Strategia de Dezvoltare Durabila A Zonei Metropolitane Brasov - pdf-55dd904b PDF

Strategia de dezvoltare durabilă a Zonei Metropolitane Braşov
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

A ZONEI METROPOLITANE BRAŞOV
2012 – 2020
CUPRINS Pag.
Partea 1: Caracterizarea generală a Zonei Metropolitane

Braşov 4
Capitolul 1: Date generale 5

1.1. Identificarea şi definirea Zonei Metropolitane Braşov 5
1.2. Limite şi unităţi administrativ teritoriale 7
1.3. Reţeaua de localităţi şi populaţia 8
1.4. Scurt istoric, structura asociativă 8
1.5. Date geografice 9
1.6. Poziţionare spaţială faţă de principalele coridoare, axe europene, 10
precum şi faţă de principalii poli europeni
Capitolul 2 – Auditul teritorial 14

2.1. Resursele umane 14
2.1.1. Demografie 14
2.1.2. Forţa de muncă 31
2.1.3. Educaţie 39
2.1.4. Pregatirea profesională 45
2.1.5. Starea de sănătate a populaţiei 46
2.1.6. Analiză SWOT 49
2.2. Infrastructură şi servicii publice 50
2.2.1. Echipare tehnico-edilitară 50
2.2.2. Infrastructura de Transport şi Serviciile Publice Aferente 65
2.2.3. Spaţii verzi şi agrement 76
2.2.4. Parcări 80
2.2.5. Infrastructura de educaţie 81
2.2.6. Infrastructura de sănătate 84
2.2.7. Infrastructura culturală 87
2.2.8. Fondul de locuinţe şi calitatea locuirii 91
2.2.9. Infrastructura sportivă 93
2.2.10. Infrastructura pentru Situaţii de Urgenţă 96
2.2.11. Infrastructura de servicii sociale 100
2.3. Mediul 108
1
2.3.1. Caracterizare geografică 108

2.3.2. Calitatea aerului 111
2.3.3. Calitatea apei 117
2.3.4. Calitatea solului 124
2.3.5. Managementul deşeurilor 130
2.3.6. Resurse naturale 140
2.3.7. Resurse antropice 151
2.3.8. Surse de poluare; ameninţări la adresa mediului 151
2.3.9. Gradul de utilizare a resurselor regenerabile de energie 160
2.4. Mediu economic 165
2.4.1. Agricultură 166
2.4.2. Industrie şi construcţii 169
2.4.3. Turism 172
2.4.4. Comerţ şi servicii 176
2.4.5. Analiza SWOT 179
2.5. Cercetare-inovare 182
2.5.1. Activitatea de cercetare-dezvoltare în Zona Metropolitană 182
Braşov
2.5.2. Analiza SWOT 187
Capitolul 3 – Auditul administrativ 188
Partea 2: Strategia dezvoltării Zonei Metropolitane Braşov 192
Capitolul 1 – Viziune de dezvoltare 193

Capitolul 2 – Obiective strategice 195
2.1. Obiectivul strategic nr. 1 196
2.5. Tabel de corelare: Nevoi-Obiective strategice-Obiective specifice 203
Capitolul 3 – Politici şi programe 219
3.1. Politici şi programe 206
3.2. Tabel de corelare Obiective strategice- Obiective specifice- Politici- 210
Programe
2
Capitolul 4 – Programe prioritare 215

4.1. Programe prioritare 215
4.2. Portofoliul de proiecte 217
Capitolul 5 – Argumente strategice si operaţionale 233
Partea 3: Managementul implementării strategiei de dezvoltare 235
Capitolul 1 – Structura de management 236
Capitolul 2 – Relaţii operaţionale 239
Note de final 242
3
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov
Partea I
CARACTERIZAREA
GENERALĂ A
ZONEI METROPOLITANE
BRAŞOV
CAPITOLUL 1. DATE GENERALE
1.1. Identificarea şi definirea Zonei Metropolitane Braşov
Dezvoltarea urbană şi atingerea unei urbane sub aspect economic şi social dar şi
dimensiuni metropolitane este importantă întrucât responsabilă din punct de vedere al mediului. La
metropolele sunt motoare ale creşterii economice nivel european, numărul regiunilor metropolitane
şi puncte nodale de inovare. Beneficiile dezvoltate este în continuă creştere. Fiecare regiune
în aglomerările urbane de tip metropolitan se metropolitană are în componenţa sa municipii,
propagă în teritoriu către centrele urbane mai mici. oraşe şi comune de mărimi diferite, acestea fiind
interconectate la nivel teritorial şi beneficiind de un
Necesitatea dezvoltării metropolitane vine din grad ridicat de interdependenţă. Procesul de
nevoia de a creşte competitivitatea unui teritoriu. metropolizare generează o redefinire a spaţiului
Acest deziderat se realizează prin creşterea urban sub aspectul dezvoltării teritoriale şi
atractivităţii zonei ca destinaţie de afaceri dar şi creează priorităţi din punct de vedere administrativ
prin creşterea calităţii vieţii locuitorilor. în ceea ce priveşte managementul spaţial al
teritoriului metropolitan.
Competitivitatea şi bunăstarea Regiunilor
Metropolitane ale Europei este esenţială pentru Regiunile metropolitane sunt importante la nivel
realizarea obiectivelor documentelor europene regional şi naţional întrucât sunt:
privind coeziunea teritorială, a Strategiilor de la • Promotoare ale creativităţii
Lisabona şi Goteborg (competitivitate şi dezvoltare • Actori importanţi în dezvoltarea teritorială
economică durabilă), a Perspectivei Dezvoltării echilibrată şi durabilă
Spaţiale Europene (ESDP – pentru îmbunătăţirea • Motoare ale creşterii economice
echilibrului urban) şi a celui de-al patrulea Raport • Coloana vertebrală a dezvoltării în cadrul şi în
de Coeziune (pentru coeziune economică şi afara Uniunii Europene.
socială).
România recunoaşte importanţa dezvoltării
România, prin prevederile Cadrului unor teritorii funcţionale din punct de vedere
Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR) metropolitan. Pentru implementarea strategiei
a stabilit între obiectivele strategice ale perioadei naţionale de dezvoltare urbană policentrică şi
2007-2013, necesitatea sprijinirii dezvoltării polilor racordarea ei la politica europeană, Ministerul
de creştere existenţi şi/sau în formare, pe baza Dezvoltării Regionale şi Turismului (fostul Minister al
Strategiei Naţionale de Dezvoltare Spaţială şi Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei) a propus, iar
ţinând seama de Legea nr. 351/2001 privind Comitetul Naţional de Coordonare a Instrumentelor
aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Structurale constituit în baza HG Nr.457/2008 a
Naţional - Secţiunea IV, Reţeaua de localităţi care decis in conformitate cu art. 1 din Decizia CNC
defineşte rolul funcţional teritorial al oraşelor nr.2/10.07.2008 desemnarea pentru finanţare din
României. programele europene şi naţionale a 7 poli naţionali
de creştere . Aceştia se formează în jurul a 7 mari
Competitivitatea teritoriilor metropolitane oraşe ca nuclee ale acestor poli (câte unul în
necesită o abordare integrată a problematicii
5
fiecare Regiune de dezvoltare): Iaşi, Constanţa, de creştere generează efecte interregionale,

Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov. putând modifica nu numai structura economică şi
socială a regiunii în care sunt localizaţi, ci şi
Polii naţionali identificaţi corespund unor proporţiile şi intensitatea schimburilor
concentrări de industrii dinamice, unde investiţiile interregionale, inclusiv repartiţia teritorială a
au efecte importante de antrenare asupra populaţiei şi a activităţilor economice.
economiei regionale. De asemenea, aceşti poli
Criterii de bază în stabilirea polilor naţionali de creştere:
• distribuţia spaţială echilibrată în teritoriu, a administraţiei publice locale cu modificările şi

bazată pe centrele urbane existente, completările ulterioare.
acoperind, astfel, funcţional, un teritoriu
extins; Asocierile intercomunitare de tip metropolitan ,
• plasarea pe reţele de transport valorificându-şi evoluţia istorică şi potenţialul
transnaţionale şi naţionale, asigurând pe care îl deţin, se afirmă ca poli de dezvoltare,
relaţionarea cu alţi poli urbani europeni; cu diverse grade de influenţă în teritoriu,
• nivel înalt de dezvoltare economică şi potrivit rolurilor şi nivelului de competitivitate
socială şi potenţial de atragere a pe care şi le asumă (Potrivit ESPON în „Raport
investitorilor; final 1.1.1. Potentials for polycentric development”,
• capacitate importantă de cercetare – mai 2005, concepte şi terminologie adaptate în
dezvoltare şi inovare; cadrul lucrării „Definirea Conceptului Naţional de
• experienţă istorică ca centre regionale şi Dezvoltare Teritorială a României (CSDTR),
relaţii tradiţionale cu oraşele învecinate. Principii generale şi componente în raport cu
Planul Naţional de Dezvoltare, Planul de
În cazul Braşovului, condiţia de pol naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional şi liniile
creştere este îndeplinită de Zona Metropolitană directoare ale CSDTR’, vol. 1, contract nr.
Braşov, constituită cu respectarea prevederilor art. 227/2006, INCD URBANPROIECT şi UAUIM).
1, lit. j) işi art. 11, alin. (2) ii din Legea nr. 215/2001,
6
1.2. Limite şi unităţi administrativ- Zona Metropolitană Braşov reprezintă

teritoriale un spaţiu geografic compact, ce include localităţile
aflate în imediata vecinătate a Braşovului astfel:
Arealul Metropolitan Braşov include 15 • la nord localităţile: Bod, Hălchiu, Sânpetru,
comunităţi urbane şi rurale ce reunesc un număr Crizbav
de 410.121 locuitori şi se întinde pe o suprafaţă • la vest localităţile: Cristian, Ghimbav,
de 141,229 ha. Zona Metropolitană Braşov are Codlea şi Vulcan
importanţă pentru dezvoltarea României şi a • la sud localităţile: Râşnov, Predeal
Regiunii de Dezvoltare 7 Centru (judeţele Alba, • la est localităţile: Săcele, Hărman, Prejmer,
Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu). Tărlungeni
Fig. 1.- Zona Metropolitană Braşov – Harta fizică
7
1.3. Reţeaua de localităţi şi populaţia
Zona Metropolitană este constituită în jurul Populaţia Suprafaţa

Braşovului, care este municipiu de rangul I şi este (km2)
singurul pol de creştere naţional din regiunea de BRAŞOV 276,914 267.32
dezvoltare Centru. În Zona Metropolitană sunt CODLEA 24,649 122.62
SACELE 33,041 262.75
incluse 3 municipii (Braşov, Codlea şi Săcele), 3
GHIMBAV 5,483 28.30
oraşe (Ghimbav, Predeal şi Râşnov) şi 9 comune PREDEAL 5,615 57.15
(Bod, Cristian, Hălchiu, Hărman, Prejmer, RÂŞNOV 16,384 164.36
Sânpetru,Tărlungeni, Crizbav şi Vulcan). BOD 4,569 33.56
Populaţia Zonei Metropolitane este, CRISTIAN 4,575 27.73
HĂLCHIU 4,751 54.43
conform datelor din 2010 iii ,prezentată în tabelul
HĂRMAN 5,269 52.79
alăturat: PREJMER 9,276 60.43
SÂNPETRU 4,327 34.82
TĂRLUNGENI 8,411 139.50
CRIZBAV 2,419 53.13
VULCAN 4,759 53.40
TOTAL 410,116 1,412.29
Tabel I.1. Populaţia şi suprafaţa localităţilor din

Zona Metropolitană Braşov
1.4. Scurt istoric. Structura asociativă
Datorită poziţiei geografice avantajoase, Braşovul Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, paralel
a fost recunoscut de-a lungul istoriei ca un cu dezvoltarea funcţiei industriale, Braşovul devine
important centru comercial şi cultural. Aşezarea şi un însemnat nod feroviar, centru de
este menţionată documentar pentru prima oară în convergenţă al unor importante căi ferate din
1235 în Catalogus Ninivensis, unde este înscris direcţiile Arad – Timişoara, Oradea, Ciceu, Predeal,
sub numele de „Corona” iv. Braşovul de astăzi s-a Zărneşti. Ca urmare a amplificării funcţiilor urbane,
format în primele decenii ale secolului al XIII-lea, numărul de locuitori ajunge la 38.999 (conform
pe baza evoluţiei unor vechi aşezări româneşti recensământului din 1910), cea mai mare parte a
existente pe teritoriul vetrei urbane actuale, populaţiei active fiind ocupată în industrie,
devenind oraş înaintea marii năvăliri tătare din transport şi comerţ (60 %).
1241 v.
În perioada interbelică, Braşovul cunoaşte o
Începând cu secolul al XIV-lea, cea mai importantă dezvoltare puternică, ajungând la aproape 85 000
aşezare din depresiunea Ţării Bârsei este Braşovul. de locuitori. Această dezvoltare continuă şi are un
Pe parcursul anilor, aşezarea devine un important caracter preponderent industrial în perioada de
centru al producţiei meşteşugăreşti dar şi un după cel de-al doilea război mondial.
important centru comercial şi cultural.
De-a lungul istoriei sale, în jurul Braşovului s-au
Evoluţia Braşovului a făcut ca în secolul al XVIII- dezvoltat o serie de aşezări rurale, începând cu
lea acesta să devină cea mai însemnată localitate secolul XIII când în zonă s-au statornicit cavalerii
din Transilvania având peste 17 000 de locuitori. teutoni. Prezenţa acestora în zona Ţara Bârsei şi-a
pus amprenta pe identitatea culturală, istorică şi
socială a acestor localităţi al căror destin a fost
8
legat îndeaproape de cel al Braşovului de-a lungul • Păstrarea unui nivel ridicat şi sigur al
secolelor. creşterii economice şi scăderea
şomajului.
Astăzi, influenţa Braşovului generează un areal
metropolitan compact, care adăposteşte peste Membrii Agenţiei Metropolitane Braşov sunt:
400.000 de locuitori. Municipiul BRAŞOV, Consiliul Judeţean
BRAŞOV, Municipiul SĂCELE, Municipiul
Necesitatea asigurării coeziunii teritoriale dar mai CODLEA, Oraşul GHIMBAV, Oraşul PREDEAL,
ales economice şi sociale în arealul metropolitan a Oraşul RÂŞNOV, Comuna HĂRMAN, Comuna
dus la apariţia unei asocieri de tip intercomunitar. SÂNPETRU, Comuna BOD, Comuna HĂLCHIU,
Denumirea organizaţiei care a rezultat din Comuna CRISTIAN, Comuna TĂRLUNGENI,
asocierea a 15 comunităţi şi a Consiliului Judeţean Comuna PREJMER, Comuna VULCAN,
Braşov este Agenţia Metropolitană pentru Comuna CRIZBAV.
Dezvoltare Durabilă Braşov.
Misiunea Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Definirea arealului metropolitan, în cadrul căruia
Durabilă Braşov este să promoveze şi să susţină există o serie de interdependenţe între localităţile
cooperarea dintre actori publici, privaţi şi O.N.G.- componente, permite asigurarea unei dezvoltări
uri pentru dezvoltarea durabilă socială, economică spaţiale unitare şi coordonate, în condiţiile în care
şi culturală a Zonei Metropolitane Braşov. întreg teritoriul reprezintă un sistem funcţional,
structurat în urma unui proces de dezvoltare de
Scopul agenţiei este să faciliteze cooperarea între câteva secole.
comunităţile membre pentru implementarea în
comun a activităţilor şi a politicilor de dezvoltare Prin caracteristicile sale, arealul metropolitan
durabilă: Braşov poate deveni unul din nucleele dezvoltării
• Progresul social, condiţionat de nevoile economice în estul Europei, şi împreună cu
fiecărui individ; arealele metropolitane generate de către
• Protecţia eficientă a mediului; municipiul Ploieşti şi capitala Bucureşti să
• Utilizarea raţională a resurselor naturale; constituie „coloana vertebrală” a dezvoltării
economice a României.
1.5. Date geografice
Zona Metropolitană Braşov este localizată, din Piatra Craiului, la est Munţii Vrancei şi la vest
punct de vedere geografic, în depresiunea Munţii Perşani.
Braşovului, la intersecţia dintre Carpaţii Orientali şi
Carpaţii Meridionali. Din punct de vedere istoric, În cadrul depresiunii Braşovului se regăsesc trei
Zona Metropolitană Braşov se suprapune parţial subdiviziuni şi anume Depresiunea Ţara Bârsei,
cu teritoriul cunoscut de-a lungul timpului ca Ţara Depresiunea Sfântu Gheorghe şi Depresiunea
Bârsei. Baraolt.
Depresiunea Braşovului este mărginită la nord de Altitudinea medie la nivelul depresiunii Ţării
către Munţii Bodoc şi Baraolt, la sud de către Bârsei este cuprinsă între 400 şi 550 de metri faţă
Munţii Ciucaş, Munţii Barsei, munţii Bucegi şi de nivelul mării. Altitudinile maxime în zonă sunt
9
reprezentate de vârfurile Postăvaru (1802 m), înalţi şi mijlocii sunt îmbrăcaţi cu păduri masive de
Măgura Codlei (1294 m) şi Tâmpa (960 m). răşinoase, cei joşi sunt dominaţi de foioase.
Depresiunile intramontane adăpostesc,
Clima arealului metropolitan Braşov este una de graţie unor topoclimate specifice, numeroase
tip temperat-continentală. Zona este caracterizată relicte (specii vechi) sau specifice (jimla Ţării
de amplitudini mari de temperatură, un regim Bârsei, daria, ochii broaştei, roua cerului). Pe
pluviometric normal şi un nivel eolian moderat. versanţii însoriţi ai Dealului Cetăţii sau ai Tâmpei
se păstrează specii originale din stepele sau
Temperatura medie anuală este de 7,8oC. silvostepele care în terţiar ocupau zone mai mari
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. (zambila sălbatică, colilia, pătlagina argintie,
Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700 nemţişorul de stâncă, migdalul pitic, cununiţa de
mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante calcar, vişinelul, etc.
dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse
între 1,5 şi 3,2 m/s. Durata medie anuală a Reţeaua hidrografică este bogat
stratului de zăpadă creşte o dată cu înălţimea: reprezentată la nivelul zonei metropolitane Braşov.
55,2 zile la Bod, 70,8 zile la Braşov, 118 zile la Teritoriul se încadrează în bazinul hidrografic
Predeal şi peste 210 zile pe culmile montane înalte. superior al Oltului. În cadrul arealului metropolitan,
râul Olt atrage afluenţi importanţi precum Râul
Vegetaţia este specifică zonei, chiar dacă se Negru şi Bârsa. În alcătuirea resurselor de apă ale
întâlnesc unele particularităţi de tipul inversiunilor judeţului Braşov intră şi apele subterane – freatice
de vegetaţie din punct de vedere al altitudinii. şi de adâncime. Zona Ţării Bârsei deţine ape de
Astfel, distribuţia altitudinală a climei se reflectă în adâncime de bună calitate cantonate la baza
zonalitatea pe verticală a vegetaţiei. Dacă munţii formaţiunilor calcaroase.
1.6. Poziţionare spaţială faţă de principalele coridoare, axe europene, precum şi faţă de principalii poli
europeni
Nivelul European
Din punct de vedere al terminologiei Funcţională, participând ca actor cheie la politica
folosită în mod uzual la nivel european, arealul de coeziune naţională, regională şi europeană.
metropolitan Braşov este definit ca o Arie Urbană
Fig. 2 - Aglomerările urbane europene de peste 100 000 de locuitori vi
10
Prognozele privind coeziunea economică,

socială şi teritorială făcute la nivelul Uniunii
Europene indică, la nivelul anului 2020 vii , o
importanţă majoră a ariilor metropolitane din
România, cu accent pe localităţile Braşov,
Bucureşti şi Constanţa. Aceste centre pot ajunge
să polarizeze dezvoltarea economică în estul
Europei şi să asigure condiţiile pentru dezvoltarea
socială şi creşterea calităţii vieţii
Fig. 3. Scenariu privind coeziunea teritorială 2020
Braşovul se regăseşte în marile proiecte legăturilor rutiere şi feroviare dintre Europa

europene de transport care vizează asigurarea Occidentală şi sud Estul Europei
Fig. 4 – Reţeaua trans-europeană de transport
11
Nivelul naţional
La nivel naţional, arealul metropolitan bogată de căi de comunicaţie rutieră şi feroviară
Braşov are o poziţie geografică favorabilă, ( DN1, DN1A, DN10, DN 11, DN 73, DN 73B,
asigurând legătura regiunilor din nordul ţării cu magistralele feroviare 200, 300 si 400). Densitatea
cele din sud şi a celor din vest cu cele din est. La liniilor de cale ferată de 67,7km/1000 km2 este
nivelul arealului metropolitan se regăseşte o reţea peste media naţională.
Fig. 5 - Poziţionarea Zonei Metropolitane Braşov în reţeaua feroviară şi rutieră a României
Braşovul a fost unul dintre cele mai

dezvoltate centre industriale din România şi se află,
din punct de vedere geografic, pe cea mai
importantă axă de dezvoltare, axa Russe -
Bucureşti – Ploieşti - Braşov. Această axă Nord-
Sud, privită şi din perspectiva Uniunii Europene şi
a unor ţări precum Ucraina (de exemplu, în ceea
ce priveşte alimentarea cu energie), va creşte în
importanţă în următorii ani, atât din punct de
vedere economic, cât şi logistic.
Prin poziţia sa geografică, Braşovul poate
juca un rol important în coeziunea teritorială şi
economică la nivel naţional, prin dezvoltarea
împreună cu alte arii urbane funcţionale precum
Constanţa, Bucureşti şi Ploieşti. Zona poate deveni
parte integrată a unei axe de dezvoltare
economică la nivel naţional formată din Bucureşti,
Ploieşti şi Braşov.
Fig. 6 - Suprasistemul teritorial Bucureşti – Ploieşti - Braşov
12
Nivelul regional
La nivelul Regiunii Centru, Zona favorabilă, prezenţa căilor de comunicaţie rutieră şi
Metropolitană Braşov reprezintă un motor al feroviară, identitatea cultural istorică a întregii zone,
dezvoltării economice, fapt confirmat şi de calitatea dimensiunea universitară dată de prezenţa unor
de Pol naţional de Creştere. Atu-urile Braşovului la universităţi importante, atât publice cât şi private.
nivel regional sunt poziţionarea geografică
Fig. 7 – Poziţionarea Zonei Metropolitane Braşov în regiunea Centru
Arealul metropolitan Braşov se regăseşte legături facile între Municipiul Braşov şi celelalte
pe harta căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare centre urbane majore ale regiunii.
de la nivelul regiunii Centru, prin care se asigură
Concluzii
Zona Metropolitană Braşov reprezintă unul din cei 7 poli de creştere desemnaţi la nivel naţional. Acest areal
include 15 comunităţi urbane şi rurale ce reunesc un număr de 410.121 locuitori şi se întinde pe o suprafaţă
de 141,229 ha.
Necesitatea asigurării coeziunii teritoriale dar mai ales economice şi sociale în arealul metropolitan a dus la
apariţia unei asocieri de tip intercomunitar. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov reuneşte
din anul 2006 autorităţile publice din cele 15 comunităţi, alături de Consiliul Judeţean Braşov
Arealul metropolitan Braşov este definit ca o Arie Urbană Funcţională, participând ca actor cheie la politica de
coeziune naţională, regională şi europeană.
La nivel european, Braşovul se regăseşte în marile proiecte de transport care vizează asigurarea legăturilor
rutiere şi feroviare dintre Europa Occidentală şi sud Estul Europei
La nivel naţional, arealul metropolitan Braşov are o poziţie geografică favorabilă, asigurând legătura regiunilor
din nordul ţării cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est
La nivelul Regiunii Centru, Zona Metropolitană Braşov reprezintă un motor al dezvoltării economice, fapt
confirmat şi de calitatea de Pol naţional de Creştere.
13
CAPITOLUL 2. AUDIT TERITORIAL
2.1. Resurse umane
Capitalul uman de care dispune o comunitate În prezent, toate statele europene se confruntă cu
/regiune reprezintă cea mai importantă resursă şi o tendinţă accentuată de scădere şi îmbătrânire a
totodată destinatarul politicilor de dezvoltare. Din populaţiei. Această tendinţă afectează toate
acest punct de vedere, o analiză exhaustivă a aspectele vieţii sociale, influen
țând astfel orice
resurselor umane existente la nivel metropolitan demers de dezvoltare. Este deci imperativă
reprezintă o cerinţă esenţială pentru evaluarea realizarea unei analize exhaustive a resurselor
stării actuale şi pentru identificarea direcţiilor umane precum şi prognozarea tendin țelor de
strategice de dezvoltare. evoluţie, astfel încât direcţiile de dezvoltare
formulate să aibă la bază prognoze realiste.
2.1.1. Demografie
Analiza indicatorilor demografici la nivelul arealului

metropolitan permite conturarea unei imagini La nivelul Zonei Metropolitane Braşov, la fel ca în
complexe a potenţialului uman existent. întreaga societate românească, au fost înregistrate
modificări precum schimbarea structurii şi
În ultimii 20 de ani, structura demografică la nivelul funcţiilor familiei, creşterea mortalităţii, migraţia
Zonei Metropolitane Braşov a cunoscut modificări externă, etc. Datele statistice relevă faptul că în
majore datorită evoluţiilor survenite în sectorul intervalul 1992 – 2010 populaţia metropolitană a
politic, economic şi social. scăzut cu 8,71%, de la 449 257 locuitori la 410 116.
EVOLUŢIA POPULAŢIEI ÎN PERIOADA 1992-2010

1992 - 1992 - 2002 - 2002 - 1992 - 1992 -
1992 2002 2010
2002 2002 (%) 2010 2010 (%) 2010 2010 (%)
BRAŞOV 323,736 284,596 276,914 -39,140 -12.09 -7,682 -2.70 -46,822 -14.46
CODLEA 24,547 24,286 24,649 -261 -1.06 363 1.49 102 0.42
SĂCELE 30,226 29,915 33,041 -311 -1.03 3,126 10.45 2,815 9.31
GHIMBAV 5,380 5,112 5,483 -268 -4.98 371 7.26 103 1.91
PREDEAL 7,302 5,615 5,194 -1,687 -23.10 -421 -7.50 -2,108 -28.87
RÂŞNOV 16,384 15,456 16,479 -928 -5.66 1,023 6.62 95 0.58
BOD 4,028 3,927 4,569 -101 -2.51 642 16.35 541 13.43
CRISTIAN 3,764 3,924 4,575 160 4.25 651 16.59 811 21.55
HĂLCHIU 5,683 6,202 4,751 519 9.13 -1,451 -23.40 -932 -16.40
HĂRMAN 4,280 4,425 5,269 145 3.39 844 19.07 989 23.11
PREJMER 8,299 8,316 9,276 17 0.20 960 11.54 977 11.77
SÂNPETRU 3,309 3,449 4,327 140 4.23 878 25.46 1,018 30.76
14
EVOLUŢIA POPULAŢIEI ÎN PERIOADA 1992-2010

1992 - 1992 - 2002 - 2002 - 1992 - 1992 -
1992 2002 2010
2002 2002 (%) 2010 2010 (%) 2010 2010 (%)
TĂRLUNGENI 6,913 7,399 8,411 486 7.03 1,012 13.68 1,498 21.67
VULCAN 5,406 5,592 4,759 186 3.44 -833 -14.90 -647 -11.97
CRIZBAV - - 2,419 - - - - - -
Zona
Metropolitană 449,257 408,214 410,116 -41,043 -9.14 1,902 0.47 -39,141 -8.71
Braşov
*Comuna Crizbav s-a format în anul 2002 prin separarea de Comuna Hălchiu.
Tabel II.1. – Evoluţia populaţiei în Zona metropolitană Braşov
În intervalul 1992 – 2002, populaţia arealului La polul opus se situează localitatea Sânpetru care
metropolitan Braşov a scăzut cu peste 41 000 de a înregistrat o creştere a populaţiei în perioada
persoane, reprezentând 9,14% din populaţia 1992 – 2002 cu 4,23%. Mediul economic propice
înregistrată în anul 1992. Acest fenomen se din perioada 2002 – 2010 a permis populaţiei din
datorează declinului industriei braşovene, migraţiei mediul urban să se mute în localităţile rurale
externe dar şi scăderii calităţii vieţii populaţiei, învecinate, Sânpetru fiind una dintre cele mai
ceea ce a generat o scădere drastică a natalităţii. apreciate astfel de localităţi. Populaţia comunei a
crescut în total cu peste 30%.
Ulterior, în perioada 2002 – 2010, revirimentul
economic şi politicile de sprijinire a tinerelor familii Diferenţele de variaţie a populaţiei între mediul
a dus la creşterea natalităţii, ajungându-se astfel la urban şi rural (luând în calcul densitatea locuitorilor)
o creştere sensibilă a populaţiei arată faptul că scăderea drastică a populaţiei din
Municipiul Braşov s-a datorat şi unui fenomen
Cea mai mare scădere a populaţiei a fost pregnant de migraţie a familiilor din clasa mijlocie
înregistrată de către oraşul Predeal. Astfel, în prin renunţarea la locuinţa din mediul urban în
perioada 1992 – 2002, populaţia localităţii a scăzut favoarea uneia situată în afara oraşului, în
cu 23,10%. Tendinţa a continuat şi după 2002, comunităţile învecinate.
astfel încât în 2010 s-a ajuns la o populaţie cu
28,87% mai mică decât în 1992.
1992 2002 2009 2010

Urban 407,575 90.72% 364,980 89.41% 362,159 88.31% 361,760 88.21
Rural 41,682 9.28% 43,234 10.59% 47,963 11.69% 48,356 11.79
Tabel II.2. – Proporţia populaţiei pe medii în Zona Metropolitană Braşov
O caracteristică importantă a Zonei Metropolitane cu acces la reţele de utilităţi publice, servicii din
Braşov faţă de alte aglomerări urbane din România spectrul social (educaţie, cultură, asistenţă
este gradul ridicat de urbanizare. Astfel, medicală, servicii de asistenţă socială, intervenţii în
aproximativ 90% din întreaga populaţie a arealului situaţii de urgenţă, etc.).
metropolitan locuieşte în mediul urban, ceea ce
generează un nivel relativ ridicat de calitate a vieţii,
15
Aşa cum s-a menţionat, populaţia rurală se află pe dinspre mediul urban către mediul rural.
un trend ascendent datorită fluxului migrator
450000 41682
400000 43234 48356
350000
300000
250000 Rural
407575
200000 364980 361760
urban
150000
100000
50000
0
1992 2002 2010
Figura 8 - Proporţia urban-rural în Zona Metropolitană Braşov
În ceea ce priveşte densitatea populaţiei, aceasta dacă diferenţele sunt normale, amplitudinea lor
variază de la valori foarte mari în mediul urban la arată nivelul insuficient de coeziune socială şi
valori extrem de scăzute în mediul rural. Chiar teritorială.
Unitate Densitatea Unitate Densitatea

administrativă populației administrativă populației
loc/km2 loc/km2
BRAŞOV Municipiu 1,035.89 HĂLCHIU Comună 87.29
CODLEA Municipiu 201.02 HĂRMAN Comună 99.81
SACELE Municipiu 125.75 PREJMER Comună 153.50
GHIMBAV Oraş 193.75 SÂNPETRU Comună 124.27
PREDEAL Oraş 90.88 TĂRLUNGENI Comună 60.29
RÂŞNOV Oraş 100.26 CRIZBAV Comună 45.53
VULCAN Comună 89.12
BOD Comună 136.14
CRISTIAN Comună 164.98
Zona Metropolitană Braşov 290.39 loc/km 2
Tabel II.3. Densitatea populaţiei pe localităţi în Zona Metropolitană Braşov
Dincolo de nivelul ridicat de locuitori pe km2 din Cele mai mici densităţi se regăsesc în comunităţile
municipiul polarizator (peste 1000 de loc/km2), cu un nivel redus al calităţii vieţii, lipsa reţelelor de
amplitudinea densităţilor variază de la un minim de utilităţi publice şi accesul dificil la servicii reducând
45,53 în Crizbav la 201,02 în Codlea. atractivitatea acestor localităţi.
.
16
Fig. 9 - Densitatea populaţiei în Zona Metropolitană Braşov
După cum se poate observa, cele mai mari trei municipii – Codlea, Săcele, Braşov - şi un oraş
densităţi se regăsesc în zona Braşov – Codlea. - Ghimbav. Această axă urbană are rolul de a
Acesta se datorează concentrării de activităţi polariza majoritatea activităţilor din spectrul social
economice în această zonă dar şi existenţei unor (educaţie, sănătate, asistenţă socială, cultură,
comunităţi urbane importante. intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.). Relativ la
această axă de dezvoltare urbană, în zona de sud
La nivelul arealului metropolitan Braşov se se dezvoltă activităţile turistice şi serviciile
conturează o axă urbană pe direcţia Nord Est – complementare turismului iar în nord predomină
Sud Vest alcătuită din 4 comunităţi urbane din care destinaţiile rezidenţiale.
2.1.1.1. Sporul natural
Numărul de naşteri şi de decese dintr-o comunitate În ultimii ani însă în arealul metropolitan Braşov,
reprezintă unul din cei doi factori decisivi ai sporul natural nu a mai înregistrat valori negative
dinamicii populației alături de migraţie. Diferenţa mari, ajungând în anul 2007 la o valoare pozitivă.
dintre numărul de naşteri şi numărul de decese Astfel, localităţi precum Vulcan, Codlea, Tărlungeni
reprezintă sporul natural al populaţiei. şi Săcele înregistrează un spor natural ce
depăşeşte 50/00 (acesta se datorează şi prezenţei
Tendinţa la nivel european este ca sporul natural unui important segment de populaţie rromă unde
să înregistreze valori negative, ceea ce determină natalitatea înregistrează valori ridicate), spre
un grad accentuat de îmbătrânire a populaţiei dar deosebire de Braşov, Predeal şi Sânpetru unde
şi o scădere a populaţiei active în raport cu sporul natural este constant negativ.
populaţia inactivă.
17
Sporul natural 2005 - 2007

2005 2006 2007
Spor natural
Spor natural
Spor natural
Total Năs. Dec. Total Năs. Dec. Total Năs. Dec.
Zona
Metropolitană 406.058 3.740 3.750 -0,03 406.154 3.795 3.846 -0,1 403.867 3.788 3.650 0,3
Braşov
BRAŞOV 283.328 2.232 2.602 -1,3 282.257 2.235 2.726 -1,7 277.945 2.260 2.551 -1
CODLEA 24.236 287 186 4,2 24.316 328 186 5,8 24.503 284 164 4,9
SĂCELE 31.043 447 305 4,6 31.373 454 280 5,5 31.639 491 311 5,7
GHIMBAV 5.234 42 36 1,1 5.302 49 35 2,6 5.334 42 36 1,1
PREDEAL 5.365 48 79 -5,8 5.230 43 67 -4,6 5.219 36 49 -2,5
RÂŞNOV 15.831 159 121 2,4 15.928 144 123 1,3 15.987 167 126 2,5
BOD 4.017 33 42 -2,2 4.068 41 31 2,5 4.129 33 28 1,2
CRISTIAN 4.079 42 61 -4,7 4.156 42 38 1 4.257 36 50 -3,3
HĂLCHIU 4.374 81 52 6,6 4.446 72 62 2,2 4.504 62 44 4
HĂRMAN 4.433 38 41 -0,7 4.544 54 47 1,5 4.716 43 45 -0,4
PREJMER 8.524 94 74 2,3 8.660 92 72 2,3 8.786 94 78 1,8
SÂNPETRU 3.530 32 30 0,6 3.624 36 45 -2,5 3.696 37 45 -2,2
TĂRLUNGENI 7.614 130 84 6 7.771 131 92 5 7.895 128 76 6,6
VULCAN 4.450 75 37 8,6 4.479 74 42 7,3 4.522 75 47 6,2
Tabel II.4. – Sporul natural în Zona Metropolitană Braşov în perioada 2005 - 2007
În 2010, numărul de naşteri şi decese a generat un pentru asigurarea sustenabilităţii zonei din punct
spor natural pozitiv în majoritatea comunităţilor din de vedere demografic
arealul metropolitan, creând astfel premisele
.
SPOR NATURAL 2010
Spor natural
brut relativ (la
Populaţia Nașteri Decese
1000
locuitori)
BRAŞOV 276,914 2,553 2,612 -59 -0.21
CODLEA 24,649 273 162 111 4.50
SACELE 33,041 518 301 217 6.57
GHIMBAV 5,483 42 35 7 1.28
PREDEAL 5,194 45 58 -13 -2.50
RÂŞNOV 16,479 184 124 60 3.64
BOD 4,569 41 51 -10 -2.19
CRISTIAN 4,575 56 50 6 1.31
HĂLCHIU 4,751 55 39 16 3.37
HĂRMAN 5,269 54 53 1 0.19
PREJMER 9,276 108 100 8 0.86
18
SPOR NATURAL 2010

Spor natural
brut relativ (la
Populaţia Nașteri Decese
1000
locuitori)
SÂNPETRU 4,327 59 44 15 3.47
TĂRLUNGENI 8,411 145 83 62 7.37
CRIZBAV 2,419 45 22 23 9.51
VULCAN 4,759 66 44 22 4.62
Zona
Metropolitană 410,116 4,244 3,778 466 1.14
Braşov
Tabel II.5. – Sporul natural în Zona Metropolitană Braşov 2010
VULCAN
CRIZBAV
TĂRLUNGENI
SÂNPETRU
PREJMER
HĂRMAN
HĂLCHIU
CRISTIAN
BOD
RÂŞNOV
PREDEAL
GHIMBAV
SACELE
CODLEA
BRAŞOV
-4.00 -2.00 0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00
Figura 10 - Sporul natural în Zona Metropolitană Braşov 2010
2.1.1.2. Mişcarea migratorie
Cea de-a doua componentă care contribuie la a stabilirilor de domiciliu în localităţile ZM şi o

dinamica populaţiei este mişcarea migratorie. În reducere moderată a plecărilor cu domiciliul din
perioada 2008-2010, se poate observa o scădere aceste localităţi.
MISCAREA MIGRATORIE 2008-2010

Sold Sold Sold
Stabiliri de domiciliu în Plecări cu domiciliul din
migrator migrator migrator
localitate localitate
‰ ‰ ‰
2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010

BRAŞOV 4,816 3,999 4,334 6,070 6,202 5,296 -4.52 -7.94 -3.47
CODLEA 373 286 420 471 382 507 -3.98 -3.90 -3.53
SACELE 658 521 690 430 314 474 6.94 6.30 6.54
19
MISCAREA MIGRATORIE 2008-2010

Sold Sold Sold
Stabiliri de domiciliu în Plecări cu domiciliul din
migrator migrator migrator
localitate localitate
‰ ‰ ‰
GHIMBAV 145 91 101 82 96 159 11.55 -0.92 -10.58
PREDEAL 136 117 168 120 104 114 3.09 2.51 10.40
RÂŞNOV 293 285 333 217 179 297 4.62 6.45 2.18
BOD 260 103 222 67 55 81 42.82 10.65 30.86
CRISTIAN 192 135 202 86 43 68 23.40 20.31 29.29
HĂLCHIU 118 90 120 81 47 83 7.83 9.10 7.79
HĂRMAN 226 203 339 59 54 75 32.26 28.78 50.10
PREJMER 248 187 199 100 101 143 16.02 9.31 6.04
SÂNPETRU 268 224 308 70 47 88 46.46 41.53 50.84
TĂRLUNGENI 194 108 192 98 63 116 11.49 5.38 9.04
CRIZBAV 73 34 46 39 17 57 14.01 7.01 -4.55
VULCAN 118 81 162 72 70 108 9.70 2.32 11.35
Zona
Metropolitană 8,118 6,464 7,836 8,062 7,774 7,666 0.14 -3.19 0.41
Braşov
Tabel II.6. Mişcarea migratorie în Zona Metropolitană Braşov
2006 2007 2008 2009 2010

-1,03 0,10 0.14 -3.19 0.41
Tabel II.7. Soldul migrator în Zona Metropolitană Braşov
1
0.5 0.41
0 0.1 0.14
-0.5
-1 -1.03
-1.5
-2
-2.5
-3
-3.19
-3.5
2006 2007 2008 2009 2010
Fig. 11 - Soldul migrator în Zona Metropolitana Brașov în perioada 2006 – 2010
Graficul de mai sus relevă faptul că între 2006 şi Începând cu anul 2009, criza economică existentă
2008, sporul migrator s-a situat pe un trend la nivel global a afectat şi populaţia din zona
ascendent. Principalul motiv este legat de Braşov, astfel încât la nivelul lui 2009 se
existenţa unei perioade de creştere economică. înregistrează o scădere dramatică a sporului
20
migrator. Deja la nivelul anului 2010 se constată o economice şi sociale generate de procesele de
revenire a trendului ascendent, fiind comparabil cu restructurare industrială cât şi ca urmare a
perioada 2007 – 2008. dezvoltării infrastructurii edilitare a unor comunităţi
rurale. De asemenea, odată cu deschiderea
Dacă înainte de 1989 fluxurile de populaţie s-au graniţelor, un segment important al populaţiei a
derulat dinspre spaţiul rural spre cel urban, în ales să emigreze în căutarea unui loc de muncă
ultimii 15 ani se constată tendinţa de inversare a mai bine plătit.
acestor fluxuri, atât din cauza problemelor
460,000
450,000 449,257
440,000
430,000
420,000
410,121 410,116
410,000
408,214
400,000
1992 2002 2009 2010
Fig. 12 – Dinamica populaţiei în Zona Metropolitană Braşov
Din graficul de mai sus se poate observa faptul ca dezvoltarea economică a zonei şi crearea unui
în perioada 1992 – 2002 are loc o scădere drastică mediu favorabil dezvoltării familiei a generat o
a nivelului populaţiei din Zona Metropolitană creştere uşoară a nivelul numărului de locuitori.
Braşov, cu aproximativ 10% din total. După 2002,
2.1.1.3. Structura populaţiei pe sexe
În perioada 2008 - 2010, structura pe sexe a ansamblu, în Zona Metropolitană Braşov se

populaţiei la nivelul fiecărei localităţi dar şi în pe prezintă după cum urmează:
2008 2009 2010
relativ relativ relativ
absolut absolut absolut
(%) (%) (%)
Brașov Masculin 132,868 47.67 132,230 47.56 131,428 47.46
Feminin 145,844 52.33 145,773 52.44 145,486 52.54
Codlea Masculin 12,211 49.70 12,198 49.55 12,199 49.49
Feminin 12,359 50.30 12,420 50.45 12,450 50.51
Săcele Masculin 15,680 48.72 15,888 48.73 16,090 48.70
Feminin 16,505 51.28 16,716 51.27 16,951 51.30
Ghimbav Masculin 2,615 48.44 2,638 48.41 2,654 48.40
Feminin 2,783 51.56 2,811 51.59 2,829 51.60
Predeal Masculin 2,529 47.99 2,501 48.10 2,458 47.32
Feminin 2,741 52.01 2,699 51.90 2,736 52.68
21
2008 2009 2010

relativ relativ relativ
absolut absolut absolut
(%) (%) (%)
Râșnov Masculin 7,903 48.81 7,972 48.81 8,023 48.69
Feminin 8,290 51.19 8,360 51.19 8,456 51.31
Bod Masculin 2,133 48.96 2,195 49.06 2,244 49.11
Feminin 2,224 51.04 2,279 50.94 2,325 50.89
Cristian Masculin 2,141 48.66 2,188 48.83 2,237 48.90
Feminin 2,259 51.34 2,293 51.17 2,338 51.10
Crizbav Masculin 1,180 50.08 1,188 49.83 1,211 50.06
Feminin 1,176 49.92 1,196 50.17 1,208 49.94
Hălchiu Masculin 2,338 50.10 2,351 49.99 2,380 50.09
Feminin 2,329 49.90 2,352 50.01 2,371 49.91
Hărman Masculin 2,394 48.50 2,450 48.19 2,551 48.42
Feminin 2,542 51.50 2,634 51.81 2,718 51.58
Prejmer Masculin 4,499 49.57 4,547 49.57 4,595 49.54
Feminin 4,577 50.43 4,626 50.43 4,681 50.46
Sânpetru Masculin 1,942 48.88 2,050 49.30 2,118 48.95
Feminin 2,031 51.12 2,108 50.70 2,209 51.05
Tărlungeni Masculin 4,115 50.05 4,163 50.30 4,200 49.93
Feminin 4,106 49.95 4,114 49.70 4,211 50.07
Vulcan Masculin 2,347 50.67 2,385 50.49 2,411 50.66
Feminin 2,285 49.33 2,339 49.51 2,348 49.34
Zona Masculin 196,895 48.15 196,944 48.07 196,799 47.99
Metropolitană
Brașov Feminin 212,051 51.85 212,720 51.93 213,317 52.01
Tabel II.8 Structura populaţiei pe sexe în Zona Metropolitană Braşov
În majoritatea comunităţilor din arealul sex masculin. Tărlungeni şi Vulcan sunt singurele
metropolitan, proporţia persoanelor de sex feminin localităţi în care procentul persoanelor de sex
este sensibil mai mare decât cea a persoanelor de feminin este mai mic de 50%.
2.1.1.4. Structura populaţiei pe vârste
Procesul de îmbătrânire a populaţiei influenţează raportul de dependenţă al vârstnicilor şi implicit

evoluţia structurii pe vârste a locuitorilor, cu o sustenabilitatea demografică a comunităţii.
directă influenţă asupra ponderii populaţiei active,
22
Structura populaţiei pe vârste în Zona Metropolitană

Braşov
2008 2009 2010
0- 4 ani 18,596 19,080 19,715
5- 9 ani 16,097 16,449 16,859
10-14 ani 16,076 15,605 15,760
15-19 ani 26,272 23,475 20,372
20-24 ani 35,571 35,761 35,289
25-29 ani 38,259 37,094 36,090
30-34 ani 35,064 36,908 38,132
35-39 ani 31,363 30,008 30,162
40-44 ani 27,803 30,148 32,048
45-49 ani 28,546 26,734 24,978
50-54 ani 37,021 36,390 34,386
55-59 ani 30,701 31,819 33,280
60-64 ani 17,370 19,264 21,639
65-69 ani 15,996 15,521 14,934
70-74 ani 14,427 14,924 15,203
75-79 ani 10,406 10,586 10,775
80-84 ani 6,182 6,373 6,662
85 ani şi
3,196 3,525 3,832
peste
Tabel II.9 Structura populației pe vârste în Zona Metropolitană Braşov
Evoluţia populaţiei la nivelul Zonei Metropolitane vârstă cunosc o creştere considerabilă în perioada
Braşov este destul de diferită pe grupe de vârste. analizată (0-4 ani, 30-34 ani, 55-59 ani, 60-64 ani,
Astfel, se poate observa faptul că unele grupe de etc.)
2008
2009
2010
Fig. 13 - Structura populației pe vârste în Zona Metropolitană Braşov
23
Pentru o imagine comprehensivă a evoluţiei reprezentând populaţia inactivă (minori şi

structurii populaţiei pe vârste, au fost luate în pensionari) şi categoria 20-64 de ani considerată
considerate intervalele 0-19 ani şi peste 65 de ani categoria populaţiei active
.
0-19 ani 20-64 ani peste 65 ani

77,041 281,698 50,207
2008
18.84% 68.88% 12.28%
74,609 284,126 50,929
2009
18.21% 69.36% 12.43%
72,706 286,004 51,406
2010
17.73% 69.74% 12.53%
Tabel II.10 – Structura populaţiei active şi inactive în Zona Metropolitană Braşov
300,000
250,000
200,000
2008
150,000
2009
100,000 2010
50,000
0
0-19 20-64 peste 65
Fig. 14 – Evoluţia populaţiei active/inactive în Zona Metropolitană Braşov
După cum se poate observa, grupa de vârstă 0-19 ce populaţia tânără care va intra pe piaţa muncii se
ani scade constant pe perioada de analiză (peste află pe un trend descendent (intervalele 10-14 şi
1%) în timp ce grupa de vârstă de peste 65 de ani 15-19 ani).
cunoaşte o uşoară tendinţă de creştere. Pe termen
mediu şi lung, aceste tendinţe vor genera o Rata îmbătrânirii demografice - numărul de
scădere a populaţiei active în timp ce populaţia persoane vârstnice (de 65 ani şi peste) ce revin la
inactivă de peste 65 de ani va creşte în 1000 de tineri (0-19 ani) - este foarte mare.
permanenţă.
Rata îmbătrânirii demografice
Pentru moment, populaţia activă cunoaşte o
2008 651.69
uşoară creştere însă aceasta este un efect pe
2009 682.61
termen scurt. Pe baza datelor detaliate prezentate 2010 707.04
mai sus, se poate observa că în următorii 8 ani,
populaţia care va ieşi de pe piaţa muncii este în Tabel II. 11 – Rata îmbătrânirii demografice
creştere (intervalele 50-59 şi 60-64 de ani) în timp
24
710
700
690 700.04
680
670 682.61
660
650
640 651.69
630
620
2008 2009 2010
Fig. 15 – Evoluţia ratei îmbătrânirii demografice
După cum se poate observa, numărul persoanelor Raportul de dependenţă al vârstnicilor este
vârstnice raportat la 1000 de tineri (cu vârsta până definit ca reprezentând numărul de persoane de
în 19 ani) este în continuă creştere. Tendinţa nu 65 de ani şi peste raportat la 100 de persoane
este surprinzătoare însă se impun măsuri pentru active (între 15 şi 64 de ani). În perioada analizată,
contracararea ei. Acestea se referă la crearea unui acest indicator a evoluat după cum urmează:
mediu propice pentru dezvoltarea familiei şi
creşterea natalităţii dar şi măsuri ce prevăd 2008 2009 2010
prelungirea duratei de viaţă active în care 16.30 16.56 16.78
persoanele au un rol activ pe piaţa muncii
Tabel II. 12 – Raportul de dependenţă al vârstnicilor
16.90
16.80 16.78
16.70
16.60
16.56
16.50
16.40
16.30 16.30
16.20
16.10
16.00
2008 2009 2010
Fig. 16 – Evoluţia raportului de dependenţă al vârstnicilor
Se poate observa faptul că raportul de dependenţă Nu este vorba aici doar de resurse materiale
este în creştere, ceea ce indică o presiune pentru asigurarea pensiilor ci de o serie întreagă
crescândă pe populaţia activă de a asigura de servicii din spectrul social (inclusiv asistenţă
necesarul de resurse pentru populaţia care se medicală) pe care populaţia activă trebuie să le
pregăteşte să iasă sau a ieşit de pe piaţa muncii. asigure.
25
2.1.1.5. Structura etnică şi religioasă a populaţiei
Una din principalele caracteristici ale Zonei dintre români, saşi, maghiari, secui, etc. Structura
Metropolitane Braşov este mediul social etnică a populaţiei relevată în cadrul
intercultural. Din punct de vedere istoric, arealul recensământului din 2002 a fost următoarea:
metropolitan reprezintă rezultatul interacţiunii
Structura etnică a populaţiei

Absolut Relativ (%)
Români 363036 88.93
Maghiari 36633 8.97
Rromi 4394 1.08
Ucraineni 80 0.02
Germani 3147 0.77
Ruși, Lipoveni 116 0.03
Turci 69 0.02
Tătari 15 0.00
Sârbi 15 0.00
Slovaci 6 0.00
Bulgari 16 0.00
Croați 6 0.00
Greci 75 0.02
Evrei 127 0.03
Cehi 16 0.00
Polonezi 28 0.01
Italieni 91 0.02
Chinezi 6 0.00
Armeni 13 0.00
Ceangăi 43 0.01
Alta etnie 259 0.06
Nedeclarata 58 0.01
Tabel II. 13 – Structura etnică a populaţiei în Zona Metropolitană Braşov
După cum se poate observa, peste 88% din populaţiei de etnie rromă să fie mai mic decât în
populaţia arealului metropolitan este de etnie realitate.
română. Ce-a de a doua etnie ca pondere este cea
maghiară, cu un procent de 8,97%, Conform datelor colectate de către Prefectura
Braşov, aceştia sunt în număr de 19.407 din care:
Ponderea reală a populaţiei de etnie rromă este 9400 în Săcele, 3000 în Tărlungeni, 2000 în
greu de determinat. Astfel, este posibil ca Codlea, 2200 în Braşov.
populaţia de etnie rromă să îşi declare eronat etnia.
Există posibilitatea ca procentul declarat al
26
1.08 0.77
8.97 Romani
0.25
Maghiari
Rromi
88.93
Germani
Alte etnii/ Etnie

nedeclarata
Fig. 17 - Structura etnică a populaţiei în Zona Metropolitană Braşov
Conform datelor privind apartenenţa religioasă, Braşov aparţine religiei ortodoxe, urmată de
majoritatea populaţiei din Zona Metropolitană confesiunea romano-catolică.
Metropolitană
244220 MUN. BRASOV
MUN. CODLEA
MUN. SACELE
TARLUNGENI
SANPETRU
Zona
PREJMER
PREDEAL
GHIMBAV
CRISTIAN
HALCHIU
CRIZBAV
HARMAN
RASNOV
VULCAN
Bra
BOD
346036
21074
20633
14378
5323
3293
3653
4551
3163
3965
7758
3092
4534
5065
1334
Ortodoxă
Romano-
15790
19661
1480
899
180
420
226
189
129
21
82
81
45
80
22
17
catolică
2926
3257
Greco-catolică
117
50
23
33
21
10
17
11
15
12
4
1
7193
1008
Reformată 9067
194
134
118
18
97
30
70
37
36
54
57
12
9
Evanghelică de
2075
confesiune
949
247
111
103
136
104
142
106
37
27
34
73
2
augustană
Evanghelică
Luterană
10329
2205
4551
2305
102
567
363
14
81
45
43
30
6
sinodo-
prezbiteriană
2573
3051
Unitariană
164
110
66
23
47
14
10
16
6
Armeană
6
Creștină de rit
172
259
77
3
vechi
1253
Baptistă
963
42
23
41
18
36
21
73
12
6
27
Metropolitană
1610 MUN. BRASOV
MUN. CODLEA
1009 MUN. SACELE
TARLUNGENI
SANPETRU
Zona
PREJMER
PREDEAL
GHIMBAV
CRISTIAN
HALCHIU
CRIZBAV
HARMAN
RASNOV
VULCAN
Bra
BOD
4530
Penticostală
756
133
266
168
370
47
19
40
66
37
3
4
Adventista de
1156
762
111
80
39
19
14
14
61
38
2
1
ziua a șaptea
Creștina după
1895
860
525
178
77
68
46
20
98
2
0
evanghelie
1269
Evanghelică
940
136
61
59
31
9
9
Musulmană
180
198
3
0
Mozaică
121
134
2
0
2202
2976
Alte religii
153
331
48
46
35
17
42
31
27
17
8
9
Fără religie
273
376
19
45
13
0
Ateu
238
258
3
0
Nedeclarată
413
462
20
6
2
Tabel II. 14 – Structura religioasă a populaţiei în Zona Metropolitană Braşov
2.22 1.11 0.80 0.75 3.02 Ortodoxa
2.53
Romano-catolica
4.82
Evanghelica Lutherana sinodo-
presbiteriana
Reformata
Penticostala
Greco-catolica
84.76
Unitariana
alte religii, relgie nedeclarata, ateu
Fig. 18 - Structura religioasă a populaţiei în Zona Metropolitană Braşov
28
2.1.1.6. Scenarii privind evoluţia populaţiei
Necesitatea elaborării unor scenarii plauzibile Mortalitatea continuă pe aceleaşi tendinţe

privind evoluţia populaţiei rezidă în nevoia de a înregistrate în ultimii ani. Datorită nivelului ridicat
putea prevedea evoluţia forţei de muncă, de calitate a vieţii în arealul metropolitan, este de
dimensionarea sectorului educaţional, de asistenţă aşteptat o creştere a speranţei de viaţă şi deci o
medicală, etc. tendinţă descendentă a ratei mortalităţii.
Pentru identificarea unor scenarii plauzibile privind Pornind de la varianta A, unde natalitatea scade la
evoluţia populaţiei au fost luate în calcul sporul 1,1copii/femeie, au fost extrapolate alte 3 variante
natural şi mişcarea migratorie. Variantele A, B şi C care iau în calcul mişcarea migratorie, după cum
sunt cele trei scenarii care pornesc de la ipotezele urmează:
referitoare la sporul natural, în special la evoluţia • Varianta A1 (varianta medie) –
nivelului natalităţii: soldul migrator rămâne negativ.
• Varianta A (varianta medie) – • Varianta A2 (varianta inferioară) –
natalitatea se echilibrează în jurul valorii de1,1 Soldul migrator rămâne negativ dar creşte ca
copii/femeie. Principalul motiv este legat de valoare brută datorită degradării situaţiei
scăderea veniturilor, eliminarea caracterului economice
stimulativ pentru unele măsuri dedicate • Varianta A3 (varianta optimistă) –
proaspetelor mame, etc. Soldul migrator, deşi negativ, se apropie de 0
• Varianta B (varianta inferioară) – datorită îmbunătăţirii situaţiei economice şi
Natalitatea are o tendinţă clară de scădere, creşterii calităţii vieţii.
fertilitatea ajungând la 0.95 copii/femeie.
• Varianta C (varianta optimistă) – Pe baza celor 6 scenarii, populaţia Zonei
Rata fertilității rămâne constantă, la nivelul Metropolitane Braşov va evolua după cum
înregistrat în ultimii ani. urmează (mii locuitori):
Varianta Varianta Varianta Varianta Varianta Varianta

A B C A1 A2 A3
2010 410.1
2015 403.7 403.7 405.4 395.3 392.5 397.4
2020 393.4 393.5 396.7 378.8 372.7 384.8
2025 379.1 379.1 383.4 359.1 350.1 369.8
2030 361.6 361.2 366.4 336.8 325.4 352.9
Scădere 2010
48,5 48,9 43.8 71.8 83,2 55,9
- 2030
Tabel II.15 – Scenarii privind evoluţia populaţiei în Zona Metropolitană Braşov
Se poate concluziona faptul că în varianta cea mai în varianta optimistă, scăderea va fi de „doar”
pesimistă, populaţia Zonei Metropolitane Braşov 43000 de locuitori, ceea ce reprezintă peste 10%
va scădea cu peste 83 000 de locuitori, în timp ce din populaţia actuală.
29
400.0
Varianta A
380.0
Varianta B
Varianta C
360.0
Variana A1
Variana A2
340.0 Varianta A3
320.0
2010 2015 2020 2025 2030
Fig. 19 – Scenarii privind evoluţia populaţiei în Zona Metropolitană Braşov
Cel mai important efect al acestei scăderi a ani) se va ajunge la peste 30% în anul 2030. De
populaţiei este accentuarea fenomenului de asemenea, este de aşteptat ca vârsta mediană a
îmbătrânire demografică. De la nivelul actual de populaţiei să crească şi ea, odată cu creşterea
17,8 % persoane vârstnice (persoane peste 60 de speranţei de viaţă şi creşterea calităţii vieţii.
Indicatori ai îmbătrânirii demografice a populaţiei
Populaţia de 60 ani şi peste Raportul de dependenţă al vârstnicilor

Varianta - persoane de 65 ani şi peste la 100 de
-%- persoane de 15-64 ani
2010 17.8 16,78
Varianta A 32,45 36.74
Varianta B 32,54 36.74
Varianta C 32,05 36.45
Varianta A1 30.88 35.1
Varianta A2 30,19 34,52
Varianta A3 31,66 35,68
Tabel II.16 – Scenarii privind îmbătrânirea populaţiei în Zona Metropolitană Braşov
Concluzii
Populaţia Zonei Metropolitane Braşov se află pe un trend descendent, similar situaţiei înregistrate la nivel
regional şi naţional. Per ansamblu, în ultimii 20 de ani nivelul populației Zonei Metropolitane Braşov a scăzut
cu aproape 10% faţă de valoarea totală înregistrată în 1992.
Deşi sporul natural se află pe un trend pozitiv, înregistrează valori insuficiente pentru a compensa fenomenul
de îmbătrânire a populaţiei. De asemenea, se preconizează o reducere a natalităţii în următorii ani, aspect
care va conduce sporul natural către o valoare nulă.
30
În acest context, din punct de vedere al previziunilor referitoare la evoluţia populaţiei, cel mai plauzibil
scenariu este cel al continuării scăderii populaţiei la nivel metropolitan.
Arealul metropolitan Braşov se remarcă faţă de alte aglomerări urbane din România printr-un grad ridicat de
urbanizare – aproape 90% din populaţie locuieşte în mediul urban. Acest fapt generează un anumit grad de
coeziune teritorială dar şi un nivel relativ ridicat de calitate a vieţii. Totuşi, fenomenul de migraţie în interiorul
zonei metropolitane, dinspre urban către rural a făcut ca în ultimii 20 de ani, populaţia rurală să crească de la
9,28% la 11,69% din totalul populaţiei.
În ceea ce priveşte soldul migrator, acesta a avut o tendinţă pozitivă corelată cu perioadele de creştere
economică. Ultimii ani însă înregistrează o scădere a soldului migrator, înregistrându-se valori negative
consistente cu criza economică globală.
Din punct de vedere al structurii pe vârste a populaţiei, chiar dacă nu este evidentă în prezent, se
înregistrează o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei. Grupa de vârstă cuprinsă între 0 şi 19 ani scade în timp
ce grupa de vârstă peste 65 de ani se află în creştere. Fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei,
caracterizat prin reducerea numărului şi ponderii tinerilor în cadrul populaţiei, simultan cu creşterea numărului
şi ponderii persoanelor vârstnice, va continua, accelerându-se în timp în următorii 8-10 ani. Efectele
îmbătrânirii demografice se vor propaga pe piaţa muncii, în sectorul social, al asistenţei medicale, în condiţiile
în care se estimează că ponderea populaţiei vârstnice se va dubla în următorii 20 de ani.
2.1.2. Forţa de muncă

Evoluţia demografică are un puternic afect asupra generat o schimbare a profilului forței de muncă.
dinamicii forţei de muncă. Provocările generate de Cel mai mult a avut de suferit forţa de muncă din
scăderea populaţiei generează nevoia pentru o industrie. Pe parcursul perioadelor de creştere
perioadă activă pe piaţa muncii mai lungă şi o economică au fost avantajaţi cei care îşi
creştere a productivităţii prin adaptarea la evoluţia desfăşurau activitatea în construcţii şi în servicii.
acestei pieţe. Dată fiind urbanizarea arealului metropolitan
ponderea populaţiei ocupate în agricultură rămâne
Profilul economic al arealului metropolitan s-a totuşi scăzută comparativ cu regiunea centru sau
schimbat dramatic în ultimii 20 de ani, ceea ce a cu media pe ţară.
2.1.2.1. Populaţia activă
La nivelul Zonei Metropolitane Braşov, ponderea este drastică, previziunile demografice arată nu
populaţiei active urmează un trend descendent numai faptul că acest fenomen va continua dar el
pentru perioada analizată. Chiar dacă scăderea nu se va acutiza în următorii 10 ani.
.
2008 2009 2010
0-14 ani 50,769 51,134 52,334
12.41% 12.48% 12.76%
15-64 ani 307,970 307,601 306,376
(populație activă) 75.31% 75.09% 74.70%
50,207 50,929 51,406
peste 65 ani
12.28% 12.43% 12.53%
Tabel II.17 - Populaţia activă în Zona Metropolitană Braşov
31
2.1.2.2. Populaţia ocupată
În concordanţă cu tendinţele existente la nivel 1992 la nivelul întregii zone metropolitane,

demografic, populaţia ocupată a înregistrat scăderi aproape 75.000 de persoane şi-au pierdut locul de
în ultimii ani. Procesul a fost accentuat şi de criza muncă până în anul 2006. Ulterior, în 2008
economică existentă la nivel global. Din cei numărul total al salariaţilor a fost de aproape 145
aproximativ 200.000 de angajaţi înregistraţi în anul 000 iar în 2009 a scăzut la 128,440 de salariaţi.
2008 2009 2010

Brașov 107,998 99,380 97,874
Codlea 7,374 5,910 5,215
Săcele 7,721 5,695 5,697
Ghimbav 4,593 3,691 3,049
Predeal 2,029 1,498 1,473
Râșnov 2,345 1,971 1,811
Bod 640 535 491
Cristian 5,025 4,334 3,812
Crizbav 176 151 123
Hălchiu 954 621 589
Hărman 1,465 1,198 1,029
Prejmer 1,386 1,294 1,367
Sânpetru 1,217 1,117 1,114
Târlungeni 835 733 629
Vulcan 371 312 315
Zona
Metropolitană 144,129 128,440 124,558
Braşov
Tabel II.18 - Evoluţia populaţiei ocupate în Zona Metropolitană Braşov
Schimbarea profilului economic al arealului fost favorizaţi angajaţii din sectorul serviciilor şi al
metropolitan Braşov în ultimii 20 de ani a afectat în construcţiilor însă criza economică a afectat
cea mai mare parte angajaţii din industrie. Pe întregul spectru de activităţi economice.
parcursul perioadelor de creştere economică au
250,000
206,558
200,000
150,000
144,129
124,558
100,000 133,215 128,440
50,000
0
1992 2006 2008 2009 2010
Fig. 20 – Evoluţia numărului de salariaţi în Zona Metropolitană Braşov
32
Din dispersia populaţiei ocupate la nivelul arealului economice şi locuri de muncă. În afară de aceste
metropolitan se poate observa că axa de localităţi urbane, Comuna Cristian se evidenţiază
dezvoltare urbană Săcele – Braşov – Ghimbav – datorită prezenţei unei importante zone industriale
Codlea este şi principalul furnizor de activităţi pe teritoriul său, între Braşov şi Cristian.
120,000
100,000
80,000
60,000 2008
40,000 2009
20,000 2010
0
Fig. 21 - Evoluţia numărului de salariaţi în localităţile Zonei Metropolitane Braşov
La nivelul anului 2010, situaţia numărului de principalele sectoare economice se prezenta după
salariaţi la nivelul arealului metropolitan Braşov pe cum urmează:
TOTAL AGRICULTURA INDUSTRIE SERVICII

MUNICIPIUL BRASOV 97,874 872 22,392 74,610
MUNICIPIUL CODLEA 5,215 380 2,237 2,598
MUNICIPIUL SACELE 5,697 65 2,771 2,861
ORASUL PREDEAL 1,473 71 126 1,276
ORASUL RASNOV 1,811 115 620 1,076
ORASUL GHIMBAV 3,049 57 2,356 636
BOD 491 0 338 153
CRISTIAN 3,812 24 3,207 581
HARMAN 1,029 34 558 437
PREJMER 1,367 12 868 487
SANPETRU 1,114 0 638 476
TARLUNGENI 629 25 242 362
VULCAN 315 55 66 194
CRIZBAV 123 0 0 123
HALCHIU 589 109 130 350
TOTAL (absolut) 124,588 1,819 36,549 86,220
TOTAL (relativ -%) 100 1.46 29.34 69.20
Tabel II.19 – Structura populaţiei ocupate pe sectoare economice în Zona Metropolitană Braşov
Se contată faptul că ponderea serviciilor devine din angajaţi lucrează în acest domeniu la nivelul Zonei
ce în ce mai importantă; astfel, peste 68 % dintre Metropolitane Braşov.
33
1.46
29.34
agricultura
Industrie
69.20
Servicii
Fig. 22 Repartiția salariaţilor pe sectoare
70.00 68.37 69.20
60.00
50.00
40.00
30.11 29.34 2009
30.00
2010
20.00
10.00
1.52 1.46
0.00
agricultura Industrie Servicii
Fig. 23 - Evoluţia salariaţilor pe sectoare
Se poate observa din imaginea de mai sus arealului metropolitan către un profil economic
tendinţa de scădere uşoară a ponderii agriculturii diversificat care face uz de toate atuurile – atât
şi industriei în arealul metropolitan, concomitent cu tradiţia industrială a zonei cât şi potenţialul turistic
o creştere uşoară a ponderii numărului de salariaţi dar mai ales rolul polarizator pentru întreaga
din sectorul serviciilor. Datele subliniază orientarea regiune Centru.
2.1.2.3.Şomerii
Conform metodologiilor utilizate în mod curent în diferenţa dintre populaţia activă şi populaţia
statistică, populaţia activă neocupată reprezintă ocupată
.
2008 2009 2010
Populaţia activă neocupată
163,841 179,161 181,818
la nivel metropolitan
Tabel II.20 – Evoluţia populaţiei active neocupate în Zona Metropolitană Braşov
34
179161 181818
185000
180000
175000 163841
170000
165000
160000
155000
150000
2008 2009 2010
Fig. 24 - Evoluţia populaţiei active neocupate în Zona Metropolitană Braşov
Tabelul şi graficul de mai sus subliniază persoane care nu au avut niciodată un loc de
interdependenţele dintre indicatorii ce muncă, lucrători pe cont propriu (în general în
caracterizează piaţa muncii. agricultură), şomeri pe termen lung, persoane
angajate fără forme legale, persoane active
Astfel, scăderea nivelului populaţiei ocupate cuprinse în sistemul de învăţământ şi care nu au
generează o creştere a numărului persoanelor încă un loc de muncă, etc.
active neocupate. Pentru a da o imagine cât mai
clară asupra situaţiei existente la nivel metropolitan, La sfârşitul anului 2010, situaţia şomerilor
trebuie amintit faptul că cifrele prezentate includ, la înregistraţi la nivelul Zonei Metropolitane Braşov
capitolul persoane active neocupate acele se prezenta astfel:
Total Șomeri Femei Bărbaţi

MUNICIPIUL BRASOV 5319 2509 2810
MUNICIPIUL CODLEA 398 204 194
MUNICIPIUL SACELE 1237 502 735
ORASUL PREDEAL 105 68 37
ORASUL RASNOV 620 282 338
ORASUL GHIMBAV 122 60 62
BOD 143 70 73
CRISTIAN 110 52 58
HARMAN 125 56 69
PREJMER 250 104 146
SANPETRU 92 45 47
TARLUNGENI 453 149 304
VULCAN 147 54 93
CRIZBAV 187 71 116
HALCHIU 170 69 101
TOTAL (absolut) 9478 4295 5183
TOTAL (relativ -%) 100 45.32 54.68
Tabel II.21 – Situaţia şomerilor pe sexe la nivelul Zonei Metropolitane Braşov
35
45.32% Femei
54.68% Barbati
Fig. 25 - Repartiţia şomerilor pe sexe
Total
Total Rata
populație
Șomeri șomajului
activa
MUNICIPIUL BRASOV 5319 210510 2.53
MUNICIPIUL CODLEA 398 18610 2.14
MUNICIPIUL SACELE 1237 23101 5.35
ORASUL PREDEAL 105 3761 2.79
ORASUL RASNOV 620 12358 5.02
ORASUL GHIMBAV 122 4277 2.85
BOD 143 3288 4.35
CRISTIAN 110 3290 3.34
HARMAN 125 3762 3.32
PREJMER 250 6731 3.71
SANPETRU 92 3144 2.93
TARLUNGENI 453 5555 8.15
VULCAN 147 3164 4.65
CRIZBAV 187 1627 11.49
HALCHIU 170 3198 5.32
Zona Metropolitană Braşov 9478 306376 3.09
Tabel II.22. Rata şomajului în Zona Metropolitană Braşov
Se poate observa din tabelul de mai sus faptul că etc. La polul opus, zona Braşov – Codlea –
ratele şomajului variază de la o localitate la alta. Ghimbav înregistrează niveluri relativ scăzute ale
Cele mai ridicate rate ale şomajului corespund ratei şomajului întrucât în zonă se dezvoltă
comunelor Crizbav şi Tărlungeni. Aceste comune activităţi economice, există acces la reţeaua de
au un nivel redus de dezvoltare a infrastructurii, nu drumuri naţionale şi la magistralele de cale ferată,
au acces direct la reţeaua de drumuri naţionale etc.
sau de cale ferată, au un nivel scăzut al educaţiei,
36
Colegiu
25-35 ani
35 - 45 ani
Fără studii
Înv. Special
peste 45 ani
Sc Generală
sub 25 de ani
Șc. de maiştri
Liceu teoretic
Sc. Profesională
Şcoala postliceala
Structura pe studii
Șomeri indemnizaţi
Structura pe Vârste
Şc. Gen Incompleta
Învăţământ superior
Liceu de Specialitate
şomerilor înregistraţi
Șomeri neindemnizaţi
Înv. compl. de ucenici

1. Numărul total al
4 958 55 81 1,266 81 831 776 60 16 62 95 2,251 961 699 374 731 3,554 4,285 Bra
șov
1 69 7 9 135 6 108 193 307 1 33 246 365 306 246 198 783 332 1,115 Săcele
1 41 7 7 74 3 47 66 31 1 4 53 146 71 64 54 135 200 335 Codlea
0 10 2 5 24 0 12 22 2 1 1 1 36 27 12 5 9 71 80 Predeal
0 13 1 3 26 2 33 16 3 0 0 3 65 15 17 3 12 88 100 Ghimbav
37
0 35 1 15 88 4 89 105 109 1 12 103 240 122 98 102 311 251 562 Râ
șnov
0 6 0 1 19 0 12 48 18 0 2 24 57 37 24 12 71 59 130 Bod
0 13 1 0 22 1 19 18 3 0 4 9 46 26 12 6 27 63 90 Cristian
0 3 1 0 6 0 4 54 96 0 1 34 45 51 48 55 179 20 199 Crizbav
0 10 1 1 17 0 9 25 18 0 4 27 49 29 25 9 59 53 112 Hărman
0 5 0 1 12 1 10 28 54 0 2 31 57 42 33 12 98 46 144 Hălchiu
0 17 3 2 30 3 43 41 41 0 1 13 79 46 45 24 68 126 194 Prejmer
Tabel II.23 - Situaţia şomerilor în Zona Metropolitană Braşov în februarie 2011

0 16 0 0 16 1 12 14 4 0 0 2 31 17 10 7 14 51 65 Sânpetru
0 4 1 1 15 1 37 129 159 0 17 43 118 123 109 57 308 99 407 Târlungeni
0 5 3 1 13 2 17 40 60 0 1 16 51 50 29 28 109 49 158 Vulcan
6 1,205 83 127 1,763 105 1,283 1,575 965 20 144 700 3,636 1,923 1,471 946 2,914 5,062 7,976 Total ZM
11.86%
45.59% 18.44%
sub 25 de ani
25-35 ani
35 - 45 ani
peste 45 ani
24.11%
Fig. 26 - Repartiţia şomerilor pe vârste în Zona Metropolitană Braşov
După cum se poate observa din imaginea de mai Graficul de mai sus relevă nevoia formării continue
sus, aproape jumătate din şomerii înregistraţi la şi creşterea competitivităţii individuale pe piaţa
nivelul Zonei Metropolitane Braşov sunt persoane muncii prin implicarea în demersuri de formare
cu vârste de peste 45 de ani. În general, această continuă şi asigurarea unei pregătiri profesionale
categorie de vârstă este cea mai afectată de pluridisciplinare care permite fiecărui individ să
schimbările de pe piaţa muncii şi aceste persoane atingă un nivel ridicat de flexibilitate pe piaţa
au o viteză redusă de reacţie la aceste schimbări. muncii.
De asemenea, aproape un sfert dintre şomeri au
vârste cuprinse între 35 şi 45 de ani.
15.11% 0.08% 8.78%

1.81%
Fara studii
0.25%
1.04% Inv. compl. de ucenici
1.59% 12.10% Inv. Special

Şc. Gen Incompleta
Sc Generală
Sc. Profesională
Şc de maiştri
22.10% Liceu de Specialitate
Liceu teoretic
19.75% Şcoala postliceala
1.32% Invatamant superior

Colegiu
16.09%
Fig. 27- Repartiţia şomerilor pe niveluri de studii
În ceea ce priveşte repartizarea şomerilor pe interesant şi anume o distribuţie relativ egală între
niveluri de studii, se observă un fenomen diferitele niveluri analizate. Astfel, un număr
38
considerabil de şomeri sunt persoane cu studii nivelurile profesionale, indiferent de nivelul de

superioare (15,11%), liceu de specialitate studii. Mai mult decât atât, se poate avansa şi
(22,10%), Şcoală de maiştri (16,09%) şi şcoală ipoteza conform căreia sistemul educaţional nu
generală (19,75%). reușește să livreze pe piaţa muncii specialişti în
domeniile solicitate şi nu reuşeşte să atingă nivelul
Se poate concluziona faptul că fenomenul crizei de flexibilitate solicitat de dinamica pieţei muncii.
economice resimțit la nivel global a afectat toate
Concluzii
În perioada analizată se poate constata translatarea tendinţelor demografice dar şi a efectelor crizei
economice globale către piaţa muncii la nivel metropolitan. Astfel, nivelurile populaţiei active şi al celei ocupate
sunt în scădere în timp ce nivelul şomajului creşte.
Aceste tendinţe afectează coeziunea economică şi teritorială la nivel metropolitan. Evoluţiile negative amplifică
dezechilibrele deja existente între partea activă şi partea inactivă a populaţiei.
Pentru a preîntâmpina o astfel de evoluţie este necesară implementarea unor politici de stimulare a mobilităţii
forţei de muncă şi promovarea conceptului de flexisecuritate, în sensul corelării calificărilor profesionale cu
cerinţele aflate într-o rapidă schimbare ale pieţei muncii, printr-o ofertă de formare iniţială mai largă şi prin
aplicarea de programe de formare profesională continuă.
2.1.3. Educaţie
2.1.3.1. Învăţământul preuniversitar
Evoluţia demografică a influenţat şi sectorul În ultimii ani însă, creşterea nivelului natalităţii şi
educaţiei preuniversitare. Scăderea populaţiei la atingerea unui spor natural pozitiv a revigorat şi
nivelul Zonei Metropolitane Braşov a generat în nivelul populaţiei şcolare.
primii ani de după 1990 o scădere drastică a La nivelul Zonei Metropolitane Braşov, populaţia
populaţiei şcolare. şcolară aferentă anului şcolar 2010 – 2011 este
următoarea:
Număr de elevi din învăţământul de masă

Nr. Localitate Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel TOTAL
Crt. Preşcolar Primar gimnazial Liceal Postliceal
1 Brașov 7553 7133 7481 13579 791 36537

2 Codlea 863 1007 982 1650 34 4536
3 Săcele 1041 1716 1354 864 48 5023
4 Ghimbav 160 144 145 0 0 449
5 Predeal 137 138 142 302 0 719
39
Număr de elevi din învăţământul de masă

Nr. Localitate Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel TOTAL
Crt. Preşcolar Primar gimnazial Liceal Postliceal
6 Râșnov 504 728 535 678 58 2503

7 Bod 135 150 165 0 0 450
8 Cristian 101 102 94 0 0 297
9 Crizbav 60 87 156 0 0 303
10 Hălchiu 118 130 129 0 0 377
11 Hărman 135 135 116 0 0 386
12 Prejmer 105 267 186 686 114 1358
13 Sânpetru 89 90 88 0 0 267
14 Târlungeni 180 179 181 0 0 540
15 Vulcan 120 186 197 0 0 503
TOTAL 11301 12192 11951 17759 1045 54248
Tabel II. 24 – Populaţia şcolară în Zona Metropolitană Braşov
Proporţiile populaţiei şcolare în fiecare localitate se facil. De asemenea, în localităţile rurale există
încadrează în valorile Zonei Metropolitane. În unităţi de învăţământ de nivel preşcolar, primar şi
condiţiile în care peste 90% din populaţia Zonei gimnazial. Cursurile liceale şi postliceale pot fi
Metropolitane Braşov locuieşte în mediul urban, urmate într-una din cele 6 comunităţi urbane ale
accesul la servicii educative de calitate şi adaptate arealului metropolitan. Singura localitate rurală
nivelului fiecărui preşcolar sau elev este relativ care dispune de liceu este comuna Prejmer
1.93%
20.83%
32.74%
Nivel Preşcolar
Nivel Primar
Nivel GImnazial
Nivel Liceal
Nivel Postliceal
22.03%
22.47%
Fig. 28 - Distribuția populației școlare în Zona Metropolitana Brașov
Distribuţia populaţiei şcolare pe niveluri În arealul metropolitan, la nivel preuniversitar, rata

educaţionale relevă tendinţa de scădere a de promovabilitate este de 97%. Factorii care
natalităţii din a doua jumătate a anilor ’90 şi până favorizează atingerea unui grad ridicat de
în 2005. Conform datelor demografice, urmează o promovabilitate sunt:
creştere a populaţiei preşcolare în următorii ani.
40
• Grad ridicat de urbanizare. Aproape 90% evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în

din populaţie locuieşte în mediul urban şi are educaţie.
acces la servicii educaţionale de calitate
• Nivel crescut de accesibilitate – arealul Migraţia internă care are loc în interiorul Zonei
metropolitan este străbătut de o reţea densă de Metropolitane Braşov afectează şi dinamica
drumuri naţionale şi judeţene care permit un populaţiei şcolare. Astfel, familiile care au renunţat
acces facil către unităţile de învăţământ, la domiciliul din mediul urban în favoarea mediului
inclusiv din direcţia localităţilor rurale. rural au tendinţa de a menţine copiii înscrişi la
• Prezenţa Universităţii Transilvania cursurile unităţilor şcolare din mediul urban. Pe
(Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele ansamblu, se constată că la nivelul şcolilor
Educaţiei) şi Casa Corpului Didactic Braşov generale din mediul rural există o lipsă a cererilor
care asigură o gamă largă de pregătire iniţială în timp ce unităţile şcolare din mediul urban, în
şi continuă (perfecţionare, specializare, etc.) special din Municipiul Braşov sunt suprasolicitate.
pentru personalul didactic şi nedidactic din
unităţile de învăţământ. Legea Educaţiei Naţionale care a intrat în vigoare
la 1 ianuarie 2012 acordă un grad ridicat de
Absenteismul înregistrat în unităţile de învăţământ autonomie fiecărei unităţi de învăţământ şi permite
preuniversitare este de 3% în timp ce rata administraţiei publice locale să se implice în
abandonului şcolar la nivelul arealului metropolitan asigurarea unui mediu educativ potrivit solicitărilor.
în ansamblul său este de 1%. O statistică Este aşadar imperativă formularea şi
relevantă este cea referitoare la structura implementarea unor politici publice locale în
populaţiei pe etnii şi pregătire şcolară. Se constată domeniul educaţiei care să sprijine realizarea
astfel că nivelul de educaţie al etniei rrome este coeziunii teritoriale din punct de vedere al
foarte scăzut, numărul absolvenţilor de studii sistemului educativ.
superioare şi medii fiind foarte redus. De
asemenea, în rândurile acestei etnii este prezent şi În ceea ce priveşte învăţământul pentru minorităţi,
analfabetismul, fenomen ce nu poate fi tratat fără a există în arealul metropolitan şcoli generale şi licee
aminti şi rata ridicată abandonului şcolar. Rata teoretice sau tehnologice cu predare în limbile
abandonului şcolar este un indicator important în minorităţilor naţionale.
cadrul politicilor de coeziune economică şi socială,
în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru
2.1.3.2. Învăţământul universitar
Municipiul Braşov, în calitate de centru polarizator 18 facultăţi în care învaţă 23 187 de studenţi şi 815
al arealului metropolitan este un important centru cadre didactice viii
universitar, recunoscut la nivel naţional şi Facultăţile organizate în cadrul Universităţii
internaţional. Transilvania sunt:
• Facultatea de Inginerie Mecanică
În Braşov există 5 instituţii de învăţământ superior • Facultatea de Inginerie Tehnologică
(de stat şi private). • Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor
Cea mai importantă dintre acestea este • Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa
Universitatea Transilvania Braşov care reuneşte Calculatoarelor
41
• Facultatea de Silvicultură • Facultatea de Muzică

• Facultatea de Industria Lemnului • Facultatea de Medicină
• Facultatea de Construcţii • Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
• Facultatea de Alimentaţie şi Turism • Facultatea de Drept
• Facultatea de Matematică şi Informatică • Facultatea de Psihologie – Pedagogie
• Facultatea de Ştiinţe Economice • Facultatea de Sociologie
• Facultatea de Litere • Facultatea de Design de Produs şi Mediu
Fig. 29 - Evoluţia numărului de studenţi în cadrul Universităţii Transilvania din Braşov
Universitate Transilvania are cea mai diversificată 55 de programe de licenţă şi 64 de programe de

ofertă educaţională din punct de vedere al studii masterale.
numărului de programe de studii la nivelul Zonei Orientarea Universităţii Transilvania către
Metropolitane Braşov. În anul universitar 2010 – activitatea de cercetare este relevată de existenţa
2011 au fost furnizate 97 de specializări în cadrul a a 19 departamente de cercetare.
Nr crt. Departament
D01 Sisteme de energii regenerabile ţi reciclare
D02 Produse high tech pentru autovehicule
D03 Managementul durabil al resurselor forestiere şi energetice
D04 Sisteme mecatronice avansate
D05 Tehnologii şi sisteme avansate de fabricaţie
D06 Eco-biotehnologii şi echipamente în agricultură şi alimentaţie
D07 Sisteme electrice avansate
D08 Tehnologii şi materiale avansate metalice, ceramice şi compozite MMC
D09 Sisteme pentru controlul produselor
D10 Informatică industrială virtuală şi robotică
D11 Eco-design de mobilier, restaurare şi certificare în industria lemnului
D12 Eco-tehnologii avansate de sudare
D13 Sisteme electronice încorporate şi comunicaţii avansate
D14 Tehnologii inovative şi produse avansate în Industria lemnului
D15 Modelare matematică şi produse software
D16 Analiza economico-financiară, management şi marketing
42
Nr crt. Departament
D17 Medicină inovativă fundamentală şi aplicativă
D18 Inovare culturală, comunicare şi dezvoltare socială
D19 Calitatea vieţii şi performanţă umană
Tabel II.25 – Departamente de cercetare organizate în cadrul Universităţii TRANSILVANIA
Fig. 30 – Dinamica fondurilor atrase la nivelul Universităţii TRANSILVANIA
Orientarea către activitatea de cercetare a generat publicate 166 articole indexate ISI, au fost depuse
nevoia organizării unor evenimente ştiinţifice de 9 propuneri de brevete şi au fost aprobate 5
nivel internaţional care permit schimbul de idei şi brevete.
bune practici în domeniile studiate. Astfel, în timpul
anului universitar 2010 – 2011 au fost organizate
la Braşov de către Universitatea Transilvania 12 Competitivitatea Universităţii TRANSILVANIA din
conferinţe cu participare internaţională. Braşov este subliniată, printre altele, şi de
capacitatea de a asigura dezvoltarea universitară
În cadrul perioadei analizate (anul universitar 2010 în condiţii de criză financiară. Imaginea de mai jos
– 2011) au fost publicate diverse lucrări la edituri relevă evoluţia din ultimii 5 ani a principalelor surse
de prestigiu din ţară şi din străinătate, au fost de finanţare a universităţii:
Fig. 31 – Evoluţia finanţării Universităţii Transilvania din Braşov
43
Universitatea Spiru Haret a dezvoltat în Braşov o Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din
structură ce include un număr de 3 facultăţi Braşov include în planul de învăţământ pentru anul
(Facultatea de Management, Facultatea de Ştiinţe 2010 – 2011 două facultăţi (Relaţii Economice
Juridice şi Administrative, Facultatea de Psihologie Internaţionale, Finanţe, Bănci şi Contabilitate) ce
şi Pedagogie). În cadrul universităţii îşi desfăşoară reunesc un număr de 35 de cadre didactice
activitatea un număr de 52 de cadre didactice. universitare. Planul de învăţământ a inclus pentru
anul universitar 2010 – 2011 4 programe de studii
În anul universitar 2010 – 2011, la Universitatea universitare de licenţă şi 1 program de studii
Spiru Haret Braşov au fost înscrişi un număr de masterale.
7419 studenţi la specializările de zi, 16482 de
studenţi înscrişi la programele cu frecvenţă redusă Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă
şi 698 de studenţi la programele de master. Braşov este organizată ca instituţie militară de
învăţământ superior, fiind subordonată direct
În cadrul Universității Spiru Haret sunt organizate Statului Major al Forţelor Aeriene din cadrul
la Braşov 2 centre de cercetare – Centrul de Ministerului Apărării Naţionale. Aflată în raport de
Cercetare în Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei şi complementaritate cu celelalte academii militare,
Centrul de Cercetare în Management. instituţia asigură pregătirea ofiţerilor licenţiaţi
pentru categorii de arme specifice Forţelor Aeriene,
Universitatea George Bariţiu din Braşov la care se adaugă pregătirea de personal de
reuneşte un număr de 76 de cadre didactice specialitate pentru alte categorii de forţe şi pentru
universitare în cadrul celor 3 facultăţi – Drept, Ministerul Administraţiei şi Internelor. În cadrul
Ştiinţe Economice, Educaţie Fizică şi Sport. În anul academiei funcţionează Facultatea de
universitar 2010 – 2011 au fost organizate 6 Management Aeronautic căreia îi sunt
programe de studii universitare de licenţă, forma subordonate Catedra de Ştiinţe Militare şi
de învăţământ „zi”, 3 programe de licenţă pentru Manageriale, Catedra de Ştiinţe Fundamentale.
forma de învăţământ „frecvenţă redusă”, 3 Catedra de Electronică şi Informatică şi Catedra de
programe de licenţă pentru forma de învăţământ la Specialitate şi Instrucţie Militară. Corpul profesoral
distanţă, precum şi 3 programe de master pentru al academiei este alcătuit din 34 de cadre didactice
un număr total de aproximativ 3000 de studenţi. universitare.
Concluzii
În ceea ce priveşte sectorul educaţional, Zona Metropolitană Braşov dispune o serie de puncte tari şi anume:
• Gradul ridicat de urbanizare, care facilitează accesul populaţiei la servicii educaţionale de calitate
• Tradiţie universitară existentă la nivelul municipiului Braşov şi, implicit, al arealului metropolitan
• Gama diversă de programe de licenţă, masterat şi doctorat furnizată de instituţiile de învăţământ
superior de stat şi private
• Existenţa premiselor necesare pentru dezvoltarea activităţilor de cercetare inovare
Sistemul educaţional de la nivel metropolitan se confruntă însă şi cu o serie de deficienţe între care se fac
remarcate aspecte precum corelarea redusă între specializările oferite şi cerinţele pieţei muncii, atractivititatea
redusă a sistemului educaţional din spaţiul rural, etc.
44
2.1.4. Pregătire profesională

Evoluţia recentă a economiei româneşti şi a celei Începând cu anul şcolar 2011 – 2012, în baza legii
europene în general au generat o serie de educaţiei, urmează să fie reînfiinţate şcolile
provocări pe piaţa muncii în sensul creşterii cererii profesionale. Acest nivel de educaţie va permite
pentru anumite tipuri de competenţe, în special din asigurarea unei complementarități între oferta
sfera comunicării în limba maternă şi limbi de educaţională şi cererea de profesionişti pe piaţa
circulaţie internaţională, operarea echipamentelor muncii.
IT&C, etc. La polul opus, o serie de competenţe
tind să devină învechite şi nu mai sunt solicitate De asemenea, la nivel universitar este disponibilă
decât în mică măsură pe piaţa muncii. o paletă largă de specializări şi programe de studii
(de licenţă şi master) care permit atingerea unui
Din acest motiv, pregătirea profesională trebuie nivel ridicat de competenţă profesională pentru
înţeleasă şi în sensul asigurării capacităţii fiecărui populaţia ce locuieşte în arealul metropolitan
individ de a se adapta în permanenţă la dinamica Braşov.
pe care piaţa muncii o înregistrează.
În ceea ce priveşte formarea continuă, la nivelul
Pregătirea profesională iniţială trebuie să asigure arealului metropolitan, cei mai mulţi furnizori
pe de o parte competenţele profesionale necesare acreditaţi de formare profesională se găsesc în
pentru practicarea unei anume meserii dar şi cele Municipiul Braşov. Studiile au arătat faptul că
8 competenţe cheie pentru formare continuă - nivelul de participare la demersuri de formare
aptitudini şi competenţe lingvistice în limba continuă este relativ scăzut faţă de media
maternă, aptitudini şi competenţe lingvistice în europeană. În general, apelează la formare
limbi străine, aptitudini şi competenţe matematice, continuă persoanele cu studii superioare care
aptitudini şi competenţe ştiinţifice şi tehnologice, doresc să fie mai competitive pe piaţa muncii.
aptitudini şi competenţe de învăţare, aptitudini şi Aceste persoane au tendinţa de a considera costul
competenţe civice, interpersonale, interculturale şi formării continue o investiţie în dezvoltarea
sociale, aptitudini şi competenţe antreprenoriale, profesională. Din păcate, categoria care are cea
aptitudini şi competenţe de exprimare culturală. mai mare nevoie de formare continuă (în general
persoane cu studii medii, peste 40 de ani)
În ceea ce priveşte pregătirea iniţială, liceele consideră costul formării continue ca o cheltuială
existente la nivelul arealului metropolitan Braşov inutilă. Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
furnizează pregătire în domeniul serviciilor (în Muncă Braşov derulează o serie de programe de
special turism, alimentaţie publică, comerţ), formare continuă destinate persoanelor aflate în
domeniul tehnic, domeniul protecţiei mediului, etc. căutarea unui loc de muncă.
Concluzii
La nivelul formării profesionale iniţiale, este necesară o interacţiune mai puternică între mediul educaţional
şi cel economic pentru a se asigura un grad ridicat de corelare a pregătirii efectuate cu cerinţele pieţei
muncii. Aceste demersuri trebuie completate cu cele de specializare a corpului profesoral, inclusiv cu privire
la utilizarea tehnologiilor de ultimă oră aplicate în sectoarele economice reprezentative pentru arealul
metropolitan Braşov.
În ceea ce priveşte formarea profesională continuă, există o serie de carenţe specifice unui domeniu relativ
nou într-o piaţă a muncii dinamică şi competitivă. Politicile publice în acest domeniu trebuie să genereze ca
şi efect creşterea adaptabilităţii şi competitivității pe piaţa muncii pentru acele grupuri sociale care au cea
mai mare nevoie şi care se află deja într-o situaţie de vulnerabilitate socială.
45
2.1.5. Starea de sănătate a populaţiei
La nivelul arealului metropolitan, serviciile de în anul 2010 au fost asigurate peste 1 milion de
asistenţă medicală sunt concentrate în consultaţii, repartizate fiecărei comunităţi după
comunităţile urbane. În arealul metropolitan Braşov, cum urmează:
Nr boli cronice Nr. consultații la Nr. boli cronice la
Nr consultații
în evidenţă 1000 locuitori 1000 de locuitori
Brașov 695,274 123,080 2,504.87 443.42
Codlea 58,599 6,395 2,377.92 259.51
Săcele 83,874 11,147 2,551.30 339.07
Ghimbav 13,825 1,207 2,534.84 221.31
Predeal 20,830 1,928 4,018.91 371.99
Râșnov 49,183 5,601 2,992.76 340.82
Bod 17,942 1,149 3,980.92 254.94
Cristian 14,408 760 3,181.28 167.81
Crizbav 0 0 0.00 0.00
Hălchiu 12,300 1,844 2,604.28 390.43
Hărman 9,352 547 1,806.45 105.66
Prejmer 35,188 3,755 3,809.46 406.52
Sânpetru 24,419 1,610 5,729.47 377.76
Târlungeni 14,284 2,212 1,709.02 264.66
Vulcan 9,880 1,012 2,082.63 213.32
Zona
Metropolitană 1,059,358 162,247 2,583.04 395.61
Braşov
Tabel II.26 – Situaţia consultaţiilor medicale furnizate în anul 2010 în Zona Metropolitană Braşov
Locuitorii comunei Crizbav au apelat la consultaţii Hălchiu, Codlea sau Braşov dat fiind faptul că în
medicale furnizate în cabinetele medicale din comună nu există cabinete medicale.
7,000.00
6,000.00
5,000.00
4,000.00
3,000.00
2,000.00
1,000.00
0.00
Fig. 32 - Situaţia consultaţiilor medicale furnizate în anul 2010 în Zona Metropolitană Braşov
46
După cum se poate observa, cel mai mare număr număr relativ scăzut de consultaţii. Totuşi,
de consultaţii la 1000 de locuitori se înregistrează dezvoltarea clinicilor private care furnizează
în Sânpetru şi Predeal; cel mai mic număr de diferite servicii medicale fără a face apel la
consultaţii se înregistrează în Tărlungeni. fondurile Casei Asigurărilor de Sănătate viciază
Explicaţia diferenţelor rezidă în nivelul de datele furnizate de către Direcţia de Sănătate
dezvoltare economică al comunităţilor locale. Publică Braşov, dat fiind faptul că locuitori din
Astfel, locuitorii comunităţilor dezvoltate apelează întregul areal metropolitan apelează la aceste
mai des la servicii medicale, în timp ce servicii.
comunităţile sărace sunt caracterizate de un
450.00
400.00
350.00
300.00
250.00
200.00
150.00
100.00
50.00
0.00
Fig. 33 - Numărul bolilor cronice la 1000 de locuitori în Zona Metropolitană Braşov
Datele prezentate în tabelul de mai sus relevă populaţiei se reflectă în starea ei de sănătate şi
numărul de boli cronice, cu observaţia că un implicit, în politicile locale de promovare a unui stil
bolnav cronic poate avea una sau mai multe boli de viaţă sănătos. De asemenea, trebuie menţionat
cronice. faptul că la nivel metropolitan, există o concentrare
a infrastructurii medicale pe axa urbană Braşov –
După cum se poate observa, municipiul Braşov Codlea – Săcele.
înregistrează cea mai ridicată valoare cu peste 440
de boli cronice la 1000 de locuitori ceea ce În anul 2010, în Municipiul Braşov au fost
reprezintă un nivel foarte ridicat. înregistrate 97 796 de spitalizări, 3972 spitalizări în
Codlea şi 3010 spitalizări în Săcele.
La nivel metropolitan, media numărului de boli
cronice la 1000 de locuitori este de aproximativ În arealul metropolitan Braşov, în 2011 erau
400. înregistrate peste 10 000 de persoane cu handicap
de diferite grade – grav, accentuat, mediu şi uşor,
Starea sănătăţii populaţiei este afectată în mod distribuite conform tabelului de mai jos.
decisiv de tendinţele demografice. Îmbătrânirea
47
Localitate Copii Adulți

Grav Accentuat Mediu Grav Accentuat Mediu Ușor
Mun. BRASOV 288 89 71 1620 4233 808 60

Mun. SACELE 50 31 54 201 424 100 6
Mun. CODLEA 33 13 11 122 259 62 3
Orașul RASNOV 17 10 9 88 189 31 -
Orașul PREDEAL 4 4 1 29 64 11 -
Orașul GHIMBAV 12 4 1 26 60 11 1
Comuna BOD 3 5 0 28 56 13 -
Comuna CRISTIAN 3 1 2 28 47 4 -
Comuna CRIZBAV 6 0 1 5 23 2 -
Comuna HALCHIU 6 3 2 28 54 6 -
Comuna HARMAN 4 2 1 23 47 15 -
Comuna PREJMER 7 1 2 59 101 25 4
Comuna TARLUNGENI 20 13 13 52 96 22 -
Comuna SANPETRU 5 2 1 29 54 5 -
Comuna VULCAN 6 2 5 23 109 12 1
ZM Brașov 464 180 174 2361 5816 1127 75
Tabel II.27 – Situaţia persoanelor cu handicap în Zona Metropolitană Braşov
0.74%
12.76%
27.70%
Grav
Accentuat
Mediu
58.80%
Usor
Fig. 34 – Tipuri de handicap în Zona Metropolitană Braşov
După cum se poate observa, aproape 60% din

persoanele înregistrate au handicap accentuat şi
aproape 30% au handicap grav. Din păcate,
sistemul de asistenţă socială precum şi
infrastructura disponibilă sunt insuficiente pentru a
asigura toate serviciile necesare pentru limitarea
situaţiilor de vulnerabilitate socială generate de
prezenţa unui handicap.
48
Concluzii
Starea de sănătate a populaţiei la nivelul Zonei Metropolitane Braşov reflectă tendinţele demografice
înregistrate în ultimii ani. Astfel, se face remarcat numărul ridicat de consultaţii medicale acordate (o medie de
2,5 consultații-locuitor) precum şi frecvenţa bolilor cronice, mai ales în arealul urban al zonei metropolitane.
De asemenea, numărul spitalizărilor este foarte ridicat şi supune la presiuni infrastructura de sănătate,
învechită şi insuficient dimensionată.
O altă carenţă care se face totodată remarcată constă în faptul că sistemul de asistenţă socială precum şi
infrastructura disponibilă sunt insuficiente pentru a asigura toate serviciile necesare pentru limitarea situaţiilor
de vulnerabilitate socială generate de prezenţa unui handicap.
Este aşadar necesară formularea unor politici publice care promovează adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi
dezvoltarea serviciilor de profil.
2.1.6. Analiza SWOT – Resurse Umane
Puncte Tari Puncte Slabe

• Gradul ridicat de urbanizare al arealului • Îmbătrânirea populaţiei şi implicit creşterea
metropolitan permite un acces relativ facil la educaţie, ponderii populaţiei inactive faţă de populaţia activă.
asistenţă medicală, instituţii de cultură, etc. • Existenţa în arealul metropolitan a unor
• Oportunităţile econimice şi moştenirea cultural comunităţi unde populaţia are un nivel scăzut de trai,
istorică reprezintă puncte de atractivitate pentru lipsa educaţiei, existenţa situaţiilor de vulnerabilitate
persoanele care vin din exterior pentru a locui în arealul socială, etc. Aceste arii trebuie să devină arii
metropolitan-. prioritare de intervenţie pentru dezvoltarea
• Existenţa unei oferte educaţionale diverse capitalului uman.
permite dezvoltarea unei cariere profesionale în • Existenţa unor segmente marginale de
domeniul dorit. populaţie cu un nivel redus de educaţie şi pregătire
• Existenţa unui număr ridicat de furnizori de profesională
formare profesională acreditaţi. • Lipsa unui sistem de monitorizare a inserţiei
profesionale a absolvenţilor.
• Fenomenul şomajului, care afectează toate
nivelurile educaţionale.
• Stare precară de sănătate a
populaţiei/număr mare de boli cronice înregistrate
Oportunităţi Riscuri
• Existenţa unui mediu propice dezvoltării • Accentuarea tendinţei de migraţie şi
familiilor şi creşterii nivelului de natalitate. atingerea unor valori ridicate negative ale sporului
• Datorită dimensiunii universitare, arealul migrator.
metropolitan Braşov poate atrage anual un număr • Scăderea drastică a populaţiei în următorii
considerabil de tineri care se pot stabili în zonă. 20 de ani
• Utilizarea de noi tehnologii în diferitele domenii • Dublarea raportului de dependen ță al
economice specifice arealului metropolitan, de natură vârstnicilor în următorii 20 de ani.
să susţină prelungirea duratei de viaţă activă pe piaţa • Lipsa forţei de muncă specializate necesară
muncii. unei economii în creştere ca urmare a migraţiei
• Posibilitatea accesării unor finanţări tinerilor
nerambursabile pentru susţinerea dezvoltării sistemului
educaţional, de sănătate şi de asistenţă socială
49
2.2 Infrastructură şi Servicii Publice
2.2.1. Echipare tehnico – edilitară
A. Alimentarea cu energie electrică

A.1. Reţeaua de distribuţie
La nivelul localităţilor Zonei Metropolitane Braşov, Liniile de distribuţie publică de medie tensiune
alimentarea cu energie electrică se realizează prin (6kW şi 20 kW) sunt destinate alimentării cu
reţeaua SC FDEE Electrica Distribuţie Transilvania energie electrică a consumatorilor casnici, edilitari,
Sud, necesarul de consum fiind asigurat din terţiari, industriali, preponderente fiind liniile
Sistemul Energetic Naţional. Principalele surse de aeriene.
alimentare sunt reprezentate, conform operatorului
menţionat, de S.C. HIDROELECTRICA S.A. şi În mediul rural reţelele de distribuţie de joasă
producători independenţi de la nivel naţional şi tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kW), iar în
regional. mediul urban, în zonele sistematizate, sunt de tip
subteran (LES 0,4 kW).
Zona Metropolitană Braşov este străbătută de
magistrale de transport a energiei electrice LEA de Reţeaua de distribuţie asigură acoperirea integrală
400 kW. Reţeaua de 110 kW la care sunt a localităţilor Zonei Metropolitane Braşov, numărul
racordate staţiile de transformare 110/MT are de consumatori racordaţi şi tipul acestora fiind
caracter de distribuţie. redat în tabelul alăturat:
Localitate Consumatori mari Consumatori mici Consumatori casnici Total

Bod 9 110 1596 1715
Braşov 358 10972 113287 124627
Codlea 40 468 7855 8363
Cristian 11 141 1647 1799
Crizbav 1 30 643 674
Ghimbav 28 145 1790 1963
Hălchiu 7 120 1445 1572
Hărman 15 132 2003 2150
Predeal 22 579 3225 3826
Prejmer 10 147 3029 3186
Râşnov 13 452 5689 6154
Săcele 24 606 10085 10715
Sânpetru 3 123 1613 1739
Tărlungeni 6 131 2681 2818
Vulcan 1 101 1493 1595
TOTAL 548 14257 158082 172887
Tabel II.28 Numărul şi tipul consumatorilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu energie electrică - 2010 ix
50
A.2. Sistemul de iluminat public
Toate localităţile Zonei Metropolitane Braşov rezidenţiale şi a zonelor cu destinaţie economică)

dispun de sisteme de iluminat public, acesta fiind şi de modernizare, fiind vizată implementarea unor
asigurat de autorităţile publice locale prin soluţii eficiente din punct de vedere energetic
concesionarea către societăţi de specialitate. (sistemul de telegestiune care este dezvoltat la
nivelul municipiului Braşov cu finanţare prin
În prezent, iluminatul stradal este asigurat pentru Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară I)
un procent de aproximativ 80% din străzile
localităţilor urbane şi 50% pentru comunităţile din Lungimea reţelelor de iluminat public la nivelul
arealul rural al Zonei Metropolitane Braşov. localităţilor din Zona Metropolitană este redată în
tabelul alăturat:
Sistemele de iluminat public se află în proces de
extindere (în special la nivelul noilor cartiere
Localitate Reţele aeriene Reţele subterane Lungime totală

Bod 12 0 12
Braşov 21189.53 0 21189.53
Codlea 57.4 1.2 58.6
Cristian 6 0 6
Ghimbav 17 0 17
Hălchiu 16 0 16
Hărman 27 0 27
Predeal 18.9 11.5 20.3
Prejmer 47 0 47
Râşnov 33.4 1.6 35
Săcele 79.95 0.9 80.85
Vulcan 8 0 8
TOTAL 21512.18 15.2 21527.38
Tabel II.29. Lungimea reţelelor de iluminat public în localităţile Zonei Metropolitane - 2010 x
Conform datelor prezentate în tabelul anterior, se pentru care una dintre investiţiile prioritare trebuie
remarcă faptul că un procent de peste 98% din să vizeze pozarea subterană a acestora.
reţelele de iluminat public sunt aeriene, motiv
A.3. Producţia locală de energie
Conform aspectelor prezentate în cadrul secţiunii La nivel local, numărul de producători independenți
anterioare, necesarul de energie electrică este de energie este redus, societăţile specializate fiind
asigurat în principal din Sistemul Energetic Hidral Vulcan (operează o serie de
Naţional. microhidrocentrale) şi Eco Heat Braşov. De
asemenea, cu excepţia unor iniţiative private de
mică anvergură, nu se utilizează resurse
51
regenerabile în vederea producerii de energie biomasei pentru generarea de energie electrică şi

electrică termică.
Trebuie totuşi menţionat faptul că la nivelul unor În municipiul Codlea, o iniţiativă similară are ca
localităţi din Zona Metropolitană se află în curs de beneficiar S.C. WASTE 2 ENERGY
pregătire o serie de proiecte care vizează MANAGEMENT S.R.L şi îşi propune realizarea
valorificarea resurselor alternative în vederea unei instalaţii tehnologice de producere a energiei
generării de energie. din biomasă prin cogenerare, cu o capacitate de 4
MW. Concret, se vizează realizarea unei instalaţii
Astfel, în municipiul Braşov, ca urmare a încetării de producere a energiei electrice şi termice prin
activităţii CET sunt avute în vedere o serie de cogenerare, utilizând ca sursă de materii prime
parteneriate public private în vederea valorificării biomasa de provenienţă animală. xi
A.4. Consumuri de energie electrică
Principalii consumatori de energie electrică sunt: • În această categorie se

 Consumatori mari - 548 încadrează marea majoritate a agenţilor
• Întreprinderile mijlocii şi mari din economici locali, în general întreprinderi mici şi
localităţile Zonei Metropolitane Braşov şi în mijlocii
special societăţile care activează în sectorul  Consumatori casnici – 158.082
industrial: INA SCHAEFFLER, PRESCON, • Populaţia comunităţilor din arealul
KRONOSPAN, ROLEM, ELECTROPRECIZIA metropolitan reprezintă cea mai importantă
SĂCELE şi în domeniul industriei alimentare: categorie de utilizatori de energie electrică, deşi
Ursus Breweries, Avicola Braşov, etc. consumul specific al acesteia se situează sub cel
• instituţiile şi autorităţile publice al consumatorilor mari şi mici.
locale care gestionează de altfel şi sistemul de
iluminat public din localităţile zonei metropolitane. În ceea ce priveşte consumurile generate de
 Consumatori mici – 14.257 categoriile menţionate de consumatori şi evoluţia
acestora, acestea sunt redate în tabelul alăturat.
Anul Energie distribuită

Consumatori mari Consumatori mici Consumatori casnici
2005 744694 154970 255642
2006 698698 156959 266031
2007 617028 160236 287441
2008 511297 187755 307058
2009 398818 179741 324528
2010 382122 177780 321767
Tabel II.30. Consumuri de energie electrică MWh – Zona Metropolitană Braşov – 2005 - 2010 xii
52
2010
2009
2008 Consumatori casnici

Consumatori mici
2007
Consumatori mari
2006
2005
0 200000 400000 600000 800000
Fig. 35. Evoluţia energiei distribuite (MWh) pe categorii de consumatori– 2005 - 2010
Conform datelor prezentate în graficul 35, cele mai Totodată, relevante în ceea ce priveşte consumul
ridicate niveluri ale consumului sunt cele de energie electrică în arealul studiat sunt şi
înregistrate în cazul primelor două categorii informaţiile referitoare la evoluţia consumului de
identificate însă în ultimii ani se poate constata şi o energie/locuitor la nivelul judeţului Braşov
creştere constantă a consumului de energie
electrică din partea populaţiei.
.
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
2,78 2,65 2,47 2,48 2,48 2,33 2,24 2,07 1,94 1,84
Tabel II.31 - Evoluţia consumului de energie/locuitor la nivelul judeţului Braşov (anual / MWh) xiii
An 2009
An 2008
An 2007
An 2006
An 2005
An 2004
An 2003
An 2002
An 2001
An 2000
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Fig. 36 Evoluţia consumului de energie electrică/locuitor la nivelul judeţului Braşov – 2000 - 2009
Conform graficului prezentat, se poate constata o scădere a activităţii marilor şi micilor consumatori
reducere progresivă a consumului de şi implementării unor soluţii care conduc la
energie/locuitor, datorită în special tendinţelor de eficientizarea consumului.
.
53
B. Alimentarea cu energie termică
La nivelul localităţilor Zonei Metropolitane Braşov, În municipiul Braşov, până în anul 2010, CET
cu excepţia municipiului Braşov, nu există un Braşov era principalul producător şi distribuitor de
sistem centralizat de producţie şi distribuţie a energie termică
energiei termice.
An 1992 2000 2005 2006 2007 2008 2009

Energia termică
1723 1065.8 420.2 328.9 285.8 222 162.8
distribuită (mii Gcal)
Tabel II.32. Producţia de energie termică în municipiul Braşov, în perioada 1992-2009 xiv
Datorită pierderilor foarte mari din reţele de  CT Metrom – alimentează cartierele Astra şi
distribuţie (60%) şi a procesului continuu de Valea Cetăţii. Este dotată cu două motoare cu
debranşare, costurile la consumatori erau foarte o putere instalată de 5 Gcal/h şi un cazan de
mari. În aceste condiţii, în 2009 CET Braşov avea încălzire de 10 Gcal/h.
de recuperat datorii de peste 26 de milioane de lei  CT Noua – alimentează Cartierul noua-dârste
de la agenţii economici şi consumatorii casnici din şi este dotată cu un motor cu o putere instalată
Braşov. Mai multe încercări întreprinse de către de 2 Gcal/h şi un cazan de încălzire de 10
autoritatea locală pentru a depăşi ineficienţa CET Gcal/h.
Braşov (cu parteneri danezi, austrieci sau germani)
au eşuat. Reţelele de distribuţie, cu o lungime totală de
141.394 metri au fost preluate de către societatea
În aceste condiţii, începând cu luna mai 2011 TET Kron SRL de la CET Braşov. TET Kron SRL
societatea S.C. BEPCO S.R.L. (100% proprietate este o societate aflată în proporţie de 100% în
privată) a preluat sarcina producerii de energie proprietatea Primăriei Braşov şi asigură
termică cu sprijinul unei noi tehnologii şi cu administrarea şi întreţinerea reţelelor şi se ocupă şi
obiectivul de energie obţinută prin cogenerare. În de reabilitarea acestora.
total, noile centrale termice operate de societatea
menţionată dispun de o putere instalată de 29,9 Făcând abstracţie de sistemul centralizat de
MW şi funcţionează pe bază de gaz. Cu cele trei producţie şi distribuţie a energiei termice, atât în
noi centrale de mică dimensiune se pot acoperi municipiul Braşov cât şi în celelalte localităţi ale
mult mai bine nevoile consumatorilor. Toate cele Zonei Metropolitane din ce în ce mai mulţi
trei centrale termice zonale au fost parţial consumatori publici şi privaţi utilizează sisteme
restructurate în vederea aprovizionării zonelor individuale de încălzire ce folosesc ca şi
aferente: combustibil gazul metan, lemnul, peleţi sau în
 CT Nord – a fost construită pe o suprafaţă puţine cazuri surse alternative precum pompele de
învecinată a vechiului CET şi alimentează căldură şi panourile solare.
cartierele Platforma Industrială Est-Zizin şi
Tractorul. Este dotată cu cinci motoare cu o Agenţii economici locali îşi asigură energia
putere instalată de 17 Gcal/h şi două cazane necesară proceselor tehnologice în instalaţii proprii
de încălzire de 25 Gcal/h. care funcţionează în general pe bază de
combustibil gazos, lemn şi biomasă.
54
Încălzirea clădirilor aparţinând autorităţilor publice încălzire alimentate cu gaz metan, lemn. Se
şi instituţiilor locale se realizează prin intermediul constată totodată tendința populaţiei de valorificare
centralelor termice care funcţionează cu precădere a resurselor regenerabile de energie în vederea
pe combustibil gazos (gaz metan), dar şi cu producerii agentului termic pentru consum propriu.
deşeuri de lemn, produse petroliere, etc. Instalaţiile întâlnite cel mai des sunt sistemele de
panouri solare şi pompele geotermale.
Această situaţie se face remarcată şi în cazul
locuinţelor care utilizează sisteme individuale de
Distribuţia către consumatorii casnici, agenţi
C. Alimentarea cu gaze naturale economici şi instituţiile locale se realizează prin
staţii de reglare alimentate cu conducte de înaltă
C.1. Reţeaua de distribuţie presiune. Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale
La nivelul tuturor localităţilor Zonei Metropolitane este realizată parţial din conducte de oţel cu o
Braşov, distribuţia gazelor naturale este asigurată vechime mai mare de 15 ani, însă aflate în stare
de GDF Suez, ca urmare a preluării Distrigaz SUD bună de funcţionare (în special în zona urbană), la
de către compania franceză GDF. Alimentarea se care se adaugă secţiuni nou realizate în special în
asigură prin sistemul de conducte magistrale 3 x comunităţile rurale, din conducte de polietilenă,
DN 700mm Mediaş – Bucureşti, prin intermediul care diminuează semnificativ riscul producerii unor
staţiilor de predare. accidente.
Anul
LOCALITATEA
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
BRAŞOV 401,5 401,5 401,5 401,5 401,5 411,7 433 431,1 434 442,2 454,3
CODLEA 41,7 42,3 42,5 37,2 45,5 45,7 48,5 48,4 48,4 49,3 49,4
SĂCELE 101 102,2 102,9 103,1 102,9 103,1 106,5 108,3 107,5 110,2 110,6
GHIMBAV 13,1 15,3 16,7 17,2 18,5 18,6 19,1 19,1 19,6 20,4 21,5
PREDEAL 51,7 53 56,5 58 54,8 55,9 56,8 57,6 58,4 57 56,6
RÂŞNOV 32 32,3 36,4 36,1 36,6 37,2 37,3 37,8 38,7 38,9 39
BOD 12 12,6 13,3 14 14 13,9 14 14,2 15 15,4 15,5
CRISTIAN 19,5 19,8 19,9 19,3 21 22,6 24,3 25,4 25,4 26,3 27,7
HALCHIU 19,9 19,9 19,9 19,9 20,5 20,3 20,5 21 21 21,2 21,3
HARMAN 15,8 17,4 31,7 33 34,3 34,5 35,6 36,5 37,7 38,7 39,2
PREJMER - - - - - - 21,4 22,6 22,6 22,7 22,9
SÂNPETRU 20,2 23 23,8 24,2 25 25,6 28,7 29,4 32 37,2 37,4
TÂRLUNGENI - - - - - - - - - - 21
VULCAN - - - - - 11,7 11,8 11,8 11,8 11,8 15,9
TOTAL 728,4 739,3 765,1 763,5 774,6 800,8 857,5 863,2 872,1 891,3 932,3
Tabel II.33. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în localităţile Zonei Metropolitane
55
Anul 2010 932.3

Anul 2009 891.3
Anul 2008 872.1
Anul 2007 863.2
Anul 2006 857.5
Anul 2005 800.8
Anul 2004 774.6
Anul 2003 763.5
Anul 2002 765.1
Anul 2001 739.3
Anul 2000 728.4
0 200 400 600 800 1000
Fig. 37. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale - Zona Metropolitană Braşov
Conform graficului de mai sus, reţeaua de dezvoltarea rezidenţială care se face remarcată la
distribuţie a gazelor naturale la nivelul Zonei nivelul tuturor localităţilor din arealul metropolitan
Metropolitane Braşov a înregistrat o creştere precum şi conturarea unor noi zone de dezvoltare
constantă, aceasta acoperind în prezent 14 din economică având funcţiuni multiple.
cele 15 localităţi ale arealului studiat, cu excepţia
comunei Crizbav. Numărul de consumatori racordaţi la reţeaua de
distribuţie a gazelor naturale, în localităţile din
Extinderea acestor reţele trebuie să reprezinte în Zona Metropolitană, la nivelul anului 2010, este
continuare o prioritate, având în vedere redat în tabelul alăturat.
Alte categorii de
Localitate Populaţie
consumatori
Bod 121 555
Braşov 1084 3529
Codlea 364 1213
Cristian 249 600
Ghimbav 290 776
Hălchiu 156 492
Hărman 210 813
Predeal 552 1290
Prejmer 153 261
Râşnov 267 1031
Săcele 419 963
Sânpetru 253 660
Vulcan 156 366
TOTAL 4274 12549
Tabel II.34. Număr consumatori gaze naturale în localităţile Zonei Metropolitane xv
56
Evoluţia comparativă a consumului generat de aceste categorii de consumatori este redat în tabelul alăturat:
Localitate Populaţie Alte categorii de consumatori

2008 2009 2010 2008 2009 2010
Bod 6036,17 5975,99 5752,87 108790,50 32551,27 35951,50
Braşov 963089,33 983496,25 986833,31 1745400,32 1322344,28 1219127,30
Codlea 82697 77071,56 73057,99 70827,36 48988,59 54579,23
Cristian 23979,83 23229,85 21550,65 47151,61 64550,82 48850,96
Ghimbav 22477,67 21582,39 20702,68 43844,63 44022,12 127462,77
Hălchiu 11406,31 10358,65 9486,71 5493,01 11559,84 10927,63
Hărman 21318,29 21457,64 20555,80 5127,50 7679,86 9061,99
Predeal 57978,71 57531,39 50572,72 70274,30 60978,42 52661,43
Prejmer 0,00 1679,48 7864,43 0,00 4246,27 11168,73
Râşnov 36654,46 52036,99 50858,92 10834,96 16534,44 17502,19
Săcele 106477,51 105408,64 100017,05 78662,67 65393,83 54365,06
Sânpetru 20022,32 20754,50 20642,51 4052,99 6750,63 10578,59
Vulcan 4778,34 4404,08 4022,83 1105,18 1050,37 851,97
TOTAL 1356915,95 1384987,41 1371918,48 2191565,03 1686650,75 1653089,35
Tabel II.35. Evoluţia consumului de gaze naturale în localităţile Zonei Metropolitane

- intervalul 2008 – 2010 (volum gaz,MWh)xvi
2500000
2191565.03
2000000
1686650.75 1653089.35
1356915.95 1384987.41 1371918.48
1500000 Populatie
1000000 Alte categorii de

consumatori
500000
0
An 2008 An 2009 An 2010
Fig. 38. Evoluţia consumului de gaze naturale în localităţile Zonei Metropolitane

- intervalul 2008 – 2010 (volum gaz,MWh) xvii
Din datele prezentate în figura 38 se face remarcat totodată faptul că singurele localităţi în care se
faptul că în cazul ambelor categorii de consumatori, înregistrează creşteri ale consumului îndeosebi
se constată o reducere constantă a consumului, casnic sunt cele în care s-au realizat investiţii în
mai semnificativă în cazul agenţilor economici extinderea reţelei de alimentare (spre exemplu
inclusiv ca urmare a crizei globale. Se remarcă comuna Prejmer)
57
C. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă
În arealul Zonei Metropolitane Braşov, Compania oraşul Râşnov a concesionat serviciul către o
Apa Braşov funcţionează ca operator regional, societate comercială pe acţiuni al cărei acţionar
asigurând serviciul de distribuţie a apei potabile şi majoritar este municipalitatea iar oraşul Predeal
serviciul de canalizare. Compania Apa a dobândit are la rândul său concesionat serviciul către o
statutul de operator unic regional, cu respectarea societate comercială privată dar a început
prevederilor Programului Operaţional Sectorial de demersurile legale pentru trecerea serviciului către
Mediu, asigurând serviciul de distribuţie a apei operatorul unic regional Compania APA Braşov. În
potabile în localităţile Zonei Metropolitane Braşov, municipiul Codlea, aceste servicii sunt asigurate
cu următoarele excepţii: Codlea Predeal, Râşnov, de S.C. Servicii de Gospodărire Măgura Codlei dar
Vulcan şi Cristian. Dintre localităţile menţionate, urmează să fie preluate de Compania Apa Braşov.
Fig. 39. Localităţi deservite de Compania Apa Braşov
Alimentarea cu apă a localităţilor din Zona Autonome de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF)

Metropolitană Braşov este asigurată din aflat sub tutela Ministerului Agriculturii.
următoarele surse subterane şi de suprafaţă: Frontul de captare cuprinde 45 de foraje
A. Captări şi foraje care exploatează la 40 m adâncime; ele
 Municipiul Braşov şi comunele Sânpetru, sunt echipate cu pompe submersibile
Hărman, Prejmer având o capacitate de 50 l/s fiecare, cu un
• Frontul de captare Hărman – Prejmer, potenţial global maxim de 1900 l/s pentru
aflat la N-E de Braşov, ce aparţine Regiei frontul de captare în ansamblu.
58
•Frontul de captare Stupini-Sânpetru- m3, debitul maxim permanent de exploatare este

Hărman aparţine Companiei Apa Braşov de 1,700 l/s – 147.000 m3/zi – 53,6 milioane m3/an.
S.A. şi cuprinde 30 de foraje care
exploatează la 150 m adâncime, având o Modernizarea uzinei de apă Tărlung va creşte
capacitate totala de 940 l/s. capacitatea acumulării la 25 milioane m3 şi va
• 3 foraje cu un debit de 60 l/s situate în permite asigurarea unui debit permanent de
apropierea staţiei de pompare de la exploatare de 2100 l/s.
Măgurele care pompează apa în staţiunea
turistică Poiana Braşov. Principala facilitate de tratare a apelor în vederea
• Compania APA Braşov S.A. exploatează potabilizării, din arealul metropolitan este staţia de
alte trei surse de apă, în afara celor de profil Tărlung, situată în aval de lacul de acumulare.
mai sus (aceste surse constituie Primele lucrări s-au executat în anii 1940.
alimentarea iniţială a Cetăţii Braşovului,
aportul lor la sistemul actual de alimentare Captarea se făcea din pârâul Tărlung printr-o priză
fiind unul marginal): de mal cu prag de fund. Apa era trimisă printr-o
• Răcădău: 20 l/s care alimentează conductă de aducţiune Dn 400 mm la un castel de
rezervorul Răcădău apă din depoul CFR Triaj.
• Solomon: (Valea cu apă, Putreda) 50 l/s
care alimentează rezervorul Solomon; În anul 1999, prin programul BERD, s-a reabilitat
• Ciucaş: 60-120 l/s care alimentează prima hală de filtrare. Cuvele metalice existente s-
rezervorul Pleaşa au demolat şi s-au executat şase cuve din beton
 Oraşul Ghimbav armat cu un debit total de 600 l/s. În acelaşi
• Trei foraje amplasate în zona IAR program BERD s-au prevăzut dotări noi de
Ghimbav laborator, echipamente performante de analiză
 Municipiul Codlea chimică, fizică şi bacteriologică a apei. Prin
• Frontul de captare Parcul cu Umbră programul ISPA (2008-2009) s-au executat noi
• Frontul de captare Parcul cu Soare decantoare primare şi compartimente de filtrare,
• Front foraje D.G.R.S. astfel încât debitul posibil a fi tratat a crescut de la
1650 l/s la 2300 l/s. S-a renunţat la pre-clorinare,
• Front foraje Măgura
iar unele filtre au fost şi ele modernizate.
 Comuna Bod
• conform datelor furnizate de Compania
Alături de instalaţia de la Tărlungeni, trebuie
Apa Braşov, captările de ape subterane
menţionată şi activitatea Staţiei de tratare a apei
sunt reprezentate de trei foraje amplasate
de la Codlea, care deserveşte consumatorii casnici
în zona platformei Fabricii de Zahăr Bod.
şi industriali locali şi care se află în prezent în curs
alimentarea cu apă potabilă a populaţiei
de modernizare.
din Colonia Bod şi parţial din satul Bod
Deoarece consumul de apă din industrie nu mai

este acelaşi cu cel din anii ‘90, în prezent,
B. Barajul de acumulare Tărlung
facilităţile existente satisfac necesarul de
Acumularea de la Tărlung reprezintă o sursă
alimentare cu apă potabilă a localităţilor din Zona
economică de apă în raport cu celelalte surse
Metropolitană.
exploatate în vale, întrucât nu necesită sisteme de
Totodată, în zonele rurale, alimentarea cu apă a
pompare. Bazinul hidrologic al lacului de
gospodăriilor se asigură şi din fântâni şi prin
acumulare de la Tărlungeni are o suprafaţă de 180
hidrofoare.
ha, capacitatea utilă actuală este de 18 milioane
59
Localitate Indicator An 2005 An 2006 An 2007 An 2008 An 2009 An 2010

Capacitate instalaţii – mii mc 102587 83318 83318 83278 83720 83318
BRAŞOV
Apă potabilă distribuită – mii mc 25377 23611 22437 21028 18367 14684
CODLEA
SĂCELE
GHIMBAV
PREDEAL
RÂŞNOV
BOD
CRISTIAN
HALCHIU
HARMAN
PREJMER
SÂNPETRU
TĂRLUNGENI
VULCAN
Tabel II.36. Analiză comparativă – capacitatea de producere a apei potabile/apă potabilă distribuită – Zona Metropolitană Braşov
114937
120000
93168 93427 93589 93792 91929
100000
80000
60000 Capacitate instalaţii – mii mc
Apă potabilă distribuită – mii mc

40000 32621 30695 29615 27797
23819 20555
20000
0
An 2005 An 2006 An 2007 An 2008 An 2009 An 2010
Fig. 40. Evoluţia comparativă a capacităţii de producţie şi a consumului de apă potabilă – Zona Metropolitană Braşov
60
Conform datelor prezentate în tabelul şi graficul  Extinderea şi reabilitarea reţelei de apă în

precedent, consumul mediu înregistrat la nivelul Brașov, Sânpetru şi Hărman
tuturor categoriilor de utilizatori se situează  Extinderea şi reabilitarea reţelei de apă în
constant la aproximativ 25% din capacitatea de Codlea
producţie a apei potabile, evaluată global, la nivelul  Extinderea şi reabilitarea reţelei de apă în
întregii Zone Metropolitane. Această rezervă a aglomerarea Prejmer
capacităţii de producţie reprezintă un factor care
poate susţine dezvoltarea rezidenţială şi a zonelor Se află totodată în curs de execuţie o serie de
cu destinaţie economică la nivelul localităţilor lucrări care vizează modernizarea şi extinderea
Zonei Metropolitane, fără riscul de suprasolicitare reţelelor de alimentare din localităţile Zonei
a infrastructurii existente Metropolitane, derulate de autorităţile publice
locale cu fonduri din bugetul propriu sau din
Reţeaua de distribuţie a apei potabile acoperă finanţări nerambursabilă. Una dintre cele mai
în prezent majoritatea localităţilor Zonei importante investiţii care se încadrează în această
Metropolitane şi se află în plin proces de extindere categorie, este proiectul “Extindere şi reabilitare
şi modernizare. Astfel, operatorul regional, reţele de apă şi canalizare cartier Turcheş-Baciu,
Compania Apa Braşov, implementează în calitate străzile Braşovului, Morii, 7 Izvoare, Cerbului,
de beneficiar proiectul “Extinderea şi reabilitarea Vulturului, Cloşca, Bârsei şi Godri Ianoş din
sistemelor de apă şi apa uzată în Judeţul Brașov”, Municipiul Săcele, judeţul Braşov”, derulat de
derulat în prin Programul Operaţional Sectorial de U.A.T. Municipiul Codlea cu finanţare prin Fondul
Mediu. Proiectul, demarat în cursul anului 2009, de Mediu. Valoarea totală a proiectului este de
are o valoare totală de 945.587.853 RON şi 11.171,96 mii lei şi acesta va genera ca şi
implică realizarea următoarelor investiţii cu impact rezultate extinderea reţelei locale de alimentare cu
direct asupra localităţilor din Zona Metropolitană 3.800 m şi execuţia unor lucrări de aducţiune cu o
Braşov: lungime totală de 1.170 m.
 Reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile
Codlea Dezvoltarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă
 Alimentare cu apă potabilă Sânpetru şi Bod la nivelul localităţilor din Zona Metropolitană este
 Extinderea şi reabilitarea conductei de prezentată în tabelul următor.
alimentare cu apă potabilă Braşov – Săcele
LOCALITATE Anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
BRAŞOV 450,7 450,7 450,7 450,7 450,7 451,1 459,4 465,7 466,4 469,3 541,2
CODLEA 34,6 34,6 34,6 34,6 34,6 37,1 37,2 37,5 37,9 37,9 40,7
SĂCELE 72 72 72,6 84,5 84,5 85,3 86,1 86,6 86,6 105,5 68,3
GHIMBAV 13,6 13,6 13,6 13,6 13,6 13,6 13,9 14,4 15 15,1 15,1
PREDEAL 58,4 58,4 58,4 58,4 58,4 58,4 58,4 58,4 58,4 58,4 58,4
RÂŞNOV 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 54,4 55,3 56 56,5 56,5 58,1
BOD 3 3 3 3 3 3 3 3 3,5 10,5 15,5
CRISTIAN 20,3 20,3 20,3 20,3 20,3 20,3 23 25,3 28,5 29,4 31,8
HALCHIU 26,5 26,5 11,5 11,5 11,5 11,5 11,5 11,5 18,9 18,9 18,9
HARMAN 14,6 14,6 15,6 15,6 16,3 16,3 16,6 16,6 16,6 17,1 17,4
PREJMER 23,4 24,2 24,4 24,4 24,4 24,6 24,6 24,6 29,1 29,1 35,3
61
LOCALITATE Anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
SÂNPETRU 13,6 13,6 29 29,5 29,5 15,4 16,2 17,3 17,3 18,2 19,8
TĂRLUNGENI 40,2 45,5 45,5 45,5 45,6 48 48 48 65 65 77
VULCAN 17 17 17 17 17 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5
Zona
Metropolitană 842,3 848,4 850,6 863 863,8 860,5 874,7 886,4 921,2 952,4 1019
Braşov
Tabel II.37. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a apei potabile la nivelul localităţilor din Zona Metropolitană xviii
An 2010 1019
An 2009 952.4
An 2008 921.2
An 2007 886.4
An 2006 874.7
An 2005 860.5
An 2004 863.8
An 2003 863
An 2002 850.6
An 2001 848.4
An 2000 842.3
0 200 400 600 800 1000 1200
Fig. 41 Dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă potabilă - km - Zona Metropolitană Braşov
D. Reţeaua de canalizare
Compania Apa Braşov asigură colectarea şi foloseşte reţeaua de ape uzate şi reţeaua de ape
epurarea apelor uzate din majoritatea localităţilor pluviale. 85% din abonaţi sunt deserviţi de reţeaua
Zonei Metropolitane Braşov, cu următoarele centralizată de canalizare; ceilalţi, situaţi la
excepţii: municipiul Codlea, oraşul Predeal, periferia Braşovului sau în localităţile limitrofe,
comunele Tărlungeni şi Vulcan, satele Podu Olt beneficiază de sisteme de canalizare autonome.
(comuna Hărman) şi Satu Nou (comuna Hălchiu). Reţeaua de canalizare include şi opt deversoare,
În ceea ce priveşte municipiul Braşov, aproximativ având rolul de a prelua apa pluvială în caz de
98% din locuinţe sunt racordate la reţeaua de precipitaţii abundente.
canalizare. Reţeaua de canalizare a municipiului Dezvoltarea sistemului de canalizare la nivelul
Braşov şi a localităţilor învecinate este unitară în localităţilor Zonei Metropolitane Braşov este redată
proporţie de 90%, iar pentru porţiunile separate, de în tabelul alăturat.
întindere restrânsă, Compania Apa Braşov
Anul
LOCALITATE 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
BRAŞOV 354 354 354 354 354 354,6 361,9 367 367 377,8 384,5
62
Anul
LOCALITATE 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
CODLEA 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 37 37 37 37 37 37
SĂCELE 23,1 25 26,5 26,8 26,8 26,8 27 27 27 27 32
GHIMBAV - - - 8 8 8,5 8,7 8,2 10 8,5 8,6
PREDEAL 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9
RÂŞNOV 25,3 25,3 28,8 28,8 28,8 28,8 28,8 32,6 33,2 33,2 34,3
BOD 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 3,5
CRISTIAN - - - - - - 6,7 16,3 20,3 20,7 21,8
HALCHIU - - - - - - - 2,5 3,7 3,7 9,4
HARMAN - - 26,2 26,2 26,2 26,2 26,2 26,2 26,2 26,2 26,4
PREJMER 2 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 5,8 5,8 3,2
SÂNPETRU - - 39,1 39,6 39,6 22,6 23,3 23,3 23,5 25,9 23,5
TOTAL 444,9 447,4 517,7 526,5 526,5 525,3 540,4 560,9 571,9 584 601,1
Tabel II.38. Dezvoltarea reţelelor de canalizare – km – Zona Metropolitană Braşov
An 2010 601.1
An 2009 584
An 2008 571.9
An 2007 560.9
An 2006 540.4
An 2005 525.3
An 2004 526.5
An 2003 526.5
An 2002 517.7
An 2001 447.4
An 2000 444.9
0 100 200 300 400 500 600 700
Fig. 42. Dezvoltarea reţelelor de canalizare – km – Zona Metropolitană Braşov
În arealul Zonei Metropolitane, principala facilitate Pentru depozitarea nămolului deshidratat rezultat
de epurare a apelor uzate este reprezentată de din staţia de epurare, pe unul din compartimentele
Staţia de Epurare Stupini – Braşov, amplasată la lagunei s-a amenajat un depozit ecologic complet
cca. 3 km nord-vest de oraş. Aici este tratată apa impermeabilizat cu dublu strat, prevăzut cu tuburi
uzată menajeră şi industrială din Braşov şi din de dren pentru captarea apei rezultate din topirea
localităţile învecinate (Cristian, Râşnov, Ghimbav, zăpezilor şi din ploi, cu o capacitate de depozitare
Săcele, Hărman şi Sânpetru), instalaţia deservind pentru cca. 10 ani. Trebuie menţionat faptul că
o zonă cu aproximativ 350.000 de locuitori. Staţia staţia de epurare nu poate prelua însă toată
de epurare Braşov a fost reabilitată şi cantitatea de apă uzată şi în aceste condiţii o parte
retehnologizată în perioada 1998-2000, este trece de treapta de epurare biologică şi este
compusă din treapta mecanică şi treapta biologică, epurată doar mecanic.
şi are capacitatea de 2200 l/s pentru treapta
mecanică şi 1620 l/s pentru treapta biologică. În municipiul Codlea, apele uzate menajere
provenite de la populaţie şi agenţii economici sunt
colectate prin colectoare principale amplasate pe
63
străzile: 9 Mai, Codlea Nord, Măgura, Centrul Civic Compania Apa Braşov derulează proiectul
şi Colorom şi dirijate spre staţia locală de epurare, “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa
a cărei configuraţie tehnică cuprinde numai treapta uzată în Judeţul Bra șov” care implică realizarea
de epurare mecanică. Se remarcă totodată faptul următoarelor investiţii cu impact direct asupra
că linia de tratare a nămolului este scoasă din localităţilor din Zona Metropolitană Braşov:
funcţiune şi, în general, toate echipamentele  Reabilitarea staţiei de epurare Braşov
tehnologice sunt într-un stadiu avansat de uzură.  Construcţia unei staţii noi de epurare la
Datorită performanţelor tehnice reduse ale staţiei Feldioara
de epurare, modalitatea de gestionare a apelor  Extinderea staţiei de epurare Lunca
uzate din Municipiul Codlea generează efecte Câlnicului (linia 2) pentru Aglomerarea
negative asupra mediului înconjurător, contribuind Prejmer
la poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzei  Colectoare noi Ghimbav - Staţia de
freatice din aria de influenţă. Epurare Braşov – Staţia de Epurare
Acest fapt se face remarcat şi la nivelul localităţilor, Feldioara, Codlea – Staţia de Epurare
în special din mediul rural al Zonei Metropolitane, Feldioara
care nu dispun de facilităţi de epurare şi unde  Extinderea şi reabilitarea reţelei de
apele uzate sunt deversate direct în cursurile de canalizare în Brașov, Sânpetru şi Hărman
apă sau sunt reţinute în fose impropriu realizate.  Extinderea şi reabilitarea reţelei de
canalizare în Codlea
În vederea dezvoltării capacităţii de colectare şi de  Extinderea şi reabilitarea reţelei de
tratare a apelor epurate, operatorul regional canalizare în aglomerarea Prejmer
E. Reţeaua de comunicaţii
Municipiul Braşov este nod naţional în reţeaua de • Braşov – Sânpetru

magistrale de cabluri din fibră optică. Magistralele În localităţile Zonei Metropolitane sunt înregistraţi
de fibră optică ce străbat teritoriul PCB sunt: un număr de 119.462 abonaţi telefonici (telefonie
• Sibiu – Braşov –Cheia –Ploieşti; fixă), ceea ce reprezintă o densitate de 27% (30,23%
• Braşov – Sf. Gheorghe; în urban şi 14,67% în rural). În localităţile urbane
• Braşov – Sinaia – Ploieşti sunt 111.891 abonaţi (din care 94.827 în
De asemenea teritoriul zonei metropolitane este Municipiul Braşov), iar în cele rurale 7.571.
străbătut de cablul magistral coaxial ce
interconectează localităţile: Ploieşti – Slănic Zona Metropolitană Braşov beneficiază totodată de
Prahova – Săcele – Braşov – Rupea – Sighişoara. acoperire GSM, fiind deservită de către toţii
Alte linii telefonice interurbane judeţene sunt: operatorii majori la nivel naţional. Asigurarea la
• Predeal – Săcele – Tărlungeni – accesului la serviciile de Internet este asigurată
Hărman; atât prin reţelele de telefonie fixă şi mobilă cât şi
• Braşov – Cristian – Râşnov – Predeal; prin cablu şi fibră optică. Toate localităţile zonei
• Codlea – Vulcan – Cristian – Râşnov; metropolitane beneficiază de acoperire din partea
• Braşov – Bod – Feldioara; operatorilor de televiziune prin cablu.
Concluzii
În ansamblu, localităţile Zonei Metropolitane Braşov beneficiază de o acoperire corespunzătoare în ceea ce
priveşte accesul la reţelele de utilităţi.
Totuşi, procesul de dezvoltare economică şi socială ce se face remarcat la nivelul arealului metropolitan
64
impune realizarea unor noi investiţii în extinderea şi modernizare reţelelor de utilităţi şi a capacităţilor de
producţie/procesare.
Astfel, se face remarcat un decalaj temporal considerabil între dezvoltarea teritorială a unor noi zone şi
asigurarea accesului acestora la reţelele de utilităţi publice. Datorită intensificării ritmului de dezvoltare
economică şi rezidenţială la nivelul Zonei Metropolitane, se impune extinderea reţelelor de utilităţi către noile
zone de dezvoltare apărute pe teritoriul tuturor localităţilor din acest areal.
Se impune totodată corelarea investiţiilor furnizorilor de utilităţi cu proiectele de dezvoltare ale comunităţilor
Zonei Metropolitane Braşov şi abordarea integrată a acestor măsuri prin Planurile Urbanistice Generale ale
localităţilor.
2.2.2. Infrastructura de transport şi serviciile publice aferente
Integrarea infrastructurii de transport metropolitane Municipiul Braşov, în jurul căruia s-a conturat
în reţelele europene de transport prin arealul metropolitan este un adevărat nod de
interconectarea cu cele 10 coridoare paneuropene comunicaţii, fiind străbătut de trei drumuri
de transport asigură legătura zonei metropolitane europene, 9 drumuri naţionale (4 dintre ele se
cu toate centrele economice şi sociale europene suprapun drumurilor europene) şi 3 magistrale de
punând astfel în valoarea resursele economice şi cale ferată. De asemenea, arealul metropolitan
turistice ale zonei. este situat la o distanţă de aproximativ 130 km de
traseul coridorului rutier IV pan-european,
Datorită situării sale în centrul României, Zona respectiv 180 km de coridorul rutier IX pan-
Metropolitană Braşov se bucură de o poziţie european. În ceea ce priveşte căile ferate, Zona
privilegiată în ceea ce priveşte accesibilitatea şi Metropolitană Braşov este traversată de coridorul
conexiunile rutiere cu restul ţării şi cu Europa. IV pan-european.
2.2.2.1. Infrastructura rutieră şi transportul public de călători
Zona Metropolitană Braşov este situată la o  E574 pe DN11 (Târgu Secuiesc – Lunca
distanţă de 160 de km de capitala Bucureşti. Este Câlnicului – Braşov) şi DN73 (Piteşti – Bran
caracterizată de o reţea bine structurată de – Râşnov – Braşov)
drumuri publice, fiind traversată de principalele  Drumuri naţionale (principale şi secundare):
rute europene. Toate localităţile cuprinse în arealul  DN1A (Ploieşti – Cheia - Săcele - Braşov)
metropolitan sunt conectate prin drumuri judeţene  DN 1E (Braşov – Poiana Braşov – Râşnov)
şi naţionale. Localităţile Săcele, Hărman şi  DN10 (Buzău – Prejmer – Hărman – Braşov)
Sânpetru au acces direct la centura ocolitoare a  DN 73A (Predeal – Pârâul Rece – Râşnov -
Municipiului Braşov. Şinca - Şercaia)
 DN 73B (Cristian - Ghimbav)
Reţeaua rutieră xix la nivelul zonei metropolitane
este formată din:  Drumuri judeţene
 Drumuri europene:  DJ 103 (Judeţul Covasna – Bod – Sânpetru -
 E60 pe DN1 (Bucureşti – Predeal - Braşov) Braşov)
şi DN13 (Sighişoara – Braşov);  DJ 103A (Judeţul Covasna – Vama Buzăului
 E68 pe DN1 (Sibiu – Codlea - Braşov); – Tărlungeni - Braşov)
 DJ 103B (Teliu – Budila –Tărlungeni -
Săcele)
65
 DJ 103C (Ghimbav – Braşov)  DJ 112B (Cristian - Vulcan)

 DJ 108 (Hărman – Sânpetru)  DJ 112C (Hălchiu – Satu Nou – Dumbrăviţa)
 DJ 112 (Judeţul Covasna – Podu Olt -  DJ 112D (Tărlungeni - Prejmer – Lunca
Hărman) Câlnicului)
 DJ 112A (Hărman – Bod – Codlea – Vulcan
– DN 73A)
Fig. 43. Reţeaua de transport Regiunea 7 Centru
Infrastructura rutieră este insuficientă (drumuri, • Calea de rulare se prezintă în stare generală
poduri, tunele) în zonele cu potenţial ridicat de bună, cu mici ciupituri şi denivelări ale
dezvoltare economică, turistică, rezidenţială. mixturii asfaltice, fisuri longitudinale minore
Suprasolicitarea infrastructurii existente a dus la între benzile de trafic şi fisuri transversale
deteriorarea acesteia şi, pe cale de consecinţă, la spre acostament, denivelări şi plombe;
investiţii majore pentru reabilitarea acesteia. • Există doar parţial rigole, guri de scurgere şi
Starea tehnică a reţelei de drumuri a zonei borduri;
metropolitane este următoarea: • Există marcaje rutiere, dar pe unele sectoare
 Drumuri europene/naţionale de drum sunt slab vizibile;
• Calea de rulare se prezintă în stare generală  Drumurile de interes local
bună cu mici ciupituri şi denivelări ale • Marea majoritate a acestora sunt pietruite
mixturii asfaltice, fisuri longitudinale; sau chiar din pământ. Calea de rulare este
• Există guri de scurgere, rigole, marcaje degradată, cu gropi, denivelări şi plombe, nu
(stare bună); există borduri, rigole şi/sau guri de scurgere,
 Drumuri judeţene iar marcaje rutiere nu există sau sunt
degradate.
66
Fig. 44. Zona metropolitană – legături între localităţi
Reţeaua drumurilor publice naţionale şi judeţene în

arealul metropolitan are o lungime de 297 km, din În ceea ce priveşte reţeaua de drumuri orăşeneşti,
care 86 km îi reprezintă drumuri europene. aceasta are o lungimea totală de 776 de km, din
care 625 sunt modernizaţi. În ultimii ani reţeaua s-
Întârzierea proiectului autostrăzii Bucureşti – a mărit ca urmare a extinderii zonelor rezidenţiale,
Braşov pe tronsonul Comarnic – Braşov face ca iar investiţiile municipalităţilor au fost pe măsură.
aceste drumuri să fie esenţiale pentru legătura Procentul cel mai mare de străzi modernizate se
zonei cu centrele economice importante din ţară şi găseşte în Braşov (87,07 %), iar cel mai mic în
din Europa. De asemenea, lipsa infrastructurii Săcele (numai 55,45 %).
rutiere este un obstacol major în dezvoltarea
durabilă a turismului.
Lungimea străzilor orășenești modernizate
Lungimea străzilor orășenești
750 757 768 774 776
800
600
604
568
619
625
583
400
200
0
2006 2007 2008 2009 2010
Fig. 45. Lungimea străzilor orăşeneşti
Amplul proces de modernizare a reţelei stradale a condus la eliminarea traficului greu de pe ⅔ din
municipiului Braşov precum şi darea în folosinţă a lungimea DN1A în interiorul municipiului.
centurii ocolitoare (faza a II-a) au dus la fluidizarea
traficului. De asemenea, şi în municipiul Săcele, În ceea ce priveşte transportul de călători la nivelul
realizarea primei faze a variantei de ocolire a municipiului Braşov (una dintre cele două localităţi
67
din zonă care dispune de acest sistem), acesta s-a Mijloacele de transport xxi în comun parcurg în
dezvoltat continuu, în paralel cu dezvoltarea şi medie 900.000 km/lună. Autobuzele au un parcurs
extinderea oraşului. Anii ’90 au înregistrat de peste 300.000 km, fiind la limită din punct de
decăderea industriei braşovene şi schimbarea vedere al gradului de uzură (74%). Prin urmare,
sensului migrator, dinspre urban către zonele flota auto trebuie înnoită şi modernizată.
periurbane şi rurale. Astfel, legăturile necesare de
transport s-au schimbat, astfel încât pe lângă Probleme există din punct de vedere al frecvenţei
transportul urban au apărut şi dezvoltat legături cu de schimbare a liniilor de transport şi a distanţei.
zonele adiacente. În contextul procesului de Călătorii îşi doresc mai multe linii directe. Aici însă
periurbanizare, funcţiunile pe care oraşul le există neconcordanţe între cerinţele călătorilor şi
îndeplineşte au devenit tot mai solicitate şi de către utilizarea parţial redusă a transportului public în
locuitorii din zonele învecinate (unităţile de comun. Gradul de utilizare este foarte diferenţiat.
învăţământ, spitalele, instituţiile de cultură, bazele În timp ce pe raza cartierelor Bartolomeu, Centru
sportive sau instituţiile administrative). Vechi şi Centru Nou mijloacele de transport în
comun sunt foarte frecvent utilizate, la periferia
În municipiul Braşov, transportul public este oraşului acestea circulă cu foarte puţini călători.
asigurat de către Regia Autonomă de Transport Odată cu dezvoltarea economiei, nevoia legăturilor
(R.A.T.), societate aflată în subordinea Consiliului de transport în comun cu zonele comerciale şi de
Local al Municipiului Braşov. Activitatea de afaceri precum, Coresi, Campusul Genius şi
transport public urban de călători se desfăşoară Centrul de Afaceri din zona de nord a oraşului,
după cum urmează xx: aeroport, va deveni tot mai stringentă.
 Reţeaua de transport: este formată din 23
de linii de autobuze cu o lungime totală de Cea de-a doua localitate care beneficiază de
406,95 km, 12 linii de microbuze totalizând transport public de călători este municipiul Săcele.
115 km şi 6 linii de troleibuze cu o lungime Aici există o singură linie de transport xxii care
totală de 177,4 km cale simplă, la care se traversează localitatea de la un capăt la altul până
adaugă cele 325 de staţii, din care: 118 în municipiul Braşov: traseul Garaj, Săcele –
amenajate cu adăposturi pentru călători şi 9 Poienelor, Braşov atinge 10 staţii pe teritoriul
capete de linii, noduri importante ale reţelei municipiului Săcele şi 3 pe teritoriul municipiului
de transport. Braşov. Pe baza acordului dintre cele două
 Parcul auto (201 autobuze şi 38 municipalităţi de două ori pe zi se face legătura
troleibuze), din care: 28 autobuze midi dintre centrul istoric al Braşovului şi municipiul
(BMC) cu două uşi; 132 autobuze solo cu Săcele (Garaj, Săcele – Livada Poştei, Braşov).
trei uşi; 30 autobuze articulate cu trei uşi; 11 Parcul auto al RAGCPS este format din 14
autobuze articulate cu patru uşi; 5 troleibuze autobuze aflate în stare avansată de uzură astfel
solo cu două uşi; 6 troleibuze solo cu trei uşi; încât reînnoirea parcului este absolut obligatorie.
27 troleibuze articulate cu patru uşi.
O posibilă soluţie la această problemă comună
Alcătuirea reţelei de transport public s-a realizat pentru Municipiul Braşov şi Municipiul Săcele o
plecând de la premisa ca orice călător să poată poate reprezenta implementarea unei politici de
ajunge, mergând pe jos, de la locuinţă la cea mai reînnoire anuală a unei proporţii de 10 – 15%din
apropiată staţie în cel mult 5-10 minute, ceea ce ar parcul auto. De asemenea, este nevoie să fie
corespunde pentru un ritm mediu, unei distanţe de analizată posibilitatea dezvoltării flotei prin
350 m. orientarea către alte tipuri de vehicule (autobuze
electrice, microbuze, etc.) precum şi regândirea
68
întregului concept de transport public prin transportul auto, fie personal – pentru deţinătorii de
introducerea unor noi abordări precum transportul autoturisme, fie către cursele locale operate de
public la cerere, furnizarea transportului public în către companii acreditate prin ”Programul judeţean
sistem multi operator, etc. de transport de persoane prin curse regulate”
stabilit pentru o perioadă de trei ani.
În ceea ce priveşte transportul în afara localităţilor,
populaţia se îndreaptă cu precădere către
Capacitate
Punct Interval între două
Nr. Plecare Sosire Km de transport
intermediar curse
(locuri)
1 Braşov Sânpetru Bod 14 >22 60-90 minute
2 Braşov - Sânpetru 7 >22 30 minute
3 Braşov Stupini Bod 14 >9 30 – 60 minute
4 Braşov Hălchiu Crizbav 25 >22 60 – 180 minute
5 Braşov Hălchiu Satu Nou 19 >22 120 – 150 minute
6 Braşov Hărman 10 >22 30 minute

Lunca
7 Braşov Prejmer 19 >22 90-180 minute
Câlnicului
2 curse zilnic în timpul
8 Braşov Hărman Prejmer 17 >22
anului școlar
Lunca
9 Braşov Prejmer 26 >9 30 minute
Câlnicului
10 Braşov Târlungeni Purcăreni 24 >22 15-30 minute
11 Podu Olt Hărman Braşov 20 >9 40 – 60 minute

Timișul de
12 Braşov Predeal 26 >22 60-120 minute
Jos
13 Braşov Predeal Pârâul Rece 36 >22 180 – 220 minute
14 Săcele Târlungeni Purcăreni 17 >22 3 curse/zi

Moieciu de
15 Râşnov Braşov 30 >22 30 – 60 minute
Jos
16 Braşov Cristian Râşnov 15 >22 15-30 minute
17 Braşov Codlea Dumbrăviţa 27 >22 120 – 180 minute
18 Braşov Ghimbav Codlea 13 >9 15- 30 minute
69
Capacitate
Punct Interval între două
Nr. Plecare Sosire Km de transport
intermediar curse
(locuri)
19 Ghimbav Braşov 6 >9 15- 30 minute
20 Vulcan Cristian Braşov 15 >22 60-90 minute

Holbav
21 Vulcan Codlea 15 >9 60-120 minute
Mina 1 Mai
22 Braşov Cristian 6 >9 30-60 minute
23 Hălchiu Braşov 21 >22 30-60 minute
Tabel II.39. Curse interurbane la nivelul Zonei Metropolitane
Transportul călătorilor între Braşov şi localităţile din fluenţa traficului între localităţi, pentru toate
Zona Metropolitană este asigurat de firme private categoriile de populaţie. Transportul public
şi se desfăşoară în baza unor contracte încheiate metropolitan se poate realiza prin extinderea
între Consiliul Judeţean Braşov şi firma traseelor RAT Braşov şi mărirea parcului de maşini
prestatoare. În prezent, localităţile ai căror cetăţeni (cu cel puţin 40 autobuze) sau prin contractarea
sunt beneficiarii serviciului respectiv nu au contract serviciului numai pentru Zona Metropolitană (fără a
direct cu prestatorul dar se solicită acordul include Municipiul Braşov) cu o altă firmă de
primăriilor din aceste localităţi în vederea transport. Câteva localităţi (Sânpetru, Râşnov)
contractării. sunt interesate de introducerea transportului public
cu mijloace de transport ecologice pentru
Localităţile cuprinse în Zona Metropolitană Braşov conectarea cu Braşovul, ce pot fi exploatate atât în
sunt interesate să realizeze sistemul de transport scop utilitar cât şi turistic.
public metropolitan, care să asigure conexiunea şi
Fig. 46. Transport public de călători la nivelul zonei metropolitane - propunere
70
Parcul auto din zona metropolitană a înregistrat o programarea transportului public interurban.
creştere constantă a numărului de vehicule Dezavantajele majore ale sistemului actual sunt
înmatriculate, tendinţă la care contribuie în special legate de lipsa confortului şi siguranţei călătorilor,
localităţile urbane. Conform datelor furnizate de aglomerarea drumurilor naţionale prin evitarea
Direcţia Regim Permise de Conducere şi traseelor oferite de drumurile județene ceea ce
Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerul face ca o mare parte a populaţiei să nu poată avea
Administraţiei şi Internelor precum şi de către acces facil la aceste trasee de transport. În plus,
primăriile celor 15 localităţi ale zonei metropolitane, din analizele efectuate în ultimii 2-3 ani a reieşit
la sfârşitul anului 2010, situaţia vehiculelor nevoia de a se crea trasee „circulare” în cadrul
înmatriculate se prezenta astfel: arealului metropolitan, corelate cu zonele de
 Mopede – 3.107 dezvoltare economică.
 Motociclete – 4.764
 Vehicule cu cel mult opt locuri pe scaune Deşi au existat o serie de proiecte punctuale ale
(autoturisme) – 98.302 autorităţilor publice locale pentru introducerea unor
 Vehicule concepute şi construite pentru rute interurbane pe bază de acord bilateral,
transportul de pasageri, care au, în afara legislaţia a împiedicat acest lucru. Ordinul nr.
scaunului conducătorului, mai mult de opt 145/13 iulie 2011 privind completarea Normelor de
locuri pe scaune şi o masă maximă ce nu aplicare a Legii serviciilor de transport public local
depăşeşte 5 tone -771 nr. 92/2007, deschide oportunitatea înfiinţării de
 Vehicule concepute şi construite pentru trasee metropolitane cu acordul Consiliului
transportul de mărfuri cu o masă maximă Județean. În aceste condiţii la nivelul Agenţiei
care nu depăşeşte 3,5 t – 9.856 Metropolitane, sau a altei structuri asociative de
 Vehicule concepute şi construite pentru dezvoltare intercomunitară pe care localităţile
transportul de mărfuri cu o masă maximă membre o pot dezvolta, se pot pune bazele unui
care depăşeşte 3,5 t – 2.691 sistem integrat de transport public.
 Tractoare agricole – 1.337
O deficienţă majoră în ceea ce priveşte transportul
Din datele prezentate, se remarcă faptul că numai în comun este reprezentată şi de starea
numărul de autoturisme raportat la populaţia zonei necorespunzătoare a infrastructurii. Conform
ajunge la proporţia de 1/5. De altfel, autoturismele datelor disponibile, o parte a staţiilor pentru
personale reprezintă principalul mijloc de transport mijloacele de transport în comun pentru transportul
utilizat de populaţia arealului metropolitan, în interurban nu sunt amenajate în mod
detrimentul transportului în comun rutier şi/sau corespunzător.
feroviar, atât pentru deplasările locale cât şi pentru
cele în afara localităţii. Utilizarea majoritară a Pe termen mediu şi lung reţeaua de drumuri se va
autoturismelor personale este favorizată şi de dezvolta în funcţie de o serie de factori
dezvoltarea redusă a transportului în comun determinanţi: populaţia şi caracteristicile acesteia
precum şi a infrastructurii de profil. (populaţia activă, grupe socio-profesionale, gradul
de urbanizare); tipul şi volumul activităţilor
Pentru perioada 2011 – 2014, operatorii de economice; veniturile populaţiei; parcul auto şi
transport care operează rute din cadrul PJT 2008 – caracteristicile acestuia; gradul de motorizare;
2011 pot solicita prelungiri ale licenţei de transport, gradul de utilizare a mijloacelor de transport;
fără a fi analizate evoluţia socio-demografică şi dezvoltarea transportului în comun; repartiţia
economică precum şi dezvoltarea urbanistică în modală (între modurile de transport: rutier,
71
feroviar). De asemenea, un fenomen general Finalizarea centurii ocolitoare a Braşovului va

întâlnit în ultimii ani în localităţile zonei este elimina traficul greu şi de tranzit şi din comuna
extinderea intravilanului. Pe cale de consecinţă, Hălchiu, însă va crea o presiune suplimentară
căile de comunicaţie s-au extins şi vor continua să oraşului Ghimbav şi municipiului Coldea, astfel
se extindă. Zona aferentă circulaţiei carosabile va încât este necesară construirea variantelor de
suferi modificări calitative, în primul rând prin ocolire a acestor localităţi traversate de DN1/E68.
modernizarea străzilor existente şi în al doilea rând Problema traficului greu şi de tranzit se va rezolva
prin realizarea de noi străzi în zonele de extindere definitiv odată cu construirea Autostrăzii
prevăzute. Extinderea intravilanului se Transilvania. Proiectul de realizare a Autostrăzii
fundamentează pe prognoze demografice care Transilvania va avea ca punct important de
indică pe termen mediu creşterea numerică a intersecţie, de interes major pentru zona
populaţiei în vârstă de muncă (20-64 de ani), fapt metropolitană, DN 1/E68 între localităţile Ghimbav
ce are consecinţe majore asupra organizării şi şi Codlea. Pe tronsonul Borş - Braşov lucrările sunt
funcţionării localităţii. Una dintre consecinţe este demarate şi, într-un orizont de timp ce nu poate fi
creşterea valorilor de trafic rutier. totuşi anticipat, ea va fi finalizată. În ceea ce
priveşte autostrada Bucureşti – Braşov, lucrările
Pe baza recensămintelor de trafic realizate în sunt demarate pe tronsonul Bucureşti – Ploieşti,
ultimii ani şi a coeficienţilor de evoluţie a traficului estimat a fi finalizat în cursul anului 2012. Însă
pentru perioada 2010 – 2020 se prognozează o tronsonul cel mai dificil, Comarnic – Braşov, nu
creştere a volumului traficului la nivelul drumurilor este, deocamdată, adjudecat. De asemenea, în
naţionale ce străbat zona metropolitană cu peste planul autorităţilor centrale se află şi realizarea
20 % la fiecare 5 ani. Este evident faptul că încă autostrăzii Braşov – Codlea – Făgăraş – Sibiu care
din anul 2015 capacitatea anumitor artere de a va lega zona metropolitană de coridorul IV pan-
prelua tot traficul prognozat se apropie de valori european.
critice, iar în anul 2020 este aproape sufocat.
Aceasta în condiţiile în care analiza s-a realizat Construcţia reţelei trans-europene de transport
pentru o medie zilnică orară, ceea ce duce la (TEN-T), proiect major al Uniunii Europene în care
concluzia că în intervalele orare de vârf localităţile sunt incluse drumuri ce străbat arealul
vor fi blocate. metropolitan, va contribui substanţial la stimularea
competitivităţii economice şi dezvoltării durabile.
Construirea centurii ocolitoare a municipiului Finalizarea reţelei TEN-T, estimată pentru a nul
Braşov a redirecţionat traficul greu şi în consecinţă, 2020, va avea un impact major în reducerea
a îmbunătăţit remarcabil traficul auto în interiorul timpului călătoriei pentru pasageri şi bunuri precum
oraşului. De asemenea, a eliminat traficul greu şi şi în reducerea poluării.
din localităţile limitrofe municipiului: Hărman, Bod.
2.2.2.2. Piste de biciclete
În prezent, la nivelul zonei metropolitane nu există

o reţea de piste special amenajate pentru ciclism. La momentul elaborării auditului teritorial, doar în
În absenţa infrastructurii de profil, utilizarea acestui Municipiul Braşov existau amenajate piste de
mijloc de transport ecologic este redusă, circulaţia biciclete în lungime totală de 4,30 km, pe străzile
bicicliştilor realizându-se pe partea carosabilă şi B-dul Saturn, B-dul Gării şi Parcul Titulescu, fiind
trotuare, ceea ce contribuie la creşterea riscului programaţi pentru amenajare alţi 6,40 km de piste
producerii unor accidente.
72
pe străzile 13 Decembrie, Carpaţilor şi într-o primă fază marcarea pistelor pentru biciclişti
Independenţei. pe arterele principale ale localităţilor, iar apoi
amenajarea de piste speciale pentru biciclete, mai
Pentru crearea condiţiilor de deplasare pe ales în zona drumurilor publice. Se doreşte de
domeniul public pentru utilizatorii de biciclete, în asemenea amenajarea acestor piste şi pe
localităţile Zonei Metropolitane se intenţionează aliniamentul drumurilor de legătură dintre localităţi
2.2.2.3. Infrastructura feroviară şi transportul public de călători
Căile ferate de pe teritoriul zonei metropolitane • Magistrala 300: Bucureşti - Predeal - Braşov
sunt administrate de către Regionala de Căi Ferate - Episcopia Bihorului (cale ferată dublă
Braşov. Linia ferată cu ecartament normal are electrificată). Tronsonul Bucureşti - Braşov -
lungimea totală de 683 km, cu o densitate de 62 Sighişoara face parte din tronsonul 4 al
km/1.000km², indicator superior mediei peţară de culoarului de transport paneuropean (axa
46 km/1000km². Datorit ă poziţiei Braşovului, prioritară Nr. 7 a RTE) ce urmează a fi
reţeaua de căi ferate este, în mare măsură, o reţea reabilitat în arealul metropolitan în viitorul
de tranzit. apropiat;
Teritoriul este deservit de următoarele trasee de • Magistrala 400: Braşov – Sfântu Gheorghe –
cale ferată: Deda – Sighetu Marmaţiei (cale ferată
• Magistrala 200: Braşov - Făgăraş - Curtici simplă electrificată).
(cale ferată simplă neelectrificată);
Fig. 47. Reţeaua de transport feroviar la nivelul zonei metropolitane
Liniile curente şi staţiile de cale ferată sunt dotate dotată cu instalaţie de centralizare electronică. În
cu instalaţii de centralizare electrodinamică, bloc cadrul lucrărilor de reabilitare a culoarului IV
de linie automat, bariere şi semnalizări automate la studiul de fezabilitate prevede, pentru creşterea
trecerile de nivel cu calea ferată. În urma lucrărilor vitezei de circulaţie pe tronsonul Azuga – Braşov,
de modernizare, staţia Braşov Călători a fost
73
realizarea unei noi variante de traseu prin  Braşov – Cristian: 28 de trenuri tip personal
construcţia unui tunel de cale ferată dublă. operate de Regiotrans.
 Braşov - Râşnov: 28 de trenuri tip personal
La nivelul zonei metropolitane există conexiune pe operate de Regiotrans.
cale ferată între Braşov şi Bod, Ghimbav şi Codlea,  Braşov – Ghimbav: 10 trenuri tip personal
Cristian şi Râşnov, Hărman şi Prejmer. Există staţii operate de CFR Călători şi 2 de către
CF în ⅔ dintre localităţile zonei metropolitane, la Regiotrans.
Braşov (staţie tehnică), Codlea, Predeal, Ghimbav,  Braşov – Codlea: 2 trenuri rapide, 6 trenuri tip
Râşnov, Bod, Cristian, Hărman şi Prejmer. accelerat şi 10 trenuri tip personal operate de
Linii de cale ferată: CFR Călători precum şi 2 trenuri tip personal
 Predeal – Braşov – Bod - 33 km electrificaţi pe operate de Regiotrans.
parcursul cărora sunt amenajate 3 staţii CF şi  Braşov – Bod: 11 trenuri tip personal operate
3 halte; de CFR Călători şi 2 de către Regiotrans.
 Braşov – Codlea - 14 km neelectrificaţi pe  Braşov – Hărman: 13 trenuri tip personal
parcursul cărora sunt amenajate o staţie CF şi operate de CFR Călători şi 14 de către
2 halte; Regiotrans.
 Braşov – Râşnov - 15 km neelectrificaţi pe  Braşov – Prejmer: 13 trenuri tip personal
parcursul cărora sunt amenajate o staţie CF şi operate de CFR Călători şi 4 de către
2 halte; Regiotrans.
 Braşov – Prejmer - 16 km electrificaţi pe
parcursul cărora sunt amenajate o staţie CF şi La acest volumul al traficului feroviar se adaugă
2 halte. trenurile estivale şi garniturile de marfă.
În ceea ce priveşte calitatea infrastructurii de profil,
O parte a populaţiei metropolitane se îndreaptă, se remarcă starea de degradare a clădirilor şi
astfel, către transportul feroviar, având la dispoziţie instalaţiilor aferente tuturor staţiilor CF, inclusiv cea
zilnic 181 de trenuri în toate direcţiile, operate atât din Braşov, accentuată fiind de amenajarea
de CFR Călători cât şi de operatorul privat urbanistică a zonei realizată în ultimii ani. De altfel,
Regiotrans. Poziţionarea geografică a municipiului problema principală în domeniul infrastructurii
Braşov face ca acesta să fie un veritabil nod feroviare o reprezintă întreţinerea precară a
feroviar. Astfel, călătorii au la dispoziţie acesteia, având efecte negative asupra calităţii
următoarele curse feroviare: transportului, a serviciilor de transport şi asupra
 Braşov – Predeal: 2 trenuri intercity, 8 trenuri siguranţei călătorilor şi bunurilor, fapt reflectat în
rapide, 16 trenuri tip accelerat şi 8 trenuri tip scăderea numărului de călători.
personal operate de către CFR Călători
precum şi 2 trenuri tip accelerat operate de
Regiotrans.
2.2.2.4. Transportul aerian
La 25 august 1937 ia fiinţă prima şcoală de ore şi două recorduri naţionale stabilite. Au fost
instructori planorişti din România, pe aerodromul realizate 57 de brevete, clasele A, B, C şi au fost
de la Sânpetru, avându-l ca instructor pe pilotul brevetaţi 30 de instructori de zbor fără motor.
german Ernst Philipp. Până la 15 noiembrie, în Comuna Sânpetru reprezintă un punct de acces
acelaşi an, au fost realizate deja 1.730 zboruri, aerian prin intermediul aerodromului din cadrul
totalizând 141 ore de zbor, cu 5 zboruri de peste 5 Aeroclubului „Iosif Şilimon”. Aerodromul din
74
Sânpetru a primit acreditarea ca aeroport cu trafic guvernamentale. În realizarea acestui proiect sunt
aerian de tip XJ/VFR (aterizare la cerere). Această implicate cinci autorităţi publice – CJ Braşov, CL
certificare permite traficul aerian pentru planoare, Ghimbav, CL Braşov, CJ Covasna şi CJ Harghita.
avioane cu motor, elicoptere, baloane cu aer cald, Construcţia viitorului aeroport la Ghimbav va duce
etc. În viitor se preconizează prelungirea pistei de la extinderea infrastructurii de transport în zona
aterizare pentru a permite aterizarea şi decolarea Braşov-Ghimbav-Codlea.
aparatelor de zbor de tip bi-motor.
Un alt proiect care vizează organizarea
transportului aerian este cel al Aerodromului
Braşov – Ghimbav, pentru care Primăria
În prezent, la nivelul Zonei Metropolitane Braşov Municipiului Braşov a început demersurile
nu există aeroport, însă pentru următorii ani (întocmire ridicări topo şi definirea culoarului de
există un proiect de construcţie a Aeroportului zbor). Aerodromul va avea o pistă de lungime de
Internaţional Braşov – Ghimbav, cu finanţare din 1.500 m şi va fi proiectat pentru avioane de tip
investiţii private, credite, fonduri judeţene şi ATR42.
Concluzii
Integrarea infrastructurii de transport metropolitane în reţelele europene de transport prin interconectarea cu

cele 10 coridoare paneuropene de transport asigură legătura zonei metropolitane cu toate centrele economice
şi sociale europene punând astfel în valoarea resursele economice şi turistice ale zonei.
Deficienţe se fac remarcate la nivelul zonelor cu destinaţie economică, turistică şi rezidenţială nou dezvoltate,
unde infrastructura de acces rutier este insuficient dezvoltată şi dimensionată. Totodată, valorile ridicate de
trafic generează suprasolicitarea şi deteriorarea infrastructurii existente şi, pe cale de consecinţă, impun
investiţii majore pentru reabilitarea acesteia.
Astfel, pe baza recensămintelor realizate în ultimii ani şi a coeficienţilor de evoluţie pentru perioada 2010 –
2020 se prognozează o creştere a volumului traficului rutier la nivelul drumurilor naţionale ce străbat zona
metropolitană cu peste 20 % la fiecare 5 ani. În aceste condiţii, este evident faptul că încă din anul 2015
capacitatea anumitor artere de a prelua tot traficul prognozat se va apropia de valori critice.
În ceea ce priveşte infrastructura de transport feroviar, aceasta este corespunzător dezvoltată. Lungimea
totală a liniilor este de 683 km, cu o densitate de 62 km/1.000km², indicator superior mediei peţară de 46
km/1000km². Staţiile CF sunt prezente în ⅔ dintre localităţile zonei metropolitane.
La nivelul zonei metropolitane reţeaua de piste special amenajate pentru ciclism este slab dezvoltată, fiind
prezentă numai în municipiul Braşov. În absenţa infrastructurii de profil, utilizarea acestui mijloc de transport
ecologic este redusă, circulaţia bicicliştilor realizându-se pe partea carosabilă şi trotuare, ceea ce contribuie la
creşterea riscului producerii unor accidente.
Localităţile Zonei Metropolitane Braşov nu beneficiază direct de servicii de transport aerian, necesităţile
acestora fiind deservite de aeroporturile din Bucureşti, Sibiu şi Târgu Mureş. Pentru următorii ani, se află însă
în faza de proiect Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, care va fi realizat cu finanţare din investiţii
private, credite, fonduri judeţene şi guvernamentale
75
În ceea ce priveşte transportul în comun, acesta este prezent exclusiv la nivelul municipiilor Braşov şi Săcele.
Gradul de utilizare al mijloacelor de transport în comun este foarte diferenţiat. Astfel, în timp ce pe raza
cartierelor Bartolomeu, Centru Vechi şi Centru Nou din municipiul Braşov mijloacele de transport în comun
sunt foarte frecvent utilizate, la periferia oraşului acestea circulă cu foarte puţini călători. Odată cu dezvoltarea
unor noi zone cu destinaţie economică, necesitatea asigurării legăturilor de transport în comun cu zonele
comerciale şi de afaceri precum Coresi, Campusul Genius şi Centrul de Afaceri din zona de nord a
municipiului va deveni tot mai stringentă.
În cazul sistemului actual de transport interurban, principalele dezavantaje sunt legate de lipsa confortului şi
siguranţei călătorilor şi aglomerarea drumurilor naţionale prin evitarea traseelor oferite de drumurile județene .
În plus, din analizele efectuate în ultimii ani a reieşit nevoia de a se crea trasee „circulare” în arealul
metropolitan, corelate cu zonele de dezvoltare economică şi rezidenţială.
2.2.3. Spaţii verzi şi agreement
Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a acestea se adaugă Parcul Naţional Tâmpa, care
unei vieţi citadine normale, atât prin rolul estetic, se întinde pe o suprafaţă de 162,9 ha. Spaţiile
cât şi prin oportunităţile pe care le oferă pentru verzi din Municipiul Braşov sunt în general foarte
agrement şi petrecerea timpului liber. De bine întreţinute.
asemenea, au un rol important în atenuarea
poluării mediului (neutralizează unii poluanţi, Parcurile din Municipiul Braşov sunt:
filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de • Parcul central "Nicolae Titulescu": este
poluare fonică), în regularizarea temperaturii şi amplasat în centrul oraşului, pe Bulevardul
umidităţii aerului. Principalele categorii de spaţii Eroilor, şi cuprinde locuri de joacă pentru copii
verzi din perimetrul construibil sunt: (leagăne, tobogane, groapa cu nisip, etc.),
 spaţii verzi cu acces nelimitat; bănci, monumente statuare (Nicolae Titulescu,
 spaţii verzi publice şi de folosinţă Cincinat Pavelescu, Şt. O. Iosif) şi o fântână
specializată; arteziană. În apropierea parcului se află
 baze de agrement; hotelurile Capitol şi Aro Palace.
 complexe şi baze sportive; • Parcul Magnolia, din centrul Civic. Pe
 spaţii verzi cu acces limitat din incinta lângă spaţiile de joacă pentru copii, aici sunt
unor instituţii; amenajate şi zone pentru activităţi sportive: un
 suprafeţe plantate din curţile particulare. teren de baschet şi un spaţiu dotat cu rampe
speciale pentru skateboard-uri.
La nivelul localităţilor Zonei Metropolitane Braşov, • Parcul de la baza Tâmpei: dispune de
situaţia spaţiilor verzi care se încadrează în următoarele dotări: teren de baschet, spaţii de
categoriile anterior menţionate se prezintă astfel: joacă pentru copii, leagăne, groapa de nisip.
Promenada de la baza Tâmpei reprezintă una
În municipiul Braşov, parcurile ocupă o dintre zonele agreate de turişti şi de localnici
suprafaţă de 22 ha, la care se adaugă încă 230 ha având alei umbrite, bănci, un chioşc pentru
de spaţii verzi în cartiere. De asemenea, alte 82 ha fanfară şi sursă de apă potabilă.
sunt ocupate de zonele de agrement aflate la • Parcul Gheorghe Dima, din apropierea
marginea Municipiului. Suprafaţa spaţiilor verzi pe Colegiului Naţional "Andrei Şaguna": dispune
cap de locuitor este de 24 metri pătraţi. La de următoarele dotări: spaţiu de joacă pentru
76
copii (balansoar, leagăne, tobogan), bănci, timpului liber; suprafaţa totală a spaţiilor
sursă de apă potabilă. verzi amenajate este de 3,8 ha
• Parcul Ina Schaeffler din Livada Poştei, cu  Ghimbav: 1 teren de sport, 2 parcuri, 2
spaţii de joacă special amenajate locuri de joacă în suprafaţă totală de 10.44
• Parcul Tractorul: dispune de vegetaţie, ha;
patinoar, bănci şi locuri de joacă pentru copii.  Predeal: Parcul central, 2 terenuri de
• Se află totodată în curs de amenajare sport, 1 patinoar, 1 sala de sport, 5 locuri
Parcul Noua şi Parcul Tiberiu Brediceanu, de joacă, locuri de agrement din
investiţii derulate cu finanţare prin Fondul de vecinătatea pârtiilor de schi în suprafaţă
Mediu. totală de 4,2 ha.
Grădina Zoologică Braşov este situată în  Râşnov: Parcul Central, 3 terenuri de
cartierul Noua (aflat la marginea de sud-est a sport, 5 parcuri, 6 locuri de joacă, o
Municipiului Braşov), fiind înconjurată de pădure. promenadă pe str. Teiului, suprafaţa totală
În prezent, Ministerul Mediului şi Dezvoltării a spaţiilor verzi fiind de 29,74 ha.
Durabile finanţează un proiect, în valoare de  Bod: 1 teren de sport, 2 parcuri, 1 loc de
29.829.559 lei, privind reamenajarea grădinii joacă; suprafaţa totală a spaţiilor verzi este
zoologice şi încadrarea acesteia în normele de 30 ha
europene. Investiţia aflată în curs de derulare  Cristian: un parc cu suprafaţa de 4.600
vizează următoarele obiective: mp, la care se adaugă spaţii verzi în
• Extinderea grădinii zoologice de la 4,93 ha cartiere şi scuaruri, cu o suprafaţă totală
în prezent până la 9,5 ha aflate în administrare de 14,45 ha;
• Amenajare adăposturi, ţarcuri pentru  Hălchiu: 2 terenuri de sport (unul de
animale; handbal şi unul de fotbal), un parc de
• Construcţii: dispensar veterinar, agrement cu loc de joacă, 3 parcuri cu
gospodărie ţărănească, bucătărie furajeră, spaţii verzi, în suprafaţă totală de 36.9 ha
clădire păsări exotice, locuri de joacă pentru  Hărman: 2 parcuri (cu o suprafaţă totală
copii; de 2 ha), un loc de joacă pentru copii, o
• Amenajări peisagistice bază sportivă cu două terenuri de fotbal;
suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de
Situaţia zonelor verzi şi al spaţiilor de agrement se 45.7 ha.
prezintă astfel la nivelul celorlalte localităţi ale  Prejmer: 1 parc în vecinătatea sitului
Zonei Metropolitane Braşov: UNESCO din centrul localităţii Prejmer,
 Codlea: opt parcuri (cel mai important spaţii de joacă, terenuri de sport în
fiind Parcul Central) care însumează suprafaţă de 2 ha; spaţii verzi şi terenuri
aproximativ 9 hectare, la care se adaugă de sport în suprafaţă de 4 ha în Lunca
8.5 hectare amenajate ca spaţii verzi în Câlnicului; suprafaţa totală a spaţiilor verzi
cartiere şi scuaruri precum şi zonele de amenajate este de 6 ha.
agrement de la marginea localităţii (Maial,  Sânpetru: spaţiu de agrement cu teren de
Ştrandul Codlea). Suprafaţa totală a fotbal, teren de handbal şi amplasament
spaţiilor verzi şi de agrement din localitate pentru scenă spectacole în suprafaţă
este de 41 ha. totală de 2 ha. Comuna dispune şi de un
 Săcele: Parcul Central, la care se adaugă loc de joacă pentru copii amenajat pe o
9 locuri de joacă, două terenuri de sport suprafaţă de 800 mp. Suprafaţa totală a
(unul de fotbal şi unul de baschet) şi 3 spaţiilor verzi este de aproximativ 20 ha
spaţii amenajate pentru petrecerea
77
 Tărlungeni: 5 parcuri (2 în Tărlungeni, 1 beneficiază totodată de prezenţa masivelor

în Cărpiniş, 1 în Zizin, 1 în Purcăreni), 2 muntoase care înconjoară Ţara Bârsei şi de
terenuri de fotbal. întinderile mari de păduri. Acest fapt a permis
 Vulcan: Un loc de joacă şi un teren de dezvoltarea unor zone de agrement inclusiv în
sport extravilanul localităţilor, alte investiţii fiind în curs
de realizare.
Din punct de vedere al suprafeţelor cu destinaţia
de spaţii verzi, localităţile din arealul metropolitan
Fig. 48. Parc în comuna Hălchiu
Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă având în vedere suprafaţa spaţiilor verzi care
114/2007, autorităţile administraţiei publice locale revine unui locuitori de 24 metri pătraţi. Media
au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o Zonei Metropolitane, de numai 4,84m2/locuitor se
suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 situează mult sub limita impusă prin actul normativ
m2/locuitor până la data de 31 decembrie 2010, şi menţionat.
de minimum 26 m2/locuitor (media impusă la nivel O situaţie comparativă a suprafeţei de spaţii verzi
european), până la data de 31 decembrie 2013. ce revine unui locuitor în arealul urban şi rural al
Zonei Metropolitane Braşov relevă totodată
În aceste condiţii, se remarcă faptul că din toate diferenţe majore în ceea ce priveşte acest indicator
localităţile Zonei Metropolitane Braşov, numai la nivelul localităţilor studiate .
municipiul Braşov se apropie de această condiţie,
78
Sânpetru 4.67
Prejmer 9.49
Hălchiu 7.81
Hărman 8.76
Cristian 3.19
Bod 6.68
Săcele 1.2
Râşnov 18.2
Predeal 8.1
Ghimbav 19.2
Codlea 15.5
Braşov 24
0 5 10 15 20 25
Fig. 49 Situaţie comparativă privind suprafaţa spaţiilor verzi din localităţile Zonei Metropolitane – m2/locuitor xxiii
Alături de deficitul prezentat, se remarcă faptul că îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, se impune

spaţiile verzi existente la nivelul localităţilor din adoptarea de către autorităţile publice locale din
arealul studiat nu alcătuiesc un sistem unitar din toate localităţile Zonei Metropolitane a unui plan de
punct de vedere spaţial. Mai mult, acestea sunt acţiune în vederea extinderii suprafeţei spaţiilor
complet izolate de teritoriul extraurban. verzi în zonele deficitare din acest punct de vedere
şi pentru atingerea ţintei impuse prin prevederile
Având în vedere aspectele prezentate, ca şi Ordonanţei de Urgenţă 114/2007 pentru anul 2013,
măsură pentru creşterea nivelului calităţii vieţii de 26 m2/locuitor.
pentru membrii comunităţii locale şi pentru
Concluzii
Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a unei vieţi citadine normale, atât prin rolul estetic, cât şi prin
oportunităţile pe care le oferă pentru agrement şi petrecerea timpului liber.
Din punct de vedere al suprafeţelor cu destinaţia de spaţii verzi, deşi localităţile din arealul studiat beneficiază
de prezenţa masivelor muntoase care înconjoară Ţara Bârsei şi de întinderile mari de păduri, fapt care a
permis dezvoltarea unor zone de agrement inclusiv în extravilanul localităţilor, media Zonei Metropolitane, de
numai 4,84m2 spaţiu verde/locuitor se situează mult sub limita impusă prin Ordonanţa de Urgenţă 114/2007,
de 20 m2/locuitor până la data de 31 decembrie 2010.
Alături de deficitul prezentat, se remarcă faptul că spaţiile verzi existente în interiorul localităţilor Zonei
Metropolitane nu alcătuiesc un sistem unitar din punct de vedere spaţial. Mai mult, acestea sunt complet
izolate de teritoriul extraurban.
Se impune adoptarea de către autorităţile publice locale din toate localităţile Zonei Metropolitane a unui plan
comun de acţiune în vederea extinderii suprafeţei spaţiilor verzi în zonele deficitare din acest punct de vedere
pentru atingerea ţintei impuse prin prevederile Ordonanţei de Urgenţă 114/2007 pentru anul 2013, de 26
m2/locuitor.
79
2.2.4. Parcări
În condiţiile creşterii anuale a parcului auto şi a

traficului rutier care se desfăşoară la nivelul zonei La nivelul zonelor rezidenţiale, în localităţile rurale
metropolitane, problema locurilor de parcare, atât ale zonei metropolitane, problema locurilor de
în cartierele rezidenţiale cât şi în vecinătatea parcare se face mai puţin resimţită, majoritatea
instituţiilor publice, este o prioritate pentru toate locuitorilor dispunând de acces auto în spaţiile
autorităţile publice locale. Deficitul de locuri de aferente clădirilor deţinute în proprietate. Cu toate
parcare afectează în special centrele localităţilor, acestea, şi în aceste zone, se constată cazuri
care se suprapun cu zona istorică a acestora, frecvente de parcare direct pe partea carosabilă,
caracterizată prin străzi insuficient dimensionate, ceea ce poate conduce la blocaje de trafic mai
care nu permit amenajarea unor locuri de parcare. ales pe străzile secundare, caracterizate printr-un
În centrul localităţilor, ca urmare a lipsei spaţiilor profil transversal redus.
special amenajate, se constată cazuri frecvente de
parcare pe trotuare şi direct pe partea carosabilă, În ceea ce priveşte străzile principale din aceste
ceea ce poate reprezenta un potenţial pericol la localităţi, un avantaj, atât pentru populaţia locală
adresa pietonilor, dar şi a siguranţei circulaţiei cât şi pentru conducătorii auto aflaţi în tranzit este
rutiere reprezentat de spaţiile largi situate între calea de
rulare şi faţadele clădirilor, ceea ce a permis
Situaţia locurilor de parcare amenajate sau amenajarea unor alei de acces care permit şi
neamenajate în Zona Metropolitană Braşov este parcarea autoturismelor.
următoarea:
Braşov: aproximativ 30.000 locuri de parcare în Dacă în municipiul Braşov problema spaţiilor de
zonele rezidenţiale, cu posibilitatea de amenajarea parcare în cartiere este aproape rezolvată, în
de noi locuri în funcţie de amplasamente. Nu schimb, la nivelul cartierelor de blocuri construite
există o evidenţă exactă a locurilor de parcare anterior anului 1989 din celelalte localităţi urbane
amenajate în zonele turistice; ale zonei, ea este în continuare acută. Întrucât
Săcele: 600 locuri publice de parcare; majoritatea acestor cartiere au fost proiectate în
Codlea: 1.466 locuri publice de parcare, din care anii `70 - `80, când nu se punea accent pe spaţiul
210 locuri de parcare în zona istorică; dintre clădiri, blocurile sunt foarte apropiate unele
Râşnov: 435 locuri publice de parcare, 145 locuri de altele, nefiind prevăzute spaţii de joacă, parcuri
de parcare în curs de amenajare, lângă „Cetatea sau parcări.
Ţărănească Râşnov” - 40 locuri de parcare
amenajate şi 122 locuri de parcare în curs de Se remarcă nevoia stringentă de amenajare de
amenajare din care 7 pentru autocare; parcări în special în zona centrală a Municipiului
Ghimbav: 120 locuri de parcare; Braşov şi în zonele de atracţie turistică din Zona
Predeal: 550 locuri publice de parcare; Metropolitană Braşov. Una dintre cele mai mari
Bod: 37 locuri publice de parcare; probleme legate de locurile de parcare se
Cristian: 12 locuri publice de parcare în zona întâlneşte în Poiana Braşov. Capacitatea de
obiectivului turistic „Biserica Evanghelică”; parcare a staţiunii este de aproximativ 450 de
Hărman: 10 locuri publice de parcare; locuri, aproape jumătate din necesar.
Hălchiu: 12 locuri publice de parcare; O altă idee, încă insuficient de aprofundată, este
Sânpetru: 15 locuri publice de parcare amenajate; sistemul park&ride prin care turiştii/navetiştii pot
Tărlungeni: 45 locuri de parcare amenajate parca autoturismele la periferia oraşului, folosind
(pavate, pietruite). apoi mijloacele de transport în comun
80
Concluzii
La nivelul Zonei Metropolitane Braşov, deficitul de locuri de parcare afectează în special centrul localităţilor
care se suprapune cu zona istorică a acestora, caracterizată prin străzi insuficient dimensionate, care nu
permit amenajarea unor locuri de parcare. În centrul acestor localităţi, ca urmare a lipsei spaţiilor special
amenajate, se constată cazuri frecvente de parcare pe trotuare şi direct pe partea carosabilă, ceea ce poate
reprezenta un potenţial pericol la adresa pietonilor, dar şi a siguranţei circulaţiei rutiere.
Insuficienţa locurilor de parcare se face resimţită totodată în vecinătatea obiectivelor turistice, aspect care
afectează dezvoltarea acestui sector economic.
Dacă în municipiul Braşov problema spaţiilor de parcare în zonele rezidenţiale este aproape rezolvată, în
schimb, la nivelul cartierelor de blocuri construite anterior anului 1989 din celelalte localităţi urbane, această
deficienţă continuă să persiste. În localităţile rurale ale zonei metropolitane, problema locurilor de parcare în
zonele rezidenţiale se face mai puţin resimţită, majoritatea locuitorilor dispunând de acces auto în spaţiile
aferente clădirilor deţinute în proprietate.
Având în vedere aceste aspecte, se impune continuarea investiţiilor în extinderea infrastructurii de parcare şi
se recomandă dezvoltarea unor sisteme de tip park&ride , în specia la nivelul municipiului Braşov şi a
celorlalte localităţi urbane ale Zonei Metropolitane.
2.2.5. Infrastructura de educaţie
2.2.5.1. Învăţământul preuniversitar
În localităţile cuprinse în Zona Metropolitană acoperă necesarul de servicii educaţionale pentru

Braşov, repartizarea unităţilor de învăţământ în ciclurile preşcolar, primar, gimnazial şi liceal:
anul şcolar 2010-2011 este relativ echilibrată şi
Total unităţi
Localitatea Grădiniţe Şcoli generale Licee
şcolare
Braşov 30 17 22 69
Codlea 3 2 2 7
Săcele 3 3 3 9
Ghimbav 0 1 0 1
Predeal 1 0 1 2
Râşnov 2 2 1 5
Bod 0 1 0 1
Cristian 0 1 0 1
Crizbav 0 1 0 1
Hălchiu 1 1 0 2
Hărman 1 1 0 2
Prejmer 0 2 1 3
81
Total unităţi
Localitatea Grădiniţe Şcoli generale Licee
şcolare
Sânpetru 0 1 0 1
Tărlungeni 0 1 0 1
Vulcan 1 1 0 2
Total ZM 42 35 30 107
Tabel II.40. Unităţi şcolare în anul şcolar 2010-2011
Scăderea numărului de elevi şi introducerea unităţi mai deserveau sistemul de educaţie din
sistemului finanţării pe elev au determinat arealul vizat: 42 de grădiniţe, 35 de şcoli generale
autorităţile şcolare să comaseze unele instituţii din şi 30 de licee. Trebuie menţionat faptul că
sistemul educaţional şi de formare profesională restructurarea a constat în primul rând în
iniţială. comasarea juridică a unor unităţi şcolare şi numai
în cazuri extreme abandonarea efectivă a spaţiilor
Astfel, la nivelul Zonei Metropolitane, încă din anul şcolare. În aceste cazuri, autorităţile au folosit
2006, Inspectoratul Şcolar Judeţean a început spaţiile disponibile pentru înfiinţarea unor centre
procesul de restructurare a reţelei şcolare. Dacă în socio-educaţionale ale căror beneficiari să fie în
anul 2006 existau 150 de unităţi şcolare, la primul rând copiii şi tinerii.
începutul anului şcolar 2010-2011 numai 107
Grădinițe Școli generale Licee
70
60
50
40
30
20
10
0
2006 2007 2008 2009 2010
Fig. 50 - . Evoluţia unităţilor şcolare în Zona metropolitană Braşov (2006-2010)
Starea fizică a clădirilor este relativ bună, acestea incendiu, detecţie şi avertizare la efracţie şi control
fiind parţial reabilitate, inclusiv din punct de vedere acces.
termic, sau se află în curs de reabilitare. De
asemenea, la nivelul a 20 de şcoli generale şi licee În ceea ce priveşte dotarea, aceasta este
din arealul urban al zonei metropolitane se vor concentrată în municipiul Braşov şi arealul urban al
implementa pe parcursul anului 2012 sisteme zonei metropolitane. Astfel, din totalul de 2090 de
integrate de securitate cu următoarele componente: săli de clasă şi cabinete şcolare 10,2 % se
supraveghere video, detecţie şi avertizare la regăsesc în localităţile rurale, iar din cele 771 de
82
laboratoare şi ateliere şcolare, numai 3,5 %. având copii de vârstă şcolară, dar care nu au
Situaţia este asemănătoare şi în ceea ce priveşte renunţat la serviciile şcolilor din zona anterioară de
numărul de calculatoare (3,86% în mediul rural). reşedinţă.
De altfel şi populaţia şcolară este concentrată în
mediul urban, singurul liceu aflat în mediul rural În ceea ce priveşte învăţământul special, în anul
fiind Colegiul pentru Agricultură şi Industrie şcolar 2010-2011 funcţionau 3 unităţi şcolare ce
Alimentară ”Ţara Bârsei” de la Prejmer. În acest deserveau un număr de 312 elevi cu cerinţe
context trebuie menţionat şi faptul că există familii educative speciale. Acestea sunt localizate la
din mediul rural care preferă să-şi înscrie copiii la Braşov (Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
grădiniţe/şcoli generale din mediul urban, în de Recuperare Hipoacuzici şi Centrul Şcolar
special din municipiul Braşov, precum şi familii pentru Educaţie Incluzivă), şi Săcele (Centrul
care s-au stabilit în localităţile rurale în ultimii ani Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Brădet)
2.2.5.2. Învăţământul universitar
În Municipiul Braşov există un număr de 5 Institutul de Cercetare-Dezvoltare: Produse High-

instituţii de învăţământ superior, 2 publice şi 3 Tech pentru dezvoltare durabilă, PRO-DD.
private: Universitatea „Transilvania” şi Academia Institutul grupează 11 laboratoare specializate cu o
Forţelor Aeriene „Henri Coandă” respectiv infrastructură performantă, deschisă atât celor 21
Universitatea „George Bariţiu”, Universitatea de departamente de cercetare ale Universităţii cât
Creştină „Dimitrie Cantemir” şi Universitatea „Spiru şi colaborării cu alte entităţi de cercetare de la
Haret”. nivel naţional şi european, precum şi cu diviziile de
Universitatea Transilvania este cea mai mare cercetare ale companiilor. Institutul va reprezenta
instituţie de învăţământ superior din regiune, şi componenta principală de coagulare a unui pol
având 18 facultăţi, peste 23 000 studenţi şi peste de excelenţă în cercetarea ştiinţifică la nivelul
800 de cadre didactice. Regiunii 7 Centru, în domeniul energiei durabile şi
Creşterea constantă a numărului studenţilor al mediului.
înscrişi la universităţile braşovene în ultimii ani Un spaţiu modern, conceput la standarde de vârf,
demonstrează gradul de atractivitate al acestor îl oferă şi Biblioteca Universităţii „Transilvania”,
instituţii. În aceste condiţii, infrastructura destinată recent informatizată. De asemenea, sala de sport
pregătirii şi cercetării ştiinţifice specifice a devenit a universităţii a fost modernizată în anul 2008.
insuficientă, ceea ce a condus la realizarea unor Studenţii beneficiază de existenţa a două mari
investiţii importante realizate atât de către complexuri studențești – Memorandului (8 cămine
universităţile publice cât şi de către cele private. studențești cu 1700 locuri de cazare) şi Colina
Universitatea „Transilvania” a realizat cele mai Universităţii (5 cămine studen țești cu 2532 de
importante investiţii necesare calităţii procesului locuri de cazare) – şi de cele două cantine-
didactic. S-au modernizat 16 amfiteatre şi s-au restaurant însumând 700 locuri/serie.
dezvoltat peste 100 de laboratoare didactice, unele
dintre ele realizate împreună cu companii Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” este
internaţionale cu care sunt dezvoltate şi realizate instituţia militară de învăţământ superior, care
proiecte de cercetare. Mai mult, prin accesarea asigură formarea de ofiţeri licenţiaţi în:
unei finanţări nerambursabile prin programul „Managementul organizaţiei” – arma: Artilerie şi
Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii rachete antiaeriene, „Managementul în Aviaţie” –
Economice, în luna martie 2012 va fi inaugurat aviaţie naviganţi pentru Ministerul Apărării
83
Naţionale şi aviaţie naviganţi pentru Ministerul moderne pentru dotarea laboratoarelor. Academia
Administraţiei şi Internelor - şi „Managementul are în proprietate şi un număr de două simulatoare
Traficului Aerian” – aviaţie nenaviganţi pentru destinate procesului de învăţământ şi instruire în
M.Ap.N, aviaţie nenaviganţi pentru M.A.I., domeniul aviaţiei. Se impune totuşi completarea
radiolocaţie, război electronic în apărarea dotării laboratoarelor academiei cu tehnică şi
antiaeriană. aparatură modernă atât pentru îmbunătăţirea
Baza materială cuprinde o aulă, 18 săli de curs şi actului didactic, cât şi pentru creşterea calitativă a
seminar, 18 laboratoare, 16 săli de specialitate, activităţii de cercetare ştiinţifică.
bibliotecă precum şi o bază sportivă complexă: În ceea ce priveşte instituţiile de învăţământ
poligoane fizice şi psihice, o tabără de instrucţie private, deşi nu se pot compara cu instituţiile
proprie, etc. În ultimii ani, prin intermediul publice, dispun totuşi de bază materială proprie
finanţărilor aferente granturilor şi proiectelor de dotată corespunzător specializărilor proprii.
cercetare au fost achiziţionate echipamente
Concluzii
În Zona Metropolitană Braşov, repartizarea unităţilor de învăţământ este relativ echilibrată şi acoperă
necesarul de servicii educaţionale pentru ciclurile preşcolar, primar, gimnazial şi liceal.
Se remarcă însă faptul că învăţămîntul liceal este concentrat aproape exclusiv în mediul urban, sigura
excepţie fiind reprezentată de Colegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară ”Ţara Bârsei” din Prejmer.
Starea fizică a clădirilor este relativ bună, acestea fiind parţial reabilitate, inclusiv din punct de vedere termic,
sau se află în curs de reabilitare. Dotările de specialitate (IT&C şi echipamentele din dotarea laboratoarelor şi
cabinetelor de specialitate) sunt concentrate cu precădere în mediul urban.
Învăţămîntul universitar este prezent exclusiv la nivelul municipiului Braşov, fiind asigurat de cinci instituţii de
învăţământ superior.
Infrastructura universitară destinată pregătirii şi cercetării ştiinţifice specifice se află în curs de dezvoltare, fiind
în curs de finalizare o serie de investiţii importante (Institutul de Cercetare-Dezvoltare: Produse High-Tech
pentru dezvoltare durabilă al Universităţii Transilvania).
Studenţii beneficiază totodată de existenţa a două mari complexe studen țești – Memorandului (8 cămine
studențești cu 1700 locuri de cazare) şi Colina Universităţii (5 cămine studențești cu 2532 de locuri de cazare)
– şi de cele două cantine-restaurant însumând 700 locuri/serie.
2.2.6. Infrastructura de sănătate
Infrastructura de sănătate a cunoscut schimbări spitalelor a ajuns în 2011 la 16, 14 dintre acestea
importante în ultimii ani. Necesitatea eficientizării fiind localizate în Braşov. Soarta spitalelor din
actului medical a determinat autorităţile centrale să Codlea şi Săcele, închise iniţial prin decizia
reducă activitatea unor unităţi medicale din Ministerului Sănătăţii, este încă incertă în ciuda
sistemul public, în timp ce în sistemul privat s-au eforturilor autorităţilor locale de a le menţine
deschis noi unităţi specializate. Pe ansamblu însă, funcţionale.
infrastructura s-a îmbunătăţit. Astfel, numărul
84
109
100%
90%
80% 7
70%
60% Private
2563
50% Publice
40%
30% 8
20%
10%
0%
Număr spitale Număr paturi
Fig. 51 - Infrastructura spitalicească (2010)
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov de lucrări de reabilitare şi modernizare a

reprezintă cea mai importantă unitate medicală nu echipamentelor.
numai la nivelul zonei metropolitane ci şi a regiunii,
asigurând asistenţa de specialitate pentru toţi În ceea ce priveşte asistenţa medicală de urgenţă,
locuitorii din acest areal geografic. Structura prin înfiinţarea Serviciului Mobil de Urgenţă,
personalului include cadre medicale cu pregătire Reanimare şi Descarcerare (SMURD) calitatea
medie şi superioară, activitatea desfăşurată de acestor servicii a crescut semnificativ nu numai în
către aceştia acoperind peste 20 de specialităţi arealul urban ci şi în cel rural al zonei
medicale. La nivelul unităţii există secţii metropolitane.
performante, unice în judeţ şi secţii cu caracter
interjudeţean ce asigură asistenţa medicală şi Deşi calitatea infrastructurii de sănătate s-a
pentru pacienţii din judeţele limitrofe. În ultimii ani, îmbunătăţit simţitor în ultimii ani, lipsa unui clinici
spitalul a parcurs noi etape în dezvoltarea activităţii universitare face ca serviciile medicale oferite la
medicale prin înfiinţarea de noi structuri de nivelul zonei metropolitane să nu fie complete.
supraspecialitate precum: dializă, diabet, boli Datorită gradului ridicat de ocupare al paturilor în
nutriţie şi metabolice, recuperare neurologică, spitalele publice precum şi dispersării specialităţilor
endocrinologie, o nouă unitate de primire a medicale în locaţii diferite, nu se poate asigura o
urgenţelor. asistenţă medicală pluridisciplinară de urgenţă cu
Rol regional joacă de asemenea şi Spitalul Clinic adevărat eficientă; toate aceste aspecte
pentru Copii şi Spitalul de Pneumoftiziologie care transformă înfiinţarea unei unei clinici universitare
asigură asistenţă de specialitate şi pentru cazurile într-o necesitate acută.
care provin din judeţele limitrofe.
Starea clădirilor şi a dotărilor diferă de la o Asistenţa medicală primară este asigurată prin
instituţie la alta. Cu excepţia unităţilor medicale intermediul cabinetelor personale ale medicilor de
nou construite, spitalele publice au nevoie urgentă familie, al clinicilor şi al ambulatoriilor de
specialitate.
85
Cabinete medicale Policlinici/Ambulatorii

Laboratoare Farmacii
800
721
700
660
600
500
400
300
167
200
139
100 115
107
0 16 25
2006 2007 2008 2009 2010
Fig. 52 Evoluţia infrastructurii medicale (2006-2010)
În perioada 2006-2010 numărul cabinetelor dintre cele 25 de policlinici, ambulatorii şi centre

medicale a crescut semnificativ, însă cele mai medicale de specialitate, numai 2 sunt localizate în
multe sunt concentrate în municipiul Braşov şi spaţiul rural.
localităţile urbane ale zonei metropolitane. De altfel,
Fig. 53 - Infrastructura serviciilor de asistenţă medicală
De asemenea, numai 5,4 % dintre cabinetele ocupe un loc din ce în ce mai important. Totodată,
medicilor de familie sunt localizate în cele 9 creşterea numărului de cazuri de Alzheimer,
localităţi rurale, care însumează 11,7 % din totalul demenţă sau alte boli tipice, în special boli cronice
populaţiei metropolitane. Se constată astfel că în ce apar la persoanele în vârstă sau foarte în vârstă,
localităţile rurale infrastructura de sănătate este determină necesitatea adaptării serviciilor
deficitară. Având în vedere prognozele medicale sub aspectul tratării şi îngrijirii acestor
demografice pe termen mediu şi lung, care indică categorii de persoane.
o îmbătrânire a populaţiei din arealul metropolitan,
este limpede că serviciile de geriatrie vor trebui să
86
Sistemul privat este cel mai bine reprezentat în remarcat este faptul că multe dintre ele s-au
domeniul farmaceutic, deținând marea majoritate a deschis în mediul rural, astfel că numărul
acestora. Acesta este şi unul dintre motivele farmaciilor raportat la populaţie este unul echitabil
creşterii cu 20 % a numărului lor în ultimii 5 ani. De şi în aceste localităţi.
Concluzii
Necesitatea eficientizării actului medical a determinat autorităţile centrale să reducă activitatea unor unităţi
medicale din sistemul public, în timp ce în sistemul privat s-au deschis noi unităţi specializate. Acest fenomen
se face ramarcat şi la nivelul Zonei Metropolitane Braşov unde funcţionează 16 unităţi spitaliceşti (din care 7
private) cu un număr total de 2672 de paturi.
Trei unităţi medicale din Zona Metropolitană, respectiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Spitalul
Clinic pentru Copii şi Spitalul de Pneumoftiziologie joacă un rol regional şi asigură asistenţă de specialitate şi
pentru cazurile care provin din judeţele limitrofe. La nivelul acestor unităţi există secţii performante cu dotări
moderne, situaţie care se face remarcată şi în cazul unităţilor private. Totuşi, deşi calitatea infrastructurii de
sănătate s-a îmbunătăţit simţitor în ultimii ani, lipsa unui clinici universitare face ca serviciile medicale oferite la
nivelul zonei metropolitane să nu fie complete
Asistenţa medicală primară este asigurată prin intermediul cabinetelor personale ale medicilor de familie, al
clinicilor şi al ambulatoriilor de specialitate. Numărul cabinetelor medicale a crescut semnificativ, însă cele mai
multe sunt concentrate în municipiul Braşov şi localităţile urbane ale zonei metropolitane. Totodată dintre cele
25 de policlinici, ambulatorii şi centre medicale de specialitate, numai 2 sunt localizate în spaţiul rural
În ceea ce priveşte asistenţa medicală de urgenţă, prin înfiinţarea Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi
Descarcerare (SMURD) calitatea acestor servicii a crescut semnificativ.
2.2.7. Infrastructura culturală
Zona Metropolitană Braşov se suprapune Ţării în arealul metropolitan se găsesc numeroase

Bârsei, o zonă cu îndelungi tradiţii cultural-istorice obiective de cultură şi patrimoniu, cele mai multe
în care, de-a lungul secolelor, s-a produs o sinteză aflându-se în municipiul Braşov al cărui centru
între valorile occidentale şi cele răsăritene. Astfel, istoric este foarte bine conservat.
Codlea Săcele Ghimbav

2.69% 8,28% 1.04%
Predeal
0.62%
Râșnov
2.48%
Bod
0.62%
Cristian
Crizbav 2.28%
0.41% Hălchiu
1.66%
Hărman
0.62%
Brașov Vulcan Prejmer
75,98% 0.41% 1.86%
Tărlungeni
Sânpetru
0.41%
0.62%
Fig. 54-. Distribuţia obiectivelor de patrimoniu
87
Majoritatea monumentelor de patrimoniu este cea mai masivă construcţie de acest tip din
reprezentată de imobile ce datează din perioada Transilvania –, este inclus în lista UNESCO.
modernă, secolele XVIII-XIX, însă un impact
deosebit au şi ansamblurile bisericilor săseşti
fortificate din localităţile rurale ale zonei ce datează
din perioada medievală. Mai mult, situl rural
Prejmer, înglobând biserica-cetate din localitate –
Localitatea Situri arheologice Clădiri de patrimoniu

Braşov 10 329
Codlea 1 12
Săcele 0 32
Ghimbav 0 5
Predeal 0 1
Râşnov 2 10
Bod 1 2
Cristian 2 8
Crizbav 1 1
Hălchiu 0 8
Hărman 1 2
Prejmer 1 8
Sânpetru 0 3
Tărlungeni 0 2
Vulcan 0 2
Tabel II.41. Lista monumentelor istorice din zona metropolitană xxiv
Obiectivele de patrimoniu se află atât în proprietate care a condus la declasificarea a 53 de obiective

publică, a administraţiei locale (consilii locale, de patrimoniu (33 din Săcele, iar restul din Braşov)
Consiliul judeţean) sau a unor instituţii publice, cât de către Ministerul Culturii în anul 2004.
şi în proprietate privată (culte religioase, persoane Cvasitotalitatea acestora erau imobile aflate în
fizice şi companii), ceea ce face ca demersurile proprietate privată.
legate de lucrările de restaurare şi conservare să În ceea ce priveşte cultura, teatrul, opera, muzeele,
nu fie foarte simple. Aceasta cu atât mai mult cu bibliotecile demonstrează existenţa unei vieţi
cât majoritatea obiectivelor de patrimoniu (imobile, culturale metropolitane active, în ciuda faptului că
monumente, etc.) necesită intervenţia rapidă a majoritatea instituţiilor culturale de prestigiu sunt
specialiştilor. Unul dintre pericolele majore la concentrate în Municipiul Braşov. Aici există
adresa acestor obiective sunt intervenţiile următoarele teatre şi instituţii muzicale:
neautorizate care pot conduce la pierderea  Teatrul „Sică Alexandrescu” care pune la
statutului de obiectiv de patrimoniu naţional al dispoziţia spectatorilor două săli: Sala Mare,
respectivelor clădiri. Acesta este motivul principal
88
cu 750 de locuri, şi Sala Studio ’82 cu o

capacitate cuprinsă între 40 şi 60 de locuri; Centre culturale există numai în municipiul Braşov:
 Opera Braşov a cărei sală de spectacole Centrul Cultural Reduta (funcţionează într-unul
poate găzdui 375 de melomani; dintre cele mai vechi lăcaşuri de cultură din Braşov
 Filarmonica Braşov va avea o sală de dispunând de o sală de spectacole, o sală de
spectacole cu capacitatea de 458 de locuri, conferinţe, săli de curs şi de predare, săli de
iar pe vor putea performa 80 de artişti; de expoziţii), Centrele culturale Maghiar, German şi
asemenea va avea o sală de audiţii de 53 de Italian, Comunitatea Evreilor şi Comunitatea Elenă,
locuri şi o sală de repetiţii pentru artişti. Noul British Council şi Alliance Francaise, Asociaţia
sediu va fi finalizat în anul 2014 prin Musashino.
intermediul unui proiect finanţat prin
Programul Operaţional Regional, Axa I. În ceea ce priveşte muzeele, deşi localităţile din
 Teatrul pentru copii „Arlechino” zona metropolitană au potenţial, el nu este
valorificat corespunzător prin intermediul unor
Alături de aceste instituţii, la nivelul zonei instituţii specializate. De altfel, ¾ din instituţiile
metropolitane funcţionează centre culturale, muzeale din arealul studiat se găsesc în Braşov xxv.
muzee, case memoriale, săli de expoziţii şi galerii
de artă, biblioteci şi case de cultură.
Localitate Denumire Profil

Braşov Muzeul Judeţean de Istorie Istorie
Braşov Bastionul Ţesătorilor Istorie
Braşov Casa Memorială ”Ştefan Baciu” Memoriale
Braşov Casa Parohială Evanghelică Artă religioasă
Braşov Muzeul ”Casa Mureşenilor” Memoriale
Braşov Muzeul ”Prima Şcoală Românească” Memoriale
Braşov Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului Etnografie
Braşov Muzeul de Artă Artă
Braşov Muzeul de Etnografie Etnografie
Braşov Muzeul sporturilor Sport
Săcele Muzeul Etnografic Săcele Etnografie
Râşnov Cetatea Ţărănească Râşnov Istorie
Hărman Muzeul Etnografic Etnografie
Tărlungeni Punctul muzeal Etnografie şi istorie locală
Tabel II.42. – Muzee în Zona Metropolitană Braşov
În jurul Braşovului există un inel de biserici accesibil turiştilor. Dintre ele, cele mai importante
fortificate care nu sunt însă organizate în totalitate sunt:
ca muzee şi nici nu au un program de vizitare
89
Biserica fortificată din Prejmer. Construită în sec.

XIII şi fortificată două secole mai târziu, biserica Biserica fortificată din Hălchiu: A fost construită
evanghelică din Prejmer este cea mai puternică în sec. XIII. Se păstrează polipticul cu picturi
cetate ecleziastică din Transilvania şi, totodată, cel renascentiste (circa 1530). Biserica adăposteşte
mai vechi monument gotic din Transilvania. Foarte cel mai mare altar medieval din Transilvania
bine conservată, biserica a fost inclusă în păstrat până în prezent.
patrimoniul U.N.E.S.C.O. pentru valoarea ei Biserica romanică din Vulcan: Datând din
deosebită. În biserică se găseşte un valoros altar secolul XIII, a fost construită în stil romanic, fiind
gotic poliptic, datând din sec. al XV-lea. Altarul reconstruită şi fortificată în stil gotic.
este cel mai vechi din România şi este pictat pe
ambele părţi. Unele dintre puţinele instituţii care promovează
cultura de masă în rândul cetăţenilor din arealul
Biserica fortificată din Hărman. Asemănătoare rural al zonei metropolitane sunt Casele de Cultură.
cu biserica evanghelică din Prejmer, a fost Aceste instituţii există în toate localităţile zonei,
construită în stil romanic în secolul al XII-lea. însă, deşi sunt destinate activităţilor culturale,
Biserica fortificată din Sânpetru. Se numără educative şi recreative pentru populaţie, sunt
printre cele mai vechi aşezăminte de acest tip din folosite în special pentru evenimente private de
Ţara Bârsei. În centrul fortificaţiei se află biserica familie. Cele mai multe dintre acestea sunt
evanghelică (secolul al XIII-lea). Capela funerară a renovate sau se află în curs de renovare.
cetăţii păstrează un ansamblu de pictură gotică
datând de la sfârşitul secolului al XIV-lea. Numărul bibliotecilor a scăzut constant în ultimii
ani pe fondul scăderii atractivităţii cărţii tipărite în
Cetatea din Codlea. Cunoscută şi sub denumirea faţa internetului şi a media audio-vizuale. Faţă de
de Cetatea Neagră, a fost construită între 1211- anul 2006, s-au închis nu mai puţin de 16% dintre
1215 de cavalerii teutoni. biblioteci, cele mai multe dintre acestea fiind
biblioteci şcolare,ca urmare a scăderii numărului
Cetatea ţărănească din Ghimbav: monument de de elevi. Este de remarcat însă faptul că peste 21%
arhitectură ridicat în sec. al XV-lea. Aceasta a fost dintre bibliotecile care funcţionau în 2010 se aflau
construită de către saşii din Ghimbav, în jurul unei în localităţile rurale.
biserici datând din sec. XIII.
Cea mai importantă instituţie de profil rămâne
Cetatea ţărănească din Râşnov. Este una dintre Biblioteca Judeţeană George Bariţiu care
cele mai impunătoare aşezări fortificate din Ţara dispune de o bază materială deosebită:
Bârsei.  sediul central cu: Serviciul bibliografic,
sala de lectură şi mediatecă;
Biserica fortificată din Cristian: datează din sec.  casa Băiulescu cu secţiile: engleză,
al XII-lea şi se remarcă prin îmbinarea armonioasă maghiară, legis, catalogare, periodice, etc.;
a unor elemente din stiluri arhitecturale diferite  filiala copii şi tineret;
(romanic, gotic şi neoclasic).  5 filiale de cartier.
90
Concluzii
Teatrul, opera, muzeele, demonstrează existenţa unei vieţi culturale metropolitane active, cu toate că
majoritatea acestor instituţii sunt concentrate la nivelul municipiului Braşov. Alături de aceste instituţii, la nivelul
zonei metropolitane funcţionează centre culturale, muzee, case memoriale, săli de expoziţii şi galerii de artă,
biblioteci şi case de cultură. În ceea ce priveşte muzeele, deşi localităţile din zona metropolitană au potenţial,
el nu este valorificat corespunzător prin intermediul unor instituţii specializate. Astfel, ¾ dintre muzee se
găsesc în municipiul Braşov. Numărul bibliotecilor a scăzut constant în ultimii ani pe fondul scăderii
atractivităţii cărţii tipărite în faţa internetului şi a media audio-vizuale. Este de remarcat însă faptul că peste
21% dintre bibliotecile care funcţionau în 2010 se aflau în localităţile rurale.
În arealul metropolitan se găsesc totodată numeroase obiective de patrimoniu cultural şi istoric, cele mai multe
aflându-se în municipiul Braşov al cărui centru istoric este foarte bine conservat. Majoritatea monumentelor de
patrimoniu este reprezentată de imobile ce datează din perioada modernă, secolele XVIII-XIX, însă un rol
deosebit revine şi ansamblurilor bisericilor săseşti fortificate din localităţile rurale ale zonei, datând din
perioada medievală.
Obiectivele de patrimoniu se află atât în proprietate publică, a administraţiei locale (consilii locale, Consiliul
judeţean) sau a unor instituţii publice, cât şi în proprietate privată (culte religioase, persoane fizice şi companii)
şi necesită în majoritatea cazurilor lucrări urgente de restaurare şi conservare.
2.2.8. Fondul de locuinţe şi calitatea locuirii
Unul dintre principalii indicatori în evaluarea dezvoltare a sectorului rezidenţial, aspect care se
calităţii vieţii se referă la condiţiile de locuire. reflectă în creşterea constantă a fondului de
Localităţile Zonei Metropolitane Braşov au locuinţe
înregistrat ulterior anului 1990 o importantă
.
Anul
Localitatea
1992 2002 2007 2008 2009 2010
BRAŞOV 108152 111527 111874 112449 113678 114725
CODLEA 6644 7514 7721 7745 7770 7785
SACELE 9065 9984 10379 10428 10492 10550
GHIMBAV 1629 1745 1830 1859 1924 1944
PREDEAL 2582 2870 3206 3432 3572 3676
RÂŞNOV 4822 5093 5234 5301 5356 5422
BOD 1359 1445 1505 1522 1551 1589
CRISTIAN 1329 1430 1549 1608 1673 1707
HĂLCHIU 1792 2007 1359 1363 1367 1375
HĂRMAN 1291 1450 1699 1781 1859 1921
PREJMER 2596 2765 2822 2845 2869 2898
SÂNPETRU 1105 1278 1476 1621 1685 1736
TĂRLUNGENI 2295 2399 2441 2455 2478 2486
VULCAN 1548 1814 1398 1407 1417 1433
Zona Metropolitană
144880 153321 154493 155816 157691 159247
Braşov
Tabel II.43. Dinamica numărului de locuinţe la nivelul Zonei Metropolitane Braşov 1992 - 2010 xxvi
91
După cum se poate constata din datele prezentate Pornind de la aceste considerente, la nivelul Zonei
în tabelul anterior, fondul locativ a înregistrat global Metropolitane Braşov, fondul de locuinţe este
o creştere medie anuală de 1%, evoluţii distribuit astfel:
semnificative fiind înregistrate în localităţile  Locuinţe în blocuri de apartamente
Sânpetru, Hărman şi Cristian, în condiţiile în care • Cartiere de blocuri destinate angajaţilor
se face remarcată în continuare o tendinţă de din unităţile de producţie existente/nou
migrare a populaţiei urbane către comunităţile din create ca urmare a dezvoltării sectorului
imediata vecinătate a municipiului Braşov. industrial la nivelul localităţilor urbane
După forma de proprietate, se face remarcată din Zona Metropolitană Braşov,
următoarea situaţie: construite în special în perioada
 95% din fondul locativ se află în proprietate postbelică,. Aceste construcţii se
privată individuală caracterizează printr-un grad redus de
 4% - proprietate de stat (inclusiv a unităţilor eficienţă termică şi se află în mare parte
administrativ-teritoriale) în proces de degradare, atât din punct
 1% - alte forme de proprietate (ONG-uri, culte de vedere structural cât şi estetic. În
religioase, etc.) ultimii ani autorităţile publice locale şi
asociaţiile de proprietari au derulat o
În evaluarea structurii şi a stării fondului de serie de investiţii pentru eficientizarea
locuinţe din localităţile Zonei Metropolitane Braşov termică a acestor construcţii. Suprafaţa
se impun o serie de precizări iniţiale referitoare la locuibilă afectată apartamentelor este
particularităţile care se fac remarcate la nivelul redusă ca şi condiţiile generale de
acestora: confort. Deşi construcţiile în cauză
 Atât localităţile din zona urbană (cu excepţia beneficiază în procent de 100% de
oraşului Predeal) cât şi cele rurale dispun ca racordare la utilităţi, vechimea şi
urmare a amplasării în regiunea istorică a Ţării calitatea redusă a reţelelor generează
Bârsei de un patrimoniu urbanistic bogat, pierderi şi contribuie la creşterea
reprezentat de clădiri edificate în marea consumurilor.
majoritate în perioada cuprinsă între secolele • Ansambluri rezidenţiale edificate ulterior
XVIII – XX. O parte a acestor clădiri au valoare anului 1990 ca urmare a dezvoltării
de patrimoniu, fiind înscrise în lista sectorului rezidenţial. Deşi preferinţele
monumentelor istorice de interes local şi cumpărătorilor şi, implicit ale
naţional. dezvoltatorilor imobiliari s-au îndreptat în
 Dezvoltarea sectorului industrial în special la special către locuinţele de tip unifamilial,
nivelul localităţilor urbane (Braşov, Săcele, acest tip de construcţii se regăseşte în
Codlea, Râşnov), în perioada postbelică, a special în localităţile urbane ale zonei
condus la construcţia unor cartiere de blocuri metropolitane. Aceste construcţii se
destinate angajaţilor din unităţile de producţie remarcă printr-o calitate superioară a
nou create. execuţiei şi a materialelor utilizate, ceea
 După anii 90, în întregul areal al Zonei ce determină şi o eficienţă energetică
Metropolitane Braşov se face remarcată o sporită precum şi un grad mai ridicat de
tendinţă de dezvoltare a sectorului rezidenţial, confort (inclusiv datorită creşterii
caracterizată prin extinderea suprafeţelor suprafeţei locuibile) .
construite şi edificarea unor noi locuinţe, în  Case/locuinţe unifamiliale, repartizate
majoritate locuinţe unifamiliale. astfel:
92
• locuinţe noi, edificate ulterior anului • clădiri edificate în perioada secolului

1990, amplasate în special în zonele XIX – începutul secolului XX, situate în
periferice ale localităţilor din zona majoritate în zonele istorice ale
metropolitană. Aceste construcţii se localităţilor din arealul studiat. Deşi
remarcă printr-o calitate superioară a gradul de dotare cu utilităţi este ridicat şi
execuţiei şi a materialelor utilizate, ceea construcţiile în cauză oferă condiţii mai
ce determină şi un grad mai ridicat de bune de locuire decât cele remarcate în
confort şi eficienţă energetică sporită. cazul apartamentelor din blocurile de
Acelaşi aspect se face remarcat şi în locuinţe edificate în perioada postbelică,
ceea ce priveşte racordarea la reţelele unele dintre ele se află într-o stare
de utilităţi, secţiunile din zonele evidentă de degradare şi necesită
rezidenţiale nou dezvoltate fiind recent intervenţii în vederea reabilitării
realizate, cu materiale şi tehnologie structurale şi estetice.
modernă.
Concluzii
Localităţile Zonei Metropolitane Braşov au înregistrat ulterior anului 1990 o importantă dezvoltare a sectorului
rezidenţial, caracterizată prin extinderea suprafeţelor construite şi edificarea unor noi locuinţe, în majoritate
locuinţe unifamiliale.
Fondul locativ a înregistrat global o creştere medie anuală de 1%, evoluţii semnificative fiind înregistrate în
localităţile Sânpetru, Hărman şi Cristian, în condiţiile în care se face remarcată în continuare o tendinţă de
migrare a populaţiei urbane către comunităţile din imediata vecinătate a municipiului Braşov.
După forma de proprietate, fondul de locuinţe este structurat astfel:
 95% din fondul locativ se află în proprietate privată individuală
 4% - proprietate de stat (inclusiv a unităţilor administrativ-teritoriale)
 1% - alte forme de proprietate (ONG-uri, culte religioase, etc.)
Atât localităţile din zona urbană (cu excepţia oraşului Predeal) cât şi cele rurale dispun ca urmare a amplasării
în regiunea istorică a Ţării Bârsei de un patrimoniu urbanistic bogat, reprezentat de clădiri edificate în marea
majoritate în perioada cuprinsă între secolele XVIII – XX. O parte a acestor clădiri au valoare de patrimoniu,
fiind înscrise în lista monumentelor istorice de interes local şi naţional.
2.2.9. Infrastructura sportivă
Condiţiile climatice şi de relief din arealul Dinamo Braşov, Clubul Sportiv Forex Braşov, etc.).
metropolitan permit practicarea unei game largi de Membrii acestor cluburi au obţinut rezultate
sporturi. Activitatea sportivă în localităţile zonei importante atât în cadrul competiţiilor interne cât şi
metropolitane se desfăşoară cu precădere în internaţionale. De asemenea, sportivi ai cluburilor
asociaţii şi cluburi sportive (Clubul Sportiv locale au făcut parte din echipa care a reprezentat
Municipal Braşov – cel mai important club al România la Jocurile Olimpice Beijing – 2008.
judeţului, Clubul Sportiv Universitar Braşov, cluburi
sportive şcolare) şi cluburi sportive private (Fotbal Performanţele sportive nu se pot obţine însă fără
Club Braşov, ASC Corona Fenestela 68 Braşov, realizarea unor investiţii în spaţii şi dotări. Datorită
Clubul Sportiv Rulmentul-Urban, Clubul Sportiv investiţiilor extrem de reduse din ultimii 20 de ani
Rom-Cri, Volei Club Braşov, Clubul Sportiv în infrastructura sportivă, la momentul actual,
93
aceasta este insuficientă, învechită şi prezintă un producere a zăpezii artificiale pentru a mări
stadiu avansat de degradare. perioada de practicare a schiului şi pentru a creşte
Investiţii majore în acest domeniu se impun cu atât calitatea condiţiilor de practicare a tuturor
mai mult cu cât localităţi importante din zona sporturilor alpine. Sistemul de producere a zăpezii
metropolitană – Braşov, Predeal, Râşnov vor artificiale este format din:
găzdui Festivalul Olimpic al Tineretului European  un lac de acumulare cu suprafaţa de 1,40 ha,
(FOTE) din anul 2013, care se va organiza adâncime de 15 m şi un volum de apă stocat
împreună cu Comitetul Olimpic Român, Direcţia de de 140.000 mc.
Sport şi intenţionează totodată să candideze la  120 lăncii pentru zăpadă amplasate pe toate
Jocurile Olimpice de iarnă din anul 2022 (intenţia pârtiile
Comitetului Olimpic Român).  14 tunuri fixe
 10 tunuri mobile
Pentru organizarea şi derularea în condiţii optime a De asemenea a fost mărită capacitatea de
acestor evenimente sportive de anvergură au fost transport pe cablu prin realizarea a două instalaţii
demarate investiţii importante în zonă. Astfel, în noi (de 6, respectiv 4 locuri); în acest fel
Poiana Braşov a fost inaugurat la sfârşitul anului capacitatea de transport pe cablu s-a dublat,
2011 cel mai vast şi mai modern domeniu schiabil ajungând la peste 8.500 persoane/oră. Întregul
din România xxvii , cu o suprafaţă de 85 de ha. domeniu schiabil este dotat cu panouri de
Lungimea pârtiilor a crescut de la 16,40 km la 24 semnalizare şi indicatoare în conformitate cu
km, iar lăţimea medie a pârtiilor a crescut la 45 m. normele europene de siguranţă, precum şi 150 de
Pe întregul domeniu au fost amplasate instalaţii de saltelele de protecţie şi 3.000 m de plase.
Fig. 55. Domeniul schiabil Poiana Braşov
94
De asemenea, în Braşov a fost inaugurat în anul înclinare a pantei este cuprins între 7,6% şi 31%, 6
2010 un Patinoar Olimpic cu o capacitate totală de pârtii fiind omologate internaţional. Oraşul dispune
peste 2000 locuri (1601 locuri pe scaune şi alte de instalaţii de zăpadă artificială precum şi de
400 locuri în picioare). Patinoarul dispune de instalaţii de transport pe cablu care acoperă o
vestiare pentru 6 echipe, cabinete de prim-ajutor şi lungime de 4,2 km.
camere de control doping precum şi săli de Infrastructura sportivă este completată de un Bazin
forţă/încălzire. Patinoarul face parte din Olimpic amplasat în Braşov aflat în reabilitare. La
infrastructura necesară FOTE 2013 şi a fost finalul modernizărilor, bazinul va putea fi utilizat
omologat pentru competiţii internaţionale pe pentru competiţii de anvergură, antrenamente şi
gheaţă de către Federaţia Internaţională de Hochei agrement. Vor funcţiona 3 bazine, de dimensiuni
pe Gheaţă. Cel de-al doilea patinoar necesar diferite, precum şi cabinete medicale, un centru de
organizării competiţiei va fi edificat în Poiana tratament şi alte facilităţi.
Braşov, pe structura patinoarului existent.
Alte locaţii importante de practicare a activităţilor
Infrastructura pentru practicarea sporturilor de sportive sunt stadioanele şi terenurile de sport din
iarnă este completată de baza sportivă de la incinta şcolilor de pe raza localităţilor din aria
Râşnov, de pe Valea Cărbunarii, inaugurată în metropolitană care, la rândul lor sunt utilizate şi de
anul 2010, constituită dintr-o pârtie de biatlon cu o către asociaţiile sportive. Deşi există numeroase
lungime de 2,5 km, lăţime de 6 metri şi 30 de linii stadioane în zonă, nici unul dintre ele nu este
de tragere, şi 3 trambuline de 15, 35 şi 64 de metri conform cu standardele internaţionale privind
înălţime, care pot găzdui evenimente de nivel derularea competiţiilor sportive de anvergură.
mondial pentru sărituri cu schiurile. În prezent Toate localităţile urbane din zona metropolitană
continuă amenajarea celei mai importante dispun de săli de sport, însă cea mai importantă
trambuline, cea de 90 de metri. Dispunând de este Sala Sporturilor „D.P.Colibaşi”. Aceasta are o
instalaţie de producere a zăpezii artificiale şi de o capacitate de 1.700 locuri şi o suprafaţă de joc de
suprafaţă sintetică specială pentru sezonul de vară, 40×20 mp. Clădirea a intrat într-un amplu proces
ele vor putea fi utilizate pe întreaga durată a anului. de modernizare la finalul căruia va corespunde
standardelor impuse de federaţiile internaţionale
Localitatea Predeal dispune de aproximativ 9 km de baschet, volei şi handbal.
de pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate, al Lipsa infrastructurii sportive sau starea precară a
căror avantaj este faptul că sunt orientate spre acesteia în mediul rural, dar şi, în anumite cazuri,
nord, ceea ce limitează acţiunea de îngheţ– în cel urban, a determinat autorităţile publice
dezgheţ din timpul zilei şi menţine calitatea zăpezii. centrale şi locale să planifice investiţii în acest
Lungimea pârtiilor variază între 520 m (Pârâul domeniu
Rece) şi 2.243 m (A2 - Cocoşul), iar gradul de
.
Concluzii
Deşi condiţiile climatice şi de relief specifice arealului metropolitan permit practicarea unei game largi de
activităţi sportive, datorită investiţiilor reduse din ultimii 20 de ani, infrastructura de profil este insuficientă,
învechită şi prezintă un stadiu avansat de degradare.
Infrastructura sportivă şi de agrement este concentrată în mare măsură în localităţile urbane ale zonei
metropolitane şi, în cazul celei specifice practicării sporturilor de iarnă, în staţiunile montane Poiana Braşov şi
Predeal.
Investiţii majore în acest domeniu se impun în vederea dezvoltării sectorului turistic şi pentru creşterea calităţii
95
vieţii membrilor comunităţii locale, cu atât mai mult cu cât localităţi importante din zona metropolitană –
Braşov, Predeal, Râşnov vor găzdui Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2013.
Pentru organizarea şi derularea în condiţii optime a acestui eveniment sportiv de anvergură au fost demarate
investiţii importante în zonă: extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov, construcţia patinoarului
olimpic, realizarea bazei sportive de la Râşnov, de pe Valea Cărbunarii.
Lipsa infrastructurii sportive sau starea precară a acesteia în mediul rural impune extinderea investiţiilor în
infrastructura sportivă şi în acest areal.
2.2.10. Infrastructura pentru Situaţii de Urgenţă
La nivelul Zonei Metropolitane Braşov, intervenţiile deplasează indiferent de vârsta victimei,

în situaţii de urgenţă sunt asigurate de către aproximativ 7% din cazurile SMURD fiind copii sub
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă vârsta de 16 ani.
„Ţara Bârsei” Braşov. La nivelul fiecărei localităţi
este constituit câte un serviciu voluntar pentru Pe lângă intervențiile obișnuite ce se desfășoară
intervenţii în situaţii de urgenţă. cu ambulantele de reanimare, personalul SMURD
a folosit de multe ori mijloacele speciale de
Domeniile de expertiză ale ISU Ţara Bârsei sunt: intervenție pe calea aerului. Acestea au inclus
• Controlul respectării prevederilor legislaţiei în diferite tipuri de elicoptere sau avioane folosite
vigoare privind măsurile de apărare împotriva pentru transferul unor pacienți în stare critica.
incendiilor
• Avizarea planurilor de intervenţie în caz de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
incendiu precum şi a altor documente privind Braşov dispune de o serie de dotări tehnice care
pregătirea, organizarea şi evidenţa acţiunilor permit intervenţia în diverse situaţii de urgenţă.
de intervenţie
• Activităţi de prevenire a situaţiilor de urgenţă Subunităţile de intervenţie ale Inspectoratului
• Activităţi de intervenţie în situaţiile de urgenţă pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului
constatate la nivelul Judeţului Braşov Braşov din arealul metropolitan Braşov au în
• Intervenţii ale Serviciului Medical de Urgenţă, dotare următoarele categorii de autospeciale şi
Resuscitare şi Descarcerare (SMURD) utilaje:
• Asigurarea logisticii necesare pentru • autospeciale şi utilaje de lucru cu apă şi spumă;
• autospeciale pentru salvare şi intervenţie la
desfăşurarea activităţilor stipulate prin lege
înălţime (autoscări mecanice);
• autospeciale de lucru cu praf şi azot;
În cadrul ISU Ţara Bârsei este organizat şi
• ambulanţe ale SMURD – tip „B” şi tip „C”;
serviciul SMURD - Serviciul Medical de Urgenţă,
• autospeciale pentru descarcerare;
Resuscitare şi Descarcerare. Gama intervențiilor la
• module de descarcerare;
care este solicitat SMURD include toate urgenţele
• autospeciale pentru evacuarea fumului, gazelor şi
ce pun viața unei persoane sau mai multora în pentru iluminare;
pericol imediat. Acestea includ accidentele rutiere, • autocamioane de intervenţie (nu sunt omologate
exploziile, accidentele de munca sau casnice cum pentru transportul de persoane);
ar fi căderea de la înălţime sau electrocutarea, • autospeciale pentru intervenţie şi comandă;
stările de incon știenta ce includ şi stopurile • autospecială pirotehnică;
cardiorespiratorii, suspiciunile de infarct, • autospecială NBRC;
insuficientele respiratorii acute şi nu în ultimul rând • bărci pneumatice cu motor;
accidentele cu multiple victime. Echipajele se • motopompe.
96
• Detaşamentul de Pompieri Predeal

Pe teritoriul Zonei Metropolitane funcţionează 5 • Garda de Pompieri Bod
subunităţi de intervenţie şi anume: • Pichetul de Pompieri Poiana Braşov
• Detaşamentul I de Pompieri Braşov
• Detaşamentul II de Pompieri Braşov
Fig. 56 – Baze operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă

în Zona Metropolitană Braşov
În cadrul arealului metropolitan Braşov, la nivelul

anului 2011 au avut loc: Sunt înfiinţate servicii voluntare pentru situaţii de
• 3479 de intervenţii, reprezentând 70% din urgenţă de următoarele categorii :
totalul intervenţiilor efectuate în anul 2011 • categoria I - în municipiul Braşov, oraşele:
la nivelul Judeţului Braşov Ghimbav şi Predeal şi în comunele: Bod, Hărman,
• 2779 de intervenţii ale Serviciului Medical Hălchiu;
de Urgenţă, Resuscitare şi Descarcerare • categoria a III - a -: Cristian, Crizbav, Sânpetru,
Târlungeni, Vulcan;
(SMURD)
• categoria a IV - a -: Codlea, Săcele, Râşnov,
• 700 de intervenţii comune ale subunităţilor
Prejmer.
ISU Ţara Bârsei împreună cu serviciile
voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă La nivelul zonei metropolitane s-a estimat un
necesar 26 de autospeciale pentru incendii din
care sunt asigurate pentru moment doar 13 în
La nivelul fiecărei localităţi sunt constituite servicii stare de funcţionare, existând aşadar un deficit de
voluntare pentru situaţii de urgenţă. Constituirea şi 13 autospeciale. Este necesară alocarea de
dimensionarea acestora s-a făcut în funcţie de fonduri pentru repararea autospecialelor existente
numărul de gospodării/locuinţe individuale şi de şi achiziţionarea de autospeciale noi pentru
tipurile de riscuri identificate în fiecare unitate localităţile cu deficit. Majoritatea serviciilor
administrativ-teritorială . voluntare pentru situaţii de urgenţă care au în
97
dotare autospeciale dispun de spaţii de garare măştile contra fumului şi gazelor precum şi
pentru tehnica de intervenţie din dotare, cu echipamentul special de decontaminare şi
excepţia comunelor Crizbav şi Sânpetru. protecţie CRBN. În general, dotările de care dispun
Lucrările de întreţinere şi reparaţii la tehnica de serviciile voluntare includ doar echipament
intervenţie aparţinând serviciilor voluntare pentru individual de protecţie (salopete, costume de
situaţii de urgenţă se execută de regulă de către protecţie contra apei, căşti, centuri de siguranţă)
operatorii economici specializaţi. care nu asigură necesarul pentru toţi servanţii din
formaţiile de intervenţie, salvare şi prim-ajutor.
Majoritatea autospecialelor de stins incendii şi Există de asemenea o problemă importantă, aceea
utilajelor au intrat în dotarea serviciilor voluntare a lipsei resursei umane specializate. Astfel,
fără a fi echipate cu toate accesoriile prevăzute de numărul şoferilor pentru autospeciale este
cărţile tehnice, primăriile fiind nevoite să realizeze insuficient şi nu poate fi asigurată intervenţia
completările necesare. operativă cu mijloacele din dotare. De asemenea,
Nu sunt asigurate costumele de protecţie la nivelul serviciilor voluntare se constată o lipsă a
anticalorică (cu excepţia mun. Codlea, oraş personalului specializat în organizarea şi
Râşnov şi com. Cristian), aparatele izolante, managementul intervenţiilor în situaţii de urgenţă
.
Nr Localitate SVSU Dotarea
crt.
PERSONAL Autospeciale Motopompe Motopompe ATV de
Tip SVSU (categoria)
de stins de evacuare stins

incendii apei incendii
Funcţionale
Funcţionale
Funcţionale
Funcţionale
Existente
Existente
Existente
Existente
Voluntar
Necesar
Angajat
Deficit
1 Braşov I 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Codlea IV 8 82 4 2 2 2 0 0 0 0 0 0
3 Săcele IV 7 69 5 3 2 1 0 0 0 0 0 0
4 Ghimbav I 1 12 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
5 Predeal I 1 25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Râşnov IV 2 70 3 2 1 2 0 0 0 0 1 1
7 Bod I 0 13 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
8 Cristian III 3 35 1 1 0 1 2 2 0 0 0 0
9 Crizbav III 5 34 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0
10 Hălchiu I 1 23 1 0 1 0 2 1 0 0 0 0
11 Hărman I 0 31 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
12 Prejmer IV 8 56 2 2 0 2 0 0 1 1 0 0
13 Sânpetru III 0 17 1 1 0 1 0 0 3 3 0 0
14 Tărlungeni III 6 49 2 1 1 1 1 0 1 0 1 1
15 Vulcan III 4 84 1 1 0 1 0 0 2 1 0 0
TOTAL 49 600 24 14 10 12 5 3 7 5 2 2
Tabel II.44 - Mijloacele de intervenţie al SVSU la nivelul arealului metropolitan Braşov
98
Situaţia resurselor umane din cadrul Serviciilor Consiliile locale nu dispun, de cele mai
Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă este multe ori, de resursele necesare pentru
prezentată în continuare : asigurarea drepturilor voluntarilor:
 sunt angajate 6 persoane în calitate de  asigurarea în caz de accident şi de boală,
şefi de serviciu (Codlea, Ghimbav, Cristian, ce pot interveni în timpul activităţilor
Crizbav, Tărlungeni, Vulcan). Nu este desfăşurate în cadrul serviciilor voluntare;
încadrat şeful serviciului voluntar pentru  echipamentul individual de protecţie
situaţii de urgenţă la: Braşov, Săcele, pentru toţi voluntarii;
Predeal, Hălchiu, Hărman, Sânpetru;  suplimentul alimentar;
 sunt angajaţi doar 34 conducători auto (6  compensaţiile în bani pentru timpul efectiv
Codlea pentru 2 autospeciale, 11 Săcele de lucru la intervenţii şi la celelalte
pentru 3 autospeciale, 1 persoană la activităţi ale serviciilor voluntare.
Cristian pentru o autospecială, 4 persoane
la Crizbav - pentru o autospecială, 4 Voluntarilor li s-au acordat, cu puţine excepţii
persoane Prejmer pentru o autospecială, 4 (oraşul Râşnov şi com. Cristian), doar reduceri-
persoane la Tărlungeni pentru o scutiri din impozitul local sau din alte taxe locale,
autospecială, 4 persoane la Vulcan pentru scutiri de diverse servicii în folosul comunităţii şi
o autospecială). Nu este asigurată diferite cantităţi de material lemnos.
permanenţa deservirii autospecialei de
stins incendii, nefiind angajaţi patru În unele localităţi, voluntarii nu sunt asiguraţi la o
conducători pentru fiecare autospecială societate de asigurări pentru caz de boală
(SVSU Râşnov, SVSU Cristian, şi SVSU profesională, accident sau deces, produs în timpul
Sânpetru) sau din cauza îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pe
 sunt angajaţi 6 specialişti de prevenire – timpul intervenţiilor.
inspectori protecţie civilă (3 la mun. În consecinţă, la intervenţiile desfăşurate împreună
Braşov, 1 la mun. Săcele, 1 la oraşul cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă
Ghimbav, 1 la oraşul Râşnov,); sau la care acestea intervin singure participă un
 Sunt angajaţi 4 specialişti de prevenire – număr redus de voluntari.
cadre tehnice PSI (1 la mun. Codlea, 1 la
mun. Săcele, 1 la oraşul Ghimbav, 1 la Necesarul de mijloace de înştiinţare alarmare este
oraşul Râşnov). prezentat detaliat pe localităţi în tabelul de mai jos
şi se prezintă astfel:
Numărul total de voluntari (specialişti de prevenire, • Centrale de alarmare: necesar -16, existent - 6,
conducători auto şi servanţi) din cadrul serviciilor deficit - 10
voluntare pentru situaţii de urgenţă este de 635. • Sirene de alarmare (electrice, electronice):
necesar – 137, existent – 107, deficit – 30.
Concluzii
Caracterul de aglomerare urbană permite Zonei Metropolitane Braşov să beneficieze de o acoperire

corespunzătoare în ceea ce priveşte serviciile de intervenţii în situaţii de urgenţă.
Subunităţile de intervenție sunt dispuse la nivel metropolitan pe o axă N-S ce permite accesul în timp util la
toate comunităţile arealului metropolitan.
Baza materială este precară şi trebuie asigurate fondurile necesare pentru mentenanţa şi înnoirea acesteia.
99
Resursele umane implicate în sistemul de intervenţii în situaţii de urgenţă se confruntă cu serioase lipsuri în
ceea ce priveşte dotarea de specialitate pentru protecţia personală. Acesta este unul din motivele pentru care
nu sunt acoperite toate posturile necesare pentru asigurarea operativă a intervenţiilor.
2.2.11. Infrastructura de servicii sociale

prin realizarea unui parteneriat intre mai multe
Conform legislației în vigoare, serviciile sociale comunităţi.
reprezintă „ansamblul complex de masuri şi acțiuni Parteneriatul activând o larga participare a mai
realizate pentru a răspunde nevoilor sociale multor instituții, organizații, autorităţi, prieteni,
individuale, familiale sau de grup, în vederea vecini, colegi, familie,ți al reprezentanți ai
prevenirii şi depă șirii unor situații de dificultate, societăţii civile, a tuturor actorilor comunitari în
vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea vederea realizării obiectivelor propuse.
autonomiei şi protec ției persoanei, pentru • Complementaritatea realizata intre
prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, sistemul public şi cel neguvernamental. Sistemul
pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul public garantează acoperirea drepturilor sociale,
creșterii calităţii vieții.” dezvolta şi organizează serviciile prevăzute de
lege şi susţine financiar țiunile
ac organizațiilor
Principiile care stau la baza serviciilor sociale sunt neguvernamentale. Astfel, atât sistemul public de
• Solidaritatea sociala: întreaga servicii sociale , cat şi cel non-guvernamental,se
comunitate participa la sprijinirea persoanelor poate înscrie intr-o politica sociala unitara,
care nu îşi pot asigura singure nevoile sociale. coerenta, de sprijin eficient a celor aflați în nevoie.
• Centrarea pe familie şi • Lucrul în echipa bazat pe țiunea ac
comunitate având ca obiectiv întărirea şi comuna a mai multor specialiști din domenii
dezvoltarea mediilor naturale deța via ale diferite care pot da răspuns problemelor
persoanelor (familia şi comunitatea). Din aceasta complexe ale beneficiarilor. Resursele importante
perspectiva, finalitatea serviciilor sociale este ale activității eficiente în echipa sunt suportul
dezvoltarea capacităţilor individuale de reciproc profesional şi uman, consultarea, luarea
funcționare şi o mai buna integrare sociala a împreună a deciziilor cu privire la abordarea
individului cat şi realizarea unui mediu social fiecărui caz.
suportiv. • Diversificarea activităților pe măsura
• Abordarea globala pornind de la premiza creșterii resurselor sistemul de servicii sociale
ca problemele unei persoane, familii sau reprezintă un cadru instituțional structurat în care
comunităţi sunt interdependente şi nu se pot trata activitățile se diversifica pe măsura apariției de
separat. Din acest motiv, interven ția lucrătorului noi resurse sau de noi probleme; diversificarea
social va porni de la diagnoza bazata pe o problematicii necesita crearea unui management
înțelegere globala a tuturor problemelor existente eficient şi eficace de sistem şi nu trebuie sa
si, acolo unde este nevoie, interven ția lui va fi conducă la înființarea de noi instituții noi, axate
completata de servicii de asistenta sociala de tip doar pe o anume nevoie sau categorie de
specializat. beneficiar.
• Organizarea comunitara necesitatea de
eficientizare a serviciilor sociale prin organizarea Serviciile sociale sunt asigurate de către
lor la nivelul județului şi comunităţilor locale, prin autoritățile administrației publice locale, precum şi
preluarea lor de către autorită țile publice locale de persoane fizice sau persoane juridice publice
sau la nivel zonal iar, acolo unde nu se poate, ori private, în țiilecondi legii atunci când
100
bunăstarea individuala sau colectiva se afla în • de administrare a fondurilor pe care le are la

situație de risc. Serviciile sociale, alături de dispoziție;
prestațiile sociale, precum şi de alte sisteme de • de colaborare cu serviciile publice deconcentrate
securitate sociala, intervin pentru soluționarea unor ale ministerelor și instituțiilor care au
probleme potențial generatoare de excluziune responsabilități în domeniul asistenței sociale, cu
sociala. serviciile publice locale de asisten ță socială,
precum și cu reprezentanții societății civile care
În arealul metropolitan Braşov îşi desfăşoară desfășoară activități în domeniu;
activitatea 61 de organizaţii publice şi private ce • de execuție, prin asigurarea mijloacelor umane,
sunt acreditate în condiţiile legii pentru furnizarea materiale și financiare necesare pentru
de servicii sociale diferite către categoriile de implementarea strategiilor cu privire la ac țiunile
persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate socială. antisărăcie, prevenirea
și combaterea
marginalizării sociale, precum și pentru
Direcția Generală de Asistență Socială și soluționarea urgențelor sociale individuale și
Protecția Copilului (DGASPC) Brașov are rolul colective la nivelul județului;
de a asigura, la nivel județean, aplicarea politicilor • de reprezentare a Consiliului Jude țean, pe plan
și strategiilor de asistență socială în domeniul intern și extern, în domeniul asistenței sociale și
protecției copilului, familiei, persoanelor singure, protecției copilului.
persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, La nivelul Judeţului Braşov, la 30.06.2011, se aflau
precum și a oricăror persoane aflate în nevoie. în evidenţa DGASPC Braşov 14.400 de persoane
în vederea realizării atribuțiilor prevăzute de HG cu handicap neinstituţionalizate, beneficiare de
1434/2004, DGASPC îndeplinește, în principal, prestaţii şi facilităţi (1181 copii şi 13.219 adulţi).
următoarele funcții: 70.81% dintre aceste persoane au domiciliul pe
• de strategie, prin care asigură elaborarea teritoriul Zonei Metropolitane Braşov, după cum
strategiei de asisten ță socială, a planului de urmează:
asistență socială pentru prevenirea și  2825 au handicap grav,
combaterea marginalizării sociale, precum și a  5996 au handicap accentuat,
programelor de acțiune antisărăcie, pe care le  1301 au handicap mediu
supune spre aprobare Consiliului Județean;  75 au handicap uşor
• de coordonare a activităților de asistență socială
și protecție a copilului la nivelul județului;
PERSOANE CU HANDICAP NEINSTITUTIONALIZATE

cu domiciliul în ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV - la 30.06.2011
Nr.crt Localitate Copii Adulți Total
1 Mun.BRASOV 448 6,721 7,169
2 Mun.SACELE 135 731 866
3 Mun.CODLEA 57 446 503
4 Orașul RASNOV 35 308 343
5 Orașul PREDEAL 10 104 114
6 Orașul GHIMBAV 17 98 115
7 Comuna BOD 8 97 105
8 Comuna CRISTIAN 6 79 85
9 Comuna CRIZBAV 7 30 37
10 Comuna HALCHIU 11 88 99
101
11 Comuna HARMAN 7 85 92
12 Comuna PREJMER 10 189 199
13 Comuna TARLUNGENI 46 170 216
14 Comuna SANPETRU 8 88 96
15 Comuna VULCAN 13 145 158
TOTAL 818 9,379 10,197
Tabel II.45 – Persoane cu handicap neinstituţionalizate în Zona Metropolitană Braşov
În ceea ce priveşte persoanele aflate în situaţie de aflate pe teritoriul Zonei Metropolitane Braşov,
vulnerabilitate socială instituţionalizate în centre situaţia acestora este prezentată mai jos:
Nr. Localitate Tip/Denumire serviciu social Număr beneficiari Persoane

crt Adulți Copii cu
handicap
DA/NU
1 Mun.Braşov Centrul de Plasament „Casa Sfânta Maria” 19 DA
– CS Piatra Craiului
2 Mun.Braşov Centrul de zi "Casa Soarelui" (persoane cu 8 10 DA
Sindrom Down)-Complexul de Servicii de
Recuperare Braşov
3 Mun Săcele Centrul de Reabilitare Şcolară Brădet 84 DA
4 Mun Săcele Casa de Tip Familial „Noi Orizonturi” – CS 16 NU
Săcele
5 Mun Săcele Casa de Tip Familial „Dale” – CS Săcele 14 NU
6 Mun Săcele Casa de Tip Familial „Chip” – CS Săcele 13 NU
7 Mun.Codlea Centrul de Plasament „Aurora” – deprinderi 27 NU
de viaţă independentă – CS Măgura
8 Mun.Codlea Centrul de Plasament „Speranţa” pentru 38 DA
Copii cu Handicap Sever – CS Măgura
9 Mun.Codlea Centrul de Plasament „Albina” – CS Măgura 26 DA
10 Râşnov Casa de Tip familial „Brebenel” – CS Piatra 15 NU
Craiului
11 Predeal - Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Timişul de 68 DA
Timişul de Sus Sus- CS Timiş
12 Predeal - Centrul de Îngrijire şi Asistenta "Sf.Anton"- 61 DA
Timişul de Sus CS Timiş
13 Ghimbav Centrul de Primire în Regim de Urgenţă – 14 NU
CS Măgura
14 Hărman Locuinţa protejată „Casa Irlanda” – CS 8 DA
Hărman
15 Hărman Casa de Tip Familial „Sf. Patrik” – CS 10 DA
Hărman
16 Hărman Casa de Tip Familial „Donald” – CS 14 NU
Hărman
17 Prejmer Casa de Tip Familial „Peter Pan” - CS 17 NU
Hărman
18 Tărlungeni Centrul social de urgenţă"Stejarul"-CS 20 NU
102
Nr. Localitate Tip/Denumire serviciu social Număr beneficiari Persoane

crt Adulți Copii cu
handicap
DA/NU
Tărlungeni
19 Tărlungeni Casa de Tip Familial „Arlechin” – CS 11 NU
Tărlungeni
20 Tărlungeni Casa de Tip Familial „Patrocle” – CS 14 NU
Tărlungeni
21 Tărlungeni Casa de Tip Familial „Lizuca” – CS 14 NU
Tărlungeni
Tabel II.46 – Centre sociale pe teritoriul Zonei metropolitane Braşov
In centrele din localitățile din Zona Metropolitană Socială şi Protecţia Copilului Braşov funcţionează
Braşov sunt instituţionalizaţi 521 beneficiari dintre Serviciul de asistenţă maternală, 293 de copii fiind
care 165 adulţi şi 356 copii. Dintre aceştia 332 în îngrijirea celor 147 de asistenţi maternali din
sunt persoane cu handicap (145 adulţi şi 187 localităţi din Zona Metropolitană Brașov. Numărul
copii). asistenţilor maternali din Zonă reprezintă 87%din
totalul asistenţilor maternali din judeţul Braşov.
Pe lângă aceste servicii sociale descrise mai sus,
în subordinea Direcţiei Generale pentru Asistenţă
Asistenți maternali -la 30.06.2011
Localitate Asistenți Număr

maternali copii
Mun.BRASOV 44 84
Mun.SACELE 19 41
Mun.CODLEA 18 34
Orașul RASNOV 47 95
Orașul PREDEAL 0 0
Orașul GHIMBAV 0 0
Comuna BOD 2 4
Comuna CRISTIAN 4 8
Comuna CRIZBAV 0 0
Comuna HALCHIU 10 18
Comuna HARMAN 0 0
Comuna PREJMER 2 7
Comuna TARLUNGENI 1 2
Comuna SANPETRU 0 0
Comuna VULCAN 0 0
TOTAL 147 293
Tabel II.47 – Asistenţi maternali în Zona Metropolitană Braşov
103
DGASPC Braşov are în derulare o serie de  un Centru de recuperare şi reabilitare

proiecte destinate persoanelor aflate în situaţii de neuropsihiatrică(CRRN)
risc social. Dintre acestea, cele mai importante  un Centru de criză
proiecte la nivelul anului 2011 sunt:  Centre de zi , în vederea prevenirii
instituţionalizării
1. Locuințe protejate
DGASPC în colaborare cu „ Cheltenham Serviciile propuse a se înfiinţa sunt în directă
College ”Marea Britanie derulează un proiect prin legătură cu reforma instituţională prevăzută în
care se vor înființa locuinţe protejate pentru tinerii Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi
cu dezabilități care depăşesc 18 ani şi, conform incluziunea socială a persoanelor cu handicap în
legii, ies din sistemul rezidenţial al CP Brădet,dar perioada 2006-2013, fiind cuprinse şi în Strategia
nu au putut fi reintegraţi în familie şi nici nu pot să Judeţeană de Asistenţă Socială a DGASPC
se angajeze din cauza handicapului . Braşov.
2. Proiect închidere CIA Timiş Aceste servicii vor prelua atât beneficiarii
actuali din Complex , cât şi persoanele cu
Conform Strategiei naţionale pentru protecţia, handicap cu domiciliul în jud. Braşov
integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu instituţionalizate în prezent în centre din alte
handicap în perioada 2006-2013, aprobată prin judeţe , precum şi tinerii cu handicap din centrele
H.G nr. 1175 din 29/09/2005, instituţiile care nu pentru minori care împlinesc 18 ani şi care nu pot
corespund standardelor de calitate, normelor de fi reintegraţi în familie.
capacitate (sub 50 de locuri), necesităţii de în prezent DGASPC Braşov derulează un
profesionişti (distanţa faţă de sursa de specialişti) proiect prin Programul de Incluziune
şi cele pentru care investiţiile nu se justifică (din Socială,finanţat prin Banca Mondială şi CJ
punct de vedere al normelor în construcţie) trebuie Braşov,prin care se vor înființa servicii sociale
să intre într-un proces de restructurare, în mai care vor prelua 62 de beneficiari din CIA Timiş:
multe etape, până la închidere. în acest - un Centru de recuperare reabilitare
sens ,Complexul de Servicii Timiş, format din CIA neuropsihiatrică, la Ghimbav –cu o
Timiş şi CIA Sf.Anton, centre rezidenţiale pentru capacitate de 50 beneficiari.
persoane adulte cu handicap, a fost propus spre - 2 Locuinţe protejate , la Săcele-Brădet cu
închidere. o capacitate de 6 beneficiari /locuinţă
Conform Planului de închidere şi
Planului de servicii, avizate de ANPH şi aprobate
de Consiliul Judeţean Braşov, pentru închiderea Organizaţiile neguvernamentale acreditate ca
CS Timiş sunt necesare , următoarele servicii furnizori de servicii sociale asigură servicii către
sociale servicii specializate pentru persoanele diverse categorii de beneficiari în funcţie de
adulte cu handicap : logistica de care dispun şi de resursele pe care le
 4 locuințe protejate, protejate situate în pot atrage din surse publice sau private.
comunitate, a câte 6 beneficiari fiecare
(LP) În prezent, Municipalitatea Braşov dezvoltă un
 un Centru de recuperare şi reabilitare concept inovativ destinat sprijinirii furnizorilor
(CRR) publici şi privaţi de servicii sociale. Se află în faza
 un Centru de integrare prin terapie de pregătire proiectul de amenajare a unui centru
ocupațională(CITO) multifuncţional de servicii sociale. În cadrul acestui
 un Centru de îngrijire şi asistenta(CIA) centru amenajat şi dotat de către municipalitate vor
104
fi găzduiţi în mod gratuit furnizori publici şi privaţi SOCIALE va fi dotat cu toate elementele
de servicii sociale. Acestora li se vor pune la necesare derulării în bune condiţii a
dispoziţie spaţiul, logistica de comunicaţii necesară, activităţii de furnizare a serviciilor sociale.
spaţii destinate activităţilor de formare, etc. Centrul Clădirea va fi accesibilă, conectată la
va fi administrat de către autoritatea publică. reţelele de telecomunicaţii, va dispune de
Avantajele realizării unui astfel de centru facilităţi destinate organizaţiilor din cadrul
multifuncţional sunt următoarele: CENTRUL MULTIFUNCŢIONAL DE
• Reunirea principalilor furnizori de servicii SERVICII SOCIALE, etc.
sociale din Municipiul Braşov într-o • În cadrul Centrului Multifuncţional de
singură locaţie Serviciu Sociale va fi încurajată
• Creşterea accesibilităţii serviciilor sociale colaborarea între furnizorii de servicii
atât datorită reunirii furnizorilor de servicii sociale în vederea dezvoltării de noi
într-un spaţiu comun cât şi datorită proiecte privind creşterea calităţii sau
dezvoltării opţiunilor de transport public şi diversificarea serviciilor furnizate.
asigurarea spaţiilor de parcare în • CENTRUL MULTIFUNCŢIONAL DE
vecinătatea centrului. SERVICII SOCIALE va permite şi derulare
• Creşterea nivelului de accesibilitate pentru unor demersuri individuale sau de grup
persoanele cu diferite tipuri de dezabilități destinate creşterii capacităţii operaţionale
în interiorul CENTRUL şi a nivelului de expertiză de care dispun
MULTIFUNCŢIONAL DE SERVICII organizaţiile din cadrul centrului.
SOCIALE. Faţă de spaţiile în care • Dezvoltarea unor oportunităţilor de acces
serviciile sociale sunt furnizate în prezent, la servicii sociale diversificate pentru
CENTRUL MULTIFUNCŢIONAL DE locuitori din afara Braşovului. Crearea
SERVICII SOCIALE va fi dotat CENTRUL MULTIFUNCŢIONAL DE
corespunzător pentru a permite SERVICII SOCIALE va permite şi
persoanelor cu dificultăţi locomotorii, de locuitorilor din afara Municipiului Braşov să
vedere, etc. de a utiliza toată infrastructura apeleze la serviciile organizaţiilor non
aflată la dispoziţia furnizorilor localizaţi în guvernamentale din cadrul centrului
cadrul CENTRUL MULTIFUNCŢIONAL datorită creşterii nivelului de accesibilitate
DE SERVICII SOCIALE şi posibilităţii de a beneficia de servicii
• Din punct de vedere logistic, CENTRUL complementare într-o locaţie unică.
MULTIFUNCŢIONAL DE SERVICII
Concluzii
În arealul metropolitan Braşov îşi desfăşoară activitatea 61 de organizaţii publice şi private care sunt
acreditate în condiţiile legii pentru furnizarea de servicii sociale diferite către categoriile de persoane aflate în
situaţii de vulnerabilitate socială.
Din punct al infrastructurii specifice, aceste organizaţii se confruntă cu insuficienţa spaţiilor necesare dar şi a
resurselor minime pentru furnizarea de servicii sociale la standarde de calitate adecvate.
La nivelul arealului metropolitan Braşov, se constată un dezechilibru în ceea ce priveşte implicarea
organizaţiilor neguvernamentale în furnizarea de servicii sociale. Aceste organizaţii sunt în special prezente şi
active la nivelul municipiului polarizator în vreme ce în celelalte comunităţi, în special în cele rurale, numărul
lor este redus. Totodată, se face remarcat gradul redus de colaborare între instituţiile publice şi furnizorii privaţi
de servicii sociale, în special datorită diferenţelor de abordare în ceea ce priveşte grupurile ţintă vizate.
105
O oportunitate importantă pentru dezvoltarea şi creşterea calităţii serviciilor sociale la nivelul arealului
metropolitan este reprezentată de prezenţa specializărilor de psiho-pedagogie şi de asistenţă socială aflate în
portofoliul Universităţii Transilvania şi a Universităţii Spiru Haret precum şi de stabilirea unor relaţii eficiente de
colaborare între organizaţiile publice şi private prin crearea Centrului Multifuncţional de Servicii Sociale, proiect
promovat de Municipiul Braşov.
2.2.12. Analiza SWOT – Infrastructură şi servicii publice
• Toate localităţile componente sunt racordate la • Extinderea zonelor nou construite a

reţeaua de alimentare cu energie electrică; determinat suprasolicitarea infrastructurii de
iluminatul public este asigurat pentru un procent utilităţi
de 90% din străzi • Reţeaua de iluminat public a localităţilor Zonei
• Peste 80% din locuinţe şi agenţii economici sunt Metropolitane necesită lucrări de modernizare
racordaţi la reţeaua de distribuţie a gazelor şi de îngropare a reţelelor aeriene.
naturale; starea generală a sistemului de • Există localităţi care nu beneficiază de
distribuţie este bună alimentare cu apă potabilă şi canalizare (Satu
• Localităţile Zonei Metropolitane beneficiază de Nou, Podu Olt)
alimentare cu apă potabilă din surse proprii • Capacităţile de epurare a apelor uzate sunt
subterane şi de suprafaţă insuficiente şi neperformante şi reprezintă o
• Sistemul de alimentare cu apă acoperă în sursă importantă de poluare a apelor de
proporţie de 90% localităţile arealului studiat şi se suprafaţă şi a pânzei freatice.
află în curs de modernizare şi extindere • Lipsa unei variante integrale de ocolire a
• Peste 80% din populaţie este racordată la sisteme municipiului Braşov şi a localităţilor Codlea şi
centralizate de colectare a apelor uzate Săcele
• Zona Metropolitană Braşov beneficiază de • Întârzierile în construcţia Autostrăzii Bucureşti
acoperire corespunzătoare cu reţele de telefonie, – Braşov şi Braşov – Borş
internet şi cablu TV. • Infrastructura rutieră insuficient dezvoltată la
• Infrastructura rutieră corespunzător dezvoltată nivelul zonelor nou construite
asigură interconectarea localităţilor Zonei • Locuri de parcare insuficiente
Metropolitane şi a acestora cu alte centre urbane • Magistrala 200 nu este electrificată – sursă
de la nivel regional şi naţional suplimentară de poluare
• Calitatea infrastructurii rutiere şi a tramei stradale • Lipsa infrastructurii de transport aerian
este în general bună • Lipsa infrastructurii pentru biciclişti
• Majoritatea localităţilor sunt conectate la reţeaua • Nu există un sistem metropolitan de transport
de transport feroviară în comun.
• Toate localităţile beneficiază de servicii de • Suprafaţa spaţiilor verzi din Zona
salubritate şi colectare a deşeurilor Metropolitană se situează sub media
• Numărul locuinţelor şi al suprafeţei locuibile totale europeană.
este în creştere • Blocurile de locuinţe şi clădirile vechi, inclusiv
• Un procent important al clădirilor din localităţile unele cu valoare istorică, se află într-o stare
Zonei Metropolitane sunt construcţii noi, cu un avansată de degradare şi necesită investiţii în
grad ridicat de eficienţă energetică. vederea reabilitării structurale şi estetice.
106
• Infrastructura existentă acoperă necesarul de • Reducerea activităţii unor unităţi medicale din
servicii educaţionale pentru ciclurile preşcolar, sistemul public
primar, gimnazial şi liceal; starea fizică a clădirilor • Lipsa unei clinici universitare în arealul
este relativ bună metropolitan
• Infrastructura universitară destinată pregătirii şi • Concentrarea infrastructurii culturale în
cercetării ştiinţifice specifice se află în curs de municipiul Braşov
dezvoltare • Infrastructura sportivă şi de agrement este
• Dezvoltarea sectorului privat de servicii medicale concentrată în mare măsură în localităţile
• În arealul metropolitan se regăsesc numeroase urbane ale zonei metropolitane şi este
obiective de patrimoniu cultural-istoric insuficient dezvoltată
• Condiţiile climatice şi de relief specifice arealului • Serviciile pentru situaţii de urgenţă se
metropolitan permit practicarea unei game largi confruntă cu precaritatea bazei materiale şi
de activităţi sportive insuficienţa personalului
• Zona Metropolitană Braşov beneficiază de o • Colaborarea redusă între organizaţiile publice
acoperire corespunzătoare în ceea ce priveşte şi private implicate în furnizarea de servicii
serviciile de intervenţii în situaţii de urgenţă sociale.
• Lipsa condiţiilor adecvate de infrastructură
pentru furnizarea de servicii sociale de
calitate.
Oportunităţi Riscuri
• Posibilitatea accesării unor fonduri
nerambursabile pentru îmbunătăţirea • Creşterea consumului de utilităţi
infrastructurii • Dezvoltarea sectorului rezidenţial care poate
Includerea localităţilor din Zona Metropolitană supune la presiuni suplimentare reţeaua de
între localităţile vizate prin implementarea utilităţi existentă şi zonele verzi din
proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor
extravilanul localităţilor Zonei Metropolitane.
de apă şi apa uzată in Judeţul Brasov” derulat de
Compania Apa Braşov • Degradarea stării reţelelor de utilităţi datorită
• Derularea unor iniţiative comune de către vechimii
comunităţile din arealul metropolitan în vederea • Degradarea continuă a stării blocurilor de
dezvoltării şi echipării infrastructurii tehnico- locuinţe şi a clădirilor vechi, inclusiv a
edilitare. obiectivelor istorice din localităţile Zonei
• Interesul investitorilor străini pentru proiectele de Metropolitane.
infrastructură aflate în pregătire la nivelul • Dezvoltare urbanistică necontrolată
localităţilor din Zona Metropolitană • Capacitatea redusă de a asigura
• Construcţia Aeroportului Internaţional Braşov – sustenabilitatea costurilor de operare a
Ghimbav investiţiilor în infrastructură derulate cu în
• Dezvoltarea unui sistem integrat de transport cadrul unor proiecte cu finanţare
public la nivelul Zonei Metropolitane Braşov nerambursabilă.
• Includerea localităţilor din Zona Metropolitană • Intensificarea traficului rutier, inclusiv ca efect
între beneficiarii măsurilor definite prin planul de al creşterii parcului auto, care poate
investiţii pe termen lung pentru sistemul integrat suprasolicita şi afecta calitatea infrastructurii
de management al deşeurilor, iniţiativă derulată existente
de Consiliul Judeţean Braşov. • Reducerea numărului de elevi care poate
107
• Derularea proiectului de reabilitare a centrelor conduce la închiderea unor instituţii de

istorice a localităţilor din Zona Metropolitană învăţământ
• Finalizarea investiţiilor care vizează extinderea şi • Lipsa fondurilor pentru susţinerea dezvoltării
modernizarea infrastructurii sportive şi de infrastructurii culturale, în special în mediul
agrement rural.
• Finalizarea investiţiilor care vizează extinderea şi
modernizarea infrastructurii educaţionale, sociale
şi de sănătate.
• Gezduirea Festivalul Olimpic al Tineretului
European (FOTE) din anul 2013
2.3. Mediul
2.3.1. Caracterizare geografică
A. Relieful
Zona Metropolitană Braşov se suprapune cu Ţara
Bârsei, depresiune situată la circa 400 – 550 m Caracterul montan al arealului metropolitan este
deasupra nivelului mării. Ea include o serie de conferit de prezenţa masivului Postăvaru, care
munţi (Postăvarul - 1.802 m, Tâmpa - 960 m, înconjoară staţiunea Poiana Braşov, pe latura
Măgura Codlei - 1.294 m) şi dealuri (Lempeş, nord-vestică, printr-un brâu de munţi cu aspect de
dealurile Braşovene, dealurile Săcelene), culmile măguri — Munţii Poienii Braşovului. Un pinten al
înconjurătoare având înălţimi mai mari. Postăvarului, întins către nord-est, este
reprezentat de muntele Tâmpa, ce se ridică la 400
Genetic, zona este de origine tectonică, formată m faţă de municipiul Braşov. De asemenea, în
prin fracturarea şi scufundarea repetată a unor arealul polului mai sunt prezenţi Munţii Piatra Mare
fragmente centrale ale Carpaţilor de Curbură. O şi Măgura Codlei.
mare influenţă asupra reliefului au avut-o şi cele
patru mari glaciaţiuni. După sfârşitul acestora, o Alcătuirea geologică complexă a zonei (depozite
bună parte din teritoriu a rămas mlăştinos şi sedimentare ale flisului cretacic, formaţiuni
sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu vulcanice, depozite cuaternare) oferă importante
câteva lacuri mai mari. rezerve de roci utile, îndeosebi din categoria
Astăzi, Ţara Bârsei prezintă trei zone distincte: materialelor de construcţie (gresii, calcare,
 suprafaţă înaltă, la 550 - 600 m, de coline andezite, argile, nisipuri, pietrişuri, etc.).
piemontane marginale. Acestea sunt Teritoriul aferent Zonei Metropolitane Braşov se
alcătuite din nisipuri şi pietrişuri, fiind caracterizează printr-o reţea hidrografică bine
foarte permeabile şi uscate. Prezintă la dezvoltată, principalele cursuri de apă fiind:
bază o puternică pânză freatică, provenită  Râul Olt
de la apele de infiltraţie;  Bârsa
 suprafaţă joasă, sub 550 m, de câmpie  Râul Negru
piemontană. Aceasta este umedă şi  Tărlung
mlăştinoasă, străbătută de numeroase  Turcu
pâraie, pătura de sol fiind destul de fertilă;  Ghimbăşel
 suprafaţă de luncă aluvionară inundabilă,  Timişul Sec
situată în imediata vecinătate a Oltului.  Canalul Timiş
108
 Sânpetru (sau Durbav) reprezentând de altfel sursa din care se asigură

 Vulcăniţa alimentarea cu apă potabilă a unor localităţi din
De asemenea, regiunea dispune de rezerve arealul metropolitan
semnificative de ape subterane, acestea
.
B. Clima
Judeţul şi Zona Metropolitană Braşov se Depresiunea Bârsei şi influenţa condiţiilor de relief,
încadrează zonal în climatul temperat, iar regional temperaturile cele mai reduse se înregistrează pe
la tranziţia dintre climatul continental vest- parcursul lunii ianuarie.
european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-
continental, din est. Prin urmare, se poate aprecia Umiditatea aerului se încadrează în limitele
că zona este caracterizată printr-un climat de tip înregistrate la nivel judeţean, cu valori medii
continental moderat, dominat de circulaţia anuale de 75%. Ceaţa este un fenomen
atmosferică din nord-vest xxviii. caracteristic pentru localităţile din arealul
metropolitan.
Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi
de sector sunt puternic modificate de condiţiile Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în
fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului privinţa direcţiei, cât şi a vitezei.
muntos, se realizează o compartimentare a Depresiunea Bârsei şi, implicit, Zona Metropolitană
climatului general şi o etajare evidentă a Braşov este supusă iarna unor invazii de aer rece
fenomenelor climatice. şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei,
care aduc zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu
Temperatura medie multianuală a aerului la frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest.
nivelul judeţului Braşov este de 7,8ºC, temperatura Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul
maximă absolută fiind de 37ºC în luna august iar Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la
temperatura minimă depăşind în timpul lunilor de începutul primăverii. Vara predomină vânturile
iarnă valoarea de - 20 ºC. Se poate considera că oceanice umede din vestul Europei, care
aceste date se aplică şi în cazul Zonei determină ploile bogate din acest anotimp.
Metropolitane Braşov, privită în ansamblu. În tabelul alăturat este prezentat un set de date
meteorologice aferent anului 2009, înregistrate la
Numărul mediu al zilelor de vară este de staţiile meteorologice Braşov şi Predeal, care pot fi
aproximativ 50 pe an, identic cu cel al zilelor de considerate ca fiind relevante întreaga Zonă
iarnă. Dată fiind suprapunerea arealului studiat cu Metropolitană
Temperatura aerului (°C)

Nebulozitatea totală
Cantitatea anuală
atmosferică (hPa)
Viteză vânt (m/s)

precipitaţii (l/m2)
Temp. medie Temp. maximă Temp. minimă

Staţia meteo
Presiunea
(zecimi)
Braşov normală 2009 absolută 2009 absolută 2009 normală 2009 2009 2009 2009
xxix
7,5 8,7 37,3 32,4 -32,3 -24,2 594,1 669,7 952,8 6,2 2,2
5.07.2000 xxx 25.07 14.01.1985 04.01
Predeal 4,8 6,1 33,2 28,4 -33,8 -17,7 878,9 1.068,5 861,7 6,6 2,7
5.07.2000 24.07 18.01.1963 21.12
Tabel II.48 Date meteorologice aferente anului 2009, înregistrate la staţiile din Zona Metropolitană xxxi
109
Precipitaţiile atmosferice. La nivelul Zonei Într-o iarnă obişnuită, ninsorile cad aproximativ 35
Metropolitane Braşov, numărul mediu anual al de zile pe an, numărul mediu de zile cu strat de
zilelor cu precipitaţii este de 138 zile. Ploile cele zăpadă fiind de aproximativ 61 de zile.
mai abundente se produc în general pe parcursul Datele din tabelul alăturat privind regimul
lunilor de primăvară-vară. Pe parcursul verii, ploile pluviometric aferent anului 2009 permit efectuarea
torenţiale sunt destul de frecvente, fiind însoţite de unei analize comparative în ceea ce priveşte
grindină şi trăsnete şi depăşind uneori valoarea de volumul de precipitaţii înregistrat în arealul Zonei
20 l/m2. Metropolitane Braşov în raport cu alte localităţi din
judeţul Braşov.
Staţia hidrometrică Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total anual

Predeal (meteo) 221.6 285.9 306.6 214.6 1028.8
Postăvarul (meteo) 204.3 291.3 107.4 137.4 740.4
Ghimbav (meteo) 94.8 200.1 209.9 145.0 649.8
Făgăraş (meteo) 111.9 206.0 203.8 151.8 673.5
Braşov (meteo) 142.9 207.0 178.1 138.8 666.8
Podu Olt 101.0 207.7 163.4 136.8 608.9
Feldioara 105.1 230.7 170.0 139.8 645.6
Hoghiz 111.9 188.0 197.9 1233.5 621.3
Babarunca 363.5 370.3 416.2 260.5 1410.5
Teliu 140.6 234.0 187.1 151.8 713.5
Râşnov 145.7 249.0 264.3 140.4 799.4
Dâmbu Morii 171.5 249.8 287.9 164.1 873.3
Zărneşti 129.4 264.7 352.5 148.4 895.0
Moeciu de Sus 193.8 290.4 265.7 189.1 939.0
Tohanul Nou 152.4 291.0 484.1 431.8 1077.6
Dumbrăviţa 144.1 215.8 205.5 137.0 645.5
Dopca 113.6 242.0 295.1 140.5 791.2
Rupea Gară 102.0 257.8 183.2 120.4 580.6
Dacia 83.6 154.4 176.3 130.5 544.8
Felmer 142.0 204.3 93.6 164.5 604.4
Şercaia 111.2 228.4 151.2 133.4 624.2
Făgăraş 71.4 186.9 156.4 162.6 577.3
Breaza 80.8 108.8 164.0 133.3 466.9
Tabel II.49 Cantitatea de precipitaţii din anul 2009 la nivelul judeţului Braşov – litri/m2 xxxii
Analiza datelor furnizate de Agenţia pentru Predeal. Cantităţile sunt similare celor înregistrate
Protecţia Mediului Braşov relevă faptul că la nivelul la nivelul altor localităţi din zonele depresionare
anului 2009, cantitatea de precipitaţii înregistrată în (Făgăraş etc.) ale judeţului Braşov şi se situează
localităţile membre ale Zonei Metropolitane Braşov puţin peste media judeţeană. Cel mai semnificativ
se situează la o medie de 766 litri/m2, valoarea volum al precipitaţiilor caracterizează trimestrele II
cea mai ridicată înregistrându-se în localitatea şi III, prin urmare lunile de primavară-vară.
Concluzii
Zona Metropolitană Braşov se suprapune cu Ţara Bârsei, depresiune situată la circa 400 – 550 m deasupra
nivelului mării. Genetic, zona este de origine tectonică, formată prin fracturarea şi scufundarea repetată a unor
110
fragmente centrale ale Carpaţilor de Curbură.

Ţara Bârsei prezintă trei zone distincte:
 suprafaţă înaltă, la 550 - 600 m, de coline piemontane marginale.
 suprafaţă joasă, sub 550 m, de câmpie piemontană.
 suprafaţă de luncă aluvionară inundabilă, situată în imediata vecinătate a Oltului
Teritoriul aferent Zonei Metropolitane Braşov se caracterizează printr-o reţea hidrografică bine dezvoltată. De
asemenea, regiunea dispune de rezerve semnificative de ape subterane
Arealul studiat se încadrează zonal în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vest-
european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Prin urmare, se poate aprecia că zona este
caracterizată printr-un climat de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.
2.3.2. Calitatea aerului
La nivelul localităţilor din Zona Metropolitane  Depozitul de zgură şi cenuşă nr. 2

Braşov ca de altfel la nivel judeţean, regional şi Sânpetru, amplasat la cca. 900 m
naţional, principalii factori care afectează calitatea la Sud de depozitul nr. 1 pe o
aerului sunt activităţile antropice şi traficul rutier. suprafaţă de circa 30,5 ha xxxiii.
Aceşti factori constau în: Reziduurile de la CET erau transportate prin
 Activitatea unor agenţi economici, în conducte, pe o distanţă de 12 km, până lângă
special din sectorul industrial: localitatea Sânpetru, capacitatea totală a
Principalii operatori economici din localităţile Zonei depozitelor de cenuşă fiind de 2,3 milioane de
Metropolitane Braşov, generatori de emisii metri cubi xxxiv. Impactul negativ al acestor depozite
poluante care afectează calitatea aerului sunt: se manifestă nu numai asupra calităţii solului (solul
• CET Braşov. are un pH foarte ridicat (7,36), este mediocru
Concluziile Raportului privind Calitatea Aerului în aprovizionat cu azot (0,08-0,12%); slab
Municipiul Braşov, dat publicităţii în 2007, au aprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g sol) şi potasiu
relevat prezenţa, ca urmare a activităţii CET (<10mg/100 g sol) ci şi asupra aerului, condiţiile
Braşov, a dioxidului de sulf - SO2 şi a dioxidului de meteorologice determinând poluarea cu cenuşă şi
azot NO2 care se concentrează atât în condiţiile pulberi toxice inclusiv a Rezervaţiei Dealul Cetăţii –
normale cât şi în cazul inversiunilor termice în Lempeş situat în apropiere
zona de NE a municipiului, spre Hărman – Prejmer. • S.C. KRONOSPAN ROMÂNIA S.R.L.
Ca urmare a diminuării activităţii CET Braşov pe S.C. Kronospan Romania S.R.L. are ca obiect de
parcursul anului 2010, emisiile poluante generate activitate proiectarea, producţia şi comercializarea
de acest operator economic au înregistrat însă un plăcilor din material lemnos de tip OSB şi PAL.
regres semnificativ. Procesul tehnologic al societăţii menţionate
• Depozitele de zgură şi cenuşă ale generează emisii de pulberi PM 10 şi 2,5, COV,
CET Braşov situate pe teritoriul oxid de azot - NOx şi dioxid de carbon CO2.
comunei Sânpetru: Totodată, societatea a solicitat şi a obţinut în anul
 Depozitul de zgură şi cenuşă nr. 1 2009 certificatul de emisii de gaze cu efect de seră.
Lempeş, amplasat la o distanţă de • S.C. Lubrifin S.A.
circa 12 km de CET Braşov, în Societatea a fost relocată la începutul
direcţia Nord - Nord Est şi la circa anilor 2000 în extravilanul municipiului
2 km de comuna Sânpetru. Braşov, pe teritoriul administrativ al
comunei Cristian. Activitatea rafinăriei
111
reprezintă în continuare o sursă de Societatea este supusă autorizării

poluare a atmosferei, în principal cu privind prevenirea şi controlul integrat
pulberi şi dioxid de carbon. al poluării, având în vedere instalaţiile
• Protan Codlea. Obiectul de care dispune pentru creşterea
de activitate al societăţii îl reprezintă intensivă a păsărilor, cu o capacitate
ecologizarea animalieră a unităţilor mai mare de 4000 locuri de păsări.
agrozootehnice de creştere şi • S.C. FABRICA DE
îngrăşare a animalelor, a unităţilor ZAHĂR BOD S.A., care a solicitat şi a
procesatoare de carne precum şi obţinut în anul 2009 certificatul de
producerea de făinuri proteice. emisii de gaze cu efect de seră.
Principalii poluanţi generaţi de S.C. • Alţi operatori economici a
PROTAN S.A sunt hidrogenul sulfurat, căror activitate generează impact
SO2 xxxv, COV xxxvi, Nox xxxvii. asupra calităţii aerului:
Societatea este supusă autorizării privind  S.C. FIN ECO S.A Braşov –
prevenirea şi controlul integrat al poluării întrucât depozit de deşeuri
utilizează instalaţii pentru eliminarea sau  S.C. PRESCON BRAŞOV S.A. –
valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor fabricarea varului
de animale.  S.C. ORGANE DE ASAMBLARE
• S.C. ROLEM S.R.L. BRAŞOV S.A.
Codlea- emisii de COV şi Nox.  S.C. STABILUS ROMÂNIA S.A. –
Societatea este supusă autorizării Sânpetru
privind prevenirea şi controlul integrat  Traficul rutier
al poluării întrucât utilizează în La nivelul localităţilor membre ale Zonei
procesul de producţie instalaţii pentru Metropolitane Braşov, cele mai importante valori
tratarea suprafeţei materialelor, de trafic se înregistrează pe drumurile naţionale
obiectelor sau produselor, utilizând care străbat arealul studiat:
solvenţi organici, cu o capacitate de • DN1 / E68 (Oradea - Sibiu - Făgăraş -
consum mai mare de 200 tone/an. Braşov - Bucureşti)
• S.C. AVICOD S.A. – • DN1A (Braşov - Săcele - pasul Bratocea -
emisii de PM 10-2,5, amoniac. Vălenii de Munte - Ploieşti)
• S.C. GALLI – GALLO • DN10 (Braşov - Buzău)
S.R.L. Codlea – emisii de PM 10-2,5, • DN11 (Braşov - Oneşti)
amoniac. Societatea este supusă • DN12 (Braşov - Sfântu Gheorghe - Băile
autorizării privind prevenirea şi Tuşnad - Miercurea-Ciuc - Topliţa)
controlul integrat al poluării, având în • DN13 / E60 (Braşov - Rupea - Sighişoara -
vedere instalaţiile de care dispune Bălăuşeri - Târgu Mureş)
pentru creşterea intensivă a păsărilor, • DN73 (Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti)
cu o capacitate mai mare de 4000 Totodată, valori ridicate de trafic se înregistrează
locuri de păsări. pe trama stradală din centrul municipiului Braşov şi
• S.C. AVICOLA S.A pe arterele principale din localitate prin care se
Braşov, prin instalaţiile de creştere asigură legătura cu drumurile naţionale anterior
intensivă a păsărilor amplasate pe prezentate.
teritoriul comunei Hălchiu, generează O altă situaţie particulară este reprezentată de
poluare atmosferică prin emisii traficul greu derulat pe DJ 112A Hărman – Bod –
semnificative de PM 10-2,5 şi amoniac. Podu Bârsei – Hălchiu – Codlea care utilizează
112
această arteră ca şi rută ocolitoare în condiţiile în gestionate de Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia
care centura municipiului Braşov nu a fost integral Mediului Braşov. xxxviii
finalizată.
Măsurătorile efectuate au relevat prezenţa În reţeaua automată, măsurătorile au fost realizate
următorilor poluanţi generaţi de traficul rutier, care, la cele 5 staţii automate de monitorizare a calităţii
chiar dacă valorile înregistrate se situează în aerului din aglomerarea Braşov, (desemnată prin
limitele admise, reprezintă un factor de risc la Ordinul prin Ordinul MAPM nr. 745/2002)
adresa calităţii mediului şi a stării de sănătate a amplasate, conform criteriilor indicate în legislaţie,
populaţiei: în zone reprezentative pentru fiecare tip de staţie:
• Monoxid de carbon – CO  Staţie de trafic: staţia BV1 B-dul Calea
• Dioxid de carbon – CO2 Bucureşti – amplasată în zonă cu trafic
• Oxizi de azot – NOx intens;
• Dioxid de sulf – SO2  Staţie de trafic: staţia BV3 B-dul Gării –
• Ozon – O3 amplasată în zonă cu trafic intens şi trafic
• Benzen greu;
• Hidrocarburi totale  Staţie de fond urban: staţia BV2 str.
Castanilor – amplasată în zonă
• Pulberi în suspensie – PM 10
rezidenţială, pentru a evidenţia gradul de
• Plumb – Pb
expunere a populaţiei la nivelul de
 Traficul feroviar reprezintă totodată o
poluare urbană;
potenţială ameninţare la adresa calităţii
 Staţie de fond industrial: staţia BV5 B-dul
aerului, având în vedere faptul că
Al. Vlahuţă – al cărei amplasament a
Magistrala 200 Braşov - Făgăraş - Curtici
rezultat din evaluarea preliminară a
care traversează Zona Metropolitană
calităţii aerului pentru a evidenţia
Braşov nu este electrificată.
influenţa emisiilor din zona industrială
asupra nivelului de poluare din zona de
O situaţie actuală privind calitatea aerului
sud a municipiului Braşov;
ambiental la nivelul aglomerării Braşov este
 Staţie de fond suburban: staţia BV4
furnizată de măsurătorile efectuate în intervalul 1
comuna Sânpetru – având ca obiectiv
iulie – 31 decembrie 2010 în reţeaua automată şi
evaluarea expunerii la ozon a populaţiei şi
reţeaua manuală de monitorizare a calităţii aerului
vegetaţiei de la marginea aglomerării.
BV4
BV3
BV5
BV2
BV11
113
Fig. 57. Staţii de monitorizare a calităţii aerului – Zona Metropolitană Braşov
Măsurătorile efectuate în staţiile automate oferă municipiul Braşov - zonă rezidenţială (sediul
date relevante în ceea ce priveşte calitatea aerului Laboratorului APM Braşov). Pentru determinarea
la nivelul întregii Zone Metropolitane Braşov, pulberilor sedimentabile au fost prelevate probe
având în vedere amplasarea acestora, redată în din 14 puncte amplasate în judeţul Braşov, în zone
figura de mai sus. rezidenţiale şi zone în care au impact producătorii
În reţeaua manuală de monitorizare au fost de materiale de construcţii.
prelevate probe pentru determinarea concentraţiei Monitorizarea calităţii aerului ambiental la nivelul
de amoniac şi pulberi sedimentabile. Pentru staţiilor automate şi al reţelei manuale, în
determinarea amoniacului, probele au fost intervalul iulie-decembrie 2011 a generat
prelevate dintr-un punct de prelevare amplasat în următoarele rezultate:
A. Dioxidul de azot (NO2)

Rezultatele monitorizării NO2 înregistrate la staţiile intervalul iulie – decembrie 2010 sunt redate în
automate din Zona Metropolitană Braşov în tabelul alăturat:
Parametrul Staţia BV1 Staţia BV2 Staţia BV3 Staţia BV4 Staţia BV5
Concentraţia maximă orară, µg/m3 47,13 168,25 196,90 126,81 55,67
Concentraţia medie semestrială, µg/m3 - 38,85 40,41 12,46 -
Tabel II.50. Rezultatele monitorizării NO2 în perioada iulie – decembrie 2010
Conform datelor prezentate în tabelul II.51, se pragul limită admis pentru protecţia sănătăţii
observă că valorile medii orare înregistrate la cele urbane, aspect care confirmă efectele negative pe
5 staţii de monitorizare sunt mai mici decât care traficul rutier le exercită asupra calităţii aerului.
valoarea de 200 µg/m3 corespunzătoare valorii La staţia de fond suburban BV4 - Sânpetru, situată
limită orară pentru protecţia sănătăţii umane şi la distanţă de surse de poluare, au fost înregistrate
respectiv, pragul de alertă pentru NO2 de 400 cele mai mici valori ale concentraţiei medii orare
µg/m3. Se remarcă totuşi faptul că valorile de NO2.
înregistrate la nivelul staţiei BV3 se apropie de
B. Dioxidul de sulf (SO2)

Rezultatele monitorizării SO2 înregistrate la staţiile intervalul iulie – decembrie 2010 sunt redate în
automate din Zona Metropolitană Braşov în tabelul alăturat:
Parametrul Staţia Staţia Staţia

BV1 BV2 BV3
Concentraţia maximă orară, µg/m3 36,54 27,11 26,60
Concentraţia maximă zilnică, µg/m3 12,21 16,09 10,96
Concentraţia medie semestrială, µg/m3 5,87 6,39 4,17
Tabel II.51. Rezultatele monitorizării SO2 în perioada iulie – decembrie 2010
114
Conform datelor prezentate în tabelul II.52, se de alertă pentru SO2 de 500 µg/m3. Totodată,
remarcă faptul că valorile medii orare înregistrate valorile medii zilnice înregistrate sunt mai mici
sunt mai mici decât valoarea limită orară pentru decât valoarea limită zilnică pentru protecţia
protecţia sănătăţii umane de 350 µg/m3 şi pragul sănătăţii umane de 125 µg/m3;
C. Pulberi în suspensie PM10 şi PM 2,5

Rezultatele monitorizării pulberilor în suspensie, perioada iulie – decembrie 2010 sunt redate în
fracţia PM10 prin metoda gravimetrică, pentru tabelul alăturat.
Parametrul Staţia BV1 Staţia BV3 Staţia BV4

Concentraţia maximă zilnică, µg/m3 72,05 78,41 95,66
Tabel II.52 Rezultatele monitorizării pulberilor în suspensie, fracţia PM10 prin metoda gravimetrică
Rezultatele înregistrate, conform tabelului umane de 50 µg/m3, cele mai mari valori fiind
prezentat, indică valori medii zilnice mai mari decât înregistrate la staţia de trafic, BV3 B-dul Gării
valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii (municipiul Braşov).
D. Monoxidul de carbon (CO)
Rezultatele monitorizării CO, înregistrate la staţiile iulie – decembrie 2011, sunt redate în tabelul
din arealul Zonei Metropolitane Braşov în intervalul alăturat.
Parametrul Staţia Staţia Staţia Staţia Staţia

BV1 BV2 BV3 BV4 BV5
Maxima mediei mobile pe 8 ore, mg/m3 4,81 4,17 4,48 3,28 3,05
Concentraţia maximă orară, µg/m3 6,37 6,27 5,95 4,46 4,39
Concentraţia medie semestrială, µg/m3 0,30 - 0,45 - 0,27
Tabelul II.53. Rezultatele monitorizării CO pentru perioada iulie – decembrie 2010
Conform datelor prezentate în tabelul II.54, valorile au depăşit valoarea limită pentru protecţia
maxime zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore sănătăţii umane de 10 mg/m3.
înregistrate la cele cinci staţii de monitorizare nu
E. Benzenul
Rezultatele monitorizării benzenului, înregistrate la intervalul iulie – decembrie 2011, sunt redate în
staţiile din arealul Zonei Metropolitane Braşov în tabelul alăturat
.
Concentraţia medie, µg/m3 1,31 2,57 2,25
Tabelul II.54. Rezultatele monitorizării benzenului – iulie – decembrie 2011
115
Datele înregistrate relevă faptul că cele mai mari anuale, se poate afirma că mediile semestriale
valori au fost înregistrate la staţia de trafic BV3 – calculate din datele disponibile respectă
B-dul Gării. Din perspectiva respectării valorii limită obiectivele de calitate pentru benzen
.
F. Ozonul (O3)
Rezultatele monitorizării ozonului (O3), înregistrate intervalul iulie – decembrie 2011, sunt redate în
la staţiile din arealul metropolitan Braşov în tabelul alăturat.

Concentraţia maximă orară, µg/m3 77,71 69,66 132,43
Număr depăşiri PI=180 µg/m3 0 0 0
Tabelul II.55. Rezultatele monitorizării O3 pentru perioada iulie – decembrie 2010
Din datele prezentate, se constată astfel că nu au fond suburban BV4 Sânpetru, unde au fost condiţii
fost înregistrate depăşiri ale pragului de informare propice formării ozonului. La staţiile din municipiul
de 180 µg/m3 şi pragului de alertă de 240 µg/m3. Braşov, unde O3 contribuie la oxidarea poluanţilor
Cele mai mari valori au fost înregistrate la staţia de primari, valorile înregistrate au fost mai mici.
G. Metale grele
În Laboratorul APM Braşov, în perioada iulie – fracţiei PM10 din pulberile în suspensie pe filtre de
decembrie 2010, au fost efectuate încercări pentru fibră de cuarţ. Rezultatele obţinute sunt prezentate
determinarea concentraţiei de plumb, cadmiu şi în tabelul alăturat.
nichel din aerul ambiental, prin prelevarea zilnică a
Pb (µg/m3) Cd xxxix (ng/m3) Ni xl (ng xli/m3)
Staţia de Valoare ţintă care nu va trebui depăşită începând cu
Valoare limită
monitorizare data de 31.12.2012
0,5 5 20
BV1 0,0264 0,7469 5,2234
BV3 0,0281 0,8938 3,7455
BV4 - Sânpetru 0,0143 0,4166 4,8288
Tabel II.56. Concentraţia medie de metale grele - iulie – decembrie 2010 – staţia BV3 xlii
În baza datelor prezentate, din perspectiva obiectivele de calitate impuse prin legislaţie pentru
respectării valorii limită pentru Pb şi valorilor ţintă metalele grele studiate.
pentru Cd şi Ni, se poate afirma că se respectă
H. Pulberi sedimentabile
Indicatorul pulberi sedimentabile evidenţiază particule grele aflate în suspensie care ulterior se
cantitatea de pulberi (sedimentabile) care se depun pe sol.
depune în decursul a 30 de zile calendaristice pe o Pulberile sedimentabile au fost determinate prin
suprafaţă de 1 m2, acesta fiind un indicator recoltare lunară din 14 puncte de recoltare la
caracteristic pentru evidenţierea poluării cu nivelul judeţului Braşov. Prin urmare, datele
obţinute pot fi considerate relevante şi pentru
116
localităţile Zonei Metropolitane Braşov. Ca urmare înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime
a măsurătorilor, în arealul studiat nu s-au admise de 17g/m2*lună.
Concluzii
În baza datelor prezentate, concluziile privind calitatea aerului ambiental în arealul metropolitan sunt
următoarele:
 se constată încadrarea tuturor valorilor medii orare pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, a valorilor
medii zilnice pentru dioxidul de sulf, a maximelor zilnice pentru CO sub valorile limită admise.
 Se constată episoade cu concentraţii ridicate de PM10, uneori fiind înregistrate depăşiri ale valorii
limită zilnică pentru PM10, ca urmare a existenţei condiţiilor – meteo şi de emisie – favorabile
acumulării poluantului.
 o sursă importantă de poluare şi implicit de diminuare a calităţii aerului este traficul rutier, intensitatea
sa determinând momente în care apar vârfuri de concentraţie pentru poluanţii specifici monitorizaţi –
CO, NO2, PM10, chiar dacă valorile înregistrate în arealul suburban sunt sensibil mai scăzute în
raport cu municipiul Braşov.
 Conform datelor disponibile în urma măsurătorilor efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului
Braşov, localităţile din arealul Zonei Metropolitane Braşov nu fac parte din zonele critice de la nivel
judeţean din punct de vedere al ameninţărilor la adresa calităţii mediului înconjurător însă se impune
monitorizarea unor factori care pot genera creşterea poluării atmosferice dintre care cei mai importanţi
sunt activitatea agenţilor economici locali şi traficul rutier.
2.3.3. Calitatea apei
Datele şi informaţiile privind calitatea apei la nivelul vedere atât cantitativ, cât şi calitativ în judeţul
Zonei Metropolitane Braşov sunt centralizate şi Braşov. Informaţiile privind calitatea apei potabile
analizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor sunt furnizate de Direcţia de Sănătate Publică
Braşov, aparţinând Direcţiei Apelor Române „Olt”, Braşov xliii.
care gestionează resursa „apă” din punct de
A. Ape de suprafaţă
Cel mai important râu care străbate teritoriul Zonei

Metropolitane Braşov este Oltul. Acesta intră în Teritoriul localităţilor din arealul metropolitan este
zonă în dreptul localităţii Lunca Câlnicului străbătut totodată de o serie de râuri repezi de
(Comuna Prejmer), de unde urcă spre nord şi iese munte ce se varsă în Olt. Datorită faptului că gura
în dreptul localităţii Bod. În zona depresionară, lor de vărsare este apropiată izvoarelor, debitul
Oltul prezintă numeroase meandre precum şi braţe acestor râuri de munte este mic. Totuşi, pantele
părăsite şi o luncă inundabilă considerabilă. Albia sunt accentuate, mai ales în zona muntoasă, ceea
sa depăşeşte rareori zece metri în lăţime, iar ce determină o putere de eroziune şi de transport
adâncimea variază între 0,5 şi 4 metri. Debitul pronunţată. De la est la vest, acestea sunt:
râului (la ieşirea din arealul metropolitan) atinge în • Râul Negru
medie 30 m³/s, îns ă primăvara, condiţionat de • Tărlung
factorii de climă, poate ajunge până la sute de m³/s.
117
• Bârsa (cel mai lung afluent al Oltului din regimului de nutrienţi, salinitate, alţi
Ţara Bârsei, având 68,4 km şi un debit de indicatori chimici relevanţi, în clasa II de
2,9 m³/s) calitate la indicatorii regimului de oxigen şi
• Turcu în clasa III de calitate la indicatorul fier
• Ghimbăşel total, fapt datorat fondului natural specific
• Timişul Sec zonei. Global, secţiunea s-a încadrat, din
• Canalul Timiş punct de vedere fizico-chimic, în clasa II
• Sânpetru (sau Durbav) de calitate cu o stare ecologică bună;
• Vulcăniţa comparativ cu anul 2008 nu s-au
La acestea se adaugă următoarele cursuri de apă înregistrat modificări semnificative ale
locale: calităţii apei.
• Pârâul Homorod. • Pârâul Tărlung a fost monitorizat
într-o singură secţiune, amonte acumulare
• Pârâul Geamăna
Tărlung cu o frecvenţă de patru ori pe an
• Pârâul Popâlnice
şi s-a încadrat, din punct de vedere fizico
• Pârâul Crepeş
chimic, în clasa I de calitate la toţi
indicatorii analizaţi: regim oxigen, regim
Starea ecologică şi chimică a principalelor cursuri
nutrienţi, salinitate, indicatorul fier total, alţi
de apă care străbat teritoriul Zonei Metropolitane
indicatori chimici relevanţi (fenoli,
Braşov a fost evaluată în conformitate cu
detergenţi anionici), astfel încât această
prevederile Ordinului nr. 161/2006, pentru
secţiune corespunde unei stări ecologice
aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii
foarte bune. Nu s-au înregistrat modificări
apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării
semnificative ale calităţii apei faţă de anul
ecologice a corpurilor de apă, prin activităţi de
2008.
monitorizare derulate în cursul anului 2009.
• Pârâul Timiş a fost monitorizat în
secţiunea din avalul municipiului Braşov,
Ca urmare a activităţilor de monitorizare au fost
în vecinătatea comunei Sânpetru. În urma
obţinute următoarele concluzii:
activităţilor de monitorizare, râul Timiş s-a
 Monitoring de supraveghere
încadrat în clasa I de calitate la grupa
• Pârâul Bârsa, amonte confluenţa
poluanţi toxici specifici de origine naturală,
cu Ghimbăşel, s-a încadrat în clasa I de
clasa II de calitate la grupa indicatorilor
calitate la indicatorii regimului de nutrienţi,
salinitate, clasa III de calitate la alţi
salinitate, poluanţi toxici specifici de
origine naturală, în clasa II de calitate la
detergenţi anionici), clasa IV de calitate la
indicatorii regimului de oxigen şi alţi
grupa indicatorilor regimului de oxigen
(CBO5, CCOMn, CCOCr, saturaţie, O2
detergenţi anionici). Global, secţiunea s-a
dizolvat) şi în clasa V de calitate la grupa
încadrat, din punct de vedere fizico-chimic,
indicatorilor regimului de nutrienţi (N-NH4+,
în clasa II de calitate cu o stare ecologică
N-NO2-, Ntot, Ptot). Global, secţiunea s-a
bună. Din punct de vedere fizico-chimic nu
încadrat, din punct de vedere fizico-chimic,
s-au înregistrat modificări semnificative ale
în clasa V de calitate cu o stare ecologică
calităţii apei faţă de anul 2008.
proastă, datorită apelor uzate insuficient
• Pârâul Homorod Ciucaş a fost
epurate şi neepurate de pe platformele
monitorizat într-o singură secţiune în
industriale ale municipiului Braşov xliv.
amonte de acumularea Hamaradia şi s-a
încadrat în clasa I de calitate la indicatorii
118
 Monitoring operaţional CCOMn) şi în clasa IV de calitate la grupa

• Oltul la Feldioara s-a încadrat în indicatorilor regimului de nutrienţi (N-
clasa I de calitate la indicatorii salinitate, NH4+,N-NO2-,Ptot,P-PO43-). Global
poluanţi toxici specifici de origine naturală, secţiunea s-a încadrat, din punct de
alţi indicatori chimici relevanţi şi în clasa II vedere fizico-chimic, în clasa IV de calitate
calitate la grupa indicatorilor regimului de având o stare ecologică slabă, comparativ
nutrienţi şi regimului de oxigen. Global, cu anul 2008, când secţiunea s-a încadrat
secţiunea s-a încadrat din punct de vedere în clasa III de calitate (stare ecologică
fizico-chimic în clasa II de calitate cu o moderată). Starea calităţii pârâului
stare ecologică bună. În anul 2009 nu s-au Homorod, în secţiunea amonte confluenţă
înregistrat modificări semnificative ale Olt, este determinată de aportul de
calităţii apei râului Olt în această secţiune, impurificatori aduşi de râul Vulcăniţa prin
comparativ cu anul 2008. Din punct de evacuările de ape uzate neepurate şi
vedere biologic, secţiunea se încadrează insuficient epurate provenite de la Servicii
la clasa III de calitate cu stare ecologică de Gospodărire Măgura Codlei, SC Protan
moderată SA Codlea şi SC Avicod SA Codlea.
• Pârâul Vulcăniţa a fost monitorizat • Pârâul Ghimbăşel a fost
într-o singură secţiune aval Hălchiu şi s-a monitorizat în amonte confluenţă Bârsa şi
încadrat în clasa I de calitate la indicatorii s-a încadrat în clasa I de calitate la
poluanţi toxici specifici de origine naturală, indicatorii salinitate şi poluanţi toxici
în clasa II de calitate la indicatorii salinitate specifici de origine naturală, în clasa II de
şi alţi indicatori chimici relevanţi, în clasa calitate la indicatorii regimului de oxigen şi
III de calitate la indicatorii regimului de alţi indicatori chimici relevanţi, în clasa III
oxigen (O2 dizolvat, saturaţie, CBO5, de calitate la grupa indicatorilor regimului
CCOCr, CCOMn) şi în clasa IV de calitate de nutrienţi (N-NH4+, N-NO2-, P-PO43-).
la grupa indicatorilor regimului de nutrienţi Global secţiunea s-a încadrat, din punct
(N-NH4+,N-NO2-,P-PO43-,Ptot). Global, de vedere fizico-chimic, în clasa III de
secţiunea s-a încadrat, din punct de calitate având o stare ecologică moderată,
vedere fizico-chimic, în clasa IV de calitate comparativ cu anul 2008 când secţiunea
având o stare ecologică slabă. În anul s-a încadrat în clasa IV de calitate (stare
2009 nu s-au înregistrat modificări ecologica slabă).
semnificative ale calităţii apei în această
secţiune, comparativ cu anul 2008. Starea  Monitoringul pentru potabilizare
calităţii pârâului Vulcăniţa, este • Pârâul Turcu. Conform Manualului
determinată de evacuările de ape uzate de Operare al Sistemului de Monitoring,
insuficient epurate şi neepurate din au fost monitorizate şapte secţiuni cu
municipiul Codlea frecvenţa de 4 ori/an, respectiv 8 ori/an
• Pârâul Homorod a fost monitorizat pentru pârâul Turcu amonte captare
în secţiunea amonte confluenţă Olt şi s-a Colorom, la următorii parametrii fizico-
încadrat în clasa I de calitate la indicatorii chimici şi bacteriologici: pH, culoare,
salinitate, poluanţi toxici specifici de temperatură, suspensii, conductivitate,
origine naturală, în clasa II de calitate la miros, azotaţi, fier dizolvat, cupru, zinc,
alţi indicatori chimici relevanţi, în clasa III nichel, cadmiu, plumb, arsen, cobalt, crom
de calitate la indicatorii regimului de total, cloruri, detergenţi anionici, fosfaţi,
oxigen (O2dizolvat, CBO5, CCOCr, fenoli, CCOCr, saturaţie, CBO5, azot
119
Kjeldahl, amoniu, coliformi totali, coliformi concentraţia micropoluanţilor organici, a

fecali, streptococi fecali, salmonella. fost determinată de către Laboratorul
Pârâul Turcu în secţiunea amonte captare Regional de Calitatea Apei Rm. Vâlcea, iar
Colorom Codlea s-a încadrat la categoria LCA Brașov a stabilit starea chimică a
nepotabilizabil datorită indicatorilor apelor în raport cu concentraţia fracţiunii
coliformi totali, coliformi fecali, streptococi dizolvate a metalelor grele Cd, Pb, Ni, Cr,
fecali, amoniu, fenoli, culoare. Din punct Cu, Zn. Conform determinărilor realizate,
de vedere bacteriologic apa pârâului Turcu, starea chimică a cursurilor de apă din
în secţiunea amonte captare Colorom arealul metropolitan, în raport cu
Codlea, s-a încadrat în categoria concentraţiile fracţiunii dizolvate a
nepotabil/nepotabil/A3/A1 (coliformi totali, metalelor grele este următoarea:
coliformi fecali, streptococi fecali, • Râul Olt
salmonella) a. stare chimică proastă: Cu
b. stare chimica bună: As,
Ba, Cd, Co, Hg, Mo, Ni, Pb, Sn, V
 Monitoringul pentru zone vulnerabile la • Râul Ghimbăşel amonte
nutrienţi confluenţă Bârsa:
• În urma monitorizărilor efectuate, a. stare chimică proastă: Cu,
râul Olt la Feldioara a fost încadrat în Se
clasa II de calitate b. stare chimica bună: As,
• Pârâul Vulcăniţa în secţiunea aval Ba, Cd, Co, Crtot, Hg, Mo, Ni, Pb, Sn,
Hălchiu s-a înscris în clasa IV de calitate V
(N-NH4+,N-NO2-,P-PO43-, Ptot), datorită • Râul Bârsa amonte
apelor uzate neepurate şi insuficient confluenţă Ghimbăşel
epurate de la Servicii de Gospodărire a. stare chimică proastă: Cu
Măgura Codlei, Protan SA Codlea, Avicod b. stare chimică bună: Cd,
SA Codlea. Crtot, Hg, Ni, Pb
• Pârâul Ghimbăşel în secţiunea • Pârâul Turcu amonte
amonte confluenţa Bârsa s-a încadrat în captare Colorom Codlea
clasa III de calitate (N-NH4+, N-NO2-, P- a. stare chimică proastă: Cu
PO43-), datorită aportului de impurificatori b. stare chimica bună: Cd, Crtot, Ni, Pb, As, Co,
aduşi de Canalul Timiş, pârâul Timişul Sec Hg
şi staţia de epurare a Companiei Apa • Vulcăniţa amonte
Braşov. confluenţă Homorod Ciucaş (aval
• Pârâul Homorod Ciucaş, în Hălchiu)
secţiunea amonte confluenţă Olt s-a a. stare chimică proastă: Cu, Se
înscris în clasa IV de calitate (N-NH4+, N- b. stare chimica bună: Ba, As, Cd, Co,
NO2-, Ptot, P-PO43-), datorită aportului de Crtot, Hg, Mo, Ni, Pb, Sn, V.
impurificatori aduşi de pârâul Vulcăniţa. • Homorod Ciucaș amonte
 Monitoringul pentru starea confluenţă Olt
chimică a. stare chimică proastă: Cu
• În cursul anului 2009, starea b. stare chimica bună: As, Cd, Co, Crtot,
chimică în raport cu concentraţia fracţiunii Hg, Ni, Pb
dizolvate a metalelor As, Ba, Co, Hg, Mo, • Homorod amonte
Sn, Se, V, U, respectiv în raport cu confluenţă Olt
120
a. stare chimică proastă: Cu, V

b. stare chimică bună: As, Ba, Cd, Co,
Crtot, Hg, Mo, Ni, Pb,Sn
B. Ape subterane
În arealul studiat, captările de ape subterane sunt sistemul actual de alimentare fiind
relativ numeroase şi importante, datorită condiţiilor unul marginal):
climatologice, hidrologice şi hidrogeologice • Răcădău: 20 l/s care alimentează
favorabile. Captările de izvoare din formaţiuni rezervorul Răcădău
jurasice şi cretacice alimentează cu apă potabilă • Solomon: (Valea cu apă, Putreda) 50 l/s
localităţile Râşnov, Codlea, Săcele, Cristian, care alimentează rezervorul Solomon;
Braşov etc. • Ciucaş: 60-120 l/s care alimentează
rezervorul Pleaşa
Resursele de apă subterane sunt valorificate prin
următoarele captări şi foraje principale:
 Municipiul Braşov şi comunele Sânpetru,  Oraşul Ghimbav
Hărman, Prejmer: • Trei foraje amplasate în zona IAR
• Frontul de captare Hărman – Prejmer, Ghimbav
aflat la N-E de Braşov, ce aparţine  Municipiul Codlea
Regiei Autonome de Îmbunătăţiri • Frontul de captare Parcul cu Umbră
Funciare (ANIF) aflat sub tutela • Frontul de captare Parcul cu Soare
Ministerului Agriculturii. Frontul de • Front foraje D.G.R.S.
captare cuprinde 48 de foraje care • Front foraje Măgura
exploatează la 40 m adâncime; ele  Comuna Bod
sunt echipate cu pompe submersibile • conform datelor furnizate de
având o capacitate de 50 l/s fiecare, Compania Apa Braşov, captările de
cu un potenţial global maxim de 2000 ape subterane sunt reprezentate de
l/s pentru frontul de captare în trei foraje amplasate în zona
ansamblu. platformei Fabricii de Zahăr Bod.
• Frontul de captare Stupini-Sânpetru- alimentarea cu apă potabilă a
Hărman aparţine Companiei Apa populaţiei din Colonia Bod şi parţial
Braşov S.A. şi cuprinde 30 de foraje din satul Bod.
care exploatează la 150 m adâncime, Pe parcursul anului 2009, evaluarea calităţii
având o capacitate totala de 940 l/s. apelor subterane s-a realizat de către Serviciul de
• 3 foraje cu un debit de 60 l/s situate în Gospodărire a Apelor Braşov, prin Laboratorul de
apropierea staţiei de pompare de la Calitate a Apei care a efectuat o serie de analize
Măgurele care pompează apa în de laborator prin forajele de monitorizare.
staţiunea turistică Poiana Braşov. Indicatorii fizico-chimici analizaţi de către LCA
• Compania APA Braşov S.A. Brașov au fost următorii: oxigen dizolvat, pH,
exploatează alte trei surse de apă, în conductivitate, reziduu filtrabil la 105°C, azotaţi,
afara celor de mai sus (aceste surse azotiţi, amoniu, ortofosfaţi, fier total, mangan total,
constituiau alimentarea iniţială a sulfaţi, cloruri, sodiu, duritate totală
Cetăţii Braşovului, aportul lor la (temporara+permanentă), detergenţi anionici,
cupru, crom total, zinc, plumb, cadmiu, nichel.
121
 F1 Ghimbav ordin II - au fost înregistrate

Au format obiectul procedurilor de monitorizare depăşiri pentru indicatorul azotaţi faţă de
următoarele foraje/izvoare situate pe teritoriul categoria potabil conform Legii 458/2002
localităţilor din arealul metropolitan xlv: modificată cu Legea 311/2004
 F23 Braşov ANIF front Hărman Prejmer – nu  Codlea Parcul cu Soare - nu au fost înregistraţi
au fost înregistraţi indicatori depăşiţi faţă de indicatori depăşiţi faţă de categoria potabil
categoria potabil conform Legii 458/2002 conform Legii 458/2002 modificată cu Legea
modificată cu Legea 311/2004. 311/2004.
 F10 Hărman Prejmer - au fost înregistrate  P1 Codlea - au fost înregistrate depăşiri
depăşiri pentru indicatorul plumb faţă de pentru indicatorul azotaţi faţă de categoria
categoria potabil conform Legii 458/2002 potabil conform Legii 458/2002 modificată
modificată cu Legea 311/2004 cu Legea 311/2004
 F13 Hărman Prejmer - nu au fost înregistraţi  P4 Codlea - nu au fost înregistraţi indicatori
indicatori depăşiţi faţă de categoria potabil depăşiţi faţă de categoria potabil conform Legii
conform Legii 458/2002 modificată cu Legea 458/2002 modificată cu Legea 311/2004.
311/2004  P16 Codlea - au fost înregistrate depăşiri
 F2 Braşov Compania Apa front Sânpetru – pentru indicatorul plumb faţă de categoria
Stupini. În urma analizelor efectuate, nu au potabil conform Legii 458/2002 modificată cu
fost înregistraţi indicatori depăşiţi faţă de Legea 311/2004.
categoria potabil conform Legii 458/2002
modificată cu Legea 311/2004.
C. Apa potabilă
Conform aspectelor prezentate în cadrul secţiunii aceste servicii sunt asigurate de S.C. Servicii de
2.2. Infrastructură şi servicii publice, la nivelul Gospodărire Măgura Codlei dar urmează să fie
localităţilor membre ale Zonei Metropolitane preluate de Compania Apa Braşov.
Braşov, alimentarea cu apă potabilă este asigurată
de Compania Apa, operator regional. Compania Principalele surse de alimentare cu apă potabilă a
Apa a dobândit statutul de operator unic regional, localităţilor din Zona Metropolitană Braşov sunt
cu respectarea prevederilor Programului reprezentate de sursele subterane prezentate la
Operaţional Sectorial de Mediu, asigurând serviciul secţiunea precedentă şi de Barajul de Acumulare
de distribuţie a apei potabile în localităţile Zonei Tărlung. Barajul de la Tărlung, aflat la o distanţă
Metropolitane Braşov, cu următoarele excepţii: de 25 km la S-E de Braşov a fost construit în anul
Codlea Predeal, Râşnov, Vulcan şi Cristian 1975 pe râul Tărlung de către Regia Naţională
Apele Române care îl întreţine şi îl exploatează.
Dintre localităţile menţionate, oraşul Râşnov a Bazinul hidrologic al lacului de acumulare are o
concesionat serviciul către o societate comercială suprafaţă de 180 ha, capacitatea utilă actuală este
pe acţiuni al cărei acţionar majoritar este oraşul de 18 milioane mc, iar debitul maxim permanent
Râşnov, iar oraşul Predeal are la rândul său de exploatare este de 1700 l/s – 147.000 mc/zi –
concesionat serviciul către o societate comercială 53,6 mil. mc/an.
privată dar a început demersurile legale pentru
trecerea serviciului către operatorul unic regional Monitorizarea calităţii apelor potabile, efectuată de
Compania APA Braşov. În municipiul Codlea, Direcţia de Sănătate Publică Braşov nu a
122
evidenţiat depăşiri ale valorilor limită la indicatorii În localităţile rurale ale zonei metropolitane unde
bacteriologici în anul 2009 şi nu s-a semnalat apa este parţial asigurată prin instalaţii mici sau
impact negativ asupra sănătăţii populaţiei. Apa surse locale (fântâni, izvoare captate), indicele de
acumulării Tărlung s-a încadrat în clasa A2, nepotabilitate este semnificativ mai ridicat (pentru
conform NTPA 013, privind normele de calitate pe că apa nu este tratată şi dezinfectată). Ca urmare,
care trebuie să le îndeplinească apele de realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu
suprafaţă utilizate pentru potabilizare, aprobate apă potabilă a acestor localităţi trebuie să
prin HG 100/2002, modificate cu HG 567/2006. reprezinte o prioritate pentru menţinerea stării de
sănătate a populaţiei.
D. Ape uzate
Compania Apa Braşov asigură colectarea şi negative asupra mediului înconjurător, contribuind
epurarea apelor uzate din majoritatea localităţilor la poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzei
Zonei Metropolitane Braşov, cu următoarele freatice din aria de influenţă. Astfel, în urma
excepţii: Codlea, Predeal, Tărlungeni şi Vulcan. analizelor efectuate de laboratorul SGA Braşov, s-
Principala facilitate este reprezentată de staţia de au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de calitate
epurare Stupini, care dispune în prezent de o maxim admişi la staţia de epurare, pentru
capacitate de Qzi =2200 l/s pentru treapta suspensii şi azot total, iar la evacuările directe
mecanică şi Qzi=1620 l/s pentru treapta biologică. Măgura şi Gării, la indicatorii de calitate CCOCr,
Staţia de epurare a fost modernizată în perioada suspensii, extractibile, azot total, detergenţi şi
1998-2000 şi nu are prevăzută treapta terţiară de sulfuri.
epurare şi nici treapta de dezinfecţie. În aceste Ca şi concluzie, este relevat faptul că zonele critice
condiţii, staţia de epurare contribuie la creşterea din punct de vedere al poluării apelor subterane şi
gradului de poluare al pârâului Ghimbăşel, Timiş, a de suprafaţă la nivelul Zonei Metropolitane Braşov
râului Olt şi a pânzei freatice din zona de influenţă. sunt:
În urma monitorizării staţiei de epurare s-au  pârâul Timiş - tronsonul situat între aval
constatat depăşiri la următorii indicatori: CBO5, municipiul Bra șov - aval confluenţă
suspensii, fosfor, amoniu, azotaţi şi detergenţi iar Ghimbăşel. Pe acest tronson de râu
la deversorul aval Rulmentul s-au constatat calitatea apei este afectată de apele uzate
depăşiri la indicatorii fosfor, sulfuri, extractibile, neepurate sau insuficient epurate de la
amoniu şi sulfuri. unele unităţi industriale din municipiul
În municipiul Codlea, apele uzate menajere Braşov, de apa provenită din precipitaţii de
provenite de la populaţie şi agenţii economici sunt pe cele două depozite de deşeuri
colectate prin colectoare principale amplasate pe menajere şi unul de deşeuri industriale
străzile: 9 Mai, Codlea Nord, Măgura, Centrul Civic situate pe malul Timişului, preluarea unei
şi Colorom şi dirijate spre staţia locală de epurare, părţi a apelor uzate menajere neepurate
a cărei configuraţie tehnică cuprinde numai treapta din oraşul Braşov prin deversoarele
de epurare mecanică. Se remarcă totodată faptul canalizării acestuia. Apele uzate evacuate
că linia de tratare a nămolului este scoasă din de aceste unităţi determină încadrarea
funcţiune şi, în general, toate echipamentele pârâului la clasa V de calitate.
tehnologice sunt într-un stadiu avansat de uzură.  Canalul Vulcăniţa - tronsonul intravilan
Datorită performanţelor tehnice reduse ale staţiei Codlea - confluenţa Homorod (Ciucaş). Pe
de epurare, modalitatea de gestionare a apelor acest tronson de râu, calitatea apei este
uzate din Municipiul Codlea generează efecte afectată de evacuările apelor uzate
123
neepurate şi insuficient epurate provenite  Canalul Timiş - amonte confluenţă

de la: Servicii de Gospodărire Măgura Ghimbăşel. Calitatea apei canalului Timiş
Codlei, Protan SA Codlea, Avicola SA este determinată de evacuările de ape
Codlea şi poluării istorice de la Colorom uzate menajere neepurate din municipiul
SA Codlea. Apele uzate evacuate de Brașov, evacuări care determină
aceste unităţi determină încadrarea încadrarea Canalului Timiş, amonte
pârâului la clasa IV de calitate datorită confluenţă Ghimbăşel în clasa V de
indicatorilor regimului de oxigen şi calitate
regimului de nutrienţi
Concluzii
Din punct de vedere al indicatorilor regimului de oxigen, cursurile de apă se încadrează preponderent în clasa II de
calitate având o stare ecologică bună. Din punct de vedere al indicatorilor regimului de nutrienţi, cursurile de apă
se încadrează preponderent în clasa I de calitate având o stare ecologică foarte bună. Din punct de vedere al
poluanţilor toxici specifici de origine naturală, se constata că tronsoanele de râu monitorizate prezintă în general o
stare ecologică foarte bună (clasa I de calitate)
La grupa alţi indicatori chimici relevanţi (fenoli şi detergenţi), cursurile de apă prezintă preponderent starea
ecologică foarte bună (clasa I de calitate), cu excepţia următoarelor cursuri de apă : canal Timiş amonte
confluenţă Ghimbăşel, Ghimbăşel amonte confluenţă Bârsa, Bârsa amonte confluenţă Ghimbăşel, Vulcăniţa aval
Hălchiu, Homorod Ciucaş amonte confluenţă Olt care s-au încadrat în clasa II de calitate (stare ecologică bună),
iar pârâul Timiş aval Braşov s-a încadrat la clasa III de calitate (stare ecologică moderată).
Calitatea apelor de suprafaţă care străbat în special teritoriul administrativ al localităţilor Codlea şi Braşov este
puternic afectată de activităţile cu caracter industrial şi se încadrează în general în categoriile III şi IV de calitate.
Depozitarea neconformă a deşeurilor afectează totodată calitatea apelor de suprafaţă.
Monitorizarea calităţii apelor subterane a relevat numai în cazuri izolate depăşiri pentru indicatorii plumb şi azotaţi.
Monitorizarea calităţii apelor potabile, efectuată de Direcţia de Sănătate Publică Braşov nu a evidenţiat depăşiri
ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici şi nu s-a semnalat impact negativ asupra sănătăţii populaţiei. În
localităţile rurale ale zonei metropolitane unde apa este parţial asigurată prin instalaţii mici sau surse locale
(fântâni, izvoare captate), indicele de nepotabilitate este semnificativ mai ridicat (pentru că apa nu este tratată şi
dezinfectată). Ca urmare, realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă a acestor localităţi
trebuie să reprezinte o prioritate pentru menţinerea stării de sănătate a populaţiei.
2.3.4. Calitatea solului
Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe
produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, chimice.
care determină producţia agricolă şi starea Solul este supus acţiunii poluărilor din aer şi apă,
pădurilor, condiţionează învelişul vegetal ca şi fiind locul de întâlnire al diferiţilor poluanţi: pulberile
calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în
reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele atmosferă se întorc pe sol; apele de infiltraţie
hidrografice şi acţionează ca o geomembrană impregnează solul cu poluanţi antrenându-l spre
pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin adâncime; râurile poluate afectează suprafeţele
reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor inundate sau irigate.
cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură,
124
Principalii factori de presiune asupra calităţii din arderea combustibililor fosili, în principal
solurilor la nivelul localităţilor din arealul Zonei cărbuni, reprezintă surse de poluare nu doar a
Metropolitane Braşov sunt: aerului, dar şi, indirect, a solului din jurul sursei de
1. Activităţile industriale emisie. Pulberile conţin, alături de particule de
Se remarcă următorii agenţi economici din carbon, metale grele, hidrocarburi. Având în
localităţile Zonei Metropolitane, a căror activitate vedere încetarea progresivă a activităţii centralei
generează efecte negative în ceea ce priveşte termice, un factor de poluare a solului în arealul
calitatea solului: Zonei Metropolitane Braşov continuă să fie
• Activitatea CET Braşov. Emisiile de gaze reprezentat de depozitele de zgură şi cenuşă ale
acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) şi pulberi CET, aflate în curs de ecologizare
Fig. 58 Conducte de cenuşă ale CET Braşov
Conform analizelor efectuate, în vecinătatea  acoperirea conosamentului în zona

acestor depozite, solul are un pH foarte ridicat circulată de utilaje pe durata executării
(7,36), este mediocru aprovizionat cu azot (0,08- supraînălţărilor, cu un strat de pietriş;
0,12%), slab aprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g  stropirea în perioada uscată a anului (ori
sol) şi potasiu (<10mg/100 g sol) xlvi . Totodată, de câte ori e nevoie), cu instalaţii de
particulele de zgură şi cenuşă sunt antrenate de stropire fixe şi mobile.
curenţii de aer atmosferic şi se depun în zonele • Activitatea S.C. KRONOSPAN ROMÂNIA
din vecinătatea depozitelor, pe distanţe de până la S.R.L., prin depunerea la sol, datorită
1,5 km, în funcţie de viteza vântului şi dimensiunile condiţiilor meteorologice, a substanţelor
granulelor spulberate. Dimensiunile granulelor de poluante generate de fluxul tehnologic.
zgură şi cenuşă sunt în proporţie de până 80% sub • S.C. FABRICA DE ZAHĂR BOD S.A.,
0,2 mm. xlvii prin nămolurile generate în urma epurării
apelor rezultate din fluxul tehnologic,
Pentru combaterea spulberărilor de praf din exercită prin activitatea desfăşurată o
depozite, au fost adoptate până în prezent potenţială ameninţare la adresa calităţii
următoarele măsuri: solului. De remarcat faptul că, începând
 acoperirea taluzurilor cu pământ turbos din anul 2009, o parte a acestor reziduuri
rezultat din decopertarea suprafeţei sunt valorificate pentru fertilizarea
depozitului 2 şi înierbare; solurilor, ceea ce diminuează impactul
asupra calităţii mediului ca urmare a
depozitării.
125
• Activitatea derulată de S.C. AVICOLA 46.4 ha), înscrisă în lista siturilor

BRAŞOV S.A. prin punctele de lucru din contaminate de la nivelul judeţului Braşov
Bod şi Hălchiu şi S.C. AVICOD S.A., datorită poluării istorice determinată de
respectiv S.C. GALLI GALLO S.R.L în activităţile specifice industriei chimice
municipiul Codlea generează presiuni derulate în trecut pe acest amplasament.
asupra solului prin poluarea cu resturile În prezent, platforma este deţinută de S.C.
animale şi vegetale rezultate din AVASCA REAL ESTATE S.R.L care a
procesele tehnologice de prelucrare. La finalizat în cursul lunii mai 2011 cele două
acestea se adaugă amoniacul provenit faze de demolare a clădirilor, în urma
din dejecţiile animale, care, deşi sunt acestei operaţii rezultând circa 22000 mc
parţial valorificate pentru fertilizarea beton, 10000 mc cărămizi, 50 tone fier
solului, necesită aplicarea unui tratament vechi şi oţel, amestecuri de beton,
special (uscare rapidă, compostare) cărămizi, ţigle şi materiaIe ceramice dar şi
pentru excedent. deşeuri de lemn. xlviii Deşi societatea
• Tot în municipiul Codlea, activitatea S.C. menţionată a investit sume semnificative
PROTAN S.A. exercită presiuni asupra în ecologizarea zonei, o parte a acestor
calităţii solului prin depunerea, datorită deşeuri sunt în continuare depozitate pe
condiţiilor meteorologice, a substanţelor amplasamentul platformei, ceea ce
poluante generate de fluxul tehnologic. determină presiuni la nivelul calităţii solului.
• De asemenea, fosta platformă industrială
SC Colorom SA (cu o suprafaţă totală de
Fig. 59. Platforma Colorom Codlea
2.Activităţile din domeniul agriculturii şi zootehniei vulnerabile şi potenţial vulnerabile la nitraţi

derulate în special la nivelul localităţilor rurale ale proveniţi din activităţi agricole: Bod, Codlea,
Zonei Metropolitane Prejmer, Hălchiu şi Hărman.
• Utilizarea îngrăşămintelor chimice – în • Utilizarea de produse pentru protecţia plantelor
vederea realizării unor producţii cantitative şi - deşi insecticidele, fungicidele, erbicidele sunt
calitative superioare, atât marii producători cât utilizate de producătorii agricoli locali, nu se
şi micii producători agricoli locali au executat poate aprecia că în arealul vizat, prin aplicarea
lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât acestor tratamente se intervine agresiv asupra
îngrăşăminte organice cât şi chimice. Ca solurilor.
urmare a efectelor acestor lucrări, următoarele • Reziduuri zootehnice – depozitarea dejecţiilor
localităţi ale Zonei Metropolitane Braşov sunt animale pe sol sau administrarea acestora în
indicate prin Ordinul 196/2005, ca zone agricultură în exces faţă de necesarul de
126
nutrienţi sau în mod incorect conduce la menajer de 3,93 ha amplasată pe teritoriul

poluarea solului cu nitraţi, fosfaţi şi poate comunei Hărman şi fosta rampă de deşeuri
genera de asemenea la poluarea pânzei municipale, cu o suprafaţă de 21.400 m2 din
freatice, aspect care se impune a fi monitorizat municipiul Codlea), în majoritate închise şi
şi la nivelul localităţilor Zonei Metropolitane. aflate în curs de ecologizare, reprezintă în
Totuşi, conform datelor furnizate de Direcţia continuare o potenţială sursă de poluare
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov, datorită infiltraţiilor care pot afecta atât
la nivelul judeţului Braşov şi implicit a Zonei calitatea solului cât şi a pânzei freatice. Se
Metropolitane nu se semnalează terenuri impune prin urmare continuarea măsurilor de
afectate de reziduuri zootehnice. ecologizare a suprafeţelor afectate.
3. Depozitarea deşeurilor 4. Factorii naturali

• O potenţială ameninţare la adresa calităţii • Erodarea solului şi riscul producerii
solului este reprezentantă de depozitarea alunecărilor de teren
deşeurilor în locuri neamenajate, în special pe Conform datelor disponibile xlix , în cursul anului
raza localităţilor rurale din Zona Metropolitană. 2009, următoarele suprafeţe au fost afectate de
Gropile de gunoi şi rampele de deşeuri (spre alunecări de teren pe teritoriul localităţilor din
exemplu, zona de depozitare a gunoiului arealul metropolitan:
Nr. Localitate Suprafeţe afectate - hectare

Crt.
1 Braşov 1
2 Codlea 38
3 Hălchiu şi Crizbav 32
4 Predeal 34
5 Râşnov 1.227
6 Săcele 235
7 Tărlungeni 2.349
8 TOTAL 3.916
Tabel II.57. Situaţia suprafeţelor afectate de alunecări de teren – Zona Metropolitană Braşov
Pentru preîntâmpinarea efectelor acestor preîntâmpinarea acestor situaţii de urgenţă, au

evenimente, în localităţile din Zona Metropolitană fost executate o serie de lucrări vizând
Braşov au fost executate o serie de lucrări vizând execuţia de canale şi drenaje precum cele de
ameliorarea solului, luând în calcul perimetrele cu la nivelul satului Podu Olt, comuna Hărman,
gradul cel mai mare de erodare şi cu periculozitate unde zona inundabilă include 700 ha fâneţe şi
mare de alunecări, lucrări ce au vizat următoarele păşune l.
suprafeţe:
 perimetrul localităţii Prejmer – 214 ha; În ceea ce priveşte analizele privind calitatea
 perimetrul de ameliorare Hălchiu – 86 solului, acestea sunt realizate multianual la nivelul
ha; Zonei Metropolitane şi a judeţului Braşov de
• Inundaţiile, zonele predispuse fiind cele Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov.
învecinate albiilor râurilor Bârsa şi Olt. Pentru
127
În cadrul Laboratorului APM Braşov, factorul de Solul se recoltează în perioada aprilie - noiembrie
mediu sol se analizează din următoarele puncte de a fiecărui an. Indicatorii analizaţi sunt: umiditate,
recoltare: Braşov, Codlea, Făgăraş, Hoghiz, pH, carbon organic, humus, azotul din ionul
Feldioara, Valea Bogăţii, Victoria 2. amoniu, sulful din ionul sulfat, conductivitate
Dintre acestea, două sunt situate în arealul Zonei electrică şi metale (Cu, Zn, Cd, Ni, Cr, Pb ).
Metropolitane: Braşov şi Codlea. În urma unui studiu comparativ în ceea ce priveşte
Începând cu anul 2010 se recoltează sol şi din rezultatele obţinute în urma prelevărilor realizate în
zona staţiilor pentru monitorizarea calităţii aerului punctele de colectare din arealul Zonei
BV1 - Calea Bucureşti, BV3 – B-dul Gării şi BV4 - Metropolitane Braşov, în semestrul II al anului
Comuna Sânpetru, situate de asemenea în arealul 2010, se constată următoarele:
metropolitan.
A. Indicatorul “pH”
Analizând datele obţinute, se remarcă faptul că semestrul II al anului 2009, se constată o scădere
valorile ph-ului înregistrate pentru solul prelevat în sensibilă a indicatorului PH la nivelul tuturor
staţia Codlea (5.76) sunt cele mai scăzute din punctelor de colectare
arealul Zonei Metropolitane Braşov. Comparativ cu
.
7.4
Sânpetru-BV4
7.17
Brasov-Bv3
7.03
Brasov-BV1
5.76
Codlea
6.41
Brasov
Fig. 60. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului pH în sem. II 2010 -
puncte de colectare Zona Metropolitană Braşov li
B. Indicatorul “carbon organic”

Pentru acest indicator, la nivelul staţiilor de mai mari comparativ cu perioada similară a anului
colectare din arealul metropolitan, deşi în 2009, acestea se încadrează în limitele legale.
semestrul II al anului 2010 s-au înregistrat valori
C. Indicatorul “sulf din ionul sulfat” studiate sub limita admisă de 400 mg/Kg, conform
Pentru acest indicator, măsurătorile efectuate la Ordinului 756/1997.
nivelul punctelor din Zona Metropolitană Braşov în
semestrul II al anului 2010, au permis D. Indicatorul Cu2+
determinarea unor valori medii mai mici faţă de Pentru acest indicator, s-au obţinut valori medii
cele obţinute în semestrul II al anului 2009. Valorile mai mici faţă de semestrul II al anului 2009 în toate
medii obţinute se situează pentru ambele intervale zonele monitorizate.
128
Valorile obţinute pentru ambele intervale studiate Valorile obţinute pentru ambele intervale studiate
nu depăşesc limita admisă de 100 mg/kg pentru nu depăşesc limita admisă de 300 mg/kg s.u.
pragul de alertă pentru “tipuri de folosinţe pentru pragul de alertă, pentru “tipuri de folosinţe
sensibile”, conform Ord. 756 / 1997. sensibile”, conform Ord. 756 / 1997.
E. Indicatorul Zn2+ lii F. Indicatorul Cd2+ liii

Pentru acest indicator, măsurătorile efectuate la Pentru acest indicator, măsurătorile efectuate la
nivelul Zonei Metropolitane în semestrul II al anului nivelul tuturor punctelor de colectare din arealul
2010, au permis determinarea unor valori medii Zonei Metropolitane în semestrul II al anului 2010,
mai mici faţă de cele obţinute în semestrul II al au permis determinarea unor valori medii
anului 2009. Totodată, aceste valori se situează semnificativ mai mici faţă de cele obţinute în
sub cele determinate în alte puncte de colectare semestrul II al anului 2009.
din judeţul Braşov, respectiv Valea Bogăţii, Victoria Analizând datele obţinute, se remarcă faptul că
2 şi Feldioara. valorile înregistrate se situează sub limita admisă
de 1 mg/kg. s.u. conform Ordinului nr. 756/1997.
Sânpetru-BV4 0.54
Brasov-Bv3 0.44
Brasov-BV1 0.84
Codlea 0.32
Brasov 0.18
Fig. 61. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Cd2+ în sem. II 2010 - Zona Metropolitană Braşov liv
G. Indicatorul Cr lv total
Pentru acest indicator, la punctele de colectare H. Indicatorul Ni2+ lvi
din Zona Metropolitană, valorile înregistrate au fost Pentru acest indicator, măsurătorile efectuate la
mai mari decât cele din perioada echivalentă a nivelul staţiilor din Zona Metropolitană Braşov în
anului 2009, cu excepţia staţiei Codlea unde semestrul II al anului 2010, au permis
măsurătorile efectuate au permis determinarea determinarea unor valori medii mai mari faţă de
unor valori medii mai mici faţă de cele obţinute în cele obţinute în semestrul II al anului 2009. Valorile
semestrul II al anului 2009. înregistrate pentru solul prelevat se situează însă
Valorile obţinute la toate punctele de colectare nu sub limita admisă de 75 mg/Kg s.u. pentru pragul
depăşesc însă limita admisă de 100 mg/kg s.u. de alertă pentru “tipuri de folosinţe sensibile”,
pentru pragul de alertă, pentru “tipuri de folosinţe conform Ord. 756 / 1997.
sensibile”, conform Ordinului nr. 756 / 1997.
129
Sânpetru-BV4 33.72
Brasov-Bv3 36.12
Brasov-BV1 34.24
Codlea 26.6
Brasov 27.76
Fig. 62 Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Ni2+ în sem. II 2010 - Zona Metropolitană Braşov lvii
I. Indicatorul Pb2+ lviii Valorile obţinute nu depăşesc pragul de alertă

Pentru acest indicator, s-au obţinut valori medii pentru “tipuri de folosinţe sensibile” de 50 mg/kg
mai mici în semestrul II al anului 2010 faţă de s.u., conform Ord. 756 / 1997.
semestrul II 2009 în toate zonele monitorizate.
Sânpetru-BV4 13.68
Brasov-Bv3 37.84
Brasov-BV1 26.28
Codlea 6.88
Brasov 7.28
Fig. 63. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului PB2+ în sem. II 2010 - Zona Metropolitană Braşov lix
Concluzii
Solul este supus acţiunii poluărilor din aer şi apă, fiind locul de întâlnire al diferiţilor poluanţi: pulberile din aer şi
gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc pe sol; apele de infiltraţie impregnează solul cu
poluanţi antrenându-l spre adâncime; râurile poluate afectează suprafeţele inundate sau irigate.
Principalii factori de presiune asupra calităţii solurilor la nivelul localităţilor din arealul Zonei Metropolitane
Braşov sunt activităţile industriale, cele din domeniul agriculturii şi zootehniei derulate în special la nivelul
localităţilor rurale ale Zonei Metropolitane, depozitarea deşeurilor, factorii naturali.
În ceea ce priveşte indicatorii de calitate a solului, măsurătorile efectuate confirmă încadrarea valorilor
detectate în limitele legale.
2.3.5. Managementul deşeurilor
Zona Metropolitană Braşov este o zonă cu un grad depozitare a deşeurilor municipale. De cealaltă
ridicat de urbanizare. Din totalul populaţiei, 89,35% parte, restul de 10% din populaţie, locuind în
locuieşte în mediul urban. Acest procent mediul rural, generează deşeuri care sunt
generează o anumită tendinţă legată de tipul depozitate, în multe cazuri, în depozite
deşeurilor produse în arealul polului de creştere, neconforme de deşeuri.
precum şi de procedurile de colectare, transport şi
130
Fig. 64 Măsuri pentru combaterea depozitării neconforme a deşeurilor în comuna Hălchiu
A. Situaţia colectării pe tipuri de deşeuri
Pentru a putea avea o imagine a cantităţilor de datele şi informaţiile furnizate de APM Braşov
deşeuri generate la nivelul localităţilor Zonei precum şi datele din documentul “Master Plan -
Metropolitane Braşov şi a modului de gestionare a Sistem de management integrat al deşeurilor în
acestora, au fost utilizate datele statistice, datele şi judeţul Braşov - Planul de investiţii pe termen lung”.
informațiile existente în documentele de planificare,
I. Deşeurile municipale
În ceea ce priveşte media deşeurilor municipale şi (deşeuri menajere colectate în amestec de la

menajere generate/colectate la nivelul Zonei populaţie). Aceste cifre indică o producţie medie
Metropolitane Braşov, datele furnizate de Agenţia de deşeuri municipale la nivelul Zonei
pentru Protecţia Mediului Braşov arată că un Metropolitane Braşov de peste 180 000 tone
locuitor produce aproximativ 450 kg de deşeuri deşeuri/an (date valabile pentru anul 2009). Datele
municipale (deşeuri menajere şi asimilabile de mai sus se înscriu în nivelurile medii existente
colectate din comerţ, industrie şi instituţii) / an din la nivelul regiunii Centru, raportat la numărul de
care aproximativ 200 kg sunt deşeuri menajere locuitori
.
131
Uniunea Europeană 0.52
România 0.38
Judeţ Braşov 0.38
ZM Braşov 0.45
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Fig. 65. Analiză comparativă cantităţi de deşeuri colectate (tone/an/locuitor)
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, cantitatea de salubritate, dar şi gradului ridicat de calitate a
de deşeuri municipale colectată pentru fiecare vieţii (printre ale cărui efecte se numără şi
locuitor al Zonei Metropolitane pe parcursul unui producţia ridicată de deşeuri). Prin urmare, nivelul
an este mai mare decât media judeţeană şi de 450kg deşeuri municipale colectate pe an de la
naţională, însă mai mică decât media europeană. fiecare locuitor al zonei metropolitane reprezintă
În primul rând, trebuie spus că nivelul de colectare un nivel realist, care este aşteptat să crească pe
în interiorul Zonei Metropolitane Braşov este măsură ce dezvoltarea economică din zonă va
superior mediei judeţene şi naţionale datorită genera un nivel mai ridicat de calitate a vieţii.
gradului ridicat de urbanizare precum şi faptului că La nivelul Zonei Metropolitane Braşov nu au fost
toate localităţile din acest areal beneficiază de efectuate studii privind compoziţia deşeurilor
servicii de colectare. municipale, aceasta încadrându-se în valorile
De cealaltă parte, media europeană de 522 de kg estimate la nivelul Regiunii 7 Centru, prezentate în
deşeuri municipale/locuitor/an se datorează graficul alăturat.
nivelului mare de acoperire a localităţilor cu servicii
Deşeuri menajere colectate în

amestec de la populaţie
29% Deşeuri stradale
52% Deşeuri din pieţe

1%
1% 11%
2% Deşeuri din grădini şi parcuri
1%
Deşeuri C&D
3%
Fig. 66. Structura deşeurilor municipale
132
În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor menajere, Centru de către Agenţia Regională pentru
poate fi considerată relevantă pentru arealul Protecţia Mediului Sibiu lx.
studiat estimarea realizată la nivelul regiunii 7
Material Ponderea (%)

Mediul urban Mediul rural
Hârtie şi carton 11 7
Sticlă 6 4
Plastic 8 8
Metale 3 2
Lemn 3 4
Biodegradabile 53 67
Alte tipuri de deşeuri 16 8
Tabel II.58. Compoziţia deşeurilor menajere – Regiunea 7 Centru
Totodată, în anul 2005, S.C. Comprest S.A. care deșeurilor care se colectau şi se depozitau.
asigură serviciile de salubritate pentru un număr Rezultatele acestor determinări de compoziţie
de 7 localităţi din Zona Metropolitană Braşov a medie a deşeurilor menajere (%) sunt prezentate
efectuat propriile determinări privind compoziţia în tabelul următorlxi:
Ponderea (%)
Material
Mediul urban
Hârtie şi carton 9
Sticlă 3
Plastic 8
Metale 7
Biodegradabile 65
Alte tipuri de deşeuri 8
TOTAL 100
Tabel II.59. Compoziţia deşeurilor menajere – estimări Comprest S.A.
Fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale Până în prezent în Zona Metropolitană Braşov nu
este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de au fost realizate determinări privind ponderea
grădină, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale,
precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în în aceste condiţii fiind relevantă estimarea
deşeurile colectate. realizată la nivel judeţean prin documentul “Sistem
de management integrat al deşeurilor în judeţul
Braşov - Planul de investiţii pe termen lung”
133
Tipuri de deşeuri Ponderea deşeurilor biodegradabile %

Mediul urban Mediul rural
Deşeuri menajere colectate în amestec şi separat 68 59
Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, 60 60
colectate în amestec şi separat
Deşeuri din grădini şi parcuri 90 90
Deşeuri din pieţe 80 80
Deşeuri stradale 20 20
Deşeuri generate şi necolectate 68 68
Tabel II.60 Ponderea deşeurilor biodegradabile din total deşeuri municipale
II. Deşeurile municipale periculoase

Acestea sunt materiale, substanţe sau produse de indicatori statistici de generare din alte ţări
care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau europene şi anume:
obligaţia de a se debarasa, generate din  2,5 kg/persoana/an în mediu urban;
gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi  1,5 kg/persoana/an în mediul rural.
prestatoare de servicii, în mediul urban şi în mediul Ţinând seama de aceşti indicatori, cantitatea
rural, care au proprietăţi periculoase - oxidante, estimată de deşeuri municipale periculoase
grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, generată în judeţul Braşov în anul 2007 este de:
infecţioase, iritante, cancerigene, mutagene, - 1.101 tone în mediul urban;
reactive, ecotoxice. - 230 tone în mediul rural.
Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor În condiţiile în care cantitatea totală de deşeuri
regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, periculoase municipale estimată pentru anul 2007
aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului şi este de 1.331 tone, iar în 2009 de 1139 tone. lxii,
Dezvoltării Durabile nr. 951 din 6 iunie 2007, până în prezent, în judeţul Braşov în implicit la
estimarea cantităţii de deşeuri periculoase nivelul Zonei Metropolitane nu a fost încă
municipale generate se poate face pe baza de implementată colectarea separată a acestora
III. Deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deşeurile de echipamente electrice şi electronice  Codlea, 1 punct, deservit de SC Silnef
(DEEE) provin de la gospodăriile particulare şi SRL
surse comerciale, industriale, instituţionale şi alte  Râşnov, 1 punct, deservit de SC Rian
surse care, datorită naturii şi cantităţii lor, sunt Consult SRL
similare celor provenite de la gospodării particulare În municipiul Braşov, în cadrul proiectului
şi sunt denumite în continuare, conform Phare Ro 2004/016-772.03.03/04.03 „Asistenţă
prevederilor legale, DEEE. Tehnică pentru Implementarea Directivei privind
Conform datelor furnizate de APM Braşov, în Deşeurile de Echipamente Electrice şi Electronice”
prezent la nivelul Zonei Metropolitane există în s-a desfăşurat în perioada iunie – octombrie 2007
funcţiune 7 puncte de colectare a DEEE: proiectul pilot „Înfiinţarea unui sistem de colectare
 Braşov, 5 puncte, deservite de SC a deşeurilor de echipamente electrice şi
Urban SA, SC Comprest SA, , SC electronice în Braşov”. Proiectul a avut ca obiectiv
Remat SA, SC STE SO SAMAC SRL crearea unui sistem model pentru colectarea unu
la unu a DEEE precum şi încurajarea autorităţilor
134
locale şi a operatorilor de salubrizare pentru datorită spaţiului relativ mic pentru

implementarea schemelor de colectare în depozitarea temporară a acestora;
cooperare cu organizaţiile colective. Astfel, prin • Cele 2 centre de colectare aparţinând
acest proiect model au fost amenajate următoarele operatorilor de salubrizare au fost utilate
facilităţi: cu containere speciale pentru colectarea
• 120 puncte de colectare au fost DEEE inclusiv pentru lămpi;
amenajate şi utilate pentru colectarea • Principalii distribuitori de EEE din
separată a deşeurilor menajere inclusiv municipiul Braşov au fost echipaţi cu
a DEEE. Aceste puncte sunt prevăzute containere pentru colectarea DEEE, mai
cu acoperiş şi împrejmuite cu plasă puţin lămpi.
acoperind aproximativ 60% din populaţia
municipiului Braşov. Aceste centre au În prezent, în zona metropolitană nu există nici o
fost utilate cu containere de plastic instalaţie de tratare a DEEE. Astfel, cantităţile
pentru DEEE de dimensiuni mici. Pentru colectate de DEEE sunt trimise spre tratare în
lămpi există containere separate. Pentru judeţul Constanţa. Pe viitor acestea vor putea fi
colectarea DEEE de dimensiuni mari a tratate la GREEN-WEEE Buzău.
fost promovata colectarea din uşă în uşă
IV. Deşeuri din construcţii şi demolări
La nivelul Zonei Metropolitane Braşov nu există o În Zona Metropolitană Braşov există o instalaţie
evidenţă clară a cantităţii generate de deşeuri din mobilă de concasare Kleemann MR 100 de
construcţii şi demolări fapt care se datorează şi tratare-reciclare a deşeurilor din construcţii şi
lipsei unor prevederi legislative care să demolări amplasată în perimetrul Depozitului
reglementeze gestionarea acestui flux special de Ecologic Zonal Braşov şi care aparţine SC FIN-
deşeuri. În prezent doar o parte din deşeurile ECO Braşov.
provenite din construcţii şi demolări este raportată Datorită volumului mare de deşeuri provenite din
iar datele statistice privind generarea anuală a construcţii şi demolări este necesar un spaţiu mare
deşeurilor provenite din construcţii şi demolări de depozitare. Aceste deşeuri necesita resurse şi
lipsesc. tehnologii pentru separarea şi
Astfel pentru perioada 2001 – 2005 nu există date recuperarea deşeurilor provenite din construcţii şi
relevante referitoare la cantităţile de deşeuri demolări. Deşeurile din construcţii şi demolări
generate, în prezent raportările fiind bazate numai trebuie sortate în periculoase şi nepericuloase
pe estimări care sunt în general subestimate. APM înainte de a fi eliminate. Partea din deşeuri
deţine o bază de date ce conţine doar datele nepericuloase rămasă în urma tratării/valorificării
furnizate de companiile de salubrizare. Conform se va depozita în depozite pentru deşeuri inerte iar
datelor furnizate de APM Braşov, în 2005, fracţia periculoasă pe depozite pentru eliminarea
municipalităţile au colectat aproximativ 19.000 tone deşeurilor periculoase.
de deşeuri din construcţii şi demolări.
V. Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare

In Directiva privind apele uzate orăşeneşti, articolul Nămolul de epurare poate fi utilizat în agricultura în
14 face referire la gestionarea nămolului de condiţiile respectării prevederilor legislative şi
epurare şi anume faptul acesta trebuie reutilizat anume a ordinului comun al ministerului mediului şi
atunci când condiţiile legale sunt îndeplinite. gospodarii apelor şi ministerul agriculturii nr
135
344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice  concentrațiile de metale grele din nămoluri,
privind protecția mediului şi în special a solului  cantităţile maxime anuale de metale grele
atunci când nămolurile de epurare sunt utilizate în care pot fi introduse în solurile cu
agricultură. Conform acestui ordin, pentru ca destinaţie agricolă.
nămolurile de epurare să poată fi utilizate în În tabelul următor sunt prezentate cantităţile de
agricultură, trebuie respectate valorile maxim nămol rezultate de la staţiile de epurare situate în
admisibile privind: arealul metropolitan, conform bazei de date
 concentrațiile de metale grele în solurile deţinute de Agenţia de Protecţia Mediului Braşov,
pe care se aplica nămolurile, precum şi modalitatea de gestionare a acestora.
Staţie de epurare Număr locuitori Cantitate nămol Valorificare / Eliminare

deserviţi generată t/an (2007)
Staţia de epurare 150.246 1.008 Stocare pe depozitul
Braşov – Stupini conform Stupini
Staţia de epurare 1.163 11,5 Stocare pe depozitul
Poiana Braşov conform Stupini
Staţia de epurare 16.365 11,42 Stocare pe platforma de
Predeal uscare
Staţia de epurare - - -
Codlea
Tabel II.61. Cantitate nămol generată de staţiile de epurare - 2007 lxiii
Cantitatea totala de nămoluri rezultata de la staţiile Nămolului”, împreună cu Agenţia Daneză de

de epurare, la nivelul Zonei Metropolitane Braşov, Protecţie a Mediului, o staţie de deshidratare a
în anul 2007 a fost de 1.031 tone, care a fost nămolului şi un depozit ecologic pentru eliminarea
eliminată exclusiv prin depozitare neexistând nămolului deshidratat ceea ce a condus la
metode alternative de tratare/valorificare. Pentru diminuarea considerabilă a poluării mediului
principala generatoare de nămol pentru arealul înconjurător. Depozitul are o capacitate de 80.000
vizat, respectiv Staţia de epurare Stupini, în cadrul mc fiind proiectat pentru o perioada de aproximativ
Programului de cooperare romano-daneză pentru 20 de ani. Cantitatea de nămol deshidratat
mediu s-a realizat în cadrul proiectului “ Staţia de depozitat anual este de aproximativ 6500 t/an.
Epurare Braşov – Tratarea şi Depozitarea Obiectivul are autorizaţie integrată de mediu.
B. Infrastructura de colectare şi gestionare a deşeurilor
I. Operatori de salubritate
Conform datelor disponibile, în prezent, la nivelul 15 localităţi din arealul vizat (excepţiile sunt
Zonei Metropolitane acţionează un număr de 7 reprezentate de comunele Hălchiu şi Feldioara).
operatori de salubritate care acoperă 13 din cele
136
Nr. Crt. Operator salubritate Localităţi deservite

1. S.C. URBAN S.A.  Braşov
2.  Braşov
 Ghimbav
 Crizbav
S.C. COMPREST S.A.
 Bod
 Hărman
 Vulcan
3.  Săcele
S.C. CIBIN S.R.L.
 Sânpetru
4. S.C. VADEL ONU S.R.L.  Predeal
5. S.C. SERVICII DE GOSPODĂRIRE MĂGURA CODLEI S.R.L  Codlea
6.  Râşnov
S.C. GOSCOM CETATE S.R.L
 Tărlungeni
7. S.C. HIDROSAL COM S.R.L  Prejmer
Tabel II.62. Operatori de salubritate la nivelul Zonei Metropolitane Braşov lxiv
Considerând aspectele prezentate în tabelul metropolitane cu servicii de salubrizare este de

alăturat, gradul de deservire al populaţiei zonei aproximativ 97%.
II. Colectarea selectivă a deşeurilor menajere

Conform datelor disponibile, la nivelul Zonei sistemul de colectare selectivă finanţat de S.C.
Metropolitane Braşov doar două localităţi Comprest S.A.
beneficiază, parţial de sisteme de colectare  Municipiul Codlea
selectivă a deşeurilor menajere:  2.000 de persoane beneficiază de
 Municipiul Braşov un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de
 80.000 de persoane beneficiază hârtie şi carton, respectiv de plastic prin proiectul
de un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de pilot finanţat de S.C. Servicii de Gospodărire
hârtie şi carton, plastic, respectiv sticlă, prin Măgura Codlei S.R.L.
proiectul pilot finanţat de S.C. Urban S.R.L. în Principalele societăţi comerciale implicate direct în
parteneriat cu S.C. Ecorom Ambalaje S.A. colectarea, reciclarea şi valorificarea energetică a
 17.500 de persoane beneficiază deşeurilor de ambalaje, provenite inclusiv din
de un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de deşeurile menajere, în cursul anului 2009, la
hârtie şi carton, plastic şi 7.000 de persoane de nivelul Zonei Metropolitane Braşov sunt:
colectarea selectivă a deşeurilor de sticlă prin
Nr. Operator Tipuri de deşeuri colectate
crt. economic PET Plastic Hârtie Metale Lemn Sticlă
1. S.C. STE SO SAMAC DA DA DA
S.R.L BRAŞOV
2. S.C. SILNEF S.R.L DA DA DA DA
CODLEA
3. S.C. REMAT S.A. DA DA DA DA
BRAŞOV
4. S.C. RIAN CONSULT DA DA DA DA DA
S.R.L RÂŞNOV
5. S.C. MULTIPLAST DA DA DA
S.R.L. SĂCELE
Tabel II.63. Societăţi care asigură colectarea selectivă a deşeurilor lxv
137
III. Reciclarea şi valorificarea deşeurilor municipale
La nivelul Zonei Metropolitane Braşov pentru deşeurile de hârtie şi carton – S.C.

funcţionează următoarele capacităţi de sortare a ECOPAPER S.A. Zărneşti are o capacitate de
deşeurilor municipale: prelucrare a deşeurilor de hârtie şi carton de
 S.C. FIN-ECO S.A – staţia de sortare 80.000 tone/an. Totodată, S.C. MULTIPLAST
Braşov - Săcele, cu o capacitate S.R.L. poate recicla deşeurile de PET şi din alte
proiectată de 30 t/h materiale plastice, cu o capacitate de reciclare de
 S.C. URBAN S.A – staţia de sortare cca. 700 tone/an. Fabrica de ciment Lafarge
Braşov, cu o capacitate de 7-10 t/h România din Hoghiz, poate prelua, începând cu
 S.C. HIDRO-SAL COM S.R.L – staţia de anul 2007, în vederea coincinerării şi deşeurile
sortare şi transfer Prejmer, cu o capacitate municipale cu putere calorică ridicată rezultate de
de 35-40 t/zi din care 3–5 t/zi capacitate la sortare. Deşeurile municipale acceptate la
de sortare şi 35 – 4 t/zi capacitate de coincinerare nu trebuie să conţină deşeuri
transfer necombustibile, metale sau inserţii metalice, pietre
Valorificarea deşeurilor municipale. În judeţul şi materii organice. Aceasta instalaţie poate prelua
Braşov există potenţial de reciclare, în special, anual circa 30.000 t deşeuri/an.
IV. Depozitarea deşeurilor municipale

La nivelul Zonei Metropolitane Braşov, depozitarea Ormeniş, Poiana Mărului, Prejmer,
deşeurilor menajere se face în depozitul ecologic Sânpetru, Şinca, Tărlungeni, Vama
zonal Braşov operat de S.C. FIN ECO S.R.L. şi Buzăului, Teliu, Codlea, Săcele, Predeal,
care prezintă următoarele caracteristici: Râşnov şi Zărneşti;
 anul de punere în funcţiune a depozitului a  capacitatea proiectată a depozitului este
fost 2004, iar anul estimat de închidere de 11.230.000 m3;
este 2029;  capacitatea disponibilă totală a primei
 depozitul deserveşte în prezent 450.000 celule de 950.000 m3 a fost umplută, în
de locuitori din municipiul Braşov şi prezent deşeurile fiind depozitate în celula
localităţile arondate: Bod, Bran, Budila, a doua;
Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara, Fundata,  în anul 2009 cantitatea de deşeuri
Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Moieciu, depozitată a fost de 212.008 tone.
Fig. 67. Depozitul ecologic zonal Braşov
138
Depozitele neconforme
În Municipiul Braşov există două depozite neconforme clasa „b” de deşeuri municipale care
neconforme clasa „b” de deşeuri municipale, care şi-au activitatea de depozitare în perioada 2008-
au sistat activitatea de depozitare în anul 2004. 2009 (Codlea, Predeal, Săcele, Râşnov). În zona
Pentru ambele depozite s-a emis avizul de rurală a polului de creştere există, în ciuda
închidere şi urmează a fi închise. De asemenea, eforturilor făcute de către autorităţile publice locale,
conform planului de implementare şi a HG zone unde populaţia depozitează în mod ilegal
349/2005 privind depozitarea deşeurilor, în arealul diferite tipuri de deşeuri, de la cele menajere pana
polului de creştere Braşov mai există 4 depozite la deşeurile provenite din activitatea de construcţii.
Depozitele de zgură şi cenuşă

În localitatea Sânpetru, în zona ariei protejate deşeurilor în judeţul Braşov - Planul de investiţii pe
Dealul Lempeş sunt amenajate două depozite termen lung” al cărui beneficiar este Consiliul
pentru depozitarea zgurii şi a cenuşii. Acestea sunt Judeţean Braşov. Acesta va beneficia de finanţare
alimentate cu cenuşa produsă de către CET prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi
Braşov şi şi-au depăşit termenul de închidere. Deşi va implica la nivelul Zonei Metropolitane Braşov
există un plan de înlocuire a cărbunelui cu realizarea următoarelor investiţii:
biomasă în procesul tehnologic al CET Braşov,  Componenta I – Colectare şi transfer
până în prezent nu au fost încă identificate – Staţie de stocare temporară la
resursele financiare necesare pentru închiderea Predeal
celor două depozite.  Componenta II – Tratare – Instalaţie
de tratare WtE (tratarea termica a
Dezvoltarea proiectată a infrastructurii de colectare, deşeurilor cu
transfer, tratare şi eliminare a deşeurilor la nivelul  valorificare energetica) la Tărlungeni
localităţilor Zonei Metropolitane Braşov pe termen  Componenta III – Eliminare –
scurt şi mediu se înscrie în direcţiile de acţiune Ecologizare depozite neconforme
stabilite prin planul de investiţii (etapa I) definit prin Săcele, Codlea şi Râşnov
„Master Plan - Sistem de management integrat al
Concluzii
Gradul ridicat de urbanizare al Zonei Metropolitane Brraşov (89,35% din totalul populaţiei locuieşte în mediul
urban) influenţează tipul deşeurilor generate în arealul studiat precum şi procedurile de colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor municipale
Cantitatea medie de deşeuri municipale generate la nivelul Zonei Metropolitane Braşov este de peste 180000
tone deşeuri/an. Cantitatea de deşeuri municipale colectată pentru fiecare locuitor al Zonei Metropolitane pe
parcursul unui an este mai mare decât media judeţeană şi naţională, însă mai mică decât media europeană.
Compoziţia deşeurilor menajere se încadrează în valorile proprii regiunii 7 Centru.
Colectarea deşeurilor municipale este asigurată de un număr de 7 operatori de salubritate care acoperă 13 din
cele 15 localităţi ale Zonei Metropolitane. Doar două localităţi (municipiile Braşov şi Codlea) beneficiază
parţial de sisteme de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
Infrastructura de reciclare a deşeurilor municipale este reprezentată de 3 staţii de sortare; pentru valorificarea
deşeurilor municipale, există potenţial de reciclare la nivel judeţean.
Depozitarea deşeurilor municipale se face în depozitul ecologic zonal Braşov operat de S.C. FIN ECO S.R.L.
În localităţile zonei metropolitane funcţionează încă depozite neconforme care constituie o potenţială
ameninţare la adresa mediului.
În judeţul Braşov în implicit la nivelul Zonei Metropolitane nu a fost încă implementată colectarea separată a
139
deşeurilor municipale periculoase.

În arealul studiat, funcţionează 7 puncte de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice însă
nu există facilităţi de tratare a acestora.
În Zona Metropolitană Braşov există o singură instalaţie de tratare-reciclare a deşeurilor din construcţii şi
demolări, în condiţiile în care cantitatea de deşeuri de acest tip generate se află într-o creştere constantă.
Dezvoltarea proiectată a infrastructurii de colectare, transfer, tratare şi eliminare a deşeurilor la nivelul
localităţilor Zonei Metropolitane Braşov pe termen scurt şi mediu se înscrie în direcţiile de acţiune stabilite prin
planul de investiţii (etapa I) definit prin „Master Plan - Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul
Braşov - Planul de investiţii pe termen lung” al cărui beneficiar este Consiliul Judeţean Braşov şi care va
beneficia de finanţare prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.
2.3.6. Resurse naturale
Resurse naturale reprezintă totalitatea elementelor utilizare durabilă. Dezvoltarea durabilă vizează
naturale ale mediului înconjurător, care pot fi menţinerea calităţii şi disponibilităţii resurselor
utilizate în activitatea umană: regenerabile, şi utilizarea resurselor
 resurse neregenerabile: minerale şi neregenerabile într-un ritm care să ţină seama de
combustibili fosili; nevoile generaţiilor viitoare.
 resurse regenerabile: aerul, apa, solul, În cadrul prezentei secţiuni se va proceda la
flora, fauna sălbatică identificarea şi analiza principalelor tipuri de
Resursele naturale reprezintă o componentă resurse, prezente în arealul studiat, respectiv
majoră a bogăţiei naţionale, care trebuie Zona Metropolitană Braşov
exploatate în mod raţional, conform conceptului de
.
A. Resurse naturale neregenerabile
Resursele naturale subterane ale Zonei comune şi luturile se întâlnesc în zona

Metropolitane Braşov sunt puţine şi prin urmare piemonturilor cuaternare, argila refractară — lângă
industria extractivă este o componentă minoră a Cristian, marnele cretacice — în vestul arealului
economiei locale. Totuşi, se găsesc unele resurse (utilizate în industria cimentului), calcare în
de importanţă economică, precum lignitul (în sectorul Codlea - Holbav - Vulcan şi în Postăvaru,
masivul Măgura Codlei) sau materialele de în zona Râşnov - Cristian - Braşov.
construcţie. Rocile sedimentare, mai ales argilele
B. Resurse naturale regenerabile

B.1. Resursele de apă
Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic  Râul Olt - cel mai important râu care
format din apele de suprafaţă şi subterane, în străbate teritoriul Zonei Metropolitane
regim natural şi amenajat, din care se asigură Braşov. Acesta intră în zonă în dreptul
necesarul de alimentare a diverselor folosinţe. localităţii Lunca Câlnicului (Comuna
Resursele disponibile la nivelul Zonei Prejmer), de unde urcă spre nord şi iese în
Metropolitane Braşov sunt reprezentate de: dreptul localităţii Bod. În şesul depresionar
1. Cursuri de apă: al Ţării Bârsei, Oltul prezintă numeroase
meandre, precum şi braţe părăsite şi o
140
luncă inundabilă considerabilă. Albia sa 2. Lacurile şi amenajările hidrotehnice şi

depăşeşte rareori zece metri în lăţime, iar piscicole
adâncimea variază între 0,5 şi 4 metri.  Cel mai important complex de lacuri din
Debitul râului (la ieşirea din arealul polului zonă se găseşte pe teritoriul comunelor
de creştere Braşov) atinge în medie 30 Dumbrăviţa şi Hălchiu. Mlaştina eutrofă
m³/s, însă primăvara, condiţionat de aferentă lacului este o arie protejată de
factorii de climă, poate ajunge până la interes european. Lacul Dumbrăviţa este
sute de m³/s. amenajat din punct de vedere piscicol.
 Bârsa (cel mai lung afluent al Oltului din Alte amenajări piscicole se întâlnesc la
Ţara Bârsei, având 68,4 km şi un debit de Prejmer, la Hărman, şi pe lunca Oltului.
2,9 m³/s)  Barajul de Acumulare Tărlung
 Râul Negru  Lacurile Codlea I şi Codlea II, utilizate în
 Tărlung special pentru agrement
 Turcu 3. Apele subterane
 Ghimbăşel  Sursele captate prezentate la capitolul
 Timişul Sec referitor la calitatea apelor. Apele freatice
 Canalul Timiş se află la o adâncime adecvată pentru
 Sânpetru (sau Durbav) captare (1 - 2 m până la 10 - 15 m), la
 Vulcăniţa baza formaţiunilor calcaroase, având un
La acestea se adaugă următoarele cursuri de apă debit de până la 6 l/s şi un grad de
locale: mineralizare de cca. 0,5 g/l.
 Pârâul Homorod.  Lângă Codlea se găsesc ape
 Pârâul Geamăna mezotermale (27°C), asemănătoare celor
 Pârâul Popâlnice de la Băile Tuşnad.
 Pârâul Crepeş
Fig. 68. Situaţia resurselor de apă – Zona Metropolitană Braşov
141
B.2. Solul
Structura solului în Zona Metropolitană Braşov În special în zonele de şes, pe teritoriul

este determinată de amplasarea acesteia în administrativ al localităţilor membre se întâlnesc
Depresiunea Bârsei şi de reţeaua hidrografică următoarele categorii de soluri:
bogată.  lăcovişti salinizate, inclusiv semiturboase
Zonele de munte din arealul studiat prezintă soluri  luvisoluri
brune acide (în Postăvaru şi Măgura Codlei) şi,  soluri aluviale
local, soluri litomorfe, reprezentate prin rendzine şi  soluri brune acide, eumezobazice şi
rendzine brune. Pe piemonturile colinare argiloiluviale
submontane predomină solurile podzolice  soluri gleice
argiloiluviale şi cele brune podzolite. În general, De asemenea, se regăsesc cernziomuri
aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, argiloiluviale, levigate şi cambice, freatic umede,
exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de favorabile practicării agriculturii.
ameliorare (îngrăşăminte chimice şi naturale etc.).
Fig. 69. Distribuţia tipurilor de sol la nivelul Zonei Metropolitane Braşov
B.3. Biodiversitatea (resurse de faună, floră şi păduri)
Cadrul natural al Zonei Metropolitane Braşov se

remarcă prin diversitatea florei şi faunei.
142
Fauna este variată, graţie multitudinii biotopurilor

întâlnite în Depresiunea Bârsei şi este Zona forestieră este reprezentată, începând cu
asemănătoare celei existente în Europa Centrală. vegetaţia depresionară şi terminând cu cea
Dintre toate, fauna de mamifere este puternic montană de:
reprezentată. Prin pădurile de conifere şi foioase  Subzona stejarului, restrânsă astăzi,
sălăşluiesc animale caracteristice: ursul brun, ocupă depresiunile, piemonturile şi
cerbul carpatin, căpriorul, lupul, mistreţii, jderii, versanţii până la 500 – 700 m (Crizbav-
pisicile sălbatice, râşii, vulpile, nevăstuicile şi Feldioara-Cristian). Alături de stejar
dihorii. Dintre rozătoare: veveriţele, pârşul, şoarecii. întâlnim jugastrul, carpenul, frasinul,
Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu ulmul şi alte specii arbustive şi plante
iepuri. Păsări mai întâlnite sunt potârnichea, vrabia ierboase caracteristice;
şi porumbelul, în pădurea de lângă Prejmer  Subzona gorunului localizată pe versanţii
existând câteva specii ocrotite: vântureii, şorliţa, însoriţi până peste 700 – 800 m şi, izolat,
şorecarii comuni, şorecarii de iarnă, striga de Ural până la 1200 -1300 m, este caracterizată
şi huhurezul. De asemenea, în preajma Oltului se de amestecul dintre gorun şi stejar şi fag;
pot întâlni raţe sălbatice şi berze. Reptilele sunt  Subzona fagului este cea mai extinsă
puţine: vipera, şarpele de apă, şopârlele. (500/600 m – 1000 m), fiind întâlnită sub
Amfibienii sunt reprezentaţi de salamandre, tritoni forma făgetelor pure (M. Perşani) cât şi
şi broaşte. Coleopterele şi lepidopterele sunt sub formă de păduri de amestec fag,
întâlnite în aproape tot arealul studiat. molid, brad (Postăvarul, Piatra Mare),
Cursurile de apă precum şi lacurile din arealul paltinul de munte, arţarul, frasinul;
studiat sunt populate cu numeroase specii de peşti,  Subzona molidului este mai bine
o parte a acestora fiind valorificate prin piscicultură. individualizată în Masivul Postăvarul,
Piatra Mare ocupând staţiunile de
Flora este caracterizată prin acelaşi grad ridicat de deasupra făgetelor în zona alpină. Molidul
diversitate, în arealul studiat realizându-se o este asociat cu laricele.
interferenţă între speciile eurasiatice cu cele La nivelul anului 2009, suprafaţa totală a pădurilor
circumpolare, central-europene şi în unele insule în arealul studiat era de 52.131,50 hectare, cea
cu cele mediteraneene, sub-mediteraneene, mai mare parte fiind situate pe teritoriul
pontice, etc. Vegetaţia actuală reprezintă administrativ al municipiului Braşov (14.666,60
aspectele vegetaţiei naturale, precum şi hectare), urmat de Săcele (12.685 hectare).
ecosistemele fragmentare instalate în urma Suprafaţa pepinierelor administrate de R.P.L.P
intervenţiei omului în timp. KRONSTADT R.A. este de 1,10 ha. La nivelul
Masivele muntoase găzduiesc numeroase specii anului 2008, suprafaţa împădurită a fost de 81,50
specifice carpatice (garofiţa Pietrii Craiului, obsiga ha.
bârsana, macul de munte, crucea voinicului, etc.). Prin defrişarea pădurilor de foioase s-a favorizat
Depresiunile intramontane adăpostesc, graţie unor instalarea pajiştilor secundare de păiuş roşu şi
topoclimate specifice numeroase specii vechi sau iarba câmpului în zonele montane şi de păiuşcă,
specifice (jimla Ţării Bârsei, daria, ochii broaştei, ţepoşică, pieptănariță şi păiuş în zonele colinare şi
roua cerului, etc.). Pe versanţii însoriţi ai Dealului depresionare. În lunca Oltului, ca şi în alte zone
Cetăţii sau Tâmpei se păstrează specii originale mai joase, inundabile sau cu umiditate ridicată, se
din stepele sau silvostepele care în terţiar ocupau găsesc asociaţii de rogoaze, trestiişuri, păpurişuri,
zone mai mari (zambila sălbatică, colilia, pătlagina sălcii şi anin. Zona alpină este caracterizată prin
argintie, nemţisorul de stâncă, migdalul pitic, jnepenişuri, afinişuri, ienuperi, zmârdari, etc.
cununiţa de calcar, vişinelul, etc.).
143
B.4. Rezervaţii şi arii protejate
Pe teritoriul Zonei Metropolitane Braşov s-au pus • Rezervaţia Naturală Muntele Tâmpa
sub ocrotire întinse suprafeţe de teren, care • Rezervaţia Naturală Muntele
prezintă interes ştiinţific, social şi estetic. Astfel, Postăvaru
complexul de mlaştini eutrofe din Ţara Bârsei le  Arii naturale protejate paleontologice
reuneşte pe cele de la Dumbrăviţa ( la 4 km de • Rezervaţia Naturală Locul Fosilifer
Municipiul Codlea), Stupini, Prejmer şi Hărman. Purcăreni
Acestea sunt caracterizate de varietăţile de plante Situaţia siturilor Natura 2000 este următoarea:
relictare, nordice. Rezervaţiile cu ochiuri de  Situri de protecţie specială avifaunistică
vegetaţie stepică, prezente pe versanţii însoriţi ai • Măgura Codlei – Dumbrăviţa - Rotbav
Muntelui Tâmpa şi ai dealului Lempeş, păstrează o  Situri de importanţă comunitară
floră dintr-o perioadă xerotermă precum şi câteva • Dealul Cetăţii Lempeş-Mlaştina
endemisme. De asemenea, Rezervaţia naturală Hărman
Tâmpa protejează şi o serie de specii de animale • Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la
şi insecte. Prejmer
• Muntele Tâmpa
Situaţia ariilor protejate la nivelul Zonei
• Masivul Postăvaru
Metropolitane Braşov se prezintă astfel:
• Aninişurile de pe Tărlung
 Arii naturale protejate botanice
• Munţii Piatra Mare
• Dealul Cetăţii Lempeş-Mlaştina
Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate la
Hărman
nivelul localităţilor din Zona Metropolitană Braşov
• Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la
sunt redate în tabelul alăturat:
Prejmer
 Arii naturale protejate peisagistice
Localitatea Tipuri situri Suprafaţa (ha)

Situri de Importanţă Situri de Protecţie
Comunitară Avifaunistică
Braşov 2 0 813,60
Codlea 0 1 2.697,64
Săcele 4 0 7.714,80
Predeal 3 0 1.324,97
Râşnov 2 0 3.197,30
Bod 1 1 62,67
Hălchiu 0 1 289,85
Hărman 3 1 369,53
Prejmer 1 0 241,72
Sânpetru 1 1 348,20
Tărlungeni 1 0 2.371,50
TOTAL 18 5 19.431,78
Tabel II.64 Arii naturale protejate – Zona Metropolitană Braşov
144
Principalele rezervaţii şi arii naturale protejate din arealul Zonei Metropolitane Braşov sunt:
I. Rezervaţia Muntele Postăvaru

Rezervaţia de peisaj Postăvaru este, conform Carpaţii Curburii. Munţii Postăvaru intră în contact
clasificării UICN/CMN, o arie protejată de categoria cu partea sudică a Depresiunii Braşovului, una
IV – rezervaţie naturală mixtă. Ea conservă peisaje dintre cele mai mari depresiuni intracarpatice, faţă
naturale cu numeroase plante şi animale rare, de care se înalţă cu peste 1.200 m. Depresiunea
declarate monumente ale naturii. Este amplasată Braşovului pătrunde prin compartimentele sale
în aria de mare atracţie turistică a Braşovului. Depresiunea Bârsei şi Depresiunea Zărneştilor în
Denumirea rezervaţiei indică munţii pe care îi nordul şi respectiv vestul acestei unităţi montane.
cuprinde. Numele Munţilor Postăvaru provine de la Limita estică este dată de Valea Timişului, iar cea
numele proprietarului de oi Stoica Postăvarul sudică de cursul mijlociu al Văii Mari, care îi
(secolul al XVIII-lea), originar din Schei (partea separă de Munţii Bucegi. Limitele rezervaţiei
veche a Braşovului locuită de români). În Arhivele corespund treimii superioare a versanţilor şi au un
Braşovului este consemnată stâna „Postăvarul aspect sinuos.
sive Christianul”, care indică faptul că la acea dată Masivul Postăvaru beneficiază de prezenţa unor
noul proprietar era Christian, ceea ce explică şi căi de comunicaţie moderne, dar şi tradiţionale
denumirea mai nouă de Cristianul Mare sub care (drumuri şi poteci turistice), datorate apropierii unor
este cunoscut Vârful Postăvarul (Binder, 1973). centre economice, social-culturale şi turistice, între
Rezervaţia de peisaj Postăvaru este situată în care se remarcă municipiul Braşov. Dintre acestea
judeţul Braşov, în partea sudică a municipiului mai importante sunt:
Braşov şi, parţial, pe teritoriul administrativ al  drumul turistic modernizat Braşov –
oraşului Râşnov. Poiana Braşov, DC 84 Râşnov – Poiana
Rezervaţia, cu o suprafaţă de 1.025,50 cuprinde o Braşov;
parte din Munţii Postăvaru, care împreună cu  drumurile şi potecile turistice ce îl leagă de
Masivul Piatra Mare alcătuiesc Munţii Bârsei, Braşov, Predeal, Valea Timişului, Râşnov,
situaţi în grupa sudică a Carpaţilor Orientali sau Cristian.
II. Rezervaţia Muntele Tâmpa

Muntele Tâmpa este o arie protejată de categoria Dobrogeanu Gherea, Cartierul Schei etc. Frecvent
V – rezervaţie peisageră/mixtă, conform clasificării se utilizează „Drumul celor 25 de serpentine”,
UICN/CMN. Rezervaţia este amplasată pe teritoriul construit în 1937 de către Ocolul Silvic Braşov şi
administrativ al municipiului Braşov. Muntele refăcut de mai multe ori de Primăria Braşov.
Tâmpa reprezintă partea nord-estică a Munţilor Rezervaţia are o suprafaţă de 188,20 ha şi este
Poienii Braşov, prelungită până în interiorul delimitată spre est, nord şi vest de cartierele
oraşului. Căi de acces sunt asigurate prin poteci Braşovului, iar la est de Valea Răcădăului. Culmea
turistice marcate pe care se poate ajunge în principală se leagă printr-o înşeuare cu Dealul
Rezervaţia Tâmpa din mai multe puncte ale Goriţa (1.003 m).
Braşovului: Cartierul Valea Cetăţii, Str.
III. Rezervaţia Stejerişul Mare

Conform clasificării CICN/CMN, aria protejată Denumirea provine de la stânca izolată din nord-
„Colţii Corbului Mare“ este o rezervaţie floristică. vestul Munţilor Postăvaru, în jurul căreia, cu multe
145
secole în urmă roiau numeroşi corbi (Corvus apropiere se găsea şi rezervaţia floristică „Colţii
catax). Rezervaţia mai este cunoscută şi sub Corbului Mic“ (Stejerişul Mic), în prezent distrusă
numele de Stejerişul Mare, nume ce corespunde prin exploatarea calcarului.
denumirii culmii pe care este situată stânca. Căi de acces sunt din şoseaua Braşov – Poiana
Rezervaţia este situată în judeţul Braşov, pe Braşov, sau de la baza versantului, din marginea
teritoriul administrativ al municipiului Braşov. Ca şi nordică a Poienii Mici. Rezervaţia are o suprafaţă
amplasare, este situată în sud-vestul depresiunii de 20 ha şi este limitată de versantul nord-vestic al
Bârsei, în nord-vestul Munţilor Postăvaru, la o Munţilor Postăvaru în est şi Depresiunea Bârsei în
altitudine de 920–950 m pe culmea Stejerişului vest. În acest perimetru se conservă o pădure de
care se desprinde din platoul Poienii Braşovului şi stejari seculari şi un grup de stânci de calcar cu
înaintează spre nord, în Depresiunea Bârsei. vegetaţie calcofilă.
Stânca este înconjurată de pădure. În trecut, în
IV. Aria Protejată Dumbrăviţa – Rotbav- Măgura Codlei

Aria Protejată Dumbrăviţa – Rotbav - Măgura terenuri agricole), iar Măgura Codlei în special
Codlei figurează în Anexa I – Lista ariilor de pădure (mai ales făgete). Dintre speciile de păsări
protecţie specială avifaunistică a HG 1284/2007, pentru care s-a declarat situl, pot fi menţionate:
având codul de identificare ROSPA0037. Aceasta stârcul roşu, egreta mare, barza neagră, eretele de
se suprapune parţial cu ariile protejate Complexul stuf, eretele vânăt, raţa roşie, creştetul cenuşiu,
Piscicol Dumbrăviţa şi Lacurile Rotbav şi este dată, cristelul de câmp, huhurezul mare, buha mare,
începând din anul 2010, în custodia Societăţii ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea de stejar etc.
Ornitologice Române – sucursala Braşov, Ocolului Dintre aceste specii, câteva sunt incluse în
Silvic Codrii Cetăţilor Codlea, S.C. DORIPESCO directivele şi convenţiile europene şi internaţionale
S.A. şi asociaţiei GREEN COD Braşov. lxvi. privind conservarea biodiversităţii (Directiva Păsări
Ca şi istoric, în anul 2003, lacul Dumbrăviţa şi un a Uniunii Europene, Convenţiile de la Berna şi
heleşteu au fost declarate arie naturală protejată Bonn etc.). Dintre acestea, mai importante sunt:
de nivel local prin Hotărâre a Consiliului Judeţean buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic
Braşov. Ulterior, această suprafaţă a fost extinsă şi (Ixobrychus minutus), stârcul roşu (Ardea
s-a format actuala arie naturală protejată de purpurea), egreta mare (Casmerodius albus),
importanţă naţională, prin H.G. 2151/2004. Zona barza neagră (Ciconia nigra), cârstelul de câmp
are în prezent şi statut de Zona Umedă de (Crex crex) etc. Aceste specii sunt considerate
Importanţă Internaţională (Sit Ramsar), declarată „ţintă” pentru protecţia lor şi a habitatelor
prin H.G. 1586/2006. La nivelul anului 2006 era al caracteristice la nivel local.
cincilea Sit Ramsar din România şi singurul din
Transilvania. În anul 2007 aria extinsă ca suprafaţă, Întreaga arie reprezintă cel mai important loc de
a căpătat statut de arie naturală protejată de nivel concentrare a păsărilor de apă din judeţul Braşov
european, ca Sit Natura 2000. şi unul din cele mai importante din centrul ţării
(Transilvania)
Suprafaţa totală a sitului este de 4536,4 ha, acesta
fiind împărţit în trei arii diferite, numite: Aria Pe lângă avifaună, aria este importantă atât pentru
Dumbrăviţa, Aria Rotbav şi Aria Măgura Codlei lxvii plantele sale cât şi pentru asociaţiile vegetale
Ariile Dumbrăviţa şi Rotbav cuprind zone umede existente în teritoriu. Dintre plante, sunt importante
(lacuri, heleșteie, ape curgătoare, coate moarte ale unele specii rare şi protejate în România sau la
Oltului, lunca acestui râu, mlaştini, stufăriş, terenuri nivel european. Speciile de plante protejate,
inundabile) şi terenuri deschise (păşuni, fâneţe, incluse în Lista Roşie sunt: Pedicularis sceptrum-
146
carolinum, Ligularia sibirica (menţionată şi în Mamiferele sunt şi ele bine reprezentate,

Directiva Habitate a UE), Menyanthes trifoliata, importanta fiind vidră (Lutra lutra), specie protejată
Comarum palustre, Valeriana simplicifolia, şi inclusă în Directiva Habitate, anexa 2.
Dactylorhiza incarnata, Epipactis palustris, Trollius
europaeus.
V. Dealul Cetăţii Lempeş- Mlaştina Hărman

Dealul Cetăţii Lempeş- Mlaştina Hărman având  Rezervaţia naturală Mlaştina Hărmanului –
codul ROSCI0055 include următoarele rezervaţii: cod naţional 2252, cod european 11157
 Rezervaţia naturală Dealul Cetăţii Lempeş Acestea au fost atribuite în custodie, în cursul
– cod naţional 2251, cod european anului 2001 către Fundaţia Carpaţi şi Direcţiei
183836 Silvice Braşovlxviii
V.1. Rezervaţia Dealul Cetăţii Lempeş

Complexul Dealul Lempeş se încadrează în Vegetaţia reprezintă, prin asociaţiile xerofile
categoria rezervaţiilor naturale botanice de interes formate în postglaciar, acea componentă a
național, fiind declarată ca atare în anul 1962. mediului pentru care această arie a fost declarată
Acest complex constituie o componentă tipică a rezervaţie naturală botanică. Alături de aceasta, în
mediului natural original din Depresiunea funcţie de rocă, expunere şi sol, culmea este
Brașovului şi are o valoare ştiinţifică deosebită. acoperită cu păduri de esenţe diferite.
Rezervaţia se găseşte pe teritoriul administrativ al
comunelor Hărman şi Sânpetru, fiind amplasata pe Pe versantul estic se dezvoltă pădurea de gorun,
Dealul Lempeş, cunoscut şi sub numele de Dealul în asociaţie cu jugastru, care acoperă şi creasta
Cetăţii. Suprafaţa rezervaţiei este de 366 ha lxix. dealului. Pe versantul nordic al dealului, pădurea
Dealul Lempeş este unul dintre cei mai este mai bine dezvoltată, iar în interiorul ei sunt
reprezentativi martori tectono-erozivi din diseminate exemplare de tei, carpen şi paltin de
Depresiunea Braşovului. Are aspectul unei culmi câmp.
alungite pe direcţia nord-est şi sud-vest, ce Pe versantul vestic, mai înclinat, predomin
culminează cu Vârful Cetăţii (704 m), prelungire a pădurea de fag cu rare exemplare de brad,
Munţilor Baraoltului, dincolo de valea Oltului care-i înlocuită, acolo unde pantele sunt mai domoale, cu
traversează. Acest aspect este dat şi de alcătuirea pădurea de carpen. Suprafeţe apreciabile sunt
petrografică: flis şistos-grezos, în care predomină ocupate cu plantaţii de pin negru, în care apar
calcare, conglomerate şi gresii cretacice, ce se puieţi de fag, gorun, păducel, salbă moale şi salbă
afundă sub sedimentele depresiunii, pentru a râioasă. Pe versantul sudic şi sud-estic, versant
reapare la suprafaţă în Munţii Bârsei. Pe secţiunile prelung pe care se află speciile ce fac obiectul
despădurite ale versanţilor apar intense procese ocrotirii, cenozele componente pajiştilor conţin
de ravenare. plante xerofile stepice. Se găsesc din abundenţă
Condiţiile climatice sunt cele specifice două specii de colilie, păiuş, rogoz pitic, la care se
depresiunilor, cu ierni geroase (media lunii ianuarie asociază alte specii xerofile cum ar fi Koeleria
sub -5 gr. C) şi veri călduroase (peste 23 gr. C), gracilis, Stachis recta, Hyancithella leucophaea,
atenuate oarecum de altitudinea mai ridicată a Echium rubrum. În planta țiile de pin negru cu
dealului. Solurile predominante sunt cele brune- mojdrean, pe versantul estic, se observă o
podzolite, mai groase în partea inferioară a regenerare a cenozelor stepice. Aici se dezvoltă
versantului sudic şi sud-estic. bine colilia, rogozul pitic, păiuşurile, majoritatea lor
fiind specii stepice şi calcofile. Este remarcabilă
147
prezenţa ruşcuţei o specie tipic heliofilă, un condiţionată atât de substratul constituit din
element stepic-continental. microconglomerate calcaroase, cât şi de
În poienile de pe versantul estic, se dezvoltă ochiul expunerea sud-estică şi de adăpostul oferit de
şarpelui roşu, stânjenei, zambila sălbatică. Pe depresiune.
marginea pădurii apar numeroase exemplare de La acest bogat registru floristic se adaugă şi o
frăsinuţă, porumbar, migdal pitic. Apariţia fauna diversă, cu exemplare ocrotite de şorecar
vegetaţiei de stepă în zona forestieră este comun, acvila pitică şi cerb.
V.2. Rezervaţia Mlaştina Hărmanlxx

Această rezervaţie, declarată în 1962, face parte printre care se află lentile de mâluri argiloase şi
din categoria siturilor naturale botanice , aici argile.
rezistând, datorită condiţiilor topoclimatice şi
hidrologice endemisme de specii relicte glaciare. Aflată în aria joasă a depresiunii, temperatura
Mlaştina Hărman reprezintă un important etalon al medie anuală este în jur de + 7 gr. C dar în
mediului natural specific depresiunilor condiţiile frecvenţei inversiunilor termice din
intramontane. Speciile ce supravieţuiesc aici sunt sezonul rece, media lunii ianuarie se apropie de -
martori ai istoriei fitogenetice locale, iar încadrarea 5,5 gr. C.
zonei între rezervațiile naturale ale judeţului este Deşi precipitaţiile atmosferice sunt reduse, în
pe deplin justificată. solurile humicogleice din regiune sunt ape
Mlaştina Hărman este poziţionată în partea abundente, cu un chimism specific. Pe lângă
centrală a Depresiunii Brașovului, la limita estică a reţeaua hidrografică menţionată (Husbav, Pârâul
Ţării Bârsei, pe terasa luncii Oltului, la altitudinea de sub Coastă, Valea Morilor), pânza freatică se
de 525 m. La nord domină prelungirile sudice ale află la numai 15-25 cm adâncime, ceea ce
Dealului Lempeş. Iniţial, rezervaţia a fost declarată favorizează excesul de umiditate. Pietrişurile şi
pe o suprafaţă de 8,0 ha, însă în urma unor lucrări nisipurile din substrat favorizează circulaţia activă
de drenaj, mlaştina s-a restrâns la cca. 4,5 ha, a apelor.
dintre care 2,0 ha sunt îngrădite iar celelalte 2,5 ha Pe substratul format de pietrişuri şi nisipuri se
sunt considerate zonă tampon. dezvoltă o turbă eutrofă de circa 1 m grosime. Pe
Starea actuală a rezervaţiei este nesatisfăcătoare, cuprinsul rezervaţiei de la Hărman au fost
datorita drenajului efectuat în anii '60-'70, dar şi din identificate până în prezent peste 150 de specii
cauza păşunatului intensiv care s-a extins până la relicte, dintre care unele de valoare ştiinţifică
marginea ochiurilor de apă, ducând la dispariţia mondială. În complexele cele mai umede se
unor specii endemice. dezvoltă bumbrezul, iar alături de el jimla, un
endemic pentru Depresiunea Bârsei, localizată
Prin poziţia ei în aria joasă a Ţării Bârsei, Mlaştina doar în complexele mlăştinoase de la Hărman şi
Hărman este situată într-un sector depresionar, Prejmer. Tot aici găseşte condiţii de dezvoltare
traversat de câteva pâraie (Husbav, Valea Morilor, daria, relict glaciar care atinge la Hărman cel mai
Pârâul de sub Coastă) şi alimentată de numeroase sudic punct din lume. Pe alocuri se găsesc tufe de
izvoare reci (vara + 8,0 gr. C), ale căror ape au Cladium mariscus, un alt relict glaciar cu un areal
creat condiţiile supravieţuirii unor relicte glaciare. interesant: Eurasia, nordul Americii, sudul Africii şi
Terenul pe care se afla rezervaţia este neted şi are Australia.
o geodeclivitate redusă, specifică luncii şi teraselor
de luncă. Din acest motiv, aici predomină Printre alte elemente nordice, care la Hărman au
formaţiunile de pietrişuri rulante şi nisipuri grosiere, arealul cel mai sudic din Europa, se pot enumera:
148
Swertis perennis, Primula farinosa, Seseria denumirea ştiinţifică a lalelei pestriţe. Plantă
coerules, Calamagrostis negleta (specii boreale). mediteraneană, laleaua pestriţă face parte din
În arealul mlaştinilor mai apar exemplare de Molina familia liliaceelor şi este declarată monument al
coerulea, Triaphorum latifolium, Gentiana naturii, aflându-se sub protecţia legii în toate ţările
neumonate, G. cilicta, Drossera anglica, Utricularia europene.
vulgaris, Fritillia meleagris L. Fritillia meleagris este
VI. Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer

Aria protejată „Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la operat trieri şi simplificări caracteristice şi
Prejmer” ocupă o suprafaţă totală de 241,72 ha din continuând cu ceilalţi componenţi ai mlaştinii şi
care 6 ha sunt de mlaştină şi 235,72 ha sunt pădurii Prejmer (arbori, arbuşti, plante ierboase,
ocupate de păduri de stejar. microfloră, microfaună).
Arealul menţionat constituie o rezervaţie complexă, Valoarea patrimoniul natural local este accentuată
botanică, ce adăposteşte un mediu de mlaştină şi şi de prezenţa unui număr mare de berze albe.
unul forestier, unde se menţin specii din floră şi Barza albă (lat. Ciconia Ciconia) se regăseşte în
faună foarte rare, considerate monumente ale Lista speciilor de plante şi animale a căror
naturii. conservare necesită desemnarea ariilor speciale
Mlaştina reprezintă unicul sit din lume unde este de conservare şi a ariilor de protecţie specială
semnalat endemitul Armeria barcensis (“jimla”) - avifaunistică (OUG MMDD nr. 57/2007, Anexa 3).
plantă angiospermă din familia Plumbaginaceae - În acest sens este important ca zonele care
a cărei perpetuare este datorată faptului că în reprezintă un mediu de viaţă pentru aceste specii
regiune se întâlneşte un tip unicat de înmlăştinire, să fie protejate.
alimentat de izvoare helocrene cu apele constant Acest mediu unic şi speciile de floră şi faună pe
reci, bogate în calcar şi situate în zona planară care le găzduieşte este însă în pericol să dispară
(ulucul) a unei depresiuni intramontane. Aceste treptat datorită influenţei omului şi a activităţilor
condiţii de mediu unice au permis supravieţuirea acestuia. Acest proces a început, în istoria recentă,
mai multor specii foarte rare de plante superioare, cu construcţia canalelor de desecare pentru
de mare interes conservativ dintre care pot fi introducerea în circuitul agricol a unor suprafeţe
menţionate roua cerului, laleaua pestriţă şi specii considerabile de teren, respectiv cu instalarea unor
euro-caucaziene de pajişti mlăştinoase. Primula puţuri de captare pentru apa potabilă destinată
Farinoasa este o specie central asiatică care se municipiului Braşov şi localităţile învecinate Stupini
găseşte la noi în ţară numai în mlaştina Hărman şi şi Hărman.
în pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer. Ca urmare a acestor lucrări, mlaştina eutrofă care
Aceleaşi condiţii au permis şi conservarea pădurii cu aproape un deceniu în urmă ocupa o suprafaţă
Prejmer, ultimul martor din întinsele stejărişuri care de circa 22 ha, în prezent se întinde pe numai 6
ocupau şesul Depresiunii Braşovului înainte de hectare. Mlaştina se mai menţine numai datorită
extinderea terenurilor agricole; pădurea se află la izvoarelor care se găsesc în perimetrul ei şi
limita climatică pentru acest tip de ecosistem şi, nivelului pânzei freatice apropiate de suprafaţă
totodată, în condiţii edafice** extreme, datorită care menţine o umiditate permanentă.
excesului hidric din sol. Sub raportul resurselor Deşi este consemnată ca o rezervaţie naturală
genetice acest sit este de o valoare inestimabilă, inclusă în fond forestier, pădurea şi mlaştina de la
având în vedere unicitatea genomurilor pe care le Prejmer nu se bucură de un regim de protecţie
conservă, începând cu cele ale stejarului, asupra riguros, fiind marcată parţial cu marcaje silvice.
cărora selecţia naturală severă (care a acţionat Acest areal nu este împrejmuit şi lipsesc cu
într-un cadru biogeografic atât de restrictiv) a desăvârşire plăcuţele indicatoare care să
149
menţioneze că este o rezervaţie naturală cu regim recoltatului ghindei, a extinderii lucrărilor de

de ocrotire. desecare, etc. Mlaştina, în urma efectuării
Starea actuală a rezervaţiei este afectată şi de canalelor de drenaj, îmbracă aspecte de
tendinţa de uscare a arborilor în interiorul pădurii, degradare a vegetaţiei specifice şi se constată
din cauza regenerării slabe, a tăierilor ilegale, a restrângerea arealului unor relicte glaciare.
VII. Munţii Bodoc-Baraolt.

Din suprafaţa totală a sitului Munţii Bodoc-Baraolt heufelii, Seseli varium, Primula leucophylla, Pyrola
(ROSPA0082), de 58.021 hectare, 33.56 de chlorantha, Chimphila umbellata, Fraxinus ornus,
hectare sunt localizate pe teritoriul comunei Bod. lxxi Scorzonera purpurea, S. Parviflora, Echium
Situl amintit cuprinde în întregime Munţii Baraolt şi russicum, Vaeriana tripteris, Phyteuma orbicum,
parţial Munţii Bodoc, relieful fiind caracteristic Malaxis monophyllos, Nigrettea rubra, Epipogium
zonelor de dealuri înalte. Toate pâraiele sitului sunt ophyllum, Cypripedium calceolus, Allium
afluenţi ai râului Olt. olearaceum, Carex diandra, Carex disticha, Carex
Pădurile acoperă circa 70% din suprafaţa sitului şi pendula, Sphagnum magellanicum, Helidium
constau în păduri de fag, unele suprafeţe de ianatum.
mesteacăn şi gorun, golurile şi poienile fiind rare. Din fauna prezentă, poate fi menţionat căpriorul
Flora cormofitică din Munţii Bodoc este compusa (Capreolus), mistreţul, cerbul lopătar, şi mai rar
din 1057 specii, 66 subspecii şi 22 specii ursul (Ursus actos), lupul (Canis lupus) şi râsul
hibridogene. Acest număr se completează cu 201 (lynx). Se estimează că pe suprafaţa sitului,
specii de macromicete şi 94 de specii de briofite. populaţia de lupi se apropie de cifra de 200 de
Prin aceste date, numărul total al speciilor şi exemplare iar cea de râs de 120.
subspeciilor prezente se ridică la 1440. De asemenea, speciile de păsări găsesc un
Dintre speciile rare din flora țilorMunBodoc – refugiu bun în pădurile din zonă. Speciile de păsări
Baraolt pot fi menţionate: Ophiolossum vulgatum, ocrotite în zona Munţilor Baraolt- Bodoc includ
Botrychium multifidum, Pinus silvestris, Saxifraga barza alba, barza neagră, acvila ţipătoare, cristelul
aizoon, Ribes nigrum, Potentilla anglica, Cytius de câmp, ciocănitoarea de stejar, huhurezul.
Concluzii
Zona Metropolitană Braşov nu dispune de resurse naturale subterane; prin urmare, industria extractivă este o
componentă minoră a economiei locale.
În ceea ce priveşte resursele naturale regenerabile, se remarcă reţeaua hidrografică bogată, dublată de
resursele subterane de apă care asigură parţial alimentarea localităţilor din Zona Metropolitană. Calitatea
solului în Zona Metropolitană Braşov este determinată de amplasarea acesteia în Depresiunea Bârsei şi de
reţeaua hidrografică bogată. Există zone favorabile exploatărilor agricole, în special în zonele de şes.
Cadrul natural al Zonei Metropolitane Braşov se remarcă prin diversitatea florei şi faunei. Zona forestieră este
bine reprezentată, fiind în suprafaţă totală de 52.131,50 hectare.
Pe teritoriul Zonei Metropolitane Braşov s-au pus sub ocrotire întinse suprafeţe de teren, care prezintă interes
ştiinţific, social şi estetic ; în localităţile Zonei Metropolitane sunt înregistrate 18 situri de importanţă comunitară
şi 5 situri de protecţie avifaunistică, având o suprafaţă totală de 19.431,78 hectare.
150
2.3.7. Resurse antropice
Patrimoniul cultural istoric al localităţilor Zonei  Comuna Feldioara: cetatea Marienburg

Metropolitane Braşov generează, alături de ale cărei ruine vizibile astăzi sunt însă ale
obiectivele naturale anterior prezentate un cetăţi construite de comunitatea săsească,
potenţial semnificativ care poate fi valorificat din Biserica evanghelică
punct de vedere turistic.  Comuna Sânpetru: Biserica Sf. Nicolae,
Biserica Evanghelică
Între cele mai importante obiective din localităţile  Comuna Tărlungeni: Biserica Sf. Treime
arealului metropolitan pot fi menţionate:  Municipiul Braşov: Bastionul Țesătorilor
 Comuna Hălchiu: Biserica Evangelică (sec.XIV- XVII), Turnul Alb (în prezent
unde se află cel mai mare altar medieval găzduieşte o expoziţie permanentă despre
din Transilvania, păstrat până astăzi. războinici şi cavaleri din perioada
 Comuna Prejmer: Biserica fortificată este medievală), Turnul Negru, Biserica Neagră,
cel mai vechi monument gotic din Prima Şcoală Românească, Biserica Sf.
Transilvania, altarul poliptic fiind cel mai Nicolae etc.
vechi din România.  Municipiul Codlea: Biserica Evanghelică,
 Comuna Hărman: Biserica fortificată, Cetatea Neagră
edificată începând cu anul 1500, în jurul  Municipiul Săcele: Şcoala veche din sec.
unei bazilici romanice atestată documentar XVIII, Biserica Sf.Adormire a Maicii
în anul 1240; capela datând din sec. XIII Domnului.
 Comuna Bod: Biserica Sf. Nicolae,  Oraşul Râşnov: castrul roman Cumidava,
Biserica Evanghelică cu ansamblul sit arheologic roman ce însumează 2 ha,
bisericii fortificate biserica ortodoxă Sf. Nicolae, cea mai
 Comuna Cristian: Actuala şcoală veche biserică ortodoxă din sud-estul
generală, fosta şcoală confesională Transilvaniei.
evanghelică, Biserica „Adormirea Maicii  Oraşul Ghimbav: Biserica evanghelică
Domnului”, Biserica Fortificată cu hramul fortificată, Biserica ortodoxă Sf. Treime
sf. Nicolae, monument istoric datat în jurul
anului 1270.
Concluzii
Localităţile Zonei Metropolitane Braşov beneficiază de un patrimoniu cultural-istoric bogat care generează,
alături de obiectivele naturale un potenţial semnificativ care poate fi valorificat din punct de vedere turistic.
2.3.8. Surse de poluare; ameninţări la adresa mediului
A. Industria şi construcţiile
Industria este considerată drept cea mai naturale, a consumului mare de energie, a
importantă sursă de deteriorare a tuturor proceselor de producţie generatoare de emisii
componentelor mediului, ca urmare a utilizării poluante în aer, apă, sol şi de diverse tipuri de
intensive de către acest sector a resurselor
151
deşeuri, dintre care unele periculoase pentru Pe de altă parte, sectorul construcţiilor reprezintă
mediu şi sănătatea umană. una din activităţile economice care pot aduce
Activităţile industriale pot afecta calitatea tuturor atingeri semnificative calităţii mediului prin
factorilor de mediu prin generarea unor emisii de cantităţile mari de deşeuri pe care le generează şi
noxe în aer şi ape, producerea unor deşeuri de prin afectarea ecosistemului local.
diverse tipuri, ocupând suprafeţe mari de teren În analiza impactului sectorului industrial şi al
pentru depozitarea acestora, supraexploatarea construcţiilor asupra mediului înconjurător la
unor resurse naturale regenerabile şi nivelul Zonei Metropolitane Braşov, trebuie avută
neregenerabile, ceea ce duce la necesitatea în vedere structura şi dinamica activităţii agenţilor
reglementării şi a controlului acestora. economici locali.
Activitate principală Număr de agenţi economici

Industria extractivă 24
Industria prelucrătoare 1.840
Producţia şi furnizarea de energie electrică, 35
termică şi gaze
Distribuţie apă, salubritate, gestionare deşeuri 63
Construcţii 2.324
Comerț cu ridicata, amănunt, auto, moto 6.422
Transport şi depozitare 1.027
Hoteluri şi restaurante 1.066
Informaţii şi comunicaţii 783
Intermedieri financiare 213
Tranzacţii imobiliare 750
Activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice 2.517
Servicii administrative şi servicii suport 832
Învăţământ 115
Sănătate şi asistenţă socială 324
Activităţi culturale şi recreative 212
Alte activităţi de servicii 540
Tabel II.65. Operatori economici înregistraţi la nivelul localităţilor Zonei Metropolitane Braşov – 2011 lxxii
Din analiza datelor prezentate, se remarcă faptul • FIN-ECO, prin depozitul de deşeuri
că la nivelul localităţilor din arealul metropolitan zonal - Gaz metan, gaze cu efect de
activează agenţi economici din sectoarele seră, amoniac
industriale care prezintă cel mai ridicat potenţial de • SC Prescon SA - PM 10-2,5 CO2
risc pentru calitatea mediului (industria chimică, NOx
industria metalurgică şi prelucrătoare, industria • SC Schaeffler Romania – Nox, COV,
alimentară). PM 10-2,5
Principalele surse de poluare sunt reprezentate de • SC Ursus Breweries SA-Braşov -
activitatea următorilor agenţi economici: Amoniac
• CET Braşov, prim depozitele de zgură • SC Becotek-Metal SRL Braşov -
şi cenuşă Sânpetru şi Lempeş - PM Metale grele
10-2,5
152
• SC Verba-Trans SRL Braşov - PM 10- cărămizi, 50 tone fier vechi şi otel, amestecuri de
2,5 Amoniac beton cărămizi, ţigle şi materiale ceramice dar şi
• SC Roman SA - Nox, COV, PM 10- deşeuri de lemn. lxxiii
2,5
• SC Semifabricate SA - PM 10-2,5, La acest aspect se adaugă şi dezvoltarea
NOx construcţiilor rezidenţiale în special în municipiul
• SC Stabilus Sânpetru - Nox, COV Braşov şi în localităţile rurale limitrofe, fapt
• SC Avicola Braşov (Măgurele,Satu- demonstrat de numărul ridicat de societăţi
Nou,Bod şi Cărpiniş) - PM 10-2,5, comerciale de profil înregistrate (2.324). Activitatea
Amoniac de construcţii generează poluare fonică, disconfort
• SC ROLEM SRL-Codlea - COV, Nox, pentru locuitori şi afectează prin dezvoltarea zonei
zgomot locuibile suprafeţele din intravilanul şi extravilanul
• SC Protan-Codlea SA - Hidrogen localităţilor Zonei Metropolitane (inclusiv spaţiile
sulfurat,SO2 , COV, NOx verzi). Totodată, această activitate produce
cantităţi importante de deşeuri, care sunt numai
• SC KRONOSPAN SRL - PM 10-2,5
parţial colectate de operatorii locali de salubritate
COV, NOx
şi ajung să afecteze calitatea solului şi chiar a
• SC Electroprecizia Săcele SA -
pânzei freatice prin depozitarea în spaţii
Instalaţie de ardere cu P>20MW; GES,
necorespunzătoare.
Nox
• S.C. FABRICA DE ZAHĂR BOD S.A
Alături de activităţile industriale şi de construcţii
prezentate, sectorul serviciilor şi cel al comerţului,
O ameninţare la adresa calităţii mediului este
ambele bine reprezentate la nivelul localităţilor
reprezentată în localităţile Zonei Metropolitane
Zonei Metropolitane, sunt principalele activităţi
Braşov şi de activităţile din sectorul construcţiilor.
economice care generează cantităţi semnificative
Astfel, numai lucrările de demolare a construcţiilor
de deşeuri (lemn, hârtie, plastic, carton) care, deşi
de pe fosta platformă COLOROM, deţinută în
sunt în mare parte reciclabile, nu sunt valorificate.
prezent de S.C. AVASCA REAL ESTATE S.R.L au
generat circa 22.000 mc beton, 10.000 mc
B. Agricultura şi creşterea animalelor
Agricultura, alături de industrie reprezintă una pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare

dintre sursele importante de agenţi poluanţi, cu calitativ şi cantitativ.
impact negativ asupra calităţii mediului ambiental Aceste probleme se fac remarcate şi la nivelul
prin degradarea sau chiar distrugerea unor localităţilor Zonei Metropolitane Braşov, unde
ecosisteme. În condiţiile unei cereri tot mai 193.144 de hectare au destinaţie agricolă lxxiv .
accentuate de produse agricole, agricultura Distribuţia suprafeţelor cu destinaţie agricolă, pe
intensivă poate conduce la poluarea solului şi a categorii de folosinţă, este redată în graficul
apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a alăturat:
153
Fâneaţă
10333 ha Livezi
290 ha
Păşune
20705 ha
Teren arabil
Păşune
Fâneaţă
Livezi
Teren Arabil
161816 ha
Fig. 70. Repartiţia suprafeţei agricole după modul de folosinţă – 2009
În ceea ce priveşte principalele tipuri de culturi Metropolitane, o distribuţie a acestora pe suprafeţe

agricole practicate la nivelul localităţilor Zonei este redată în tabelul alăturat.
Tipul de cultură Cartofi Sfeclă de zahăr Grâu Secară Orz Orzoaică Ovăz Porumb
Suprafaţa - ha 3.239 1.535 8.108 61 184 2.347 78 1.071
Tabel II.66. Suprafeţe însămânţate în anul 2009 – Zona Metropolitană Braşov lxxv
Deşi majoritatea localităţilor din arealul proveniţi din activităţi agricole: Bod, Codlea,
metropolitan beneficiază de existenţa unor Prejmer, Hălchiu, Hărman.
asociaţii de producători agricoli, gradul de • Utilizarea de produse pentru protecţia plantelor
valorificare a terenurilor agricole este redus, fapt - deşi insecticidele, fungicidele, erbicidele sunt
demonstrat de suprafeţele însămânţate pe utilizate de producătorii agricolul locali, nu se
parcursul anului 2009, de numai 16.623 hectare. În poate aprecia că în arealul vizat, prin aplicarea
aceste condiţii, riscul de degradare a solurilor acestor tratamente se intervine agresiv asupra
neutilizate este evident solurilor. Totuşi, pentru preîntâmpinarea
Activităţile agricole desfăşurate în special la nivelul potenţialelor riscuri şi ameninţări, se impune
localităţilor rurale din arealul metropolitan elaborarea unor strategii de combatere a
reprezintă o potenţială ameninţare la adresa dăunătorilor care să reducă folosirea
calităţii mediului înconjurător prin: substanţelor chimice şi să utilizeze resursele
• Utilizarea îngrăşămintelor chimice – în naturale ale ecosistemului în vederea
vederea realizării unor producţii cantitative şi diminuării riscurilor de îmbolnăvire şi de
calitative superioare, atât marii producători cât perturbare a echilibrului ecosistemelor.
şi micii producători agricoli locali au executat
lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât Alături de agricultură, creşterea animalelor
îngrăşăminte organice cât şi chimice. Datorită reprezintă totodată una din activităţile potenţial
acestor lucrări, următoarele localităţi ale Zonei dăunătoare la adresa mediului prin reziduurile pe
Metropolitane Braşov, indicate prin Ordinul care le generează. La nivelul Zonei Metropolitane
196/2005, sunt identificate ca zone Braşov se înregistrează următoarea situaţie în
vulnerabile şi potenţial vulnerabile la nitraţi ceea ce priveşte efectivele de animale:
154
Efective de animale Bovine Cabaline Ovine Caprine Porcine Păsări

6.095 1.853 33.800 1.584 19.870 80.225
Tabel II.67. Efective de animale – Zona Metropolitană Braşov – 2009 lxxvi
Conform datelor prezentate, creşterea păsărilor freatice. Trebuie avut de asemenea în vedere
este un sector bine reprezentat la nivelul Zonei păşunatul intensiv, care poate conduce la
Metropolitane Braşov. În aceste condiţii, trebuie degradarea solurilor.
precizat faptul că datele prezentate în tabelul
anterior privind efectivele de păsări nu includ şi Agricultura ecologică reprezintă un procedeu prin
cele crescute în ferme, în formă intensivă. care se cultivă plante, se cresc animale şi se
produc alimente, într-o manieră fundamental
Ameninţările generate de această activitate la diferită de agricultura convenţională.
adresa mediului înconjurător precum şi principalii Agricultura ecologică nu utilizează fertilizanţi şi
poluatori au fost prezentaţi în cadrul secţiunii pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de
referitoare la impactul activităţilor economice creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive
asupra calităţii aerului şi solului. de creştere a animalelor. În ciuda potenţialului pe
La aceste ameninţări specifice se adaugă totodată care îl reprezintă, la nivelul localităţilor din Zona
cele generate de creşterea bovinelor şi ovinelor, Metropolitană Braşov sunt înregistraţi numai 29 de
prin depozitarea dejecţiilor animale pe sol sau operatori în domeniul agriculturii ecologice, în
administrarea acestora în agricultură în exces faţă special în domeniul apiculturii şi creşterii
de necesarul de nutrienţi sau în mod incorect, fapt melcilor lxxvii
care conduce la poluarea solului cu nitraţi, fosfaţi şi
poate genera de asemenea poluarea pânzei
C. Turismul
Experienţa turistică a demonstrat de-a lungul generează fluxuri din ce în ce mai ridicate de turişti
timpului că indiferent de formă de turism practicată, în ultimii ani. Ca urmare a acestui fenomen
în general rezultatul negativ este impactul asupra remarcat la nivelul întregii Zone Metropolitane, s-a
mediului datorat factorului antropic. Turismul este constatat creşterea numărul locurilor de cazare şi
un important consumator de spaţiu şi resurse alimentaţie publică, îndeosebi în sectorul privat,
naturale, un generator de schimbări la nivelul ceea ce generează o accentuare a presiunilor
mediul înconjurător şi al economiei. În aceste asupra mediului ca urmare a desfăşurării acestor
condiţii, dezvoltarea turismului la nivel local activităţi.
trebuie să se realizeze astfel încât să se păstreze Dezvoltarea turismului în arealul metropolitan nu
echilibrul ecologic, să se evite se suprasolicitarea trebuie însă să afecteze interesele socio-
resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative economice ale populaţiei rezidente, nici ale
asupra mediului. mediului şi, mai cu seamă, resursele naturale care
Localităţile din Ţara Bârsei, zonă care se constituie alături de sit-urile istorice şi culturale
suprapune din punct de vedere teritorial cu Zona atracţia principală.
Metropolitană Braşov, se remarcă printr-un bogat Efectele negative pe care intensificarea turismului
patrimoniu istoric şi cultural, care, corelat cu le generează/are potenţialul de a le genera la
potenţialul natural (ariile naturale protejate şi nivelul localităţilor Zonei Metropolitane Braşov şi
zonele de agrement situate în acest areal),
155
pentru limitarea cărora se impune implementarea  Degradarea peisajului prin acumularea de

unui plan eficient de măsuri constau în: deşeuri.
 Circulaţia turistică necontrolată în arealul  Turismul automobilistic (parcarea şi
zonelor naturale protejate, urmată de circulaţia în locuri interzise, cu abatere de
distrugeri ale solului şi vegetaţiei; la drumurile principale)
 Amplificarea formelor de poluare ca  Poluarea cu gaze de eşapament şi zgomot;
urmare a lipsei amenajărilor specifice
destinate popasurilor şi campării
D. Transporturile
Transportul joacă un rol important în dezvoltarea pe cale de consecinţă a consumului de carburanţi.

economică dar reprezintă, alături de sectorul Mijloacele de transport individuale sunt preferate în
energetic, unul dintre cei mai importanţi factori de defavoarea mijloacelor de transport în comun,
poluare a mediului înconjurător. ceea ce determină creşterea nivelului de zgomot,
devenind în acelaşi timp şi o sursă majoră de
Transportul a devenit o sursă semnificativă de emisii de poluanţi în aer precum dioxidul de carbon,
poluare a aerului în condiţiile în care intensitatea monoxidul de carbon, oxizii de azot, oxizii de sulf,
traficului rutier este într-o continuă creştere. pulberile, plumbul, compuşii organici volatili
Impactul acestuia asupra mediului include: Din datele şi informaţiile aferente anului 2009,
poluarea fonică, ploile acide, încălzirea globală, rezultă faptul că, la nivelul judeţului Braşov,
scăderea calităţii aerului ambiental. Toate acestea analog anilor anteriori, ponderea emisiilor din
conduc la scăderea nivelului de confort şi traficul rutier la emisia anuală de poluanţi
deprecierea calităţii vieţii. atmosferici este majoritară, situaţie care se face
Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai remarcată şi la nivelul localităţilor din arealul
mare prin creşterea numărului de autovehicule şi, metropolitan.
Tip emisie Poluant tone

CO2 SO2 NOx COV lxxviii
Emisii trafic rutier 499,556 1016,89 3438,99 4116,56
Emisii totale 2032,08 3904,646 6610,1972 5679,02
Tabel II.68 Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul judeţului Braşov - 2009 lxxix
Emisii trafic rutier Emisii totale
6,610.20
5,679.02
7,000.00
6,000.00 3,904.65
5,000.00 4,116.56
3,438.99
4,000.00 2,032.08
3,000.00
2,000.00 1,016.89
499.55
1,000.00
0.00
CO2 SO2 NOx COV
Fig. 71. Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul judeţului Braşov – 2009
156
Situaţia este îngrijorătoare şi se face remarcată şi În lipsa unui sistem de transport public
la nivelul localităţilor Zonei Metropolitane Braşov metropolitan, care să asigure conexiunea şi fluenţa
unde în ultimii ani parcul auto a înregistrat o traficului între localităţi, pentru toate categoriile de
creştere constantă a numărului de vehicule populaţie (şi care reprezintă una din investiţiile
înmatriculate. propuse prin Planul Integrat de Dezvoltare pentru
Astfel, conform datelor furnizate de Direcţia Regim Polul de Creştere Braşov), populaţia preferă pentru
Permise de Conducere şi Înmatriculare a deplasări autovehiculele personale. La acest
Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi aspect, se adaugă şi dezvoltarea redusă a
Internelor, la sfârşitul anului 2011, situaţia parcului infrastructurii pentru biciclişti (limitată numai la
de vehicule se prezenta astfel: anumite zone din municipiul Braşov), care
 Mopede – 3.107 descurajează potenţialii utilizatori ai acestui mijloc
 Motociclete – 4.764 de transport ecologic.
 Autoturisme – 98.302 Efectele traficului rutier “domestic” asupra calităţii
 Microbuze şi autobuze - 771 mediului sunt intensificate de circulaţia de tranzit
 Vehicule de transport marfă – 12.547 care se desfăşoară pe principalele artere rutiere
Faţă de datele prezentate, trebuie precizat faptul care străbat zona metropolitană:
că informaţiile disponibile sunt cele referitoare la • DN1 / E68 (Oradea - Sibiu - Făgăraş -
vehiculele înmatriculate în localităţile Zonei Braşov - Bucureşti)
Metropolitane Braşov şi nu la numărul real de • DN1A (Braşov - Săcele - pasul Bratocea -
vehicule existent în arealul vizat. Vălenii de Munte - Ploieşti)
În condiţiile în care numai numărul de autoturisme • DN10 (Braşov - Hărman - Buzău)
raportat la populaţia totală a localităţilor din Zona • DN11 (Braşov - Hărman - Oneşti)
Metropolitană ajunge la proporţia de 1/4, se • DN12 (Braşov - Sfântu Gheorghe - Băile
remarcă în acest areal insuficienta valorificare a Tuşnad - Miercurea-Ciuc - Topliţa)
mijloacelor de transport în comun. • DN13 / E60 (Braşov - Rupea - Sighişoara -
Astfel, în Municipiul Braşov există un singur sistem Bălăuşeri - Târgu Mureş)
de transport public de călători şi anume cel de • DN73 (Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti)
suprafaţă, organizat cu mai multe tipuri de mijloace Totodată, valori ridicate de trafic se înregistrează
de transport: autobuze, troleibuze şi microbuze. pe trama stradală din centrul municipiului Braşov şi
Acesta este operat de Regia Autonomă de pe arterele principale ale localităţii prin care se
Transport Braşov care operează un număr de 41 asigură legătura cu drumurile naţionale anterior
de trasee. Parcul auto este format din 201 prezentate.
autobuze şi 38 troleibuze, numărul de staţii Măsurătorile efectuate au relevat prezenţa
amenajate fiind de 118 la care se adaugă 9 capete următorilor poluanţi generaţi de traficul rutier, care,
de linii. Cu excepţia municipiului Braşov, dintre chiar dacă valorile înregistrate se situează în
localităţile Zonei Metropolitane Braşov, numai limitele admise, reprezintă un factor de risc la
municipiul Săcele beneficiază de un sistem de adresa calităţii mediului şi al stării de sănătate a
transport în comun prin care se asigură legătura populaţiei:
localităţii cu municipiul Braşov. • Monoxid de carbon – CO
În aceste condiţii, transportul călătorilor între • Dioxid de carbon – CO2
Braşov şi localităţile din Zona Metropolitană este • Oxizi de azot – NOx
asigurat de firme private şi se desfăşoară în baza • Dioxid de sulf – SO2
unor contracte încheiate între Consiliul Judeţean • Ozon – O3
Braşov şi firma prestatoare. • Benzen
157
• Hidrocarburi totale instituţii publice şi în zone de recreere de pe

• Pulberi în suspensie – PM 10 teritoriul judeţului Braşov.
• Plumb – Pb Punctele de monitorizare au fost stabilite pentru a
evalua impactul traficului rutier asupra mediului şi
Traficul rutier generează alături de emisiile de implicit a factorului uman. Condiţiile în care s-au
gaze nocive şi poluare fonică. efectuat măsurătorile au fost alese pentru a
Relevante în ceea ce priveşte poluarea fonică minimiza influenţa factorilor care pot influenţa
datorată traficului sunt măsurătorile de zgomot propagarea sunetului (tipul sursei, distanţa de la
efectuate de laboratorul APM Braşov în perioada sursă, absorbția atmosferică sau terestră, vântu l,
iulie – decembrie 2011. În acest interval, s-au temperatura, umiditatea, reflexia pe diferite
realizat 246 măsurări momentane ale nivelului de suprafețe).
zgomot ambiental în principalele intersecţii şi pe Numărul de măsurări şi maximele înregistrate,
arterele cu trafic intens, în zone în care există care pot fi considerate relevante şi pentru arealul
metropolitan sunt prezentate în tabelul alăturat.
Tip măsurătoare Număr Maxima măsurată, % Depăşiri

măsurători dB
Parcuri, zone de recreere şi odihnă 30 62,4 0%
Trafic 210 85,2 56,2 %
Incintă industrială 6 46,7 0
Tabel II.69 Rezultate măsurători de zgomot în perioada iulie – decembrie 2010 lxxx
Nivelul echivalent de zgomot determinat în deplasare în anumite zone, corelată cu

intersecţii şi pe artere intens circulate a depăşit introducerea unor restricţii în special în zonele
valoarea limită admisă, conform STAS 10009/1988 rezidenţiale, fluidizarea traficului, amenajarea de
pentru fiecare tip de stradă, în procent de 71,1 %, parcări, etc.), plantarea unor perdele de arbori în
valorile determinate situându-se în intervalul 68,1 vecinătatea arterelor rutiere reprezintă soluţii care
dB – 85,2 dB. Valori mari ale nivelul echivalent de pot conduce la reducerea nivelului de zgomot la
zgomot au fost înregistrate în special pe arterele nivelul localităţilor din Zona Metropolitană.
din centrul municipiului Braşov şi pe centura Traficul feroviar reprezintă totodată o potenţială
ocolitoare a localităţii. ameninţare la adresa calităţii aerului, având în
Nivelul echivalent de zgomot determinat în parcuri vedere faptul că Magistrala 200 care traversează
şi alte zone de agrement nu a depăşit valorile zona metropolitană nu este electrificată şi se
admisibile ale nivelului de zgomot, reglementate utilizează combustibili fosili pentru punerea în
prin legislaţia în vigoare. mişcare a garniturilor.
Înnoirea parcului auto, aplicarea unor măsuri de
management al traficului (creşterea vitezei de
E. Deşeurile
Fostele rampe de deşeuri şi depozitele adaugă şi depozitarea neconformă a deşeurilor de

neconforme, deşi în prezent sunt în mare parte către populaţie. Se impune prin urmare
închise, reprezintă o potenţială sursă de poluare continuarea măsurilor de ecologizare a
datorită infiltraţiilor care pot afecta atât calitatea suprafeţelor afectate la nivelul tuturor localităţilor
solului cât şi a pânzei freatice. La acest aspect se din Zona Metropolitană, dezvoltarea infrastructurii
158
de colectare şi depozitare a deşeurilor precum şi conştientizare a cetăţenilor privind importanţa

derularea unor campanii de informare şi protecţiei mediului.
F. Apele uzate
Un factor de presiune la adresa calităţii mediului în Totodată, în municipiul Codlea, descărcarea apelor
arealul metropolitan este reprezentat de uzate epurate şi a celor neepurate se face direct în
capacitatea redusă de epurare a apelor uzate. pârâul Vulcăniţa prin 4 guri de evacuare şi anume:
Astfel, staţia de epurare Stupini, care dispune în staţia de epurare (ape uzate epurate mecanic),
prezent de o capacitate de Qzi=2200 l/s pentru platforma Măgura (ape uzate neepurate) şi 2
treapta mecanică şi Qzi=1620 l/s pentru treapta colectoare str. Gării (ape uzate neepurate şi ape
biologică deserveşte municipiul Braşov precum şi pluviale). Datorită acestor factori, precum şi
localităţile rurale învecinate. Instalaţia, deşi a fost performanţelor tehnice reduse ale staţiei de
modernizată în perioada 1998-2000, nu are epurare, modalitatea de gestionare a apelor uzate
prevăzută treapta terţiară de epurare şi nici treapta generează efecte negative asupra mediului
de dezinfecţie. În aceste condiţii, staţia de înconjurător, contribuind la poluarea apelor de
epurare contribuie la creşterea gradului de poluare suprafaţă şi a pânzei freatice din aria de influenţă
al pârâurilor Ghimbăşel, Timiş, a râului Olt şi a a municipiului Codlea care include şi localităţile
pânzei freatice din zona de influenţă învecinate.
Concluzii
Industria reprezintă inclusiv în cazul Zonei Metropolitane Braşov cea mai importantă sursă de deteriorare a
tuturor componentelor mediului, ca urmare a utilizării intensive de către acest sector a resurselor naturale, a
consumului mare de energie, a proceselor de producţie generatoare de emisii poluante în aer, apă, sol şi de
diverse tipuri de deşeuri, dintre care unele periculoase pentru mediu şi sănătatea umană. La nivelul localităţilor
din arealul metropolitan activează agenţi economici din sectoarele industriale care prezintă cel mai ridicat
potenţial de risc pentru calitatea mediului (industria chimică, industria metalurgică şi prelucrătoare, industria
alimentară).
O ameninţare la adresa calităţii mediului este reprezentată în localităţile Zonei Metropolitane Braşov şi de
activităţile din sectorul construcţiilor.
Agricultura, alături de industrie reprezintă una dintre sursele importante de agenţi poluanţi, cu impact negativ
asupra calităţii mediului ambiental prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme. Aceste probleme
se fac remarcate şi la nivelul localităţilor Zonei Metropolitane Braşov, unde 193.144 de hectare au destinaţie
agricolă. Activităţile agricole desfăşurate în special la nivelul localităţilor rurale din arealul metropolitan
reprezintă o potenţială ameninţare la adresa calităţii mediului înconjurător prin:
 Utilizarea îngrăşămintelor chimice
 Utilizarea de produse pentru protecţia plantelor
 Reziduurile generate de creşterea animalelor
Activităţile turistice practicate la nivelul zonei metropolitane Braşov generează impact asupra mediului
înconjurător prin factorului antropic. Efectele negative constau în circulaţia turistică necontrolată în arealul
zonelor naturale protejate, degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri, poluarea cu gaze de eşapament
şi zgomot datorită turismului automobilistic.
Transportul reprezintă totodată unul dintre cei mai importanţi factori de poluare a mediului înconjurător. La n
ivelul Zonei Metropolitane, ponderea emisiilor din traficul rutier din emisia anuală de poluanţi atmosferici este
159
majoritară. În lipsa unui sistem de transport public metropolitan, populaţia preferă pentru deplasări
autovehiculele personale, ceea ce influenţează direct emisiile de gaze poluante. La acest aspect, se adaugă şi
dezvoltarea redusă a infrastructurii pentru biciclişti care descurajează potenţialii utilizatori ai acestui mijloc de
transport ecologic.Efectele traficului rutier “domestic” asupra calităţii mediului sunt intensificate de circulaţia de
tranzit.
Fostele rampe de deşeuri şi depozitele neconforme, deşi în prezent sunt în mare parte închise, reprezintă o
potenţială sursă de poluare datorită infiltraţiilor care pot afecta atât calitatea solului cât şi a pânzei freatice
Un factor de presiune la adresa calităţii mediului în arealul metropolitan este reprezentat de capacitatea
redusă de epurare a apelor uzate.
2.3.9. Gradul de utilizare a resurselor regenerabile de energie
Pentru România, Anexa I a Directivei 2009/28/EC  energia hidraulică a acumulărilor de apă,

prevede ca, în anul 2020, ponderea energiei din exploatată în amenajări hidrotehnice denumite
surse regenerabile în consumul final brut de microhidrocentrale şi centrale hidro mici, cu
energie să fie de 24%. Din analiza potenţialului putere instalată de maximum 10MW şi care nu
energetic al surselor regenerabile de energie fac parte din amenajări hidroenergetice
rezultă că, pentru atingerea ţintei stabilite pentru complexe;
2020, România va trebui să valorifice 63.5% din  energia geotermală;
potenţialul total al surselor regenerabile de energie  energia eoliană;
de care dispune.  energia conţinută în masa lemnoasă şi în
alte materii vegetale care formează împreună
În acest context, la nivel naţional, regional şi local categoria combustibilului solid, denumită
se impune intensificarea demersurilor necesare biomasă;
pentru promovarea unor investiţii în valorificarea  energia conţinută în produse secundare
surselor de energie primară care prezintă un gazoase obţinute prin fermentare din materii
potenţial deosebit şi oferă totodată avantaje reziduale organice, alcătuind categoria de
semnificative sub raportul conservării resurselor şi combustibil gazos, denumită biogaz;
a mediului înconjurător.
Principalele surse de energie regenerabile şi O analiză a gradului de utilizare a tipuri de surse
neconvenţionale : de energie neconvenţională la nivelul localităţilor
 energia radiaţiei solare (energie solară); din arealul metropolitan relevă următoarelor
aspecte:
A. Biomasa
 În arealul studiat, potenţialul biomasei este prezentată este mai puţin utilizată în cazul
utilizat exclusiv în vederea producerii clădirilor aflate în proprietatea instituţiilor
energiei termice prin procesul de ardere publice locale, însă a fost adoptată şi de
directă. Un număr tot mai important de unii agenţi economici locali.
locuitori ai localităţilor din Zona  În prezent, la nivelul Zonei Metropolitane
Metropolitană recurg la instalarea de nu sunt utilizate formele alternative de
centrale termice cu lemne sau peleţi, valorificare energetică a biomasei: arderea
având în vedere costurile reduse pe care prin piroliză, cu generare de singaz,
le implică această soluţie în raport cu fermentarea, cu generare de biogaz (CH4)
centralele alimentate cu gaz. Soluţia sau bioetanol (CH3-CH2-OH), degradarea
160
enzimatică a biomasei cu obţinere de energie electrică şi termică. În municipiul Codlea, o

etanol sau biodiesel, etc. iniţiativă similară are ca beneficiar S.C. WASTE 2
ENERGY MANAGEMENT S.R.L şi îşi propune
Trebuie totuşi menţionat faptul că în acest areal, realizarea unei instalaţii tehnologice de producere
se află în curs de pregătire o serie de proiecte care a energiei din biomasă prin cogenerare, cu o
vizează valorificarea acestei surse în vederea capacitate de 4 MW. Concret, se vizează
generării de energie. Astfel, în municipiul Braşov, realizarea unei instalaţii de producere a energiei
ca urmare a încetării activităţii CET, sunt avute în electrice şi termice prin cogenerare, utilizând ca
vedere o serie de parteneriate public private în sursă de materii prime biomasa animală. lxxxi
vederea valorificării biomasei pentru generarea de
B. Energia solară
 În prezent, la nivelul localităţilor din arealul panouri solare, în pofida faptului că,
metropolitan, utilizarea energiei solare se datorită condiţiilor climatice specifice
regăseşte, la prepararea apei calde regiunii Braşovului un captator solar –
menajere şi, în unele cazuri, în vederea termic funcţionează, în condiţii normale de
asigurării agentului termic în locuinţele siguranţă, pe perioada martie – octombrie,
individuale. De asemenea, o parte a cu un randament de 40 – 90%.
agenţilor economici (în special structurile  În ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor
de cazare) dispun de sisteme de panouri de bază pentru producerea de electricitate
solare. În majoritatea cazurilor, soluţia din energie solară (celulele fotovoltaice şi
este utilizată în paralel cu centrale termice tehnologiile termoelectrice solare care
clasice, cu ardere pe gaz sau combustibili captează energia solară şi o folosesc
solizi, ca metodă de diminuare a costurilor. pentru a produce abur), nu există date
 La nivelul clădirilor publice, conform privind valorificarea acestora la nivel local.
datelor disponibile, nu sunt utilizate
C. Energia geotermală
serie de locuinţe individuale beneficiază de aceste
Datorită costurilor relativ ridicate pe care le implică sisteme de generare a energiei termice şi de
această tehnologie, utilizarea pompelor de căldură producere a apei calde. Mediul de afaceri şi
de diferite tipuri (apă-apă, sol-apă, etc.) este autorităţile publice locale nu au realizat investiţii în
redusă la nivelul zonei metropolitane. În general, o vederea implementării unor astfel de soluţii.
D. Energia eoliană
 Efectele asupra mediului înconjurător ale redusă de terenuri neutilizate, pretabile
folosirii instalaţiilor eoliene constituie un amplasării acestora, precum şi cu costurile
element restrictiv potenţial asupra viitorului ridicate pe care le implică această soluţie,
acestei surse regenerabile de energie, face ca energia eoliană să nu fie
datorită zgomotelor şi vibraţiilor pe care le valorificată la nivelul zonei metropolitane
produc. Acest fapt, corelat cu oferta Braşov
E. Potenţialul hidroenergetic
161
Reţeaua hidrografică cuprinde cursuri de apă al

căror potenţial poate fi valorificat prin amplasarea Sintetizând aspectele anterior prezentate, se
unor microhidrocentrale. remarcă faptul că la nivelul localităţilor din arealul
metropolitan resursele regenerabile de energie
Conform informaţiilor disponibile, S.C. AVASCA sunt încă insuficient valorificate, chiar dacă unele
REAL ESTATE S.R.L. societatea care are în prezintă potenţial (în special biomasa, energia
prezent în proprietate fosta platformă industriala solară şi cursurile locale de apă), nefiind
COLOROM vizează construirea a două înregistrate investiţii de anvergură realizate de
microhidrocentrale în Codlea – una dintre acestea autorităţile publice şi de agenţii economici în acest
chiar pe suprafaţa pe care s-a aflat vechea unitate domeniu, chiar dacă o serie de proiecte se află în
industrială, iar cea de-a doua pe un alt teren care a curs ce pregătire.
aparţinut acesteia, la barajul de captare apă Turcu.
Concluzii
Analiza gradului de utilizare a surslor de energie neconvenţională la nivelul localităţilor din arealul metropolitan
relevă următoarele concluzii:
 Potenţialul biomasei este utilizat exclusiv în vederea producerii energiei termice prin procesul de
ardere directă; nu sunt utilizate formele alternative de valorificare energetică a biomasei, însă o serie
de investiţii se află în pregătire
 Utilizarea energiei solare se regăseşte la prepararea apei calde menajere şi, în unele cazuri, în
vederea asigurării agentului termic în locuinţele individuale. Utilizarea tehnologiilor de bază pentru
producerea de electricitate din energie solară este extrem de redusă
 Utilizarea pompelor de căldură de diferite tipuri (apă-apă, sol-apă, etc.) este redusă la nivelul zonei
metropolitane datorită costurilor ridicate
 Efectele asupra mediului înconjurător ale folosirii instalaţiilor eoliene constituie un potenţial element
restrictiv asupra viitorului acestei surse regenerabile de energie la nivelul zonei metropolitane, datorită
zgomotelor şi vibraţiilor pe care le produc.
 Reţeaua hidrografică cuprinde cursuri de apă al căror potenţial poate fi valorificat prin amplasarea
unor microhidrocentrale însă acesta este insuficient valorificat.
162
2.3.10. Analiză SWOT - Mediu
Puncte Tari Puncte slabe

• Condiţiile favorabile de relief şi climă • Poluare fonică şi atmosferică semnificativă
• Monitorizarea şi evaluarea permanentă a factorilor de-a lungul arterelor rutiere de rang
de mediu în arealul polului de creştere naţional şi european şi în centrul
• Calitatea aerului, la nivelul Zonei Metropolitane se municipiului Braşov
încadrează în general în limitele legal admise • Existenţa unor agenţi economici locali a
pentru indicatorii monitorizaţi căror activitate generează emisii poluante
• Indicatorii de calitate a solului se încadrează în care afectează calitatea aerului; factorii de
limitele admise risc reprezentanţi de activităţile din
• Apele subterane şi de suprafaţă din arealul Zonei domeniul industriei energetice,
Metropolitane se încadrează în general în clasele I prelucrătoare şi alimentare asupra calităţii
şi II de calitate solului.
• Societăţile comerciale a căror activitate generează • Localităţile Bod, Codlea, Prejmer, Hălchiu,
presiuni asupra mediului au implementat soluţii Hărman sunt situate în zonele vulnerabile
tehnice de reducere a emisiilor nocive şi potenţial vulnerabile la nitraţi proveniţi
• 13 din cele 15 localităţi ale Zonei Metropolitane din activităţi agricole de la nivelul judeţului
beneficiază de servicii de salubritate şi colectare a Braşov, indicate prin Ordinul 196/2005.
deşeurilor • Suprafeţe de teren expuse riscului
• Depozitele neconforme şi rampele de deşeuri alunecărilor de teren şi inundaţiilor
municipale din localităţile Zonei Metropolitane au • Poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzei
fost închise şi se află în proces de ecologizare freatice prin activitatea staţiilor de epurare
• Depozitul ecologic zonal Braşov dispune de din Codlea şi Stupini şi a agenţilor
capacitatea necesară pentru a deservi toate economici locali
localităţile Zonei Metropolitane • Depozitarea neconformă a deşeurilor de
• La nivelul Zonei Metropolitane şi a judeţului Braşov către populaţie afectează calitatea
există capacităţi de sortare a deşeurilor reciclabile mediului;
• Zona Metropolitană dispune de resurse exploatabile • Existenţa unor situri contaminate istoric în
de calcare şi materiale de construcţii arealul metropolitan
• Reţeaua hidrografică este bine dezvoltată • Existenţa unor suprafeţe întinse de teren
• Sursele de apă subterane şi de suprafaţă sunt necultivate
suficiente pentru asigurarea necesarului de apă • Fragmentarea proprietăţilor funciare
potabilă a localităţilor din Zona Metropolitană afectează calitatea şi eficienţa activităţilor
• Existenţa unor lacuri naturale şi antropice în arealul agricole
metropolitan • Reducerea constantă a efectivelor de
• Solurile sunt favorabile practicării culturilor de animale
cereale şi cartofi • Restrângerea habitatelor naturale ca
• Varietatea şi bogăţia faunei şi florei urmare a extinderii zonelor locuibile în
• Suprafaţa ridicată a zonelor forestiere – 52.131,50 localităţile Zonei Metropolitane
hectare; exploatarea raţională a pădurilor în arealul • Lipsa planurilor de management pentru
metropolitan majoritatea ariilor protejate şi siturilor
• Numărul mare şi suprafaţa ariilor protejate şi Natura 2000 din arealul studiat
rezervaţiilor situate pe teritoriul Zonei Metropolitane • Circulaţia turistică necontrolată în ariile
163
• Localităţile Zonei Metropolitane dispun ca urmare a naturale protejate

suprapunerii cu Ţara Bârsei de un bogat patrimoniu • Starea avansată de degradare a unor
cultural şi istoric, favorabil dezvoltării turismului obiective de patrimoniu cultural istoric din
• Arealul metropolitan dispune de potenţial pentru localităţile Zonei Metropolitane
valorificarea resurselor regenerabile de energie. • Gradul redus de utilizare a resurselor
regenerabile de energie la nivelul Zonei
Metropolitane
Oportunităţi Ameninţări
• Existenţa fondurilor disponibile pentru investiţiile de • Creştea gradului de poluare atmosferică
mediu prin intensificarea traficului rutier
• Dezvoltarea proiectată a unui centru de • Dezvoltarea economică în măsură să
monitorizare a tuturor factorilor cu impact asupra genereze probleme de contaminare a
calităţii vieţii, inclusiv a factorilor de mediu la nivelul solurilor, de poluare a atmosferei sau a
polului de creştere Braşov apelor, de poluare fonică şi/sau vibraţii
• Activităţile de ecologizare a zonelor poluate, aflate • Întârzierea procesului de schimbare a
în curs de derulare fluxului tehnologic la nivelul principalilor
• Modernizarea proiectată a staţiilor de epurare şi a agenţilor economici responsabili cu
facilităţilor de tratare a apei potabile din Zona poluarea mediului în localităţile din Zona
Metropolitană Metropolitană
• Includerea localităţilor din Zona Metropolitană între • Impactul negativ al îngrăşămintelor şi
localităţile vizate prin implementarea proiectului pesticidelor şi în general al formelor
“Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa intensive de agricultură asupra solului
uzată în Judeţul Brașov” derulat de Compania Apa • Exploatarea necontrolată a resurselor
Braşov forestiere
• Dezvoltarea unui inel verde la nivelul Polului de • Degradarea peisajului prin acumularea de
Creştere Braşov şi accesarea fondurilor disponibile deşeuri
în vederea împăduririi terenurilor neutilizate, măsuri • Dezvoltare urbanistică necontrolată care
care pot contribui la creşterea calităţii vieţii. poate supune la presiuni suplimentare
• Includerea localităţilor din Zona Metropolitană între habitatele naturale.
beneficiarii măsurilor definite prin planul de investiţii • Amplificarea formelor de poluare ca urmare
pentru sistemul integrat de management al a lipsei amenajărilor specifice destinate
deşeurilor, iniţiativă derulată de Consiliul Judeţean popasurilor şi campării în zonele naturale
Braşov prin POS Mediu. • Circulaţia turistică necontrolată în arealul
• Existenţa în arealul Zonei Metropolitane Braşov a siturilor protejate, urmată de distrugeri ale
capacităţilor de prelucrare şi valorificare a deşeurilor solului şi vegetaţiei
reutilizabile • Creşterea decalajului între localităţile
• Dezvoltarea agriculturii ecologice urbane şi rurale din arealul Polului de
• Posibilitatea practicării unor forme de turism Creştere Braşov în ceea ce priveşte
ecologic şi cultural istoric, favorizate de patrimoniul investiţiile de mediu.
cultural şi istoric şi de resursele naturale disponibile.
• Creşterea gradului de valorificare a resurselor
regenerabile de energie (în special biomasa şi
energia solară)
164
2.4. Mediul Economic
Contextul în care s-a realizat auditul economic al În urma creşterii economice înregistrată în
Zonei Metropolitane Braşov este criza economica perioada 2004-2008 la nivel mondial, România a
globală, recesiune cauzată de criza financiară la resimțit aceasta creştere doar în perioada 2007-
nivel mondial, cu consecinţe în scăderea 2008 prin crearea de noi locuri de muncă,
investiţiilor şi o ștere
cre mult mai lenta a generată de reformele economice din piaţa muncii
cheltuielilor de consum. Estimările institu țiilor şi de ștereacre gradului de încredere a
internaţionale şi naţionale, pe termen mediu, arată investitorilor, însoţite însă de un deficit extern tot
că această criza va avea un impact semnificativ mai mare şi de expansiunea creditului.
asupra mediului de afaceri din Romania, climatul Profilul economic al Zonei metropolitane
de afaceri fiind caracterizat de o precauţie sporită, Braşov este determinat în principal de activităţile în
lichiditate redusă, fluxuri reduse de capital străin. domeniu comerțului – 36,6%, industriei – 26,11%,
Au fost luate în calcul de asemenea provocările pe şi construcțiilor – 8,13%(profil dat de valoarea cifrei
termen lung, precum globalizarea, presiunea de afaceri). În încercarea de uniformizare a
asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea dezvoltării economice, de respectare a condiţiilor
populaţiei. de mediu şi echilibrare a dezvoltării teritoriale, la
În contextul schimbărilor socio-economice nivelul zonei metropolitane Braşov, o parte din
înregistrate în ultimii douăzeci de ani, atât mediul investițiile actuale dar şi din noile investiții vor fi
urban cât şi mediul rural se află într-o etapă de localizate pe teritoriul localităţilor limitrofe
redefinire determinată de o serie de procese socio- Municipiului Braşov, cu precădere în apropierea
economice, precum: restructurarea economiei, infrastructurii de transport, fapt ce va determina o
mişcarea migratorie rural-urban, migraţia externă, dezvoltare economica ce va menține același profil
reîmproprietărirea, dezvoltarea intensă a economic şi pentru perioada următoare.
localităţilor situate în apropierea marilor oraşe sau
depopularea localităţilor izolate.
45
40
35
30
25
2008
20
2010
15
10
5
0
Agricultura Comert Industrie Construcții Servicii
Fig. 72. Ponderea activităților economice după cifra de afaceri în %, comparativ 2008 cu 2010
165
În Zona metropolitană Braşov, la 30.06.2010, si-au turismului şi 1,55% în domeniul agriculturii, cifra de
depus bilanțul contabil un număr de 19.391 de afaceri declarată la data de 30.06.2010 fiind de
societăţi comerciale dintre care: 0,23% sunt 6.637.103.273 lei, conform datelor furnizate de
întreprinderi foarte mari, 1,11% sunt întreprinderi Direcția Generala a Fanatelor Publice Braşov. În
mari, 6,83% întreprinderi mijlocii, 16,4% anul 2010, în din zona metropolitană, numărul de
întreprinderi mici şi 76,43% microîntreprinderi. societăţi comerciale a reprezentat 83% din totalul
Dintre acestea 33,12% activează în domeniul societăţilor din judeţul Braşov, iar ca cifră de
comerțului, 9,49% în domeniul industriei afaceri acestea au reprezentat 88,3% din totalul
prelucrătoare, 11,98% în domeniul construc țiilor, cifrei de afaceri la nivelul judeţului Braşov
32,44% în domeniul serviciilor, 5,50% în domeniul
.
50
45
40
35
30
25 2008
20
2010
15
10
5
0
Agricultura Comert Industrie Construcții Servicii
Fig. 73. Ponderea numărului de firme în %, comparativ anii 2008 şi 2010
2.4.1. Agricultura
Dacă la începutul anilor ’90 agricultura era o Suprafaţa agricola a zonei este de 193.144 ha,
activitate economică importantă la nivelul arealului, formata din pășune, fâneţe, pădure, livezi, teren
astăzi ponderea valorii adăugate a acestei ramuri arabil, conform graficului de mai jos lxxxii. Terenul
a scăzut semnificativ. arabil este cultivat în cea mai mare parte cu
cereale pentru boabe, sfecla de zahar şi cu cartofi.
Pășuni, 10. Fânețe, 5.3 Livezi, 0.15

7
Teren
arabil, 83.8
Fig. 74: Structura suprafeţei agricole în % din suprafaţa agricolă
166
Distribuţia terenurilor agricole înție func de fărâmiţării proprietăţii, dar şi îmbătrânirii şi lipsei de
destinaţii este uşor diferită faţă de Judeţul Braşov forţă de munca în agricultură. Mecanizarea slaba
luat în ansamblul său, unde păşunile predomină în a agriculturii constituie de asemenea un factor ce a
proporţie de 40%, urmat de terenul arabil în dus la reducerea activității în acest domeniu, zona
proporţie de 39.5%, fâneţe cu 20% din totalul metropolitană Braşov având o medie de 174,94 ha
terenului şi livezile cu o proporţie de 0,5%. la un tractor per total suprafaţă teren arabil şi o
medie de 18,19 ha la un tractor pentru total
Activitatea agricolă de cultivare a pământului a suprafaţă cultivată, media pe județul Braşov fiind
scăzut de la an la an, datorită, în principal, de 27.00 ha la un tractor
.
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
Fig. 75. Utilaje agricole pe tipuri la data de 31.12.2010
Producţia agricola, atât cea totala, cat şi cea medie, 1ha nu este luat în evidentele APIA Braşov,
a scăzut în perioada 2005 – 2010 în cazul proprietari nebeneficiind de subven țiile acordate
majorității culturilor, datorita costurilor ridicate, producătorilor agricoli.
lipsei pieței de desfacere şi a lipsei de resursa Raportat la anul 1990, suprafaţa totală cultivată a
umana. Această evoluţie descendenta are loc în judeţului s-a diminuat cu 30% în anul 2008.
contextul extinderii suprafețelor efectiv cultivate din Totodată, suprafaţa terenului arabil aflat în repaus
aceiași perioada, fapt ce indica practicarea unei a crescut de 28 de ori. Din datele analizate rezulta
agriculturi neperformante. ca activitatea agricola în domeniul cultivării
terenului este din ce în ce mai redusa din motivele
Dezvoltarea viitoare a Zonei Metropolitane Braşov expuse anterior, dar şi politicilor locale şi naţionale
va duce la o conversie a terenurilor cu destinație în domeniul agriculturii, fapt ce duce la o producție
agricola, acest lucru făcându-se în detrimentul agricolă ce nu acoperă necesităţile reale şi în
culturilor agricole. Un aspect important va fi consecinţă la creşterea importurilor de produse
comasarea terenurilor de către asociaţii sau agricole şi alimente.
proprietari ce vor sa dezvolte activităţi agricole,
acest lucru creând posibilitatea dezvoltării unei La nivelul zonei metropolitane s-au eliberat un
agriculturi intensive, mecanizate şi realizarea unui număr de 235 certificate fitosanitare, cele mai
management adecvat pentru culturile pretabile în multe la nivelul oraşului Ghimbav (101), şi un
zona. Terenul agricol cu suprafe țe mai mici de număr de 183 licenţe de fabricaţie produse
167
agroalimentare, cele mai multe la nivelul • Sfecla de zahăr (aproximativ 1,6%

Municipiului Braşov (116), ceea ce arata interesul din suprafaţa arabilă)
scăzut în dezvoltarea producției vegetale dar şi a • Cerealele păioase (cca. 32% din
procesării acesteia. suprafaţa arabilă)
Creșterea animalelor se practica atât în ferme de • Plantele furajere (cca. 31% din
exploatare, cu preponderenţă la păsări, dar şi în suprafaţa arabilă)
gospodarii mici, în general pentru uzul familiilor. • Porumb boabe (cca. 8% din
Este vorba de aşa numitele exploataţii de semi- suprafaţa arabilă)
subzistenţă, dar mai ales de subzistenţă în care Restul de 15% din suprafaţa arabilă este ocupat
producţia agricolă este destinată consumului de alte tipuri de culturi.
propriu, foarte puţine fiind acele gospodării care
reușesc să disponibilizeze mici cantităţi de La nivelul fondului forestier în zona
produse pentru piaţă. În fermele de metropolitană Braşov se regăsesc 52131,5 ha de
semisubzistenţă fermierii desfă șoară diverse pădure, în care s-au realizat reîmpăduriri pe o
activităţi agricole de cultivare a plantelor şi creştere suprafaţă de 81,5 ha în anul 2008 şi 98,2 ha în
a animalelor bazate pe tradiţii specifice zonei. 2009. Volumul recoltat în 2008 a fost de 221.385
Aceste ferme se caracterizează printr-o structură mc.
de producţie foarte diversificată, determinată de
necesităţile gospodăriei, precum şi printr-o dotare La nivelul zonei metropolitane s-a înfiinţat Grupul
tehnică redusă şi necorespunzătoare ceea ce de Acțiune Locala Tara Barsei, în cadrul căruia s-a
împiedică creşterea productivităţii şi obţinerea unui realizat Planul de Dezvoltare Locala, urmând ca
surplus de produse destinate vânzării. Orientarea perioada următoare sa se implementeze proiectele
acestor ferme către piaţă necesită schimbarea de dezvoltare ce pot aduce o eficientizare a
sistemului de producţie şi implicit cheltuieli producției agricole în zona.
financiare suplimentare pe care fermierii nu şi le
pot permite. Interesul scăzut în dezvoltarea agriculturii
ecologice este rezultatul unei informări ineficiente
La nivelul zonei metropolitane Braşov efectivul de a cetățenilor. O gospodărie de familie care să aibă
animale, la data de 31.12.2010, este de 1.428.515, consumuri energetice şi materiale clasice minime,
cu următoarea distribuție : păsări – 55,30%; ovine să producă cât mai ține pu deșeuri sau poluare
– 23,90%; porcine – 14,05%; taurine – 4,31%; mediului iar aceste deșeuri să fie reciclate pe loc în
cabaline – 1,31%; caprine – 1,12%. cea mai mare măsură, în circuit închis şi convertite
în produse de mare necesitate pentru gospodărie,
să-si asigure mare parte din consumurile
alimentare proprii la o calitate superioară oricăror
In perioada 2005 – 2010, în zona metropolitană standarde, indiferent de condi țiile de sol şi
Braşov atât producția vegetală cât şi cea animala a precipitații, care să folosească la maxim factorii
scăzut în medie cu 5%, cu toate ca poten țialul energetici ieftini şi nepoluan ți naturali, care să
pedologic, suprafața agricola permit dezvoltarea genereze o permanentă stare de sănătate şi o
unor culturi vegetale de buna calitate, iar păşunile prelungire a duratei de viață membrilor săi, care să
existente permit creșterea efectivelor de animale. poată satisface periodic şi piețele orașelor, în care
se aprovizionează cetățenii care locuiesc la bloc
La nivelul judeţului Braşov, culturile cu tradiţie sunt: sau nu dețin grădini, care să asigure condiții de
• Cartoful (aproximativ 12% din confort, siguranță şi prosperitate cel puțin de nivel
suprafaţa arabilă) mediu membrilor săi lxxxiii - este conceptul care ar
168
trebui implementat la nivelul localităților rurale. în parteneriatelor public-private şi dezbătute în cadrul

acest sens administrația publica locala trebuie sa asocierilor din care localitatea face parte.
sprijine acest tip de țiative
ini prin acordarea de Realizarea unui depozit pentru păstrarea
facilităţi fiscale şi prin promovarea de țiuni
ac de produselor agricole şi crearea de spatii pentru
informare a cetățenilor. desfacerea produselor agricole în zona urbana
La nivelul zonei metropolitane s-au înregistrat 29 sunt proiecte ce pot fi generate de administra ția
de ferme ecologice, cu preponderenta crescători publica care pot crea premizele dezvoltării
de melci şi familii de albine. activității agricole atât în localitate cât şi în întreaga
zona.
Depozitarea şi comercializarea produselor agricole
sunt aspecte ce trebuiesc dezvoltate în cadrul
Concluzii
Dacă la începutul anilor ’90 agricultura era o activitatea economică importantă la nivelul Zonei Metropolitane
Braşov, în prezent, ponderea valorii adăugate a acestei ramuri a scăzut semnificativ.
Activităţile agricole s-au diminuat, datorită, în principal fărâmiţării proprietăţii dar şi îmbătrânirii şi lipsei de forţă
de munca în agricultură. Mecanizarea slaba a agriculturii constituie de asemenea un factor ce a dus la
reducerea activității în acest domeniu.
Producţia agricolă a scăzut în perioada 2005 – 2010 în cazul majorității culturilor datorita costurilor ridicate,
lipsei pieței de desfacere şi a resurselor umane. Astfel, în perioada 2005 – 2010, producția vegetală şi cea
animală a scăzut în medie cu 5%. Suprafaţa cultivată se află în reducere constantă, în timp ce suprafaţa
terenului arabil aflat în repaus a crescut de 28 de ori faţă de anul 1990.
Conform aceleiaşi tendinţe, dezvoltarea viitoare a Zonei Metropolitane Braşov va duce la o conversie a
terenurilor cu destinație agricolă, acest lucru făcându-se în detrimentul culturilor agricole.
Se remarcă un interes redus pentru practicarea formelor de agricultură ecologică (numai 29 de ferme
ecologice înregistrate).
Infrastructura de depozitare şi desfacere a produselor agricole este deficitară.
2.4.2. Industrie şi construcţii
Declararea Zonei Metropolitane Braşov ca pol locuri de munca şi crează o cultura a afacerilor
național de creștere în anul 2008 aduce o valoare bazata pe competitivitate. Începând cu anul 2000
importanta în atractivitatea zonei dar şi în industria joacă un rol important în profilul economic
dezvoltarea echilibrata la nivelul zonei a mediului al zonei, o mare parte din cifra de afaceri
de afaceri. În urma elaborării Planului Integrat de realizându-se în domeniul industrial. în industria
Dezvoltare al Polului de Creștere Braşov s -au prelucrătoare îşi desfăşurau activitatea un număr
identificat o dezvoltare industriala şi oștere
cre de 1.840 de firme, care au avut în primul semestru
semnificativa a numărului de firme pe doua axe: al anului 2010, o cifra de afaceri în valoare de
Braşov – Cristian – Ghimbav şi Braşov – Sânpetru 1.732.991.148 RON lxxxiv.
– Hărman – Prejmer. În cadrul Zonei Metropolitane Braşov sunt
Dezvoltarea sectorului industrial este deosebit de dezvoltate cinci parcuri industriale, o zona
importanta în economia zonei metropolitane industriala pentru dezvoltarea afacerilor în
Braşov, deoarece reprezintă principala sursa de
169
suprafața de 224,2ha, gradul de ocupare fiind redat în figura 76.
120
100
80
60
40
20
0
Parcul Parcul Pro Roman Parcul Brasov
Industrial Carfil Industrial Industrial Park Industrial Industrial Park
- Brasov Metrom - - Brasov Prejmer Ghimbav
Brasov
Fig. 76. Gradul de ocupare al parcurilor industriale în %
Analiza industriei în zona metropolitană Braşov din înregistrând o scădere cu 11,5 procente
perspectiva structurii producţiei industriale, a faţă de anul 2000.
principalelor ramuri industriale, precum şi a - energia electrică, termică, gazele şi apa
principalelor produse industriale realizate, permite deţin 15,1% din structură, de 5 ori mai
evidenţierea următoarelor caracteristici la nivelul mult decât în anul 2000.
anului 2008: Profilul industrial al zonei metropolitane Braşov
- sunt prezente majoritatea ramurilor este determinat de industria de maşini şi
industriale, unităţile industriale sunt echipamente şi a mijloacelor de transport, de
amplasate, în general, în localităţile industria chimică, precum şi de industria
urbane. alimentară şi textilă.
- industria prelucrătoare deţine 84,3% din
structura producţiei industriale,
20,000
10,000
0
2005 2006
2007 2008 sem I
2010
2005 2006 2007 2008 sem I 2010

Industria extractivă 19 43 56 64 110
Energie
electrică, termică, gaze și 861 942 1,362 795 404
apa
Industria prelucrătoare 4,938 6,352 7,206 9,729 17,330
Fig. 77:Evoluţia cifrei de afaceri în mii lei
170
Fiind unul dintre cele mai puternic industrializate la nivelul întregii zone, cu precădere la nivelul
judeţe, Braşovul a resimţit declinul suferit de Municipiului Braşov.
principalele sale ramuri industriale precum
construcţiile de maşini, industria de apărare sau În ceea ce priveşte investiţiile străine, acestea se
industria chimică. Ca urmare a restructurării află pe un trend descendent fiind influenţate de
economiei naţionale, o parte importantă din către criza economică globală. Astfel în anul 2010,
capacităţile de producţie din zona metropolitană în judeţul Braşov au fost înregistrate 12 firme
Braşov şi-au diminuat activitatea sau au fost străine noi, cu un capital subscris de 1634 Euro.
închise. Astfel, au fost generate, pe de o parte Din punctul de vedere al numărului de firme
forţă de muncă disponibilă pentru angajare, iar pe înscrise, nivelul din 2010 este cu aproape 75% mai
de altă parte spaţii utilizabile în scopuri industriale mic decât în 2009. Dacă pentru anul 2009,
sau logistice. valoarea raportului dintre capitalul subscris şi
In domeniul construcțiilor sunt înregistrate numărul de înmatriculări a fost de 404,24
un număr de 2.324 de firme, cu o cifra de afaceri, Euro/societate, în 2010 acest raport a fost de doar
la nivelul semestrului I al anului 2010, de 136 Euro/societate.
539.879.410 RON. Acest domeniu a cunoscut un Faţă de nivelurile investiţiilor străine înregistrate la
regres începând cu anul 2008 datorat crizei nivel naţional, în anul 2008 Braşovul s-a situat pe
economice, posibilitatea revigorării acestui locul 8 din punct de vedere al numărului de
domeniu fiind direct legata de noile investiții atrase societăţi înregistrate şi pe locul 18 din punct de
vedere al capitalului social exprimat în valută.
Concluzii
Declararea Zonei Metropolitane Braşov ca pol țional na de creștere în anul 2008 conduce la o creştere
semnificativă a atractivităţii zonei ca destinaţie pentru realizarea unor noi investiţii de anvergură în domeniul
industrial. În urma elaborării Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Cre ștere Braşov s -au identificat
principalele zone de dezvoltare industrială şi o creștere semnificativa a numărului de firme pe dou ă axe:
Braşov – Cristian – Ghimbav şi Braşov – Sânpetru – Hărman – Prejmer.
Dezvoltarea sectorului industrial este deosebit de importantă în economia zonei metropolitane Braşov
deoarece reprezintă principala sursă de locuri de muncă şi creează o cultură a afacerilor bazata pe
competitivitate.
Din perspectiva structurii producţiei industriale, a principalelor ramuri industriale, precum şi a principalelor
produse industriale realizate, analiza sectorului relevă următoarele concluzii:
 sunt prezente majoritatea ramurilor industriale
 unităţile industriale sunt amplasate, în general, în localităţile urbane.
 industria prelucrătoare deţine 84,3% din structura producţiei industriale, înregistrând o scădere cu 11,5
procente faţă de anul 2000.
 profilul industrial al zonei metropolitane Braşov este caracterizat de industria constructoare de maşini, industria
chimică, industria alimentară şi textilă.
Investiţiile străine se află pe un trend descendent fiind influenţate de către criza economică globală. Faţă de
nivelul investiţiilor străine înregistrat pe plan naţional, în anul 2008 Braşovul s-a situat pe locul 8 din punct de
vedere al numărului de societăţi înregistrate şi pe locul 18 din punct de vedere al capitalului social exprimat în
valută.
171
2.4.3. Turism
Principalul obiectiv al oricărei activităţi turistice de a practica sporturi de iarnă, cât şi datorită
este generarea sursei de venit. Pornind de la obiectivelor istorice şi culturale.
această premisă, rolul sectorului privat este Braşovul poate oferi practicarea a diferite forme de
esenţial. Consecinţele economice rezultate din turism. Resursele turistice naturale şi antropice
promovarea turismului depăşesc rezultatele sunt prezente în municipiul Braşov şi în imediata
tangibile ale afacerilor. Acesta poate avea efecte şi zonă înconjurătoare. O serie de produse turistice
asupra sectorului de stat prin realizarea de noi au fost dezvoltate deja pe această bază. Există
industrii, atrase în zonă ca urmare a creării unei însă diverse posibilităţi pentru a dezvolta pe mai
imagini propice a zonei. departe aceste produse şi pentru a le promova
Municipiul Braşov este renumit la nivel naţional şi sistematic.
internaţional pentru potenţialul său turistic. Turismul montan este favorizat de existenţa
Turismul reprezintă pentru zona metropolitană o masivelor muntoase, traseelor marcate, a
sursă importantă de venit iar pentru cetăţeni oferă cabanelor montane şi bazelor de cazare, precum
numeroase locuri de muncă. Potenţialul turistic al şi de promovarea acestor zone pe plan naţional şi
municipiului Braşov şi al întregii zone metropolitan internaţional ca propice pentru practicarea de
îmbină elemente ale cadrului natural cu valori drumeţii, a sporturilor de iarnă sau a alpinismului.
culturale şi istorice. Municipiul Braşov datorită Poiana Braşov reprezintă principala locaţie de
cadrului natural, obiectivelor istorice şi culturale practicare a turismului montan. Datorită cadrului
este în sine un punct de atracţie în oricare dintre natural în Poiana Braşov există un potenţial ridicat
anotimpuri. pentru dezvoltarea turismului şi în afara sezonului
Pe lângă obiectivele turistice şi culturale, rece. Poiana Braşov este un centru sportiv de
vizitatorilor le sunt oferite condiţii şi oportunităţi de iarnă de importanţă naţională pentru alpinism,
petrecere a timpului prin existenţa de parcuri de parapantă, vânătoare şi nu numai. Ca şi centru
distracţii pentru copii şi adulţi, piscine, pentru sporturile de iarnă, staţiunea Poiana Braşov
cinematograf, precum şi oportunităţi de a-şi se află la altitudinea de 1.030 m şi la o distanţă de
îmbogăţi cunoştinţele cu privire la arta culinară 12 km de municipiul Braşov. Climatul staţiunii se
tradiţională românească, obiceiuri populare caracterizează printr-un regim termic moderat, ferit
româneşti. de călduri excesive vara sau geruri intense iarna.
Începând din 2008 există posibilitatea de a realiza Stratul de zăpadă de pe masivul Postăvarul se
turul municipiului Braşov cu autocarul turistic, în menţine timp de 120-165zile/an, numărul mediu al
scopul facilitării accesului turiştilor la informaţii şi zilelor cu ninsoare este de 70.
obiective. În Poiana Braşov sunt 10 pârtii de schi cu grade
Municipiul Braşov este unul din cele mai bine diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17
păstrate oraşe medievale, unde Centrul Istoric kilometri şi dotate cu instalaţii de transport pe
arhitectural este conservat într-o stare bună cablu. Variata reţea de transport pe cablu care
(Biserica Neagră, Cartierul Schei, Piaţa Sfatului, deserveşte un domeniu schiabil de aproximativ 42
zidurile de apărare ale vechii cetăţi împreună cu de ha, pârtiile de schi cu diferite grade de
turnurile şi bastioanele), dar şi celelalte localităţi dificultate pentru practicarea schiului alpin şi de
dețin un patrimoniu istoric foarte bogat(biserici şi fond, pârtiile amenajate pentru săniuş şi şcolile de
cetăți fortificate). schi recomandă Poiana Braşov drept o importantă
Oraşul Braşov reprezintă una dintre cele mai atracţie turistică pentru perioada sezonului de
variate zone în ceea ce priveşte oferta turistică din iarnă.
România atât prin obiectivele naturale, posibilitatea
172
Turismul cultural-istoric este favorizat de existenţa dotate corespunzător. Poziţia geografică dar şi
a numeroase monumente istorice şi de arhitectură dezvoltarea economică sunt factori ce conduc la
concentrate în special în cartierul vechi al oraşului, dezvoltarea acestui tip de turism.
de multitudinea de obiceiuri, tradiţii, evenimente Pentru a promova turismul, transformându-l în
culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre motor de dezvoltare economică, în zona
evenimente sunt organizate/sprijinite de autorităţile metropolitană Braşov este nevoie de o dezvoltare
publice locale sau de diferite organizaţii/asociaţii integrată şi planificată. Un sistem eficient de
turistice. evaluare, un management al calităţii consecvent şi
Festivalul de Teatru, Festivalul de Jazz, Parada pe termen lung şi un sistem de informare
Junilor sunt doar câteva dintre evenimentele de financiară şi managerială care să permită un
importanţă ce atrag turişti în oraş. control operativ şi complet ar trebui să definească
Valorile cultural-istorice pot fi explorate direct în viitoarea dezvoltare. Profesionişti bine pregătiţi şi
Centrul Istoric al oraşului sau în Cartierul Prund- motivaţi, relaţii comerciale orientate către
Schei, vechea suburbie de sus a oraşului unde consumatori, inovaţii şi procese de învăţare ar fi
poate fi vizitat muzeul „Prima Şcoală necesare ca mărci emblematice ale turismului în
Românească”, sau de-a lungul zidurilor de apărare zona metropolitană Braşov.
ale oraşului, respectiv pe aleea ce oferă o În zona metropolitană Braşov există mai mult de
panoramă unicat. 100 de agenţii de turism. Marea majoritate a
acestor agenţii sunt membre în cadrul Asociaţiei
Un simbol al oraşului îl reprezintă Biserica Neagră Naţionale a Agenţiilor de Turism din România
– la vremea ei cea mai mare biserică evanghelică (ANAT), asociaţie ce organizează anual Târgul de
din sud-estul Europei, Turism Braşov.
Turismul de afaceri şi conferinţe, din perspectiva În Zona metropolitană Braşov se afla 471 unităţi de
căruia oraşul Braşov se bucură de un interes în cazare, ce deţin 6.948 camere şi 14.185 de locuri
creştere favorizat de facilităţile oferite de multe de cazare.
dintre hotelurile şi pensiunile (săli de conferinţă)
250
197
200
153
150
100 63
50 32
6 13 2 1 4
0
Fig. 77 Numărul de unităţi de cazare
Numărul de turiștilor cazați în structurile de primire nivelul Zonei Metropolitane Braşov, este redat în
turistica, înregistrat în perioada 2005 – 2008 la tabelul de mai jos lxxxv.
173
Anul Număr de turiști

2005 386.581
2006 431.560
2007 491.162
2008 480.052
2009 356.175
2010 401.590
Tabel II.70. Numărul de turişti în Zona Metropolitană Braşov
1200000
1037450 1043171
1000000 933617
868991 856538
778585
800000
600000
400000
200000
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Fig. 78: Evoluţia numărului de înnoptări în structurile de cazare
174
5.00
4.50
4.00
3.50
3.00
2.50
Durata medie a sejurului (zile)
2.00
români
1.50 Durata medie a sejurului (zile)
straini
1.00
0.50
0.00
Fig. 79 Durata medie a sejurului în structurile de cazare
Din punct de vedere al duratei medii a sejurului pe

localităţi și la nivelul întregului areal metropolitan,
situaţia este prezentată în continuare:
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00 2008
0.00
2009
2010
Figura 80 – Durata medie a sejurului turistic în localităţile Zonei Metropolitane Braşov
175
Concluzii
Municipiul Braşov este renumit la nivel naţional şi internaţional pentru potenţialul său turistic.
Turismul reprezintă pentru zona metropolitană o sursă importantă de venit iar pentru cetăţeni oferă numeroase
locuri de muncă. Potenţialul turistic al municipiului Braşov şi al întregii zone metropolitane îmbină elemente ale
cadrului natural cu valori culturale şi istorice.
Turismul montan este favorizat de existenţa masivelor muntoase, de dezvoltarea continuă a infrastructurii
pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a celei de agrement precum şi de extinderea infrastructurii de cazare.
Turismul cultural-istoric este susţinut de existenţa a numeroase monumente istorice şi de arhitectură
concentrate în special în cartierul vechi al al municipiului Braşov dar care se fac remarcate şi în celelalte
localităţi ale zonei metropolitane , de multitudinea de obiceiuri, tradiţii, evenimente culturale cu caracter
periodic.
Infrastructura de cazare este formată din 471 unităţi de primire turistică, ce dispun de 6.948 camere şi 14.185
de locuri de cazare. Numărul turiştilor români şi străini cazaţi în aceste structuri înregistrează o creştere
constantă.
În Zona Metropolitană Braşov funcţionează peste 100 de agenţii de turism; marea majoritate a acestora sunt
membre ale Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).
2.4.4. Comerţ şi servicii
Conform aspectelor anterior menţionate, zona firme îşi desfăţoară activitatea în domeniul
metropolitană Braşov se suprapune peste zona comerțului. Cifra de afaceri realizata de acestea în
istorică a Ţării Bârsei, poziționată la răscrucea primul semestru al anului 2010, este de
marilor şi vechilor rute comerciale ale Europei, 2.428.839.715 RON lxxxvi.
intre estul şi vestul continentului. Această
particularitate a contribuit la dezvoltarea dinamică Poziţia strategică favorabilă şi dezvoltarea
a comer țului de -a lungul timpului. Centrele centrelor logistice şi a infrastructurii (autostrada,
intermodale şi centrele de distribuţie a mărfurilor aeroport) vor evidenţia şi mai mult avantajele de
vor juca un rol important în dezvoltarea economica locaţie comercială ale zonei metropolitane Braşov.
a întregului areal metropolitan. În comerțul cu amănuntul dezvoltarea este mai
Gradul de dezvoltare a comerțului şi serviciilor are mare în Municipiul Braşov, datorită numărului mare
un impact major în economia zonei - 6.422 de de centre comerciale şi a densităţii
12,000.0
10,000.0
8,000.0
6,000.0
4,000.0
2,000.0
0.0
2008 2009 sem. I 2010
Fig. 81: Evoluţia cifrei de afaceri în activitatea de comerţ(mil.lei)
176
În municipiul Braşov, societăţile comerciale din Braşovul cu cei 280.000 de locuitori ai săi a reuşit
sectorul comerţului cu amănuntul (48,9%) să atragă dezvoltarea unor centre comerciale,
reprezintă aproape jumătate din totalul societăţilor supermarket-uri, hipermarket-uri şi o varietate
comerciale din oraş, iar cele specializate pe foarte mare de magazine mici.
comerţul cu ridicata sunt prezente în proporţie de
39,6%. Societăţile comerciale cu ridicata (74,5%) Întregul segment de piaţă este reprezentat de
realizează trei sferturi din cifra de afaceri a alimente, încălţăminte, electronică şi aparate de uz
sectorului comercial la nivelul municipiului. casnic, magazine de mobilă şi pentru materiale de
Conform datelor Camerei de Comerţ şi Industrie construcţii, etc. Printre câştigătorii crizei se numără
Braşov, raportat la nivelul întregului judeţ, magazinele de alimente, de textile, cele cu preţ
ponderea cea mai mare la cifra de afaceri o are redus la încălţăminte, acestea continuând chiar să
comerţul cu ridicata al produselor alimentare (36%), se extindă/dezvolte. Centrele comerciale cu chirii
urmat de comerţul cu ridicata al produselor foarte mari pentru magazine şi spaţii de închiriat
nealimentare (33%), adică o treime. fac cu greu faţă scăderii consumului datorate crizei
Distribuţia cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi economice şi financiare internaţionale. În
comerciale: municipiul Braşov există două centre mari de
- comerţ cu ridicata al produselor alimentare comerţ cu amănuntul: în Cartierul Astra – Macro
36% Mall (pe Calea Bucureşti) şi în Cartierul
- comerţ cu ridicata al produselor Bartolomeu - Eliana Mall. La acestea se adaugă
nealimentare 33% Unirea Shopping Mall şi My Place din Cartierul
- comerţ cu amănuntul 16% Centru Nou, lângă gară.
- comerţ cu autovehicule, piese şi accesorii Pe fostul amplasament al Hidromecanica Braşov
12% se construieşte în prezent un magazin Cora. În
- activităţi de intermediere în comerţul cu Cartierul Bartolomeu lucrările de construcţie a unui
ridicata 3% centru comercial în zona stadionului sunt stopate
momentan.
În special în domeniul comerţului cu autovehicule, Hipermarket-urile Kaufland, Real, Carrefour,
piese şi accesorii se poate observa că o profilare, Selgros şi Metro sunt amplasate de-a lungul
de exemplu pe partea de automotive şi furnizare arterelor majore de acces în Braşov. În sistem de
de piese şi component, atrage tot mai mulţi franciză funcţionează mai nou reţeaua de
producători şi distribuitori din această branşă. La magazine comerciale "MIC.RO" care
nivelul zonei metropolitane Braşov vom observa că aprovizionează cartierele de locuinţe.
această tendinţă este tot mai pregnant şi se
manifestă şi în domenii precum industria lemnului În anul 2009, două treimi din totalul firmelor
şi de prelucrare, logistică şi industria aerospaţială, înregistrate în judeţul Braşov s-au stabilit în
etc. municipiul Braşov, ele având un aport de 71% la
totalul cifrei de afaceri de la nivel judeţean (din
Poziţia strategică favorabilă şi centrele logistice informaţiile CCI Braşov). Comparativ cu 2008
existente, împreună cu dezvoltarea infrastructurii aportul economiei, Municipiului Braşov la
(centura ocolitoare, autostrada şi aeroportul) vor economia zonei metropolitane şi a judeţului Braşov
evidenţia şi mai mult avantajele pe care zona s-a diminuat uşor – o urmare logică datorată unei
metropolitană Braşov le au în competiţia cu alte dezvoltări vizibile a zonei adiacente. La nivelul
centre urbane. județului Braşov ponderea de 41% din cifra de
afaceri a activităţilor comerciale se menţine relativ
177
constantă în perioada 2000-2008 şi urmează - Produse ale industriei chimice;

tendinţa acestei perioade de creştere a consumului - Mijloace de transport;
la nivel naţional, datorită politicii băncilor de - Metale comune şi articole din acestea;
relaxare a creditării, atât pentru populaţie, cât şi - Articole din materiale plastice, cauciuc;
pentru mediul de afaceri. Începând cu anul 2009 - Materii textile şi articole din acestea;
cifra de afaceri a activităţilor comerciale a scăzut - Produse de lemn.
cu aproximativ 12%. În evaluarea profilului antreprenorial şi al cifrei de
Structura de producţie din municipiul Braşov şi din afaceri, agricultura şi zootehnia apar pe ultimul loc
zona metropolitană se concentrează în special, din în economia locală. Pregătirea resursei umane şi
punct de vedere al industriei de aprovizionare şi al capitalul funciar ar fi trebuit să dezvolte sau cel
domeniilor de prelucrare, pe export. Ne referim aici puţin să menţină sectorul agricol la o cotă mai
la industria auto şi la cea furnizoare de piese şi mare în economia locală, ceea ce nu s-a întâmplat.
componente, la industria aeronautică, Sunt mai multe cauze care au determinat această
farmaceutică, de prelucrare a lemnului, situaţie:
electrotehnică, electronică şi IT. a) canalul de distribuţie pare să fie cea mai
importantă cauză de contracţie a sectorului agricol.
În anul 2010, conform informaţiilor furnizate de Canalul de distribuţie presupune stabilirea unei
către Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, relaţii între producător cu mai mulţi transportatori,
municipiul Braşov a deținut o pondere de 30,2% depozite, angrosişti, agenţi de vânzare. Dacă ar fi
din totalul exporturilor efectuale la nivelul judeţului existat un centru de depozit şi colectare + o piaţă
(import 33%) în ceea ce priveşte exportul de en-gros pentru produse agricole, este foarte
echipamente de transport, de piese şi componente. probabil ca agricultura din zona metropolitană
Braşov nu ar fi intrat în declin. Această ipoteză mai
Pe poziţiile următoare se situează utilaje, instalaţii, ia în calcul şi posibilitatea că centrul de depozit şi
echipamente electronice şi produse din piaţa en-gros să fi fost dezvoltat de structuri
prelucrarea metalului şi lemnului. Deoarece asociative ale fermierilor din mai multe comune;
Braşovul deţine o pondere mare din producţia b) suprafeţele cultivate sunt mici. Acesta
înregistrată la nivelul judeţului, ratele mari de constituie un impediment major în privinţa
creştere a exporturilor în perioada 2001-2009 se rentabilităţii afacerii, mecanizării şi automatizării
datorează următoarelor domenii cu putere de agriculturii;
export la nivel de municipiu (conform calculelor c) accesul la finanţare este scăzut, deşi există
ADR Centru): produse de lemn, plută şi împletituri programe europene. Aceste programe însă
din nuiele cu 323%, pastă de lemn, deşeuri de favorizează finanţarea fermelor mari şi a
hârtie sau de carton, hârtie şi carton precum şi producătorilor cu capacitate financiară în
articole din acestea cu 753%, metale comune şi detrimentul celor care deţin suprafeţe mici de teren;
articole din acestea cu 497%, maşini, aparate şi d) salarizarea este scăzută, drept pentru care
echipamente electrice, aparate de înregistrat sau locurile de muncă în agricultura nu sunt atractive;
de produs sunetul şi imaginile cu 833%, mijloace e) gradul de asociere al fermierilor este scăzut.
de transport cu 374%, şi nu în ultimul rând Această stare de lucruri reflectă un spirit
instrumente şi aparate optice, fotografice, antreprenorial aflat într-un stadiu de formare,
cinematografice, de măsură, control sau precizie întrucât fermierii nu văd necesitatea de a se
cu 1.451%. Şi la capitolul importuri volumul s-a solidariza şi de a desfăşura acţiuni comune de
mărit. Creşterea s-a înregistrat la următoarele apărare sau promovare a drepturilor lor, chiar dacă
grupe de produse importate: sunt în competiţie.
- Maşini, aparate şi echipamente electrice;
178
Concluzii
Municipiul Braşov şi Ţara Bârsei peste care se suprapune Zona Metropolitană Braşov reprezintă prin tradiţie
un centru polarizator al activităţilor comerciale. Gradul de dezvoltare a comerțului şi serviciilor are un impact
major în economia zonei.
La nivelul municipiului Braşov, societăţile comerciale din sectorul comerţului cu amănuntul (48,9%) reprezintă
aproape jumătate din totalul companiilor, iar cele specializate pe comerţul cu ridicata sunt prezente în
proporţie de 39,6%. Ponderea cea mai mare la cifra de afaceri o are comerţul cu ridicata al produselor
alimentare (36%), urmat de comerţul cu ridicata al produselor nealimentare (33%.
Centrele intermodale şi centrele de distribuţie a mărfurilor, investiţii înscrise în planul de acţiune al autorităţilor
publice locale, vor juca un rol important în dezvoltarea economică a întregului areal metropolitan.
Alături de aceste investiţii, modernizarea şi extinderea infrastructurii de acces va stimula dezvoltarea zonei
metropolitane Braşov ca centru comercial regional..
2.4.5. Analiza SWOT – Mediul economic
• Localitate cu spirit antreprenorial dezvoltat • Decalajul în dezvoltarea economică a

(număr relativ mare de IMM) în ciuda regresului comunităţilor rurale în raport cu zona urbana
industriei înregistrat în ultimii ani; (90% din cifra de afaceri a judeţului e realizată
• Existenţa centrului universitar Braşov - o în mediul urban);
universitate publică şi patru private, care • Lipsa unor politici publice bine definite în
asigură o ofertă educaţională variată domeniul economic;
• Existenţa Centrului Regional de Formare • Slaba promovare a potenţialului economic a
Profesională a Adulţilor Braşov şi a furnizorilor zonei la nivel na țional cat şi în afara ţării, în
de formare profesională continua rândul potenţialilor investitori;
• Sectorul industrial bine reprezentat • Situaţia zonelor industriale necorelată cu
• Existenţa structurilor şi a infrastructurii de potenţialul de dezvoltare (un număr destul de
dezvoltare a afacerilor – zone industriale şi redus lipsa utilităţilor);
pentru dezvoltarea afacerilor; • Dezvoltarea insuficientă a industriei în
• Ofertă diversificată de servicii şi produse domeniul tehnologiei de vârf şi utilizarea redusă
disponibile la nivel local; a inovaţiei în rândul IMM-urilor;
• Dezvoltarea puternică a sectorului de servicii în • Ramuri industriale cu valoare mare adăugată
ultimii ani; slab reprezentate (IT, telecomunicaţii, energii
• Procent semnificativ de retrocedare a regenerabile);
terenurilor agricole; • Anumite sectoare economice necesare
• Predominanţa păşunilor şi a fâneţelor permite (precum recuperarea şi reciclarea deşeurilor)
dezvoltarea sectorului zootehnic; sunt încă slab dezvoltate;
• Existenţa în zonă a unităţilor cu capacitate • Accesibilitate dificilă pentru materii prime şi
mare de procesare şi valorificare a produselor mărfuri, datorată infrastructurii rutiere
animale; nereabilitate în unele zone ale arealului
179
• Potenţial turistic complex – natural şi antropic; metropolitan;

• Capacitate de cazare corespunzător • Lipsa infrastructurii în zone cu potenţial de
dimensionată; dezvoltare economică (şosele, utilităţi, etc.);
• Turismul rural, dezvoltat ca ramură economică, • Activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilor
practicarea turismului de afaceri; patronale şi profesionale;
• Domeniul schiabil existent oferă posibilităţi • Legislaţie ineficientă în domeniul parteneriatului
pentru practicarea sporturilor de iarnă în public-privat;
Poiana Braşov; • Oportunităţile investiţionale ale zonei sunt încă
• Ponderea semnificativa a turiştilor străini din slab promovate în rândul potenţialilor
totalul turiştilor care vizitează anual zona; investitori;
• Păstrarea tradiţiilor culturale şi gastronomice cu • Serviciile de consultantă în domeniul afacerilor
specificităţi locale; sunt slab dezvoltate;
• Ofertă diversă de manifestări culturale, • Migrarea forţei de muncă calificate în
promovarea de evenimente în scopul străinătate;
conservării tradiţiilor locale; • Caracteristica de ansamblu a agriculturii este
• Diversitatea etnică şi multiculturalitatea de subzistenţă;
• Terenuri agricole de dimensiuni mici care nu
permit o exploatare eficienta şi existenta unor
zone neexploatate.
• Lipsa investiţiilor în sistemul de irigaţii şi de
desecare;
• Scăderea efectivelor de animale;
• Marketingul comun al produselor agricole
provenite de la micii producători nu se
realizează;
• Sistemul de finanţare al agriculturii este greu de
accesat (intern sau extern);
• Sistem de valorificare tradiţional – depăşit –
fără contracte pe produs, lipsa unei burse
agricole şi a unui depozit/siloz pentru produse
agricole;
• Lipsa de pregătire profesională a celor care
cultivă pământul;
• Îmbătrânirea forţei de muncă în agricultura
• Infrastructură insuficientă pentru turismul de
afaceri (săli de conferinţe, dotări, etc.);
• Insuficienţa produselor turistice diversificate în
vederea prelungirii duratei de şedere a
turiştilor;
• Potenţialul turistic insuficient exploatat;
• Lipsa unei strategii unitare de promovare
turistică;
180
• Poziţie avantajoasa a zonei în raport cu • Pierderea unor oportunităţi de finanţare

proiectele europene care vizează infrastructura europeană datorită capacităţii financiare reduse
de transport (autostrada ; aeroport, terminal a administrației publice şi a IMM-urilor de a
intermodal); derula şi implementa un proiect cu finanţări
• Poziţionare logistica avantajoasă a zonei, nerambursabile;
raportată la teritoriul regional şi național; • Condiţiile de creditare impuse de bănci după
• Accesarea de fonduri externe pentru finanţarea declanşarea recesiunii economice,
reabilitării infrastructurii; îngreunează accesul firmelor la capital;
• Încurajarea parteneriatelor public-private în • Prelungirea crizei economice globale, creşterea
vederea realizării de investiţii în infrastructura fiscalităţii, modificări ale legislaţiei fiscale care
de sprijinire a afacerilor; pot bulversa mediul economic;
• Dezvoltarea unor politici de atragere de • Pierderea atractivităţii zonei, în viitor, din punct
investiţii în domenii economice cu valoare de vedere al existenţei forţei de muncă
adăugată mare şi stimularea dezvoltării calificate în domeniul tehnic şi agricol, datorită
producţiei de noi tehnologii, dezvoltarea necorelării ofertei educaţionale cu cererea de
colaborării dintre administrația publica, mediul pe piaţă;
de afaceri şi mediul universitar; • Migraţia forţei de muncă calificate, în special la
• Existenţa unor programe care stimulează nivelul populaţiei tinere;
îmbunătăţirea cooperării dintre mediul de • Lipsa utilităţilor din apropierea unor terenuri cu
afaceri şi cercetare; potenţial investiţional poate genera costuri de
• Dezvoltarea structurilor asociative investiţie foarte mari;
reprezentative pentru mediul de afaceri; • Scăderea competitivităţii ca locaţie
• Existenţa Agenţiei Metropolitane Braşov ca investiţională datorită creşterii costului de
expresie a intereselor comune de dezvoltare la investiţie şi operare a afacerii – mai ales
nivelul întregii zone datorită creşterii preţurilor pe piaţa imobiliară şi
• Existenta programelor europene care vizează a creşterii nivelului salarial;
sprijinirea afacerilor; • Fragmentarea terenului agricol şi existenţa unui
• Existenţa Programului Naţional pentru număr mare de proprietari nu permite o
Dezvoltare Rurală ce oferă oportunitatea exploatare agricolă eficientă;
dezvoltării activităţilor economice în mediul • Presiunea exercitată de importul produselor
rural; agricole ieftine periclitează agricultura locală;
• Apartenenta localităților rurale din zonă la GAL • Apariţia marilor firme şi concerne în activităţile
Ținutul Barsei; agricole riscă să ducă la falimentul micilor
• Oportunitatea exploatării agricole pe suprafeţe producători;
mai mari prin asocierea fermierilor; • Lipsa forţei de muncă specializate în servicii
• Dezvoltarea agriculturii ecologice prin turistice;
exploatarea potenţialului natural; • Pierderea identităţii culturale şi a tradiţiilor
• Disponibilitatea unei pieţe mari de desfacere a specifice din cauza migrării tinerilor din zona
produselor agricole; rurala în zonele urbane;
• Diversificarea activităţilor economice din zonele • Tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul
rurale; valorilor autentice;
• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de
181
transport pentru facilitarea accesului spre

zonele turistice;
• Posibilitatea accesării de fonduri interne şi
externe pentru reabilitarea monumentelor şi
ansamblurilor istorice şi de arhitectură;
• Dezvoltarea turismului cultural prin includerea
în circuitul Bisericilor şi Cetăţilor fortificate din
Ţara Bârsei;
• Dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului
cu respectarea principiilor dezvoltării durabile şi
a regulamentelor urbanistice care permit
conservarea identităţii şi specificităţii ruralului
braşovean;
• Susţinerea evenimentelor culturale cu caracter
de unicitate şi periodice;
2.5. Cercetare - Inovare
2.5.1. Activitatea de cercetare-dezvoltare în Zona Metropolitană Braşov
Municipiul Braşov şi implicit Zona Metropolitană Universităţii „Transilvania” şi în următoarele

Braşov se remarcă printr-o îndelungată tradiţie în institute de cercetare:
ceea ce priveşte învăţământul superior şi • Institutul Naţional de Cercetare pentru
cercetarea-inovarea precum şi prin colaborarea în Cartof şi Sfeclă de Zahăr
acest domeniu între mediul academic şi cel de • Institutul de cercetare-dezvoltare Pajişti
afaceri, factor esenţial pentru susţinerea dezvoltării Braşov
economice durabile a arealului vizat. • Institutul de Cercetări şi Amenajări
Activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară în Silvice Braşov
Braşov în cadrul departamentelor specializate ale • Institutul Naţional de Autovehicule
Rutiere – INAR
1. Universitatea „Transilvania” Braşov
Structurarea cercetării ştiinţifice din universitate pe proprie, având cercetarea de excelenţă orientată
domenii prioritare, interdisciplinare, capabile să către dezvoltarea de produse high-tech inovative
asigure Universităţii „Transilvania” Braşov un loc Utilizarea eficientă a resurselor disponibile în
de frunte la nivel naţional şi să permită integrarea vederea dezvoltării infrastructurii şi susţinerii
acesteia cu succes în aria europeană a cercetării a activităţilor de cercetare-inovare reprezintă o
reprezentat primul pas în implementarea propriei componentă importantă a strategiei universităţii,
strategii. Ca urmare a acestui demers, în cadrul concretizată prin proiectul major de dezvoltare a
Universităţii „Transilvania” din Braşov s-au definit Institutului de Cercetare-Dezvoltare: Produse
21 de departamente de cercetare ştiinţifică, cu High-Tech pentru dezvoltare durabilă, PRO-DD.
structură de conducere, personal şi infrastructură Institutul, a cărui construcţie şi dotare se află în
faza finală, grupează 11 laboratoare specializate
182
cu o infrastructură performantă, deschisă atât celor cercetare de la nivel naţional şi european, precum
21 de departamente de cercetare proprii şi cu diviziile de cercetare ale companiilor şi
universităţii cât şi colaborării cu alte entităţi de firmelor.
Fig. 82 Institutul PRO-DD
Situat în viitorul campus universitar (realizat în colaborarea dintre Universitatea „Transilvania”

parteneriat de Universitatea Trasilvania şi U.A.T Braşov şi societatea INA Schaeffler GmbH. Din
Municipiul Braşov şi care se va deschide în luna cele aproximativ 3.200 de persoane care lucrează
martie 2012), Green Energy Independent la INA Schaeffler România, 600 au studii
University Campus – GENIUS, institutul va fi superioare. Încă din 2005, societatea colaborează
completat cu o zonă dedicată formării resurselor cu Universitatea “Transnsilvania” Braşov în
umane înalt calificate prin programe de masterat şi domeniul educaţiei, formării profesionale şi al
doctorat, precum şi cu un spaţiu dedicat cercetării. Astfel, cei doi parteneri au realizat
companiilor internaţionale care sunt invitate să împreună proiecte comune de cercetare şi au
deschidă filiale prin colaborare directă cu sprijinit diverse lucrări de diplomă şi de licenţă.
departamentele Institutului PRO-DD. Institutul va Începând din 2008, Schaeffler oferă celor mai buni
reprezenta şi componenta principală de coagulare 10 studenţi ,,burse de excelenţă’’, context în care
a unui pol de excelenţă în cercetarea ştiinţifică la chiar şi doctoranzi din Germania vin şi îşi susţin
nivelul Regiunii 7 Centru, în domeniul energiei doctoratul la Braşov. Colaborarea este sprijinită şi
durabile şi al mediului. Astfel, crearea institutului prin intermediul unui laborator de cercetare comun.
răspunde direcţiei naţionale strategice de acţiune Astfel de laboratoare didactice şi de cercetare
privind concentrarea resurselor de cercetare şi comună există şi cu alte companii internaţionale:
utilizarea lor eficientă şi reprezintă o primă etapă în Viessmann, Oracle, Motorola, Horiba, LMS, cu
realizarea acestui pol de excelenţă la nivelul care sunt dezvoltate şi implementate proiecte în
Zonei Metropolitane Braşov, prin formarea de domenii diverse de activitate.
parteneriate multi-actor, la nivel regional, naţional
şi internaţional. În colaborare cu reprezentanţii mediului de afaceri
şi autorităţile publice locale, Universitatea
Universitatea „Transilvania” colaborează totodată „Transilvania” Braşov se implică şi în fondarea de
în mod direct cu societăţi private care au investit în clustere regionale precum clusterul de cercetare–
dezvoltarea de laboratoare didactice bine echipate. industrie în domeniul dezvoltării resurselor umane,
Utilizarea acestora de către studenţi asigură o în organizarea de cursuri de formare a formatorilor
pregătire specializată şi formează un potenţial de în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie
resurse umane înalt calificate pentru reprezentaţii Braşov sau cu Inspectoratul Şcolar Judeţean
mediului economic. Se remarcă în acest context Braşov, în dezvoltarea de structuri între
183
universitate şi industrie pentru promovarea  Produse HIGH-TECH pentru autovehicule,

produselor high-tech noi/inovative sau clusterul realizarea de programe de
regional de cercetare privind energiile regenerabile. cercetare/dezvoltare pentru subansambluri
Lucrări de cercetare se efectuează şi în cadrul şi componente ale autovehiculelor şi
următoarelor facultăţi: Facultatea de Construcţii, sisteme de alimentare cu combustibililor
Facultatea de Ingineria Lemnului, Facultatea de convenţionali şi neconvenţionali (bioetanol,
Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Facultatea de biodiesel, GPL, hidrogen, metanol etc.) a
Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, acestora;
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor,  Realizarea de cercetări, asistenţă tehnică
Facultatea de Inginierie Tehnologică, Facultatea şi proiectare cu privire la managementul
de Inginerie Mecanică, Facultatea de Litere, durabil şi conservarea resurselor forestiere
Facultatea de Ştiinţe Economice, Facultatea de şi cinegetice;
Matematică şi Informatică şi Facultatea de  Dezvoltarea activităţilor de cercetare de
Alimentaţie şi Turism. mare complexitate pentru sisteme
mecatronice de înaltă performanţă cu
La nivelul anului 2011, prin facultăţile menţionate, aplicaţii în industrie şi medicină;
Universitatea “Transilvania” derula următoarele  Tehnologii şi sisteme avansate de
proiecte naţionale şi internaţionale în domeniul fabricaţie;
cercetării şi inovării:  Eco-biotehnologii şi echipamente în
 Dezvoltarea departamentului Design de agricultură şi alimentaţie;
Produs pentru Dezvoltare Durabilă, ca  Sisteme electrice avansate;
structură integrată de formare şi de  Tehnologii şi materiale avansate metalice,
cercetare interdisciplinară, în domeniul ceramice şi compozite (MMC);
produselor bazate pe energii regenerabile,  Tehnologii inovative şi produse avansate
al produselor obţinute prin reciclare şi al în industria lemnului.
produselor pentru depoluare;
2. Institutul Naţional de Cercetare–Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov
Institutul a fost înfiinţat în anul 1962 ca şi Ca urmare a activităţii pe care o desfăşoară,

„Staţiunea de Cercetări Agricole (SCA) Braşov”. inclusiv în cadrul proiectelor menţionate, institutul a
Ulterior, a devenit prin HG 1882/2005 „Institutul obţinut o serie de rezultate deosebite dintre care
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi pot fi menţionate:
Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov”. Institutul are  utilizarea formelor dihaploide în
atribuţii în domeniul cercetării privind culturile de ameliorarea cartofului;
cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale.  obţinerea de soiuri de cartof şi sfeclă de
Instituţia are o reţea proprie de cercetare (S.C.D.C. zahăr cu caracteristici superioare;
Tîrgu Secuiesc, S.C.D.C. Miercurea Ciuc) şi  producere de sămânţă la cartof din
colaborează cu institute, staţiuni şi universităţi de categorii biologice superioare, cu indici
profil din România şi din străinătate. superiori de calitate;
Institutul are la dispoziţie un colectiv format din 130  tehnologie performantă, nepoluantă, de
de persoane din care 24 de cercetători, aceştia creştere a duratei de conservare a
fiind implicaţi în prezent în derularea unui număr cartofului;
de 12 proiecte de cercetare.
184
 determinarea a 182 de specii de afide vectoare de virusuri la cultura cartofului

migrante şi vectoare de virusuri în cultura pentru sămânţă;
de cartof pentru sămânţă;  tehnologie şi echipament
 tehnologie de tratare în câmp electric a electrohidrodinamic de pulverizare a
cartofului pentru sămânţă în vederea substanţelor protectoare pe culturile de
creşterii calităţii produsului şi a producţiei cartof;
la hectar;  producere de sămânţă din categorii
 sistem performant de pulverizare a biologice superioare din soiuri româneşti
uleiurilor minerale în amestec cu de sfeclă de zahăr.
insecticide, utilizat în controlul afidelor
3. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov (I.C.D.P.)
Institutul desfăşoară activităţi de cercetare  Fiziologia gramineelor şi leguminoaselor

ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul perene
culturii pajiştilor, participând cu propuneri la  Ameliorarea gramineelor şi
elaborarea de strategii de dezvoltare în domeniu şi leguminoaselor perene
la realizarea cu prioritate a obiectivelor ştiinţifice şi  Tehnologia producerii de seminţe la
tehnologice cuprinse în cadrul Programelor gramineele şi leguminoasele perene de
Naţionale, Sectoriale şi Structurale de Cercetare pajişti
Ştiinţifică şi de Dezvoltare Tehnologică.  Tehnologia pajiştilor permanente
Institutul activează în următoarele domenii de  Tehnologia pajiştilor semănate şi
activitate: conservarea furajelor obţinute pe pajişti
 Ecologie şi resurse genetice  Valorificarea pajiştilor cu animale
.
4. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (I.C.A.S.)
Institutul a fost înfiinţat în anul 1933 ca o instituţie investiţiilor, cadastru forestier şi GIS, precum şi
publică de interes naţional, specializată în certificarea ISO 9001 :2000.
cercetarea şi implementarea noilor tehnologii în Laboratorul de cercetare al I.C.A.S. Braşov
sectorul forestier public şi privat, în vederea derulează activităţi în următoarele domenii:
asigurării gestionării durabile a pădurilor româneşti.  Ecologia pădurii, biologia vânatului;
I.C.A.S. este membru IUFRO (International Union  Supravegherea şi protecţia pădurii;
of Forest Research Organisations),  Dendrometrie, biometrie:
EFI(International Seed Testing Association) şi  Genetică;
EARSeL (Asociaţia Europeană a Laboratoarelor  Tehnică ;orestieră, mecanizare;
de Teledetecţie).  Aprovizionarea cu substanţe minerale;
Instituţia oferă servicii ştiinţifice de cercetare şi  Analiza şi controlul sămânţei;
consiliere pentru o administrare forestieră durabilă  Centrul pentru conservarea seminţelor
şi elaborează totodată propuneri de investiţii şi de forestiere.
introducere şi implementare de noi tehnologii. În Prin cei 18 specialişti pe care îi are la dispoziţie,
departamentul de dezvoltare se lucrează pe patru I.C.A.S. Braşov a prelucrat în ultimii trei ani mai
direcţii: administraţie forestieră, planificarea mult de 40 de teme de cercetare, numai la nivelul
185
anului 2011, numărul proiectelor în care este implicată instituţia fiind de 25
5. Institutul Naţional de Autovehicule Rutiere (I.N.A.R.)
INAR efectuează studii ale fenomenelor legate de Motorland”, proiect ce a fost depus spre finanţare
autovehicule, cum ar fi: traficul în aglomerări în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 -
urbane, poluarea produsa de trafic şi efectele 2013, Axa Prioritară 1. În cadrul centrului care
acesteia asupra populaţiei, încărcări componente urmează să fie realizat prin proiect, vor fi derulate
auto. activităţi de cercetare-dezvoltare pentru industria
În activitatea pe care o desfăşoară, institutul are la auto şi vor fi testate şi omologate tehnologiile
dispoziţie un colectiv format din 10 cercetători, fiind dezvoltate în cadrul platformei de testare.
implicată în derularea a 23 de proiecte de Primăria Municipiului Braşov acţionează în calitate
cercetare. Alte două propuneri de proiecte pentru de instituţie solicitant şi pentru implementarea
participarea la competiţiile POSCCE, Axa proiectului “Centru de afaceri, transfer
Prioritară 2, domeniul de intervenţie 2.1, tehnologic şi incubator de afaceri”, care va
operaţiunile 2.1.1 şi 2.3.1. se află în curs de beneficia de asemenea de finanţare în cadrul
evaluare. Programului Operaţional Regional 2007 - 2013,
Axa Prioritară 1. Infrastructura realizată prin proiect
Activitatea de cercetare-inovare la nivelul Zonei a fost concepută pentru a găzdui funcţiuni multiple:
Metropolitane Braşov este susţinută alături de centru de informare, susţinerea afacerilor şi
Universitatea “Transilvania” şi institutele inovării în domeniile energiei regenerabile,
menţionate şi de iniţiativele asumate de autorităţile electrotehnicii, aeronautică şi IT&C, servicii
administraţiei publice locale în vederea dezvoltării profesionale, laboratoare (încercări, certificare,
infrastructurii de profil. omologare), spaţiu multimedia, reprezentanţe de
În cadrul acestor iniţiative, Primăria Municipiului companii, spaţii pentru desfăşurarea de
Braşov în parteneriat cu Primăria Comunei evenimente, seminarii, şi expoziţii, spaţii
Tărlungeni, au dezvoltat proiectul “Centru de administrative.
Dezvoltare şi Cercetare Aplicata Transilvania
Concluzii
Activitatea de cercetare-dezvoltare inovare la nivelul Zonei Metropolitane Braşov este concentrată în

Municipiul Braşov, fiind susţinută în principal de Universitatea Transilvania şi instituţii de profil recunoscute la
nivel naţional.
Se face remarcată dezvoltarea infrastructurii de profil, susţinută prin investiţii de anvergură realizate inclusiv în
cadrul unor proiecte cu finanţare comunitară. Totodată, se constată intensificarea colaborării în CDI între
autorităţile publice locale, mediul academic şi cel de afaceri, cu efecte benefice în ceea ce priveşte formarea
resurselor umane şi asigurarea transferului rezultatelor activităţilor de cercetare-inovare către sectorul
productiv.
Zona Metropolitană Braşov beneficiază prin urmare de premisele necesare pentru a se transforma într-un
adevărat pol de excelenţă în domeniul cercetării-inovării la nivelul Regiunii Centru dar şi la nivel naţional.
Acest demers trebuie însă susţinut prin implementarea unei politici consecvente de susţinere a cercetării –
inovării, continuarea investiţiilor în infrastructura de profil şi în calificarea continuă a resurselor umane.
186
2.5.2 Analiza SWOT – cercetare inovare
• Tradiţia existentă în ceea ce priveşte • Concentrarea activităţilor de cercetare-

învăţământul superior şi cercetarea- dezvoltare inovare exclusiv la nivelul
inovarea municipiului Braşov
• Existenţa unor institute de cercetare • Lipsa parcurilor ştiinţifice şi tehnologice;
recuoscute naţional şi internaţional la • Lipsa centrelor de implementare şi transfer a
nivelul Zonei Metropolitane rezultatelor cercetărilor şi inovaţiilor;
• Existenţa a 21 de domenii de cercetare • Finanţări reduse pentru activităţile de
centrate pe dezvoltarea producţiei de cercetare-inovare
produse High-Tech, doar la Universitatea • Migrarea personalului specializat
„Transilvania”
• Centrul naţional de cercetare şi de
competenţă pentru energii regenerabile din
cadrul Universităţii „Transilvania”
• Grad ridicat de atractivitate pentru studenţii
orientaţi spre domeniul cercetării
• Legături bune cu reţelele universitare
naţionale şi internaţionale
• Existenţa unui centru universitar politehnic
şi a programelor de cercetare – dezvoltare
derulate de Universitatea Transilvania în
parteneriat cu firme private;
• Parteneriat funcţional între mediul
academic şi cel de afaceri în domeniile de
cercetare şi cele ştiinţific
• Finalizarea investiţiilor aflate în curs de • Diminuarea activităţii institutelor locale de

realizare în domeniul dezvoltării infrastructurii cercetare datorită colaborării ineficiente cu
de cercetare-dezvoltare-inovare reprezentanţii mediului de afaceri
• Posibilitatea stabilirii unor noi parteneriate între • Degradarea infrastructurii institutelor locale de
mediul economic, cel academic şi autorităţile cercetare
publice în susţinerea activităţilor de cercetare- • Riscul pierderii personalului de specialitate
dezvoltare-inovare datorită oportunităţilor de dezvoltare a carierei
• Stimularea valorificării rezultatelor activităţii de care li se oferă în afara României.
cercetare de către agenţii economici locali
• Înfiinţarea la nivel local a unor clustere în
domenii inovative
187
CAPITOLUL 3 – AUDITUL ADMINISTRATIV
Zona Metropolitană Braşov include, la nivelul  Muzee şi centre culturale cu activitate de

anului 2011, 16 unităţi administrativ-teritoriale, anvergură judeţeană
după cum urmează:
 3 municipii: Braşov, Codlea,Săcele Instituţia prefectului. Prefectul este
 3 oraşe: Ghimbav, Predeal, Râşnov reprezentantul Guvernului în teritoriu şi
 10 comune: Bod, Cristian, Crizbav, coordonează instituţiile subordonate acestuia de la
Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, nivelul judeţului şi implicit a Zonei Metropolitane
Sânpetru, Tărlungeni, Vulcan Braşov:
Conform constituţiei României, autorităţile  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
publice de la nivel local sunt: consiliile judeţene şi Agricultură
preşedinţii acestora, consiliile locale şi primarii  Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare
localităţilor/unităţilor administrativ-teritoriale Rurală
(municipii, oraşe, comune)  Direcţia Silvică
 Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă
Consiliul Judeţean este autoritatea administraţiei  Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare
publice locale, constituită la nivel judeţean pentru Rurală şi Pescuit
coordonarea activităţii consiliilor comunale,  Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi
orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării Patrimoniul Cultural Naţional
serviciilor publice de interes judeţean.  Direcţia Generală a Finanţelor Publice
Principalele atribuţii exercitate de Consiliul  Comisariatul Judeţean pentru Protecţia
Judeţean sunt: Consumatorilor
 Dezvoltarea economico-socială a judeţului  O.T.I.M.M.C
 Gestionarea patrimoniului judeţului  Agenţia Judeţeană pentru Protecţia
 Gestionarea serviciilor publice din Mediului
subordine  Autoritatea Naţională Apele Române,
 Cooperarea interinstituţională Direcţia Apelor Olt
În conformitate cu legislaţia în vigoare şi  Agenţia Judeţeană pentru prestaţii sociale
raportat la numărul de locuitori, legislativul  Casa Judeţeană de Pensii
Consiliului Judeţean Braşov este format din 35 de  Inspectoratul Teritorial de Muncă al
consilieri judeţeni, număr care include preşedintele judeţului Braşov
şi cei doi vicepreşedinţi, aleşi pentru un mandat de  Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială
4 ani care poate fi reînnoit.  Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport
Consiliul Judeţean Braşov finanţează şi  Direcţia Judeţeană de Statistică
coordonează activitatea unor instituţii şi servicii  Inspectoratul Şcolar Judeţean
publice a căror activitate vizează şi localităţile din  Inspectoratul Teritorial în Construcţii –
Zona Metropolitană Braşov: Centru
 Direcţia Judeţeană Comunitară de
Evidenţă a Persoanelor Consiliile Locale au iniţiativă şi hotărăsc, în
 Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi condiţiile legii, în toate problemele de interes local,
Protecţia Copilului cu excepţia celor care sunt date prin lege în
 Agenţia Judeţeană pentru persoane cu competenţa altor autorităţi ale administraţiei
handicap publice locale sau centrale.
 Camera Agricolă Judeţeană Braşov
188
Consiliile locale exercită următoarele responsabilitate, la nivelul acestor localităţi

categorii de atribuţii: funcţionează structuri constituite din:
 Dezvoltarea economico-socială şi de mediu Consiliu Local, Primar, Vice-Primar,
a comunei, oraşului sau municipiului Secretar. Compartimentele în cadrul
 Administrarea domeniului public şi privat al primăriei se împart în: registrul agricol; stare
comunei, oraşului sau municipiului civilă; secretariat; relaţii cu mass-media şi
 Gestionarea serviciilor furnizate către cu publicul; urbanism, amenajarea
cetăţeni teritoriului şi lucrări publice; financiar
 Cooperarea interinstituţională pe plan intern contabil, impozite şi taxe locale; audit intern;
şi extern asistenţă socială; administraţie
gospodărească; juridic şi situaţii de urgenţă.
În subordinea consiliilor locale sunt organizate Comune precum Hărman, Hălchiu şi
serviciile oferite cetăţenilor, printre cele mai Cristian deţin o ierarhie simplă în
importante dintre acestea fiind salubritatea, apă- comparaţie cu comunele Tărlungeni,
canal, evidenţa persoanelor şi stare civilă (prin Prejmer şi Ghimbav, care deţin o structură
servicii/birouri proprii), asistenţă socială, siguranţa organizaţională foarte detaliată.
cetăţenilor (prin poliţia locală) • Dimensiunea structurilor
administraţiei publice locale este
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate proporţională cu dimensiunea comunităţii. În
publică, asigurând respectarea drepturilor şi cazul comunităţilor rurale, administraţiile
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a publice au un număr destul de mic de
prevederilor constituţiei, precum şi punerea în posturi disponibile, ceea ce duce la
aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui combinarea mai multor domenii de activitate
României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, într-un singur compartiment (ex. Serviciul
a hotărârilor consiliului local. De asemenea, Protocol, gospodărire, întreţinere – reparaţii
dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru şi deservire, pază din cadrul Primăriei
aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter Prejmer)
normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai • Departamentul de urbanism –
autorităţilor administraţiei publice centrale, ale autorizări construcţii ocupă o poziţie
prefectului, precum şi ale hotărârilor consiliului importantă datorită tendinţei de migraţie a
judeţean, în condiţiile legii. În îndeplinirea acestor populaţiei din mediul urban în mediul rural,
atribuţii, primarul mizează pe activitatea aparatului care a determinat o dezvoltare rezidenţială
propriu de specialitate. accentuată în ultimii ani.
• Datorită faptului că, în general,
comunităţile rurale au un pronunţat caracter
O analiză a modului de organizare şi funcţionare a agricol, un compartiment foarte important în
autorităţilor administraţiei publice locale la nivelul administraţiile publice ale comunităţilor
localităţilor Zonei Metropolitane Braşov generează rurale este compartimentul de Registru
următoarele concluzii: Agricol.
 Administraţiile publice locale de la nivelul • În anumite cazuri, o serie de
comunelor servicii publice (salubritate, întreţinere
• Structura administrativă la nivel de domeniu public, etc.) nu sunt subcontractate
comune în Zona Metropolitană este în mare ci sunt furnizate prin intermediul unui
aceeaşi în toate localităţile. În funcţie de compartiment din cadrul administraţiilor
mărimea comunei şi a domeniilor de publice locale. Tot datorită dimensiunii mici
189
a comunităţilor, anumite servicii (poliţie La nivelul Zonei Metropolitane Braşov

locală, evidenţa populaţiei, etc) sunt acţionează şi o serie de entităţi constituite prin
îndeplinite de localităţi învecinate, de libera asociere a comunităţilor locale:
dimensiuni mai mari.  Agenţia Metropolitană pentru
• Toate localităţile rurale din arealul Dezvoltare Durabilă Braşov este o asociaţie de
metropolitan se confruntă cu deficitul de dezvoltare intercomunitară constituită la nivelul
forţă de muncă corespunzător calificată. Polului de Creştere Braşov, unul din cei 7 poli de
• Bugetele locale sunt insuficiente creştere desemnaţi la nivel naţional. Agenţia a
pentru derularea investiţiilor care să fost înfiinţată la sfârşitul anului 2005, la iniţiativa
genereze creşterea nivelului calităţii vieţii mai multor localităţi din Zona metropolitană
pentru membrii comunităţii locale Braşov şi a Consiliului Judeţean şi reuneşte în
 Administraţiile publice locale de la nivelul prezent, conform aspectelor anterior prezentate,
municipiilor şi oraşelor un număr de 16 localităţi.
Organigramele administraţiilor publice locale ale
celor 6 comunităţi urbane din arealul metropolitan Misiune Agenţiei constă în promovarea şi
împart următoarele caracteristici comune: susținerea cooperării dintre actori publici, privaţi şi
• Numărul compartimentelor de O.N.G.-uri pentru dezvoltarea durabilă economică,
specialitate este mai mare decât în cazul socială şi culturală a Zonei Metropolitane Braşov.
comunităţilor rurale.
• Organigrama este structurată pe trei Obiective Agenţiei Metropolitane Braşov sunt:
niveluri: conducere aleasă prin vot – direcţii • Facilitarea cooperării între
(includ mai multe compartimente) – comunităţile membre, pentru
compartimente de specialitate. implementarea în comun a politicilor
• Compartimentul de urbanism şi de dezvoltare durabilă;
amenajarea teritoriului este destul de bine • Promovarea creşterii economice şi
reprezentat, totuşi personalul nu este suficient. combaterea şomajului;
• Există compartimente specializate în • Promovarea progresului social;
cadrul direcţiilor economice care se ocupă de • Protecția eficientă a mediului
impozite şi taxe locale. Agenţia coordonează totodată implementarea
• Anumite servicii publice (poliţie locală, Planului Integrat de Dezvoltare a Polului de
evidenţa populaţiei) sunt furnizate pe bază de Creştere Braşov care se suprapune din punct de
contract, comunităţilor rurale limitrofe. vedere teritorial şi administrativ Zonei
• O serie de servicii publice sunt Metropolitane
furnizate de către operatori privaţi în baza unui  Agenţia de Dezvoltare Durabilă a
contract încheiat cu autoritatea publică locală. Judeţului Braşov, constituită în anul 2006,
• Toate localităţile urbane din arealul este o asociaţie de dezvoltare
metropolitan se confruntă cu deficitul de forţă de intercomunitară, entitate juridică de drept
muncă corespunzător calificată. privat care are în prezent 52 de membri
• Bugetele locale sunt insuficiente dintre care 35 sunt membri fondatori.
pentru derularea investiţiilor care să genereze
creşterea nivelului calităţii vieţii pentru membrii Misiunea ADDJB este de a sprijini dezvoltarea
comunităţii locale locală şi regională prin aplicarea principiilor
dezvoltării durabile
 Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI s-a
constituit în anul 2009, ca organizaţie
190
nonguvernamentala în baza prevederilor O.G. activitate înfiinţarea Serviciului Judeţean de

nr.26/2000, modificată şi aprobată prin Legea Salubrizare pentru localităţile de pe raza Judeţului
nr.246/2005, cu modificările şi completările Braşov, organizarea, reglementarea, finanţarea,
ulterioare. Partenerii reprezentaţi la nivelul GAL exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în
Ţinutul Barsei reprezintă un teritoriu alcătuit din comun a Serviciului Judeţean de Salubrizare şi a
nouă comunităţi rurale din judeţele Braşov şi serviciilor de salubrizare a localităţilor membre,
Covasna: Hărman, Sânpetru, Bod, Hălchiu, precum şi realizarea proiectului „Managementul
Feldioara, Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele. Integrat al Deşeurilor în Judeţul Braşov”
Scopul asocierii membrilor este promovarea  Agenţia pentru Managementul Energiei
dezvoltării durabile a teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI şi Protecţia Mediului Braşov. ABMEE este un
prin derularea şi susţinerea iniţiativelor necesare, organism calificat de identificare şi evaluare a
în special în cadrul Programului Leader. problemelor locale de energie şi de mediu, format
Abordarea LEADER este o abordare „de jos în sus” din principalii actori la nivel local, implicaţi în
care permite tuturor locuitorilor unui teritoriu să producerea şi distribuţia energiei electrice şi
aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte termice, în probleme de protecţia mediului şi
derularea proiectelor de dezvoltare. Pe baza probleme ale consumatorilor finali de energie
acestei abordări. Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI a
elaborat un Plan de Dezvoltare Locală pornind de Principalele obiective ale Agenţiei sunt legate de
la concluziile auditului teritorial. Cu sprijinul conceptul de dezvoltare durabilă:
Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, • Promovarea eficienţei energetice
Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI va putea finanţa o (RUE) şi a utilizării surselor alternative
serie de proiecte de dezvoltare care vor genera un de energie (RES).
impact pozitiv (economic şi social) la nivelul • Implementare de proiecte în domeniul
teritoriului abordat. eficienţei energetice.
 Asociaţia de Dezvoltare • Informare, sesiuni de instruire,
Intercomunitară ISO MEDIU, constituită de diseminare şi campanii de
autorităţile administraţiei publice locale de la conştientizare în domeniul RUE şi
nivelul judeţului Braşov. Asociaţia are ca obiect de RES
Concluzii
Zona Metropolitană Braşov include, la nivelul anului 2011, 16 unităţi administrativ-teritoriale.
Structura administrativă este în mare aceeaşi în toate localităţile însă dimensiunea acesteia este proporţională
cu dimensiunea comunităţii.
Autorităţile publice din toate localităţile arealului metropolitan se confruntă cu deficitul de forţă de muncă
corespunzător calificată. Bugetele locale sunt insuficiente pentru derularea investiţiilor care să genereze
creşterea nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale
La nivelul Zonei Metropolitane Braşov acţionează o serie de entităţi constituite prin libera asociere a
comunităţilor locale, în vederea susţinerii dezvoltării durabile şi echilibrate a acestui areal:
 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov
 Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov
 Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI
 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ISO MEDIU
 Agenţia pentru Managementul Energiei şi Protecţia Mediului Braşov
191
Partea a II-a
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE A
ZONEI METROPOLITANE
BRAŞOV
CAPITOLUL I – VIZIUNEA DE DEZVOLTARE
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei În aceste condiţii, abordarea intercomunitară

Metropolitane Braşov are la bază utilizarea unei folosită în procesul de elaborare a Strategiei de
abordări intercomunitare pentru dezvoltarea unui Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitan Braşov
teritoriu ce include mai multe comunităţi locale, ţine cont de atu-urile fiecărei comunităţi
comunităţi care împart caracteristici comune componente şițintește atât către creşterea
definitorii şi se confruntă cu provocări similare. nivelului de coeziune teritorială, economică şi
socială cât şi către nevoia de competitivitate a
De asemenea, elaborarea acestui document întregului teritoriu în ansamblul său.
strategic a făcut uz de abordarea participativă ca
element principal în asigurarea reprezentativităţii şi Abordarea participativă presupune cooperarea
a legitimităţii viziunii de dezvoltare şi a obiectivelor reprezentanţilor autorităţilor publice locale de la
propuse. nivelul comunităţilor locale din teritoriul
metropolitan, instituţii deconcentrate, organizaţii
Abordarea intercomunitară ia în calcul existenţa nonguvernamentale, reprezentanţi ai mediului de
unui teritoriu istoric - Ţara Bârsei - unde s-au afaceri, specialişti din sectorul educaţional
dezvoltat diferite tipuri de comunităţi, de la preuniversitar şi universitar, etc.
municipii de mari dimensiuni şi care polarizează o
serie de activităţi economice şi sociale până la Folosirea acestui tip de abordare în elaborarea
comunităţi rurale de mici dimensiuni (sub 5000 de unui document de planificare strategică are ca
locuitori). În această diversitate, administraţiile raţiune nevoia atingerii unui nivel ridicat de
publice locale au în vedere, în cadrul procesului de consens în ceea ce privește viziunea şi obiectivele
dezvoltare locală, o serie de elemente definitorii de dezvoltare. În plus, prin abordarea participativă
pentru întreg teritoriul, precum: se poate asigură un grad ridicat de transparenţă în
• Prezenţa unui municipiu de rang I care ceea ce priveşte procesul de planificare strategică.
poate acţiona ca motor al dezvoltării economice şi
sociale pentru întreaga zonă O atenţie deosebită a fost acordată etapei de audit
• Grad ridicat de accesibilitate prin teritorial, sub forma unei analize socio-economice
intermediul unei reţele de drumuri naţionale şi concrete şi a analizei punctelor tari – punctelor
judeţene precum şi prin intermediul celor trei slabe. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei
magistrale de cale ferată Metropolitană Braşov este rezultatul unui proces
• O identitate cultural istorică aparte interactiv şi participativ. Ca urmare, a fost
influenţată de prezenţa drumurilor comerciale dar elaborat un document strategic ce este în mod clar
şi de un anume profil istorico-economic specific orientat către consens şi deschis spre priorităţi
zonei Acestuia îi stă la bază o abordare integrată a i
interconexiunilor teritoriale.
În ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare locală
stabilite la nivelul fiecărei comunităţi locale, unele Pentru formularea viziunii de dezvoltare a Zonei
dintre acestea sunt comune în esenţă şi vizează Metropolitane Braşov au fost luate în calcul
pe de o parte creşterea calităţii vieţii iar pe de altă concluziile etapei de audit teritorial şi a fost avută
parte sprijinirea dezvoltării economice locale. în vedere derularea unor demersuri integrate de
dezvoltare care generează impact la nivel
193
multisectorial precum şi o creştere a competitivităţii  Relaţiile funcţionale pe care arealul

întregului areal. metropolitan Braşov le dezvoltă cu teritoriile
Viziunea de dezvoltare formulată în cadrul adiacente
Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Zonei  Aşezarea geografică şi relaţiile cu
Metropolitane Braşov ţine cont de: coridoarele europene de transport, etc.
 Profilul spaţial al teritoriului metropolitan
 Gradul ridicat de urbanizare al teritoriului În urma consultărilor cu factorii relevanţi
 Prezenţa unei „axe” de dezvoltare ce (organizaţii publice şi private din arealul
reuneşte 3 municipii şi un oraş metropolitan Braşov) viziunea de dezvoltare a
Zonei Metropolitane Braşov pentru intervalul 2012
– 2020 este
DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN
METROPOLA CUNOAŞTERII
194
CAPITOLUL II – OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE
Arealele metropolitane sunt zone atractive, care oferă condiţiile pentru o dezvoltare economică
generează un nivel ridicat de calitate a vieţii şi echilibrată în interiorul Zonei Metropolitane Brașov.
polarizează în jurul lor o serie de resurse umane şi
materiale ce contribuie la creşterea coeziunii Comunităţile rurale nu trebuie neglijate pentru că
teritoriale, influenţând dezvoltarea economică şi pe teritoriul lor se găsesc majoritatea resurselor
socială la nivel local, regional şi naţional. naturale. Tot aceste comunităţi ajung să ofere, în
Dimensiunea economică a oraşelor şi mai ales a această perioadă, condiţiile pentru amenajarea
aglomerărilor urbane câştigă importanţă şi devine zonelor de agrement dar şi condiţii pentru un nivel
condiție sine qua non pentru orice alt demers de ridicat de calitate a vieţii. Însumarea avantajelor pe
dezvoltare. Orice dezvoltare economică care mediul urban şi cel rural le oferă pune bazele
sustenabilă ajunge să influenţeze în mod pozitiv unei micro-regiuni de dezvoltare cu impact la nivel
teritorii din ce în ce mai vaste. Dată fiind poziţia regional şi naţional.
geografică şi relaţiile funcţionale pe care le
dezvoltă, Zona Metropolitană Braşov poate deveni Competitivitatea unui areal metropolitan este dată
motorul dezvoltării economice la nivelul regiunii de diferiţi factori precum:
Centru. • un sistem de infrastructură eficient;
• ofertă adecvată de servicii urbane strategice;
Braşovul a fost, de-a lungul istoriei, un centru • un mediu de viaţă şi de activitate de calitate
economic de mare importanţă aflat la confluenţa bună;
unorr drumuri comerciale de importanţă majoră. • un management urban adecvat
Dezvoltarea puternică din ultimii ani a marcat
apariţia nevoii de a genera zone destinate În cadrul procesului de elaborare a Strategiei de
dezvoltării pe teritoriul administrativ al comunităţilor Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov,
învecinate. Astfel, au fost puse bazele cooperării obiectivele strategice au fost stabilite luând în
administrative pe teritoriul metropolitan. calcul atât factorii de mai sus, analiza situaţiei
existente cât şi analiza SWOT, care a vizat diferite
Sustenabilitatea dezvoltării economice asigură componente ale dezvoltării teritoriului vizat.
premisele pentru o dezvoltare socială complexă şi
creşterea nivelului de calitate a vieţii. Trebuie menţionat că viziunea de dezvoltare
pentru Zona Metropolitană Braşov abordează
O dezvoltare orientată spre viitor nu se bazează dezvoltarea zonei pe principiile dezvoltării durabile.
doar pe o îmbunătăţire a infrastructurii şi a În acest sens, obiectivele strategice au fost astfel
clădirilor. Pe lângă corelarea instrumentelor formulate pentru a permite respectarea acestor
urbanistice, îmbunătăţirea situaţiei economice şi principii.
sociale a cetăţenilor precum şi creşterea calităţii
vieţii sunt premize importante pentru a asigura o Obiectivele strategice au fost stabilite pentru a
dezvoltare durabilă. putea oferi teritoriului metropolitan Braşov toate
condiţiile necesare pentru atingerea unui nivel
Prezenţa unui mare centru urban, alături de alte ridicat de competitivitate economică dar şi pentru
două municipii şi trei oraşe de mici dimensiuni realizarea dezideratelor legate de calitatea vieţii.
195
. II.1. Obiectivul strategic nr. I
Zona Metropolitană Braşov dispune de potenţialul • Baza materială este uzată fizic şi moral în
uman şi de infrastructură necesare pentru a sectorul agricol
redeveni un mare centru economic al ţării. Pentru • Lipsa parcurilor ştiinţifice şi tehnologice
aceasta este necesară crearea unui mediu face imposibil transferul rezultatelor
favorabil dezvoltării economice prin atragerea de cercetării către mediul de afaceri
investiţii, dezvoltarea resursei umane capabile să • Dotările, echipamentele şi starea clădirilor
răspundă cerinţelor angajatorilor, implicarea din mediul universitar sunt precare
mediului universitar în activităţile economice. • Infrastructura universitară este insuficientă
• Colaborarea la nivel regional şi naţional
Auditul teritorial al zonei metropolitane a evidenţiat dintre universităţile publice şi cele private
următoarele aspecte: este insuficientă
• Cooperarea internaţională în domeniul
• Lipsa politicilor publice în domeniul cercetării ştiinţifice se află la un nivel
economic destul de scăzut
• Interoperabilitatea scăzută între mediul de • Dezvoltarea neuniformă a infrastructurii
afaceri şi administraţia publică educaţionale şi economice în Zona
• Pregătirea ineficientă în domeniul Metropolitană
antreprenorial • Inexistenţa campusurilor preuniversitare şi
• Dezvoltarea neuniformă a infrastructurii a centrelor de performanţă preuniversitară
economice • Insuficientă dezvoltare a infrastructurii de
• Lipsa unei politici de promovare şi de sprijinire a afacerilor
marketing în domeniul investiţional • Lipsa centrelor de transfer tehnologic
• Lipsa unei politici de reabilitare,
conservare şi valorificare a patrimoniului
industrial În urma analizării acestor aspecte, obiectivul
• Activitatea redusă a asociaţiilor şi strategic nr. I al Strategiei de Dezvoltare
organizaţiilor patronale şi profesionale Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov este:
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI COMPETITIVĂ A ECONOMIEI BRAŞOVENE –

ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV CENTRU DE EXCELENŢĂ ÎN
CERCETARE-INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC
Pentru atingerea acestui obiectiv strategic au fost definite următoarele obiective specifice:
I.1. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-inovare

I.2. Dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic şi sprijinire a afacerilor.
I.3. Dezvoltarea economiei eco-rurale.
I.4. Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de învăţământ preuniversitar şi universitar
pentru asigurarea de forţă de muncă competitivă/calificată.
I.5. Stimularea iniţiativelor de afaceri şi a antreprenorialului
196
Asigurarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor având ca punct de pornire resursele endogene ale
(prin dezvoltarea unor centre de afaceri, logistice şi teritoriului. Indirect, aceste proiecte vor contribui la
tehnologice) precum şi a forţei de muncă calificate creşterea gradului de coeziune economică şi
în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii reprezintă socială la nivelul arealului metropolitan Braşov şi al
atu-urile dezvoltării economice ale Zonei comunităţilor limitrofe.
Metropolitane Braşov. În vederea realizării acestor
obiective politicile şi programele vor fi astfel Structura teritorială a arealului metropolitan Braşov
corelate pentru a putea crea condiţiile necesare de a favorizat dezvoltarea comunităţilor urbane.
dezvoltare a teritoriului metropolitan ca locaţie de Aproape 90% din populaţia Zonei Metropolitane
excelenţă a dezvoltării economice. Braşov locuieşte în mediul urban, unde accesul la
servicii de educaţie este relativ facil. În aceste
Utilizarea eficientă şi sinergică a resurselor condiţii, dezvoltarea economică trebuie sprijinită
existente în activitatea de cercetare reprezintă o prin crearea unui sistem de formare iniţială şi
parte importantă a strategiei profesională adecvată profilului economic al zonei
universităţiiTRANSILVANIA, concretizată prin şi mai ales capapbilă să se adapteze rapid la
proiectul major de dezvoltare a Institutului de dinamica pieţei muncii. Investiţiile în îmbunătăţirea
Cercetare – Dezvoltare Produse High-tech pentru sistemului de învăţământ preuniversitar şi
Dezvoltare Durabila: PRO-DD. Institutul grupează universitar vor contribui, pe termen mediu şi lung la
în 11 laboratoare specializate, infrastructură creşterea nivelului de dezvoltare economică şi la
performantă, deschisă atât celor 21 de dezvoltarea nivelului de competitivitate al întregii
departamente de cercetare ştiinţifică cât şi zone.
colaborării cu alte entităţi de cercetare de la nivel
naţional şi european, precum şi diviziilor de În paralel trebuie recunoscută importanţa iniţiativei
cercetare ale companiilor şi firmelor. economice în ceea ce priveşte dezvoltarea
teritorială. Integrarea efectelor dezvoltării
Existenţa la nivelul arealului metropolitan a unui domeniilor conexe economicului (învăţământ şi
Grup de Acţiune Locală (Ţinutul Bârsei) ce cercetare) se face prin promovarea
reuneşte interesel de dezvoltare locală a 9 antreprenoriatului şi asigurarea unui cadru propice
comunităţi rurale dintre care 6 fac parte din pentru crearea de noi afaceri.
teritoriul metropolitan Braşov reprezintă un
intrument important în promovarea dezvoltării Toate acestea vor contribui la îndeplinirea
economice a zonei. Astfel, prin proiectel dezvoltate obiectivelor specifice enunţate şi vor duce la
de către Grupul de Acţiune Locală ŢINUTUL creşterea atractivităţii zonei metropolitane pentru
BÂRSEI se are în vedere asigurarea unui nivel întreprinzători.
ridicat de dezvoltare economică în mediul rural
II.2. Obiectivul strategic nr. II
Identitatea cultural istorică a arealului metropolitan element al competitivităţii teritoriale pe care arealul
Braşov a făcut ca în prezent teritoriul metropolitan metropolitan braşov o urmăreşte.
să dispună de o serie de elemente de patrimoniu
istoric cu mare valoare turistică. În Auditul teritorial al arealului metropolitan a
complementaritatea acestei realităţi, relieful zonei evidenţiat următoarele aspecte:
Braşov este favorabil practicării sporturilor de iarnă • Insuficienta exploatare a potenţialului
a drumeţiilor montane, etc. În aceste condiţii, turistic
sectorul turismului poate deveni un important
197
• Potenţialul cultural al Zonei Metropolitane • Lipsa susţinerii financiare (publice sau

nu este pus în valoare. private) a evenimentelor culturale/
• Lipsa marketingului cultural artistice/ sportive
• Infrastructura este insuficientă în zonele
destinate dezvoltării Date fiind aspectele menţionate mai sus,
• Existenţa unor habitate naturale obiectivul strategic nr. II vizează abordarea
fragmentate (motiv pentru care animalele acelor aspecte ale dezvoltării ce permit valorificare
intră în habitatul omului) potenţialului turistic al zonei, în toate dimensiunile
• Zonele de agrement nu sunt amenajate şi sale – montan, istoric, cultural, etc.
valorificate corespunzător
• Infrastructura sportivă este insuficientă, Astfel, obiectivul strategic nr. II al Strategiei de
învechită, şi concentrată în municipiul Dezvoltare Durabila a Zonei Metropolitane Braşov
Braşov este:
DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI –

ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV
CAPITALA TURISMULUI ROMANESC
Zona Metropolitană Braşov dispune, pe teritoriul ce permit accesul în zone de o frumuseţe rară.
său, de un potenţial extraordinar pentru Adiacent, pot fi dezvoltate condiţiile necesare
dezvoltarea turismului montan, atât în anotimpul pentru practicarea unor activităţi de recreere
rece, prin posibilităţile de practicare a sporturilor de complementare care să dezvolte competitivitatea
iarnă, cât şi pe perioada verii, pentru drumeţii, zonei ca destinaţie turistică pe timpul verii.
alpinism, etc.
În afară de potenţialul montan, Zona Metropolitană
Relieful montan face din teritoriul metropolitan Braşov beneficiază de o moştenire cultural-istorică
Braşov, alături de celelalte staţiuni montane de pe impresionantă. Poziţia geografică aflată la
Valea Prahovei, principala locaţie pentru intersecţia vechilor drumuri comerciale a făcut ca
organizarea competiţiilor sportive aferente Braşovul să fie o aşezare importantă de-a lungul
sporturilor de iarnă. Totuşi, infrastructura veacurilor. Prin urmare, pe teritoriul zonei
competiţională este insuficientă şi în multe cazuri metropolitane se găseşte un „inel” de biserici
depăşită din punct de vedere al standardelor fortificate şi cetăţi de apărare. În mijlocul teritoriului
competiţionale. Prin condiţiile pe care le poate se găseşte centrul istoric al Braşovului şi Biserica
oferi, Zona Metropolitană Braşov ar putea să Neagră. Aceste obiective turistice reprezintă baza
devină principala locaţie de formare a viitorilor pentru dezvoltarea turismului cultural istoric în
sportivi români la disciplinele cuprinse în categoria zona Braşov.
sporturilor de iarnă.
Pentru atingerea obiectivului strategic propus au
În sezonul cald, arealul metropolitan Braşov poate fost definite obiectivele specifice necesare.
să atragă turiştii prin intermediul traseelor montane Acestea vizează:
198
II.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice

II.2. Conservarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi istoric.
II.3. Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor turistice.
II.4. Dezvoltarea turismului de nişă.
II.5. Promovarea potenţialului turistic.
Dezvoltarea potenţialului turistic în spaţiul economică, de pe urma căreia poate beneficia

metropolitan va transforma sectorul turismului şi al întreaga regiune. Evident, fructificarea potenţialului
serviciilor într-un veritabil „motor” al dezvoltării turistic depinde, în mare măsură, de dezvoltarea
durabile a întregii zone. Abordarea diferitelor infrastructurii, în special cea de transport şi cea de
dimensiuni ale turismului (montan, cultural, istoric, practicare a sporturilor de iarnă, dar şi de
de afaceri, de sfârşit de săptămână, etc.) va dezvoltarea resurselor umane şi crearea unei
genera un nivel considerabil de dezvoltare culturi locale a ospitalităţii.
.
II.3. Obiectivul strategic nr. III
Pentru ca teritoriul metropolitan Braşov să devină • Lipsa unei planificări pentru dezvoltarea
competitiv în ansamblul său este nevoie de durabilă a Zonei Metropolitane
îndeplinirea unor condiţii legate atât de mobilitatea • Necorelare între planurile de dezvoltare
persoanelor şi a mărfurilor cât şi de dezvoltarea ale furnizorilor de utilităţi publice şi cele ale
echilibrată (în termeni de infrastructură) a administraţiei publice locale
teritoriului în întregul său. În plus, toate aceste • Planificarea urbanistică este insuficient
condiţii trebuie dublate de o atenţie continuă corelată şi nu este actualizată
pentru protecţia mediului sub toate aspectele sale. • Inexistenţa unei politici publice comune de
transport la nivelul teritoriului metropolitan
Împreună, elementele enumerate mai sus duc la • Lipsa unei planificări a intervenţiilor pentru
atingerea dezideratului de coeziune teritorială şi respectarea cerinţelor de protecţia
dezvoltare durabilă. mediului şi eficienţă energetică la nivelul
infrastructurii publice
Auditul teritorial al Zonei Metropolitane Braşov a • Lipsa unui aeroport /utilizarea ineficientă a
evidenţiat următoarele aspecte: infrastructurii feroviare
• Infrastructura este suprasolicitată şi
învechită în zonele de concentrare
demografică Astfel, obiectivul strategic nr. III al Strategiei de
• Mobilitate redusă în Zona Metropolitană Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov
este :
DEZVOLTAREA DURABILĂ A INFRASTRUCTURII ŞI COMUNICAŢIILOR

ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV
NOD EUROPEAN DE TRANSPORT ŞI COMUNICAŢII
199
Pentru atingerea celui de-al treilea obiectiv obiective specifice necesare. Acestea vizează
strategic propus au fost definite o serie de
:
III.1. Armonizarea planificării strategice şi urbanistice
III.2. Dezvoltarea sistemului integrat de transport public la nivelul zonei metropolitane,
inclusiv a intermodalităţii
III.3. Crearea centrelor logistice şi a conexiunilor intermodale pentru eficientizarea
circulaţiei persoanelor şi mărfurilor.
III.4. Dezvoltarea durabila a infrastructurii
Poziţia geografică a teritoriului metropolitan Braşov sociale îl reprezintă mobilitatea. Zona

se poate dovedi un atu foarte important în Metropolitană Braşov va avea un nivel ridicat de
dezvoltarea economică a întregii zone. dezvoltarea economică şi o înaltă calitate a vieţii
Dezvoltarea infrastructurii de interconectivitate în atunci când locuitorii tuturor comunităţilor
ceea ce priveşte transportul persoanelor şi al metropolitane se vor putea deplasa facil pe întreg
mărfurilor poate crea premisele pentru dezvoltarea teritoriul. De asemenea, turismul va cunoaşte o
turismului şi serviciilor în întreaga regiune, dar şi dezvoltare importantă atunci când toate obiectivele
pentru creşterea calităţii vieţii. turistice vor avea un grad ridicat de accesibilitate.
Întreaga dezvoltare a Zonei Metropolitane Braşov Sistemul de transport integrat la nivel metropolitan
depinde de operaţionalizarea pragmatică a destinat persoanelor trebuie completat cu un
conceptului de dezvoltarea intermcomunitară şi sistem ce permite fluidizarea şi eficientizarea
dezvoltarea unor instrumente inovative care permit transportului de marfă. Poziţia geografică a
întregii zone să ajungă la un nivel ridicat de arealului metropolitan faţă de alte zone de
coeziune teritorială. Ca element cheie al acestui dezvoltare economică din România şi chiar faţă de
deziderat de coeziune este identificată necesitatea principalele coridoare de dezvoltare economică la
unei planificări a dezvoltării spaţiale care transcede nivel european creează condiţiile pentru
graniţele administrative ale uei singure comunităţi dezvoltarea unui punct de transfer intermodal
şi identifică oportunităţile de dezvoltare la nivelul destinat traficului de marfă. Această abordare face
teritoriului în ansamblul său. uz de atu-rile zonei (poziţie geografică, reţele de
comunicaţii existente şi potenţiale) şi reprezintă un
Un alt element definitoriu pentru realizarea alt element de competitivitate economică şi socială
coeziunii teritoriale dar mai ales economice şi a întregii zone.
II.4. Obiectivul strategic nr. IV
În ultimele decenii, România – iinclusivt zona Odată cu trecerea de la economia de stat la

Braşov – a traversat un proces de profundă privatizare şi economia de piaţă, marile
schimbare în sferele politice, economice şi sociale. întreprinderi sunt închise sau în proces de
închidere. Acest lucru a generat şomaj, în special
Procesul de tranziţie a avut un impact puternic de lungă durată. Sărăcia şi excluziunea socială au
asupra competenţelor de care este nevoie pentru a mărit decalajul dintre cei ce au competenţe
menţine şi îmbunătăţi competitivitatea, în special a relevante pentru piaţa muncii şi cei cu competenţe
IMM-urilor. slab dezvoltate sau nefolositoare.
200
Investiţia în capitalul uman reprezintă soluţia

Dezvoltarea durabilă a teritoriului metropolitan pentru creşterea oportunităţilor de angajare pentru
Braşov este strâns legată de tendinţele de evoluţie indivizi dar şi pentru eliminarea excluziunii sociale.
a resurselor umane. Astfel, chiar şi în cazul unui De asemenea, investiţiile în noi tehnologii sunt
scenariu optimist, se constată creşterea ponderii inutile dacă nu se investeşte în oamenii care să
populaţiei vârstnice faţă de populaţia tânără în facă acele tehnologii să producă creştere
următoarele decenii. Pentru a putea susţine economică.
dezvoltarea economică pe termen lung este astfel
nevoie de crearea unui mediu propice pentru În acest sens, auditul teritorial a evidenţiat
dezvoltarea familiei. următoarele aspecte:
• Îmbătrânirea populaţiei
Realizarea obiectivelor propuse în cadrul • Migrarea forţei de muncă
Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Zonei • Neconcordanţa ofertei educaţionale cu
Metropolitane Bra șov cere o capacitate de cerinţele pieţei muncii
adaptare destul de ridicată, precum şi un grad • Rată mare a abandonului şcolar
ridicat de flexibilitate, atât din partea angajatorilor • Insuficienţa structurilor de asistenţă
cât şi a angajaţilor. Arealul Metropolitan Braşov socială şi educaţională pentru grupurile
trebuie să creeze locuri de muncă mai multe şi mai aflate în risc social
bune dar să facă faţă unor noi provocări şi riscuri • Lipsa unui sistem integrat de monitorizare
sociale. care să contribuie la creşterea siguranţei şi
prevenirea criminalităţii în unităţile de
Formarea continuă înseamnă chiar acest lucru – învăţământ şi pe domeniul public în zona
educaţie de înaltă calitate pentru toţi, de la o metropolitană.
vârstă fragedă pe tot parcursul vieţii, reducerea • Infrastructura culturală este insuficientă şi
ratei de abandon şcolar, excelenţă în educaţie, este uzată fizic şi moral
sisteme de educaţie vocaţională ce răspund
• Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii de
nevoilor angajaţilor şi angajatorilor, oportunităţi
intervenţie în situaţii de urgenţă
pentru dezvoltarea de noi competenţe pe tot
• Insuficienţa locuinţelor sociale în zona
parcursul vieţii, inclusiv pentru angajaţii în vârstă.
metropolitană
• Locurile de parcare sunt insuficiente
Educaţia permanentă îi pregăteşte pe oameni
• Monitorizarea insuficientă a factorilor de
pentru schimbare şi locuri de muncă mai bune, aşa
mediu în teritoriul metropolitan
încât este un element central al conceptului de
“flexisecuritate”, ce combină flexibilitatea pe piaţa • Spaţii verzi insuficiente
muncii cu asigurarea unor servicii de protecţie • Concentrarea serviciilor din spectrul social
socială. în Municipiul Braşov
• Lipsa de interoperabilitate între furnizorii
Dezvoltarea durabilă şi creşterea competitivităţii de servicii sociale şi instituţiile ce
economice nu pot fi atinse fără a acorda o atenţie gestionează acest domeniu
deosebită resursei umane. Inevitabil, resursa • Insuficienţa serviciilor de asistenţă socială,
umană din diversele domenii de activitate trebuie atât din punct de vedere al cantităţii de
perfecţionată din punct de vedere al pregătirii servicii furnizate, cât şi din punct de
profesionale, pentru a putea face faţă unor realităţi vedere al diversităţii lor
economice în continuă schimbare. • Pregătirea necorespunzătoare a
personalului ce furnizează servicii din
201
spectrul social. Personalul angajat este • Sistemul de colectare a deşeurilor nu este

insuficient eficient – cantitatea de deşeuri reciclabile
• Dotarea materială insuficientă a instituţiilor colectată este încă mică
furnizoare de servicii din spectrul social. • Nevoia realizării unui mediu de viaţă
• Infrastructură insuficientă, degradată şi propice dezvoltării familiei
ineficientă pentru asigurarea serviciilor din • Nevoia de excelenţă în educaţie la toate
spectrul social nivelurile
• Lipsa instrumentelor locale pentru • Spaţii de agrement destinate petrecerii
implementarea politicii de flexisecuritate timpului liber insuficiente
• Nevoia de asigurare a unui standard • Necesitatea creşterii siguranţei
ridicat de calitate pentru serviciile de apă cetăţeanului şi ordinii publice, etc.
şi canalizare, ca şi componentă a
infrastructurii urbane
• Prezenţa în zona metropolitană a unor Date fiind cele de mai sus, obiectivul strategic
zone cu poluare atmosferică, fonică şi nr. IV al Strategie de Dezvoltare Durabilă a Zonei
poluare a solului Metropolitane Braşov este:
• Existenţa depozitelor neconforme de
deşeuri
DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNITĂŢII METROPOLITANE

STANDARD DE VIAŢĂ EUROPEAN ÎN ZONA METROPOLITANĂ BRASOV
Deşi nivelul calităţii vieţii în teritoriul metropolitan calităţii vieţii, dezvoltarea demersurilor de protecţie a
Braşov, raportat la media nivelului de calitate a vieţii din mediului şi conservarea sa pentru generaţiile viitoare,
Regiunea Centru şi din România este ridicat, există asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea personală
totuşi diferenţe mari din acest punct de vedere atât continuă, etc.
între diferitele zone ale Municipiului Braşov, cât şi între
localităţile din arealul metropolitan. Toate domeniile Un nivel ridicat de calitate a vieţii generează o serie de
care influenţează condiţiile de viaţă ale populaţiei şi schimbări în sectorul social care contribuie la
care intră în competenţele autorităţilor publice trebuie dezvoltarea economică, creşterea competitivităţii
îmbunătăţite. teritoriale, asigurarea coeziunii sociale, etc.
.
Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea familiei
reprezintă dezideratul care integrează nevoia Pentru realizarea acestui obiectiv strategic au fost
dezvoltării infrastructurii ce contribuie la creşterea stabilite următoarele obiective specifice:
:
IV.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale, educaţionale şi de sănătate şi a serviciilor
conexe.
IV.2. Creşterea siguranţei publice.
IV.3. Managementul eficient al mediului.
IV.4 Creşterea eficienţei energetice şi a gradului de utilizare a resurselor regenerabile
IV.5. Dezvoltarea capacităţii administrative şi crearea platformelor de interoperabilitate
între administraţia publică locală şi cetăţeni.
IV.6. Perfecţionarea resurselor umane – Life long learning.
202
Îndeplinirea acestor obiective va duce la

îmbunătăţirea mediului social şi natural, a În plus, un element important în managementul
accesului la servicii medicale şi de educaţie de procesului de dzevoltare al arealului metropolitan o
calitate, premise esenţiale ale creşterii calităţii vieţii reprezintă conservarea mediului înconjurător ca
în Zona Metropolitana Braşov. element chieie pentru un nivel ridicat de calitate a
vieţii. În multe situaţii, sacrificarea elementelor de
Provocarea pentru economiile aflate în tranziţie mediu reprezintă soluţia rapidă şi ieftină pentru o
este aceea de a rezolva problema lipsei de dezvoltare punctuală. Caracterul integrat al
competenţe şi a lipsei forţei de muncă. Aceste Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Zonei
dificultăţi sunt accentuate de ritmul diferit al Metropolitane Braşov impune ca element al
schimbărilor tehnologice faţă de cel al schimbărilor abordării integrate eliminarea oricăror
sociale. Acest lucru face dificilă identificare compromisuri în ceea ce priveşte protecţia
nevoilor, adică a competenţelor ocupaţionale mediului.
deficitare. Provocarea pentru teritoriul metropolitan
Braşov este aceea de a compensa prezenţa
dificultăţilor existente.
II.5. Tabel de corelare: Nevoi-Obiective strategice-Obiective specifice
Probleme identificate Obiective Obiective specifice

strategice
 Infrastructura universitară este insuficientă
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI COMPETITIVĂ A ECONOMIEI BRAŞOVENE – ZONA
METROPOLITANĂ BRAŞOV CENTRU DE EXCELENŢĂ ÎN CERCETARE-INOVARE
 Dotările, echipamentele şi starea clădirilor universităţii sunt precare I.1. Dezvoltarea infrastructurii
 Cooperarea internaţională în domeniul cercetării ştiinţifice se află la un nivel destul de de cercetare-inovare
scăzut
 Lipsa parcurilor ştiinţifice şi tehnologice face imposibil transferul rezultatelor cercetării
I.2. Dezvoltarea infrastructurii
către mediul de afaceri
de transfer tehnologic şi
 Colaborarea la nivel regional și național dintre universităţile publice și cele private este
sprijinire a afacerilor.
insuficientă
ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC
 Baza materială uzată fizic şi moral în domeniul agricol

I.3. Dezvoltarea economiei
 Pregătire ineficientă în domeniul antreprenorial specific spaţiului rural
eco-rurale.
 Dezvoltarea neuniformă a infrastructurii educaţionale şi economice în Zona Metropolitană I.4. Dezvoltarea/

 Îmbătrânirea populaţiei modernizarea infrastructurii
 Migrarea forţei de muncă de învățământ preuniversitar
 Lipsa unei politici publice de reabilitare, conservare şi valorificare a patrimoniului şi universitar pentru
industrial asigurarea de forţă de muncă
competitivă/calificată.
 Pregătire ineficientă în domeniul antreprenorial
 Activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilor patronale şi profesionale
 Lipsa politicilor publice în domeniul economic I.5. Stimularea iniţiativelor de
 Interoperabilitate scăzută între mediul de afaceri şi administraţie publică afaceri şi a antreprenoriatului
 Insuficientă dezvoltare a infrastructurii de sprijinire a afacerilor
 Lipsa unei politici de promovare şi marketing în domeniul investiţional
203

strategice
 Infrastructura sportivă este insuficientă, învechită, şi concentrată în municipiul Braşov
DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI – ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV CAPITALA

 Lipsa unui aeroport în Zona Metropolitană
II.1. Dezvoltarea infrastructurii
 Utilizarea insuficientă a infrastructurii feroviare
turistice
 Infrastructură turistică montană insuficientă (refugii, marcaje, poteci) şi număr mic de
ghizi montani
 Infrastructura culturală este insuficientă şi este uzată fizic şi moral II.2. Conservarea şi
 Lipsa susţinerii financiare (publice sau private) a evenimentelor culturale/artistice/sportive valorificarea durabilă a
 Anumite obiective turistice nu sunt accesibile vizitatorilor duminica sau la sfârşit de patrimoniului cultural şi istoric.
săptămână
TURISMULUI ROMANESC
 Calitatea serviciilor din turism este scăzută iar serviciile în sine sunt scumpe II.3. Creşterea calităţii şi
 Neîncadrarea unor locaţii în normele impuse de standardele de clasificare a unităţilor diversificarea serviciilor
turistice şi de alimentaţie publică turistice.
 Lipsa ghizilor turistici pentru obiective turistice, grad relativ scăzut de multilingvism pentru
ghizii existenţi
 Indicele de utilizare a capacităţilor turistice aflate în funcţiune este scăzut
 Durata medie a sejurulu turiştilor este scăzută
 Număr redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la II.4. Dezvoltarea turismului
nisele de piaţă de nişă.
 Industria ospitaliăţii se află în faza incipienta
 Reţelele turistice tematice la nivel regional sunt slab dezvoltate sau inexistente
 Lipsa dotărilor TIC din unităţile de cazare, mai ales pentru mediul de afaceri
 Personal necalificat pentru procesul de deservire în zona business
 Insuficienta exploatare a potenţialului turistic II.5. Promovarea potenţialului
 Lipsa unei strategii de marketing privind promovarea întregului areal metropolitan turistic.
 Lipsa unei planificări a intervenţiilor pentru respectarea cerinţelor de protecţia mediului şi III.1. Armonizarea planificării
eficienţă energetică la nivelul infrastructurii publice strategice şi urbanistice
ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV NOD EUROPEAN DE TRANSPORT ŞI
 Lipsa unei planificări pentru dezvoltarea durabilă a Zonei Metropolitane

 Necorelare între planurile de dezvoltare ale furnizorilor de utilităţi publice şi cele ale
administraţiei publice locale
 Planificarea urbanistică este insuficient corelată şi nu este actualizată.
 Nevoia de asigurare a unui standard ridicat de calitate pentru serviciile de apă şi
canalizare ca şi componentă a infrastructurii urbane
 Mobilitate redusă în Zona Metropolitană III.2. Dezvoltarea sistemului
 Inexistenţa unei politici publice comune de transport la nivelul metropolitan integrat de transport public la
COMUNICAŢII
 Locurile de parcare sunt insuficiente nivelul zonei metropolitane,

 Nivelul traficulului rutier este ridicat şi ameninţă să genereze blocaje în următorii ani inclusiv a intermodalităţii
 Lipsa unui aeroport în Zona Metropolitană III.3. Crearea centrelor

 Utilizarea ineficientă a infrastructurii feroviare logistice şi a conexiunilor
intermodale pentru
eficientizarea circulaţiei
persoanelor şi mărfurilor.
 Infrastructura este suprasolicitată şi învechită în zonele de concentrare demografică III.4. Dezvoltarea durabila a
 Infrastructura este insuficientă în zonele destinate dezvoltării infrastructurii
204

strategice
 Dezvoltarea neuniformă a infrastructurii educaţionale şi economice în Zona
Metropolitană
 Inexistenţa campusurilor preuniversitare şi a centrelor de performanţă preuniversitară
 Insuficienţa structurilor de asistenţă socială şi educaţională pentru grupurile aflate în risc IV.1. Dezvoltarea
social infrastructurii sociale,
 Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii de intervenţie în situaţii de urgenţă educaţionale şi de sănătate şi
 Insuficienţa locuinţelor sociale a serviciilor conexe.
 Infrastructură insuficientă, degradată şi ineficientă pentru asigurarea serviciilor din
spectrul social.
 Zonele de agrement nu sunt amenajate şi valorificate corespunzător.
 Lipsa unui sistem integrat de monitorizare care să contribuie la creşterea siguranţei şi
IV.2. Creşterea siguranţei
prevenirea criminalităţii în unităţile de învăţământ din zona metropolitană
publice
 Prezenţa în Zona Metropolitană a unor zone cu poluare atmosferică, fonică şi poluare a

solului
 Depozite neconforme de deşeuri

 Habitate fragmentate – animalele intră în habitatul omului
IV.3. Managementul eficient
 Sistemul de colectare a deşeurilor nu e eficient - cantitatea de deşeuri refolosibile
al mediului.
colectată este destul de mică, în timp ce cantitatea de deşeuri depozitată este destul de
mare
 Monitorizarea insuficientă a factorilor de mediu
 Spaţii verzi insuficiente
 Potenţialul biomasei este utilizat exclusiv în vederea producerii energiei termice prin
procesul de ardere directă.
 La nivelul localităţilor din arealul metropolitan, utilizarea energiei solare se regăseşte, la
prepararea apei calde menajere şi, în unele cazuri, în vederea asigurării agentului termic
în locuinţele individuale.
IV.4 Creşterea eficienţei
 Datorită costurilor relativ ridicate pe care le implică această tehnologie, utilizarea
energetice şi a gradului de
pompelor de căldură de diferite tipuri (apă-apă, sol-apă, etc.) este redusă la nivelul zonei
utilizare a resurselor
metropolitane
regenerabile
 Efectele asupra mediului înconjurător ale folosirii instalaţiilor eoliene constituie un
element restrictiv potenţial asupra viitorului acestei surse regenerabile de energie,
datorită zgomotelor şi vibraţiilor pe care le produc.
 Reţeaua hidrografică cuprinde cursuri de apă al căror potenţial poate fi valorificat prin
amplasarea unor microhidrocentrale
 Lipsa de interoperabilitate între furnizorii de servicii sociale şi instituţiile ce gestionează IV.5. Dezvoltarea capacităţii
acest domeniu administrative şi crearea
 Insuficienţa serviciilor de asistenţă socială, atât din punct de vedere al cantităţii de servicii platformelor de
furnizate cât şi din punct de vedere al diversităţii lor interoperabilitate între
 Concentrarea serviciilor din spectrul social în Municipiul Braşov administraţia publică locală şi
 Dotarea materială insuficientă a instituţiilor furnizoare de servicii din spectrul social cetăţeni.
 Îmbătrânirea populaţiei şi migrarea forţei de muncă
 Neconcordanţa ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii
 Rată mare a abandonului şcolar IV.6. Perfecţionarea
 Lipsa instrumentelor locale pentru implementarea politicii de flexisecuritate resurselor umane – Life long
 Pregătirea necorespunzătoare a personalului ce furnizează servicii din spectrul social learning
 Pregătirea necorespunzătoare a personalului ce furnizează servicii din spectrul social
 Personalul angajat este insuficient
205
CAPITOLUL III – Politici şi Programe
III.1. Politici şi programe
SECŢIUNEA I: ECONOMIE
Politica A1: DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE SPRIJINIRE A AFACERILOR
Dezvoltarea economică nu se poate realiza fără un mediu de afaceri funcţional. Astfel, interesul administraţiei
este acela de a pune bazele dezvoltării de afaceri profitabile, care deservesc, într-o formă sau alta, teritoriul
Zonei Metropolitane Braşov. Este necesară dezvoltarea condiţiilor de infrastructură economică care permit
antreprenorilor să îşi dezvolte ideile. Această politică va influenţa şi sectorul de cercetare şi dezvoltare, pentru
că rezultatele cercetării trebuie să fie transferat în zona mediului de afaceri
PROGRAM:
A1.1 REALIZAREA CONDIŢIILOR DE INFRASTRUCTURĂ ECONOMICĂ
A1.2. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE CERCETARE-DEZVOLTARE
Politica A2: CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE
În afara sectorului productiv şi al serviciilor, dimensiunea agricolă-forestieră şi cea de cercetare dezvoltare nu

trebuie neglijate. Astfel, se doreşte diversificarea activităţilor economice din aceste domenii precum şi
sprijinirea lor în vederea creşterii competitivităţii economice.
PROGRAME:
A2.1.PROMOVAREA ACTIVITĂŢILOR DE CERCETARE DEZVOLTARE
A2.2. DIVERSIFICAREA ECONOMIEI RURALE
SECŢIUNEA II: INFRASTRUCTURĂ
Politica B1: REALIZAREA COEZIUNII ŞI DEZVOLTĂRII ARMONIOASE A TERITORIULUI
Coeziunea teritorială este un subiect foarte important pentru dezvoltarea viitoare a Zonei Metropolitane
Braşov. Construirea unui teritoriu echilibrat reprezintă premisele pentru creşterea nivelului de calitate a vieţii,
atât din punct de vedere economic cât şi social, pe termen lung. Astfel, această politică (A1) vizează
asigurarea unei planificări urbanistice coerente şi mai ales corelate între localităţi. Bazele dezvoltării vor fi
realizate prin investiţii în infrastructura tehnico-edilitară pe întreg teritoriul Zonei Metropolitane. Pe măsură ce
planurile de acţiune privind dezvoltarea urbană sunt implementate, vor fi activate şi instrumentele de
monitorizarea a evoluţiei procesului de dezvoltare.
PROGRAME:
B1.1. ÎMBUNĂTĂŢIREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE PRIN REALIZAREA UNOR
ÎMBUNĂTĂŢIRI DE STRUCTURĂ ŞI PROCES ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC PENTRU A PUTEA
DEFINI PLANURI DE ACŢIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA URBANĂ
B1.2. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO EDILITARE PROIECTE
206
Politica B2: ÎMBUNĂTĂŢIREA MOBILITĂŢII ŞI ACCESIBILITĂŢII URBANE
Din punct de vedere al dezvoltării Zonei Metropolitane Braşov, mobilitatea bunurilor şi a persoanelor
este văzută ca o condiţie necesară pentru funcţionalitatea eficientă a unui teritoriu. Este vorba atât de
mobilitatea persoanelor cât şi a bunurilor. Teritoriul metropolitan Braşov are un avantaj economic important
datorat prezenţei, în zonă a 5 drumuri naţionale importante, dar şi a unor magistrale feroviare. Acest avantaj
trebuie corelat cu o reţea pentru asigurarea mobilităţii în interiorul arealului metropolitan, prin creşterea
gradului de accesibilitate al fiecărei comunităţi. Astfel, nu numai fluxurile de transport marfă vor putea fi
îmbunătăţite, dar şi mobilitatea persoanelor, ceea ce va permite crearea de noi zone de dezvoltare în arealul
metropolitan Braşov.
PROGRAME:
B2.1. REALIZAREA INFRASTRUCTURII PENTRU ASIGURAREA MOBILITĂŢII PERSOANELOR ŞI
MĂRFURILOR
B2.2. ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT ŞI A SIGURANŢEI TRAFICULUI
Politica B3: DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE
Utilizarea tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor a devenit, în ultima perioadă, o condiţie primordială

a dezvoltării economice şi sociale. De aceea, considerăm că este prioritară dezvoltarea acestui domeniu la
nivelul teritoriului metropolitan. Este vorba de dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii pentru asigurarea şi
îmbunătăţirea accesului la TIC, dar şi de crearea de platforme de interoperabilitate între administraţia publică,
pe de o parte, şi mediul de afaceri, sau cetăţenii, de cealaltă parte. În plus, asigurarea comunicării în anumite
domenii, precum serviciile din spectrul social, poate genera o eficientizare a capacităţii administrative la nivelul
tuturor comunităţilor incluse în Zona Metropolitană Braşov.
PROGRAME:
B3.1. ASIGURAREA INTEROPERABILITĂŢII ÎNTRE ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI MEDIUL DE AFACERI
ŞI CETĂŢENI
B3.2. CREAREA INFRASTRUCTURII DE ACCES LA T.I.C
Politica B4: DEZVOLTARE ŞI VALORIFICAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE, CULTURALE,

SPORTIVE ŞI DE AGREMENT
Zona Metropolitană Braşov este cunoscută cel mai mult pentru posibilităţile de practicare a sporturilor
de iarnă, pe care le oferă prin intermediul staţiunilor Predeal şi Poiana Braşov. Totuşi, există numeroase
obiective turistice istorice şi culturale, al căror potenţial economic nu este exploatat corespunzător. Pe viitor,
administraţiile publice locale din zona metropolitanăBraşov şi-au propus să dezvolte potenţialul turistic al zonei
prin investiţii în infrastructura de turism, fie că e vorba de dimensiunea culturală sau de cea sportivă şi de
agrement a acestui domeniu economic. În paralel cu dezvoltarea infrastructurii se doreşte şi creşterea nivelului
de promovare a potenţialului turistic, astfel încât acest sector să devină unul din cele mai productive din
arealul Zonei Metropolitane Braşov.
207
PROGRAME:
B4.1. REABILITAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE

B4.2. REABILITAREA INFRASTRUCTURII CULTURALE
B4.3. REABILITAREA INFRASTRUCTURII SPORTIVE ŞI DE AGREMENT
B4.4. PROMOVAREA EFICIENTĂ A TURISMULUI
Politica B5: ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII, EFICIENŢEI ŞI CALITĂŢII SERVICIILOR PUBLICE ŞI

SOCIALE
În paralel cu dezvoltarea economică, o atenţie deosebită va fi acordată serviciilor din spectrul social.
Este vorba aici de educaţie, sănătate asistenţă socială, ordine publică, intervenţii în situaţii de urgenţă, cultură,
etc. Se doreşte o dezvoltare a infrastructurii sociale, precum şi o diversificare a serviciilor, pentru a răspunde
eficient nevoilor fiecărui grup de beneficiari. Se doreşte, de asemenea, coordonarea serviciilor din spectrul
social la nivel de teritoriu metropolitan, pentru a putea asigura un nivel ridicat de eficienţă.
PROGRAME:
B5.1: MODERNIZAREA ŞI EXTINDEREA INFRASTRUCTURII PENTRU SERVICII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

B5.2. CONSTRUIREA, REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR DE
SĂNĂTATE ŞI CREŞTEREA EFICIENŢEI ACESTORA
B5.3. ÎMBUNĂTĂŢIREA SIGURANŢEI PUBLICE PENTRU CETĂŢENI
B5.4. ÎMBUNĂŢIREA SISTEMULUI DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ
B5.5 ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PT DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE
INVĂŢĂMÂNT COMPETITIV.
B5.6. CREAREA INFRASTRUCTURII NECESARE PENTRU MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA CALITĂŢII
VIEŢII.
B5.7. CREAREA INFRASTRUCTURII DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI VOCAŢIONALĂ
Politica B6: CREAREA UNUI POL DE EXCELENŢĂ ÎN PREGĂTIREA ACADEMICĂ
Orientarea către activităţile de cercetare ştiinţifică se poate face numai în condiţiile existenţei
resurselor umane înalt calificate. Din acest punct de vedere, activitatea Universităţii TRANSILVANIA este
foarte importantă, prin pregătirea de calitate pe care o furnizează. În acest context, infrastructura universitară
devine una din condiţiile primordiale pentru crearea unui centru de cercetare şi inovare în zona Braşov.
PROGRAM:
B6.1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII UNIVERSITARE
SECŢIUNEA III: RESURSE UMANE
Politica C1: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE
Un teritoriu poate suporta o dezvoltare economică puternică dacă este bine administrat. Din acest
punct de vedere, considerăm că este importantă dezvoltarea capacităţii administrative atât la nivelul teritoriului
208
metropolitan cât şi la nivelul fiecărei comunităţi locale. Acest lucru presupune creşterea nivelului de expertiză
al personalului implicat în administrarea unui teritoriu, dar şi a personalului implicat în furnizarea de servicii din
spectrul social. Dorim să acordăm o atenţie sporită activităţilor de formare continuă, pentru a asigura că nu
doar teritoriul în sine, ci şi resursele umane au un grad înalt de competitivitate.
PROGRAME:
C1.1. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI LA EDUCAŢIE ŞI FORMARE INIŢIALĂ DE CALITATE.
C1.2. INSTRUIREA ŞI PERFECŢIONAREA RESURSELOR UMANE PENTRU CORELAREA ÎNVĂŢĂRII PE
TOT PARCURSUL VIEŢII CU PIAŢA MUNCII.
C1.3. PROMOVAREA MĂSURILOR ACTIVE PE PIAŢA MUNCII
Politica C2: PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE PE PIAŢA MUNCII
Atenţia acordată resurselor umane în interiorul teritoriului metropolitan se îndreaptă către toate
categoriile de persoane. Din acest punct de vedere, intenţia administraţiilor publice din zona metropolitana
Braşov este să creeze un cadru favorabil pentru integrarea pe piaţa muncii, acolo unde este posibil, a
persoanelor cu nevoi speciale şi a acelor persoane aflate în situaţii de risc social.
PROGRAME:
C2.1 INTEGRAREA PE PIAŢA MUNCII A PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE ŞI A CATEGORIILOR DE
PERSOANE AFLATE ÎN SITUAŢII DE RISC SOCIAL
SECŢIUNEA IV: MEDIU
Politica D1: PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR NATURALE
Pentru a avea succes pe termen lung, dezvoltarea economică a zonei metropolitane trebuie să ţină
cont şi de dimensiunea legată de protejarea mediului înconjurător. Activităţile economice pot avea efecte
dăunătoare, ce devin costisitoare odată cu trecerea timpului. Componentele vizate de politica de mediu sunt
cele legate de accesul la infrastructura de apă şi apă uzată, managementul eficient al deşeurilor,
contracararea efectelor schimbărilor climatice şi protejarea patrimoniului natural existent în interiorul Zonei
Metropolitane.
PROGRAME:
D1.1. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI A ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ
D1.2. DEZVOLTAREA SISTEMELOR DURABILE DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR
D1.3. REDUCEREA POLUĂRII ŞI DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
D1.4. DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT A BIODIVERSITĂŢII ŞI PATRIMONIULUI
NATURAL
209
III.2. Tabel corelare Obiective Strategice - Obiective specifice – Politici – Programe
Obiective strategice Obiective specifice Politici Programe
METROPOLITANĂ BRAŞOV CENTRU DE EXCELENŢĂ ÎN CERCETARE-INOVARE ŞI TRANSFER A1.1 REALIZAREA CONDIŢIILOR DE INFRASTRUCTURĂ
ECONOMICĂ
I.1. Dezvoltarea infrastructurii de A1. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI COMPETITIVĂ A ECONOMIEI BRAŞOVENE – ZONA
cercetare-inovare SPRIJINIRE A AFACERILOR

A1.2. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE CERCETARE-
DEZVOLTARE
A1.1 REALIZAREA CONDIŢIILOR DE INFRASTRUCTURĂ

ECONOMICĂ
I.2. Dezvoltarea infrastructurii de
A1. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE
transfer tehnologic şi sprijinire a
SPRIJINIRE A AFACERILOR
afacerilor. A1.2. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE CERCETARE-
DEZVOLTARE
TEHNOLOGIC
I.3. Dezvoltarea economiei eco- A2. CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII

rurale. ECONOMICE
B5.5 ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE

PT DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE INVĂŢĂMÂNT
B5 ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII,
I.4. Dezvoltarea/modernizarea COMPETITIV.
EFICIENŢEI ŞI CALITĂŢII SERVICIILOR
infrastructurii de învățământ PUBLICE ŞI SOCIALE
B5.7. CREAREA INFRASTRUCTURII DE ORIENTARE
preuniversitar şi universitar pentru
ŞCOLARĂ ŞI VOCAŢIONALĂ
asigurarea de forţă de muncă
competitivă/calificată.
B6. CREAREA UNUI POL DE EXCELENŢĂ
B6.1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII UNIVERSITARE
ÎN PREGĂTIREA ACADEMICĂ
I.5. Stimularea iniţiativelor de A1. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE A1.1 REALIZAREA CONDIŢIILOR DE INFRASTRUCTURĂ
afaceri şi a antreprenoriatului SPRIJINIRE A AFACERILOR ECONOMICĂ
210
DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI – ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV CAPITALA TURISMULUI

B1: REALIZAREA COEZIUNII ŞI
B1-2: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA
DEZVOLTĂRII ARMONIOASE A
INFRASTRUCTURII TEHNICO EDILITARE PROIECTE
TERITORIULUI
II.1. Dezvoltarea infrastructurii
turistice B4 DEZVOLTARE ŞI VALORIFICAREA
INFRASTRUCTURII TURISTICE, B4.1. REABILITAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE
CULTURALE, SPORTIVE ŞI DE
AGREMENT
B4.1. REABILITAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE

B4 DEZVOLTARE ŞI VALORIFICAREA
II.2. Conservarea şi valorificarea
INFRASTRUCTURII TURISTICE,
durabilă a patrimoniului cultural şi
CULTURALE, SPORTIVE ŞI DE
istoric. AGREMENT
ROMANESC
B4 DEZVOLTARE ŞI VALORIFICAREA B4.3. REABILITAREA INFRASTRUCTURII SPORTIVE ŞI DE

II.3. Creşterea calităţii şi INFRASTRUCTURII TURISTICE, AGREMENT
diversificarea serviciilor turistice. CULTURALE, SPORTIVE ŞI DE
AGREMENT B4.4. PROMOVAREA EFICIENTĂ A TURISMULUI
II.4. Dezvoltarea turismului de A2. CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII A2.1. PROMOVAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE
nişă. ECONOMICE DEZVOLTARE
II.5. Promovarea potenţialului INFRASTRUCTURII TURISTICE,
B4.4. PROMOVAREA EFICIENTĂ A TURISMULUI
turistic. CULTURALE, SPORTIVE ŞI DE
AGREMENT
211

B1-1: ÎMBUNĂTĂŢIREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIEI
B1. REALIZAREA COEZIUNII ŞI PUBLICE LOCALE PRIN REALIZAREA UNOR
III.1. Armonizarea planificării
DEZVOLTĂRII ARMONIOASE A ÎMBUNĂTĂŢIRI DE STRUCTURĂ ŞI PROCES ALE
strategice şi urbanistice
ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV NOD EUROPEAN DE TRANSPORT ŞI COMUNICAŢII TERITORIULUI MANAGEMENTULUI PUBLIC PENTRU A PUTEA DEFINI
PLANURI DE ACŢIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA URBANĂ
III.2. Dezvoltarea sistemului

integrat de transport public la B2: ÎMBUNĂTĂŢIREA MOBILITĂŢII ŞI B2.2. ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT ŞI A
nivelul zonei metropolitane, ACCESIBILITĂŢII URBAN SIGURANŢEI TRAFICULUI
inclusiv a intermodalităţii
B2.1. REALIZAREA INFRASTRUCTURII PENTRU
ASIGURAREA MOBILITĂŢII PERSOANELOR ŞI
III.3. Crearea centrelor logistice şi B2: ÎMBUNĂTĂŢIREA MOBILITĂŢII ŞI MĂRFURILOR
a conexiunilor intermodale pentru ACCESIBILITĂŢII URBAN
B2.2. ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT ŞI A
eficientizarea circulaţiei SIGURANŢEI TRAFICULUI
persoanelor şi mărfurilor.
A1. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE A1.1 REALIZAREA CONDIŢIILOR DE INFRASTRUCTURĂ
SPRIJINIRE A AFACERILOR ECONOMICĂ
B1. REALIZAREA COEZIUNII ŞI
B1-2: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA
DEZVOLTĂRII ARMONIOASE A
INFRASTRUCTURII TEHNICO EDILITARE
TERITORIULUI
B2.1. REALIZAREA INFRASTRUCTURII PENTRU
B2: ÎMBUNĂTĂŢIREA MOBILITĂŢII ŞI
ASIGURAREA MOBILITĂŢII PERSOANELOR ŞI
ACCESIBILITĂŢII URBAN
MĂRFURILOR
B3. DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII
III.4. Dezvoltarea durabila a B3.2. CREAREA INFRASTRUCTURII DE ACCES LA T.I.C
INFORMAŢIONALE
infrastructurii
D1.1. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI A ACCESULUI LA
INFRASTRUCTURA DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ
D1. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A D1.2. DEZVOLTAREA SISTEMELOR DURABILE DE

RESURSELOR NATURALE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR
D1.3. REDUCEREA POLUĂRII ŞI DIMINUAREA EFECTELOR

SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
212

INFRASTRUCTURII TURISTICE,
CULTURALE, SPORTIVE ŞI DE B4.3. REABILITAREA INFRASTRUCTURII SPORTIVE ŞI DE
AGREMENT AGREMENT
B5.1. MODERNIZAREA ŞI EXTINDEREA INFRASTRUCTURII

PENTRU SERVICII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
B5.2. CONSTRUIREA, REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA

INFRASTRUCTURII SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI
CREŞTEREA EFICIENŢEI ACESTORA
EFICIENŢEI ŞI CALITĂŢII SERVICIILOR
PUBLICE ŞI SOCIALE B5.4. ÎMBUNĂŢIREA SISTEMULUI DE INTERVENŢIE ÎN
IV.1. Dezvoltarea infrastructurii SITUAŢII DE URGENŢĂ
sociale, educaţionale şi de sănătate şi
a serviciilor conexe. B5.5 ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE
PT DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE INVĂŢĂMÂNT
COMPETITIV
C1.1. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI LA EDUCAŢIE ŞI
FORMARE INIŢIALĂ DE CALITATE
C1: DEZVOLTAREA RESURSELOR
UMANE ŞI A CAPACITĂŢII
ADMINISTRATIVE C1.2. INSTRUIREA ŞI PERFECŢIONAREA RESURSELOR
UMANE PENTRU CORELAREA ÎNVĂŢĂRII PE TOT
PARCURSUL VIEŢII CU PIAŢA MUNCII
C2.1 INTEGRAREA PE PIAŢA MUNCII A PERSOANELOR CU
C2. PROMOVAREA INCLUZIUNII
NEVOI SPECIALE ŞI A CATEGORIILOR DE PERSOANE
SOCIALE PE PIAŢA MUNCII
AFLATE ÎN SITUAŢII DE RISC SOCIAL
B5.3. ÎMBUNĂTĂŢIREA SIGURANŢEI PUBLICE PENTRU

CETĂŢENI
IV.2. Creşterea siguranţei publice EFICIENŢEI ŞI CALITĂŢII SERVICIILOR
PUBLICE ŞI SOCIALE B5.4. ÎMBUNĂŢIREA SISTEMULUI DE INTERVENŢIE ÎN
SITUAŢII DE URGENŢĂ
213
B2.2. ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT ŞI A

B2: ÎMBUNĂTĂŢIREA MOBILITĂŢII ŞI SIGURANŢEI TRAFICULUI
STANDARD DE VIAŢĂ EUROPEAN ÎN ZONA METROPOLITANĂ BRASOV ACCESIBILITĂŢII URBAN
IV.3. Managementul eficient al D1.2. DEZVOLTAREA SISTEMELOR DURABILE DE

mediului. MANAGEMENT AL DEŞEURILOR
D1. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A D1.3. REDUCEREA POLUĂRII ŞI DIMINUAREA EFECTELOR
RESURSELOR NATURALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
D1.4. DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT A
BIODIVERSITĂŢII ŞI PATRIMONIULUI NATURAL
IV.4 Creşterea eficienţei energetice şi
D1. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A D1.3. REDUCEREA POLUĂRII ŞI DIMINUAREA EFECTELOR
a gradului de utilizare a resurselor
RESURSELOR NATURALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
regenerabile
B1-1: ÎMBUNĂTĂŢIREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIEI
B1. REALIZAREA COEZIUNII ŞI PUBLICE LOCALE PRIN REALIZAREA UNOR
IV.5. Dezvoltarea capacităţii DEZVOLTĂRII ARMONIOASE A ÎMBUNĂTĂŢIRI DE STRUCTURĂ ŞI PROCES ALE
administrative şi crearea platformelor TERITORIULUI MANAGEMENTULUI PUBLIC PENTRU A PUTEA DEFINI
de interoperabilitate între PLANURI DE ACŢIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA URBANĂ
administraţia publică locală şi B3.1. ASIGURAREA INTEROPERABILITĂŢII ÎNTRE
cetăţeni. B3. DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI MEDIUL DE AFACERI ŞI
INFORMAŢIONALE CETĂŢENI
B3.2. CREAREA INFRASTRUCTURII DE ACCES LA T.I.C
C2.1 INTEGRAREA PE PIAŢA MUNCII A PERSOANELOR CU
C2. PROMOVAREA INCLUZIUNII
NEVOI SPECIALE ŞI A CATEGORIILOR DE PERSOANE
IV.6. Perfecţionarea resurselor SOCIALE PE PIAŢA MUNCII
AFLATE ÎN SITUAŢII DE RISC SOCIAL
umane – Life long learning
A2. CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII
ECONOMICE
214
CAPITOLUL IV PROGRAME PRIORITARE
IV.1. Programe prioritare B2.1. REALIZAREA INFRASTRUCTURII

PENTRU ASIGURAREA MOBILITĂŢII
Grila de priorităţi a fost stabilită în funcţie de PERSOANELOR ŞI MĂRFURILOR
impactul pe care programele le vor avea în „zonele Mobilitatea eficientă a persoanelor şi a bunurilor
de acţiune urbană” şi influenţa acestora pentru reprezintă conditia primordială pentru
zonele adiacente. Au fost considerate prioritare funcţionalitatea spaţiului metropolitan. Creşterea
programele ale căror proiecte au impact foarte nivelului de interdependenţă între localităţile din
mare asupra dezvoltării Zonei Metropolitane spaţiul metropolitan, relocarea unor activităţi
Braşov. economice polunate, crearea unor noi zone de
dezvoltare, toate acestea solicită un sistem eficient
A1.1 REALIZAREA CONDIŢIILOR DE de mobilitate. Se are în vedere în cadrul acestui
INFRASTRUCTURĂ ECONOMICĂ program realizarea unui sistem integrat de
Prin realizarea unui incubator de afaceri care să transport public la nivelul zonei metropolitane
includă şi funcţia de transfer tehnologic se are în Braşov precum şi asigurarea unui management
vederea sprijinirea dezvoltării economice la nivel eficient al traficului de mărfuri. Se preconizează de
metropolitan prin crearea condiţiilor propice de asemenea realizarea unui terminal intermodal
dezvoltare a unor afaceri, în special a spin-off- pentru transferul de mărfuri în zona de nord a
urilor din domeniul cercetării. spaţiului metropolitan.
B4.3. REABILITAREA INFRASTRUCTURII

A1.2. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE SPORTIVE ŞI DE AGREMENT
CERCETARE-DEZVOLTARE Datorită caracteristicilor de relief ale Zonei
Pentru a putea genera competitivitate la nivelul Metropolitane Braşov, există potenţial pentru
întregului areal metropolitan este nevoie ca în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru
zonă să fie dezvoltate produse noi, competitive. practicarea sporturilor de iarnă. Organizarea
Prin sprijinirea dezvoltării de cercetare dezvoltare, Festivalului olimpic al Tineretului European în
mai ales la nivel universitar se are în vedere Zona Braşov în 2013 reprezintă o şansă de
tocmai crearea condiţiilor necesare pentru focalizare a eforturilor publice şi private în direcţia
creşterea gradului de inovativitate şi transferarea dezvoltării infrastructurii competiţionale dedicată
rezultatelor activităţii de cercetare în mediul de sporturilor de iarnă.
afaceri metropolitan.
În plus, este nevoie de realizarea de infrastrctură
sportivă şi de agrement în toate comunităţile din
A2.2. DIVERSIFICAREA ECONOMIEI RURALE Zona Metropolitană, eliminând astfel aglomerarea
Spaţiul rural din arealul metropolitan se confruntă din Municipiul polarizator Braşov.
pe de o parte cu influenţa spaţiului urban limitrof
dar şi cu oportunităţile pe care prezenţa aceluiaşi B4.4. PROMOVAREA EFICIENTĂ A
spaţiu rural o generează. Prin intermediul acestui TURISMULUI
program se are în vedere dezvoltarea mediului Dincolo de patrimoniul material care este puternic
economic din mediul rural, fie ca urmare a relocării reprezentat în arealul metropolitan, este nevoie de
unor sectoare economice dinspre urban spre rural, popularizarea elementelor de patrimoniu imaterial
fie prin sprijinirea dezvoltării de noi afaceri care să şi identitate cultural istorică pentru a putea creşte
contribuie la dezvoltarea economică a localităţii. atractivitatea zonei din punct de vedere turistic.
215
C2.1 INTEGRAREA PE PIAŢA MUNCII A

B5.1: MODERNIZAREA ŞI EXTINDEREA PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE ŞI A
INFRASTRUCTURII PENTRU SERVICII DE CATEGORIILOR DE PERSOANE AFLATE ÎN
ASISTENŢĂ SOCIALĂ SITUAŢII DE RISC SOCIAL
În furnizarea serviciilor sociale este nevoie de o Abordarea propusă în cadrul acestui program se
nouă abordare care să permită o colaborare reala referă la integrarea cât mai multor persoane din
între sectorul public şi sectorul privat în ceea ce grupurile vulnerabile pe piaţa muncii ca element
priveşte furnizarea de servicii sociale. Se are în central al demersului de eliminare a stării de
vederea dezvoltarea unor spaţii dedicate furnizării vulnerabilitate. Chiar dacă necesită eforturi
de servicii sociale şi punerea acestor spaţii la considerabile şi investiţii substanţiale, acţiunile
dispoziţia organizaţiilor neguvernamentale din subscrie acesstui program reprezintă investiţii pe
domeniu. În acest fel, autorităţile publice creează termen mediu şi lung prin aceea că elimină
un mediu propice pentru creşterea calităţii costurile pe termen lung asociate serviciilor de
serviciilor furnizate dar şi pentru diversificarea lor. asitenţă socială.
Mai mult, într-un astfel de mediu favorabil,
capacitatea operaţională a organizaţiilor
neguvernamentale se poate dezvolta. D1.1. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI A
ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA DE APĂ ŞI
APĂ UZATĂ
B5.3. ÎMBUNĂTĂŢIREA SIGURANŢEI PUBLICE Demersurile subscrise acestui program fac parte
PENTRU CETĂŢENI dintr-o abordare integrată care vizează întreg
Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) judeţul Braşov şi care ţine cont de potenţialul de
reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea într-o dezvoltare al arealului metropolitna Braşov.
manieră eficientă a siguranţei în spaţiile publice. Investiţiile realizate în cadrul acestui program vor fi
Se prevede aşadar instalarea şi interconectarea de realizate prin intermediul operatorului regional
echipamente de supraveghere video, echipamente pentru serviciile de a apă şi apă uzată.
de alarmare anti efracţie şi anti incendiu în clădirile
publice, etc.
C1.2. INSTRUIREA ŞI PERFECŢIONAREA

RESURSELOR UMANE PENTRU CORELAREA
ÎNVĂŢĂRII PE TOT PARCURSUL VIEŢII CU
PIAŢA MUNCII.
Dată fiind importanţa formării profesionale şi a
permanentei corelări cu schimbările de pe piaţa
muncii, se are în vedere sprijinirea demersurilor de
formare continuă a adulţilor în vederea dezvoltării
unei forţe de muncă bine pregătită şi adaptabilă. În
afara furnizorilor privaţi de formare profesională,
un avantaj îl reprezintă existenţa mediului
universitar în arealul metropolitan Brasov.
Universităţile îşi pot dezvolta portofoliul de formare
şi pot deveni furnizori regionali de formare
profesională pentru o piaţă a muncii aflată într-un
continuu proces de evoluţie.
216
IV.3. Portofoliul de proiecte
Surse de Data/perio
ada
Proiect/Investiţie finanţare Solicitant/beneficiar Intervenţia propusă
estimata
preconizate de iniţiere
Obiectiv Strategic I - DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI COMPETITIVĂ A ECONOMIEI BRAŞOVENE – ZONA
METROPOLITANĂ BRAŞOV CENTRU DE EXCELENŢĂ ÎN CERCETARE-INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC
Obiectiv specific I.1. - Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-inovare
Centru de Dezvoltare şi Proiectul îşi propune să dezvolte un centru de cercetare
POR Axa I, F. Municipiul Braşov dedicat industriei auto în vederea sprijinirii profilării
Cercetare Aplicata “Transilvania 2012
Locale Comuna Tărlungeni economice a Zonei Metropolitane Bra șov
Motorland”
Obiectiv specific I.2. Dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic şi sprijinire a afacerilor
Proiectul vizează crearea unei structuri de sprijinire a
afacerilor orientată către susţinerea sectoarelor
economice cu potenţial de cre ștere şi stimularea
colaborării în domeniul activităţi lor de cercetare inovare.
Centrul va fi localizat în zona de nord a municipiului
Centru de afaceri, incubator
POR Municipiul Braşov 2012 Braşov (între cartierul Bartolomeu şi oraşul Ghimbav) şi
tehnologic şi transfer tehnologic
va dispune de un spaţiu expoziţional, spaţii pentru
birouri, laboratoare de cercetare. Proiectul va implica
realizarea lucrărilor de construcţii şi asigurare cu utilităţi,
asigurarea accesibilităţii şi amenajarea de spaţii de
parcare.
Proiectul va implica dezvoltarea infrastructurii necesare
pentru asigurarea conexiunilor
intermodale şi eficientizarea transportului de mărfuri (atât
cel rutier cat şi feroviar). Principalele componente ale
investiţiei propuse constau in
• Realizarea infrastructurii de acces la Terminal în
Municipiul Braşov
vederea interconectării reţelelor de transport rutier şi
in parteneriat cu
Terminal Intermodal POS Transport 2012 - 2013 feroviar
comuna
• Construcţia de spaţii de depozitare a mărfurilor şi
Feldioara
realizarea de rampe de încărcare şi descărcare
• Construcţia unor cădiri pentru activităţile de
administrare a centrului, cele de vămuire dar şi pentru
desfăşurarea activităţilor altor agenţi economici (firme de
transport, de distribuţie,
etc.)
Obiectiv specific I.3. Dezvoltarea economiei eco-rurale
Se are în vederea dezvoltarea de proiecte şi
PNDR Axa IV
implementarea de măsuri active pentru dezvoltarea de
Sprijinirea dezvoltării de IMM-uri LEADER, Fonduri Grupul de acţiune Locală
2012 - 2013 IMM-uri în teritoriul rural care fac uz de potenţialul
în teritoriul rural locale, Fonduri ŢINUTUL BÂRSEI
endogen al zonei şi asigura premisele pentru dezvoltare
private
economica locala sustenabila.
PNDR Axa IV Se doreşte dezvoltarea de proiecte ce vizează sprijinirea
Sprijinirea dezvoltării sectorului LEADER, Fonduri Grupul de acţiune Locală parteneriatelor în agricultură, optimizarea exploataţiilor
2012 - 2013
agricol în mediul rural locale, Fonduri ŢINUTUL BÂRSEI agricole, instalarea tinerilor fermieri, etc.
private
Obiectiv specific I.4. Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii dețământînvă preuniversitar şi
universitar pentru asigurarea de forţă de muncă competitivă/calificată.
Reabilitare, extindere
modernizare unităţi de Fonduri Locale. Investiţiile propuse vizează asigurarea elementelor de
învăţământ preuniversitar la Fonduri Autorităţi le publice din ZM 2013-2014 infrastructură necesare pentru derularea în bune condiţii
nivelul comunităţilor din Zona Guvernamentale a procesului educaţional.
Metropolitană Braşov
Construcţia de sedii pentru
Facultăţile de Ştiinţe Universitatea Construcţia de sedii pentru Facultăţile de Ştiinţe
F Loc, F Guv 2013 -2014
Economice, Medicină, Muzică, TRANSILVANIA Economice, Medicină, Muzică, Construcţii
Construcţii
Spaţii de cazare destinate Universitatea
F Loc, F Guv 2012 - 2013 Dezvoltarea de spaţii de cazare destinate studenţilor
studenţilor TRANSILVANIA
Centru de instruire – Facultatea Universitatea Realizarea unui centru de instruire – Facultatea de
F Loc, F Guv 2013 -2014
de Educaţie Fizică şi Sport TRANSILVANIA Educaţie Fizică şi Sport
Obiectiv specific I.5. Stimularea iniţiativelor de afaceri şi a antreprenoriatului
Pasaj acces DN1 – zona POR Oraşul Ghimbav 2012 - 2013 Investiţia presupune construirea unei intersecţii cu sens
economică giratoriu şi a unui pasaj suprateran de traversare a căii
217
Surse de Data/perio
ada
estimata
ferate care va asigura accesul dinspre DN1 (loc.
Ghimbav) către zona de dezvoltare economic Braşov
Nord – Campusul GENIUS al Universităţii Transilvania şi
Centrul de Afaceri şi Incubator Tehnologic Braşov,
platforma ICA Ghimbav, parcul industrial ICCO Ghimbav
Asigurarea accesibilităţii la POR Municipiul Săcele 2012 - 2013 Vor fi construite şi reabilitate pe o lungime totală de 9,1
zona de dezvoltare Km următoarele căi de acces:
economică Săcele - Drum de legătură DN1A
– Ocolitoarea mică a municipiului Săcele
– Platforma Electroprecizia (4 km)
- Drum de legătură zona Avram Iancu –ocolitoarea
Braşovului (1,8 km)
- Drum de legătură zona Al.I. Lapedatu – DJ 103a (3,3
km)
Asigurarea accesibilităţii Construcţia unei căi de acces rutier care să realizeze
către zona economică conexiunea între centura ocolitoare a municipiului Săcele
Braşov Sud Est POR Municipiul Braşov 2012 - 2013 (respectiv zona de dezvoltare economică a acestei
localităţi) cu Platforma Industrială Roman Braşov şi zona
comercială Braşov Dârste.
Obiectiv strategic II - DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI – ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV
CAPITALA TURISMULUI ROMANESC
Obiectiv specific II.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice
Extindere capacitate Realizarea unei parcări cu 6 niveluri sub şi supra teran
parcare şi construcţie cu aproximativ 1000 locuri, care să poată acoperi nevoile
POR Municipiul Braşov 2011
terminal transport public - de parcare ale turistilor care vizitează Poiana Braşov,
Poiana Braşov amplasata în zona de intrare în stațiune.
Proiectul va implica realizarea următoarelor investiţii
- Pod peste calea ferată Libertăţii – Poliştoaca
Accesibilitate în zona - Amenajare drum de acces între două obiective
turistică Clăbucet – Cioplea POR Oraşul Predeal 2012 - 2013 importante din punct de vedere turistic la nivelul oraşului
Predeal Predeal, respectiv Clăbucet şi Cioplea.
- Extindere capacitate de parcare prin amenajarea a
două parcări cu aproximativ 700 locuri
Proiectul își propune dezvoltarea infrastructurii turistice
în zona Dălghiu – Tărlungeni şi creşterea nivelului de
Staţiune turistică în zona Fonduri locale, Parteneriat public accesibilitate în zonă. Se vizează construcţia de structuri
2013 - 2014
Dălghiu,com. Tărlungeni Fonduri privat priva de cazare, realizarea căilor de acces, amenajarea de
terenuri de sport, spaţii pentru agrement şi petrecerea
timpului liber
Obiectiv specific II.2. Conservarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi istoric
Piaţa Sfatului reprezintă o componentă esenţială a
patrimoniului cultural – istoric al municipiul Braşov şi
totodată una dintre locaţiile ce definesc identitatea
oraşului din punct de vedere turistic. Important punct de
Reabilitare şi amenajare atracţie al municipiului Braşov, ansamblul Pieţei Sfatului
Fonduri locale Municipiul Braşov 2011 - 2012
Piaţa Sfatului necesită implementarea unui program complex de
restaurare şi renovare care să contribuie la creşterea
atractivităţii din punct de vedere turistic determinând
implicit dezvoltarea economic competitivă şi durabilă a
localităţii şi a Zonei Metropolitan Braşov
Proiectul vizează amenajarea spaţiilor publice (iluminat,
spaţii verzi, alei pietonale, mobilier urban, pozarea
subterană a reţelelor de utilităţi) din centrul vechi al
Reabilitare centrul istoric in
POR Municipiul Săcele 2012 - 2013 municipiului Săcele şi se înscrie în demersurile destinate
Municipiul Săcele
să asigure creşterea atractivităţii localităţii ca destinaţie
turistică dar şi îmbunătățirea calităţii vieţii pentru locuitorii
oraşului.
Fonduri locale, Autorităţile 2013 - 2014 Reabilitare străzi, trotuare, zone pietonale, faţade clădiri
Reabilitarea Centrelor
Fonduri publice din ZM, istorice şi includerea obiectivelor
Istorice şi realizarea
Guvernamentale, Agenţia cultural - istorice locale în circuitul tematic Ţara Barsei.
circuitului tematic al Zonei
POR Metropolitană
Metropolitane
Braşov
Elaborarea unui cadru de sprijin Elaborarea unui document de analiză şi programare care
pentru proprietarii clădirilor de Fonduri locale, Municipiul Braşov, Agenţia va conţine analizarea situaţiei, actuale, definirea liniilor
patrimoniu sau aflate În zona de Fonduri Metropolitană Braşov, 2012 -2013 directoare, Masterplan de reamenajare urbană, plan de
protecţie, în vederea reabilitării guvernamentale ABMEE finanţare şi strategia integrată de implementare
acestora
Obiectiv specific II.3. Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor turistice.
Construcţie patinoar - bază Fonduri Prin implementarea proiectului, primăria Predeal vizează
Oraşul Predeal 2012 - 2013
sportivă multifuncţională, Guvernamentale, construcţia unei baze sportive multifuncţionale pentru
218
Surse de Data/perio
ada
estimata
Predeal Fonduri Locale disciplinele specifice sporturilor de iarnă. Implementarea
proiectului va contribui la creşterea atractivităţii turistice a
localităţii şi va oferi infrastructura necesară pentru
organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European
în 2013.
Proiectul se înscrie în iniţiativele care vizează
dezvoltarea infrastructurii de profil prin realizarea de noi
pârtii şi modernizarea celor existente, astfel încât
Extindere şi modernizare Fonduri acestea să corespundă standardelor competiţionale
Oraşul Predeal 2013 - 2014
domeniu schiabil, Predeal guvernamentale europene. Investiţia realizată în cadrul proiectului
presupune realizarea de noi trasee de coborâre şi
construcţia unor linii moderne de transport pe cablu
(teleschi, telescaun)
Proiectul presupune amenajarea unei structuri destinate
activităţilor de agrement şi relaxare intr-o zonă încă
insuficient exploatată din acest punct de vedere. Se are
Amenajare spaţii agrement
in vedere construcţia şi dotarea unei zone pentru copii şi
şi divertisment Poiana POR Municipiul Braşov 2011 - 2012
începători pentru practicarea schiului dotata şi cu
Braşov
teleschi, o zona pentru săniuș şi o zona de div ertisment
în aer liber pentru copii şi părinţi. Suprafața amenajata
este de aprox.3 ha.
Proiectul presupune amenajarea unei zone destinate să
asigure facilităţi pentru recreere şi
petrecerea timpului liber pentru turişti şi membrii
comunităţii locale. Va face obiectul lucrărilor de
Amenajare zonă turistică şi
amenajare o suprafaţă de teren de aproximativ 1 ha,
de agrement în municipiul POR Municipiul Săcele 2012 - 2013
aflată în proprietatea localităţii. Se va proceda la
Săcele
amenajarea unor terenuri de minifotbal, tenis, a unui
circuit de fotbal-golf. Va fi amplasat mobilier urban
(bănci, mese), vor fi realizate plantări de arbori şi
arbuşti şi vor fi create zone speciale pentru picnic.
de agrement în municipiul POR Municipiul Codlea 2012 - 2013
Codlea
amenajarea unor terenuri de minifotbal, tenis, baschet şi
a unui circuit de fotbal-golf. Va fi amplasat mobilier urban
(bănci, mese), vor fi realizate plantări de arbori şi arbuşti
şi vor fi create zone speciale pentru picnic.
Amenajare zonă turistică şi amenajarea unor terenuri de minifotbal, tenis, a unui
de agrement în oraşul POR Oraşul Râșnov 2012 - 2013 circuit de fotbal-golf. Va fi amplasat mobilier urban
Râșnov (bănci, mese), vor fi realizate plantări de arbori şi
Totodată, în cadrul proiectul va fi amenajată şi o pârtie
de schi şi sanie pentru sezonul de iarnă. Implementarea
proiectului va contribui la creşterea atractivităţii localităţii
din punct de vedere turistic dar şi la îmbunătă țirea
nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale.
amenajare o suprafaţă de teren de aproximativ 5ha,
situată în zona Noua – Poiana Soarelui. Se va proceda
de agrement în municipiul POR Municipiul Braşov 2012 - 2013
la amenajarea unor terenuri de minifotbal, tenis, handbal
Braşov
a unui circuit de fotbal-golf. Totodată, va fi amplasat
mobilier urban (bănci, mese), vor fi realizate plantări de
arbori şi arbuşti şi vor fi create zone speciale pentru
picnic şi campare. Vor fi amenajate totodată trasee
pentru mountain bike
Amenajare zonă turistică şi Fonduri Locale, asigure facilităţi pentru recreere şi
de agrement în comuna Fonduri Comuna Cristian 2012 - 2013 petrecerea timpului liber pentru turişti şi membrii
Cristian Guvernamentale comunităţii locale. Va face obiectul lucrărilor de
219
Surse de Data/perio
ada
estimata
Amenajare zonă turistică şi Fonduri Locale,
de agrement în comuna Fonduri Comuna Crizbav 2012 - 2013
Crizbav Guvernamentale
Comuna amenajare o suprafaţă de teren de aproximativ 1 ha,
de agrement în comuna Fonduri 2012 - 2013
Tărlungeni aflată în proprietatea localităţii. Se va proceda la
Tărlungeni Guvernamentale
de agrement în comuna Fonduri Comuna Vulcan 2012 - 2013
Vulcan Guvernamentale
de agrement în comuna Fonduri Comuna Hărman 2012 - 2013
Hărman Guvernamentale
Comuna amenajare o suprafaţă de teren de aproximativ 1 ha,
de agrement în comuna Fonduri 2012 - 2013
Sânpetru aflată în proprietatea localităţii. Se va proceda la
Sânpetru Guvernamentale
de agrement în comuna Fonduri Comuna Prejmer 2012 - 2013
Prejmer Guvernamentale
Proiectul presupune reabilitarea infrastructurii Grădinii
Fondul pentru
Reamenajare Grădină Zoo – Zoologice Braşov, reabilitarea adăposturilor pentru
Mediu, Fonduri Municipiul Braşov iniţiat
Braşov animale, dezvoltarea elementelor infrastructurii de
Locale
vizitare
Proiectul implică următoarele activităţi:
Fondul pentru
Reabilitarea Parcului -lucrări de reabilitare a spaţiilor verzi
Mediu, Fonduri Municipiul Braşov 2011 - 2012
Trandafirilor, Braşov - dotarea cu mobilier urban specific activităţilor de
Locale
petrecere a timpului liber
220
Surse de Data/perio
ada
estimata
Fondul pentru
Amenajare Parc Noua, -lucrări de reabilitare a spaţiilor verzi
Braşov - dotarea cu mobilier urban specific activităţilor de
Locale
Fondul pentru
Amenajare Parc Tiberiu -lucrări de reabilitare a spaţiilor verzi
Brediceanu, Braşov - dotarea cu mobilier urban specific activităţilor de
Locale
Fondul pentru
Amenajare parc de recreere -lucrări de reabilitare a spaţiilor verzi
Mediu, Fonduri Comuna Hărman 2011 - 2012
in cartierul Hărman Vest A1 - dotarea cu mobilier urban specific activităţilor de
Locale
-Lucrări de amenajare a terenului pentru derularea de
Amenajare Baza sportivă de MDRT, Fonduri
Comuna Hărman 2011 - 2012 activităţi sportive
tip 1 în Comuna Hărman locale
-dotarea cu mobilier urban specific spaţiilor destinate
practicării sportului
Realizarea unui parc nou cu Proiectul implică următoarele activităţi:
facilităţi de agrement pentru Fondul pentru -lucrări de reabilitare a spaţiilor verzi
Comuna Hălchiu 2011 – 2012
toate vârstele în centrul Mediu - dotarea cu mobilier urban specific activităţilor de
comunei Hălchiu petrecere a timpului liber
Realizare parc şi zone verzi, Fondul pentru -lucrări de reabilitare a spaţiilor verzi
Oraşul Predea 2011 - 2012
Oraş Predeal Mediu - dotarea cu mobilier urban specific activităţilor de
Obiectiv specific II.4. Dezvoltarea turismului de nişă
Fonduri locale, Amenajarea de trasee de mountain bike în localităţile
Fonduri Parteneriat public situate în arealul montan al Zonei
Trasee mountain- bike 2013 - 2014
Guvernamentale, privat Metropolitane
Fonduri private
Proiectul presupune amenajarea unei structuri destinate
activităţilor de agrement şi relaxare. Capacitatea
aproximativa va fi de 200 persoane pe ora. Activităţile de
Centru agrement şi SPA agrement avute în vedere sunt patinaj, bowling, tenis de
POR Oraşul Predeal 2011 - 2012
Predeal masa, darts, mese de rummy, etc., iar infrastructura de
relaxare şi SPA va con ține piscina, sauna, masaj, etc.
Suprafața construita va fi de aproximativ 6000 mp. Vor fi
create aproximativ 50 de locuri de munca.
Obiectiv specific II.5. Promovarea potenţialului turistic
Agenţia Elaborarea şi difuzarea de materiale de informare şi
Fonduri locale,
Promovarea turismului Metropolitană promovare pentru promovarea formelor de turism
Fonduri
ecologic în Zona Braşov, 2013 - 2014 ecologic practicabile la nivelul Zonei Metropolitane
Guvernamentale,
Metropolitană Autorităţile
Fonduri private
publice din ZM
Dezvoltare infrastructură Instalare de indicatoare, amenajare căi de acces către
POS Mediu,
vizitare în cadrul ariei zona protejată, crearea infrastructurii de vizitare,
Fonduri Locale, Custode arie
naturale protejate 2012 - 2013 delimitarea şi marcarea traseelor în cadrul ariei
Fonduri protejată
Dumbrăviţa – Rotbav –
Guvernamentale
Măgura Codlei
Obiectiv strategic III - DEZVOLTAREA DURABILĂ A INFRASTRUCTURII ŞI COMUNICAŢIILOR
ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV NOD EUROPEAN DE TRANSPORT ŞI COMUNICAŢII
Obiectiv specific III.1. Armonizarea planificării strategice şi urbanistice
Realizarea unui Studiu pilot pentru planificarea teritorială
a Zonei Metropolitane Braşov, vizandu-se următoarele
obiective:
• asigurarea planificării strategice în vederea
dezvoltării durabile,
Studiu pilot pentru planificarea Agenția • corelarea documentelor de planificare
Fonduri
teritorială a Zonei Metropolitane Metropolitană strategică în interiorul teritoriului metropolitan
Guvernamentale 2012 - 2013
Braşov Braşov
• încorporarea dimensiunii „metropolitane” a
localităţilor din zonă în documentele de planificare
strategică,
• îmbunătățirea eficienţei administrative şi a
competitivităţii teritoriale
Realizarea de politici
Fonduri locale, Agenţia
publice, la nivel metropolitan Actualizarea şi corelarea documentaţilor de planificare
Fonduri Metropolitană 2013 - 2014
privind dezvoltarea urbanistică la nivelul localităţilor din Zona Metropolitană
Guvernamentale Braşov
urbanistică şi amenajarea
221
Surse de Data/perio
ada
estimata
teritoriului
Obiectiv specific III.2. Dezvoltarea sistemului integrat de transport public la nivelul zonei
metropolitane, inclusiv a intermodalităţii
Fonduri locale, Proiectul vizează achiziţia a 10 mijloace de transport
Modernizare transport urban
Fonduri Municipiul Săcele 2012 - 2013 public de persoane moderne/nepoluante
Săcele
Guvernamentale
Proiectul implică amenajarea unor staţii capăt de linie în
zonele care reprezintă puncte
Sistem integrat de transport
importante de acces în municipiul Braşov, prin care se
public - Amenajarea de staţii
POR Municipiul Braşov 2011 - 2012 poate realiza interconectarea
capăt de linie pentru mijloacele
principalelor linii de transport în comun de la nivelul
de transport în comun
Braşovului cu traseele care leagă
municipiul cu localităţile teritoriului metropolitan
Investiţiile propuse constau în modernizarea staţiilor de
transport în comun existente şi dezvoltarea de noi staţii
Sistem integrat de transport de transport în localităţile Zonei Metropolitane,
Agenţia
public – Dezvoltarea extinderea traseelor de transport public deja existente
POR Metropolitană 2012 - 2013
transportului în comun la nivelul către toate localităţile din arealul metropolitan şi crearea
Braşov
Zonei Metropolitane Braşov altora noi în vederea interconectării şi creşterii gradului
de accesibilitate şi mobilitate, amenajarea de piste
pentru ciclism în arealul metropolitan
Elaborarea unui document cadru privind dezvoltarea
Fonduri locale, Agenţia
Master plan de transport in infrastructurii de transport, a transportului în comun şi a
Fonduri Metropolitană 2013 - 2014
zona metropolitană metodelor alternative de deplasare la nivelul Zonei
Guvernamentale Braşov
Metropolitane Braşov
Achiziţie şi dotare mijloace de transport în comun cu
Achiziţie echipamente
sisteme GPS; instalare panouri informare călători;
pentru monitorizarea şi POR Primăria Braşov 2012 - 2013
instalare camere de supraveghere trafic şi amenajare
managementul traficului
dispecerat de monitorizare
Agenţia Amenajare facilităţi de tip Park&Ride şi Bike Sharing la
Fonduri locale,
Metropolitană nivelul localităţilor din Zona Metropolitană
Extinderea transportului Fonduri
Braşov, 2013 - 2014
ecologic Guvernamentale,
Autorităţile
Fonduri private
publice din ZM
Fonduri locale, Achiziţionarea mijloacelor de transport ecologice,
Înnoirea parcului auto al
Fonduri înlocuirea cu prioritate a vehiculelor cu uzură mare cu
operatorului local de RAT Braşov 2012 - 2013
Guvernamentale, cele care au consumuri reduse sau utilizează
transport în comun
Fonduri private combustibili nepoluanţi – GPL, biogaz.
Execuţia de lucrări pentru limitarea traficului rutier În
Amenajarea de spaţii pietonale
Fonduri locale, centrele istorice ale localităţilor Zonei Metropolitane În
Închise traficului rutier În
Fonduri Autorităţi le publice din ZM 2014 -2015 vedere atragerii unor noi fluxuri de turişti şi creşterea
centrele istorice ale localităţilor
guvernamentale calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale, inclusiv
din Zona Metropolitană
prin reducerea poluării fonice şi atmosferice
Sistem de semnalizare trafic Proiectul își propune realizarea unui sistem performant
POR Municipiul Braşov 2012-2013
in municipiul Braşov de semnalizare a traficului in interiorul localităţii.
POR Municipiul Săcele 2012-2013
in municipiul Săcele de semnalizare a traficului in interiorul localităţii.
POR Municipiul Codlea 2013-2014
in municipiul Codlea de semnalizare a traficului in interiorul localităţii.
Sistem de semnalizare trafic Municipiul Proiectul își propune realizarea unui sistem performant
POR 2014-2015
in oraşul Râşnov Râșnov de semnalizare a traficului in interiorul localităţii.
POR 2012-2013
in oraşul Ghimbav Ghimbav de semnalizare a traficului in interiorul localităţii.
POR 2013-2014
in oraşul Predeal Predeal de semnalizare a traficului in interiorul localităţii.
POR Comuna Bod 2012-2013
in comuna Bod de semnalizare a traficului in interiorul comunei.
POR Comuna Cristian 2013-2014
in comuna Cristian de semnalizare a traficului in interiorul comunei.
POR Comuna Vulcan 2012-2013
in comuna Vulcan de semnalizare a traficului in interiorul comunei.
POR Comuna Hălchiu 2014-2015
in comuna Hălchiu de semnalizare a traficului in interiorul comunei.
POR Comuna Hărman 2012-2013
in comuna Hărman de semnalizare a traficului in interiorul comunei.
Sistem de semnalizare trafic POR Comuna 2014-2015 Proiectul își propune realizarea unui sistem performant
in comuna Tărlungeni Tărlungeni de semnalizare a traficului in interiorul comunei.
POR Comuna Prejmer 2012-2013
in comuna Prejmer de semnalizare a traficului in interiorul comunei.
Sistem de semnalizare trafic Comuna Proiectul își propune realizarea unui sistem performant
POR 2014-2015
in comuna Sânpetru Sânpetru de semnalizare a traficului in interiorul comunei.
222
Surse de Data/perio
ada
estimata
Achiziția şi instalarea Investiţia presupune achiziţionarea şi montarea de
echipamentelor specifice POR radare fixe, camera de luat vederi, senzori de trafic, etc.
Primăriile comunităţilor din
pentru creșterea siguranței Fonduri 2015-2017 necesare monitorizării şi supravegherii traficului rutier din
Zona Metropolitana
traficului şi prevenirea Guvernamentale localitate
accidentelor rutiere
Echipare autobuze cu contoare Achiziţia şi instalarea de contoare de măsurare a
de măsurare a consumului de Fonduri locale, consumului de carburant şi de senzori de măsurare a
Municipiul Braşov, RAT Bv 2012 - 2014
carburant şi cu senzori de credite presiunii în pneuri
măsurare a presiunii în pneuri
Proiectul presupune schimbul de bune practici între
Agenţia
aglomerări urbane din Europa în domeniul
EPTA INTERREG IV C Metropolitană 2012
managementului mobilităţii şi organizării sistemelor
Braşov
publice de transport
Înlocuirea a 30 autobuze cu Modernizarea parcului auto al RAT Braşov cu mijloace
normă de poluare E2, cu Fonduri locale, de transport în comun ecologice (GNC, GPL, autobuze
RA TBV 2014 -2015
autobuze care folosesc credite hibride, autobuze cu pile de combustie
combustibili neconvenţionali
Achiziționarea a 15 electrobuze Modernizarea şi extinderea parcului auto al RAT Braşov
de mică capacitate pentru Fonduri locale, cu autobuze de capacitate mică, cu grad redus de emisii
Municipiul Braşov, RA TBV 2013 -2015
deservirea liniilor din centrul credite nocive, pentru deservirea liniilor din centrul istoric al
istoric al municipiului Braşov municipiului Braşov
Achiziționarea a 20 troleibuze Modernizarea şi extinderea parcului auto al RAT Braşov
acţionate cu variator de Fonduri locale, prin achiziționarea de acţionate cu variator de tensiune şi
tensiune şi recuperarea energiei credite recuperarea energiei de frânare
de frânare
Obiectiv specific III.3. Crearea centrelor logistice şi a conexiunilor intermodale pentru eficientizarea
circulaţiei persoanelor şi mărfurilor
Amenajarea unor parcări supraetajate / subterane în
zona Centrului Civic, Spitalului Militar Braşov şi în zona
Colegiului Naţional Andrei Şaguna. Această investiţie va
Sistem integrat de parcări POR Municipiul Braşov 2012 - 2013
permite limitarea traficului în zona Centrului Istoric al
Municipiului Braşov, contribuind astfel la conservarea şi
valorificarea patrimoniului cultural şi istoric al acesteia.
Dublare varianta de ocolire Extinderea tronsonului II al ocolitoarei Municipiului
a municipiului Braşov - Braşov (intre DN 11 şi DN 13) de la o bandă la două
POR Municipiul Braşov 2012 - 2013
Faza 1 (sector DN11 - benzi pe sens.
DN13)
Proiectul vizează extinderea actualului pasaj Fartec de
Dublare pasaj rutier Fartec POR Municipiul Braşov 2011 - 2012
pe Bdul Griviţei de la 2 benzi la 4 benzi de circulaţie.
Investiţia presupune realizarea unei artere rutiere care să
preia traficul greu ce tranzitează Municipiul Săcele pe
ruta Braşov – Bucureşti (DN1A).
Ocolitoarea mare a Fonduri Proiectul presupune realizarea lucrărilor necesare pentru
CNADNR 2012 - 2013
Municipiului Săcele Guvernamentale amenajarea căii de rulare pe un traseu ce va ocoli
municipiul Săcele în zona de nord a localităţii şi se va
conecta printr-un nod de trafic ce va amenajat la intrarea
în Braşov din direcţia Predeal
Proiectul vizează modernizarea şi extinderea nodului de
Modernizare nod de trafic la
Fonduri trafic prin care se realizează interconectarea DN1, DN1A
intrarea în Municipiul Săcele CNADNR 2012 - 2013
Guvernamentale şi a ocolitoarei municipiului Braşov la intrarea în
dinspre Braşov
Municipiul Săcele dinspre Braşov.
Investiţia presupune construcţia unei artere rutiere care
să preia traficul greu care tranzitează Municipiul Codlea
pe ruta Braşov – Sibiu (DN1). Vor fi realizate două benzi
Ocolitoarea municipiului Fonduri
CNADNR 2013 - 2014 de circulaţie pentru fiecare sens pe o lungime a traseului
Codlea Guvernamentale
de aproximativ 4 km. Cele două puncte de interconectare
cu DN1 vor fi situate la intrarea în municipiul Codlea din
direcţia Ghimbav, respectiv la ieşirea spre Făgăraş-Sibiu.
Proiectul implică reabilitarea şi modernizarea spaţiilor
Fonduri locale,
Reabilitare sistem rutier şi căi publice din municipiul Săcele, care vor face obiectul unor
Fonduri Municipiul Săcele 2012 - 2013
pietonale lucrări de consolidare şi aşternere covor asfaltic,
Guvernamentale
realizare de trotuare, amenajarea de canale pluviale.
Investiţia propusă vizează construirea unui pasaj rutier
de-a lungul DJ 103 la intersecţia cu şoseaua de centură
Consiliul
Pasaj rutier DJ 103, Sânpetru POR 2012 - 2013 a Municipiului Braşov. Pasajul va avea o singură bandă
Judeţean Brașov
pe sens, fiind destinat fluidizării traficului pe direcţia
Braşov – Sânpetru.
Proiectul presupune construirea unui pasaj rutier de-a
Consiliul
Pasaj rutier DJ 112 A, Bod POR 2012 - 2013 lungul DJ112 A pentru traversarea magistralei feroviare
Judeţean Braşov
300 în zona satului Bod Colonie din Comuna Bod
Autostrada Bucureşti - Fonduri private, Proiectul presupune construcţia autostrăzii Comarnic -
CNADNR 2013 - 2014
Braşov, tronson Comarnic - prin concesionare Braşov
223
Surse de Data/perio
ada
estimata
Braşov Efectele pozitive generate de implementarea proiectului
constau in
- creşterea nivelului de accesibilitate Zonei Metropolitane
Braşov
- dezvoltarea atractivităţii Zonei Metropolitane Braşov ca
destinaţie de afaceri
- dezvoltarea atractivităţii Zonei Metropolitane Braşov ca
destinaţie turistică
- dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane Bra șov în
ansamblul său
Proiectul care urmează să fie implementat de Primăria
Municipiului Braşov în parteneriat cu o serie de investitori
privaţi şi va implica execuţia următoarelor lucrări:
Municipiul - construcţia de hale şi spaţii de depozitare a mărfurilor
Parteneriat public
Centru logistic Braşov Braşov, comuna 2014 - 2015 - construcţia unor clădiri cu destinaţia de spaţii de birouri
privat
Feldioara pentru firmele care își desfăşoară activitatea în domeniul
transporturilor
- asigurarea accesibilităţii către noul Centru
- achiziţia de echipamente şi instalaţii specifice
Asfaltare străzi in Fonduri locale, Modernizarea tramei stradale principale şi secundare din
Autorităţile
comunităţile din Zona Fonduri 2012 - 2015 localităţile Zonei Metropolitane
publice din ZM
Metropolitană Guvernamentale
Fonduri locale, Construcţia unei căi de acces rutier prin care să se
Drum de legătură – Str.
Fonduri asigure legătura intre cartierul Bartolomeu din municipiul
Cărămidăriei – Poiana Municipiul Braşov 2013 - 2014
Guvernamentale, Braşov şi DN 1E
Braşov
POR
Construcţia unui aeroport care să deservească Zona
Aeroportul Internaţional Fonduri locale, Consiliul Metropolitană în nordul municipiului Braşov şi, parţial, pe
2013 - 2014
Braşov-Ghimbav Fonduri private Judeţean Braşov teritoriul oraşului Ghimbav. Construcţie piste, terminal
pasageri, dotare cu echipamente de control trafic
Fonduri locale, Proiectul vizează execuţia de lucrări pentru extinderea
Municipiul Braşov, Agenţia
Extindere reţea troleibuze în Fonduri reţelei de alimentare a troleibuzelor operate de RAT
Metropolitană Braşov, RA 2013 -2014
Zona Metropolitană guvernamentale, Braşov către localităţile limitrofe municipiului Braşov.
TBV
POR
Proiectul presupune construirea unei artere prin mijlocul
Drum de legătură Bulevardul
PNDR Comuna Tărlungeni 2011-2013 fostei platforme e industrial Tractorul care să lege cele
Hărmanului -str 13 Decembrie
două drumuri naționale DN11 şi DN13.
Şosea de centură Cristian – Proiectul vizează asigurarea accesibilităţii celor două
Râșnov, cu racord la POR Oraşul Râșnov 2016-2018 localităţi la viitoarea autostrada
autostradă
Fonduri locale, Investiţia presupune reabilitarea drumului de legătură
Reabilitare drum Cărpiniş –
Fonduri Comuna Prejmer 2012-2013 dintre cele două localităţi rurale
Prejmer
Guvernamentale
Investiţia urmăreşte realizarea unor trasee destinate
Realizare piste de biciclete POR
Municipiul Braşov 2013-2014 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in municipiul Braşov AFM
legăturilor cu celelalte localităţi.
Municipiul Codlea 2012-2014 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in municipiul Codlea AFM
Municipiul Săcele 2013-2015 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in municipiul Săcele AFM
Oraşul Predeal 2012-2014 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in oraşul Predeal AFM
Oraşul Ghimbav 2012-2014 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in oraşul Ghimbav AFM
Oraşul Râşnov 2013-2015 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in oraşul Râșnov AFM
Realizare piste de biciclete POR Comuna
2013-2015 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in Comuna Tărlungeni AFM Tărlungeni
Comuna Bod 2013-2015 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in Comuna Bod AFM
Comuna Cristian 2012-2014 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in Comuna Cristian AFM
Comuna Prejmer 2013-2015 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in Comuna Prejmer AFM
224
Surse de Data/perio
ada
estimata
Comuna Hărman 2014-2015 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in Comuna Hărman AFM
Comuna Vulcan 2013-2015 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in Comuna Vulcan AFM
Comuna Hălchiu 2013-2015 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in Comuna Hălchiu AFM
Comuna Sânpetru 2013-2015 bicicliştilor atât în interiorul localităţii cat şi realizarea
in Comuna Sânpetru AFM
Fonduri locale, Se urmăreşte reabilitarea parcărilor existente şi crearea
Extindere spaţii parcare in
Fonduri Autoritățile publice din Zona unor noi spaţii de parcare în zonele rezidenţiale.
zonele rezidenţiale in 2012-2015
Guvernamentale, metropolitana
arealul metropolitan
Fonduri private
Realizarea unei şosele cu două benzi de circulaţie pentru
fiecare sens pe următorul traseu: şoseaua se racordează
cu DN 13 în continuarea tronsonului II de ocolitoare a
Municipiului Braşov printr-o intersecţie amenajată cu
sens giratoriu, se intersectează cu Str. Plugarilor (strada
Tronson centură de legătură ce face legătura între cartierul Stupini şi central
DN13 – DN1/DN73 - etapa POS Transport CNADNR 2012 - 2013 municipiului Braşov) printr-o intersecţie giratorie,
1 traversează Valea Spurcata printr-un pod de 28 de metri
lungime, intersectează la nivel DJ103 şi se racordează
cu drumul de acces la Institutul de Cercetări Agricole
printr-o intersecţie giratorie.
Drumul de acces către Institutul de Cercetări Agricole va
asigura conexiunea acestui tronson cu DN1.
Realizarea unei şosele cu două benzi de circulaţie, în
continuarea secţiunii realizate în cadrul proiectului
Tronson centură de legătură DN13 – DN1/DN73 - etapa
1, care va urma următorul traseu: din intersecţia cu
Tronson centură de legătură drumul de acces la Institutul de Cercetări Agricole,
DN13 – DN1/DN73 - etapa POS Transport CNADNR 2012 - 2013 şoseaua continuă în direcţia oraşului Ghimbav şi
2 traversează calea ferată CF 200 Braşov – Sibiu şi DN
printr-un pasaj superior în lungime de 350 metri.
Accesul către şi dinspre DN1 se va prevedea prin
realizarea unor bucle şi bretele de acces. Traseul va face
legătura şi cu DN73 prin Strada Ioan Clopoţel.
Construirea unui pasaj care să traverseze râul Timi șul
Sec şi care să poată asigura legătura între centura
Construcţie pod peste ocolitoare a municipiului Săcele (respectiv zona de
POR Municipiul Săcele 2012 - 2013
Timişul Sec dezvoltare economică a acestei localităţi) cu Platforma
Industrială Roman Braşov şi zona comercială Braşov
Dârste, prin varianta de ocolire a municipiului Braşov.
Obiectiv specific III.4. Dezvoltarea durabila a infrastructurii
Prin proiectul propus se va realiza un drum forestier în
Reabilitare drumuri
bazinul Timişul Sec Mare având lungimea de 8,2 km şi
forestiere Timişul Sec Mare,
PNDR Municipiul Braşov 2011 - 2012 limite între DN1 km 151+500 (fără tronsonul de drum
pârâul Susai şi prelungire drum
comunal de 1,627 km) şi Drumul forestier Predeal -
nou Pârâul Susai
Valea Azugăi km 3+800
Fonduri locale, Modernizarea sistemelor de iluminat prin modernizarea
Introducerea iluminatului Autorităţile
Fonduri reţelelor de alimentare, montarea de echipamente
eficient energetic în clădirile publice din ZM, 2013 - 2014
Guvernamentale, fotovoltaice în vederea cogenerării şi utilizarea de corpuri
publice. ABMEE
Fondul de mediu de iluminat eficiente energetic.
Reabilitarea sistemului de Modernizarea sistemelor de iluminat public prin
Fonduri locale,
iluminat public şi îngroparea reţelelor de alimentare, utilizarea de corpuri
Fonduri Autorităţile
introducerea echipamentelor de iluminat eficiente energetic şi implementarea unor
Guvernamentale, publice din ZM, 2013 - 2014
performante energetic in soluţii de telegestiune
Fondul de mediu, ABMEE
localităţile Zonei
POSCCE
Metropolitane.
Fonduri locale, Intervenţia propusă vizează îngroparea reţelelor de
Fonduri energie electrică, inclusiv de iluminat public, a celor de
Pozarea subterană a reţelelor Guvernamentale, internet, telefonie şi CATV. Impactul preconizat este atât
Autorităţile publice din ZM 2013 -2014
de utilităţi Resursele funcțional cât şi estetic
operatorilor locali
de utilități
Utilizarea aplicaţiei GIS implementată la nivelul Primăriei
Inventarierea stocului de clădiri Braşov pentru colectarea de date privind țiasolu
Fonduri locale Municipiul Braşov 2011 -2012
din municipiu Braşov constructivă, anul construcţie, materialele de anvelopă
ale clădirilor din localitate
225
Surse de Data/perio
ada
estimata
Proiectul presupune reabilitarea sistemului de iluminat
public la nivelul oraşului Predeal, principalele component
ale investiţiei fiind:
• Modernizarea şi extinderea reţelei de
iluminat stradal prin înlocuirea reţelelor de energie
Reabilitare iluminat public electrică, amplasarea de noi stâlpi şi corpuri de iluminat
folosind soluţii cu consum economice.
POSCCE Oraşul Predeal 2012 - 2013
redus de energie şi utilizând • Reabilitarea şi modernizarea reţelelor
energie neconvenţională
electrice aferente clădirilor în care funcţionează instituţii
publice.
• Introducerea de sisteme BAT de producere
a energiei electrice bazate pe resurse regenerabile de
energie – panouri fotovoltaice
Investiţia implică următoarele activităţi:
Reabilitarea sistemului de
- reabilitarea reţelelor electrice aferente sistemului de
iluminat public şi introducerea Fondul de Mediu,
Municipiul Codlea 2012 - 2013 iluminat public
echipamentelor performante Fonduri Locale
- instalarea de corpuri de iluminat performante energetic
energetic în municipiul Codlea
- modernizarea posturilor trafo
Proiectul presupune reabilitarea sistemului de iluminat
public precum şi extinderea acesteia la nivelul noilor
cartiere din comuna Tărlungeni, principalele componente
Alimentarea cu energie
ale investiţiei fiind:
electrică a cartierelor de Comuna
POSCCE 2012 - 2013 • Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat stradal şi
locuinţe utilizând surse de Tărlungeni
amplasarea de noi stâlpi
energie regenerabile
şi corpuri de iluminat economice.
• Introducerea de sisteme BAT de cogenerare bazate pe
resurse regenerabile de energie – micro-hidrocentrale
Fonduri locale, Realizarea de investiţii în modernizarea şi extinderea
Dezvoltarea/modernizarea/extin Fonduri reţelei de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei
derea reţelelor de furnizare a Guvernamentale, Operatorii locali electrice
2013 - 2014
energiei electrice şi gazelor Resursele de utilităţi
naturale operatorilor locali
de utilităţi
Proiectul presupune construirea unui pod peste râul
Proiect integrat Tărlungeni -Pod Tărlung care să extindă aria de dezvoltare economică a
PNDR Comuna Tărlungeni 2014-2015
peste râul Tărlung comunei către zona de dezvoltare economică
municipiului Săcele.
Fonduri locale, Investiţia propusă vizează reabilitarea şi modernizarea
Reabilitare şi modernizare străzi
Fonduri Comuna Sânpetru 2013-2015 arterelor rutiere din zonele rezidenţiale noi de la nivelul
cartiere noi Sânpetru
Guvernamentale comunei
Fonduri Comuna Hărman 2012-2014 arterelor rutiere din zonele rezidenţiale noi de la nivelul
cartiere noi Hărman
Fonduri Comuna Bod 2014-2015 arterelor rutiere din zonele rezidenţiale noi de la nivelul
cartiere noi Bod
Reabilitare şi modernizare străzi Fonduri arterelor rutiere din zonele rezidenţiale noi de la nivelul
Comuna Hălchiu 2012-2014
cartiere noi Hălchiu Guvernamentale comunei
Comuna Hălchiu
Comuna Prejmer 2013-2014
cartiere noi Prejmer Guvernamentale comunei
Comuna Prejmer
Fonduri arterelor rutiere din zonele rezidenţiale noi de la nivelul
Guvernamentale Comuna Târlungeni 2014-2016 comunei
cartiere noi Tărlungeni
Comuna
Tărlungeni
Comuna Cristian 2012-2013
cartiere noi Cristian Guvernamentale comunei
Comuna Cristian
Comuna Vulcan 2013-2014
cartiere noi Vulcan Guvernamentale comunei
Comuna Vulcan
POS CCE, Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, în special în
Dezvoltarea infrastructurii de spaţiile publice
Fonduri Locale, Autorităţile publice din
acces la internet şi alte aplicaţii 2013 -2014
Fonduri teritoriul ZM
TIC
Guvernamentale,
226
Surse de Data/perio
ada
estimata
Fonduri Private
Instalarea şi dezvoltarea reţelei POS CCE, Autorităţile publice din Crearea infrastructurii de telecomunicaţii necesare
2013 -2014 pentru dezvoltarea de platforme de interoperabilitate
de comunicaţii pentru e-servicii Fonduri Locale teritoriul ZM
Creşterea capacităţii Investiţii în dezvoltarea sistemelor de telecomunicaţii la
operaţionale instituţiilor publice nivelul instituţiilor publice
POS CCE, Autorităţile publice din
prin dezvoltarea infrastructurii 2013 -2014
Fonduri Locale teritoriul ZM
tehnologiei informaţionale şi de
comunicaţii
Proiectul presupune dezvoltarea reţelei de evacuare a
Reţea de canalizare menajeră apelor uzate în localitatea Satu Nou, Comuna Hălchiu.
PHARE 2006
în localitatea Satu Nou, comuna Comuna Hălchiu iniţiat Proiectul va genera următorul impact:
CES
Hălchiu, judeţul Brașov - creşterea calităţii vieţii membrilor comunităţii locale
- protejarea mediului şi a resurselor naturale.
Fonduri locale, Proiectul vizează introducerea reţelelor de canalizare în
Canalizare şi epurare ape uzate
Fonduri Comuna Bod iniţiat comuna Bod pe o lungime de 13 km şi construirea unei
în comuna Bod
Guvernamentale staţii de epurare
Proiectul presupune dezvoltarea infrastructurii de
Realizarea reţelei de colectare
colectare şi drenare a apelor pluviale în Comuna
şi drenare a apelor pluviale
Fonduri locale Comuna Hărman iniţiat Hărman Proiectul va genera următorul impact:
(meteorice) la nivelul comunei
- creşterea calităţii vieţii membrilor comunităţii locale
Hărman
- protejarea mediului şi a resurselor naturale
Proiectul acoperă 5 aglomerări Braşov, Codlea, Rupea,
Prejmer, Moieciu
Indicatorii investiției
- Stații de epurare apa uzata – 5
- Stații noi şi reabilitate pompare ape uzate – 9
Extinderea şi reabilitarea
Compania APA - Extindere canale colectoare – 172,4 Km
sistemelor de apă şi apa POS Mediu iniţiat
Braşov - Reabilitare canale colectoare – 6,4 km
uzata în Judeţul Brașov
- Stații de tratare noi şi reabilitate – 3
- Reabilitarea şi extinderea conductelor de aduc țiune –
55 Km
- Reabilitare şi extindere rețele de distribuție apa – 162,6
Km
Proiectul implică realizarea unei noi staţii de epurare a
Construcţie staţie de
Fondul de Mediu Oraşul Predeal 2012 - 2013 apelor uzate în localitatea Predeal în vederea
epurare Predeal
modernizării serviciilor de profil adresate populaţiei locale
Reabilitare – extindere a Proiectul vizează reabilitarea şi extinderea reţelelor de
reţelelor de apă şi canalizare – apă şi canalizare – Zonele Pârâul Rece – Trei Brazi,
Fondul de Mediu Oraşul Predeal 2012 - 2013
Zonele Pârâul Rece – Trei Olăreasa – Malul Ursului
Brazi, Olăreasa – Malul Ursului
Alimentarea cu apă a satului Extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi de
Podu Olt (Comuna Hărman) POS Mediu, colectare a apelor menajere în Satul Podu Olt, Comuna
Comuna Hărman 2013 - 201
şi realizarea reţelei de Fonduri Local Hărman
evacuare a apelor uzate
Implementare de staţii de Crearea de instalaţii de generare a energiei electrice şi
biogaz care folosesc deşeurile Fonduri locale, Municipiul Braşov, termice bazate pe valorificarea deşeurilor menajere.
2015 -2017
menajere pentru producere de Fonduri private Parteneriate public private
energie electrică şi termică
Autorităţile Înlocuirea instalaţiilor existente la nivelul CET Braşov cu
Instalaţii de cogenerare Fondul de Mediu,
publice din ZM, echipamente moderne de producţie a energiei termice
bazate pe incinerarea Fonduri Locale, 2014 - 2015
Parteneriate bazate pe valorificarea biomasei şi a deşeurilor
diferitelor tipuri de deşeuri Fonduri private
public - private
Prin proiect se va regulariza cursul pârâului Tărlungeni
Regularizare curs parau "Valea Comuna
Fondul de Mediu 2012 - 2013 pe o lungime de 2,300 km; pârâul traversează central
Satului" Tărlungeni
localităţii Tărlungeni
Obiectiv Strategic IV - DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNITĂŢII METROPOLITANE
Obiectiv specific IV.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale, educaţionale şi de sănătate şi a serviciilor
conexe
Reabilitarea şi conversia către Reabilitarea structurală, estetică şi funcţională a clădirilor
Fonduri locale,
noi funcţiuni a clădirilor neutilizate din arealul metropolitan şi conferirea de noi
Fonduri Autorităţi le publice din ZM 2013 -2014
neutilizate din localităţile Zonei funcţiuni economice şi sociale
guvernamentale
Metropolitane
Reabilitare ambulatorii Spitalul POR Axa III, Investiţia presupune reabilitarea infrastructurii de
Municipiul Codlea 2013-2014 sănătate din cadrul Spitalului Municipal Codlea
Municipal Codlea Fonduri Locale
Fonduri Locale, Realizarea Spitalului Universitar Braşov va duce la
Construirea Spitalului Municipal Fonduri dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor medicale furnizate
Consiliul Județean Braşov 2014-2015
Universitar Braşov Guvernamentale, la nivelul teritoriului metropolitan, cu impact direct asupra
Fonduri private calităţii vieţii locuitorilor.
227
Surse de Data/perio
ada
estimata
CONSTRUIRE DISPENSAR Fonduri Locale, Pentru asigurarea furnizării de servicii medicale primare
UMAN în satul aparţinător Satu PNDR Axa IV Comuna Hălchiu 2012-2013 este nevoie de construirea unui dispensar în localitatea
Nou – Comuna Hălchiu LEADER Satu Nou.
Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale va asigura
cadrul necesar pentru furnizarea de servicii diverse,
Centrul Multifuncţional de POR Axa I,
Municipiul Brașov 2012 inclusiv de orientare școlara şi vocaţională către
Servicii Sociale Fonduri Locale
beneficiari aflaţi în situaţie de risc social/excluziune
socială.
Centrul regional de monitorizare şi evaluare a calităţii
vieţii presupune, în afara componentelor de
infrastructură, dezvoltarea de parteneriate durabile cu
instituţiile al căror
domeniu de activitate este relevant pentru calitatea vieţii.
Proiectul va include ca principale activităţi lucrări de
Crearea centrului regional Fonduri Locale, Agenţia
amenajare şi asigurare cu utilităţi a clădirii în care va
pentru monitorizarea şi Fonduri Metropolitană 2013 - 2014
funcţiona Centrul Regional. De asemenea, vor fi
evaluarea calităţii vieţii Guvernamentale Braşov
achiziţionate
echipamente informatice şi va fi dezvoltat un program
software specializat prin care se va
realiza interconectarea cu centrele locale, centralizarea,
înregistrarea şi interpretarea datelor referitoare la
indicatorii de măsurare a calităţii vieţii.
In cadrul proiectului vor fi achiziţionate o serie de
echipamente de monitorizare a următorilor indicatori,
uniform distribuite la nivelul Zonei Metropolitane Braşov:
- calitatea aerului
Dezvoltarea infrastructurii Fonduri Locale, Agenţia - calitatea apei
de monitorizare a calităţii Fonduri Metropolitană 2013 - 2014 - calitatea solului
vieţii în Zona Metropolitană Guvernamentale Braşov - nivelul de poluare fonică.
Pentru fiecare localitate din arealul metropolitan va fi
creat un centru local de monitorizare, dotat cu
echipamente şi sisteme informatice prin care se va
realiza interconectarea cu Centrul Regional.
Obiectiv specific IV.2. Creşterea siguranţei publice
Extinderea şi menţinerea în Asigurarea unui sistem de comunicare eficient între
funcţiune a reţelelor de diferite instituții la nivelul Zonei Metropolitane Braşov
POS CCE, F pentru asigurarea unui climat de siguranţă publică pentru
comunicaţii pentru serviciile ISU Autorităţi le publice din ZM 2012-2013
Locale locuitori.
şi Poliţie Comunitară, la nivelul
Zonei Metropolitane
Dezvoltarea serviciilor de Investiţiile propuse vin în completarea dotărilor existente
POR Axa III, şi urmăresc eficientizarea serviciilor de intervenţie rapidă
intervenţie rapidă pentru Autorităţi le publice din ZM 2013-2014
Fonduri Locale pentru urgenţele medicale
urgenţele medicale
Obiectiv specific IV.3. Managementul eficient al mediului
- elaborarea masterplanului de mediu pentru judeţul
Braşov
- construcţia unor depozite de deşeuri şi rampe ecologice
în localităţile judeţului care vor respecta normele şi
Sistem de management
Consiliul reglementările privind protecţia mediului
integrat al deșeurilor solide POS Mediu 2011 - 2012
Judeţean Braşov - construcţia unor staţii de transfer şi sortare a deşeurilor
in județul Brașov
- achiziţionarea unor maşini, echipamente şi instalaţii
specifice pentru ridicarea, sortarea şi
prelucrarea deşeurilor
- implementarea unor măsuri eficiente de colectare
selectivă a deşeurilor
Închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme şi a
Închiderea depozitelor gropilor de gunoi nelegale, în special în arealul urban al
neconforme pentru deşeuri POS Mediu, Autorităţile zonei Metropolitane; aşternerea de strat vegetal,
2011 - 201
sau cenuşă din întreaga Fonduri Local publice din Z plantarea
Zonă Metropolitana de arbori. Închiderea depozitelor de zgură şi cenuşă ale
CET Braşov din localitatea Sânpetru
Fonduri locale, Implementarea unui sistem de colectare selectivă a
Operatori locali de
Implementare program de resursele proprii deşeurilor, Însoţit de campanii de informare şi
salubritate, Autorităţi le 2013 -2014
colectare a deşeurilor reciclabile ale operatorilor de conştientizare la nivelul populaţiei şi agenţilor economici.
publice din ZM
salubritate
Dezvoltarea de studii privind Elaborarea de studii şi analize prospective privind
Fonduri locale,
utilizarea surselor de Agenţia oportunităţile şi condiţiile de implementare a unor
Fonduri
energie regenerabilă, la Metropolitană 2013 - 2014 facilităţi de valorificare a surselor verzi de energie la
Guvernamentale,
nivelul comunităţilor din Braşov, ABMEE nivelul Zonei Metropolitane
Fondul de mediu
Zona Metropolitană
Reţea de microhidrocentrale Fondul de Mediu, Autorităţile 2013 - 2014 Construcţia de instalaţii de valorificare a potenţialului
228
Surse de Data/perio
ada
estimata
in Zona Metropolitană, pe Fonduri Locale, publice din ZM, hidrografic local pentru necesităţile
cursurile Fonduri private Parteneriate autorităţilor publice locale şi ale agenţilor economici.
de apă ce prezintă condiţii public - private
pentru astfel de instalaţii şi in
reţeaua de
aducţiune/evacuare apă.
Folosirea combustibililor Municipiul Realizarea de investiţii pentru anveloparea termică a
Fondul de Mediu,
alternativi în producerea Braşov, clădirilor aflate în proprietate publică şi privată.
Fonduri Locale, 2014 - 2015
energiei termice – Municipiul Parteneriate
Fonduri private
Braşov public - private
Fonduri Autorităţile Plantarea de arbori şi arbuşti pentru minimizarea
Reabilitarea energetică a guvernamentale, publice din ZM, efectelor factorilor de poluare atmosferică, fonică şi a
2012 - 2013
clădirilor publice şi private Fonduri Locale, Parteneriate solului
Fonduri private public - private
Efectuarea demersurilor necesare pentru extinderea
Realizarea şi administrarea Agenţia
Fondul de Mediu, suprafeţelor ariilor protejate existente
„centurii verzi” a zonei Metropolitană 2013 - 2014
Fonduri Locale şi definirea altor zone protejate; exploatarea raţională a
metropolitane Braşov Braşov
resurselor forestiere
Implementarea unor măsuri Municipiul Braşov, Agenţia Cooperarea instituţiilor publice şi a operatorilor privat În
Fonduri Locale,
pentru stimularea utilizatorilor Metropolitană Braşov, 2013 -2014 vederea trecerii spre mobilitate electrică,
POS Mediu
de vehicule electrice ABMEE
Derularea de campanii de Fonduri locale, Realizarea de materiale şi acțiuni de informare cu priire
Autorităţi le publice din ZM,
creştere durabilă a gradului de Fonduri la importanţa protejării mediului înconjurător şi conceptul
Agenţia Metropolitană 2012 -2013
conştientizare a populaţiei guvernamentale, de dezvoltare durabilă (reciclarea deşeuri lor,
Braşov
privind aspectele de mediu Fondul de Mediu administrarea, eficientă a
Încurajarea creării unei reţele de colectare şi reciclare a
Utilizarea biocombustibilului ulei ului comestibil folosit de către persoanele fizice şi
pentru alimentarea autobuzelor juridice cu reşedinţa În Municipiul Braşov şi prin
Fonduri locale Municipiul Braşov, RA TBV 2015 -2017
din flota locală de transport interzicerea deversării acestuia în canalizarea oraşului,
public de către comercianţii care deţin unităţi de alimentaţie
publică.
Regularizări şi amenajări Execuţia de amenajări hidrotehnice în zonele predispuse
Fonduri locale,
cursuri de apă în arealul Autorităţile la inundaţii de pe cursul râurilor Olt, Barsa şi Raul Negru
Fonduri 2012 - 2013
comunităţilor din Zona publice din ZM
Guvernamentale
Metropolitană
Implementarea unui sistem eficient de monitorizare şi
control al activităţilor antropice care pot afecta calitatea
Reducerea poluării apelor Fondul de Mediu, Autorităţile
2012 - 2013 apelor subterane: agricultura şi zootehnia intensivă,
subterane Fonduri Locale publice din ZM
activitatea operatorilor de salubritate şi a operatorului
regional de apă şi canalizare
Reabilitare sediu RAT şi Reabilitarea termică şi refacerea instalaţiilor şi reţelelor
Fonduri locale, Municipiul
utilizarea panourilor solare 2012 - 2013 termice (inclusive prin montarea de panouri solare) şi
Fondul de Mediu Braşov, RATBV
pentru preparare apă caldă electrice la nivelul clădirii
Montarea de sisteme de Montarea de sisteme de automatizare care să permită
automatizare tip cronotermostat Fonduri locale, reglajul necesarului de căldură in funcţie de programul
Autorităţile
pentru toate clădirile de Fonduri 2013 - 2014 de funcţionare a clădirilor
publice din ZM
învățământ in care sunt montate guvernamentale
CT noi ‐ automatizate
Modernizare energetică Fonduri locale, Reabilitarea termică şi refacerea instalaţiilor şi reţelelor
Municipiul Braşov 2011 - 2012
Teatru Sică Alexandrescu Fondul de Mediu termice şi electrice la nivelul clădirii
Fonduri locale, Reabilitarea termică şi refacerea instalaţiilor şi reţelelor
Modernizare bazin înot
fonduri Municipiul Braşov 2013 - 2014 termice şi electrice la nivelul structurii vizate
olimpic şi sala de sport
guvernamentale
Montarea de celule Montarea de celule fotovoltaice pentru acoperire parţială
Fonduri locale,
fotovoltaice pentru acoperire consum intern de energie electric la Patinoarul Braşov
fonduri
parţială consum intern de Municipiul Braşov 2012 - 2013
guvernamentale,
energie electrică ‐ Patinoar
Fondul de Mediu
Braşov
Montarea de celule Montarea de celule fotovoltaice pentru acoperirea
Fonduri locale,
fotovoltaice pentru acoperire parţială a consumului intern de energie electrică la
fonduri
parţială consum intern de Municipiul Braşov 2012 - 2013 Primăria Braşov
guvernamentale,
energie electrică Primăria
Fondul de Mediu
Braşov
Fonduri locale,
fonduri
parţială consum intern de Municipiul Codlea 2012 - 2013 Primăria Codlea
guvernamentale,
Fondul de Mediu
Codlea
Fonduri locale,
fonduri
parţială consum intern de Oraşul Râșnov 2012 - 2013 Primăria Râșnov
guvernamentale,
Fondul de Mediu
Râșnov
229
Surse de Data/perio
ada
estimata
Montarea de celule fotovoltaice Fonduri locale, Montarea de celule fotovoltaice pentru acoperirea
pentru acoperire parţială fonduri parţială a consumului intern de energie electrică la
Oraşul Predeal 2012 -2013
consum intern de energie guvernamentale, Primăria Predeal
electrică Primăria Predeal Fondul de Mediu
Automatizarea instalaţiilor Montarea de sisteme de automatizare care să permită
interioare de Încălzire, pentru reglajul necesarului de căldură În funcţie de programul
adaptare la nivelul programului Fonduri locale Autorităţi le publice din ZM 2013 -2014 de funcționare a clădirilor
de funcţionare a clădirilor
administrative
Montarea de colectoare solare Montarea de colectoare solare pentru preparare apă
pentru preparare apă caldă de caldă de consum la Căminul pentru Persoane Vârstnice
Fonduri locale,
consum prin programul CASA Municipiul Braşov 2012 -2013 din Municipiul Braşov
Fondul de Mediu
VERDE, la Căminul pentru
persoane Vârstnice
Montarea de colectoare solare Montarea de colectoare solare pentru preparare apă
pentru preparare apă caldă de caldă de consum la Sala Sporturilor şi Bazinul de Înot din
Fonduri locale,
consum prin programul CASA Municipiul Braşov 2012 -2013 Municipiul Braşov
Fondul de Mediu
VERDE, la Sala Sporturilor şi
Bazin de Înot
Modernizare sursei de
alimentare cu energie termică a
Implementarea de soluţii tehnice de generare a energiei
agenţilor econom ici racordaţi la Fonduri locale,
Parteneriate public private 2013 -2015 termice bazate pe biomasă şi valorificarea deşeurilor
sistemul centralizat prin Fonduri private
menajere
implementarea unei soluţii de
cogenerare de Înaltă eficientă
Modernizare sursei de
alimentare cu energie termică a
consumatorilor rezidenţiali din Implementarea de soluţii tehnice de generare a energiei
Fonduri locale,
blocuri racordaţi la sistem ul Parteneriate public private 2013 -2015 termice bazate pe biomasă şi valorificarea deşeurilor
Fonduri private
centralizat prin implementarea menajere
unei soluţii de cogenerare de
Înaltă eficientă
Fonduri locale, Comuna Instalare de indicatoare, amenajare căi de acces către
Valorificare turistică a Zonei
Fonduri Sânpetru, zona protejată, crearea infrastructurii de vizitare,
Protejate – Dealul Cetăţii - 2012 - 2013
Guvernamentale, Custode Arie delimitarea şi marcarea traseelor în cadrul ariei
Lempeş – Sânpetru
POS Mediu Protejată
Elaborarea Planului de POS Mediu, Comuna document cadru care să stabilească liniile directoare
Management al Ariei Fonduri Locale, Sânpetru, pentru conservarea ariei
2012 - 2013
Protejate Dealul Cetăţii - Fonduri Custode Arie protejate, a politicii de management, marketing şi a
Lempeş Guvernamentale Protejată condiţiilor de vizitare
POS Mediu, Instalare de indicatoare, amenajare căi de acces către
Elaborarea Planului de Agenţia
Fonduri Locale, zona protejată, crearea infrastructurii de vizitare,
Management al Ariei Metropolitană 2012 - 2013
Fonduri delimitarea şi marcarea traseelor în cadrul ariei
Protejate Tâmpa Braşov
Guvernamentale
Elaborarea Planului de Agenţia
Management al Ariei Metropolitană 2012 - 2013
Protejate Stejerișul Mare Braşov
Guvernamentale
Elaborarea Planului de Municipiul
Management al Ariei Braşov, Custode 2012 - 2013
Protejate Postăvarul Arie Protejată
Guvernamentale
Elaborarea Planului de Comuna Hărman,
Management al Ariei custode Arie 2012 - 2013
Protejate Mlaştinile Hărman Protejată
Guvernamental
Elaborarea Planului de Instalare de indicatoare, amenajare căi de acces către
POS Mediu,
Management al Ariei Comuna Prejmer, zona protejată, crearea infrastructurii de vizitare,
Fonduri Locale,
Protejate Pădurea şi Custode Arie 2012 - 2013 delimitarea şi marcarea traseelor în cadrul ariei
Fonduri
Mlaştinile Eutrofe de la Protejată
Guvernamental
Prejmer
Efectuarea demersurilor necesare pentru extinderea
Protejarea florei şi faunei in
Fondul de Mediu, Autorităţile suprafeţelor ariilor protejate existente
zonele neafectate încă de 2012 - 2013
Fonduri Locale publice din ZM şi definirea altor zone protejate; exploatarea raţională a
activităţi antropice
resurselor forestiere
Proiecte de cooperare Transfer de competenţe şi bune practici la nivel
internaţională şi dezvoltarea Autorităţile european în domeniul protecţiei mediului şi al eficienţei
competenţelor în domeniul publice din ZM, energetice
INTERREG IV C,
protecţiei mediului Agenţia 2012 - 2013
Fonduri Locale
(managementul deşeurilor, Metropolitană
poluarea chimică şi fonică, Braşov
energii regenerabile, etc.).
Realizarea Master-plan-ului de Fonduri APM Braşov 2012 -2013 Elaborarea unui document programatic privind
230
Surse de Data/perio
ada
estimata
mediu pentru Zona Guvernamentale obiectivele, direcţiile de acţiune şi planul de măsuri
Metropolitană pentru protecţia mediului Înconjurător la nivelul Zonei
Reabilitarea sitului industrial - Derularea de activităţi de ecolog izare şi decontam i nare
Fabrica de Tractoare Braşov şi Fonduri private Investitori privaţi 2013 -2014 şi conferi rea unor noi funcţiuni rezidenţiale şi comerciale
dezvoltarea de noi funcţiuni foste Platforme Industriale Tractorul.
Derularea de campanii de informare şi conştientizare
privind practicarea unor forme de
Minimizarea impactului
Autorităţile turism care nu generează impact asupra mediului;
activităţilor de turism şi Fonduri locale 2013 - 2014
publice din ZM limitarea accesului în ariile naturale protejate;
agrement asupra mediului
amenajarea unor zone special dedicate pentru activităţi
de agrement şi petrecere a timpului liber
Obiectiv specific IV.4 Creşterea eficienţei energetice şi a gradului de utilizare a resurselor
regenerabile
Fonduri locale, Implementare de soluţii de tip BAT pentru producerea
Casa Verde Municipiul Braşov 2011 -2012
Fondul de Mediu energiei electrice şi termice de către populație
Real izare şi afişare certificat Realizarea auditului şi emiterea certificatului de eficienţă
Fonduri locale,
energetic la toate clădirile energetică pentru clădirile aflate în
Fonduri ABMEE 2011 -2012
publice aflate sub administrarea proprietatea/administrare a autorităţilor publice locale
Guvernamentale
Cl Brașov
Monitorizarea consumurilor Utilizarea soft-ului specializat EMS pentru centralizarea,
energetice din clădirile stocarea şi interpretarea datelor şi informaiţilor
Fonduri locale ABMEE Municipiul Braşov, 2012 -2013
administrative, unităţi de referitoare la consumurile energetice înregistrate
învăţământ, clădiri publice
Fonduri locale, Elaborarea unui studiu privind identificarea şi evaluarea
Realizarea Bilanţului de Carbon
fonduri măsurilor ce sunt necesare a fi aplicate pentru reducerea
al Municipiului şi Zonei ABMEE 2011 -2012
guvernamentale, emisiilor de carbon cu 20% până în 2020.
INTERREG
Campanii de informare a Autorităţi le publice din ZM, Elaborarea şi distribuirea de materiale de informare;
Fonduri locale,
cetăţenilor pe tema economisirii ABMEE, Agenţia 2012 organizarea de acţiuni şi sesiuni pe tema economisirii de
Fondul de Mediu
de energie Metropolitană Braşov energie.
Cam panii de informare a Elaborarea şi distribuirea de materiale de informare;
cetăţenilor pe tema reducerii Autorităţi le publice din ZM, organizarea de acţiuni şi sesiuni pe tema importanţei
Fonduri locale,
cantităţii de deşeuri menajere şi ABMEE, Agenţia 2012 colectării selective a deşeurilor şi a valorificării acestora.
Fondul de Mediu
reciclare la nivelul Metropolitană Braşov
consumatorului
Fonduri locale, Definirea şi implementarea la nivel local a metodologiei
Subvenţionarea costurilor de
fonduri de subvenţionare a costurilor aferente auditurilor
audituri energetice cu până la Municipiul Braşov, ABMEE 2012
guvernamentale energetice
70%
(ANRE)
Realizare de audituri energetice Realizare de audituri energetice pentru toate clădirile
pentru toate clădirile administrative / de învăţământ din localităţile Zonei
Autorităţi le publice din ZM,
administrative / de Învăţământ Fonduri locale 2013 -2015 Metropolitane
ABMEE
din localităţile Zonei
Metropolitane
Proiecte demonstrative pe Execuţia unor lucrări de amenajare pentru crearea de
Fonduri locale,
clădiri municipale de acoperişuri Municipiul Braşov 2015 -2016 acoperişul verzi pe un număr de cinci clădiri aflate În
Fonduri private
verzi proprietatea municipalității.
Modernizarea centralelor Fonduri locale, Achiziţia şi instalarea de echipamente moderne şi cu un
Municipiul Braşov 2011 -2012
termice de cvartal Fonduri private grad ridica de eficienţă În producerea energiei termice.
Realizarea de proiecte Achiziţia şi instalarea de echipamente de tip BAT pentru
demonstrative de utilizare a Fonduri locale, generarea de energie electrică la nivelul clădirilor aflate
panourilor fotovoltaice pentru Fonduri În proprietatea/administrare a autorităților publice
asigurarea parţială a Guvernamentale,
consumului de energie electrică POS Mediu
În clădiri administrative
Utilizarea panourilor fotovoltaice Fonduri locale, Montarea de panouri fotovoltaice şi corpuri de iluminat
În iluminatul de semnalizare Fonduri bazate pe tehnologia LED pe stâlpii de iluminat din
pentru trafic În combinaţie cu Guvernamentale, nodurile de trafic
tehnologia LED POR
Echipare autobuze cu contoare Achiziţia şi instalarea de contoare de măsurare a
de măsurare a consumului de Fonduri locale, consumului de carburant şi cu senzori de măsurare a
carburant şi cu senzori de credite presiunii În pneuri
măsurare a presiunii În pneuri
Modernizarea sistemului de iluminat public În municipiul
Introducerea sistemului de
Fonduri locale, Braşov prin implementarea unui sistem eficient de
telegestiune a iluminatului Municipiul Braşov 2012 -2013
POR telegestiune bazat pe echipamente de control montate
public În municipiul Braşov
pe stâlpi şi dispecerat de comandă şi monitorizare
Modernizare energetică Fonduri locale, Reabilitarea termică şi refacerea instalaţiilor şi reţelelor
Municipiul Braşov 2012 - 2013
Opera Brașov Fondul de Mediu termice şi electrice la nivelul clădirii
Obiectiv specific IV.5. Dezvoltarea capacităţii administrative şi crearea platformelor de
231
Surse de Data/perio
ada
estimata
interoperabilitate între administraţia publică locală şi cetăţeni
Fonduri locale, Dezvoltarea unor sisteme de echipamente şi software
Dezvoltare platforme de specializat pentru furnizarea în condiţii de eficienţă a
Fonduri Autoritățile publice din
interoperabilitate pentru 2013 -2014 serviciilor publice către cetăţeni şi asigurarea unei
Guvernamentale, teritoriul ZM
furnizarea de servicii publice platforme de comunicare optimă între mediul economic şi
POS CCE administraţia publică locală
Investiţia presupune dezvoltarea unui sistem de
CITY TV – reţea de monitoare Fonduri locale, informare în timp real prin achiziţionarea şi instalarea de
urbane pentru afişarea de Fonduri Autorităţile publice din
2013 -2014 monitoare în locurile publice din teritoriul metropolitan
teritoriul ZM
informaţii de interes public Guvernamentale unde să poată fi afişate în timp real informaţii de interes
public.
Obiectiv specific IV.6. Perfecţionarea resurselor umane – Life long learning
Pregătire şi formare
Agenţia Metropolitana
profesională pentru personalul Se are în vedere perfecţionarea la locul de muncă a
Lifelong Learning, Brașov
administraţiilor publice din Zona 2012 -2015 personalului de specialitate cu atribuţii în sistematizarea
POS DRU Autorităţile publice din Zona
Metropolitană Braşov cu atribuţii teritoriului şi amenajarea urbanistica
Metropolitana Brașov
în sistematizarea teritoriului
Dezvoltarea de programe Pentru asigurarea unei integrări cu succes pe piaţa
integrate de orientare şi Instituţii publice la nivelul muncii se are în vedere dezvoltare de proiecte care să
POS DRU, asigure nivelul necesar de sprijin pentru persoanele care
consiliere în carieră pentru ZM, organizaţii non 2012 - 2015
Fonduri Locale, părăsesc şcoala şi intră pe piaţa muncii
facilitarea tranziţiei de la şcoală guvernamentale, etc.
la viaţa activă
Dezvoltarea de programe Proiectele incluse au în vedere reducerea ratei
Instituţii publice la nivelul
integrate pentru prevenirea POS DRU, F Loc abandonului şcolar şi asigurarea unei educaţii/formări
ZM, organizaţii non 2012-2014
iniţiale de calitate pentru integrarea socială a persoanelor
abandonului şcolar guvernamentale
cu risc de abandon şcolar
Dezvoltarea de metode şi Proiectele incluse au în vedere reintegrarea socială şi
mijloace didactice pentru Instituţii publice la nivelul profesională a persoanelor care au abandonat sistemul
POS DRU, F Loc ZM, organizaţii non 2012 -2013 de învăţământ.
reintegrarea celor care au
guvernamentale
părăsit şcoala timpuriu
POS DRU, Se are în vedere dezvoltare de proiecte sau demersuri
Pregătirea continuă a adulţilor Fonduri Locale, locale care vizează asigurarea oportunităţilor de formare
Instituţii publice la nivelul
în vederea creşterii nivelului de Fonduri continuă în vederea creşterii nivelului de adaptabilitate la
ZM, organizaţii non 2012 - 2015
dinamica pieţei muncii şi pentru creşterea nivelului
competitivitate pe piaţa muncii Guvernamentale, guvernamentale, etc.
individual dar şi metropolitan de competitivitate a pieţei
LLP muncii.
POS DRU, Creşterea gradului de integrare pe piaţa muncii prin
Promovarea accesului Instituţii publice la nivelul crearea condiţiilor de integrare pe piaţa muncii a
Fonduri Locale,
categoriilor defavorizate pe ZM, organizaţii non 2012 - 2015 persoanelor cu un nivel scăzut de
Fonduri
piaţa muncii guvernamentale, etc. competitivitate/adaptabilitate faţă de dinamica pieţei
Guvernamentale muncii
Promovarea integrării pe piaţa POS DRU, Creşterea gradului de integrare socială prin crearea
muncii a persoanelor cu nevoi Fonduri Locale, Instituţii publice la nivelul condițiilor de integrare pe piaţa muncii a persoanelor
ZM, organizaţii non 2012 - 2015 aflate în risc de excluziune socială
speciale şi a celor aflate în Fonduri
guvernamentale, etc.
situaţie de risc social Guvernamentale
232
CAPITOLUL V – ARGUMENTE STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE
Direcţiile de dezvoltare, bazate pe analiză, pentru determinarea acţiunilor şi proiectelor

reprezintă punctul de pornire pentru profilarea şi prioritare pentru dezvoltarea spaţiului metropolitan,
concretizarea strategiilor şi demersurilor de acţiune construit pe baza conceptului de „Zonă
în cele patru direcţii strategice de acţiune. Cele Metropolitană”
patru direcţii de dezvoltare reprezintă fundamentul
Proiecte integrate la nivelul Zonei Metropolitane Braşov
Pornind de la necesităţile şi obiectivele de publice locale, surse private, parteneriate

dezvoltare definite, aşa cum se cristalizează ele în public-private, etc.
unele zone de intervenţie şi în spaţiul limitrof
aferent, urmează să fie implementate prioritar • Proiecte tematice integrate – aceste
acţiuni de intervenţie pentru realizarea acestor tipuri de proiecte vor putea fi implementate
obiective. Dezvoltarea arealului metropolitan se va pe teritoriul tuturor comunităţilor din arealul
realiza prin două tipuri de proiecte integrate: de influenţă al Zonei Metropolitane Braşov.
Acestea sunt bazate pe identificarea unei
• Proiecte teritoriale integrate - aceste probleme comune pentru mai multe
proiecte presupun delimitarea unui spaţiu comunităţi din interiorul arealului
urban şi realizarea unor intervenţii de metropolitan şi implicit, identificarea unei
importanţă regională în respectivul areal. soluţii comune. Acolo unde există
Astfel de intervenţii includ infrastructură de posibilitatea finanţării implementării soluţiei
transport şi asigurarea mobilităţii găsite prin fonduri nerambursabile, de obicei
persoanelor şi bunurilor, structuri de există o singură sursă de finanţare. Aplicaţia
sprijinire a afacerilor, poate fi pregătită integrat (o singură aplicaţie
dezvoltarea/modernizarea unor obiective de cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
importanţă teritorială (obiective sportive, ca beneficiar principal) sau în etape (sunt
turistice, de transport, etc.). Astfel de pregătite mai multe aplicaţii individuale, cu
proiecte vor presupune dezvoltarea de ADI sau UAT ca beneficiar principal).
aplicaţii aferente unor surse diferite de Exemple de proiecte integrate tematice
finanţare, cu beneficiari diferiţi. În funcţie de includ managementul integrat al apei sau al
condiţiile impuse de către sursa de finanţare, deşeurilor, sistem integrat de transport
solicitanţii finanţărilor nerambursabile pot fi public, siguranţa în spaţiile publice din
autorităţile publice locale (din mediul urban arealul metropolitan, dezvoltarea turismului
unde urmează a fi implementat proiectul), tematic, etc.
asociaţia de dezvoltare intercomunitară
constituită la nivelul zonei metropolitane,
alte organisme publice (universităţi, servicii Pentru o mai bună organizare a tuturor proiectelor
publice deconcentrate, agenţii de dezvoltare ce urmează a fi implementate, în
guvernamentale de nivel local sau regional, afară de definirea celor patru direcţii strategice de
etc.). Proiectele finanţate din surse dezvoltare, au fost delimitate patru zone distincte
nerambursabile vor fi completate prin alte de acţiune, fiecare cu specificul său:
proiecte individuale, finanţate din surse
233
I. Zona de Nord-Vest. În acest areal dominat de lipsa infrastructurii tehnice şi de transport. În plus,
prezenţa a două comunităţi urbane (Codlea şi populaţia din zonă are un nivel ridicat de sărăcie,
Ghimbav) predomină dezvoltarea micii industrii, a coroborat cu un nivel scăzut, ceea ce generează o
industriei lemnului şi prestări servicii. În plus, zona serie de probleme sociale în zonă. Intervenţiile ce
se va dezvolta prin construirea unui aeroport dar şi vor fi făcute în această zonă vor fi finanţate cu
a autostrăzii TRANSILVANIA. Proiectele ce preponderenţă din fonduri guvernamentale şi
urmează a fi dezvoltate aici for fi finanţate, cu locale, PNDR, POS CCE, POR, POS DRU, POS
preponderenţă din POR, POS CCE, POS DRU, Mediu, etc.
POS Mediu.
IV. Zona de Sud-Est este caracterizată prin
II. Zona de Nord-Est. Această zonă este marcată dimensiunea turistică a dezvoltării. Aici sunt
de dezvoltarea zonelor cu destinaţie rezidenţială. prezente staţiunile Poiana Braşov şi Predeal,
Chiar şi aşa, în aceste zone sunt dezvoltate şi precum şi oraşul Râşnov. Zona prezintă o
areale destinate activităţilor de mică industrie. În importanţă majoră în perspectiva organizării
comuna Prejmer a fost dezvoltat un parc industrial Festivalului Olimpic al Tineretului European
cu o importanţă de nivel micro-regional. În această (FOTE). În plus, dezvoltarea autostrăzii
zonă se estimează folosirea cu precădere a Transilvania va genera dezvoltarea activităţilor de
finanţărilor din cadrul PNDR, POS CCE, POS mică industrie şi servicii în zona comunelor
Mediu, POR, POS DRU. Cristian şi Vulcan. Vor fi utilizate finanţări asigurate
III. Zona de Sud-Vest prezintă potenţial pentru o de POR, POS CCE, Fonduri guvernamentale şi
dezvoltare turistică, datorită peisajelor naturale locale, POS Mediu, POS Transport.
extraordinare. Totuşi, zona este caracterizată de
Fig. 83 – Zone de analiză în cadrul teritoriului metropolitan
Separat de cele patru zone de analiză definite mai rezidenţiale, comerciale, funcţiuni turistice, etc. Vor
sus, o zonă specifică care este localizată la fi utilizate cu precădere finanţări din cadrul POR,
confluenţa acestora. Municipiul Braşov va dezvolta POS CCE, POS DRU, POS Mediu, POS T, Fondul
funcţiunile urbane necesare dezvoltării unei micro- de mediu dar si finanţări guvernamentale, locale si
regiuni de succes. Este vorba aici de funcţiuni din fonduri private
234
Partea III
MANAGEMENTUL
IMPLEMENTĂRII
STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE
DURABILĂ
CAPITOLUL I. STRUCTURA DE MANAGEMENT
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei În această ordine de idei considerăm prioritare

Metropolitane Braşov (SDD ZM Bv) este un următoarele activităţi:
instrument de planificare pentru dezvoltarea 1. Asumarea şi actualizarea periodică a SDD
coordonată, durabilă şi integrată a arealului ZM Bv
metropolitan. Coordonarea proceselor de 2. Monitorizarea/evaluarea procesului de
dezvoltare necesită un astfel de instrument de implementare a SDD ZM Bv
coordonare, instrument ce subliniază caracterul 3. Evaluarea periodică a impactului
procesual. Acest instrument este unul flexibil ce implementării SDD ZM Bv faţă de politicile
poate fi modificat în perioade de timp publice ale localităţilor
corespunzătoare. 4. Dialog cu partenerii interesaţi în procesul de
dezvoltare
5. Dialog cu sfera publică a Zonei
6. Asigurarea egalităţii de şanse în toate
demersurile asociate SDD ZM Bv
I.1. Asumarea şi actualizarea periodică a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane

Braşov
În cadrul elaborării SDD ZM Bv au fost cooptate După integrarea tuturor conceptelor de dezvoltare
administraţiile localităţilor aflate în Zona atât la nivelul Municipiului Braşov cât şi al
Metropolitană Braşov, instituţiile publice şi diverşi localităţilor aflate în zona de influenţă a acestuia,
actori reprezentativi. Astfel, în cadrul procesului de viziunea finală a fost supusă dezbaterilor. Procesul
elaborare a acestui document au fost consemnate s-a finalizat prin asumarea de către Adunarea
şi armonizate consideraţii, stări de fapt, informaţii, Generală a Agenţiei Metropolitane Braşov (AMB).
teme şi conţinuturi ale unor concepţii de dezvoltare.
Pentru nucleul urban, cartierele definite şi pentru La nivelul anilor 2015 – 2016 se va realiza o
Zona Metropolitană Braşov în ansamblul său se evaluare intermediară detaliată a stadiului de
are în vedere elaborarea unor planuri de reabilitare implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă
şi de dezvoltare. Prin aceasta trebuie să se a Zonei Metropolitane Braşov. În urma acestui
realizeze coroborarea planificărilor de specialitate proces vor fi evidenţiate problemele de
de la nivelul subordonat localităţilor şi utilizarea implementare dar şi factorii care contribuie la
eficientă a resurselor. succesul unui demers de dezvoltare la nivel
metropolitan
1.2.Monitorizarea/evaluarea procesului de implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Zonei

Funcţia de monitorizare şi evaluare va fi asumată corect, complet şi la termen de informaţii va fi

de către Agenţia Metropolitană Braşov. Atât în faza asigurat şi coordonat de către AMB (în calitatea sa
de planificare cât şi în cea de implementare, fluxul de unitate de monitorizare a strategiei). Întrunirile
236
periodice ale Adunării Generale vor servi pe viitor

preponderent schimbului de informaţii şi luării Pregătirea din punct de vedere al conţinutului, mai
deciziilor politice şi administrative, în cunoştinţă de ales cu privire la controlul implementării măsurilor
cauză, în funcţie de situaţia momentului şi în şi a proiectelor componente a planului de acţiune a
concordanţă cu nevoile şi necesităţile pe termen strategiei de dezvoltare, va fi asigurat prin AMB şi
mediu şi lung. Informaţiile necesare vor fi pregătite prin departamentul dezvoltării urbanistice din
şi puse la dispoziţie de către AMB (stadiul fiecare localitate membră a Agenţiei Metropolitane.
proiectelor, probleme şi impact).
1.3. Evaluarea periodică a impactului implementării SDD ZM Bv faţă de politicile publice ale
localităţilor
SDD ZM Bv trebuie să servească şi ca instrument Municipiului Braşov în vederea dezvoltării Zonei

de armonizare între nevoile de dezvoltare resimţite Metropolitane Braşov. Dezvoltarea economică va fi
de către administraţie, mediul politic şi cel social. structurată iar procesele necesare de decizie la
Acest lucru presupune un acord comun privitor la nivelul localităţii, ale administraţiei sau ale sferei
valoarea de rang al SDD ZM Bv în cadrul realizării publice vor fi iniţiate pe baza corelării cu direcţiile
deciziilor politice la nivelul localităţilor. SDD ZM Bv strategice de dezvoltare şi obiectivele specifice
reprezintă spaţiul comun de acţiune al formulate în cadrul strategiei.
administraţiilor orăşeneşti şi comunale şi al
1.4. Dialog cu partenerii interesaţi în procesul de dezvoltare
SDD ZM Bv va trebui să fie un document probleme între care există relaţii de

programatic şi un fundament de decizie la nivel interdependenţă.
local. Acest document indică în mod clar direcţia
strategică a dezvoltării economice şi reprezintă Mecanismul de informare cu privire la stadiul
contextul integrat al măsurilor pentru care este implementării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a
necesar sprijinul prin acordarea de finanţări Zonei Metropolitane Braşov trebuie să asigure
provenite din surse diverse. Astfel, este necesar transmiterea eficientă a informaţiilor relevante
sprijinul metodologic şi organizatoric de la nivel către toate categoriile de public din arealul
naţional prin intermediul AM POR şi al ministerelor metropolitan dar şi către organizaţii publice şi
de resort în calitatea la de AM-uri pentru toate private din afara Zonei Metropolitane Braşov care
celelalte POS-uri. De aceea este necesar ca, pe sunt interesate de evoluţia procesului de
baza SDD ZM Bv să se contureze un mecanism dezvoltare.
de lobby la nivel naţional care să solicite decizii şi Principalul element ce poate da o imagine
sprijin pentru proiecte relevante şi să se raporteze pertinentă asupra nivelului de implementare a
în mod curent despre starea acestora. strategiei de dezvoltare durabilă o reprezintă
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei evoluţia stadiului proiectelor incluse în acest
Metropolitane Braşov trebuie să reflecte o document.
abordată integrată a problemelor economice,
sociale şi de mediu rezolvând simultan o serie de Primăriile membre ale Agenţiei Metropolitane
Braşov, Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
237
constituite la nivelul teritoriului, Consiliul Judeţean, De asemenea, rapoartele anuale de activitate ale
instituţiile deconcetrate vor organiza periodic instituţiilor publice din arealul metropolitan vor
conferinţe de presă cu privire la proiectele aflate în realiza o sinteză a demersurilor pe care fiecare
derulare sau finalizate. instituţie publică le-a desfăşurat pentru a contribui
la atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia de
Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov
1.5. Dialog cu sfera publică a Zonei Metropolitane Braşov
Agenţia Metropolitană Braşov intră într-un dialog dezvoltare la nivel metropolitan să îşi poată
strâns cu toţi locuitorii aflaţi în arealul metropolitan, exprima opinia cu privire la actualizarea Strategiei
miza trecând dincolo de informare, ci putând de Dezvoltare Durabilă a Zonei metropolitane
interveni în sprijinul oricăror organizaţii publice sau Braşov.
private care contribuie la implementarea SDD ZM
Bv. Astfel de teme ale SDD ZM Bv trebuiesc Consultarea se va realiza într-o manieră
armonizate cu administraţia publică şi cu exhaustivă, avân în vedere mai multe planuri:
departamentele de specialitate ale acesteia.
Angajamentul cetăţenesc şi antreprenorial este în 1. Politic, prin consultarea şi informarea
mod esenţial dependent de comprehensibilitatea consilierilor locali din toate consiliile locale din
abordării ideilor prezentate, respectiv de arealul metropolitan, primarului Municipiului
recunoaşterea prestaţiilor realizate. În acest Braşov şi primarilor din Zona Metropolitană
context rezultatele esenţiale ale SDD ZM Bv vor fi
prezentate şi explicitate şi marii sfere publice prin 2. Administrativ, cu toate instituţiile publice, fie
informări periodice. că este vorba de instituţii de nivel local sau instituţii
deconcentrate
Odată cu realizarea raportului intermediar de 3. Civic, cu cetăţenii comunităţilor din spaţiul
implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă metropolitan.
a Zonei Metropolitane Braşov se va realiza şi o
revizuire/actualizare a direcţiilor strategice de .Vor fi organizate grupuri de lucru tematice care
dezvoltare şi a obiectivelor specifice. vor permite specialiştilor în domeniu să îşi
exprime nestingherit punctul de vedere
Esenţa acestui proces de actualizare o reprezintă
consultarea publică realizată in extenso la nivelul
întregului areal metropolitan. Procesul de
consultare va urmări să asigure ca toate
persoanele/organizaţiile interesate în procesul de
I.6. Asigurarea egalităţii de şanse în toate demersurile asociate SDD ZM Bv

În toate demersurile de dezvoltare, echipele de procesului de implementare a Strategiei de
implementare vor urmări respectarea principiului Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov
egalităţii de şanse sub toate aspectele sale presupune:
posibile. Asigurarea egalităţii de şanse la nivelul
238
• Un set de principii şi proceduri privind promovare şi implementare a egalităţii de

exercitarea drepturilor omului şi a drepturilor şi şanse
libertăţilor fundamentale în domeniul politic, • Proiectele de dezvoltare urbanistică şi
economic, social şi cultural şi alte domenii ale amenajare a teritoriului vor prevede în mod
vieţii publice obligatoriu facilităţi pentru persoanele cu
• Modele de servicii şi activităţi de integrare dizabilităţi, conform legislaţiei europene în
socială pentru grupurile de persoane cu domeniu.
disabilităţi: persoane cu handicap, boli cronice
necontagioase, infectare HIV, etc.
• Practici de promovare a toleranţei, incluziunii
sociale, armonizării culturale ca metode de
CAPITOLUL II. RELAŢII OPERAŢIONALE

b) monitorizarea implementării Strategie de
Prin structura operaţională a Agenţiei Dezvoltare Durabilă – prin structura de
Metropolitane Braşov vor fi asigurate două monitorizare. Acest lucru presupune
funcţii : centralizarea informaţiilor privind
proiectele aflate în derulare sau în
a) asistenţă privind elaborarea cererilor de pregătire şi asigurarea corelării acestora
finanţare şi implementarea propriu-zisă în graficul de implementare al SDD ZM
a proiectelor – prin structura de Bv. De asemenea structura de
implementare. Asistenţa va fi acordată monitorizare are sarcina de a anticipa
membrilor AMB şi altor instituţii publice eventualele blocaje în implementarea
care doresc să implementeze proiecte proiectelor şi de a găsi soluţii pentru
relevante pentru dezvoltarea Zonei eliminarea acestora.
II.1. Structura de implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă
Pe lângă unitatea de monitorizare, în cadrul AMB îndrumare, consultanţă şi sprijin direct în

există o unitate de implementare. Aceasta este elaborarea proiectului, a cererii de finanţare
responsabilă de dezvoltarea şi implementarea de precum şi la elaborarea şi pregătirea documentelor
proiecte, proiecte care în cadrul SDD ZM Bv sunt necesare.
implementate de către AMB însăşi sau de către
localităţile membre în agenţie. Propunerile de proiect vor fi avizate de către
Adunarea Generală. După ce proiectele au fost
Dezvoltarea proiectelor rezultă din necesităţile de aprobate, cererile de finanţare sunt transmise
dezvoltare comune ale tuturor localităţilor Organismelor Intermediare (OI), respectiv
componente ale Zonei Metropolitaneșov. Bra ministerelor responsabile. După ce se obţine avizul
Localităţile componente împreună cu AMB OI, localităţile încheie contractele aferente cu
dezvoltă proiecte, completează fişele de proiect şi Autorităţile de Management (AM), respectiv cu
redactează cererile de finanţare. AMB îndeplineşte ministerele.
rolul de asistenţă tehnică. Aceasta presupune
239
Un rol important în procesul de planificare si apoi împreună cu beneficiarul proiectului vor fi

implementare al strategiei îl are instituţia propuse soluţii. În felul acesta ele beneficiază de
coordonatorului de pol de creştere care reprezintă sprijin de calitate în vederea implementării
o interfaţă între diferitele ministere de resort, proiectelor (nu toate localităţile pot să îşi angajeze
organismele intermediare şi autorităţile publice în propriile structuri experţi de specialitate pe
locale implicate în procesul de dezvoltare al diferite tipuri de proiecte).
arealului metropolitan Braşov.
Raportarea se va face prin OI-ul responsabil către
După încheierea contractelor cu AM, echipele de AM. În vederea realizării acestor sarcini, angajaţii
proiect de la nivelul autorităţilor locale vor fi AMB vor fi pregătiţi. AMB urmăreşte
sprijinite mai departe în faza de implementare a implementarea SDD ZM Bv, controlând indicatorii
proiectelor – derulare tehnică, raportare, control realizaţi şi raportând rezultatele obţinute către
financiar. În caz de ulterioare probleme, unitatea Adunarea Generală, şi în funcţie de necesităţi şi
de monitorizare din cadrul AMB va fi informată iar către OI, respectiv AM sau minister.
II.2. Structura de monitorizare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă
Construirea unui sistem de monitorizare al • Cooptarea sistematică şi motivantă a

dezvoltării urbane integrate este necesară pentru a grupurilor-ţintă în diferitele faze ale
urmări în mod continuu implementarea şi pentru a elaborării şi implementării Strategiei de
putea acţiona rapid şi eficient în cazul apariţiei Dezvoltare Durabilă (de ex. populaţia
unor eventuale probleme. Demersul integrativ de componentă a zonei metropolitane,
dezvoltare este un deziderat nou, nici în celelalte actori sociali, economie privată);
state membre ale UE neexistând încă experienţe • Orientarea consecventă a
de mulţi ani în această direcţie. managementului de proiect în funcţie de
strategiile de acţiune şi de prevederile-
Necesitatea şi eficienţa acestui tip de instrumente, obiectiv ale conceptului integrat de
cum este SDD ZM Bv, sunt adesea subestimate, acţiune;
nu sunt cooptate în planificările informale iar • Construcţia şi menţinerea unor concepte
armonizarea cu celelalte procese de dezvoltare actuale de măsuri şi de derulare atât
urbană este mai degrabă rară. De aceea trebuie pentru măsurile de investiţie cât şi
ca unele premise pentru un proces de monitorizare pentru cele care nu presupun investiţii
de succes să fie de la bun început controlate în directe;
mod strict: • Elaborarea şi instituţionalizarea unor
structuri transparente de cooperare şi de
Fundamente pentru activităţile de evaluare şi de comunicare ale participanţilor la
monitorizare la nivelul derulării, luării deciziilor şi al elaborarea şi implementarea Strategiei
planificării de Dezvoltare Durabilă.
• Întocmirea unui concept solid integrat de Module de evaluare în domeniile documentării şi

dezvoltare orientat către obiective, spre evaluării programului
exemplu cu o analiză a situaţiei de
pornire şi a derulării unor workshop-uri • Actualizarea periodică a SDD ZM Bv
cu specific de grup, focalizate pe
obiectiv;
240
• Întocmirea în funcţie de obiectiv a Feedback regulat, la intervale scurte, către

rapoartelor anuale şi de proiect, care sunt cei implicaţi în proiect cu privire la
utile pentru scopurile de evaluare; rezultatele evaluării;
• Utilizarea unor scheme simple de evaluare • Culegere de date relevante pentru proiect
în cadrul coordonării proiectului, spre ex. în vederea realizării evaluărilor (observaţii,
prin iniţierea şi actualizarea unei baze de recensăminte, sondaje);
date a proiectului; • Instituirea unei competenţe metodice
• Cercetări sistematice în vederea pentru autoevaluare şi evaluarea datelor
îmbunătăţirii fundamentelor de date prin intermediul unor experţi şi a unor
precum şi pentru utilizarea datelor instituţii specializate
existente ale altor actori şi instituţii.
•
241
NOTE
i zonă metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între

capitala României sau municipiile de rangul I şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată.
ii zonele metropolitane şi aglomerările urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de
dezvoltare de interes comun. Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile legii.
iii Anuarul Statistic al Judeţului Braşov 2010
iv Fr. Killyen, 1965, p. 10
v C. Daicoviciu şi colab., 1963, p. 116
vi „Implicaţiile economice, sociale şi urbanistice ale procesului European de metropolizare” – Centrul de
Documentare pentru Construcţii, Arhitectură, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului.
vii Cf Eurostat, Scenariu 2020
viii Raportul Universităţii Transilvania din Braşov, Aprilie 2011
ix Sursa de date: S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov
x Sursa de date: Autorităţile publice din localităţile Zonei Metropolitane
xi Dacia Trading and Consulting S.R.L, Raport la studiul de evaluare al impactului asupra mediului pentru
„Instalaţie Tehnologică de producere a energiei din biomasă prin cogenerare, cu o capacitate de 4 MW,
amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”, Bucureşti, 2011
xii Sursa de date: S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov
xiii Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în
judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010
xiv Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
xv Sursa de date: S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A.
xvi Idem
xvii Idem
xviii Sursa de date: Compania Apa şi Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
xix http://www.drdpbv.ro/drumuri.html#reteabv
xx http://www.ratbv.ro/trasee1.php
xxi Strategia Brasov, pag. 105
xxii Conform datelor furnizate de către UAT Municipiul Săcele
xxiii Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov şi informaţiile furnizate de autorităţile
administraţiei publice locale din Zona Metropolitană Braşov
xxiv http://arhiva.cultura.ro/Files/GenericFiles/LMI-2010.pdf
xxv http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/muzee.asp
xxvi Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
xxvii http://brasovcity.ro/
xxviii Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul
Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010
xxix „Normală” reprezintă normala climatologică, adică media multianuală calculată pentru perioada 1961 –
1990
xxx Data înregistrării valorii absolute
xxxi Sursa de date: Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti, conform Agenţia pentru Protecţia
Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov,
2010
xxxii Sursa de date: Sistemul de Gospodărire a Apelor Bra șov, conform Agenţia pentru Protecţia Mediului
Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010
xxxiii http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf
xxxiv Conform datelor furnizate de CET Braşov
xxxv Dioxid de sulf
xxxvi Compuşi organici volatili
xxxvii Oxizi de azot
242
xxxviii Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în
perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011
xxxix Cadmiu
xl Nichel
xli Nanogram
xlii Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul
Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011
xliii Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov
pentru anul 2009, Braşov, 2010
xliv Idem
xlv Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov
xlvi http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf
xlvii Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov
xlviii http://codlea-info.ro
xlix Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov
pentru anul 2009, 2010
l www.prefecturabrasov.ro/.../HARMAN.htm
li Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov,
în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011
lii Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de zinc
liii Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de cadmiu
liv Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul
lv Crom
lvi Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de nichel
lvii Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul
lviii Indicator prin care se măsoară concentraţia de plumb
lix Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul
lx Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu , Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor, 2006, Sibiu
lxi Sursa de date: “Master Plan - Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Braşov - Planul de
investiţii pe termen lung”
lxii Sursa de date: „Master Plan - Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Braşov - Planul de
lxiii Sursa de date: „Master Plan - Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Braşov - Planul de
lxiv Sursa de date: „Master Plan - Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Braşov - Planul de
lxv Sursa de date: „Master Plan - Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Braşov - Planul de
lxvi Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov
pentru anul 2009, 2011
lxvii http://www.dumbravita-natura2000.ro
lxviii Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada
iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011
lxix Idem
lxx http://www.primaria-harman.ro/rezervatii.php
lxxi http://www.judbrasov.ro/cjbv/upload/files/LISTA%20SPA_1.pdf
lxxii Sursa de date: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov
243
lxxiii http://codlea-info.ro
lxxiv Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Cifre cheie din Zona Metropolitană Braşov,
Braşov, 2010. Date valabile pentru anul 2009
lxxv Idem
lxxvi Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Cifre cheie din Zona Metropolitană Braşov,
Braşov, 2010
lxxvii Sursa de date: Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Braşov, Serviciul Inspecţii Implementare Politici
Agricole
lxxviii Compuşi organici volatili
lxxix Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov
lxxx Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul
lxxxi Dacia Trading and Consulting S.R.L, Raport la studiul de evaluare al impactului asupra mediului pentru
„Instalaţie Tehnologică de producere a energiei din biomasă prin cogenerare, cu o capacitate de 4 MW,
amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”, Bucureşti, 2011
lxxxii Date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Brasov
lxxxiii Asociatia Românã de Bioagriculturã Aplicativã “Ferma Ecologicã Familialã”
lxxxiv Date furnizate de Directia de Statistica Brasov
lxxxv Date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Brasov
lxxxvi Date furnizate de Directia Generala a Finantelor Publice Brasov
244

Strategia de Dezvoltare Durabila A Zonei Metropolitane Brasov - pdf-55dd904b PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Durabila A Zonei Metropolitane Brasov - pdf-55dd904b PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de dezvoltare durabilă a Zonei Metropolitane Braşov

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Partea 1: Caracterizarea generală a Zonei Metropolitane

Capitolul 1: Date generale 5

Capitolul 2 – Auditul teritorial 14

2.3.1. Caracterizare geografică 108

Capitolul 3 – Auditul administrativ 188

Partea 2: Strategia dezvoltării Zonei Metropolitane Braşov 192

Capitolul 1 – Viziune de dezvoltare 193

Capitolul 4 – Programe prioritare 215

Note de final 242

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE

1.1. Identificarea şi definirea Zonei Metropolitane Braşov

fiecare Regiune de dezvoltare): Iaşi, Constanţa, de creştere generează efecte interregionale,

Criterii de bază în stabilirea polilor naţionali de creştere:

• distribuţia spaţială echilibrată în teritoriu, a administraţiei publice locale cu modificările şi

1.2. Limite şi unităţi administrativ- Zona Metropolitană Braşov reprezintă

Fig. 1.- Zona Metropolitană Braşov – Harta fizică

1.3. Reţeaua de localităţi şi populaţia

Zona Metropolitană este constituită în jurul Populaţia Suprafaţa

Tabel I.1. Populaţia şi suprafaţa localităţilor din

1.5. Date geografice

Fig. 2 - Aglomerările urbane europene de peste 100 000 de locuitori vi

Prognozele privind coeziunea economică,

Fig. 3. Scenariu privind coeziunea teritorială 2020

Braşovul se regăseşte în marile proiecte legăturilor rutiere şi feroviare dintre Europa

Fig. 4 – Reţeaua trans-europeană de transport

Fig. 5 - Poziţionarea Zonei Metropolitane Braşov în reţeaua feroviară şi rutieră a României

Braşovul a fost unul dintre cele mai

Fig. 6 - Suprasistemul teritorial Bucureşti – Ploieşti - Braşov

Fig. 7 – Poziţionarea Zonei Metropolitane Braşov în regiunea Centru

CAPITOLUL 2. AUDIT TERITORIAL

2.1. Resurse umane

Analiza indicatorilor demografici la nivelul arealului

EVOLUŢIA POPULAŢIEI ÎN PERIOADA 1992-2010

RÂŞNOV 16,384 15,456 16,479 -928 -5.66 1,023 6.62 95 0.58

PREJMER 8,299 8,316 9,276 17 0.20 960 11.54 977 11.77

EVOLUŢIA POPULAŢIEI ÎN PERIOADA 1992-2010

Tabel II.1. – Evoluţia populaţiei în Zona metropolitană Braşov

1992 2002 2009 2010

Tabel II.2. – Proporţia populaţiei pe medii în Zona Metropolitană Braşov

Figura 8 - Proporţia urban-rural în Zona Metropolitană Braşov

Unitate Densitatea Unitate Densitatea

Tabel II.3. Densitatea populaţiei pe localităţi în Zona Metropolitană Braşov

Fig. 9 - Densitatea populaţiei în Zona Metropolitană Braşov

2.1.1.1. Sporul natural

Sporul natural 2005 - 2007

SPOR NATURAL 2010

Tabel II.5. – Sporul natural în Zona Metropolitană Braşov 2010

-4.00 -2.00 0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00

Figura 10 - Sporul natural în Zona Metropolitană Braşov 2010

2.1.1.2. Mişcarea migratorie

Cea de-a doua componentă care contribuie la a stabilirilor de domiciliu în localităţile ZM şi o

MISCAREA MIGRATORIE 2008-2010

2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010

MISCAREA MIGRATORIE 2008-2010

Tabel II.6. Mişcarea migratorie în Zona Metropolitană Braşov

2006 2007 2008 2009 2010

Tabel II.7. Soldul migrator în Zona Metropolitană Braşov

Fig. 11 - Soldul migrator în Zona Metropolitana Brașov în perioada 2006 – 2010

Fig. 12 – Dinamica populaţiei în Zona Metropolitană Braşov

2.1.1.3. Structura populaţiei pe sexe

În perioada 2008 - 2010, structura pe sexe a ansamblu, în Zona Metropolitană Braşov se