şi  Resurse financiare insuficiente,
încălţăminte, în domeniul culturii viţei investiții limitate ale antreprenorilor
de vie şi a producerii vinurilor şi în locali
creşterea animalelor  Utilități deficitare
 Produse locale: vin, miere, struguri,  Legături de afaceri dintre sectoarele
produse lactate economice prezente în teritoriu la nivel
 Interes în creştere pentru produse minim
locale tradiţionale  Lipsa de informaţie la nivel local cu
 Condiţii pedo climatice pentru privire la oportunităţile de dezvoltare
dezvoltarea agriculturii şi în special prin fonduri naţionale sau europene
pentru cultura mare, zootehnie şi  Lipsa structurii de sprijin a afacerilor
viticultură (incubatoare, parcuri tehnologice, zone
 Existenţa resurselor naturale pentru industriale, centre de consiliere)
dezvoltarea turismului  Slaba dezvoltare a turismului şi agro
 Existenţa patrimoniului arhitectural şi turismului
cultural material şi imaterial favorabil  Lipsă resurse umane specializate în
dezvoltării turismului domeniul turismului
 Istoric bogat în domeniul turismului  Resurse umane nespecializate suficient
balnear în antreprenoriat
79
Economie  Există deşeuri vegetale şi din activităţi  Deşeurile nu sunt reciclate în totalitate
circulară agricole cu posibilităţi de reciclare în  Insuficientă exploatare a apelor
cadrul economiei circulare minerale acvifere
DOMENIUL REZILIENŢĂ, MEDIU, ENERGIE

Apa – aer- sol  Calitatea aerului – recunoaștere (brand  Nu există sisteme de monitorizare a
consacrat “Aleea ionilor negativi”) calităţii aerului
pentru calitatea curativă a aerului  Risc de poluare de la fermele
combinată cu efectele curative a agrozootehnice din zonă datorate
tratamentului balnear împrăştierii îngrăşămintelor de
 Existenţa parcurilor dendrologice provenienţă dejecţii animaliere în
 Existenţa apelor minerale din stratul teritoriul agricol
acvifer freatic recunoscute pentru  Lipsă perdele forestiere de protecţie a
calitatea terapeutică zonelor rezidenţiale împotriva poluării
 Nu există poluare industrială  Emisii de CO2 în creştere datorită
semnificativă traficului şi utilizării sistemelor clasice
de încălzire
 Eficienţă energetică slabă a clădirilor
publice şi a blocurilor de locuinţe
(clădiri neizolate termic)
Deșeuri  Aderarea la ADID pentru gestionarea  Nu se face colectare selectivă a
deşeurilor prin asociaţie deşeurilor
 Nu este soluţionată problema
deponeului pentru deşeurile rezultate
din demolări
Energie  Existenţa investiţiilor private în  Nu sînt anvelopate clădirile publice şi
domeniul energiei alternative blocurile de locuinţe
 Nu există o strategie pentru reducerea
emisiilor de CO2
 Nu există o strategie pentru creşterea
eficienţei energetice
 Nu există planificarea PAED
 Nu există sistem centralizat de
furnizare a agentului termic şi nici
microcentrale de cartier.
 Iluminatul public este în sistem clasic,
respectiv este mare consumator de
energie ceea ce genereză costuri mari
pentru Administraţia Locală.
 Nu sunt utilizate sursele alternative de
energie pentru iluminatul public şi nici
implementate sistemele inteligente
(economice) pentru iluminat public

80
DOMENIUL TURISM

Servicii şi  Există capacităţi de cazare de tipul 3  Slab dezvoltat sectorul privat în
capacităţi de stele, 4 stele şi 2 stele domeniul pensiunilor turistice care să
cazare şi masă  Există restaurante și terase cu produse ofere cazare pentru grupuri țintă
și servicii de calitate diferențiate, respectiv pentru cei cu
 Ospitalitatea recunoscută a localnicilor venituri reduse, cei cu venituri medii si
venituri mari
 Calitatea serviciilor de cazare și masă
este încă sub media ofertei din spațiul
național și UE
 Resurse umane necalificate în servicii
turistice
 Nu există o strategie de marketing și
promovare a ofertei turistice a stațiunii
Buziaș pentru grupurile ţintă vizate
 Nu există un brand turistic al stațiunii
Buziaș
 Resurse financiare insuficiente pentru
dezvoltarea turismului
Facilităţi de  Existenţa parcului dendrologic Buziaş  Există puţine posibilităţi de agreement

sport şi  Existenţa terenurilor de fotbal din Parc şi petrecere a timpului liber
agrement şi şi din limita Buziaşului  Posibilităţi reduse de agreement în
petrecere a  Sala de sport a oraşului renovată, interiorul zonelor verzi sau în imediata
timpului liber terenul de sport din parc renovat apropiere
 Existenţa săli de fitness, piscină  Număr insuficient de produse turistice
acoperită  Parcul este amenajat parţial dar în
 Organizarea de evenimente culturale și ansamblu, aspectul este neatractiv
sportive în evoluție pozitivă  Izvoarele din parc nu sunt modernizate
 Aleile neamenajate
 Nu există piste de biciclete
 Clădirile din parc sunt degradate şi
nefuncţionale
 Nu există suficiente locuri de parcare
amenajate în proximitatea facilităţilor
de sport, agrement, petrecere timp liber
 Terenul de fotbal are tribunele distruse,
nu are instalaţie de nocturnă și nu este
acoperit
 Nu există amenajări/dotări pentru
sporturi individuale
 Nu există dotări/amenajări centre
pentru sporturi de iarnă (de exemplu
pationar)
81
 Signalectică minimală a punctelor de

atracţie turistică sau agrement
 Lipsă amfiteatru pentru spectacole de
masă în aer liber
Facilităţi de  Există două baze de tratament pentru  Nu există posibilităţi de tratament în

tratament şi afecţiuni la hotelurile Parc şi Silvana weekend pentru turiştii de weekend
wellness  Existenţa mofetelor şi a apelor  Ofertă nediversificată pentru
minerale cu caracteristici unice tratamente diverse (întinerire, nutriţie,
 Există o unitate UPU a Spitalului etc.)
Judeţean Timişoara  Ofertă slabă de wellness
 Lipseşte o ofertă personalizată de
tratament care să diferenţieze Buziaşul
de alte staţiuni
 Clădirea în care funcţionează UPU
necesită renovare
OPORTUNITĂȚI – RISCURI

OPORTUNITĂȚI RISCURI
Poziţie geo-  Localizarea în zona de cooperare  Efectele schimbărilor climatice globale
strategică transfrontalieră cu Iugoslavia și Ungaria, şi regionale
parte a comunității UE, la o distanță de  Instabilitate politică și de securitate
cca 700 km de 13 capitale europene  Efectele de destabilizare socio-
 Condiţii geografice (climatice, hidro- economică ale imigrației populaţiei din
geologice, pedologice) foarte favorabile zone de conflict internaţionale
dezvoltării turismului
 Includerea oraşului Buziaș în viitoarea
Zonă de Dezvoltare Metropolitană
Comuna Arad-Timişoara și respectiv
programele de dezvoltare ale zonei de
cooperare metropolitană
Infrastructura  Valorificarea conectivităţii pe sistemul  Alocarea arbitrară a fondurilor
de circulaţie şi de transport rutier, aerian, feroviar guvernamentale pentru dezvoltarea
transport pentru dezvoltarea turismului infrastructurii de circulație
internaţional şi a economiei  Omiterea integrării orașului Buziaș în
 Creșterea mobilității forței de muncă viitoarea zonă de dezvoltare
corelată cu reducerea timpilor de metropolitană comună Arad-Timișoara
deplasare între orasul Buziaș și
municipiile Timișoara și Lugoj
 Integrarea orașului Buziaș în viitorul
program ITI pentru dezvoltarea
metropolitană comună Arad-Timișoara
82
 Modernizarea drumului DJ572 care

traversează oraşul şi asigură legătura cu
autostrada A1 prin POR (axa Caraș
Severin-Timiş- Arad ) prin proiectele cu
finanțare POR 2014+2020 promovate de
CJ CS cu susținerea CJTimiș
Reţele tehnico-  Dezvoltarea rețelei tehnico edilitare în  Programe şi resurse financiare

edilitare, cadrul etapei a II-a a Masterplanului guvernamentale limitate pentru
energetice şi de pentru modernizare și extindere rețea de soluţionarea problemelor de
telecomunicaţii apă și canalizare și stații de epurare, infrastructură
gestionat de operatorul regional
AQUATIM și ADI apă, canalizare
Timiș
Patrimoniu  Posibilitatea legală a  Proces accelerat de degradare a
exproprierii/achiziţionării clădirilor de patrimoniului istoric din centrul orașului
patrimoniu din Parcul dendrologic în  Proceduri de durată pentru
vederea asigurarii condițiilor legale reglementarea proprietății,
pentru intervenții de renovare/reabilitare proiectare/autorizare şi neîncadrarea în
a lor şi includerii în circuitul turistic termenele de depunere a proiectelor
 Posibilitatea de a atrage resurse  Existența în intravilan a terenurilor cu
financiare europene pentru renovarea destinație specială (militară, penitenciar)
monumentelor istorice
DOMENIUL MODERNIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
OPORTUNITĂŢI RISCURI
Resurse şi  Accesarea programelor pentru  Fonduri UE și guvernamentale
mijloace modernizarea serviciilor administrației limitate, acordarea finanțărilor în
publice locale sistem competitiv
 Întârzierea validării Strategiei Buziaș
 Elaborarea și aprobarea documentelor care poate afecta aprobarea
de planificare strategică pentru proiectelor depuse pe diferite
dezvoltarea orașului Buziaș programe de finanțare UE care
 Elaborarea și aprobarea unui program conditionează existența unei strategii
(schemă de minimis) de susținere a și a unui program de dezvoltare locală
afacerilor private care vizează  Mediu politic, juridic și fiscal
dezvoltarea ofertei locale de servicii imprevizibil
turistice (scutirea de la plata impzitelor Interes redus la nivelul autorităților
și taxelor pe o perioadă de dezvoltare- centrale pentru reabilitarea stațiunii
consolidare a afacerii) Buziaș
83
DOMENIU SOCIAL-EDUCAŢIE–CULTURĂ-SĂNĂTATE
Populaţia şi  Programe guvernamentale pentru finanţarea  Descreşterea demografică (spor
forţa de muncă afacerilor forţei de muncă din oraş dacă natural negativ al populaţiei)
revine din străinătate  Îmbătrânirea populaţiei
 Grad ridicat de toleranță, nivel redus de  Creșterea migrației pentru joburi mai
conflicte sociale între cetățeni bine plătite în spațiul UE
 Atragerea de forță de muncă din alte  Creșterea nivelului de conflicte
zone/regiuni sociale în ipoteza creșterii migrației
 Disponibilitatea forţei de muncă tinere de a spre oraș
reveni în localitate dacă vor exista locuri de
muncă
Educaţie,  Existenţa diferitelor programe de finanţare  Creșterea dificultăților de sistem

cercetare şi pentru activităţi în domeniu (POCU) privind accesarea și valorificarea
formare  Adaptarea curriculei educaţionale la nevoile finanțărilor UE
profesională de forță de muncă a agenților economici
continua
Sănătate şi  Programe de finanţare pentru acest domeniu  Fonduri UE și Guvernamentale

asistenţă socială (POR 8.1) limitate/insuficiente pentru
 Stabilirea priorităților de modernizare a soluționarea problemelor din sistemul
serviciilor de sănătate la nivel judeţean şi public de sănătate și servicii sociale
naţional
Locuire  Creșterea ofertei de locuire pentru forța de  Percepție externă nefavorabilă pentru
muncă atrasă (programul ANL) atragerea de forță de muncă în oraş
(lipsa de perspectivă pentru locuri de
muncă bine remunerate)
Cultură şi mass  Integrarea ofertei culturale, turistice și de  Fonduri UE și Guvernamentale
media agreement a orașului Buziaș în cadrul limitate/insuficiente pentru punerea în
programului Timișoara capitală culturală valoare a ofertei culturale
europeană 2021
 Dezvoltarea unui program propriu pentru
punerea în valoare a orașului Buziaș în
raport cu statutul de capitală culturală
europeană dobândit de municipiul
Timișoara
 Valorificarea programelor UE,
guvernamentale și judeţene pentru punerea
în valoare a ofertei culturale locale prin
organizarea de evenimente culturale
DOMENIUL ECONOMIE
84
Antreprenoriat  Interes în creştere pentru produse locale  Recesiunea economică globală
şi dezvoltare tradiţionale  Creșterea instabilității geo-
economică  Programele UE şi guvernamentale adresate economice şi a securităţii în regiune
sectorului IMM  Ratarea integrarii orașului Buziaș în
 Integrarea orașului Buziaș în viitoarea zonă viitoarea zonă de cooperare
de cooperare metropolitană Arad-Timișoara metropolitană Arad-Timișoara
şi programele de dezvoltare economică și  Rata de mortalitate mare a firmelor
dezvoltarea ofertei turistice și de agrement din Buziaş, număr mare de firme
al zonei inactive
 Implementarea unui program de sustinere a
inițiativei private pe domeniile strategice ale
economiei orașului dublat de un program
eficient de marketing și promovare
Economie  Dezvoltarea economiei Buziaşului pe  Implicarea insuficientă a actorilor

circulară conceptul de economie circulară economici în reintroducerea
deşeurilor în circutul economic
DOMENIUL REZILIENŢĂ, MEDIU, ENERGIE

Apă – aer – sol  Programe de finanţare pentru îmbunătăţirea  Imposibilitatea de a cunoaște nivelul
calităţii apei şi a aerului de poluare datorită lipsei unei unităţi
 Programe de finanţare pentru creşterea de monitorizare a calităţii
eficienţei energetice a clădirilor aerului/apei/solului
 Introducerea sistemului de transport  Creșterea evenimentelor și
intermodal persoane şi mărfuri intensificarea riscurilor de hazard
pentru dezastre naturale
Deșeuri  Promovarea în cadrul ADI Deșeuri Timiș a  Sistemul județean de management al
unui nou proiect cu finanțare UE pentru deșeurilor nu are implementată o
completarea sistemului de management soluție/unitate de depozitare deşeuri
județean al deșeurilor de construcţii
 Implementarea unui sistem motivațional la  Bariere de mentalitate la nivelul

nivelul cetățeanului pentru utilizarea populației pentru valorificarea
eficientă a sistemului județean de superioară a sistemului județean de
management al deșeurilor management al deșeurilor
Energie  Programe de finanţare pentru creşterea  Schimbări climatice datorate
eficienţei energetice a clădirilor emisiilor de CO2 din atmosferă care
generează inundaţii în oraş
85
DOMENIUL TURISM
Servicii şi  Există capacitate de cazare neutilizată ca  Există în regiune și euroregiune
capacităţi de resursă pentru dezvoltarea turismului oferte calitativ superioare
cazare şi masă  Exista potențial de dezvoltare și  Reglementări şi facilităţi legale
personalizare a capacităților de cazare la insuficiente care să sprijine
nivelul ofertei de cazare-pensiune de mică investițiile în turism și dezvoltare
capacitate  Neînțelegerea de către proprietarii de
 Există oportunitatea organizării unui case care se pot transforma în mini-
dispecerat pentru plasarea turiștilor în pensiuni, a ce înseamnă servicii
unitățile de cazare organizate la scară redusă turistice și administrarea unei astfel
(nivel familial-mici pensiuni) de unități de cazare, ceea ce poate
creea rezistență la implementare
Facilităţi de  Există baze sportive şi terenuri de sport  Concurenţa staţiunilor balneare din
sport, agrement renovate regiunea vest şi din zona
şi petrecerea  Există posibilitatea de a accesa programe de transfrontalieră
timpului liber finanţare pentru dezvoltarea posibilităţilor  Pierderea pieței potențiale datorită
de agrement întârzierii față de concurență
 Interes crescut din partea angajaților  Proprietate distribuită între mai multe
firmelor multinaționale din Timișoara entităţi publice şi private a unor
(foarte mulți familiști cu copii) pentru elemente de infrastructură (vezi
turismul activ, sportiv și de aventură drumurile de pe dealul Silagiului)
Facilităţi de  Cele două baze de tratament din staţiune pot  Dificultatea depășirii diferenței dintre
tratament şi fi extinse sau pot oferi modaltăți noi, ofertele de gen din mediul
wellness moderne de tratament concurențial euro-regional şi calitatea
 Statiunea Buziaș poate valorifica/reinventa ofertei curente în termen de
brandul istoric și poate promova oferta de infrastructură, calitate și diversitate a
tratament/recuperare, combinată cu oferta serviciilor oferite
de agreement, în cadrul unei strategii şi
campanii de marketing și promovare a
stațiunii.
86
”BUZIAȘ –Perla Banatului

eco-staţiune balneară de interes internaţional,
oraş turistic inteligent şi modern, întinerit şi
prosper, marcat de istorie şi tradiții, cu o înaltă
calitate a vieţii şi atractiv pentru locuit, muncă,
turism şi afaceri.”
87
DIRECȚII STRATEGICE OBIECTIVE
DS1 - Valorificarea poziţiei geo- Dezvoltarea oraşului ca pol de echilibru zonal de interes regional cu
srategice funcțiune turistică aparţinând/integrată Zonei Metropolitane Timişoara -
Arad (ZMCAT)
Polarizarea comunităţii rurale din proximitatea oraşului în vederea creării

sinergiilor de dezvoltare specifice
DS 2 – Modernizarea Asigurarea accesibilităţii sustenabile a oraşului Buziaş

infrastructurii de circulaţie şi
transport – creşterea mobilităţii Înfiinţarea serviciului public de transport local
Modernizarea infrastructurii pentru transportul în comun şi dezvoltarea
infrastructurii locale pentru turism şi sprijinirea activităţilor agricole
Sprijinirea activităţii firmelor prin îmbunătăţirea accesibilităţii şi creşterea

mobilităţii forţei de muncă spre obiectivele economice
DS 3 - Modernizarea, Construcţia/extinderea/modernizarea/reabilitarea reţelei de apă canal
reabilitarea, extinderea
reţelelor tehnico-edilitare, Introducerea/extinderea reţelei de alimentare cu gaz a oraşului
energetice şi de telecomunicaţii
pentru asigurarea accesului la Dezvoltarea/extinderea/modernizarea reţelei de iluminat public stradal
utilităţi publice în condiţii de
echitate pentru toate persoanele Dezvoltarea/extinderea/modernizarea reţelei de iluminat public în spaţiile
fizice și juridice rezidente publice
Asigurarea accesului cetăţenilor la internet WiFi în spaţiile publice
DS 4 – Calitatea mediului Îmbunătățirea planificării dezvoltării urbane a calității spaţiilor publice şi
urban a mediului de viaţă al locuitorilor
Conservarea/protejarea/modernizarea/restaurarea infrastructurii verzi și

albastre și a zonelor naturale
Renovarea/modernizarea locurilor existente de joacă pentru copii. Crearea

de noi locuri de joacă
Renovarea/modernizarea Pieţelor
Asigurarea spaţiilor de parcare din Buziaş, Bacova şi Silagiu
Creşterea fondului locativ al oraşului
88
Reconversia funcțională și/sau reutilizarea unor terenuri și suprafețe

abandonate și neutilizate din interiorul orașului și transformarea lor în
zone de agrement și petrecere a timpului liber pentru comunitate.
DS 5 - Conservarea, Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice

protejarea și valorificarea
patrimoniului cultural și a Renovarea /modernizarea muzeelor şi a clădirilor din Patrimoniul
identității culturale Buziaşului
DS 6 – Perfecționarea continuă Perfecţionarea resurselor umane din Primăria Buziaş şi instituţiile Publice
a resurselor umane din sistemul Locale pentru creșterea performanței administraţiei locale în slujba
public comunităţii ca atitudine, comunicare, respect şi profesionalism
Creșterea performanței managementului financiar şi administrativ al
oraşului și modernizarea sistemului de colectare a taxelor și impozitelor
locale
Creșterea capacităților primăriei pentru implementarea, monitorizarea şi
actualizarea periodică a Strategiei de Dezvoltare Locale
DS 7 – Dezvoltare instituțională Întărirea capacității de cooperare inter instituțională și de

promovare/valorificare și gestiune a parteneriatelor
Întărirea capacităţii administraţiei pentru elaborarea şi gestionarea unor
scheme de minimis pentru sprijinirea sectoarelor cheie din economia
oraşului
DOMENIU SOCIAL-EDUCAŢIE –CULTURĂ-SĂNĂTATE-CULTE-SPORT
DS 8 - Îmbunătățirea factorilor Creşterea demografică a oraşului şi reducerea migraţiei din localitate

de influență demografică
Stimularea creşterii gradului de ocupare a persoanelor peste 50 de ani
DS 9 - Sănătate şi asistenţă Creşterea calităţii serviciilor medicale din oraşul Buziaş, atragerea şi
socială menţinerea medicilor tineri în localitate
Creșterea calității și a gradului de acoperire cu servicii sociale

Integrarea socială a categoriilor sociale marginalizate
Dezvoltarea / modernizarea infrastructurii medicale
DS 10 - Condiţii de locuire ale Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ale populaţiei

populaţiei Promovarea unor programe de stimulare a populaţiei pentru moderniyarea
facilităţilor sanitare
DS 11 - Cultură şi mass media Conservarea şi valorificarea patrimoniului material şi i-material
Promovarea valorilor culturale
89
DS 12 - Îmbunătățirea Modernizarea și/sau reabilitarea infrastructurii şcolare pentru asigurarea

infrastructurii de educație condiţiilor performante şi moderne de studiu pentru copiii oraşului şi a
localităţilor aparţinătoare
DS13 -SPORT Înfiinţarea Clubului Sportiv de Drept Public Buziaş

DOMENIUL ECONOMIE
DS 14 – Dezvoltare Sprijinirea dezvoltării afacerilor existente pentru pentru crearea de noi

antreprenoriat – crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor la bugetul local
locuri de muncă
Sprijinirea dezvoltării economiei orașului prin susținerea înființării de noi
afaceri și creşterea gradului de informare al cetăţenilor oraşului cu privire
la noi oportunităţi de afaceri şi de finanţare a acestora
Îmbunătățirea performanței economice a tuturor firmelor şi facilitarea

restructurării şi modernizării fermelor, în special în vederea creşterii
participării şi orientării către piaţă, cât şi a diversificării agricole
Dezvoltarea infrastructurii de susținere a afacerilor prin crearea de zone
industriale, incubatoare de afaceri, zone comerciale, etc...
DS 15 - Calitatea educaţiei şi a Formarea şi perfecţionarea profesională pentru specializarea forţei de
forţei de muncă muncă corelat cu nevoile de angajare ale agenţilor economici
Dezvoltarea învăţământului dual în colaborare cu agenţii economici locali
Valorificarea ofertei programelor de finanţare europene pentru
îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare profesională continuă
DS 16 - Brandul de oraș și Construirea brandului orașului Buziaş
marketingul ofertei pentru Marketingul şi promovarea eficientă a orașului pentru afaceri şi turism
afaceri și turism
DOMENIUL REZILIENŢĂ, PROTECŢIA MEDIULUI, ENERGIE
DS 17- Creşterea calităţii Creșterea calității aerului

sistemului apă – aer - sol
Diminuarea poluării solului cu nitraţi şi nitriţi conform Directivei
„Nitraţi” a UE
Reducerea poluării apelor
DS 18 – Reziliență/schimbări Dezvoltarea sistemului de protecţie la inundaţii
climatice Creşterea capacităţii de apărare a oraşului împotriva calamităţilor naturale
DS 19 - Managementul și Implementarea sistemului de management selectiv al deşeurilor și

valorificarea deșeurilor reducerea cantităţii de deşeuri urbane nereciclabile
Implementarea unei soluţii locale sau zonale pentru deşeurile din
construcţii şi cele vegetale
90
DS 20 - Energie - Sprijinirea Îmbunătățirea/creșterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale şi

tranziției către o economie cu publice
emisii scăzute de carbon Îmbunătățirea/creșterea eficienţei energetice a sistemelor de iluminat
public şi utilizarea sistemelor alternative de producere a energiei electrice
DOMENIUL DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI
DS 21 - Dezvoltarea serviciilor Sprijinirea dezvoltării și modernizării serviciilor de cazare și masă

de bază în turism
Restaurarea/dezvoltarea/modernizarea/reabilitarea/crearea facilităților
publice și/sau private de agrement și petrecere a timpului pentru
diversificarea și îmbunătățirea ofertei turistice a orașului
Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear în staţiunea Buziaş
(prin POR 2014-2020)
Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul școlar și tabere de voluntariat
DS 22 – Sport și agrement Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii sportive pentru atragerea de

competiţii sportive şi sesiuni de pregătire sportivă în Buziaş
Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de drumuri neamenajate de pe
Dealul Silagiului și pădurea Dumbrava pentru agrement și mișcare în aer
liber
Dezvoltarea posibilităţii de agrement conexe infrastructurii albastre
Crearea și dezvoltarea de noi produse turistice în acord cu tendințele
interne și internaționale în turism
DS 23 – Marketing turistic Creşterea numărului de turişti şi vizitatori în Buziaş
Dezvoltarea și promovarea brandului turistic al stațiunii Buziaș
Creşterea numărului mediu de salariaţi în staţiunea turistică Buziaş

Sporirea accesibilității oraşului Buziaş și dezvoltarea resurselor naturale și
culturale specifice (Investiţii în infrastructura de turism)
Creșterea atractivității pentru turism sustenabil
91
CAP VII – PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2016-2020 – AXE PRIORITARE ȘI

DOMENII DE INTERVENȚIE
AXE OBIECTIVE MĂSURI/PROIECTE

STRATEGICE
PRIORITARE
DS1 - Dezvoltarea oraşului ca pol de  Semnarea acordului de asociere a primăriilor

Valorificarea echilibru zonal de interes municipiilor Arad și Timișoara alături de
poziţiei geo- regional cu funcțiune turistică UAT-urile asociate în ZMCAT
srategice aparţinând/integrată Zonei  Dezvoltarea ofertei turistice și culturale a
Metropolitane Timişoara - Arad orașului Buziaș – componentă a ofertei
(ZMCAT) ZMCAT și a municipiului Timișoara capitală
culturală europeană 2021
 Creşterea conectivităţii cu ZMCAT prin
participarea la proiecte comune
Polarizarea comunităţii rurale din • Crearea şi menţinerea conectivităţii
proximitatea oraşului în vederea intrinsece prin participarea în cadrul GAL la
creării sinergiilor de dezvoltare proiecte comune de dezvoltare
specifice • Pista de biciclete Timişoara-Moşniţa-
Bacova-Buziaş
DS 2 – Asigurarea accesibilităţii • Asigurarea conectivităţii oraşului cu
Modernizarea sustenabile a oraşului Buziaş localităţile aparţinătoare şi localităţile periurbane
infrastructurii • Asigurarea conectivităţii la coridoarele
de circulaţie şi europene de transport, drumuri naţionale,
transport – europene şi reţeaua de autostrăzi
creşterea • Asigurarea conectivităţii cu nodurile
mobilităţii intermodale - gări, autogări, aeroporturi
• Modernizarea Drumului Vinului dintre
Buziaş şi Silagiu
• Proiectarea şi execuţia bretelelor de
legătură dintre centura oraşului şi punctele de
interes respectiv firmele Strabag, Simeea Sibiu,
Unitatea de Primiri Urgenţe
• Integrarea Silagiului în programul de
transport public sau privat de călători
Modernizarea infrastructurii • Reabilitarea/modernizarea căilor de
pentru transportul în comun şi transport local existente şi a elementelor conexe
dezvoltarea infrastructurii locale de infrastructură
pentru turism şi sprijinirea • Marcaj şi signalectică adecvată dezvoltării
activităţilor agricole turismului
• Reabilitare de străzi, trotuare, şanţuri și
podeţe în Buziaş, Bacova şi Silagiu
• Crearea/reabilitarea aleilor pietonale,
92
pistelor pentru bicicliști, reabilitarea trotuarelor

• Realizarea de marcaje pentru traseele
turistice, traseele tematice
• Îmbunătăţirea signalecticii existente
• Stabilirea sistemului de taxare pentru
spaţiile publicitare outdoor în Buziaş, Bacova şi
Silagiu
Sprijinirea activităţii firmelor • Construcţia drumurilor de acces agricol
prin îmbunătăţirea accesibilităţii către fermele din Buziaș, Bacova și Silagiu
şi creşterea mobilităţii forţei de • Modernizarea/construirea infrastructurii
muncă spre obiectivele rutiere publice de acces la obiectivele de interes
economice economic
DS 3 - Construcţia/extinderea/moderniz • Extindere reţea de apă şi canalizare Buziaş
Modernizarea, area/reabilitarea reţelei de apă • Înființare sistem de distribuție apă în
reabilitarea, canal localitatea Silagiu cu interconectarea la rețeaua de
extinderea apă a a orașului
reţelelor • Reabilitare stație tratare apă potabilă
tehnico- pentru oraşul Buziaș
edilitare, • Reabilitare rețea alimentare cu apă
energetice şi de potabilă la Buziaș
telecomunicaţii • Reabilitare rețea de canalizare menajeră la
pentru Buziaș
asigurarea • Înființare/reabilitare rețea canalizare în
accesului la localitatea Bacova
utilităţi publice • Reabilitare/modernizare conductă refulare
în condiţii de de la Bacova
echitate pentru • Reabilitarea reţelei de colectare a apelor
toate persoanele pluviale Buziaş
fizice și juridice Dezvoltarea/extinderea/moderniz • Modernizare şi extindere iluminat public
rezidente area reţelei de iluminat public Silagiu
stradal • Modernizare şi extindere iluminat public
Bacova
• Modernizare în vederea creşterii eficienţei
energetice a reţelelor de iluminat public stradal
din Buziaş, Bacova şi Silagiu; utilizarea surselor
de energie alternativă
Dezvoltarea/extinderea/moderniz • Extinderea/modernizarea reţelei de
area reţelei de iluminat public în iluminat public în Parcurile din Buziaş, Bacova,
spaţiile publice Silagiu. Păstrarea stilului architectural istoric al
corpurilor de iluminat
• Modernizarea reţelei de iluminat public în
pieţe şi la locurile de joacă pentru copii
• Păstrarea stilului architectural istoric al
corpurilor de iluminat
Asigurarea accesului cetăţenilor • Asigurarea accesului cetăţenilor la internet
la internet WiFi în spaţiile WiFi în spaţiile publice şi pe traseele turistice din
publice Buziaş, Bacova şi Silagiu
93
DS 4 – Calitatea Îmbunătățirea planificării • Realizarea Planului de Urbanism General

mediului urban dezvoltării urbane a calității al orașului Buziaș care să satisfacă nevoiele
spaţiilor publice şi a mediului de arhitecturale fără să pericliteze zonele de interes
viaţă al locuitorilor turistic
• Elaborarea Regulamentului Local de
Urbanism
• Zonificarea teritoriului în vederea
dezvoltării coerente a oraşului şi a accesului la
utilităţi
• Crearea de Zone Rezidenţiale pentru tineri
până la 35 de ani
•Avizarea documentaţiilor de urbanism /de
construcţie cu respectarea expresă a legislaţiei în
domeniul accesului persoanelor cu dizabilităţi
Conservarea/protejarea/moderniz • Reabilitare şi amenajare spaţii verzi
area/restaurarea infrastructurii Buziaş
verzi și albastre și a zonelor • Modernizarea spaţiilor verzi din Bacova şi
naturale Silagiu
• Achiziţionarea de utilaje specifice şi
întreţinerea canalelor
• Crearea de zone pentru alimentaţie
publică/terase cu parcări şi utilităţi illuminate
artistic, reînviind stilul arhitectonic al perioadei
interbelice
Renovarea/modernizarea • Realizarea unui parc de aventură pentru
locurilor existente de joacă copii ( gen Tarzan Parc )
pentru copii. Crearea de noi • Modernizarea locurilor de joacă din
locuri de joacă Silagiu şi Bacova
• Modernizarea locurilor de joacă din
Buziaş şi conservarea naturii prin utilizarea
materialelor naturale
Renovarea/modernizarea Pieţelor • Modernizarea Pieţei Agro-alimentare
agro-alimentare Buziaş
• Înfiinţarea Târgului de animale în afara
Pieţei agro-alimentare
• Asigurarea spaţiilor de parcare din piața
Buziaş
Asigurarea spaţiilor de parcare • Asigurarea spațiilor de parcare în Buziaș,
din Buziaş, Bacova şi Silagiu Bacova şi Silagiu
• Construcţia de noi locuri de parcare pentru
acces la obiectivele turistice
• Crearea de noi locuri de parcare pentru
acces la Instituţiile Publice şi la spaţii de interes
public: şcoli, grădiniţe, biserici, staţii de
autobuze, unităţi de prestare a serviciilor
medicale/sociale
Creşterea fondului locativ al • Acordarea în regim de urgenţă a avizelor
oraşului şi autorizaţiilor necesare realizării investiţiilor în
spaţii de locuit
94
• Realizarea a cel puţin o zonă rezidenţială

pentru tineri conform legii 15/2003 Identificarea
şi atribuirea locurilor de casă pentru tineri
DS 5 - Iniţierea/proiectarea pentru • Dotări interioare (instalaţii, echipamente
Conservarea, restaurare, consolidare, protecție şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de
protejarea și și conservare a monumentelor climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
valorificarea istorice • Dotări pentru expunerea şi protecţia
patrimoniului patrimoniului cultural mobil şi imobil;
cultural și a Renovarea /modernizarea • Reabilitare Muzeului Iulia Folea Troceanu
identității muzeelor şi a clădirilor din şi introducerea lui în circuitul touristic
culturale Patrimoniul Buziaşului • Renovarea/modernizarea clădirilor din
patrimoniul Buziaşului în care se desfăşoară
activităţi medicale
• Reabilitare şi dotare sediu administrativ
Primărie Buziaş
• Consolidare şi restaurare a Colonadei din
oraşul Buziaş - investiţie în continuare
• Reabilitare şi dotare Casă de cultură,
Teatru de vară şi Bibliotecă
• Reabilitare Cămin Cultural Silagiu
• Reabilitare Cămin Cultural Bacova,etc.
DOMENIU MODERNIZAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
DS 6 – Perfecţionarea resurselor umane • Elaborarea unei strategii de management

Perfecționarea din Primăria Buziaş şi instituţiile al resursei umane și a unui program de
continuă a Publice Locale pentru creșterea perfecționare continuă
resurselor performanței administraţiei • Promovarea și implementarea/participarea
umane din locale în slujba comunităţii ca la proiecte europene în calitate de partener sau
sistemul public atitudine, comunicare, respect şi lider de proiect pentru:
profesionalism o Dezvoltarea de sisteme și instrumente de
management
o Creșterea calității reglementărilor autorităţii
locale
o Simplificarea procedurilor administrative și
o reducerea birocrației pentru cetățeni și
mediul de afaceri
o Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor
personalului din primărie și instituțiile
publice locale
Creșterea performanței • Atragerea de surse financiare
managementului financiar şi rambursabile şi nerambursabile pentru
administrativ al oraşului și dezvoltarea oraşului prin promovarea și
modernizarea sistemului de implementarea de proiecte cu finanțare
colectare a taxelor și impozitelor nerambursabilă ;
locale • Creşterea utilizǎrii sistemelor de e-
guvernare în oraşul Buziaş prin aplicarea
sistemului de e-guvernare pentru plata taxelor şi
impoziteleor locale, pentru eliberarea de
95
adeverinţe şi alte documente eliberate de

Primărie;
• Elaborarea și implementarea unui program
de reducere a taxelor şi impozitelor pentru cei
care investesc în construcţii pentru agrement
(pentru petrecerea timpului liber de către cetățeni
şi turişti)
• Elaborarea şi implementarea unui program
de facilităţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de
noi firme.
Creșterea capacităților primăriei • Organizarea aparatului executiv pentru
pentru implementarea, asigurarea implementarii programului strategic de
monitorizarea şi actualizarea dezvoltare
periodică a Strategiei de • Proiectarea și implementarea unui sistem
Dezvoltare Locale propriu pentru monitorizarea SDL și actualizarea
SDL
DS 7 – Întărirea capacității de cooperare • Realizarea de acţiuni şi proiecte comune
Dezvoltare inter-instituțională și de în parteneriat
instituțională promovare/valorificare și • Valorificarea platformei de cooperare
gestiune a parteneriatelor partenerială prin Programul Dunărea, programele
Întărirea capacităţii transfrontaliere, alte programe.internaţionale
administraţiei pentru elaborarea • Dezvoltarea de noi parteneriate cu UAT –
şi gestionarea unor scheme de uri din cadrul Uniunii Europene, cu ţările non-UE
minimis pentru sprijinirea riverane Dunării, cu ţările vecine;
sectoarelor cheie din economia • Dezvoltarea parteneriatelor
oraşului microregionale, regionale şi naţionale
• Participarea la programe de schimburi de
experienţă cu localităţile înfrăţite
• Dezvoltarea relaţiilor în cadrul ZMCAT
• Organizarea de evenimente sportive,
culturale, educative cu participarea localităţilor
înfrăţite
• Aplicarea de proiecte comune în cadrul
GAL
• Dezvoltarea de Parteneriate Public Private
pe domenii de interes pentru cetăţenii oraşului
DOMENIU SOCIAL-EDUCAŢIE –CULTURĂ-SĂNĂTATE-CULTE-SPORT
DS 8 - Creşterea demografică a oraşului • Acordarea de facilităţi agenţilor

Îmbunătățirea şi reducerea migraţiei din economici care creează noi locuri de muncă
factorilor de localitate • Crearea condiţiilor de locuit pentru tineri
influență • Construcţia/transformarea unor spaţii
demografică existente în blocuri de garsoniere pentru tineri
Stimularea creşterii gradului de • Participarea la elaborarea şi
ocupare a persoanelor peste 50 implementarea programului “50 plus - în vacanţă
de ani la bunici “ pentru creşterea angajabilităţii
persoanelor peste 50 de ani
96
DS 9 - Sănătate Creşterea calităţii serviciilor • Dezvoltarea de parteneriate public-private

şi asistenţă medicale din oraşul Buziaş, pentru operaţionalizarea spitalului
socială atragerea şi menţinerea medicilor • Identificarea şi acordarea de locuinţe
tineri în localitate pentru medici
• Realizarea unui centru de cercetare
medicală pentru calitatea curativă a apelor
minerale – în colaborare cu institute de cercetare,
facultăţi şi asociaţii
de profil
Creșterea calității și a gradului de • Realizarea unui centru social fără
acoperire cu servicii componenţa rezidențială destinat persoanelor
sociale;asigurarea condiţiilor vârstnice, respectiv persoanelor de peste 65 ani.
legale pentru persoanele cu  Asigurarea rampelor de acces cu înclinaţie
dizabilităţi între 5 şi 8 % în instituţiile publice pentru
persoanele cu dizabilităţi
 Asigurarea locurilor de parcare speciale în
parcările publice din Buziaş pentru
persoanele cu dizabilităţi
Integrarea socială a categoriilor • Elaborarea şi implementarea de proiecte
sociale marginalizate cu finanţare europeană/naţională pentru integrarea
categoriilor sociale marginalizate
Dezvoltarea/modernizarea Renovarea/modernizarea/reabilitarea clădirii în
infrastructurii medicale care a funcţionat spitalul
Înfiinţarea unui Centru de Recuperare Cardio-
Vasculară în Buziaş
Modernizarea/ reabilitarea/anveloparea clădirilor
din Patrimoniul Administraţiei Locale în care
funcţionează unităţi de prestare a serviciilor
medicale
DS 10 - Condiţii Îmbunătăţirea condiţiilor de • Elaborarea şi implementarea unui program
de locuire ale locuire ale populaţiei de sprijin pentru construcţia de grupuri sanitare
populaţiei Promovarea unor programe de proprii în fiecare locuinţă
stimulare a populaţiei pentru • Managementul populaţiei canine din oraş
modernizarea facilităţilor
sanitare ale locuinţelor proprii
DS 11 - Cultură Conservarea şi valorificarea • Renovarea/extinderea/modernizarea
şi mass media patrimoniului material şi i- Căminelor-Caselor de Cultură din Buziaş, Bacova
material şi Silagiu
Promovarea valorilor culturale  Renovarea clădirilor din patrimoniul
istoric al oraşului
 Elaborarea şi implementarea unui program
anual de evenimente culturale
Continuarea editării publicaţiei locale
Cronica Buzieşană
DS 12 - Modernizarea și/sau reabilitarea • Reabilitarea/modernizarea Liceului
Îmbunătățirea infrastructurii şcolare pentru Teoretic Buziaş
infrastructurii asigurarea condiţiilor • Reabilitare şi dotare gradiniţă Buziaş
de educație performante şi moderne de studiu • Reabilitare şcoală şi grădiniţă din
97
pentru copiii oraşului şi a localitatea Silagiu

localităţilor aparţinătoare • Reabilitare şcoală şi grădiniţe din
localitatea Bacova
• Înfiinţarea Şcolii Profesionale de Turism
în locaţia căminului Liceului Teoretic
DS13 -SPORT Înfiinţarea / dezvoltarea de Înfiinţarea Clubului Sportiv de Drept Public
cluburi sportive cu participarea Buziaş
Primăriei Buziaş Sprijinirea Cluburilor Sportive existente în Buziaş
DOMENIUL ECONOMIE
DS 14 – Sprijinirea dezvoltării afacerilor • Crearea sistemului de “Undă verde pentru

Dezvoltare existente pentru pentru crearea investiţii” în vederea reducerii timpilor de
antreprenoriat de noi locuri de muncă și aşteptare pentru autorizarea lucrărilor de investiţii
– crearea de creșterea veniturilor la bugetul ale firmelor
locuri de muncă local • Concesionarea/închirierea/vânzarea
spaţiilor /terenurilor/clădirilor aflate în
proprietatea Primăriei, la solicitarea agenţilor
economici şi pentru desfăşurarea de activităţi
economice şi crearea de locuri de muncă în
Buziaş, Bacova şi Silagiu
• Elaborarea și aprobarea unor facilități
fiscale (schema de minimis) pentru susținerea și
creşterea numărului de locuri de muncă în Buziaş
Sprijinirea dezvoltării economiei • Realizarea unei construcţii moderne cu
orașului prin susținerea înființării zone speciale alocate promovării micilor
de noi afaceri și creşterea producători locali şi spaţii de expunere pentru
gradului de informare al târguri micro-regionale (ex. târgul de miere,
cetăţenilor oraşului cu privire la târgul de vin,struguri –must , etc )
noi oportunităţi de afaceri şi de • Elaborarea și aprobarea unor facilități
finanţare a acestora fiscale (schema de minimis) pentru sprijinirea
înființării de noi afaceri în domeniile prioritare
pentru dezvoltarea economiei orașului
• Identificarea şi
concesionarea/închirierea/vânzarea de
terenuri/clădiri în vederea dezvoltării de noi
afaceri
de informare şi consiliere a cetăţenilor oraşului cu
privire la posibilităţile de înfiinţare/dezvoltare/
finanţare de noi afaceri
Îmbunătățirea performanței • Elaborarea unui program de facilităţi
economice a tuturor firmelor şi fiscale locale pentru firmele start-up şi /sau care
facilitarea restructurării şi creează noi locuri de muncă
modernizării fermelor, în special • Construirea și/sau sprijin pentru
în vederea creşterii participării şi construirea unui centru local pentru achiziție,
orientării către piaţă, cât şi a stocare și desfacere produse agricole
diversificării agricole
98
Dezvoltarea infrastructurii de • Crearea a cel puţin două unităţi de

susținere a afacerilor prin crearea infrastructură de susținere a afacerilor până în
de zone industriale, incubatoare 2030 de tip parc/zonă industrială și incubator de
de afaceri, zone comerciale, etc... afaceri - Crearea zonei industriale Bacova
• Proiectarea şi execuţia zonei Agora
Buziaş (sau Corso Buziaş ) ca zonă pietonală,
comercială şi pentru alimentaţie publică
• Crearea de noi zone comerciale -
realizarea zonei comerciale pentru micii
producători
• Închirierea/vânzarea/concesionarea
spaţiilor şi terenurilor pentru activităţi economice
• Identificarea spaţiilor şi terenurilor
neutilizate ale Primăriei şi, după caz, alocarea lor
pentru desfășurarea de activităţi economice
DS 15 - Sprijinirea proceselor de • Sprijinirea proceselor de formare
Calitatea formarea şi perfecţionare profesională a potenţialilor investitori locali prin
educaţiei şi a profesională pentru specializarea cursuri de antreprenoriat
forţei de muncă forţei de muncă corelat cu • Sprijinirea formării şi reconversiei
nevoile de angajare ale agenţilor profesionale a forţei de muncă
economici • Susţinerea introducerii învăţământului
Promovarea dezvoltării dual
învăţământului dual în • Sprijinirea creării claselor de profil tehnic
colaborare cu agenţii economici în cadrul Liceului Buziaş şi/sau înfiinţarea Şcolii
locali şi cu unităţile de Profesionale cu acest profil
învăţămînt
Valorificarea ofertei programelor
de finanţare europene pentru
îmbunătăţirea sistemului de
educaţie şi formare profesională
continuă
DS 16 - Brandul Construirea brandului orașului • Proiectarea și implementarea brandului de
de oraș și Buziaş oraș
marketingul Marketingul şi promovarea • Elaborarea şi implementarea unei Strategii
ofertei pentru eficientă a orașului pentru afaceri de Marketing al oraşului pentru dezvoltarea
afaceri și turism şi turism afacerilor și
Turismului
DOMENIUL REZILIENŢĂ, PROTECŢIA MEDIULUI, ENERGIE
DS 17- Creșterea calității aerului • Elaborarea şi implementarea unei strategii

Creşterea de reducere a emisiilor poluante (CO2, noxe trafic
calităţii rutier, etc) în atmosferă
sistemului apă – • Monitorizarea calităţii aerului prin
aer - sol implementarea unui sistem de monitorizarea a
calităţii aerului în Buziaş, Bacova şi Silagiu
99
de monitorizare şi reducere a emisiilor poluante

din depozitul de deşeuri menajere Buziaş
Diminuarea poluării solului cu • Monitorizarea poluării cu nitraţi şi nitriţi
nitraţi şi nitriţi conform în zonele agricole
Directivei „Nitraţi” a UE • Cooperarea cu APM Timiş şi Garda de
Mediu în cadrul programului MADR de aplicare
a directivei europene în domeniu
• Conştientizarea agricultorilor privind
utilizarea raţională a îngrăşămintelor organice şi
minerale şi a Codului de Bune Practice Agricole.
Reducerea poluării apelor • Reabilitare stație tratare apă potabilă a
oraşului Buziaș pentru epurarea corespunzătoare
a apei uzate din mediul urban
• Sprijinirea entităţilor abilitate pentru
monitorizarea și controlul calității apei
DS 18 – Dezvoltarea sistemului de • Reducerea riscurilor de inundaţii în
Reziliență/schi protecţie la inundaţii localităţile Buziaş, Bacova şi Silagiu prin
mbări climatice realizarea de investiţii în domeniul gospodăririi
apelor pluviale
• Campanie de informare si constientizarea
cetăţenilor cu privire la riscurile de inundatie şi a
posibilităţilor de apărare
• Sprijinirea ISU Buziaş si ABA Banat
pentru achiziţia de echipamente pentru intervenție
în situații de inundații
Creşterea capacităţii de apărare a • Conștientizarea cetăţenilor cu privire la
oraşului împotriva calamităţilor riscurile locale şi a posibilităţilor de apărare
naturale • Convenirea și implementarea unui
program/proiecte şcolare de mediatizare în
colaborare cu ISU Banat
• Renovarea /modernizarea/clădirii în care
funcţionează ISU Buziaş
DS 19 - Implementarea sistemului de • Implementarea programului județean de
Managementul management selectiv al colectare selectivă a deşeurilor
și valorificarea deşeurilor și reducerea cantităţii • Reducerea canităţii de deşeuri vegetale
deșeurilor de deşeuri urbane nereciclabile arse sau depozitate neconform prin înfiinţarea
Implementarea unei soluţii locale unui sistem de colectare şi procesare a deşeurilor
sau zonale pentru deşeurile din vegetale
construcţii şi cele vegetale • Reducerea cantităţii de deşeuri de
materiale de construcţii depozitate neconform
prin implementarea în colaborare cu ADID a
programului în Buziaş Bacova şi Silagiu
• Achiziţionarea de concasoare prin ADID
şi distribuţia sorturilor rezultate pentru pavarea
drumurilor agricole
• Conştientizarea cetăţenilor oraşului cu
privire la importanţa colectării selective a
deşeurilor; elaborarea şi implementarea de
100
programe de conştientizare în colaborare cu

unităţile şcolare
DS 20 - Energie Îmbunătățirea/creșterea eficienţei • îmbunătățirea izolației termice a anvelopei

- Sprijinirea energetice în clădirile clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie,
tranziției către rezidenţiale şi publice planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol),
o economie cu Îmbunătățirea/creșterea șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de
emisii scăzute eficienţei energetice a sistemelor consolidare a clădirii;
de carbon de iluminat public şi utilizarea • reabilitarea și modernizarea instalațiilor
sistemelor alternative de pentru prepararea și transportul agentului termic
producere a energiei electrice pentru încălzire și a apei calde menajere, a
sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv
sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea
și instalarea echipamentelor aferente și racordarea
la sistemele de încălzire centralizată, după caz;
• utilizarea surselor regenerabile de energie
pentru asigurarea necesarului de energie termică
pentru încălzire și prepararea apei calde de
consum;
• implementarea sistemelor de management
energetic avândca scop imbunătățirea eficienței
energetice și monitorizarea consumurilor de
energie
• achiziționarea și instalarea sistemelor
inteligente pentru gestionarea energiei electrice;
• înlocuirea corpurilor de iluminat
fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat
cu eficiență energetică ridicată și durată mare de
viață;
• orice alte activități care conduc la
îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
(înlocuirea lifturilor, înlocuirea circuitelor
electrice - scări, subsol, lucrări de
demontare/montare a instalațiilor și
echipamentelor montate, lucrări de reparații la
fațade etc.);
• realizarea unei strategii pentru reducerea
emisiilor de CO2
 Elaborarea şi implementarea Planului
pentru Eficienţă Energetică a oraşului
conform legii 121/2014
DOMENIUL DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI
DS 21 - Sprijinirea dezvoltării și • Identificarea proprietarilor de

Dezvoltarea modernizării serviciilor de cazare case/gospodării din Buziaș sau rurale, interesați
serviciilor de și masă să ofere servicii de cazare și masă turiștilor şi
bază în turism sprijinirea lor în vederea desfăşurării de activităţi
economice
101
• Elaborarea unui pachet de facilităţi

acordate firmelor care investesc în construcţia de
noi capacităţi de cazare şi masă
• Sprijinirea entităţilor de formare
profesională în vederea organizării de programe
de instruire pentru proprietarii interesați în
dezvoltarea serviciilor turistice
• Elaborarea unui cod turistic al orașului
Buziaș care să cuprindă standarde minimale
pentru serviciile de cazare și masă pe categorii
• Promovarea ofertei de servicii turistice a
orașului pe site-ul Primăriei și materialele de
promovare ale acesteia
• Diversificarea ofertei de cazare prin
alocarea unui teren pentru închiriere agenţilor
economici pentru realizarea unui camping
modern
• Promovarea și implementarea unui proiect
de investiție pentru realizarea unui sat de vacanţă
în Buziaş şi/sau Silagiu
Restaurarea/dezvoltarea/moderni • Dezvoltarea, modernizarea Parcului
zarea/reabilitarea/crearea Central din Buziaş prin promovarea unui proiect
facilităților publice și/sau private pe POR 2014-2020
de agrement și petrecere a • Finalizarea renovării Colonadei
timpului pentru diversificarea și • Realizarea unui parc de aventură tematic
îmbunătățirea ofertei turistice a pentru copii și adulți - “Tarzan Parc “
orașului • Realizarea unui Parc Acvactic AQUA
PARC cu ape minerale
• Renovarea Bisericilor din Buziaş, Bacova
şi Silagiu
• Construcţia drumului de legătură dintre
Buziaş şi viile din Silagiu (Drumul Vinului) cu
pistă de biciclete
• Construcţia unui amfiteatru pentru
spectacole în aer liber cu spaţii comerciale, spaţii
pentru servirea mesei, vestiare pentru artişti,
scenă, sonorizare, dotare tehnică
• Îmbunătăţirea dotării pentru evenimente
de masă (scenă, mobilier, sonorizare Amfiteatru -
Teatru de vară pentru spectacole în aer liber, etc.)
• Acordarea de facilităţi agenţilor
economici care investesc în noi posibilităţi de
agrement prin proiectarea și aprobarea unui
sistem facilitativ de impozite şi taxe
Dezvoltarea infrastructurii pentru • Dezvoltarea infrastructurii rutiere,
turismul balnear în staţiunea • Modernizarea rețelelor de captare și
Buziaş (prin POR 2014-2020) transport ape minerale şi ape minerale uzate
• Renovarea/modernizarea Parcului Central
Buziaş ,
102
• Modernizarea/ crearea de baze de

tratament
• Crearea şi extinderea infrastructurii de
agrement, inclusiv a utilităţilor aferente
• Amenajarea obiectivelor turistice naturale
de utilitate publică precum şi crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate
publică;
• Dezvoltarea de infrastructuri publice la
scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice
• Activități de marketing și promovare
turistică ale obiectivului turistice
• Îmbunătăţirea signalecticii turistice
Dezvoltarea infrastructurii pentru • Construirea unei tabere ecologice pentru
turismul școlar și tabere de copii și adolescenți, dotată cu biciclete pentru
voluntariat mișcare în aer liber
• Sprijinirea înființării unui Centru de
Voluntariat care să deruleze proiecte și schimburi
de experiență naționale și internaționale pe teme
ecologice și de mediu
DS 22 – Sport și Dezvoltarea/modernizarea • Amenajarea drumurilor și potecilor
agrement infrastructurii sportive pentru existente între Buziaș și Silagiu pentru
atragerea de competiţii sportive organizarea de competiții de alergare pe teren
şi sesiuni de pregătire sportivă în accidentat (maratoane, semi-maratoane, crosuri),
Buziaş în colaborarea cu Alergotura din Timișoara/ alte
asociţii de profil
• Dezvoltarea şi modernizarea bazei
sportive, prin construcția de vestiare, dușuri, sală
de forță. Dotarea bazei cu instalație de nocturnă,
mașină de tuns gazonul, utilaj de marcat, porți,
fanioane, etc.
• Organizarea de competiții anuale sau bi-
anuale de sporturi de echipă și individuale
• Realizarea unui patinoar artificial
Dezvoltarea/modernizarea • Amenajarea drumurilor și potecilor
infrastructurii de drumuri existente între Buziaș și Silagiu pentru practicarea
neamenajate de pe Dealul drumețiilor pe jos, cu bicicleta sau cu Nordic
Silagiului și pădurea Dumbrava Walking
pentru agrement și mișcare în aer • Realizarea de circuite semnalizate, în
liber funcție de gradul de dificultate, cu plecare/sosire
din Buziaș, pe Dealul Silagiului, Pădurea
Dumbrava și localitățile adiacente (Căpăt,
Racovița, Hitiaș, Sârbova, Bacova).
• Amenajarea de locuri de odihnă, picknick
și alimentare cu apă a drumeților
Dezvoltarea posibilităţii de • Înfiinţare unei zone de agrement pentru
agrement conexe infrastructurii pescuitul sportiv şi crearea de noi posibilităţi de
albastre cazare riverane infrastructurii albastre
103
Crearea și dezvoltarea de noi • Sprijinirea elaborării și realizării

produse turistice în acord cu programului „În vacanță la bunici” în Silagiu,
tendințele interne și pentru familiile din orașele mari care nu au bunici
internaționale în turism la țară
• Planificarea și organizarea unui eveniment
anual de mobilitate sportivă pentru biciclete,
motociclete, mașini de teren, ATV
• Construcția și dotarea unui centru
ecvestru, realizarea și promovarea circuitelor
ecvestre
• Implementarea unui sistem de închiriere
biciclete și triciclete electrice pentru copii,
persoane în vârstă și cu dizabilități
• Organizarea zilelor „Buziașul de altădată
sau Călătorie în timp la Buziaș” (titluri
orientative), cu manifestări culturale și paradă a
costumelor din epoca de bunăstare a stațiunii, cu
personaje ale vremii (Muschong, Franz Josef,
Sissi, etc.) și mini-reprezentații teatrale sau bal
mascat
• Organizarea și derularea unui Festival de
artă stradală/murală în colaborare cu organizatorii
FISART din Timișoara, pentru reîmprospătarea
imaginii orașului, în special a clădirilor vechi sau
paraginite
• Reintroducerea Cazinoului în circuitul
turistic
• Organizarea de festivaluri pentru tineret
(rock, rave, electric, Sabotage, Plai, etc.)
DS 23 – Creşterea numărului de turişti şi • Elaborarea și promovarea strategiei de
Marketing vizitatori în Buziaş marketing turistic al orașului
turistic Dezvoltarea și promovarea • Conceperea și diseminarea unui Buletin
brandului turistic al stațiunii informativ electronic de tip newsletter
Buziaș • Elaborarea și producerea de materiale de
promovare - hărți, broșuri, ghiduri turistice, etc.
• Re-branding-ul Buziașului pentru turismul
de conferințe, training și educație non-formală
• Îmbunătăţirea signalecticii turistice din
Buziaş Bacova şi Silagiu
Creşterea numărului mediu de • Crearea şi extinderea infrastructurii de
salariaţi în staţiunea turistică agrement, inclusiv a utilităţilor aferente
Buziaş • Înscrierea orașului Buziaș în Organizația
Sporirea accesibilității oraşului regională de Management a Destinațiilor (OMD),
Buziaş și dezvoltarea resurselor înființată cu sprijinul ANT pentru accelerarea
naturale și culturale specifice dezvoltării turistice
(Investiţii în infrastructura de
turism)
104
Creșterea atractivității pentru • Amenajarea obiectivelor turistice naturale

turism sustenabil de utilitate publică precum şi
crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de
utilitate publică;
• Dezvoltarea de infrastructuri publice la
scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice
• Activități de marketing și promovare
turistică a obiectivelor de investiţii
105
CAP VIII – PLANUL DE ACȚIUNE PE TERMEN MEDIU 2016-2020
Planul de acţiune pe termen mediu se va elabora de către grupul local de lucru în funcţie de
resursele financiare proprii şi atrase ale Prirmăriei Buziaş şi actorilor locali implicaţi odată cu
aprobarea bugetelor anuale şi va consta într-un extras/detaliere din programul strategic 2016-2020.
Prioritar pentru anii 2016 şi 2017 este elaborarea studiilor şi a documentaţiilor tehnico
economice a proiectelor tehnice, a cererilor de finanţare pentru proiectele care au o sursă de
finanţare.Contractarea elaborarii documentatiei tehnico economice pentru promovarea obiectivelor de
investitii prioritare.
106
CAP IX – PORTOFOLIUL DE PROIECTE PE TERMEN MEDIU 2016-2020
LISTA OBIECTIVELOR DE INVESTIŢII A ORAŞULUI BUZIAŞ
Nr. DENUMIRE OBIECTIV DE INVESTITII LOCALITA- STADIUL SURSA DE

crt TEA PROIEC- FINANTARE
BUZIAS-BU TULUI Fonduri
BACOVA-BA proprii-FP
SILAGIU-SI Fonduriatrase
-FA
1 Reabilitare străzi, trotuare, şanţuri si podeţe BU Incipient În curs de
clarificare
2 Reabilitare şi extindere reţele de iluminat BU Incipient În curs de
public (stradal şi parc) clarificare
3 Reabilitare Liceul Teoretic Buziaş BU Incipient În curs de
clarificare
4 Extindere reţea de apă şi canalizare Oraş BU Inclus în Fonduri
Buziaş Master Plan europene
5 Reabilitare şi dotare gradiniţă Buziaş BU incipient neidentificată
6 Reabilitare şi dotare sediu administrativ BU În curs de FA
Primărie Oraş Buziaş proiectare
7 Reabilitare clădire istorică “Spital orăşănesc BU În curs de FA
Buziaş Cod LMI TM-II-m-B-21091” proiectare
8 Consolidare şi restaurare a Colonadei din BU Lucrare În curs de
Oraşul Buziaş- investiţie în continuare contractată clarificare
În curs de
execuţie
9 Reabilitare şi dotare Casă de cultură, Teatru BU În curs de FA
de vară şi Bibliotecă proiectare
10 Dezvoltarea şi modernizarea bazei sportive BU incipient În curs de
clarificare
11 Reabilitare şi amenajare spaţii verzi Oraş BU În curs Partial prin
Buziaş Partial în fonduri
curs de europene
proiectare
12 Identificarea şi atribuirea locurilor de casă BU Incipient În curs de
pentru tineri clarificare
13 Reabilitare muzeu Iulia Folea Troceanu şi BU Incipient În curs de
punerea lui în circuitul turistic clarificare
14 Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul BU În curs de FA
balnear în staţiunea Buziaş POR 2014-2020 proiectare Fonduri proprii
- crearea/reabilitarea aleilor pietonale, şi fonduri
pistelor pentru bicicliști, reabilitarea europene
trotuarelor; POR 2014-
- crearea/reabilitarea/modernizarea/amenaj 2020 AXA 7.1
area spaţiilor verzi şi dotarea cu mobilier
urban(spre ex. foişoare, fântâni arteziene,
107
bănci);
- construirea/modernizarea locurilor de
recreare şi popas;
- crearea de facilități pentru
recreare/agrement pe terenuri amenajate;
- instalare Wi-Fi în spațiile publice;
- reabilitarea/modernizarea infrastructurii
rutiere adiacente parcului, inclusiv
utilităţile din corpul drumului;
- dezvoltarea iluminatului public;
- marcajul pentru traseele turistice,
traseele tematice
15 Drumul Vinului BU-SI În curs de FA
clarificare a
proprietăţii
16 Construirea unei Mănăstiri în Dealul Vii SI Incipient Fonduri
private
17 Înfiinţarea unui centru de recuperare cardio- BU Incipient FA
vasculară Buziaş POR 2014-2020 AXA 5.1
18 Amfiteatru - Teatru de vară pentru spectacole SI Incipient În curs de
în aer liber clarificare
19 Zonă de agrement –Piscicol Și Cazare Incipient În curs de
(cabănuţe) clarificare
18 Aqua Parc BU-SI Incipient Se doreşte
investiţie
privată sau
PPP
19 Reabilitare drumuri, podeţe, şanţuri şi SI Partial în FP plus
trotuare localitatea Silagiu curs de fonduri
proiectare europene
prin proiect
turism
20 Reabilitare Cămin Cultural Silagiu SI Incipient În curs de
clarificare
Execuţie reţea de alimentare cu apă şi SI Inclus în AQUATIM
21 canalizare localitatea Silagiu Master Plan /FONDURI
EUROPENE
22 Introducerea reţelei de gaze naturale în SI Incipient În curs de
localitatea Silagiu clarificare
23 Reabilitare şcoală şi grădiniţă din localitatea SI Incipient În curs de
Silagiu clarificare
24 Modernizare şi extindere iluminat public SI Incipient ENEL
Silagiu
25 Realizarea unui parc de aventură pentru copii SI Incipient În curs de
clarificare
26 Identificarea şi atribuirea locurilor de casă SI Incipient În curs de
108
27 Creşterea eficienţei energetice prinn măsuri BU Proiectare POR 3.1B

de reabilitare şi modernizare-Clădire Clădiri Publice
Primăria Buziaş Fonduri
Proprii
28 Reabilitare drumuri, podeţe, şanţuri şi BA Incipient În curs de
trotuare localitatea Bacova clarificare
29 Reabilitare Cămin Cultural Bacova BA Incipient În curs de
clarificare
30 Execuţie reţea de cananalizare localitatea BA Inclus în AQUATIM
Bacova Master Plan FONDURI
EUROPENE
31 Introducerea reţelei de gaze naturale în BA Incipient În curs de
localitatea Bacova clarificare
32 Reabilitare şcolii şi grădiniţe din localitatea BA Incipient În curs de
Bacova clarificare
33 Modernizare şi extindere iluminat public BA Incipient În curs de
Bacova clarificare
34 Modernizare Parc localitatea Bacova BA Incipient În curs de
clarificare
35 Identificarea şi atribuirea locurilor de casă BA Incipient În curs de
36 Dezvoltarea şi modernizarea bazei sportive BA Incipient În curs de
clarificare
37 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării BU Incipient Fonduri proprii
inteligente a energiei și a utilizării energiei şi fonduri
din surse regenerabile în infrastructurile europene
publice, inclusiv în clădirile publice, și în
sectorul locuințelor
Indicatori propuşi pentru monitorizarea și evaluarea a strategiei de dezvoltare locală
Pentru monitorizarea implementării strategiei, se propune următorul set orientativ de indicatori:
 număr de studii dezvoltate;

 număr de proiecte promovate, în derulare şi implementate
 număr de km de străzi orăşeneşti reabilitate/modernizate;
 număr de km de drumuri comunale reabilitate/modernizate;
 număr de instituții publice dotate cu instalaţii de producere a energiei
 electrice şi termice din surse regenerabile;
 număr de clădiri publice reabilitate termic
 număr de centre de informare şi promovare turistică construite;
 număr de unităţi de infrastrastructură de afaceri înfiinţate;
 număr de pieţe agroalimentare şi de gross construite sau renovate/modernizate
 număr de apartamente reabilitate termic;
 lungimea (km) pistelor de biciclete amenajate;
 lungimea (km) aleilor pietonale amenajate;
 număr de locuri de joacă amenajate;
 număr de zone urbane regenerate;
109
 număr de unităţi de învăţământ reabilitate/modernizate;

 număr de săli și terenuri de sport şcolare construite/modernizate/reabilitate
 număr de centre sociale înfiinţate/dotate;
 -număr de persoane asistate în centrele sociale
 număr de așezăminte culturale sau de cult dotate/modernizate/construite;
 număr de zone de agrement amenajate;
 număr de obiective de patrimoniu reabilitate și valorificate turistic;
 număr de kilometri de reţele noi/extinse/modernizate de alimentare cu apă;
 număr de kilometri de reţele noi/extinse/modernizate de canalizare;
 număr de copuri de iluminat public eficient energetic instalate;
 număr de străzi şi spaţii publice iluminate public eficient energetic;
 cantitatea (tone) de deșeuri colectate selectiv;
 număr de parcuri reabilitate/modernizate;
 număr de persoane formate/perfecţionate profesional în sistemul public şi privat;
 numărul de locuri de muncă;
 numărul de turişti anual;
 percepţia locuitorilor şi a turiştilor privind:
 calitatea spaţiilor publice;
 calitatea spaţiilor de locuit
Percepţia se măsoară prin sondaj.

Lista indicatorilor nu este exhaustivă. În funcţie de proiect, indicatorii se vor suplimenta de către
echipele de proiect.
Se recomandă colaborarea cu specialişti pentru asistenţă la implementarea, monitorizarea şi
evaluarea strategiei.
110
LISTA PROIECTELOR POSIBILE PENTRU DEZVOLTAREA AFACERILOR ÎN BUZIAŞ

2030
- pentru mediul de afaceri –
Regenerarea urbană şi dezvoltarea turismului vor fi favorabile creşterii pieţei potenţiale
pentru afaceri de genul:
Nr.crt. Proiect posibil Observaţii

1 Centru de închiriere biciclete şi echipament sportiv Biciclete, ric;e, role, patine,
karturi, beţe de Nordic
Walking
2 Aqualand cu ape minerale
3 Patinoar artificial
4 Centru de înfrumuseţare şi întreţinere corporală Gen Gerovital, Ana Aslan,
Virginia Faur , cu posibiliăţi
de rezidenţă şi tratament
5 Pensiuni turistice De diferite capacităţi
6 Agro-pensiuni turistice Cu valorificarea produselor
locale
7 Organizatori de evenimente Evenimente sportive,
culturale, etc
8 Bowling
9 Pistă de bob/ săniuţă pe iarbă
10 Retehnologizare fabrica de ape minerale
11 Magazine de suveniruri locale
12 Laborator de produse de cofetărie/patiserie
13 Restaurante/baruri
14 Club
15 Casă de bătrîni
16 Unităţi de prelucrare/ ambalare produse alimentare Must pasteurizat, miere,
locale vin,etc
17 Fabrică de produse cosmetice/ medicale Bazate pe ape minerale şi

plante
18 Producţie de suveniruri Lumânări parfumate,
suveniruri locale
19 Centru de minigolf, sah în aer liber, tir cu arcul
20 Centre Spa cu ape minerale
21 Galerii de artă
22 Crame
23 Tir cu arma
24 Parc de Aventură
25 Camping
26 Zona de relaxare şi pescuit
27 Centru polifuncţional Cu săli de expoziţii,
conferinţe, nunţi,şi
posibilităţi de cazare ,etc
111
28 Centru de selectare/ambalare legume fructe

29 Centru de formare profesională Pentru meseriile solicitate în
Buziaş
30 Pepiniere pomicole
31 Magazine tip Agro-land
32 Magazin materiale de construcţii
33 Fast food Tip kebab, shaworma
KFC
34 Bio fast food Fast food cu produse bio
35 Farmacia Naturii Magazine cu produse
naturiste
36 Crepe salon Poate fi franciză
37 Gogoşerie
38 Unităţi mobile de alimentaţie publică Îngheţată,
(de sezon ) Cafea,
Castane coapte
39 Tabăra privată tematică De pictură, sculptură,
dezvoltare personală, etc
40 Hostel Hotel pentru tineret
41 Sală de jocuri electronice
42 Centru comercial de tip Mall Cu spaţii închiriate pentru
comercianţi, cinematograf,
cafenele,cosmetică/coafură,
etc.
112
Bibliografie :
1.Studiu: MASTER PLANUL ENERGETIC AL JUDEȚULUI TIMIȘ, elaborat de AMET în
colaborare cu Consiliul Județean Timiș , www.amet.ro
2.Institutul Național de Statistică – baza de date TEMPO , 2010, 2014, 2015, 2016
3.Planul de Amenajare al teritoriului judeţului Timiş volumele I;II;III;IV;V;VI;VII;VIII;IX;X

al Consiliului Judeţean Timiş
4.Primăria Buziaş – statistici pe departamente
5.Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş - statistici
6.Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş – evoluţia forţei de muncă în Buziaş
7.Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest
8.Cadrul Strategic de Referinţă pentru Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală a Uniunii Europene
9.Baza de date INTRASTAT ŞI EUROSTAT
10 Baza de date TEMPO ONLINE a Institutului Naţional de Statistică
11.Strategia de Dezvoltare Economico Socială a Judeţului Timiş, ADETIM-Consiliul Judeţean Timiş
12.Programul Operaţional Regional 2014-2020
13.Strategia de Dezvoltare a Uniunii Europene 2014-2020
14. Strategia de dezvoltare durabilă România Serbia
15.Strategia de cooperare transfrontalieră România Ungaria
16.Alte documente de planificare strategică şi teritorială ale României şi Uniunii Europene
113

Final Strategia de Dezvoltare Locala Buzias 2016 2030

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Final Strategia de Dezvoltare Locala Buzias 2016 2030

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ BUZIAŞ 2016-2020-2030

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

1. PRIMAR Munteanu Sorin

33. Giucă Ioan

CAP I – MOTIVAȚIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI

CAP II – METODOLOGIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A

CAP III – ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE

CAP IV - ANALIZA SWOT – POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE A ZONEI BUZIAȘ

CAP V – VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI BUZIAȘ

CAP VI – DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVE 2030

CAP VII – PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2016-2020 – AXE PRIORITARE ȘI

CAP VIII – PLANUL DE ACȚIUNE PE TERMEN MEDIU 2016-2020

CAP IX – PORTOFOLIUL DE PROIECTE PE TERMEN MEDIU 2016-2020

CAP I - MOTIVAȚIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A

În contextul negocierilor cu Comisia Europeană pe tema Acordului de Parteneriat ce a stat la

 repoziționarea în piață a ofertei orașului Buziaș ca stațiune balneară de interes național;

CAP II – METODOLOGIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

DEZVOLTAREA INTEGRATĂ ŞI SUSTENABILĂ A ORAŞULUI BUZIAŞ

Orașele și regiunile lor înconjurătoare au o rețea complexă de relații și dependențe.

Alegerea arborelui domeniilor de analiză pentru lucrarea de faţă au concretizat dorinţa de

Pașii și respectiv structura documentului de planificare strategică uzuală urmărită în procesul de

Etapa I – Elaborarea analizei situației existente în context național, regional și internațional

Etapa II – Elaborarea strategiei

6. Principiile și politicile publice de guvernare:

 Îmbunătățirea managementului și calității serviciilor sociale și adoptarea de soluții

De asemenea s-au luat în considerare conceptele moderne de dezvoltare:

Etapa III – Elaborarea documentelor programatice pentru implementarea strategiei

7. Planul strategic de dezvoltare locală (PS) 2016-2020 - axe prioritare şi domenii de

8. Planul de acţiune pe termen mediu (PA) 2016-2020 - Portofoliu de proiecte propuse pe

9. Organizarea instituțională, resurse și abordarea partenerială - este un capitol important

11. Planul de acțiune pe termen scurt (anual)

Etapa IV – Proiectarea sistemelor pentru monitorizarea și evaluarea strategiei și a programului

12. Sistemul de monitorizare;

Această secțiune cuprinde procedurile de monitorizare, evaluare și raportare a rezultatelor

Pe lângă alte lucruri, aceasta parte a PS trebuie să includă următoarele:

Informația cu privire la implementarea și realizarea planului anual de activitate trebuie raportată

În Etapa I a introducerii sistemului de planificare strategică, această revizuire anuală nu trebuie

După implementarea Etapei a II-a și elaborarea componentei de programare bugetară, revizuirea

Notă: Sistemul de monitorizare și evaluare se va proiecta și operaționaliza ulterior elaborării

Metodologia elaborării strategiei de dezvoltare locală a orașului Buziaș are o importanță

 să răspundă specific nevoilor de dezvoltare ale orașului;

Structura pentru gestionarea procesului

Structurii de management îi revine răspunderea pentru întregul proces de implementare a SDL

Principalele sarcini ale structurii de management sunt:

 Validarea priorităților pe termen mediu;

Metoda operativă de lucru s-a bazat pe câteva instrumente principale:

b) Comunicare şi coordonare operativă online în cadrul grupurilor de lucru pe domenii cu

c) Întâlnirile grupului de lucru (GL)

d) Întâlnirile tematice ale grupului de lucru cu factorii de decizie (GLD)

e) Conferința pentru promovarea și validarea rezultatului final - Ședința de Consiliu local

Pentru elaborarea strategiei s-au utilizat:

CAP III – ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A ORAȘULUI BUZIAȘ ÎN

3.1. DOMENIUL REGENERARE URBANĂ

3.1.1. Poziție geo-politică

Între 1903-1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fabrica de îmbuteliere a

Fiecare localitate are un specific, o personalitate inconfundabilă, Buziașul definindu-se și prin

Astfel s-au creat în apropiere:

3.1.2. Infrastructura de circulație și transport

Conectivitatea oraşului este foarte importantă din perspectiva mobilităţii cetăţenilor şi a

Infrastructura de transport rutier

Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

Infrastructura de transport aerian

Reţeaua de drumuri publice aflate în administrarea oraşului