Strategia de Dezvoltare Harsova 2021-2027

ROMÂNIA
JUDEȚUL CONSTANȚA
ORAȘUL HÂRȘOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

A ORAȘULUI HÂRȘOVA
2021-2027
Strategia de dezvoltare durabilă 2021-2027 – orașul Hârșova, județul Constanța
2
CUPRINS
Introducere 5
CAPITOLUL 1: Analiza diagnostic 7

1. Prezentare generală 7
1.1 Așezare geografică 7
1.2 Repere istorice 7
1.3 Cadrul natural 11
2. Mediul 22
2.1 Factorii de mediu 22
2.2 Factorii de risc 28
2.3 Spațiile verzi 34
2.4 Arii protejate 36
3. Suprafața orașului Hârșova 39
4. Fondul locativ 41
5. Infrastructura 42
5.1 Infrastructura de transport 42
5.2 Dotările tehnico-edilitare 44
6. Demografie 55
6.1 Structură și caracteristici 55
6.2 Forța de muncă și șomajul 63
7. Activitatea economică 66
7.1 Industria 66
7.2 Agricultura și zootehnia 67
7.3 Piscicultura 68
7.4 Turismul 71
7.5 Comerțul și serviciile 73
7.6 Operatori economici de pe raza orașului Hârșova 74
8. Servicii pentru cetățeni 76
8.1 Educație 76
3
8.2 Sănătate umană 79

8.3 Servicii sociale 87
8.4 Siguranța cetățeanului 88
8.5 Cultură și culte 89
8.6 Sport și agrement 106
9. Administrația publică locală 108
9.1 Structură și organizare 108
9.2 Cooperare intercomunitară 111
9.3 Investiții locale 111
10 Analiza gradului de satisfacție al cetățenilor în raport cu serviciile publice furnizate 114
CAPITOLUL 2: Analiza SWOT 127
CAPITOLUL 3: Cadrul strategic de dezvoltare durabilă 139

1. Cadrul strategic european 139
2. Cadrul strategic național 142
3. Cadrul strategic regional 161
4. Cadrul strategic județean 167
5. Programe și surse de finanțare 2021-2027 176
CAPITOLUL 4: Strategia de dezvoltare durabilă 190

1. Viziunea de dezvoltare a orașului Hârșova 190
2. Obiectivul strategic general 191
3. Obiective specifice, priorități și măsuri asociate 191
4. Planul local de acțiune 214
5. Fișele proiectelor prioritare 289
CAPITOLUL 5: Implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei de 373

dezvoltare durabilă
4
INTRODUCERE
Dezvoltarea durabilă a unui oraș este considerată cel mai important motor al progresului
economic și social, iar aceasta se poate realiza doar printr-o abordare integrată, care să vizeze
dezvoltarea urbană, securitatea informațională, eficiența energetică, regenerarea urbană și nu în
ultimul rând mobilitatea urbană.
În fiecare zi, orașe din toată Europa își adaptează planurile de dezvoltare urbană ținând cont
de provocări cum sunt creșterea populației, schimbările climatice și transformarea digitală. Prin
dezvoltarea de strategii cuprinzătoare și definirea de obiective politice pe termen lung, orașele
întreprind acțiuni pentru:
îmbunătățirea transportului public;
eficientizare energetică;
revitalizarea cartierelor;
construirea de locuințe la prețuri accesibile;
digitalizarea serviciilor pentru cetățeni.
La momentul actual, nu mai putem vorbi de transformarea unui oraș fără integrarea
tehnologiei. Orașul Smart este acel oraș caracterizat prin sustenabilitate, infrastructură avansată,
capabil să ofere cetățenilor săi o calitate a vieții crescută, prin dezvoltarea și integrarea
componentelor de tip clădire inteligentă, a sistemelor de analiză și adaptare la factorii de mediu, a
celor de informații publice, de monitorizare și conducere a traficului, de management energetic etc.
Obiectivul unui oraș inteligent este să fie performant în gestionarea resurselor la toate
nivelurile: infrastructură, transport, servicii, educație, sănătate, asistență socială, securitate publică,
energie, urbanism. Întregul concept de oraș inteligent începe cu digitalizarea și integrarea
tehnologiei inteligente în sistemul și procedurile administrației.
De aceea este imperios necesar un document programatic, care, pornind de la analiza
principalelor provocări economice, de mediu, demografice și sociale ale comunității, să traseze
direcțiile prioritare de acțiune, identificând proiectele de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.
În acest context, prezenta strategie de dezvoltare durabilă prioritizează principalele direcții
de dezvoltare de la nivelul orașului Hârșova și urmărește să contribuie la creșterea standardului de
viață al cetățenilor săi.
5
Procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă pentru perioada 2021-2027 a

presupus identificarea și consultarea actorilor locali interesați, diagnosticul teritoriului, analiza
informațiilor înregistrate și elaborarea designului strategiei.
Dintre principiile generale care stau la baza elaborării strategiei de dezvoltare se pot
enumera principiul dezvoltării urbane durabile, principiul participării și transparenței, principiul
continuității și coordonării, principiul cooperării și coerenței.
Prin elaborarea profilurilor economic, socio-cultural, ecologic și instituțional s-a urmărit
determinarea contextului specific – problemele și necesitățile –, la nivelul căruia este necesară
intervenția prin măsuri și proiecte fezabile, incluse în Planul de acțiune.
Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Hârșova reprezintă instrumentul principal de
lucru al administraţiei publice locale pentru următorii ani, care îşi propune să valorifice potenţialul,
oportunităţile şi realele disponibilităţi de dezvoltare locale, inclusiv crearea unui mediu de afaceri
stimulativ şi competitiv, menit a atrage investiţii private importante din ţară şi chiar din străinătate.
Valorificarea oportunităţilor implică alocarea unor resurse semnificative din partea actorilor
locali, atât la nivelul capacității administrative necesare pentru accesarea, implementarea şi
monitorizarea adecvată de fonduri europene, cât şi de ordin financiar, de furnizare a cofinanțării
obligatorii. În consecință, este necesară o prioritizare clară a inițiativelor de dezvoltare,
fundamentată pe o analiză riguroasă a situației locale specifice, astfel încât să fie maximizat
impactul socio-economic al acestor investiții, în contextul resurselor disponibile pentru mobilizare
în orizontul de timp 2021-2027.
6
CAPITOLUL I
ANALIZA DIAGNOSTIC
1. Prezentare generală
1.1. Așezare geografică

Oraşul Hârșova este situat pe malul drept al fluviului Dunărea, în partea de nord-vest a judeţului
Constanţa, la 10 km de confluenţa Dunării cu braţul Borcea.
Distanţa care îl desparte de reşedinţa de judeţ, municipiul Constanţa, este de 85 km. La
aproximativ 100 km spre nord-vest se află oraşul Brăila, iar la 60 km spre vest se află oraşul
Slobozia. Distanța față de capitala României, municipiul București, este de circa 150 km.
Oraşul Hârșova se învecinează:
• la nord şi est cu teritoriul comunei
Ciobanu;
• la sud-est cu teritoriul comunei
Horia;
• la sud cu fluviul Dunărea (pe malul
stâng fiind Insula Ialomiţei);
• la vest cu fluviul Dunărea (pe malul
opus fiind Insulă Mare a Brăilei).
Suprafaţa teritoriului administrativ al
orașului este de 10.911 ha.
Statutul de port şi nod rutier, precum şi apropierea de aeroportul Mihail Kogălniceanu îi permit
contacte cu toate localităţile din România şi Europa pe cale navală şi rutieră.
Localitățile componente sunt orașul Hârșova (reședința), satul Vadu Oii, situat la 10 km nord-
vest, în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu Oii și sector locuințe Ferma 1.
1.2. Repere istorice

Sunt nenumărate cercetări arheologice desfăşurate în zona Hârşovei, care au dus la concluzia că
în această parte a Dobrogei există suficiente dovezi pentru a se demonstra existenţa unor comunităţi
umane din vechi timpuri.
7
Puţine sunt locurile din Dobrogea, care să prezinte o dezvoltare istorică continuă, din neolitic şi
până în prezent, cum întâlnim la Hârșova.
Hârșova este o localitate cu vechime de şapte milenii.
În partea de sud-est a localităţii, pe malul
Dunării, se găseşte o aşezare neo-eneolitică
dezvoltată sub forma unei ridicături de cca. 12
m, ca urmare a distrugerii şi refacerilor
succesive a locuinţelor din lut.
Cercetările de aici au identificat o
comunitate umană care s-a ocupat cu
vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului
şi creştereaanimalelor.
Foto nr. 1 – Tell-ul de la Hârșova1

Au fost identificate, prin cercetări, schimburi comerciale cu comunităţi de pe spaţii mult mai
îndepărtate. Pe vatra localităţii se găsesc mai multe aşezări de epoca bronzului şi fierului. În
antichitate, comunităţile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea s-au aflat în strânsă
legătură cu oraşele de pe litoralul vestic al Mării Negre (Histria şi Tomis, cu deosebire). Epoca
romanăa marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului I
p. Chr. s-a clădit fortificaţia cunoscută în izvoarele romane cu numele Carsium (un toponim de
origine tracică, legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă şi numele de astăzi, slavizat, al
localităţii).
În privinţa originii numelui oraşului Hârșova există mai multe ipoteze, bine susţinute de autorii lor.
Vasile Bogrea arată în lucrarea „Întâiul Congres al filologilor români” (p. 32, 1926) că numele de
Hârșova derivă indirect din Carsium, care în limba latină înseamnă pietroasă, stâncoasă,
configuraţiaterenului pe care este aşezată cetatea confirmând acest lucru.
În altă lucrare, „Pod peste Dunăre la Hârșova” (p. 5, 1913), A. Anastasiu arată că originea
numelui de Hârșova este daco-getică. Dacii sub Burebista au construit cetatea şi au numit-o Karsova,
nume transformat de romani în Carsium, de slavi în Cîrsova şi de români în Hârșova.
Vasile Pârvan, analizând originea numelui Capidavei (prin extensie şi al cetăţii Carsium)
avansează ideea că provine de la numele tribului Carsi, care în traducere etimologică înseamnă
plugari(lucrarea „Getica”, Bucureşti, 1982, pg. 152).
1
Sursă foto: http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4531&d=Harsova-Constanta-Tell-2010#
8
Tradiţiile localnicilor indică o origine mai recentă, din vremea ocupaţiei turceşti. Numele
Hârșova derivă, conform acestei tradiţii de la hîrsîz-ava, care în limba turcă înseamnă Valea Hoţilor.
Această denumire i-a fost dată din cauza faptului că localnicii obişnuiau să fure vite de la păstorii
ardeleni care poposeau la acest vad al Dunării, furturi anchetate de autorităţile turceşti.
Foto nr. 2-5 – Cetatea Carsium, Hârșova
Cercetările arheologice au scos la iveală urme materiale care pun în lumină o convieţuire
neîntreruptă de comunităţi umane, începând din paleoliticul superior. Cele mai bine reprezentate
sunt culturile neolitice care se derulează aproape didactic în straturile tell-ului de la Hârșova şi care
reprezintă unul dintre cele mai importante centre arheologice specifice acestei perioade, nu numai
din Dobrogea, ci şi din ţară.
Deşi nu la fel de bine reprezentate, culturile materiale aparţinând epocii metalelor sunt prezente
în perimetrul oraşului Hârșova prin câteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte), fiind
suficiente în susţinerea ipotezei unei continuităţi neîntrerupte pe această vatră. Creatorii acestor
culturi sunt geto-dacii, strămoşii direcţi ai poporului român, una dintre cele mai puternice forţe
politico-militare ale lumii vechi.
9
Întemeierea cetăţilor greceşti pe malul vestic al Pontului Euxim avea să influenţeze pozitiv
dezvoltarea economico-socială a geţilor din Dobrogea prin permanentul contact ce a facilitat
schimburi materiale şi culturale între civilizaţia elenă – cea mai dezvoltată în acea vreme - şi cea
getică în plin proces de afirmare.
Pentru Hârșova, perioada greco-elenistă este reprezentată de existenţa cetăţii Histria care facilita
distribuirea produselor greceşti în ţinuturile getice din stânga Dunării.
Cucerirea Dobrogei de către romani avea să confere noi dimensiuni acestor locuri. Cu spiritul lor
practic, romanii şi-au dat seama încă de la început de importanţa strategică a acestor locuri şi, în
vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost construită din piatră şi cărămidă o puternică cetate
fortificată, pe locul în care va fi existat mai înainte cea getică, cunoscută sub numele de Carsium –
în prezent oraşul Hârșova.
Sunt atestate reconstrucţii din timpul împăraţilor Constantin cel Mare şi Justinian din secolele
IV-VI p. Chr. Din a doua jumătate a secolului al VII-lea, după aşezarea bulgarilor la sud de Dunăre
se întrerup contactele cu lumea răsăriteană. Abia în secolul al X-lea bizantinii revin la Dunăre şi
reconstruiesc vechile fortificaţii, între care şi pe cea de la Carsium. Este posibil ca în secolul al XIII-
lea aşezarea să fi fost sub administraţie genoveză. În secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel
Bătrân, intră în componenţa Tării Româneşti. Între secolul al XV-lea şi prima parte a secolului al
XIX- lea este fortificaţie otomană. Oraşul cunoaşte o mare înflorire. La 1651 Evlia Celebi face o
descriere a acestuia: avea 1600 case, geamii, băi, bazar şi era apărat de un zid de 3000 paşi. Cu puţin
timp înainte de distrugerea sa, cetatea este imortalizată într-un desen după care se fac celebrele
litografii, de către A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea, aici sosesc mocanii ardeleni care
construiesc oraşul modern. Centrul acestuia se află pe malul Dunării. În jurul portului se construiesc
prăvălii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre vest, o şcoală monumentală şi o biserică pe măsură.
Şcoala a adăpostit şi un muzeu, primul muzeu regional al Dobrogei.
Din cauza poziţiei sale fireşti, cu totul excepţionale, dominând pe o mare distanţă cursul Dunării
şi câmpia dacică, Hârșova a fost fortificată, cetatea antică a suferit foarte mult, ea fiind întrebuinţată
de fiecare nou stăpân al ei ca simplă carieră de piatră şi, deci, atâtea şi atâtea monumente antice
păstrate în zidurile ei au fost complet distruse, mai ales pe vremea turcilor.
Acesta este motivul că, în ceea ce priveşte Capidava, chiar fără săpături sistematice, există
destule ştiri monumentale, însă din Carsium nu avem decât vreo cinci fragmente de inscripţii latine
şi vreo trei greceşti, care nu ne spun decât prea puţin asupra acestui centru antic.
Acelaşi caracter secundar îl au – în afară de unul singur – şi cele câteva fragmente nou găsite în
ultimul timp la cetate şi duse prin îngrijirea dlui. V. Cotovu la muzeul regional din Hârșova.
10
În timpul primului război mondial oraşul a fost ars în întregime. Distrugeri mari s-au făcut şi în
al doilea război mondial. Epoca regimului comunist a marcat începutul decăderii oraşului. Dintr- un
centru al comerţului cu cereale, centru administrativ şi judecătoresc, a fost reclădit cu o nouă
identitate. Au fost închise Judecătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a căpătat un caracter
meşteşugăresc. Lipsit de resurse, oraşul a decăzut. Mulţi locuitori au migrat spre oraşele învecinate.
În ultimii ani ai regimului comunist, toate clădirile vechi, istorice, din partea centrală a oraşului,
lăsate special în ruină, au fost demolate şi s-au construit blocuri. În vecinătate s-a ridicat şi o
platformă industrială.
Activităţile industriale din perioada comunistă nefiind create şi consolidate pe baze economice
viabile s-au prăbuşit odată cu dispariţia pieţelor centralizate.
Schimbările care au avut loc în viaţa politică şi economică a ţării după decembrie 1989 au
determinat modificări structurale socio-economice de amploare şi asupra oraşului Hârșova.
1.3. Cadrul natural

1.3.1. Relieful
Oraşul Hârșova prezintă un patrimoniu natural - geologic şi peisagistic de importanţă mondială,
care formează un ansamblu unic în ţară şi în Europa.
Structurogeneza dealurilor Dobrogei, începută încă din Proterozoic (acum 1,7 – 1,8 miliarde de
ani), când a fost definitivat soclul sud-dobrogean, s-a încheiat imediat după mişcările chimerice
(acum 140 – 150 milioane ani), timp în care şi ţinuturile dobrogene au devenit stabile, intrând în
regimde cratogen.
În tot acest mare interval de timp, datorită fragmentării şi mişcărilor tectonice verticale,
teritoriul Dobrogei a fost în mai multe faze total sau numai parţial acoperit de ape marine, când s-au
acumulat formaţiuni sedimentare cu faciesuri diferite, acestea fiind mai mult sau mai puţin faliate,
dislocate sau ondulate.
Interacţiunea factorilor fizico-geografici a generat un peisaj natural, în general omogen, cu o
pondere însemnată a reliefului de deal şi podiş, cu aspect mai vălurit în extremitatea estică a
oraşului.
1.3.2. Geomorfologie
Teritoriul este foarte interesant din punct de vedere geologic, reprezentând un adevărat
mozaic. La sud se află o cuvertură de loess şi calcarele jurasice aşezate pe un fundament de
şisturiverzi. În mare măsură, sedimentele calcaroase conţin urme ale vieţuitoarelor jurasice. În Dealul
Băroi, pe partea vestică, în vechea carieră, mai pot fi găsite încă fosile jurasice.
11
Răspândirea mare a calcarelor a favorizat apariţia în timp a numeroase forme carstice, expuse
etajat, pe mai multe nivele de carstificare - din jurasic, baremian, eocen şi sarmaţian, devenite
fosile. În peisajul dealurilor se evidenţiază interfluviile netede sau uşor ondulate şi relieful carstic
actual şi anteloessian, alcătuit din forme endocarstice - depresiuni carstice endoreice, polii
nedrenate, doline, lapiezuri, văi cu aspect de chei etc.
Asocierea solurilor cernoziomice, care sunt cele mai extinse în zonă, cu solurile mai puţin
evoluate, care ocupă cea mai mare parte din zonă a favorizat o structură a fondului funciar dominat
de prezenţa terenurilor agricole cu peste 70%, restul aparţinând arbuştilor, pădurilor şi altor
folosinţe.
Frumuseţea peisajului, prezenţa siturilor NATURA 2000, graniţa cu fluviul Dunărea, oferă mari
oportunităţi turistice neexploatate şi care trebuiesc valorificate.
• “Dealul Băroi”, în aval. Calcarele impregnate cu oxid de fier dau stâncii o imagine
spectaculoasă. Înălțimea adăpostește unul din cele mai importante puncte fosilifere de pe linia
Dunăriişi o aşezare hallstatt-iană cu necropola aferentă;
• “Dealul Celea Mare”, în amonte. Face parte din suprafaţa protejată «Celea Mare - Valea lui
Ene», cu o suprafaţă de 54 ha. Aici sunt resturi ale pădurilor de foioase care acopereau, în
vechime, platoul Dobrogei Centrale.
• “Celea Mică” – “Moşu şi Baba”, relicve ale dealurilor jurasice modelate de vânturi şi ploi.
Foto nr. 6 – Moșu și Baba, Hârșova
12
1.3.3. Clima
Climatul este specific Dobrogei, diferit de cel continental datorită formelor de relief foarte
variate: stepă, dealuri, influenţe marine, precipitaţii variate. Este caracterizat de ierni aspre, însoţite
uneori devânturi puternice din nord-est şi veri călduroase.
Temperatura aerului este elementul climatic asupra căruia se manifestă mai intens influenţa
Dunării, şi de aceea se constată o întârziere a perioadei de răcire şi încălzire a aerului, ceea ce face
ca toamnele să fie lungi şi călduroase, iar primăverile întârziate şi mai răcoroase.
Particularităţile climatice ale teritoriului dobrogean în această zonă evidenţiază un grad de
continentalism pronunţat, caracterizat prin oscilaţii valorice mari diurne şi anuale ale temperaturii
aerului, prin umezeală redusă şi cantităţi mici de precipitaţii. Aici se manifestă nuanţa pontică cu
ploi rare, dar torenţiale.
În baza datelor consemnate de staţia meteorologică Hârșova pe o perioadă mai mare de timp,
putem evidenţia principalele caracteristici climatice ale zonei.
Temperatura aerului, factor climatic principal ce condiţionează în cea mai mare parte
desfăşurarea principalelor activităţi ale oamenilor, precum şi condiţiile de locuire, prezintă pentru o
perioadă de observaţii de peste 40 de ani următoarele medii lunare în, 0C:
Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual
-1,9 0,1 4,2 11,1 16,6 20,7 22,8 22,4 17,7 11,6 6,6 1,5 11,1
Media maximelor zilnice
1,8 4,1 9,3 16,6 22,8 26,9 29,4 29,2 24,6 18,1 11,0 5,0 16,6
Media minimelor zilnice
-4,4 -2,5 0,3 5,7 11,4 15,2 16,9 16,5 12,2 7,0 3,3 -11,4 6,7
Temperatura maximă absolută a fost de 39,50C - înregistrată la 22.08.1952.

Temperatura minimă absolută a fost de -23,60C - înregistrată la 05.02.1954.
Precipitaţiile atmosferice constituie de asemenea unul dintre factorii climaterici importanţi ce
condiţionează în primul rând desfăşurarea activităţilor agricole.
Valorile medii lunare şi anuale, în mm:
Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual
Cantităţi lunare şi anuale de precipitaţii
37,1 34,8 24,1 30,4 53,3 48,0 39,9 42,5 41,8 28,6 36,8 35,9 453,2
13
Cantităţi maxime căzute în 24 ore

77,1 42,2 85,0 44,0 53,0 64,1 57,5 87,6 96,7 54,2 49,0 37,7 -
Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii solide înregistrat în această perioadă a fost de 20,2 zile,
cu ponderea în ianuarie – 5,6 zile, iar numărul de zile cu solul acoperit de zăpadă este de 31,2 zile.
Regimul eolian este caracterizat în oraşul Hârșova de o frecvenţă mare a zilelor cu vânt,
variaţia direcţiilor şi o medie a vitezelor mai ridicată. Din datele de sinteză deţinute pe o perioadă
mai mare de timp (10-40 ani), rezultă următoarele caracteristici ale regimului eolian din zona
Hârșova:
• o frecvenţă mare a vânturilor (87%) şi o variaţie mare a direcţiilor, având însă ca dominante
nordul (17,3%), sud-estul (15,3%) şi nord-vestul (13,6%). În anotimpul rece domină vânturile
din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistrează şi vânturile din sud-est şi
sud. Viteza medie înregistrează valori mari comparativ cu alte zone geografice, mai ales în
anotimpul rece. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine ponderea cu 64,6%,
valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei;
• frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea unor
soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de
poluare.
1.3.4. Rețeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrografic, oraşul Hârșova este dominat de prezenţa fluviului Dunărea. În
zona Hârșova, fluviul Dunărea are o lăţime de aproximativ 380 m şi o adâncime de 8 m. Valea
Dunării este asimetrică, curge de la sud spre nord, malul dobrogea fiind înalt şi abrupt, fără terase.
Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior al Dunării este
împărţit în cinci sectoare: defileul carpatic, sectorul sud-pontic, sectorul pontic oriental cu bălţi,
sectorul predobrogean (Hârșova) şi sectorul deltaic. Prezintă importanţă deosebită pentru:
navigaţie, hidroenergie, piscicultură, turism, fiind totodată şi o importantă sursă de apă pentru
agricultură, industrie şi populaţie.
Pe suprafața sitului Canaralele de la Hârșova se unesc cele două brațe principale ale Dunării,
Brațul Borcea (la vest) și Dunărea Veche (la est). Ele au un aspect de arc de cerc, cu deschiderea
către vest (consecinţă a abaterii cursului fluviului către dreapta) și se caracterizează prin meandrări
și despletiri care includ în interior ostroave și insule. Dunărea Veche are o lungime de cca. 120 km
și lăţimi de 400-450 m, depășind, pe alocuri, 500 m. Valorile mari ale coeficientului de meandrare
14
(1,45) și ale celui de despletire (2,0) ilustrează capacitatea sporită de acumulare a fluviului, în
defavoarea proceselor de eroziune și de transport. Braţul Borcea are cca. 110 km lungime, iar
lăţimile oscilează, în general, între 300 și 450 m. Coeficienţii de meandrare (1,39) și de despletire
(1,05) prezintă valori mai reduse decât în cazul braţului Dunărea Veche, ceea ce indică o capacitate
mai mare de eroziune și de transport. În afara celor două braţe principale, Dunărea prezintă braţe
secundare care delimitează ostroave și insule cu dimensiuni variabile. Ponderea cantităţilor de apă
transportate de braţele principale diferă, în funcţie de debitele Dunării în amonte de despletire. În
medie, braţul Borcea rulează 62% din debitul Dunării, iar braţul Dunărea Veche, 38%.
Foto nr. 7 – Portul Hârșova, Dunăre
Între Hârșova și Brăila, după un scurt sector de aproximativ 3 km în care Dunărea curge printr-o
albie unică (la Vadu Oii), apele sale se despart din nou în două braţe principale – Dunărea Veche
(Măcin), la est și Cremenea (Dunărea Nouă), la vest – care se vor reuni la Brăila. Dunărea Veche
scaldă malul dobrogean pe o lungime de 95 km. Lăţimea sa nu depășește 300 m, iar albia este intens
aluvionată, transportând doar 12% din debitul mediu de apă de la Vadu Oii. Malul estic al Dunării,
în sectorul Hârșova-Brăila, este însoţit de o luncă externă cu lăţimi variabile, datorită pătrunderii
către vest a unor promontorii dobrogene. Lunca este brăzdată de o serie de organisme hidrografice,
de dimensiuni în general mici, care drenează flancul vestic al Podișului Dobrogei și cuprinde unele
lacuri de luncă și limanuri fluviatile.
Regimul hidrologic al Dunării, în sectorul în care mărginește Podișul Dobrogei, se
caracterizează prin „ape mari de primăvară” și „ape mici de toamnă”.
15
Regimul hidrologic al Dunării este influenţat de nivelul precipitaţiilor şi de afluenţii pe care îi

primeşte. Regimul hidrologic alimentat de ploi şi zăpezi a făcut posibilă navigaţia pe Dunăre în tot
timpul anului, iar condiţiile de mediu şi resursele de hrană oferite au facilitat dezvoltarea aşezărilor
umane.
Referitor la rolul Dunării în conturarea reţelei de aşezări de pe malul său drept se evidenţiază
câteva aspecte de favorabilitate:
- existenţa unor cetăţi, inclusive davele;
- lunca fertilă şi bălţile bogate;
- consolidarea drumului scitic;
- posibilitatea includerii în acţiunea generală de modernizare a transportului fluvial.
Izvoarele termale
Apele termale de la Hârșova fac parte dintr-un zăcământ mineral lung de cca 30 km, de-a lungul
unei falii care începe în stânga Dunării (Piua Petrei) şi merge până la Capidava.
Conform Buletinului de analiză din data de 25 mai 1990 emis de Institutul de Medicină Fizică,
Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală Bucureşti, aceste ape termominerale sulfuroase,
iodurate, bromurate, radioactive au proprietăţi terapeutice conferind posibilitatea tratării unor
afecţiuni ale aparatului locomotor - reumatism degenerativ şi inflamatoriu, disfuncţii neurologice
periferice - afecţiuni ginecologice, etc.
Foto nr. 8 – Apele termale – Băile „Puturoasa”, Hârșova
16
La vest de oraş s-au făcut mai multe foraje în anii 1960-1966 şi 1976. Apa acestor puţuri poate fi
folosită pentru a alimenta bazinele construite de autoritatea publică locală.
Zăcământul de apă termominerală este pus în evidenţă de forajele situate între malul Dunării şi
drumul dintre Vadu Oii şi DN 2A, la 2 km de oraş. Apa are o concentraţie superioară de sulf şi H2S
şi are curgere liberă într-un bazin de beton – ca amenajare minimă pentru utilizarea la băi
terapeutice.
Temperatura acestor ape are cca. 42-52 grade Celsius şi un debit de 8 l/s. Apele termominerale de
aici sunt omologate asemănător celor de la Băile Herculane, putând fi utilizate pentru cură balneară în
bazele termale.
Dacă aceste zăcăminte se întind şi în zona intravilanului, mai ales pe partea de vest, s-ar crea
premisele amplasării unei baze balneare chiar în intravilan, o posibilitate de a pune în valoare
calităţile apelor termominerale în condiţii economice mai avantajoase.
Deoarece apa din puţurile P2 şi P8 are urme de sulf, este de presupus că forajele respective
traversează stratul acvifer termomineral. Cel mai important corp de suprafaţă în zona studiată este
fluviul Dunărea, cu o lăţime în zona Hârșova de aproximativ 380 m şi adâncime de 8 m.
Cercetătoarea Simona Bişboacă din Bihor descrie pe scurt principalele caracteristici chimice ale
apelor termale care se regăsesc şi în compoziţia apelor de la băile „Puturoasa“.
„Apa are o termalitate naturală ce ajunge până la 400-500 C. Este o apă oligominerală
mezotermală. În compoziţia apei intră susbstanţe precum calciul, sulful şi magneziul. Este foarte
bună pentru problemele reumatice, ginecologice, pulmonare, disfuncții tiroidiene“.
1.3.5. Solurile și subsolul

Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un proces
foarte lung, care poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi
esenţial pentru toată producţia agricolă.
Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii
climatici, de relief şi antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se
regăsesc în formula unităţii de sol. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă a favorizat
o mineralizare accentuată a părţii organice. Repartiţia geografică a unităţilor teritoriale de soluri
respectă configuraţia pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul: aluviosoluri,
regosoluri,psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri şi erodosoluri.
Toate solurile s-au format sub acţiunea dominantă a unui singur proces pedogenetic:
bioacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic). Acesta a evoluat diferit în funcţie de rocă
parentalăasupra căreia a acţionat (loess, calcare, coluvii şi aluviuni) şi nivelul pânzei pedofreatice.
17
Astfel, pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri bălane vermice. Solurile
bălane, denumite şi brune deschise de stepă sau normale sau închise, se caracterizează prin loessuri
cu textură mai grosieră (lutonisipoasă spre nisipolutoasă), conţinut mai ridicat de carbonaţi de la
suprafaţă şi conţinut mai scăzut de humus (de regulă moderat) datorită mineralizării intense. De
aceeaele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile.
Pe terenurile situate pe pante mai mari de 3% solificarea a fost încetinită sau chiar oprită
datorită eroziunii pluvionivale şi eoliene, ducând la apariţia solurilor bălane erodate şi a
regosolurilor. Eliminarea totală a epipedonului de bioacumulare a favorizat, pe pante mai mari de
7% prezenţa erodisolurilor (loess de la suprafaţă).
Acolo unde apar la zi calcarele, solificarea nu a fost posibilă decât în mică măsură şi astfel apar,
mai ales în terenurile neproductive sau folosite ca păşuni, litosoluri care de regulă sunt asociate cu
rocă dură la zi. Când acestea se găsesc sub o pătură subţire de loess, volumul edafic se reduce
substanţial (subtipuri rendzinice la regosol şi erodisol).
În zona de luncă bioacumularea are loc, pe depozite aluviale, în condiţiile existenţei unui exces de
umiditate ce favorizează procesele de reducere şi apariţia fenomenelor de hidromorfism. În funcţie
de grosimea epipedonului mollic, aici s-au format lacovisti şi soluri gleice.
Principalele tipuri de sol din zonă:
• cernoziom brun-roşcat - teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la păşunat;
doar o mică parte este folosit la fermele piscicole;
• loess prăfos argilos-galben-cafeniu, cu humus de 30-40 cm grosime, existent pe zonele
colinaredin sudul extravilanului oraşului Hârșova;
• loess remaniat prăfos argilos sau prăfos nisipos, cu humusul erodat sau de grosime sub 10
cm,existent în zonele construite;
• sol stâncos, lipsit de humus, amestecat cu fragmente de roci tari, predominant calcaroase,
care apare pe suprafeţe limitate pe dealuri.
Solurile, prin varietatea şi fertilitatea lor, joacă un rol foarte important pentru dezvoltarea
culturilor agricole.
Terenul agricol de la nivelul oraşului Hârșova este împărţit în teren agricol productiv şi teren
agricol neproductiv. Suprafaţa terenului agricol productiv din extravilanul oraşului Hârșova se poate
încadra în clasele de fertilitate III - V, unde V presupune un nivel de fertilitate foarte scăzut.
În privinţa resurselor minerale, pe teritoriul administrativ al oraşului Hârșova există exploatări de
călcare: cariera Celea Mică (cariera „La lac”), situată în amonte de oraş, de-a lungul Dunării şi
cariera Rasim-Hârșova, situată la 4,5 km nord de oraş.
18
1.3.6. Vegetația și fauna

În funcţie de condiţiile fizico-geografice, pe teritoriul oraşului Hârșova sunt concentrate un
număr mare de ecosisteme, de o mare varietate, începând cu ecosistemele terestre de stepă,
silvostepă şi pădure și sfârşind cu ecosistemele acvatice şi lacustre.
Specialiştii au grupat vegetaţia în trei categorii: acvatică, palustră şi de uscat, având
caracteristici distincte.
• Vegetaţia acvatică, prezentă pe fluviul Dunărea, este reprezentată prin plante hidrofile
submerse şi plante cu frunze plutitoare:
o plantele hidrofile submerse au fixate rădăcinile în nămol, ca de exemplu broscariţa
(Potamogetum crispus), mărarul (Potamogetum pectinatus), brădişul (Myriophyllum sp),
coada calului (Hippures vulgaris), ciuma apei (Elodea canadensis), etc.
o plantele cu frunze plutitoare sunt reprezentate în special prin nufărul alb (Nimphea
alba), nufărul galben (Nimphea luteum), iarba broaştelor (Hydrocaharis
morsusranae), broscăriţa (Potamogetum natans), mătasea broaştei (Spyrogira sp), alge
(characee), etc.
• Vegetaţia palustră, specifică sectoarelor mlăştinoase predominante de stufăriş format din
stuf, plaur, papură, pipirig şi rogoz.
• Vegetaţia de uscat este reprezentată de pădurile de lunci constituite din sălcii (Salix alba),
plop canadian (Plopus canadensis) şi arţar american (Acesnegunda), de pădurile de amestec
compuse din gorun (Quercus petraea) şi cer (Quercus cerris), uneori şi cu amestec de tei
(Tilia tomentosa), fag (Fagus sylvatica), paltin (Acer platanoides), precum şi din pajişti
reduse ca suprafaţă.
Ţinutul se caracterizează printr-un fenomen de migraţie floristic deosebit de accentuat, datorită
particularităţilor climatice, tipurilor de sol şi prin situarea la confluenţa căilor de migraţie a unor
elemente fitogeografice foarte variate.
Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puţine precipitaţii, nu mai mult de 400-
600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C... - 5 °C, iar
vara poate ajunge până la 30...35 °C. Stepele se dezvoltă pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri,
soluricenuşii şi cafenii.
O mare varietate de specii de floră şi faună de pe teritoriul oraşului Hârșova prezintă o
importanţă economică şi socială deosebită, având utilizări multiple în diferite sectoare de activitate.
Ca urmare, presiunea antropică asupra resurselor naturale de floră şi faună a crescut considerabil.
Zona de luncă este caracterizată de vegetaţie higrofilă, dominante fiind typhaceae-ele (stufuri).
19
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este alcătuit din teren agricol pe care vegetaţia
este constituită de plantele de cultură. Terenurile inundabile separate de restul teritoriului cu diguri
de pământ, precum şi ostroavele care fac parte din teritoriul oraşului Hârșova sunt ocupate de
pădure în care predomină plopul şi salcia.
Flora este dominată de graminee şi din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar
condiţii favorabile), dar şi din tufărişuri şi plante spinoase. Exemple: Avena sativa - ovăz, Salvia
officinalis - salvie, Obione verrucifera - colilie, Eryngium planum - spinul vântului, etc.
Arborii şi arbuştii lipsesc din cadrul stepelor.
Zona stepei, cu limita superioară de 50-100 m altitudine, cuprinde o vegetaţie superioară doar în
locurile improprii culturilor pe fâşiile de păşuni.
Zona silvostepei ocupă spaţii reduse ca suprafaţă şi apare sub formă de pâlcuri izolate pe
versanţii văilor abrupte. Aici există plante ierboase, porumbari şi tufe de păducel. Se pot întâlni
plante specifice regiunii: clopoţelul, garofiţa, cimbrişorul etc, precum şi vegetaţia specifică păşunilor:
cornul, socul, măceşul. În poienile cu vegetaţie ierboasă se întâlnesc: păiuşul, sulfina, iar în unele
păşuni: firuţa, păpădia, pelinul, coada şoricelului, laptele cucului.
Într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor şi vegetaţiei întâlnim o varietate foarte mare de
vieţuitoare. Datorită acestor raporturi de interdependenţă, răspândirea teritorială a vieţuitoarelor
urmează aproape fidel arealele de vegetaţie.
Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia (Otis tarda) şi spârcaciul (Otis tetrax),
declarate monumente ale naturii, prepeliţa (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris), lăcustarul
(Sturnus roseus), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia (Melanocorypha
calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), fisa de câmp (Anthus copestris) şi prigoriile
multicolore (Merops apiaster).
Păsările răpitoare îşi au şi ele reprezentanţii lor: şorecarul mare (Buteo rufinus), acvila sudică
(Aquila rapax orientalis), şorecarul încălţat (Buteo lagopus) şi eretele alb (Circous macrourus).
Zona este traversată de milioane de păsări care trec pe aici spre şi dinspre nord-estul Europei.
Există aici nu numai un număr mare de specii, ci şi cel mai mare număr de exemplare de păsări
sălbatice din ţară. Lista păsărilor cuprinde 372 de specii: 95 dintre acestea se află pe Directiva
Păsărilor, iar dintre aceste 95 de specii în jur de 32 cuibăresc în zonă. Păsările caracteristice
sunt potârnichea, graurul, uliul porumbar şi şerparul. La acestea se adaugă guguştiucul şi vrabia. La
venirea primăverii, speciile de păsări se înmulţesc, fiind prezente în zonă şi barza, rândunica,
lăstunul, cucul, pupăza. Iarna, în câmpurile satului îşi caută hrana stoluri mari de gâşte sălbatice
venite din regiunile mai reci ale Europei.
20
Printre speciile caracteristice stepei din zona oraşului Hârșova se numără popândăul, cel mai
dăunător dintre rozătoare, precum şi iepurele vânăt. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele mic,
şoarecele de câmp şi şobolanul cenuşiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepă,
dihorul pătat şi grivanul. Reptilele sunt reprezentate prin guşterul vărgat, şopârla de stepă şi broasca
ţestoasă dobrogeană. Dintre păsări amintim potârnichea, graurul, coţofana, uliul porumbar, uliul
şerpar, prepeliţa şi ciocârlia.
Faunistic, se înregistrează dominarea rozătoarelor şi a păsărilor, dar şi reptile reprezentate prin
guşterul vărgat, şopârlă de frunzar, etc. Alături de speciile de animale care sunt crescute în
gospodăriile populaţiei: bovine, ovine, caprine, porcine, păsări - raţe, găini, gâşte, curci, găsim în
sălbaticie fazanul, iepurele de câmp, porumbeii sălbatici.
În stepe, abundenţa hranei face fauna să fie bogată din punct de vedere al numărului de indivizi şi
nu al numărului de specii. În condiţiile actuale, de stepă puternic folosită pentru culturi de cereale şi
plante tehnice, predomină rozătoarele şi păsările, întrucât acestea s-au adaptat cu uşurinţă la
condiţiile create în urma transformării stepei în terenuri agricole. De aceea, în zonă, mai numeroase
sunt rozătoarele, reprezentate de hârciogi, popândăi, iepuri, orbeţi. Apar şi insectivore precum
ariciulşi liliacul.
Carnivorele sunt reprezentate de dihorul de stepă, vulpea, nevăstuica. Dintre reptile găsim
şopârla de iarbă, iar dintre insecte, specii de ortoptere, lepidoptere, coleoptere. Prezenţa lizierelor de
pădure face să apară pe câmpuri şi căpriorul.
Pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent exemplare de: şarpe de apă, peşti importanţi pentru
pescuit (caras, crap, biban, şalău) şi numeroase păsări: chiriachite, pescăruşi, cormorani, stârci,
cufundaci, fugaci, gâşte, majoritatea oaspeţi de primăvară. Dintre mamiferele mai rar întâlnite
specifice: vulpea cărbunăreasă, pârşul de copac, jderul de piatră şi dihorul pătat.
Apele fluviului Dunărea constituie un factor determinant în prezenţa unei avifaune bogate
reprezentate prin numeroase specii enumerate. Canaralele nordice au fost împrejmuite cu o perdea
de copaci în anii 1978-1979 şi astfel au fost incluse în trupul de pădure Langea-cantonul 5,
aparţinând Ocolului Silvic Hârșova.
21
2. Mediul
2.1.Factorii de mediu
2.1.1. Apa
Pentru a surprinde calitatea apei în orașul Hârșova, a fost consultat Raportul privind starea
mediului pe anul 2019 în județul Constanța.
Calitatea apei potabile
Monitorizarea calităţii apei potabile în oraşul Hârșova se face de către Direcţia de Sănătate
Publică a judeţului Constanţa conform legislaţiei naţionale în vigoare, legislaţie care transpune
prevederile şi normele directivei europene pentru apă potabilă:
• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 974/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Directiva 98/83/EEC are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane împotriva efectelor cauzate de
contaminarea apei potabile sau neconformitatea acesteia.
Neconformităţile chimice prevăzute de legislaţie sunt gestionate conform Legii nr. 458/2002 şi
Ordinului ministrului sănătății și al ministrului mediului și pădurilor nr. 299/638/2010 privind
aprobarea Metodologiei de acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu
prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.
Statele membre ale Uniunii Europene au obligativitatea de a supraveghea şi de a lua toate
măsurile necesare pentru a asigura o apă potabilă curată şi sanogenă, o apă care să nu conţină
microorganisme, paraziţi sau substanţe care prin număr sau concentraţie să constituie un pericol
pentru sănătatea consumatorului.
Valorile acceptate pentru contaminanţii potenţiali ai apei, reprezintă acele concentraţii care nu
implică niciun risc semnificativ pentru sănătatea consumatorilor, dacă aceştia ar bea această apă pe
parcursul întregii vieţi.
Legislaţia asigură posibilitatea acordării derogării (autorizaţiei sanitare cu derogare) pentru
anumiţi parametri chimici neconformi pe o perioadă limitată de timp, astfel încât
producătorul/distribuitorul de apă potabilă din fiecare stat membru să aibă posibilitatea dar şi
obligaţia să remedieze neconformităţile existente în scopul îndeplinirii cerinţelor normelor sanitare,
protejării sănătăţii şi asigurării distribuţiei apei către consumatori, în condiţii de deplină siguranţă.
În județul Constanța, RAJA SA Constanța exploatează un număr de 86 de surse de apă
subterană, formată din 336 foraje și 2 surse de apă de suprafață, respectiv Galeșu și Dealul Vifor.
RAJA SA Constanța asigură necesarul de apă pentru 100 de localități, 3 municipii, 9 orașe și 90 de
22
comune și sate din județul Constanța. Hârșova este unul dintre orașele din județ aprovizionate cu
apă de RAJA SA Constanța, volumul de apă distribuită fiind mai mare de 1000 mc/zi.
Procesul de dezinfecție a apei în anul 2019 s-a realizat prin intermediul instalațiilor de clorinare
cu hipoclorit de sodiu lichid (66%) și clor gazos (34%).
Pentru monitorizarea calității apei potabile distribuită către populație, RAJA SA Constanța
asigură monitorizarea de control a indicatorilor de calitate ai apei potabile, indicatori fizico-chimici,
bacteriologici și biologici, printr-o procedură internă, paralel cu monitorizarea de audit efectuată de
laboratorul deținut de DSP Constanța.
În cazul surselor de apă cu depășiri ale parametrului chimic nitrat, pentru care nu au fost
posibile metode de remediere imediată, s-au emis autorizații sanitare cu derogare, conform
legislației în vigoare. Printre sistemele de alimentare cu apă pentru care s-au emis autorizații
sanitare cu derogare se află și orașul Hârșova și satul Vadu Oii.
În luna august 2018 a fost aprobată finanțarea „Proiectului regional de dezvoltare a
infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare RAJA SA Constanța în perioada 2014-2020”, pe
care operatorul urmează să-l implementeze în perioada 2018-2023. În acest sens a fost semnat
contractul de finanțare nr. 210/31.08.2018 între Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de
Autoritate de Management pentru Programul operațional Infrastructura Mare și RAJA SA
Constanța, în calitate de beneficiar al finanțării.
În ceea ce privește apele uzate, în calitatea sa de operator regional, RAJA SA Constanța
administrează și exploatează în județul Constanța 11 stații de epurare ape uzate urbane, una dintre
ele fiind și Hârșova. Gradul de epurare a apelor uzate colectate în județul Constanța de la populație,
instituțiile publice și agenții economici este de 99,88%. Pentru orașul Hârșova, totalul de apă uzată
epurată evacuată a fost de 195.804 mc în anul 2019, în creștere față de anul 2018, când s-a
înregistrat o cantitate de 171.557 mc/an.
Referitor la starea calității apelor fluviului Dunărea, pentru secțiunea Giurgeni-Vadu Oii,
valorile indicatorilor chimici analizaţi se încadrează pe categorii generale de calitate, în
conformitate cu Ordinul nr. 1146/2002, astfel:
▪ indicatorii regimului de oxigen nutrienți şi micropoluanţi – clasa a III-a.
2.1.2. Aerul
Evaluarea calităţii aerului înconjurător este reglementată prin Legea nr. 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător, ce transpune Directiva 50/2008 adoptată de Parlamentul şi Consiliul
European privind calitatea aerului ambiental şi un aer mai curat pentru Europa, lege ce are ca scop
protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii
23
calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului şi
îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.
Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care descriu fenomenul de
poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluante, rezultate preponderent din
activităţile antropice. Datele privind cantitatea poluanţilor la nivelul solului (la nivelul aerului
respirat) sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calităţii aerului.
Nu deținem date privind calitatea aerului atmosferic în zona localității Hârșova, ANPM
Constanța facând monitorizarea calității aerului în județului Constanța în cadrul sistemului de
monitorizare continuă a calității aerului, în 7 stații automate amplasate în zone reprezentative ale
județului Constanța. Zona localității Hârșova nu este acoperită de aceste măsurători.
Poluarea atmosferică are un impact negativ şi asupra calităţii apei şi solului şi dăunează
ecosistemelor prin eutrofizare (excesul de poluare cu azot) şi ploaia acidă. Aşadar, sunt afectate atât
agricultură şi pădurile, cât şi materialele şi clădirile. Poluarea atmosferică are numeroase surse, însă
provine în principal din industrie, transport, producţia de energie şi agricultură.
Surse de poluare a atmosferei în orașul Hârșova
Poluarea atmosferică dăunează sănătăţii noastre şi mediului înconjurător. Ea are numeroase
surse, însă provine în principal din industrie, transport, producţia de energie şi agricultură. Noua
strategie a UE privind calitatea aerului urmăreşte respectarea pe deplin a legislaţiei existente privind
calitatea aerului până în 2020 şi stabileşte obiective pe termen lung pentru 2030.
Calitatea atmosferei în Hârșova este afectată de poluanţi emişi de surse de tip industrial (Sârme şi
Cabluri SA, centralele termice ale: primăriei, unităţilor şcolare, spital, etc.) şi de tip urban, la
nivelurice nu depăşesc protecţia receptorilor: populaţia, mediul natural şi mediul construit.
Sursele industriale cele mai importante sunt reprezentate de SC Sârme şi Cabluri SA.
Sursele urbane cele mai importante care afectează calitatea atmosferei sunt reprezentate de
traficul rutier şi de arderea gazelor naturale (sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii
rezidenţiale, instituţionale şi industriale, precum şi de emisiile de la rampa de deşeuri menajere.
Pentru diminuarea efectelor poluării aerului la nivelul oraşului Hârșova, administraţia publică
locală precum şi agenţii economici au luat măsuri în acest sens:
• reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă provenite din traficul rutier prin
reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
• mărirea suprafeţelor de spaţii verzi în cadrul oraşului;
• combaterea schimbărilor climatice prin creşterea eficienţei energetice;
• reducerea emisiilor de noxe în atmosferă provenite din instalaţiile de ardere
rezidenţiale pe lemn şi biomasă.
24
2.1.3. Solul
Calitatea solurilor reprezintă un indicator relevant în operaţia de apreciere a resurselor. Pentru a
evalua potenţialul natural al terenurilor agricole în vederea folosirii lor raţionale, solurile au fost
împărţite în clase, tipuri şi subtipuri, în funcţie de diferite criterii cum sunt: troficitatea, cantitatea de
microorganisme, oferta ecologică, capacitatea bioproductivă şi capacitatea de protecţie, de fertilitate
sau productivitate ş.a.
Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare a
celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează
în 5 clase de calitate, diferenţiate după Nota de bonitare medie, pe ţară (clasa I – 81-100 puncte –
clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru
folosinţele agricole. Numărul de puncte de bonitare se obţine printr-o operaţiune complexă de
cunoaştere aprofundată a unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerinţele de existenţă
ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.
Pentru județul Constanța, clasele de pretabilitate sunt III, IV și V, terenurile arabile încadrându-
se cu preponderență în clasa a III-a de calitate.
Principalele procese de degradare ale solului sunt: eroziunea, degradarea materiei organice,
contaminarea, salinizarea, compactizarea, pierderea biodiversității solului, scoaterea din circuitul
agricol, alunecările de teren și inundațiile. Calitatea solului este influențată de folosirea
îngrășămintelor chimice și a produselor fitosanitare. Îngrășămintele chimice sunt substanțe folosite
pentru fertilizarea solului, cele mai folosite fiind cele pe bază de azot, fosfor și potasiu. Produsele
pentru protecția plantelor (pesticidele) sunt substanțe sau combinații de substanțe chimice cu
acțiune biologică deosebit de ridicată. Acestea se împart în funcție de organismul țintă combătut în
erbicide, insecticide, fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide, raticide și cu acțiune mixtă.
Referitor la factorul de mediu sol, terenurile supuse riscurilor naturale şi antropice în
intravilanul oraşului Hârșova sunt cele din partea de sud-vest, în apropierea staţiei de epurare –
expusă inundării. De asemenea, există suprafeţele de teren afectate de săpăturile neorganizate
pentru extragerea loessului, unde apar frecvent surpări, eroziuni, gropi de împrumut din zona nord-
estică a localităţii.
Utilizarea durabilă a solului
Utilizarea durabilă a solului implică diverse acţiuni pe termen lung prin care să se asigure, în
paralel cu obţinerea unor rezultate economice pozitive şi o păstrare şi îmbunătăţire a calităţii solului.
Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotaţia culturilor, utilizarea biofertilizatorilor,
25
promovarea lucrărilor de îmbunătăţire calitativă a solului) este un pas în asigurarea unei dezvoltări
durabile a acestui sector.
Promovarea unei agriculturi durabile implică necesitatea unei caracterizări exhaustive a
solurilor sub toate aspectele, asigurându-se un inventar cât mai detaliat şi actual al resurselor de sol,
validarea în vederea utilizării tehnicilor de protecţie şi ameliorare a solului sub toate ipostazele.
Apreciem oportună organizarea de campanii de conștientizare în rândul populației cu privire la
utilizarea în mod rațional a îngrășămintelor chimice în agricultură, pentru evitarea situațiilor de
degradare a solurilor și dereglare a echilibrului ecologic pe teritoriul orașului.
2.1.4. Zgomotul și vibrațiile

Carta verde a UE privind expunerea la zgomote menționează că aproape 20% din populația UE
suferă de pe urma nivelurilor crescute de zgomot, care produc efecte adverse asupra sănătății.
Alături de poluarea atmosferică și managementul deșeurilor, poluarea sonoră este una dintre marile
probleme cu care se confruntă omenirea la ora actuală. Din acest motiv, monitorizarea și evaluarea
zgomotului constituie un obiectiv prioritar, urmate de adoptarea măsurilor care se impun în scopul
prevenirii și reducerii efectelor dăunătoare ale zgomotului asupra populației, acolo unde valorile
nivelului de zgomot depășesc maximele admise.
Nivelurile de zgomot din mediul înconjurător sunt în creştere în zonele urbane şi desigur şi în
oraşul Hârșova, în principal din cauza intensificării traficului şi a activităţilor industriale şi
recreaţionale.
În legătură cu traficul rutier, Regulamentul (UE) nr. 540/2014 stabileşte limite privind nivelul
sonor admisibil al autovehiculelor, introducând o nouă metodă de testare pentru măsurarea emisiilor
de zgomot, reducând valorile-limită ale zgomotului aflate în vigoare în prezent şi stabilind dispoziţii
suplimentare în materie de emisii sonore în cadrul procedurii de omologare de tip. Regulamentul
(UE) nr. 168/2013 şi Regulamentul delegat (UE) nr. 134/2014 al Comisiei stabilesc limite de
zgomot pentru motorete şi motociclete. În completare, Directiva 2001/43/CE prevede testarea şi
limitarea nivelurilor de zgomot de rulare a pneurilor şi reducerea lor treptată.
Principala sursă de poluare sonoră în oraşul Hârșova este traficul rutier. Traseul de traversare al
DN 2A prin localitate constituie sursă de poluare sonoră și a aerului. Din determinările efectuate
rezultă faptul că pe principalele artere de circulaţie şi în zona industrială nivelele de zgomot nu
depăşesc limitele admise prin normele de sănătate publică.
Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare
(pentru clădiri şi autovehicule), precum şi cele din sectorul specific de consum şi de recreere
26
(restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber, manifestări
culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa nu a înregistrat reclamaţii sau sesizări din partea
populaţiei privind deranjul datorat zgomotului.
2.1.5. Managementul deşeurilor

Orașul Hârșova este parte a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.)
DOBROGEA, care s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, exploatării,
monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de salubrizare a localităţilor pe raza de
competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor
proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional înființării, modernizării și/sau dezvoltării
a sistemelor de utilități publice aferente Serviciului pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia.
În cadrul proiectului major de investiții „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul
Constanța”, pentru Zona 5 – Hârșova, a fost identificată necesitatea construirii unei stații de
transfer, în cadrul căreia deșeurile vor fi descărcate din vehiculele de colectare pentru a fi depozitate
pe termen scurt, urmând să fie reîncărcate în mașini de lung curier și transportate la depozitul
conform de la Tortoman.
Pe lângă deșeurile urbane, în orașul Hârșova se regăsesc:
• deşeuri industriale
Cantitatea totală de deşeuri industriale rezultată este mică, întrucât pe raza oraşului funcţionează
doar câţiva agenţi economici cu specific industrial.
• deşeuri speciale spitaliceşti
Din informaţiile existente rezultă o cantitate anuală mică de deşeuri speciale spitaliceşti.
Deşeurile speciale (feşe, obiecte ascuţite (seringi), fragmente umane) sunt incinerate, incinerarea
efectuându-se în Crematoriul Spitalului Teritorial, ale cărui instalaţii sunt depăşite tehnologic.
Deşeurile menajere spitaliceşti sunt depozitate în comun cu deşeurile menajere pe depozitele
existente.
• deşeuri zootehnice
Cantităţile de dejecţii animaliere rezultate din unităţi de creştere a animalelor în sistem fermă au
scăzut în ultimii ani semnificativ datorită diminuării efectivului de animale. Dejecţiile rezultate în
urma activităţii sunt stocate pe paturi de uscare, unde are loc de fapt şi o compostare a lor, proces
prin care compuşii organici cu azot şi fosfor se mineralizează, transformându-se într-o formă
accesibilă de îngrăşământ pentru plante (fertilizant pentru agricultură-grădinărit).
27
Operatorul de salubritate în orașul Hârșova este SC IRIDEX GROUP SALUBRIZARE SRL, care
asigură colectarea și transportul deșeurilor menajere. Deșeurile reciclabile sunt preluate de SC
PHOENIX DISTRIBUTION SRL.
2.2.Factorii de risc
Potențialii factori de risc identificați pentru orașul Hârșova sunt:
• inundațiile;
• incendiile;
• cutremurele;
• alunecările de teren;
• seceta pedologică;
• temperaturi și fenomene meteo extreme;
• căderi masive de zăpadă, viscol, îngheț.
2.2.1. Inundațiile
Inundaţia reprezintă acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare care,
prin mărimea şi durata sa, provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna
desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.
Efecte produse: pagube în economie:
• pagube directe (distrugeri sau deteriorări): localităţi, obiective industriale agricole şi
zootehnice, căi de comunicaţii şi telecomunicaţii, reţele de transport, construcţii
hidrotehnice, poduri şi podeţe, animale şi păsări;
• pagube indirecte: întreruperea proceselor de producţie, întarzieri în livrarea produselor,
cheltuieli pentru apărare în timpul inundaţiilor, cheltuieli pentru normalizarea vieţii după
inundaţie, plata asigurării bunurilor.
Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populaţiei, provocarea panicii, pericol de
epidemii, întreruperea învaţământului, diminuarea veniturilor populaţiei, distrugeri de bunuri,
reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.
Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafaţă sau
subterane, poluarea solurilor, exces de umiditate, degradarea versanţilor, degradarea peisajului,
distrugerea faunei şi florei.
28
Potențiala sursă de inundații pe teritoriul orașului Hârșova este fluviul Dunărea. Zonele posibil
afectate în situația creșterii Dunării peste cota de atenție: orașul Hârșova, zona port, zona
Dijmahala, zona Varoș, satul Vadu Oii.
2.2.2. Incendiile
Incendiul de pădure este focul apărut spontan, necontrolat, din neglijenţă, intenţionat, pe
terenuri cu vegetaţie forestieră, care aduce prejudicii incalculabile arborilor, seminţişului, litierei,
plantaţiilor erbacee, animalelor. Poate fi determinat de multe cauze naturale sau umane (piromani
sau cioburi de sticlă care acţionează ca o lupă, concentrând lumina pe vegetaţia moartă).
Cauze:
- folosirea neglijentă a focului de către oameni pentru prepararea hranei sau pentru încălzit;
- ţigări aruncate la întâmplare;
- arderea rămăşiţelor lemnoase rezultate din parchetele de exploatare;
- crearea de suprafeţe agricole prin arderea sau de îmbunătăţirea păşunilor;
- folosirea armelor de vânătoare sau a artileriei în poligoanele vânătorilor de munte;
- scântei şi cenuşă de la locomotivele folosite în exploatarea forestieră;
- trăsnetul;
- incendieri premeditate.
Apariţia incendiilor de pădure este favorizată de secetele prelungite şi insolaţia puternică, iar
viteza de înaintare a focului depinde de viteza vântului, compoziţia şi vârsta pădurii.
Conform calculelor riscurilor de incendiu, orașul Hârșova este într-o zonă cu risc scăzut de
incendii de pădure.
2.2.3. Cutremurele
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră datorită mişcării plăcilor
tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului, ce poate duce la victime umane şi
distrugeri.
Clasificare după adâncimea focarului:
- de suprafaţă (între 0-50 km);
- intermediar (între 50-250 km);
- de adâcime (peste 250 km).
Zone seismice
În conformitate cu zonarea ţării din punct de vedere al intensităţii cutremurelor, judeţul
Constanţa este situat în zona sub gradul 8 pe scara Richter şi în zona de magnitudine E şi D
29
conform normativului P 100/1992, completat cu ordinul M.L.P.A.T. nr.71/N/ 07.10.1996 (normativ

pentru proiectarea antiseismică construcţiilor). Această dispunere presupune o probabilitate redusă a
unor dezastre complementare, indiferent din care focare (zonele Vrancea, Banat sau Varna) se
produc seismele, precum şi o influenţă agravantă motivată de condiţiile locale privitoare la natura
terenului. Se pot produce unele mișcări tectonice cu efecte locale, datorate unor prăbușiri de teren.
Efecte:
Elementele expuse direct sau indirect efectelor seismelor sunt:
• populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
• construcţiile: clădiri de locuit, clădiri pentru învăţământ şi social-culturale, capacităţile productive;
• căile de comunicatii rutiere, feroviare şi navale;
• reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, barajele şi alte lucrări hidrotehnice;
• sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare;
• reţelele de telecomunicaţii şi altele asemenea;
• mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici defavorabile,
intravilanul localităţilor şi altele;
• activităţile social-economice.
În cazul unui cutremur riscul de producere a unor dezastre complementare este mare:
- prăbuşiri de construcţii şi instalaţii;
- avarii sau distrugeri a unor lucrări hidrotehnice (diguri, cheuri);
- accidente tehnologice;
- incendii, explozii izolate sau de mari proporţii;
- accidente chimice;
- accidente navale;
- accidente de transport al oamenilor, mărfurilor obişnuite sau periculoase;
- alunecări de teren.
2.2.4. Alunecările de teren

Alunecarea de teren reprezintă deplasarea rocilor care formează versanţii unor munţi sau
dealuri, pantele unor lucrări de hidroameliorație sau altor lucrări de îmbunatăţiri funciare.
Prăbușire de teren înseamnă deplasări rapide ale maselor de roci pe versanţii abrupţi, prin
cădere liberă, prin salturi sau rostogolire.
Torenţii constituie procesul de desprindere şi transport al particulelor de sol prin acțiunea apei,
care se scurge pe versant, sub forma de pânză sau de șiroaie instabile, ce își modifică mereu traseul.
Clasificare dupa viteza de manifestare:
- lentă (cu viteza < 0,6 m/ an);
30
- medie (cu viteza 0,6-3 m/ s);

- bruscă (cu viteza > 3 m/ s).
Zone afectate:
Pe teritorul judetului Constanţa există pericolul frecvent al unor alunecări de teren ca urmare a
alcătuirii geologice şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase. Ca urmare a condiţiilor
geografice, geologice şi hidrometeorologice, pe teritoriul judeţului Constanţa pot exista:
• pericol de producere a unor surpări şi prăbuşiri de teren în zonele costiere, fluviale şi maritime;
• pericol redus de inundaţii locale, de mică amploare, ca urmare a obturării unor cursuri de apă
prin alunecări de teren;
• pericol redus de avariere a unor magistrale de transport energie electrică, produse petroliere sau
gaze naturale, precum şi a reţelei de gospodărie comunală, prin alunecări de teren.
Cauze:
• naturale: ploi torenţiale, mişcări tectonice, eroziuni, prăbuşiri de grote etc;
• artificiale: explozii, excavații, lucrări hidrotehnice sau de hidroameliorații, construire de clădiri
lângă versanţii instabili.
Efecte:
• distrugerea sau avarierea construcţiilor de orice fel;
• blocarea parţială sau totală a albiei unei ape curgătoare şi crearea unei acumulari de apă cu
pericol de inundaţie;
• distrugerea sau avarierea reţelelor edilitare comunale (apă, gaze, canalizare);
• blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţii (rutiere, feroviare etc).
Elementele expuse direct sau indirect efectelor alunecărilor de teren sunt:
• populaţia, precum şi bunurile sale mobile și imobile;
• construcţiile: clădiri de locuit, cladiri pentru învăţământ şi social-culturale, capacităţile
productive;
• mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici
defavorabile, intravilanul localităţilor şi altele;
• activităţile social-economice.
2.2.5. Seceta
Seceta reprezintă o insuficienţă a umidităţii solului şi a atmosferei faţă de valorile minimale
necesare creşterii şi dezvoltării normale a plantelor (cultivate). Este un fenomen care se produce în
31
natura şi care se manifesta prin lipsa de ploi, prin vânturi uscate şi arşiţă, ce dăunează plantelor şi în
special culturilor agricole.
Efecte: pagube în economie:
• pagube directe în agricultură şi zootehnie, în turism, afectarea construcţiilor hidrotehnice;
• pagube indirecte: întreruperea proceselor de producţie, întârzieri în livrarea produselor,
cheltuieli pentru aprovizionare cu apă, cheltuieli pentru normalizarea vieţii, plata asigurării
bunurilor.
Efecte sociale negative: provocarea panicii, pericol de epidemii, diminuarea veniturilor
populaţiei, distrugeri de bunuri, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.
Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, distrugerea faunei şi florei.
Măsurile care trebuie întreprinse pentru a combate seceta se vor lua în funcție de fazele de
apariție a acesteia:
▪ servicii de monitorizare și avertizare privind scăderea debitelor/secetă la nivel național;
▪ diminuarea scurgerilor în rețelele de distribuție a apei;
▪ măsuri de economisire și folosire eficientă a apei: irigații, industrie;
▪ cooperarea cu alte țări vizând schimbul de experiență în combaterea secetei;
▪ planuri de aprovizionare prioritară cu apă a populației și animalelor/ierarhizarea restricțiilor de
folosire a apei în perioade deficitare;
▪ stabilirea de metodologii pentru pragurile de secetă și cartografierea secetei;
▪ mărirea capacității de depozitare a apei;
▪ asigurarea calității apei pe timp de secetă.
Utilizarea și gestionarea eficientă a resurselor de apă implică implementarea unor schimbări de
comportament atât al producătorilor de bunuri și servicii de gospodărire a apelor, cât și al
utilizatorilor, al populației față de resursele de apă și față de mediu.
2.2.6. Temperaturi și fenomene meteo extreme

Temperaturile extreme sunt temperaturile exterioare ale aerului, care:
- depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
- scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
Acestea sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de Meteorologie şi
Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia.
Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific, metereologii
consideră furtunile drept sisteme metereologice, având viteze ale vântului de intensitate 10 până la
12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate
32
11 ating 102-117 km/h cauzând furtuni violente. Vânturile care ating viteze mai mari de 117/km/h -
intensitate 12 - sunt numite vânturi de intensitatea uraganului.
Efecte:
Anual, vânturile intense provoacă multe distrugeri. De-a lungul coastelor, ele dau naştere unor
valuri de furtună violente care pot provoca stricăciuni imense. Iarna, pe Marea Neagră, se dezlănţuie
furtuni puternice. Violenţa acestora depăşeşte orice închipuire, atunci valurile ating înălţimea de 10
metri.
În orașul Hârșova s-au înregistrat fenomene de ploi torenţiale, intensificări ale vântului, căderi
de grindină, furtună.
2.2.7. Căderi masive de zăpadă, viscol, îngheț

Înzăpezirea este acoperirea terenului cu un strat de zapadă care, prin mărimea şi durata sa,
provoacă blocaje rutiere, izolarea localităţilor şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare
a activităţilor social-economice din zona afectată.
Fenomenele de viscol şi îngheţ s-au înscris în parametrii normali ai lunilor de iarnă, neafectând
în mod semnificativ alimentarea cu apă, energie electrică şi gaze naturale şi nici procesele de
producţie ale operatorilor economici. Fenomenele de intensitate mare pot avea ca urmări
desfăşurarea dificilă a circulaţiei, probleme în deplasarea mijloacelor de intervenţie, îngreunarea sau
chiar blocarea activităţii portuare, dificultăţi în alimentarea cu apă, energie electrică şi gaze
naturale.
Activităţile de deszăpezire şi combatere a poleiului se desfăşoară conform planului de
intervenţie în sezonul rece privind combaterea urmărilor fenomenelor meteo periculoase, atât cu
mijloace de intervenţie proprii, cât şi cu forţe şi mijloace de intervenţie aparţinând operatorilor
economici cu care s-au încheiat contracte.
Efecte: pagube în economie:
• pagube indirecte: întreruperea proceselor de productie, întârzieri în livrarea produselor,
cheltuieli pentru aparare în timpul înzăpezirilor, cheltuieli pentru normalizarea vieţii după
deszăpezire.
Efecte sociale negative: pericol de epidemii, întreruperea învaţământului, diminuarea veniturilor
populaţiei, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.
Efecte ecologice negative: exces de umiditate, degradarea versanţilor.
33
2.3. Spațiile verzi

Orașul Hârșova dispune de spații verzi publice, după cum urmează:
• Zona Port Hârșova - suprafaţa de 4.567 mp, conform Extras Carte funciară nr. 101112;
• Zona Port Hârșova - suprafaţa de 2.594 mp, conform Extras Carte funciară nr. 101110;
• Zona Băncii B.R.D. - suprafaţa de 1.910 mp, conform Extras Carte funciară nr. 101108;
• Zona Centru de bătrâni - suprafaţa de 1.125 mp;
• Zona Geamie - suprafaţă de 527 mp;
• Zona Loto-Prono - suprafaţa de 525 mp;
• Zona Monumentul Eroilor - suprafaţa de 744 mp;
• Zona sediu Primărie - suprafaţa de 1.352 mp;
• Aliniamente stradale - suprafaţa de 3.750 mp;
• Zona Casa de cultură - suprafaţa de 2.490,12 mp;
• Zona Liceul teoretic, Ioan Cotovu” - suprafaţa de 1.480 mp;
• Zona Spital orăşenesc Hârșova - suprafaţa de 7.861,12 mp;
• Str. Decebal - suprafaţa de 665,50 mp;
• Str. Traian - suprafaţa de 1.922,00 mp;
• Str. Vadului - suprafaţa de 1.799,31 mp;
• Str. Revoluţiei - suprafaţa de 3.270,00 mp;
• Str. Lunei - suprafaţa de 74,00 mp.
Orașul Hârșova, județul Constanța, în calitate de Beneficiar, implementează proiectul cu titlul
„Amenajare Spații Verzi în orașul Hârșova, Jud. Constanța”, cod SMIS 115702, finanțat prin
Programul operațional regional 2014-2020, în baza contractului de finanțare nerambursabilă nr.
4331/23.05.2019, încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate
de Autoritate de Management, și cu Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est, în calitate de Organism Intermediar.
Valoarea totală a proiectului este de 5.996.133,90 lei, din care cofinanțarea nerambursabilă din
Fondul European de Dezvoltare Regională este de 4.926.284,39 lei, de la Bugetul de Stat al
României 753.431,72 lei și cofinanțarea de la Bugetul Local al Orașului Hârșova de 115.912,58 lei,
reprezentând cheltuieli neeligibile.
Obiectivul general al proiectului vizează îmbunătățirea și revitalizarea mediului urban din
Orașul Hârșova, în scopul creării și menținerii unui cadru general favorabil dezvoltării economico-
sociale durabile.
34
Schițele nr. 1 și 2 – Amenajare spații verzi în orașul Hârșova
Investiția ,,Amenajare Spații Verzi în orașul Hârșova, Jud. Constanța” constă în amenajarea a 2
spații verzi tip scuaruri, în suprafața totală de 12.084,00 mp pe terenuri situate în intravilanul
orașului Hârșova, domeniul privat, astfel:
35
1. SIT 1 - Zona intersecţie Str. Plantelor cu Str. Căşăriei și Str. Amurgului - LOT 1 = 1500 mp,
LOT 2 = 3084 mp cu un total de 4.584,00 mp;
2. SIT 2 - Zona blocuri ANL - Str. Căşăriei cu un total de 7.500,00 mp.
Pentru îmbunătățirea calității mediului urban şi revitalizarea estetică a oraşului, investiţia îşi
propune activităţi specifice amenajărilor de spaţii verzi tip scuaruri descrise generic astfel: realizare
alei înierbate, realizare locuri de joacă pe pardoseala cauciucată, realizare gard metalic –
împrejmuire, gazonarea spațiilor verzi, plantarea cu material arbustiv și arborescent din flora
autohtonă, plantarea de flori anuale și perene, dotarea cu mobilier urban (locuri de joacă pentru
copii, bănci, coşuri de gunoi), toalete ecologice, foişor pentru jocuri statice, instalarea unui sistem
automat pentru irigarea spaţiilor verzi instalare/montare sistem de iluminat şi sistem de
supraveghere video WIFI.
2.4. Arii protejate

Teritoriul administrativ al orasului Hârșova interacționează cu urmatoarele situri Natura 2000:
• ROSPA0017 Canaralele de la Hârșova
• RONPA0875 Pădurea Celea Mare – Valea lui Ene
Aria protejată – ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova – se regăseşte pe teritoriul
următoarelor localităţi: Judeţul Constanţa: Ghindăreşti (13%), Hârşova (12%), Judeţul Ialomiţa:
Făcăeni (7%), Giurgeni (20%), Vlădeni (12%).
Categorie – Natura 2000 SPA
Suprafață (ha) – ROSPA0017
Canaralele de la Hârșova are o
suprafață de 7.406 ha și se suprapune
parțial cu ROSCI0022 Canaralele
Dunarii și Celea Mare-Valea lui Ene
(IV.24). ROSPA 0017.
Canaralele de la Hârșova
(monument al naturii) este o arie
protejată de interes național ce
corespunde categoriei a III-a IUCN
(rezervație naturală de geologic și
geomorfologic), situată în județul
Constanța, pe teritoriul administrativ
al orașului Hârșova.
36
Aria naturală se află în partea centrală a Dobrogei, în extremitatea nord-vestică a județului

Constanța, pe teritoriul vestic al orașului Hârșova (în aval de port), pe malul drept al Dunării.
Canaralele de la Hârșova este declarat sit de importanță comunitară prin H.G. nr. 1284/2007
modificată prin H.G. nr. 971/2011.
Aria naturală (suprapusă sitului Natura 2000 – Canaralele de la Hârșova) reprezintă o suprafață
cu abrupturi stâncoase (calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au
fost identificate resturi fosile de spongieri și corali) în malul drept al Dunării, ce conferă zonei un
aspect peisagistic deosebit.
Aria protejată găzduiește și asigură condiții de hrană pentru mai multe specii de păsări
migratoare și de pasaj.
Această arie naturală protejată cuprinde calcare jurasice la zi cu un aspect peisagistic deosebit.
Rezervaţia Canaralele de la Hârşova se caracterizează printr-o bună reprezentare a habitatelor de
stâncărie (calcare) cărora le sunt asociate specii de floră şi faună tipice. Rezervaţia se întinde pe o
suprafaţă de 5,30 ha şi a fost declarată monument al naturii, datorită importanţei sale ştiinţifice.
Calcarele jurasice existente în această zonă au fost studiate începând cu anul 1867, astfel
identificându-se diferite specii de corali, spongieri etc. Canaralele din Portul Hârşova, sunt situate în
aval de actualul port Hârşova, pe malul drept al fluviului Dunărea. Canaralele prezintă cea mai
spectaculoasă vedere peisagistică dinspre Dunăre la apusul soarelui, când calcarele roşcate capătă
reflexe stralucitoare, sângerii.
Foto nr. 9 și 10 – Canaralele de la Hârșova2
Canaralele Hârșovei reprezintă vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul
județului. Canaralele de la Hârșova sunt incluse în lista rezervațiilor naturale în anul 1943, printr-un
ordin al Consiliului de Miniștri. Ele sunt situate la nord-est de Vadu Oii, comuna Ciobanu și la sud-
est sunt învecinate cu localitatea Ghindăreşti. Datorită climatului specific dobrogean, diferit de cel
2
Sursă foto: https://peterlengyel.wordpress.com/2011/09/30/canaralele-de-la-harsova/
37
continental, canaraua are parte de o floră bogată primăvara şi vara, formată din nenumărate feluri de
flori (ghiocei, viorele, toporaşi, sânziene galbene, brânduşe etc). Fauna zonei este formată din şerpi
de stâncă, fazani şi iepuri. Canaralele nordice au fost împrejmuite cu o perdea de copaci în anii
1978-1979 și astfel au fost incluse în trupul de pădure Langea-cantonul 5, aparţinând Ocolului
Silvic Hârşova.
Teritoriul este foarte interesant din punct de vedere geologic, reprezentând un adevărat mozaic.
La zi se află o cuvertură de loess şi calcarele jurasice aşezate pe un fundament de şisturi verzi. În
mare măsură, sedimentele calcaroase conţin urme ale vieţuitoarelor jurasice. În Dealul Băroi, pe
partea vestică, în vechea carieră, mai pot fi găsite încă fosile jurasice. Relieful calcaros a dat naştere
unor forme specifice, spectaculoase, întâlnite la tot pasul: poduri, turnuri, peşteri. În situaţii
excepţionale, cum s-a întâmplat în urmă cu mai mulţi ani, în peşteri au fost descoperite forme de
viaţă din preistorie. O parte din calcarele jurasice sunt compacte și tari, o altă parte sunt calcare moi,
alte strate sunt brecifiate.
Foto nr. 11 și 12 – Relief calcaros, Canaralele de la Hârșova
Calcarele jurasice prezintă fisurări, fracturi, dislocații și falieri de importanță mai mult sau mai
puțin locală, dar prin care fie apa Dunării, fie apa din precipitațiile atmosferice, pătrunsă în aceste
calcare, poate avea o circulație neregulată subterană, prin crăpături și alte goluri ale calcarului
jurasic. La baza formațiunilor jurasice se găsesc în mai multe puncte izvoare, fiindcă apa infiltrată
prin loess și calcarele jurasice este oprită pe suprafața șisturilor verzi impermeabile. Zona de calcare
jurasice acoperită de loess reprezintă „zona purtătoare de strate acvifere freatice și ape cu circulație
neregulată în profunzime prin fisuri”, iar porțiunile neacoperite de loess sunt „zone calcaroase cu
circulație activă, neregulată, prin fisuri și goluri”. Foarte interesante sunt punctele fosiliere din
Dealul Băroi şi Celea Mare şi Mică – Hârşova fiind singurul loc din ţară în care ies la vedere
calcarele jurasice.
38
Pe suprafața sitului se unesc cele două brațe principale ale Dunării, Brațul Borcea (la vest) și
Dunărea Veche (la est). Ele au un aspect de arc de cerc, cu deschiderea către vest (consecinţă a
abaterii cursului fluviului către dreapta) și se caracterizează prin meandrări și despletiri care includ
în interior ostroave și insule.
Principala cale de acces către sit este de-a lungul drumului național 2A (E60), între localitățile
Hârșova, Giurgeni și Țăndărei, DN 2A ocolind situl prin partea de nord a acestuia. Accesul către
DN 2A și respectiv spre anumite zone din sit, se poate face și dinspre Făcăeni -Vlădeni (pe DN 3B)
sau dinspre Saraiu (pe DN 22A).
Pădurea Celea Mare – Valea lui Ene – RONPA0875 – suprafața 54 ha

Arie protejată de interes naţional, Celea Mare-Valea lui Ene (IV.24) a fost desemnată ca
rezervaţie naturală prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004. Se află suprapusă în ROSCI0022
Canaralele Dunării şi ROSPA 0017 Canaralele de la Hârşova.
Pădurea Celea Mare – Valea lui Ene este una din ariile protejate din Dobrogea cu numeroase
tipuri de habitate, specii de floră şi faună protejate. Rezervaţia este remarcabilă, pe lângă
diversitatea floristică şi faunistică, prin elementele de patrimoniu geologic, paleontologic şi din
punct de vedere peisagistic, de pe zonele înalte ale rezervaţiei fiind vizibile Dunărea şi Ostrovul
Celea Mare.
Elemente specifice rezervaţiei: elemente de patrimoniu geologic, paleontologic şi peisagistic;
asociaţiile Gymnospermio altaicae – Celtetum glabratae şi Agropyro brandzae – Thymetum
zygioidi; speciile: Ornithogalum amphibolum, Gagea bulbifera, Jasminium fruticans, Celtis
glabrata, Tadorna ferruginea, Aquila pomarina, Falco peregrinus, Buteo rufinus.
Se întâlnesc 15 specii de plante incluse în Lista roşie naţională, două specii din Lista roşie
europeană şi 52 specii de faună protejate prin Legea nr. 462/2001.
3. Suprafața orașului Hârșova

Oraşul Hârșova are o suprafaţă de 10.911 ha din care:
• intravilan = 478 ha
• extravilan = 10.433 ha.
Categoriile de folosință ale terenurilor sunt prezentate în tabelul următor:
39
Tabelul nr. 1 – Categorii de folosință ale terenurilor

Suprafața
Categorii de folosință teren ha
▪ Terenuri arabile 6.782
▪ Pășuni 65
▪ Vii 49
▪ Livezi 3
▪ Păduri și alte terenuri forestiere 1.525
▪ Terenuri cu ape și ape cu stuf 1.203
▪ Căi de comunicație 232
▪ Terenuri ocupate cu construcții și curți 559
▪ Terenuri degradate și neproductive 493
Schița nr. 3 – Reprezentarea categoriilor de suprafețe, UAT Hârșova
40
4. Fondul locativ
Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate,
inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case
speciale pentru bătrâni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi
locative în alte construcţii utile pentru locuit.
Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:
• fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului şi în deplină administrare
gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ municipal care se află în proprietatea
raionului (oraşului), municipiului, precum şi fondul care se află în administrarea gospodărească a
întreprinderilor municipale sau în administrarea operativă a instituţiilor municipale;
• fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit individuale,
apartamente şi case de locuit privatizate şi procurate, apartamente în casele cooperativelor de
construcţie a locuinţelor) şi fondul care se află în proprietatea persoanelor juridice (create în baza
proprietarilor privaţi), construit sau procurat din contul mijloacelor proprii;
• fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea personală, în
proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai proprietăţii publice şi private;
• proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea întreprinderilor
mixte cu participare străină.
Situația locativă în orașul Hârșova și localitățile aparținătoare se prezintă astfel:
1. Apartamente, gospodării
➢ Orașul Hârșova - 1809 apartamente; 2126 gospodării;
➢ Satul Vadu Oii - 198 gospodării;
➢ Ferma 1 – 32 gospodării;
2. Blocuri
➢ BLS (blocuri locuințe sociale) - 2;
➢ ANL (blocuri de locuințe) – 5;
➢ Blocuri izolate termic – 9;
3. Alte categorii de locuințe
➢ case naționalizate – 13;
➢ apartamente fond locativ construite înainte de 1995 – 1585;
➢ case rromi construite din fonduri europene - 8.
Din tabelul de mai jos rezultă situația locuințelor existente și suprafața locuibilă pentru orașul
Hârșova în perioada 2011-2019 (Sursa: Tempo online).
41
Tabelul nr. 2 – Situația locuințelor existente și suprafața locuibilă
Locuințe existente Suprafața locuibilă

m2
Total Proprietate Total Proprietate
publică publică
2011 3.584 115 177.175 3.530
2012 3.642 163 178.997 4.532
2013 3.644 163 179.183 4.532
2014 3.645 163 179.376 4.532
2015 3.646 163 179.656 4.532
2016 3.650 163 180.153 4.532
2017 3.660 163 181.344 4.532
2018 3.656 163 181.506 4.532
2019 3.653 163 181.633 4.532
5. Infrastructura
5.1.Infrastructura de transport
Tipurile de transporturi din oraşul Hârșova sunt transportul rutier şi transportul fluvial.
Transport rutier
Circulaţia rutieră teritorială este reprezentată de:
• DN 2A (E60) Urziceni – Giurgeni – Constanţa, care este artera de legătură cu Bucureştiul şi
zona Moldovei (pe DN2);
• DN 22A, de legătură a judeţului Tulcea cu restul ţării;
• DC 67, de legătură între DN 22A şi localitatea Ghindăreşti;
• DC 68, de legătură între oraşul Hârşova şi satul Ciobanu.
Circulaţia stradală este marcată de traversarea oraşului de şoseaua DN 2A, care în intravilan se
suprapune cu Şoseaua Constanţei şi Strada Plantelor.
În cazul localităţii Vadu Oii comunicarea cu restul teritoriului judeţean şi naţional se face rutier
pe DN 2A – E 60.
Legătura cu oraşele Cernavodă şi Brăila se poate realiza şi pe Dunăre, însă doar în scop
comercial.
42
Transportul de mărfuri şi călători se face în principal de către societăţi de transport din Hârșova,
Medgidia, Constanţa şi Brăila. Există următoarele trasee de autobuz:
• Hârșova – Hanul Morilor – Crucea – Constanţa (1 oră şi 15 min);
• Hârșova – Ghindărești – Crucea – Constanța;
• Hârșova – Cernavodă – Medgidia (1 oră);
• Hârșova – Ciobanu;
• Hârșova – Gârliciu;
• Brăila – Hârșova – Constanţa;
• Hârșova – Slobozia – Bucureşti (singura legătură directă cu capitala, unde se ajunge cel mai
repede în 3 ore);
• Mangalia – Constanţa – Hârșova – Slobozia.
Podul peste Dunăre de la Giurgeni
Podul Giurgeni – Vadu Oii are o lungime de 1.456 metri şi o lăţime de 16,8 m. Construcţia a fost
terminată în 1970, proiectul podului fiind făcut de IPTANA Bucureşti.
Transport feroviar
În oraşul Hârșova nu există transport feroviar. Cea mai apropiată staţie CFR este situată în
oraşul Ţăndărei, la 30 km distanţă, spre Bucureşti. Cele mai apropiate căi ferate sunt: pentru
persoane, la o distantă de 50 km în localitatea Nicolae Bălcescu (judeţul Constanţa) şi la 35 km în
localitatea Ţăndărei (judeţul Ialomiţa), iar pentru transportul mărfurilor la o distanţă de 20 km, în
localitatea Gura Ialomiţei (judeţul Ialomiţa).
Transport naval
Portul Hârșova este amplasat la o distanţă de 103 km de oraşul Brăila, într-o zonă având o
suprafaţă de 14.401 m2, cu o lungime de cheu de 500 m, prevăzut cu dane pentru utilităţi. Portul
Hârșova este conectat doar la sistemul rutier şi are un terminal pentru pasageri şi un terminal pentru
încărcătură lichidă. Transportul fluvial este însă puţin valorificat.
Foto nr. 13 – Căpitănia Portului Hârșova

43
Transport aerian
Cel mai apropiat aeroport este la Mihail Kogălniceanu, la 70 km distanţă de Hârșova.
5.2.Dotările tehnico-edilitare
5.2.1. Sistemul de alimentare cu apă
Sursa de apă
Sursa de alimentare cu apă a municipiului Hârșova este asigurată din 9 puţuri, din care 6 sunt
foraje realizate în cadrul programului POS MEDIU.
Tabelul nr. 3 – Sistemul de alimentare cu apă. Surse de apă
Nr. Puț Adâncime Tip pompă Denit Putere inst.

crt. foraj nominal (Kw)
(in) (mc/h)
1 PI 150 GRUNDFOS 180 55
2. P4 158 HB 125X3X1 180 60
3. PI 1 150 GRUNDFOS SP 46-10 46 15
4. PI2 150 GRUNDFOS SP 17-9 17 5.5
5. P13 150 GRUNDFOS SP 46-10 46 15
6. P14 100 GRUNDFOS SP 46-10 17 5.5
7. PI 5 Î50 GRUNDFOS SP 46-10 46 15
8. P16 150 GRUNDFOS SP 46-10 46 15 j
Notă: Puţurile P11-P16 sunt noi, fiind realizate cu fonduri europene în cadrul progamului POS
MEDIU. Debitul nominal al sursei este de 578 mc/h.
Instalaţia de tratare a apei/calitatea apei

Apa captată din sursa Hârșova este tratată cu clor gazos, în concetrație de 0,4-0,5 mg/1, în
cadrul stației de clorinare existente în incinta Complexului de înmagazinare. Stația de clorinare este
echipată cu două aparate de clorinare tip Crai ova (una în rezervă). Clorinarea se realizează prin
injectarea soluţiei de clor în conducta de admisie a apei în rezervoare.
44
Clădirea statiei de clorare este amplasată pe direcţia rezervoarelor de 500 mc, în partea estică a
împrejmuirilor.
Calitatea apei: apa potabilă distribuită în reţeaua localităţii se încadrează în limitele indicatorilor
de calitate ai apei potabile, cu excepţia parametrilor chimici nitrați și cloruri, calitatea apei la sursă
fiind influenţată de nivelul și calitatea apei Dunării.
Tabelul nr. 4 - Reţeaua de aducțiune-transport
Nr. Dn Lungime Material conductă Observaţii

crt. conductă m
mm Oţel Fontă PE Azbo Alte
mat.
1. 150-250 4980 X X Aducțiune front
vechi
2. 140-200 1081 PEHD Aducțiune front
nou
Total 6061
Instalaţii de înmagazinare
Complexul de înmagazinare este compus din:
• rezervor semiîngropat, din beton armat, cu volumul de 1000 mc (două cuve de câte 500 mc);
• rezervor semiîngropat, din beton armat, cu volumul de 2000 mc (două cuve de câte 1000
mc);
• rezervor semiîngropat, din beton armat, cu volumul de 2500 mc - dezafectat.
Apa pentru stingerea incendiilor se asigură din cele două rezervoare de înmagazinare. Numărul
de hidranți în localitate este de 25, iar timpul de refacere a rezervei de apă pentru incendiu este de 3
ore (la un debit de 36,8 mc/h) conform autorizaţiei de gospodărire a apelor.
Stații de pompare
Sistemul de distribuţie a oraşului Hârșova este alimentat gravitaţional, în structura funcţională a
acestuia neexistând stații de pompare.
Reţeaua de distribuţie
Reţeaua de distribuţie a oraşului Hârșova are o lungime totală de 42.300 m, fiind realizată din
conducte AZBO, OL și PEHD.
45
Consum de apă
În conformitate cu autorizaţia de gospodărire a apelor, sistemul de alimentare cu apă asigură un
necesar mediu zilnic de apă de 3.927 mc/zi, cu un maxim de 5.498 mc/h.
Numărul de locuitori deserviţi de reţeaua de apă este de 9.976.
Tabelul nr. 5 – Situația rețelei de alimentare cu apă potabilă
2015 2016 2017 2018 2019

Lungimea
totală a rețelei
46,1 46,1 46,1 46,1 46,1
simple de
distribuție a
apei potabile
(km)
Capacitatea
instalațiilor de
10.120 11.088 11.088 11.088 11.088
producere a
apei potabile
(mc/zi)
Cantitate apă
potabilă
356 329 330 330 353
distribuită
consumatorilor,
din care pentru
uz casnic (mii
mc) 282 272 273 275 287
[Sursa – INSSE Tempo online]
5.2.2. Sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate

Apele uzate sunt colectate prin sistemul de canalizare și pompate prin intermediul a trei stații de
pompare spre stația de epurare localităţii.
Vechile guri de descărcare ape uzate - Dijmahala, Port și Varos - sunt folosite ca și deversoare
de siguranţă în caz de ploi.
Lungime reţea de canalizare

Reţea de conducte în lungime totală de 20.510 m, alcatuită din conducte AZBO, tuburi de beton,
PVC. Conducta de PVC-KG, în lungime de 830 m, a fost realizată în cadrul programul POS Mediu.
46
Stații de pompare:
➢ SP1- Stația este de tip monobloc Willo, cu separare de solide, având următoarele caracteristici
tehnice: Q=26 1/s, H=37,41 mea, P=20,5 Kw. Stația nu are descărcare de siguranţă și este
prevăzută cu un generator electric Green Power. Conducta de refulare Dn 200 mm PEHD, se
descarcă în SP3;
➢ SP2 - Stația este de tip monobloc Willo, cu separare de solide, având următoarele caracteristici
tehnice: Q=18 1/s, H=35,7 mea, P=17,2 Kw. Conducta de refulare Dn 200 mm PEHD, se
descarcă în conducta de canalizare Dn=250 mm și apoi în SP3. Stația nu are descărcare de
urgență si este prevăzută cu un generator de urgență;
➢ SP3 - Stația este de tip monobloc Willo, cu separare de solide, având următoarele caracteristici
tehnice: Q=60 1/s, H=22 mea, P=45 Kw. Conducta de refulare a stației Dn=250 mm PEHD,
descarcă apa uzata în stația de epurare.
Conductele de refulare ale staţiilor - Dn 200-250 mm au o lungime de 2.190 m.
Stația de epurare
Stația de epurare a fost realizată în cadrul proiectului POS Mediu și a fost recepţionată în anul
2016. Stația asigură tratarea mecano-biologică a unui debit mediu de 1.982 mc/zi. Stația este
prevăzută cu un sistem SCADA.
Instalaţii de monitorizare a calității apei uzate:
Monitorizarea calitativă a apei epurate este asigurată prin intennediul unor prelevatoare
automate, care sunt urmărite on-line.
Din stația de epurare, apele uzate sunt descărcate în Dunăre, prin intermediul unei conducte Dn.
350 mm PEHD, cu o lungime de 157.9 m.
Număr de persoane deservite

Numărul total de persoane deservite de reţeaua de canalizare este de 7.933.
5.2.3. Sistemul de alimentare cu apă și canalizare în satul Vadu Oii

Localitatea Vadu Oii este o localitate ce aparţine administrativ de UAT Hârșova. Localitatea
este situată în partea de vest a judeţului Constanța, la o distanță de 95 km de Constanța și 6 km de
Hârșova.
1. Sistemul de alimentare cu apă
Sursa de apă
47
Tabelul nr. 6 – Sistemul de alimentare cu apă – Satul Vadu Oii
Nr. Puț Adâncime Tip pompă Debit nominal Putere inst.

crt. foraj (mc/h) (Kw)
(m)
1. PI 30 GRUNDFOS 15 2.2
Puțul forat este amplasat în imediata vecinătate a Gospodăriei de apă, refularea acestuia
descărcând direct în rezervorul de înmagazinare.
Instalaţia de tratare a apei/calitatea apei

Tratarea apei se realizează cu soluţie de hipoclorit prin intermediul unei instalaţii dotate cu
pompa dozatoare.
Calitatea apei: apa potabilă distribuită în reţeaua localităţii se încadrează în indicatorii de calitate
ai apei potabile, însă prezintă uneori neconformități la parametrii chimici amoniu și mangan,
calitatea apei fiind influenţată de nivelul și calitatea apei Dunării.
Tabelul nr. 7 - Reţeaua de aducțiune-transport
Nr. Dn Lungime Material conductă Observaţii

crt. conductă m Oţel Fontă PE Azbo Alte
mm mat.
1. 150 30 X Conducta de
refulare
2 150 800 X Aducțiune
Total 830
Instalaţia de înmagazinare
Înmagazinarea apei se face într-un rezervor suprateran de 200 mc din beton armat.
Pentru stingerea incendiilor, în rezervor este stocat un volum de apă intangibil de 70 mc. Debitul
suplimentar pentru refacerea rezervei de incendiu este de 0,83 1/s.
48
Stația de pompare
Stația de pompare este echipată cu 2 pompe tip LOWARA, având următoarele caracteristici:
Q=24 mc/h, H=49 mea, P=3 Kw.
Reţeaua de distribuţie
Reţeaua de distribuţie a apei în localitatea Vadu Oii are o lungime totală de 3.800 m și este
structurată după cum urmează: conducte de OL, AZBO, PEHD.
Consumul de apă
În conformitate cu Avizul de gospodărire a apei, volumul minim asigurat în sursă este de 55,3
mc/zi.
Numărul de locuitori deserviți este de 298.
2. Sistemul de canalizare
Localitatea nu dispune de un sistem de canalizare centralizat.
Măsuri preconizate pentru îmbunătățirea calității apei

Având în vedere înregistrarea de neconformități în ceea ce priveşte calitatea apei, facem
menţiunea că pentru sistemul de alimentare cu apă Hârșova - Vadu Oii s-au prevăzut lucrări de
remediere în cadrul POIM, ce constau în:
- realizarea unei stații de tratare pentru eliminarea clorurilor și a nitraților din apa brută extrasă din
sursa Hârșova;
- preluarea cantităţii de apă necesară localităţii Vadu Oii din sistemul Hârşova, prin execuţia unei
aducţiuni de la Gospodăria de Apă Hârşova la complexul de înmagazinare existent Vadu Oii.
5.2.4. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică este asigurată prin 2 linii aeriene de 20 KV racordate la staţia de
transformare de 110/20 KV Hârșova aflată la 8 km de oraş. Odată cu amenajarea platformei
industriale, s-a construit o nouă staţie de transformare de 110/20 KV, situată în imediata apropiere a
platformei, legată la liniile de înaltă tensiune care alimentează oraşul, prin linii de medie
tensiune LEA 20/10,4 KV.
Transportul energiei electrice de la staţia de transformare 110/20 KV Hârșova, se face prin
reţelele magistrale L 320/20 KV şi L 323/20 KV, amplasate paralel cu DN 2A, spre Bucureşti,
49
precum şi L 110 KV paralelă cu DN 22A, spre Hârșova. Necesarul de curent electric la consumator
este asigurat prin posturi de transformare şi reţele de medie tensiune LEA 20/10,4 KV. Capacitatea
posturilor de transformare şi a reţelelor de medie tensiune este satisfăcătoare dezvoltării actuale a
localităţii. Pe teritoriul oraşului Hârșova există reţea de alimentare cu energie electrică cu o lungime
de 30 km.
Iluminatul public
Orașul Hârșova are sistem de iluminat public modernizat recent. Prin proiectul derulat s-a avut în
vedere reducerea consumului de energie electrică prin montarea a:
➢ 495 aparate iluminat cu LED 60W;

➢ 755 aparate iluminat cu LED 30;
➢ sistem de telemanagement pentru aparatele de iluminat cu LED de 60 W;
➢ 4 buc. camere de contorizare;
➢ 1 buc. montare echipament de alimentare vehicule electrice.
Se urmărește astfel reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin creșterea eficienței
energetice a sistemului de iluminat public local.
Lungimea sistemului de iluminat public modernizat la nivelul standardelor europene este de

24.51 km.
5.2.5. Energie din surse regenerabile

La nivelul orașului Hârșova există un potențial însemnat de surse regenerabile de energie:
energie solară și energie eoliană.
Energia solară – este una din sursele de bază ale dezvoltării acestui mileniu, încadrându-se în
conceptul de energie regenerabilă şi ecologică. Conform celor publicate de Institutul de energie şi
transport (IET) al Comisiei Europene, oraşul Hârșova se află într-o zonă cu potenţial energetic
ridicat (1700kwh/m2), ceea ce favorizează investiţiile în domeniu pentru producere de energie
electrică şi termică, irigaţii, permiţând economisirea resurselor energetice convenţionale şi
reducerea poluării mediului.
Tehnologia pentru captarea şi convertirea energiei solare are o vechime de peste 100 de ani.
Însă, odată cu creşterea preţurilor la combustibili (gaze naturale şi petrol), exploatarea
acestei tehnologii a căpătat mai multă importanţă. Această tehnologie a permis convertirea energiei
solare în energie termică şi electrică. Avantajele sunt nenumărate, de la durabilitate la siguranţa
personală şi protejarea mediului.
Conform Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din
surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sistemul de
50
promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie se aplică pentru o perioadă de
timp de 15 ani pentru energia electrică produsă în grupuri electrice noi, inclusiv fotovoltaice.
Exploatând această sursă de energie în mod inovativ, se poate obţine atât pentru utilizatorii
casnici, cât şi pentru consumatorii instituţiilor publice din Hârșova:
1. Energie electrică
Producerea energiei electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Transformarea energiei solare
în energie electrică se poate face cu panouri fotovoltaice. Acestea au la bază celulele solare, făcute
din siliciu, unul dintre cele mai răspândite elemente din scoarţa terestră.
Panourile fotovoltaice se utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea
consumatorilor independenţi sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în reţeaua de
distribuţie. Randamentul acestora este de 12 - 25%.
2. Sursa de energie termică
Producerea energiei termice se poate obţine cu ajutorul panourilor solar-termale. Panourile
termice captează energia conţinută în razele solare şi o transformă în energie termică. Deoarece
aproape întreg spectrul radiaţiei solare este utilizat pentru producerea de energie termică,
randamentul acestor panouri este ridicat, fiind în jur de 60 - 75% raportat la energia razelor solare
incidente.
Energia solară este cea mai curată sursă de energie regenerabilă. Este practic inepuizabilă şi
reprezintă baza majorităţii proceselor naturale de pe Pământ.
Energia eoliană – energia vântului transformată, cu ajutorul turbinelor, în energie electrică.
Dobrogea a fost identificată ca fiind o zonă cu un potenţial energetic eolian ridicat, fapt care
contribuie semnificativ la realizarea obligaţiilor României în domeniul energiilor regenerabile şi în
domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Oraşul Hârșova dispune de un potenţial eolian bun, cu o frecvenţă mare a zilelor cu vânt, variaţia
direcţiilor şi o medie a vitezelor ridicată, valori evaluate la staţiile meteorologice reprezentative din
Dobrogea (Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Hârșova).
Regimul vântului este influenţat de mişcarea maselor de aer din zona stratului limită atmosferic,
de interacţiunea cu uscatul, de absenţa sau prezenţa unor obstacole naturale, de aerul tropical
continental care pătrunde destul de rar şi care vine din centrul Asiei, şi de aerul deosebit de cald şi
uscat de origine africană care determină apariţia caniculei.
Cea mai mare pondere în această regiune o au vânturile cu direcţiile dominante nord (17,3%),
sud-est (15,3%) şi nord-vest (13,6%). În anotimpul rece domină vânturile din nord şi nord-est, iar în
anotimpul cald valori mari înregistrează şi vânturile din sud-est şi sud. Circulaţia aerului cu o viteză
51
mai mare de 2 m/s deţine ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului
energetic eolian al zonei.
Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea unor soluţii
urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de poluare.
Aceşti indici ai regimului eolian joacă un rol important în activităţile agricole desfăşurate în
zonă, influenţează factorii poluatori şi reprezintă motorul de iniţiere şi dezvoltare a unor proiecte de
impact asupra mediului.
În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea energiei
din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea dependenţei de
aceşti combustibili.
Avantaje:
▪ principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect
de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili;
▪ nu se produc deşeuri; producerea de energie eoliană nu implică producerea niciunui fel de
deşeuri;
▪ costuri reduse pe unitate de energie produsă. În 2014, preţul energiei eoliene ajunsese deja la
o cincime faţă de cel din anii 98, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora,
deoarece se pun în funcţiune tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi
megawaţi;
▪ costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu,
unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei,
în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei
normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.
5.2.6. Telecomunicații
Principalii operatori de telefonie, televiziune și internet din orașul Hârșova sunt: Telekom,
RCS&RDS și Orange.
Reţeaua de fibră optică a Telekom - Magenta ONE reprezintă abonamentele ce oferă o sinergie de
servicii din portofoliul Telekom: cablu TV, internet fix, telefonie mobilă şi fixă.
Administrația orașului Hârșova a finalizat proiectul „WiFi4EU”, în urma semnării acordului de
grant WiFi4EU – „Promovarea conectivității la internet în comunitățile locale”. Prin acest proiect
s-a realizat o rețea wi-fi gratuită ce acoperă locurile publice din oraș și celelalte zone din
administrație:
▪ Zona centrală a orașului (parc Casa de Cultură – Fântâna arteziană);
52
▪ Parcul de lângă Spitalul Orășenesc Hârșova;
▪ Parcul de lângă Liceul Teoretic „Ioan Cotovu”;
▪ Școala Gimnazială nr. 1;
▪ Zona blocurilor ANL;
▪ Parcul din zona BRD;
▪ Zona blocurilor P1 – P4;
▪ Parc din zona port;
▪ Stadion.
Pentru satul Vadu Oii s-a realizat un punct de acces Wi-Fi la Căminul Cultural și parcul aferent
acestuia, iar pentru Ferma 1 s-a instalat o rețea ce va acoperi întreaga suprafață a așezărilor
gospodărești.
5.2.7. Salubritate
Orașul Hârșova este parte în Asociația de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea
integrată a deșeurilor menajere DOBROGEA.
Consiliul local al orașului a aprobat în
cursul anului 2021 documentația de atribuire a
contractului de delegare a gestiunii serviciului
public de salubrizare a activităților de
colectare, transport și transfer al deșeurilor din
județul Constanța. ADI Dobrogea va delega
prin licitație publică deschisă gestiunea
serviciului de salubrizare.
În prezent, serviciile de salubritate sunt
asigurate de operatorul SC IRIDEX GROUP SALUBRIZARE SRL.
În județul Constanța există 6 zone de colectare deșeuri, orașul Hârșova fiind cuprins în Zona 5,
reprezentând nord-vestul județului. Din zona 5 mai fac parte comunele: Ciobanu, Crucea,
Ghindărești, Pantelimon, Topalu, Gârliciu, Horia, Saraiu, Vulturu.
În cadrul proiectului major de investiții „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul
Constanța”, pentru Zona 5 – Hârșova, a fost identificată necesitatea construirii unei stații de
transfer, în cadrul căreia deșeurile vor fi descărcate din vehiculele de colectare pentru a fi depozitate
53
pe termen scurt, urmând să fie reîncărcate în mașini de lung curier și transportate la depozitul
conform de la Tortoman.
Obiectivele generale ale proiectului sunt:
▪ creșterea standardelor de viață și de mediu din județul Constanța, vizând, în principal,
respectarea acquis-ului comunitar de mediu;
▪ dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor din județul Constanța prin
îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate din județ.
Obiectivele specifice:
▪ creșterea numărului populației ce beneficiază de servicii de colectare și management al
deșeurilor de calitate și tarife suportabile;
▪ reducerea cantității de deșeuri depozitate;
▪ creșterea cantității de deșeuri reciclabile și recuperabile în județul Constanța;
▪ stabilirea unei structuri eficiente de management al deșeurilor.
Avantajele colectării selective:

diminuarea costurilor, încadrarea în gradul de suportabilitate;
evitarea penalităților;
conservarea resurselor naturale;
recuperarea materialelor reciclabile și transformarea acestora în materii prime;
reducerea numărului de agenți poluanți în aer, apă și sol;
reducerea cantității de deșeuri depozitate la depozitul ecologic.
Beneficiile colectării selective a deşeurilor:
conservarea resurselor naturale și economisirea energiei;
produse mai ieftine (ambalaje mai ieftine);
54
resurse (apă, mâncare) mai curate și nepoluate;

menținerea unui mediu mai curat;
creșterea calității vieții;
dezvoltarea durabilă a societății.
Serviciile de colectare deșeuri reciclabile în orașul Hârșova sunt asigurate de SC PHOENIX

DISTRIBUTION SRL.
6. Demografie
6.1.Structură și caracteristici
Reperele demografice ale evoluţiei la nivelul Primăriei orașului Hârșova reprezintă elemente de
interes major pentru definirea obiectivelor strategice şi a planurilor de acţiune pe termen mediu şi
lung. Din acest motiv am sintetizat următoarele informaţii ca fiind relevante.
Luând în considerare datele furnizate de portalul Tempo online, accesibil la
https://constanta.insse.ro/, putem observa că populația orașului Hârșova se înscrie pe un trend ușor
descendent.
Tabelul nr. 8 – Populația orașului Hârșova în perioada 2011-2020
An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total 11450 11455 11443 11396 11347 11235 11188 11149 11128 11066
M 5595 5581 5566 5553 5517 5456 5426 5394 5401 5358
F 5855 5874 5877 5843 5830 5779 5762 5755 5727 5708
55
Graficul nr. 1 – Populația orașului Hârșova în perioada 2011-2020
Evoluția populației orașului Hârșova în perioada 2011-2020
11450 11455 11443

11396
11347
11235
11188
11149 11128
11066
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Analizând structura populației în funcție de sexe, constatăm un procent mai mare pentru
populația de sex feminin.
Graficul nr. 2 – Populația orașului Hârșova, în funcție de sexe, în perioada 2011-2020
Prezentarea populației orașului în funcție de sexe
5855 5874 5877

5843 5830
5779 5762
5595 5755
5581 5566 5727
5553 5708
5517
5456
5426
5394 5401
5358
Anul Anul
2011 Anul Anul Feminin
2012 2013 Anul
2014 Anul Masculin
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 Anul
2019
2020
Masculin Feminin
56
După etnie, locuitorii din Hârșova sunt în proporţie de peste 76% români. Principalele minorități
sunt cele de turci și romi. Pentru 9,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. La
recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza
liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei
caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din
surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste caracteristici.
Tabelul nr. 9 - Populaţia orașului Hârșova în funcție de etnie – RPL 2011
Etnie Români Maghiari Romi Turci Ruși Tătari Informație

lipoveni nedisponibilă
Populație 7403 3 512 813 26 3 879
Graficul nr. 3 – Structura populației orașului Hârșova în funcție de etnie – RPL 2011
Structura populației orașului Hârșova în funcție de etnie

Români Maghiari Romi Turci Ruși lipoveni Tătari Informație nedisponibilă
0%
0% 9%
9%
5%
0%
77%
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor orașului Hârșova sunt ortodocși (peste
78%), cu o minoritate de musulmani (12%). Pentru 9,17% din populație nu este cunoscută
apartenența confesională.
57
Tabelul nr. 10 - Populaţia orașului Hârșova în funcție de etnie – RPL 2011
Nr. Număr
crt. Religie locuitori
1. Ortodoxă 7561
2. Romano-catolică 8
3. Reformată 5
4. Baptistă 24
5. Adventistă de ziua a șaptea 4
6. Musulmană 1132
7. Creștină de rit vechi 15
8. Ortodoxă sârbă 5
9. Informație nedisponibilă 884
Graficul nr. 4 – Structura populației orașului Hârșova în funcție de religie – RPL 2011
Structura populației orașului în funcție de confesiunea religioasă
Informație nedisponibilă 884
Ortodoxă sârbă 5
Creștină de rit vechi 15
Musulmană 1132
Adventistă de ziua a șaptea 4
Baptistă 24
Reformată 5
Romano-catolică 8
Ortodoxă 7561
Conform recensământului efectuat în 2011, repartiția populației pe localitățile componente ale

orașului Hârșova era următoarea:
58
Tabelul nr. 11 – Repartiția populației orașului Hârșova pe localitățile componente – RPL 2011
Nr. Număr
crt. Localități componente locuitori
1. Hârșova 9254
2. Vadu Oii 388
Graficul nr. 5 - Repartiția populației orașului Hârșova pe localitățile componente – RPL 2011
Structura populației orașului Hârșova pe localitățile componente

4%
Hârșova
Vadu Oii
96%
Comparând populația aferentă anilor 2011 și 2020, în funcție de vârstă, putem constata
următoarele:
• numărul locuitorilor sub 45 ani este mai mare în anul 2011, comparativ cu anul 2020;
• numărul locuitorilor cu vârsta peste 45 de ani este mai mare în anul 2020 față de 2011, ceea
ce evidențiază un proces de îmbătrânire a populației orașului, cu consecințe importante din
punct de vedere economic și social.
59
Tabelul nr. 12 - Populaţia oraşului Hârșova pe grupe de vârstă, anii 2011 și 2020
Grupa de vârstă Nr. persoane Nr. persoane

2011 2020
sub 5 ani 696 692
5 – 9 ani 701 635
10-14 ani 722 643
15-19 ani 720 675
20-24 ani 1066 674
25-29 ani 855 735
30-34 ani 883 870
35-39 ani 919 743
40-44 ani 1076 856
45-49 ani 641 865
50-54 ani 701 885
55-59 ani 640 596
60-64 ani 584 625
65-69 ani 364 562
70-74 ani 372 412
75-79 ani 298 266
80-84 ani 145 202
peste 85 ani 67 130
[Sursa: INSSE Tempo online]
Graficul nr. 6 - Populaţia oraşului Hârșova pe grupe de vârstă, anii 2011 și 2020
Populația orașului pe grupe de vârstă - anii 2011 și 2020
1500
1000
500
Anul 2011 Anul 2020
60
În continuare prezentăm situația privind mișcarea naturală a populației orașului Hârșova în

perioada 2011-2020.
Tabelul nr. 13 - Mișcarea naturală a populației orașului Hârșova, 2011-2020
An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Natalitate 145 152 135 127 129 156 147 138 126 125
Mortalitate 91 99 98 110 127 128 113 98 117 136
Spor 54 53 37 17 2 28 34 40 9 -11
natural
În situația prezentată s-a evidențiat sporul natural, un indicator demografic dependent de

natalitate și mortalitate, care se calculează pe baza diferenței dintre rata de natalitate și rata de
mortalitate generală într-o anumită perioadă de timp, sau diferența dintre numărul născuților vii și
cel al deceselor în rândul unei populații determinate într-o perioadă de timp.
Cu excepția anului 2020, când s-a înregistrat un spor natural negativ, la nivelul orașului
Hârșova rata natalității este mai mare decât rata mortalității.
Graficul nr. 7 – Sporul natural la nivelul orașului Hârșova, 2011-2020
Sporul natural în perioada 2011-2020

350
300
54 53 28
250 37 34
17 2
200 40
9
150
100
50
0
-50 Anul Anul
Anul Anul
2011 2012 Anul
2013 2014 Anul Anul -11
2015 2016 Anul Anul
2017 2018 Anul
2019 2020
Natalitate Mortalitate Spor natural
61
Conform datelor furnizate prin intermediul Tempo Online, numărul plecărilor cu

domiciliul/reședința este mai mare decât numărul stabilirilor cu domiciliul/reședința în orașul
Hârșova. O imagine a procesului de migrare în perioada 2015-2020 la nivelul orașului Hârșova o
putem desprinde urmărind datele prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 14 – Mișcarea migratorie a populației orașului Hârșova
Nr. Categorie 2015 2016 2017 2018 2019 2020

crt.
1. Stabiliri de reședința 35 46 32 48 52 42
2. Plecări cu reședința 95 90 68 67 86 95
3. Stabiliri cu domiciliul 108 143 140 129 143 96
4. Plecări cu domiciliul 222 219 213 191 217 225
5. Imigranți definitivi 4 3 1 1
6. Emigranți definitivi 6 6 9 7 10 12
Referitor la nivelul de educație al locuitorilor orașului Hârșova, recensământul populației din

anul 2011 furnizează următoarele date:
Tabelul nr. 15 - Nivelul de educaţie a populaţiei din oraşul Hârșova – RPL 2011
NIVELUL INSTITUTIEI DE INVATAMANT

ABSOLVITE
POPULATIA Fara scoala
Superior Secundar
STABILA absolvita
DE 10 ANI din
Oraşul SI PESTE
din care: Post- Superior
care:
liceal
Inferior Primar
si de
TOTAL Total Universitar
maistri
Total Profesional (gimnazi Total Pers.
de Liceal si de al) analfa-
licenta ucenici bete
Total, din care: 8384 697 639 213 5398 2255 933 2210 1397 679 421
Masculin 4079 301 275 99 2788 1135 686 967 619 272 163
Feminin 4305 396 364 114 2610 1120 247 1243 778 407 258
[Sursa: Recensământul populaţiei 2011]
62
Graficul nr. 8 – Nivelul de educației al populației orașului Hârșova - 2011
Nivelul de educație al populației orașului - RPL 2011
Fără școală absolvită 679
Primar 1397
Inferior (gimnazial) 2210
Profesional și de ucenici 933
Liceal 2255
Postliceal și de maiștri 213
Învățământ superior 639
0 500 1000 1500 2000 2500
Nivelul de instruire este relevant pentru calitatea resurselor umane din comunitate şi arată
potenţialul de dezvoltare al acesteia. Capitalul uman este cea mai importantă variabilă în procesul
dezvoltării. Structura populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul de învăţământ al instituţiei
absolvite, arată că cele mai mult persoane au absolvit liceul (27%), urmate de cei care au absolvit
învăţământul gimnazial (26%), primar (17%), profesional și de ucenici (11%). Doar o mică parte
din populaţie a absolvit o formă de învăţământ superior (8%). Există și un procent (8%) în structura
populației, care nu a absolvit nicio formă de învățământ.
6.2.Forța de muncă și șomajul
Situația privind numărul mediu al salariaților la nivel de oraș și județean este următoarea:
Tabelul nr. 16 - Numărul mediu al salariaţilor la nivel județean și în orașul Hârșova
AN JUD. CONSTANȚA Oraş HÂRȘOVA

(număr persoane) (număr persoane)
2011 163.019 1.681
2012 165.211 1.660
2013 167.739 1.640
2014 169.065 1.685
2015 166.819 1.645
63
2016 167.184 1.630

2017 175.071 1.710
2018 175.863 1.695
2019 181.817 1.685
Numărul mediu al salariaţilor reprezintă media aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor
zilnice ale salariaţilor, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile
nelucrătoare împărţită la numărul total al zilelor calendaristice (365 zile). În efectivul de salariaţi
luat în calculul numărului mediu se includ numai persoanele care au fost plătite.
Tabelul nr. 17 - Numărul șomerilor înregistrați la nivel județean și în orașul Hârșova
AN JUD. CONSTANȚA Oraş HÂRȘOVA

(număr persoane) (număr persoane)
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
2011 13.058 5.793 7.265 679 412 267
2012 14.028 6.304 7.724 779 463 316
2013 13.482 6.016 7.466 858 476 382
2014 11.978 5.419 6.559 679 403 276
2015 10.907 4.755 6.152 625 364 261
2016 10.421 5.099 5.322 550 357 193
2017 9.099 3.759 5.340 386 188 198
2018 8.001 3.092 4.909 322 167 155
2019 7.471 2.774 4.697 136 61 75
2020 8.732 3.578 5.154 180 89 91
Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
şi care se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au
domiciliul sau, după caz, reşedinţa, ori alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în
condiţiile prevăzute de lege, în vederea obţinerii unui loc de muncă.
Din situația prezentată se observă că în orașul Hârșova, numărul șomerilor este în descreștere
începând cu anul 2014, printre cauze regăsindu-se următoarele:
• plecarea la muncă în strănătate;
• angajarea în alte localități, acest aspect generând naveta angajaților;
• parte s-au angajat la IMM-uri sau alte societăți comerciale din localitate etc.
64
Graficul nr. 9 – Evoluția șomajului în orașul Hârșova – perioada 2011-2020
Evoluția șomajului în orașul Hârșova, 2011-2020
900 858
779
800
679 679
700 625
600 550
500
386
400 322
300
180
200 136
100
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
În continuare prezentăm evoluția ratei șomajului la nivelul județului Constanța în perioada

2011-2020. Rata şomajului înregistrat reprezintă raportul dintre numărul şomerilor (înregistraţi la
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă) şi populaţia activă civilă (şomeri + populaţie ocupată
civilă, definită conform metodologiei balanţei forţei de muncă).
Tabelul nr. 18 - Rata şomajului la nivel județean
Anii Rata Rata

şomajului şomajului
- total (%) - femei (%)
2011 4,3 5,5

2012 4,5 5,6
2013 4,4 5,5
2014 4,0 4,8
2015 3,6 4,9
2016 3,5 4,4
2017 3,1 4,3
2018 2,7 3,9
65
Din datele prezentate se constată că rata șomajului a fost în descreștere din anul 2013 până în
anul 2018. În luna decembrie 2020, rata șomajului în județul Constanța era de 3%.
7. Activitatea economică
Profilul economic al orașului Hârșova este agro-industrial.
Prin suportul special acordat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ca bază a
dezvoltării economice locale, la nivel de oraş, Primăria Hârșova vizează materializarea obiectivelor
cuprinse în strategia de dezvoltare pe termen mediu, dintre care:
• stabilirea priorităţilor care să răspundă la problemele de dezvoltare;
• crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabilă printr-un proces participativ
care să implice toate sectoarele comunităţii locale;
• analizarea şi evaluarea opţiunilor strategice alternative;
• elaborarea unui plan strategic şi a unui program de măsuri care să aibă la
bază utilizarea eficientă a resurselor locale şi atragerea unor resurse externe;
• administrarea eficientă a bunurilor din patrimoniul comunităţii;
• dezvoltarea parteneriatului public-privat;
• integrarea unui management al calităţii, modern şi eficient.
7.1.Industria
Cea mai importantă unitate economică din orașul Hârșova este Societatea SÂRME ȘI
CABLURI SA, unul dintre cei mai renumiți producători europeni de cabluri de tracțiune, sârme
trefilate și cabluri, precum și produse din oțel cu conținut scăzut de carbon.
Fabrica societății se întinde pe o suprafață de 50.000 m2, dintr-o suprafață totală de 110.000 m2.
Laboratorul din dotare asigură verificarea fiecărui produs, de la începutul până la sfârșitul
procesului de fabricație, în conformitate cu cerințele clienților.
66
În anul 2020, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 50.274.840 lei, profitul net fiind de
1.455.641 lei. Numărul mediu de angajați în anul 2020 era de 171, în scădere începând cu anul
2015.
7.2.Agricultura și zootehnia
Agricultura şi zootehnia sunt activităţi importante în profilul economic al oraşului Hârșova, care
dispune de terenuri arabile şi păşuni.
Având în vedere faptul că o caracteristică generală, sub aspectul proprietăţii asupra terenurilor
arabile, este fragmentarea accentuată, agricultura de subzistenţă, cu rolul de a completa bugetul
economic familial, rămâne o trăsătura importantă a activităţii agricole practicate pe teritoriul
orașului Hârșova.
Orașul Hârșova dispune de o suprafață agricolă de 6.782 ha teren arabil, 65 ha pășuni, 49 ha vii
și 3 ha livezi.
Pentru județul Constanța, clasele de pretabilitate sunt III, IV și V, terenurile arabile încadrându-
se cu preponderență în clasa a III-a de calitate.
Principalele culturi practicate sunt cele de cereale (grâu, porumb, orz, ovăz), ocupând o
suprafață de 4.431,73 ha și plante industriale (floarea soarelui, rapiță), pe o suprafață de 766,04 ha.
Podgoriile de la Hârșova
Colinele Dobrogei (Regiunea VI) este situată în sud-estul României și corespunde în întregime
Podişului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagră şi frontiera cu Bulgaria.
Particularităţile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole sunt imprimate în esenţă de
predominarea reliefului de platou, cu slab-moderată altitudine şi fragmentare, de învelişul loessic
aproape generalizat şi de bioclimatul net continental al stepei-silvostepei pontice, a cărui
excesivitate este parţial atenuată de vecinătatea Mării Negre şi de masele acvatice din Batile şi Delta
Dunării. Cadrul natural constituie, desigur, condiţia de bază în dezvoltarea viticulturii acestei
regiuni, multe dintre vinurile sale fiind solicitate la export încă din antichitate.
Pentru calitatea lor superioară pledează întreaga ambianţă a factorilor ecologici, dar suveran se
impune climatul cu potenţialul său caloric deosebit de avantajos, mai puţin componenţa sa hidrică
care rămâne deficitară sub aspect natural, dar nu dificil remediabilă antropic. Regiunea viticolă a
Colinelor Dobrogei cuprinde podgoriile Sarica-Niculiţel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul
acestora se află 9 centre viticole (Măcin, Niculiţel, Hârșova, Valea Nucarilor, Babadag, Istria,
Cernavodă, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, încă 5 centre viticole independente (Dăeni,
Hârșova, Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni).
67
Efectivele de animale
În prezent, situația efectivelor de animale din orașul Hârșova se prezintă după cum urmează:
Tabelul nr. 19 - Efectivele de animale din Hârșova
Efective de animale
(capete)
Bovine 931
Ovine 8.320
Caprine 402
Cabaline 26
Păsări 579
Familii de albine 143
Zona Hârșova este o importantă zonă bioapicolă.

Pajiştile naturale sunt foarte puţine, zona Hârșova fiind tipic agricolă, culturile cerealiere,
tehnice şi furajere ocupând cele mai mari suprafeţe. Din punct de vedere apicol, zona se
caracterizează prin două culesuri de producţie, salcâm, tei şi floarea-soarelui şi mai multe culesuri
de întreţinere la pomii şi arbuştii fructiferi, păşuni, flora din incinta localităţilor.
Datorită ponderii culturilor agricole entomofile din această zonă, producţia de miere realizată, deşi
în cantităţi apreciabile în special ca producţie marfă (salcâm şi floarea soarelui), devine secundară
faţă de aportul pe care albinele îl aduc la sporirea producţiei agricole prin polenizarea acestora.
7.3. Piscicultura
Fluviul Dunărea oferă posibilităţi de pescuit, plajă şi campare. Pescuitul a jucat un rol important
în economia comunităţilor dunărene, mai ales a celor care furnizau cantităţi importante de peşte. În
acest colţ de ţară - Hârșova, cu resurse piscicole bogate şi variate, localnicii au fost pescari din tată
în fiu. Ţinând cont de varietatea dimensională a peştilor, pescuitul se realizează de către grupuri
specializate ce dispun atât de unelte de pescuit specializate, dar şi cu metode şi tehnici de pescuit
rudimentare.
Orașul Hârșova este membru al Asociației FLAG DUNĂREA DOBROGEANĂ. Teritoriul
Asociației DUNĂREA DOBROGEANĂ este situat partea de nord-vest a județului Constanța,
68
având ca pol central orașul Hârșova, înconjurat de alte 4 comune: Ghindărești, Horia, Topalu,
Crucea.
Tabelul nr. 20 - UAT-uri componente ale zonei de pescuit
Nr. Denumire UAT Suprafața

crt. (km2)
1. Orașul Hârșova 107,33
2. Comuna Ghindărești 20,35
3. Comuna Crucea 209,79
4. Comuna Topalu 76,26
5. Comuna Horia 63,97
Total zonă de pescuit 477,70
Asociația FLAG DUNĂREA DOBROGEANĂ vizează în cadrul Strategiei de dezvoltare locală:

• un teritoriu compact din punct de vedere economic, social și geografic, din nord-vestul județului
Constanta, zonă situată de-a lungul Dunării, cu o populație de 17.460 de locuitori (Criterii de
eligibilitate îndeplinite – 2.2 GS, M.III.2: nr. 1), 4);
• zona pescărească a FLAG-ului este mai mică decât NUTS 3, având o suprafață de 477,70 km2 și
este coerentă din punct de vedere geografic, economic și social, având continuitate teritorială.
(Criterii de eligibilitate îndeplinite – 2.2 GS, M.III.2: nr. 2), 3).
• parteneriatul are în componența sa o asociație de pescari – Organizația profesională a
pescarilor profesioniști „CYPRINUS” Hârșova cu peste 50 de pescari comerciali (Criterii de
eligibilitate îndeplinite – 2.2 GS, M.III.2: nr. 5).
Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea durabilă a teritoriului acoperit de FLAG
DUNĂREA DOBROGEANĂ, prin realizarea unei Strategii de dezvoltare locală integrată, plasată
sub responsabilitatea comunității, în vederea optimizării resurselor zonei de pescuit, a creșterii
economice, a incluziunii sociale și a creării de locuri de muncă, prin consolidarea comunităților
pescărești și punerea în valoare a patrimoniului natural și cultural.
69
Obiectivul specific al proiectului vizează

sprijinirea sectorului pescăresc prin realizarea
de acțiuni colective ce au ca scop dezvoltarea
zonei pescărești prin măsuri ca:
• valoarea adăugată, crearea de locuri de
muncă, atragerea tinerilor şi promovarea
inovării în toate etapele lanţului de
aprovizionare cu produse pescăreşti;
• sprijinirea diversificării în cadrul sau în
afara pescăriilor comerciale, a învăţării pe tot
parcursul vieţii şi a creării de locuri de muncă
în zonele de pescuit;
• promovarea bunăstării sociale şi a
patrimoniului cultural în zonele de pescuit,
inclusiv promovarea pescuitului. Figura nr. 1 - Teritoriul FLAG DUNĂREA DOBROGEANĂ
Teritoriul Asociației FLAG DUNĂREA DOBROGEANĂ se distinge prin potențialul turistic

autentic datorat existenței în zonă a unui patrimoniu natural și antropic bogat, de mare valoare și
atractivitate turistică, varietatea formelor de turism identificate în zonă (gastronomic, balnear,
nautic, de recreere și divertisment), reprezentând o premisă a dezvoltării socio-economice.
70
7.4.Turismul
Potențialul turistic al orașului Hârșova este incontestabil, atât din punct de vedere al cadrului
natural, reprezentat de fluviul Dunărea, ariile protejate NATURA 2000 – Canaralele de la Hârșova
și pădurea Celea Mare – Valea lui Ene, cât și sub aspect antropic, prin monumentele istorice și
obiectivele culturale din zonă.
Un zăcământ de ape mezotermale sulfuroase se află pe malul Dunării, la 2 km de orașul Hârșova.
Acesta este cunoscut din vechime, fiind consemnat pe hărțile de la sfârșitul secolului al XIX-lea sub
numele de „Puturosul”. Datorită conținutului bogat în sulf, aerul din zonă emană un miros specific,
ceea ce a făcut ca întreaga zonă să intre în conștiința comunității locale sub numele de „Puturoasa”.
Despre beneficiile apelor mezotermale de la Hârșova se știe deja în rândul bolnavilor cu afecțiuni,
în special locomotorii.
Prin grija autorităților locale s-au amenajat aici două bazine, unde vin câteva mii de beneficiari ai
tratamentelor medicale recomandate. Apa are o temperatură plăcută, localnicii utilizând bazinele
chiar și în timpul iernii.
Obiective turistice antropice:

• Cetatea Carsium;
• Tell-ul neo-eneolitic de la Hârșova;
• Fortificația bizantină;
• Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”;
• Mănăstirea Prodromița Hârșova;
• Geamia din Hârșova;
• Muzeul Carsium.
Foto nr. 14 – Fântâna arteziană din Hârșova
Formele de turism practicabile

Resursele naturale şi antropice ale spaţiului adiacent Dunării în acest sector creează premise
favorabile practicării unor forme de turism variate, iar prin amenajări specifice, acestea pot fi
dezvoltate şi diversificate.
Turismul cultural și religios este favorizat de existenţa a numeroase obiective culturale,
monumente istorice, lăcașuri de cult în Hârșova și în localitățile învecinate şi se axează pe
realizarea unor trasee tematice care includ valori cultural-istorice sau educativ-recreative;
71
Turismul de tranzit este favorizat de existenţa unor drumuri europene (tronsonul Urziceni -
Hârșova - Constanţa al E 60, pe unde pot fi dirijate importante fluxuri de turişti;
Turismul ştiinţific se adresează specialiştilor pe probleme legate de cadru natural şi de mediu (în
special în ariile protejate din zonă), celor care doresc să viziteze rezervaţiile naturale existente şi
celor interesaţi de biotopul aferent Dunării;
Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv valorifică bogatul potenţial cinegetic şi piscicol
(unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre);
Turismul balneoclimateric, prin exploatarea izvoarelor termale de la “Puturoasa”;
Turismul pentru practicarea sporturilor nautice (caiac, canoe, vele, yahting, agrement
nautic) - poate fi utilizat traseul Dunării. Dezvoltarea turismului, care să valorifice potenţialul
luncii Dunării este unul din efectele economice şi sociale care își pot pune amprenta pe
dezvoltarea economică a oraşului Hârșova;
Turismul rural, cu cazare în gospodăriile localnicilor, valorifică tradiţii legate de viaţa rurală şi
pescuit; poate fi practicat în satul Vadu Oii;
Turismul de weekend - include mai multe forme de turism - pescuitul, vânătoarea şi alte
sporturi de agrement şi recreative și poate fi dezvoltat prin amenajarea unor structuri turistice
corespunzătoare (camping, casuțe, bungalouri); are la bază acelaşi potenţial bogat şi variat al
Dunării;
Turismul de odihnă şi recreere este legat de existenţa unui cadru natural cu valenţe estetice
deconectante, cu un microclimat reconfortant şi posibilităţi de practicare a unor activităţi
recreative, în special în lunca Dunării;
Turismul de reuniuni şi congrese ar putea fi dezvoltat prin amenajări specifice în oraşul
Hârșova, axat pe probleme de cooperare transfrontalieră şi dezvoltare durabilă;
Turismul uval se poate organiza pe baza existenţei culturilor de viță-de- vie din zonă.
Problemele legate de amenajarea teritoriului (structuri turistice, infrastructură) în vederea

îmbunătăţirii şi diversificării ofertei turistice pe sectorul românesc al Dunării, se înscriu într-o sferă
mai largă a conceptului de dezvoltare durabilă.
Sectorul românesc al fluviului Dunărea, prin poziţia sa geografică şi geopolitică, poate să
devină, printr-o politică europeană şi amenajări corespunzătoare, un coridor economic între Europa
şi Asia Centrală, un model de cooperare transfrontalieră şi regională.
Există numeroase porturi fluviale, adevărate porţi spre lumea europeană, prin care circulă un
număr mare de călători, turişti şi cantităţi importante de mărfuri. Renumite sunt Kelheim,
Regensburg, Straubing - în Germania, Linz, Viena - în Austria, Bratislava - în Slovacia, Budapesta,
72
Mohacs - în Ungaria, Novi Sad, Belgrad - în Iugoslavia şi Orşova, Turnu Severin, Giurgiu, Turnu
Măgurele, Olteniţa - în România. În viitorul apropiat, poate deveni un port dunărean de excepție și
portul Hârșova.
În Portul Hârșova funcționează Cherhanaua Portul Dunării, care pune la dispoziție o terasă
spațioasă, unde se pot servi preparate gustoase cu specific pescăresc. Aceasta are și 18 camere
pentru cazare, parcare și wifi gratuit.
Foto nr. 15 – Cherhanaua Portul Dunării
7.5. Comerțul și serviciile

Comerţul şi serviciile se desfăşoară pe teritoriul oraşului Hârșova prin mai multe societăţi
comerciale private, care desfac o gamă variată de produse şi execută servicii către populaţie. În
oraşul Hârșova funcţionează unităţi de prestare de servicii de comerţ (alimentar, nealimentar,
farmacii, imobiliare), de alimentaţie publică (restaurant, cafenele, baruri, patiserie, cofetărie,
brutărie, pizzerie), de înfrumuseţare (coafor, frizerie), de sănătate (cabinete medicale, laboratoare de
analize, stomatologie), de curăţenie (spălătorie auto, curăţătorie, igiena oraşului), croitorie, cizmărie,
depanare radio-tv, pictură, vidanjare, tâmplărie, servicii de închiriere, servicii auto, vulcanizare,
servicii bancare, servicii de poştă şi telecomunicaţii, servicii de telefonie mobilă, servicii de
televiziune prin cablu, servicii de ordine publică, servicii de protecţie.
Serviciile bancare
Sunt realizate la nivelul oraşului Hârșova de către filialele băncilor centrale, care execută
operaţiuni de împrumut, de decontare, depozite cu dobândă, etc.
În oraş funcţionează Trezoreria oraşului și mai multe sucursale bancare (Raiffeisen Bank, BRD-
Groupe Société Générale, CEC Bank).
73
7.6.Operatori economici de pe raza orașului Hârșova

Din datele extrase de pe TopFirme3 rezultă că pe teritoriul administrativ al orașului Hârșova își au
sediul 1.128 de operatori economici, reprezentând 1,36% din totalul operatorilor economici la nivel
județean.
Cifra de afaceri totală la nivelul anului 2020 a fost de 250,9 milioane lei, respectiv 57 milioane
euro, ceea ce înseamnă 0,55 % din cifra de afaceri a județului Constanța.
Prezentăm mai jos principalii operatori economici din orașul Hârșova, ordonați în funcție de cifra
de afaceri.
Tabelul nr. 21 - Operatori economici de pe raza orașului Hârșova – anul 2020
Nr. Denumire Cifră de Profit net/ Număr

crt. operator economic CAEN afaceri Pierdere mediu
lei lei angajați
1. DIAL SRL 2593: Fabricarea 58.278.284 5.679.013 70
articolelor din fire
metalice, fabricarea
de lanțuri și arcuri
2. SIRME SI 2434: Trefilarea 50.274.840 1.455.641 171
CABLURI S.A. firelor la rece
3. SARA TOM 111: Cultivarea 15.327.494 149.262 15
COMPANY S.R.L. cerealelor (exclusiv
orez), plantelor
leguminoase și a
plantelor
producătoare de
semințe oleaginoase
4. SC OTTO 4614: Intermedieri 12.128.164 292.123 5
TRAILER SRL în comerțul cu
mașini,
echipamente
industriale, nave și
avioane
5. LACTO- 1051: Fabricarea 8.359.004 782.689 31
GENIMICO S.R.L. produselor lactate și
a brânzeturilor
6. BODY INVEST 4941: Transporturi 6.995.584 1.425.098 23
S.R.L. rutiere de mărfuri
7. ALMA SUPER 9200: Activități de 5.924.581 1.267.573 11
GAMES SRL jocuri de noroc și
pariuri
3
Sursă informații: https://www.topfirme.com
74
8. ULKER-IMPEX 4711: Comerț cu 5.770.045 497.444 18

S.R.L. amănuntul în
magazine
nespecializate, cu
vânzare
predominanta de
produse alimentare,
băuturi și tutun
9. AGROMONET 111: Cultivarea 5.236.743 2.226 11
SRL cerealelor (exclusiv
orez), plantelor
leguminoase și a
plantelor
producătoare de
semințe oleaginoase
10. CORETECH IND 2593: Fabricarea 4.934.611 785.776 34
SRL articolelor din fire
metalice, fabricarea
de lanțuri și arcuri
11. ANTONIUS-EXIM 4711: Comerț cu 4.745.777 -47.941 16
SRL amănuntul în
magazine
nespecializate, cu
vânzare
predominanta de
produse alimentare,
băuturi și tutun
12. DORIS-FARM 4773: Comerț cu 4.685.671 595.449 5
2003 S.R.L. amănuntul al
produselor
farmaceutice, în
magazine
specializate
13. SILVASCARM 4632: Comerț cu 3.650.494 102.226 12
INDUSTRY SRL ridicata al cărnii și
produselor din
carne
14. GIVA STARCOM 3109: Fabricarea de 3.510.334 818.512 35
SRL mobilă n.c.a.
15. T.A.G. SERVICES 1011: Producția și 3.206.988 424.361 18
N.M. SRL conservarea cărnii
75
8. Servicii pentru cetățeni
8.1. Educație
Rețeaua școlară a orașului Hârșova este următoarea:
❖ Liceul Tehnologic Carsium Hârşova
- Număr elevi an școlar 2020-2021 - 304
- Număr cadre didactice - 18
- Abandon școlar - 6
Dotări:
• 1 atelier sudură, 1 atelier lăcătuşerie;
• 2 laboratoare informatică;
• cabinet psihologie, cabinet geografie, cabinet multifuncțional Proiect Rose
În anul şcolar 2020-2021 există următorii beneficiari de burse:
• elevi bursă Bani de Liceu;
• 85 elevi bursă Profesională;
Foto nr. 16 – Liceul Tehnologic Carsium Hârșova
❖ Liceul Teoretic „Ioan Cotovu”

În cadrul Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” Hârşova au fost înregistrați în anul şcolar 2020-2021 un
număr de 888 elevi în 3 cicluri de învăţământ + Programul ”A Două Şansă”
• Ciclul primar - 262 elevi. Aceştia studiază în clădirea din str. Mircea cel Bătrân, nr. 5
• Ciclul gimnazial - 151 elevi. Aceştia studiază în clădirea din Şos. Constanţei, nr. 26
76
• Ciclul liceal - 352 elevi. Aceştia studiază în clădirea din Şos. Constanţei, nr. 26
• Programul ”A Două Şansă” - 123 elevi (62 elevi învăţământ primar; 61 elevi învăţământ
gimnazial). Aceştia studiază în clădirea din Şos. Constanţei, nr. 26
În cadrul Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” Hârşova îşi desfăşoară activitatea un număr de 74
salariați, din care
• 55 cadre didactice
• 8 persoane încadrate ca personal auxiliar didactic
• 12 persoane încadrate ca personal nedidactic
Nu există cazuri de analfabetism, deoarece elevii care sunt scoşi din evidenţele şcolare din motivul
repetenţiilor (elevi cu patru ani mai mari decât vârsta clasei), se înscriu în Programul ”A Două
Şansă”.
Referitor la cazurile de abandon şcolar, acestea au fost monitorizate şi s-a constatat existenţa unui
număr de 36 elevi care au acumulat mai mult de 50 de absenţe, situaţie transmisă Direcţiei de
Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Oraşului Hârşova.
Foto nr. 17 – Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” Hârșova
Dotări:
În cadrul Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” Hârşova sunt:
a) Laboratoare: biologie, chimie, fizică, geografie, INFO 1, INFO 2
b) Cabinet - limbă maternă turcă, psihologie, Robotică
Dotarea laboratoarelor şi cabinetelor cu materiale/echipamente s-a realizat complet la înfiinţarea
77
acestora, în anul 1980. Din acel moment s-a realizat o dotare minimală în funcţie de cerinţele
cadrelor didactice în vederea realizării unui proces instructiv-educativ eficient.
Excepţie fac laboratoarele INFO 1 şi INFO 2, care au fost înfiinţate în anul 2012, şi Cabinetul
de limbă maternă turcă, care a fost înfiinţat în 2019, prin sponsorizarea Organizaţiei TIKA.
Bursele acordate:
• 18 burse sociale ”Bani de liceu”
• 2 burse speciale pentru elevii cu CES (cerinţe educaţionale speciale).
❖ Scoala gimnazială nr.1

În cadrul Scolii gimnaziale nr. 1 Hârşova, în anul şcolar 2020 - 2021 s-au înregistrat 486 elevi pe 2
niveluri de învăţământ, astfel:
• nivelul primar (10 clase) - 289 elevi,
• nivelul secundar inferior (9 clase) -197 elevi.
Foto nr. 18 – Școala Gimnazială nr. 1 Hârșova
În unitatea școlară îşi desfăşoară activitatea un număr de 40 angajaţi din care:

• 32 cadre didactice,
• persoane încadrate ca personal didactic auxiliar,
• persoane încadrate ca personal nedidactic.
Cazuri de abandon şcolar: 15 elevi în anul şcolar 2020-2021.
În cadrul Scolii gimnaziale nr. 1 Hârşova există următoarele dotări:
78
• 1 laborator (fizică, chimie, biologie)

• 1 cabinet limbi moderne / informatică
• 1 cabinet asistenţă psiho-pedagogică.
În anul școlar 2020-2021 nu s-au acordat burse elevilor.
❖ Grădinițe
Pe teritoriul oraşului Hârșova funcţionează o unitate de preşcolari cu program prelungit -
Grădiniţa „TIC PITIC”, care are în subordine alte 2 grădiniţe şi anume:
• Grădiniţa cu orar normal “Prichindel” şi
• Grădiniţa cu orar normal Vadu Oii.
Terenul şi clădirile grădiniţelor aparţin Primăriei oraşului Hârșova.
Grădiniţa cu orar normal “ Prichindel” își desfășoară activitatea în două spaţii: pe Strada
Soarelui nr 1 şi Strada Eternităţii nr 9A.
• Număr grădinițe - 4
• Număr cadre didactice - 16
• Număr copii școlarizați grădinițe - 255
8.2.Sănătate umană
În orașul Hârșova funcționează Spitalul Orășenesc Hârșova, încadrat în categoria IV de
competenţă, având în componenţa sa 64 paturi pentru spitalizare continuă şi 22 paturi pentru
spitalizarea de zi (5 paturi pentru însoţitori - pediatrie).
Spitalul a funcţionat începând de la data de 2 august 1898 ca spital comunal şi era compus dintr-
un medic (al oraşului), un subchirurg intendent şi 6 oameni de serviciu. În cursul lunii august 1898,
în acest spital au fost trataţi 31 bolnavi, iar la consultaţii gratuite s-au prezentat 218 persoane.
Trebuie menţionat numele doctorului George Bârsănescu, născut în anul 1873 la Brăila, doctor în
medicină (Universitatea din Bucureşti). În 1902, acesta era medic locotenent stagiar la Divizia de
mare. Îmbarcat pe Bricul Mircea, la 27 ianuarie 1903 a fost înaintat la gradul de medic-căpitan-
doctor. La 15 februarie 1903 era medic al spitalului din oraşul Hârşova, apoi medic secundar al
spitalului din Constanţa.
Înainte de război au existat un singur medic şi 3 sanitari cu pregătire medicală care deserveau
cei 3665 locuitori ai oraşului, spitalul având 45 paturi. În anul 1967, asistenţa sanitară în oraşul
Hârşova era asigurată de un spital care deţinea 165 paturi, având angajaţi 16 medici şi alte 37
persoane cu pregătire medicală.
79
Spitalul în forma actuală a fost înfiinţat la 28 iunie 1973 prin Hotărârea Consiliului Popular al
oraşului Hârşova nr. 230/1973, oraşul fiind situat în partea de NV a judeţului Constanţa, la graniţa
cu judeţele Ialomiţa, Brăila şi Tulcea, la 85 km de municipiul Constanţa şi 60 km de municipiul
Slobozia.
Spitalul Orăşenesc Hârşova este o unitate sanitară cu paturi de utilitate publică, asigurând starea
de sănătate a populaţiei, conform competenţelor stabilite de Ministerul Sănătăţii, aflându-se într-o
zonă uşor accesibilă, străbătută de drumul european E60 Brest (Bretagne, Franţa) - Constanţa, în
vecinătatea „Autostrăzii Soarelui” (A2 - Bucureşti-Constanţa). Cel mai apropiat tronson de cale
ferată se află la circa 40 km distanţă, în oraşul Ţăndărei (Ialomiţa).
Astăzi, Spitalul Orăşenesc Hârşova reprezintă o instituţie publică subordonată administraţiei
publice locale şi asigură asistenţă medicală completă de specialitate, preventivă, curativă şi de
recuperare pentru bolnavii internaţi în regim de spitalizare de zi, spitalizare continuă în sistem DRG
şi pentru pacienţii care se prezintă la cabinetele din ambulatoriul integrat al spitalului şi beneficiază
de consultaţii de specialitate.
Spitalul Orăşenesc Hârşova acoperă o zonă de aproximativ 2.500 km2, deservind circa 40.000
oameni. Ultima structură organizatorică a spitalului a fost aprobată de Ministerul Sănătăţii la
07.01.2016, prin adresa nr. XI/A74117.81560/ACP/79 şi cuprinde structurarea pe compartimente:
Tabelul nr. 22 – Structura pe compartimente a Spitalului Orășenesc Hârșova
Compartiment Numar Paturi

Medicină internă 15
Obstetrică-ginecologie 10
din care Neonatologie 2
Neurologie 10
Chirurgie generală 10
Pediatrie 15
ATI 4
TOTAL 64
Însoțitori 5
Spitalizare de zi 22
80
De asemenea, spitalul mai are în componenţă: Farmacie, Bloc operator, Sterilizare, Unitate de
Transfuzii Sanguine (UTS), Laborator pentru analize medicale, Laborator de radiologie şi
imagistică medicală, Dispensar TBC, Compartiment de Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei
Medicale (CPIAAM).
Ambulatoriul integrat al spitalului are cabinete în specialităţile: Chirurgie generală, Ortopedie-
traumatologie, Medicină internă, Cardiologie, Obstetrică-ginecologie, Pediatrie, ORL, Urologie,
Neurologie, Oftalmologie.
Asistenţa medicală de urgenţă este asigurată prin Camera de gardă, având două linii de gardă,
una permanentă în specialităţi medicale şi una la domiciliu în specialităţi medico-chirurgicale.
Din structura organizatorică fac parte şi compartimentele în care funcţionează personalul TESA
(financiar-contabil, tehnic-administrativ, bloc alimentar şi dietetică, juridic, DPO, RUNOS, personal
deservire-pază, muncitori-meserii, evaluare, statistică medicală şi informatică, Structura de
Management al Calităţii).
Foto nr. 19 – Spritalul Orășenesc Hârșova
Creșterea eficienței energetice a Spitalului Orășenesc Hârșova, județul Constanța

UAT Orașul Hârșova, județul Constanța, în calitate de Beneficiar, implementează proiectul cu
titlul “CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SPITALULUI ORĂȘENESC
HÂRȘOVA, JUDEȚUL CONSTANȚA”, COD SMIS 115973, finanțat prin PROGRAMUL
OPERAȚIONAL REGIONAL 2014-2020, Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o
economie cu emisii scăzute de carbon; prioritatea de investiții 3.1 - Sprijinirea eficienței energetice,
81
a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile

publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor; Operațiunea B – Clădiri Publice,
apelul de proiecte nr. POR 2016/3/3.1/B/1/7 Regiuni;
Obiectivul General
Obiectivul general al proiectului vizează reducerea consumurilor de energie și al emisiilor de
carbon la nivelul clădirilor publice din patrimoniul UAT Orașul Hârșova, Județul Constanța.
Proiectul include investiții în:
• 2 clădiri publice: Spital+Pavilion (corp C1 și C2 în planul de amplasare și delimitare a imobilului
vizat OCPI) și Policlinica (corp C4);
• clădire tehnică ce deservește cele 2 clădiri publice antemenționate, denumită Centrală Termică
(corp C6).
În aceste clădiri situate la numărul cadastral 100489 (nr. cadastral vechi 10245) din Strada
Vadului nr.76 își desfășoară activitatea insituția publică SPITALUL ORĂȘENESC HÂRȘOVA,
definită conform Legii nr. 95/2006 ca unitate sanitară de utilitate publică ce furnizează la nivel local
servicii medicale de specialitate.
Investiția presupune eficientizarea energetică a clădirilor Spital + Pavilion, Policlinică și
Centrală termică, în care își desfașoară activitatea instituția de sănătate publică, Spitalul Orășenesc
Hârșova.
Principalele lucrări de intervenții la cele 3 clădiri se descriu generic, astfel:
1) Lucrări de reabilitare termică a anvelopei clădirilor, parte opacă și parte vitrată;
2) Reabilitare sistem de încălzire și furnizare apă caldă de consum;
3) Reabilitare instalație de iluminat și înlocuire corpuri de iluminat existente incandescente și
fluorescente cu corpuri noi - tehnologie LED;
4) Reparații și refaceri la interior;
5) Înlocuire instalație de distribuție apă rece;
6) Reabilitare și modernizare instalație electrică;
7) Crearea de facilități pentru persoanele cu dizabilități: rampă de acces, platformă mobilă
oblică pentru acces între etaje, amenajare grupuri sanitare speciale;
Valoarea totală a proiectului este de 8.365.750,92 lei, din care 7.275.106,78 lei reprezintă co-
finanțarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională și Bugetul de Stat al
României, 148.471,58 lei, co-finanțarea de la Bugetul Local al Orașului Hârșova și 942.172,56 lei,
cheltuieli neeligibile.
82
Dotarea infrastructurii ambulatoriului Spitalului Orășenesc Hârșova

Proiectul „DOTAREA INFRASTRUCTURII AMBULATORIULUI SPITALULUI
ORĂŞENESC HÂRŞOVA”, iniţiat de Oraşul Hârşova este în conformitate cu obiectivul specific
al Axei prioritare 8 – „Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale”, Priorităţii de investiţii 8.1 –
„Investiţii în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional,
regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând
incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreere,
precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de comunităţi”, ale Programul
Operaţional Regional 2014-2020, prin dotarea infrastructurii Ambulatoriului Spitalului Orăsenesc
Hârşova, investiţie ce va contribui la accesul sporit la servicii de îngrijire medicală primară a
persoanelor sărace şi celor din zonele cu acces redus.
Obiectivul general al proiectului - creşterea calităţii serviciilor medicale şi a gradului de
accesibilitate a populaţiei deservite la standardele impuse de normele europene.
Obiectivul general al proiectului contribuie la asigurarea prevenţiei necesare, pentru
ameliorarea stării de sănătate şi sporirii incluziunii sociale a persoanelor din localitatea Hârşova şi
zonele limitrofe.
Obiectivele specifice ale proiectului
1. Consolidarea calității şi eficacităţii serviciilor furnizate prin dotarea cu echipamente performante
a Ambulatoriulu Spitalului Orăşenesc Hârşova.
Descriere obiectiv 1: Prin proiect vor fi dotate 10 cabinete specifice şi necesare pentru funcţionarea
Ambulatoriului şi pentru asigurarea unor servicii medicale eficiente şi îmbunătăţite.
2. Scurtarea duratei de spitalizare a pacienţilor internaţi care nu necesită îngrijire medicală
permanentă prin dotarea Ambulatoriului Spitalului Orăşenesc Hârşova cu aparatură performantă;
Descriere obiectiv 2: Dotarea Ambulatoriului va reduce spitalizările evitabile, care nu au nevoie de
internare, serviciile medicale derulate în ambulatoriu fiind suficiente pentru tratare/diagnosticare.
3. Scăderea timpului de diagnosticare şi tratament, precum şi prevenţie/depistare precoce a bolilor
prin dotarea ambulatoriului Spitalului Orăşenesc Hârşova.
Descriere obiectiv 3: Având în vedere că dotările prevăzute în cadrul proiectului sunt foarte
performante, procesele de diagnosticare şi tratament vor fi mai rapide şi mai eficiente, prevenind şi
putând depista precoce bolile pacienţilor.
4. Obţinerea şi implementarea sistemului de management al calităţii ISO 14001
Descriere obiectiv 4: Obiectivul constă în implementarea de măsuri în minimizarea impactului
asupra mediului rezultat din activitatea desfasurată.
83
Descriere tehnică a proiectului

Investiţiile preconizate a se realiza cu finanţare asigurată prin POR 2014 – 2020 sunt: Achiziţia
a 164 bucăţi dotări-echipamente medicale în vederea echipării următoarelor cabinete:
CHIRURGIE GENERALĂ - Electrocauter cu coagulare în plasmă de argon, negatoscop;
ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE - Instrumentar, ciocan reflexe, stetoscop;
MEDICINĂ INTERNĂ - Electrocardiograf, oscilometru, tensiometru, lampă examinare;
CARDIOLOGIE - Electrocardiograf, Holter TA, Holter ECG, sistem de testare la efort;
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE - Ecograf doppler color cu 4 sonde, videocolposcop, doppler fetal
portabil, electrocauter radiofrecvenţă, pelvimetru, etuvă, lampă UV;
PEDIATRIE - Ecograf doppler color cu 3 sonde, aparat aerosoli, pediometru, cântar pentru sugari,
pulsoximetru pediatrie, masă de consultaţii sugari, lampă examinare;
ORL - unit ORL, laser cu CO2, videonistagmograf, audiometru, timpanometru, diapazon
UROLOGIE - Ecograf doppler color cu 3 sonde, masă ginecologică cu 3 secţiuni;
NEUROLOGIE - electrocardiograf, electroencefalograf, otoscop, oftalmoscop;
OFTALMOLOGIE - tonometru non-contact, biomicroscop, retinoscop, trusă de lentile.
Echipamentele incluse în cadrul proiectului, intră în categoria mijloacelor fixe şi/sau obiectelor
de inventar, sunt necesare implementării proiectului şi respectă prevederile contractului de
finanţare.
Valoarea totală a proiectului este de 5.922.587,76 lei
Din care:
- Cheltuieli totale nerambursabile = 5.804.136,01 lei
- Cheltuieli totale contribuţie proprie = 118.451,75 lei
Contract de finanțare nr. 4687/20.08.2019
Heliport amenajat conform standardelor

Proiectul este destinat Spitalului Orășenesc Hârșova, care va fi administratorul heliportului și va
fi operat de elicopterele IGAv și MAI, în calitate de operator aerian.
Pe heliport nu vor presta alți agenți economici.
Prin această investiție se urmărește reducerea timpului de transport a pacienților aflați în stare
critică prin evitarea aglomerărilor din traficul rutier sau blocajelor provocate de accidentele rutiere,
inundații sau zăpadă.
Impactul social pe care îl aduce realizarea acestui obiectiv, este unul semnificativ, deoarece
reduce timpul de răspuns pentru pacienții ce necesită intervenții de urgență rapidă.
84
Valoarea totală a investiției este :

► Valoare investitie (C+M) = 320.466,44 lei fără TVA, (total = 381.355,60 lei inclusiv TVA)
► Suprafață platformă = 400,00 mp
Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții sunt:

1. Misiuni speciale
Transport personal medical, specializat pentru transplant;
Transport organe prelevate, în vederea transplantului;
Misiuni de căutare/salvare;
Alte misiuni medicale cu caracter umanitar;
2. Misiuni primare
Accidente rutiere grave cu persoane aflate în pericol vital;
Pacienți aflați în stare critică în zone izolate unde lipsește asistența medicală de urgență;
Pacienți critici, intoxicați, accidentați care necesită transfer de urgență către centre medicale
specializate aflate la distanță;
Transportul pacienților suferind de boli acute cu potențial mare de agravare;
3. Misiuni secundare
Cazuri critice aflate internate care necesită transportul către unitate sanitară specializată;
Transferul nou-născuților aflați în stare critică, care necesită echipamente speciale de
monitorizare și ventilație.
Situația unităților medicale și situația personalului medical care activează în sectorul public și
privat sunt prezentate în cele de mai jos, luându-se în considerare datele furnizate de portalul
Tempo Online, accesibil la https://constanta.insse.ro/.
Tabelul nr. 23 – Situația unităților sanitare pe categorii de unități
Categorii Forma
de unități sanitare de proprietate 2015 2016 2017 2018 2019
Spitale Publică 1 1 1 1 1
Ambulatorii Publică 1 1 1 1 1
integrate spitalului
Dispensare medicale Publică 1 1 1 1 1
Cabinete medicale Privată 4 4 4 3 3

85
de medicină
generală
de familie
Societate medicală Privată 1 1
civilă
Cabinete Privată 8 9 4 9 6
stomatologice
de specialitate
Farmacii Publică 1 1 1 1 1
Farmacii Privată 4 4 4 3 3
Laboratoare Publică 3 3 3 3 3
medicale
Laboratoare Privată 2 2 2 4 1
medicale
Tabelul nr. 24 – Personalul medico-sanitar pe categorii
Categorii de cadre Forma de 2015 2016 2017 2018 2019

medico-sanitare proprietate
Medici Publică 14 12 12 12 21
Medici, din care Privată 12 10 10 12 19
medici de familie Privată 5 5 5 5 5
Stomatologi Privată 7 7 7 10 6
Farmaciști Publică 1 1 1 1 1
Farmaciști Privată 5 5 7 3 3
Personal sanitar mediu Publică 46 47 54 56 56
Personal sanitar mediu Privată 15 15 14 21 28
86
8.3. Servicii sociale

Pe raza teritorială a Oraşului Hârşova, judeţul Constanţa, se asigură servicii sociale definite
potrivit art. 30 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011. cu modificările și completările ulterioare.
Furnizor public de servicii sociale: Primăria Oraşului Hârşova - Direcţia Publică de Asistenţă
Socială:
1. Centrul de servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice
2. Creşa Hârşova
3. Servicii la domiciliu destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi prin asistent personal.
Furnizor privat de servicii sociale - RADAR AZIL DE BĂTRÂNI SRL:
1. Căminul de bătrâni
Direcţia Publică de Asistenţă Socială funcţionează în imobilul din Strada Revoluţiei nr. 37 aflat
în proprietatea oraşului Hârșova. Spaţiul este compus din 3 birouri, dotate cu mobilier specific de
birou şi mijloace IT care să asigure păstrarea şi accesarea dosarelor beneficiarilor şi a celorlalte
documente specifice activităţii. Dotările (computer, imprimante, copiatoare) au fost achiziţionate în
cadrul proiectelor cu finanţare PHARE accesate şi implementate de către DPAS.
Direcţia Publică de Asistenţă Socială are rolul de a identifica şi soluţiona problemele sociale ale
comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu handicap, precum şi ale oricăror persoane aflate în nevoie.
Direcţia Publică de Asistenţă Socială Hârșova este acreditată pentru acordarea serviciilor sociale
pe perioadă nedeterminată şi deţine licenţă de funcţionare pentru serviciile de îngrijire şi asistenţă la
domiciliu pentru persoanele vârstnice, COD-8810ID-I emisă de Ministerul Muncii și Protecţiei
Sociale. Serviciul social a fost relicențiat în 24.06.2021, cu licența LF/0010307.
Direcţia Publică de Asistenţă Socială a acordat beneficii de asistență socială, în conformitate cu
prevederile legale, după cum urmează:
Tabelul nr. 25 – Prestații sociale în perioada 2017-2020
Prestații sociale 2017 2018 2019 2020

VMG 367 305 205 132
ASF 212 193 127 111
Ajutor încălzire 135 72 85 69
Carduri mese calde - - - 80
Tichete stimulent educațional grădiniță 30 30 24 36
87
POAD produse igienă - - 718 762

POAD alimente - - - 762
Alocații de stat 126 138 142 123
Indemnizații creștere copil 62 62 68 64
Beneficiari servicii îngrijire la domiciliu 111 114 115 113
8.4.Siguranța cetățeanului
8.4.1. Intervenția în situațiile de urgență
Situaţia de urgenţă reprezintă un eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin
amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale
şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de
măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi
mijloacelor implicate.
Pentru situațiile de urgență, în orașul Hârșova funcționează Stația de pompieri Hârșova, având
următoarele dotări:
• 1 autospecială cu apă şi spumă prevăzută cu modul de descarcerare;
• 1 autospecială cu apă şi spumă prevăzută cu modul de descarcerare şi modul medical;
• 1 ambulanță tip B2.
8.4.2. Poliția locală a oraşului Hârșova

Poliţia Locală din Hârșova şi-a început activitatea în anul 2005, funcţionând sub administrarea
Primăriei şi a consiliului local.
Poliţia Locală îşi desfăşoară activitatea în interesul comunităţii locale, exclusiv pe baza şi în
executarea legii, precum şi a actelor autorităţii deliberative şi ale celei executive ale administraţiei
publice locale şi în conformitate cu reglementările specifice fiecărui domeniu de activitate, stabilite
prin acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.
Are atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii
private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, în următoarele domenii:
a) ordinea şi liniştea publică, precum şi paza bunurilor;
b) circulaţia pe drumurile publice;
c) disciplina în construcţii şi afişajul stradal;
d) protecţia mediului;
88
e) activitatea comercială;
f) evidenţa persoanelor;
g) alte domenii stabilite prin lege.
8.5.Cultură și culte
8.5.1. Instituții de cultură și lăcașuri de cult
În orașul Hârșova și localitățile componente funcționează următoarele instituții de cultură:
❖ Biblioteca Orășenească „Duiliu Zamfirescu” Hârșova;

❖ Casa de cultură Carsium Hârșova;
❖ Căminul cultural Vadu Oii;
❖ Muzeul Carsium Hârșova.
Casa de Cultură Carsium

În oraşul Hârșova funcţionează Casa de Cultură Carsium încă din anul 1955, păstrându-şi
aceeaşi locaţie până în prezent. Instituţia are personalitate juridică şi este subordonată Consiliului
Local Hârșova. Are în subordine Biblioteca orăşenească “Duiliu Zamfirescu”. Activitatea acestora
este finanţată, conform prevederilor legale, din două surse: alocaţii de la bugetul local, care este cea
mai importantă sursă de venit şi venituri extrabugetare.
Foto nr. 20 – Casa de Cultură Carsium Hârșova

89
Casa de Cultură dispune de o sală mare de spectacole cu un număr de 364 locuri. În cadrul
edificiului există şi 3 foaiere în care se pot organiza activităţi sau spectacole cu un număr restrâns de
invitaţi (50 persoane).
Casa de Cultură Hârșova își desfășoară activitatea într-un oraș cu o tipologie multiculturală
datorată unei evoluții istorice ce a comasat pe acest mal al Dunării o multitudine de etnii. Acestea
au conviețuit de-a lungul timpului, datinile și obiceiurile fiecăreia interferând şi împrumutând din
specificul celorlalte.
Principiul de bază care stă la baza tuturor activităților derulate de către Casa de Cultură Hârșova
are în vedere faptul că această instituție trebuie să fie principalul catalizator al activităților cultural-
artistice derulate în localitate și în împrejurimi.
Foto nr. 21 și 22 – Sala de spectacole a Casei de Cultură Carsium Hârșova
În anul 2019 majoritatea activităţilor au fost desfăşurate cu participarea copiilor şi

adolescenţilor, preşcolari şi elevi ai unităţilor de învăţământ din oraş.
Astfel s-au înfiinţat numeroase formaţii proprii, dintre care amintim:
▪ Solişti de muzică populară, copii pasionaţi de cântec învaţă cântece din folclorul
dobrogean şi nu numai, toate acestea fiind sub îndrumarea instructorului Voicu Camelia;
▪ Trupa de street dance, de dans modern “NOA DANCE” promovează dansul în rândul
tinerilor prin numeroase spectacole, evenimente tematice, concursuri şi festivaluri, sub
îndrumarea coregrafei Simona Tăut;
90
▪ Ansamblul folcloric “Carsium” înfiinţat din dorinţa de a păstra şi promova dansul şi jocul
popular. Ansamblul prezintă dansuri populare autentice româneşti, suite de dans din zona
Dobrogei, dar şi din celelalte zone sub îndrumarea doamnei instructor Prodan Nina;
▪ Ansamblul de dansuri greceşti “Anoixi” cu un repertoriu de dansuri tradiţionale, cum
sunt Kalamatianos, Tsamikos, Sirtaki, dansuri ce au depăşit granițele Greciei şi aduc un
plus de culoare şi bună dispoziţie audienţei. Instructor - Stefanel Gavrizi;
▪ Cerc de pictură – adresat tinerilor pasionaţi de desen, dornici să-şi exprime imaginaţia şi
spiritul de iniţiativă. Se dezvoltă gustul pentru estetic, abilităţile creative, realizând obiecte
decorative, colaje, felicitări folosite la decorarea spaţiilor din Casa de Cultură sau oferite cu
ocazia diverselor evenimente culturale. Toate acestea aduc bucurie copiilor şi satisfacţia
lucrului creat de ei înșişi. Îndrumător – Any Ioniţă;
▪ Cerc de Chitară - Sub îndrumarea profesorului de chitară Papatanasiu Adrian, copiii învaţă
să stăpânească şi să îndrăgească acest minunat instrument. Prin activitatea desfășurată în
cadrul Casei de Cultură Hârșova, copiii înscriși la cursul de chitară își dezvoltă și
îmbunătățesc auzul și cunoștințele muzicale. Cunoașterea unui instrument muzical crește
capacitatea de atenție și de memorare și totodata ajută la evoluția pe plan emoțional;
▪ Grupul de dansuri populare Mugureii Dobrogeni - are în componenţa sa elevi de
gimnaziu care duc mai departe dansurile din zona Hârşovei, dansul dobrogean şi dansuri din
diferite zone ale României sub îndrumarea instructorului Ifrim Ioana;
▪ Clubul de Teatru Hârşova - prin activitatea desfăşurată în cadrul Casei de Cultură
încearcă să-i facă pe tinerii elevi să se descopere pe ei, să descopere înţelesul din spatele
cuvântului şi să aducă un strop de veselie în stresul cotidian. Sub îndrumarea tânărului actor
Sterian Gabriel, copiii participă la diferite evenimente desfăşurate în cadrul Casei de
Cultură;
▪ Secţia de Canto muzică uşoară - condusă de doamna Chivu Alina, vine cu un plus de
culoare, energie şi ritm, şlefuind tinerele voci pentru o carieră viitoare;
▪ Clubul de Robotică - sub îndrumarea profesorului Andrei Demit, își propune prin cursurile
de robotică și atelierele pe care le face să promoveze și să răspândeasca tehnologia avansată
în societatea noastră, pentru a învăța să folosim tehnologia pentru necesitățile societății;
▪ Secţia de chitară Mazo Music - sub îndrumarea profesorului şi solistului de muzică uşoară
Danny Mazo, copiii învaţă chitara şi paşii pe care trebuie să-i urmeze pentru a reuşi în viaţa
de artist;
91
▪ Grup de dezvoltare personală ”Ne jucam și învățăm” - prin acest grup găzduit de Casa
de Cultura Hârșova, domnișoara psiholog Tuca Ionelia lucrează la dezvoltarea copiilor pe
plan emoțional și la integrarea lor în colectivitate și societate.
Deși la nivelul orașului Hârşova nu există edituri, ziare, reviste sau posturi de radio și
televiziune locale, activitatea Casei de Cultură Hârșova a fost evidențiată prin intermediul unor
parteneriate în care s-au angajat următoarele organizații media:
• Postul de televiziune “Etno Tv”;
• Postul de televiziune “Antena 1 Constanţa”.
Biblioteca orăşenească „Duiliu Zamfirescu” dispune de un fond de peste 43.000 unităţi

bibliotecă (volume de cărţi din toate domeniile, cotidiene, monitoare oficiale, etc.). Această unitate
deserveşte întreaga populaţie din oraş şi din satul Vadu Oii. Ea a fost dotată cu un sistem modern
de informatizare, care vine în sprijinul cititorilor. Biblioteca beneficiază de o sală amenajată pentru
simpozioane istorice şi literare,la care pot participa cetăţenii oraşului.
Foto nr. 23 – Biblioteca Orășenească Hârșova
Muzeul Carsium Hârșova

Turiştii care trec pragul Muzeului Carsium pot vedea obiecte caracteristice culturilor neolitice
(Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, dar şi semne ale evoluţiei civilizaţiei romane,
romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos.
92
Muzeul de la Hârșova a fost înfiinţat de Vasile Cotovu, profesor şi directorul şcolii din Hârșova,
fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul învăţământului de stat din localitate, după 1878. A fost inaugurat
la 1 mai 1904, în prezenţa Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand şi Principesei
Maria, Micii Principi Carol şi Elisabeta, însosiţi de primul ministru şi ministrul lucrărilor publice,
aflaţi în voiaj pe Dunăre. Sediul iniţial al muzeului a fost în clădirea şcolii. Aici, Vasile Cotovu a
strâns obiecte istorice şi arheologice, etnografice, colecţii de tablouri, minerale, roci etc.
reprezentative pentru teritoriul dintre Dunăre şi Mare. Din acest motiv s-a numit „Muzeul Regional
al Dobrogei”. După ce a fost devastat în timpul primului război mondial, muzeul va fi refăcut în
locuinţa directorului şi reinaugurat la 29 mai 1926 în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei
Maria.
Foto nr. 24 – Expoziție Muzeul Regional al Dobrogei4
După moartea lui Vasile Cotovu, în primii ani ai regimului comunist, muzeul este desfiinţat.
Dezvoltarea cercetării arheologice şi numărul mare de obiecte descoperite întâmplător impun
reorganizarea sa. În anul 1987 se deschide o Expoziţie arheologică cu cele mai reprezentative
descoperiri de la acea dată. Din 1993, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa preia
acţiunea redeschiderii muzeului de la Hârșova. După ce este amenajat, la sfârşitul anului 2005 este
4
Sursă foto: https://acrossborderunion.primaria-harsova.ro/muzeul-vechi/
93
înscris în Ghidul Muzeelor şi Colecţiilor din România. La 20 aprilie 2006, Regele Mihai şi Regina
Ana au inaugurat şi vizitat Muzeul Carsium Hârșova ducând astfel, mai departe, tradiţia istorică.
Actualul muzeu ilustrează, prin cele mai reprezentative descoperiri din siturile de pe raza
localităţii, aspecte ale dezvoltării civiliazaţiei din neolitic până la începutul epocii moderne.
În spaţiul exterior, într-un mic lapidarium, sunt expuse fragmente arhitecturale specifice epocii
romane în principal (coloane, baze de coloane, arhitrave, monumente fumerare, borne de drum etc.),
dar şi din evul mediu.
Unele dintre acestea au făcut parte din vechiul muzeu şi s-au aflat zeci de ani într-un parc din
faţa şcolii vechi, aşa cum au fost instalate la începutul secolului al XX-lea.
Între piese sunt două fragmente de inscripţii romane, unul de la Capidava, altul de la
Ulmetum, aduse la Hârșova încă de la mijlocul veacului trecut.
Muzeul Carsium detine una dintre cele mai valoroase colecţii de fosile jurasice alcătuită din
spongieri, bivalve (scoici), gasteropode (melci), amoniţi, brahiopode, echinoderme.
În lipsa spaţiului adecvat pentru expunere, aceasta stă deocamdată la dispoziţia specialiştilor.
Colaborarea cu Institutul Geologic al României va conduce în scurt timp la valorificarea
ştiinţifică a colecţiei. În cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene, ERCIP, în cadrul
Programului INTERREGIV C, a avut loc o prima prezentare a celor mai reprezentative fosile.
Unităţi de cult (religie):

De-a lungul istoriei, Biserica a fost factor de răspândire a culturii şi a civilizaţiei. Aşezarea
bisericească a Scitiei Mici în secolele IV-VII includea unităţi eparhiale de-a lungul ţărmului marin
şi a malului dunărean: în primul orizont, cu tradiţionalele oraşe elenice şi în cel de-al doilea, cu
centre de autentică şi străveche sorginte traco-daco-getă şi romană. Astfel Notitia Episcopatum
menţionează în Scitia Mică: Axiopolis (Cernavodă), Capidava, Callatis (Mangalia), Histria,
Tropaeum Traiani (Adamclisi), Noviodunum (Isaccea), Halmyris (Zaporojeni), Carsium
(Hârșova) şi desigur Tomis (Constanţa) ca reşedinţă mitropolitană.
Din secolul al XVII-lea încep războaiele ruso-turce pentru stăpânirea Dobrogei, războaie care
pentru Hârșova au marcat o perioadă de înflorire, această cetate devenind un important cap de pod
disputatde ruşi şi de turci. În secolul al XVII-lea, Melek Ahmed paşa, dându-şi seama de importanţa
cetăţii Hârșova în aceste războaie, o întăreşte, pe vremea lui cetatea având 3.000 de paşi
circumferinţă.
În tot acest timp, numărul românilor sosiţi prin transhumanţă şi stabiliţi definitiv aici se
înmulţeşte, simţindu-se nevoia construirii unei biserici. La 1772 diplomatul polonez Orlik face
94
această afirmaţie: “Creştinii din oraşul Hârșova m-au rugat să stăruiesc la Constantinopol să li se
permită să clădească o biserică.”
În anul 1854, se găseau în Hârșova 16 familii de creştini ortodocşi, între anii 1855-1857 au venit
din Transilvania aici încă 35 de familii de ortodocşi. Aceştia s-au stabilit pe locul ce şi astăzi poartă
numele de “Văros” şi care-i locuit numai de români. Nicolae Ţârca, venit în Hârșova în 1856,
ardelean de origine, om cu vederi înaintate, a sprijinit comunitatea românească de aici pentru
ridicarea în Văros a unei biserici care avea ca preot tot un ardelen, Ioan Verzea. În anul 1857, la
îndemnul şi cu stăruinţa acestuia s-a zidit din chirpici şi s-a acoperit cu stuf prima biserică
românească. Altarul bisericii din 1857 cu hramul “Sf. Nicolae” se află fotografiat în 1928 în colecţia
Muzeului Cotovu. Icoanele, cărţile de cult şi veșmintele preoţeşti au fost aduse tot din Ardeal. La
1878, Ştefan Falcoianu, şeful Marelui Stat Major al armatei române găsea la Hârșova două biserici
creştine: una bulgărească şi alta românească, servite amândouă de un preot român. În 1903, biserica
din Hârșova, construită în 1857, se găsea în “stare mediocră”.
În prezent în oraş există următoarele unităţi de cult:
• 3 biserici creştin ortodoxe;
• 1 geamie pentru cultul musulman;
• 1 casă de rugăciune pentru cultul adventist;
• 1 casă de rugăciune - biserică pentru cultul baptist;
Foto nr. 25(stânga) – Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”

Foto nr. 26 (dreapta) – Biserica „Sfântul Dimitrie cel Nou”
95
Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”

Biserica actuală se află aşezată în partea de apus a oraşului, pe un masiv de piatră calcaros ce s-a
aflat în interiorul fostei cetăţi romane Carsium. Din fosta cetate nu a mai rămas decât o bucată de zid
gros de 2 m, care se găseşte în partea de sud a oraşului. Biserica a fost sfinţită la 8 septembrie 1908
cu hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” ce-l poartă şi astăzi, de către Preasfinţitul
Episcop al Galaţilor. În timpul războiului din 1916 biserica a fost profanată de către armata turcă,
fiind transformată în grajd de cai. S-a resfinţit în 1919, redându-se cultului cu aceeaşi frumuseţe.
Biserica „Sfântul Dimitrie cel Nou” - sfinţită în 2005, situată în Strada Constanţei
Biserica „Sfânta Muceniţă Irina”
Biserica ortodoxă „Sfântul Andrei” din satul Vadu Oii
Mănăstirea „Prodromița”
Mănăstirea este situată în partea de vest a oraşului Hârșova şi este construită pe un platou înalt al
localităţii, care oferă o frumoasă panoramă asupra zonei. A fost înfiinţată în anul 2012 pe malul
drept al Dunării, în apropiere de oraş. Mănăstirea Prodromița s-a ridicat prin grija părintelui paroh şi
din dragostea ce o poartă pentru Icoana Prodromiţa (făcătoare de minuni). Lăcaşul de cult îl mai are
ocrotitor şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, al cărui hram îl poartă paraclisul. În cadrul Mănăstirii se
păstrează o copie a Icoanei Prodromiţa.
Protoeria Carsium, unitate administrativă a Arhiepiscopiei Tomis Constanța funcţionează în
Strada Crinului nr. 28 şi are în subordine 30 de parohii din zonă (Saraiu, Horia, Topalu, Dulgheru,
Ghindăreşti, Ciobanu, etc.).
Foto nr. 27, 28 – Mănăstirea Prodromița
96
Geamia
Pe teritoriul oraşului Hârșova locuieşte o importantă minoritate tătară. Tătarii au sosit în mai
multe valuri pe teritoriul României de astăzi. În sec al XIII-lea apar primele comunităţi tătare în
Dobrogea. În anii 1873-1874, în sângeacurile Hârșova şi Varna trăiau circa 100.000 de musulmani
şi numai 60.000 de creştini. Cele mai importante centre musulmane erau Tulcea, Hârșova, Constanța.
Acum, în oraşul Hârșova credincioşii musulmani beneficiază de o Geamie.
Geamia „Mahmud” (Sultan Mahmut Cami) este cea mai veche clădire din Hârșova și unul
dintre cele mai importante monumente istorice. A fost construită în anul 1812, în timpul domniei
Sultanului Mahmud al II-lea.
Deasupra cupolei sale se ridică un minaret, care arată de departe locul sacru al religiei
musulmane. Ea aduce varietate în aspectul arhitectural al Hârșovei, dând în același timp un bun
exemplu de coexistență armonioasă între oamenii de diferite religii.
Foto nr. 29, 30 – Geamia „Mahmud” Hârșova
Pentru alte culte religioase în Hârșova funcţionează:

o Biserică Creştin Adventistă de Ziua a VII-a - Casă de rugăciune în strada Danubiu nr. 25;
o Biserică Creştină Baptistă “Sfânta Treime” în Strada Atelierelor nr. 3.
Pe teritoriul oraşului sunt amplasate: 2 cimitire ortodoxe (situate în partea de nord a oraşului) şi
cimitirul musulman (situat în partea de sud a drumului de acces dinspre Constanţa).
97
8.5.2. Monumente istorice
Monumentele istorice5 de pe raza orașului Hârșova, conform Listei monumentelor istorice

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis/15.02.2016, sunt următoarele:
Tabelul nr. 26 – Monumente istorice din orașul Hârșova

Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare
crt.
1. CT-I-s-A-02676 Situl arheologic oraş Malul Dunării - str.
"Cetatea HÂRŞOVA Dobrogei până la
Carsium" de la intersecţia cu str. Gh.
Hârşova Doja - spre V de-a
lungul str. Carsium
până la intersecţia cu
str. Lunei - str. Lunei
şi str. Venus spre S,
până la malul Dunării,
la Crucea monument
2. CT-I-m-A- Cetatea medievală oraş Malul Dunării - str. sec. X -
02676.01 HÂRŞOVA Dobrogei până la XIX, Epoca
intersecţia cu str. Gh. medievală
Doja - spre V de-a
lungul str. Carsium
la Crucea monument
3. CT-I-m-A- Cetatea Carsium oraş Malul Dunării - str. sec. I - VI
02676.02 HÂRŞOVA Dobrogei până la p. Chr.,
intersecţia cu str. Gh. Epoca
Doja - spre V de-a romană
lungul str. Carsium
la Crucea monument
4. CT-I-s-A-02677 Tell oraş La marginea de SV a mil. V a.
HÂRŞOVA oraşului; de la malul Chr.,
Dunării spre N pe str. Neolitic
Grădinilor, str. Gh.
Doja, apoi pe str.
Danubiu până la
Dunăre
5
Sursă informații: https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CT.pdf
98
5. CT-I-s-A-02678 Situl arheologic oraş

de la Hârşova HÂRŞOVA
6. CT-I-m-A- Necropolă oraş În partea de ENE a sec. XV -
02678.01 otomană HÂRŞOVA oraşului, între şoseaua XIX
de centură,
Intreprinderea de
Sârmă şi Cabluri şi
cimitirul turcesc
7. CT-I-m-A- Necropolă oraş În partea de ENE a sec. IV - VI
02678.02 HÂRŞOVA oraşului, de la şoseaua p. Chr.,
de centură şi rampa de Epoca
gunoi până la str. romano-
Gropilor şi str. Cloşca bizantină
8. CT-I-m-A- Necropolă plană oraş În partea de ENE a sec. II - III
02678.03 HÂRŞOVA oraşului, de la şoseaua p. Chr.,
de centură şi rampa de Epoca
gunoi până la str. romană
Gropilor şi str. Cloşca
9. CT-I-m-A- Aşezare oraş În partea de SE și E a Epoca
02678.04 HÂRŞOVA oraşului, de la malul romană
Dunării, între
Şantierul Naval şi
Romcereal, spre N
dincolo de DN2A
Hârşova - Constanţa
10. CT-I-m-A- Necropolă oraş În partea de SE, E și Epoca
02678.05 tumulară HÂRŞOVA NE a oraşului, de la romană
malul Dunării, între
Şantierul Naval şi
Romcereal, spre N
dincolo de DN2A
Hârşova - Constanţa şi
DN22A Hârşova -
Tulcea
11. CT-II-s-B- Sit urban oraş Str. Ardealului, 23
02884 HÂRŞOVA August, Eternităţii,
prel. Cuza Al. I.,
malul Dunării
12. CT-II-a-B- Ansamblul Vasile oraş Str. 9 Mai 2 1902
02889 Cotovu HÂRŞOVA
13. CT-II-m-B- Fosta şcoală oraş Str. 9 Mai 2 1902
02889.01 HÂRŞOVA
14. CT-II-m-B- Locuinţa oraş Str. 9 Mai 2 1902
02889.02 directorului HÂRŞOVA
15. CT-II-m-B- Casa Dutzu oraş Str. Crinului 16 înc. sec.
02885 Pappuc HÂRŞOVA XIX
16. CT-II-m-B- Casă oraş Str. Ovidiu 8 sf. sec. XIX
02886 HÂRŞOVA
99
02887 HÂRŞOVA - înc. sec.

XX
02888 HÂRŞOVA - înc. sec.
XX
19. CT-II-m-B- Casă oraş Str. Vadului 1 sf. sec. XIX
02890 HÂRŞOVA
20. CT-II-m-B- Casă cu prăvălie oraş Str. Vadului 4 1923
02891 HÂRŞOVA
21. CT-II-m-A- Geamie oraş Str. Vadului 8 1812
02892 HÂRŞOVA
22. CT-III-m-B- Bustul lui Ioan oraş Str. Șoseaua 1934
02941 Cotovu HÂRŞOVA Constanței 26, În
curtea Liceul “Ioan
Cotovu”
23. CT-IV-m-B- Monumentul oraş Str. Vadului, în 1924
02958 "Eroii Hârşovei HÂRŞOVA scuarul din centrul
morţi pentru vechi
patrie în războiul
pentru întregirea
neamului 1916 -
1919”
Cetatea Carsium
Cetatea de la Hârșova (Carsium) este unul dintre cele mai importante puncte fortificate
pluristratificate de pe linia Dunării. Ocupă acelaşi loc şi a jucat acelaşi rol ca cetăţile Durostorum
(Silistra) şi Noviodunum (Isaccea). A dat naştere, în imediata vecinătate, la numeroase situri, din
antichitate până în Evul mediu târziu (aşezări cu caracter urban şi rural, mai multe necropole). Peste
toate acestea se suprapune oraşul modern.
Cetatea de la Hârșova prezintă însă caracteristici cu totul aparte în peisajul siturilor dunărene.
Este reprezentativă pentru întreaga istorie a Europei sud-estice, având în vedere că pe acelaşi
amplasament se construiesc şi reconstruiesc mai multe fortificaţii, în perioade şi epoci diferite, timp
de aproape două milenii.
În documentele din Antichitate, Cetatea Carsium apare deseori menţionată între secolele II şi VII
p.Chr. Istoricii apreciază că, cel mai probabil, cetatea Carsium a fost ridicată încă din a doua
jumătate a secolului I p.Chr. Mai târziu, în timpul războaielor dacice, prin anul 103 p.Chr.,
împăratul Traian este cel care consolidează fortificaţia cu ziduri din piatră.
Ulterior, cetatea a fost distrusă de germani, huni, slavi, avari, fiind refăcută tot de atâtea ori.
Documentele istorice şi arheologice afirmă că cele mai importante lucrări sunt cele realizate în timpul
împăraţilor Constantin cel Mare (306-337) şi Iustinian (527-565).
100
Foto nr. 31 – Cetatea Carsium Hârșova
După o lungă absenţă datorată venirii bulgarilor la sudul Dunării, bizantinii în timpul domniei
împăratului Ioan I Tzimiskes (969-976) refac cetăţile dunărene din temelii, aşa cum se va mai
întâmpla mai târziu, în Evul mediu.
Între secolele XV-XIX cetatea devine o fortăreaţă otomană. Izvoarele consemnează trecerea pe
aici a trupelor lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Radu Şerban
etc.
În secolele XVII-XVIII, cetatea a fost teatrul unor confruntări militare dramatice între
trupele otomane, austriece şi turceşti, fiind distrusă de fiecare dată. În urma tratatului de la
Adrianopol din 1829, Imperiul Otoman a fost obligat de Rusia să distrugă fortificaţiile de pe malul
drept al Dunării. Cetatea este dărâmată şi părăsită, iar piatra din ziduri a fost scoasă pentru a se clădi
oraşul modern.
Dintre ruinele cetăţii, astăzi se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comandantului”,
pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m. La Dunăre, un zid
monumental lung de cca 40 m marchează zona în care a activat portul, din antichitate până la
distrugerea cetăţii, vreme de 17-18 secole.
Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele
acestora. Alături de cetate se găseşte o aşezare neolitică cu o vechime de şapte milenii. Evoluţia
101
acestora este oglindită în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre istorică, Hârșova are o
semnificaţie cu totul specială: este locul unde poţi învăţa să conviețuieşti cu propria istorie.
Cetatea Bizantină
Cetatea romană a fost construită cel mai târziu în primii ani ai secolului II p.Chr. şi refăcută de
împăraţii Constantin Cel Mare şi Justinian. Este reconstruită de bizantini şi mai apoi de genovezi.
Acum se datează zidul instalaţiei portuare, ridicat peste cel antic, unic pe linia Dunării, încă în
picioare, în stare precară de conservare. Între secolele XV- prima parte a secolului al XIX-lea, s-a
aflat sub stăpânire otomană.
Documente istorice (mărturii scrise, litografii) şi arheologice (resturi de ziduri) arată că în Evul
mediu cetatea era formată din două fortificaţii, una mare, în spaţiul rezervaţiei actuale, şi alta mai
mică, pe dealul opus, în aval de port, ambele unite printr-o incintă ale cărei urme pot fi văzute prin
oraşul actual.
Cetatea a avut rolul de a asigura paza şi apărarea celui mai important vad de trecere peste
Dunăre, care asigura legătura dintre comunităţile din Câmpia Română cu cele de pe litoralul vestic
al Mării Negre, mai târziu cu lumea din sudul Peninsulei Balcanice.
Dealul Cetăţii, văzut de pe Dunăre

Pe suprafaţa acestuia se află ruinele cetăţii romane, romano-bizantine (cunoscută sub numele
de Carsium) şi medievale.
Tell-ul de la Hârșova a fost descoperit în 1961.

Tell-ul neo-eneolitic de la Hârșova este unul dintre cele mai importante obiective de acest gen
din sud-estul Europei și aparţine Culturii Gumelnița, si anume epocii pietrei şlefuite, în jurul anilor
4600. Movila înaltă de 12 metri, ruptă abrupt în direcţia Dunării, este locul în care arheologii sapă
de decenii. Din anul 1993 şi până în prezent, un grup multidiscipliar de arheologi români şi francezi
cercetează tell-ul.
La baza sa, primii trei metri ai depozitului arheologic aparţin culturii Boian, mai exact
ultimelor două faze ale sale, în care apar şi materiale aparţinând culturii Hamangia.
Perioada cea mai importantă din evoluţia tell-ului poate fi considerată cea atribuită culturii
Gumelniţa, care în plan vertical ocupă circa 7 m. Nivelele gumelniţene sunt suprapuse de cele
aparţinând culturii Cernavodă I, cu o grosime de circa 1,5 m. Ele au fost puternic afectate de
locuirile ulterioare, începând cu epoca bronzului şi până în epoca contemporană, astfel încât s-au
păstrat puţine complexe intacte.
102
În cadrul colaborării româno-franceze, în anul 1997 s-a deschis la Paris expoziţia intitulată
“Viaţa pe malul Dunării acum 6500 de ani”, care a reunit cele mai semnificative descoperiri
efectuate în aşezare.
Turnul
Dintre ruinele vechii cetăţi, astăzi se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comadantului”,
pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m.
Fortificaţia bizantină
Fortificaţia bizantină a fost descoperită în anul 2003 şi este situată în capătul de Vest al străzii
Carsium, la intersecţia cu Str. Lunei. Zidurile fortificaţiei au ieşit la iveală cu ocazia săpăturilor pentru
construcţia unei şcoli noi, investiţie ce urma să se realizeze pe acest amplasament în cadrul unui
Program cu Banca Mondială, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Primăria Hârșova.
Aici se vedea la suprafaţă un rest de construcţie din piatră cu mortar. Adâncirea secţiunii a scos
la lumină colţul unui zid cu traseul N - S. În partea interioară s-a excavat până la adâncimea de 0,40
m. Este posibil ca acest spaţiu să mai păstreze depuneri arheologice.
Din păcate, aici săpătura n-a putut fi continuată. Într-un sondaj de 0,50 x 0,50 m, executat în
exteriorul zidului, spre N, pentru a putea determina adâncimea maximă, s-a ajuns la stâncă la –2,76
m.
Grosimea zidului, variabilă, este de 1,70 m. În emplecton s-a identificat un stâlp secţionat, pe
care se mai văd literele (M) PXI (I). Paramentul exterior al zidului a fost demontat în întregime.
Emplectonul este compus din piatră bolovănoasă cu mortar de bună calitate.
Descoperirea acestor ziduri, fără a fi realizată o cercetare minuţioasă, a determinat abandonarea
proiectului. Ultimele observaţii au fost făcute cu ajutorul câtorva studenţi – la sfârşitul practicii – şi
a angajaţilor Muzeului „Carsium”. În lipsa forţei de muncă, după această dată, cercetarea a încetat.
Primăria doreşte să realizeze în această zonă un parc arheologic, prin punerea învaloare a vestigiilor,
fapt ce impune executarea unor cercetări de amploare şi consolidarea construcţiilor.
Şcoala veche Hârșova - o emblemă culturală a dobrogenilor

Şcoala veche din Hârșova a fost ridicată la începutul secolului XX, la iniţiativa ilustrului dascăl
Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, şi a respectat, la fel ca şi biserica din spatele ei, planurile
arhitecturale ale lui Anghel Saligny. Inaugurarea pe 1 mai 1904 a clădirii s-a făcut cu salve de tun şi
prezenţă regală. La inaugurarea sa a participat însuşi Regele Carol I, iar camerele sale au adăpostit
prima bibliotecă, dar şi primul muzeu regional al Dobrogei.
103
Şcoala veche a fost bombardată în prima conflagrație mondială și în mare parte a fost distrusă.
După război a fost reabilitată, iar la recepţie a venit însuşi regele Carol I, în anul 1926.
Şcoala veche a funcţionat până în 1962, apoi a fost transformată în internat al liceului din oraş,
iar în cele din urmă închisă. Văzută de pe stâncile ce îmbracă malurile Dunării, Şcoala “Vasile
Cotovu” este declarată monument de
arhitectură, iar destinul ei este de a
transmite lecţia de cultură mai departe.
Din anii 80 până când a fost
abandonată, elevii de la liceul tehnologic
îşi făceau practica în atelierele amenjate la
parterul şcolii.
Casa învăţătorului Vasile Cotovu se
află, la fel ca şi şcoala, într-o stare avansată
de degradare.
Foto nr. 32 – Școala Veche Hârșova
Monumente de artă plastică comemorative

• Monumentul eroilor
În aval de port, pe “Dealul Belciug” sau “Dealul Monumentului”
a fost ridicată în anul 1913 o cruce monumentală, dedicată soldaţilor
de pe şalupa Trotuş, scufundată la 17 septembrie 1912 în urma
coliziunii cu vaporul de pasageri al societăţii ungare Szencheny
Istvan.
Pe “Dealul Monumentului” s-au descoperit vestigii din epoca
bronzului şi a fierului. Sunt vizibile încă resturi ale fortificaţiei care
apăra oraşul din această parte. După primul război mondial, «Casa
pompierilor», care domina oraşul de pe înălţime a fost mărită şi
transformată în «Gimnaziul Principele Mihai».
Foto nr. 33 – Crucea comemorativă
de pe Dealul Belciug
104
8.5.3. Agenda de evenimente

Orașul Hârșova găzduiește anual o serie de manifestări cultural-artistice ce au adunat multe
ediții la activ și al căror ecou este puternic resimțit la nivel regional și național.
Aceste evenimente adună în preajma scenei de vară a orașului, mulți artiști cunoscuți, dar și
tinere talente aflate în perioada tulbure a căutării unui drum în viață, disputându-și locurile pe un
podium imaginar, cu toții dând frâu liber talentului și pasiunii lor pentru artă.
Beneficiind de un cadru natural deosebit, localitatea începe să fie vizitată de turiști. Pe parcursul
sezonului cald, aceștia, alături de localnici, sunt beneficiarii acestor momente culturale oferite spre
degustare tuturor acelora ce împărtășesc dorința de frumos.
Dintre activitățile cultural-artistice desfășurate de Casa de Cultură Hârșova în plan regional și
național, prin derularea unor parteneriate cu instituții locale sau județene, se pot menționa:
• 11 Aprilie – Crosul Suflet pentru Suflet - evenimentul caritabil organizat de către Școala
Gimnazială Hârșova în parteneriat cu Casa de Cultură;
• 19 Aprilie - Festivalul de folclor „Mlădițe dobrogene”, etapa locală;
• 15 Mai - Festivalul judeţean ,,Dialog Intercultural la Dunăre”, organizat de Grădinița
Tic Pitic Hârșova, eveniment sprijinit de Primăria Hârșova și Consiliul Local Hârșova,
găzduit de Casa de Cultură Hârșova;
• 2 Iunie - Festivalul - Concurs Regional – „Primăvară Dobrogeană, Primăvară de
Folclor” - eveniment realizat de Liceul Teoretic Ioan Cotovu în parteneriat cu Inspectoratul
Şcolar Judeţean Constanţa, Palatul Copiilor Constanţa şi Centrul Cultural Judeţean “Teodor
Burada”;
• 29 Iunie - Ziua Internațională a Dunării – eveniment organizat în parteneriat cu
Primăria Orașului Hârșova;
• 20 Iulie – Ziua Mondială a Șahului - Activitate derulată de către Primăria Orașului
Hârșova în parteneriat cu Casa de Cultură „Carsium”;
• 13 – 15 - Septembrie - Zilele Oraşului Hârșova - eveniment realizat în parteneriat cu
Primăria şi Consiliul Local;
• 28 Noiembrie - Școala Gimnazială nr. 1 împreună cu Grădinița ,,Tic-Pitic" din Hârșova au
participat la realizarea unui flashmob ce a urmărit crearea hărții României la ceas de
sărbătoare;
• 1 Decembrie - Ziua Naţională a României - eveniment organizat în parteneriat cu Primăria
şi Consiliul Local, Liceul Teoretic Ioan Cotovu, Şcoala Generală nr. 1 Hârșova;
105
• 21 Decembrie – Spectacol caritabil organizat de Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” în

parteneriat cu Casa de Cultură Hârșova.
Alte evenimente de referință organizate în orașul Hârșova:

• Ziua Armatei
În fiecare an, pe data de 25 octombrie, au loc evenimente culturale de recunoştinţă la
monumentul „Eroului Necunoscut” pentru eroismul şi jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea
noastră şi-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-şi misiunea nobilă
de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român.
• Ziua Recoltei
Evenimentul are loc în luna octombrie, încheind „Zilele Oraşului Hârșova”. La eveniment
participă producători agricoli din localitate şi întreg judeţul Constanţa, precum şi prestigioase firme
din agricultură și industrie alimentară. Sărbătoarea este presărată cu momente artistice susţinute de
trupe şi ansambluri din localitate, judeţ şi din ţară.
• Hârșova - străveche cetate otomană
Uniunea Democrată Turcă din România organizează periodic o serie de manifestări culturale
sub egida: „Hârșova - străveche cetate otomană". Proiectele au fost structurate pe mai multe
componente, îmbinând cunoaşterea evenimentelor istorice cu valorificarea tradiţiilor comunităţii
turce de la Hârșova. Manifestările au fost organizate de filiala Hârșova a UDTR, în parteneriat cu
Muzeul Carsium din localitate.
8.6.Sport și agrement
Dotări pentru activități sportive și agrement
În orașul Hârșova, activităţile sportive se desfăşoară în cele trei săli de sport, pe stadionul de
fotbalal oraşului şi pe terenurile de sport ale instituţiilor şcolare.
Întrucât există potenţial uman orientat către performanţă, se impune îmbunătăţirea dotărilor şi
modernizarea bazelor sportive, astfel încât să permită diversificarea sporturilor practicate. Pentru
promovarea imaginii oraşului, se impune amenajarea unei baze sportive şi de agrement care să
includă spaţii de cazare sau cantonament pentru sportivi, creând astfel posibilitatea organizării unor
competiţii la nivel naţional şi chiar internaţional. Parcurile, zonele periferice ale oraşului şi malul
Dunării, cu peisaje deosebite, sunt locurile în care hârşovenii îşi petrec timpul liber şi, totodată,
practică sporturi de agrement. Prin grija autorităţii locale, Parcul din port şi spaţiile verzi au fost
reamenajate şi întreţinute an de an, pentru a crea hârşovenilor locuri de promenadă şi odihnă.
106
Asociații sportive
În oraşul Hârșova sunt înregistrate 3 asociaţii sportive, principalele ramuri fiind fotbalul,
baschetul şi artele marţiale. Rezultatele obinute de sportivii hârşoveni la campionatele interne
demonstrează nivelul ridicat de pregătire a acestora şi o permanentă preocupare pentru obţinerea şi
menţinerea performanţelor.
• Clubul Sportiv Tae Keon Hârșova a fost fondat în anul 2001. În decursul anilor, sportivii
clubului au obţinut nenumărate premii, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional.
Scopul clubului este de a atrage cât mai mulţi tineri către sport, pentru dezvoltarea
disciplinei, conduitei, relaţiilor sociale, autocontrolului, atenţiei şi nu numai.
• Clubul Sportiv ASIART Hârșova a fost fondat în anul 2003 şi are ca scop iniţierea şi
promovarea copiilor defavorizaţi, provenind din familii cu venituri mici, într-o disciplină
sportivă olimpică - TAEKWONDO WTF.
• Asociaţia Sportivă CARSIUM - echipa de fotbal din Hârșova.
107
9. Administrația publică locală
9.1.Structură și organizare
Administrația publică locală se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor generale ale
administraţiei publice prevăzute la partea I titlul III şi al principiilor generale prevăzute în Legea nr.
199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15
octombrie 1985, precum şi a următoarelor principii specifice:
✓ principiul descentralizării
✓ principiul autonomiei locale
✓ principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes local deosebit
✓ principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale
✓ principiul cooperării
✓ principiul responsabilităţii
✓ principiul constrângerii bugetare.
Autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul
orașului. Acestea sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.
Primăria este structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu
activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile
autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar,
viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul
primarului şi aparatul de specialitate al primarului.
În subordinea Primarului își desfășoară activitatea:

• viceprimar;
• secretar general;
• administrator public;
• cabinet primar;
• audit;
• următoarele direcții, servicii și compartimente:
1. Direcția buget, finanțe, contabilitate, salarizare și resurse umane, având următoarea structură
funcțională:
• Compartimentul buget, prognoză, finanțe, contabilitate;
• Biroul impozite și taxe;
• Compartimentul executări silite;
108
• Compartimentul salarizare și resurse umane;

2. Direcția investiții, mediu, turism, implementare proiecte fonduri europene și monitorizare
video, având următoarea structură funcțională:
• Compartimentul investiții, mediu și turism;
• Compartimentul implementare proiecte fonduri europene;
• Compartimentul monitorizare video;
3. Direcția publică de asistență socială, având următoarea structură funcțională:
• Compartimentul autoritate tutelară, protecția copilului, intervenții în situații de urgență,
de abuz, neglijare, trafic, migrație, repatrieri și prevenire marginalizare socială;
• Compartiment consiliere și sprijin pentru familii aflate în situație de risc;
• Centrul de servicii de îngrijire și asistență la domiciliu pentru persoane vârstnice;
• Creșa de copii;
• Compartiment protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Asistenți
personali;
• Compartiment asistență medicală comunitară;
• Compartiment evidență și plată beneficii de asistență socială;
4. Arhitect-Șef :
• Serviciul urbanism, amenajarea teritoriului și cadastru;
5. Serviciul tehnic, administrativ, întreținere și reparații;
6. Serviciul poliția locală;
7. Compartimentul sport și activități pentru tineret;
8. Compartimentul situații de urgență, PSI și protecția muncii.
În subordinea Secretarului general al orașului funcționează:

• Serviciul juridic, achiziții publice, informare cetățeni și arhivă;
• Compartimentul registrul agricol, fond funciar și agricultură.
În subordinea Consiliului local al orașului Hârșova funcționează:

1. Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor.
109
9.2.Cooperare intercomunitară
Asociațiile din care face parte orașul Hârșova sunt următoarele:
▪ Asociația de Dezvoltare Intercomunitară DOBROGEA, constituită în scopul înființării,
organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de
salubrizare a localităților pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre;
▪ Asociația de Dezvoltare Intercomunitară APA-CANAL, constituită în scopul reglementării,
înființării, organizării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului
de alimentare cu apă și de canalizare pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale
membre, precum și realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau
regional, destinate înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități
publice aferente serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, pe baza strategiei de
dezvoltare a acestuia;
▪ Asociația Orașelor din România (A.O.R.), organizație non-guvernamentală, apolitică, fără
scop lucrativ, ce reprezintă interesele celor 216 de unităţi administrativ-teritoriale cu statut de
oraş din România. Asociaţia Oraşelor din România este unul dintre cei mai importanți parteneri
de mediere cu autorităţile administraţiei centrale şi de reprezentare pe plan intern, fiind
recunoscută – prin OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ – ca unul dintre principalii
parteneri interni de dialog. Pe plan internaţional, AOR este membru a numeroase structuri
internaționale, cu precădere a celor din Uniunea Europeană.
Asociaţia Oraşelor din România s-a concentrat asupra implementării unor obiective specifice
activităţii derulate, cu mai multe teme importante pentru modernizarea administrației publice
locale.
9.3.Investiții locale
Redăm în cele ce urmează lista investițiilor finalizate, precum și a celor în derulare la nivelul
orașului Hârșova:
Tabelul nr. 27 - Investiții finalizate
Nr. Denumire investiție Program finanțare

crt.
1. Dotarea infrastructurii ambulatoriului Spitalului POR 2014-2020
Orășenesc Hârșova, cod SMIS 125308 Axa prioritară 8
2. ADMIS – măsuri integrate pentru categorii defavorizate POCU 2014-2020
din zona de Vest a orașului Hârșova, cod SMIS 101308 Axa 4
3. WiFi4EU
Promovarea conectivității la internet în oraș Hârșova Uniunea Europeană - INEA
4. Mansardare Școală Gimnazială Nr.1, oraș Hârșova PNDL
5. Reabilitare și extindere Liceul Teoretic Ioan Cotovu - PNDL
cu clasele I - IV”, din orașul Hârșova, jud. Constanța
6. Extindere Grădiniță cu orar prelungit ,,Tic Pitic”, orașul PNDL

Hârșova, județul Constanța
7. Asfaltare străzi în orașul Hârșova, județul Constanta PNDL
8. Construire Heliport Spitalul Orășenesc Hârșova Buget Local
9. Construire teren minifotbal Buget Local
10. Amplasare șalupă - 2 buc. Buget Local
11. Amenajare treceri de pietoni Buget Local
12. Modernizarea sistemului de iluminat public în orașul Buget Local
Hârșova
Tabelul nr. 28 - Investiții în derulare

crt.
1. Creșterea eficienței energetice a Spitalului POR 2014-2020
Orășenesc Hârșova, cod SMIS 115973 Axa prioritară 3
Operațiunea B clădiri publice
Prioritatea de investiții 3.2
2. Bordeless health through sport and cooperation – Interreg V – A
16.5.2.063 România - Bulgaria
3. Cross border union in the shadow of history - Interreg V – A
15.2.1.123 România – Bulgaria
4. Hîrșova – Dobrichka, together on the beautiful Interreg V – A
road of sustainable development through cross România – Bulgaria
border culture, Ro – Bg 456
5. Consolidarea capacității de gestionare a Crizei Programul Operațional Infrastructură
COVID-19 la Spitalul Orășenesc Hârșova Mare POIM
6. Amenajare spații verzi în orașul Hârșova - Cod Programul Operațional Regional
SMIS 115702 POR
7. O viață sănătoasă într-un oraș sănătos - construire Programul Operațional Regional
blocuri de locuințe sociale și modernizarea POR
străzilor Ardealului, Libertății, Vântului (parțial) și
Celea mare” (cod smis 126296)
8. Organizare eveniment de promovare a valorilor Programul Operațional pentru Pescuit
locale și a consumului de pește în orașul Hârșova și Afaceri Maritime POPAM
9. Achiziționare ponton acostare ambarcațiuni în Programul Operațional pentru Pescuit
orașul Hârșova și Afaceri Maritime POPAM
10. Construire bazin didactic de înot în orașul C.N.I. - Subprogramul "Bazine de
Hârșova, Jud. Constanța înot"
11. Construire sală de sport cu tribuna de 180 locuri în C.N.I. - Subprogramul "Săli de sport"
orașul Hârșova, județul Constanța
12. Construire bază sportivă TIP 1, str. Celea Mare, C.N.I. - SUBPROGRAM –
F.N, oraș Hârșova, județul Constanța Complexuri sportive
13. Locuințe pentru tineri, destinate închirierii A.N.L.

specialiștilor din sănătate - Str. Cășăriei, nr. 2C,
oraș Hârșova – Lege nr. 152/1998
112
14. Actualizare P.U.G. Programul privind elaborarea și/sau

actualizarea planurilor urbanistice
generale ale localităților și a
regulamentelor locale de urbanism
Tabelul nr. 29 - Investiții propuse

Crt.
1. Eficientizarea energetică a Liceului teoretic Programul Operațional Regional POR
,,Ioan Cotovu”, oraș Hârșova
2. Dotarea cu echipamente de Programul Operațional Infrastructură
protecție/dispozitive medicale pentru liceele Mare POIM
școlare din orașul Hârșova, județul Constanța
3. Dotarea cu echipamente de Programul Operațional Infrastructură
protecție/dispozitive medicale pentru Școala Mare POIM
gimnazială nr. 1 și Grădinița Tic-Pitic din
orașul Hârșova, județul Constanța
4. Achiziție de echipamente IT pentru unitățile de Programul Operațional Competitivitate
învățământ din orașul Hârșova, județul POC
Constanța
5. Extindere rețea canalizare P.N.D.L.
Foto nr. 34 – Primăria Orașului Hârșova
113
10. Analiza gradului de satisfacție al cetățenilor în raport cu serviciile publice furnizate
În scopul evaluării gradului de satisfacție al cetățenilor orașului Hârșova în raport cu serviciile

furnizate, a fost aplicat un chestionar pe un eșantion reprezentativ raportat la populația orașului,
ale cărui rezultate le prezentăm în cele ce urmează.
Răspunsurile la chestionarul aplicat pentru sondarea opiniei publice:
1. Care sunt cele mai importante aspecte pozitive care caracterizează orașul în care locuiți
(bifați maxim 3 variante de răspuns)?
Răspuns Procent (%)

din total respondenți
a Infrastructura rutieră (starea drumurilor) 48,4
b Infrastructura pietonală (starea trotuarelor) 22,6
c Parcurile și spațiile verzi amenajate 41,9
d Numărul/ calitatea amenajării locurilor de joacă 11,3
e Numărul/ calitatea infrastructurii școlare reabilitate 33,9
f Calitatea serviciilor de educație 40,3
g Calitatea serviciilor de sănătate 43,5
h Oportunități pentru activități culturale și de 22,6

petrecere a timpului liber
i Ordinea publică și siguranța 17,7
j Modul de organizare a transportului în comun 4,8
k Numărul și starea stațiilor de transport public în 4,8

comun
l Număr suficient de locuri de parcare 12,9
m Altele (specificați)
Unii cetățeni au apreciat ca aspect pozitiv potențialul turistic al orașului Hârșova.
114
2. Care considerați că sunt cele mai importante trei probleme ale Orașului Hârșova?

a Starea drumurilor 14,5
b Starea trotuarelor 1,6
c Insuficiența locurilor de parcare 11,3
d Transportul în comun 3,2
e Alimentarea cu apă 16,1
f Calitatea apei potabile 40,3
g Canalizarea 17,7
h Iluminatul public 0
i Lipsa locuinţelor pentru tineri 22,6
j Insuficiența locurilor de muncă 56,5
k Starea/ insuficiența grădiniţelor/ şcolilor 6,5
l Starea/ insuficiența clinicilor medicale 16,1
m Starea/ insuficiența spațiilor verzi 12,9
n Lipsa/ insuficiența oportunităților pentru activități 30,6

culturale și de petrecere a timpului liber
o Câinii comunitari 16,1
p Delincvența/Infracționalitatea 59,7
q Altele (specificați)
Unii cetățeni au apreciat ca probleme importante ale orașului:

• lipsa alimentării cu gaze naturale în oraș;
• aspectul și securitatea fațadelor la clădirile din centrul orașului.
115
3. Cunoașteți unul sau mai multe proiecte de investiții realizate în Orașul Hârșova?

a Da 88,7
b Nu 11,3
4. Cât de mulțumit(ă) sunteți de următoarele servicii publice la nivelul Orașului Hârșova:
116
5. Cât de mulțumit(ă) sunteți de următoarele calități ale clădirii în care locuiți:
6. Utilizați/ ați utilizat serviciile de sistemului de învățământ din Orașul Hârșova?

a Da 90,3
b Nu 9,7
117
7. Având în vedere experiența dumneavoastră directă, cât de mulțumit(ă) sunteți de:
8. Ați apelat la serviciile de sănătate din Orașul Hârșova?

a Da 93,5
b Nu 6,5
118
9. Având în vedere experiența dumneavoastră directă, cât de mulțumit(ă) sunteți de:
10. Acordați note de la 1 la 5, în funcție de cât de mulțumit(ă) sunteți de infrastructura fizică în zona în care locuiți:
119
11. Cât de în siguranță vă simțiți atunci când mergeți singur(ă) noaptea prin orașul dumneavoastră:

a Complet în siguranță 3,2
b Destul de în siguranță 30,6
c Nu prea în siguranță 43,5
d Deloc în siguranță 22,6
e Nu știu/Nu răspund 1,6
12. Cât de mulțumit(ă) sunteți de oferta privind petrecerea timpului liber în Orașul Hârșova:
120
13. Cât de mulțumit(ă) sunteți de situația spațiilor verzi din Orașul Hârșova:
14. Care considerați ca sunt cele mai importante surse de poluare în Orașul Hârșova?

a Traficul auto 30,6
b Depozitarea/colectarea necorespunzătoare a 80,6

deșeurilor
c Șantiere/ lucrări de construcții 17,7
d Animalele fără stăpân 38,7
e Altele (specificați)
121
15. Cât de mult considerați că vă afectează următoarele tipuri de poluare:
16. Sunteți mulțumit de calitatea serviciilor furnizate de administrația publică locală a orașului?

a Da 72,6
b Nu 27,4
122
17. Ce credeți că ar trebui îmbunătățit referitor la serviciile furnizate de Primăria orașului?

a Furnizarea cât mai multor servicii publice în sistem 46,8
online
b Dotarea cu mijloace de lucru performante 40,3
c Termenul de soluționare a cererilor 33,9
d Atitudinea față de cetățean a funcționarilor 41,9
e Altele. Menționați: 1,6
18. Ce resurse locale considerați că ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea mediului de

afaceri și creșterea economică a orașului?
Dintre propunerile cetățenilor privind resursele locale ce ar putea fi valorificate pentru

dezvoltarea mediului de afaceri și creșterea economică a orașului menționăm:
• Fluviul Dunărea;
• Malul Dunării;
• Canaralele de la Hârșova;
• Faleza Dunării;
• Portul Hârșova;
• Izvoarele cu apă sulfuroasă (Băile termale) „Puturoasa”;
• Zona arheologică;
• Cetatea Carsium;
• Atragerea de investitori în domeniul turistic;
• Șantierul naval;
• Parcul industrial (zona ISC);
• Fosta carieră;
• Resursele de lut de pe albia Dunării;
• Agricultura;
• Pescuitul, inclusiv sportiv;
123
• Folosirea sistemelor de încălzire pe peleți din biomasă;

• Cinematograf;
• Poziția strategică la DN2A.
19. Ce unități de producție (fabrici, întreprinderi) ar putea fi dezvoltate în oraș în următorii 7

ani, având în vedere resursele locale?
Propunerile cetățenilor privind unitățile de producție ce ar putea fi dezvoltate în oraș sunt

următoarele:
• Șantier naval;
• Bază balneară de tratament;
• Fabrică de panificație;
• Fabrică de procesare a peștelui;
• Fabrică de ulei;
• Fabrică de prelucrare legume și fructe;
• Fabrică de încălțăminte;
• Fabrică automotive;
• Fabrică tractoare;
• Depozite logistică;
• Producere energie verde;
• Fabrică de peleți – folosirea sistemelor de încălzire pe peleți din biomasă (atragerea de
fonduri pentru achiziționarea unei mașini de piroliză produsă de EcoHorneț, cu care
s-ar face reciclare și s-ar produce gaz de piroliză, care ar putea fi valorificat, biochar
- substanță care ajută la recuperarea calității solurilor deteriorate);
• Fabrică de prelucrare deșeuri plastice;
• Centru pentru selectarea deșeurilor;
• Modernizare SC SÂRME ȘI CABLURI;
• Supermarket, magazine (Kaufland, H&M etc.);
• Croitorie;
• Pensiuni;
• Spații pentru picnic;
• Pescării;
124
• Aquapark, piscine cu apă termală de la Puturoasa;

• Camping în zona Puturoasa.
20. Considerați forța de muncă locală specializată suficient în raport cu nevoile actuale ale
comunității de afaceri?

a Da 35,5
b Nu 64,5
21. Cum apreciați sprijinul acordat antreprenorilor locali de către administrația publică
locală?

a Satisfăcător 22,6
b Mediu 27,4
c Nesatisfăcător 12,9
d Nu știu/Nu răspund 37,1
22. Menționați cel puțin 3 așteptări pe care le aveți de la administrația publică locală în
următorii 7 ani?
Dintre așteptările cetățenilor pentru următorii 7 ani menționăm:
• Reabilitarea infrastructurii rutiere și a drumurilor comunale adiacente;

• Refacerea și extinderea rețelei de apă;
• Racordarea orașului la sistemul de alimentare cu gaze naturale;
• Reparații la rețeaua de canalizare;
• Curățenia orașului;
• Întreținerea parcurilor;
125
• Reabilitarea trotuarelor;
• Utilizarea resurselor de biomasă pentru producerea energiei termice;
• Valorificarea resurselor naturale (Dunărea, apele termale sulfuroase) și antropice
(monumentele istorice – Cetatea Carsium) pentru dezvoltarea turismului local;
• Reabilitarea Cetății Carsium;
• Amenajarea portului și a falezei Dunării;
• Amenajarea de zone de agrement – Park Aventura; bazin de înot; agrement pe Dunăre;
zone pentru picnic;
• Construirea unui camping în zona Gura Văii;
• Suport pentru mediul de afaceri;
• Atragerea de investiții și crearea de noi locuri de muncă;
• Asigurarea ordinii publice și rezolvarea problemelor cu cetățenii de etnie romă;
• Reducerea infracționalității și asigurarea securității cetățenilor;
• Amplasarea unui număr mai mare de camere de supraveghere video;
• Remedierea problemelor legate de aspectul și securitatea clădirilor din zona centrală;
• Amenajare de spații verzi și locuri de joacă pentru copii;
• Lucrări de întreținere în zonele periferice ale orașului (tăiat iarba, finisarea asfaltării străzii
Ana Ipătescu);
• Demolare construcții ilegale și uniformizarea arhitecturii construcțiilor;
• Anveloparea blocurilor;
• Administrarea mai eficientă a deșeurilor din oraș;
• Reabilitarea grădinițelor;
• Dezvoltarea unei baze sportive și a unui club sportiv performant;
• Amenajare terenuri sportive (baschet, fotbal);
• Program de agrement pentru pensionari;
• Informarea, consultarea și implicarea cetățenilor în rezolvarea problemelor comunitare;
• Profesionalism și integritate a funcționarilor publici în lucrul cu cetățeanul;
• Competență profesională și transparență în relația cu cetățeanul;
• Digitalizarea serviciilor publice pentru a facilita plata taxelor și eliberarea de documente;
• Implementarea a cât mai multe proiecte de investiții benefice pentru comunitate.
126
CAPITOLUL II
ANALIZA SWOT
Evaluarea cât mai clară și detaliată a condițiilor de viață existente la nivelul unei comunități
reprezintă un instrument important de intervenție socială, fundamentând dezvoltarea durabilă a
calității vieții.
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi şi
Ameninţări.
Punctele tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care îi dau acesteia un avantaj
competitiv şi îi conferă atractivitate. Punctele tari reprezintă forţele interne, adică forţe distincte,
cu caracteristici legate de localizarea zonei.
Punctele slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care crează obstacole în calea dezvoltării
economico-sociale. Punctele slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare, reglementative,
operaţionale sau altele. Acestea pot fi împărţite în Puncte slabe care pot fi corectate în termen
scurt, între 3-5 ani, şi Puncte slabe care necesită timp îndelungat şi sunt dificil de corectat.
Răspunsul analitic la relevarea Punctelor slabe a fost acela de a formula măsuri concrete care
să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele tari.
Punctele tari şi Punctele slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni.
Oportunităţile şi Ameninţările au fost considerate factori externi sau exogeni. Oportunităţile sunt
acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv (Punct tare).
Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile dezvoltării externe de zonă, care conduc la declinul
avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o Ameninţare sau o
Oportunitate, în funcţie de condiţiile locale ale zonei.
Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte
ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comunitatea
internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional, la cel regional/judeţean, precum și la cel
local. Se cunoaşte că modificările din această sferă se află dincolo de controlul zonal, dar impactul
lor asupra acesteia reprezintă preocupări legitime.
Analiza SWOT ajută la planificarea strategică în modul următor:
127
➢ este o sursă de informații pentru planificarea strategică;

➢ construiește punctele tari;
➢ corectează slăbiciunile;
➢ maximizează răspunsul la oportunități;
➢ ajută la depășirea amenințărilor la care este supusă instituția;
➢ ajută la identificarea competențelor de bază;
➢ ajută la stabilirea obiectivelor pentru planificarea strategică;
➢ ajută la cunoașterea trecutului și prezentului, dar și la anticiparea viitorului, astfel încât
planurile pe care le faci să fie realizabile;
➢ oferă informații care ajută la sincronizarea resurselor și capacităților organizației cu
mediul competitiv în care aceasta operează.
Alegerea strategiei corecte, fundamentată pe analiza SWOT, va fi în mod cert în avantajul
comunității.
Analiza a fost realizată pe câteva domenii considerate de referință în contextul elaborării
strategiei de dezvoltare locală a orașului:
➢ Infrastructură și echipare edilitară
➢ Economie și mediu de afaceri
➢ Educație
➢ Sănătate și asistență socială
➢ Mediu
➢ Turism, cultură și agrement
➢ Capacitate administrativă
128
ANALIZA SWOT – ORAȘUL HÂRȘOVA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Infrastructură de transport diversificată • Traficul de tranzit se desfășoară în

(se desfășoară transport rutier și totalitate pe DN2A, cu efecte negative
fluvial); asupra mediului (poluare fonică, noxe,
• Infrastructura rutieră reabilitată și praf);
modernizată; • Inexistența unei centuri a orașului, care
• Teritoriul administrativ al orașului este să preia mare parte din transporturile
străbătut de DN2A, care face legătura de tranzit;
cu municipiul Constanța, reședința • Absența transportului feroviar și lipsa
județului; unei stații CFR. Cea mai apropiată
INFRASTRUCTURĂ ȘI ECHIPARE EDILITARĂ
• Infrastructura tehnică de alimentare cu staţie CFR este situată în oraşul

apă, energie electrică și sistem de Ţăndărei, la 30 km distanţă, spre
canalizare relativ bine dezvoltate în Bucureşti;
Hârșova; • Lipsa sistemului de transport public la
• Modernizarea sistemului de iluminat nivelul orașului, transportul în comun
public cu tehnologie LED; fiind asigurat de operatori privați de
• Infrastructura de poștă și transport;
telecomunicații este relativ bine • Lipsa pistelor pentru bicicliști pe întreg
dezvoltată: există oficiu poștal, traseu teritoriul administrativ și mai ales
de fibră optică de telecomunicație, turistic;
telefonie mobilă – alternativă pentru • Absența parcărilor pentru autovehicule
telefonia fixă; și biciclete în oraș, în special în
• Administrația orașului Hârșova a punctele de interes turistic;
finalizat proiectul „WiFi4EU”, prin • Orașul Hârșova nu este racordat la
care s-a realizat o rețea wi-fi gratuită ce sistemul de distribuție de gaze
acoperă locurile publice din orașul naturale;
Hârșova, cu punct de acces la Căminul • Inexistența rețelei de canalizare în satul
Cultural și parcul aferent acestuia din Vadu Oii și Ferma 1;
satul Vadu Oii și rețea care va acoperi • Inexistența unui sistem integrat de
întreaga suprafață a așezărilor alimentare cu apă, canalizare și stație de
gospodărești de la Ferma1; epurare în Ferma 1;
• Absența unei infrastructuri care să
• Serviciul de alimentare cu apă și canal
deservească turismul local.
concesionat către SC RAJA SA
Constanța;
• Serviciul public de salubrizare este
delegat către SC IRIDEX GROUP
SALUBRIZARE;
• Deșeurile reciclabile sunt colectate de
SC PHOENIX DISTRIBUTION SRL;
• Existența parcurilor și locurilor de
joacă amenajate;
129
• Producerea energiei din surse

regenerabile, cu ajutorul centralelor
eoliene;
• Potențial însemnat de surse
regenerabile de energie: energie
eoliană, energie solară, biomasă în
cantitate importantă.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
• Posibilitatea de acces la Programele • Lipsa resurselor pentru (co)finanțarea

operaționale de dezvoltare a investițiilor majore în infrastructura
infrastructurii și la noi surse de locală;
finanțare; • Costul ridicat al documentațiilor
• Posibilitatea atragerii de fonduri preliminare poate împiedica accesarea
naționale în vederea dezvoltării fondurilor europene;
infrastructurii, care să asigure buna • Dificultatea accesării finanțărilor
funcționare a activităților economice și nerambursabile datorată necorelării
turistice; condițiilor de eligibilitate între diverse
• Existența unor programe cu programe de finanțare;
finanțare europeană orientate spre • Neîncadrarea orașului Hârșova în
creșterea eficienței energetice; categoria de solicitanți eligibili pentru
• Existența unor programe cu finanțare accesarea fondurilor nerambursabile;
europeană orientate direct pentru • Dezastrele naturale (spre ex.
protecția mediului și a naturii; inundațiile, cutremurele, înzăpezirile
• Deschiderea administrației publice etc.) care pot afecta sau chiar distruge
locale pentru implementarea de infrastructura rutieră și cea tehnico-
proiecte cu finanțare nerambursabilă. edilitară.

ECONOMIE ȘI MEDIU DE AFACERI
• Structura economică diversificată: • Nivel relativ redus al dezvoltării IMM-

industrie, agricultură, zootehnie, urilor;
construcții, transporturi, turism, • Lipsa unui mecanism de stimulare
servicii; selectivă a activităților industriale și de
• Piața de consum relativ mare; promovare a industriilor nepoluante și
• Predominarea proprietății private cu valoare adăugată mare;
asupra proprietății publice; • Slaba reprezentare sau lipsa unor
• Sistemul bancar dezvoltat; dotări necesare dezvoltării economico-
• Relieful și climatul sunt favorabile sociale (centre expoziționale, școli
practicării agriculturii și creșterii internaționale, parc tehnologic, centre
animalelor; de afaceri, comerciale, turistice, etc.);
• Solurile se încadrează în clasa de • Dezvoltare relativ redusă a
fertilitate medie; infrastructurii de afaceri;
130
• Potențial turistic cu relevanță sub • Populația ocupată în agricultură a

aspect economic (turism de tranzit, scăzut, asistăm la un proces de
turism cultural, turism îmbătrânire a populației și lipsa de
balneoclimateric); interes a generațiilor tinere pentru
• Potențial piscicol deosebit, având în desfășurarea activităților economice
vedere localizarea orașului pe fluviul tradiționale;
Dunărea; • Practicarea agriculturii de subzistență;
• Infrastructura de transport și dotările • Resurse financiare insuficiente,
edilitare ale orașului sunt suficient investiții puține;
dezvoltate pentru a genera creștere • Utilaje agricole învechite, tehnologii
economică, prin atragerea de investiții neperformante;
noi și dezvoltarea celor existente; • Piața de desfacere redusă a produselor
• Traversarea teritoriului administrativ locale;
de DN2A, care face legătura cu • Inexistența sectorului de prelucrare a
municipiul Constanța, reședința produselor animaliere;
județului; • Lipsa promovării produselor locale;
• Potențial însemnat de surse • Resursa umană insuficient specializată
regenerabile de energie: energie în raport cu nevoile societății actuale;
eoliană, energie solară, biomasă în • Drumuri de exploatație agricolă
cantitate importantă; nemodernizate;
• Disponibilitatea de sprijin a mediului • Resurse naturale nevalorificate sub
de afaceri din partea administrației aspect economic (Dunărea, izvoarele
publice locale. termale, Canaralele de la Hârșova);
• Absența unei infrastructuri care să
deservească turismul local.
• Existența cadrului legislativ, a • Numărul de concurenți în creștere

strategiilor guvernamentale și a pentru producătorii de produse
programelor de finanțare pentru agroalimentare de pe piața Uniunii
înființarea de IMM-uri; Europene;
• Dezvoltarea și îmbunătățirea legislației • Lipsa politicilor specifice de
în domeniul muncii; promovare și valorificare a produselor
• Restructurarea finanțelor publice; locale;
• Simplificarea procedurilor juridice și • Echilibru social fragil: populația
administrative pentru încurajarea îmbătrânită rămasă fără sprijin din
investitorilor interni și străini la nivel cauza migrației tinerilor,
național; • Lipsa locurilor de muncă are ca efect
• Reglementarea și aplicarea legislației migrația persoanelor tinere și a celor
privind proprietatea; cu studii în orașele mari, precum și în
• Programe finanțate din Fondurile afara țării;
Structurale și de Coeziune pentru • Adaptabilitate scăzută la schimbare,
calificare, recalificare, specializare în atât a mediului privat, cât și a forței de
diverse meserii; muncă;
• Cofinanțarea din resurse • Capacitate redusă de susținere
131
guvernamentale a proiectelor de financiară;

dezvoltare a activităților generatoare de • Insuficienta pregătire a populației și a
venit; operatorilor economici în vederea
• Diversificarea activităților economice accesării și implementării proiectelor
în special în sectorul serviciilor; europene;
• Utilizarea tehnologiilor noi în toate • Condițiile meteorologice nefavorabile
domeniile și posibilitatea înființării care pot crea daune producătorilor
unui parc industrial; agricoli;
• Dezvoltarea într-un ritm accelerat a • Dezastrele naturale (inundațiile,
comerțului electronic; incendiile, seceta);
• Avantajele oferite de programele de • Criza economică globală.
dezvoltare pentru înființarea de forme
asociative în sectorul agricol;
• Creșterea competitivității sectorului
agricol prin sprijinirea tinerilor fermieri
în dezvoltarea afacerilor;
• Facilitățile oferite în cadrul Politicii
Agricole Comune și a Politicii de
Dezvoltare Regională;
• Posibilități de investiții în prelucrarea
produselor locale;
• Existența piețelor de desfacere la nivel
național și european pentru produsele
agricole și alimentare și cererea
continuă pentru acestea;
• Interesul ridicat de pe piața produselor
agricole și alimentare pentru produsele
ecologice;
• Crearea de parteneriate public-private
în folosul dezvoltării industriale.
• Rețea de învățământ școlar • Infrastructura de învățământ necesită

diversificată (existența unei creșe, a dotare cu echipamente didactice și
grădinițelor, a școlii gimnaziale și a tehnologie performantă,
EDUCAȚIE
două licee în orașul Hârșova); corespunzătoare unui act educațional

• Acces la forme de învățământ de calitate;
preșcolar, gimnazial și liceal, pentru • Apariția pandemiei Covid 19 la
toți copiii, atât din mediul urban, cât și începutul anului 2020 a determinat
din mediul rural; desfășurarea în condiții improprii a
• Cadre didactice cu înaltă pregătire actului educațional, situație valabilă la
profesională; nivel național;
• Dotări adecvate desfășurării unui • Neparticiparea la cursuri la clasă se
învățământ de calitate (săli de curs, răsfrânge negativ asupra rezultatelor
biblioteci, cabinete, ateliere, școlare ale elevilor;
laboratoare); • Existența cazurilor de abandon școlar,
132
• Acordarea de burse profesionale, burse generate de situațiile de risc social din

pentru copiii cu CES și burse sociale comunitate.
„Bani de liceu”;
• Existența programului „A doua șansă”
în care sunt înregistrați peste 120 de
elevi;
• Existența Casei de Cultură Carsium din
Hârșova, a Bibliotecii orășenești
„Duiliu Zamfirescu” și a Căminului
cultural din satul Vadu Oii;
• Investiții derulate pentru reabilitarea și
extinderea infrastructurii de educație
(mansardare Școala gimnazială,
extindere Grădinița „Tic Pitic”,
reabilitare și extindere Liceul Teoretic
„Ioan Cotovu” etc.).
• Posibilitatea accesării de fonduri • Schimbări dese ale sistemului de

europene structurale pentru dotarea învățământ și ale programei școlare;
școlilor, pentru modernizarea și dotarea • Creşterea ratei de părăsire a sistemului
infrastructurii culturale și structurilor de învăţământ în mediul rural;
sportive; • Riscul abandonului școlar în rândul
• Posibilitatea accesării de fonduri populației de etnie romă;
nerambursabile pentru formarea • Creșterea absenteismului școlar;
profesională în sprijinul cresterii • Subfinanțarea sistemului educațional;
economice și dezvoltării bazate pe • Accentuarea scăderii calităţii
cunoaștere; procesului de învăţământ;
• Posibilitatea accesării de fonduri, • Scăderea populației școlare;
nerambursabile pentru impulsionarea • Nivelul de trai redus limitează şi
copiilor de etnie romă să urmeze oportunităţile de dezvoltare socială și
programe de învățământ preșcolar și educațională;
școlar; • Politica de salarizare în domeniul
• Stabilirea de parteneriate care să educației slab motivantă.
favorizeze dezvoltarea unor servicii
social-educative noi și de calitate;
• Existența de programe de formare a
personalului în colaborare cu specialiști
din țară și din străinătate;
• Promovarea voluntariatului.
133
• Infrastructură de sănătate reprezentată • Existența persoanelor expuse riscului

la nivelul orașului atât de unități de sărăcie și excluziune socială în zona
medicale de stat, cât și de unități de vest a orașului;
medicale private; • Personal specializat insuficient pentru
• Personalul medical include medici furnizarea asistenței sociale și
specialiști, medici de familie, medicale necesare în comunitățile
farmaciști și personal sanitar mediu; defavorizate;
• Existența Spitalului Orășenesc • Implicarea insuficientă a societății
Hârșova, care asigură asistenţă civile în rezolvarea problemelor
medicală completă de specialitate, sociale comunitare;
preventivă, curativă şi de recuperare • Locuințe sociale insuficiente;
pentru bolnavii internaţi în regim de • Inexistența unui afterschool pe raza
spitalizare de zi, spitalizare continuă în orașului;
SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
sistem DRG şi pentru pacienţii care se • Infrastructura destinată furnizării

prezintă la cabinetele din ambulatoriul serviciilor sociale în comunitate
integrat al spitalului şi beneficiază de necesită reabilitare, modernizare și
consultaţii de specialitate; dotare.
• Dotările de sănătate existente acoperă
necesitățile de urgență ale orașului și
ale zonei;
• Implementarea proiectului „Creșterea
eficienței energetice a Spitalului
Orășenesc Hârșova, județul
Constanța”, cod SMIS 115973;
• Înființarea unui heliport în incinta
Spitalului Orășenesc Hârșova;
• În cadrul aparatului de specialitate al
primarului funcționează Direcția
Publică de Asistență Socială;
• Direcția Publică de Asistență Socială
acordă servicii de îngrijire la domiciliu
prin Centrul de servicii de îngrijire și
asistență la domiciliu pentru persoane
vârstnice, precum și servicii la
domiciliu destinate persoanelor adulte
cu dizabilități prin asistent personal;
• În subordinea Direcției Publice de
Asistență Socială funcționează Creșa
Hârșova;
• La nivelul orașului Hârșova există un
furnizor privat de servicii sociale – SC
RADAR AZIL DE BĂTRÂNI SRL.
134
• Accesarea programelor cu finanţare • Epuizarea din ce în ce mai rapidă a

europeană şi/sau naţională destinate bugetelor unităţilor sanitare şi CJAS,
reabilitării şi extinderii clădirilor, în urma multiplicării numărului
respectiv dotării cu echipamente a bolnavilor ce necesită investigaţii şi
unităţilor medicale; tratamente costisitoare;
• Aplicarea programului naţional de • Nivelul de trai redus poate duce la
evaluare a stării de sănătate a creșterea morbidității;
populaţiei; • Deciziile cu privire la dezvoltarea
• Cadru legislativ care stimulează serviciilor sociale aparţin factorilor
implicarea sectorului privat în politici;
furnizarea de servicii sociale; • Insuficiența fondurilor pentru
• Existența programelor și fondurilor susținerea serviciilor sociale
naționale și europene accesibile pentru specializate;
grupuri dezavantajate: programe • Scăderea solidarității sociale.
sociale, programe de incluziune,
programe educative, programe de mică
infrastructură;
• Implementarea Programului
operațional pentru ajutorarea
persoanelor defavorizate;
• Existența la nivelul județului de
modele de bună practică în furnizarea
de servicii sociale;
• Promovarea voluntariatului.
• Teritoriul administrativ al orașului • Traficul intens pe DN2A afectează

interacționează cu situri NATURA mediul înconjurător (noxe, praf,
2000; poluare fonică);
• Producerea energiei din surse • Existența riscului de inundații, zonele
MEDIU
regenerabile, cu ajutorul centralelor posibil afectate fiind orașul Hârșova,

eoliene; zona port, zona Dijmahala, zona
• Potențial însemnat de surse Varoș, satul Vadu Oii;
regenerabile de energie: energie • Înregistrarea fenomenelor de secetă
eoliană, energie solară, biomasă în pedologică, a temperaturilor și
cantitate importantă; fenomenelor meteo extreme, precum și
• Eficientizarea sistemului de iluminat a căderilor masive de zăpadă, viscol,
public prin introducerea tehnologiei îngheț;
LED; • Existența unor probleme generate de
• Creșterea eficienței energetice a unor depozitarea deșeurilor.
clădiri de pe teritoriul administrativ al
135
orașului;
• Preocuparea administrației publice
locale pentru amenajarea de spații verzi
în oraș;
• Existența unui sistem integrat de
gestionare a deșeurilor; UAT Hârșova
este parte a ADI DOBROGEA;
• Serviciul de salubrizare este delegat
către SC IRIDEX GROUP
SALUBRIZARE;
• Deșeurile reciclabile sunt colectate de
către SC PHOENIX DISTRIBUTION
SRL.
• Existența fondurilor de investiții • Schimbările climatice generate de

direcționate către proiecte în domeniul încălzirea globală;
salubrității, canalizării, apelor uzate și • Condițiile meteorologice extreme care
protecției mediului în general; conduc la riscuri de genul inundațiilor
• Existența unor finanțări și a secetei tind să devină mai
guvernamentale pentru proiecte de frecvente și intensitatea lor să
mediu; sporească;
• Existența programelor de finanțare • Degradarea cadrului natural în cazul
susținute din Fondul pentru Mediu, dezvoltării urbanistice necontrolate;
precum: programul Rabla, programul • Poluarea aerului, apei și solului de
de îmbunătățire a calității mediului prin către operatorii economici din zonă;
împădurirea terenurilor agricole • Exploatare nerațională a pădurilor.
degradate, programul național de
îmbunătățire a calității mediului prin
realizarea de spații verzi în localități;
• Interesul crescut la nivel naţional
pentru conservarea biodiversităţii;
• Împădurirea terenurilor degradate şi
neutilizate în agricultură prin programe
europene;
• Accesarea de finanțări nerambursabile
pentru amenajarea de zone de agrement
natural;
• Realizarea unei infrastructuri propice
dezvoltării turismului ecologic.
136
• Potențial turistic cu relevanță sub • Lipsa unei strategii culturale și de

aspect economic, care constă în turism turism specifice;
de tranzit, turism cultural, turism • Resurse naturale și culturale insuficient
balneoclimateric; valorificate sub aspect turistic;
• Existența obiectivelor turistice • Promovare insuficientă a obiectivelor
antropice de referință (Cetatea turistice naturale și culturale ale
Carsium, Muzeul Carsium etc.); orașului;
• Cadru natural atractiv (fluviul Dunărea, • Insuficienta integrare în circuitul
Canaralele de la Hârșova); cultural și turistic, national și
• Existența izvoarelor de ape termale internațional;
sulfuroase „Puturoasa”; • Insuficiența unităților de cazare și de
• Infrastructură culturală dezvoltată alimentație publică destinate turiștilor;
(Casa de Cultură Carsium, Biblioteca • Băile termale nu sunt valorificate în
CULTURĂ, TURISM ȘI AGREMENT
orășenească „Duiliu Zamfirescu”, mod organizat, fiind utilizate fără

cămin cultural în satul Vadu Oii, asistență medicală de specialitate, ceea
Muzeul Carsium etc.); ce impune înființarea unei baze de
• Existența unor biserici ortodoxe – tratament, cu dotări performante și
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și personal specializat;
Elena”, Biserica „Sfântul Dimitrie cel • Lipsa pistelor pentru turismul cu
Nou”, Biserica „Sfânta Muceniță biciclete;
Irina”, a Mănăstirii Prodromița și a • Zona vestigiilor arheologice necesită
geamiei „Mahmud”, care pot constitui, curățare și amenajare pentru a putea
de asemenea, obiective turistice de constitui o veritabilă atracție turistică a
referință pentru orașul Hârșova; orașului;
• Viață culturală bogată, prin organizarea • Faleza Dunării și portul nu sunt
de evenimente cultural-artistice de suficient amenajate pentru a permite
către Casa de Cultură Carsium în practicarea turismului sau a altor
parteneriat cu diverse instituții; activități de agrement.
• Existența unor ansambluri de dansuri și
formații de muzică.
• Dezvoltarea de parteneriate între • Criza economică globală;

administrația publică locală, • Schimbările climatice au efecte
producătorii locali, unități de turism și negative asupra activităților
agrement și ONG-uri locale în scopul economice, inclusiv a celor de turism
dezvoltării infrastructurii turistice și de și agrement;
agrement; • Calamităţi naturale (inundaţii,
• Posibilitatea atragerii resurselor cutremure etc.) sau situații
financiare pentru dezvoltarea excepționale (epidemii, pandemii, etc);
infrastructurii culturale, sportive și de • Degradarea și chiar dispariția
137
agrement, precum și pentru organizarea arhitecturii tradiționale;

de evenimente cultural-artistice, de • Migrarea turistică către alte regiuni sau
promovare a folclorului și tradițiilor țări, cu potențial turistic recunoscut;
locale; • Lipsa mărcii turistice.
• Existența unei Strategii de dezvoltare a
turismului la nivelul județului
Constanța.
• Management performant al Primăriei; • Lipsa resurselor financiare proprii

• Funcționari publici și personal pentru realizarea de investiții în
contractual cu studii și experiență în vederea dezvoltării capacității
administrația publică locală; administrative;
• Asigurarea liberului acces la • Absența la nivel național a unui sistem
informațiile de interes public; de monitorizare și evaluare a modului
• Transparență decizională; de furnizare a serviciilor publice;
• Dotare cu tehnologie performantă; • Complexitatea formalităţilor/
• Lucru în sistem informatizat, inclusiv procedurilor administrative care
trebuie îndeplinite în relația
CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
online;
• Răspuns prompt către cetățean; administrație – cetățean;
• Implementarea de proiecte de investiții • Implicarea redusă a societății civile în
care au dus la dezvoltarea comunității stabilirea strategiilor locale pe termen
sub aspect economic, social, cultural mediu și lung.
etc.
• Existența cadrului legal privind • Legislație neclară, generată de

autonomia financiară și administrativă întârzierea adoptării normelor de
la nivelul autorității administrației aplicare a unor acte normative,
publice locale; contradicții între prevederile legale și
• Existența unei surse alternative suprapuneri de acte normative;
generatoare de venituri proprii, prin • Regulile de finanțare, atât regulile
proiectele finanțate din fonduri specifice ale finanțatorului, cât și
nerambursabile; legislația națională aplicabilă, nu sunt
• Existența mecanismelor de cooperare/ corelate și armonizate astfel încât să
colaborare/ parteneriat, cum ar fi: permită o aplicare facilă, unitară,
asociații de dezvoltare intercomunitară, previzibilă și sustenabilă, de natură să
grupuri de acțiune locală, parteneriate contribuie la dezvoltarea capacității
public-public, public-privat, etc. beneficiarilor și la eficientizarea
activităților acestora;
• Influenţa şi presiunile factorului
politic.
138
CAPITOLUL III
CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE DURABILĂ
O abordare completă și corectă a strategiei locale de dezvoltare durabilă implică în mod

necesar raportarea la politicile și programele strategice de nivel superior, urmărind integrarea
acesteia în contextul strategic actual. Din acest motiv ne-am propus o scurtă trecere în revistă a
principalelor direcții strategice la nivel european, național și regional.
1. Cadrul strategic european
Politica de coeziune, cel mai important instrument de finanțare a investițiilor din UE, are
o contribuție esențială la consolidarea convergenței economice, sociale și teritoriale a Uniunii
Europene, prin reducerea disparităților dintre diferitele regiuni ale UE, în conformitate cu articolul
174 din TFUE.
5 obiective politice stau la baza politicii de coeziune post-2020:
o Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijin

pentru întreprinderile mici și mijlocii;
o Europă mai ecologică și fără emisii de gaze cu efect de seră, care pune în aplicare
Acordul de la Paris și investește în tranziția în domeniul energiei, energiile
regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice;
o Europă mai conectată, cu rețele strategice de transport și rețele digitale;
o Europă mai socială, care să ofere pilonul european al drepturilor sociale și să

sprijine calitatea ocupării forței de muncă, educație, competențe, incluziune socială și
acces egal la asistență medicală;
139
o Europă mai aproape de cetățeni, prin sprijinirea strategiilor locale de dezvoltare și

a dezvoltării urbane durabile în UE.
De curând, Parlamentul European a adoptat acordurile politice referitoare la pachetul

legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, cu fonduri în valoare de 373 de
miliarde EUR6.
Pachetul legislativ include:

▪ Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) pentru fondurile cu gestiune partajată;
▪ Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de
coeziune (FC);
▪ Regulamentul privind Fondul social european Plus (FSE+);
▪ Regulamentul Interreg de stabilire a unor dispoziții specifice pentru obiectivul de
cooperare teritorială europeană sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de
instrumentele de finanțare externă.
Aprobarea RDC prevede elemente esențiale pentru funcționarea noului Regulament
privind Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) care completează ansamblul fondurilor politicii de
coeziune disponibile pentru perioada 2021-2027.
Parlamentul European a adoptat și Facilitatea de împrumut pentru sectorul public, care va
finaliza în mod efectiv toate propunerile din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă.
Noul Regulament privind dispozițiile comune prevede un cadru juridic comun pentru 8 fonduri cu
gestiune partajată: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social
european Plus, Fondul european pentru afaceri maritime, activități pescărești și acvacultură,
Fondul pentru o tranziție justă și norme financiare pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare,
Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize și Fondul pentru securitate internă.
Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de
coeziune prevede dispoziții specifice pentru Fondul european de dezvoltare regională (226 de
miliarde EUR) și pentru Fondul de coeziune (48 de miliarde EUR). FEDR va contribui la
consolidarea coeziunii economice și sociale în Uniunea Europeană prin corectarea dezechilibrelor
dintre regiunile sale, contribuind în același timp la îndeplinirea priorităților politice ale Uniunii
6
Sursă: https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/newsroom/news/2021/06/25-06-2021-commission-welcomes-the-
adoption-of-eur373-billion-cohesion-policy-legislative-package-2021-2027
140
printr-o concentrare tematică a resurselor. FC va sprijini proiecte din domeniul mediului și al

rețelelor transeuropene din sectorul infrastructurii de transport.
Fondul social european Plus este principalul fond al UE pentru investiții în capitalul uman.
Acesta va fi instrumentul financiar strategic pentru punerea în aplicare a Pilonului european al
drepturilor sociale, pentru sprijinirea creării de locuri de muncă și pentru construirea unei societăți
echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, fondul le va furniza statelor membre
resursele atât de necesare pentru redresarea societăților și economiilor în urma crizei provocate de
pandemia de COVID-19. Beneficiind de un buget de 99,3 miliarde EUR pentru perioada 2021-
2027, statele membre pot utiliza aceste sume pentru a crea și a proteja oportunități de angajare, a
promova incluziunea socială, a lupta împotriva sărăciei, inclusiv prin măsuri de combatere a lipsei
de adăpost, precum și pentru a oferi lucrătorilor competențele necesare pentru tranziția digitală și
verde. Fondul include de asemenea o cerință ambițioasă care prevede ca statele membre să
investească în programele pentru tineret și să abordeze problema sărăciei în rândul copiilor.
Fondul pentru o tranziție justă este un nou fond al politicii de coeziune, cu un buget global
de 19,2 miliarde EUR (în prețuri curente). FTJ este un element-cheie al Pactului verde european și
primul pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă (MTJ). El vizează să atenueze costurile
sociale și economice cauzate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic,
printr-o gamă largă de activități menite, în principal, să diversifice activitatea economică și să
acorde ajutor persoanelor pentru a se adapta la o piață a muncii aflată în schimbare. Facilitatea de
împrumut pentru sectorul public este cel de al treilea pilon al MTJ, care mobilizează bugetul UE
pentru a oferi acces unor finanțări suplimentare. Facilitatea vizează în mod specific entitățile
publice, creând condiții de creditare preferențiale pentru proiectele care nu generează venituri
suficiente pentru a fi viabile din punct de vedere financiar.
În fine, cea de a 6-a generație de programe Interreg, beneficiind de un buget de 9,1
miliarde EUR, continuă să modeleze cooperarea teritorială în întreaga Europă pentru toate
componentele sale (transfrontaliere, transnaționale și interregionale). Aceasta include cooperarea
la frontierele externe ale Uniunii, beneficiind de sprijin din partea instrumentelor externe [cum ar
fi Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) și Instrumentul de vecinătate, cooperare
pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI)], și prevede o nouă componentă dedicată
consolidării cooperării regionale a regiunilor ultraperiferice.
141
2. Cadrul strategic național
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030

România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii
Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale
Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în cadrul Summit-
ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015.
Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei:
răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul politic asumat
de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 a fost adoptată Strategia Națională pentru
Dezvoltarea Durabilă a României 2030.
Prin această strategie, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și
implementarea setului de 17 ODD. Strategia susține dezvoltarea României pe trei piloni
principali, respectiv economic, social și de mediu. Strategia este orientată către cetățean și se
centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui
cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat.
Figura nr. 2 – Obiectivele de dezvoltare durabilă 2030
142
Obiectivele de dezvoltare durabilă 2030
➢ Obiectivul 1: Fără sărăcie

Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context
➢ Obiectivul 2: Foamete zero

Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea
unei agriculturi sustenabile
➢ Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare

Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă
➢ Obiectivul 4: Educație de calitate

Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul
vieții pentru toți
➢ Obiectivul 5: Egalitate de gen

Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate
➢ Obiectivul 6: Apă curată și sanitație

Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți
➢ Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile

Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și
modern
➢ Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică

Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării
depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți
➢ Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură

Construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile și
încurajarea inovației
143
➢ Obiectivul 10: Inegalități reduse

Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări
➢ Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile

Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure,
reziliente și durabile
➢ Obiectivul 12: Consum și producție responsabile

Asigurarea unor modele de consum și producție durabile
➢ Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice

Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor
➢ Obiectivul 14: Viață acvatică

Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o
➢ Obiectivul 15: Viața terestră

Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre,
gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării
solului și stoparea pierderilor de biodiversitate
➢ Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente

Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la
justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate
nivelurile
➢ Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor

Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru
144
Planul Național de Redresare și Reziliență

Prin oportunitățile de redresare și reziliență ale Uniunii Europene, din instrumentul
„UrmătoareaGenerațieUE” (NextGenerationEU), România a elaborat planul său de reforme și
modernizare pentru cele 29,2 miliarde euro.
Planul răspunde nevoilor sectoriale din principalele domenii economico-sociale, fiind
promovate o serie de reforme importante care să conducă la creșterea capacității de adaptare la
situațiile de criză. Reformele și investițiile sectoriale se întrepătrund prin abordări integrate și
sustenabile care converg spre strategiile statului român:
❖ Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030;
❖ Strategia Națională de Sănătate 2021-2027;
❖ Strategia Națională pentru prevenirea situațiilor de urgență 2016-2025;
❖ Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (2020-2050);
❖ Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) 2018-2035;
❖ Master Planul General de Transport și planurile de mobilitate urbană;
❖ Politica Urbană a României 2020-2035;
❖ Strategia Națională a Locuirii 2018 – 2030.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este conceput așa încât să
asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de dezvoltare ale
României la momentul actual.
Obiectivul general al PNRR al României este corelat în mod direct cu Obiectivul general
al Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), așa cum este inclus în Regulamentul
2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, din 12 februarie 2021, Art.4.
Astfel, obiectivul general al PNRR al României este dezvoltarea României prin realizarea
unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații
de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie
cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Obiectivul specific al PNRR este și el corelat cu cel al mecanismului, detaliat în
Regulament, și anume de a atrage fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin
NextGenerationEU în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții.
Structura PNRR
PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei 6 piloni
prevăzuți prin Regulament:
145
Tabel nr. 30 – Componentele Planului Național de Redresare și Reziliență
Piloni Componente
Pilonul I. Tranziția verde I.1 Sistemul de management al apei
I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea
I.3 Managementul deșeurilor
I.4 Transport sustenabil
I.5 Fondul pentru Valul Renovării
I.6 Energie
Pilonul II. Transformare digitală II.1 Cloud guvernamental si sisteme publice digitale
Pilonul III. Creștere inteligentă, III.1 Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii
sustenabilă și favorabilă incluziunii III.2 Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare si
inovare
Pilonul IV. Coeziune socială și IV.1 Fondul local pentru tranzitia verde și digitală
teritorială IV.2 Turism și cultură
Pilonul V. Sănătate, precum și V.1 Sănătate
reziliență economică, socială și V.2 Reforme sociale
instituțională, în scopul, printre V.3 Reforma sectorului public, creșterea eficienței
altele, al creșterii nivelului de justiției și întărirea capacității partenerilor sociali
pregătire pentru situații de criză și a
capacității de reacție la criză
Pilonul VI. Politici pentru generația VI.1. România Educată
următoare, copii și tineret, cum ar fi
educația și competențele
Pilonul I. Tranziția verde

Componenta I.1 Sistemul de management al apei
Domeniu de intervenție:
Apă și apă uzată, infrastructura de gospodărire a apelor
Obiectiv:
Asigurarea sustenabilă a apei pentru un viitor sigur al populației, mediului și economiei
146
Reforme
R1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și
pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene
R.2 Reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) în vederea
asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării
corespunzătoare a Directivei Cadru Apă și a Directivei inundații
R.3 Consolidarea cadrului legislativ actual privind stabilirea pragurilor pentru avertizarea fenomenelor
meteorologice periculoase și a fluxului de elaborare și transmitere a informărilor, atenționărilor și avertizărilor
meteorologice
Investițiile
I.1 Extinderea sistemelor de apă și canal în localități aflate în aglomerări mai mari de 2000 de locuitori echivalenți
(l.e), prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu Directivele europene
I.2 Colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2000 de l.e. care împiedică atingerea unei stări bune a
corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate
I.3 Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente.
I.4 Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a
apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației
și reducerea riscului la inundații
I.5 Dotarea adecvată a administrațiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea
situațiilor de urgență
I.6 Realizarea cadastrului apelor
I.7 Adaptarea la schimbările climatice a infrastructurii de îmbunătățiri funciare - sistemele de desecare-drenaj care
deservește unele zone expuse riscului de inundații.
Pentru investițiile aferente reformei 2 este prevăzută o alocare de 876,4 mil. euro din care: 480 de mil. pentru I.4, 35
de mil. pentru I.5, 30 mil. pentru I.6, 323,4 mil pentru I.7, precum și 8 mil. euro pentru pentru consolidarea
capacității Administrative a ANAR și elaborarea noului mecanism economic
I.8 Extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național (SIMIN)
Buget: 1.884.400.000 euro

Componenta I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea
Obiectiv:
Armonizarea practicilor de management forestier cu cele privind conservarea biodiversității și protejarea mediului în
contextul generat de Pactul Verde European și asigurarea tranziției către o Europă neutră din punct de vedere
climatic prin crearea de noi suprafețe acoperite cu păduri și refacerea habitatelor degradate
Reforme:
R.1 – Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei
noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente (Codul Silvic și legislație forestieră secundară)
R.2 – Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a
Strategiei Europene privind biodiversitatea
Investiții
Păduri
I.1 – Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv păduri urbane
I.2 – Investiții în refacerea și regenerarea naturală a unor ecosisteme forestiere degradate, inclusiv habitate forestiere
incluse în rețeaua Natura 2000
I.3 – Investiții în pepiniere și tehnologii moderne de producere a puieților
I.4 – Investiții în tehnologii moderne de extragere a lemnului afectat de factori destabilizatori
147
I.5 – Investiții în sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse
unor astfel de fenomene
Biodiversitate
I.6 - Actualizarea planurilor de management existente pentru arii naturale protejate și fundamentarea implementării
Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030
I.7 - Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor
acvatice și dependente de apă
Buget: 1.372.000.000 euro

Componenta I.3 Managementul deșeurilor
Managementul deșeurilor
Obiectiv:
Accelerarea procesului de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor cu accent pe colectarea
separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile și
trecerii la economia circulară
Reforma:
R1. Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia
circulară
Investiții:
I.1 Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de
județ sau la nivel de orașe/comune.
I.2 Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile.
I.3 Dezvoltarea capacității tehnice și a competențelor în materie de economie circulară și de climă la nivelul
instituțiilor publice centrale și locale.
Buget: 1.204.000.000 euro

Componenta I.4 Transport sustenabil
Obiectiv
Obiectivul acestei componente este de a dezvolta o infrastructură de transport durabilă și ecologică, cu standarde de
siguranță adecvate, care să contribuie la finalizarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) și la
descongestionarea nodurilor urbane, stimulând în același timp tranziția către un transport sustenabil la nivel naţional,
fiind vizate acţiuni orientate către dezvoltarea de măsuri „environmental friendly” pe noile sectoare de transport de
mare viteză, asigurarea elementelor de protecție a mediului, precum şi a sistemelor inteligente de transport (ITS) și a
măsurilor de siguranță rutieră.
Sectorul transporturilor nu este doar un pilon de sprijin pentru alte sectoare, ci are o contribuție majoră la reziliența
unei economii, oferind o bază solidă pentru o redresare accelerată în cazul unor crize prelungite cu impact negativ
semnificativ asupra societății în ansamblul ei.
148
Reforme
R1 - ”Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră” - Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și
procedural pentru tranziția către transport sustenabil
R2 – „Viziune și management performant pentru transport de calitate” - Îmbunătățirea capacității instituționale
de management și guvernanță corporativă
Investiții
I1 - Dezvoltarea infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T centrale, a unor proiecte care asigură conectivitatea
centrelor urbane mari la rețeaua TEN-T, precum și a infrastructurii necesare implementării noilor măsuri de taxare și
control, a sistemelor de management al traficului rutier și asigurarea siguranței rutiere
I2 – Modernizarea liniilor de cale ferată, inclusiv implementarea Sistemului European de Management al Traficului
Feroviar (ERTMS), nivel 2, centralizarea stațiilor; reînnoirea și electrificarea liniilor de cale ferată pentru secțiunile
selectate (reprezentând faza 1 din procesul de modernizare)
I3 – Achiziționare de material rulant sustenabil și modernizarea materialului rulant existent
I4 – Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile București și Cluj-Napoca
Buget: 7.620.000.000 euro

Componenta I.5 Fondul pentru Valul Renovării
Domeniu de politică:
Tranziția verde
Obiectiv general:
Tranziția către un fond construit rezilient și verde
Prin intermediul componentei Valul renovării - Fondul pentru reabilitarea verde și seismică se va urmări
îmbunătățirea fondului construit printr-o abordare integrată a eficienței energetice, a consolidării seismice, a
reducerii riscului la incendiu și a tranziției către clădiri verzi și inteligente, conferind respectul cuvenit pentru
estetică și calitatea arhitecturală a acestuia, dezvoltarea unor mecanisme adecvate de monitorizare a performanțelor
fondului construit și asigurarea capacității tehnice pentru implementarea investițiilor.
Obiective specifice:
1. Asigurarea rezilienței și sustenabilității fondului construit prin abordarea integrată a eficienței energetice, a
consolidării seismice, a reducerii riscului la incendiu, ameliorarea calității aerului interior și tranziția spre clădiri
inteligente.
2. Asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică, actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții
verzi și reziliente.
3. Monitorizarea performanțelor fondului construit și fundamentarea politicilor pe evidențe prin realizarea registrului
digital al clădirilor și implementarea treptată a pașaportului energetic al clădirilor.
4. Asigurarea forței de muncă specializată pentru clădiri verzi și inteligente.
5. Introducerea practicilor de economie circulară în construcții.
Reforme:
R1 - Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția
spre clădiri verzi și reziliente
R2 - Asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții
verzi și reziliente
Investiții:
I1 - Instituirea unui fond ”renovation wave” care să finanțeze adecvat, printr-un program de investiții, lucrări de
îmbunătățire a fondului construit existent:
Axa 1 - schema de granturi pentru reziliență și eficiența energetică în clădiri rezidențiale multifamiliale;
149
Axa 2 - schema de granturi pentru reziliență și eficiență energetică în clădiri publice (sedii administrative, clădiri
care deservesc servicii publice, inclusiv clădiri istorice, pe baza unei metodologii de intervenție care prezervă
valoarea culturală).
I2 - Realizarea Registrului național al clădirilor, sistem informatic georeferențiat (logbook conform strategiei
Renovation wave) și implementarea treptată a pașaportului energetic al clădirilor
I3 - Consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și lucrătorilor în domeniul construcțiilor pentru realizarea
de construcții cu performanțe energetice sporite – dezvoltarea de centre regionale de pregătire și formare
profesională și organizarea de sesiuni de instruire
I4 - Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice
Buget estimat: 2.200.000 euro

Componenta I.6 Energie
Obiectiv:
Asigurarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din
surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului
Reforme:
Reforma 1: Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui
cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse
regenerabile
Reforma 2: Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special
hidrogen și soluții de stocare
Reforma 3: Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector
Reforma 4: Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a
eficienței energetice în industrie
Reforma 5: Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire - răcire
Reforma 6: Decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în infrastructură de transport electric și crearea
de stimulente pentru transportul verde
Investiții:
Investiția 1: Digitalizarea și tranziția către surse regenerabile de energie atât a consumurilor proprii ale operatorilor
din rețea și altor operatori critici, cât și investiții în noi capacități pentru producția de electricitate din surse
regenerabile
Investiția 2: Infrastructura de distribuție de gaz natural în combinație cu hidrogen
Investiția 3: Proiecte demonstrative integrate în domeniul hidrogenului verde, cercetare-dezvoltare în domeniu și
facilitarea IPCEI
Investiția 4: Lanț industrial de producție și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv
echipamente auxiliare) și cercetare-dezvoltare în domeniu
Investiția 5: Schemă de stimulare a eficienței energetice în industrie
Investiția 6: Infrastructură încărcare vehicule electrice
Buget: 1.623.500.000 euro
150
Pilonul II. Transformare digitală

Componenta II.1 Cloud guvernamental și sisteme publice digitale
Transformare digitală
Obiectiv:
O infrastructură digitală coerentă și integrată la nivelul administrației publice din România care să ofere servicii
digitale de înaltă calitate atât cetățenilor, cât și companiilor. Prin realizarea acestui obiectiv sunt create condițiile
pentru adoptarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate ale instituțiilor statului și pentru
creșterea numărului de cetățeni și companii care vor putea beneficia și fructifica oportunitățile oferite de digitalizare.
Implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale va contribui, la creșterea gradului de transparentizare a activității
autorităților statului și la reducerea barierelor birocratice, contribuind, de asemenea, la realizarea obiectivelor de
Reforme și investiții:
A. Servicii publice digitale pentru cetățeni și firme
a) Reforma
A.1 Dezvoltarea și implementarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud
guvernamental, a principalelor servicii livrate de către acesta, a componentelor sale de infrastructură și guvernanță,
inclusiv proiectarea, implementarea și operarea acestui tip de sistem care să permită interconectarea sistemelor
digitale din administrația publică printr-o abordare standardizată și livrarea de servicii digitale de înaltă calitate către
cetățeni, firme și alte autorități publice.
b) Investiții
A.2 Investiții privind realizarea infrastructurii cloudului guvernamental
A.3 Investitii pentru dezvoltarea/migrarea în cloud (cloud ready), upgradarea și creșterea gradului de
interoperabilitate al tehnologiilor digitale folosite în prezent la nivelul instituțiilor publice și dezvoltarea de noi
aplicații cloud-native pentru livrarea de servicii digitale guvernamentale
A.4 Investiții pentru realizarea unui sistem integrat de eHealth și telemedicină
A.5 Digitalizarea sistemului judiciar
A.6 Investiții pentru digitalizare în domeniul mediului
A.7 Investiții pentru digitalizare în domeniul muncii și protecției sociale
A.8 Investiții pentru realizarea interoperabilității sistemului informatic SMIS2014+ cu alte sisteme informatice
naționale utilizând instrumente și tehnologii TIC de tip Big Data
A.9 Investiții pentru implementarea formularelor electronice eForms în domeniul achizițiilor publice
A.10 Investiții pentru transformare digitală și automatizare RPA în administrația publică
A.11 Crearea unui program de finanțare pentru adoptarea cărții de identitate electronice și a semnăturii digitale
calificate (qualified electronic signature)
A.12. Digitalizarea celui de-al treilea sector
B. Conectivitate digitală
a) Reforma
B.1 Alinierea strategiei naționale în domeniul conectivității digitale la legislația europeană prin măsuri specifice
pentru atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor
de foarte mare capacitate cu acoperire largă națională, inclusiv în corelație cu rețelele de transport, respectiv zonele
de interes de mediu, prin eliminarea barierelor din cadrul normativ în vigoare.
b) Investiții
B.2 Implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații prin diferite tipuri de instrumente
pentru beneficiari, cu accent pe zonele albe
C. Securitate cibernetică
a) Reforma
C.1 Creșterea arealului de protecție și asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin
infrastructuri cu valențe critice.
b) Investiții
C.2 Investiții pentru asigurarea unui nivel adecvat de securitate cibernetică pentru entități publice și private
C.3 Investiții pentru creșterea rezilienței și securității cibernetice a infrastructurii de servicii de tip ISP asigurate
pentru autoritățile publice din România
151
C.4 Investiții în sisteme de securitate pentru protecția spectrului guvernamental

C.5 Investiții pentru crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie
D. Competențe digitale, Capital Uman și utilizarea Internetului

a) Reforma
D.1 Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru
cetățeni
b) Investiții
D.2 Program de formare competențe digitale avansate pentru funcționarii publici
D.3 Scheme de granturi dedicate upskilling-ului/reskillingului angajaților
D.4 Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni HUB-uri de dezvoltare a competențelor digitale
Buget: 1.892.000.000 euro
Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii

Componenta III.1 Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii
Obiectivele generale
O.1. Consolidarea sistemului fiscal și creșterea capacității de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Rezultatele
așteptate ale reformelor ce vor fi întreprinse în cadrul acestei componente vor duce la creșterea ponderii veniturilor
colectate cu 3 p.p din PIB raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020 și la reducerea decalajului la TVA cu 5
p.p. raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020
O.2 Reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii,
să răspundă la Recomandările Specifice de Țară (RST) 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea
sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.
Reforme
Reforma ANAF prin digitalizare.
Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice.
Consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe
de modelare economică.
Revizuirea cadrului fiscal.
Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.
Reforma sistemului de pensii.
Investiţii
I.1.1 Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale
I.1.2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului
integrat al riscurilor
I.1.3 Asigurarea capacității de răspuns pentru provocările informaționale actuale și
I.2 Modernizarea sistemului vamal şi implementarea vămii electronice
I.3 Îmbunătățirea managementului cheltuielilor publice în vederea eficientizării și prioritizării acestora
I.4 Consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente
complexe de modelare economică
I.5 Revizuirea cadrului fiscal
I.6.1 Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare
I.6.2 Dezvoltarea capacității instituționale pentru gestionarea unui Fond de capital de risc
I.7 Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată
I.8 Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare
Buget: 481.800.000 euro
152
Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii

Componenta III.2 Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare
Obiectiv:
Principalul obiectiv al componentei este crearea unui mediu sustenabil, predictiv și simplificat pentru derularea
activității mediului de afaceri, creșterea accesului la finanțare prin dezvoltarea de instrumente adaptate nevoilor
întreprinderilor, cu accent inclusiv pe contribuția la schimbările climatice și tranziția digitală, creșterea capacității de
inovare a sistemului CDI pentru crearea de sinergii cercetare–mediu de afaceri, precum și dezvoltarea premiselor
necesare pentru reformarea sustenabilă a companiilor de stat
Reforme:
Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri
Reforma 2. Reforme în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării
Investiții:
Investiția 1. Realizarea de platforme digitale pentru punerea în aplicare a reformelor privind transparentizarea
legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri.
Investiția 2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat
Investiția 2.2 Scheme de ajutor pentru sectorul privat
Invesția 3. Investiții inovative în microelectronică (consorțiu IPCEI)
Investiția 4. Cercetare, dezvoltare și inovare
Buget: 2.359.200.000 euro
Pilonul IV. Coeziune socială și teritorială

Componenta IV.1 Fondul local pentru tranziția verde și digitală
Obiective:
O1. Asigurarea cadrului pentru reziliența localităților urbane și rurale prin investiții în infrastructura locală care vor
susține tranziția verde a zonelor urbane și rurale din România și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional,
intra-regional și intra-județean.
O2. Asigurarea cadrului pentru reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană la
nivelul autorităților publice locale.
O3. Crearea unei reţele naţionale velo care să includă și rutele EuroVelo
Reforme:
1. Politica Urbană a României, cadru de politici pentru îmbunătățirea dezvoltării urbane
R1.1. Stabilirea unui mecanism de implementare pentru Politica Urbană a României bazat pe o structură de
guvernanță clară și principii de implementare
R1.2. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă
R1.3. Reforma sistemului de planificare - Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor
2. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, cadru de politici pentru reducerea disparităților teritoriale
R2.1. Crearea cadrului de implementare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
R2.2. Lege pentru reducerea disparităților teritoriale și stabilirea unor măsuri investiționale și fiscale pentru creșterea
coeziunii teritoriale
R2.3. Consorții administrative pentru a îmbunătăți eficiența serviciilor publice și eficacitatea implementării
investițiilor
R2.4. Adoptarea cadrului legislativ și instituţional pentru dezvoltarea de piste velo și trasee cicloturistice, de rang
naţional și regional, prin crearea și, după caz, actualizarea legislaţiei de profil, precum și prin crearea unei entități cu
rol de coordonator naţional al reţelei, inclusiv a traseelor EuroVelo.
Investiții: (intervențiile 1-4)
153
I1. Intervenții pentru tranziția verde și digitală în municipiile reședință de județ

- Construirea de locuințe pentru tineri/locuințe sociale/ locuințe de necesitate/ locuințe pentru specialiști din sănătate
și învățământ;
- Mobilitatea urbană durabilă - Schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule
curate);
- Mobilitatea urbană durabilă - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – ITS;
- Mobilitatea urbană durabilă - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - stații de încărcare vehicule
electrice;
- Mobilitatea urbană durabilă - Asigurarea infrastructurii pentru biciclete.
I2. Intervenții pentru tranziția verde și digitală în municipii, altele decât cele reședință de județ
curate);
electrice;
I3. Intervenții pentru tranziția verde și digitală în orașe
- Reabilitarea moderată a clădirilor ce adăpostesc servicii publice;
curate);
electrice;
I4. Intervenții pentru creșterea calității vieții în mediul rural
- Construirea de locuințe pentru specialiști din sănătate și învățământ;
- Reabilitarea moderată a clădirilor ce adăpostesc servicii publice;
- Crearea de piste pentru bicicliști;
- Dezvoltarea de stații de încărcare pentru vehiculele electrice;
- Achiziția de microbuze electrice/hidrogen în scopuri comunitare;
- Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – ITS și alte sisteme inteligente (pentru comunele care se află în
zonele urbane funcționale, în zonele turistice și în zonele de frontieră).
I5. Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism de tip
Plan de Amenajarea Teritoriului Județean/Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal Metropolitan/Plan
Urbanistic General/Plan Urbanistic Zonal/ a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă
I6. Intervenții pentru implementarea la nivel național a traseelor cicloturistice
- Realizarea planului de acțiuni și a studiilor specifice pentru traseele cicloturistice
- Digitalizarea pistelor și traseelor velo
- Realizarea a 3.000 km de piste pe trasee velo naționale (de exemplu Via Transilvanica), inclusiv traseele
EuroVelo.
- Realizare infrastructură conexă pentru traseele cicloturistice
Buget: 2.120.000.000 euro
Pilonul IV. Coeziune socială și teritorială

Componenta IV.2 Turism și cultură
Obiective:
Valorificarea patrimoniului cultural, construit și natural prin turism, având ca rezultat:
➢ Dezvoltare teritorială durabilă și coeziune
154
➢ Creșterea calității vieții și dezvoltare economică în zonele rurale și defavorizate

➢ Crearea de locuri de muncă în special pentru tineri
➢ Crearea de piață de desfacere pentru produsele locale și creșterea nivelului de branding local
Susținerea tranziției digitale a sectoarele culturale și creative

➢ Creșterea capacităților organizaționale și a sustenabilității pe termen mediu și lung a operatorilor culturali
➢ Creșterea angajabilității în sectoarele cultural-creative a forței de muncă înalt calificate
➢ Creșterea accesului la produse culturale digitale
Reforme:
R1 Transformarea structurală socio-economică în zonele rurale și în zonele defavorizate prin dezvoltarea sustenabilă
a turismului cultural și natural ca vector de dezvoltare teritorială
Demersuri legislative: Elaborarea strategiei de turism cultural al României și adoptarea măsurilor privind
dezvoltarea turismului cultural și natural ca factor de dezvoltare regională, inclusiv prin valorificarea patrimoniului
natural și cultural.
Investiții
I1. Implementarea măsurilor Strategiei de turism cultural al României prin 12 trasee turistice
Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării și alte destinații cu specific ecoturistic (ex. intervenții asupra
clădirilor publice și private pentru recuperarea aspectului tradițional în concordanță și cu conceptul de tranziție
verde) și recuperarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural tradițional prin realizarea rutei castelelor, rutei
bisericilor fortificate, rutei mănăstirilor, rutei culelor din Oltenia, rutei curiilor din Transilvania și rutei pelerinilor,
traseelor gastronomice tradiționale și extinderea la nivel național al Drumului vinului
I2. Finanțarea lanțului muzeelor și memorialelor dedicate opresiunii și conflictelor
I3. Finanțarea centrelor științifice și tehnice
Modernizarea și crearea muzeelor memoriei: Muzeul identităților transilvănene (Mutra), Muzeul Național de Istorie
a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii,
Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației, alte memoriale prin care
România democratică și europeană onorează memoria victimelor totalitarismelor și educă generațiile tinere.
R2 Creșterea competitivității turismului românesc prin managementul participativ al destinațiilor turistice și
operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD)
R3. Modele de finanțare pentru tranziția digitală a sectoarelor culturale și creative
1.1. Investiții în dezvoltarea de conținut și dezvoltare organizațională/de business pentru societăți de producție sau
distribuție de film
1.2. Transformarea digitală a sectorului culturii scrise și creșterea ofertei de cărți în format electronic
Buget: 200.000.000 euro
Pilonul V. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul,

printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de
reacție la criză
Componenta V.1 Sănătate
Obiectiv:
Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din România prin creșterea nivelului de acces, siguranță, calitate și
funcționalitate a serviciilor medicale și a infrastructurii sanitare
Reforme:
Reforma 1: Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate
Reforma 2: Reforma managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate.
Reforma 3: Reforma managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate
155
Investiții:
Investiția 1: Investiții în infrastructura medicală prespitalicească
Investiția 2: Investiții în infrastructura spitalicească publică
Buget: 2.455.000.000 euro

reacție la criză
Componenta V.2 Reforme sociale
Obiectiv general:
Creșterea gradului de integrare și de acces la serviciile sociale și de inserție socio-profesională a unor categorii
defavorizate, dezvoltarea unor politici active de stimulare a formalizarii muncii și de creștere a impactului și calității
serviciilor de asistență socială și de ocupare, coroborat cu stimularea accesului pe piața forței de muncă prin
dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare în zona economiei sociale
Asigurarea cadrului legal necesar desfășurării activității de prevenire a separării copilului de familie și sprijinirea
familiei în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copilului expus riscului de separare.
Asigurarea “drepturilor egale tuturor persoanelor vulnerabile, cu precădere cu dizabilităţi și a altor lucrători
vulnerabili de a trăi în comunitate, cu şanse egale cu ale celorlalţi” prin oferirea de servicii sociale și de inserție
specifice și integrate care răspund nevoilor lor și care să le crească gradul de independență.
Creșterea gradului de acoperire și de adecvare a prestațiilor sociale și coroborarea acestora cu măsuri de activare pe
piața muncii.
O acțiune integrată pentru reducerea sărăciei, includerea pe piața forței de muncă a grupurilor vulnerabile, inclusiv
cele aflate în risc de excluziune din cauza sărăciei, reducerea fenomenului muncii nedeclarate pentru categorii
vulnerabile, precum și creșterea rolului economiei sociale în reducerea gradului de sărăcie și creșterea nivelului de
incluziune socială a grupurilor vulnerabile.
Reforme:
Reforma 1 - Crearea unui nou cadru legal pentru oferirea de soluții adecvate sprijinirii familiilor care trăiesc în
sărăcie, cu copii în întreținere, astfel încât aceștia să poată fi menținuți în familie
Reforma 2 - Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități: intensificarea acțiunilor de creștere
a rezilienței sociale în comunitate, având ca scop prevenirea instituționalizării și îmbunătățirea calității vieții
persoanelor adulte cu dizabilități
Reforma 3 – Implementarea Venitului Minim de Incluziune
Reforma 4 – Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici
Reforma 5 - Îmbunătățirea și modernizarea legislației privind economia socială
Investiții:
Investiția 1 - Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii în situații de risc
Investiția 2 – Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități
Investiția 3 - Operaționalizarea sistemului instituțional și tehnic pentru implementarea Venitului Minim de
Incluziune
Investiția 4 - Operaționalizarea introducerii tichetelor de muncă în domeniul lucrătorilor casnici
Investiția 5 – Implementarea unor scheme de granturi pentru sprijinirea economiei sociale
Cost estimat: 216 milioane euro
156

reacție la criză
Componenta V.3 Reforma sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea
capacității partenerilor sociali
Domenii de intervenție: Administrație publică / Justiție / Politici salariale
Obiectiv general: obiectivul național este de a îmbunătăți guvernanța în condițiile unui sistem de luare a deciziei
predictibil, fundamentat și participativ, de a asigura furnizarea de servicii publice de calitate de către un corp de
funcționari publici profesioniști și bine pregătiți, care să răspundă adecvat la provocările, nevoile și așteptările
cetățenilor și mediului de afaceri, consolidând rezistența și, acolo unde este necesar, adaptate la tranziția verde și
digitală.
1. O mai bună coordonare, elaborare și implementare a politicilor guvernamentale, transparență sporită și încredere
în sectorul public.
2. Management performant al resurselor umane in sectorul public - tranziția către managementul strategic, modern,
digital și verde al resurselor umane din administrația publică.
3. Salarizare unitară corectă - O nouă politică de salarizare în sectorul public coerentă, conectată cu performanța
obținută și sustenabilă pe termen lung.
4. Stat de Drept - Consolidarea independenței sistemului judiciar prin îmbunătățirea accesului la justiție și creșterea
eficienței la nivelul sistemului judiciar.
5. Achiziții publice - Reformarea sistemului național de achiziții prin eficientizarea procesului de achiziții, în sensul
identificării măsurilor de simplificare aferente, concomitent cu întărirea capacității administrative a
autorităților/entităților contractante, într-un cadru legal flexibil și coerent.
6. Îmbunătățirea proceselor de formulare a politicilor publice / deciziilor publice prin implicarea tuturor actorilor
implicați.
7. Creșterea rezilienței companiilor de stat ca urmare a operaționalizării principiilor guvernanței corporative
Reforme și investiții:
1. O mai bună elaborare și implementare a politicilor, transparență sporită și încredere în sectorul public.
Reforma 1.1 Predictibilitatea și eficiența proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor
și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea
instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației.
Reforma 1.2 Întărirea coordonării la Centrul Guvernului (CoG) printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor
în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile
Această reformă vizează următoarele intervenții specifice:
- Asigurarea eficienței și eficacității măsurilor și politicilor verzi, prin operaționalizarea unui mecanism de
coordonare și implementare a Pactului Verde European în România, condus de SGG și Administrația Prezidențială;
- Reforma administrației publice prin promovarea și coordonarea unei politici publice coerente de dezvoltare
durabilă la toate nivelurile și în toate sectoarele statului cu focus pe transformare digitală și creșterea relevanței/
utilizarea abordării științifice în politicile publice de dezvoltare durabilă.
2. Management performant al resurselor umane în sectorul public- Tranziția către managementul strategic, modern,
digital și verde al resurselor umane din administrația publică.
Reforma 2.1 Reforma funcției publice prin digitalizare și managementul parcursului de carieră
Următoarele intervenții specifice sunt vizate a fi realizate ca parte a acestei măsuri:
- Dezvoltarea sistemului de management și coordonare al strategiilor guvernamentale pe termen lung prin ajustări
procedurale și pomovarea de noi mecanisme de coordonare;
- Îmbunătățirea sistemului de planificare a politicilor publice pe termen scurt și mediu prin alinierea planificării
strategice cu programarea bugetară;
157
- Consolidarea sistemului de fundamentare/ analiza preliminară a impactului și asigurarea calității adecvate a

procesului decizional;
- Eficientizarea gestionării fondurilor structurale prin simplificare administrativă;
- Introducerea conceptului de inovare în sectorul public, elaborarea unei strategii de guvernanță inovativă și
anticipativă dedicată administrației publice prin integrarea în procesul decizional și prin promovarea de noi
instrumente moderne de planificare în mediul guvernamental;
- Creșterea calității consultărilor publice și dezvoltarea implicării societății civile în procesul de luare a deciziilor
prin consolidarea cadrului legislativ și procedural pentru coordonarea și implementarea eficientă a inițiativelor de
guvernare deschisă (Open Government initiative)
- Identificarea și implementarea unor soluții privind creșterea prestigiului funcției publice (realizarea unui studiu
integrat privind managementul resurselor umane, elaborarea a 2 propuneri legislative privind managementul
resurselor umane, pachet de intervenții publice în vederea diseminării și promovării);
- Managementul parcursului de carieră: Organizarea etapizată a concursului național pentru celelalte categorii de
funcții publice (pe modelul EPSO al instituțiilor europene), altele decât cele pilotate deja, se va face după efectuarea
unei analize și pe baza experiențelor pozitive ale modului în care s-a derulat faza pilot a consursului național (derulat
începând cu semestrul 2 din 2022) pentru debutanți și înalți funcționari publici. Analiza va conține concluzii și
recomandări pentru eventuala extindere a concursului la nivelul administrației publice, introducerea și extinderea
cadrelor de competențe, profesionalizarea prin dezvoltarea competențelor digitale (ICDL, specializări cheie IT&C),
de leadership și de talent management/recrutare).
3. Salarizare unitară corectă – O nouă politică de salarizare în sectorul public coerentă, conectată cu performanța
obținută și sustenabilă pe termen lung.
Reforma 3.1 Modificarea și modernizarea legislației privind sistemul de salarizare

Principalele activități aferente acestei reforme includ:
- Analiza situației actuale și evaluarea sustenabilității politicii de salarizare;
- Stabilirea și agrearea principiilor noii politici de salarizare unitară;
- Dezvoltarea, aprobarea și implementarea noii legi.
4. Stat de Drept - Consolidarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar prin îmbunătățirea accesului
la justiție și creșterea eficienței sistemului judiciar
Reforma 4.1 Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia

Principalele activități aferente acestei reforme includ:
- consolidarea cadrului instituțional prin: adoptarea noilor legi ale justiţiei (organizare judiciară, statutul
magistraților și CSM); implementarea unei politici de resurse umane în funcţie de nevoile sistemului si de noul
cadru normativ; specializarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor de mediu; modificarea Codului penal și a
Codului de procedură penală pentru a le pune în acord cu deciziile CCR și directivele europene relevante;
- Transformarea digitală pentru trecerea la documente electronice simultan cu accelerarea utilizării semnăturilor și
sigiliilor electronice, modernizarea registrelor naționale, creșterea interoperabilității cu autorități publice naționale și
din UE, întărirea securității cibernetice și a guvernanței IT, pentru îmbunătățirea accesului la informație și
eficientizarea proceselor în tot sistemul judiciar;
- Optimizarea infrastructurii judiciare pentru a garanta accesul la justiție și calitatea serviciilor.
Reforma 4.2 Intensificarea luptei împotriva corupției

Principalele activități afernte acestei reforme includ:
- Consolidarea capacității DNA în lupta împotriva corupției, inclusiv prin asigurarea sprijinului logistic și
recuperarea bunurilor şi a prejudiciilor generate de infracțiuni, inclusiv prin extinderea mandatului instituțional al
ANABI;
- Adoptarea și implementarea unei noi strategii naționale anticorupție.
Investițiile propuse pentru acest obiectiv:
Investiție 4.1 la reforma 4.1 - Optimizarea infrastructurii judiciare pentru a garanta accesul la justiție și calitatea
serviciilor;
Investiție 4.2 la reforma 4.2 - Dezvoltarea infrastructurii logistice (non-IT) necesare luptei împotriva corupției și a
recuperării produsului şi prejudiciilor generate de infracțiuni, inclusiv a formării profesionale în aceste domenii.
Sistemul de integritate
Reforma 4.3 - Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, pentru a răspunde recomandărilor
mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și mecanismului privind statul de drept (Rule of Law).
158
5. Achiziții publice - Reformarea sistemului național de achiziții prin eficientizarea procesului de achiziții, în sensul
autorităților/entităților contractante, într-un cadrul legal flexibil și coerent.
Reforma 5.1 Reformarea sistemului național de achiziții prin eficientizarea procesului de achiziții, în sensul
autorităților/entităților contractante, într-un cadrul legal flexibil și coerent
Următoarele intervenții sunt vizate în cadrul acestei reforme:
- Modificarea cadrului legal pentru a permite implemenarea rapidă a contractelor de achiziții;
- Susținerea achizițiilor centralizatre pentru anumite produse/zone prin configurarea și pilotarea a 8 UCA locale în
cele opt județe identificate prin intermediul proiectului SIPOCA 625;
- Profesionalizare în domeniul achizițiilor publice.
6. Îmbunătățirea proceselor de formulare a politicilor publice / deciziilor publice
Reforma 6.1 – Parteneriat și participare în dezvoltarea politicilor la nivel local și digitalizarea sectorului
neguvernamental - Creșterea predictibilității, eficacității, coerenței și “inclusivității” proceselor de formulare a
politicilor publice/ deciziei publice prin planificare, monitorizare și evaluare transparente și participative, cu
consultarea și coordonarea permanentă cu actorii relevanți din comunitate
Următoarele intervenții specifice sunt vizate:
− Crearea de structuri parteneriale locale APL – societatea civilă care să favorizeze prezența unei diversități de
ONG-uri locale active alături de administrația publică în procesele obișnuite de decizie pentru comunitate, dar și
pentru transfer de expertiză și input din partea cetățenilor în reformele din interiorul APL;
− Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în
planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale adresate prin PNRR și monitorizarea
reformelor asociate.
Investiția 6.1 - Crearea de structuri parteneriale locale APL – societatea civilă
Investiția 6.2 - Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare
profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale adresate prin PNRR și
monitorizarea reformelor asociate
7. Creșterea rezilienței companiilor de stat ca urmare a operaționalizării principiilor guvernanței corporative
Reforma 7.1: Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul
întreprinderilor de stat
Investiția 7.1: Servicii necesare în procesul de reorganizare și restructurare a companiilor și participațiilor statului
Cost estimativ: 155 milioane euro
Pilonul VI. Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și
competențele
Componenta VI.1. România Educată
Domeniu: Educație
Obiectiv general: Creșterea capacității de reziliență a sistemului educațional prin modernizarea infrastructurii
educaționale și a dotării aferente, în corelare cu nevoile prezente și viitoare ale pieței forței de muncă, în vederea
asigurării participării la un proces educațional de calitate, modern și incluziv.
Reforme și Investiții:
R1. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de
calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare inter-instituțională și de coordonare intersectorială, care să
159
asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare.

I1. Schemă de granturi pentru construirea și operaționalizarea, de către operatori publici, a unui număr de 140 de
creșe pentru îmbunătățirea accesului și a participării copiilor antepreșcolari la servicii standard de educație timpurie,
cu scopul favorizării revenirii părinților în câmpul muncii.
I2. Schemă de granturi pentru înființarea și operaționalizarea unui număr de 412 servicii complementare pentru
grupurile dezavantajate în cele 41 de județe și în municipiul București.
I3. Program-cadru de formare continuă a profesioniștilor care lucrează în serviciile de educație timpurie, cu
precădere a celor care lucrează în servicii destinate copiilor cu vârste de la naștere la 3 ani.
R2. Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul
identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar.
I4. Schemă necompetitivă de granturi pentru unitățile de învățământ cu risc crescut de abandon școlar prin activități
educaționale diversificate, măsuri remediale, programe sociale și monitorizarea activităților.
I5. Intervenții sistemice în vederea sprijinirii reformelor, precum evaluări, analiza de impact, activități de mentorat și
coaching pentru cadre didactice și directori ai unităților de învățământ, formare în utilizarea mediilor de învățare
virtuale sau hibrid, instrumentelor de învățare, observarea la clasă etc.
R3. Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor
oportunitatea unei rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic
I6. Scheme de sprijin pentru dezvoltarea a 10 consorții regionale (clustere de învățământ dual) între unitățile
administrativ-teritoriale, unitățile de învățământ - licee și universități, camere de comerț și/sau agenți economici, alți
parteneri relevanți, exclusiv pentru crearea condițiilor optime de pregatire a elevilor, și pentru dezvoltarea și dotarea
a 10 campusuri profesionale integrate, liceale și universitare (infrastructură socială care să deservească învățământul
dual preuniversitar și universitar tehnologic)
I7. Dotarea laboratoarelor de informatică din unitățile de învățământ IPT
I8. Dotarea atelierelor școlare din unitățile de învățământ IPT
I9. Investiții pentru transformarea liceelor agricole în principalele locuri de profesionalizare a viitorilor fermieri
antreprenori și salariati în domeniul agriculturii
R4. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației
I10. Program de formare continuă a personalului didactic, accesibil la nivel național, aliniat Cadrului european al
competențelor digitale pentru cetățeni (DigComp), cu accent pe îmbunătățirea competențelor de pedagogie digitală
ale cadrelor didactice
I11. Schemă de finanțare a echipamentelor și resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ
I.12. Școala ONLINE: realizarea de conținut și instrumente educaționale digitale, prin încurajarea inovării pentru
adoptarea unor soluții educaționale creative, interactive și prin elaborarea și implementarea de programe accesibile
de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, sportivi, elevi spitalizați.
I.13. Schemă de finanțare pentru digitalizarea universităților
R5. Modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate,
prietenoase cu mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar
I14. Scheme de finanțare pentru sistemul educațional universitar pentru atingerea standardelor de siguranță și
calitate
I15. Școli verzi: Scheme de finanțare pentru tranziția către un sistem de educație sustenabil și verde
I16. Asigurarea dotărilor sălilor de clasă și a laboratoarelor/cabinetelor școlare din sistemul preuniversitar pentru
atingerea standardelor de calitate, altele decât unitățile gimnaziale și de IPT finanțate prin granturi
I17. Schema de grant pentru consorții școlare rurale
R6. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile
unei autonomii sporite a școlilor
I18. Măsuri de sprijin pentru reformarea guvernantei și asigurarea unui management de calitate la nivelul unităților
de învățământ preuniversitar
Buget: 3.606.000.000 euro
160
3. Cadrul strategic regional
Județul Constanța este parte a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, motiv pentru care vom
evidenția în continuare viziunea, obiectivele și principalele direcții de dezvoltare, urmând ca
acestea să fie luate în considerare la elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a orașului
Hârșova pentru perioada 2021-2027.
Figura nr. 3 – Regiunea de dezvoltare Sud-Est
Programul Operațional Regional Sud-Est 2021-2027
Obiectivul general al POR SE 2021-2027 este reprezentat de creșterea competitivității

economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin
sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să
asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunii, capabilă să gestioneze în mod eficient resursele, să
valorifice potențialul ei de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.Tipurile de acțiuni
propuse vor conduce la reducerea disparităților și la transformarea Regiunii Sud-Est într-o regiune
161
mai atractivă, într-un spațiu economic stabil și diversificat în care cercetarea și inovarea au un rol
activ.
POR SE 2021-2027 are la bază următoarele obiective strategice regionale, identificate și
prioritizate ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de dezvoltare socio-economică
a regiunii, precum și a principalelor direcții de acțiune strategică menționate în documentele
strategice naționale și europene relevante:
• OSR 1 Susținerea inovării, prin stimularea dezvoltării mediului antreprenorial, a
sectorului CDI și a colaborării dintre acestea, în vederea utilizării de produse și procese
inovative, în contextul specializării inteligente.
Dezvoltarea economică și specializarea inteligentă a Regiunii SE nu pot fi separate de
adoptarea tehnologiilor digitale. Analiza pieței și potențialul de dezvoltare al sectoarelor
definite ca strategice pentru Regiunea Sud-Est au arătat necesitatea introducerii și utilizării în
economie a produselor/ serviciilor/ proceselor inovative digital, cu valoare adăugată sporită, care
permit în timp recuperarea decalajelor față de regiunile mai dezvoltate.
Ecosistemul antreprenorial regional este insuficient dezvoltat. Densitatea IMM este scăzută,
supraviețuirea și creșterea acestora este dificilă, iar activitatea economică se concentrează în
sectoare slab intensive în tehnologie și cunoaștere. Instituțiile de sprijinire a afacerilor reprezintă
un factor vital pentru creşterea atractivității regiunilor ca locații pentru investiții în activități
economice şi sociale şi un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri regional şi
local.
În vederea menţinerii şi dezvoltării avantajelor competitive, principalele provocări la care
IMM-urile trebuie să răspundă, se referă la: adaptare rapidă la semnalele pieței, îmbunătățire
continuă a produselor și serviciilor livrate – prin asimilarea progresului tehnologic și inovării,
servicii încorporate în produse, etc.
Ca urmare a nevoilor identificate, Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Sud-Est
vizează următoarele obiective specifice: creșterea ponderii cheltuielilor cu activitatea de cercetare
– dezvoltare și inovare în PIB regional, creșterea numărului parteneriatelor public-private care să
desfășoară activități CD, creșterea numărului personalului implicat în activități CDI de la nivelul
entităților care desfășoară activități CD, crearea unor mecanisme care să faciliteze transferul
rezultatelor CDI către potențiali utilizatori: agenți economici, instituții publice, ONG-uri.
• OSR 2 Susținerea adoptării de soluții de tip SMART CITY la nivelul regiunii
Orașele SMART înseamnă orașe mai plăcute, mai incluzive și în care tehnologia simplifică
existența locuitorilor și a administrației publice locale. Abordarea SMART are ca rezultat o
162
implicare mai mare în tot ceea ce înseamnă procesul de administrație publică, mai multe
oportunități pentru mediul de afaceri și cetățeni, beneficii care se traduc prin îmbunătățirea
calității vieții. Conceptul merge dincolo de relaționarea dintre cetățeni și furnizorii de servicii
publice și oferă instrumentele ce încurajează cetățenii să fie mai activi și mai participativi în viața
comunității. Astfel, un Smart City va fi un loc mai atractiv pentru a locui, a munci și a se recrea.
În acelasi timp, în scopul de a obține un oraș mai sustenabil, deschis și prietenos cu cetățenii lui,
este necesară utilizarea unui instrument foarte important, și anume tehnologia informației și
comunicației. Digitalizarea este, de asemenea, un factor esențial pentru stimularea inovării și a
competitivității. Deși în România sectorul TIC este bine reprezentat, contribuind cu 6-7% la PIB-
ul național, acest potențial nu se regăsește fructificat la nivelul administrațiilor publice și mai ales
la nivelul managementului urban.
• OSR 3 O regiune mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției
către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și a adaptării la schimbările
climatice
În Regiunea Sud-Est, principalele surse de poluare se identifică la nivelul aglomerărilor
urbane. Sursa principală de poluare o reprezintă emisiile de noxe generate de traficul rutier, mai
ales prin utilizarea intensivă a autoturismului personal pentru deplasări în interiorul orașelor. O
altă cauză o constituie și eficiența energetică scăzută a clădirilor rezidențiale și publice, fondul
construit fiind unul învechit fizic și moral.
Infrastructura verde este, de asemenea, deficitară, suprafața de spațiu verde care revine
fiecărui locuitor din mediul urban fiind foarte redusă, respectiv sub 10 mp/cap locuitor.
În regiunea Sud-Est, lipsa intervențiilor coordonate și reducerea capacității investiționale a
autorităților locale urbane a condus la apariția terenurilor abandonate/degradate/neutilizate. La
acestea se adaugă dimensiunea redusă a spațiului verde din mediul urban, precum și programele
insuficiente de sprijin al coridoarelor ecologice și al biodiversității din mediul urban și periurban,
care se repercutează negativ asupra calității vieții populației.
Crearea unor orașe mai ecologice prin dezvoltarea unei mobilități durabile, inteligente și
intermodale, reziliente în fața schimbărilor climatice, reprezintă un pas important în calea
adaptării la schimbările climatice în Europa.
Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de judet și în zona lor funcțională,
precum și în celelalte municipii și orașe se va realiza prin intermediul investițiilor prevăzute în
SIDU și PMUD.
163
O altă problemă stringentă a zonei periurbane este reprezentată de slaba dezvoltare a rețelelor
de infrastructură edilitară (rețele de apă potabilă și canalizare, pentru comunitățile mici), ceea ce
afectează negativ calitatea vieții locuitorilor din aceste zone.
• OSR 4 Îmbunătățirea accesibiltății, mobilității și conectivității în regiune, prin investiții
în infrastructura rutieră de transport regional ca factor determinant al dezvoltării
economice, reziliente în fața schimbărilor climatice, sigură și operațională, capabilă să
asigure legături rapide și eficiente la rețelele de transport internațional, interrgional și
intraregional, precum și fluidizarea circulației bunurilor și persoanelor, asigurând un
standard european al infrastructurii, valorificând astfel și poziția geo-strategică a
regiunii.
Dezvoltarea infrastructurii regionale de transport reprezintă o condiție necesară pentru
implementarea cu succes și a celorlalte priorități de dezvoltare ale Regiunii Sud-Est pentru
perioada 2021-2027, contribuind la dezvoltare economică, creșterea mobilității persoanelor și
mărfurilor și nu în ultimul rând la conectarea infrastructurii de transport regionale și locale cu
rețeaua TEN-T. Asigurarea accesului la rețelele de transport internațional, național și regional
este, așadar, o prioritate importantă pentru susținerea dezvoltării economice a regiunii.
Până în 2019, investițiile realizate cu ajutorul fondurilor UE au dus la demararea lucrărilor la
4.364 km de drumuri noi sau reconstruite, dintre care 692 km în rețeaua TEN-T. Calitatea și
fiabilitatea rețelelor rutiere din Regiune sunt slabe, iar gradul de siguranță în trafic este scăzut, în
special pentru participanții nemotorizați (pietoni și bicicliști). Utilizarea bicicletei ca mijloc de
locomoție pentru activități productive sau educative este încă în stadii incipiente, facilitățile
pentru deplasările pietonale sau velo fiind rare.
Zonele unde infrastructura este inadaptată la cerințele traficului european influențează
dinamica dezvoltării economice. Totodată trebuie avut în vedere că agricultura este un domeniu
specific regional, iar drumurile județene preiau aproape integral transportul recoltei la momentul
campaniei agricole.
Conectarea infrastructurilor regionale, cu coridoarele majore de transport TEN-T va spori
accesibilitatea comunităților locale, în special rurale, stimuland creșterea economică prin
dezvoltarea oportunităților de afaceri în arealul menționat și crescând gradul de ocupare al forței
de muncă disponibile în aceste zone prin facilitarea navetei către aglomerările urbane care oferă
oportunități sporite. Îmbunătățirea condițiilor de circulație rutieră va conduce totodată și la
creșterea accesului la obiectivele turistice din regiune crescând potențialul dezvoltării de noi
activități economice pentru populația zonei.
164
Numărul utilizatorilor în transportul public urban este în continuă scădere la nivelul orașelor,
concomitent cu creșterea intensivă a numărului de autovehicule personale (INS) cu efecte asupra
poluării, creșterii congestiei traficului și consumuri energetice mari, iar numărul de pasageri
transportați de către operatorii de transport în aceste areale urbane a scăzut. Fluidizarea și
organizarea corespunzătoare a traficului, în special la nivelul punctelor nevralgice generatoare de
congestie (intersecții aglomerate, puncte de intrare în oraș, zonele limitrofe marilor centre
comerciale etc.) constituie o prioritate necesar a fi reflectată în planurile de investiții publice,
inclusiv la nivelul POR SE 2021-2027.
• OSR 5 Îmbunătățirea calității învățământului și creșterea accesului populației la
educație prin dezvoltarea infrastructurii aferente
În linie cu obiectivele Strategiei pentru modernizarea infrastructurii educaţionale 2017–2023,
elaborată de Ministerul Educației, Regiunea Sud-Est își propune să abordeze disparitățile dintre
mediul rural și cel urban, ținând cont în același timp de discrepanțele intra-regionale, evidențiate
de distribuția neuniformă a unităților școlare între județe, în concordanță cu numărul
beneficiarilor finali (elevi care beneficiază de infrastructura reabilitată/modernizată/nou
construită).
Susținerea investițiilor în infrastructura educațională, la toate nivelurile de studii, va
îmbunătăți calitatea și atractivitatea mediului școlar, atât pentru elevi, cât și pentru personalul din
învățământ, va contribui la creșterea calității serviciilor de educație și va susține accesul și
participarea la educație, în special pentru grupurile vulnerabile.
De asemenea, investițiile în infrastructura fizică și digitală vor contribui la creșterea relevanței
sistemelor de educație și formare pentru piața forței de muncă și la dobândirea competențelor
digitale, necesare atât elevilor, cât și cadrelor didactice.
• OSR 6 Creșterea atractivității Regiunii Sud-Est prin valorificarea potențialului turistic
și al patrimoniului cultural și natural
Deși reprezintă o regiune turistică dezvoltată și cu mare potențial, oferta culturală atât în sine,
dar și ca produs turistic complementar este scăzută, iar acest aspect își are cauza și în precaritatea
infrastructurii culturale aferente (teatre, muzee, case memoriale etc.).
Turismul de nișă, precum cel ecologic, de itinerar, de croazieră sau cel de afaceri, reprezintă
de asemenea un produs turistic secundar sau subsidiar ofertei principale, dar și un element de
competitivitate cu valoare intrinsecă proprie, care ar putea contribui substanțial în ceea ce privește
o valorificare a bazei de cazare existentă (cca. 1/3 din numărul total de locuri din unitățile de
primire turistică de la nivel național).
165
Sprijinul financiar al Uniunii Europene obținut prin POR 2014 -2020 a permis îmbunătățirea
parțială a infrastructurii de turism în regiune. Cu toate acestea, necesarul de investiții este cu mult
mai mare, fapt reieșit din valoarea proiectelor depuse, pentru care nu a mai existat finanțare.
Rolul multiplicator dovedit al turismului va contribui la amplificarea sustenabilă, pe orizontală
și verticală, a efectelor pozitive la nivelul întregii economii regionale, generând emulație
antreprenorială, inclusiv în ceea ce privește capitalul autohton, oferind totodată oportunități de
locuri de muncă pentru locuitori, în special pentru tineri. În prezent, sectorul turistic din Regiunea
Sud-Est generează peste 50.000 locuri de muncă, iar sezonul turistic atrage anual tineri la început
de carieră, mai ales în sectorul HORECA.
De altfel, un element relevant în favoarea turismului din Regiunea Sud-Est îl constituie
resursele umane calificate în acest domeniu, ținând cont de tradiția, dar și de oferta educațională
și de formare profesională care vizează acest sector de activitate.
• OSR 7 Întărirea capacității administrative la nivelul AMPOR și beneficiari pentru o
bună implementare a POR
Având în vedere provocările identificate la nivelul resurselor umane implicate în
implementarea POR, este necesară menținerea stabilității personalului, atât prin asigurarea unor
condiții materiale (ex. dotări tehnice, etc.), financiare adecvate activității desfășurate în AM, cât și
prin măsuri de instruire/ perfecționare conform cerințelor impuse de modificări ale legislației
europene/ naționale. Luând în considerare că sprijinul direct acordat atât potenţialilor beneficiari
cât şi beneficiarilor, reprezintă o precondiţie pentru implementarea în bune condiţii a POR, în
perioada 2021–2027, se va avea în vedere extinderea cadrului de acordare a sprijinului direct și
indirect. Activitățile avute în vedere prin măsurile de asistență tehnică în cadrul AP 7 vor lua în
considerare lecțiile învățate în 2014-2020, provocările noii perioade de programare, precum și
corelarea sistemului de implementare POR cu cerințele stabilite la nivel național în domeniul
managementului FESI în vederea îmbunătățirii sistemului de implementare al programului.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
SUERD este a doua strategie macro-regională a UE, adaptată la specificul regiunii dunărene,
fiind importantă pentru Regiunea Sud-Est din perspectiva transformării regiunii Dunării într-o
regiune competitivă, dinamică şi prosperă care să ofere un standard ridicat de viaţă comunităţilor
locale. POR 2021-2027 va contribui la implementarea SUERD prin promovarea unor investiţii în
conformitate cu ariile prioritare SUERD şi concentrarea acestora în ariile imediat riverane Dunării
în scopul maximizării impactului.
Beneficiile majore pe care Strategia le aduce Regiunii Sud-Est sunt:
166
• Dezvoltarea calităţii vieţii, prin creşterea competitivităţii şi a atractivităţii localităţilor

dunărene;
• Obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de afaceri şi prin cooperări
între sectorul public şi cel privat;
• Atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport, mediu şi
energie.
4. Cadrul strategic județean
Strategia integrată de dezvoltare durabilă a turismului în județul Constanța, 2019-2028
Viziune: În 10 ani, județul Constanța va fi o destinație turistică competitivă la nivel european,

dezvoltată pe principii durabile, atractivă pentru 365 zile pe an, cu o paletă largă de atracții și
experiențe turistice oferite, echilibrat răspândite la nivelul întregului areal. Turismul, ca activitate
economică de bază la nivelul județului Constanța, va crea noi oportunități pentru ocuparea forței
de muncă și pentru îmbunătățirea calității vieții populației locale.
Obiective generale
1. Reducerea sezonalității turistice și poziționarea Județului Constanța ca destinație
turistică de 365 de zile
Sezonalitatea accentuată este principala problemă cu care se confruntă destinația, de aici
derivând alte probleme secundare care țin de eficiența activității turistice, lipsa de personal sau
calitatea produselor turistice oferite. În aceste condiții, dezvoltarea și promovarea unei oferte
turistice atractive de-a lungul întregului an este de dorit. Dezvoltarea turismului balnear, a
facilităților de afaceri și de evenimente, dezvoltarea unui calendar de evenimente cultural-artistice
și sportive întins pe toată perioada anului, dezvoltarea unor noi obiective turistice și a unor
facilități de agrement accesibile 365 de zile pe an, atractive atât pentru turiști, cât și pentru
localnici, vor contribui la reducerea sezonalității turistice a destinației.
2. Dezvoltarea turistică echilibrată teritorial la nivel județean pentru ca beneficiile
economice generate de turism să se propage dinspre litoral spre interiorul județului
La nivelul județului Constanța se constată o concentrare puternică a activităților turistice în
zona de litoral. Dezvoltarea unor structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, alimentație,
167
agrement și chiar tratament balnear în anumite zone cu potențial, amenajarea unor vestigii
arheologice și introducerea acestora în circuitul turistic, valorificarea turistică a cursului Dunării și
a Canalului Dunăre - Marea Neagră, crearea infrastructurii de vizitare pentru anumite arii naturale
protejate, dezvoltarea unei rețele de trasee de cicloturism, crearea unui drum al vinului,
dezvoltarea unor muzee locale, valorificarea produselor tradiționale și ecologice, crearea unor
evenimente cultural-artistice, punerea în valoare a patrimoniului intangibil, sunt doar câteva dintre
direcțiile avute în vedere pentru crearea unor noi poli de interes turistic la nivel județean, pentru
atragerea unor noi fluxuri turistice către acestea și pentru crearea premiselor pentru dezvoltarea
unor noi produse turistice pentru turiștii cazați pe litoral.
Promovarea adecvată a acestor noi produse turistice, țintită pentru segmentele vizate, va
contribui la dezvoltarea echilibrată a turismului la nivel teritorial și la propagarea impactului
economic generat către zonele din interiorul județului.
3. Îmbunătățirea atractivității turistice a destinației în vederea creșterii competitivității
produsului turistic
Privatizarea parțial nereușită realizată în anii ’90, la care s-au adăugat lipsa investițiilor în
infrastructura generală și turistică, aspectul general neîngrijit (pe alocuri cu aspect de bâlci) din
stațiuni, serviciile de slabă calitate în raport cu prețurile plătite, aglomerația din vârf de sezon și
aspectul dezolant în capetele de sezon, concurența deosebit de puternică din partea unor destinații
din străinătate situate în apropiere, toate acestea au contribuit la reducerea atractivității turistice a
stațiunilor de la Marea Neagră, cauzând plecarea marilor turoperatori internaționali care aduceau
turiști străini pe litoralul românesc.
În vederea creșterii atractivității turistice a stațiunilor se vor avea în vedere realizarea unor
investiții publice în refacerea infrastructurii generale, în amenajarea peisagistică a spațiilor verzi și
a falezelor, în realizarea unor trasee de promenadă și a unor trasee verzi în interiorul și în zona
limitrofă stațiunilor, amenajarea malurilor lacurilor, protecția și lărgirea plajelor, la care se adaugă
investiții private în structurile turistice abandonate, în structuri de agrement turistic pentru toate
anotimpurile, în noi structuri turistice pentru clientela all-inclusiv, instituirea și respectarea unor
reglementări urbanistice unitare și coerente, care să împiedice realizarea unor investiții cu impact
negativ asupra ambianței urbane.
Acest deziderat va fi valabil și pentru dezvoltarea unor viitoare stațiuni/resorturi turistice.
Având în vedere faptul că spațiul liber destinat unor noi proiecte turistice pe litoralul românesc
este limitat, este important să se oprească orice dezvoltare necontrolată. Se are în vedere ca aceste
areale să fie realizate cu o planificare atentă/integrată, fiind încurajate parteneriatele public-
168
private, în cadrul cărora statul/guvernul să dezvolte infrastructura generală, iar investitorii privați
să contribuie cu investițiile specifice în turism.
1.Structuri și instrumente pentru managementul destinației

Obiectiv specific: Îmbunătățirea activității de management-marketing turistic la nivelul
destinației prin crearea de structuri și instrumente specifice
În prezent, nu există o abordare unitară în ceea ce privește dezvoltarea turistică și marketingul
turistic la nivel județean. Dacă până în anul 2018 litoralul era promovat împreună cu Delta
Dunării, prin intermediul Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Litoral – Delta
Dunării, în momentul de față s-au creat mai multe nuclee, coordonate de câteva organizații
patronale, care împreună cu autoritățile publice locale doresc să pună bazele viitoarelor
Organizații de Management al Destinației - OMD-uri (Mamaia-Constanța, Eforie, Mangalia).
Din păcate, tergiversarea adoptării legislației a făcut ca procesul oficializării acestor structuri
să fie amânat. De asemenea, se constată faptul că nu există o coordonare pentru dezvoltarea
unitară la nivelul întregii destinații (județul Constanța) și nici coordonare pentru o promovare
unitară la nivel regional (Dobrogea), deși au existat anumite eforturi din partea Consiliului
Județean Constanța pentru realizarea unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară Turism
Dobrogea.
Realizarea OMD-urilor la nivel local și la nivel județean este un prim pas în vederea unei
dezvoltări turistice coordonate. Acestea ar trebui să realizeze ulterior propriile strategii de
dezvoltare și marketing turistic și să depună eforturi pentru implementarea acestora.
Principalele direcții de dezvoltare vizate sunt:
• înființarea și acreditarea organizațiilor de management marketing al destinațiilor, la nivel
local și județean;
• realizarea strategiilor de dezvoltare și de marketing turistic.
2. Accesibilitate și mobilitate în cadrul destinației

Obiectiv specific: Îmbunătățirea accesibilității, în vederea creșterii mobilității vizitatorilor
spre și în cadrul destinației turistice
Conectivitatea destinației cu principalele bazine ale cererii turistice este esențială. În cazul
județului Constanța, deși legăturile rutiere și feroviare cu municipiul București (principala zonă
emitentă a cererii turistice) sunt bune, se remarcă totuși nevoia dezvoltării și optimizării
169
infrastructurii și serviciilor-cheie de transport internațional (aeroport, port), a legăturilor cu alte

destinații de pe plan național, dar mai ales a conexiunilor în cadrul destinației.
În plus, așa cum se precizează și în cadrul Strategiei de dezvoltare și promovare a turismului în
municipiul Constanța, alte puncte vulnerabile sunt slaba calitate a transportului interurban,
reprezentativitatea și calitatea scăzută a „punctelor poartă de intrare” în municipiul Constanța, ca
principală poartă de intrare în județ (gară, autogară).
Dezvoltarea unor legături rutiere și feroviare de bună calitate pe axa nord-sud în zona de
litoral este deosebit de utilă pentru a asigura accesul spre această zonă, dar și pentru a facilita
deplasarea în cadrul destinației. De asemenea, dezvoltarea drumurilor rutiere pe principalele rute
turistice din județ este esențială pentru o mai bună dispersie a fluxurilor turistice, iar amenajarea
rutelor de cicloturism (în special a rutei europene EuroVelo 6) va favoriza deplasarea unor noi
segmente de turiști în zonă.
În plus, ținând cont de numărul tot mai mare al turiștilor cu nevoi speciale (ex. persoane în
scaun rulant, persoane cu deficiențe de auz sau de vedere), al persoanelor care călătoresc cu copii
mici, al persoanelor care călătoresc cu animale de companie etc., destinația ar trebui accesibilizată
pentru o paletă cât mai largă de vizitatori. În acest sens, pe lângă accesibilizarea infrastructurii
stradale, a obiectivelor turistice, a structurilor de primire turistică, a mijloacelor de transport
public, este deosebit de importantă existența informației cu privire la acele obiective/structuri de
primire care sunt accesibile pentru aceste segmente de turiști.
• modernizarea infrastructurii de acces spre destinație;
• îmbunătățirea accesibilității în interiorul destinației;
• realizarea de parcări intermodale (Park&Ride) în zonele turistice importante;
• realizarea unei rețele de trasee cicloturistice;
• accesibilizarea destinației pentru o paletă cât mai largă de vizitatori.
3. Resurse turistice
Obiectiv specific: Restaurarea, protecția și valorificarea durabilă în turism a patrimoniului
cultural și natural din județul Constanța
Așa cum s-a spus și mai sus, există o foarte mare concentrare a cererii turistice din județul
Constanța în stațiunile de pe litoral. La acest aspect au contribuit slaba valorificare a obiectivelor
turistice naturale și culturale situate în afara zonei de litoral, corelată cu lipsa structurilor turistice
170
de cazare, alimentație și agrement, a facilităților deficitare de acces în cadrul destinației și a

informațiilor turistice deficitare despre acestea.
În aceste condiții, amenajarea unor noi obiective turistice, dar și reabilitarea obiectivelor deja
introduse în circuitul turistic, va contribui la creșterea atractivității destinației, atât pentru turiștii
sosiți pe litoral, oferind noi alternative de excursii de o zi, dar și pentru turiștii care doresc să
realizeze circuite, trasee, mini-vacanțe în afara zonei de litoral.
Bogatul patrimoniu arheologic și arhitectural, obiectivele de cult religios, patrimoniu material
și imaterial aparținând diferitelor comunități etnice și religioase, numărul mare și variat de arii
naturale protejate constituie elemente valoroase, care dacă sunt capitalizate corespunzător
contribuie la diversificarea elementelor de atracție turistică din cadrul destinației, oferind o paletă
variată de posibilități de petrecere a timpului liber.
• conservarea, restaurarea, valorificarea unor situri arheologice/cetăți antice;
• reabilitarea, restaurarea, valorificarea unor obiective de cult religios;
• amenajarea unor noi muzee/case memoriale și reabilitarea, restaurarea și adaptarea ofertei
muzeelor existente la noile tendințe ale cererii;
• realizarea unor lucrări de reabilitare/conservare/punere în valoare a altor obiective
culturale;
• conservarea, reabilitarea, valorificarea unor obiective cu valoare arhitecturală, istorică,
industrială, reprezentative pentru această destinație;
• realizarea infrastructurii de vizitare pentru ariile naturale protejate reprezentative;
• valorificarea patrimoniului imaterial, a obiceiurilor și tradițiilor, a gastronomiei, a
diversității etnice;
• gestionarea corespunzătoare a plajelor;
• refacerea mobilierului urban și realizarea unor amenajări peisagistice în stațiunile turistice
și alte localități cu potențial turistic ridicat.
4. Infrastructură turistică
Obiectiv specific: Crearea/modernizarea infrastructurii turistice în vederea creșterii
atractivității și competitivității destinației
Dezvoltarea activităților turistice este condiționată de existența infrastructurii specifice –
structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, alimentație, agrement, tratament balnear, dar
171
și a altor structuri (pentru turismul de afaceri, pentru evenimente sportive) care, chiar dacă nu sunt
încadrate ca structuri de primire turistică, sunt absolut necesare.
În prezent, se observă o concentrare puternică a acestor structuri în zona de litoral și o slabă
reprezentare în celelalte zone din județ. De asemenea, la nivelul litoralului, dacă din punct de
vedere statistic lucrurile stau bine, în privința structurilor de cazare, totuși un număr mare de
unități sunt încă într-un stadiu avansat de degradare, lucru care afectează aspectul general al
stațiunilor. De asemenea, un număr redus de structuri de cazare sunt adaptate segmentului all-
inclusive, deosebit de solicitat de turiștii români.
Dezvoltarea unor facilități de cazare, alimentație și agrement, de-a lungul principalelor rute
turistice din județ este esențială pentru dezvoltarea turismului în afara zonei de litoral.
Amenajarea unor porturi turistice și de agrement/pontoane la Dunăre și Canalul Dunăre-Marea
Neagră este o activitate necesară pentru ca aceste două zone să poată reprezenta axe turistice
majore la nivel județean.
Dezvoltarea unor facilități de tratament balnear și wellness, a unor facilități de agrement care
să poată fi folosite tot timpul anului, a infrastructurii de business și pentru evenimente sportive va
contribui atât la prelungirea sejurului mediu al turiștilor, dar și la prelungirea sezonului turistic.
• asigurarea unor structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare și alimentație la
standarde ridicate;
• dezvoltarea unor noi structuri de agrement turistic;
• dezvoltarea unor noi structuri de tratament balnear și wellness;
• realizarea infrastructurii de evenimente sportive;
• realizarea infrastructurii de afaceri.
5. Produse și experiențe turistice

Obiectiv specific: Dezvoltarea unei palete variate de produse turistice, atractive pentru
diferite segmente de turiști, lucru care să contribuie la îmbunătățirea experienței turistice, la
atenuarea sezonalității și la direcționarea fluxurilor de turiști spre interiorul județului
Destinaţia turistică nu mai oferă pur şi simplu produse şi servicii turistice, aceasta a devenit un
furnizor de experienţă turistică.
Din ce în ce mai des, turiştii doresc să trăiască experiențe unice, cu grad mare de noutate, să
trăiască noi emoţii. Vacanțele s-au transformat tot mai mult, iar tendința este tot mai accentuată,
de la vacanțe destinate odihnei, la vacanțe active.
172
Diversificarea ofertei de produse turistice și a evenimentelor culturale și sportive oferite,

creșterea gradului de inovare a acestora, amenajarea unor noi trasee și combinarea cât mai multor
atracții turistice în cadrul unui produs turistic integrat vor contribui la îmbunătățirea experienței
turistice.
• realizarea unor programe turistice inovative;
• realizarea unui calendar anual de evenimente la nivelul județului;
• realizarea unor parteneriate pentru dezvoltarea de produse turistice comune;
• promovarea gastronomiei tradiționale dobrogene;
• realizarea unor trasee turistice tematice;
• finanțarea unor inițiative turistice inovative;
• crearea și coordonarea unei rețele de ghizi locale.
6. Resurse umane
Obiectiv specific: Asigurarea resurselor de forță de muncă în sectorul turistic din județul
Constanța, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ
Lipsa personalului suficient, din punct de vedere calitativ și cantitativ, pentru structurile
turistice de pe litoral este poate cea mai importantă provocare cu care se confruntă această
destinație, iar tendința pare să se acutizeze de la an la an. Migrația forței de muncă, sporul
demografic negativ, desființarea școlilor profesionale din domeniu, caracterul sezonier al
destinației și lipsa de atractivitate a locurilor de muncă din turism reprezintă o serie de factori
care, cumulat, au contribuit la adâncirea acestei crize.
Dezvoltarea unor programe de învățământ de tip dual, în vederea creșterii abilităților practice
ale absolvenților din domeniul turismului, creșterea numărului de absolvenți atât în învățământul
preuniversitar, cât și în învățământul universitar de profil la nivel județean, realizarea unor
programe de pregătire profesională, dezvoltarea unei rețele de voluntari sunt câteva dintre soluțiile
identificate.
• îmbunătățirea abilităților practice ale absolvenților din turism (nivel mediu și superior);
• realizarea unor programe de formare profesională a specialiștilor din turism, inclusiv ghizi
turistici, manageri de centre de informare turistică și manageri ai organizațiilor de
management al destinațiilor;
173
• crearea unui program de voluntariat pentru dezvoltarea destinației turistice;

• crearea unui program de conştientizare în turism;
• organizarea periodică a unei Școli de bune practici în turism / forum de turism.
7. Calitate, siguranță și dezvoltare durabilă

Obiectiv specific: Creșterea gradului de satisfacție și siguranță a turiștilor, oferirea unui
produs turistic de calitate, recunoscut ca atare și reducerea impactului negativ pe care activitățile
economice din turism și activitățile conexe îl au asupra mediului, patrimoniului cultural și natural
O destinație turistică dezvoltată pe principii durabile ar trebui să ofere un produs turistic de
calitate, să ofere siguranță și securitate turiștilor și să asigure exploatarea resurselor naturale şi
culturale pentru generaţiile viitoare.
În acest sens, este nevoie de reglementări de urbanism clare pentru zonele turistice importante
din județ, prin care să fie avute în vedere zonele construite protejate, utilizarea terenurilor în
scopuri turistice, conservarea, protecția și valorificarea zonelor naturale, dezvoltarea
infrastructurii turistice, reglementări privind configurația și gradul de dotare a spațiilor publice,
reglementări privind spațiile construite și spațiile verzi; reglementări privind relația spațiului
construit cu plaja etc.
Se încurajează certificarea unor practici durabile în activitățile turistice, atât în ceea ce
privește infrastructura publică (ex. eticheta Blue Flag pentru plaje), cât și în privința infrastructurii
private (ex. eticheta europeană sau certificarea EcoRomânia pentru servicii de cazare).
Satisfacția turiștilor și asigurarea unui grad ridicat de siguranță și securitate acestora sunt
aspecte deosebit de importante care ar trebui avute în vedere pentru a asigura
creșterea/dezvoltarea pe viitor a notorietății destinației.
• realizarea unor reglementări de urbanism care să susțină dezvoltarea durabilă a destinației;
• realizarea/reabilitarea infrastructurii generale în stațiunile turistice și în alte localități cu
potențial turistic ridicat;
• promovarea și susținerea calității produselor și serviciilor locale;
• asigurarea siguranței și securității turiștilor.
8. Marketing, promovare și informare turistică

Obiectiv specific: Consolidarea imaginii destinației și realizarea unei promovări unitare a
acesteia
174
Lipsa de coordonare atât în acțiunile de dezvoltare turistică, cât mai ales în cele de marketing
este vizibilă. În aceste condiții, prezența turistică a județului Constanța în mediul virtual este
nesemnificativă, neexistând un portal turistic la nivel județean care să promoveze destinația în
ansamblu, să integreze toate inițiativele locale de promovare (sub-destinații) şi care să
centralizeze informațiile cu privire la obiective turistice, evenimente, programe turistice, structuri
turistice existente la nivelul întregului județ, iar prezența în social media nu este relevantă. În plus,
aceleași probleme sunt constatate și în mediul off-line (participări la târguri cu standuri separate,
lipsă de coordonare în momentul stabilirii locațiilor pentru centrele de informare turistică din
județ și lipsă de coordonare între acestea). Cu mici excepții, informațiile oferite de centrele de
informare turistică sunt limitate (de cele mai multe ori acoperind doar localitatea respectivă), iar
materialele de promovare sunt în general de proastă calitate. De asemenea, nu există un brand
turistic al județului/regiunii Dobrogea, la care să se raporteze toți stakeholderii din județ.
Imaginea destinației, în ansamblul ei, pe plan extern este aproape inexistentă pentru publicul
larg, fiind reflectată și de numărul mic de turiști străini care vin în zonă. Constanța a câștigat însă,
în ultima vreme, un capital de imagine prin evenimentele pe care le organizează, acesta fiind un
semnal pozitiv că direcția aleasă este una bună și că poate penetra și alte piețe cu evenimente care
atrag publicul ca un magnet, putând fi fidelizați cu alte măsuri sau pachete turistice.
• realizarea unui brand turistic al județului, parte din brandul turistic Dobrogea;
• intensificarea activității de promovare, folosind mediul on-line și off-line;
• eficientizarea activității de informare turistică;
• realizarea de cercetări în vederea fundamentării deciziilor de marketing.
175
5. Programe și surse de finanțare 2021-2027
5.1.Programe operaționale
Ministerul Fondurilor Europene enumeră 8 programe de fonduri europene, prin care se vor
finanța proiecte de investiții, inclusiv pentru anreprenori, în România, în perioada de programare
2021-2027.
7 programe vor fi gestionate de MFE ca autoritate de management:
Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare;
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă;
Programul Operațional Educație și Ocupare;
Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială;
Programul Operațional Sănătate;
Programul Operațional Asistență Tehnică;
Programul Operațional Tranziție Justă.
Programul Operațional Regional este împărțit în 8 POR-uri mai mici, fiecare gestionat de
Agențiile de Dezvoltare Regională, ca autorități de management, de la nivel regional.
5.2. Politica Agricolă Comună post-2020

Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC) este un parteneriat între agricultură și
societate, între Europa și agricultorii săi. Ea caută:
• să îi sprijine pe fermieri și să îmbunătățească productivitatea agricolă, pentru o
aprovizionare stabilă cu alimente la prețuri accesibile;
• să îi protejeze pe agricultorii din Uniunea Europeană, astfel încât aceștia să-și poată
asigura un trai decent;
• să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la gestionarea durabilă a resurselor
naturale;
• să conserve zonele rurale și peisajele de pe întreg teritoriul său;
• să mențină vitalitatea economiei rurale prin promovarea locurilor de muncă din sectorul
agricol, din cel agroalimentar și din sectoarele asociate.
PAC este o politică comună pentru toate țările din UE. Ea este gestionată și finanțată la nivel
european din resursele bugetului UE.
Temeiul juridic pentru politica agricolă comună este stabilit în Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene.
176
Principalele elemente ale PAC

▪ Simplificarea și modernizarea politicii;
▪ Reechilibrarea responsabilităților între COM și statele membre;
▪ Sprijin mai bine orientat, bazat pe rezultate și pe performanță;
▪ Distribuirea mai echitabilă a plăților directe;
▪ Creșterea așteptărilor în materie de mediu și climă.
Obiective PAC
Conservarea Peisajelor si a Biodiversității
Îngrijirea mediului
Acțiuni de combatere a schimbărilor climatice
Restabilirea echilibrului de putere în cadrul lanțului alimentar
Sporirea competitivității
Asigurarea unui venit echitabil
Protejarea calității alimentelor și a sănătății
Zone rurale dinamice
Sprijinirea reînoirii generaționale
Bugetul PAC 2021-2027

Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multiannual (CFM) aferent perioadei 2021-2027
include 365 de miliarde EUR pentru PAC (în prețuri curente). Acest cuantum corespunde unei
proporții medii de 28,5% din bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027.
Pentru România este propusă suma de 20,5 miliarde EUR din care:
▪ 13,5 miliarde este destinată plăților directe
▪ 363 mil EUR alocate către măsurile de sprijinire a pieței (FEGA)
▪ 6,7 miliarde EUR alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR).
Tipuri de intervenții sprijinite din FEGA:

1) Plățile directe (ca și în actualul exercițiu bugetar vor fi decuplate și cuplate).
Plățile directe decuplate:
• sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS);
• sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (PR);
• sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;
177
• schemele pentru climă și mediu(ecoscheme)

Plata directă cuplată:
• sprijinul cuplat pentru venit;
2) Intervenții sectoriale (sectorul fructelor și legumelor, sectorul apiculturii, sectorul
vitivinicol).
Planurile strategice pot cuprinde următoarele tipuri de intervenții în ceea ce privește
FEADR:
▪ angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente;
▪ plăți pentru constrângeri natural sau alte constrângeri specifice anumitor zone;
▪ plăți pentru dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii;
▪ investiții;
▪ instalarea tinerilor fermieri și întreprinderi rurale noi înființate;
▪ instrumente de gestionare a riscurilor;
▪ cooperare;
▪ schimb de cunoștințe și informare.
5.3. Programe și surse de finanțare 2021-2027

Finanțarea proiectelor care pot contribui la dezvoltarea economică a localității poate avea
drept sursă bugetul propriu, fondurile nerambursabile guvernamentale şi/sau europene sau
fondurile rambursabile (din categoria creditelor).
La aceste surse de finanțare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-
privat, care s-au dovedit a fi soluția potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în
multe dintre statele europene dezvoltate.
Fiecare dintre aceste posibile modalități de susținere a proiectelor locale prezintă avantaje şi
dezavantaje. Alegerea unei surse de finanțare optime necesită o bună cunoaștere a legislației
naționale în vigoare, a programelor de finanțare disponibile și, mai ales, a nevoilor/problemelor cu
care se confruntă comunitatea locală.
 Bugetul local
Actul normativ prin care este reglementată constituirea bugetului la nivel local este
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare. Astfel, conform art. 129 alin. (4), consiliul local aprobă, la propunerea
178
primarului, bugetul unităţii administrativ-teritoriale, virările de credite, modul de utilizare a

rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar.
Potrivit legii, Consiliul local poate aproba finanțarea unor investiții de interes local din
bugetul propriu și poate dispune alocarea sumelor necesare pentru cofinanțarea proiectelor
provenite din alte fonduri. Atribuțiile consiliului local presupun și aprobarea documentației
tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local, a strategiei de dezvoltare
economică, socială și de mediu pentru localitate, precum și asigurarea unui mediu favorabil
înfiinţării şi/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului existent, precum şi
prin realizarea de noi investiţii care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare
economică regională şi locală. Totodată, Consiliul local asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile
necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate de România în
calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor
pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
O pondere importantă în veniturile proprii ale bugetelor locale o reprezintă cotele defalcate
din impozitul pe venit.
 Bugetul județean
O altă sursă de finanțare la nivel local este reprezentată de bugetul județean, din care pot fi
repartizate fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale, conform art. 33 alin. (3) din Legea nr.
273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
 Programele guvernamentale
Transferurile consolidabile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru
investiții finanțate din împrumuturi externe, la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit
legii, şi se aprobă anual, în poziție globală, prin legea bugetului de stat. Din bugetul de stat, prin
bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia (ministerele şi agențiile), precum şi din
alte bugete, se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanțarea unor programe de
dezvoltare sau sociale de interes național, județean ori local.
Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice şi Administraţiei, stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de
importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de
infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă.
179
Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări
de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre
următoarele domenii specifice:
1. sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei;
2. sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate;
3. unităţi de învăţământ preuniversitar, respectiv: grădiniţe, şcoli generale primare şi
gimnaziale, licee, grupuri şcolare, colegii naţionale, şcoli profesionale, şcoli postliceale,
unităţi de învăţământ special de stat;
4. unităţi sanitare;
5. drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice
din interiorul localităţilor;
6. poduri, podeţe sau punţi pietonale;
7. obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale
multifuncţionale, teatre;
8. platforme de gunoi;
9. pieţe publice, comerciale, târguri, oboare;
10. modernizarea bazelor sportive;
11. sediile instituţiilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a
instituţiilor publice din subordinea acestora;
12. infrastructura turistică dezvoltată de autorităţile publice locale ca instrument de punere în
valoare a potenţialului turistic local, pentru obiectivele de investiţii aflate în proprietatea
publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.
Programul se finanţează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate
anual în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, din fonduri
aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
beneficiare şi din alte surse legal constituite.
În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, în baza analizei interne de
specialitate a propunerilor de finanțare ale autorităților locale, se aprobă prin ordin al ministrului
lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei lista finală cu obiectivele de investiţii care se
finanţează, listă care se publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Administraţiei.
180
Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny“

A fost aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021. Valoarea programului
derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în perioada 2021-2028 este
de 50.000.000 mii lei, limită maximă în baza căreia se pot încheia contracte de finanţare
multianuale.
Beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile
administraţiei publice locale, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor
de dezvoltare intercomunitară, constituite conform legii, pentru investiţiile realizate prin
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.
Obiectivele de investiţii care se realizează în cadrul programului trebuie să fie amplasate pe
terenuri şi/sau construcţii, după caz, aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor
administrativ-teritoriale sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
În cadrul programului se pot realiza obiective de investiţii necesare pentru echiparea unităţilor
administrativ-teritoriale cu dotări tehnico-edilitare şi de acces la căile de comunicaţie, în
conformitate cu reglementările cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea
a IV-a - Reţeaua de localităţi, aprobat prin Legea nr. 351/2001, cu modificările şi completările
ulterioare. Pot fi finanţate prin program obiectivele de investiţii care nu sunt incluse la finanţare
în programele derulate din fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027
sau prin alte programe naţionale sau comunitare, inclusiv din contracte de împrumut semnate cu
instituţii de credit sau instituţii financiare interne sau internaţionale.
În cadrul programului se pot realiza obiective de investiţii care constau în realizarea de
construcţii noi sau de lucrări de construire, reconstruire, consolidare, reparaţie, modernizare,
modificare, extindere, reabilitare, după caz, schimbare de destinaţie, protejare, restaurare,
conservare la construcţii existente şi care se încadrează în cel puţin una dintre următoarele
categorii de investiţii:
a) alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei;
b) sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială şi
sisteme de captare a apelor pluviale;
181
c) drumurile publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca

drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice
din interiorul localităţilor, precum şi variante ocolitoare ale localităţilor;
d) poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale, inclusiv pentru biciclete şi trotinete electrice;
e) sisteme de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv a branşamentelor, precum şi a racordului
la sistemul de transport al gazelor naturale.
Finanţarea programului se asigură din:
a) sume din transferuri, alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, aprobate cu această
destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, la o poziţie
distinctă de cheltuieli;
b) sume din bugetele locale alocate cu această destinaţie;
c) alte surse legal constituite.
Sumele alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice
şi Administraţiei, prin program, sunt surse de finanţare complementare pentru bugetele locale.
 Compania Naţională de Investiţii S.A.

Compania Națională de Investiții S.A. (CNI) derulează Programul Național de Construcții de
Interes Public sau Social (PNCIPS) prin care se pot realiza obiective de investiții în conformitate
cu prevederile Anexei 3 din OG nr. 25/2001, cu modificările și completările ulterioare, așa cum
sunt acestea definite în cadrul art. 1, alin (2), lit. a) – n) din Anexa 3 a actului normativ menționat
anterior.
Conform art. 3 alin. (1) din Anexa 3 la OG nr. 25/2001, cu modificările și completările
ulterioare, se pot finanța următoarele categorii de servicii și lucrări: expertizare tehnică /
expertizare energetică / proiectare / construcții noi / reabilitare / consolidare / extindere /
modernizare / finalizare structuri începute cu aceeași destinație / dotare
Subprograme:
13. Subprogramul ”Săli de sport”
• Subprogramul ”Bazine de înot”
• Subprogramul ”Complexuri sportive”
• Subprogramul ”Așezăminte culturale”
• Subprogramul ”Unități și instituții de învățământ de stat”
182
• Subprogramul ”Patinoare artificiale”

• Subprogramul ”Unități sanitare”
• Subprogramul ”Săli de cinema”
• Subprogramul ”Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”
• Subprogramul ”Fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă”
• Subprogramul ”Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor”
Conform art. 3 alin. (2) din Anexa 3 la OG nr. 25/2001, cu modificările și completările
ulterioare, în scopul prevenirii și atenuării efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de
pământ, inundații, alunecări de teren, tasări și/sau prăbușiri de teren se pot finanța următoarele
categorii de servicii și lucrări: expertizare tehnică, proiectare, execuție de construcții noi,
reconstrucția imobilelor afectate de cutremure de pământ, inundații, alunecări de teren, tasări
și/sau prăbușiri de teren sau expertizare tehnică, proiectare și execuția lucrărilor care constau în
consolidarea/ repararea elementelor structurale și, după caz, a elementelor nestructurale ale
construcției și/sau introducerea unor elemente structural suplimentare, demolări parțiale, lucrări
de îmbunătățire a terenului de fundare, reabilitări la construcții și instalațiile aferente, reparații
capitale
• Subprogramul ”Lucrări în primă urgență”
Se finanțează exclusiv obiectivele de investiții preluate din Programul de reabilitare a unor
blocuri de locuințe situate în localități din zone defavorizate, pentru anul 2014, aprobat prin HG
343/2014, până la finalizarea acestora
• Subprogramul ”Reabilitare blocuri de locuințe situate în localități din zone defavorizate”
 Programele europene de finanțare nerambursabilă

Fondurile structurale şi de investiții europene (ESI)
Fondurile ESI sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru
realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaționale, pentru
eliminarea disparităților economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii
economice şi sociale.
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a
statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităților dintre regiuni. Ele nu
acționează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuții din partea statelor membre
implicate. Ele sunt co-finanțate, în principal, din resursele publice ale statului membru, însă în
183
multe domenii este necesară şi contribuția financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai
multe cazuri.
Fondurile Structurale și de Investiții Europene (fondurile ESI) sunt:
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)
Fondul social european (FSE)
Fondul de coeziune (FC)
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

urmăreşte consolidarea coeziunii economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene prin
corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia;
îşi concentrează investițiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare este
cunoscută sub denumirea de „concentrare tematică”:
• Inovare şi cercetare;
• Agenda digitală;
• Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri);
• Economie cu emisii reduse de carbon.
Fondul Social European (FSE)

este principalul instrument prin care Europa susține crearea de locuri de muncă, ajută oamenii
să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai echitabile pentru
toți cetățenii UE.
funcționează prin investiții în capitalul uman al Europei – angajații, tinerii și toți cei aflați în
căutarea unui loc de muncă.
FSE finanțează următoarele priorități:
• adaptabilitatea angajaților, prin formarea de competențe noi, și a întreprinderilor, prin
adoptarea unor metode noi de lucru;
• sporirea accesului la locuri de muncă: ajutând tinerii în tranziția de la școală pe piața muncii
sau asigurându-le formare profesională celor aflați în căutarea unui loc de muncă, pentru a le
îmbunătăți perspectivele de angajare;
• formarea vocațională și învățarea pe tot parcursul vieții în vederea dobândirii de noi
competențe;
184
• sprijinirea persoanelor din grupurile defavorizate pentru obținerea unui loc de muncă.
Fondul de Coeziune (FC)

ajută statele membre cu un produs național brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puțin de 90%
din media comunitară să-şi reducă diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi
socială şi să-şi stabilizeze economiile.
susține acțiuni în cadrul obiectivului „Convergență” şi se află sub incidența acelorași reguli de
programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.
finanțează acțiuni care fac parte din următoarele domenii:
• rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european
definite de Uniunea Europeană;
• mediu.
Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al
transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică,
utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea
intermodalității, consolidarea transporturilor publice etc.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

reprezintă o sursă de finanțare din partea UE, utilizată de statele membre pentru a realiza o
gamă largă de obiective ale politicii de dezvoltare rurale, cum ar fi:
• îmbunătățirea competitivității întreprinderilor agricole, forestiere și agroalimentare;
• susținerea protecției mediului natural;
• susținerea economiilor rurale;
• asigurarea calității vieții în zonele rurale.
Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

este un fond creat de Uniunea Europeană în vederea dezvoltării agriculturii statelor membre
ale acesteia, prin gestiune partajată între Uniune și statele membre.
Începând cu 1 ianuarie 2007, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
(APIA) derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din
Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA).
finanțează următoarele cheltuieli în contextul gestionării comune între statele membre şi
Comunitate, în conformitate cu dreptul Uniunii:
185
• măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor agricole;

• plățile directe către agricultori în contextul politicii agricole comune;
• contribuția financiară a Uniunii la măsurile de informare și promovare a produselor
agricole pe piața internă a Uniunii și în țările terțe, întreprinse de statele membre pe baza
unor programe selectate de Comisia Europeană;
• contribuția financiară a Uniunii la programul de încurajare a consumului de fructe și
legume în școli, menționat în art. 23 din R. (UE) nr. 1308/2013 și la măsurile privind
bolile animalelor și pierderea încrederii consumatorilor, astfel cum sunt menționate în art.
155 din R (UE) nr. 1308/2013.
finanțează următoarele cheltuieli în mod direct și în conformitate cu dreptul Uniunii:
• promovarea produselor agricole, efectuate fie direct de către Comisie, fie prin intermediul
unor organizații internaționale;
• măsuri luate în conformitate cu legislația comunitară pentru a asigura conservarea,
caracterizarea, colectarea şi utilizarea resurselor genetice în agricultură;
• crearea și întreținerea sistemelor informatice de contabilitate pentru agricultură;
• sistemele de investigare agricolă, inclusiv investigațiile privind structura exploatațiilor
agricole.
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

este fondul UE destinat politicilor europene în domeniul pescuitului și al afacerilor maritime,
care:
• sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil
• ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile
• finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în
regiunile de coastă ale Europei
• facilitează accesul la finanțare.
este utilizat pentru a cofinanța proiecte, completând resursele din bugetul național.
• Fiecărui stat membru i se alocă o parte din bugetul FEPAM, în funcție de importanța
industriei pescuitului din țara respectivă.
• Ulterior, autoritățile naționale întocmesc un program operațional în care precizează cum
intenționează să cheltuiască banii alocați.
• După ce Comisia aprobă programul, autoritățile naționale decid ce proiecte vor fi
finanțate.
186
• Autoritățile naționale și Comisia răspund împreună de implementarea programului.

Conform Acordului de parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027,
programele și fondurile aferente obiectivelor de politică sunt următoarele:
Tabelul nr. 31 – Obiectivele politicii, programe și fonduri 2021-2027

Obiectiv Program Fond
OP 1 - O Europă mai Programul Operațional FEDR

inteligentă și mai competitivă, Creștere Inteligentă,
prin promovarea unei Digitalizare și Instrumente
transformări economice Financiare (POCIDIF)
inovatoare și inteligente Programul Operațional FEDR
Sănătate (POS)
Programele operaționale FEDR
regionale (POR)
ecologică, cu emisii scăzute de Dezvoltare Durabilă (PODD) FC
carbon, în tranziție spre o Programul Operațional FEDR
economie fără emisii și Transport (POT) FC
rezilientă, prin promovarea Programele operaționale FEDR
tranziției către o energie regionale (POR)
nepoluantă și justă, a Program Acvacultură și FEPAM
investițiilor verzi și albastre, a Pescuit (PAP)
economiei circulare, a
reducerii impactului asupra
schimbărilor climatice și a
adaptării la schimbările
climatice și a prevenirii și
gestionării riscurilor

conectată prin dezvoltarea Transport (POT) FC
mobilității și a conectivității Programele operaționale FEDR
TIC regionale regionale (POR)
OP 4 – O Europă mai socială Programul Operațional FSE

și mai incluzivă prin Educație și Ocupare (POEO)
implementarea Pilonului Programul Operațional FSE
european al drepturilor sociale Incluziune și Demnitate FEDR
Socială (POIDS)
Programul Operațional FSE
Sănătate (POS) FEDR
Programele operaționale FEDR
regionale (POR)
OP 5 – O Europă mai aproape Programele operaționale FEDR
de cetățeni prin promovarea regionale (POR)
187
dezvoltării durabile și Programul Operațional FEDR

integrate a tuturor tipurilor de Incluziune și Demnitate
teritorii și a inițiativelor locale Socială (POIDS)
Program Acvacultură și FEPAM
Pescuit (PAP)
 Programele de cooperare teritorială

România poate participa la trei tipuri de programe de cooperare teritorială:
Cooperare teritorială transfrontalieră - presupune cooperarea regiunilor din România cu
regiuni din statele vecine. Programele de cooperare transfrontalieră finanțează proiecte de
accesibilitate transport și tehnologia informației, mediu şi prevenirea riscurilor, dezvoltare
economică şi socială, precum şi acțiuni „people to people”;
Cooperare teritorială transnațională - presupune cooperarea cu regiunile dintr-un anumit
spațiu geografic. Cooperarea transnațională finanțează dezvoltarea de rețele care să ducă la
dezvoltare teritorială integrată în domenii precum inovația, mediul și accesibilitatea și
dezvoltarea urbană;
Cooperare teritorială interregională - presupune colaborarea cu regiuni din orice stat
membru al Uniunii Europene, prin intermediul unor proiecte gestionate și administrate în
comun de partenerii din statele participante. Se promovează cooperarea între autoritățile
publice (locale sau regionale), precum și între cercetătorii UE, pe probleme de interes comun
prin transferul de experiență şi bune practici între regiuni şi prin constituirea de rețele între
orașele UE.
 Granturile SEE / Granturi norvegiene

Prin Acordul pentru Spațiul Economic European (SEE), trei dintre țările AELS (Asociația
Europeană a Liberului Schimb) - Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, fac parte din piața internă
europeană şi contribuie la dezvoltarea socială şi economică prin intermediul granturilor SEE şi
norvegiene, de care beneficiază 15 state membre din estul, centrul și sudul Uniunii Europene.
Obiectivele majore ale Mecanismului Financiar SEE şi Mecanismului Financiar Norvegian sunt
reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European, respectiv întărirea
relațiilor bilaterale dintre statele donatoare şi cele beneficiare.
Fondul Bilateral Național este un instrument menit să faciliteze contactul și cooperarea între
entități din România și cele din statele donatoare (Islanda, Principatul Liechtenstein și Norvegia),
188
dimensiunea bilaterală fiind obligatorie în orice inițiativă. Cooperarea bilaterală cu Consiliul

Europei este, de asemenea, posibilă.
 Parteneriatele de tip public-privat

Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluție general recomandată şi promovată pentru
rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. Apariția Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 39/2018, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează
parteneriatul public-privat este privită drept o oportunitate reală de a implementa proiectele
propuse.
La nivelul administrațiilor publice există posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-
privat în diverse domenii. În urma adoptării actului normativ care reglementează parteneriatul
public-privat s-ar putea externaliza o serie de servicii şi activități publice, partenerii locali putând
fi atât mediul de afaceri, cât şi sectorul non-profit.
 Creditarea
Din punct de vedere procedural, creditarea este o modalitate relativ simplă de obținere a
finanțării pentru proiectele de investiții.
Băncile locale sunt instituții financiare care au în portofoliu programe de finanțare/creditare
pentru proiectele care implică fonduri europene. Se pot acorda astfel credite de investiții atât
pentru prefinanțarea fondurilor nerambursabile, cât și pentru cofinanțarea cheltuielilor eligibile și
neeligibile din cadrul unui proiect, urmând o serie de reglementări interne. Costurile aferente
creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de risc vis-à-vis de posibilitatea de rambursare a
datoriilor, mai ales într-o situație de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În
plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a posibilităților de investiții pe
termen scurt şi mediu, cu atât mai mult cu cât o organizație cu datorii mari devine neeligibilă atât
pentru accesarea altor credite, cât şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile.
Guvernul României stabileşte anual limitele pentru finanțările rambursabile care pot fi
contractate de administrațiile locale, pentru încadrarea în nivelul deficitului bugetului general
consolidat.
Pentru proiectele de mare amploare se pot accesa şi programe de finanțare internaționale ce au
ca surse instituții financiare internaționale: BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție şi
Dezvoltare), BEI (Banca Europeană de Investiții), FMI (Fondul Monetar Internațional) şi Banca
Mondială.
189
CAPITOLUL IV
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
1. Viziunea de dezvoltare a orașului Hârșova
Sintetic, viziunea de dezvoltare a orașului Hârșova se prezintă astfel:
Orașul Hârșova 2030 – Oraș inteligent și competitiv
Orașul Hârșova își definește dezvoltarea în termenii calității vieții locuitorilor săi. Hârșova va
fi un spațiu al realizării individuale și colective, cu cetățeni activi, un mediu economic creativ,
complex, dinamic și competitiv, capabil să utilizeze resursele într-un mod integrat și să ofere o
dezvoltare sustenabilă a comunității.
Hârșova va fi un model de bună guvernare, cu o administrație transparentă, progresistă,
performantă, în care cetățeanul va fi partenerul administrației.
Hârșova va fi un pol unde cultura, sportul și tradiția vor reprezenta factori transversali în
organizarea comunității, devenind motorul transformării sociale și regenerării urbane.
Hârșova va fi un oraș care promovează principiile incluziunii și coeziunii socio-teritoriale,
asigurând participarea grupurilor vulnerabile la deciziile privind prioritățile de dezvoltare.
Hârșova va dezvolta o rețea de comunități interconectate, un laborator al creativității sociale,
un oraș cu spirit prietenos și responsabil.
190
2. Obiectiv strategic general

Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Hârșova are ca obiectiv strategic general:
Dezvoltarea durabilă a orașului Hârșova

prin:
Dezvoltarea mobilității urbane durabile

Regenerare urbană
Infrastructură avansată
Dezvoltarea economiei circulare
Îmbunătățirea eficienței energetice
Management inteligent al deșeurilor
Digitalizarea și integrarea tehnologiei inteligente în sistemul administrației publice
Mediu de afaceri diversificat
Specializare inteligentă a resurselor umane
Incluziune socială
Conservarea și valorificarea patrimoniului cultural identitar
Valorificarea inteligentă a resurselor naturale și umane
3. Obiective specifice, priorități și măsuri asociate

În cadrul procesului de planificare strategică au fost definite următoarele domenii de
intervenție:
➢ INFRASTRUCTURĂ ȘI UTILITĂȚI
➢ SMART CITY
➢ ECONOMIE ȘI MEDIU DE AFACERI
➢ EDUCAȚIE
➢ SĂNĂTATE ȘI INCLUZIUNE SOCIALĂ
➢ CULTURĂ, TURISM ȘI AGREMENT
➢ MEDIU
➢ CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
Pentru fiecare dintre aceste domenii au fost identificate obiectivele specifice, cu accent pe
priorități și măsuri asociate, fiind evidențiați și indicatorii de monitorizare și evaluare.
191
INFRASTRUCTURĂ ȘI UTILITĂȚI
Obiective specifice
OS1: Dezvoltarea mobilității urbane durabile, prin:

a. reabilitarea și modernizarea infrastructurii locale de transport;
b. dezvoltarea infrastructurii pietonale;
c. sprijinirea transportului cu biciclete;
d. dezvoltarea transportului urban în comun.
Justificare
Rețelele de transport necesită o permanentă reabilitare și modernizare, pentru considerente
care țin de asigurarea conectivității, fluidizarea traficului, dar și de creșterea siguranței rutiere.
Pe de altă parte, creșterea semnificativă a traficului în orașe (cu zonele metropolitane aferente)
cauzează aglomerație/ întârzieri/ blocaje, acest lucru afectând toți participanții la trafic.
Aglomerația are un impact negativ asupra mediului economic, social și asupra calității mediului
înconjurător. De asemenea, ea influențează accesibilitatea, dar și atractivitatea unui teritoriu
pentru turiști, investitori, etc.
Din punct de vedere al accesibilității regionale o problemă o reprezintă dezvoltarea
insuficientă a centurilor ocolitoare, mai ales la nivelul municipiilor și orașelor care sunt traversate
de drumuri europene și naționale, ceea ce duce la o congestionare a traficului în cadrul acestora
datorat traficului greu și de tranzit, determinând probleme de mediu și de siguranță în interiorul
orașelor. În acest context, este necesară sprijinirea investițiilor în centuri ocolitoare și noi drumuri
locale care să deservească zonele urbane, cele metropolitane și zonele urbane funcționale.
Priorități, măsuri asociate și indicatori de monitorizare
Obiective prioritare Măsuri aferente Indicatori de

monitorizare
1. Dezvoltarea 1.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei Lungimea rețelei de
mobilității urbane de drumuri în vederea îmbunătățirii drumuri reabilitate,
durabile conexiunii rutiere între localitățile din modernizate, construite
județ (km)
1.2 Reabilitarea, modernizarea și Lungimea trotuarelor
192
extinderea drumurilor ce deservesc construite, reabilitate (km)

obiective economice, culturale sau de Lungime piste de biciclete
agrement realizate (km)
1.3 Extinderea, reconstruirea sau Lungime șanțuri pluviale
modernizarea pistelor ciclabile amenajate (km)
1.4 Dezvoltarea transportului public Număr și lungime podețe
realizate (m)
Număr și lungime drumuri
de exploatație agricolă
(km)
Lungime/lățime poduri
reabilitate (m)
Suprafețe parcări amenajate
(mp)
Număr locuri de parcare
Număr stații de transport
public amenajate
Termen realizare
Valoare lucrări
Raport cost-calitate
OS2: Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a orașului prin:

a. înființarea, extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelei de alimentare cu apă;
b. înființarea, extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelei de canalizare;
c. introducerea sistemului de alimentare cu gaze naturale;
d. creșterea eficienței energetice a orașului, prin reabilitarea, modernizarea și
retehnologizarea sistemului de iluminat public;
e. reabilitare și modernizare imobile;
f. efectuarea de amenajări peisagistice și alte lucrări de construcții și amenajări în interes
public;
g. respectarea regulilor de folosire durabilă a terenurilor din oraș, conform planului de
urbanism general, ca instrument de planificare spațial.
Justificare
O infrastructură edilitară modernă și performantă atrage progresul atât sub aspect economic,
cât și social:
➢ vor fi atrase noi investiții în zonă, ceea ce va determina crearea de noi locuri de muncă și
va combate șomajul;
193
➢ se va dezvolta turismul, având în vedere resursele naturale deosebite și patrimoniul

cultural de excepție care caracterizează orașul;
➢ se va ajunge la eficientizare energetică, prin reabilitarea termică a clădirilor, utilizarea
becurilor economice pentru sistemul de iluminat public, utilizarea surselor alternative de
energie (biomasă, panouri fotovoltaice, etc.);
➢ va fi protejat și conservat mediul înconjurător, prin eliminarea foselor septice, precum și a
deversărilor necontrolate de ape uzate menajere în natură;
➢ se va îmbunătăți aspectul estetic al orașului prin amenajările peisagistice și montarea de
mobilier urban, inclusiv inteligent;
➢ nu în ultimul rând, va crește nivelul de trai al cetățenilor, aceștia având acces la rețele de
alimentare cu apă, gaze naturale, energie electrică, precum și la rețele de canalizare.

monitorizare
2. Dezvoltarea 2.1 Actualizare PUG Lungimea rețelei de apă
infrastructurii tehnico- 2.2 Introducerea, extinderea, reabilitarea potabilă nou-înființată (km)
edilitare și modernizarea rețelei de apă potabilă și Lungimea rețelei de apă
canalizare potabilă reabilitată și
2.3 Introducerea, extinderea și modernizată (km)
modernizarea rețelei de gaze naturale Lungimea rețelei de
2.4 Sprijinirea extinderii și modernizării canalizare nou-înființată
rețelei de curent electric (km)
2.5 Sprijinirea extinderii și modernizării Lungimea rețelei de
rețelei de iluminat public canalizare reabilitată și
2.6 Sprijinirea introducerii și utilizării modernizată (km)
surselor alternative de producere a Lungimea rețelei de gaze
energiei, respectiv de eficientizare a naturale nou-înființată (km)
utilizării energiei în clădirile publice Lungimea rețelei de gaze
naturale modernizată (km)
2.7 Măsuri de eficientizare energetică și
Lungimea rețelei de
reabilitare termică a clădirilor
iluminat public
retehnologizate (km)
Număr puncte de aprindere
Număr sau procent
gospodării racordate la
rețele (de apă, canalizare,
gaze, energie electrică)
Suprafețe clădiri reabilitate
termic (mp)
194
SMART CITY
Obiective specifice
OS1: Dezvoltarea și interoperabilitatea serviciilor publice digitale
OS2: Îmbunătățirea interacțiunii autorității administrației publice cu cetățenii și mediul de
afaceri
OS3: Eficientizarea procesului de luare a deciziilor
OS4: Asigurarea transparenței decizionale și a accesului liber la informații de interes public
OS5: Modernizarea infrastructurii și a modului de locuire a spațiului urban în beneficiul
cetățenilor
Justificare
Procesul de digitalizare, care conduce la un acces mai ușor la datele și serviciile din sectorul
public, contribuie la obținerea de beneficii economice și sociale și favorizarea participării
nemijlocite a cetățenilor la viața publică.
Unul dintre obiectivele specifice ale POR SE 2021-2027 este OSR2 – Susținerea eficienței
administrației publice prin digitalizarea serviciilor publice și adoptarea de soluții de tip
SMART CITY la nivelul regiunii.
Prin investițiile propuse se prevede dezvoltarea serviciilor publice digitale și
interoperabilitatea acestora în vederea îmbunătățirii interacțiunii cu cetățenii și mediul economic,
dar în același timp și pentru îmbunătățirea activității administrațiilor prin eficientizarea luării
deciziilor. De asemenea, se propun investiții care să determine creşterea gradului de digitalizare în
întreprinderile din regiune – adoptare de soluţii digitale avansate pentru producţie şi administrarea
afacerii.
Pentru segmentul destinat cetățenilor și administrației, s-a luat în considerare faptul că
utilizarea instrumentelor digitale în administrație îmbunătățește consistent fluxurile de lucru,
reduce timpul de procesare a solicitărilor și crește satisfacția cetățenilor în relația cu autoritățile
publice.
Prin intermediul transparenței pe care o implică, digitalizarea sporește răspunderea
autorităților în fața cetățenilor, implicându-i în același timp pe aceștia în actul de guvernare.
195
Transparența și deschiderea instituțiilor publice în relația cu cetățenii sunt esențiale pentru o

societate funcțională. În acest context, digitalizarea este instrumentul decisiv pentru realizarea
acestor obiective.
Componenta de transformare digitală a administrației este completată de intervențiile care
susțin Smart City pentru a valorifica relația dintre informatizarea administrației și modernizarea
modului de locuire a spațiului urban în beneficiul cetățenilor.
Smart City înseamnă:

➢ eliminarea sistemelor birocratice;
➢ accesul facil al cetățeanului la servicii publice;
➢ eficiență și transparență în administrația publică;
➢ optimizarea interacțiunii cetățenilor cu reprezentanții instituțiilor publice;
➢ transformări spectaculoase în economia locală;
➢ protecția mediului înconjurător;
➢ siguranța și confortul cetățenilor.
La nivel național, accesarea digitalizată a informațiilor de interes public, comerțul electronic,

completarea de formulare online pe platforme, plata online a taxelor și impozitelor, depunerea
prin Internet a declarațiilor către administrația publică locală sau semnarea electronică a
documentelor în relația cu instituțiile publice încep să devină modalități normale de interacțiune
cu administrația publică, mai ales în contextul răspândirii noului coronavirus. Pandemia de
COVID-19 a transformat serviciile de e-guvernare într-un mod de acțiune și interacțiune cetățean
– instituție publică pe perioada stării de urgență.
Subdomenii, măsuri asociate și indicatori de monitorizare
Subdomeniu Măsuri asociate Indicatori de

monitorizare
1.Economia Smart 1.1 Management și dispecerat utilități Număr și capacitate
echipamente
1.2 Iluminat public inteligent achiziționate și instalate
Grad implementare
1.3 Soluții inteligente pentru ariile de sisteme
evenimente și promovare Servicii asigurate prin
1.4 Sisteme de plăți inteligente (plata cu sistemele implementate
telefonul, portofel electronic, tehnologii de Baze de date create
196
tip QR) Capacitate stocare date

2. Mobilitate Smart 2.1 Optimizare și îmbunătățire Plan de sisteme electronice
Mobilitate Urbană Număr utilizatori
2.2 Achiziții de vehicule electrice Tranzacții operate online
Număr și categorii
2.3 Stații de încărcare pentru autovehicule documente operate
electrice online
2.4 Optimizare și plată a parcării Termen soluționare
cereri cetățeni
2.5 Car & Bike sharing Procent reducere costuri
cu energia
Procent reducere poluare
2.6 Transport public electric
Valoare investită
Raport cost-calitate
2.7 Management trafic inteligent
2.8 e-Ticketing inteligent
2.9 Treceri de pietoni inteligente
2.10 Senzori și aplicații informatice menite

să măsoare congestia și să ofere alternative
2.11 Scanarea orașului și obținerea de
informații despre orice arteră, stradă,
precum și livrarea problematicii acestei
informații
2.12 Infomobilitate - Schimbul de cunoștințe
privind traficul, parcarea, emisiile, încărcare
electrică, planificarea călătoriilor și multe
altele între platforme și aplicații
3. Mediu Smart 3.1 Management inteligent al deșeurilor
3.2 Utilizarea energiei din surse regenerabile
3.3 Monitorizarea parametrilor de mediu
3.4 Aplicații pentru gestionarea salubrității

localității
3.5 Sistem la cheie de colectare și reciclare
deșeuri, echipate cu senzori, care transmit în
timp real starea de umplere
4. Cetățeni Smart 4.1 Sisteme inteligente de informare pentru
cetățeni
4.2 Informații despre sănătatea generală a
orașului
4.3 Educație online
4.4 Aplicație smart pillar
197
5.Smart Living 5.1 WI-FI gratuit
5.2 Supraveghere video inteligentă
5.3 Turism și promovare
5.4 Tele-medicină
5.5 Soluții și aplicații IoT
5.6 Realizarea de conexiuni între toate

instituțiile publice: primărie, unități de
învățământ, unități medicale etc.
6. Guvernare 6.1 PUG digital
inteligentă
6.2 Smart Land Management
6.3 Colectarea electronică a taxelor și

impozitelor
6.4 Managementul și eficientizarea
documentelor
6.5 Raportări din partea cetățenilor
6.6 Identitate electronică pentru cetățeni
6.7 Soluții pentru transparentizarea

ședințelor Consiliului local
6.8 Aplicație pentru bugetare participativă
6.9 Aplicație pentru „funcționarul digital”
6.10 Introducere sistem integrat, bazat pe

module specifice fiecărui
departament/compartiment din primărie
6.11 Crearea arhivei digitale a Primăriei
6.12 Aplicație City App
6.13 Interoperabilitatea bazelor de date
198
Obiective specifice
OS1: Asigurarea infrastructurii necesare pentru stimularea realizării de investiții în oraș
OS2: Creșterea numărului de operatori economici privați care își desfășoară activitatea pe
raza orașului
OS3: Diversificarea activităților economice, în special în sectorul serviciilor
OS4: Specializarea resursei umane prin accesarea de programe finanțate din Fondurile
Structurale și de Coeziune
OS5: Dezvoltarea parteneriatelor public-private
OS6: Promovarea și stimularea formelor asociative
OS7: Dezvoltarea într-un ritm accelerat a comerțului electronic
OS8: Sprijinirea cercetării, inovării și a tehnologiilor noi în toate ramurile economiei locale
OS9: Susținerea înființării și modernizării unităților mici și mijlocii de procesare a produselor
agricole locale
OS10: Promovarea și susținerea unor tehnici eficiente de marketing pentru produsele
tradiționale
Justificare
Dezvoltarea mediului de afaceri local prin sprijinirea întreprinzătorilor privați existenți și
atragerea de noi investitori va avea efecte benefice pentru întreaga comunitate locală. Vor fi astfel
obținute:
• venituri mai mari la bugetul local;
• valorificarea potențialului natural, economic-social, cultural etc. al comunității locale;
• crearea de noi locuri de muncă;
• specializarea forței de muncă;
• reducerea/eliminarea șomajului;
• incluziune socială;
• promovarea orașului pe plan național și internațional.
Se impune de asemenea sprijinirea producătorilor locali pentru creșterea competitivității și
consolidarea poziției acestora pe piața națională și internațională. Aceasta implică inclusiv
199
dezvoltarea infrastructurii rutiere de transport de mărfuri și persoane, precum și dotări tehnico-

edilitare la standarde moderne.

monitorizare
1. Extinderea și 1.1 Crearea unei infrastructuri moderne de Infrastructură nou-creată
diversificarea afaceri (lungime drumuri, rețele
infrastructurii locale 1.2 Valorificarea inteligentă a înființate – km)
de afaceri potențialului agro-zootehnic, viticol, Număr și suprafață parcuri
pomicol și silvicol al comunității industriale create (mp)
1.3 Valorificarea inteligentă a lemnului Unități economice nou-
înființate
1.4 Susținerea investițiilor în industria Număr locuri de muncă
materialelor de construcții create
1.5 Valorificarea potențialului balnear al Procent reducere șomaj
zonei Proiecte derulate în
1.6 Susținerea industriilor creative parteneriat public-privat
2. Dezvoltarea 2.1 Stimularea performanțelor în Număr programe de

competențelor pentru învățământul preuniversitar formare organizate
specializare 2.2 Calificarea/recalificarea în domeniile Număr beneficiari
inteligentă cu potențial competitiv, în vederea Număr proiecte de business
configurării condițiilor pentru specializare demarate în urma formării
inteligentă
2.3 Dezvoltarea antreprenoriatului
3. Dezvoltarea 3.1 Informarea și consilierea continuă a Număr programe de

serviciilor de agricultorilor cu privire la: oportunitățile de informare și consiliere
consultanță și dezvoltare și de investiții; cerințele și Număr beneficiari
expertiză în afaceri standardele UE (referitoare la mediu, apă, Produse locale omologate
competitive sănătatea și bunăstarea animalelor,
sănătatea plantelor și sănătatea publică),
precum și susținerea proiectelor care au ca
scop trecerea la sisteme de producție
conforme cu cerințele UE și respectării
acestor cerințe de către toți producătorii
agricoli.
3.2 Sprijinirea omologării şi promovării
produselor agroalimentare cu specific local
3.3 Facilitarea accesului la finanțare,
inclusiv a accesului la informațiile cu
privire la sursele de finanțare
200
EDUCAȚIE
Obiective specifice
OS1: Îmbunătățirea accesului la educație la toate nivelurile de învățământ prin:

• dezvoltarea infrastructurii de învățământ la standarde europene;
• asigurarea bazei materiale necesare, atât pentru învățământul preșcolar, cât și pentru cel
școlar și liceal;
• asigurarea infrastructurii necesare, atât în școli, cât și la grădinițe pentru practicarea
sportului;
• asigurarea accesului la instituțiile de cultură ale orașului și la programele cultural-
educative a tuturor copiilor de vârstă școlară și preșcolară.
OS2: Creșterea accesului la servicii de educație și formare profesională, favorabile incluziunii
sociale
OS3: Adaptarea sistemului de învățământ la soluțiile online de educație
OS4: Punerea la dispoziție de alternative de petrecere a timpului liber și de învățare creativă
OS5: Sprijinirea inițiativelor și crearea cadrului necesar pentru desfășurarea de programe de
învățare pe tot parcursul vieții
OS6: Susținerea performanței școlare
OS7: Asigurarea specializării inteligente prin dotarea cu laboratoare, ateliere, spații de
recreere și organizarea de programe de formare și pregătire practică a elevilor în acord cu
nevoile societății actuale
Justificare
Nu se poate vorbi de dezvoltarea durabilă a unei comunități fără asigurarea de servicii de
educație moderne și performante.
Transformarea industrială și digitalizarea aduc noi provocări pentru sistemul de educație prin
cerințele de adaptare a curriculelor, a bazei didactice care susține formarea practică pentru a
satisfice nevoile de competențe și abilități cerute pe piața muncii. Unitățile de învățământ trebuie
să facă față acestor presiuni cu resurse financiare reduse și o implicare încă timidă a comunității și
în special a mediului de afaceri.
201
Comunitățile locale sunt susținute pentru asigurarea accesului egal al copiilor și elevilor la
infrastructura și serviciile de îngrijire și educație oferite în unitățile de învățământ de la toate
nivelurile, inclusiv prin accesibilizarea infrastructurii.
Șansele inegale de acces la o educație de calitate pentru toți elevii și incluzivă afectează în
continuare în special copiii din comunitățile și grupurile vulnerabile.
Infrastructura educațională este încă deficitară în special în mediul rural și localitățile cu
pondere însemnată a comunităților dezavantajate care nu au posibilități financiare pentru
modernizarea și dotarea școlilor.
Pandemia SARS-COV- 2 necesită o abordare specială pentru adaptarea sistemului de educație
la soluțiile online sau la distanță și acordarea de șanse de acces la educație în special copiilor din
comunitățile și grupurile dezavantajate, care au fost cel mai afectați de lipsa infrastructurii în
această perioadă critică.
Provocările pe care România nu a reușit să le depășească: participarea redusă la educație și
îngrijirea timpurie, calitatea și caracterul incluziv al sistemului de educație; relevanța redusă
pentru piața forței de muncă a educației și formării profesionale afectează perspectivele de
angajare ale absolvenților; participarea la învățământul superior este redusă și rămâne insuficient
aliniată la nevoile pieței forței de muncă; dobândirea de competențe digitale rămâne limitată.
Lipsa dotării spațiilor educaționale, dotări depășite din punct de vedere tehnic și spații
educaționale inadecvate duc la lipsa de atractivitate a sistemului de educație și afectează în mod
direct performanțele educaționale, fiind vizate în primul rând categoriile vulnerabile de elevi.
Fenomene precum repetenția, abandonul școlar, rata părăsirii timpurii a școlii sunt legate direct de
condițiile oferite în unitățile școlare.
Constituie priorități pentru administrația publică locală:
• reabilitarea și modernizarea clădirilor și spațiilor unităților de învățământ;
• dotarea cu echipamente didactice și tehnologie performantă pentru creșterea calității
actului educațional;
• îmbunătățirea infrastructurii TIC în domeniul eEducației;
• reabilitarea imobilelor unităților de cultură de pe raza orașului;
• asigurarea infrastructurii necesare pentru practicarea sportului în mediul natural, atât la
școli, cât și la grădinițe;
• amenajarea de locuri de joacă pentru copii și adolescenți;
• susținerea performanței școlare cu burse de merit și alte stimulente;
• reabilitarea căilor de acces la unitățile de învățământ;
202
• organizarea transportului cu microbuze/autobuze școlare.

Administrația publică locală, în colaborare cu conducerea unităților de învățământ de pe raza
orașului urmăresc în acest fel creșterea performanțelor școlare, dar și reducerea absenteismului și
a abandonului școlar. Se vor asigura accesul egal la servicii educaționale de calitate, infrastructură
adecvată, precum și învățământ profesional și tehnic mai accesibil și adaptat nevoilor pieței
muncii.

monitorizare
1. Îmbunătățirea 1.1 Dezvoltarea și modernizarea Număr și suprafețe unități
accesului la educație infrastructurii educaționale de învățământ
la toate nivelurile 1.2 Măsuri de eficientizare energetică și reabilitate/modernizate/
reabilitare termică a clădirilor unităților de extinse/construite (mp)
învățământ Număr unități dotate cu
1.3 Creșterea accesului la servicii de educație echipamente și tehnologie
și formare profesională, favorabile incluziunii performantă
1.4 Adaptarea sistemului de educație la Număr și valoare
soluțiile online sau la distanță și acordarea de echipamente performante
șanse de acces la educație, în special copiilor Număr și suprafață
din comunitățile și grupurile dezavantajate terenuri de sport (mp)
1.5 Încurajarea inițiativelor ce vizează Suprafață imobil
învățarea pe tot parcursul vieții modernizat (bibliotecă,
cămin cultural) – mp
Suprafețe locuri de joacă
amenajate (mp)
2. Susținerea 2.1 Susţinerea elevilor cu potenţial intelectual Număr și valoare burse

performanței școlare crescut, precum şi a elevilor ce provin din școlare oferite anual
și a specializării familii defavorizate Număr tineri ajutați și
inteligente 2.2 Susținerea specializării inteligente, suma totală oferită pentru
creșterea adaptabilității ofertei educaționale continuarea studiilor
la cerințele pieței muncii și adaptarea Număr absolvenți
competențelor absolvenților la cerințele integrați în muncă
angajatorilor Număr programe de
2.3 Creșterea calității și relevanței mediilor formare specializată
de învățare pentru procesul de învățare și Număr beneficiari
piața muncii, inclusiv învățământ la distanță programe de formare
și online
203
SĂNĂTATE ȘI INCLUZIUNE SOCIALĂ
Obiective specifice
OS1: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii unităților medicale și a celor de protecție
socială
OS2: Asigurarea serviciilor medicale la standarde europene
OS3: Dezvoltarea serviciilor sociale locale
OS4: Dezvoltarea infrastructurii de tip social și apoi sprijinirea dezvoltării societății civile în
domeniul social
OS5: Susținerea, dezvoltarea și implementarea programelor de asistență socială pentru
persoanele aflate în dificultate
OS6: Încurajarea înființării de ONG-uri care să se implice în mediatizarea și respectarea
standardelor în domeniul asistenței sociale
Justificare
Creșterea calității vieții cetățenilor orașului este întemeiată și pe servicii de sănătate și de
protecție socială furnizate la cele mai înalte standarde în domeniu.
La nivelul orașului Hârșova există unități medicale publice și private, pentru care se au în
vedere:
➢ reabilitare și modernizare clădiri și spații de desfășurare a actului medical;
➢ dotare cu echipamente performante pentru acordarea ajutorului medical de urgență și
deplasarea la cel mai apropiat spital la nevoie.
Administrația publică locală este preocupată de asemenea de dezvoltarea serviciilor sociale
prin:
➢ prevenirea separării copiilor de familie;
➢ asigurarea de suport și îngrijire adecvate persoanelor cu dizabilități, inclusiv copiilor;
➢ asigurarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice;
➢ centre de consiliere pentru victimele violenței în familie;
➢ prevenirea instituționalizării persoanelor cu dizabilități;
➢ prevenirea instituționalizării persoanelor vârstnice;
➢ formarea personalului implicat în furnizarea de asistență socială;
204
➢ asigurarea dotărilor necesare funcționării în bune condiții a activității de asistență socială

și serviciilor sociale;
➢ dezvoltarea de parteneriate public-private;
➢ încurajarea voluntariatului.
În vederea ocupării forței de muncă și evitării șomajului se va urmări sprijinirea organizării de
programe de formare și reconversie profesională, pentru specializarea resursei umane în acord cu
nevoile societății actuale și ale pieței muncii.
Se va acorda sprijinul necesar pentru organizarea de campanii în domeniul sănătății și
asistenței sociale, inclusiv cu implicarea mass-mediei locale.

Priorități Măsuri asociate Indicatori de
monitorizare
1. Îmbunătățirea 1.1 Reabilitarea, modernizarea și Număr și suprafețe unități
infrastructurii extinderea/construirea clădirilor și spațiilor de sănătate și de asistență
unităţilor medicale şi unităților medicale şi de protecţie socială socială reabilitate/
a celor de protecţie 1.2 Dezvoltarea serviciilor medicale de modernizate/
socială urgență și acordare a primului ajutor extinse/construite (mp)
1.3 Eficientizarea sistemului de sănătate și a Număr unități dotate cu
celui de protecție socială prin utilizarea echipamente și tehnologie
tehnologiei informației și comunicațiilor performantă
moderne Număr și valoare
echipamente performante
2. Îmbunătăţirea 2.1 Încurajarea acţiunilor ce vizează Număr campanii de

calităţii serviciilor prevenirea îmbolnăvirii sănătate organizate
medicale şi facilitarea 2.2 Creșterea egalității de șanse privind Număr programe
accesului la servicii accesul la servicii în domeniul sănătății educative organizate
medicale de calitate Număr beneficiari
3. Dezvoltarea 3.1 Consolidarea managementului Număr și suprafețe spații
serviciilor sociale sistemului de asistență socială la nivelul servicii sociale înființate
locale administrației publice locale (mp)
3.2 Susţinerea programelor de incluziune Capacitate centre de
socială, combaterea sărăciei și a oricăror servicii sociale
forme de discriminare, prin măsuri de Servicii sociale asigurate
integrare pe piața muncii și acces la Număr beneficiari servicii
locuințe, servicii sociale, sănătate, educație sociale
și cultură a persoanelor/comunităților Procent reducere număr
vulnerabile asistați social
3.3 Îmbunătățirea sistemului de servicii
sociale pentru persoane vârstnice, copii,
persoane cu dizabilități, victime ale
violenței domestice
205
Obiective specifice
OS1: Conservarea și valorificarea patrimoniului cultural-istoric și turistic
OS2: Implementarea unor sisteme informaționale computerizate de semnalizare a obiectivelor
turistice și culturale
OS3: Reabilitarea, modernizarea și dotarea instituțiilor de cultură din orașul Hârșova
OS4: Reabilitarea și restaurarea unor monumente istorice de interes local
OS5: Organizarea de evenimente cultural-artistice și științifice, care să ajute la conservarea și
promovarea tradițiilor, obiceiurilor și personalităților locale
OS6: Susținerea și dotarea ansamblurilor și evenimentelor tradiționale
OS7: Valorificarea resurselor naturale în scop turistic (fluviul Dunărea, Canaralele de la
Hârșova, izvoarele termale)
OS8: Conștientizarea locuitorilor și a publicului larg cu privire la patrimoniul cultural
identitar
OS9: Crearea și dezvoltarea zonelor turistice, sportive și de agrement
OS10: Dezvoltarea infrastructurii ce deservește obiectivele turistice și unitățile de cazare
OS11: Promovarea obiectivelor turistice naturale și antropice prin materiale promoționale și
în sistem online (website și aplicație mobilă)
Justificare
Hârșova se caracterizează printr-un potențial turistic deosebit, atât prin plasarea într-un cadru
natural deosebit, cât și prin obiectivele culturale și monumentele istorice întâlnite pe teritoriul său
administrativ.
Toate acestea determină posibilități de dezvoltare pentru turismul de tranzit, turismul de
agrement, turismul balnear, dar și pentru turismul cultural și ecumenic.
Se are în vedere dezvoltarea turismului într-o manieră în care resursele de mediu, culturale și
obiectivele de patrimoniu să fie apreciate în prezent și păstrate pentru generațiile viitoare.
Practicarea ecoturismului reprezintă priorități de dezvoltare a mediului rural curprinse în Strategia
Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, în Strategia naţională de dezvoltare a
ecoturismului 2019-2029 și în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007- 2026.
206

monitorizare
1. Conservarea, 1.1 Elaborarea unei strategii de marketing Suprafețe reabilitate/
restaurarea și punerea pentru promovarea patrimoniului cultural extinse/ construite spații de
în valoare a și a unei agende de evenimente culturale, cultură (mp)
patrimoniului cultural- în strânsă corelare cu patrimoniul cultural Evenimente organizate
istoric 1.2 Sprijinirea reabilitării și extinderii (actori implicați în
infrastructurii culturale: muzee, organizare, număr
așezăminte culturale, monumente beneficiari)
istorice, etc. Valoare investită în
promovare pe categorii
Număr turiști/vizitatori
2. Promovarea și 2.1 Facilitarea punerii în valoare a Suprafețe zone turistice,
valorificarea potențialului natural al zonei sportive și de agrement
patrimoniului turistic 2.2 Crearea și dezvoltarea zonelor amenajate (mp)
natural turistice, sportive și de agrement Valoare investită în
modernizare/extindere
Număr obiective
economice pentru turism
construite/modernizate
Număr și lungime trasee
turistice amenajate
Număr turiști/vizitatori
deserviți
Număr facilități/beneficii
(servicii, sporturi extreme
organizate etc.)
Lungime piste cicloturistice
(km)
3. Dezvoltarea 3.1 Înființare Centru de informare Suprafață CIT (mp)

infrastructurii ce turistică Servicii asigurate de CIT
deservește obiectivele 3.2 Sprijinirea includerii în circuitul pentru turiști/vizitatori
turistice și unitățile de turistic a unităților de cazare Număr unități de cazare
cazare 3.3 Facilitarea modernizării și extinderii introduse în circuit turistic
gamei de servicii a unităților de primire Număr beneficiari/
turistică vizitatori deserviți
Număr facilități/beneficii
(servicii, sporturi extreme
organizate etc.)
207
MEDIU
Obiective specifice
OS1: Creșterea calității mediului înconjurător prin:
➢ sprijinirea utilizării mijloacelor de transport mai puțin poluante sau nepoluante
➢ modernizarea și extinderea spațiilor verzi din oraș
➢ regenerarea spațiilor urbane degradate
➢ promovarea agriculturii ecologice
➢ conștientizarea cetățenilor cu privire la beneficiile unui mediu curat și sănătos
OS2: Creșterea eficienței energetice prin:
➢ modernizarea și retehnologizarea sistemului de iluminat public
➢ reabilitarea termică a clădirilor
OS3: Susținerea utilizării surselor de energie regenerabilă
OS4: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor
OS5: Implementarea sistemului de management integrat al deșeurilor
OS6: Protecția și conservarea habitatelor naturale și a ariilor naturale protejate
Justificare
Un mediu natural sănătos generează:
• o calitate a vieții crescută pentru cetățenii orașului;
• posibilități multiple de recreere și petrecere a timpului liber;
• atractivitate turistică a zonei;
• noi investiții;
• evitarea efectelor negative ale dezastrelor naturale.
Preocuparea administrației publice locale pentru protecția și conservarea mediului natural este
cu atât mai justificată cu cât o parte din teritoriul administrativ al orașului este arie protejată
NATURA 2000.
La nivelul orașului Hârșova există un potențial însemnat de surse regenerabile de energie:
energie eoliană, energie solară, dar și biomasă în cantitate importantă.
Viziunea administrației locale în privința energiei durabile este sintetizată de obiectivul ca la
nivelul UAT Hârșova să crească eficiența energetică în toate domeniile de activitate, asigurându-
208
se totodată cantitatea de energie necesară cetățenilor orașului pentru asigurarea unor condiții
decente de trai.
Prin politica energetică adoptată și dezvoltată se vor crea noi locuri de muncă, facturile la
utilități vor descrește, iar orașul Hârșova va deveni un oraș cunoscut ca un loc ideal pentru a
investi, a locui și a fi vizitat.
Misiunea administrației constă în adoptarea unui plan de măsuri pentru punerea în operă a
politicii energetice locale și demararea acțiunilor de reducere a emisiilor de CO2, pentru
îndeplinirea obiectivelor asumate de România ca stat european.
Întrucât administrația publică reprezentată de primărie are un rol complex, de consumator și
producător de energie, de reglementator, dar și de promotor al unor acțiuni de eficiență energetică,
se impune ca domeniul public să devină o zonă exemplară, atât în privința consumului, cât și al
producerii de energie ”verde”.
Sectorul iluminatului public, cu toate că are un impact redus asupra consumului general de
energie al localității, se impune să fie modernizat, atât în privința calității serviciului public
(atingerea parametrilor luminotehnici prevăzuți prin lege), dar mai ales în privința nivelului
necesar de eficiență energetică. Este de dorit trecerea în măsură importantă la corpuri de iluminat
cu LED, și chiar a utilizării unor sisteme independente de iluminat cu panouri fotovoltaice pentru
iluminatul public al zonelor rezidențiale sau al parcurilor.
Sectorul transportului are un potențial însemnat de eficientizare a consumurilor energetice
(de carburanți) concomitent cu reducerea noxelor (atât de gaze poluante, cât și poluare fonică). Se
impune achiziția unor autovehicule cu norma de poluare Euro 6, dar chiar a unor vehicule
electrice.
Trebuie implementate și sisteme integrate de piste de biciclete, chiar și între localitățile
componente UAT Hârșova, mersul pe bicicletă oferind o alternativă durabilă de mobilitate care ar
scădea ponderea utilizării autoturismelor private, cu un impact benefic asupra economiei de
carburanți și deci evitarea unor emisii de gaze poluante și de surse de poluare fonică.
În ceea ce privește realizarea unor proiecte de valorificare a potențialului de surse locale de
energie regenerabilă, aceasta depinde într-o măsură determinantă de accesul la finanțări private
prin parteneriate de tip public-privat.
Domeniul conștientizării cetățenilor orașului în masuri de eficiență energetică este important
de abordat deoarece este absolut necesară implicarea acestora în gestionarea eficientă a
consumului de energie în locuințele proprii, dar și în activitățile lor productive; sunt prevăzute
209
campanii de informare, campanii de pregătire a publicului larg în măsuri de eficiență energetică în

locuințe, dar și acțiuni educative și formative în mediul școlar.

monitorizare
1. Creșterea calității 1.1 Sprijinirea utilizării mijloacelor de Vehicule electrice
mediului înconjurător transport mai puțin poluante sau achiziționate
nepoluante Număr și capacitate stații
1.2 Extinderea zonelor verzi ale localității de încărcare vehicule
amenajate în oraș
1.3 Descurajarea poluării solului Suprafețe spații verzi
1.4 Sprijinirea inițiativelor, programelor și modernizate și extinse
acțiunilor ce vizează utilizarea surselor (mp)
alternative de energie/energie Suprafețe împădurite (mp)
regenerabilă: eoliană, solară, biomasă, Suprafețe spații urbane
termală, etc. regenerate (mp)
1.5 Sprijinirea măsurilor ce vizează Număr programe
asigurarea unei rezerve de apă pentru ecologice promovate și
perioadele secetoase număr beneficiari
1.6 Îmbunătățirea gradului de educare, programe
conștientizare, informare, consultare și Număr campanii de
participare a cetățenilor în luarea educare, conștientizare și
deciziilor privind mediul informare organizate
2. Implementarea 2.1 Încurajarea colectării selective a Mașini și echipamente
managementului deșeurilor dotate cu senzori
integrat al deșeurilor 2.2 Facilitarea ecologizării zonelor achiziționate
poluate Număr pubele instalate
Număr locuințe dotate cu
pubele
Cantitate deșeuri colectate
selectiv
Suprafețe ecologizate
(mp)
3. Protecția și 3.1 Sprijinirea măsurilor de prevenire a Suprafețe împădurite (mp)

conservarea habitatelor dezastrelor naturale Suprafețe amenajate
naturale și a ariilor 3.2 Sprijinirea conservării biodiversității pentru prevenire și
naturale protejate și a ariilor naturale protejate protecție contra
3.3 Sprijinirea campaniilor de informare și inundațiilor (mp)
conștientizare privind importanța Lungime ape curgătoare
dezvoltării durabile, a protecției și decolmatate (km)
conservării habitatelor naturale și ariilor Suprafețe arii naturale
protejate protejate (mp)
Număr acțiuni de
210
ecologizare
(mp)
Audit periodic
Actualizare ținte de
calitate și indicatori de
monitorizare
Număr campanii de
informare și
conștientizare
Număr participanți
campanii
Număr programe de
educație ecologică
program de educație
ecologică
211
Obiective specifice
OS1: Consolidarea capacității administrației publice locale prin:
➢ introducerea de instrumente și proceduri moderne de management;
➢ simplificarea procedurilor birocratice;
➢ dezvoltarea competențelor personalului;
➢ creșterea gradului de transparență;
➢ modernizarea sediului administrativ și a infrastructurii aferente administrației publice;
➢ dotarea cu mașini, utilaje și echipamente performante destinate serviciilor publice.
OS2: Digitalizarea administrației publice locale prin:
➢ modernizarea infrastructurii instituționale și implementarea unor soluții software integrate
de gestionare eficientă a activității administrației publice locale;
➢ dezvoltarea serviciilor publice bazate pe tehnologie;
➢ creșterea nivelului de securitate cibernetică.
Justificare
O administrație publică modernă trebuie să câștige încrederea cetăţenilor şi a altor tipuri de
beneficiari, oferindu-le servicii prompte şi asigurând constanță în calitatea prestării serviciilor.
În acest scop, administrația publică locală:
• își va recruta personalul pe criterii profesionale și transparente;
• va pune accent pe dezvoltarea carierei, resursa umană urmând să fie motivată, formată și
profesionalizată în mod constant în funcție de nevoile și tendințele societății;
• se va preocupa de crearea de condiții optime de muncă, prin modernizarea infrastructurii
instituționale;
• se va focusa pe implementarea de e-servicii, care să faciliteze contactul cu cetățenii și
reducerea timpilor de soluționare a cererilor acestora.
În conceperea şi furnizarea serviciilor, ca şi în luarea altor tipuri de decizii, administraţia
publică se va sprijini pe participarea cetăţenilor, implicarea experţilor şi a actorilor cheie din
societate, prin mecanisme stabile de consultare.
212

monitorizare
1. Dezvoltarea 1.1 Dezvoltarea capacității administrative Grad de implementare
capacităţii la nivelul localității prin introducerea de sisteme de management și
administrației publice instrumente și proceduri moderne de audit
locale management Sisteme online
1.2 Dotarea cu tehnologie IT modernă și implementate
performantă, care să permită Servicii asigurate în
implementarea unor soluții software sistem online
integrate de gestionare ușoară, rapidă și Număr utilizatori sisteme
modernă a activității curente a online
administrației publice Număr documente operate
1.3 Simplificarea procedurilor birocratice online
și administrative pentru cetățeni și mediul Număr documente
de afaceri, prin încurajarea furnizării şi publicate
utilizării e-guvernării Termen de soluționare
1.4 Dezvoltarea competențelor și cereri
cunoștințelor personalului din Număr programe de
administrația publică locală formare și perfecționare
1.5 Creșterea gradului de transparență la profesională
nivelul administrației publice locale Număr beneficiari
1.6 Modernizare sediu administrativ și programe
infrastructură Suprafețe modernizate și
reabilitate (mp) – sediu
primărie
1.7 Dotarea cu mașini, utilaje și
Săli noi date în folosință
echipamente performante, în scopul
Număr, categorii și
eficientizării serviciilor publice furnizate
valoare mașini, utilaje și
comunității
echipamente achiziționate
2. Digitalizarea și 2.1.Modernizarea infrastructurii Soluții software
tehnologizarea instituționale și implementarea unor soluții implementate
administrației publice software integrate de gestionare eficientă a Număr documente operate
locale activității administrației publice locale în sisteme
2.2 Acces gratuit la internet (wi-fi) Termen de soluționare
cereri
2.3 Dezvoltarea serviciilor publice bazate Servicii publice
pe tehnologie și creșterea nivelului de digitalizate
securitate cibernetică Număr programe de
2.4 Dezvoltarea competențelor și formare
cunoștințelor personalului din Număr beneficiari
administrația publică locală
213
4. Planul local de acțiune
PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE – ORAȘUL HÂRȘOVA
PERIOADA 2021-2027
Prioritate Măsuri asociate Proiecte de investiții Indicatori de Surse posibile Perioadă de Responsabili
evaluare de finanțare implementare
1.Dezvoltarea 1.1. Reabilitarea 1.Construire centură - orașul Lungime centură Buget local 2021-2027 Primăria
mobilitățíi și modernizarea Hârșova (km) Buget de stat Orașului
urbane durabile rețelei de drumuri Fonduri Hârșova
în vederea europene
îmbunătăţirii Alte surse
conexiunii rutiere legal
între localităţile constituite
din judeţ. 2.Modernizare străzi Lungime străzi Buget local 2021-2027 Primăria
orășenești în orașul Hârșova modernizate (km) Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
3. Modernizare infrastructură Lungime Buget local 2021-2027 Primăria
rutieră în UAT Hârșova infrastructură rutieră Buget de stat Orașului
modernizată (km) Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
214
legal
constituite
4.Modernizare infrastructură Lungime Buget local 2021-2027 Primăria
rutieră agricolă infrastructură rutieră Buget de stat Orașului
modernizată (km) Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
5.Pietruire drumuri agricole, Lungime drumuri Buget local 2021-2027 Primăria
vicinale, rute alternative pietruite (km) Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
6.Construire de trotuare în Lungime trotuare Buget local 2021-2027 Primăria
UAT Hârșova construite (km) Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
7. Reabilitare trotuare în UAT Lungime trotuare Buget local 2021-2027 Primăria
Hârșova reabilitate (km) Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
8.Realizare șanțuri și podețe Lungime Buget local 2021-2027 Primăria
betonate în UAT Hârșova șanțuri/podețe Buget de stat Orașului
realizate (km) Fonduri Hârșova
Suprafață protejată europene
Număr beneficiari Alte surse
215
legal
constituite
9. Construire și amenajare Suprafață parcare Buget local 2021-2027 Primăria
parcări auto în UAT Hârșova auto Buget de stat Orașului
Număr locuri de Fonduri Hârșova
parcare europene
legal
constituite
10.Extindere rețea stradală în Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
UAT Hârșova extinsă (km) Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
11.Modernizare drumuri de Lungime drumuri Buget local 2021-2027 Primăria
interes local modernizate (km) Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
12.Amenajare șanțuri pentru Lungime șanțuri Buget local 2021-2027 Primăria
scurgerea apelor pluviale în (km) Buget de stat Orașului
UAT Hârșova Suprafață protejată Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
13.Dezvoltare proiecte Număr proiecte Buget local 2021-2027 Primăria
integrate pentru drumuri, apă, Număr beneficiari Buget de stat Orașului
canal printr-o formă Lungime Fonduri Hârșova
asociativă a unităților infrastructură europene
administrativ-teritoriale modernizată (km) Alte surse
216
legal
constituite
1.2. Reabilitarea, 1.Dezvoltare rețea de drumuri Lungime rețea de Buget local 2021-2027 Primăria
modernizarea și locale în zonele turistice drumuri (km) Buget de stat Orașului
extinderea Fonduri Hârșova
drumurilor ce europene
deservesc Alte surse
obiective legal
economice, constituite
culturale sau de 2.Dezvoltare căi de acces prin Lungime căi de Buget local 2021-2027 Primăria
agrement. drumuri pietruite la fermele acces pietruite (km) Buget de stat Orașului
de animale Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
3. Îmbunătățirea și Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
dezvoltarea infrastructurii Suprafață dezvoltată Buget de stat Orașului
legate de dezvoltarea și Lungime Fonduri Hârșova
adaptarea agriculturii și infrastructură (km) europene
silviculturii Alte surse
legal
constituite
4.Realizare infrastructură Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
pentru dezvoltarea turismului Lungime Buget de stat Orașului
pe plan local infrastructură Fonduri Hârșova
dezvoltată (km) europene
Alte surse
legal
constituite
5.Modernizare drumuri de Lungime drumuri Buget local 2021-2027 Primăria
exploatare pentru modernizate (km) Buget de stat Orașului
exploatațiile agricole în UAT Fonduri Hârșova
Hârșova europene
Alte surse
217
legal
constituite
6. Amenajare drumuri Lungime drumuri Buget local 2021-2027 Primăria
agricole și forestiere în UAT amenajate (km) Buget de stat Orașului
Hârșova Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
1.3. Extinderea, 1.Amenajare piste biciclete în Lungime piste (km) Buget local 2021-2027 Primăria
reconstruirea sau UAT Hârșova Număr beneficiari Buget de stat Orașului
modernizarea Fonduri Hârșova
pistelor ciclabile europene
Alte surse
legal
constituite
2.Amenajare piste biciclete Lungime piste (km) Buget local 2021-2027 Primăria
între localitățile UAT Număr beneficiari Buget de stat Orașului
Hârșova Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
3. Amenajare parcări pentru Suprafață amenajată Buget local 2021-2027 Primăria
biciclete în zonele de interes Număr rasteluri Buget de stat Orașului
economic (industrial, agricol, Fonduri Hârșova
comercial, turistic) europene
Alte surse
legal
constituite
4. Achiziționarea de biciclete Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
și punerea lor la dispoziția dotări Buget de stat Orașului
cetățenilor și turiștilor Număr beneficiari Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
218
legal
constituite
1.4. Dezvoltarea 1.Amenajare stații transport Suprafață amenajată Buget local 2021-2027 Primăria
transportului public în UAT Hârșova Număr stații Buget de stat Orașului
public Număr beneficiari Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
2. Dezvoltarea 2.1.Elaborare/ 1. Actualizarea PUG-ului Investitori noi atrași Buget local 2021-2027 Primăria
infrastructurii Actualizare PUG Creștere economică Buget de stat Orașului
tehnico- generată Fonduri Hârșova
edilitare europene
Alte surse
legal
constituite
2.2. Introducerea, 1.Înființare sistem de Lungime sistem Buget local 2021-2027 Primăria
extinderea, alimentare cu apă potabilă în înființat (km) Buget de stat Orașului
reabilitarea și UAT Hârșova Capacitate sistem Fonduri Hârșova
modernizarea Număr beneficiari europene
rețelei de apă Alte surse
potabilă și legal
canalizare constituite
2.Înființare rețea de Lungime rețea (km) Buget local 2021-2027 Primăria
canalizare și stație de epurare Capacitate stație Buget de stat Orașului
în UAT Hârșova Număr beneficiari Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
3. Sistem integrat de Lungime sistem Buget local 2021-2027 Primăria
alimentare cu apă, canalizare (km) Buget de stat Orașului
și stație de epurare în Ferma 1 Capacitate sistem Fonduri Hârșova
Lungime rețea (km) europene
Capacitate stație Alte surse
219
Număr beneficiari legal

constituite
4.Extindere rețea de apă și Lungime rețea (km) Buget local 2021-2027 Primăria
canalizare în UAT Hârșova Număr beneficiari Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
5.Rețea de canalizare în Lungime rețea (km) Buget local 2021-2027 Primăria
localitățile Vadu Oii și Ferma Număr beneficiari Buget de stat Orașului
1 Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
6.Infrastructură de apă și Lungime Buget local 2021-2027 Primăria
irigații pentru activități infrastructură Buget de stat Orașului
agricole și zootehnice în UAT dezvoltată (km) Fonduri Hârșova
Hârșova Număr beneficiari europene
Alte surse
legal
constituite
7. Instalație irigație terenuri Lungime Buget local 2021-2027 Primăria
agricole în UAT Hârșova infrastructură Buget de stat Orașului
dezvoltată (km) Fonduri Hârșova
Număr beneficiari europene
Alte surse
legal
constituite
8.Înlocuirea rețelelor de apă Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
cu prioritatea stabilităde înlocuită (km) Buget de stat Orașului
pierderile din rețea, număr de Număr beneficiari Fonduri Hârșova
intervenții, probleme în europene
alimentare, pierderi în Alte surse
220
contorizare legal
constituite
9.Retehnologizarea unei Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
rețele existente de canalizare retehnologizată (km) Buget de stat Orașului
acolo unde există cazuri Număr beneficiari Fonduri Hârșova
critice de deversări ale apelor europene
în stradă sau în subsoluri Alte surse
legal
constituite
10. Amenajare de trotuare și Lungime Buget local 2021-2027 Primăria
șanțuri pentru scurgerea trotuare/șanțuri (km) Buget de stat Orașului
apelor pluviale Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
2.3. Introducerea, 1. Înființare rețea inteligentă Lungime rețea (km) Buget local 2021-2027 Primăria
extinderea și de alimentare și distribuire Număr beneficiari Buget de stat Orașului
modernizarea gaze naturale în UAT Fonduri Hârșova
rețelei de gaze Hârșova europene
naturale Alte surse
legal
constituite
2. Înființare sistem de Lungime rețea (km) Buget local 2021-2027 Primăria
distribuție gaze naturale, Număr beneficiari Buget de stat Orașului
racord de înaltă presiune și Fonduri Hârșova
SRM (stație de reglare- europene
măsură) gaz Alte surse
legal
constituite
3. Aducțiune rețea gaze Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
naturale aducțiune (km) Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
221
legal
constituite
4. Racordare la rețea de gaze Număr racorduri Buget local 2021-2027 Primăria
naturale Număr beneficiari Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
5. Extindere rețea de gaze Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
naturale în UAT Hârșova extinsă (km) Buget de stat Orașului
Număr beneficiari Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
2.4. Sprijinirea 1.Extindere rețea electrică în Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
extinderii și UAT Hârșova extinsă (km) Buget de stat Orașului
modernizării Număr beneficiari Fonduri Hârșova
rețelei de curent europene
electric Alte surse
legal
constituite
2.Electrificare ferme de Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
animale din zonele izolate extinsă (km) Buget de stat Orașului
europene
Alte surse
legal
constituite
2.5. Sprijinirea 1. Modernizare sistem de Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
extinderii și iluminat public în UAT modernizată (km) Buget de stat Orașului
modernizării Hârșova Număr beneficiari Fonduri Hârșova
rețelei de iluminat Procent reducere europene
public costuri Alte surse
222
legal
constituite
2.Extindere și modernizare Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
sistem de iluminat public în extinsă /modernizată Buget de stat Orașului
UAT Hârșova (km) Fonduri Hârșova
Procent reducere Alte surse
costuri legal
constituite
3.Refacere iluminat public Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
stradal în UAT Hârșova refăcută (km) Buget de stat Orașului
Procent reducere europene
costuri Alte surse
legal
constituite
4.Iluminatul artistic/decorativ Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
al obiectivelor istorice, dotări Buget de stat Orașului
instituțiilor publice etc. Număr obiective Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
5.Iluminat public cu energie Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
regenerabilă modernizată (km) Buget de stat Orașului
costuri Alte surse
legal
constituite
2.6. Sprijinirea 1.Valorificarea superioară a Volum energie Buget local 2021-2027 Primăria
introducerii și biomasei prin colectarea produsă Buget de stat Orașului
utilizării surselor centralizată și comercializarea Procent reducere Fonduri Hârșova
alternative de profitabilă poluare europene
producere a Alte surse
223
energiei, respectiv legal

de eficientizare a constituite
utilizării energiei 2.Dezvoltarea producției de Volum energie Buget local 2021-2027 Primăria
în clădirile biomasă produsă Buget de stat Orașului
publice Procent reducere Fonduri Hârșova
poluare europene
Alte surse
legal
constituite
3.Dezvoltarea centralelor Suprafață parc Buget local 2021-2027 Primăria
eoliene Capacitate parc Buget de stat Orașului
Reducere costuri cu Fonduri Hârșova
energia europene
Alte surse
legal
constituite
4.Construire de parc Suprafață parc Buget local 2021-2027 Primăria
fotovoltaic cu panouri solare Număr panouri Buget de stat Orașului
solare Fonduri Hârșova
Capacitate parc europene
Reducere costuri cu Alte surse
energia legal
constituite
5.Producere energie electrică Volum energie Buget local 2021-2027 Primăria
și termică din biomasă produsă Buget de stat Orașului
Procent reducere Fonduri Hârșova
poluare/ costuri europene
Alte surse
legal
constituite
6.Utilizarea complementară a Număr instituții care Buget local 2021-2027 Primăria
surselor regenerabile de utilizează energie Buget de stat Orașului
energie în instituțiile publice regenerabilă Fonduri Hârșova
cheltuieli Alte surse
224
legal
constituite
7.Construire fabrică de biogaz Capacitate producție Buget local 2021-2027 Primăria
prin folosirea deșeurilor Volum deșeuri Buget de stat Orașului
regenerabile procesat Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
2.7. Măsuri de 1. Reabilitarea termică a Suprafețe clădiri Buget local 2021-2027 Primăria
eficientizare clădirilor unităților de reabilitate termic Buget de stat Orașului
energetică și învățământ din UAT Hârșova Fonduri Hârșova
reabilitare termică (licee, școală gimnazială, europene
a clădirilor grădinițe etc.) Alte surse
legal
constituite
2. Reabilitarea termică a Suprafețe clădiri Buget local 2021-2027 Primăria
clădirii sediului Primăriei reabilitate termic Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
3. Reabilitarea termică a Suprafețe clădiri Buget local 2021-2027 Primăria
clădirilor instituțiilor publice reabilitate termic Buget de stat Orașului
din UAT Hârșova Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
3. Creșterea 3.1. Dezvoltarea 1.Racordarea la rețeaua de Plus valoare adusă Buget local 2021-2027 Primăria
gradului de infrastructurii și internet în bandă largă a UAT Număr beneficiari Buget de stat Orașului
digitalizare în serviciilor de TIC Hârșova Fonduri Hârșova
beneficiul europene
cetățenilor, Alte surse
225
operatorilor legal
economici și constituite
instituțiilor 2. Acces gratuit la internet Plus valoare adusă Buget local 2021-2027 Primăria
publice (wi-fi) al tuturor cetățenilor Număr beneficiari Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
3. Dotarea administrației Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
publice locale cu echipamente echipamente Buget de stat Orașului
IT performante Număr beneficiari/ Fonduri Hârșova
utilizatori europene
Alte surse
legal
constituite
4. Dotarea unităților de Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
învățământ cu echipamente IT echipamente Buget de stat Orașului
performante Număr beneficiari/ Fonduri Hârșova
Alte surse
legal
constituite
5. Dotarea unităților medicale Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
și de protecție socială cu echipamente Buget de stat Orașului
echipamente IT performante Număr beneficiari/ Fonduri Hârșova
Alte surse
legal
constituite
6. Implementarea unui sistem Procent Buget local 2021-2027 Primăria
SmartCity la nivelul implementare Buget de stat Orașului
administrației publice locale Servicii asigurate Fonduri Hârșova
Alte surse
226
legal
constituite
7. Realizarea de conexiuni Servicii asigurate Buget local 2021-2027 Primăria
între toate instituțiile publice: Plus valoare adusă Buget de stat Orașului
primărie, școală, spital etc.) Număr beneficiari Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
8. Iluminat public inteligent Lungime rețea de Buget local 2021-2027 Primăria
iluminat public Buget de stat Orașului
inteligent Fonduri Hârșova
Alte surse
legal
constituite
9. Analiza traficului și Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
sisteme inteligente de echipamente Buget de stat Orașului
detectare și semnalare a Procent Fonduri Hârșova
incidentelor implementare europene
legal
constituite
3.2. Susținerea 1. Furnizarea de servicii Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
utilizării TIC de publice online prin echipamente Buget de stat Orașului
către populaţie și implementarea soluțiilor de Număr Fonduri Hârșova
operatorii tip e-guvernare, e-educație, e- beneficiari/utilizatori europene
economici sănătate Alte surse
legal
constituite
227
Prioritate Măsuri asociate Proiecte de investiții Indicatori de Surse Perioadă de Responsabili

evaluare posibile de implementare
finanțare
1. Extinderea și 1.1. Crearea unei 1.Înființare parc agro- Suprafață parc Buget local 2021-2027 Primăria
diversificarea infrastructuri industrial Număr beneficiari Buget de stat Orașului
infrastructurii moderne de Număr locuri de Fonduri Hârșova
locale de afaceri muncă generate europene Investitori
afaceri Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
2.Racordare parc agro- Lungime rețea nou- Buget local 2021-2027 Primăria
industrial la rețelele de înființată (km) Buget de stat Orașului
utilități ale localității (apă, Fonduri Hârșova
canalizare, curent electric, europene Investitori
gaze naturale, iluminat) Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
3. Modernizare căi de acces Lungime căi de acces Buget local 2021-2027 Primăria
la parcul agro-industrial modernizate (km) Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene Investitori
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
1.2. Valorificarea 1.Creșterea producției Procent creștere Buget local 2021-2027 Primăria
228
inteligentă a vegetale în zonă și Venituri generate Buget de stat Orașului

potențialului agro- valorificarea în industria Fonduri Hârșova
zootehnic, viticol, alimentară europene Investitori
pomicol și silvicol Fonduri privați
al comunității private
Alte surse
legal
constituite
2. Susținerea industriei de Unități de producție Buget local 2021-2027 Primăria
panificație în zonă nou-înființate în oraș Buget de stat Orașului
Capacitate producție Fonduri Hârșova
Număr noi locuri de europene Investitori
muncă Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
3.Încurajarea creșterii oilor și Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
a produselor ecologice din Număr locuri de Buget de stat Orașului
lapte de oaie muncă create Fonduri Hârșova
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
4. Dezvoltarea punctelor de Capacitate colectare Buget local 2021-2027 Primăria
colectare a laptelui de la Număr beneficiari Buget de stat Orașului
producătorii familiali și Fonduri Hârșova
fermele mici și mijlocii europene Investitori
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
229
5. Dezvoltarea taberelor Număr tabere Buget local 2021-2027 Primăria

tematice pentru tineri care pot Număr beneficiari Buget de stat Orașului
genera venituri la bugetele Fonduri Hârșova
locale și micro-activitate europene Investitori
economică pentru localnici Fonduri privați
(spre ex. cantine, restaurante private
cu rețete locale) Alte surse
legal
constituite
6. Susținerea unor mecanisme Număr produse de Buget local 2021-2027 Primăria
de branding, promovare și brand Buget de stat Orașului
desfacere profitabilă a Număr beneficiari Fonduri Hârșova
produselor locale rezultate europene Investitori
din creșterea animalelor Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
7. Dezvoltarea unor centre Unități de Buget local 2021-2027 Primăria
moderne de colectare și producție/depozitare Buget de stat Orașului
depozitare a produselor nou-înființate Fonduri Hârșova
locale și a fructelor de Capacitate europene Investitori
pădure, inclusiv prelucrarea producție/depozitare Fonduri privați
locală (dulceață, compot, Număr locuri de private
produse medicinale etc.) muncă generate Alte surse
legal
constituite
8. Depozit de produse Suprafață amenajată Buget local 2021-2027 Primăria
agricole în UAT Hârșova (mp) Buget de stat Orașului
Capacitate depozit Fonduri Hârșova
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
230
constituite
9.Depozit de legume și fructe Suprafață amenajată Buget local 2021-2027 Primăria
în UAT Hârșova (mp) Buget de stat Orașului
Capacitate depozit Fonduri Hârșova
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
10.Construire depozit de Suprafață amenajată Buget local 2021-2027 Primăria
preluare, păstrare și (mp) Buget de stat Orașului
valorificare a produselor Capacitate depozit Fonduri Hârșova
agricole în UAT Hârșova europene Investitori
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
11. Atragerea de investitori Număr investitori Buget local 2021-2027 Primăria
pentru valorificarea fructelor atrași Buget de stat Orașului
și legumelor în cadrul unei Număr locuri de Fonduri Hârșova
minifabrici pentru conserve și muncă create europene Investitori
desfacerea produselor la Fonduri privați
poartă prin marketare pe private
internet și contacte directe Alte surse
(evitarea politicilor legal
supermarketurilor) constituite
12. Sprijinirea înființării Asociații sprijinite Buget local 2021-2027 Primăria
asociațiilor pentru creșterea Cantitate produse din Buget de stat Orașului
animalelor și valorificarea lapte valorificată Fonduri Hârșova
laptelui în produse alimentare Venituri generate europene Investitori
Fonduri privați
private
Alte surse
231
legal
constituite
13.Creșterea vitelor pentru Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
carne și dezvoltarea unor Număr locuri de Buget de stat Orașului
mici abatoare și unități de muncă generate Fonduri Hârșova
procesare a cărnii Procent creștere europene Investitori
efectiv vite Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
14.Centru de promovare și Suprafață amenajată Buget local 2021-2027 Primăria
desfacere a produselor (mp) Buget de stat Orașului
agricole în UAT Hârșova Capacitate centru Fonduri Hârșova
Număr beneficiari europene Investitori
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
15.Înființare piață Suprafață piață (mp) Buget local 2021-2027 Primăria
agroalimentară în UAT Număr puncte de Buget de stat Orașului
Hârșova desfacere Fonduri Hârșova
Număr beneficiari europene Investitori
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
16.Modernizare piață Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
agroalimentară în UAT modernizată (mp) Buget de stat Orașului
Hârșova Număr puncte de Fonduri Hârșova
desfacere europene Investitori
Număr beneficiari Fonduri privați
private
232
Alte surse
legal
constituite
17.Dezvoltarea unei Unități de producție Buget local 2021-2027 Primăria
capacități de producție pentru nou-înființate Buget de stat Orașului
colectarea lânii și spălarea Capacitate producție Fonduri Hârșova
acesteia, urmată de distribuția Cantitate lână europene Investitori
în unități de micro-producție valorificată într-un Fonduri privați
familiale pentru fabricarea interval de timp private
artizanală de haine de lână, Număr locuri de Alte surse
carpete, produse pentru pat, muncă generate legal
stofe constituite
18. Microferme ecologice Număr microferme Buget local 2021-2027 Primăria
pentru integrarea în muncă a Număr locuri de Buget de stat Orașului
tinerilor cu deficiențe din muncă create Fonduri Hârșova
categoriile sociale europene Investitori
defavorizate Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
19.Târg de animale în UAT Număr Buget local 2021-2027 Primăria
Hârșova investitori/producători Buget de stat Orașului
locali Fonduri Hârșova
Volum și valoare europene Investitori
tranzacții Fonduri privați
Număr beneficiari private
Alte surse
legal
constituite
20. Revitalizarea producției Număr Buget local 2021-2027 Primăria
viticole și dezvoltarea investitori/producători Buget de stat Orașului
livezilor de pomi fructiferi și locali Fonduri Hârșova
atragerea de investitori Volum și valoare europene Investitori
privați tranzacții Fonduri privați
233
Număr beneficiari private

Alte surse
legal
constituite
21. Stimularea investiţiilor Valoare investiții Buget local 2021-2027 Primăria
pentru producerea legumelor Număr locuri de Buget de stat Orașului
pe teren protejat (sere de muncă create Fonduri Hârșova
iarnă, solarii, tuneluri) Producție obținută europene Investitori
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
22. Centru modern pentru Cantitate valorificată Buget local 2021-2027 Primăria
colectarea fructelor de Venituri și locuri de Buget de stat Orașului
pădure, dar și producția muncă generate Fonduri Hârșova
locală a unor produse europene Investitori
tradiționale (spre ex. gem, Fonduri privați
sirop, ceaiuri medicinale, private
esențe, ale produse Alte surse
medicinale tradiționale) legal
constituite
1.3. Valorificarea 1.Valorificarea lemnului Volum valorificat Buget local 2021-2027 Primăria
inteligentă a pentru mangal (la export) Venituri generate Buget de stat Orașului
lemnului Fonduri Hârșova
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
2.Dezvoltarea unor ateliere Număr ateliere Buget local 2021-2027 Primăria
de fabricare a mobilierului de Venituri și locuri de Buget de stat Orașului
serie mică de lux, precum și muncă generate Fonduri Hârșova
pentru dezvoltarea unor europene Investitori
234
produse artizanale din lemn Fonduri privați

private
Alte surse
legal
constituite
3.Dezvoltare fabrici de Capacitate producție Buget local 2021-2027 Primăria
mobilă artizanală Venituri și locuri de Buget de stat Orașului
muncă generate Fonduri Hârșova
Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
4.Dezvoltare rețea de Capacitate producție Buget local 2021-2027 Primăria
minifabrici pentru mobilă de Venituri și locuri de Buget de stat Orașului
lux, jucării din lemn, mobilier muncă generate Fonduri Hârșova
tradițional și artizanal cu o europene Investitori
unitate comună de distribuție Fonduri privați
și promovare în zonă private
Alte surse
legal
constituite
1.4.Susținerea 1.Atragerea investițiilor în Capacitate producție Buget local 2021-2027 Primăria
investițiilor în industria de cărămidă, țiglă, Venituri și locuri de Buget de stat Orașului
industria faianță și alte materiale muncă generate Fonduri Hârșova
materialelor de ceramice prin valorificarea europene Investitori
construcții resurselor naturale locale – Fonduri privați
spre ex. argila private
Alte surse
legal
constituite
2. Construire de fabrici de Capacitate producție Buget local 2021-2027 Primăria
cărămidă, țiglă, gresie, Venituri și locuri de Buget de stat Orașului
faianță, în parteneriat cu muncă generate Fonduri Hârșova
235
firme de prestigiu în europene Investitori

domeniu, în UAT Hârșova Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
1.5. Valorificarea 1.Identificarea potențialului Număr turiști atrași Buget local 2021-2027 Primăria
potențialului termal din zonă și Număr locuri de Buget de stat Orașului
balnear al zonei valorificarea balneo a apelor muncă generate Fonduri Hârșova
termale – susținerea prin europene Investitori
diverse facilități a Fonduri privați
inițiativelor antreprenoriale în private
acest sens Alte surse
legal
constituite
1.6.Susținerea 1.Lansarea unor Număr minicapacităci Buget local 2021-2027 Primăria
industriilor minicapacități de producție în de producție lansate Buget de stat Orașului
creative industrii creative: textile, Număr locuri de Fonduri Hârșova
pielărie, olărit, confecții muncă și venituri europene Investitori
generate Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
2. Dezvoltare capacități de Număr capacități de Buget local 2021-2027 Primăria
producție pentru produse producție lansate Buget de stat Orașului
cosmetice pe bază de rețete Număr locuri de Fonduri Hârșova
tradiționale muncă și venituri europene Investitori
generate Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
3. Dezvoltarea Număr turiști atrași Buget local 2021-2027 Primăria
meșteșugurilor și Venituri și locuri de Buget de stat Orașului
236
artizanatului tradițional muncă generate Fonduri Hârșova

Fonduri privați
private
Alte surse
legal
constituite
2.Dezvoltarea 2.1.Stimularea 1. Stimularea Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
competențelor performanțelor în financiară/premierea Număr și valoare Buget de stat Orașului
pentru învățământul companiilor locale care beneficii acordate Fonduri Hârșova
specializare preuniversitar angajează cei mai buni într-o perioadă europene Investitori
inteligentă absolvenți de liceu/facultate determinată de timp Fonduri privați
din UAT Hârșova (un an) private
Alte surse
legal
constituite
2.Susținerea copiilor și a Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
tinerilor cu performanțe Număr și valoare Buget de stat Orașului
școlare deosebite prin burse de merit Fonduri Hârșova
acordarea de burse de merit și acordate într-o europene Unitățile școlare
alte stimulente perioadă determinată Fonduri din oraș
de timp (un an) private
Alte surse
legal
constituite
2.2. Calificarea/ 1.Calificarea populației cu Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
recalificarea în studii primare și medii în Număr proiecte Buget de stat Orașului
domeniile cu domeniul prelucrării lemnului Fonduri Hârșova
potențial pentru obiecte de artizanat și europene AJOFM
competitiv, în artă tradițională, viticulturii, Fonduri Formatori
vederea legumiculturii, pomiculturii, private profesionali
configurării apiculturii Alte surse
condițiilor pentru legal
specializare constituite
inteligentă 2. Dezvoltarea asociațiilor Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
237
meșteșugarilor în rândul Număr asociații Buget de stat Orașului

populației rrome și calificarea dezvoltate Fonduri Hârșova
acestei populații pentru europene
relansarea meseriilor Fonduri
tradiționale, tradițiilor private
culturale și evenimentelor Alte surse
culturale tematice legal
constituite
3. Calificarea populației Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
pentru fabricarea artizanală Număr proiecte Buget de stat Orașului
de haine din lână, carpete, Fonduri Hârșova
produse pentru pat, stofe europene AJOFM
Fonduri Formatori
private profesionali
Alte surse
legal
constituite
4. Proiect pentru instruirea Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
oamenilor în legumicultură și Număr proiecte Buget de stat Orașului
susținerea dezvoltării serelor Fonduri Hârșova
europene AJOFM
Fonduri Formatori
Alte surse
legal
constituite
5. Instruiri pentru dezvoltarea Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
turismului de nișă – trasee Număr proiecte Buget de stat Orașului
turistice, concursuri tematice Fonduri Hârșova
europene AJOFM
Fonduri Formatori
Alte surse
legal
constituite
238
6.Susținerea școlilor Suprafață înființată Buget local 2021-2027 Primăria

profesionale de strungari, Număr beneficiari Buget de stat Orașului
lăcătuși, sudori, mecanici Număr și valoare Fonduri Hârșova
agricoli în parteneriat cu dotări europene Investitori
operatorii economici Fonduri privați
private Formatori
Alte surse profesionali
legal
constituite
7. Dezvoltarea școlilor Suprafață înființată Buget local 2021-2027 Primăria
profesionale de mecanici, Număr beneficiari Buget de stat Orașului
prelucrători în piatră, Număr și valoare Fonduri Hârșova
prelucrători în lemn, inclusiv dotări europene Investitori
în parteneriat cu operatorii Fonduri privați
economici private Formatori
Alte surse profesionali
legal
constituite
8.Proiecte de reconversie Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
pentru calificare în Număr proiecte de Buget de stat Orașului
prelucrarea pietrei, lemnului, reconversie Fonduri Hârșova
lutului profesională europene AJOFM
Fonduri Formatori
Alte surse
legal
constituite
2.3. Dezvoltarea 1.Dezvoltarea programelor Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
antreprenoriatului intensive de instruire în Număr programe de Buget de stat Orașului
antreprenoriat și instruire Fonduri Hârșova
managementul inovării europene AJOFM
Fonduri Formatori
Alte surse Investitori
legal privați
239
constituite
2. Proiect de dezvoltare a Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
antreprenoriatului pe zone Număr proiecte Buget de stat Orașului
strategice de dezvoltare Fonduri Hârșova
europene AJOFM
Fonduri Formatori
legal privați
constituite
3.Proiect de dezvoltare a Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
antreprenoriatului feminin Număr proiecte Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene AJOFM
Fonduri Formatori
legal privați
constituite
4. Proiect de dezvoltare a Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
antreprenoriatului în Număr proiecte Buget de stat Orașului
meșteșuguri și activități Fonduri Hârșova
tradiționale cu valoare europene AJOFM
turistică și identitară Fonduri Formatori
legal privați
constituite
3.Dezvoltarea 3.1. Informarea și 1. Înființare centru de Suprafață înființată Buget local 2021-2027 Primăria
serviciilor de consilierea consultanță și expertiză în Număr beneficiari Buget de stat Orașului
consultanță și continuă a afaceri, proiecte de investiții Număr și valoare Fonduri Hârșova
expertiză în agricultorilor cu în UAT Hârșova dotări europene Investitori
afaceri privire la: Fonduri privați
competitive oportunitățile de private
dezvoltare și de Alte surse
240
investiții; cerințele legal

și standardele UE constituite
(referitoare la
mediu, apă,
sănătatea și
bunăstarea
animalelor,
sănătatea plantelor
și sănătatea
publică), precum
și susținerea
proiectelor care au
ca scop trecerea la
sisteme de
producție
conforme cu
cerințele UE și
respectării acestor
cerințe de către
toți producătorii
agricoli.
3.2. Sprijinirea 1.Omologare și promovare pe Număr produse Buget local 2021-2027 Primăria
omologării şi piața internă și internațională omologate Buget de stat Orașului
promovării a produselor agroalimentare Număr campanii de Fonduri Hârșova
produselor cu specific local promovare europene Investitori
agroalimentare cu Venituri generate Fonduri privați
specific local. private
Alte surse
legal
constituite
3.3. Facilitarea 1.Consultanță proiecte de Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
accesului la investiții cu finanțare Număr proiecte Buget de stat Orașului
finanțare, inclusiv națională sau europeană Fonduri Hârșova
a accesului la europene Investitori
informațiile cu Fonduri privați
241
privire la sursele private

de finanțare Alte surse
legal
constituite
242
EDUCAȚIE
1. Îmbunătățirea 1.1. Dezvoltarea și 1. Reabilitarea, modernizarea și Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
accesului la modernizarea extinderea/construirea clădirilor reabilitate/ Buget de stat Orașului
educație la toate infrastructurii și spațiilor unităților de modernizate/ Fonduri Hârșova
nivelurile educaționale învățământ preșcolar, primar, extinse europene Unitățile de
gimnazial și liceal din UAT Număr Alte surse legal învățământ din
Hârșova beneficiari constituite oraș
2. Proiect de dotare a unităților Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
de învățământ cu echipamente valoare Buget de stat Orașului
didactice și tehnologie echipamente Fonduri Hârșova
performantă Număr europene Unitățile de
beneficiari Alte surse legal învățământ din
constituite oraș
3. Construire și amenajare sală Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
de sport/teren sportiv construită Buget de stat Orașului
(mp) Fonduri Hârșova
Număr și europene
valoare dotări Alte surse legal
Număr constituite
beneficiari
4. Amenajare și modernizare Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
bibliotecă publică orășenească modernizată Buget de stat Orașului
/amenajată Fonduri Hârșova
(mp) europene
Număr Alte surse legal
volume constituite
Capacitate
sală lectură
5. Reabilitare imobil cămin Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
cultural din satul Vadu Oii reabilitată Buget de stat Orașului
243
Capacitate europene
sală Alte surse legal
evenimente constituite
Număr
beneficiari
6. Construire grupuri sanitare la Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
unitățile de învățământ din UAT construită Buget de stat Orașului
Hârșova /reabilitată / Fonduri Hârșova
modernizată europene Unitățile de
(mp) Alte surse legal învățământ din
Număr și constituite oraș
valoare dotări
Număr
beneficiari
1.2. Măsuri de 1. Reabilitarea termică a Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
eficientizare clădirilor unităților de reabilitată Buget de stat Orașului
energetică și învățământ din UAT Hârșova (mp) Fonduri Hârșova
reabilitare termică (licee, școală gimnazială, europene Unitățile de
a clădirilor grădinițe etc.) Alte surse legal învățământ din
unităților de constituite oraș
învățământ
1.3. Creșterea 1. Reabilitare căi de acces Lungime căi Buget local 2021-2027 Primăria
accesului la unități de învățământ de acces (km) Buget de stat Orașului
servicii de educație Fonduri Hârșova
și formare europene Unitățile de
profesională, Alte surse legal învățământ din
favorabile constituite oraș
incluziunii 2.Organizare transport Valoare Buget local 2021-2027 Primăria
microbuze /autobuze școlare echipamente Buget de stat Orașului
Număr Fonduri Hârșova
beneficiari europene Unitățile de
Alte surse legal învățământ din
constituite oraș
3.Crearea/ modernizarea Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
spațiilor de cazare pentru a construită Buget de stat Orașului
244
permite accesul la servicii de /reabilitată / Fonduri Hârșova

formare profesională și educație modernizată europene Unitățile de
terțiară elevilor nerezidenți Număr și Alte surse legal învățământ din
valoare dotări constituite oraș
Număr
beneficiari
1.4. Adaptarea 1. Îmbunătățirea infrastructurii Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
sistemului de TIC în domeniul eEducației valoare dotări Buget de stat Orașului
educație la soluțiile Număr Fonduri Hârșova
online sau la beneficiari europene Unitățile de
distanță și Alte surse legal învățământ din
acordarea de șanse constituite oraș
de acces la 2. Acces gratuit la internet (wi- Număr Buget local 2021-2027 Primăria
educație în special fi) al tuturor elevilor beneficiari Buget de stat Orașului
copiilor din Fonduri Hârșova
comunitățile și europene Unitățile de
grupurile Alte surse legal învățământ din
dezavantajate constituite oraș
1.5. Încurajarea 1.Înființare centru de formare Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
iniţiativelor ce profesională construită Buget de stat Orașului
vizează învăţarea /reabilitată / Fonduri Hârșova
pe tot parcursul modernizată europene AJOFM
vieţii Număr și Alte surse legal Formatori
valoare dotări constituite profesionali
Număr
beneficiari
2. Înființare școală de arte și Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
meserii tradiționale construită Buget de stat Orașului
Număr și Fonduri Hârșova
valoare dotări europene AJOFM
Număr Alte surse legal Formatori
beneficiari constituite profesionali
3. Înființare școli profesionale Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
pentru realizarea de instruiri construită Buget de stat Orașului
specifice nevoilor comunității /reabilitată / Fonduri Hârșova
245
locale modernizată europene AJOFM

Număr și Alte surse legal Formatori
valoare dotări constituite profesionali
Număr
beneficiari
2. Susținerea 2.1.Susţinerea 1.Susținerea copiilor și a Valoare burse Buget local 2021-2027 Primăria
performanței elevilor cu tinerilor cu performanțe școlare / stimulente Buget de stat Orașului
școlare și a potenţial deosebite prin acordarea de acordate într- Fonduri Hârșova
specializării intelectual crescut, burse de merit și alte stimulente o unitate de europene Unitățile de
inteligente precum şi a timp (un an) Alte surse legal învățământ din
elevilor ce provin Număr constituite oraș
din familii beneficiari
defavorizate
2.2. Susținerea 1. Proiect de orientare a Număr Buget local 2021-2027 Primăria
specializării educației pe coordonatele beneficiari Buget de stat Orașului
inteligente, potențialului competitiv, al Număr Fonduri Hârșova
creșterea specializării inteligente și proiecte europene Unitățile de
adaptabilității inovării Alte surse legal învățământ din
ofertei constituite oraș
educaționale la 2.Proiect de promovare a Număr Buget local 2021-2027 Primăria
cerințele pieței culturii antreprenoriale, beneficiari Buget de stat Orașului
muncii și adaptarea instruire, educație continuă Număr Fonduri Hârșova
competențelor proiecte europene AJOFM
absolvenților la Alte surse legal Formatori
cerințele constituite profesionali
angajatorilor 3. Proiect de dotare cu Număr Buget local 2021-2027 Primăria
ateliere/spații/echipamente beneficiari Buget de stat Orașului
necesare desfășurării Număr Fonduri Hârșova
programelor de instruire proiecte europene Unitățile de
specializată Alte surse legal învățământ din
constituite oraș
4. Proiecte de reconversie pentru Număr Buget local 2021-2027 Primăria
calificare în diverse meserii beneficiari Buget de stat Orașului
practicate pe plan local Număr Fonduri Hârșova
proiecte europene AJOFM
246
Alte surse legal Formatori

constituite profesionali
2.3.Creșterea 1. Dotarea unităților de Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
calității și învățământ cu biblioteci, valoare dotări Buget de stat Orașului
relevanței mediilor laboratoare, spații de recreere, la Număr Fonduri Hârșova
de învățare pentru nivelul standardelor beneficiari europene Unitățile de
procesul de reglementate prin legislația în Alte surse legal învățământ din
învățare și piața vigoare, inclusiv crearea constituite oraș
muncii, inclusiv condițiilor pentru educația on-
învățământ la line
distanță și online 2. Dotarea atelierelor școală, Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
laboratoarelor, altor facilități valoare dotări Buget de stat Orașului
care au ca scop formarea și Număr Fonduri Hârșova
pregătirea practică a elevilor și beneficiari europene Unitățile de
echiparea unităților din Alte surse legal învățământ din
învățământul profesional și constituite oraș
tehnic cu echipamente moderne
247
Prioritate Măsuri Proiecte Indicatori de Surse posibile Perioadă de Responsabili

1. 1.1. Reabilitarea, 1.Reabilitare, modernizare și Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
Îmbunătățirea modernizarea și dotare unități medicale din reabilitate/ Buget de stat Orașului
infrastructurii extinderea/ UAT Hârșova modernizate Fonduri Hârșova
unităţilor construirea Număr și europene Unitățile
medicale şi a clădirilor și spațiilor valoare dotări Alte surse legal medicale din
celor de unităților medicale Număr constituite oraș
protecţie şi de protecţie beneficiari
socială socială 2. Reabilitare, modernizare și Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
dotare centru vârstnici reabilitate/ Buget de stat Orașului
modernizate Fonduri Hârșova
Număr și europene Furnizori
valoare dotări Alte surse legal servicii sociale
Număr constituite
beneficiari
3. Reabilitare, modernizare și Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
dotare centru de zi pentru copii reabilitate/ Buget de stat Orașului
modernizate Fonduri Hârșova
Număr și europene Furnizori
valoare dotări Alte surse legal servicii sociale
Număr constituite
beneficiari
4. Înființare și dotare centru de Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
recuperare persoane cu înființate Buget de stat Orașului
dizabilități Număr și Fonduri Hârșova
valoare dotări europene Furnizori
Număr Alte surse legal servicii sociale
beneficiari constituite
5. Adăpost și consiliere pentru Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
248
victimele violenței domestice constituite Buget de stat Orașului

6. Construire imobil cu Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
locuințe sociale construite Buget de stat Orașului
valoare dotări europene
7.Dotare cu echipamente Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
medicale performante a valoare dotări Buget de stat Orașului
unităților medicale din UAT Număr Fonduri Hârșova
Hârșova beneficiari europene Unități
Alte surse legal medicale din
constituite oraș
8.Înființare afterschool Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
înființate Buget de stat Orașului
valoare dotări europene Investitori
Număr Alte surse legal privați
9.Înființare cantină socială Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
înființate Buget de stat Orașului
10. Înființare și dotare centru Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
medical de permanență în înființate Buget de stat Orașului
UAT Hârșova Număr și Fonduri Hârșova
249
1.2. Dezvoltarea 1.Dotare cu echipamente Număr și Buget local 2021-2027 Primăria

serviciilor medicale performante pentru acordarea valoare dotări Buget de stat Orașului
de urgență și ajutorului medical de urgență Număr Fonduri Hârșova
acordare a primului și deplasarea la cel mai beneficiari europene
ajutor. apropiat spital la nevoie Alte surse legal
constituite
1.3. Eficientizarea 1.Dotare cu tehnologie Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
sistemului de performantă (IT&C) a valoare dotări Buget de stat Orașului
sănătate și a celui unităților medicale din UAT Număr Fonduri Hârșova
de protecție socială Hârșova beneficiari europene Unități
prin utilizarea Alte surse legal medicale din
tehnologiei constituite oraș
informației și 2. Dotare cu tehnologie Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
comunicațiilor performantă (IT&C) a valoare dotări Buget de stat Orașului
moderne. centrului de îngrijire vârstnici Număr Fonduri Hârșova
beneficiari europene Furnizori
Alte surse legal servicii sociale
constituite
3. Dotare cu tehnologie Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
performantă (IT&C) a valoare dotări Buget de stat Orașului
centrului de zi pentru copii Număr Fonduri Hârșova
beneficiari europene Furnizori
constituite
4. Dotare cu tehnologie Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
performantă (IT&C) a valoare dotări Buget de stat Orașului
centrului de recuperare a Număr Fonduri Hârșova
persoanelor cu dizabilități beneficiari europene Furnizori
constituite
2. 2.1. Încurajarea 1.Campanii de informare și Număr Buget local 2021-2027 Primăria
Îmbunătăţirea acţiunilor ce sănătate publică campanii Buget de stat Orașului
calităţii vizează prevenirea Număr Fonduri Hârșova
serviciilor îmbolnăvirii beneficiari europene DSP Constanța
medicale şi Alte surse legal
250
facilitarea constituite
accesului la
servicii
medicale de 2. Campanii de analize și Număr Buget local 2021-2027 Primăria
calitate investigații medicale gratuite campanii Buget de stat Orașului
beneficiari europene Furnizori de
Alte surse legal servicii
constituite medicale
3. Educație sanitară în școli Număr Buget local 2021-2027 Primăria
campanii Buget de stat Orașului
beneficiari europene Unitățile de
Alte surse legal învățământ din
constituite oraș
4. Educație sanitară în Număr Buget local 2021-2027 Primăria
comunitățile de rromi campanii Buget de stat Orașului
beneficiari europene Direcția Publică
Alte surse legal de Asistență
constituite Socială
5. Distribuire produse de Număr Buget local 2021-2027 Primăria
igienă în rândul populației campanii Buget de stat Orașului
defavorizate Număr Fonduri Hârșova
2.2. Creșterea 1. Înscrierea tuturor membrilor Număr Buget local 2021-2027 Primăria
egalității de șanse comunității la medicul de campanii Buget de stat Orașului
privind accesul la familie Număr Fonduri Hârșova
servicii în domeniul beneficiari europene Direcția Publică
sănătății Alte surse legal de Asistență
2. Organizare de campanii de Număr Buget local 2021-2027 Primăria
analize și investigații medicale campanii Buget de stat Orașului
gratuite Număr Fonduri Hârșova
251
beneficiari europene Furnizori de

Alte surse legal servicii
constituite medicale
3. Constituirea unei structuri Număr Buget local 2021-2027 Primăria
de asistență medicală asistenți Buget de stat Orașului
comunitară la nivelul UAT comunitari Fonduri Hârșova
Număr europene Direcția Publică
beneficiari Alte surse legal de Asistență
3. Dezvoltarea 3.1.Consolidarea 1.Dotarea cu tehnică și Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
serviciilor managementului mijloace de lucru performante valoare dotări Buget de stat Orașului
sociale locale sistemului de a structurii de asistență socială Număr Fonduri Hârșova
asistență socială la din cadrul UAT beneficiari europene Direcția Publică
nivelul Alte surse legal de Asistență
administrației constituite Socială
publice locale 2. Formarea continuă a Număr Buget local 2021-2027 Primăria
personalului din cadrul programe de Buget de stat Orașului
structurii de asistență socială formare Fonduri Hârșova
3. Elaborare și implementare Număr Buget local 2021-2027 Primăria
strategie de dezvoltare a programe de Buget de stat Orașului
serviciilor sociale pe termen asistență Fonduri Hârșova
mediu și lung socială europene Direcția Publică
Număr Alte surse legal de Asistență
beneficiari constituite Socială
3.2. Susţinerea 1. Asigurarea unei comunități Procent Buget local 2021-2027 Primăria
programelor de sănătoase și echilibrate prin reducere Buget de stat Orașului
incluziune socială, scăderea numărului de asistați cheltuieli cu Fonduri Hârșova
combaterea sărăciei social din comunitate, prin asistența europene Direcția Publică
și a oricăror forme creșterea angajării și scăderea socială Alte surse legal de Asistență
de discriminare, presiunii asupra bugetului constituite Socială
prin măsuri de local
integrare pe piața 2. Construire de locuințe Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
252
muncii și acces la sociale în comunitățile înființate Buget de stat Orașului

locuințe, servicii defavorizate Număr și Fonduri Hârșova
sociale, sănătate, valoare dotări europene
educație și cultură a Număr Alte surse legal
persoanelor/comuni beneficiari constituite
tăților vulnerabile 3. Alfabetizarea membrilor Număr Buget local 2021-2027 Primăria
comunităților devaforizate campanii Buget de stat Orașului
beneficiari europene
Alte surse legal
constituite
4. Înscrierea tuturor membrilor Număr Buget local 2021-2027 Primăria
comunității pe lista unui medic campanii Buget de stat Orașului
de familie Număr Fonduri Hârșova
5. Organizare de programe de Număr Buget local 2021-2027 Primăria
calificare și reconversie campanii Buget de stat Orașului
profesională Număr Fonduri Hârșova
beneficiari europene AJOFM
6.Organizare de campanii de Număr Buget local 2021-2027 Primăria
conștientizare a populației campanii Buget de stat Orașului
privind abandonul de copii, Număr Fonduri Hârșova
abandonul școlar, metodele beneficiari europene Direcția Publică
contraceptive etc. Alte surse legal de Asistență
DGASPC
3.3. Îmbunătățirea 1. Reabilitare, modernizare și Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
sistemului de dotare centre de servicii reabilitate/ Buget de stat Orașului
servicii sociale sociale (copii, vârstnici, modernizate Fonduri Hârșova
pentru persoane persoane cu dizabilități) Număr și europene Furnizori
vârstnice, copii, valoare dotări Alte surse legal servicii sociale
253
persoane cu Număr constituite

dizabilități, victime beneficiari
ale violenței 2. Adăpost și consiliere pentru Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
domestice victimele violenței domestice constituite Buget de stat Orașului
valoare dotări europene Direcția Publică
Număr Alte surse legal de Asistență
beneficiari constituite Socială
3. Formare continuă a Număr Buget local 2021-2027 Primăria
personalului implicat în programe de Buget de stat Orașului
acordarea de servicii sociale formare Fonduri Hârșova
4. Proiect de voluntariat Număr Buget local 2021-2027 Primăria
privind asistarea copiilor cu proiecte Buget de stat Orașului
părinți plecați în străinătate Număr Fonduri Hârșova
Voluntari Alte surse legal de Asistență
implicați constituite Socială
ONG locale
5. Proiect de voluntariat pentru Număr Buget local 2021-2027 Primăria
îngrijirea vârstnicilor proiecte Buget de stat Orașului
Voluntari Alte surse legal de Asistență
implicați constituite Socială
ONG locale
6. Proiect pentru integrarea Număr Buget local 2021-2027 Primăria
rromilor în societate beneficiari Buget de stat Orașului
activități europene Direcția Publică
organizate Alte surse legal de Asistență
ONG locale
254
1. Conservarea, 1.1. Elaborarea 1.Program de conștientizare Număr Buget local 2021-2027 Primăria
restaurarea și unei strategii de asupra patrimoniului cultural programe Buget de stat Orașului
punerea în marketing pentru identitar Număr Fonduri Hârșova
valoare a promovarea beneficiari europene Instituții de
patrimoniului patrimoniului Alte surse legal cultură din oraș
cultural-istoric cultural și a unei constituite ONG-uri locale
agende de 2.Program de adoptare de Număr Buget local 2021-2027 Primăria
evenimente monumente cu caracter cultural monumente Buget de stat Orașului
culturale, în identitar adoptate Fonduri Hârșova
strânsă corelare cu europene Instituții de
patrimoniul Alte surse legal cultură din oraș
cultural constituite ONG-uri locale
3. Integrarea în circuite turistice Număr circuite Buget local 2021-2027 Primăria
a unor monumente istorice, Număr Buget de stat Orașului
biserici, muzee, etc. monumente Fonduri Hârșova
înscrise în europene Operatori de
circuit Alte surse legal turism
constituite
4.Introducerea în circuitul Număr circuite Buget local 2021-2027 Primăria
turistic a unor ateliere de artă Număr ateliere Buget de stat Orașului
tradițională și meserii specifice înscrise în Fonduri Hârșova
zonei circuit europene Operatori de
Alte surse legal turism
constituite
5.Organizare școală de vară Număr Buget local 2021-2027 Primăria
și/sau ateliere multianuale beneficiari Buget de stat Orașului
pentru artiști și cercetători Fonduri Hârșova
europene
255
Alte surse legal

constituite
6. Organizare de evenimente Număr Buget local 2021-2027 Primăria
culturale, religioase, beneficiari Buget de stat Orașului
etnografice, gastronomice, care Număr turiști Fonduri Hârșova
să revitalizeze tradițiile locale atrași europene Instituții de
(inclusiv în parteneriat cu alte Plus valoare Alte surse legal cultură din oraș
localități) adusă constituite
7. Organizare de trasee tematice Număr trasee Buget local 2021-2027 Primăria
de tip „drumul lânii”, „drumul Număr Buget de stat Orașului
vinului” etc. beneficiari Fonduri Hârșova
Număr turiști europene Operatori de
atrași Alte surse legal turism
Plus valoare constituite
adusă
8. Organizare de circuite Număr Buget local 2021-2027 Primăria
turistice cu includerea beneficiari Buget de stat Orașului
obiectivelor culturale, religioase Număr turiști Fonduri Hârșova
și a monumentelor istorice din atrași europene Operatori de
UAT Hârșova Plus valoare Alte surse legal turism
adusă constituite
9. Realizare broșură și alte Valoare Buget local 2021-2027 Primăria
materiale publicitare de investită în Buget de stat Orașului
promovare turistică a localității promovare Fonduri Hârșova
Număr europene
vizitatori/turiști Alte surse legal
Plus valoare constituite
adusă
10. Realizare website și Valoare Buget local 2021-2027 Primăria
aplicație mobilă de promovare investită în Buget de stat Orașului
turistică a localității promovare Fonduri Hârșova
Număr europene
utilizatori Alte surse legal
website și constituite
aplicație
256
mobilă
Număr
vizitatori/turiști
Plus valoare
adusă
11. Organizare de expoziții de Număr Buget local 2021-2027 Primăria
produse tradiționale și de evenimente Buget de stat Orașului
artizanat organizate Fonduri Hârșova
Număr europene Investitori
organizatori șiAlte surse legal privați
participanți constituite
12. Organizare de întâlniri cu Număr Buget local 2021-2027 Primăria
artiști locali evenimente Buget de stat Orașului
organizate Fonduri Hârșova
Număr europene Operatori de
organizatori șiAlte surse legal turism
participanți constituite
13. Cartarea obiectivelor Număr Buget local 2021-2027 Primăria
turistice cultural-religioase obiective Buget de stat Orașului
cartate Fonduri Hârșova
Număr turiști europene
atrași Alte surse legal
constituite
1.2. Sprijinirea 1. Reabilitare și modernizare căi Lungime căi de Buget local 2021-2027 Primăria
reabilitării şi de acces la obiectivele turistice acces (km) Buget de stat Orașului
extinderii culturale Fonduri Hârșova
infrastructurii europene
culturale: muzee, Alte surse legal
aşezăminte constituite
culturale,
monumente
istorice etc.
2. Promovarea 2.1. Facilitarea 1. Program de adoptare a Număr Buget local 2021-2027 Primăria
și valorificarea punerii în valoare a monumentelor naturii monumente Buget de stat Orașului
257
patrimoniului potenţialului adoptate Fonduri Hârșova

natural natural al zonei europene ONG-uri locale
Alte surse legal
constituite
2.Protejarea reală a parcurilor Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
naționale și a celorlalte zone protejată Buget de stat Orașului
naturale de interes turistic Fonduri Hârșova
(identificarea și eliminarea europene ONG-uri locale
construcțiilor ilegale, Alte surse legal
interzicerea tăierilor de păduri, constituite
interzicerea pășunatului, etc.)
3.Program de curățare a tuturor Număr Buget local 2021-2027 Primăria
zonelor naturale (în special de programe Buget de stat Orașului
deșeuri de plastic) și organizarea Suprafețe Fonduri Hârșova
de programe de educare a ecologizate europene ONG-uri locale
populației, precum și înăsprirea Alte surse legal
penalităților constituite
4.Sistem de management Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
eficient sit de importanță administrată Buget de stat Orașului
comunitară Programe Fonduri Hârșova
implementate europene
Alte surse legal
constituite
5. Cartarea obiectivelor turistice Număr Buget local 2021-2027 Primăria
naturale obiective Buget de stat Orașului
cartate Fonduri Hârșova
Număr turiști europene
atrași Alte surse legal
constituite
6. Campanii de conștientizare a Număr Buget local 2021-2027 Primăria
publicului larg despre existența campanii Buget de stat Orașului
și valoarea obiectivelor naturale Număr Fonduri Hârșova
vizate. beneficiari europene ONG-uri locale
Alte surse legal
constituite
258
2.2. Crearea și 1. Dezvoltare zonă turistică Suprafață zonă Buget local 2021-2027 Primăria
dezvoltarea turistică Buget de stat Orașului
zonelor turistice, dezvoltată Fonduri Hârșova
sportive și de Număr turiști europene Investitori
agrement atrași Alte surse legal privați
constituite
2. Amenajare trasee turistice Lungime Buget local 2021-2027 Primăria
traseu turistic Buget de stat Orașului
(km) Fonduri Hârșova
Număr turiști europene Investitori
atrași Alte surse legal privați
constituite
3. Dezvoltare turism tematic Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
(spre ex. vânătoare sportivă) dezvoltată Buget de stat Orașului
Număr turiști Fonduri Hârșova
atrași europene Investitori
Alte surse legal privați
constituite
4.Amenajare zonă turistică pe Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
Dunăre amenajată Buget de stat Orașului
Număr turiști Fonduri Hârșova
atrași europene Investitori
Alte surse legal privați
constituite
5.Amenajare arie protejată Număr turiști Buget local 2021-2027 Primăria
atrași Buget de stat Orașului
Suprafață arie Fonduri Hârșova
protejată europene Investitori
amenajată Alte surse legal privați
constituite
6. Dezvoltare infrastructură de Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
agrement infrastructură Buget de stat Orașului
de agrement Fonduri Hârșova
(mp) europene Investitori
Număr turiști Alte surse legal privați
259
atrași constituite
Număr locuri
de muncă
create
7.Amenajare bază turistică Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
pădure amenajată Buget de stat Orașului
Număr locuri constituite
de muncă
create
8.Amenajare tabără/centru de Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
cantonament amenajată Buget de stat Orașului
de muncă
create
9. Amenajare bază de tratament Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
cu apă sulfuroasă amenajată Buget de stat Orașului
de muncă
create
10. Construire teren sportiv/bază Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
sportivă construită și Buget de stat Orașului
amenajată Fonduri Hârșova
Număr și europene
Număr constituite
beneficiari
260
11. Amenajare bazin de înot Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria

construită și Buget de stat Orașului
Număr și europene
Număr constituite
beneficiari
12.Construire teren sintetic în Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
UAT Hârșova construită și Buget de stat Orașului
Număr și europene
Număr constituite
beneficiari
13. Realizare complex de Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
agrement construită și Buget de stat Orașului
Număr și europene Investitori
valoare dotări Alte surse legal privați
Număr constituite
beneficiari
14.Parc de distracții Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
Număr constituite
beneficiari
15. Aquaparc Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
Număr constituite
beneficiari
261
16. Exploatarea spațiului pentru Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria

afaceri novatoare: sporturi amenajată Buget de stat Orașului
extreme (motorbike etc.), Număr și Fonduri Hârșova
sporturi care necesită mult valoare dotări europene Investitori
spațiu (hipism, golf, tir cu arcul, Număr Alte surse legal privați
tir cu pistolul etc.), tabere beneficiari constituite
tematice
17.Amenajare piste pentru Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
cicloturism amenajată Buget de stat Orașului
Lungime piste Fonduri Hârșova
(km) europene
18. Locuri de joacă pentru copii Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
și adolescenți amenajată Buget de stat Orașului
19. Amenajare parc aventură Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
Număr constituite
beneficiari
20.Înființare centru de Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
agrement/tabără școlară construită și Buget de stat Orașului
Număr constituite
beneficiari
21. Amenajare spațiu verde Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
pentru picnic construită și Buget de stat Orașului
262

Număr și europene
Număr constituite
beneficiari
3.Dezvoltarea 3.1. Înființare 1. Construire și amenajare Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
infrastructurii Centru de Centru local de informare construită și Buget de stat Orașului
ce deservește informare turistică turistică amenajată Fonduri Hârșova
obiectivele Număr și europene
turistice și valoare dotări Alte surse legal
unitățile de Număr constituite
cazare beneficiari
3.2. Sprijinirea 1. Investiții publice locale Lungime Buget local 2021-2027 Primăria
includerii în pentru infrastructura de infrastructură Buget de stat Orașului
circuitul turistic a transport și utilități (apă, (km) Fonduri Hârșova
unităților de cazare canalizare, gaze, curent electric) Număr europene
beneficiari Alte surse legal
constituite
2.Program de transport public Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
pentru unitățile de cazare, cu valoare dotări Buget de stat Orașului
facilitarea transportului Număr Fonduri Hârșova
bicicletelor beneficiari europene
Alte surse legal
constituite
3.3. Facilitarea 1. Realizarea de produse Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
modernizării și turistice diversificate, încercând valoare Buget de stat Orașului
extinderii gamei de să răspundă unor hobby-uri produse Fonduri Hârșova
servicii a unităților diverse (ex. vânătoare, pescuit, Număr turiști europene Investitori
de primire turistică degustări de vinuri, atrași Alte surse legal privați
gastronomie, motocros, constituite
cicloturism, scufundări, sporturi
extreme, echitație,
observare/filmare/fotografiere
etc.)
263
2. Sprijinirea programelor de Număr Buget local 2021-2027 Primăria

formare în domeniul turismului programe Buget de stat Orașului
şi în domenii conexe Număr Fonduri Hârșova
beneficiari europene AJOFM
264
MEDIU
1. Creșterea 1.1. Sprijinirea 1.Organizarea de campanii Număr campanii Buget local 2021-2027 Primăria
calității mediului utilizării de conștientizare cu privire Număr beneficiari Buget de stat Orașului
înconjurător mijloacelor de la beneficiile transportului Fonduri Hârșova
transport mai puțin cu emisii reduse de carbon europene ONG locale
poluante/nepoluante în atenuarea schimbărilor Alte surse
climatice legal
constituite
2. Achiziționarea de Număr biciclete Buget local 2021-2027 Primăria
biciclete și punerea lor la achiziționate Buget de stat Orașului
dispoziția turiștilor și a Număr beneficiari Fonduri Hârșova
cetățenilor europene
Alte surse
legal
constituite
1.2. Extinderea 1. Plantare de perdele Lungime perdele Buget local 2021-2027 Primăria
zonelor verzi ale forestiere pe marginea forestiere create Buget de stat Orașului
localității drumurilor cu trafic intens, (km) Fonduri Hârșova
precum și între zonele Suprafețe plantate europene
industriale și cele de locuit Suprafețe protejată Alte surse
legal
constituite
2. Împădurirea terenurilor Suprafețe plantate Buget local 2021-2027 Primăria
degradate, a celor nefolosite, Suprafețe protejate Buget de stat Orașului
defrișate etc. Număr puieți Fonduri Hârșova
plantați europene
265
Alte surse
legal
constituite
3.Reabilitare spații verzi din Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
interiorul localității reabilitate Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
1.3. Descurajarea 1. Sancționarea poluării cu Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
poluării solului nitriți și nitrați a solului sancțiuni Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
2. Introducerea sau Lungime rețea (km) Buget local 2021-2027 Primăria
extinderea rețelelor de apă și Număr beneficiari Buget de stat Orașului
canalizare și desființarea Fonduri Hârșova
foselor septice europene
Alte surse
legal
constituite
1.4. Sprijinirea 1. Dezvoltarea centralelor Suprafață parc Buget local 2021-2027 Primăria
inițiativelor, eoliene Capacitate parc Buget de stat Orașului
programelor și Reducere costuri cu Fonduri Hârșova
acțiunilor ce energia europene Investitori
vizează utilizarea Alte surse privați
surselor alternative legal
de energie/energie constituite
regenerabilă: 2. Construire de parc Suprafață parc Buget local 2021-2027 Primăria
eoliană, solară, fotovoltaic cu panouri solare Număr panouri Buget de stat Orașului
biomasă, termală, solare Fonduri Hârșova
etc. Capacitate parc europene Investitori
266
Reducere costuri cu Alte surse privați

energia legal
constituite
3. Utilizarea complementară Număr instituții Buget local 2021-2027 Primăria
a surselor regenerabile de care utilizează Buget de stat Orașului
energie în instituțiile publice energie Fonduri Hârșova
regenerabilă europene
Procent reducere Alte surse
cheltuieli legal
constituite
1.5. Sprijinirea 1. Infrastructură de apă și Lungime Buget local 2021-2027 Primăria
măsurilor ce irigații pentru activități infrastructură Buget de stat Orașului
vizează asigurarea agricole și zootehnice Număr beneficiari Fonduri Hârșova
unei rezerve de apă Suprafață acoperită europene
pentru perioadele Alte surse
secetoase legal
constituite
1.6. Îmbunătățirea 1. Campanii de Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
gradului de conștientizare privind Număr campanii Buget de stat Orașului
educare, beneficiile unui mediu curat Fonduri Hârșova
conștientizare, și sănătos și combaterea europene ONG locale
informare, poluării Alte surse
consultare și legal
participare a constituite
cetățenilor în luarea
deciziilor privind
mediul
2.Implementarea 2.1.Încurajarea 1. Campanii de educare a Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria
managementului colectării selective cetățenilor privind Număr campanii Buget de stat Orașului
integrat al a deșeurilor responsabilitatea lor în ceea Fonduri Hârșova
deșeurilor ce privește colectarea europene
selectivă a deșeurilor Alte surse
legal
constituite
2. Instalarea de pubele Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
267
pentru colectarea selectivă a pubele instalate Buget de stat Orașului

deșeurilor Număr puncte de Fonduri Hârșova
instalare europene
Cantitate deșeuri Alte surse
colectate selectiv legal
constituite
3. Dotarea gospodăriilor cu Număr și valoare Buget local 2021-2027 Primăria
pubele pentru colectarea pubele achiziționate Buget de stat Orașului
selectivă a deșeurilor Număr gospodării Fonduri Hârșova
deservite europene
Alte surse
legal
constituite
2.2. Facilitarea 1. Reintroducerea în peisajul Suprafață Buget local 2021-2027 Primăria
ecologizării zonelor local a unei zone unde a recondiționată Buget de stat Orașului
poluate funcționat un depozit de Fonduri Hârșova
deșeuri europene
Alte surse
legal
constituite
2. Organizare acțiuni de Număr campanii Buget local 2021-2027 Primăria
ecologizare a zonelor verzi Suprafețe Buget de stat Orașului
poluate (păduri, parcuri etc.) ecologizate Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
3. Protecția și 3.1. Sprijinirea 1. Organizarea de acțiuni de Număr campanii Buget local 2021-2027 Primăria
conservarea măsurilor de împădurire a zonelor Suprafață Buget de stat Orașului
habitatelor prevenire a degradate, defrișate etc. împădurită Fonduri Hârșova
naturale și a dezastrelor naturale europene
ariilor naturale Alte surse
protejate legal
constituite
268
2. Plantarea de specii noi de Număr campanii Buget local 2021-2027 Primăria

copaci pentru combaterea Suprafață Buget de stat Orașului
fenomenului de împădurită Fonduri Hârșova
deșertificare. europene
Alte surse
legal
constituite
3. Infrastructură de Suprafață/lungime Buget local 2021-2027 Primăria
prevenire și protecție infrastructură de Buget de stat Orașului
împotriva inundațiilor protecție Fonduri Hârșova
Suprafață de teren europene
protejată Alte surse
Număr gospodării legal
protejate constituite
4.Reabilitare diguri de Număr diguri și Buget local 2021-2027 Primăria
protecție și poduri de trecere poduri reabilitate Buget de stat Orașului
Suprafețe protejate Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
3.2. Sprijinirea 1.Evaluarea capitalului Suprafață protejată Buget local 2021-2027 Primăria
conservării natural al localității și Buget de stat Orașului
biodiversității și a constituirea unei rețele de Fonduri Hârșova
ariilor naturale arii protejate care să acopere europene
priotejate întreaga varietate de Alte surse
ecosisteme din localitate legal
constituite
2.Elaborarea auditului Suprafață protejată Buget local 2021-2027 Primăria
privind biodiversitatea Buget de stat Orașului
locală Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
269
3. Stabilirea unor ținte de Suprafață protejată Buget local 2021-2027 Primăria

calitate pentru parametrii Buget de stat Orașului
biodiversității locale (faună, Fonduri Hârșova
floră, habitate) și a unor europene
criterii pentru monitorizarea Alte surse
acestora legal
constituite
4. Acțiuni de curățare a Număr programe Buget local 2021-2027 Primăria
tuturor zonelor naturale (în Suprafețe Buget de stat Orașului
special de deșeuri din ecologizate Fonduri Hârșova
plastic) și organizarea de europene
programe sistematice de Alte surse
educare a populației pentru legal
combaterea fenomenului constituite
poluării.
3.3. Sprijinirea 1. Organizarea de acțiuni Număr campanii Buget local 2021-2027 Primăria
campaniilor de pentru marcarea Număr participanți Buget de stat Orașului
informare și evenimentelor din Fonduri Hârșova
conștientizare calendarul ecologic: 2 europene
privind importanța februarie – Ziua Alte surse
dezvoltării durabile, internațională a zonelor legal
a protecției și umede, 1 aprilie – Ziua constituite
conservării internațională a păsărilor,
habitatelor naturale 22 mai – Ziua
și ariilor protejate biodiversității, 22 martie –
Ziua mondială a apei, Luna
pădurii, 22 aprilie – Ziua
internațională a Pământului,
5 iunie – Ziua mediului,
Săptămâna europeană a
mobilității, 8 octombrie –
Ziua mondială a reducerii
dezastrelor naturale
270
2. Dezvoltare program de Număr beneficiari Buget local 2021-2027 Primăria

educație ecologică în ciclul Număr campanii Buget de stat Orașului
preuniversitar Fonduri Hârșova
europene
Alte surse
legal
constituite
271
1. Dezvoltarea 1.1. Dezvoltarea 1. Implementare și dezvoltare Gradul de Buget local 2021-2027 Primăria
capacității capacității sistem de control intern implementare Buget de stat Orașului
administrației administrative la managerial Fonduri Hârșova
publice locale nivelul localității europene
prin introducerea Alte surse legal
de instrumente și constituite
proceduri moderne 2. Implementare sistem integrat Gradul de Buget local 2021-2027 Primăria
de management de management calitate-mediu implementare Buget de stat Orașului
– ISO 9001 și ISO 14001 Fonduri Hârșova
europene
Alte surse legal
constituite
3. Sistem modern de audit și Gradul de Buget local 2021-2027 Primăria
evaluare a performanțelor implementare Buget de stat Orașului
entității publice Fonduri Hârșova
europene
Alte surse legal
constituite
1.2. Dotarea cu 1. Achiziție și punere în Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
tehnologie IT funcțiune de echipamente valoare Buget de stat Orașului
modernă și performante de tehnică de echipamente Fonduri Hârșova
performantă, care calcul (calculatoare, Număr europene
să permită imprimante multifuncționale beneficiari Alte surse legal
implementarea etc.) constituite
unor soluții
software integrate
de gestionare
ușoară, rapidă și
272
modernă a
activității curente a
administrației
publice
1.3. Simplificarea 1. Achiziția și utilizarea de Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
procedurilor softuri performante pentru valoare Buget de stat Orașului
birocratice și furnizarea de servicii de echipamente și Fonduri Hârșova
administrative calitate către cetățeni și programe europene
pentru cetățeni și reducerea timpului de Număr Alte surse legal
mediul de afaceri, soluționare a solicitărilor beneficiari constituite
prin încurajarea acestora
furnizării şi 2. Utilizarea sistemelor online Servicii Buget local 2021-2027 Primăria
utilizării e- de lucru implementate la nivel asigurate online Buget de stat Orașului
guvernării național Număr Fonduri Hârșova
beneficiari/ europene
Număr cereri constituite
soluționate
online
Termen de
soluționare
1.4. Dezvoltarea 1. Programe de instruire și Număr Buget local 2021-2027 Primăria
competențelor și perfecționare profesională programe Buget de stat Orașului
cunoștințelor anuală Număr Fonduri Hârșova
personalului din beneficiar europene
administrația Alte surse legal
publică locală constituite
2. Organizare de schimburi de Număr Buget local 2021-2027 Primăria
experiență cu alte autorități și programe Buget de stat Orașului
instituții publice la nivel Număr Fonduri Hârșova
județean, național și european beneficiar europene
Alte surse legal
constituite
1.5. Creșterea 1. Dezvoltare website și Valoare Buget local 2021-2027 Primăria
gradului de publicare informații conform investită în Buget de stat Orașului
273
transparență la legislației în vigoare și promovare Fonduri Hârșova

nivelul standardelor aprobate Număr europene
administrației utilizatori Alte surse legal
publice locale website constituite
Număr vizitatori
1.6. Modernizare 1. Reabilitare și modernizare Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
sediu administrativ sediu primărie reabilitate/ Buget de stat Orașului
și infrastructură modernizate Fonduri Hârșova
Număr europene
constituite
2. Reabilitare termică a clădirii Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
sediului Primăriei reabilitate Buget de stat Orașului
termic Fonduri Hârșova
Număr europene
constituite
3. Extindere sediu Primărie Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
extinse Buget de stat Orașului
Alte surse legal
constituite
4. Construire sediu nou Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
Primărie construite Buget de stat Orașului
Alte surse legal
constituite
5. Racordare sediu primărie la Utilități Buget local 2021-2027 Primăria
rețelele de utilități (apă, asigurate Buget de stat Orașului
canalizare, gaze naturale, Număr racorduri Fonduri Hârșova
curent electric) europene
Alte surse legal
constituite
274
6. Utilizarea complementară a Procent reducere Buget local 2021-2027 Primăria

surselor regenerabile de poluare/costuri Buget de stat Orașului
energie în primărie Fonduri Hârșova
europene
Alte surse legal
constituite
7. Management integrat al Grad de Buget local 2021-2027 Primăria
deșeurilor la sediul primăriei implementare Buget de stat Orașului
Procent reducere Fonduri Hârșova
poluare europene
Alte surse legal
constituite
1.7. Dotarea cu 1. Dotarea cu mașini, utilaje și Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
mașini, utilaje și echipamente performante valoare Buget de stat Orașului
echipamente pentru intervenția în situațiile echipamente Fonduri Hârșova
performante, în de urgență (incendii, inundații, Număr europene
scopul deszăpezire etc.) beneficiari Alte surse legal
eficientizării constituite
serviciilor publice 2. Dotarea cu mașini, utilaje și Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
furnizate echipamente performante valoare Buget de stat Orașului
comunității pentru execuția lucrărilor de echipamente Fonduri Hârșova
gospodărire a UAT Număr europene
constituite
3. Reînnoire parc auto al Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
Primăriei valoare parc Buget de stat Orașului
auto reînoit Fonduri Hârșova
Număr europene
constituite
4. Construcție/extindere garaj Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
pentru mașinile și utilajele construite Buget de stat Orașului
aparținând Primăriei Număr Fonduri Hârșova
Alte surse legal
275
constituite
5. Construcție depozit Suprafețe Buget local 2021-2027 Primăria
antiderapant construite Buget de stat Orașului
Alte surse legal
constituite
6. Extindere sistem de Gradul de Buget local 2021-2027 Primăria
monitorizare video la sediul implementare Buget de stat Orașului
primăriei și în localitate Puncte de Fonduri Hârșova
înregistrare europene
Capacitate Alte surse legal
stocare date constituite
2. Digitalizarea 2.1. Crearea 1. Achiziție și punere în Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
și infrastructurii funcțiune de echipamente valoare Buget de stat Orașului
tehnologizarea instituționale performante de tehnică de echipamente Fonduri Hârșova
administrației calcul (calculatoare, laptopuri, Număr europene
publice locale imprimante multifuncționale, beneficiari Alte surse legal
tablete, smartphone etc.) constituite
2. Realizarea de conexiuni Instituții Buget local 2021-2027 Primăria
între toate instituțiile publice: conectate Buget de stat Orașului
primărie, școală, dispensar etc.) Număr Fonduri Hârșova
Alte surse legal
constituite
2.2. Acces gratuit 1.Acces gratuit la wi-fi a Număr Buget local 2021-2027 Primăria
la internet (wi-fi) tuturor cetățenilor beneficiari Buget de stat Orașului
Fonduri Hârșova
europene
Alte surse legal
constituite
2.3. Dezvoltarea 1. Introducere sistem integrat Servicii Buget local 2021-2027 Primăria
serviciilor publice de tip SmartCity, bazat pe asigurate online Buget de stat Orașului
bazate pe module specifice fiecărui Număr Fonduri Hârșova
tehnologie și departament/compartiment din beneficiari/ europene
276
creșterea nivelului primărie utilizatori Alte surse legal

de securitate constituite
cibernetică 2. Utilizarea sistemelor online Servicii Buget local 2021-2027 Primăria
de lucru implementate la nivel asigurate online Buget de stat Orașului
național Număr Fonduri Hârșova
beneficiari/ europene
Număr cereri constituite
soluționate
online
Termen de
soluționare
3. Iluminat public inteligent Lungime rețea Buget local 2021-2027 Primăria
de iluminat Buget de stat Orașului
public inteligent Fonduri Hârșova
Număr europene
constituite
4. Analiza traficului și sisteme Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
inteligente de detectare a valoare Buget de stat Orașului
incidentelor echipamente Fonduri Hârșova
Procent europene
implementare Alte surse legal
Număr constituite
beneficiari
5. Sisteme inteligente de Număr și Buget local 2021-2027 Primăria
semnalare a incidentelor valoare Buget de stat Orașului
echipamente Fonduri Hârșova
Procent europene
implementare Alte surse legal
Număr incidente constituite
preluate prin
intermediul
sistemului
6. Crearea arhivei digitale a Grad de Buget local 2021-2027 Primăria
277
Primăriei implementare Buget de stat Orașului

Spațiu de Fonduri Hârșova
stocare europene
Număr de Alte surse legal
documente constituite
introduse în
sistem
2.4. Dezvoltarea 1. Programe de formare și Număr Buget local 2021-2027 Primăria
competențelor și perfecționare profesională în programe de Buget de stat Orașului
cunoștințelor tehnologii digitale formare Fonduri Hârșova
personalului din Număr europene
administrația beneficiari Alte surse legal
publică locală constituite
Foto nr. 35 – Serviciul deservire cetățeni Hârșova

278
SMART CITY
Subdomeniu Proiecte de investiții Indicatori de Surse posibile Perioadă de Responsabili

1.Economia Smart 1.1 Management și dispecerat utilități Servicii asigurate Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Număr și valoare Buget de stat Hârșova
echipamente Fonduri
Alte surse legal
constituite
1.2 Iluminat public inteligent Lungime rețea de Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
iluminat public Buget de stat Hârșova
inteligent Fonduri
Alte surse legal
constituite
1.3 Soluții inteligente pentru ariile de Soluții implementate Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
evenimente și promovare și grad implementare Buget de stat Hârșova
Evenimente Fonduri
organizate și europene
promovate Alte surse legal
Număr beneficiari constituite
1.4 Sisteme de plăți inteligente (plata cu Sistem de plăți Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
telefonul, portofel electronic, tehnologii de tip implementat Buget de stat Hârșova
QR) Număr și valoare Fonduri
echipamente europene
Număr utilizatori Alte surse legal
Număr plăți operate constituite
în sistem
2. Mobilitate Smart 2.1 Optimizare și îmbunătățire Plan de Procent optimizare Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
279
Mobilitate Urbană sistem Buget de stat Hârșova

Număr și valoare Fonduri
constituite
2.2 Achiziții de vehicule electrice Număr vehicule Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
electrice Buget de stat Hârșova
achiziționate Fonduri
Procent reducere Alte surse legal
costuri cu energia constituite
Procent reducere
poluare
2.3 Stații de încărcare pentru autovehicule Stații instalate Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
electrice Puncte de încărcare Buget de stat Hârșova
Număr beneficiari Fonduri
deserviți europene
Alte surse legal
constituite
2.4 Optimizare și plată a parcării Sistem de plăți Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
implementat Buget de stat Hârșova
în sistem
2.5 Car & Bike sharing Număr Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
mașini/biciclete Buget de stat Hârșova
introduse în sistem Fonduri
Alte surse legal
constituite
2.6 Transport public electric Linii de transport Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
public electric Buget de stat Hârșova
introduse Fonduri
280
Număr vehicule europene

electrice Alte surse legal
achiziționate constituite
Număr beneficiari
Procent reducere
costuri cu energia
Procent reducere
poluare
2.7 Management trafic inteligent Servicii asigurate Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
echipamente Fonduri
Alte surse legal
constituite
2.8 e-Ticketing inteligent Sistem implementat Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
echipamente Fonduri
Număr utilizatori europene
Alte surse legal
constituite
2.9 Treceri de pietoni inteligente Suprafețe amenajate Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Buget de stat Hârșova
Fonduri
europene
Alte surse legal
constituite
2.10 Senzori și aplicații informatice menite să Soluții alternative Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
măsoare congestia și să ofere alternative asigurate asigurate Buget de stat Hârșova
Număr beneficiari Alte surse legal
constituite
2.11 Scanarea orașului și obținerea de Suprafețe scanate Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
informații despre orice arteră, stradă, precum Volum informații Buget de stat Hârșova
și livrarea problematicii acestei informații stocate Fonduri
281
Număr și valoare europene

echipamente Alte surse legal
Număr beneficiari constituite
2.12 Infomobilitate - Schimbul de cunoștințe Platforme și aplicații Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
privind traficul, parcarea, emisiile, încărcare interconectate Buget de stat Hârșova
electrică, planificarea călătoriilor și multe Număr și valoare Fonduri
altele între platforme și aplicații echipamente europene
Număr beneficiari Alte surse legal
Volum informații constituite
stocate
3. Mediu Smart 3.1 Management inteligent al deșeurilor Sistem implementat Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
echipamente Fonduri
Alte surse legal
constituite
3.2 Utilizarea energiei din surse regenerabile Suprafețe amenajate Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Capacitate producere Buget de stat Hârșova
energie Fonduri
costuri cu energia Alte surse legal
Procent reducere constituite
poluare
Număr beneficiari
deserviți
3.3 Monitorizarea parametrilor de mediu Sistem implementat Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
echipamente Fonduri
Alte surse legal
constituite
3.4 Aplicații pentru gestionarea salubrității Sistem implementat Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
localității Număr și valoare Buget de stat Hârșova
echipamente Fonduri
282
Alte surse legal

constituite
3.5 Sistem la cheie de colectare și reciclare Sistem implementat Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
deșeuri, echipate cu senzori, care transmit în Număr și valoare Buget de stat Hârșova
timp real starea de umplere echipamente Fonduri
Alte surse legal
constituite
4. Cetățeni Smart 4.1 Sisteme inteligente de informare pentru Sistem implementat Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
cetățeni Număr și valoare Buget de stat Hârșova
echipamente Fonduri
Volum informații Alte surse legal
stocate constituite
4.2 Informații despre sănătatea generală a Sistem implementat Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
orașului Număr și valoare Buget de stat Hârșova
echipamente Fonduri
stocate constituite
4.3 Educație online Sistem implementat Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
echipamente Fonduri
Număr programe de Alte surse legal
învățare asigurate constituite
Volum informații
stocate
4.4 Aplicație smart pillar Sistem implementat Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
echipamente Fonduri
stocate constituite
5.Smart Living 5.1 WI-FI gratuit Suprafețe asigurate Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
283
cu wi-fi gratuit Buget de stat Hârșova

Număr beneficiari Fonduri
europene
Alte surse legal
constituite
5.2 Supraveghere video inteligentă Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Gradul de Fonduri
implementare europene
Puncte de Alte surse legal
înregistrare constituite
Capacitate stocare
date
5.3 Crearea unei platforme de promovare Sistem promovare Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
integrată a atracțiilor orașului turistică implementat Buget de stat Hârșova
stocate
5.4 Tele-medicină Sistem telemedicină Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Servicii asigurate Fonduri
Număr și valoare europene
echipamente Alte surse legal
Număr utilizatori constituite
Volum informații
stocate
5.5 Soluții și aplicații IoT Soluții și aplicații Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
implementate Buget de stat Hârșova
stocate
284
5.6 Realizarea de conexiuni între toate Instituții conectate Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
instituțiile publice: primărie, unități de Număr utilizatori Buget de stat Hârșova
învățământ, unități medicale etc. Volum informații Fonduri
stocate europene
Alte surse legal
constituite
6. Guvernare 6.1 PUG digital Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
inteligentă implementat Buget de stat Hârșova
Gradul de Fonduri
Servicii asigurate Alte surse legal
Număr și valoare constituite
echipamente
Număr utilizatori
Volum informații
stocate
6.2 Smart Land Management Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Gradul de Fonduri
echipamente
Număr utilizatori
Volum informații
stocate
6.3 Colectarea electronică a taxelor și Sistem de plăți Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
impozitelor implementat Buget de stat Hârșova
în sistem
6.4 Managementul și eficientizarea Sistem de Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
documentelor management Buget de stat Hârșova
285
inteligent al Fonduri
documentelor europene
implementat Alte surse legal
echipamente
Număr utilizatori
Număr documente
operate în sistem
6.5 Raportări din partea cetățenilor Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Gradul de Fonduri
Număr și valoare Alte surse legal
echipamente constituite
Număr utilizatori
Număr raportări în
sistem
6.6 Identitate electronică pentru cetățeni Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Gradul de Fonduri
Număr utilizatori
Volum informații
stocate
6.7 Soluții pentru transparentizarea ședințelor Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Consiliului local implementat Buget de stat Hârșova
Gradul de Fonduri
Număr utilizatori
6.8 Aplicație pentru bugetare participativă Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
286

Gradul de Fonduri
Număr utilizatori
6.9 Aplicație pentru „funcționarul digital” Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Gradul de Fonduri
echipamente
Număr utilizatori
Volum informații
stocate
6.10 Introducere sistem integrat, bazat pe Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
module specifice fiecărui implementat Buget de stat Hârșova
departament/compartiment din primărie Gradul de Fonduri
echipamente
Număr utilizatori
Volum informații
stocate
6.11 Crearea arhivei digitale a Primăriei Grad de Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
implementare Buget de stat Hârșova
Spațiu de stocare Fonduri
Număr de documente europene
introduse în sistem Alte surse legal
constituite
6.12 Aplicație City App Valoare investită în Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
promovare Buget de stat Hârșova
Număr utilizatori Fonduri
287
aplicație mobilă europene

vizitatori/turiști constituite
Plus valoare adusă
6.13 Interoperabilitatea bazelor de date Sistem inteligent Buget local 2021-2027 Primăria Orașului
Gradul de Fonduri
echipamente
Număr utilizatori
Volum informații
stocate
288
5. Fișele proiectelor prioritare
Titlul proiectului Modernizare infrastructură rutieră în UAT Hârșova
Descrierea Justificare:
proiectului O infrastructură rutieră modernă favorizează progresul economic și
social al orașului
Accidentele rutiere reprezintă o cauză majoră a deceselor, prin
urmare se impune luarea măsurilor necesare pentru reducerea sau
chiar eliminarea unor astfel de evenimente negative pe raza orașului
Necesitatea protejării și conservării zonelor verzi
Obiective:
Asigurarea accesului la infrastructura de bază
Îmbunătățirea transportului rutier local
Micșorarea timpilor de deplasare în oraș
Prevenirea blocării drumurilor datorită unor fenomene meteo extreme
Creșterea siguranței în trafic a pietonilor
Facilitarea accesului pietonal al cetățenilor orașului la unități de
învățământ, medicale, sociale, magazine, primărie, poliție etc.
Estetizarea spațiului urban
Creșterea calității mediului natural
Consolidarea amenajărilor peisagistice
Modernizarea de noi locuri de recreere pentru cetățenii orașului
Activități:
Elaborare documentații tehnice
Obținere avize/autorizații
Proceduri achiziții publice
Lucrări de reabilitare, extindere, modernizare și reparații a străzilor,
trotuarelor, spațiilor verzi, iluminatului public
Atragerea de potențiali investitori
Organizarea de campanii de conștientizare a necesității protejării
mediului înconjurător
Rezultate așteptate:
Infrastructură rutieră modernizată
Îmbunătățirea traficului rutier și a siguranței acestuia
Spații verzi, parcuri accesibile
Îmbunătățirea imaginii orașului
289
Indicatori de rezultat:
Lungimea străzilor reabilitate, extinse, modernizate (km)
Lungimea trotuarelor reabilitate, extinse, modernizate (km)
Lungimea șanțurilor și podețelor modernizate (km)
Suprafețe spații verzi amenajate
Număr beneficiari
Beneficiari: cetățenii orașului, vizitatori/turiști, participanți la trafic,

instituții publice și operatori economici, potențiali investitori
Actori implicați Primăria Orașului Hârșova
Posibile surse de Buget local

finanțare Buget de stat
Fonduri europene
Alte surse legal constituite
290
Titlul proiectului Modernizare străzi orășenești în orașul Hârșova
social al orașului
Obiective:
Micșorarea timpilor de deplasare în localitate
Activități:
Lucrări de modernizare a străzilor orășenești
Lungimea străzilor orășenești modernizate (km)


Fonduri europene
291
Titlul proiectului Construire centură – orașul Hârșova
proiectului Necesitatea reducerii traficului rutier greu, cu impact asupra calității
mediului și a calității vieții localnicilor
Îmbunătățirea conectivității rutiere în zona urbană funcțională
Obiective:
Direcționarea traficului de tranzit către centura ocolitoare a orașului
Reducerea traficului greu
Micșorarea timpilor de deplasare între localități
Eliminarea poluării fonice și a noxelor din oraș
Activități:
Lucrări de construire și amenajare centură ocolitoare oraș
Fluidizarea traficului
Reducerea gradului de poluare generată de traficul de tranzit
Lungimea drumului de centură (km)


Fonduri europene
292
Titlul proiectului Modernizare infrastructură rutieră agricolă
social local
Obiective:
Asigurarea accesului la infrastructura agricolă
Micșorarea timpilor de deplasare în localitate
Facilitarea accesului la fermele agricole și alte obiective economice
Activități:
Lucrări de modernizare infrastructură rutieră agricolă
Infrastructură rutieră agricolă modernizată
Lungimea drumurilor agricole modernizate (km)
Beneficiari: comunitatea locală, operatori economici locali, potențiali

investitori

Fonduri europene
293
Titlul proiectului Pietruire drumuri agricole, vicinale, rute alternative
proiectului O infrastructură rutieră dezvoltată favorizează progresul economic și
social local
Obiective:
Facilitarea accesului la ferme agricole și alte obiective economice
Îmbunătățirea transportului pe drumuri agricole, vicinale, rute
alternative
Activități:
Proceduri achiziție publică
Lucrări de pietruire a drumurilor de exploatație agricolă
Atragerea de forță de muncă specializată
Lungimea drumurilor agricole, vicinale, rute alternative pietruite
(km)
Beneficiari: comunitatea locală, operatori economici, potențiali

investitori

Fonduri europene
294
Titlul proiectului Realizare șanțuri pluviale și podețe în UAT Hârșova
Descrierea Justificare
proiectului Apa în cantități foarte mari poate provoca pagube umane și materiale
însemnate, prin urmare se impune luarea măsurilor necesare pentru
prevenirea evenimentelor negative cauzate de inundații și viituri.
Obiective:
Dezvoltarea rețelei de evacuare a apelor pluviale, în vederea
dezvoltării și protejării mediului înconjurător
Asigurarea stabilității drumurilor și fluidizarea traficului rutier
Facilitarea accesului locuitorilor în curțile proprii pe timpul ploilor
Protejarea gospodăriilor de inundații
Estetizarea spațiului local
Activități:
Întocmire documentații tehnice
Lucrări de amenajare șanțuri pluviale și podețe
Șanțuri pluviale și podețe amenajate pe tot teritoriul vizat
Eliminare depuneri de apă de pe carosabil
Gospodării protejate de inundații
Lungime șanțuri amenajate (km)
Număr podețe realizate
Suprafață protejată
Număr gospodării deservite
Beneficiari: comunitatea locală

Fonduri europene
295
Titlul proiectului Construire de trotuare în UAT Hârșova
proiectului Accidentele rutiere reprezintă o cauză majoră a deceselor, prin
Obiective:
Activități:
Lucrări de construire trotuare
Infrastructură pietonală modernă
Reducerea timpilor de deplasare în oraș
Siguranță în trafic
Lungime trotuare construite (km)

Fonduri europene
296
Titlul proiectului Reabilitare trotuare în UAT Hârșova
Obiective:
Activități:
Lucrări de reabilitare trotuare
Infrastructură pietonală modernă
Reducerea timpilor de deplasare în oraș
Lungime trotuare reabilitate (km)

Fonduri europene
297
Titlul proiectului Construire și amenajare parcări auto în UAT Hârșova
social al orașului
Obiective:
Asigurarea necesarului de parcări în zonele locuite, dar și în
proximitatea obiectivelor de interes public
Activități:
Lucrări de construire și amenajare parcări auto
Număr mai mare de parcări în oraș
Infrastructură rutieră modernă
Fluidizarea circulației rutiere
Suprafață parcare auto (mp)
Număr locuri de parcare
Număr beneficiari
Beneficiari: comunitatea locală, turiști/vizitatori

Fonduri europene
298
Titlul proiectului Realizare infrastructură pentru dezvoltarea turismului pe plan

local
proiectului O infrastructură rutieră modernă favorizează dezvoltarea turismului
Accidentele rutiere reprezintă o cauză majoră a deceselor, prin
Reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare va determina protecția
mediului și investițiile în domeniul turismului
Crearea tuturor condițiilor pentru furnizarea de servicii la standarde
europene
Obiective:
Micșorarea timpilor de deplasare spre zonele turistice
Creșterea siguranței în trafic a turiștilor
Creșterea gradului de accesibilitate al cetățenilor/turiștilor la
serviciile de bază
Activități:
Lucrări de realizare infrastructură pentru dezvoltarea turismului
Infrastructură pentru dezvoltarea turismului extinsă
Protecția mediului înconjurător și creșterea calității vieții
Atragerea de potențiali investitori/turiști
Lungimea infrastructurii nou înființate ( km)
Lungime și capacitate rețele tehnico-edilitare
Număr racorduri/branșamente
Număr beneficiari

299

Fonduri europene
300
Titlul proiectului Amenajare piste de biciclete în UAT Hârșova
chiar eliminarea unor astfel de evenimente negative
Mersul pe bicicletă câştigă teren, devenind un factor care contribuie
la dezvoltarea turistică şi un mijloc de transport preferat pentru
persoanele care doresc să exploreze o anumită zonă şi să vină în
contact direct cu natura
Obiective:
Creșterea siguranței în trafic în cazul deplasărilor cu bicicleta
Facilitarea transportului la și de la locul de muncă
Dezvoltarea cicloturismului în zonă
Dezvoltarea turismului în zonă
Activități:
Identificarea traseelor oportune deplasărilor cu bicicleta
Realizare piste de bicicletă pe traseele identificate
Piste de biciclete amenajate
Atragerea de forță de muncă specializată
Creșterea numărului de turiști
Indicatori de evaluare:
Lungime piste de biciclete amenajate (km)
Număr beneficiari
Beneficiari: cetățenii, turiști/vizitatori, operatorii economici locali

Fonduri europene
301
Titlul proiectului Amenajare stații de transport public în UAT Hârșova
proiectului Dezvoltarea infrastructurii de transport public determină progresul
economic și social al orașului
Obiective:
Îmbunătățirea condițiilor de transport în comun, precum și cele de
așteptare în stații
Activități:
Lucrări de amenajare stații de transport public
Stații de transport public amenajate
Condiții civilizate de așteptare
Număr stații amenajate
Suprafață amenajată (km)
Număr beneficiari
Beneficiari: cetățenii, turiști/vizitatori, operatorii economici locali

Fonduri europene
302
Titlul proiectului Sistem integrat de alimentare cu apă, canalizare și stație de

epurare în Ferma 1
proiectului Introducerea sistemului integrat de alimentare cu apă și a rețelei de
canalizare va determina creșterea nivelului de trai al populației și
protecția mediului înconjurător.
Crearea tuturor condițiilor pentru furnizarea de servicii publice la
standarde europene.
Obiective:
Creșterea gradului de accesibilitate al populației la serviciile de bază
Protejarea mediului înconjurător
Activități:
Proiectare și inginerie, studii de teren
Lucrări de înființare sistem de alimentare cu apă și rețea de canalizare
Lucrări de construire stație de epurare
Rețea de alimentare înființată
Rețea de canalizare menajeră
Stație de epurare
Număr de cetățeni racordați la cele două rețele
Protecția mediului înconjurător
Lungimea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare (km)
Capacitate stație de epurare
Număr gospodării/obiective economice racordate
Beneficiari: cetățenii, instituții publice, operatorii economici locali

Fonduri europene
303
Titlul proiectului Extindere rețea de apă și canalizare în UAT Hârșova
proiectului Extinderea sistemului de alimentare cu apă și a rețelei de canalizare
va determina creșterea nivelului de trai al populației și protecția
mediului înconjurător.
standarde europene.
Obiective:
Activități:
Lucrări de extindere sistem de alimentare cu apă și rețea de
canalizare
Rețea de alimentare nou-înființată (km)
Rețea de canalizare menajeră nou-înființată (km)
Număr de cetățeni racordați la cele două rețele
Lungimea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare (km)

Fonduri europene
304
Titlul proiectului Rețea de canalizare în localitățile Vadu Oii și Ferma 1
proiectului Introducerea rețelei de canalizare va determina creșterea nivelului de
trai al populației și protecția mediului înconjurător.
standarde europene.
Obiective:
Activități:
Lucrări de înființare/extindere rețea de canalizare
Rețea de canalizare menajeră înființată (km)
Număr de cetățeni racordați la rețea
Lungimea rețelelor de canalizare (km)

Fonduri europene
305
Titlul proiectului Înlocuirea rețelelor de apă cu prioritatea stabilită de pierderile

din rețea, număr de intervenții, probleme în alimentare, pierderi
în contorizare
proiectului Modernizarea rețelei de alimentare cu apă va determina dezvoltarea
economică a orașului, prin facilitarea producției, precum și creșterea
calității vieții populației
standarde europene.
Obiective:
Diminuarea pierderilor și a problemelor în alimentare, limitarea
numărului de intervenții
Conformarea cu standardele legale privind calitatea
Activități:
Lucrări de înlocuire a rețelelor de apă
Rețele de apă înlocuite
Diminuarea pierderilor în rețea
Număr limitat de intervenții
Reducerea cheltuielilor
Lungime rețele de apă înlocuite (km)

Fonduri europene
306
Titlul proiectului Retehnologizarea unei rețele existente de canalizare acolo unde

există cazuri critice de deversări ale apelor în stradă sau în
subsoluri
proiectului Modernizarea rețelei de canalizare va determina dezvoltarea
economică a orașului, creșterea calității vieții populației, precum și
protecția mediului înconjurător.
standarde europene.
Obiective:
Conformarea cu standardele legale privind calitatea
Activități:
Lucrări de retehnologizare rețea de canalizare
Rețea de canalizare retehnologizată
Lungime rețea de canalizare retehnologizată (km)
Beneficiari: cetățenii, instituții publice și operatori economici cu

sediul în oraș

Fonduri europene
307
Titlul proiectului Înființare rețea inteligentă de alimentare și distribuție gaze

naturale în UAT Hârșova
proiectului Existența sistemului de distribuție a gazelor naturale va determina
dezvoltarea economică a orașului, prin facilitarea producției, precum
și creșterea calității vieții populației.
standarde europene.
Obiective:
Creșterea gradului de accesibilitate al populației, instituțiilor publice
și operatorilor economici din oraș la serviciile de bază
Conformarea cu standardele legale privind calitatea serviciilor
Activități:
Lucrări de racordare la sistem de distribuție gaze naturale și SRM
Introducere rețea de gaze naturale
Gospodării racordate la rețea
Lungimea rețelei de distribuție gaze naturale (km)
Număr racordări la rețea
Număr beneficiari
Beneficiari: cetățenii, instituții publice și operatori economici cu

sediul în oraș

Fonduri europene
308
Titlul proiectului Extindere rețea electrică în UAT Hârșova
proiectului Extinderea rețelei de energie electrică va determina dezvoltarea
economică a orașului, prin facilitarea producției, precum și creșterea
calității vieții populației.
standarde europene.
Obiective:
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu energie electrică
Activități:
Lucrări de extindere a rețelei electrice
Extindere rețea electrică
Număr mai mare de gospodării/operatori economici
racordate/racordați la rețea
Lungimea rețelei electrice nou-înființate (km)
Număr racordări la rețea
Număr beneficiari

Fonduri europene
309
Titlul proiectului Extindere și modernizare sistem de iluminat public în UAT

Hârșova
proiectului Crearea tuturor condițiilor pentru furnizarea de servicii publice la
standarde europene și reducerea consumului de energie electrică
Obiective:
Creșterea gradului de acces la infrastructura de iluminat public
Reducerea consumului specific iluminatului nemodernizat
Protejarea mediului
Activități:
Lucrări de extindere și modernizare a rețelei de iluminat public prin
introducerea tehnologiei LED
Reabilitarea și extinderea rețelei de iluminat public
Număr mai mare de puncte de aprindere
Consum energetic redus
Un mediu mai sănătos
Lungimea rețelei de iluminat public reabilitat/extins (km)
Număr lămpi modernizate
Număr beneficiari
Procent reducere consum

Fonduri europene
310
Titlul proiectului Înființare parc agro-industrial
proiectului Necesitatea creării unei zone delimitate în care se desfășoară
activități economice, de cercetare științifică, de producție industrială
și servicii, de valorificare a cercetării științifice și/sau de dezvoltare
tehnologică, într-un regim de facilități specifice, în vederea
valorificării potențialului uman și material al zonei
O infrastructură industrială modernă favorizează dezvoltarea
economică locală
Crearea tuturor condițiilor pentru furnizarea de servicii la standarde
europene
Obiective:
Promovarea sectorului industrial
Crearea unei oferte de platforme industriale la prețuri accesibile
Crearea de noi locuri de muncă
Creșterea competitivităţii şi modernizarea zonelor din
apropierea parcului industrial
Reducerea problemelor cu care proprietarii şi dezvoltatorii se
confruntă
Activități:
Sprijinirea IMM-urilor în vederea creşterii competitivităţii
(Dezvoltarea mediului de afaceri)
Lucrări de realizare parc industrial
Infrastructură pentru dezvoltarea economică locală
Gestionarea impactului şi atenuarea efectelor negative ale
proiectelor de dezvoltare asupra mediului, vecinătății urbane şi
asupra oamenilor
Optimizarea consumului de resurse naturale şi energetice prin
concentrarea unor mari consumatori
Creșterea investițiilor locale
Suprafața parcului industrial
Număr de evenimente/ghiduri/comunicate de presă organizate în
311
vederea promovării
Procent creștere investiții
Număr beneficiari


Investitori privați

Fonduri europene
Fonduri private
312
Titlul proiectului Încurajarea creșterii oilor și a produselor ecologice din lapte de

oaie
proiectului Local există crescători de animale, care au nevoie de sprijin în
dezvoltarea activității lor
Se urmărește crearea premiselor de dezvoltare economică locală, prin
susținerea produselor ecologice de interes pe piața actuală
Obiective:
Creșterea competitivității producătorilor locali
Valorificarea inteligentă a potențialului agricol local
Ocuparea forței de muncă la nivel local
Activități:
Sprijinirea crescătorilor de animale, prin acordarea de consiliere și
facilități pentru dezvoltarea producției de lapte, carne, piele, lână etc.
Dezvoltarea infrastructurii locale (de transport, utilități, puncte de
colectare a laptelui, etc.)
Diversificarea gamei de produse ecologice
Atragerea de investitori
Prevenirea șomajului
Efective de animale
Număr și diversitate produse ecologice din lapte
Produse ecologice din lapte valorificate
Beneficiari: producători agricoli (persoane fizice și juridice),

potențiali investitori, comunitatea locală


Fonduri europene
Fonduri private
313
Titlul proiectului Dezvoltarea punctelor de colectare a laptelui de la producătorii

familiali și fermele mici și mijlocii
proiectului La nivel local există crescători de animale, care au nevoie de sprijin
în dezvoltarea activității lor și valorificarea inteligentă a produselor
obținute
Obiective:
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri în zonă
Sprijinirea crescătorilor de animale și a producției de lapte
Activități:
Amenajarea de puncte de colectare a laptelui de la producătorii
familiali și fermele mici și mijlocii din zonă
Organizarea transportului laptelui la fabricile din zonă
Creșterea cantității de lapte colectat în condiții optime
Atragerea de investitori interesați de producția de lapte
Număr și capacitate puncte de colectare a laptelui
Cantitate de lapte colectată
Cantitate de lapte valorificată
Beneficiari: comunitatea locală, producătorii familiali și fermele mici

și mijlocii, transportatori, fabricile de prelucrare a laptelui, potențiali
investitori


Fonduri europene
Fonduri private
314
Titlul proiectului Creșterea vitelor pentru carne și dezvoltarea unor mici abatoare
și unități de procesare a cărnii
proiectului Pe plan local există crescători de animale, care au nevoie de sprijin în
dezvoltarea activității lor
Se urmărește crearea premiselor de dezvoltare economică a
localității, prin susținerea produselor de interes pe piața actuală
Obiective:
Valorificarea inteligentă a potențialului agricol și economic local
Ocuparea forței de muncă și reducerea șomajului
Activități:
Sprijinirea crescătorilor de animale, prin acordarea de consiliere și
facilități pentru dezvoltarea producției de lapte, carne, piele etc.
Dezvoltarea infrastructurii locale (de transport, utilități, puncte de
colectare a laptelui, etc.)
Diversificarea gamei de produse din carne de vită
Efective de animale
Număr și diversitate produse din carne de vită
Unități de procesare dezvoltate
Beneficiari: comunitatea locală, producători agricoli (persoane fizice

și juridice), potențiali investitori


Fonduri europene
Fonduri private
315
Titlul proiectului Centru de promovare și desfacere a produselor agricole în UAT

Hârșova
proiectului Crearea premiselor de dezvoltare economică locală, prin valorificarea
inteligentă a potențialului agricol
Obiective:
Dezvoltarea infrastructurii locale de afaceri
Valorificarea inteligentă a producției locale
Ocuparea forței de muncă
Activități:
Documentații tehnice
Avize/autorizații
Lucrări de construire și amenajare a unui centru de promovare și
desfacere a produselor locale
Creșterea cantității de produse locale valorificate în cadrul centrului
Suprafață amenajată
Capacitate centru
Producție agricolă valorificată
Beneficiari: producători locali (persoane fizice și juridice), potențiali

investitori, cetățenii locali


Fonduri europene
Fonduri private
316
Identificarea potențialului termal din zonă și valorificarea balneo

Titlul proiectului a apelor termale - susținerea prin diverse facilități a inițiativelor
antreprenoriale în acest sens
proiectului Dezvoltarea economiei locale prin valorificarea inteligentă a
potențialului balnear
Obiective:
Dezvoltarea durabilă a turismului balnear în zonă
Specializarea forței de muncă
Activități:
Efectuarea de studii de specialitate pentru determinarea potențialului
curativ al apelor sulfuroase din zonă
Obținerea de avize/autorizații pentru valorificare ape sulfuroase din
zonă
Acordarea de sprijin inițiativelor antreprenoriale în scopul
valorificării balneo a apelor sulfuroase din zonă
Dezvoltarea infrastructurii ce deservește obiectivele turistice și
unitățile economice ce activează în domeniul turismului
Promovarea la nivel național și internațional
Atragerea de noi investiții
Noi locuri de muncă
Forță de muncă specializată
Reducerea șomajului
Număr investitori atrași
Indicatori specifici de creștere economică
Beneficiari: comunitatea locală, potențiali investitori, turiști/vizitatori


Fonduri europene
Fonduri private
317
EDUCAȚIE
Titlul proiectului Reabilitarea, modernizarea și extinderea/construirea clădirilor și

spațiilor unităților de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și
liceal din UAT Hârșova
proiectului Clădirile în care funcționează unitățile de învățământ necesită
reabilitare, modernizare și extindere, precum și dotarea materială la
standarde europene a spațiilor interioare destinate procesului
educațional
Obiective:
Crearea climatului optim pentru desfășurarea programelor
educaționale (siguranță, igienă, bază materială corespunzătoare)
Prevenirea abandonului școlar
Reducerea analfabetismului
Activități:
Lucrări de reabilitare și modernizare unități de învățământ
Dotare materială a spațiilor interioare
Creșterea calității actului educațional
Stabilizarea personalului didactic
Performanțele școlare ale elevilor
Suprafață reabilitată/modernizată
Număr beneficiari
Număr și valoare dotări
Beneficiari: unitățile de învățământ din localitate, comunitatea locală

Unități de învățământ

Fonduri europene
318
Titlul proiectului Reabilitare imobil cămin cultural din satul Vadu Oii
proiectului Necesitatea creșterii gradului de educație și cultură în mediul local
Impactul cultural este redat prin continuitatea activităților
desfășurate, urmând o planificare multianuală a activităților
culturale. Este o oportunitate foarte bună de a se promova valorile
culturale, prin prisma evenimentelor organizate.
Obiective:
Creșterea nivelului cultural și social al cetățenilor
Crearea de condiții adecvate pentru organizarea de evenimente
cultural-artistice
Stimularea înființării de ansambluri folclorice, muzică și dans
Creșterea gradului de socializare a cetățenilor
Activități:
Elaborare documentație
Lucrări de întreținere și reparații ale clădirilor
Dotare materială
Evenimente cultural-artistice organizate
Înființare de formații de muzică și dans
Suprafață reabilitată (mp)
Capacitate sală de evenimente
Număr beneficiari

Fonduri europene
319
Titlul proiectului Reabilitarea termică a clădirilor unităților de învățământ din

UAT Hârșova
proiectului Clădirile în care funcționează unitățile de învățământ necesită
reabilitare și modernizare, precum și dotarea materială la standarde
europene a spațiilor interioare destinate procesului educațional
Obiective:
Creșterea eficienței energetice
Crearea climatului optim pentru desfășurarea programelor
educaționale (siguranță, igienă, bază materială corespunzătoare)
Activități:
Lucrări de reabilitare termică
Stabilizarea personalului didactic
Performanțele copiilor
Reducere consum energie termică (cel puțin 25%)
Suprafețe clădiri reabilitate termic (mp)
Beneficiari: unitățile de învățământ din oraș, comunitatea locală


Fonduri europene
320
Titlul proiectului Reabilitare căi de acces spre unități de învățământ
proiectului Îmbunătățirea condițiilor de pregătire educațională prin ameliorarea
micii infrastructuri din mediul educațional constituie condiție de bază
pentru asigurarea accesului la educație și pentru creșterea activității și
calității acesteia
Obiective:
Micșorarea timpilor de deplasare
Asigurarea unor căi de acces facil la instituțiile de educație
Activități:
Lucrări de modernizare a căilor de acces
Un număr crescut de elevi
Infrastructură educațională dezvoltată
Lungimea căilor de acces modernizate (km)
Beneficiari: cetățenii, participanți la trafic, instituții publice și

operatori economici, potențiali investitori


Fonduri europene
321
Titlul proiectului Organizare transport microbuze /autobuze școlare
proiectului Educația stă la baza dezvoltării durabile a oricărei comunități
Se impune asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la o
educație de calitate a tuturor elevilor, inclusiv pentru cei care provin
din categoriile defavorizate ale populației
Necesitatea unor măsuri rapide și coerente de intervenție integrată
pentru diminuarea riscului de excluziune și de abandon școlar care
grefează asupra populației școlare din medii dezavantajate geografic,
economic sau social
Obiective:
Asigurarea conformității cu standardele în vigoare privind accesul la
procesul educațional
Reducerea abandonului școlar
Activități:
Proceduri achiziție publică microbuz școlar
Acces facil la infrastructura de învățământ
Servicii educaționale de calitate
Performanțe școlare
Număr de microbuze achiziționate
Număr elevi beneficiari
Beneficiari: școlile și grădinițele; copiii preșcolari și elevii;

personalul didactic


Fonduri europene
322
Titlul proiectului Îmbunătățirea infrastructurii TIC în domeniul eEducației
Se impune asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la o
educație de calitate a tuturor elevilor
pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale
Obiective:
Asigurarea conformității cu standardele în vigoare privind accesul la
procesul educațional
Reducerea abandonului școlar
Activități:
Elaborare documentații
Proceduri achiziție publică de echipamente și dispozitive tehnice
Acces facil la informația educațională
Abandon școlar redus
Beneficiari: școlile și grădinițele; copiii preșcolari și elevii;

personalul didactic


Fonduri europene
323
Titlul proiectului Înființare centru de formare profesională
pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale continue
Obiective:
Asigurarea conformității cu standardele în vigoare privind formarea
continuă
Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea şi
dezvoltarea competențelor-cheie şi a competențelor specifice unui
domeniu de activitate sau unei calificări
Activități:
Acces facil la informația educațională continuă
Număr beneficiari
Beneficiari: comunitatea locală, agenți economici locali

AJOFM
Formatori profesionali

Fonduri europene
324
Titlul proiectului Susținerea copiilor și a tinerilor cu performanțe școlare deosebite

prin acordarea de burse de merit și alte stimulente educaționale
proiectului Asigurarea conformității cu prevederile legale în vigoare privind
acordarea burselor elevilor din învățământul preuniversitar de stat
Susținerea și încurajarea performanței școlare
Obiective:
Sprijinirea și recompensarea copiilor cu performanțe școlare
deosebite prin burse de merit și alte stimulente
Activități:
Aprobarea prin HCL a acordării și cuantumului burselor de merit și a
altor stimulente pentru elevii cu performanțe școlare deosebite
Creșterea performanței școlare
Număr elevi cu performanțe școlare deosebite
Număr și valoare burse de merit acordate într-o perioadă determinată
de timp (un an)
Beneficiari: elevii cu performanțe școlare


Fonduri europene
325
Titlul proiectului Dotarea unităților de învățământ cu biblioteci, laboratoare, spații

de recreere, la nivelul standardelor reglementate prin legislația în
vigoare, inclusiv crearea condițiilor pentru educația on-line
Se impune facilitarea accesului la actul educațional pentru toți copiii,
inclusiv pentru cei care provin din categoriile defavorizate ale
populației
Obiective:
Asigurarea conformității cu standardele în vigoare privind spațiile de
desfășurare a procesului educațional
Reducerea absenteismului
Activități:
Inițiere proceduri de achiziție publică
Dotarea unităților de învățământ cu biblioteci, laboratoare, spații de
recreere și echipamente didactice și tehnologie performantă
Acces facil la informație prin tehnologie performantă
Număr de unități de învățământ dotate
Număr și valoare echipamente
Beneficiari: Școlile și grădinițele locale; copiii preșcolari și elevii;

personalul didactic


Fonduri europene
326
Titlul proiectului Reabilitare, modernizare și dotare unități medicale din orașul

Hârșova
proiectului Necesitatea unui sistem medical care să corespundă cerințelor UE
Garantarea dreptului cetățenilor de a beneficia de servicii medicale la
cele mai înalte standarde
Obiective:
Asigurarea de servicii medicale la standarde europene
Creșterea capacității de tratament
Evitarea deplasării cetățenilor pentru servicii medicale și farmacii de
pe raza altor localități
Activități:
Avize/autorizații
Lucrări de reabilitare, modernizare și dotare unități medicale
Dotarea cu aparatură medicală de ultimă generație
Cabinete medicale dotate la standarde înalte
Creșterea calității actului medical
Intervenția promptă în cazuri medicale de urgență
Suprafață reabilitată și modernizată
Număr beneficiari
Beneficiari: comunitatea locală, cabinetele medicale, farmaciile

Unități medicale

Fonduri europene
327
Titlul proiectului Dotarea cu tehnică și mijloace de lucru performante a structurii

de asistență socială din cadrul UAT
proiectului Bunăstarea şi dezvoltarea indivizilor şi a grupurilor marginalizate
social în cadrul comunităţii, precum şi adaptarea lor la mediul social
Nevoia de îmbunătățire a serviciilor sociale, prin asigurarea unui
răspuns prompt problemelor ridicate de comunitatea locală
defavorizată
Obiective:
Încurajarea și dezvoltarea serviciilor care utilizează metode specifice
serviciului social
Îmbunătățirea accesului la serviciile de asistență socială
Activități:
Avize/autorizații
Servicii sociale gratuite persoanelor aflate într-o situaţie socio-
economică dificilă
Număr beneficiari
Beneficiari: angajații structurii de asistență socială din cadrul UAT,

persoanele marginalizate social

Fonduri europene
328
Titlul proiectului Înființarea unui afterschool
proiectului Susținerea părinților și copiilor în vederea accesului la educație
modernă, configurată conform standardelor europene, cu scopul
obținerii unui mediu educațional în care copiii să găsească
motivație pentru studiu, să fie mai adaptați, mai rezilienți și mai
creativi
Obiective:
Prevenirea abandonului şcolar
Îmbunătățirea ratei succesului școlar al copiilor beneficiari
Dezvoltarea abilităţilor sociale ale copiilor și de viaţă independentă
Activități:
Avize/autorizații
Lucrări de înființare și dotare afterschool
Performanță mai bună în școală
Organizarea optimă a timpului liber al copiilor prin activități
educaționale și recreative
Suprafață construită și amenajată (mp)
Capacitate (număr locuri)
Număr beneficiari
Beneficiari: comunitatea locală, copiii aflați în situație de risc social

Fonduri europene
329
Titlul proiectului Reabilitare, modernizare și dotare centre de servicii sociale

(copii, vârstnici, persoane cu dizabilități)
proiectului Necesitatea unui sistem de servicii sociale adresate persoanelor
provenite din medii defavorizate, care să corespundă cerințelor UE
Garantarea dreptului cetățenilor de a beneficia de servicii sociale la
cele mai înalte standarde
Obiective:
Asigurarea de servicii sociale la standarde europene
Creșterea capacității de tratament
Evitarea instituționalizării persoanelor provenite din medii
defavorizate pentru servicii sociale și medicale pe raza altor localități
Activități:
Avize/autorizații
Lucrări de reabilitare, modernizare și dotare centre pentru servicii
sociale
Centre sociale destinate persoanelor provenite din medii defavorizate
la standarde europene
Creșterea calității serviciilor sociale adresate persoanelor provenite
din medii defavorizate
Suprafețe reabilitate și modernizate
Număr beneficiari
Beneficiari: comunitatea locală, centre de servicii sociale

Direcția Publică de Asistență Socială
Centre de servicii sociale

Fonduri europene
330
Titlul proiectului Construire imobil cu locuințe sociale
proiectului Necesitatea unui sistem de protecție socială care să corespundă
cerințelor UE
Obiective:
Construirea și amenajarea de locuințe sociale
Asigurarea unor condiții decente de locuit pentru categoriile sociale
defavorizate
Creșterea calității vieții
Activități:
Execuție lucrări de construcții-montaj
Monitorizare program
Acordarea locuințelor cu chirie subvenționată persoanelor din
categoriile defavorizate
Un trai decent pentru categoriile de persoane defavorizate
Număr și suprafață locuințe sociale construite și amenajate
Valoare dotări
Număr locuințe sociale date în folosință
Număr beneficiari
Beneficiari: categoriile defavorizate ale populației orașului

Fonduri europene
331
Titlul proiectului Proiect pentru integrarea romilor în societate
proiectului Punerea în acord cu cerințele UE pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii
Garantarea dreptului la servicii de asistență socială pentru categoriile
vulnerabile de pe raza orașului
Obiective:
Îmbunătățirea accesului romilor la educație, asistență medicală și la
locuri de muncă
Reducerea decalajelor dintre romi și restul populației
Ridicarea nivelului de trai în comunitatea de romi
Activități:
Identificarea nevoilor sociale ale comunității de romi
Achiziția de programe de alfabetizare și de formare profesională
(calificări/recalificări)
Organizarea programelor de formare profesională
Monitorizarea programelor de formare
Sprijin în găsirea de locuri de muncă
Înscrierea la medicul de familie a persoanelor din comunitatea de
romi
Investigații medicale și analize gratuite
Distribuirea de produse de igienă în rândul persoanelor defavorizate
Acordare acces la locuințe sociale
Acces liber și egal la educație și servicii medicale
Locuri de muncă ocupate de către persoanele de etnie romă
Acces la locuințe sociale
Număr programe de integrare
Număr persoane integrate
Beneficiari: persoanele vulnerabile de pe raza orașului

Direcția Publică de Asistență Socială

Fonduri europene
332
Titlul proiectului Organizare de evenimente culturale, religioase, etnografice,

gastronomice, care să revitalizeze tradițiile locale (inclusiv în
parteneriat cu alte localități)
proiectului Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă și promovarea locală
Obiective:
Dezvoltarea turistică a zonei prin organizarea de evenimente
culturale, religioase, etnografice, gastronomice, care să revitalizeze
tradițiile locale
Activități:
Organizarea de evenimente
Modernizarea infrastructurii rutiere
Promovarea evenimentelor care revitalizează tradițiile locale
Sprijinirea organizării de circuite turistice în zonă
Creșterea numărului de turiști/vizitatori
Creșterea veniturilor din turism la bugetul local
Număr evenimente organizate
Număr organizatori atrași
Plus valoare adusă
Beneficiari: comunitatea locală, organizatori de evenimente, operatori

de turism, turiști/vizitatori

Fonduri europene
333
Titlul proiectului Realizare broșură și alte materiale publicitare de promovare

turistică a localității
proiectului Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă
Promovarea domeniilor de interes, avantajelor și calității produselor
oferite potențialilor turiști
Obiective:
Promovarea prin mijloace moderne a destinației turistice
Atragerea de vizitatori/turiști în zonă
Atragerea de noi investitori în turism
Activități:
Achiziții servicii de realizare broșură și alte materiale publicitare de
promovare turistică
Difuzare broșură și materiale publicitare
Creșterea vizibilității turistice a localității
Valoare investită în promovare
Număr vizitatori/turiști
Plus valoare adusă
Beneficiari: comunitatea locală, operatori de turism, turiști/vizitatori

Fonduri europene
334
Titlul proiectului Amenajare zonă turistică pe Dunăre
proiectului Necesitatea creării de noi spații destinate petrecerii timpului liber cu
directe implicații benefice în asigurarea unui climat sănătos de
conviețuire în cadrul comunității locale și cu un impact pozitiv asupra
creșterii gradului de socializare a locuitorilor
Obiective:
Dezvoltarea complexă și multilaterală a localității
Îmbunătățirea calității vieții
Crearea de noi locuri de recreere pentru cetățeni
Creșterea gradului de confort și petrecerea timpului liber într-un mod
cât mai plăcut
Atragerea de investitori privați în domeniul turismului
Atragerea de vizitatori și turiști în număr cât mai mare
Activități:
Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici si
naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția
Intervenții de protejare/conservare a elementelor naturale si antropice
existente valoroase, după caz
Avize/autorizații
Lucrări de amenajare și dotare zonă turistică
Spații amenajate în scop de recreere și agrement
Mobilier urban modern ce să satisfacă nevoile locale
Îmbunătățirea imaginii locale
Suprafețe amenajate
Număr beneficiari
Beneficiari: comunitatea locală, turiști, vizitatori, investitori privați


Fonduri europene
335
Titlul proiectului Amenajare bază de tratament cu apă sulfuroasă
proiectului Dezvoltarea economiei locale prin valorificarea inteligentă a
potențialului balnear
Obiective:
Dezvoltarea durabilă a turismului balnear în zonă
Specializarea forței de muncă
Activități:
Efectuarea de studii de specialitate pentru determinarea potențialului
curativ al apelor sulfuroase din zonă
Obținerea de avize/autorizații pentru valorificare ape sulfuroase din
zonă
Acordarea de sprijin inițiativelor antreprenoriale în scopul
valorificării balneo a apelor sulfuroase din zonă
Amenajare bază de tratament cu apă sulfuroasă
Dezvoltarea infrastructurii ce deservește obiectivele turistice și
unitățile economice ce activează în domeniul turismului
Promovarea la nivel național și internațional
Atragerea de noi investiții
Noi locuri de muncă
Forță de muncă specializată
Suprafață amenajată (mp)
Număr investitori atrași
Număr turiști atrași
Indicatori specifici de creștere economică
Beneficiari: comunitatea locală, potențiali investitori, turiști/vizitatori


Fonduri europene
Fonduri private
336
Titlul proiectului Construire și amenajare Centru local de informare turistică
proiectului Dezvoltarea durabilă a turismului, prin promovarea și valorificarea
resurselor turistice locale
Obiective:
Construirea și amenajarea centrului local de informare și promovare a
turismului
Valorificarea potențialului turistic local
Activități:
Avize/autorizații
Lucrări de construire și amenajare centru local de informare turistică
Dotare cu echipamente moderne a centrului local de informare
turistică
Promovarea turistică a zonei
Suprafață construită și amenajată (mp)
Dotări centru de informare turistică
Număr de turiști/vizitatori
Număr locuri de muncă create
Creștere economică generată
Beneficiari: comunitatea locală, operatorii de turism, turiști/vizitatori

Fonduri europene
337
MEDIU
Titlul proiectului Plantare de perdele forestiere pe marginea drumurilor cu trafic

intens, precum și între zonele industriale și cele de locuit
proiectului Necesitatea protejării și conservării unui mediu natural sănătos
Necesitatea protejării și fluidizării traficului, perdelele forestiere
funcționând ca parazăpezi în timpul ninsorilor abundente
Obiective:
Combaterea poluării și a efectelor acesteia asupra mediului
înconjurător și sănătății oamenilor
Îmbunătățirea condițiilor de mediu și a diversității biologice
Reducerea accidentelor și a traficului îngreunat de înzăpezirea
drumurilor
Activități:
Actualizarea planurilor cadastrale
Reglementarea juridică a terenurilor destinate plantării perdelelor
forestiere
Pregătirea terenului și a solului în vederea plantării perdelelor
forestiere
Lucrări de plantare a perdelelor forestiere
Reducerea gradului de poluare
Siguranță în trafic crescută
Lungime perdele forestiere create (km)
Suprafețe protejate
Suprafețe plantate

Fonduri europene
338
Titlul proiectului Împădurirea terenurilor degradate, a celor nefolosite, defrișate
proiectului Necesitatea reconstrucției ecologice a terenurilor degradate, prin
valorificarea terenurilor neproductive sau agricole afectate de
fenomene de degradare în diferite stadii sau care și-au pierdut total
sau parțial capacitatea de producție pentru folosințe agricole
Obiective:
Valorificarea terenurilor degradate, a celor nefolosite, defrișate
Creșterea suprafețelor de pădure pe teritoriul local
Combaterea poluării și a efectelor acesteia asupra mediului
înconjurător și sănătății oamenilor
Îmbunătățirea condițiilor de mediu și a diversității biologice
Activități:
Pregătirea terenului și a solului în vederea împăduririi
Executarea de lucrări de îmbunătățiri funciare
Executarea plantației
Suprafață de teren împădurit
Creșterea producției de energie regenerabilă
Suprafețe împădurite

Fonduri europene
339
Titlul proiectului Reabilitare spații verzi în interiorul localității
proiectului Necesitatea protejării și conservării zonelor verzi din interiorul
orașului
Îmbunătățirea aspectului estetic al orașului
Obiective:
Consolidarea amenajărilor peisagistice
Activități:
Lucrări de reabilitare a spațiilor verzi din localitate
Spații verzi, parcuri
Îmbunătățirea imaginii orașului
Suprafețe spații verzi reabilitate (mp)

Fonduri europene
340
Titlul proiectului Instalarea de pubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor
proiectului Colectarea selectivă a deșeurilor aduce beneficii economice
comunității locale
Încadrarea în țintele de reciclare prevăzute de legislația europeană în
vigoare și pentru a crește gradul de colectare selectivă a deșeurilor
Obiective:
Protejarea mediului înconjurător la nivel local
Alinierea la standarde europene cu privire la calitatea și protecția
mediului
Activități:
Instalarea de pubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor
Creșterea cantității de gunoi colectat selectiv
Eficientizarea reciclării
Număr și valoare pubele achiziționate
Număr puncte de instalare
Cantitate deșeuri colectate selectiv

Fonduri europene
341
Titlul proiectului Dotarea gospodăriilor cu pubele pentru colectarea selectivă a

deșeurilor
proiectului Colectarea selectivă a deșeurilor aduce beneficii economice
comunității locale
Încadrarea în țintele de reciclare prevăzute de legislația europeană în
vigoare și pentru a crește gradul de colectare selectivă a deșeurilor
Obiective:
Protejarea mediului înconjurător la nivel local
Alinierea la standarde europene cu privire la calitatea și protecția
mediului
Activități:
Achiziționarea de pubele ecologice și distribuirea acestora către
populație
Creșterea cantității de gunoi colectat selectiv
Eficientizarea reciclării
Reducerea poluării generate de deșeuri cu perioadă de descompunere
mare
Număr și valoare pubele achiziționate
Număr gospodării deservite
Beneficiari: cetățenii orașului

Fonduri europene
342
Titlul proiectului Organizare acțiuni de ecologizare a zonelor verzi poluate
proiectului Protecția și conservarea mediului înconjurător
Obiective:
Creșterea calității mediului înconjurător
Protecția și conservarea patrimoniului natural
Activități:
Acțiuni de ecologizare a zonelor verzi poluate
Organizare de campanii de conștientizare privind beneficiile unui
mediu natural sănătos
Un mediu natural curat și sănătos
Număr acțiuni de ecologizare

Fonduri europene
343
Titlul proiectului Infrastructură de prevenire și protecție împotriva inundațiilor
proiectului Protecția și conservarea mediului înconjurător
Siguranța și protecția cetățenilor contra inundațiilor
Obiective:
Prevenirea și reducerea consecințelor distructive ale inundațiilor
Protecția gospodăriilor și a terenurilor agricole
Consolidarea infrastructurii de prevenire și protecție împotriva
inundațiilor
Activități:
Lucrări de consolidare infrastructură de prevenire și protecție
împotriva inundațiilor
Reducerea efectelor negative generate de inundații și viituri
Suprafață/lungime infrastructură de protecție
Suprafață de teren protejată
Număr gospodării protejate

Fonduri europene
344
Titlul proiectului Construire de parc fotovoltaic cu panouri solare
proiectului Implementarea normelor UE cu privire la protecția mediului,
utilizarea tehnologiilor curate și care risipesc mai puține resurse
Obiective:
Valorificarea surselor regenerabile de energie (fotovoltaică)
Reducerea cheltuielilor cu energia
Activități:
Identificarea terenului pentru construire parc fotovoltaic
Instalarea panourilor solare
Panouri fotovoltaice instalate
Suprafață parc fotovoltaic
Număr panouri solare
Număr beneficiari deserviți
Beneficiari: comunitatea locală, potențiali investitori

Fonduri europene
345
Titlul proiectului Dezvoltarea centralelor eoliene
standarde europene
Obiective:
Valorificarea surselor regenerabile de energie, prin construirea de
centrale eoliene
Reducerea cheltuielilor cu energia
Activități:
Amenajare parc centrale eoliene
Centrale eoliene construite pe teritoriul orașului
Capacitate centrale
Procent reducere consum energie
Număr beneficiari
Beneficiari: comunitatea locală, potențiali investitori

Fonduri europene
346
Titlul proiectului Utilizarea complementară a surselor regenerabile de energie în

instituțiile publice
Obiective:
Valorificarea surselor regenerabile de energie
Reducerea cheltuielilor cu utilitățile
Activități:
Elaborarea de documentații tehnice
Dotarea clădirilor de interes public cu instalații de producere a
energiei din surse regenerabile
Instalații implementate
Număr instituții care utilizează energie regenerabilă
Procent reducere cheltuieli
Beneficiari: instituții publice

Fonduri europene
347
Titlul proiectului Reabilitare și modernizare sediu primărie
proiectului Necesitatea reabilitării și modernizării clădirii și spațiilor de lucru ale
primăriei pentru a corespunde nevoilor de servire a interesului public
în condiții optime
Obiective:
Consolidarea capacității administrației publice locale de a furniza
servicii de calitate pentru cetățeni
Crearea de condiții de lucru rapide și moderne pentru personalul
instituției
Reducerea timpului de soluționare a cererilor
Activități:
Lucrări de reabilitare și modernizare a sediului
Dotarea materială a spațiilor de lucru
Condiții mai bune de lucru
Timp redus de soluționare a cererilor
Creșterea calității serviciilor furnizate
Suprafață reabilitată și modernizată
Beneficiari:
Primăria orașului, personalul primăriei, comunitatea locală

Fonduri europene
348
Titlul proiectului Reabilitare termică a clădirii sediului Primăriei
proiectului Necesitatea reabilitării și modernizării clădirii și spațiilor de lucru ale
primăriei pentru a corespunde nevoilor de servire a interesului public
Obiective:
Consolidarea capacității administrației publice locale de a furniza
servicii de calitate pentru cetățeni
Crearea de condiții de lucru rapide și moderne pentru personalul
instituției
Reducerea timpului de soluționare a cererilor
Activități:
Lucrări de reabilitare termică a clădirii Primăriei
Dotarea materială a spațiilor de lucru
Condiții mai bune de lucru
Reducere consum energie termică
Suprafață reabilitată termic
Procent reducere costuri
Procent reducere poluare
Beneficiari:
Primăria orașului, personalul primăriei, comunitatea locală

Fonduri europene
349
Titlul proiectului Dotarea cu mașini, utilaje și echipamente performante pentru

intervenția în situațiile de urgență (incendii, inundații,
deszăpezire etc.)
proiectului Consolidarea capacității administrației publice locale
Necesitatea executării de lucrări de intervenție în situații de urgență
Obiective:
Dotarea serviciului pentru situații de urgență cu utilaje și
echipamente de lucru performante
Intervenție eficientă și promptă în situațiile de urgență
Activități:
Derularea procedurilor de achiziție publică
Instruirea personalului care va deservi utilajele
Darea în folosință
Reducerea cheltuielilor cu execuția lucrărilor
Reducerea timpilor de intervenție
Mașini, utilaje și echipamente achiziționate
Servicii asigurate
Capacitate de intervenție în situațiile de urgență
Număr beneficiari
Beneficiari: Primăria orașului, comunitatea locală

Fonduri europene
350
Titlul proiectului Dotarea cu mașini, utilaje și echipamente performante pentru

execuția lucrărilor de gospodărire a UAT
Necesitatea executării de lucrări de gospodărire locală
Obiective:
Dotarea serviciului administrativ și de gospodărire locală al primăriei
cu utilaje și echipamente de lucru performante
Realizarea lucrărilor de amenajare și gospodărire locală
Activități:
Derularea procedurilor de achiziție publică
Instruirea personalului care va deservi utilajele
Darea în folosință
Reducerea cheltuielilor cu execuția lucrărilor
Reducerea timpilor de execuție a lucrărilor
Mașini, utilaje și echipamente achiziționate
Servicii asigurate
Capacitate de execuție lucrări
Număr beneficiari

Fonduri europene
351
Titlul proiectului Construcție/extindere garaj pentru mașinile și utilajele

aparținând Primăriei
proiectului Necesitatea construirii unui garaj modern adaptat parcului auto al
Primăriei, pentru a corespunde nevoilor de servire a interesului public
Obiective:
Crearea condițiilor optime de păstrare a mașinilor și utilajelor din
parcul auto al Primăriei
Creșterea capacității administrației publice locale de a furniza servicii
prompte pentru cetățeni
Activități:
Lucrări de construcție garaj
Condiții mai bune de păstrare a mașinilor și utilajelor instituției
Promptitudine în execuția lucrărilor
Intervenția promptă în situații de urgență
Creșterea calității serviciilor furnizate
Suprafață construită (mp)
Beneficiari: Primăria orașului, personalul primăriei, comunitatea

locală

Fonduri europene
352
Titlul proiectului Extindere sistem de monitorizare video la sediul primăriei și în

localitate
proiectului Nevoia de punere în siguranță a bunurilor publice și obținerea unui
climat optim în desfășurarea procesului păstrării ordinii publice
Compensarea parțială a numărului redus de polițiști având în același
timp și un impact psihologic în prevenirea infracțiunilor stradale
Obiective:
Siguranța bunurilor administrației locale
Păstrarea ordinii publice
Reducerea activităților de încălcare a normelor de protecție a
mediului prin identificarea acțiunilor cauzatoare și a făptașilor și
sancționarea în conformitate cu prevederile legislative
Activități:
Avize/autorizații
Lucrări de extindere sistem de monitorizare video
Creșterea calității vieții prin creșterea nivelului de siguranță
Reducerea/descurajarea infracționalității
Gradul de implementare
Capacitate stocare date

Fonduri europene
353
SMART CITY
Titlul proiectului Management și dispecerat utilități
proiectului Managementul local se confruntă mai degrabă cu probleme din
categoria “supraviețuire”, din cauză că cel puțin o parte dintre
resursele, rețelele fizice și capacitatea de procesare rezultate sunt
limitate și că aceasta este, de fapt, principala motivație de a reformula
abordarea integrată
Obiective:
Un management inteligent ce se axează pe o paletă complexă de
servicii, produse IT&C, care îi permit să coordoneze eficient, să
practice guvernarea deschisă, transparentă
Activități:
Avize/autorizații
Timpi de răspuns reduși
Promptitudine în rezolvarea problemelor
O administrație Smart
Sistem inteligent implementat – grad de implementare
Servicii asigurate
Procent reducere timpi de răspuns
Număr beneficiari
Beneficiari:
Primăria orașului, comunitatea locală

Fonduri europene
354
Titlul proiectului Iluminat public inteligent
proiectului Crearea tuturor condițiilor pentru furnizarea de servicii publice la
standarde europene și reducerea consumului de energie electrică
Obiective:
Creșterea gradului de acces la infrastructura de iluminat public
Reducerea consumului specific iluminatului nemodernizat
Protejarea mediului
Activități:
Lucrări de extindere și modernizare a rețelei de iluminat public prin
introducerea tehnologiei LED
Reabilitarea și extinderea rețelei de iluminat public
Număr mai mare de puncte de aprindere
Consum energetic redus
Un mediu mai sănătos
Lungimea rețelei de iluminat public reabilitat/extins (km)
Număr lămpi modernizate
Număr beneficiari
Procent reducere consum

Fonduri europene
355
Titlul proiectului Achiziții de vehicule electrice
Combaterea principalei cauze de poluare fonică și a aerului la nivel
local
Obiective:
Contribuția la un mediu mai curat și mai echilibrat prin procurarea de
bunuri cu impact redus asupra mediului pe parcursul ciclului de viață
Atingerea țintelor privind diminuarea emisiilor de dioxid de carbon și
reducerea consumului de energie
Activități:
Proceduri de achiziție publică
Îmbunătățirea calității vieții prin reducerea poluării
Reducerea cheltuielilor prin reducerea consumului de combustibil
Număr vehicule electrice achiziționate
Număr beneficiari
Procent reducere costuri/poluare
Beneficiari:
comunitatea locală, vizitatori/turiști, potențiali investitori

Fonduri europene
356
Titlul proiectului Stații de încărcare pentru autovehicule electrice
Asigurarea infrastructurii necesare funcționării vehiculelor electrice
Obiective:
Contribuția la un mediu mai curat și mai echilibrat prin procurarea de
bunuri cu impact redus asupra mediului pe parcursul ciclului de viață
Atingerea țintelor privind diminuarea emisiilor de dioxid de carbon și
reducerea consumului de energie
Activități:
Proceduri de achiziție publică
Îmbunătățirea calității vieții prin reducerea poluării
Reducerea cheltuielilor prin reducerea consumului de combustibil
Stații instalate
Putere stație
Puncte de încărcare
Număr beneficiari
Beneficiari:
comunitatea locală, vizitatori/turiști, potențiali investitori

Fonduri europene
357
Titlul proiectului Sistemele de tip Car & Bike Sharing
proiectului Implementarea unei politici de reducere a consumului de energie și
implicit a emisiilor de carbon construiește premisele unui mediu
sănătos
Obiective:
Reducerea poluării
Reducerea aglomerației
Activități:
Întocmire documentații
Avize/autorizații
Proceduri achiziții publice și punere în funcțiune
Mobilitate ridicată
Aglomerația și în consecință poluarea redusă
Număr mașini/biciclete introduse în sistem
Grad reducere aglomerație
Grad reducere poluare
Număr beneficiari
Beneficiari:
Comunitatea locală

Fonduri europene
358
Titlul proiectului Sistemul de management trafic inteligent
proiectului Optimizarea traficului urban, face parte din caracteristicile de
mobilitate inteligentă a unui oraș ce poate fi caracterizat ca SMART
Obiective:
Fluidizarea traficului local
Creșterea accesibilității în zonele aglomerate
Alternative obținute din trasee ce redistribuie traficul intens
Creșterea calității vieții
Activități:
Avize/autorizații
Mobilitate ridicată
Sistem de monitorizare trafic revoluționar cu efecte pozitive asupra
creșterii calității vieții
Servicii asigurate
Grad reducere aglomerație
Grad reducere poluare
Număr beneficiari
Beneficiari:
Comunitatea locală

Fonduri europene
359
Titlul proiectului Management inteligent al deșeurilor
proiectului Problema deșeurilor trebuie abordată pe toate nivelurile de
competențe și atribuții, coordonând mai atent și ferm activitățile
asumate de autoritățile locale, cu dezvoltarea unor politici coerente
care să prioritizeze prevenirea deșeurilor, să dezvolte repararea și
reutilizarea, urmate de investiții majore în sisteme de colectare
separată și reciclare
Obiective:
Creșterea calității mediului înconjurător
Stabilirea unor fluxuri de reciclabilitate de calitate
Implementarea unor măsuri de descurajare a eliminării deșeurilor vor
crea spațiul necesar pentru dezvoltarea abordărilor alternative
Creșterea oportunităților economice, mai ales în contextul promovării
noilor prevederi legislative ale UE vizând economia circulară
Activități:
Campanii de conștientizare
Creșterea gradului de reciclare a deșeurilor
Îmbunătățirea calității vieții cetățenilor
Grad de implementare soluții
Număr utilizatori

Fonduri europene
360
Titlul proiectului Sistem la cheie de colectare și reciclare deșeuri, echipate cu

senzori care transmit în timp real starea de umplere
proiectului Stațiile inteligente de colectare și reciclare deșeuri, echipate cu
senzori care transmit in timp real starea de umplere către echipele de
colectare pentru a facilita creșterea eficienței ridicării deșeurilor
Obiective:
Reducerea colectării și în consecință reducerea utilizării mașinilor de
colectat deșeuri, a orelor de muncă, a uzurii vehiculelor și a
consumului de combustibil
Limitarea spațiului de depozitare
Îndepărtarea deșeurilor ca sursă de hrană pentru animale și păsări: o
strategie dovedită de reducere a rozătoarelor din mediul urban
Activități:
Punere în funcțiune
Reducerea emisiilor poluante și creșterea calității sănătății umane
Creșterea esteticii urbane
Spațiu de depozitare deșeuri redus
Număr beneficiari
Beneficiari:
Comunitatea locală

Fonduri europene
361
Titlul proiectului Aplicație smart pillar
proiectului Prin intermediul Aplicației Smart Pillar infrastructura urbană
existentă poate comunica cu o varietate de sisteme pentru obținerea
informațiilor referitoare la iluminatul urban, calitatea aerului, factorii
de trafic, siguranța urbană, etc.
Obiective:
Digitalizarea informaților de interes public și punerea lor la dispoziția
celor interesați
Reducerea timpilor de răspuns în cazul situaților de urgență
Îmbunătățirea securității locale
Activități:
Campanii de instruire în utilizarea serviciilor smart obținute
Calitatea vieții crescută datorită reducerii traficului, poluării și
creșterii siguranței
Digitalizare urbană
Reducerea costurilor cu energia
Sistem implementat
Număr utilizatori
Volum informații stocate
Procent reducere poluare/ costuri
Beneficiari:
Comunitatea locală

Fonduri europene
362
Titlul proiectului Supraveghere video inteligentă
proiectului Sistemele de supraveghere video prezintă o multitudine de avantaje
în comparație cu măsurile de securitate tradiționale, oferind
oportunități de a economisi bani
Configurație de supraveghere concepută pe local, poate construi un
sistem de monitorizare și protecție ce asigură un răspuns rapid și
intervenția promptă a forțelor de ordine și de prim ajutor abilitate
Obiective:
Reducerea timpilor de intervenție
Descurajarea infracționalității
Creșterea siguranței locale
Activități:
Punerea în funcțiune a echipamentului
Infracționalitate scăzută
Comunitate protejată
Reducerea costurilor
Gradul de implementare
Puncte de înregistrare
Capacitate stocare date
Procent reducere costuri pe domeniul siguranței
Beneficiari:
Comunitatea locală

Fonduri europene
363
Titlul proiectului Crearea unei platforme de promovare integrată a atracțiilor

orașului
proiectului Tendințele schimbărilor globale în turism reprezintă atât o provocare
semnificativă, cât și o oportunitate de dezvoltare pentru oraș
Dezvoltarea turismului local ca structură pentru creșterea socio-
economică
Promovarea potențialului turistic local prin centralizarea atracțiilor ce
pot satisface nevoile consumatorilor
Obiective:
Valorificarea potențialului turistic local
Creșterea numărului de vizitatori /turiști
Dezvoltarea domeniului turistic local și creșterea veniturilor din
această sursă
Accesibilizarea destinațiilor turistice
Activități:
Avize/autorizații
Infrastructură turistică dezvoltată
Procent creștere vizitatori
Venituri generate
Număr utilizatori
Beneficiari:
Primăria orașului, comunitatea locală, potențiali turiști

Fonduri europene
364
Titlul proiectului Raportări din partea cetățenilor
proiectului Prin instalarea aplicației utilizatorului îi sunt afișate categoriile de
interes, iar la accesarea unei categorii are posibilitatea de a controla
afișarea itemilor prin utilizarea filtrelor pentru a raporta într-un timp
foarte scurt incidentele observate în comunitate
Obiective:
Creșterea siguranței locale
Identificarea și rezolvarea problemelor comunității
Activități:
Reducerea timpilor de rezolvare a problemelor locale
Un mediu mai sigur pentru comunitate
Număr beneficiari
Număr incidente raportate
Beneficiari:
Comunitatea locală, turiști, potențiali vizitatori

Fonduri europene
365
Titlul proiectului Identitate electronică pentru cetățeni
proiectului Cărțile de identitate electronice elimină barierele birocratice în
identificarea persoanelor la nivelul întregii Uniuni Europene și
contribuie la îmbunătățirea accesului la servicii pentru cetățenii
europeni
Obiective:
Creșterea mobilității prin reducerea barierelor de acces
Creșterea securității documentelor
Combaterea criminalității trans-frontaliere
Activități:
Proceduri achiziții publice a echipamentelor şi produselor software
necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor
electronice de identitate
Reducerea criminalității trans-frontaliere
Mobilitatea transfrontalieră ridicată
Suplimentarea garanțiilor de securitate
Număr beneficiari
Beneficiari:
Comunitatea locală

Fonduri europene
366
Titlul proiectului Soluții pentru transparentizarea ședințelor Consiliului local
proiectului Un management inteligent dispune de o gamă completă de servicii,
posedă o infrastructură solidă de IT&C, care îi permite să-și atingă
obiectivele, să practice guvernarea deschisă, transparentă
Obiective:
Crearea de secțiuni dedicate normativelor locale pentru a fi aduse la
cunoștința publicului larg
Respectarea reglementărilor în vigoare privind liberul acces la
informații de interes public
Activități:
Avize/autorizații
Transparentizarea relației cu publicul
Informații de interes accesibile tuturor
Număr utilizatori
Beneficiari:

Fonduri europene
367
Titlul proiectului Aplicație pentru „funcționarul digital”
proiectului Necesitatea digitalizării administrației locale și a simplificării
accesului la serviciile publice cu ajutorul tehnologiei
Restângerea circuitului actelor în instituție prin atribuirea lor direct
departamentului/compartimentului în subordinea căruia se începe
procesarea solicitării și pregătirea răspunsului către cetățean
Obiective:
Digitalizarea serviciilor acordate cetățenilor
Reducerea timpului necesar circuitului documentelor
Activități:
Avize/autorizații
O administrație apropiată cetățeanului
Sisteme informatice performante
Reducerea cheltuielilor cu gestionarea documentelor
Număr utilizatori
Beneficiari:

Fonduri europene
368
Titlul proiectului Aplicație City App
proiectului Tendințele schimbărilor globale în turism reprezintă atât o provocare
semnificativă, cât și o oportunitate de dezvoltare pentru oraș
Promovarea potențialului turistic local prin centralizarea atracțiilor ce
pot satisface nevoile consumatorilor
Obiective:
Valorificarea potențialului local prin promovarea digitală a
infrastructurii turistice
Creșterea numărului de vizitatori/turiști
Activități:
Avize/autorizații
Infrastructură turistică dezvoltată
Destinații turistice accesibile
Valoare investită în promovare
Venituri generate
Număr beneficiari/accesări
Beneficiari:
Primăria orașului, comunitatea locală, potențiali turiști

Fonduri europene
369
Titlul proiectului Aplicație pentru bugetare participativă
proiectului Oferirea unui nou rol cetățeanului, acela de participant activ în
definirea și abordarea problemelor orașului, implicându-se în
procesul Bugetare participativă
Obiective:
Implicarea activă a cetățenilor în deciziile administrative
Învățarea autorităților locale să asculte cetăţenii şi cum să comunice
în mod eficient şi constructiv cu ei
Activități:
Comunitate implicată în rezolvarea problemelor locale
Creșterea calității vieții comunității locale prin soluționarea
problemelor semnalizate de aceștia
Număr de beneficiari
Numar proiecte participative soluționate
Beneficiari:
Comunitatea locală

Fonduri europene
370
Titlul proiectului Crearea arhivei digitale a Primăriei
Furnizarea de servicii publice de calitate pentru toți cetățenii orașului
Obiective:
Introducerea unui sistem modern, inovator, bazat pe tehnici digitale și
online, de gestiune a fluxului de documente și arhivă digitală
Activități:
Achiziția unui sistem digital de arhivă
Instruirea personalului în scopul utilizării eficiente a acestora
Arhivă digitală
Acces facil la documente prin tehnologie performantă
Servicii publice de calitate
Arhivă digitală implementată
Spațiu de stocare
Număr de documente introduse în sistem
Beneficiari: administrația publică locală, cetățenii, instituții publice și

operatori economici de pe raza orașului

Fonduri europene
371
Titlul proiectului Interoperabilitatea bazelor de date
proiectului Interoperabilitatea are drept scop principal îmbunătăţirea proceselor
repetitive desfăşurate în (sub)sistemele sociale şi cele tehnice asistate
prin orientarea către aplicaţii destinate oamenilor sau interactive
Nevoia de asigura răspuns rapid generat de centralizarea informațiilor
Obiective:
Elaborarea registrelor comune care să permită înregistrarea,
prelucrarea și monitorizarea informațiilor necesare administrației
publice locale
Respectarea legislației în vigoare privind transferul, prelucrarea și
securitatea datelor cu caracter personal
Reducerea atacurilor cibernetice
Activități:
Avize/autorizații
Operabilitate crescută
Timpi de răspuns optimizați
Protecție împotriva incidentelor de securitate cibernetică
Servicii asigurate
Procent reducere timpi de răspuns
Număr utilizatori
Beneficiari:

Fonduri europene
372
CAPITOLUL V
IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ
Prezentul document strategic constituie atât un document definitoriu pentru activitatea

Primăriei orașului Hârșova în perioada 2021-2027, cât și un document orientativ pentru ceilalți
actori publici și privați din oraș, inclusiv pentru a oferi cetățenilor o imagine asupra direcției spre
care se orientează orașul.
Punerea în practică a unui astfel de demers strategic implică mobilizarea tuturor actorilor
interesați la nivelul comunității locale. De aceea, este recomandabilă o abordare de tip partenerial
pentru întregul proces, atât între Primăria orașului Hârșova și structurile din subordine, cât și între
aceasta și alte instituții publice implicate, dar și menținerea unei legături strânse cu societatea
civilă și cetățenii din oraș, întrucât rezolvarea problemelor necesită participarea mai multor
instituții și o serie de măsuri succesive și complementare.
Implementarea și monitorizarea proiectelor din strategie se vor realiza la nivelul aparatului de
specialitate al Primarului orașului Hârșova, implicând o persoană responsabilă, desemnată drept
coordonator implementare strategie.
Monitorizarea implementării strategiei se va realiza pe baza indicatorilor de evaluare stabiliți.
Având ca fundament rezultatele anului în curs, corelate cu planul de acțiuni stabilit, se va evalua
anual implementarea strategiei și se vor stabili prioritățile pentru anul următor, în baza
documentelor și propunerilor inițiate de structurile responsabile.
Activitatea de monitorizare reprezintă o etapă esențială a procesului de planificare strategică
întrucât permite compararea intermediară pe bază de date între obiectivele și activitățile
implementate și rezultatele intermediare atinse.
Rezultatele procesului de monitorizare se constituie într-un instrument managerial important,
permițând conducerii Primăriei să decidă asupra activității instituției pe baza unor dovezi
fundamentate. Acesta permite analiza activităților Strategiei, a rezultatelor intermediare ale
bugetului alocat, precum și identificarea riscurilor ce pot apărea în etapa de implementare a
proiectelor din lista de proiecte a Strategiei de dezvoltare durabilă a orașului Hârșova.
Demersul de planificare strategică trebuie să ia în considerare necesitatea unui proces de
evaluare, care trebuie să țină seama de caracteristicile comunității locale și să aibă un caracter
permanent (care să includă și monitorizare, nu doar evaluări finale).
Având în vedere perioada de 7 ani de planificare strategică pentru orașul Hârșova, se impune
efectuarea unor analize intermediare, care să indice în ce măsură operațiunile programului se
desfășoară conform programării și la timp, precum revizuirea programului în cazul identificării
unor disfuncționalități.
În vederea facilitării procesului de monitorizare, Primăria orașului Hârșova va forma o echipă
compusă din reprezentanți ai compartimentelor Primăriei cu atribuții în domeniu. Echipa va
asigura activitatea de analiză primară a tuturor datelor primite, pe obiective strategice, și
informarea conducerii Primăriei în legătură cu progresul procesului de implementare a Strategiei,
întocmirea unor rapoarte sintetice privind stadiul activităților.
Se vor avea în vedere următoarele:
▪ urmărirea realizării activităților și a bugetului, în conformitate cu previziunile proiectului;
▪ analizarea și urmărirea performanțelor proiectului;
▪ replanificarea activităților proiectului conform unui scenariu dinamic, în funcție de
necesitățile identificate la un moment dat;
▪ transmiterea obiectivelor proiectului.
Prin evaluare se apreciază dacă obiectivul inițial a fost atins în perioada de implementare, în
intervalul de timp și bugetul alocat.
Vor fi utilizate mai multe metode de evaluare, de la evaluarea ex-ante pentru asigurarea
resurselor adecvate pentru implementare și un plan de management eficient, la evaluarea ex-post
pentru facilitarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite în faza de planificare strategică,
analiza rezultatelor obținute și identificarea impactului implementării proiectelor.
Procedurile de evaluare internă a Strategiei vor urmări gradul de îndeplinire a obiectivelor și
rezultatelor proiectului prin analiza îndeplinirii obiectivelor și rezultatelor așteptate pentru fiecare
dintre activități.
Evaluarea internă a Strategiei va avea următoarele etape:
▪ identificarea obiectivului/obiectivelor generale ale Strategiei (asa cum au fost ele
menționate și asumate prin Strategie);
▪ definirea indicatorilor ce cuantifică atingerea obiectivelor;
▪ estimarea datei la care se consideră îndeplinite obiectivele;
▪ stabilirea procentului de realizare a obiectivelor la data monitorizării;
▪ identificarea potențialelor variații față de reperele stabilite inițial (dacă este cazul);
▪ prezentarea justificărilor și a observațiilor (dacă este cazul);
▪ redactarea raportului de monitorizare la data realizării controlului;
374
▪ trimiterea raportului de monitorizare persoanei responsabile de implementarea Strategiei;

▪ stabilirea strategiilor de acțiune manageriale și de remediere a factorilor perturbatori (dacă
este cazul).
Evaluarea inițială
• evaluarea relevanței activităților propuse;
• evaluarea capacității de alocare a resurselor;
• evaluarea nivelului de implicare a factorilor interesați;
• evaluarea gradului de cunoaștere și asumare a responsabilităților.
Evaluarea intermediară
• examinează rezultatele parțiale ale derulării Strategiei, pe fiecare activitate din
perspectiva obiectivului general și a obiectivelor specifice, din perspectiva relevanței
pentru grupurile țintă și pentru scopul proiectelor din Planul de proiecte;
• se va realiza prin rapoarte de progres.
Evaluarea finală
• va urmări utilizarea eficientă a resurselor, eficiența activității derulate;
• va analiza factorii care au contribuit la succesul Strategiei sau punctele slabe,
îndeplinirea obiectivelor, impactul Strategiei asupra grupului țintă, gradul de satisfacere a
așteptărilor beneficiarilor direcți și indirecți.
Managementul operativ al orașului va prezenta Consiliului local:
1. rapoarte anuale de progres, care se vor elabora începând cu al doilea an de
implementare și vor avea ca scop monitorizarea eficientă a aplicării strategiei de dezvoltare.
Rapoartele vor reflecta stadiul implementării strategiei, pe fiecare domeniu strategic și vor
evidenția evoluția principalilor indicatori de output și de rezultat;
2. rapoarte strategice. Având în vedere faptul că implementarea strategiei de dezvoltare
locală se va întinde pe o perioadă de 7 ani, este necesară o evaluare intermediară a strategiei, pe
baza unor rapoarte strategice. Pentru evaluarea impactului aplicării strategiei de dezvoltare se va
urmări evoluția principalilor indicatori socioeconomici la nivel local.
În linii mari, raportul strategic va cuprinde:
• situația și evoluția socioeconomică a orașului Hârșova;
• realizările obținute, cuantificate pe baza indicatorilor și gradul de atingere a
obiectivelor stabilite;
• problemele întâmpinate în procesul de implementare a strategiei de dezvoltare;
• exemplele de bună practică identificate;
375
• propuneri privind revizuirea și ajustarea periodică a strategiei de dezvoltare în raport

cu evoluțiile economico-sociale semnificative înregistrate la nivel local în perioada
2021-2027.
Rapoartele strategice vor fi realizate din 3 în 3 ani, în anii 2024 și 2027, fiind prezentate în
cadrul ședințelor Consiliului local al orașului Hârșova.
În funcţie de rezultatele evaluării şi monitorizării şi în acord cu modificările legislative,
strategia de dezvoltare a orașului Hârșova va putea fi revizuită ori de câte ori va deveni necesar.
376

Strategia de Dezvoltare Harsova 2021-2027

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Harsova 2021-2027

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

CAPITOLUL 1: Analiza diagnostic 7

8.2 Sănătate umană 79

CAPITOLUL 2: Analiza SWOT 127

CAPITOLUL 3: Cadrul strategic de dezvoltare durabilă 139

CAPITOLUL 4: Strategia de dezvoltare durabilă 190

CAPITOLUL 5: Implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei de 373

Procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă pentru perioada 2021-2027 a

1.1. Așezare geografică

1.2. Repere istorice

Foto nr. 1 – Tell-ul de la Hârșova1

Foto nr. 2-5 – Cetatea Carsium, Hârșova

1.3. Cadrul natural

Foto nr. 6 – Moșu și Baba, Hârșova

Temperatura maximă absolută a fost de 39,50C - înregistrată la 22.08.1952.

Cantităţi maxime căzute în 24 ore

1.3.4. Rețeaua hidrografică

Foto nr. 7 – Portul Hârșova, Dunăre

Regimul hidrologic al Dunării este influenţat de nivelul precipitaţiilor şi de afluenţii pe care îi

Foto nr. 8 – Apele termale – Băile „Puturoasa”, Hârșova

1.3.5. Solurile și subsolul

1.3.6. Vegetația și fauna

2.1.4. Zgomotul și vibrațiile

2.1.5. Managementul deşeurilor

conform normativului P 100/1992, completat cu ordinul M.L.P.A.T. nr.71/N/ 07.10.1996 (normativ

2.2.4. Alunecările de teren

- medie (cu viteza 0,6-3 m/ s);

2.2.6. Temperaturi și fenomene meteo extreme

2.2.7. Căderi masive de zăpadă, viscol, îngheț

2.3. Spațiile verzi

Schițele nr. 1 și 2 – Amenajare spații verzi în orașul Hârșova

2.4. Arii protejate

Aria naturală se află în partea centrală a Dobrogei, în extremitatea nord-vestică a județului

Foto nr. 9 și 10 – Canaralele de la Hârșova2

Foto nr. 11 și 12 – Relief calcaros, Canaralele de la Hârșova

Pădurea Celea Mare – Valea lui Ene – RONPA0875 – suprafața 54 ha

3. Suprafața orașului Hârșova

Tabelul nr. 1 – Categorii de folosință ale terenurilor

Schița nr. 3 – Reprezentarea categoriilor de suprafețe, UAT Hârșova

Tabelul nr. 2 – Situația locuințelor existente și suprafața locuibilă

Locuințe existente Suprafața locuibilă

Foto nr. 13 – Căpitănia Portului Hârșova

5.2.1. Sistemul de alimentare cu apă

Tabelul nr. 3 – Sistemul de alimentare cu apă. Surse de apă

Nr. Puț Adâncime Tip pompă Denit Putere inst.

2. P4 158 HB 125X3X1 180 60

3. PI 1 150 GRUNDFOS SP 46-10 46 15

4. PI2 150 GRUNDFOS SP 17-9 17 5.5

5. P13 150 GRUNDFOS SP 46-10 46 15

6. P14 100 GRUNDFOS SP 46-10 17 5.5

7. PI 5 Î50 GRUNDFOS SP 46-10 46 15

8. P16 150 GRUNDFOS SP 46-10 46 15 j

Instalaţia de tratare a apei/calitatea apei

Tabelul nr. 4 - Reţeaua de aducțiune-transport

Nr. Dn Lungime Material conductă Observaţii

Tabelul nr. 5 – Situația rețelei de alimentare cu apă potabilă

2015 2016 2017 2018 2019

[Sursa – INSSE Tempo online]

5.2.2. Sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate

Lungime reţea de canalizare

Număr de persoane deservite

5.2.3. Sistemul de alimentare cu apă și canalizare în satul Vadu Oii

Tabelul nr. 6 – Sistemul de alimentare cu apă – Satul Vadu Oii