PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

MICROREGIUNEA VLADEASA HUEDIN

 I INTRODUCERE
PROGRAMUL LEADER IN TERITORIUL „MICROREGIUNEA VLADEASA HUEDIN”

Omogenitatea teritoriului „Microregiunea Vladeasa Huedin”, in vederea implementarii

Programului LEADER, este data atit de forma de relief existenta in zona cit si de istoria comuna a zonei
care a dus, in timp, la existenta problemelor economico-sociale comune. Orasul Huedin, in jurul caruia
graviteaza dezvoltarea economica a intregului teritoriu s-a impus de-a lungul timpului ca piata de
dezfacere si aprovizionare pentru zona de munte situata in vestul Judetului Cluj, zona din care face parte
si teritoriul nostru. Acest fapt a sustinut dezvoltarea comuna a teritoriului „Microregiunea Vladeasa
Huedin” ducind la o omogentate crescuta, extinsa pe intregul palier al domeniilor de dezvoltare social
economica a regiunii.
Programul LEADER aduce noi oportunitati in procesul de dezvoltare a teritoriului
„Microregiunea Vladeasa Huedin” in special datorita valorificarii resurselor locale prin intermediul
parteneriatelor si prin identificarea posibilitatilor de rezolvare comuna a problemelor cu care se confrunta
cetatenii.
Dezvoltarea, sub o forma juridica, a teritoriului „Microregiunea Vladeasa Huedin” a inceput in
anul 2000 prin infiintarea Asociatiei de Dezvoltare Zonala Huedin care avea ca membrii Orasul Huedin si
Administratiile Publice Locale din jurul acestuia si anume : Comunele Maguri-Racatau, Marisel,
Manastireni, Rasca, Belis, Calatele, Sancraiu, Margau, Sacuieu, Poieni, Ciucea, Negreni, Izvoru-Crisului.
Incepind cu anul 2009 s-a alaturat teritoriului Microregiunea Vladeasa Huedin si Comuna Bulz din
judetul Bihor.
In prezent, potentialul Grup de Actiune Locala – Asociatia „Huedin-Apuseni” are in componenta
sa 41 membrii (15 autoritati publice, 2 institutii publice, 13 ONG – uri, 4 – composesorate, 7 societati
comerciale) acoperind o suprafata de 1674,81 kmp si o populatie de 41285 la o densitate de 24,65
locuitori/kmp
Prin initierea unui proces de dezvoltare care are la baza parteneriatul public – privat, Grupul de
Actiune Locala Asociatia Huedin-Apuseni isi propune sa devina principalul animator al tuturor actorilor
implicati in dezvoltarea durabila a regiunii noastre astfel incit implementarea strategiilor locale sa duca
spre valorificarea optima a tuturor resurselor locale inclusiv prin imbinarea posibilitatilor de valorificare a
tuturor acestor resurse.
Dezvoltarea teritoriului „Huedin – Apuseni” are ca punct central dezvoltarea turismului si
agroturismului care prin numarul mare de posibilitati de dezvoltare reuseste sa imbine si sa anime
intreaga gama de activitati economice din regiune.

II. 1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu

Teritoriul: Microregiunea Vladeasa Huedin
Codul Numele localitatii Nr locuitori Supr. Densitate
comunelor totala
INSSE
Comune Orase Sate Din Total Km2 Loc/km2
orase teritoriu
55446 Huedin 9712 61,24 158,59
56014 Belis Belis, Balcesti, Dealu Boti, 1347 206,49 6,52
Giurcuta de Sus, Poiana
Horea, Smida
27935 Bulz Bulz, (catunele: Răstoaca, 2109 99,39 21,22
Pusta, Valea Iadului, Lunca
Bulzului, Hârtoape, Cornet,
Dosul Ianoşii, Sinzasti, Picior,
Fata, Ianoşii, Poiniţa,
Tomatec, Giljeşti si Valea
Vesi )
Munteni (catunele: Fănești,
Dealul Notarășului, Onuțești
Măgurice, Bitilești, Petruțești,
 Tălăncești, Dealu Săracului,
Drăgus și Lunca Munteni),
Remeţi (catunele: Văcărești,
Mătești, Costești, Scăioase,
Fruntinești, Boncești, Popești,
Netede, Corni, Izvor, Mitrești,
Lunca, Remeți, Daica și
Poiana).
56461 Calatele Calatele, Calata, Dealu Negru, 2590 74,69 34,67
Calatele Padure, Finciu,
Valeni
57163 Ciucea Ciucea, Vanatori 1704 44,77 38,06
58204 Izvorul Izvoru Crisului, Saula, 1624 41,37 39,25
Crisului Nadasu, Nearsova
58357 Maguri Racatau, Maguri, Muntele 2303 268,95 8,56
Racatau Rece
58393 Manastir Manastireni, Ardeova, 1690 62,99 26,83
eni Bedeciu, Bica, Dretea,
Manasturu Romanesc
58464 Margau Margau, Rachitele ( catunele 1648 211,68 7,78
Ic Ponor si Doda Pilii), Scrind
Frasinet, Bociu, Butene,
Ciuleni
58534 Marisel Marisel, Copcea, Stanesti, 1513 85,94 17,6
Costesti, Rosesti
60169 Negreni Negreni, Bucea, Prelucele 2567 65,62 39,12
59041 Poieni Poieni, Bologa, Cerbesti, 5460 190,03 28,73
Hodisu, Lunca Visagului,
Morlaca, Tranisu, Valea
Draganului, Colonia
Zarnisoara
59238 Rasca Rasca, Dealu Mare, 1640 65,65 24,98
Lapustesti, Marcesti, Statiunea
Fantanele
59283 Sacuieu Sacuieu, Rogojel, Visagu 1519 121,14 12,54
59434 Sancraiu Sancraiu, Alunisu, Domosu, 1708 56,83 30,05
Braisoru, Horlacea
Sursa: INSSE 2008 Fisa localitatii
Densitatea medie pe microregiune: 23.62 locuitori/km2

II.2 Strategia de dezvoltare locală

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Teritoriul este formata din 14 comune cu satele apartinatoare și orașul Huedin. Suprafața totală
este de 1,675 km2 având o populație de 41,285 de locuitori.
Coordonatele geospațiale ale teritoriului Vlădeasa Huedin sunt: 46°38′34″ - 46°57′35″ latitudine
nordică și 22°44′55″- 23°11′46″ longitudine estică.
Comuna Margau – 46°44′35″N 22°57′51″E
Comuna Negreni 46°57′35″N 22°44′55″E
Comuna Ciucea - 46°57′13″N 22°48′27″E
Comuna Poieni – 46°55′11″N 22°51′55″E
Comuna Sacuieu 46°49′26″N 22°53′15″E
Comuna Calatele 46°45′45″N 23°00′26″E
Comuna Belis 46°41′04″N 23°01′45″E
Comuna Izvoru Crisului 46°50′10″N 23°06′32″E
Comuna Maguri Racatau 46°38′34″N 23°11′46″E
Comuna Marisel - 46°41′07″N 23°06′31″E
Comuna Sancraiu 46°49′47″N 22°59′16″E
Comuna Manastireni 46°46′53″N 23°04′60″E
Comuna Rasca - 46°44′37″N 23°06′28″E

Se invecinează cu: Comunele Aghiresu, Capusu Mare, Gilau, Savadisla, Valea Ierii din judetul
Cluj si cu judetele Alba, Bihor, Salaj.
Este situat la o distanță de aproximativ 50 de km de municipiul Cluj-Napoca în jurul orașului
Huedin.
Teritoiul este străbătut de drumul națuinal DN1 (E60) (porțiunea Izvorul Crișului - Negreni), DJ
108, DJ 108C, DJ103 H și 103 L.
Orașul Huedin este situat la intersecția drumului național cu drumul local care unește județul
Sălaj (la nord) cu Țara Moților (la sud).
Magistrala 300 (Cluj-Napoca - Oradea) străbate teritoriu cuprinzând porțiunea Huedin-Bulz
făcând legătura cu celalte zone ale țării și europei.
Teritoriul dispune de stație CFR pentru trenurile personale, accelerate rapid și chiar intercity în
Huedin.
Cel mai apropiat aeroport internațional este la Cluj Napoca care leagă zona de cele mai
importante orașe din lume.

Din punct de vedere geografic teritoriul cuprinde o parte din depresiunea Huedinului și teritoriul
din jurul acestuia.
Aproximativ 30% din teritoriu este situat în zona Parcului Natural Munții Apuseni
Relieful se caracterizează printr-o succesiune de culmi prelungite şi domoale, pe alocuri apărând
chiar mici platouri, ca rezultat al unei eroziuni îndelungate, formate în mai multe etape
geologice.

Muntii sunt situati in vestul si sud-vestul judetului si apartin Apusenilor. Acestia sunt
inconjurati de zone mai joase, bazinete si culoare depresionare, care au prezentat in evolutia lor
paleogeografica subsidente importante. Muntii Apuseni sunt cunoscuti ca un „mosaic
petrografic, fapt ce determina o mare varietate morfologica, amplificata in parte si de un
tectonism accentuat.

Muntii Trascaului sunt reprezentati in spatiul geografic al teritoriului prin compartimentul lor
nordic ―ariesan si ― bara calcaroasa a Culmii Petrenilor dintre vaile Hasdate si Turenilor. In
munte s-au format o serie de bazinete depresionare: Racatau, Somesul Cald, Giurcuta, Poieni,
Ciucea, Negreni, iar pe cele doua Somese s-au construit numeroase lacuri de acumulare.
Masivul Vlădeasa este o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al
Carpaților Occidentali. Cel mai înalt pisc este Vârful Vlădeasa, cu o altitudine de 1.836 m. Către
nord se extind până la râul Crișul Repede. La sud sunt despărțiți de Munții Bihor de o limită
formată de Crișul Pietros – Pârâul Boga – Șaua Cuciulat – Valea Răchițele. Spre vest limita către
Munții Pădurea Craiului este Valea Iadului, iar spre est sunt mărginiți de culmile situate la est
de Valea Săcuieului și Valea Hențului. Această delimitare este făcută pe baza structurii
geologice, care este principala caracteristică de diferențiere a masivului față de unitățile vecine.
Masivul este împărțit de văile Drăganului și Hențului în trei mari diviziuni: partea de vest, partea
centrală și cea estică.

Sunt prezente 3 culmi:

• culmea vestică, dintre Iada și Drăgan, cu altitudini peste 1.400 metri (1.486 m Runcu
Caprei, 1.415 m Muncelașu),
• culmea centrală, între Valea Drăganului și Săcuieu (1.836 m Vârful Vlădeasa, 1.688 m
Vârfurașu, 1.694 m Cârligatele, 1.759 m Vârful Briței) și
• culmea estică situată între Valea Săcuieului și Depresiunea Huedin (1.150 m Vârful
Bogdanul).

Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au format
chei superbe (Cheile Iadului, Cheile Mișcu), iar pe pâraie ne încântă numeroasele cascade:
Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul Miresei, Moara Dracului, Săritoarea Bohodeiului, cu
înălțimea de 80 m. Cea mai renumită este Cascada Răchițele, aflată la altitudinea de 1000 m. Pe
rocile calcaroase întâlnim un relief diferit față de regiunile vulcanice. Deși ocupă suprafețe
reduse, prin bogăția și varietatea formelor, acestea conferă un caracter aparte peisajului. Pereți
stâncoși albi, chei adânci și peșteri cu diferite dimensiuni îmbogățesc regiunea. Dintre peșteri
trebuie menționate Peștera cu apă de la Bulz, Peștera Izvorului și Peștera de la Fața Apei, din
Remeți. În apropierea Pietrelor Albe, în Valea Seacă, se găsește Peștera Vârfurașu, cu lungimea
de 2420 m, iar la SV de Stâna de Vale se află Peștera Ferice, unde s-au găsit oase ale ursului de
cavernă.
Zona deluroasa este incadrata in Podisul Huedin – Paniceni. Depresiunea Huedin este mai
extinsa decat prima si reprezinta fundul unui vechi golfpaleogen.
Este marginita in sud-vest de Masivul Vladeasa. La limita muntelui prezenta liniilor
tectonice o contureaza clar, in schimb trecerea spre Podisul Paniceni – Huedin se realizeaza
treptat. Morfologia culoarului depresionar este definita de confluentele largi ale vailor si
dezvoltarea monolaterala a luncilor, datorita meandrarilor puternice ale Crisului Repede.Terasele
fluviale sunt bine reprezentate prin primele doua trepte, iar nivelul terasei a – III –a este doar
partial conservat, aspect demonstrat si de dezvoltarea asimetrica a orasului Huedin.

Principalele tipuri de soluri existente pe teritoriu sunt: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri,

spodosoluri, soluri hidromorfe, soluri neevoluate şi trunchiate şi soluri organice.
Clima este tipică de munte, în general umedă şi rece pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre
regiunile joase. Etajarea pe verticală se manifesta în toţi factorii determinanţi ai climei.

Temperatura medie anuală a aerului este de 2°C în masivele Biharia şi Vlădeasa, 4°C în zona
platformei calcaroase.
În luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -7°C în munţii înalti şi de -3°C în
depresiune, iar temperatura medie a aerului în iulie este de 10°C în zona montană şi 20°C în
depresiune.
Vântul dominant este cel de vest, care aduce multe precipitaţii şi determină un mare număr de
zile noroase consecinţa directă a acestui fapt este şi cantitatea de precipitaţii căzuta aici, extrem
de ridicată. Media anuală în zonele înalte depăşeşte 1.400 mm, cantitate maximă pentru ţara
noastră, care se găseşte doar în munţii mult mai înalţi (Rodna, Retezat şi Făgăraş).
Zăpada cade în noiembrie şi persistă până în luna aprilie (în medie sunt 200 zile anual de îngheţ).
Vremea este frumoasă iarna (în medie 16 zile cu cer acoperit în ianuarie), oferind posibilităţi
pentru practicarea turismului de iarnă şi a schiului.
Verile sunt scurte și răcoroase, temperatura medie a lunii iulie fiind de 12-13 ºC.
Hidrografia
Reţeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crişului Repede, râu care traversează teritoriul
traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea. Parcurge un defileu cu sectoare de chei,
peşteri şi abrupturi stâncoase între localităţile Huedin şi Vadu Crişului (Munţii Plopiş şi Pădurea
Craiului).
Bazinul Someşului Mic este reprezentat prin două mari cursuri de apă: Valea Someşului Cald şi
Valea Belişului care converg în lacul de acumulare Fântânele. Someşul Cald izvorăşte din zona
Piatra Grăitoare – Cârligatele, un bazin de formă palmată cu numeroase pâraie care încă de la
obârşie au un debit apreciabil. Afluenţii Someşului Cald sunt Valea Seacă (Alunul Mare), Alunul
Mic, pârâul Ponor, Valea Firii (pe partea stângă). Pe partea dreaptă primeşte Valea Izbucului
care colectează apele pârâului Tomnatec şi Valea Călineasa, pâraiele Barna şi Terpeş, Giurcuţa,
Porcului, Răchiţele. Se varsă de asemenea în lacul de acumulare Fântânele.
Lacul Fântânele a fost proiectat pe cursul superior al Someșului Cald, la sfârșitul anilor '60. În
perioada 1970-1974 locuitorii vechii comune Beliș au fost nevoiți să se strămute pe actuala
localizare a satului. Cătune precum Milioan, Pleș, Dădești, Bolojești sau Giurcuța de Jos sunt
acum de domeniul amintirii și doar în verile foarte secetoase, când apa lacului scade foarte mult,
se pot vedea ruinele caselor abandonate de moți, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din
Beliș.
Are o suprafață de 9,8 kmp și o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m. Pe malul
lacului se află stațiunea turistică Beliș-Fântânele.
Zona lacului Fântânele este situată în vestul județului Cluj, în partea nordică a munților Apuseni,
la o altitudine de aproximativ 1.000 m, la confluența dintre munții Gilăului (situați la est),
munții Vlădeasa (situați la vest) și Muntele Mare (situat în sud).
Lacul Tarnița este un lac de acumulare care se găsește între comunele Râșca, Mărișel și Gilău
(județul Cluj), la vest de municipiul Cluj-Napoca. Cu o suprafață de cca. 215 ha și o lungime de
peste 8 km și o adâncime maximă de peste 70 de metri, lacul Tarnița este una din cele mai
apreciate zone turistice din județul Cluj. Este alimentat de apele Văii Someșul Cald (unul din
afluenții Someșului Mic).
Barajul Tarnița este un baraj în arc, construit în anul 1974, cu o înălțime de 97 m, cu o lungime
a coronamentului de 237 m, care permite un debit deversor de 850 mc/s, având ca principal scop
producerea de energie electrică.
Primele grupuri energetice ale hidrocentralei Tarnița au fost puse în funcțiune în iunie 1974, cu o
putere de 45 MW.
Pe valea Iadului s-a construit, în 1973, lacul de acumulare Leșu, cu o suprafață de 147 ha și cu
29 milioane m³ de apă. Pe valea Drăganului se găsește lacul de acumulare Floroiu, având
suprafața de 290 ha și capacitatea de 110 milioane m³.

Apele de adâncime, reprezentate în majoritate de cele din zona endocarstului, reprezintă o

rezervă importantă şi sunt o sursă de alimentare / realimentare a reţelei de suprafaţă.

Vegetație
Etajul boreal sau al taigalei montane carpatine este caracterizat prin predominant padurilor de
molid la altitudini de 1400 – 1600 – 1800 m regasit in Muntele Mare, Vladeasa. Pe vaile
montane poate cobori pana la 1000 m datorita inversiunilor termice.
Principala asociatie este a molodisurilor carpatine si se caracterizeaza prin productivitate mare
11,7 – 17 mc/ha/an.
- Etajul subalpin ocupat de tufarisuri criofile se afla fragmentar in Muntele Mare si Vladeasa la
altitudini intre 1600 – 1800m. Principala asociatie este cea de ienupar pitic, jneapan sau
rododenron fara importanta economica din punctul de vedere al productivitatii.
Vegetația este alcătuită din păduri de foioase și conifere (la peste 1.300 m).
O prezență exotică pentru această zonă o reprezintă [arborele de sequoia] de pe Dealul Domnului
din Săcuieu, cu o vârstă estimata la circa 100 de ani. Pietrele Albe sunt cunoscute și prin flora lor
deosebită. Aici se găsesc argințica (Dryas octopetala), piciorul cocoșului (Ranunculus
oreophilus), vătămătoarea de munte (Anthyllis alpestris), ochincelele (Gentiana clusii), fierea
pământului (Gentiana utriculosa) și rogozul (Carex rupestris). În anul 1970, I. Resmeriță a
publicat cartea 'Flora, vegetația și potențialul productiv pe masivul Vlădeasa', la editura
Academiei, București. În conspectul vegetației sunt surprinse asociații din 14 clase de vegetație,
aspecte de dinamică a vegetației precum și experiențe privind potențialul productiv al pajiștilor
și al pădurilor. Flora oferă o diversitate de plante medicinale (brustur dulce – Petasides
Hybridus, coada şoricelului – Achillea Millefolium, dracilla – Berberis Vulgaris, ştevie - Rumex
Crispus, ghimpe – Xanthium Spinosum, măceş – Roza Canina, osul iepurelui – Ononis Spinosa,
păpădie – Taraxacum Officinale, pătlagină – Plantago Media, urzica – Urtica Dionica, urzica
moartă – Lamium Purpureum ş.a.), fructe de pădure şi ciuperci.
Unele areale sunt grav afectate prin pasunat, turism „salbatic” iar zona Parcului Natural Muntii
Apuseni , chiar si prin extragerea vegetatiei forestiere de pe asa numitele pasuni impadurite.

Faună

Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara,
veverița sau ursul. Dintre insecte majoritatea locuitorilor caracteristici ai apelor reci și repezi
trăiesc sub pietre ca de exemplu efemeridele și larvele libelulelor. Dintre pești, în apele de la
înălțimile mai mari întâlnim păstrăvul (Salmo Trutta Fario), boișteanul (Phoxinus Phoxinus) și
grindelul (Noemacheilus Barbatulus). Pentru apele mai joase cu curgere mai liniștită sunt
caracteristice speciile: lipanul (Thymallus Thymallus) și moioaga (Barbus Meridionalis Petenyii)
precum și scobarul (Chondrostoma Nasus) și cleanul (Leuciscus Cephalus). În pădurile de
foioase trăiesc diferite specii de melci, insecte, dintre vertebrate salamandra (Salamandra
Salamandra), broasca (Rana Dalmatina), șopârla de munte (Lacerta Vivipara), năpârca (Anguis
Fragilis) și șarpele de pădure (Elaphe Longissima). Dintre păsări amintim șorecarul comun
(Buteo Buteo), acvila țipătoare mică (Aquila Pomarina), mai multe specii de păsări cântătoare,
iar dintre mamifere lupul (Canis Lupus), pisica sălbatică (Felis Silvestris), jderul de pădure
(Martes Martes) etc.

În apele de munte se practică pescuitul salmonidelor unde se remarcă în primul rând păstrăvul.
Principalele fonduri de pescuit din această categorie sunt reprezentate de: fondul de pescuit
Lacul Fântânele (păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, lostriţa ş.a.), fondul de pescuit nr.6 Valea
Belişului, fonduri ce aparţin Ocolului Silvic Beliş. Fondurile de pescuit Valea Răcătău, Someşu
Rece Inferior şi Someşul Rece Superior aparţin Ocolului Silvic Someşul Rece. Pe teritoriul
Ocolului Silvic Huedin sunt şase fonduri de pescuit în apele de munte: Crişul Repede Superior,
Crişul Repede Mijlociu, Secuieu Superior, Secuieu Inferior, Valea Drăganului, Scrind-lac şi
Floroiu-lac

.
II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului
II.2.1.3 Populaţie - demografie
În tabelul de mai jos sunt preyentate datele absolute şi relative (%) ale principalilor indicatori
pentru a scoate în evidenţă unele aspecte privind evoluţia populaţiei din teritoriul respectiv.

In tabelul alaturat se regasesc datele absolute si relative ale principalilor indicatori demografici.
Soldul natural
Soldul
Evoluţie/ (natalitatea-
Populaţie 2002 2009 migrării
Regresie mortalitate)
2009
2009
Huedin 9958 9712 -246 -1 6
Belis 1384 1347 -37 -1 -11
Bulz 2420 2109 -311 0 13
Calatele 2671 2590 -81 0 -16
Ciucea 1788 1704 -84 0 -26
Izvorul Crisului 1651 1624 -27 0 -13
Maguri Racatau 2411 2303 -108 0 -7
Manasti-reni 1809 1690 -119 0 -22
Margau 1869 1648 -221 0 -26
Marisel 1670 1513 -157 0 -12
Negreni 2718 2567 -151 -4 -22
Poieni 5781 5460 -321 -1 -41
Rasca 1814 1640 -174 0 -13
Sacuieu 1641 1519 -122 0 -8
Sancraiu 1856 1708 -148 0 -6
3913
41441 -2307 -7 -204
TOTAL 4
0.01% 0.52%
% 100 100 5.56%

Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica si Studii Economice – Directia Cluj,
populatia microregiunii a scazut in perioada 2002 – 2009 cu 2307 de persoane. In comparatiile
efectuate s-au luat in calcul aceste perioade datorita schimbarilor de ordin administrativ survenite
in microregiune, in anul 2002. Astfel, comuna Negreni s-a format in acel an, in urma realizarii
unui referenduum, prin desprinderea de comuna Ciucea, luand in componenta sa satele Bucea i
Prelucele.
Fig. Evolutia populatiei 2002 – 2009

Sursa: INSSE – Fisa Localitatii

Populatia din microregiune inregistreaza in ansamblul sau un sold negativ, exceptie facand
orasul Huedin si comuna Bulz, dupa cum se poate observa si din graficul de mai jos.

Fig. Soldul natural al microregiunii (2009):

Sursa: INSSE – Fisa Localitatii 2008

Chiar daca in microregiune nu exista un sold migrator insemnat, soldul natural al populatiei
coroborat cu o imbatranire a acesteia demonstreaza nevoia de resuscitare a acestor zone atat din
punct de vedere economic cat si social.

Din punct de vedere al structurii pe sexe populatia microregiunii inregistreaza o medie de

50,52% femei si 49.48% barbati, mentinandu-se in media generala inregistrata la nivelul
judetului Cluj.

Structura pe sexe a microregiunii

Manastireni

Sancraiu
Calatele

Crisului

Racatau

Negreni

Sacuieu
Margau

Marisel
Maguri
Huedin

Izvorul
Ciucea

Poieni

Rasca
Belis

Bulz
femei

51,3 50,7 50,3 51,8 48,2 51,5 48,6 51,0 51,9 50,9 51,0 53,6
% 47,9% 48,7% % % % % % 50,4% % % % % % %
barbati

48,7 49,3 49,7 48,2 51,8 48,5 51,4 49,0 48,1 49,1 49,0 46,4
% 52,1% 51,3% % % % % % 49,6% % % % % % %

Din punct de vedere al structurii etnice a populatiei din microregiune, peste 80% din populatie se
declara a fi de etnie romana, 15,5% de etnie maghiara, 3,64% de etnie rroma in timp ce o
proportie mica (0,07%) se declara a fi de alte etnii (ucrainieni, germani sau slovaci).
Fig. Structura populatiei pe etnii

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu

Biodiversitatea biologica include toate speciile de plante, animale si microorganisme,
ca si ecosistemele si procesele ecologice din care ele fac parte. Importanta biodiveristatii este
esentiala atat pentru stabilitatea (homeostaza) mediului natural, cat si pentru stabilitatea
sistemelor antropice, de unde rezulta necesitatea imperioasa de conservare a acestora.
Conservarea biodiversitatii este o conditie fundamentala a dezvoltarii durabile. Valorificarea
tuturor resurselor naturale (biotice si minerale) si intensificarea exploatarilor materiilor prime, au
determinat anumite dezechilibre in cadrul mediului natural (geografic).Se vor prezenta aspecte
privind:
- patrimoniul natural (relief, geologie, biodiversitate, râuri sau lacuri, arii naturale protejate
etc.);

Ariile protejate de interes national de pe teritoriul judetului Cluj

Suprafaţa în ha Caracteristici principale (clasificarea directivelor

Numele zonei
privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)
Pestera Varfurasu 1,0 - com. Margau, speologica Monument al naturii
Pestera Mare (de pe
- (2,0)
Valea Firei) PN-F - com. Margau speologica, Monument al naturii

Pestera din Piatra - (2,0)

- com. Margau speologica Monument al naturii
Ponorului PN-F
Molhasu mare de la
- 8,0 - com. Belis botanica Rezervatie naturala
Izbuc
Parcul Natural - com. Belis mixta Parc natural
- 6200,0
Muntii Apuseni -
Se mai adauga la acestea:

• Peștera cu apă de la Bulz

• Rezervațiile naturale in comuna Bulz:
o Vârful Buteasa (2,0 ha).
o Peștera Valea Leșului (0,1 ha)

Multe dintre ariile naturale protejate de importanta judeteana declarate de-a lungul timpului de
autoritatile judetene au fost preluate de catre Legea 5/2000 ca fiind de importanta
nationala. In 1994, la sugestia organizatiilor neguvernamentale ecologiste prin Decizia 147/1994
a Consiliului Judetean Cluj au fost puse sub protectie o serie de arii naturale. Fiind declarate pe
baza legislatiei de amenajarea teritoriului, zonele protejate naturale au fost tratate comun cu cele
construite, balneare, sau cinegetice. Din cauza ca o serie dintre acestea din urma contin elemente
naturale valoroase a fost mentinuta lista initiala.

Arii naturale protejate de importanţă judeţeană

Nr. Amplasament
Obiectiv/Zonă Valoare
crt. oraş/comună
0 1 2 3
ACUMULARE Comuna Râşca
1 p
FÂNTÂNELE Comuna Beliş
ACUMULARE
2 Comuna Poieni p
VALEA DRĂGANULUI
VALEA SOMEŞULUI RECE Comuna Gilău
3 p
Mărişelu, Râşca
DEFILEUL ŞOMEŞULUI CALD Comuna Râşca,
4 m
Mărişelu
DEFILEUL SOMEŞULUI RECE Comuna Măguri
5 m
amonte de Răcătău Răcătău
DEFILEUL RĂCĂTĂULUI Comuna Măguri
6 Răcătău m
şi Măriselu
CHEILE VĂII STANCIULUI ŞI
7 Comuna Mărgău p
CASCADA RĂCHIŢELE
CHEILE DUMITRESEI Comuna Măguri
8 p
Răcătău
9 PIETRELE ALBE Comuna Mărgău p
10 PIATRA BĂNIŞORULUI Comuna Săcuieu p
OBÂRŞIA SOMEŞULUI RECE Comuna Muguri
11 ci
ŞI V. RĂCĂTĂU Răcătău
MUNŢII VLADEASA – Comuna Mărgău loc.
12 ci
PIATRA ARSĂ Răchiţele
LUNCA VIŞAGULUI –
13 Comuna Poieni ci
VALEA DRĂGANULUI
Anexa 2 la decizia Delegaţiei Permanente nr: 147/1994
NOTĂ: p = valoarea peisagistică; m = valoarea mixtă (peisagistică + cinegetică + geologică +
botanică, etc.); ci = rezervaţii cinegetice (urs, cerb, mistreţ)
Zone HNV „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” și „Practici agricole tradiţionale”

1. Beliş
2. Călăţele
3. Ciucea
4. Huedin
5. Izvoru Crişului
6. Măguri-Răcătău
7. Mănăstireni
8. Mărgău
9. Mărișel
10. Negreni
11. Poieni
12. Rișca
13. Sâncraiu
14. Săcuieu
15. Bulz

Zona Montană Defavorizată

1. Beliş
2. Călăţele
3. Ciucea
4. Izvoru Crişului
5. Măguri-Răcătău
6. Mănăstireni
7. Mărgău
8. Mărișel
9. Negreni
10. Poieni
11. Rișca
12. Sâncraiu
13. Săcuieu
14. Bulz

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

HUEDIN

• Altarul funerar roman. Aflat în curtea Liceului Teoretic "O. Goga", provine din
apropierea castrului de la Bologa-Resculum, probabil din necropola vicus-ului.
• Biserica Reformată-Calvină. Ridicată în secolul XIII, reconstruită în secolul XVI,
renovată în sec. XVIII. În 1483, prin grija familiei Bánffy, a fost ridicată partea de est, cu
elemente specifice stilului gotic, servind drept capelă familiei amintite. Tavanul afectat
de cutremur în secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit cu unul casetat, realizat de meșterul
sas Laurențiu Umling din Cluj, ce reprezintă un calendar astrologic
• Biserica Romano-catolică. Ridicată pe la 1848 în stil neogotic
• Biserica ortodoxă - Huedin I. Ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, prin
eforturile localnicilor în frunte cu protopopul Aurel Munteanu, a fost numită și
"Catedrala Moților". La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin
• Biserica ortodoxă - Huedin II. Ridicată în anul 1910 în stil neobizantin. La interior, pe
pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin
 • Conacul Barcsay.
• În localitatea Bicălatu, devenită parte componentă a Huedinului, poate fi vizitată Biserica
Reformată-Calvină construită în secolul XVII.

BELIS

• Biserica de lemn din Beliș

• Biserica de lemn din Dealu Negru (din anul 1764)
• Biserica fortificată de la Văleni

CALATELE

• Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1764), adusă în satul Dealu Negru din satul Finciu
• Biserica fortificată din secolele 12-15, cu tavan casetat, pictat în 1778, în satul Văleni

CIUCEA

• Conacul Octavian Goga

IZVORU CRISULUI

• Biserica Reformată-Calvină. Tavanul cu casete a fost creat de Lörinc Umling în anul

1674. Biserica a fost reconstruită în 1690.
• Biserica de lemn din Nadășu "Sf. Mihail și Gavriil" (1720-1730).

MARGAU

• Biserica fortificată "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil", din secolul al XIX-lea.

• Biserica Baptista "BETEL"

NEGRENI

• Fortificația militară romană de la Negreni (Cetatea Turcilor)

• Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului", aflată în satul Bucea (1791)

POIENI

Vestigiile romane de la Poieni (situate in punctul "Grădiște"), județul Cluj, sunt înscrise pe lista
Monumentelor Istorice ale județului Cluj.

RASCA

Mănăstirea Ortodoxă „Râșca Transilvană”

SANCRAIU
Biserica reformată construită în secolul XIII
Intreaga microregiune se distinge printr-o diversitate mare a mestesugurilor traditionale, pornind
de la olarit si pana la prelucrarea lemnului, de la tesatorie si pana la pictura pe sticla sau
cojocarit. Zona reprezinta un areal bine pastrat de-a lungul timpului din punct de vedere al
portului popular, cu accent pe cel romanesc si pe cel al minoritatii maghiare. Portul românesc, ca
trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul teritoriului, avand desigur deosebiri de
amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau doar de modul de folosire a pieptanaturii si a
podoabelor.
O dezvoltarea a turismului in zona poate fi conditionata si de pastrarea acestor elemente de
traditionalitate, agroturismul castigand tot mai mult loc in preferintele turistilor la nivel
european, punandu-se accent pe trairea unor experiente inedite si experimentarea culturii locale
ca si contraargument la turismul de masa.

II.2.1.6 Economia locală

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active
Repartizarea populatiei active

Sector Alte Sector

Sector
Sector industrial Sector de activitati public
privind
agricol şi de comerţ
serviciile
artizanat

Huedin 58 1047 375 399 30 732

Belis 4 19 18 23 3 35

Bulz 26 57 21 32 5 139

Calatele 26 13 27 16 0 89

Ciucea 5 2 106 182 0 53

Izvorul
Crisului 0 21 27 44 0 35
Maguri
Racatau 8 25 14 37 0 67
Manasti-
reni 2 12 21 27 0 37

Margau 28 23 31 37 1 36

Marisel 11 44 11 5 0 46

Negreni 6 100 32 25 0 57

Poieni 22 228 84 113 2 115

Rasca 4 17 20 12 1 36

Sacuieu 2 0 1 3 0 42

Sancraiu 4 27 27 15 0 47
Total 206 1635 815 970 42 1566
%
3,94% 31,24% 15,57% 18,53% 0,80% 29,92%
 Lista localitatilor in functie de gradul de saracie
Denumire Co Cod Denumi Denu Numar Numar Rata Profunzi Severitat
localitate d Regi re judet mire gospodar persoane Saraci mea ea
Ju une Regiun ii la in ei Saraciei Saraciei
det e recensa gospodarii (Deficitul -
mant la de Index
recensama Consum)
nt - Index
BULZ 5 6 BIHOR Nord 835 2364 31,7% 9,6% 4,4%
Vest
BELIS 12 6 CLUJ Nord- 540 1382 36,7% 11,4% 5,3%
Vest
CALATELE 12 6 CLUJ Nord- 998 2668 38,4% 12,5% 5,9%
Vest
CIUCEA 12 6 CLUJ Nord- 644 1727 30,3% 9,1% 4,2%
Vest
IZVORU 12 6 CLUJ Nord- 704 1649 17,9% 5,3% 2,4%
CRISULUI Vest
MAGURI- 12 6 CLUJ Nord- 785 2395 47,0% 15,0% 7,1%
RACATAU Vest
MANASTIR 12 6 CLUJ Nord- 789 1809 31,7% 9,8% 4,6%
ENI Vest
MARGAU 12 6 CLUJ Nord- 754 1869 38,1% 11,8% 5,5%
Vest
MARISEL 12 6 CLUJ Nord- 506 1670 45,7% 14,1% 6,5%
Vest
POIENI 12 6 CLUJ Nord- 2048 5764 33,6% 10,5% 4,8%
Vest
RISCA 12 6 CLUJ Nord- 728 1814 34,9% 10,5% 4,8%
Vest
SACUIEU 12 6 CLUJ Nord- 568 1641 44,2% 14,8% 7,2%
Vest
SANCRAIU 12 6 CLUJ Nord- 756 1809 26,4% 7,9% 3,6%
Vest
NEGRENI 12 6 CLUJ Nord- 843 2673 31,9% 9,6% 4,4%
Vest
Fig. Proportia domeniilor de activitate in economia locala

Fig. Numarul de salariati pe zonele componente ale microregiunii

Din analiza datelor statistice la nivelul microregiunii se poate observa o concentrare a populatiei
salariate in activitati industriale si de artizanat si in sectorul public. Orasul Huedin este de
departe principala sursa de locuri de munca pentru microregiune, avand un numar insemnat de
firme. Cu toate acestea, majoritatea firmelor din zona sunt firme micii si mijlocii, avand in medie
5 salariati.

Fig. Proportia numarului de firme pe localitati

Fig. Numarul somerilor si proportia acestora pe sexe

Din punct de vedere al posibililor angajatori exista un numar de 1335 de societati comerciale
inregistrate, dar marea lor majoritate le reprezinta microintreprinderile si intreprinderile cu mai
putin de 10 angajati. In plus, in ultimii ani cei mai mari angajatori din zona si-au sistat
activitatea. Lipsa agentilor economici din zona, gradul slab de pregatire a fortei de munca si
situarea relativ izolata fata de alte centre economice dezvoltate determina un caracter sistemic al
somajului in microregiune.

II.2.1.6.2 Agricultură
Întrucât majoritatea actorilor rurali au legătură (în diferite proporţii) cu sectorul agricol s-a scos
în evidenţă structura acestui domeniu conform tabelului de mai jos.
Agricultura

Nr.capete din care:

de animale Terenuri
împărţite pe arabile
zone de (Ha) – pe
relief zone de Viţă de vie şi
Păşuni pe
relief livezi pe zonă
zonă de relief Fanete
de relief
(Ha)
(Ha)
Deal 69198 8515 10498 10649 178
Munte 81483 3587 38152 16661 29
Total 150681 12102 48650 27310 207

Fig. Proportia suprafetelor agricole pe zone

 Funcţia recreativă a pădurilor Judeţului Cluj este întregită de existenţa unor produse
secundare, a căror culegere devine o activitate extrem de atractivă pentru numeroşi turişti, cum
ar fi:
- fructe de pădure: zmeură, afine, mure, măceşe, porumbe ş.a.;
- ciuperci comestibile: hribi, gălbiori, ghebe;
- plante medicinale şi aromatice: sunătoarea (Herba Hyperici), arnica (Arnica Montana),
brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale), cimbrişor (Thimus sp.), brusturele
(Petasites hibridus), zburătoarea (Chamenerion angustifolium), urzica (Urtica dioica) ş.a.;
- seminţe, conuri de răşinoase, coajă de copaci, cetină, nuiele, ferigi, flori (culese pentru
realizarea de produse artizanale) ş.a.

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Comuna Total Micro- Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi
/Orasul întreprinderi întreprinderi cu 10 - 50 cu 50 - 250 cu peste 250
cu 1-10 salariaţi salariaţi salariaţi
salariaţi

Huedin 496 454 42 0 0

Ciucea 15 13 1 1 0
Negreni 50 25 25 0 0
Poieni 135 132 3 0 0
Bulz 40 30 10 0 0
Manastireni 3 2 1 0 0
Izvorul 183 183 0 0 0
Crisului
Rasca 23 22 1 0 0
Belis 48 47 1 0 0
Calatele 77 75 2 0 0
Maguri 35 35 0 0 0
Racatau
Margau 48 48 0 0 0
Marisel 26 26 0 0 0
Sacuieu 27 26 1 0 0
Sancraiu 55 52 3 0 0
TOTAL 1261 1170 86 1 0
% 100 92,78 6,82 0,08 0,00

Intreaga Microregiune se bazeaza pe o industrie formata cu precadere din microintreprinderi,

numarul acestora fiind in continu scadere fata de anii anteriori, pe fondul crizei economico
financiare.
II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii
În tabelul de mai jos sint prezentate principalele tipuri de comert si servicii din teritoriu
Tipuri de comerţ Număr % din Întreprinderi din % din
numărul sectorul terţiar Număr numărul
total (servicii) total
Produse alimentare 53 Prelucrare produse 2
77.94 5.5
alimentare
 Produse industriale 14 Prelucrare produse 19
20.58 52.77
industriale
Produse agricole 0 Prelucrare produse 15
0 41.6
agricole
1 Prelucrare produse
Produse piscicole 1,48 0 0
piscicole
Total 100 100

Intreprinderile din domeniul prelucrarii produselor agricole si industriale detin ponderea cea mai
mare in totalul intreprinderilor din sectorul serviciilor. In ce priveste serviciile de prelucrarea a
produselor agricole acestea se adreseaza in special teritoriului LEADER Microregiunea Vladeasa
Huedin inclusiv in ce priveste desfacerea produselor prelucrate cu putine influente asupra
ocuparii fortei de munca si se presteaza sezonier. Prelucrarea produselor industriale, in special
prelucrarea lemnului, este principala sursa de venit a zonei ea aducind beneficii legate atit de
ocuparea fortei de munca cit si de dezvoltarea relatiilor cu alte zone din tara si strainatate.

II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate

Servicii Categorii Observatii*

Invăţamânt Gradinite 1gradinita
Scoli cu invatamant primar si 15 scoli cu invatamant primar
gimnazial si gimnazial
Licee 2
Universitar Principalul centru universitar
este Cluj-Napoca
Medicale Medic 15 cabinete de medici de
familie
Cabinet stomatologic 15 cabinete stomatologice (5
dintre ele in sectorul privat)
Cabinete medicale de 6 cabinete medicale de
specialitate specialitate – in sectorul
privat
Cabinete de medicina 4 cabinete in sectorul privat
generala
Farmacii 13 farmacii (11 in sectorul
privat) la care se adauga alte
9 puncte farmaceutice
Dispensare medicale 1 dispensar
Cabinet medical scolar 1 cabinet
Spital 1 spital situat in orasul
Huedin
Sportive Terenuri sportive (de fotbal, 11 terenuri de sport
 tenis...)
Sali de Sport 13 Sali de gimnastica
Cultura si arta Biblioteci 44 de biblioteci
Muzee 1 (muzeul Memorial
Octavian Goga)

Din punct de vedere al accesului la institutii de invatamant, fiecare zona componenta a

microregiunii beneficiaza de cate o scoala cu invatamant primar si gimnazial. Invatamantul liceal
este asigurat cu precadere de catre institutiile situate in orasul Huedin, restul destinatiilor pentru
acest tip de invatamant fiind Cluj-Napoca. Chiar daca cel putin din punct de vedere numeric
infrastructura de invatamant in microregiunea pare a fi suficienta, exista inca probleme legate de
gradul de uzura al acesteia si de lipsa unui personal inalt calificat in domeniu. In plus majoritatea
sistemului de invatatmant se limiteaza la clasele 1-8, neexistand posibilitati de formare continua
pentru adulti in institutii de sine statatoare.

In ceea ce privesc serviciile medicale acestea sunt oferite prin intermediul a 15 cabinete ale
medicilor de familie, 10 cabinete medicale de specialitate si medicina generala, 15 cabinete
stomatologice si 13 farmacii. La acestea se adauga serviciile oferite de Spitalul din orasul Hedin.
La fel ca intregul sistem sanitar romanesc si in microrregiune exista un numar insuficient de
cadre medicale si auxiliare, dotarile dispensarelor / cabinetelor sunt de cele mai multe ori
invechite si ingreuneaza sau impiedica realizarea unui diagnostic optim. Pe langa aceasta accesul
la aceste servicii este de multe ori ingreunat atat din cauza distantelor mari pe care bolnavii
trebuie sa le parcurga cat si din cauza resurselor limitate ale unitatilor din zona.

Serviciile sportive sunt sustinute de 24 de facilitati (13 Sali de gimnastica si 11 terenuri de sport).
Cu toate acestea de cele mai multe ori se acorda o importanta minora in sistemul educational
activitatilor sportive organizate.

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale

Autoritatile locale, constituite conform L215/2001 (cu modificarile si completarile ulterioare)

care functioneaza in microregiunea Vladeasa Huedin sunt:

Primaria si Consiliul Local al Orasului Huedin

Primaria si Consiliul Local al Comunei Belis
Primaria si Consiliul Local al Comunei Bulz
Primaria si Consiliul Local al Comunei Calatele
Primaria si Consiliul Local al Comunei Ciucea
Primaria si Consiliul Local al Comunei Izvoru Crisului
Primaria si Consiliul Local al Comunei Margau
Primaria si Consiliul Local al Comunei Manastireni
Primaria si Consiliul Local al Comunei Maguri Racatau
Primaria si Consiliul Local al Comunei Marisel
Primaria si Consiliul Local al Comunei Negreni
Primaria si Consiliul Local al Comunei Poieni
Primaria si Consiliul Local al Comunei Sacuieu
Primaria si Consiliul Local al Comunei Sancraiu
Din punct de vedere asociativ pe teritoriul microregiunii isi desfasoara activitatea asociatii de tip
public, public-privat si privat. Cele mai importante sunt:

Asociatia Culturala Rakoczi

Societatea Agricola Speranta Saula
Societatea Agricola Hostat
Asociatia Culturala Kos Karoly
Asociatia Crescatorilor de Bovine Manastireni
Asociatia Inimi deschise
Asociatia Fundatia Emanuel
Asociaţia Prietenia Valea Drăganului
Asociatia Fundatia Veturia
Asociatia Crisul Repede
Asociatia ADI Ponor
Asociatia ADI Paltinis
Asociatia Resculum
Ansamblul folcloric Muguri de dor Poieni
Asociatia Pentru Dezvoltare Comunitara Ciucea
Asociatia Pro Vision
Asociatia Civitas
Asociatia Crestina Agape
Asociatia Mentorconsult
Asociatia Pescarilor Huedin

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

In privinta politicilor intreprinse in teritoriu se remarca urmatoarele proiecte:

In privinta dezvoltarii infrastructurii de baza:

• Calatele: Modernizarea unui drum comunal, inclusiv un pod beton armat peste valea
Călata şi un pod beton armat peste valea Satului şi introducerea reţelei de canalizare
menajeră inclusiv staţie de epurare în loc. Călăţele, jud. Cluj, in valoare totala de
9.539,290 mii lei
• Maguri Racatau: Canalizare menajera si statie de epurare in localitatea Maguri,
modernizare drum comunal DC 110 C Valea Baii-Maguri km 0-3+570, achizitie
echipament de dezapezire, proiect integrat in comuna Maguri- Racatau » in valoare totala
de 11073,11 mii lei
• Margau: Proiect integrat de alimentare cu apa si canalizare, modernizare drumuri
vicinale si modernizare si dotare camin cultural in comuna Margau, judetul Cluj (proiect
reportat)
• Sacuieu: Colectarea si epurarea apei uzate menajere, modernizare drum comunal,
extinderea sistemului de alimentare cu apa si dotare camin cultural Sacuieu (valoare
eligibila 8.814,590 mii lei)
• Sancraiua: Dezvoltarea infrastructurii comunei Sancraiu, judeţul Cluj in valoare totala de
10845,738 mii lei
• ADI Microregiunea Vlădeasa-Huedin (Călăţele, Mănăstireni, Râşca): Îmbunătăţirea
reţelei de drumuri de interes local din comunele Mănăstireni, Râşca, Călăţele precum şi
alimentarea cu apă şi canalizare menajeră inclusiv staţie de epurare în comuna Călăţele in
valoare totala de 22.219,697 mii lei
• ADI Piatra Albă (Călăţele, Beliş) : Proiect de dezvoltare infrastructura rurala si servicii
social culturale in zona Belis- Calatele - proiect reportat
 • ADI Cornu Paltinului (Călăţele, Mărgău): Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de
baza precum si valorificarea patrimoniului cultural in zona Calatele-Margau - proiect
reportat
• Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară- Magura (Margau-Belis): Proiect integrat de
dezvoltare rurala
in cadrul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Magura prin: modernizarea drumului
comunal DC 121 din comunele Belis si Margau, prin realizarea retelei de alimentare cu
apa si canalizare in satul Rachitele, prin realizarea centrului social de zi in satul Rachitele
si promovarea si pastrarea traditiilor si valorilor culturale specifice in zona

In privinta dezvoltarii turismului:

• Infiintare centru de informare si marketing turistic, in localitatea Belis, judetul Cluj in
valoare totala de 11.891.307 lei
• Promovarea serviciilor turistice si amenajarea marcajelor turistice in comuna Izvorul
Crisului in valoare totala de 1.210.173 lei
• Infiintare centru de informare si marketing turistic Comuna Negreni in valoare totala de
14.552.958 lei

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Datorită amplasării sale geografice precum şi a cadrului natural deosebit, turismul din
microregiune are un bogat şi divers potenţial.
Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică, datinile, obiceiurile, portul, monumentele
istorice şi de arhitectură încadrează zona în faimoasele vetre de cultură şi civilizaţie românească.
Toate comunele cuprinse in cadrul microregiunii sunt incluse in Planul National de Dezvoltare
Rurala, ca fiind commune cu potential turistic ridicat, dupa cum urmeaza:
 Fig. Potentialul turistic al comunelor din cadrul microregiunii

PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT

După elaborarea analizei – diagnostic a teritoriului, pornind de la informaţiile obţinute, s-au
identificat în continuare, principalele elemente sub formă de puncte tari/slabe (interne
teritoriului) şi de oportunităţi/riscuri (externe teritoriului) pentru fiecare categorie în parte.
SWOT
TERITORIUL - Microregiunea Vladeasa Huedin

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

ƒ Potential important de dezvoltare a
turismului datorita reliefului, zonei
carstice si a traditiilor si obiceiurilor
din zona
ƒ Drumul European E60 care trece prin
Orasul Huedin si prin comunele
Negreni, Ciucea, Poieni, Izvoru
Crisului.
ƒ Clima temperat continentala
ƒ teren agricol si pasuni suficiente
ƒ Prezenta in apropiere a unor poli de
atractie urbana (Cluj Napoca,
Oradea)cu impact pozitiv asupra
schimburilor comunitatii cu exteriorul
– marfuri, educatie, locuri de munca.
ƒ Poarta de intare in Muntii Apuseni pe
drumurile DJ108C si DJ103H
ƒ Resurse naturale impresionante (resurse
minerale, potential hidroenergetic
ridicat, fond forestier intins, fond
turistic natural, pasuni si finete extinse,
fauna)
ƒ Prezenta a numeroase pensiuni
• Inexistenta unor forme sinergice de
promovare a zonei
• Acces dificil, in lipsa unei infrastructuri
rutiere adecvate, in punctele cele mai pitoresti
ale microregiunii
• Stare tehnica necorespunzatoare a retelei
rutiere in zona rurala
• Alimentarea cu apa in reteaua publica foarte
limitata in zona rurala
• Reteaua de canalizare extrem de redusa
• Zona fara acces la gazelle naturale
• Nefectuarea de lucrari de stabilizare in zonele
ce prezinta pericole de alunecari de teren
• Prezenta pe cursurile riurilor a deseurilor
menajere
• Educatia ecologica este superficiala
• Depozitare necontrolata a rumegusului
• Defrisare masiva in fondul forestier si in
pasuni impadurite
• Starea proastă a drumurilor judetene si cele
comunale
• Lipsa transport public
 agroturistice autorizate care gazduiesc • Lipsa utilităţilor în unele localităti
annual sute de turisti • Obiective de patrimoniu construit
ƒ existenta a trei baraje de acumulare la nevalorificate si nerestaurate
Belis si Scrind –Frasinet, Valea • Situatia precară a infrastructurii spatiilor de
Draganului. învătământ din unele sate apartinătoare
ƒ existenta posibilitatilor de transport
• Depozitarea de deseuri în spatii
feroviar si rutier cu legaturi spre tarile
necorespunzătoare
din centrul si vestul Europei
ƒ Sistem de distributie a energiei electrice • Implicarea scăzută a membrilor comunităţii
care acopera aproape in totalitate • Neaplicarea strategiilor locale
asezarile microregiunii • Semnal slab de telefonie mobilă în unele părti
ƒ Arhitectura traditionala • Acces limitat la internet
ƒ Modernizarea echipamentelor de • Existenta multor zone inundabile si alunecări
telecomunicatii si extinderea telefoniei de teren
fixe si mobile • Defrisarea necontrolată a pădurilor
ƒ Amenajare hidrografica • Lipsa educatiei ecologice
corespunzatoare, efecte reduse ale • Lipsa unitătilor medicale dotate în satele
viiturilor si inundatiilor apartinătoare
ƒ Aplicarea in faza incipienta a unui • Lipsa utilajelor de interventii în situatii de
system integrat de colectare selective a urgentă
deseurilor
ƒ Eforturile administratiilor publice locale
de aplicare riguroasa a legislatiei
privind protectia mediului
ƒ Prezenta in microregiune a trei
rezervatii naturale de interes national si
a patru zone naturale protejate de
interes judetean
• Cadru natural relativ variat
• Apropierea de Cluj Napoca
• Existenta patrimoniu cultural istoric de
nivel ridicat
• Climat favorabil pentru agricultură
• Suprafeţe mari de teren forestier
• există resurse minerale
• Teritoriu străbătut de drumuri judeţene,
DN1C
• Acces la calea ferată
• Zonă nepoluată
• Existenta zonelor protejate
• Existenta edificiilor şi monumentelor de
o mare valoare
• Asezare geografică – oferă posibilităti
de legătură cu celelate localităti si zone
ale tării
• Existenta muzeelor satului
• Existenta vestigiilor, siturilor
arheologice, monumente istorice si
obiecte de artă laice si religioase

OPORTUNITĂŢI RISCURI
• Programe ale autoritatilor judetene si • Extinderea fenomenului de eroziune a solului
centrale destinate mediului rural si nu cu posibile consecinte grave pe termen lung
in ultimul rind programele europene • Reducerea fondului forestier
• Deschiderea institutiilor publice din • Netilizarea la maxim a resurselor financiare
zona la relatiile de parteneriat disponibile prin programele europene.
• Retrocedarea terenurilor agricole si • Extinderea eroziunii solului cu consecinte
forestiere catre fostii proprietari, grave pe termen lung daca nu se intervine la
process care a relansat piata funciara in timp
zona • Prezenta mentalitatii de indiferenta fata de
• Relief muntos si deluros protectia mediului (mai ales la nivelul
• posibilitati de accesare a unor programe populatiei adulte)
de finantare Europene • Riscuri naturale, calamităţi,etc
• Programe judetene si nationale de • Extinderea zonei metropolitane – pierderea
modernizare a infrastructurii rutiere specificului rural
• Programe locale de colectare a • Degradarea patrimoniului construit
rumegusului rezultat din prelucrarea • Lipsa fondurilor destinate restaurării
lemnului, brichetarea acestuia si monumentelor
utilizarea brichetelor pentru incalzirea
obiectivelor de utilitate publica si nu
numai
• posibilitati de accesare a unor programe
de finantare Europene
• Programe judetene si nationale de
modernizare a infrastructurii rutiere
• Programe locale de colectare a
rumegusului rezultat din prelucrarea
lemnului, brichetarea acestuia si
utilizarea brichetelor pentru incalzirea
obiectivelor de utilitate publica si nu
numai
• Utilizarea fondurilor structurale
destinate reabilitarii conditiilor de
mediu din zona rurala
• Infinatrea Parcului Natural Apuseni
• Extinderea colaborarii si implicarea
organizatiilor neguvernamentale si a
scolilor in programe commune de
educatie ecologica
• Infiintarea de programe sustinute de
finantari interne si externe, menite
demararii unor lucrari silvice de
impadurire
• Pomovarea unui program riguros,
stiintific, pentru recoltarea fructelor de
padure si a ciupercilor
• Potențialul dat de relieful de campie și
mediul nepoluat
• Peisajele spectaculoase și condițiile
climatice sunt favorabile dezvoltării
activităților turistice
• Cresterea interesului pentru studierea si
 punerea în valoare a florei si faunei
specifice zonei
• Existenta programelor de finantare
pentru mediu si cultură
POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe
specifice teritoriului)
Puncte tari
• nivel ridicat al gradului de calificare in
anumite domenii
• Existenta unor specialisti in domenii
relativ variate de activitate
• Diversitate etno-culturala, zona mixta
din punct de vedere etnic
• Ospitalitatea proverbiala a locuitorilor
• Numar relativ redus al inadaptatilor
sociali
• Rata infractionala relativ redusa
• cresterea populatiei în zona limitrofă
Cluj-Napoca
• Diversitate etnică, interculturalitate
• Ponderea ridicată a a populatiei active
din totalul populatiei
• Personal didactic calificat
• Fortă de muncă disponibilă
• existenta centrelor de formare pentru
adulti si centrelor de specializare
• număr mare de persoane care urmează
cursuri universitare
• existenta unui colegiu de diasporă
Oportunităti
• existenta unor exemple de success ale
unor localnici cu initiativa
Puncte slabe
• Imbatrinirea populatiei (spor natural
negativ si migrarea tinerilor spre
centrele urbane
• Adaptarea mai lenta a populatiei rurale
mature si virstnice la schimbarile si
provocarile lumii actuale, in general, si
la fenomenul mobilitatii reconversiei
profesionale, in special
• Migrarea persoanelor tinere spre mediul
urban si strainatate, mai cu seama a
celor cu pregatire profesionala inalta
• Inchiderea si restringerea activitatilor
scolilor din mediul rural cu impact
asupra scaderii gradului instructiei
scolare
• nivel relativ redus al pregatirii scolare
si respective profesionale a majoritatii
locuitorilor din mediul rural
• Populaţie îmbătrânită
• Migraţia tinerilor
• Lipsa locurilor de recreere
• Prezenta redusă a femeilor pe piata
muncii
• Fluctuatia cadrelor didactice
• Abandon şcolar la vârste din ce în ce
mai mici
• Consumul de alcool şi tutun în rândul
minorilor
• Număr mare de persoane care din cauza
vârstei şi a bolilor nu au autonomie
personală şi socială, şi nu au suportul
rudelor
• Cresterea populatiei de rromi
• Delicventă crescută în rândul romilor
• Stare de sănătate precară a populatiei
Riscuri
• Scaderea gradului de instruire scolara a
populatiei tinere
• Posibilitatea accesarii unor programe de
finantare pentru reconversia
profesionala, si crearea de noi locuri de
munca pentru someri
• Grad redus de ocupare profesionala,
• Existenta unor spatii si cladiri, in
conservare, posibil a fi utilizate de catre
intreprinzatori pentru demararea unor
afaceri locale
• Grad relativ redus de inadaptare sociala
a locuitorilor microregiunii
• implicarea autoritatilor locale in
problemele comunitatii, deschiderea la
realizarea de parteneriate
• Existența programelor de formare
profesională pentru populația rurală
• Interesul investitorilor imobiliari de a
construi locuințe în zonă
ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)
Puncte tari
• Vechii traditii in prelucrarea unor
resurse locale (lemn si impletituri )
• Traditii in cresterea animalelor
• Modernizarea sectorului zootehnic prin
crearea unor asociatii a crescatroilor
de animale
• existenta unei comunitati de afaceri
destul de bine dezvoltata
• resurse naturale locale diverse si bine
reprezentate, permitind crearea de
intreprinderii locale bazate pe
cresterea valorii adaugate a acestora
• populatia are resurse financiare
suficiente pentru a putea sustine
activitati economice locale
• Resurse minerale aflate in conservare
(minereuri complexe, roci pentru
constructii)
• Potential turistic deosebit datorita
pastrarii patrimoniului cultural
traditional
• Potential turistic peisagistic datorita
Muntilor Apuseni
• Asezare geografica propice dezvoltarii
serviciilor, in special a celor turistice
• Arie propice dezvoltarii turismului in
toate anotimpurile
• existența unui număr mare de firme
• Scaderea numarului persoanelor
calificate, prin iesirea acestora din viata
activa
• Estomparea traditiilor locale, odata cu
trecerea timpului
• Cresterea somajului in rindul tinerilor
absolventi
• Majorarea costurilor salariale si a
fiscalitătii în general
• Criza economică - somaj
• Diminuarea calitătii sistemului
educational
• Instabilitatea legislatiei în domeniul
educational
Puncte slabe
• Infrastructura necorespunzatoare,
absenta alimentarii cu apa si a
canalizarii in zona rurala
• Degradarea spatiilor disponibile ce pot
fi utilizate pentru a demara activitati
antrepenoriale in zona
• Echipamente si tehnologii invechite
• Parcelarea terenului- productivitate
scazuta (suprafetele agricole nu pot fi
intodeauna lucrate mecanizat)
• scaderea productiilor medii la aproape
toate culturile
• Valorificarea fructelor de padure si a
ciupercilor prin intermediari , fara
posibilitati de prelucrare, respective
conservare, pe teritoriul comunei
• Resurse financiare insuficiente,
investitii autohtone si straine reduse
• Pregatire profesionala de slaba calitate
in domeniul serviciilor turistice
• discrepanțe economice în teritoriu
• zona apropiată de Cluj N. foarte
dezvoltată, alte localități mai slab
dezvoltate (agricole)
• puține produse tradiționale, specifice
• număr redus de unități de cazare
• Practicarea agriculturii ecologice este
redusă
 • existența unui parc industrial
• locuri de muncă în teritoriu
• activitate de producție bine dezvoltată
• sector al serviciilor bine dezvoltat
• producție legumicolă de tradiție
• existența de fructe, plante medicinale,
lapte, produse din lapte, produse din
fructe şi legume, apicole
• turism de aventură, sportive, cultural,
piscicol, agroturism, echitație
Oportunităti
• Reconversia unor capacitati economice
aflate in conservare in capacitati cu profil
nou de fabricatie
• Reconversia unor capacitati, in special
agricole, spre arii de productivitate
adaptate conditiilor locale
• Existenta unor spatii si terenuri
disponibile pentru dezvoltari
antrepenoriale
• Disponibilitatea unor resurse
suplimentare, posibil a fi accesate prin
utilizarea fondurilor structurale
• Disponibilitatea autoritatilor locale de a
incheia relatii de parteneriat cu
investitorii locali sau straini
• Prezenta in zona, activitatea si
deschiderea de parteneriate a unor
organizatii neguvernamentale care au
capacitatea sa atraga fonduri europene
• Dezvoltarea de relatii de parteneriat
economic si administrative cu unitati
teritoriale (similare sau asemanatoare)
din tara si strainatate
• Promovarea dezvoltarii unei agriculturi
ecologice in sectorul de cultivare a
plantelor si in zootehnie
• Introducerea la scara semnificativa a
agro-turismului prin infiintarea de ferme
si gospodarii autorizate pentru
practicarea agro-turismului
• Punerea in valoare a bogatului
patrimoniu cultural si istoric al zonei
• Disponibilitatea unor resurse
suplimentare, posibil a fi accesate prin
fondurile structurale
• Disponibilitatea de a incheia relatii de
parteneriat a autoritatilor locale, cu
investitorii locali si straini
• Grad scăzut de conștientizare a
fermierilor privind importanța
practicilor agricole durabile
• Lipsa informaţiei turistice și
indicatoarelor turistice, promovare
slaba a microregiunii
• Inexistența rețelelor în turism și a
programelor turistice
• Lipsa brandurilor locale înregistrate și
promovate
• Lipsa pieţei de desfacere a produsele
agricole
Riscuri
• Lipsa de receptivitate si flexibilitate a
populatiei locale la cerintele pietei care
determina decalaje economice mari,
greu de recuperat
• reducerea ponderii populatiei active
• Lipsa unui program judetean si
regional de dezvoltare a turismului
rural
• Lipsa de comunicare creaza orientarea
investitorilor spre alte zone de interes
• Interesul scăzut al tinerilor faţă de
agricultură
• Lipsa interesului pt.păstrarea şi
conservarea, valorificarea tradiţiilor
• Normele UE asupra agriculturii,
zootehniei,etc
• Legislaţia Românească nu sprijină
țăranul
• Mentalitate învechită
• Lipsa resurselor pentru dezvoltarea
afacerilor noi
• Fluctuația preţurilor la motorină
• Legislaţie defectuoasă în domeniul
agriculturii
• Modalitatea de acordare a subvenţiilor
agricole şi primirea acestora cu
întârziere
• Lipsa inovativitătii
• Capacitate redusă de procesare si
valorificare a produselor vegetale si
zootehnice
• Artizanat si activităti mestesugăresti pe
cale de disparitie
• Nu există susţinere legislativă – acces
dificil la obţinerea finanţării
• Lipsa formării în domeniul turismului
• Lipsa politicii de promovare a
• Prezenta in zona, activitatea si truismului rural
deschiderea de parteneriate a unor
organizatii neguvernamentale care au
capacitatea sa atraga fonduri europene
• Punerea in valoare a traseelor turistice
existente si crearea unor circuite turistice
noi
• Interes în crestere pentru produse locale
specifice
• Relatii de cooperare cu străinătatea
• Interesul crescut al investitorilor pentru
zonă
• Finantări pentru dezvoltarea
microintraprinderilor
• Fonduri existente pentru centre de
informare turistică si activităti turistice

ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA

(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)
Puncte tari Puncte slabe
• Relații de cooperare și înfrățire externă • Infrastructura educaţională-dotare slabă
• Finanțări accesate de structuri • Lipsa unor spaţii de petrecere a timpului
asociative public-public liber pentru toate categoriile de persoane:
• Experiențe anterioare de cooperare terenuri de sport, piste pentru biciclişti, role
• Existența ONG-urilor locale și etc. (în afară de terenuri de fotbal)
regionale active • Lipsa unor creşe şi grădiniţe cu program
• Număr mare de evenimente locale cu prelungit
impact regional, județean, și chiar • Există foarte puține servicii de agrement și
internațional distracție
• Existența asociaților în domeniul • Slaba comunicare a APL și cetățeni
agricol, forestier și cinegetic • Comunicare deficitară între instituții locale
• Existența composesoratelor pentru • Lipsa parteneriatelor public-privat
terenuri agricole și păduri
• Parteneriate si colaborari intre ONG-
urile locale

Oportunităti Riscuri
• Existența unei legislații pentru partneriat • Lipsa sponsorilor pentru organizarea
public-privat unor evenimente, activităţi culturale şi
• Existența unor surse de finanțare care sportive la nivel local, judeţean,
încurajează parteneriatele naţional, internaţional
•
 PARTEA A – III - A: PRIORITĂŢI
Prin consultări între toţi partenerii (publici, privaţi, ONG) din teritoriul respectiv şi pe baza
analizei diagnostic (prezentarea teritoriului, analiza SWOT) s-au stabilit principalele priorităţi în
legătură cu proiectele de dezvoltare rurală a zonei .

Prioritate
Dezvoltarea, diversificarea
activită ilor agricole si
forestiere
Crearea programelor i
dezvoltarea ofertei turistice
Diversificarea modului de
valorificare a resurselor locale
Dezvoltarea capitalului uman
Renovarea satelor
Promovarea parteneriatelor si
cooperare internationala
Obiectiv
Sprijinirea prelucrării produselor agricole, plante
medicinale, fructe de pădure
Facilitarea accesului pe pie e de desfacere i
marketingului produselor
Cre terea valorii adăugate a produselor
Dotarea fermelor de semi-subzisten ă
Sprijinirea instalării tinerilor fermieri
Promovarea turistică a zonei i dezvoltarea
serviciilor turistice
Amenajarea obiectivelor turistice
Revitalizarea i valorificare activită ilor
tradi ionale
Sprijinirea ac iunilor culturale menite să
promoveze specificul zonei
Organizare de programe i circuite turistice prin
intermediul parteneriatelor i re elelor interne i
externe
Sprijinirea microintreprinderilor
Modalită i noi de valorificarea resurselor
Utilizarea resurselor pentru prod. en.
Reciclarea i prelucrarea de eurilor.
Programe de formare prof. i educa ie
Cre terea accesului la informa ii i orientare în
domenii prioritare
Dezvoltarea infrastructurii de bază
Infrumuse area satelor
Dezvoltarea teritoiului prin cooperare teritorială i
interna ională
 Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI
Sprijinirea prelucrării produselor agricole,
plante medicinale, fructe de pădure 121 Modernizarea exploataţilor agricole
DEZVOLTAREA,
Facilitarea accesului pe pie e de
DIVERSIFICAREA
desfacere i marketingului produselor
ACTIVITĂ ILOR AGRICOLE SI
l l
FORESTIERE 123 Creşterea valorii adăugate a
Cre terea valorii adăugate a produselor produselor agricole şi forestiere

Dotarea fermelor de semi-subzisten ă 111.formare profesională şi acţiuni de

informare
Sprijinirea instalării tinerilor fermieri
143. Furnizarea de servicii de consiliere si
Promovarea turistică a zonei i
Crearea programelor i dezvoltarea consultanta pentru fermieri
dezvoltarea serviciilor turistice
ofertei turistice
Amenajarea obiectivelor turistice
313.Încurajarea activităţilor turistice
Revitalizarea i valorificare
activită ilor tradi ionale
322.Renovarea, dezvoltarea satelor
Sprijinirea ac iunilor culturale menite îmbunătăţirea serviciilor de bază
să promoveze specificul zonei pentru ecconomia şi popiulaţia rurală
şi punerea în valoare a moştenirii
Organizare de programe i circuite
rurale
turistice prin intermediul parteneriatelor
Diversificarea modului de i re elelor interne i externe
valorificare a resurselor locale 312. Sprijin pentru crearea şi
Sprijinirea microintreprinderilor
dezvoltarea de micro-întreprinderi
Modalită i noi de valorificarea

Utilizarea resurselor pentru prod. en.

Reciclarea i prelucrarea de eurilor.

 111.formare profesională şi acţiuni de
Dezvoltarea capitalului uman Programe de formare prof. i
informare
educa ie

Cre terea accesului la informa ii 143. Furnizarea de servicii de consiliere si

i orientare în domenii prioritare consultanta pentru fermieri

Dezvoltarea infrastructurii de bază 322.Renovarea, dezvoltarea satelor

îmbunătăţirea serviciilor de bază
Renovarea satelor pentru ecconomia şi popiulaţia rurală
şi punerea în valoare a moştenirii
Infrumuse area satelor
rurale

Promovarea parteneriatelor si
cooperare internationala Dezvoltarea teritoiului prin cooperare 421 Implementarea proiectelor de
teritorială i interna ională cooperare
 Anexa nr. 2
Măsura 1.1.1 Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri este dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită gospodărirea şi gestionarea durabilă a
terenurilor agricole, stimularea antreprenoriatului local din teritoriu de către cei implicaţi. Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor
agricol şi alimentar, utilizarea durabilă a terenurilor agricole, protecţia mediului şi promovarea agriculturii ecologice prin acţiuni de
formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activeaza în sectoarele menţionate.
Creşterea calităţii managmentului la nivel de ferme şi asociaţii, cunoştinţele şi informaţiile noi referitoare la procesarea şi comercializarea
produselor agricole, a antreprenoriatului în mediul rural vor contribui la înbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în
teritoriu.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Din analiza teritoriului şi din dezbaterile publice a rezultat un deficit de specialişti în agricultură şi în rândul antreprenorilor. Această
măsură abordează dezvoltarea agriculturii, stimularea antreprenoriatului local din prisma creşterii nivelului de cunoştinţe şi competenţe în
rândul lucrătorilor din exploataţii agricole şi din sectorul IMMurilor. În cadrul măsurii se vizează sprijinirea activităţilor de formare
profesională, informare, diseminare şi difuzare a cunoştinţelor pentru resursele umane implicate în activităţile agricole de antreprenoriat.
Prin activităţile în cadrul măsurii, agricultori şi antreprenori vor fi încurajaţi şi sprijiniţi să se adapteze nevoilor pieţei şi a consumatorilor.
Iniţiativele de formare şi informare ce se doresc a fi implementate au ca scop diseminarea infomaţiilor cu privire la:
• Agricultură şi produse ecologice
• Procesarea produselor agricole
• Modalităţi noi de valorificare a resurselor locale
• Metode de marketing
Necesitatea activităţilor de formare profesională apare în contextul legat de creşterea competitivităţii şi diversificării produselor şi
activităţilor din agricultură şi antreprenoriat, de restructurarea şi modernizarea sectoarelor agricol, a sectoarelor de procesare şi
comercializare pentru produsele agricole, de încurajarea afacerilor orientate spre piaţă, a cerinţelor pentru o gamă largă de aptitudini
economice şi de management.

Beneficiari :
Tipuri de beneficiari:
– Publici ( comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele)
– Privaţi ( asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ)
– Furnizori de formare profesională
– Asociaţii de agricultori – firme, etc.
– ONG–uri

Precizări privind acţiunile eligibile :

Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar:
Costurile legate de pregătirea şi desfăşurarea diferitelor acţiuni de formare profesională
ƒ Onorarii şi diurna pentru experţii din echipa de proiect a contractorului;
ƒ Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă);
ƒ Cheltuieli de transport;
ƒ Materiale didactice şi consumabile;
ƒ Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului;
ƒ Închirierea de spaţii adecvate pentru desfasurarea acţiunilor de formare profesională;
ƒ Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de formare profesională.
Costurile privind diferite tipuri de acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe
ƒ Cheltuieli de transport;
ƒ Materiale informative;
ƒ Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de informare şi difuzare de cunoştinţe.

Criterii de selecţie:

- Proiecte integrate
- Cuprinde mai multe comune
- Integrează probleme de mediu
- Crează locuri de muncă
Finanţare :
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100 %
Nr. de proiecte Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică
Contribuţia privată
prevăzute mediu total pe măsură măsură naţională

1 78,000 78,000 € 62,400 € 15,600 € 0€

 Măsura 1.2.1. Modernizarea exploataţiilor agricole

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri este cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de
producţie. Cât şi promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de
construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achizitionarea de maşini şi
utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.
• Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii
producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
• Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;
• Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;
• Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :
Vor fi sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente performante, precum şi investiţiile privind adaptarea
construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole.
Scopul sprijinului acordat prin măsură, cuprinde:
a) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investiţii prevăzute la capitolul “Tipuri de investiţii”;
c) Creşterea calităţii produselor obţinute şi diversificarea producţiei agricole;
d) Promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei;
e) Înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pâna la 5 ani) si regenerare pe cale vegetativă (lastari, drajoni
etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcâmi etc., în scopul producerii de energie regenerabilă;
f) Creşterea competitivităţii produselor agricole prin promovarea procesării inclusiv a produselor tradiţionale la nivelul fermei şi
comercializarea directă a acestora.

Beneficiari :
Tipuri de beneficiari:
 • Persoane fizice, Persoane fizice autorizate
• Întreprinderi individuale, familiale, Asociaţii familiale
• Societate agricolă, Societate cooperativă agricolă
• Grup de producători

Precizări privind acţiunile eligibile :

Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar:
• Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru
respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăţămintelor;
• Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri
identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
• Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de
furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului
calităţii la nivel de fermă, etc.;
• Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalaţiilor deirigat, asigurarea utilităţilor în vederea
respectării condiţiilor de mediu;
• Achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi
software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
• Achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin
studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
• Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârsitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt
incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea
plantaţiilor pentru struguri de masă;
• Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni;
• Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbusti, alţi arbori;
• Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei;
• Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul
producerii de energie regenerabilă;
• Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul National Apicol;
 • Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv
depozitare, răcire etc.;
• Costurile generale ale proiectului
• Investitii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică;
Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

Criterii de selecţie:
- Va folosi surse de energie alternative
- Promovează produsele locale, produce soiuri locale
- Integrează probleme de mediu
- Crează noi locuri de muncă
- Angajeză persoane din teritoriu
- Majoritatea producţiei va fi în domeniul legumelor, fructelor etc.
- Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi

Finanţare :
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50 %
Nr. de Estimarea Contribuţia Contribuţia
Cost total
proiecte costului total pe FEADR – publică Contribuţia privată
mediu
prevăzute măsură măsură naţională
3
40,000 120,000 € 38,400 € 9,600 € 72,000 €
 Măsura 1.2.3. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri este creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere prin îmbunătăţirea
performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, printr-o mai bună
utilizare a resurselor umane şi a altor factori de producţie.
Sprijin pentru investiţii vizând îmbunatatirea procesarii şi marketingului produselor agricole şi forestiere.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :
Sprijinul prin această măsură se acordă pentru realizarea investiţiei corporale şi necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea şi
marketingul produselor agricole care procesează materii prime:
• Dezvoltarea de noi produse, procese şi tehnologii
• Promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile,
• Adaptarea la cerinţelor pieţei, în funcţie de resursele locale precum şi deschiderea de noi oportunităţi de piaţă,
• Promovarea investiţiilor pentru respectarea standardelor comunitare,
• Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar,
• Creşterea numărului de locuri de muncă.
Beneficiari :
Tipuri de beneficiari:
Pentru produse agricole şi forestiere:
- Micro- Întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii
- ONG-uri
Precizări privind acţiunile eligibile :
Urmatoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar:
Pentru produsele agricole
• Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei
mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi bransamente şi racorduri necesare proiectelor;
 • Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;
• Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare;
• Investiţii pentru îmbunătaţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute
în cadrul unităţilor de procesare şi marketing;
• Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
• Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie şi
marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.
Pentru produsele forestiere
• Construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea şi stocarea produselor forestiere,
necesare realizării proiectului, inclusiv utilitati şi bransamente care nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului;
• Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi instalaţii, maşini şi echipamente pentru recoltarea (în cazul proceselor
tehnologice complexe), transportul si procesarea primara a produselor forestiere (lemnoase si nelemnoase), precum si investitii
pentru modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente, asa cum sunt prevazute în studiile de fezabilitate, cu respectarea
standardelor de mediu si securitate a muncii.
Investitii necorporale pentru produsele agricole si forestiere
• Organizarea si implementarea sistemelor de management al calitatii si de siguranta alimentara, daca sunt în legatura cu investitiile
corporale ale proiectului;
• Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului;
• Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti,
ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării
proiectelor,
• Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.

Criterii de selecţie:
- Crearea unor noi locuri de muncă
- Angajarea persoanelor din teritoriu
- Surse de energie regenerabile
- Integrează probleme de mediu
- Proiecte integrate
- StarUp-uri
- Intreprinderea să fie localizată cu sediul în teritoriu
- Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi

Finanţare :
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :50 %
Estimarea Contribuţia
Nr. de proiecte Cost total Contribuţia
costului total FEADR – Contribuţia privată
prevăzute mediu publică naţională
pe măsură măsură
10
47,000 470,000 € 188,000 € 47,000 € 235,000 €
 Măsura 1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere i consultan ă pentru agricultori
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri este îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol prin ameliorarea gestionării durabile de către fermieri a
exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea performanţei acestora.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi consultanţă a beneficiarilor măsurii de semisubzistenţă pentru a asigura trecerea acestora
în categoria fermelor comerciale.
Elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor pentru a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru
tinerii fermieri, fermele de semi-subzistenta.
Consiliere şi consultanţă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi cerinţele obligatorii în materie de gestiune prevăzute
în articolele 4 si 5 si anexele III si IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin
direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori.
Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplinească condiţiile de ecocondiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau
a sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de piaţa, prin măsurile de sprijin pentru
dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme,
protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igiena şi
siguranţă profesională.
Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii
performanţelor generale ale activităţii acestora.

Beneficiari :
Beneficiarii direcţi ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere si consultanţă respectiv entităţi publice sau private, care îndeplinesc
criteriile de calificare şi de selecţie.

Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii.

Precizări privind acţiunile eligibile :

Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar:
• Servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermierii care sunt eligibili să acceseze sprijin financiar acordat prin următoarele
măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurala: Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, Măsura 141
„Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” pentru beneficiari
persoane fizice, Masura 214 „Plăţi pentru agro – mediu”.
• Servicii de consiliere şi consultanţă privind managementul exploataţiei şi aplicarea bunelor practici agricole şi de mediu aşa cum
sunt prevăzute în Capitolul 1 articolele 4 si 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi anexele III şi IV ale aceluiaşi regulament,
privind normele de securitate la locul de muncă precum şi alte condiţii prevazute în regulamentele comunitare, pentru fermierii
care sunt eligibili să acceseze sprijin financiar acordat prin măsurile din axa I şi II.
• Servicii de consiliere şi consultanţă privind respectarea standardelor unei agriculturi modern de calitate adresata exploataţiilor
agricole comerciale, inclusiv procesarea în cadrul fermei, pentru măsurile din axa I si II.

Criterii de selecţie:
- Va folosi surse de energie alternative
- Promovează produsele locale, produce soiuri locale
- Integrează probleme de mediu
- Cuprinde mai multe comune
- Proiecte integrate
- Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi

Finanţare :
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100%

Estimarea
Nr. de proiecte Cost total Contribuţia FEADR – Contribuţia publică
costului total pe Contribuţia privată
prevăzute mediu măsură naţională
măsură
1
78,000 78,000 € 62,400 € 15,600 € 0€
 Măsura 3.1.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri este dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de
locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Scopul acestei măsuri este:
- Crearea de micro-întreprinderi precum si dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spaţiul rural;
- Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;
- Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;
- Reducerea gradului de dependenţa faţă de agricultură.
Acţiunile prevăd:
I. Investiţii în activităţi non-agricole
II. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti
III. Servicii pentru populaţia rurală
IV. Investiţii în producerea de energie regenerabilă

Beneficiari :
Beneficiari
- Micro-întreprinderile
- Persoane fizice (care se angajează se se autorizeze minim PFA)

Precizări privind acţiunile eligibile :

Se vor sprijini operaţiuni legate de:
• Investitii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop
productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora);
• Investitii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în
leasing a acestora.

Criterii de selecţie:
- Crearea unor noi locuri de muncă
- Angajarea persoanelor din teritoriu
- Surse de energie regenerabile
- Integrează probleme de mediu
- Proiecte integrate
- StarUp-uri
- Intreprinderea să fie localizată cu sediul în teritoriu
- Numărul persoanelor beneficiare
- Promovează specificul local, tradiţional
- Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi

Finanţare :
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :70%

Nr. de proiecte Cost total Estimarea costului total Contribuţia FEADR – Contribuţia publică
Contribuţia privată
prevăzute mediu pe măsură măsură naţională
20
30,000 600,000 € 336,000 € 84,000 € 180,000 €
 Măsura 3.1.3. Încurajarea activităţilor turistice
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri este dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă
şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Peisajul natural, specific a teritoriului, oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul
mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie
care nu sunt disponibile în zonele urbane.
În general, turismul rural nu este dezvoltat conform cererii pieţei turistice interne şi internaţionale; infrastructura turistică existentă nu
răspunde pe deplin cerinţelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere,
confruntându-se în prezent cu dificultăţi sub aspect tehnic, financiar şi educaţional. Aceasta situaţie necesită măsuri de susţinere şi
impulsionare a dezvoltării acestui sector, în mod deosebit, promovarea şi marketing-ul turismului rural care sunt slab dezvoltate şi acoperă
doar anumite zone.
Scopul acestei măsuri este:
- Cresterea si îmbunatatirea structurilor de primire turistice la scară mică;
- Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;
- Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic.

Beneficiari :
Beneficiari
- Persoane fizice (neînregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finantare să se
autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere;
- Comunele
- ONG-uri

Precizări privind acţiunile eligibile :

 - Îmbunatatirea infrastructurii fizice de baza în spatiul rural;
- Îmbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;
- Cresterea numarului de sate renovate;
- Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.

Criterii de selecţie:
- Crearea unor noi locuri de muncă
- Angajarea persoanelor din teritoriu
- Surse de energie regenerabile
- Integrează probleme de mediu
- Proiecte integrate
- StarUp-uri
- Intreprinderea să fie localizată cu sediul în teritoriu
- Numărul persoanelor beneficiare
- Promovează specificul local, tradiţional
- Cuprinde mai multe comune
- Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi

Finanţare :
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100% - pentru proiecte neaducătoare de profit
ƒ 50-70% - pentru proiecte aducătoare de venit
Nr. de proiecte Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică
Contribuţia privată
prevăzute mediu total pe măsură măsură naţională
19
41,684 792,000 € 576,800 € 144,200 € 71,000 €
 Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populaţia rurala si punerea în
valoare a moştenirii rurale
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea
moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Din analiza teritoriului şi dezbateri publice a rezultat un deficit în cea ce priveşte dezvoltarea serviciilor de bază în localitîţiile din teritoriu.
Sprijinul pentru aceasta măsura vizează investiţii în spaţiul rural pentru
• Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază;
• Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală;
• Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.

Beneficiari :
Beneficiari
- Autorităţile publice şi asociaţiile acestora
- Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau adminstreză obiectivele de patrimoniu cultural sau natural
- Microîntreprinderi
- ONG-uri
- Aşezăminte culturale şi instituţii de cult

Precizări privind acţiunile eligibile :

• Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport,
piste de biciclete);
• Renovarea clădirilor publice (ex.primării) si amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);
• Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este vorba de clădiri publice);
• Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi
 speciale;
• Investitii în construcţia de gradiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
• Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este
atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi
sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;
• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de dezăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din
investiţia iniţiala pentru înfiinţarea serviciului;
• Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale,
inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea
promovării patrimoniului cultural immaterial ca parte componenta a proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea
de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.

Criterii de selecţie:
- Va folosi surse de energie alternative
- Integrează probleme de mediu
- Proiecte integrate
- Numarul populaţiei beneficiare
- Cuprinde mai multe comune

Finanţare :
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100%

Nr. de proiecte Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia

Contribuţia privată
prevăzute mediu total pe măsură măsură publică naţională
17
38,235 650,000 € 516,000 € 129,000 € 5,000 €
 Măsura 4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Participarea Grupurilor de Actiune Locala la proiecte de cooperare

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Cooperarea reprezinta lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune.
În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod
de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi
sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătaţirea lor.
Prin intermediul acestei măsuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau nu) şi inter-
teritorială (în cadrul României) între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER, parteneriate public-
private selectate în cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricăror alte grupuri rurale organizate după
metoda LEADER (grupuri locale care să aiba un rol activ în dezvoltarea rurală, să fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali,
grupuri de iniţiativă locală, micro-regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finanţate prin Axa 4 din FEP) şi recunoscute de statul
membru.

Beneficiari :
Beneficiari
- Autorităţile publice şi asociaţiile acestora
- Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau adminstreză obiectivele de patrimoniu cultural sau natural
- Microîntreprinderi
- ONG-uri
- Aşezăminte culturale şi instituţii de cult

Precizări privind acţiunile eligibile :

- Cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri,
- Seminarii, activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente,
- Cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune
- Cheltuieli pentru proiecte comune de instruire

Criterii de selecţie:
- Proiecte integrate
- Promovează specificul local, tradiţional

Finanţare :
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100%

Nr. de proiecte Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia
prevăzute mediu total pe măsură măsură naţională privată
2
30,000 60,000 € 48,000 € 12,000 € 0€
II.3 Planul de finanţare
Euro

Ponderea măsurii în Contribuţii publice

Cost total Contribuţii naţionale Contribuţii private
planul de finanţare FEADER
Denumirea măsurii
% din % de
costul contribuţie Suma % Suma % Suma % Suma %
total FEADR
78,000 €
M. 111. 2% 80% 100% 62,400 € 80% 15,600 € 20% 0€ 0.00%
120,000 €
M 121 4% 32% 100% 38,400 € 32% 9,600 € 8% 72,000 €
M. 123 14% 40% 470,000 € 100% 188,000 € 40% 47,000 € 10% 235,000 € 50.00%
M 143 2% 80% 78,000 € 100% 62,400 € 80% 15,600 € 20% 0€ 0%
M 312 18% 56% 600,000 € 100% 336,000 € 56% 84,000 € 14% 180,000 € 30%
M 313 23% 73% 792,000 € 100% 576,800 € 73% 144,200 € 18% 71,000 € 9%
M 322 19% 79% 650,000 € 100% 516,000 € 79% 129,000 € 20% 5,000 € 1%
M 421 2% 80% 60,000 € 100% 48,000 € 80% 12,000 € 20% 0€ 0%
Asistenţă tehnică 17% 80% 570,660 € 100% 456,528 € 80% 114,132 € 20% 0€ 0%
TOTAL 100% 67% 3,418,660 € 100% 2,284,528 € 67% 571,132 € 17% 563,000 € 16%
III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A – V – A: PARTENERIATUL
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală
(parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală)
Activitatea 1 – Promovare proiect – s-a organizat o intilnire in Orasul Huedin, pentru
promovarea proiectului inclusiv printr-un comunicat de presa
Activitatea 2 – Culegerea datelor din teren pentru elaborarea Planului de dezvoltare locala – In
prima luna s-au făcut deplasari in teritoriu pentru promovarea proiectului prin distribuirea unor
foi de informare, prin discutii cu cetatenii si liderii locali. In acelasi timp s-a facut o baza de date
cu privire la teritoriul LEADER in care s-a urmarit:
• Elaborarea unui diagnostic al teritoriului
• Identificarea punctelor tari si punctelor slabe ale teritoriului
• Identificarea oportunitatilor si riscurilor ce pot aparea in procesul de dezvoltare
Activitatea 3 – Schimb de experienta cu un partener extern – A.D.I. Microregiunea Vladeasa
Huedin a incheiat un acord de parteneriat cu teritoriu LEADER „ Pays Vichy-Auvergne” din
Franta – In luna a doua de implementare a proiectului nostru ne-am deplasat, impreuna cu toti
partenerii nostri, in teritoriul „Pays Vichy Auvergne” pentru un schimb de experienta legat de
elaborarea Planului de Dezvoltare Locala si de organizarea si functionarea GAL- ului.
Activitatea 4 – Elaborare materiale informative si de promovare – in luna a doua a proiectului
am elaborat si tiparit materialele informative si de promovare ale proiectului inclusiv pe baza
experientei dobindite pe parcursul deplasarii in teritoriul LEADER „Pays Vichy – Auvergne”.
Tot in aceasta perioada am publicat pe internet o pagina web pentru pomovarea activitatilor
GAL- ului si dupa implementarea proiectului. Pe aceast site vor fi publicate materiale atit in
limba romana sit si in limbile engleza si franceza.
Activitatea 5 – Intilniri cu cetatenii si potentialii parteneri – in luna a treia si a patra am organizat
intilniri cu cetatenii, pe grupuri de comune, pentru elaborarea Planului de Dezvoltare locala si
infiintarea GAL- ului local. Am organizat cite doua intilniri pentru fiecare grup de comune
partenere iar pe parcursul lunii a patra am organizat o intilnire in Orasul Huedin pentru intreaga
zona – pentru finalizarea actelor constitutive ale GAL-ului si pentru definitivarea Planului de
Dezvoltare Locala.
Activitatea 6 – tiparirea Planului de Dezvolatre Locala – Planul de Dezvoltare Locala elaborat in
timpul implementarii proiectului este fi tiparit pentru a fi distribuit tuturor partenerilor si
persoanelor interesate.
Activitatea 7 – Infiintarea GAL- ului – pe parcursul lunii a patra a fost definitivat componenta
GAL- ului si s-au făcut demersurile necesare infiintarii acestuia in conformitate cu Ordonanta
26/2000 cu privire la Asociatii si Fundatii.
Activitatea 8 – Promovarea rezultatelor proiectului – la finalul lunii a patra s-a organizat o
intilnire in Orasul Huedin cu toti partenerii GAL- ului infiintat si cu alte persoane interesate de
dezvoltarea teritoriului in care actionam pentru promovarea rezultatelor proiectului.
Tot acest proces de animare a teritoriului şi de elaborare a candidaturii a fost consemnat în
documentele aferente şi va fi anexat la dosarul de candidatură.
III.2 Prezentarea parteneriatului decizional
III.2.1 Descrierea partenerilor
Parteneriatul pentru implementarea programului LEADER in Microregiunea Vladeasa Huedin
cuprinde un numar de 17 parteneri publici si 24 parteneri privati din care 2 parteneri publici si 3
parteneri privati sint parteneri externi teritoriului de implementare. Pentru implicarea unui numar
cit mai mare de persoane fizice si juridice private in implementarea acestui program ne-am
orientat spre colaborarea cu mai multe ONG-uri locale fara a ingradi accesul si altor organisme
private in structura potentialului GAL. Astfel, numarul ONG-urilor din parteneriatul nostru se
ridica la 13 iar domeniile de activitate sint diverse, de la administrarea proprietatii private (cazul
composesoratelor ) la dezvoltare locala turistica si cultural-sociala inclusiv asociatii de vinatoare
si pescuit. Prin colaborarea cu actori de dezvoltare locala din diverse domenii de activitate care
colaboreaza la rindul lor cu un numar mare de locuitori, am elaborat un program de dezvoltare
locala care sa cuprinda intreaga gama de directii de dezvoltare locala, urmind ca in viitor,
bazindu-ne pe acelasi parteneriat, sa incepem demersurile necesare implementarii acestui
program, inclusiv prin extinderea colaborarii si cu alti parteneri locali.
Tabelul de mai jos precizează componenţa comitetului de selectare a proiectelor selectate de
GAL
Comitetul de selec ie – membrii titulari

PARTENERI PUBLICI
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Morosan Mircea Oras Huedin primar ADMIN
Boca Gheorghe Comuna Poieni primar ADMIN
Constantin
Suciu Mircea Sorin Comuna Mărgău primar ADMIN
Crainic Viorel Comuna Belis primar ADMIN
Saracut Augustin Comuna Bulz primar ADMIN
Poka Andrei Gheorghe Comuna Sincraiu primar ADMIN
ONG
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Iancu Gheorghe Asociatia Vanatoreasca Pre edinte ONG
Cornu de Aur
Plesa Viorel Asociatia Pelaghia Pre edinte ONG
Gheorghe Bogdan Asociatia Valul Pre edinte ONG
Miresei
Peter Gyorgy Arpad Asociatia Ecologica Pre edinte ONG
Silvanus
Pentek Vasile Asociatia Culturala Pre edinte ONG
Rakoczi
Blaga Petru Cristian Asociatia Provision Pre edinte ONG
Negreni
Popa Ioan Daniel Asociatia pentru Pre edinte ONG
Dezvoltare Comunitara
 Cicea 1384
Popa Maria S.C. Damarion S.R.L. Administrator S.R.L.
Balogh Martin Funda ia Civitas Director regional ONG
Membrii suplean i:
PARTENERI PUBLICI
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Popa Ioan primar ADMIN
Manea Dorin Constantin primar ADMIN
Morar Ioan primar ADMIN
Maris Traian primar ADMIN
Potra Aurel primar ADMIN
Antal Ioan primar ADMIN
PARTENERI PRIVAŢI
ONG
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Buzas Istvan Attila Asociatia Pescarilor Pre edinte ONG
Huedin
Parauan Dan Gabriel Clubul Ecologic Pre edinte ONG
Transilvania
Gaboras Alexandru Asociatia Civica Pre edinte ONG
Bratca
Farcas Marius S.C. Ulpia Travels Administrator S.R.L.
Tours S.R..L.
Capota Radu Composesoratul Pre edinte ONG
Margau
Morar Viorel Composesoratul Pre edinte ONG
Urbarial Ciuleni
Valentin Moldovan Asociatia Mentor Pre edinte ONG
Consult
Crainic Liliana S.C. Rom Concord Administrator S.R.L.
S.R.L.
Pascalau Sandor Andrei S.C. Lavandplant Administrator S.R.L.
Sorin S.R.L.

Selecţia proiectelor va fi realizată de către Comitetul de Selecţie, format din membrii GAL. În
ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”,
respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin
50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.
Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru
efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant
al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean (DADR)”.
III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului
La nivelul GAL ului, organele asociatiei sunt:
1) Adunarea generala;
2) Consiliul director;
3) Cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori;
4) Comitetul de selectare a proiectelor;
5) Compartiment administrativ

1)Adunarea generala
Este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatiilor.
Competenta adunarii generale cuprinde:
a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;
b) Aprbarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
c) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selectie;
d) Alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori.
Adunarea generala se intruneste cel putin o data pe an si are drept de control asupra permanenet
asupra celorlalte doua organe precizate mai sus.
Hotaririle luate de adunarea generala in limitele legii, ale actului constitutiv si statutului sunt
obligatorii chiar si pentru membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat
impotiva.
2) Consiliul director
Asigura punerea in executare a hotaririlor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane
din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime din componenta sa.
In exercitarea competentei sale, consiliul director:
a) prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului
de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si
proiectele asociatiei;
b) incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei;
c) aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin statut nu se prevede
altfel;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.
Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.Nu poate fi membru al
consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o functie de
conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea
activitatii acelei institutii publice.

3) Cenzorul sau dupa caz comisia de cenzori

Daca numarul asociatiilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta
poate fi o persoana din afara asociatiei.
In cazul in care asociatia nu are obligatia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociati care nu este
membru al consiliului director poate exercita dreptul de control.
Pentru asociatiile cu mai mult de 100 membrii inscrisi pina la data intrunirii ultimei adunari
generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori.
Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membrii. Membrii consiliului director
nu pot fi cenzori.
Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile
legii.
Regulile generale de organizare si functionare a comisiei de cenzori se aproba de adunarea
generala.Comisia de cenzori isi poate elabora un regulament intern de functionare.
In realizarea competentelor sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori:
a) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei;
b) intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale;
c) participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.
4) Comitetul de selectare a proiectelor
Modul de stabilire şi de funcţionare a comitetului de selectare a proiectelor. Comitetul este
alcătuit din 15 de persoane (reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din
parteneriat). La nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi
reprezentanţi ai societăţii civile, reprezintă mai mult de 50% din parteneriatul local, iar
organizaţiile ce provin din eventuale oraşe având ca responsabilitate şi zona rurală învecinată –
consilii judeţene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanţă etc., nu
depăşesc 25%.
Dacă unul din proiectele depuse pentru selecatre, aparţine unuia din membrii comitetului, în
această situaţia persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi nu va participă la întâlnirea
comitetului respectiv.
 Aleşii comunali şi intercomunali (inclusiv Întreprinderi private:
via asociaţii publice) agricultori, meşteşugari, proprietari de
hoteluri/restaurante

Comitet de selecţie
LEADER
Asociaţii private
Reprezentanţi ai
„independente”
Administraţiilor locale şi Public: Privat:
judeţene 47% 53%

Număr de membri: 15
Pentru fiecare membru
titular, vor fi prevăzuţi supleanţi

5)Compartimentul administrativ va avea urmatoarea componen ă:

a) ef de birou;
b) Animatori – desfasoara activitati de animare pentru promovarea actiunilor pGAL; 1
persoană/comună
c) Compartiment tehnic – avind ca sarcina verificarea si selectia proiectelor ce se vor
implementa; - 1 expert i 2 asistenti tehnici
d) Consultanti externi – functie de necesitati pentru buna desfasurare a activita ilor GAL;
e) Responsabil financiar

PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Resurse umane
La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi :
a) informare – comunicare;
b) apel pentru proiecte;
c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;
 d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;
e) monitorizarea proiectelor.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va intocmi o fisa a postului, in care vor fi cuprinse toate
activitatile la care care participa si atributiile lor in cadrul acestor activitati.
I.1.1.1. Fi a postulu
DENUMIRE: EF BIROU GAL TITULAR:
DENUMIRE: EF BIROU GAL TITULAR: GHEORGHE POPA

Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asocia iei, Atribuţii, sarcini, Răspundere
atât pe orizontală cât şi pe responsabilităţi
verticală
Studii superioare în domeniul administra iei Titularul postului are rolul Semnează contracte cu
Este subordonat: Consiliului
publice, tiin e economice, tiin e sociale de a asigura conducerea, furnizorii, clien ii, beneficiarii
Administrativ;
etc. Specializări: managementul proiectelor, organizarea i i partenerii strategici.
Coordonează: Departamentul
fonduri europene, construc ie parteneriate, func ionarea organiza iei Semnează referate de
tehnic i Animatorii
dezvoltare rurală cu eficien ă investi ii, statele de plată i
Reprezintă asocia ia: în
Limbi străine: nivel conversa ional în cel maximă prin angajarea rapoartele financiare ale
rela iile cu bancile, instituţiile
pu in o limbă de circula ie interna ională statului, alte companii, resurselor financiare, organiza iei.
Permis de conducere: cat.B tehnologice i umane Comunică angaja ilor i
APDRP, AM, parteneri etc.
Cuno tin e IT: Să cunoască la nivel de necesare, în primul rând colaboratorilor valorile i
utilizator familia Ms Office cele legate de obiectivele strategice ale
(Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, implementarea proiectelor organiza ie
Publisher, Project sau echivalent) în cadrul GAL
Stabile te obiectivele
Caracteristici i abilităţi personale: abilită i Coordonează organizarea colaboratorilor din subordine,
de comunicare, muncă în echipă, rezisten ă la i derularea activită ilor termenele-limită i
stres, de : modalită ile de măsurare a
Nivel de experien ă pe un post de conducere – Comunicare gradului de realizare a
cel pu in 3 ani – Diseminare
obiectivelor
– Implementare proiecte
– Monitorizare evaluare
– Cooperare
DENUMIRE: ANIMATOR TITULAR:
Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asocia iei, Atribuţii, sarcini, Răspundere
atât pe orizontală cât şi pe responsabilităţi
verticală
Studii superioare în domeniul administra ieiEste subordonat: managerului Contribuie la atingerea
publice, tiin e economice, tiin e sociale. scopurilor asocia iei, în
GAL;
Specializări: managementul proiectelor, special pentru
fonduri europene, construc ie parteneriate, Are rela ii de serviciu cu to i implementarea cu succes a
dezvoltare rurală angaja ii i colaboratorii, activită ilor programului
Limbi străine: scris/vorbit în cel pu in o precum i cu membrii GAL LEADER în primul rând
limbă de circula ie interna ională Are rela ii cu actorii din aria cele legate de
Cuno tin e IT: Să cunoască la nivel de GAL. implementarea proiectelor
utilizator familia Ms Office în cadrul GAL:
(Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, o Informare
Publisher, Project sau echivalent) o Sprijinirea elaborării
Caracteristici i abilităţi personale: abilită i proiectelor
de comunicare, muncă în echipă, rezisten ă la o Lansarea apelului pentru
stres proiecte
o Selectarea proiectelor
Nivel de experien ă pe un post de conducere
o Decizie
cel pu in 1 an
o Monitorizare
o Arhivare
Animatorul este intermediar
între asocia ie i
grupurile intă specifice,
fiind responsabil fa ă de
aceste par i i distribuind
informa ii care dau
posibilitatea grupurilor
intă să în eleagă
politicile promovate de
asocia ie.
Formulează mesaje,
pregăte te i/sau prezintă
materiale informative
DENUMIRE: ASISTENT TEHNIC TITULAR:

Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asocia iei, Atribuţii, sarcini, Răspundere
atât pe orizontală cât şi pe responsabilităţi
verticală
Studii superioare în domeniul administra iei Este subordonat: managerului Contribuie nemijlocit la
publice, tiin e economice, tiin e sociale. GAL; activită ile de
Specializări: managementul proiectelor, implementare a proiectelor
fonduri europene, construc ie parteneriate, în cadrul GAL:
dezvoltare rurală Luarea operativă a
Limbi străine: o limbă de circula ie deciziilor asupra
interna ională scris/vorbit implementării proiectului
Cuno tin e IT: Să cunoască la nivel de (sau depistarea
utilizator familia Ms Office problemelor);
(Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Efectuarea zilnică a
Publisher, Project sau echivalent) gestionării proiectului;
Executarea operativă i
Nivel de experien ă pe un post de similar cel
corectă a procedurilor de
pu in 2 ani
gestionare a resurselor;
Facilitarea coordonării între
activită ile componentelor;
Monitorizarea i raportarea
la timp privind realizările
i rezultatele proiectului;
Informa ia despre
con inutul proiectului i
realizările acestuia este
oferită factorilor de decizie
la cel mai înalt nivel.
DENUMIRE: EXPERT TEHNIC TITULAR: INCZE ZSUZSANNA
Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asocia iei, Atribuţii, sarcini, Răspundere
atât pe orizontală cât şi pe responsabilităţi
verticală
Studii: cel pu in nivel master în domeniul Este subordonat: managerului Contribuie nemijlocit la
administra iei publice, tiin e economice, GAL; activită ile de
tiin e sociale. Specializări: managementul implementare a proiectelor
proiectelor, fonduri europene, management i Colaborează cu angajatul tehnic în cadrul GAL:
dezvoltare rurală Luarea operativă a
Limbi străine: o limbă de circula ie deciziilor asupra
interna ională scris/vorbit implementării proiectului
Cuno tin e IT: Să cunoască la nivel de (sau depistarea
utilizator familia Ms Office problemelor);
(Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Executarea operativă i
Publisher, Project sau echivalent) corectă a procedurilor de
gestionare a resurselor;
Nivel de experien ă pe un post de similar cel
Facilitarea coordonării între
pu in 4 ani
activită ile componentelor;
Monitorizarea i raportarea
la timp privind realizările
i rezultatele proiectului;
Informa ia despre
con inutul proiectului i
realizările acestuia este
oferită factorilor de decizie
la cel mai înalt nivel.
DENUMIRE: RESPONSABIL FINANCIAR TITULAR:
Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asocia iei, Atribuţii, sarcini, Răspundere
atât pe orizontală cât şi pe responsabilităţi
verticală
Studii: absolvent al învăţământului superior -organizează, îndrumă, Semnează situaţiile financiare
Este subordonat: managerului
economic de specialitate; Cunoştinţe: conduce, controlează şi
GAL;
-să posede cunoştinţe temeinice în ceea ce răspunde de desfăşurarea în
-are relatii de serviciu cu toate
priveşte sistemul organizatoric şi financiar- mod eficient a activităţii
serviciile, birourile şi alte
contabil; financiar-contabile ale
entităţi funcţionale;
-să posede cunoştinţe solide în ceea ce priveşte asociaţiei în conformitate
legislaţia în vigoare privind domeniul -are relaţii cu persoane juridice cu dispoziţiile legale în
financiar-contabil; şi persoane fizice care au vigoare;
-să probeze o bună cunoaştere a conducerii tangenţă cu sfera sa de ţine evidenţa documentaţiei
contabilităţii computerizate; activitate. necesare a activităţii
Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de biroului, privind
utilizator familia Ms Office salarizarea, asigurările
(Outlook, Word, Excel, echivalent) sociale, fluctuaţia de
Caracteristici şi abilităţi personale: - personal, angajări,
capacitate de a prelucra informaţiile, de a le promovări, transferuri,
interpreta şi de a le valorifica prin luarea de plecări din asociaţie;
decizii sau prin furnizarea de date prelucrate
altor factori decizionali;
-corectitudine, tenacitate, seriozitate,
Nivel de experienţă pe un post similar cel
puţin 3 ani, experienţă specifică: contabilitate
în domeniul ONG cel puţin un an.
III.3.2 Descrierea resurselor materiale
(echipamente, localuri disponibile)
Sediul GAL va fi în ora ul Huedin unde va fi închiriat un sediu cuprinzând o incapere 4/5 m, cu
grup social propriu i acces la utilită i i serviciile de telefonie fixă, internet, electricitate i o
sală de edin ă cu o suprafa ă de 30m2.
De men ionat este faptul ca aceasta incapere nu dispune de logistica i echipamentele necesare
desfă urării activită ilor GALului.
Pentru organizarea întâlnirilor, edin elor, instruirilor i altor tipuri de activită i de grup
membrii parteneriatului de in spa ii/loca ii corăspunzătoare i sunt dispu i să pună la
dispozi ia GAL-ului.
Pentru derularea activită ilor i asigurarea func ionării GAL vor fi alocate sume pentru
achizi ionare echipamentelor necesare prin bugetul de func ionare.
La toate echipamentele cumpărate vor fi aplicate elementele de identitate vizuală specifice
programului.
III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului
Nr.
Crt Denumire UM Val .U Cant Total TVA
Componenta a: 121260
- Salarii şi alte plăţi pentru personalul
1 GAL; an 76800 1 76800
Cheltuieli legate de plata experţilor şi
pentru alte servicii de expertiză legate de
implementarea strategiei de dezvoltare
2 locală; an 4000 1 4000 960
3 Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii; 100 12 1200
Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de
echipamente de birotică şi electronice,
precum şi a altor echipamente necesare
4 pentru desfăşurarea activităţilor GAL; an 0 0 21760 5222.4
5 Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor; an 500 6 3000 720
Cheltuieli legate de comunicare (telefonie,
internet, poştă şi servicii poştale), transport
6 şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc.); an 0 0 7500 1800
Cheltuieli pentru participarea la activităţile
reţelei naţionale şi europene de dezvoltare
7 rurală, seminarii etc. an 7000 1 7000 1680
Componenta b an 32300 7752
Studii ale zonei an 7000 1 7000 1680
Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu
privire la strategia de dezvoltare locală an 9300 1 9300 2232
 Instruirea personalului implicat în
implementarea strategiei de dezvoltare
locală an 3000 2 6000 1440
Evenimente de promovare an 2000 1 2000 480
Instruirea liderilor locali an 4000 2 8000 1920
TOTAL 153560 18134.4

Venituri : Suma
- Cheltuieli de func ionare 570660
TOTAL 570660
Cheltuieli :
- Cheltuieli de func ionare 570660
TOTAL 570660
III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare
Informarea şi comunicarea reprezintă elemente esenţiale atât în etapele iniţiale, de constituire a
parteneriatelor public – private cât şi ulterior, după selectarea parteneriatului ca GAL în acţiunile
de sale de funcţionare, instruire şi animarea teritoriului.
GAL Vladeasa-Huedin va utiliza diverse metode pentru a asigura o comunicare i informare
efectivă cu locuitorii şi actorii implicaţi în dezvoltarea teritoriului în legătură cu buna funcţionare
a GAL şi implementarea tuturor acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală.
Nr. Denumire Metodologie Instrument
Crt.
1 Comunicare online pagina de web
grupuri de e-mail
forum
2 Comunicare scrisă e-mail
fax
postă
3 Întâlniri prezentări PPT, prelegeri
seminarii
conferin e tematice
4 Mass media comunicate de presă
articole
anun uri
reportaje
conferin e de presă
5 Promovare pliante
bro uri
afi e
 bannere
evenimente
6 Informare Buletin informativ tipărit trimestrial
newsletter electronic disponibil pe site i
prin e-mail
7 Prezentare de bune practici CD
online
Bro ură
film

Toate materialele promo ionale i de informare vor respecta regulile de identitate vizuală
specifică programului.

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Informa iile necesare monitorizării implementării se colectează din cererile de finan are
întocmite de către beneficiari. Aceste documente con in informa iile necesare calculării
indicatorilor financiari, de realizare i pentru o parte a indicatorilor de rezultat necesari
monitorizării i evaluării măsurilor din PNDR.
Monitorizarea prevede un dispozitiv riguros i transparent de vizualizare a modului în care are
loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea
sistematică i structurarea anuală a datelor cu privire la activită ile desfă urate.
Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune:
- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea
problemelor);
- Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;
- Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;
- Facilitarea coordonării între activităţile componentelor;
- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;
- Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită
factorilor de decizie la cel mai înalt nivel.
Monitorizarea trebuie să prevadă un dispozitiv riguros şi transparent de vizualizare a modului în
care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită
colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate.
Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a înregistrării şi raportării
către AM a unor sugestii şi remarci privind rezultatelor implementării proiectelor în cadrul
strategiei de dezvoltare locală. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o
bază bine stabilită şi presupune elaborarea unui set de indicatori (consideraţi relevanţi în
reflectarea eficienţei obţinute în urma implementării proiectului) şi a unei metodologii de
evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare – intermediare şi finale) a rezultatelor implementării.
Monitorizarea şi evaluarea va asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor,
managementul finanţelor publice, inclusiv administrarea adecvată a resurselor proiectului şi
monitorizarea efectivă şi evaluarea activităţilor şi rezultatelor acestuia. În vederea aprobării
rapoartelor de evaluare, în scopul efectuării plăţilor se va efectua auditul de către auditorul
stabilit.
La sfâr itul programului se va elabora un raport de evaluare i monitorizare care va fi pus la
dispozi ia tuturor celor interesa i.
Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de
implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.
Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi:
eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar a
aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc.
Modul de distribuire a responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar, între
GAL, agenţia de plăţi şi autoritatea de management.

Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi

Informare X
Sprijinirea elaborării proiectelor X
Lansarea apelului pentru proiecte X
Selectarea proiectelor X
Controlul administrativ al dosarelor X X
Decizie X
Notificarea către beneficiar X X
Monitorizare X X
Plată X
Control X X
Arhivare X

III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR

PARTEA A -VIII – A: COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

III.5.1 Cooperare
Pentru că este importantă cooperarea în reţeaua LEADER atât naţională cât şi internaţională
proiectul oferă posibilitatea unor schimburi de experienţă dar şi colaborări concrete cu Grupuri
de Acţiune similare din ţări unde programul a fost implementat cu succes.
În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale
pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face
schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi
sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor.
In cazul în care teritoriul rural a implementat deja proiecte de cooperare, acestea vor fi descrise
în linii mari (partenerul/partenerii de cooperare, tematica cooperării, obiective, valoarea
proiectului/proiectelor de cooperare, rezultatele cooperării etc.). Eventual, vor fi precizate şi alte
experienţe de cooperare la nivelul teritoriului în alte domenii.
De asemenea, dacă teritoriul a reflectat deja asupra modului în care intenţionează să sprijine
proiectele de cooperare se va preciza acesta.
Datele vor fi prezentate sub forma unui tabel după modelul de mai jos:
Nr. Partenerul/parteneri Tematica Obiective Valoarea Rezultate
crt i cooperării proiectului/proiectelo
. r de cooperare (euro)
1. Experienţe de cooperare deja întreprinse
1 Pays Vichy Auvergne schimb de Identificare 50000 Ghid al
experien ă a unor traditiilor
modele de si
bune obiceiurilo
practici ale r locale in
programului cele doua
LEADER regiuni

2. Intenţii de cooperare
GAL Pro-Somes Promovare Identificare 10.000 Ghid al
a plantelor a şi plantelor şi
şi arbuştilor conservarea arbuştilor
fructiferi unor specii fructiferi
tradiţionali de plante şi (dicţionar
arbuşti tradiţional-
fructiferi literar)
tradiţionali

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei

Avem deja o experienţă de colaborare prin intermediul Asociaţiei Microregionale Vladeasa
Huedin care este membru din anul 2007 al Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
GAL Vladeasa Huedin va participa la evenimentele organizate de RNDR şi REDR şi va aloca o
sumă anuală de 7000 de euro pentru aceste activită i.