PIRU Adjud v2

Adjud
2021 – 2027
PLANUL INTEGRAT PENTRU REGENERARE URBANĂ ADJUD
INTRODUCERE 5
Pactul Ecologic European (European Green Deal) 9
Politica agricolă și de dezvoltare rurală pentru perioada 2021-2027 9
Politica Agricolă Comună 2021-2027 10
Urbanism turistic 11
Carta de la Leipzig 11
VIZIUNEA 16
Obiective principale. Teme majore de lucru 19
Zona de studiu 21
Zonarea teritoriului pentru municipiul Adjud 21
Registrul spațiilor verzi 36
Repartiția arborilor și arbuștilor 36
Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială 41
Principii coordonatoare pentru o regenerare urbană sustenabilă 47
ANALIZĂ DIAGNOSTIC 51
Istoria 52
Cultura și Tradițiile 56
Tradiții, datini și obiceiuri 57
Oameni de seamă 57
ANALIZA SWOT – CULTURĂ 60
Așezarea geografică și aspecte fizico – geografice 60
Relieful 60
Clima 60
Geomorfologie 65
Geologie 66
Solurile 67
Apele 68
Flora 69
Fauna 70
Patrimoniul natural protejat 70
Cadrul natural și resursele naturale 70
Riscurile de Mediu 71
Resursele 78
ANALIZA SWOT – DATE GEOGRAFICE 78
Obiective turistice 78
Potențialul turistic 80
Urbanism turistic 82
ANALIZA SWOT – TURISM 83
Populația 83
Dinamica populației 84
Structura populației pe naționalități și confesiuni 86
Structura pe grupe de vârstă și sexe 86
Nivelul de educație al populației 87
Structura pe ocupații a salariaților 87
Locuințele 88
Echipare edilitară 90
Alimentarea cu apă 91
Alimentare cu energie electrică 96
Telefonie 96
Alimentarea cu gaze naturale 97
Alimentarea cu căldură 97
3
Colectarea și gestionarea deșeurilor menajere 97
Administrație și Servicii 98
Serviciile publice 100
Metodologie administrativă pentru abordarea regenerării urbane 103
Economia 105
ANALIZA SWOT – ECONOMIE 110
Infrastructura de comunicații și transport 111
Disfuncționalități 115
STRATEGIA INTEGRATĂ DE REGENERARE URBANĂ 120
Etape de abordare a intervențiilor în vederea regenerării urbane din cadrul marilor ansambluri de locuințe
121
Puncte de regenerare urbană 135
Adjud – un oraș inteligent 145
Viziunea 145
Obiectivele 147
Direcții de acțiune în regenerarea urbană 148
Portofoliul de proiecte 150
Calendarul de implementare 154
FIȘE PROIECTE PROPUSE 156
CONCLUZII ȘI POSIBILITĂȚI DE IMPLEMENTARE 170
Aplicarea modelului de regenerare urbană 170
INDICATORI DE MONITORIZARE 180
Listă figuri 184
Listă tabele 185
ANEXA 1 – REGISTRUL SPAȚIILOR VERZI 186
Spații verzi cu acces public nelimitat 186
Spații verzi publice cu folosință specializată 212
Spații verzi pentru agrement 215
ANEXA 2 - NOMENCLATOR PRIVIND STRĂZILE 217
4
Introducere
Regenerarea urbană reprezintă aducerea la viață a zonelor urbane cu efortul cooperativ al
municipalităților, proprietarilor și a altor actori implicați cu scopul de a îmbunătăți condițiile de
trai, de a crește calitatea mediului și a climatului social și de a întări economia locală.
Regenerarea urbană are 3 piloni, fizic, economic și social. În funcție de situația din zona
respectivă trebuie să ne referim mai mult sau mai puțin la cei trei piloni în momentul în care
dezvoltăm un plan de regenerare urbană.
Soluțiile de amenajare se pot aplica, nu numai în cazul spațiilor industriale, ci și pe terenuri
fără nici un fel de trecut, cu soluții și amenajări impuse de cerințele și necesitățile în dezvoltarea
unui oraș.
În ultimii ani, lumea a devenit din ce în ce mai marcată de tulburări, complexă și supusă
unor schimbări rapide. Această stare, de fapt, aduce cu sine atât oportunități, cât și provocări. În
acest sens, Uniunea Europeană urmărește să-și consolideze rolul în acest mediu în schimbare.
Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde euro în angajamente pentru perioada 2021-
2027, politica de coeziune are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea
decalajelor, reducerea disparităților economice și la stimularea redresării în urma efectelor
generate de pandemia COVID-19.
Resursele vor fi direcționate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de
investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE.
În contextul crizei generate de pandemia COVID-19, investițiile multianule prevăzute de
pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027 și concentrarea majorității resurselor asupră
țărilor și regiunilor mai slab dezvoltate va avea ca efect scontat atenuarea efectelor sociale și
economice pe termen lung ale pandemiei, contribuind totodată la buna funcționare: pieței unice,
fiind o legătură puternică, directă între UE și regiunile și orașele sale.
Astfel se propune ca investițiile politicii de coeziune în perioada 2021-2027 să se axeze pe
cinci obiective investiționale după cum urmează:
§ OP1 - Europă mai inteligentă (cercetare-dezvoltare-inovare, digitalizare, transformare
economică inovatoare și inteligentă și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii);
§ OP2 - Europă mai verde (aspecte ce privesc Mediul, Energia și Mobilitatea urbană: fără
emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția
energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice);
§ OP3- Europă conectată (aspecte ce privesc Transportul și Broadband: cu rețele strategice
de transport și digitale);
§ OP4 - Europă mai socială (aspecte ce privesc Educația, pentru realizarea pilonului
european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului,
a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate);
§ OP5- Europă mai apropiată de cetățenii săi (aspecte ce privesc Dezvoltarea regională
și locală prin: sprijinirea dezvoltării sustenabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de
coastă locale).
Orașele sunt poli de creștere, centre de schimburi sociale și umane ca și medii strategice
de integrare în economia globală. În același timp, aceste orașe, și în mod deosebit cele mari, au
acumulat disfuncții în zonele lor industriale și economice intraurbane și periurbane ca și în
fragmentarea spațiului social. În prezent, orașele se confruntă cu probleme complexe, dar și cu noi
provocări, așa cum sunt:
• Lupta în atragerea de noi activități economice (dinamice, specializate) și rezidenți cu înaltă
calificare profesională, a crescut riscul unor creșteri rapide și necontrolate, concentrări în
deja densele centre urbane, dar și o răspândire greu de stăpânit către zonele limitrofe;
• Creșterea competiției economice globale / globalizate și restructurarea geopolitică
afectează competitivitatea regională și preferințele de localizare a activităților economice,
cu puternic impact privind rolul și atractivitatea orașelor.
5
Evident, fiecare oraș / regiune include caracteristici specifice și sunt diferențe notabile de
la zonă la zonă. Cu toate această diversitate însă există o serie de elemente cheie care influențează
planificarea și politicile de dezvoltare spațială.
• Concentrează majoritatea creșterii economice la nivelul țării, furnizând factori de producție
considerabili;
• Consumă cea mai mare parte a resurselor, producând concomitent cea mai mare parte a
deșeurilor și poluării;
• Găzduiesc probleme sociale majore și critice, conflicte și violențe, segregare și riscuri
sanitare.
Răspândirea cvasi generalizată a urbanizării are o serie de consecințe negative:
• Distrugerea, degradarea, poluarea și creșterea vulnerabilității mediului natural;
• Reducerea constantă și ireversibilă a potențialului agricol;
• Apariția unor cartiere monofuncționale, cu separarea (distanțarea) locuinței de locul de
muncă, generând importante fluxuri de vehicule, congestionări ale traficului, pierderea de
timp și poluarea aerului;
• Transformarea zonelor urbane prin depășirea „granițelor orașelor” și fragmentarea
spațiului urban prin rețele de infrastructură (în special rutiere);
• Formarea unor zone dezechilibrate și generarea unor „buzunare” persistente de sărăcie care
induc excluziunea socială și economică;
• Locuințe și servicii slab adaptate persoanelor cu nevoi speciale;
• Disfuncționalități în infrastructura stradală și edilitară a orașelor:
o Rețelele de alimentare cu apă: învechite, prost întreținute, și neadaptate creșterii
cererilor utilizatorilor;
o Ape industriale / reziduale: deversări întâmplătoare, poluatoare și periculoase;
o Colectarea, depozitarea și tratarea deșeurilor urbane: problemă majoră a zonelor
urbane. Reciclarea constituie o excepție;
o Infrastructură stradală deficientă, în special în zonele sărace și periferice.;
o Mijloace de transport în comun (inter și intraurban) inadecvate, dezechilibrat
distribuite;
o Subutilizarea infrastructurii de transport în centrele orașelor și supraaglomerarea
infrastructurii în zonele periferice.
Toate aceste probleme creează riscuri, pericole și amenințări pentru mediul natural, social
și economic și devin în mod constant tot mai greu de rezolvat, cerând soluții inovatoare într-un
proces de management urban integrat. Deși răspunsul pare evident, punerea în practică a cestor
soluții / proiecte urbane integrate se lovește de patru mari obstacole:
1. Un sistem și aranjamente instituționale rigide cu responsabilități împărțite între parteneri,
specific pentru administrațiile încă destul de centralizate. Deși sistemul poate oferi și unele
avantaje (o mai bună coordonare, o mai mare eficacitate), există limitări importante în
special în mobilizarea partenerilor din sectorul privat sau al societății civile, actori
contribuitori esențiali în rezolvarea problemelor urbane.
2. Parteneri slabi sau puțin pregătiți în asumarea sarcinilor și responsabilităților. De multe
ori, autoritățile locale au capacitate redusă tehnică și de elaborare a politicilor locale.
Sectorul privat este dominat de IMM-uri, adesea familiale, și care nu sunt competitive. De
aceea, guvernarea, sau un sistem modern de consultare pentru a soluționa problemele
emergente este serios handicapat.
3. Resursele financiare sunt destul de limitate, în timp ce necesitățile sunt imense, mult mai
mari decât capacitatea sistemelor financiare naționale sau locale. Donatorii internaționali
care vor să contribuie la dezvoltarea orașelor au adesea proceduri dificile, prin sistemele
administrației centrale. De cele mai multe ori ținta lor principală o constituie proiectele de
6
infrastructură cu cerințe complexe în ceea ce privește programarea care depășește
capacitatea administrației locale.
4. Un al patrulea obstacol îl reprezintă planificarea urbană tradițională, care:
a. se concentrează pe controlul construcțiilor și regulamentele de urbanism fără să le
asocieze și alte instrumente (de exemplu cele economice), fără să fie flexibilă sau
adaptată schimbărilor,
b. menține un sistem tradițional de instrumente de planificare, și
c. sprijină în mod preferențial proiectele de infrastructură în detrimentul planificării
strategice.
Definirea conceptului de Regenerare Urbana

Conceptul de regenerare urbană poate fi interpretat în mai multe moduri, în funcție de
gradul de dezvoltare al unei țări. În cele mai dezvoltate economii, scopul regenerării urbane este
promovarea „întoarcerii la oraș”, revitalizarea centrului orașului, restaurarea activităților și
creșterea competitivității în context internațional și implementarea inițiativelor de îmbunătățire a
calității mediului care sunt orientate către în creștere „inteligentă”.
În economiile în tranziție, trebuie luate în considerare inițiativele calitative, dar proiectele
trebuie să ia în considerare în mod imperativ și cerințele de ordin cantitativ.
În general, pot fi trei mari rațiuni pentru care se realizează regenerarea urbană:
• Regenerarea urbană impusă, după o lungă perioadă de abandon a unui teren neglijat, sau o
degradare severă a condițiilor de trai în zonă;
• Regenerarea urbană ca oportunitate, în care investitorii din sectoarele public și privat caută
un teren pentru realizarea unui mare proiect.
• Regenerarea urbană preventivă sau prospectivă în zone în care mediul social și cel
economic sau deteriorat.
Rarefierea nucleului urban se manifestă prin declinul calității generale a vieții în interiorul
nucleului urban cauzat de decăderea infrastructurii sociale și pietonale, vitalitatea socială redusă
și eforturile insuficiente de regenerare pentru a menține atractivitatea centrelor urbane. Acest
fenomen poate fi fie un simptom al orașelor mai puțin dinamice aflate în dificultate demografică
și economică, fie o consecință a echilibrului perturbat între dinamica urbană și cea periurbană,
cauzată de expansiunea necontrolată în jurul orașelor dinamice. Următoarele provocări sunt
manifestări uzuale ale declinului urban în orașele românești:
• În pofida conceptului inițial de a construi cartiere dense, circulabile pitenonal și active, cu
acces bun la transportul public, fondul locativ din epoca socialistă în curs de îmbătrânire,
care reprezintă 69,7% din locuințele urbane, acest concept a devenit mai puțin dezirabil și
competitiv pe piața imobiliară. Adesea acestea necesită reabilitare termică și arhitecturală
pentru a se menține ca opțiuni competitive de locuire și pentru a se alinia la noile standarde
de viață.
• În plus, calitatea spațiului deschis și public a scăzut, determinând oamenii să nu utilizeze
la potențialul maxim spațiile publice. Zonele verzi urbane și cele plantate cu arbori se
micșorează, afectând direct sănătatea, microclimatul urban și calitatea vieții.
• Cadrul urban istoric și cultural este o resursă generoasă pentru orașele dinamice, dar o
povară pentru cele mai mici, care se luptă să găsească resursele financiare pentru
regenerarea urbană și conservarea istorică.
• Siturile vacante, abandonate, inclusiv zonele industriale urbane dezafectate, sunt larg
răspândite în multe orașe cu fostă activitate industrială, declanșând fragmentare și declin
urban în zonele adiacente. Eforturile de reutilizare productivă sunt limitate, iar
dezvoltatorii evită de obicei zonele industriale dezafectate din cauza problemelor de
proprietate, a costurilor ridicate asociate achiziției de terenuri și decontaminării.
7
Expansiunea urbană necontrolată a fost forma dominantă de creștere în era post-socialistă,
fenomen care a luat amploare după 2006, când creșterea din nucleul urban a încetinit, în timp ce
expansiunea în localitățile periurbane s-a intensificat: 61,3% din creșterea în interiorul și în jurul
reședințelor de județ se situa dincolo de granița administrativă a orașului, 45,2% în jurul limitei
unei așezări periurbane, adesea rurale și 10,3% ca dezvoltare ad-hoc a terenurilor naturale. În ciuda
faptului că este o consecință directă a schimbării preferințelor de viață, noile dezvoltări periurbane
se confruntă cu o slabă calitate a vieții și a spațiul construit, înfruntând o serie de provocări:
• În ceea ce privește utilizarea terenului, extinderea este dominată de expansiunea
rezidențială (68,7%), care apare adesea ca dezvoltare neplanificată, incrementală, a
loturilor de teren viran individuale, ducând la consum rapid al terenurilor, fragmentare și
dispersare. Clusterele de dezvoltare sunt mono-funcționale și, cu excepția dezvoltării de
birouri, multe centre comerciale și industriale migrează către periferie. Această creștere
necontrolată reprezintă o amenințare pentru resursele naturale și perturbă activitatea
agricolă din jurul orașelor.
• Noile clustere de dezvoltare au conexiuni de transport public slabe sau inexistente către
nucleul urban, bazându-se pe un stil de viață dependent de mașină ce produce congestia
traficului, amprente de carbon individuale mai mari și inegalități sociale. În același timp,
o nouă infrastructură rutieră se dezvoltă treptat, împreună cu proiecte individuale, ducând
la o lipsă de planificare și structură. Străzile rămân deseori neasfaltate mult timp după
apariția dezvoltării și pe măsură ce comunitățile cresc, capacitatea rutieră este rapid
copleșită de volumul de trafic.
• În cadrul noilor dezvoltări, rețelele de utilități publice rămân în urmă, punând presiune
suplimentară pe autoritățile publice pentru extinderea și modernizarea acestor rețele.
Infrastructura de bază pentru apă, canalizare și gaz trebuie să ajungă din urmă extinderea,
altfel, dacă dezvoltarea se alimentează la rețelele de utilități ale unei dezvoltări adiacente,
aceasta supraîncarcă sistemul. Datorită dezvoltării individuale progresive sau a schemelor
suburbane incomplete, noile comunități nu dispun de trotuare, străzi laterale și iluminare
stradal.
• Infrastructura socială este omisă din planificarea noilor comunități. În consecință,
rezidenții lor se bazează pe școlile, serviciile de sănătate și facilitățile de petrecere a
timpului liber oferite de localitățile înconjurătoare sau din nucleul urban, facilități care
devin rapid supraaglomerate și subfinanțate, deoarece rezidenții periurbani nu au o
contribuție directă la jurisdicțiile respective. În plus, noile comunități sunt lipsite de
vitalitate și identitate socială, deoarece nu au infrastructura necesară pentru a genera
întâlniri și a stimula implicarea comunității.
Dubla provocare a creșterii necontrolate și a contracției cu care se confruntă orașele
românești necesită o abordare versatilă în care rolul sistemului de planificare spațială este
consolidat și transferat de la planuri de utilizare a terenului către integrarea, echilibrarea și
transpunerea direcțiilor de dezvoltare sectorială în realitățile mediului construit, în timp ce le
aliniază viziunii de dezvoltare urbană locală și scopurilor generale ale Cartei de la Leipzig. În acest
scop, ar trebui integrate patru direcții cheie ale strategiei.
Obiective prioritare ale regenerării urbane sunt:

• Obiective economice: pentru atragerea investitorilor, crearea de locuri de muncă, înnoirea
economiei urbane (ca de exemplu în cazul orașe industriale din lumea anglosaxonă);
• Obiective sociale: pentru creșterea numărului de locuințe urbane și dezvoltarea
infrastructurii locale („politica orașului” în Franța);
• Obiective de mediu: îmbunătățirea condițiilor de viață, combaterea poluării (Agenda
Locală 27), cu considerarea preferințelor și valorilor societății, precum și a fiecărui grup
țintă;
8
• Obiective culturale: susținerea moștenirii arhitecturale (a centrului istoric) și a turismului
urban, sau pentru atragerea cercetării și a instituțiilor academice.
Pactul Ecologic European (European Green Deal)

O altă direcție mare de politică setată la nivel european este dată de Pactul Ecologic
European (European Green Deal), care propune o nouă strategie de creștere, având drept scop
transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și
eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu
efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor.
Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural
al UE, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de
mediu și a impacturilor aferente. În același timp, tranziția trebuie să fie echitabilă și favorabilă
incluziunii, trebuie să pună oamenii pe primul plan și să acorde atenție regiunilor, industriilor și
lucrătorilor care se vor confrunta cu cele mai mari dificultăți.
Pactul ecologic european este o parte integrantă a strategiei Comisiei Europene de punere
în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite și a obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Pactul are următoarele obiective:
1. Sporirea nivelului de ambiție al UE în materie de climă pentru 2030 și 2050;
2. Fumizarea de energie curată, sigură și la prețuri accesibile;
3. Mobilizarea sectorului industrial pentru o economie curată și circulară;
4. Construirea și renovarea clădirilor într-un mod eficient din punct de vedere energetic și din
punctul de vedere al utilizării resurselor;
5. Accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă;
6. “De la fermă la consumator”: conceperea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și
ecologic;
7. Conservarea și refacerea ecosistemelor și a biodiversității;
8. Reducerea poluării la zero pentru un mediu fără substanțe toxice.
Politica agricolă și de dezvoltare rurală pentru perioada

2021-2027
PADR va continua să vizeze dezvoltarea sustenabilă a agriculturii, sectorului alimentare și
a zonelor rurale, prin intermediul Fondului European pentru Garantarea Agricolă (FEGA) și
Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR).
FEGA și FEADR contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective generale:
§ promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care garantează
securitatea alimentară;
§ stimularea îngrijirii mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la
îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă;
§ consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale.
Obiectivele generale sunt completate de obiectivul transversal al modernizării sectorului
prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în
agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.
De asemenea, în regulament sunt propuse următoarele obiective specifice:
§ sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor și a rezilienței în întreaga Uniune, în vederea
îmbunătățirii securității alimentare;
§ îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității, inclusiv punerea unui accent
mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării;
§ îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric;
9
§ contribuirea la energia sustenabilă, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la
adaptarea la acestea;
§ promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale
precum apa, solul și aerul;
§ contribuirea la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și
conservarea habitatelor și a peisajelor;
§ atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale;
§ promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a incluziunii sociale și a
dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii sustenabile;
§ îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura UE exigențelor societale referitoare la hrană
și la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare și sustenabile, la deșeurile alimentare
și la bunăstarea animalelor.
Politica Agricolă Comună 2021-2027

În baza propunerilor legislative ale Comisiei Europene de la data de 1 iunie 2018 privind
politica agricolă comună (PAC) pentru perioada 2021-2027, care vor actualiza politica agricolă
comună, astfel încât aceasta să ajute și mai mult agricultorii și zonele rurale în anii care vin, PAC
este așteptată să reacționeze mai bine la provocările actuale și viitoare, continuând, în același timp,
să sprijine nevoile acute ale fermierilor europeni.
Ca urmare a negocierilor dintre Consiliul UE și Parlamentul European, data de începere
provizorie a reformei PAC propuse a fost amânată până la data de 1 ianuarie 2023.
În urma alocării fondurilor PAC pentru perioada 2021-2027 din bugetul pe termen lung al
UE, s-a convenit asupra unui regulament de tranziție pentru anii 2021 și 2022.
Regulamentul de tranziție va extinde majoritatea normelor PAC care au fost în vigoare în
perioada 2014-2020, dar va adăuga în același timp noi elemente pentru a include obiective de
mediu mai ambițioase și pentru a asigura o tranziție lină către viitorul cadru PAC, așa cum este
prevăzut în propunerile Comisiei.
Propunerile Comisiei vizează promovarea unui sector agricol durabil și competitiv, care să
poată contribui în mod semnificativ la Pactul verde european, în special în ceea ce privește
Strategia „De la fermă la consumator” și Strategia privind biodiversitatea. Propunerile se
concentrează în special pe:
§ asigurarea unui viitor economic stabil și corect pentru agricultori;
§ stabilirea unor ambiții mai mari pentru acțiunile legate de mediu și de climă;
§ păstrarea agriculturii în inima societății europene.
Pentru atingerea acestor obiective ample, Comisia Europeană a stabilit 9 obiective1
punctuale:
1. Să asigurăm un venit decent pentru fermieri;
2. Să sporim competitivitatea;
3. Să restabilim echilibrul de putere în lanțul alimentar;
4. Să combatem schimbările climatice și să ne adaptăm la cele inevitabile;
5. Să protejăm mediul;
6. Să conservăm peisajele și biodiversitatea;
7. Să sprijinim reînnoirea generațională;
8. Să dinamizăm zonele rurale;
9. Să protejăm calitatea alimentelor și sănătatea.
1
https://ec.europa.eu/info/food-fanning-fisheries/key-policies/common-agricultural-policy/future-cap.ro
10
În PAC 2021-2027, se va pune accent pe susținerea formelor asociative din sectorul
agricol, în principal organizațiile de producători2. De asemenea, este așteptată o alocare financiară
totală pentru plățile directe de 13,5 miliarde euro, o creștere de 10,2% față de perioada 2014-2020.
Urbanism turistic
Reprezintă un ansamblu de principii și metode de amenajare a spațiului urban având drept
obiectiv general dezvoltarea turismului și afirmarea acestuia ca factor de creștere a competitivității
orașelor turistice.
Una dintre trăsăturile fundamentale ale urbanismului turistic o reprezintă crearea unei
imagini favorabile a orașului atât în rândul vizitatorilor, cât și în rândul localnicilor și
comunităților locale în ansamblul lor.
Imaginea unui oraș turistic cuprinde nu doar elemente legate de potențialul natural și
antropic ci este compusă din numeroși alți factori legați de stabilitatea economică, serviciile
publice, infrastructură, nivelul de trai al locuitorilor, etc., care, împreună, contribuie la afirmarea
identității destinației urbane.
Așadar, urbanismul turistic este în mod direct legat de existența unei imagini favorabile în
rândul vizitatorilor fiind rezultatul unui complex de activități care determină unicitatea destinației
turistice urbane.
Urbanismul turistic cuprinde un ansamblu de soluții și acțiuni specifice care vizează
organizarea, amenajarea sau reabilitarea spațiului urban menite să contribuie la creșterea rolului
turismului în economiile locale, integrarea armonioasă a acestuia în rândul celorlalte funcții urbane
și, pe această baza, la sporirea atractivității orașului turistic.
Implementarea politicilor urbanismului turistic se va finaliza cu stabilirea unor proceduri
de feedback, control și evaluare a impactului acestora asupra dezvoltării orașului având drept
rezultat obținerea unei imagini clare a rezultatelor acțiunilor specifice și măsura în care acestea
contribuie la creșterea atractivității și competitivității orașului turistic.
Politica „tabula rasa”, adică distrugerea tuturor vestigiilor trecutului trebuie să capete
accente de valorificare patrimonială, creativă. Trebuie găsit echilibru între o politică populară și
una populistă care să atragă clienții printr-o reconversie discretă dar eficientă a sitului.
Reabilitând, convertind monumentele industriale și ruinele dispersate la nivelul orașului,
suprafețele de teren pe care le deservesc, se poate da startul unui amplu proces de dezvoltare
urbană și culturală, implicit a unui nou stil de viață.
Carta de la Leipzig
Orașele sunt actori cheie în răspunsul provocările globale contemporane, fiind și sunt
afectate de acestea, și anume schimbările climatice, decalajul digital sau pandemiile, cum ar fi
recenta pandemie de COVID-19. Abordările globale, cum ar fi Noua Agendă Urbană, Obiectivele
de Dezvoltare Durabilă sau recentul Pact Verde European al Comisiei Europene, trebuie transpuse
în mod eficient în sfera urbană. În acest scop, noua Cartă de la Leipzig propune un cadru de politici
care oferă instrumentele care pot ajuta orașele să răspundă acestor provocări globale oferind soluții
destinate asigurării unui mediu de viață de calitate și urmăririi binelui comun. Acest lucru se
realizează prin aplicarea celor mai adecvate instrumente digitale în cele trei dimensiuni
interconectate: aspectele de mediu, sociale și economice ale dezvoltării durabile. Aceasta
înseamnă că scopurile orașelor care funcționează bine sunt acelea de a dezvolta orașul productiv,
ecologic și echitabil.
2
https://fermierinromania.ro/pac-2021-2027-135-miliarde-euro-mai-mult-cu-102-pentru-platile-directe-in-
agricuftura/
11
În consecință, propunerile pentru o strategie națională de dezvoltare urbană în România se
angajează în acest cadru și îl completează prin adăugarea unei a patra dimensiuni a orașelor bine
guvernate.
Aceasta mobilizează astfel întreaga administrație publică și partenerii săi de dezvoltare și
angrenează orașele spre realizarea celor patru dimensiuni interconectate menționate anterior. Prin
urmare, (a) un
oraș productiv și competitiv, (b) un oraș verde și rezilient, (c) un oraș echitabil și incluziv,
și d) un oraș bine guvernat, acționează ca scopurile fundamentale ale recomandărilor propuse.
Dimensiunile SNDU, detaliate în continuare mai jos, ar trebui astfel înțelese ca patru
tratate, care se susțin reciproc, despre modul în care ar trebui planificat un oraș pentru a asigura
un cadru de viață de calitate, urmărirea binelui comun și o planificare urbană integratoare care nu
lasă pe nimeni în urmă în evoluția sa.
Mai mult, există un pilon transversal cheie care unifică și asigură materializarea și
articularea eficientă a scopurilor: forma și scara spațială. Provocările urbane au loc la diferite
niveluri: la nivel de cartier, de oraș, de zonă urbană funcțională și la nivel național. Prin urmare,
măsurile orientate spre a avea orașe (a) productive și competitive, (b) verzi și reziliente, (c)
echitabile și incluzive, (d) bine guvernate ar trebui proiectate la scara spațială adecvată, creând în
același timp legături cu alte unități spațiale. În consecință, politicile ar trebui să vizeze în mod
adecvat scara spațială și, de asemenea, să fie încorporate într-un cadru coerent atotcuprinzător de
planificare spațială. Acest lucru va reduce în cele din urmă ineficiența implementării politicilor și
va produce rezultate care se bucură de mai mult succes.
Un oraș verde și rezilient

Puterea transformatoare a orașelor contribuie la combaterea încălzirii globale și la un
mediu mai sănătos, cu o calitate crescută a aerului, apei, solului și utilizării terenului. Astfel, a
vorbi despre un oraș verde înseamnă a ne asigura că strategiile de atenuare a schimbărilor
climatice, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), alături de adaptarea la
schimbările climatice, de exemplu prin reducerea vulnerabilităților la schimbările climatice pentru
toate categoriile demografice, sunt practici bine înrădăcinate.
În acest scop, administrațiile publice locale ar trebui să asigure accesul tuturor la zonele
verzi și recreaționale, concentrându-se totodată pe regenerarea ecosistemelor urbane prin investiții
în tehnologii ecologice, infrastructură ecologică urbană și soluții bazate pe natură. Un oraș verde
implică promovarea aprovizionării cu energie și utilizarea tehnologiilor care sunt neutre din punct
de vedere al emisiilor de carbon, mai ales în clădiri, transport și furnizarea de servicii urbane,
pentru a asigura eficiența energetică. Transportul în masă cu neutralitate a emisiilor de dioxid de
carbon și mobilitatea durabilă pot genera adevărate schimbări, deoarece contribuie la o mai bună
conectivitate în interiorul orașului și înspre oraș, reducând în același timp externalitățile negative
asupra mediului care sunt legate de mobilitate. Conectivitate și eficiența sunt elemente care
constituie un oraș mai incluziv și deopotrivă mai atractiv, atât pentru afaceri cât și pentru cetățeni.
În plus, transformarea orașului într-un oraș verde necesită, de asemenea, o transformare a
sistemelor de producție și consum, permițând și promovând implementarea practicilor economiei
circulare. Aceasta implică promovarea a unei utilizări durabile a resurselor care, în cele din urmă,
va reduce atât deșeurile, cât și nivelurile de emisii de GES.
Actualul cadru legislativ din România oferă un punct de plecare puternic pentru
implementarea unei strategii naționale aliniate cu scopul de a dezvolta orașe verzi și reziliente.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2022-2035 prevede combaterea schimbărilor
climatice și îmbunătățirea calității mediului urban prin planificarea spațiului public și dezvoltarea
rețelelor de spații verzi și coridoare verzi în zonele urbane. Strategia pentru Dezvoltare Durabilă
2030 (SDD) completează SDTR abordând în mod direct combaterea schimbărilor climatice și
îmbunătățirea calității aerului în cadrul ODD 11 și respectiv ODD 13. Strategia Națională de
Renovare pe Termen Lung (SRTL) de asemenea caută să avanseze renovarea clădirilor publice,
12
pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic și neutre din prisma emisiilor de
carbon; SRTL poate fi folosita și pentru investiții în renovări menite să protejeze fondul imobiliar
împotriva riscului seismic sau al incendiilor. Nu în cele din urmă, proiectul Planului Integrat
pentru Energie și Schimbări Climatice 2021-2030 stabilește numeroase obiective care vizează
integrarea atenuării schimbărilor climatice și îmbunătățirea rezilienței la pericole cu producția și
consumul de energie.
În conformitate cu dezideratele cheie enunțate în corpul legislativ menționat anterior,
împreună cu provocările și oportunitățile menționate în cadrul SNDU dezvoltate ulterior, pentru
România, considerațiile cheie în promovarea orașelor verzi și reziliente sunt: limitarea expansiunii
urbane necontrolate și regenerarea zonelor intravilane existente, combaterea poluării aerului,
atenuarea efectelor devastatoare ale temperaturilor în creștere și ale activității seismice, iar nu în
ultimul rând, gestionarea eficientă a deșeurilor solide cu un accent deosebit atribuit reciclării.
Realizarea orașelor verzi și reziliente, propice traiului și inteligente din punct de vedere
climatic, va avea la bază:
• Limitarea fenomenului de expansiune urbană necontrolată, în special în zonele cu declin
demografic;
• Regenerarea zonelor intravilane, acordând o atenție specială apartamentelor multifamiliale
din era comunistă; reconversia patrimoniului industrial dezafectat și subutilizat, și
reducerea aglomerărilor de vehicule (parcaje);
• Investițiile în și activarea spațiilor publice deschise, încorporând soluții bazate pe natură și
infrastructură verde urbană pentru a atenua pericolele hidrometeorologice;
• Investiții în reducerea vulnerabilității la riscul seismic prin dezvoltarea unei abordări de
management al riscului ce încorporează imobile și comunități în pericol.
Un oraș productiv și competitiv

„Puterea transformatoare a orașelor se bazează pe o economie diversificată, care oferă
locuri de muncă, asigurând în același timp o bază financiară solidă pentru o dezvoltare urbană
durabilă”.
Pentru a vorbi despre un oraș productiv este nevoie de implementarea strategiilor și
politicilor care sporesc atractivitatea orașelor pentru afaceri, asigurând în același timp condiții
pentru un trai bun.
Întreprinderile au nevoie de forță de muncă calificată, spațiu adecvat, acces la servicii care
includ dar nu se limitează la logistică, TIC și inginerie. De asemenea, ca un oraș să poată atrage
sau reține forța de muncă calificată, trebuie să îmbunătățească calitatea vieții în oraș. Prin urmare,
având în vedere că investițiile care cresc calitatea vieții pot face un oraș mai atractiv și productiv
economic, planificarea urbană ar trebui să asigure accesibilitatea spațiului și a infrastructurii
pentru afaceri, alături de investiții adecvate în educație, spații publice și de agrement, și locuințe
la prețuri accesibile pentru a crea medii bune și atractive pentru forța de muncă. Cu alte cuvinte,
planificarea urbană ar trebui să ofere condițiile necesare materializării orașului productiv.
Pe lângă industriile tradiționale, multe sectoare se îndreaptă mai mult către o economie
digitală, orientată spre servicii și cu emisii reduse de carbon, construită pe o societate bazată pe
cunoaștere.
Acest lucru a devenit și mai clar odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. Prin
urmare, întreprinderile la scară mică, fabricația cu emisii reduse și agricultura urbană pot fi
stimulate pentru a reintegra producția în orașe și zone urbane, permițând și promovând noi forme
de cartiere cu utilizări mixte.
Prin urmare, orașele sunt motoare esențiale ale creșterii economice. La nivelul UE, orașele
românești sunt foarte competitive în ceea ce privește costurile și producția industrială, care a
crescut semnificativ în ultimii ani. Aceste caracteristici pot transforma orașele țării în magneți
pentru investiții, în special în sectorul de producție, având în vedere fenomenele de relocare
anticipate.
13
Pentru a valorifica aceste oportunități în zonele urbane ale României și pentru a atinge
stadiul de orașe competitive și productive, principalele aspecte care trebuie urmărite sunt
asigurarea accesibilității la infrastructura majoră de conectivitate atât în interiorul orașelor cât și
între orașe, asigurarea disponibilității forței de muncă calificate care să sprijine inovarea,
facilitarea infrastructurii TIC, stabilirea zonelor de dezvoltare economică și dezvoltarea capacității
instituționale locale aferentă creșterii, ancorarea dezvoltării economice în strategiile de dezvoltare
locală, reducând în același timp birocrația și creând condiții pentru implicare.
Pentru a realiza scopul dezvoltării unor orașe productive, competitive și ofertante din punct
de vedere al locurilor de muncă, administrațiile publice și partenerii de dezvoltare vor face
demersuri pentru:
• Asigurarea investițiilor în infrastructura economică necesară, în special transport ecologic
de tranzit și cale ferată;
• Pregătirea și eliberarea terenurilor și proprietăților bine amplasate pentru activitate
economică;
• Combaterea efectelor contracției demografice prin încurajarea parteneriatelor strategice cu
instituțiile de învățământ și organizații comunitare pentru a dezvolta, atrage și reține o forță
de muncă calificată;
• Asigurarea unor procese de guvernanță eficiente care nu împiedică competitivitatea
economică.
Un oraș echitabil și incluziv

Puterea transformatoare a orașelor oferă oportunități egale și acces la justiție în probleme
de mediu pentru toți. Prin aceasta se înțelege că fiecare categorie demografică trebuie să aibă acces
egal la servicii de interes general - acces echitabil la beneficiile produse de zonele urbane. Locuințe
adecvate și la prețuri accesibile, accesul la infrastructură care include furnizarea de energie,
racordarea la canalizare și apă potabilă ar trebui să fie o realitate în toate cartierele, iar accesul la
spațiul verde din orașe ar trebui să fie pus la dispoziția tuturor grupurilor diverse din societate.
Oportunitățile înseamnă, de asemenea, accesul la locuri de muncă și oportunități de a acumula
bunuri și averi. Sistemele de guvernanță urbană ar trebui să fie în mod similar accesibile tuturor
categoriilor demografice, iar administrațiile publice ale orașelor ar trebui să aibă grijă să includă
categoriile vulnerabile și marginalizate în procesele participative stabilite.
De-a lungul anilor, incluziunea socială și accesibilitatea la oportunitățile urbane au devenit
un aspect central în eforturile de regenerare urbană și în elaborarea politicilor publice în România.
Acest lucru este cel mai bine exemplificat în Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030,
care este structurată de-a lungul celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Deși toate
ODD se referă la scopul incluziunii și justiției sociale, următoarele îl abordează direct și îl susțin:
ODD 1 - Fără sărăcie,
ODD 4 - Educație de calitate,
ODD 6 - Asigurarea accesului la apă și de canalizare pentru toți,
ODD 7.1 - Asigurarea accesului universal la servicii energetice accesibile financiar, fiabile
și moderne,
ODD 10 - Inegalități reduse,
ODD 13.1 - Locuințe decente
ODD 16.7 - Asigurarea luării de decizii receptive, incluzive, participative și reprezentative
la toate nivelurile.
În România, orașele echitabile și incluzive trebuie să acorde o atenție specială
marginalizării și excluderii persoanelor sărace, a minorităților etnice, a persoanelor cu dizabilități
și a persoanelor în vârstă din mediul urban.
Răspunsurile la orașe juste, incluzive și durabile vor depinde de:
• Regularizarea proprietății funciare și regularizarea zonelor urbane marginalizate pentru a
încuraja extinderea locuințelor sociale și accesul la servicii de infrastructură;
14
• Furnizarea de locuințe bine amplasate, proiectate corespunzător și accesibile ca preț;
• ONG-uri puternice care extind serviciile guvernamentale și acționează ca o punte între
persoanele vulnerabile și administrațiile publice;
• Măsuri deliberate pentru a îmbunătăți accesul și accesibilitatea financiară la serviciile
publice;
• Reducerea decalajului digital.
Un oraș bine guvernat

Administrațiile locale ale orașelor sunt cele mai apropiate de cetățeni și locuitori, și sunt
adesea primul punct de contact între cetățeni și guvernul central. Orașele bine guvernate se
caracterizează prin eficiență, transparență și accesibilitate. Eficiența se referă la procesele
administrative, utilizarea judicioasă a resurselor publice și administrația publică bine capacitată.
Transparența se referă la procese de guvernanță clare și responsabile, în timp ce accesibilitatea se
referă la guvernanța participativă.
Descentralizarea rămâne o prioritate în contextul reformelor continue ale României pentru
a atinge capacitatea administrativă locală necesară. Strategia Națională privind Descentralizarea
își propune să transfere competențe de la administrația publică centrală în mai multe sectoare:
i. agricultură,
ii. educație,
iii. sănătate,
iv. cultură,
v. mediu,
vi. tineret și sport
vii. turism.
Mai mult, această strategie generală este completată de mai multe strategii orientate spre
îmbunătățirea bunei guvernări, în special: Strategia Națională privind Agenda Digitală a României
2020 care aplică instrumente digitale pentru a crea un mediu competitiv care să încurajeze cetățenii
și întreprinderile să plătească impozite pentru a continua dezvoltarea durabilă; și Programul
Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020, care a avut ca scop îmbunătățirea
eficienței, transparenței și accesibilității administrației publice și a sistemului judiciar din
România.
Susținut de obiectivele care conduc strategiile naționale menționate mai sus, scopul de a
asigura orașe bine guvernate va fi atins prin:
• Un sistem care încurajează integrarea verticală și orizontală, respectând în același timp
autonomia administrațiilor publice locale;
• Entități publice bine capacitate (oameni și sisteme);
• Mediu de reglementare simplificat;
• Sisteme de guvernanță eficiente care utilizează soluții IT adecvate pentru a adresa
provocări, ca de exemplu evidența de carte funciară și cadastru incomplete, sau mobilitatea
inteligentă;
• Transparență și guvernanță participativă; și
• Mediu fiscal solid bazat pe fluxuri fiscale previzibile și venituri din surse proprii (VSP)
solide.
15
VIZIUNEA
Viziunea noastră pentru cartierele din Adjud este construită pe baza politicilor și
inițiativelor dezvoltate deja de Primărie.
Orașele active și atractive, care găzduiesc un mix de funcțiuni complementare: reședințe,
recreere, funcțiuni socio-culturale, comerț și servicii, accesibile și bine conectate la centrele de
interes local, vor oferi o rețea de spații publice de calitate și vor pune în valoare elementele naturale
și construite unice în oraș, vor oferi un mediu sigur și durabil.
Cerințele pentru elaborarea documentațiilor de regenerare urbană a orașului:
• Procesul elaborării documentațiilor de urbanism cuprinde următorii pași și are în vedere
Planul Urbanistic Zonal, ca principal instrument de reglementare:
o Inițierea elaborării documentației PUZ;
o Contractarea elaborării documentației, în condițiile legii;
o Elaborarea studiilor de fundamentare;
o Elaborarea analizei diagnostic multicriteriale integrate;
o Elaborarea formei preliminare a documentației;
o Obținerea avizelor și/sau a acordurilor;
o Redactarea finală a documentației, cu introducerea tuturor observațiilor din avize
și/sau din acorduri;
o Aprobarea propunerii de documentație de către Autoritatea Administrației Publice
competente;
o Asigurarea caracterului public al documentației, conform legii.
• Cei nouă pași de mai sus se pot organiza în cinci etape de intervenție, după cum urmează:
o Etapa 1 Studiile de fundamentare, analiza diagnostic multicriterial integrată și
estimarea viabilității financiare a propunerilor din Planul Urbanistic Zonal de
Regenerarea orașului
o Etapa 2 Forma preliminară a Planului Urbanistic Zonal de Regenerare a orașului
o Etapa 3 Obținerea avizelor și a acordurilor necesare Planului Urbanistic Zonal de
Regenerare Urbană a orașului, în baza documentațiilor specifice și a legislației în
vigoare
o Etapa 4 Forma finală a Planului Urbanistic Zonal de Regenerare a orașului
o Etapa 5 Predarea și integrarea Planului Urbanistic Zonal de Regenerare a orașului,
în Sistemul Informațional Geografic (SIG/GIS)
ETAPA 1 - Studiile de fundamentare, sinteza studiilor de fundamentare, analiza diagnostic

multicriterial integrate și estimarea viabilității financiare a propunerilor din Planul Urbanistic
Zonal de Regenerare a orașului
Această etapă cuprinde următoarele activități:
1. Elaborarea studiilor de fundamentare. Studiile de fundamentare trebuie să furnizeze
toate datele relevante în vederea stabilirii unui plan de măsuri generale. Acestea se pot
clasifica astfel:
a. Studii de fundamentare analitice: presupun reambularea topografică și actualizarea
cadastrală, identificarea și evaluarea infrastructurilor subterane și supraterane,
evaluarea stării actuale a fondului construit al orașului, evaluarea dotărilor și
serviciilor existente, evaluarea spațiului public existent, determinarea nivelului de
protecție a mediului, a riscurilor naturale, riscurilor antropice și determinarea
confortului urban și studiul operațiunilor urbane viitoare.
b. Studiile de fundamentare consultative: acestea conțin examinarea așteptărilor și
implicarea cetățenilor, investitorilor și specialiștilor în regenerarea și dezvoltarea
orașului studiat.
16
c. Studiile de fundamentare prospective: determină starea actuală demografică și
socială, stabilesc starea actuală economică și constituie baza Planului de Acțiune
pentru implementarea Planului Urbanistic Zonal de regenerare urbană.
2. Elaborarea analizei diagnostic multicriterial integrată. Analiza diagnostic
multicriterial integrată trebuie să identifice și să explice mecanismele cauzale care
fundamentează și care determină structura programului de regenerare. În acest context, ea
va trebui să îndeplinească următoarele obiective:
a. Să identifice, să explice și să ierarhizeze fenomenele care afectează orașul în
momentul de față, precum și cauzele lor, în baza analizelor făcute în cadrul studiilor
de fundamentare;
b. Să determine fenomenele care sunt relevante pentru programul de regenerare și să
le ierarhizeze;
c. Să evalueze impactul fenomenelor determinate la punctul anterior asupra
viabilității programului de regenerare urbană;
d. Să asocieze fenomenele relevante pentru programul regenerare cu operațiunile
urbane proiectate în cadrul studiilor de fundamentare.
3. Estimarea viabilității financiare a propunerilor din Planul Urbanistic Zonal de
Regenerare urbană. Obiectivul principal al acestei activități constă în transformarea
Planului Urbanistic Zonal de Regenerare urbană într-un instrument de planificare urbană
de reglementare specifică, care să coordoneze dezvoltarea urbanistică integrată și să
asigure corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată. Acest obiectiv presupune
îndeplinirea următoarelor trei condiții:
a. Proiectarea unor operațiuni urbane clar delimitate, eficiente, fundamentate juridic
și viabile financiar, care să poată fi programate multianual;
b. Proiectarea unor reglementări urbanistice clare, bazate, acolo unde este posibil și
necesar, pe indicatori urbanistici de performanță, care să echilibreze interesul
public cu cel privat;
c. Întocmirea unui Plan de Acțiune pentru implementarea Planului Urbanistic General
de Regenerare urbană consistent și coerent, care să fundamenteze Programul de
Regenerare a acestuia.
ETAPA 2 - Forma preliminară a Planului Urbanistic General de Regenerare urbană

Etapa 2 cuprinde următoarele activități:
1. Elaborarea formei preliminare a Planului Urbanistic General de Regenerare urbană;
2. Elaborarea formei preliminare a Regulamentului Local de Urbanism asociat;
3. Organizarea celei de a doua etape de informare și de consultare a publicului;
Forma preliminară a Planului Urbanistic General de Regenerare urbană reprezintă
propunerea care va fi supusă procesului de avizare. De asemenea, ea face obiectul celei de a treia
etape de informare și de consultare a publicului.
ETAPA 3 - Obținerea avizelor și a acordurilor necesare Planului Urbanistic General de

Regenerare urbană în baza documentațiilor specifice și a legislației în vigoare
1. Elaborarea documentațiilor pentru obținerea avizelor și a acordurilor necesare Planului
Urbanistic General de Regenerare urbană;
2. Actualizarea documentațiilor cu eventualele completări cerute și cu eventualele observații
primite de la instituțiile avizatoare;
3. Obținerea avizelor și a acordurilor necesare Planului Urbanistic General de Regenerare
urbană;
4. Elaborarea Planului Coordonator Spațial al Rețelelor Majore de Infrastructură, pentru
coordonarea și pentru concilierea distribuției teritoriale a infrastructurii critice.
17
ETAPA 4 - Forma finală a Planului Urbanistic General de Regenerare urbană

1. Elaborarea formei finale a Planului Urbanistic General de Regenerare urbană;
2. Elaborarea formei finale a Regulamentului Local de Urbanism asociat;
3. Organizarea celei de a treia etape de informare și de consultare a publicului.
ETAPA 5 - Predarea și integrarea Planului Urbanistic General de Regenerare urbană în

Sistemul Informațional Geografic (SIG/GIS)
1. Predarea formei finale a Planului Urbanistic General de Regenerare urbană;
2. Predarea formei finale a Regulamentului Local de Urbanism asociat;
3. Integrarea Planului Urbanistic General de Regenerare urbană în Sistemul Informațional
Geografic (SIG/GIS) folosit de administrația locală, regională sau națională.
Realizarea regenerării urbane

Administrațiile locale trebuie să conștientizeze faptul că orice proces de regenerare urbană
trebuie ancorat în realitățile actuale și viitoare. Procesele de proiectare și regenerare urbană trebuie
să conțină o viziune de viitor suficient de flexibilă și adaptabilă astfel încât să poată să răspundă
suficient de bine schimbărilor ce se produc într-un ritm din ce în ce mai accelerat. Orizontul de
timp la care orice intervenție trebuie să se raporteze nu este doar cel pe termen scurt (4-5 ani), ci
mai ales pe termen mediu și lung astfel încât dezideratele sociale și cele ecologice să fie în final
realizate.
Mai jos sunt o serie de aspecte generale1 ce trebuie urmărite de administrațiile locale atunci
când acestea se implică în procesul de regenerare urbană.
ORAȘUL SUSTENABIL
Stabilește importanța dezvoltării unui produs urban de calitate superioară prin crearea unor
dezvoltări sustenabile.
Implementează sisteme integrate de transport urban care prioritizează nevoile pietonilor,
bicicliștilor și pasagerilor transportului public.
• Crearea unui cadru național de intervenție la scara orașului aplicând principii cheie de
proiectare prin planificarea utilizării terenurilor și structurarea spațiului public;
• Reglementarea intervențiilor în zonă pe baza întocmirii unor masterplanuri integrate;
• Alocarea unui procent de 65% din cheltuielile publice de transport pentru programe și
proiecte ce prioritizează mersul pe jos, ciclismul și transportul public, în următorii zece
ani.
• Racordarea planurilor de transport cu legislația aflată în vigoare. Acestea ar trebui să
includă obiective explicite pentru reducerea călătoriilor cu automobilul personal și
creșterea an de an a proporției călătoriilor efectuate pe jos, cu bicicleta și cu transportul în
comun.
• Introducerea unor organizări de tip sectoare de locuit, în parteneriat cu comunitățile locale,
care conferă zonelor rezidențiale un statut juridic special cu scopul de reglementare a
circulației traficului prin municipiu.
REGENERAREA URBANĂ
Prioritatea este de a face ca sistemul de planificare să funcționeze strategic și flexibil pentru
asigurarea obiectivelor de regenerare urbană în parteneriat cu comunitățile locale.
• Propunerea unor intervenții structurate etapizat, în funcție de prioritatea lor stabilită în
urma master-planurilor de regenerare urbană realizate la nivelul orașului;
18
REALIZAREA INVESTIȚIILOR
Trebuie utilizate investiții publice și măsuri fiscale suficient de atractive astfel încât și
investițiile private să fie incluse în procesele de regenerare urbană. Aceste atribute aparțin
Guvernului României și organismelor regionale (ex. AM POR) sau județene care pot genera astfel
de mecanisme. Unele din măsurile ce trebuie luate pentru stimularea investițiilor în regenerare
urbană sunt:
• Înființarea de fonduri naționale sau locale de investiții publice-private și companii de
investiții regionale, pentru a atrage finanțări suplimentare pentru proiectele de regenerare
urbană;
• Introducerea de noi instrumente financiare pentru atragerea investițiilor instituționale în
sectorul rezidențial închiriat privat;
• Introducerea unui pachet de măsuri fiscale, care să ofere stimulente dezvoltatorilor,
investitorilor, proprietarilor mici, proprietarilor și proprietarilor chiriași care să contribuie
la regenerarea urbană și reabilitarea clădirilor;
• Includerea procesului de regenerare urbană în obiectivele administrației locale care să
determine alocarea de fonduri pentru următoarele cicluri de finanțare;
• Revizuirea formulelor de cheltuieli ale administrației locale, care să determine ca resursele
financiare alocate de administrația centrală să reflecte nevoile locale în vederea regenerării
urbane a diverselor sectoare ale orașului
Administrația publică a municipiului Adjud își propune accesarea acestor fonduri pentru
regenerare urbană și își dorește ca acest proces amplu și de durată să poată fi început cât mai
curând. Prin realizarea Planului Integrat de Regenerare Urbană și a Strategiei de Regenerare
Urbană, UAT Adjud își propune asumarea obiectivelor rezultate din aceste două documente
strategice și finanțarea unor măsuri ce participă la realizarea obiectivelor de regenerare.
Totuși, cadrul național de finanțare pentru astfel de proiecte rămâne prioritar având în
vedere costurile mari pentru implementarea unor astfel de măsuri, mult mai mari decât
posibilitățile bugetar ale unui municipiu de mărimea Adjudului.
REALIZAREA REGENERĂRII URBANE

Un nou mecanism administrativ este necesar pentru a se asigura că obiectivul regenerării
urbane rămâne o prioritate politică pe o perioadă de 25 de ani. În acest sens, Guvernul României
trebuie să elaboreze un Plan Național pentru Regenerare Urbană care să conțină:
• O documentație integrată care să răspundă cerințelor de politică economică, socială și de
mediu, asigurând legătura între toate departamentele și instituțiile autorităților publice
relevante;
• Un raport anual pentru regenerare urbană, obligatoriu de completat de către Administrațiile
Locale le orașelor, cu date relevante pentru a se putea evalua progresul față de diverși
indicatori cheie.
Obiective principale. Teme majore de lucru

Strategia de regenerare se construiește pe baza oportunităților existente și transpune
viziunea pentru a crea, a un cadru integrat și bine coordonat pentru transformarea zonelor studiate.
Elementele cheie ale strategiei sunt:
§ Viața urbană – un mix funcțional - Pentru o zonă rezidențială vibrantă, dar și durabilă
trebuie să existe o interconectare funcțională, care va include cel puțin setul de servicii
necesare locuirii. Trebuie de asemenea să existe o rețea de spații publice intens utilizate.
Îmbinarea locuirii cu funcțiuni precum birouri, comerț, producție, va asigura un mix social
ce este necesar pentru a susține vitalitatea și siguranța unei zone.
19
§ Diversitate socială - Autoritatea locală încurajează diversitatea locuințelor (locuințe la
toate nivelurile de preț). Coeziunea va fi asigurată de segmentul de servicii din sectorul
public sau privat.
§ Dinamism – Pentru asigurarea dinamismului trebuie asigurată atragerea investitorilor și a
locuitorilor cu nivel ridicat de instruire. Acest lucru se poate realiza prin îmbunătățirea
imaginii și propunerea unei strategii transparente către toți potențialii parteneri.
§ Verde – Atât obiectivele de interes major, precum parcurile, malul râurilor Trotuș și Siret,
precum și celelalte spații verzi vor fi incluse într-o viziune unitară a sistemului verde.
Aceasta va avea un sistem de ierarhizare și propuneri în funcție de categorii identificate.
O strategie sustenabilă presupune și planificarea transportului considerând prioritare:
mersul pe jos, ciclismul și transportul în comun.
§ Implicarea comunității - foarte important este rolul comunității în luarea deciziilor legate
de regenerarea urbană precum și implicarea acestora în livrarea planului de regenerare.
§ Parteneriate – Planul de regenerare va pune accentul pe realizarea parteneriatelor între
autoritatea locală și sectorul privat și alte instituții ale sectorului public ce vor asigura
viabilitatea și succesul PIRU.
Viziunea Municipiului Adjud pentru perioada 2021-2027 se formulează pe baza
potențialului local specific al zonei, caracterizat prin tradițiile, obiceiurile, valori proprii și
capacității administrative și socio-economice specifice, care pot fi valorificate în urma
implementării prezentei strategii de dezvoltare locală, contribuind astfel la creșterea calității vieții
locuitorilor.
Viziunea strategică a Municipiului Adjud pe termen scurt, mediu și lung este condiționată
de reconcilierea între necesitatea de dezvoltare socio-economică accelerată, oferirea accesului la
servicii publice de calitate și protecția mediului în conformitate cu standardele europene și
interesele locuitorilor Municipiului.
“Municipiul Adjud va deveni un centru urban de atracție, economic competitiv, atractiv și
diversificat capabil să asigure servicii publice și un nivel de trai la standarde înalte, bazat pe
dezvoltarea echilibrată a infrastructurii de utilități, serviciilor publice și a sectorului economic,
respectiv protejarea mediului și valorificarea potențialului turistic.”
20
Zona de studiu
Zonarea teritoriului pentru municipiul Adjud
Zona de studiu este cuprinsă în limita
administrativă a Municipiului Adjud, fiind vizată,
cu precădere, zona de intravilan a localității, unde
se desfășoară activitățile socio-economice ale
rezidenților. Această regiune este definită prin
diverse funcțiuni urbanistice, de la funcțiuni de
locuire la funcțiuni de servicii, astfel Planul de
Mobilitate Urbană Durabilă va fi detaliat având ca
bază sistemul de zonificare de transport, în zone de
transport descrise prin atribute socio-economice și
demografice.
Municipiul Adjud este situat în partea de
Nord - Est a județului Vrancea, la confluența râului
Trotuș cu râul Siret, la intersectarea principalelor
căi de comunicație feroviară și rutieră ce fac
legătura între parte de Sud a țării și partea de Nord
a Moldovei. Localizarea acestuia este la o distanță
de 58 de km spre Nord de Bacău, la 46 km spre Sud
de Focșani și la 40 km spre Vest de Onești.
Municipiul Adjud face parte, alături de alte 88 de
municipii componente, în categoria municipiilor de
rang II din România.
Zona de studiu include teritoriul urban,
utilizarea teritoriului, precum și rețelele
infrastructurilor de transport și serviciile asociate
acestora, la nivelul Municipiului Adjud, fiind
evaluate atât prin prisma datelor înregistrate în
perioada actuală, cât și prin prisma unei dezvoltări urbane expansive sau concentrate.
Figură 1 Adjud și localitățile componente
21
Figură 2 - Zonele administrative conform PUG
Zona centrală
Se pot autoriza orice fel de lucrări de întreținere, renovare, modernizare la nivelul fondului
construit și al amenajărilor exterioare.
Se pot autoriza construcții noi pentru locuințe, cu maxim P+4 niveluri, pe parcele rezervate
in acest scop.
Pentru toate obiectivele de interes public se vor elabora P.U.D.-uri.
Nu se recomandă amplasarea de chioșcuri cu caracter provizoriu.
În situația în care se vor amplasa, se va face o analiză atentă și minuțioasă atât a
amplasamentului cât și a formei și funcțiunii acestora - fără a afecta rețelele tehnico-edilitare, aleile
22
și spațiile plantate și fără să producă disconfort apartamentelor de la parter (afectarea vizibilității,
zgomot, noxe, etc.) - se recomandă aprobarea Consiliului local.
Se pot amenaja locuri de joacă cu spații plantate în zona ansamblurilor de locuințe
colective.
Pentru toate lucrările de renovare, consolidare, modernizare la clădirea fostului sediu al
Primăriei din strada V. Alecsandri nr. 7 se va solicita avizul de la Comisia pentru Monumente și
Situri Istorice.
Pentru realizarea de obiective de utilitate publică sau a altor lucrări de construcții cu regim
de înălțime P+1 sau mai mare de P+1, se recomandă efectuarea de studii geotehnice.
Terenurile din acest UTR provin în general din exproprieri, cu beciuri, subsoluri, hrube ale
clădirilor vechi.
Figură 3 - Zona Centrală
UTR 2
Se pot autoriza construcții noi pentru locuințe individuale, prin înlocuirea fondului existent
degradat (unde este cazul ) sau pe parcele rezervate în acest scop cu maxim P+ 2 niveluri.
În zona limitrofă Pieței agroalimentare se pot autoriza lucrări de construcții pentru locuințe
colective cu maxim P+ 4 niveluri.
23
Nu se recomandă amplasarea de chioșcuri cu caracter provizoriu.
În situația în care se vor amplasa, se
va face o analiză atentă și minuțioasă atât a
amplasamentului cât și a formei și funcțiunii
acestora - fără a afecta rețelele tehnico-
edilitare, aleile și spațiile plantate și fără să
producă disconfort apartamentelor de la
parter (afectarea vizibilității, zgomot, noxe,
etc.) - se recomandă aprobarea Consiliului
local.
Se pot amenaja locuri de joacă cu
spații plantate în zona ansamblurilor de
locuințe colective.
Pentru toate lucrările de renovare,
consolidare, modernizare la clădirea fostului
spital orășenesc (limitrofă clădirii
Parchetului și Judecătoriei) construită în
secolul XIX, se va solicita avizul de la
Comisia pentru Monumente și Situri Istorice.
Pentru realizarea de obiective de
utilitate publică sau a altor lucrări de
construcții cu regim de înălțime P+1 sau mai
mare de P+1, se recomandă efectuarea de
studii geotehnice.
Pentru realizarea de obiective de
utilitate publică sau a altor lucrări de
construcții cu regim de înălțime mai mare de
P+1, se recomandă efectuarea de studii
geotehnice.
Figură 4 - UTR 2
UTR 3
degradat (unde este cazul) sau pe parcele rezervate în acest scop cu maxim P+ 2 niveluri.
Pentru toate obiectivele de interes public se vor elabora P.U.D.- uri.
Se pot autoriza construcții provizorii inclusiv chioșcuri în limita proprietăților.
24
Figură 5 - UTR 3
UTR 4
Pentru zonele în care sunt figurate hașuri eliberarea autorizației de construire se va face
după întocmire și aprobare PUZ, PUD.
25
Figură 6 - UTR 4
UTR 5
degradat (unde este cazul - în cadrul subzonei Lm ) sau pe parcele rezervate în acest scop cu maxim
P+2 niveluri.
Pentru subzona Li (locuințe colective) se pot autoriza amplasarea de chioșcuri comerciale
după întocmirea și aprobarea unui PUD fără a afecta rețelele tehnico-edilitare, aleile pietonale,
spațiile plantate și fără să producă disconfort apartamentelor de la parterul blocurilor (afectarea
vizibilității, zgomot, noxe etc)
Acestea vor fi realizate din materiale ușoare, ușor de montat și demontat, având toate un
aspect unitar.
26
Figură 7 - UTR 5
UTR 6
Se pot autoriza orice fel de lucrări de
întreținere, renovare, modernizare la nivelul
fondului construit și al amenajărilor exterioare.
Se pot autoriza construcții noi pentru
locuințe individuale, prin înlocuirea fondului
existent degradat (unde este cazul - în cadrul
subzonei Lm sau în cadrul subzonei I - prin
schimbarea destinației inițiale a acesteia) sau pe
parcele rezervate în acest scop cu maxim P+ 2
niveluri.
Pentru toate obiectivele de interes public se
vor elabora P.U.D.- uri.
Pentru zonele în care sunt figurate hașuri,
eliberarea autorizației de construire se va face după
întocmire și aprobare PUZ, PUD.
Pentru zona de unități productive existente se
pot elibera autorizații de construire în incintele
acestora.
Se pot autoriza construcții noi pentru
activități de mică industrie pe parcele prevăzute în
acest scop.
Figură 8 - UTR 6
27
Se interzice autorizarea de unități care prezintă pericol tehnologic sau a căror poluare
depășește limitele admisibile.
Pentru subzona Ps se pot autoriza lucrări pentru construirea unei săli de sport (amplasament
incinta stadionului).
UTR 7
degradat (unde este cazul - în cadrul subzonei Lm) sau pe parcele rezervate în acest scop cu maxim
P + 2 niveluri.
Pentru subzona Li (locuințe colective) se pot autoriza amplasarea de chioșcuri comerciale
după întocmirea și aprobarea unui PUD fără a afecta rețelele tehnico-edilitare, aleile pietonale,
spațiile plantate și fără să producă disconfort apartamentelor de la parterul blocurilor (afectarea
vizibilității, zgomot, noxe etc)
Acestea vor fi realizate din materiale ușoare, ușor de montat și demontat, având toate un
aspect unitar.
Pentru subzona Li se pot autoriza locuri de joacă, spații de parcare și spații plantate.
Figură 9 - UTR 7
28
UTR 8
degradat (unde este cazul - în cadrul subzonei Lm) sau pe parcele rezervate în acest scop cu maxim
P+ 2 niveluri.
Pentru zona de unități
productive existente se pot elibera
autorizații de construire în incintele
acestora.
Pentru zona cu activități de
turism și alimentație publică se pot
elibera autorizații de construire în
incintele acestora.
Se pot autoriza construcții
noi pentru activități de mică
industrie pe parcele prevăzute în
acest scop.
Se interzice autorizarea de
unități care prezintă pericol
tehnologic sau a căror poluare
depășește limitele admisibile.
Se pot autoriza lucrări
pentru extinderea și modernizarea
stației de epurare existente.
Figură 10 - UTR 8
UTR 9
29
Figură 11 - UTR 9
UTR 10
30
Figură 12 - UTR 10
UTR 11
Se pot autoriza orice fel de lucrări de întreținere,
renovare, modernizare la nivelul fondului construit și al
amenajărilor exterioare.
Se pot autoriza construcții noi pentru locuințe
individuale, prin înlocuirea fondului existent degradat
(unde este cazul) sau pe parcele rezervate în acest scop cu
maxim P+ 2 niveluri.
Pentru toate obiectivele de interes public se vor
elabora P.U.D.- uri.
Se pot autoriza construcții provizorii inclusiv
chioșcuri în limita proprietăților.
Pentru zonele în care sunt figurate hașuri eliberarea
autorizației de construire se va face după întocmire și
aprobare PUZ, PUD.
Figură 13 - UTR 11
31
INTERDICȚII
În zona de protecție a stației meteo este interzisă
amplasarea oricăror construcții subterane și supraterane.
UTR 12
Se pot autoriza orice fel de lucrări de întreținere,
renovare, modernizare la nivelul fondului construit și al
amenajărilor exterioare.
Se pot autoriza construcții noi pentru locuințe
individuale, prin înlocuirea fondului existent degradat
(unde este cazul) sau pe parcele rezervate în acest scop
cu maxim P+ 2 niveluri.
Pentru toate obiectivele de interes public se vor
elabora P.U.D.- uri.
Se pot autoriza construcții provizorii inclusiv
chioșcuri în limita proprietăților.
Figură 14 - UTR 12
UTR 13
degradat (unde este cazul) sau pe parcele rezervate în acest scop cu maxim P + 1 niveluri (în
subzona Lm).
Pentru zona cu utilități productive se pot elibera autorizații de construire numai în incintele
existente. Extinderile în afara incintelor se vor putea autoriza numai după elaborarea și aprobarea
de PUD, PUZ.
Lucrările noi ce se execută în raza de 100 m față de calea ferată se pot autoriza numai în
baza avizului Ministerului Transporturilor Construcțiilor și Turismului.
Acolo unde este posibil se poate autoriza realizarea de plantații pentru îmbunătățirea
calității mediului.
32
Figură 15 - UTR 13
UTR 14
Se pot autoriza construcții noi pentru locuințe individuale (subzona Lm), prin înlocuirea
fondului existent degradat (unde este cazul) sau pe parcele rezervate în acest scop cu maxim P +
1 niveluri.
Figură 16 - UTR 14 Adjudul-Vechi
33
UTR 15
1 niveluri.
Figură 17 - UTR 15 Șișcani
34
UTR 16
1 niveluri.
Figură 18 - UTR 16 Burcioaia
35
Registrul spațiilor verzi
Registrul local al spațiilor verzi este o documentație care se întocmește pentru evidența
spațiilor verzi situate în intravilanul localității, constituită ca un sistem informațional de tip GIS și
cuprinde inventarierea terenurilor ocupate de spații verzi, evidențierea tipului de proprietate și a
modului de administrare, precum și descrierea caracteristicilor cantitative și calitative ale
vegetației de pe aceste terenuri.
Evidența spațiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raționale a acestora, a
regenerării și protecției lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative
și cantitative, precum și asigurarea informațiilor despre spațiile verzi.
Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul municipiului
Adjud:
• spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate, zone
condominiu;
• spații verzi publice de folosință specializată:
o zone de agrement, baze sportive pentru practicarea sportului de performanță;
o spații verzi aferente dotărilor publice: grădinițe, școli, instituții, cimitire;
• spații verzi pentru agrement: baze de agrement și baze sportive.
Repartiția arborilor și arbuștilor

Nr. Număr Procent
Specie
crt. arbori [%]
Tei
1 720 14,51
(Tilia cordata, Tilia tomentosa)
Salcâm
2 357 7,19
(Robinia pseudoacacia)
Castan
3 298 6,01
(Aesculus hippocastanum)
Nuc
4 264 5,32
(Juglans nigra, Juglans regia)
Tuia
5 254 5,12
(Thuja occidentalis, Thuja orientalis)
Corcoduș
6 236 4,76
(Prunus cerasifera)
Prun
7 234 4,72
(Prunus domestica)
Arțar
8 (Acer campestre, Acer negundo, Acer platanoides, 225 4,53
Acer pseudoplatanus)
Vișin
9 225 4,53
(Prunus cerasus)
Frasin
10 201 4,05
(Fraxinus excelsior)
Catalpa
11 188 3,79
(Catalpa bignonioides)
Hibiscus
12 157 3,16
(Hibiscus syriacus)
Pin
13 138 2,78
(Pinus nigra, Pinus strobus, Pinus sylvestris)
Salcie
14 (Salix alba, Salix caprea, Salix matsudana, Elaeagnus 125 2,52
angustifolia)
36
Cais
15 120 2,42
(Prunus armeniaca)
Molid
16 111 2,24
(Picea abies, Picea pungens, Picea pungens argentea)
Chiparos
17 103 2,08
(Chamaecyparis lawsoniana)
Dud
18 100 2,02
(Morus alba, Morus nigra)
Cununiță
19 80 1,61
(Spiraea vanhouttei)
Măr
20 75 1,51
(Malus domestica)
Cireș
21 72 1,45
(Prunus avium)
Platan
22 56 1,13
(Platanus hispanica, Platanus hybrida)
Liliac
23 55 1,11
(Syringa vulgaris)
Forsitia
24 54 1,09
(Forsythia intermedia)
Plop
25 46 0,93
(Populus nigra, Populus nigra italica)
Mesteacăn
26 39 0,79
(Betula pendula)
Careen
27 36 0,73
(Carpinus betulus)
Ienupar
28 (Juniperus chinensis, Juniperus horizontalis, Juniperus 34 0,69
Sabina, Juniperus virginiana)
Ulm
29 33 0,67
(Ulmus glabra)
Koelreuteria
30 32 0,64
(Koelreuteria paniculata)
Corn
31 28 0,56
(Cornus alba, Cornus mas, Cornus sanguinea)
Buxus
32 27 0,54
(Buxus sempervirens)
Tisa
33 27 0,54
(Taxus baccata)
Gutui
34 25 0,50
(Cydonia oblonga)
Măr ornamental
35 25 0,50
(Malus floribunda)
Păducel
36 21 0,42
(Crataegus monogyna)
Glădița
37 17 0,34
(Gleditsia triacanthos)
Oțetar
38 17 0,34
(Rhus typhina)
Iasomie
39 14 0,28
(Philadelphus coronarius)
37
Piersic
40 11 0,22
(Prunus persica)
Brad
41 10 0,20
(Abies alba)
Stejar
42 10 0,20
(Quercus robur)
Larice
43 9 0,18
(Larix decidua)
Oțetar fals
44 7 0,14
(Ailanthus altissima)
Dracila
45 7 0,14
(Berberis julianae, Berberis thunbergii)
Piersic ornamental
46 7 0,14
(Prunus persica)
Salcâm japonez
47 4 0,08
(Sophora japonica)
Hurmuz
48 4 0,08
(Symphoricarpos albus)
Alun
49 3 0,06
(Corylus avellana)
Salbă japoneză
50 3 0,06
(Euonymus japonicus)
Păr
51 3 0,06
(Pyrus communis)
Soc
52 3 0,06
(Sambucus nigra)
Scumpie
53 2 0,04
(Cotinus coggygria)
Magnolie
54 2 0,04
(Magnolia kobus)
Paulownia
55 2 0,04
(Paulownia tomentosa)
Arbore de mătase
56 1 0,02
(Albizia julibrissin)
Deutia
57 1 0,02
(Deutzia scabra)
Smochin
58 1 0,02
(Ficus carica)
Cătină
59 1 0,02
(Hippophae rhamnoides)
Coacaz
60 1 0,02
(Ribes aureum)
Glicina
61 1 0,02
(Wisteria sinensis)
Tabel 1 - Repartiția arborilor și arbuștilor pe specie
38
Figură 19 - Repartiția arborilor și arbuștilor pe specie
Nr. crt. Grupa vârstă Nr. arbori Procent [%]

1 Tânăr 2.022 40,75
2 Matur 2.669 53,79
3 Bătrân 271 5,46
Tabel 2 - Repartiția arborilor și arbuștilor pe grupe de vârstă
Figură 20 - Repartiția arborilor și arbuștilor pe grupe de vârstă
39
Figură 21 - Spații verzi Adjud
40
Încadrarea în prevederile documentelor de planificare

spațială
La nivelul planificării în ansamblu, conform legislației actuale în vigoare, precum și a
împărțirii în regiunii curente, Municipiul Adjud este un oraș de rang II, situat în Macroregiunea
II, Regiunea Sud-Est, în județul Vrancea.
La elaborarea documentației s-a ținut cont de planificarea la nivel național, județean și
local, cuprinzând o serie de strategii, programe sectoriale, precum și documentații specifice în
scopul unei dezvoltări spațiale durabile și echilibrate.
Conform clasificării unităților administrativ-teritoriale urbane din Strategia de Dezvoltare
Teritorială a României - România policentrică 2035 Coeziune și competitivitate teritorială,
dezvoltare și șanse egale pentru oameni, Municipiul Adjud este un Municipiu cu funcție
specializată, la nivelul județului polul județean principal fiind Municipiul Focșani, urmat de
Municipiul Adjud.
Figură 22 Clasificarea orașelor din România
41
Figură 23 Municipii în județul Vrancea
Conform Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, în Regiunea Sud-Est se pot

distinge principalele linii de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională și
națională precum și direcțiile de implementare, integrându-se aici și aspectele relevante la nivel
transfrontalier și transnațional.
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată cu
modificările și completările ulterioare, strategiile, politicile și programele de dezvoltare durabilă
în profil teritorial ar trebui fundamentate pe Strategia de Dezvoltare Teritorială a României,
document ce a fost adoptat de către Guvernul României în data de 05.10.2016. Această strategie
este rezultatul unui demers amplu de planificare strategică care transpune în plan teritorial
obiectivele și direcțiile de dezvoltare a României pentru orizontul de timp 2035.
SDTR este un document esențial cu scopul de a asigura un cadru integrat de planificare
strategică care să orienteze procesele de dezvoltare ale țării.
SDTR propune:
• Susținerea dezvoltării policentrice a teritoriului național;
• Sprijinirea dezvoltării zonelor economice cu vocație internațională;
• Garantarea conectivității între orașele mici și mijlocii cu orașele mari;
• Susținerea dezvoltării infrastructurii de bază prin asigurarea accesului tuturor localităților
la servicii de interes general;
• Amplificarea relațiilor între autoritățile publice de la diferite niveluri administrative în
scopul asigurării unei dezvoltări armonioase a teritoriului național.
Conform Legii 350/2001 activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întreg
teritoriul României pe baza principiului ierarhizării, coeziunii și integrării spațiale la nivel
național, regional, județean, orășenesc și comunal, creând cadrul adecvat pentru dezvoltarea
echilibrată și utilizarea rațională a teritoriului precum și gestionarea responsabilă a resurselor
naturale și protecția mediului. Planul de Amenajare a Teritoriului Național - PATN reprezintă
documentul cu caracter director, care include sinteza programelor strategice sectoriale pe termen
mediu și lung pentru întreg teritoriul țării.
Secțiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Național sunt:
42
• Rețele de transport -aprobată prin Legea nr. 363 din 21 Septembrie 2006 privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea I - Rețele de transport.
• Apa - aprobată prin Legea nr. 17 I din 24 Noiembrie l 997 privind aprobarea Planului de
Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a II-a-Apă.
• Zone protejate - aprobată prin Legea nr. 5 din 06 Martie 2000 privind aprobarea Planului
de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a III-a-Zone protejate.
• Rețeaua de localități - aprobată prin Legea 351 din 06 Iulie 2001 privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a IV-a -Rețeaua de localități.
• Zone de risc natural - aprobată prin Legea nr. 575 din 22 Octombrie 2001 privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural.
• Turismul - aprobată prin Legea nr. 190 din 26 Mai 2009 privind aprobarea Planului de
Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a VI-a-Zone turistice.
• Infrastructura pentru educație - Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea
a VII-a.
• Zone rurale-Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a VII-a.
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean - PATJ

Planul de Amenajare a Teritoriului Județean este obligatoriu pentru celelalte planuri de
amenajare a teritoriului și de urbanism. PATJ are caracter director și reprezintă expresia spațială
a programului de dezvoltare socio-economică a județului. Fiecare județ are, conform legii,
obligativitatea de a deține un plan de amenajare a teritoriului județean și de a-l reactualiza Ia
fiecare 5-10 ani. Planul de amenajare a teritoriului județean trebuie corelat cu următoarele planuri
și programe: PATN, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal, programele sectoriale ale
guvernului, programe de dezvoltare.
Master Planul General de Transport

Proiectele majore din Master Planul Național de Transport sunt cu referire la îmbunătățirea
conectivității rețelei naționale de transport cu rețeaua europeană de transport, iar viziunea
strategică și direcțiile de acțiune sunt menite a urma politicile Uniunii Europene, dar și pe cele
naționale cu privire la eficiența, sustenabilitatea și siguranța transporturilor, descrise în documente
precum Carta Albă a Transporturilor, Planul Național de Amenajare a Teritoriului etc.
Realizând o comparație între obiectivele Master Planului de Transport și obiectivele PIRU
observăm că strategia vizează obiective asemănătoare pentru proiectele propuse de eficiență
economică, impact asupra mediului și siguranță. Astfel, PIRU va propune măsuri/proiecte/acțiuni
care să capitalizeze efectele pozitive ale investițiilor din Master Planul General de Transport, care
țintește zona de influență din vecinătatea Municipiului Adjud.
Din clasa documentelor strategice sectoriale fac parte o serie de planuri precum Planul de
Dezvoltare Regională Regiunea Sud-Est. Aceste planuri prezintă o importanță deosebită la nivel
teritorial, dar mai ales la cel regional, anumite prevederi producând o reconfigurare a mobilității,
preluându-se concomitent prevederi ale documentațiilor de ordin superior, precum cele ale PATN-
ului.
Sunt considerate extrem de importante documentele strategice sectoriale în aria geografică
pentru Planul Județean de Amenajare a Teritoriului, alături de Planul de dezvoltare a județului
Vrancea pentru perioada 2021-2027. Aceste documente tratează domenii diversificate, precum
sectorul economic, resurse umane, sectorul planificării utilizării teritoriului și locuirii, sănătate și
mediu.
Corelarea cu PMUD
În cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice (MDRAP) a definit oportunitatea efectuării de Planuri de Mobilitate
Urbană Sustenabilă, având în vedere nevoile privind creșterea gradului de mobilitate a persoanelor
43
și bunurilor, sporirea adaptabilității populației la nevoile pieței forței de muncă, precum și
favorizarea unei creșteri economice sustenabile din punct de vedere social și al mediului, printr-un
transport urban și peri-urban sustenabil.
Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele, cuprinse în POR 2014-2020 s-a ridicat problema „promovării strategiilor de reducere
a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane,
inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante
pentru atenuarea adaptărilor climatice”.
Următoarele tipuri de proiecte au avut în vedere măsurile de reducere a emisiilor de carbon
în zonele urbane prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă:
• Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex: achiziționarea de material
rulant electric/vehicule ecologice; modernizarea/reabilitarea/extinderea traseelor de
transport electric public; modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie);
modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică
aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric; realizarea de trasee
separate exclusive pentru vehiculele de transport public; îmbunătățirea stațiilor de
transport public existente, etc).
• Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex: construire infrastructură
necesară transportului electric (inclusiv stații de alimentare a automobilelor electrice);
construirea/modernizarea/reabilitarea pistelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice
aferente, etc.
• Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex: realizarea de sisteme
de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management al
traficului; realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere -
aliniamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2).
Corelare SDD Adjud

Obiective strategice:
1. Direcția de dezvoltare 1 - Creșterea accesului la servicii publice de bună calitate
a. Obiectiv Strategic 1 -Modernizarea infrastructurii rutiere și a infrastructurii
tehnico-edilitare
i. Măsură/Obiectiv Specific 1 - Extinderea și îmbunătățirea sistemului
centralizat de alimentare cu apă și canalizare
ii. Măsură/Obiectiv Specific 2 - Dezvoltare infrastructură de drenaj a apelor
iii. Măsură/Obiectiv Specific 3 - Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat
iv. Măsură/Obiectiv Specific 4 - Reabilitarea și îmbunătățirea infrastructurii
rutiere a Municipiului
v. Măsură/Obiectiv Specific 5 - Dezvoltarea sistemelor de management al
distribuției de gaze naturale
vi. Măsură/Obiectiv Specific 6 - Realizare infrastructura subterana pentru
cabluri la nivelul municipiului cât și localităților aparținătoare
vii. Măsură/Obiectiv Specific 7- Parcări subterane și supraetajate
2. Direcția de dezvoltare 2 - Dezvoltarea socio-culturală
a. Obiectiv Strategic 2 - Crearea condițiilor de dezvoltare si creștere a calității
procesului educațional
i. Măsură/Obiectiv Specific 8 - Creșterea capacității învățământului preșcolar
ii. Măsură/Obiectiv Specific 9 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
b. Obiectiv Strategic 3 - Dezvoltare infrastructură sanitară și asistență socială
i. Măsură/Obiectiv Specific 1O - Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale
ii. Măsură/Obiectiv Specific 11 - Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate
c. Obiectiv Strategic 4 - Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de agrement
44
i. Măsură/Obiectiv Specific 12 - Construire, modernizare și extindere
capacitate de agrement
d. Obiectiv Strategic 5 - Dezvoltarea turistică și culturală
i. Măsură/Obiectiv Specific 13 - Demarare investiții în sectorul turistico-
cultural
3. Direcția 3 - Protejarea Mediului Înconjurător
a. Obiectiv Strategic 6 - Creșterea eficienței energetice și reducerea poluării
i. Măsură/Obiectiv Specific 14 - Lucrări de reabilitare pentru creșterea
performanței energetice clădiri publice
ii. Măsură/Obiectiv Specific 15 - Lucrări de reabilitare pentru creșterea
performanței energetice și a siguranței blocurilor
iii. Măsură/Obiectiv Specific 16 - Reînnoirea parcului auto pentru transportul
public
iv. Măsură/Obiectiv Specific 17 - Infrastructură pentru vehicule electrice
v. Măsură/Obiectiv Specific 18- Capacitate generare și utilizare RES
vi. Măsură/Obiectiv Specific 19 - Revitalizare urbană
4. Direcția 4 - Consolidarea capacității administrative la nivel local
a. Obiectiv Strategic 7 - Modernizarea instrumentelor de lucru
i. Măsură/Obiectiv Specific 20 - Dezvoltarea sistemului de analiză și
management
5. Direcția 5 - Mobilitate intra și extra urbană
a. Obiectiv Strategic 8 - Îmbunătățirea mobilității urbane
i. Măsură/Obiectiv Specific 21 - Fluidizarea traficului
ii. Măsură/Obiectiv Specific 22 - Decongestionarea traficului
iii. Măsură/Obiectiv Specific 23 - Promovarea transportului alternativ
6. Direcția 6 - Dezvoltarea și diversificarea sectorului economic
a. Obiectiv Strategic 9 - Realizarea infrastructurii pentru activități economice
i. Măsură/Obiectiv Specific 24 - Creșterea capacității de întreprindere
activități economice
7. Direcția 7 - Modernizare locații publice
a. Obiectiv Strategic 10 – Modernizarea locațiilor publice prin activități de
reabilitare/consolidare/dezvoltare
i. Măsură/Obiectiv Specific 25 - Executare lucrări de modernizare,
reabilitare, consolidare dotare locații publice.
Atât direcțiile, cât și obiectivele strategice și obiectivele specifice au fost stabilite în urma
unei analize riguroase, realizată într-o manieră sistematică și obiectivă prin raportare atât la
specificul teritoriului acoperit de Municipiul Adjud, cât și la analiza SWOT. În acest sens,
obiectivele stabilite vor contribui la:
• îmbunătățirea eficacității, eficienței, relevanței, impactului și sustenabilității tuturor
activităților specifice desfășurate în Municipiul Adjud;
• gestionarea corespunzătoare a resurselor în termeni de eficiență, printr-o alocare financiară
adecvată;
• îmbunătățirea capacității privind luarea deciziilor și punerea lor în practică;
• responsabilizarea tuturor parților implicate în implementarea strategiei locale în ceea ce
privește rezultatele propuse și, implicit, în ceea ce privește modul în care sunt utilizate
fondurile alocate;
• îmbunătățirea generală a calității vieții din Municipiul Adjud.
Se poate aprecia, astfel, că setul de obiective stabilite pentru Municipiul Adjud creează
legătura, într-un context mai larg, între resursele locale și instrumentele de valorificare și
ameliorare a acestora, generând mai departe premisele unei dezvoltări locale echilibrate și de
durată.
45
Analizând Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Adjud, se evidențiază
următoarele priorități de dezvoltare durabilă:
1. Asigurarea cadrului necesar revitalizării economice prin utilizarea inteligentă a resurselor
teritoriului;
2. Dezvoltarea conceptului integrat de agricultură si asigurarea potențialului regiunii pentru
producție, procesare si vânzare;
3. Armonizarea cadrului de dezvoltare teritorial administrativ si spațial al municipiului cu
conceptul de dezvoltare integrat al teritoriului;
4. Promovarea conceptului integrat pentru modernizarea infrastructurii educaționale, de
sănătate, socială și dezvoltarea facilităților culturale și de agrement la nivelul întregului
teritoriu;
5. Crearea unui cadru instituțional pentru planificarea, gestionarea, monitorizarea și
evaluarea direcțiilor de dezvoltare la nivelul administrației publice locale.
Pentru realizarea acestor priorități este stabilită următoarea listă de proiecte:
• Realizarea variantei ocolitoare în jurul municipiului si configurarea sistemului de circulație
în exteriorul municipiului, având în vedere implementarea proiectelor integrate din
strategia CLLD;
• Promovarea și sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a clădirilor publice și a
blocurilor de locuințe;
• Implementarea unui sistem de transport durabil, realizarea infrastructurii necesare;
• Sens giratoriu intersecție DN2 (E85) – DN11;
• Modernizarea infrastructurii rutiere – drumuri naționale DN2 și DN11 și reabilitare și
modernizare infrastructură stradală;
• Extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în localitățile componente
Burcioaia și Șișcani;
• Reabilitarea, modernizarea și extinderea iluminatului public în Municipiul Adjud;
• Construirea de locuințe sociale în Municipiul Adjud;
• Promovarea producției și a distribuției de energie obținută din surse regenerabile;
• Lucrări de reabilitare termică;
• Amenajarea, întreținerea și înfrumusețarea zonelor verzi, a parcurilor, a spațiilor de joacă
pentru copii intravilane;
• Realizarea unui sistem modern de irigații al spațiilor verzi în oraș;
• Reabilitare Spital Municipal Adjud;
• Reabilitare, consolidare, modernizare si echipare scoli, grădinițe, creșă, terenuri de sport,
clubul elevilor;
• Reabilitare, modernizare, dotare Casa de cultură ”Tudor Vornicu”;
• Extindere și reabilitare Stadion Municipal Adjud;
• Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru activități destinate adulților și în zona Lacul
de argint;
• Modernizarea infrastructurii publice: sediul administrativ Primăria Adjud (zona parc),
sediu administrativ strada Stadionului nr. 2, sediu Impozite și taxe, strada N. Bălcescu nr.
12;
• Consolidarea și extinderea sistemelor de management integrat al deșeurilor;
• Construirea unei stații de sortare și transfer a deșeurilor.
46
Principii coordonatoare pentru o regenerare urbană

sustenabilă
Procesul de regenerare urbană se poate racorda sistemului de valori universale ecologice
generale, ce pot fi implementate în vederea obținerii unui ambient construit sustenabil. Deși ne
aflăm într-o stare continuă de regăsire a unui mobil de dezvoltare a societății, imperativele
ecologice, protecția și dezvoltarea mediului natural rămân constante ce pot crea baza pe care se
poate construi un viitor cu adevărat sustenabil. Aceste aspecte ecologice odată identificate pot crea
„infrastructura” la care se pot racorda celelalte componente definite de sintagma ‚dezvoltării
sustenabile’ (componenta socială și cea economică)3.
Modul de dezvoltare a mediului construit nu a fost unul ce se armonizează cu
componentele ecologice, ci unul ce creează bariere și fragmentare în cadrul peisajului deschis,
fiind un mod de dezvoltare ce poate crea probleme între relațiile celor două medii pe termen lung.
Aceste probleme sunt definite și de caracterul cumulativ al efectelor negative produse de mediul
construit asupra sistemelor și fluxurilor ecologice existente în orice zonă.
Peter Calthorpe lansează un îndemn pentru actorii implicați în configurarea orașului,
susținând faptul că „ … trebuie să creăm vecinătăți (unități de vecinătate) în locul subdiviziunilor;
cartiere urbane în locul proiectelor izolate, și comunități diverse în locul master planurilor
segregate”4. Alternativa modului în care mediul construit s-a dezvoltat este „simplă și atemporală:
vecinătăți rezidențiale, parcuri și școli amplasate la distanțe parcurse pietonal față de unitățile
comerciale, față de instituții, față de locurile de muncă și stațiile transportului în comun – o
versiune modernă a orașului tradițional”. În final, scopul propus este armonizarea creșterii urbane
cu impacturi minime asupra mediului natural, mai puțin teritoriu consumat, mai puțin trafic și mai
puțină poluare.
La baza acestei alternative, atât din punct de vedere filozofic cât și practic, se află individul
aflat în deplasare pietonală în cadrul spațiului orașului. Omul aflat în mișcare (pietonul) reprezintă
elementul catalizator ce face ca trăsăturile esențiale ale unei comunități să fie semnificative. Fără
pietoni, bunul comun al unei comunități (spațiul public) – parcurile, trotuarele, piețele – devin
obstacole inutile în calea deplasării automobilelor. Pietonii sunt considerați de autor ca fiind
„măsura pierdută a comunității, ei stabilesc scara … și marginea vecinătăților…”. Planificarea
făcută la scara deplasării pietonilor „va transforma suburbiile în orașe, proiectele în unități de
vecinătate și rețelele în comunități”.
Principiul coordonator ce trebuie vizat implică în mare parte adoptarea conceptului de
dezvoltare sustenabilă cu ale sale trei componente constitutive: componenta ecologică, cea socială
și cea economică.
Tendințele internaționale contemporane cu privire la dezvoltările urbane și implicit
implementarea lor în cadrul regenerărilor urbane sunt următoarele:
• Conceperea dezvoltărilor sub forma unităților de vecinătate cu o anume identitate, cu
limite, centre și puncte de interes (organizarea spațiului public este mai importantă decât
domeniul privat);
• Oferirea unor spații exterioare de o mai bună calitate;
• Unde este posibil, conectarea dezvoltării urbane la un transport comun mai eficient;
• Eliminarea configurării urbane cul-de-sac;
• „Ascunderea” garajelor auto (ex. garaje încorporate în sau sub clădire de câte ori este
posibil – eliminarea corpurilor de clădire separate doar cu funcțiunea de parcare auto acolo
unde este posibil).
3
Olănescu, Octav Silviu, 2018, Aspecte ecologice în determinarea mediului construit, Ed. UTPRESS, Cluj-Napoca
4
Calthorpe, Peter, 1993, The Next American Metropolis, în Stephen M. Wheeler, Timothy Beatley, (editori), 2009, Sustainable
Urban Development – Second Edition, Ed. Routledge, Londra și New York, p. 90
47
Pentru realizarea unor dezvoltări sustenabile sunt necesare o serie de inițiative organizate
sub formă de aspirații conceptuale ale procesului de proiectare, după cum urmează:
• Crearea vecinătăților cu incluziune și mixtare socială;
• Asigurarea serviciilor locale și facilităților ce satisfac o gamă largă de nevoi;
• Asigurarea serviciilor de transport public de calitate;
• Asigurarea managementului și strategiilor de menținere pe termen lung ale proiectelor și
vecinătăților;
• Implicarea comunităților locale.
Câteva coordonate pentru realizarea unui mediu urban mai sustenabil și integrat:
• Formarea unei perspective holistice, și anume conceptualizarea clădirilor împreună cu
spațiul tridimensional din jurul lor, de la energia potențială a Pământului către cea a
Soarelui;
• Abordarea echilibrată și plauzibilă a unui proiect;
• Reducerea cerințelor;
• Generarea locală a energiei – energia solară, eoliană și în situații specifice, energie generată
de deșeuri;
• Încurajarea proceselor ciclice în locul celor liniare;
• Planificarea în vederea asigurării flexibilității, deoarece modelele sociale și tehnologia se
vor schimba în timp;
• Asigurarea spațiilor verzi de calitate;
• Omul se află în centrul procesului.
Problematica comunității
• Consultarea nu mai este opțională – este absolut necesară includerea feedbackului
comunității în procesul de planificare urbană;
• Rezidenții cred din ce în ce mai mult că au dreptul să contribuie la schimbările mediului
construit din zona din care fac parte;
• Dezvoltarea comunităților sustenabile și de succes trebuie să încorporeze perspectivele
celor care trăiesc în acea zonă – fac parte din dialogul designului.
Valori sociale de referință ce trebuie incluse în procesul de design urban al comunităților
locale:
• Sustenabilitate
• Alternative
• Comunitate și vecinătate
• Siguranță
Elementele supra-ordonatoare ce trebuie avute în vedere pentru realizarea regenerării
urbane trebuie în primul rând să se articuleze cu elemente regăsite la scara regiunii urbane. Această
articulare trebuie să se manifeste firesc și just astfel încât diversele procese, atât ecologice, cât și
sociale sau economice, să se îndeplinească fără a se perturba reciproc.
Având în vedere aceste aspecte, se impune organizarea și structurarea următoarelor
concepte la nivelul structurii urbane: Stabilirea limitei creșterii urbane – are rol de a limita
extinderile necontrolate ale mediului construit peste diversele spații libere ale peisajului deschis
ce furnizează beneficii ecologice zonei; există o tendință permanentă de “a completa” spațiile
rămase libere ce se deschid spre exteriorul localităților cu diverse noi intervenții, care nu fac decât
să ocupe nejustificat aceste spații cu diverse implicații negative atât la nivel ecologic cât și social.
Această limită se stabilește în funcție de limita de protecție a resurselor naturale
semnificative.
Limita creșterii urbane poate fi marcată prin organizarea de centuri verzi în jurul
dezvoltărilor mediului construit al localităților sau prin organizarea acestor spații libere sub forma
de spații verzi publice, cu funcțiuni complementare nevoilor locuitorilor zonei.
48
Cursurile de apă, habitatul riveran, pantele și alte elemente sensibile ale cadrului natural
sunt prevăzute a fi conservate ca facilități ale spațiului deschis și încorporate in cadrul mediului
construit sub formă de spațiu public verde cu diferite utilizări.
Sistemul verde se poate configura pe baza sistemului hidrografic existent în zonă, organizat
juridic sub formă de spațiu verde public (parcuri cu diferite activități, trasee pietonale sau trasee
velo).
În vederea realizării sistemului verde integrat se impun o serie de acțiuni complementare
după cum urmează:
a) Stabilirea coridoarelor verzi din zonă;
b) Stabilirea unor programe de management și restaurare ale bazinelor hidrografice cu
următoarele componente:
a. Crearea unor sisteme de drenaj natural;
b. Crearea unor zone pentru bazine de retenție a viiturilor;
c. Măsuri de reîmpădurire și zone tampon față de peticele de habitate sensibile.
Principiile fundamentale ce trebuie urmate în procesele de regenerare urbană pot fi
structurate în trei mari categorii:
1. Principiul dezvoltării sustenabile – un principiu teoretic care deși aparent foarte general
se poate folosi ca element coordonator în orice intervenție ce implică transformarea
mediului construit;
2. Principiul adaptării și organizării mediului construit folosind conceptul de unitate de
vecinătate;
3. Principiul ierarhizării spațiului public – un principiu formal ce are implicații directe
asupra imaginii generale a spațiului public al orașului și relațiilor ce se pot crea între
domeniul public și cel privat.
Principiul dezvoltării sustenabile

Acest principiu se fundamentează pe teoriile ce conceptualizează dezvoltarea sustenabilă
sub forma realizării concomitente a dezvoltării pe trei componente fundamentale: componenta
ecologică, componenta socială și cea economică.
Componenta ecologică este materializată sub forma sistemului ecologic al zonei creat prin
interconectarea spațiilor verzi publice, utilizând ca elemente componente constitutive coridoarele
ecologice și diferite petice de habitat. Aceste componente pot susține diverse unități funcționale
ale domeniului public: scuaruri verzi și grădini publice cu dotări pentru toate categoriile de vârstă,
de la activități dinamice (locuri de joacă, sport) la activități pasive de relaxare.
Componenta socială este concepută prin asigurarea posibilității manifestării comunităților
locale în spații identitare ce pot contribui la întărirea sentimentului de apartenență, spații care să
inspire locuitorii zonelor respective, spații publice care să contribuie la obținerea unui nivel
contemporan de locuire urbană. Aceste spații sunt configurate tot sub forma unui sistem, de data
aceasta un sistem interconectat de spații publice utilizând ca elemente constitutive străzi de diferite
categorii și diferitele scuaruri minerale. Cele două sisteme (ecologic și social) sub aspectul
trăsăturilor lor fizice sunt două sisteme care, luate împreună, au repercusiuni pornind de la nivelul
local al unității de locuit și până la nivelul orașului.
Componenta economică este evidențiată prin transpunerea celor două sisteme (ecologic și
social) tot într-un sistem, un sistem ce vizează asigurarea viabilității acestor propuneri în diverse
scenarii cu orizonturi temporare specifice fiecărei componente în parte.
Conceptul formal de organizare a spațiului orașului implică definirea distinctă și clară
între:
• domeniul public (cu acces nemijlocit)
• domeniul privat (ierarhizat)
Element principal de organizare: insula urbană
Provocări:
49
• medierea între sisteme (deschis - închis)
• restructurarea și integrarea parcărilor auto
Principiul unității de vecinătate

Adaptarea modelului urban bazat pe conceptul de unitate de vecinătate, pe lângă
implicațiile sociale și economice care stau la baza constituirii modelului, permite configurarea și
păstrarea elementelor ecologice semnificative din interiorul orașului sub formă de spațiu public,
investit cu anumite funcțiuni recreative și clasificat în funcție de gradul de accesibilitate pe care
ecosistemul respectiv îl permite. De asemenea, sub acest tip de organizare orașul este
conceptualizat și organizat la scara deplasării pietonale. Acest aspect are multiple implicații atât
cu privire la dimensionarea efectivă a unităților cât și implicații directe asupra confortului urban
și asupra îmbunătățirii calității vieții.
Principiul ierarhizării spațiului public

Acest spațiu liber, de cele mai multe ori, suferă de lipsă de identitate în cadrul dezvoltărilor
de tip cartiere construite în perioada socialismului de stat. Aceste lipsuri pot fi contracarate vizând
asigurarea unei ierarhii bazate pe calitățile spațiale pentru realizarea valorilor sociale de referință
ale comunităților rezidențiale:
• permeabilitate (cu diverse intensități),
• lizibilitate,
• adaptabilitate,
• eficiență energetică,
• activitate,
• intimitate.
Având în vedere aceste lucruri, conceptul formal de organizare a spațiului liber trebuie să
urmărească definirea cât mai distinctă și precisă între domeniul public (cu acces nemijlocit) și
domeniul privat (care pleacă de la individ și până la comunitățile unităților de locuit organizate
sub diverse tipologii). Această separare concisă oferă opțiunea rezidenților de a alege între
activitate și intimitate.
Pentru realizarea acestor deziderate și pentru definirea limitelor între spațiul public și cel
privat, spațiul liber de construcții al zonei poate fi configurat în cadrul sistemului ce folosește
insula urbană ca element determinant al structurii urbane.
Provocarea constă în problematica utilizării unui sistem de organizare precisă (stradă –
insulă urbană) în reconfigurarea unui sistem construit ce aparține urbanismului deschis, unde cu
greu se pot distinge relații precise între clădiri și circulații.
Regenerarea urbană, văzută ca proces de modificare a mediului construit, poate fi
organizată folosind aceste 3 principii teoretice fundamentale, articulându-se în același timp cât
mai armonios și firesc la elementele supra-ordonatoare structurale organizate la nivelul localității
și peisajului deschis imediat învecinat.
50
ANALIZĂ DIAGNOSTIC
Adjud
Adjud este un municipiu în județul Vrancea, regiunea de dezvoltare din sud-estul

României.
Municipiul Adjud este situat în nordul județului Vrancea, la vărsarea Trotușului în Siret.
În componența Adjudului intră și Burcioaia (5 km sud de Adjud), Adjudul-Vechi și Șișcani
(5 km, respectiv 7 km nord față de Adjud).
5
Cunoscut din vechime pentru așezarea sa la intersecția dintre provinciile românești
Moldova, țara Românească și Transilvania, este și astăzi un important nod feroviar și rutier, ale
cărui trasee urmăresc văile Siretului și Trotușului. Deplasările pentru muncă și relațiile în teritoriu
sunt facilitate în general de existența unor drumuri naționale modernizate spre Focșani, Bacău,
Onești, Bârlad și a unor legături feroviare cu Focșani și Bacău.
Adjudul se găsește pe calea ferată la 45 km de Focșani (47 km pe E 85), la 25 km de
Mărășești (25 km pe E 85), la 38 km de Onești (38 km pe DN 11 A) și 58 km de Bacău (58 km pe
E 85).
5
Alexandru Desliu - Vrancea-Județ cu vocație europeană- Editura Pallas, 2006
51
Vecinătățile teritoriului administrativ ale Adjudului sunt următoarele:
v la nord comuna Sascut (județul Bacău);
v la est - comuna Homocea (Vrancea);
v la sud-comuna Pufești (Vrancea);
v la vest - comuna Ruginești (Vrancea) și comuna Urechești (județul Bacău).
Municipiul Adjud face parte, alături de alte 88 de municipii componente, în categoria
municipiilor de rang II din România.
Istoria
6
Săpăturile arheologice sau descoperirile întâmplătoare din zona de confluență a Trotușului
cu Siretul au adus contribuții însemnate la cunoașterea trecutului localității.
Astfel, în urma unor cercetări de suprafață, în punctul numit ”Movile” din apropierea
Adjudului, s-au găsit, printre altele, un topor de luptă caracteristic perioadei de tranziție spre epoca
bronzului, o cataramă confecționată din piatră albă și fusaiole lucrate din ceramică, aparținând
aproximativ aceleiași perioade. Fragmente de ceramică cu elemente specifice culturii Monteoru
din epoca bronzului, precum și două fusaiole de formă tronconică s-au descoperit în grădina unui
locuitor din oraș.
Cele mai complexe urme de locuire pe teritoriul actualei localități aparțin tot epocii
bronzului, în punctul “La Islaz”, din marginea de est a satului Adjudul-Vechi, găsindu-se vestigiile
unei așezări umane aparținând culturii Monteoru, distrusă în mare parte de revărsările Siretului. O
ceașcă lucrată cu mâna din piatră grosieră încadrată în epoca fierului (Hallstatt-ul târziu) a fost
găsită la „Movile”, iar piese asemănătoare la Șișcani (sat component al municipiului).
Cercetările arheologice din zona Adjudului-Vechi au mai scos la iveală fragmente
ceramice aparținând culturii carpice din secolele II-III d. Hr.
Continuitatea de locuire în această zonă a fost confirmată apoi descoperirea unui nivel din
secolele VIII-IX în punctul “La Sondă”, fragmentele de ceramică găsite aici fiind decorate cu
motive din benzi de linii drepte și benzi de linii vălurite, asemănătoare celor găsite la Lespezi-
Homocea (localitate la 4-5 km de Adjudul-Vechi).
În vatra satului s-a mai descoperit un engolpion din bronz, cu inscripția “Sfântul
Gheorghe” în grecește, datând din secolele X-XI.
Printre descoperirile arheologice care prezintă un interes deosebit pentru cunoașterea
evoluției istorice a acestor locuri menționăm o locuință-bordei datând de la începutul secolului
XIV (distrusă, din nefericire, în mare parte, de aceleași revărsări ale Siretului), unde s-au găsit
fragmente ceramice lucrate la o roată mai înceată, precum și piese din pastă cărămizie provenind
de la vase confecționate la roată rapidă.
Urmează un cuptor de uz casnic datând din secolul XV, din interiorul căruia s-au scos
numeroase fragmente ceramice ce provin de la diferite tipuri de vase (ulcioare, borcane, căni,
pahare, castroane).
În majoritatea zonelor cercetate s-au găsit, de asemenea, locuințe de suprafață și adâncite
în pământ, cuptoare și gropi menajere datând din secolele XVI-XVII. Materialul arheologic
recuperat este format din ceramică de uz casnic, ceramică ornamentală (cahle), obiecte din fier
(cuie, piroane, cuțite, scoabe), monede, precum și fragmente lucrate din caolin, cu smalt verde-
oliv la exterior și cu ornamente din linii incizate.
Cu prilejul ultimelor cercetări arheologice din anii '70 a mai fost identificat și un cimitir
din secolele XVI-XVIII, la unele din cele 25 de morminte dezvelite găsindu-se monede ungurești,
poloneze și turcești din aceste secole.
Cercetările arheologice întreprinse au indicat că așezările de aici aveau toate condițiile să
se transforme într-un oraș-târg înfloritor în secolul XV, așa cum de altfel este atestat într-un
6
Alexandru Desliu - Vrancea-Județ cu vocație europeană- Editura Pallas, 2006
52
document din 9 aprilie 1433. Este vorba de un privilegiu comercial acordat de Ilias Voievod, fiul
lui Alexandru cel Bun (1 ianuarie 1432 - noiembrie-înainte de 3-1433; † necunoscut) sașilor din
cele șapte scaune ale Transilvaniei (Sibiu, Sighișoara, Nocrih, Sebeș, Ciuc, Orăștie și Miercurea),
în care se arată că la intrarea negustorilor sași în Moldova să se evalueze mărfurile acestora in
oppido nostro Egydhalm (în orașul nostru Agiud”) și să se plătească drept vamă câte patru groși
de fiecare marcă, la întoarcerea în Transilvania, aceeași sumă, în același oraș, iar la graniță, vama
pentru vitele mari ce se vor exporta.
O mențiune indirectă o avem și din lucrarea Viața lui Ștefan cel Mare de Mihail Sadoveanu,
unde, printre altele, se arată că, în primăvara anului 1457, Ștefan Voievod a intrat în Moldova pe
la Adjud, cu sprijin muntenesc: “Pretutindeni apăreau călăreți ai lui, îndemnând pe oameni să
steie fiecare cu liniște și pace la cuibul său, căci nu vine cu război asupra țării, ci asupra lui Aron-
Vodă, sluga lui Mahomed-Sultanul și ucigașul lui Bogdan-Vodă. Pe temeiul acestor vorbe, mulți
răzeși au luat săbiile și au încălecat, venind la oaste în drumul Siretului și închinându-se domnului
cel nou.”.
Ca punct de vamă, Adjudul este menționat apoi în privilegiul comercial acordat de Ștefan
cel Mare (fiul lui Bogdan al II-lea, 14 aprilie 1457 - m.2 iulie 1504; † Mânăstirea Putna) liovenilor,
la 3 iulie 1460, în care se precizează: “cei care duc postavuri în țara Românească, pe drumul de
pe Valea Siretului, vor avea să dea, în afară de vama principală de la Suceava, și câte doi sloți
de car în târgul Romanului, în Bacău, în Adjud și în Putna”.
Făcând parte din sistemul orașelor-târg moldovenești, Adjudul a fost considerat de la
început proprietate domnească, locuitorii lui fiind obligați să plătească numeroase dări în bani. Pe
lângă “darea târgului” și “darea împărătească”, din care se plătea tributul datorat turcilor,
adjudenii contribuiau și la întreținerea armatei, plăteau fumăritul (o dare generală) și impozitul pe
profesie, ponderea cea mai însemnată deținând-o însă dările pe animale (oi și vite mari). Pe lângă
aceste dări în bani și în produse, târgoveții erau obligați să presteze pentru domnie și anumite
munci cu brațele și atelajele.
Orașul Adjud a fost centru administrativ al ținutului cu același nume încă de la începutul
secolului XVI, fiind menționat pentru prima dată într-un document din 6 martie 1507. “ținutul
Agiudului” cuprindea cursul inferior al Trotușului, de la limita cu ținutul Trotuș, împreună cu
Valea Siretului, în aval de Răcăciuni și amonte de Mărășești. Îl întâlnim apoi într-un uric din 17
aprilie 1522 de la Ștefăniță Vodă și într-un hrisov emis de Petru Rareș în prima lui domnie, la
1527. În această situație îl găsim și în secolul XVII, judecând după un document din 1631, în care
se spune că ”un anume Popa Pavel era din județul Agiud”.
Ca toate orașele medievale moldovenești, Adjudul era condus de două organe
administrative - unul ales de obștea locuitorilor, reprezentat de un șoltuz și 12 pârgari, și altul care
reprezenta puterea domnească, prin vornicul de târg.
Prima mențiune a șoltuzilor și pârgarilor din orașul Adjud o găsim într-un document din
16 iulie 1580, încheiat cu ocazia vânzării unei ocini din satul Mihăilești.
Șoltuzii și pârGării erau aleși în fiecare an de locuitorii orașului, dintre negustorii și
meșteșugarii mai înstăriți, uneori chiar dintre agricultori, formând un fel de consiliu orășenesc.
Organizarea era similară celorlalte târguri moldovenești și asemănătoare orașelor poloneze și
transilvane. În grija șoltuzilor și a pârgarilor erau toate vânzările-cumpărările și daniile de locuri,
pe care le treceau în catastiful orașului, șoltuzul păstrând și pecetea acestuia. Cu ajutorul sigiliului
se garanta autenticitatea actelor emise de către administrație.
Până acum se cunosc două sigilii - unul reprezentând rudimentar vite, folosit în secolele
XV – XVI și altul conservat mai bine pe un document din 16 septembrie 1620, având în câmpul
heraldic un clește și o riglă, cu inscripția Târgul Adjudului cu litere chirilice. Șoltuzii și pârgării
mai aveau în atribuțiile lor fixarea tranzacțiilor privind imobilele din oraș și adresarea plângerilor
către domnie, în numele locuitorilor. Tot ei se ocupau de igiena publică și corpul de oaste cerut de
domnitor. Începând cu mijlocul secolului XVII, puterea acestora scade, întărindu-se cea a
vornicului, ca reprezentant al domniei.
53
Ținutul Adjudului este întâlnit în documente până spre sfârșitul secolului XVII, fie singur,
fie împreună cu cel al Putnei. Contopirea definitivă a celor două ținuturi, cu mutarea reședinței la
Focșani, a avut loc la începutul domniei lui Eustratie Dabija (1661 - 1665), reprezentant al unei
importante familii boierești din acest secol, originară din Căpoteștii Odobeștilor.
Adjudul cunoaște un alt moment important în evoluția sa istorică la 14 mai 1600, când aici
s-au regrupat cele două armate ale lui Mihai Viteazul, una venită din țara Românească, alta din
Transilvania, pe Valea Trotușului, de unde au plecat spre Suceava și lași pentru înfăptuirea primei
unități a tuturor românilor.
Adjudul despre care este vorba în aceste hrisoave și menționat în lucrări scriitoricești este
satul Adjudul-Vechi de astăzi, situat pe malul drept al Siretului, la 3 km nord de municipiul Adjud
(numit multă vreme Adjudul-Nou). Adjudul medieval a cunoscut o viață orășenească înfloritoare
până la sfârșitul secolului XVII. În Istoria în versuri polone despre Moldova și țara Românească,
dedicată în 1684 regelui loan Sobieski, cronicarul Miron Costin amintește de târgușorul Adjud ca
fiind una din localitățile importante din ținutul Putnei. Un an mai târziu, domnitorul Constantin
Cantemir (15 iunie 1685-m. 18 martie 1693; † Mânăstirea Mera, pe râul Milcov) îl rechemă din
Polonia, numindu-l staroste de Putna.
Fragmentele de cahle găsite pe șantierele arheologice confirmă faptul că Adjudul era un
centru urban unde, în interiorul locuințelor, se construiau sobe de teracotă, iar pereții erau
împodobiți cu ceramică viu colorată.
Bogăția și varietatea acesteia, dar mai ales cuptoarele de ars aole descoperite în zonă, destul
de perfecționate pentru vremea aceea, ne arată că aici se produceau vase în serie, nu numai pentru
locuitorii orașului, dar și pentru cei din satele învecinate.
Începând cu secolul XVIII, Adjudul începe să decadă treptat, pierzându-și ireparabil din
însemnătatea de odinioară, fapt ce reiese și din Descrierea Moldovei, scrisă de Dimitrie Cantemir
la cererea Academiei din Berlin, în 1716, unde Adjudul nu mai este menționat printre orașele
importante de pe Siret. Criza este determinată nu numai de epidemii, revărsările tot mai dese ale
Siretului și jefuirea târgului de turci și tătari, ci și de intrarea Adjudului sub stăpânirea Mânăstirii
Mera. Din oameni liberi, cu obligații doar față de domnie, orășenii devin oameni dependenți de
această mânăstire. Dintr-un document din 28 noiembrie 1741 aflăm astfel că adjudenii erau
obligați față de egumenul Mânăstirii Mera la 6 zile de muncă pe an. În 1789, geologul austriac
Balthazar Hacquet, aflat în Moldova în timpul războiului ruso-austro-turc din 1787–1792, găsește
deja “târgușorul Agiud distrus”.
Ca urmare a faptului că vatra târgului era permanent surpată de viituri, cât și a îndepărtării
de noua arteră comercială apărută în timp, târgoveții părăsesc vechea așezare de pe malul Siretului
și se mută cu 3-4 km mai la sud, pe moșia serdăresei Elena Canta, autorizația fiind aprobată prin
hrisovul domnesc din 15 februarie 1795, semnat de Mihail Constantin Șuțu, domnul Moldovei.
“Văzând strâmtorile și nealișvelișurile lor, ce aveau la târgul Agiudului - se spunea în hrisov - au
fost siliți a-și căuta alt loc unde să fie alișveriș” (în turcă, negoț, afacere reușită - n.n.).
Negustorii care semnaseră actul de învoială cu serdăreasa în 1794 erau, ca etnie, români,
armeni, greci, evrei, precum și sârbi ori bulgari emigranți din sudul Dunării în timpul războaielor
ruso-turce.
Hrisovul din 15 februarie 1795 stipula că părțile învoielii – proprietarul și locuitorii noului
târg – să respecte tocmelile, “nici a se mai adăuga la venit, nici a se scade după zapisul ce au dat
la visterie”. Obligațiile târgoveților față de proprietar erau fixate clar, printre acestea numărându-
se plata taxelor și impozitelor în funcție de veniturile realizate. Se întărea totodată statornicirea
târgoveților pe aceste locuri, fără a se mai adăuga alte îndatoriri.
Schimbarea stăpânilor de moșii a dus la nerecunoașterea învoielilor anterioare. Așa s-a
întâmplat după trecerea moșiei Canta în proprietatea logofătului Constantin Balș, care făcea parte
dintr-o veche familie boierească, ai cărei reprezentanți ajunseseră în posesia unor moșii imense
(pe la mijlocul secolului XIX, Alecu Balș, de exemplu, deținea peste 115.000 ha, cu nenumărate
sate). Logofătul, lărgindu-și moșia prin cumpărături, face, în 1811, prin vechilul său, o nouă
54
așezare cu locuitorii orașului, impunând condiții aspre față de cele cuprinse în hrisovul din 1795.
Nemulțumiți de întorsătura luată de orașul lor, locuitorii se plâng, în 1812, domnitorului Scarlat
Calimah, arătând că noua așezare “a fost făcută cu asprirea lor și că lor nu le-a fost făcută
cunoscută și nici de toți iscălită”. Pentru remedierea lucrurilor se cerea să se strice învoiala cu
logofătul Constantin Balș și să se revină la cea făcută cu Elena Canta.
Plângerea adjudenilor nu este rezolvată însă favorabil, în “anaforaua Divanului, întărită
de Domn” la 29 decembrie 1812, motivându-se că “prin vânzare, logofătul nu este dator a urma
tocmelile celor de mai înainte stăpâni”.
Începând cu anul 1838, proprietar al moșiei devine logofătul Alecu Balș, fiul lui Constantin
Balș, care își mărește proprietățile prin cumpărarea moșiilor Șișcani de la Costache Aslan și
încheie o nouă învoială și mai apăsătoare. Taxele la care erau impuși locuitorii erau următoarele:
„pe fiecare stânjen la fața uliței - 4 sfanți de argint de fiecare târgoveț; pentru fiecare vadră de
vin adusă în târg - jumătate de sfanț; pentru vadra de rachiu un sfert de carboavă; pentru vadra
de păcură - jumătate de sfânt; articolele aduse în târg ce nu se vor arăta celui orânduit asupra
acestui venit vor fi socotite de contrabandă și se vor lua”.
Plângerile au continuat și după Unirea Principatelor, în toate jalbele arătându-se condițiile
grele ale învoielilor. Sub Al. I. Cuza au fost legiferate însă primele dispoziții privind
răscumpărarea datoriilor la contractele de închiriere sau arendare a proprietăților (cu drept de
ipotecare) pe termen lung și primele restricții ale acestor practici vechi. Societatea românească se
moderniza și orașele începeau să se emancipeze. Statul încearcă să intervină în raporturile dintre
proprietarii de moșii și locuitorii orașelor așezate pe astfel de terenuri, pentru curmarea abuzurilor
legate de plata datoriilor pentru pământurile arendate sau închiriate. Prin Legea de secularizare a
averilor mânăstirești din 1863, acestea trec în proprietatea statului, pentru ca în 1864 să fie votată
și legea prin care proprietățile statului închiriate sau arendate puteau fi răscumpărate de cei care
le foloseau sub această formă. Răscumpărarea s-a făcut însă tot pe baza unor învoieli între locuitori
și proprietar, care necesitau formalități foarte complicate. Așa se face că adjudenii și-au
răscumpărat drepturile abia în 1910, în urma tratativelor dintre proprietara moșiei Adjudul-Nou și
N. Gh. Păcuraru, primarul comunei, contra sumei de 120.000 lei împrumutați de comună de la
Casa Creditului Județean și Comunal. țăranii din
Adjudul-Vechi, Șișcani și Burcioaia au fost împroprietăriți prin reforma agrară din 1864,
cei din Șișcani din moșia boierului Alexandru Balș, ceilalți din proprietățile statului. Cum
agricultura era un mijloc de subzistență pentru o bună parte din locuitorii orașului, aceștia au
continuat să ia în arendă pământ de la boieri, pe care-l plăteau până la 2 galbeni falcia.
Deși legislația din timpul lui Cuza își propunea îmbunătățirea situației țăranilor, abuzurile
boierilor produceau multe nemulțumiri acestora. Nedreptățit și umilit de moșierul Alexandru Balș,
cunoscut ca antiunionist înverșunat, ca de altfel tot neamul lor, lon Roată din Câmpuri vine la
Adjud și se plânge domnitorului, aflat aici în trecere spre București. Jignirea adusă de boier lui
Moș lon Roată este spălată prin sărutarea obrajilor acestuia de către Al. I. Cuza, eveniment relatat
de Mihail Kogălniceanu și reluat apoi de Creangă într-o povestire.
Întemeiat în primul rând de negustori și meșteșugari, orașul Adjud
și-a concentrat viața comercială și administrativă de-a lungul unei rețele reduse de străzi, locuitorii
din Adjudul-Vechi ocupând partea dinspre gară abia după 1864.
În anii 1872-1873 se înființează piața centrală, se construiește localul Primăriei și se
instalează pe străzi 30 de felinare cu gaz. La 13 septembrie 1872 se dă în funcțiune oficial Stația
CFR pe linia ferată Mărășești - Bacău.
În 1884, în timp ce se construia linia Adjud - Tg. Ocna, se înființează un punct de
alimentare și întreținere a locomotivelor, considerată data de naștere a Depoului CFR Adjud.
În Războiul de Neatârnare din 1877 - 1878, adjudenii contribuie cu bani și îmbrăcăminte,
batalionul condus de maiorul Gh. Șonțu având în componența sa și Compania a IV-a formată din
locuitori din plasa Răcăciuni, cu reședința la Adjud. Mulți dintre ostași s-au jertfit pe câmpul de
luptă, iar cei întorși acasă au fost decorați, pentru eroismul lor, cu medalii românești și rusești.
55
Reședință a plășii Răcăciuni prin Legea comunală din 1864, Adjudul devine comună
urbană abia în 1921. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX se dezvoltă învățământul,
cultura, asistența sanitară, sindicatele, asociațiile de ajutor reciproc.
În Războiul de Reîntregire a Neamului din 1916-1918, locuitorii Adjudului și-au înscris
cu cinste numele în cartea de aur a eroismului românesc. Oprite spre sfârșitul anului 1916 pe linia
Carpaților Orientali, trupele germane au pornit în ofensivă în vara anului următor pe linia Focșani
- Mărășești - Adjud, conjugată cu înaintarea armatei austro-ungare în lungul văii Oituzului.
Animați de un patriotism înălțător, în luptele desfășurate simultan de la Mărășești și Oituz, ostașii
români au zdrobit armatele dușmane sub lozinca “Pe aici nu se trece!”. Au căzut la datorie
căpitanul A. Petrescu, plutonierul I. Gheorghiu, sergenții C. Costea și V. Ferenț, caporalii C.
Grigoriu, I. Secui și Neculai Bucur, precum și zeci de soldați.
Înscris pe traiectoria dezvoltării capitaliste a României după Marea Unire din 1918, la care
se adaugă și elemente de ordin local, cum ar fi emanciparea generală a orașului, transformarea lui
din comună rurală în comună urbană, afluxul populației din vecinătate și creșterea demografică,
Adjudul cunoaște, încă de la începutul perioadei interbelice, o dezvoltare economică, socială și
culturală cu mult peste nivelul celei anterioare.
Evenimentele din vara anului 1944, care au condus la răsturnarea guvernului Antonescu și
întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste nu i-au lăsat pe adjudeni indiferenți. La luptele
desfășurate pe teritoriul național și apoi în Ungaria și Cehoslovacia au participat și tineri ostași din
Adjud, unii dintre ei dându-și viața pe câmpul de bătălie (locotenentul Mărcuță, soldații Sichim
Luță, Neculai Bejan ș.a.). Au fost distinși pentru actele de vitejie săvârșite pe front 124 de ostași
adjudeni.
Adjud - un loc ce vine din istorie, durează istorie și are ambiția de a se impune în viitor.
Cultura și Tradițiile
Cultura și tradiția sunt elementele principale ale temeliei spiritualității unui popor.
Țara Vrancei, din timpuri străvechi, parte a istoriei și culturii naționale, dispune de bogate
comori spirituale, de valori artistice.
În prezent Vrancea este deținătoarea vechilor meșteșuguri tradiționale: oieritul, producerea
cașului afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele și păpușare de caș, troițele, obiectele
gospodărești), olăritul, țesutul pânzei, stofei, ștergarelor și confecționarea (cusutul, brodatul)
portului popular vrâncean, făurirea de instrumente populare (fluier, caval, trișcă, cimpoi, bucium,
ocarină și multe altele) și confecționarea autenticelor măști tradiționale, practicate în special în
zona montană, prelucrarea artistică a fibrelor vegetale și nu în cele din urmă meșteșugul vinului
cu excelentele sale soiuri autohtone.
O tradiție veche în satele din Munții Vrancei este arta folosirii plantelor. Dintotdeauna
vrânceanul a iubit natura, pentru că aceasta i-a fost singurul sprijin. I-a oferit adăpost, hrană și, în
momentele mai grele, leacuri pentru bolile de care era chinuit. Multe femei foloseau plantele
pentru a face diverse leacuri, pe care nu le puteau altfel procura din cauza distanței față de oraș.
Rețetele acestor alifii au anumite secrete care s-au păstrat moștenire de la mama la fiică.
Produsele tradiționale, pe care fiecare vrâncean gospodar de la munte le produce în propria
microfermă (precum mierea de albine, cașul afumat, vinul, țuica de fructe, carnea afumată,
brânzeturile de diferite tipuri, siropurile, fructele uscate sau afumate) sunt naturale, ecologice, fără
a folosi conservați, aditivi sau coloranți sintetici. Sunt produse preparate in armonie cu natura și
nu afectează deloc mediul.
Județul Vrancea este una dintre vetrele folclorului românesc, care a oferit o bogăție de date
etnografice înscrise pe un continuum între cultura materială și cea spirituală.
Frumusețea portului vrâncean este dată atât de piesele sale, cât și de indiscutabila măiestrie
cu care au fost realizate. Influența bizantină este de necontestat, cel puțin în ceea ce privește
realizarea broderiilor. Acestea erau realizate din cânepă, in sau lână – în gospodăriile țărănești sau
56
din mătase, perle, catifea, brocart venețian – la curtea boierilor, iar firul metalic va da o notă de
originalitate portului vrâncean.
Costumul popular autentic vrâncenesc, sobru sau viu colorat, în funcție de vârstă,
ornamentat discret, dar de efect, purtat cu mândrie și eleganță de localnici, ilustrează convingător
continuitatea și unitatea cultural-etnografică a poporului nostru. (Cherciu, 2008).
Figură 24 - Port tradițional vrâncenesc
Tradiții, datini și obiceiuri

Alte obiceiuri de Paște: ciocnitul ouălor și hora;
Urări de Crăciun și Anul Nou: colindul, plugul, sorcova, ursul, capra.
Obiceiuri religioase: Pomana Hramului Bisericii, Pomana Paștelui, Coacerea de mucenici
Ritualuri de nuntă: (gătitul miresei, furatul miresei, vedrele, chiuitul, bătutul brazilor)
Oameni de seamă
7
De-a lungul anilor, la Adjud s-au născut mulți oameni de seamă, creatori în diferite
domenii de activitate. Vom evoca în paginile ce urmează numele și personalitatea câtorva dintre
acești oameni.
Balș Gheorghe - inginer și istoric de artă, academician (n. 24. 04.1868, Adjud - m. 22. 09.
1934, București).
Studii în Elveția și Germania. Absolvent al Politehnicii din Zürich.
Călătorii de studii în Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia și Rusia. Se remarcă în mod deosebit
ca cercetător al arhitecturii românești, fiind unul dintre cei mai apreciați istorici ai artei vechi
românești. Autor a numeroase cărți de specialitate redactate în română și franceză. La 4 iunie 1923
7
Ghid Turistic Adjud, Alexandru Deșliu- Editura PALLAS, Focșani
57
este ales membru titular al Academiei Române, între mai 1928 și mai 1931 fiind vicepreședinte al
înaltului for.
Botta Dan - poet, eseist și dramaturg (n. 26.09.1907, Adjud - m. 13.01.1958, București).
Fratele mai mare al scriitorului și actorului Emil Botta. Licențiat în Litere (greacă, latină)
și Drept. Este și absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport din București. Debutează
editorial cu volumul de poezii Euladii (1931). Volume de versuri: Limite (1936) și Charmion sau
Despre muzică (1941). Opera dramatică (Comedia fantasmelor, Alkestis, Deliana, Soarele și luna).
Botta Emil - poet, prozator, actor de teatru și de film (n. 12.11.1912, Adjud - m.
24.07.1977, București).
Frate cu poetul și dramaturgul Dan Botta. Unul din cei mai mari tragicieni ai scenei
românești de la mijlocul secolului XX, laureat al Premiului de Stat, artist emerit. Absolvent al
Conservatorului de Artă Dramatică din Capitală (1932). Debut în cadrul Companiei teatrale 13+1
înființată de G. M. Zamfirescu. Roluri de mare rezistență ale dramaturgiei universale și naționale.
Joacă în 14 filme, majoritatea pelicule de referință în cinematografia românească: Pãdurea
spânzuraților (1964), RăȘcoala (1964), Dacii (1966), Columna (1968), Reconstituirea (1969).
Ca poet, debutează în Bilete de papagal (1929), iar în volum, cu întunecatul April (1937),
distins cu Premiul Fundației Regale.
Alte volume: Pe-o gură de rai (1943), Versuri (1971), Un dor fără spațiu (1976).
Claudian Virgil (pe numele adevărat Virgil Coșniță) - profesor de matematică, publicist
(n. 24.07.1906, Adjud - m.?).
Absolvent al Facultății de Matematică a Universității din București (1929). Profesor de
matematică la mai multe scoli de prestigiu din Bârlad, de redacție. Redactor și colaborator la
reviste de specialitate din țară și Galați, București. Debut în ziaristică la Galați (1934), unde ajunge
secretar străinătate.
Dichiseanu lon - actor de teatru, film și televiziune, cântăreț de muzică ușoară (n.
20.10.1933, Adjud).
Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (1959).
Bogată și îndelungată activitate scenică la Teatrul Nottara, București. Roluri din
dramaturgia clasică și contemporană românească, precum și din cea universală. Debut în filmul
Darclée. Distribuit în peste 40 de filme, multe din ele apreciate și azi de publicul spectator: Tudor
(1962), Titanic vals (1964), Bătălie pentru Roma - coproducție internațională (1968), Pistruiatul
(1973), Cantemir (1975), Clipa (1979), Burebista (1980), Trandafirul galben (1982) etc. Prezent
în multe show-uri muzicale TV. Unul dintre cei mai compleți actori din ultima jumătate a secolului
XX.
Gheorghiu Angela - cântăreață de operă - soprană (n. 1964, Adjud).

Absolventă a Conservatorului din București, unde își ia examenul de stat cu rolul Mimi
din opera Boema de Puccini. Este căsătorită cu tenorul italian Roberto Alagna, împreuna cu care
formează unul din cele mai valoroase cupluri solistice ale lumii. Trăiește cu soțul ei în Franța. Nu
uită că spectatorii și telespectatorii români sunt cei care i-au dat "o diplomă de încurajare" în anii
studenției, de dragoste și putere de muncă, care îi sunt și acum de ajutor, când se află departe de
casă.
Groza Alexandru - operator de film (n. 27.09.1948, Adjud - m. febr. 1996, București).
Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (1973). Semnează, ca
operator, singur sau în colaborare, peste 30 de filme artistice și seriale TV, între care: Melodii,
58
melodii (1978), Al treilea salt mortal (1980), Întâlnirea (1982), Anotimpul iubirii (1985), Liceenii
(1986), Șobolanii roșii (1990), Doi haiduci și-o crâșmăriță (1992), Punctul zero (1995).
Groza Nicolae - pictor (n. 30.03.1943, Adjud).

Absolvent al Institutului de Arte Plastice "N. Grigorescu" din București (1966). Cadru
didactic în cadrul aceluiași institut. Debut la o expoziție de artă decorativă (1966). Participă la
anuale de stat, saloane de desen și gravură, la expoziții de artă românească organizate în țară și
străinătate.
Expoziții personale la București. Lucrează pictură de șevalet, grafică, artă decorativă și
monumentală.
Manolescu Nicolae I. - academician, profesor universitar, doctor docent, inginer (n.

11.04.1907, Adjudul-Vechi - m. 10.10.1993, București).
Absolvent al liceului "Unirea" din Focșani (1926). Școala Politehnică din Timișoara. În
1931 obține diploma de inginer mecanic. În 1969 devine doctor inginer, iar în 1972 - doctor
docent. Bogată activitate profesională în CFR. Cadru didactic universitar. Activitate științifică
axată pe transporturile feroviare. Numeroase lucrări de specialitate, apreciate în tară și străinătate.
Membru fondator, de onoare al unor prestigioase federații și asociații de profil. Membru
corespondent al Academiei Române din 1991.
Mustață Gheorghe - profesor universitar, doctor docent (n. 06. 03.1938, Adjudul-Vechi).
A absolvit Facultatea de Biologie - Geografie, Secția Zoologie (1962). Doctor în biologie
(specialitatea zoologie) - 1974. Premiul Academiei Române "Emil Racoviță" (1994). Decan al
Facultății de Biologie. Director al Stațiunii Biologice Marine "Prof. dr. loan Borcea" de la Agigea.
Membru titular al Academiei Naționale de Ecologie a Republicii Moldova și al Academiei
Oamenilor de Știință. Membru fondator al unor prestigioase societăți și fundații științifice
naționale și internaționale. Peste 52 de lucrări de specialitate publicate. Organizator al unor
cunoscute manifestări științifice. Date biografice incluse în cinci enciclopedii științifice
internaționale.
Naghy Gheorghe - regizor de film (n. 18.08.1932, Adjudul-Vechi).

Absolvent al Institutului Unional de Cinematografie din Moscova (1955). Realizează filme
de ficțiune, numeroase filme documentare și utilitare la Studiourile Buftea și "Al. Sahia". Premiu
la Festivalul Filmului de la Moscova, în 1980 pentru filmul Dumbrava minunată. Alte pelicule:
După concurs (1955), D-ale carnavalului (1958), Telegrame (1959), Bădăranii (1960), Vremea
zăpezilor (1967), Alarmă în Deltă (1975), Fiul munților (1980), Egreta de fildeș (1987), Taina
jocului de cuburi (1989), De-as fi Peter Pan (1991).
Secară Gheorghe - profesor universitar de mecanică, doctor în științe tehnice (n.

5.10.1933, Adjudul-Vechi).
Absolvent al Facultății de Mecanică a Universității "Transilvania" din Brașov (1960).
Activitate didactică îndelungată. Prodecan și Decan al Facultății de Tehnică în Construcții de
Mașini. Doctor în științe tehnice în 1969.
Deținător a nouă brevete de invenție, publică peste 130 de lucrări științifice în țară și
străinătate. membru al Societății Inginerilor din România, al Asociației Oamenilor de Știință.
Șaradici Lucian V. - profesor universitar, doctor (n. 14.12.1939, Adjud).

A absolvit Academia de Studii Economice din București - Facultatea de Finanțe - Credit
(1963). Profesor univ. dr. la Catedra de științe economice din cadrul Universității din Bacău. Din
anul 2000, Decan a! Facultății de Litere și Științe din cadrul Universității din Bacău. Autor a
numeroase lucrări de specialitate, din care amintim: Probleme - Rezolvări, Economie politică -
59
Teste, Doctrine economice, Fundamente ale cunoașterii economice. În colaborare: Procesul de
urbanizare în România - zona Vaslui, Efecte socio-culturale ale urbanizării, Reflecții economice
și filozofice etc. Numeroase participări la sesiuni științifice în țară și străinătate.
ANALIZA SWOT – CULTURĂ

Puncte tari Puncte slabe
o Județul Vrancea are potențial cultural și o Costuri mari pentru participarea la
pentru dezvoltarea unor activități evenimente culturale de profil
tradiționale, culturale
o Prezența unor tradiții populare și
păstrarea acestora prin transmiterea
către generațiile viitoare
o Localitatea beneficiază de istoric și
tradiții încă de la atestarea documentară
Oportunități Amenințări
o
Așezarea geografică și aspecte fizico – geografice

8
Situat în nord - estul județului Vrancea, Municipiul Adjud este amplasat în Câmpia
Siretului inferior, pe interfluviul Siret - Trotuș (la confluența râului Trotuș cu râul Siret), la 47 km
nord de Municipiul Focșani.
Terenul pe care este așezat Adjudul este în general plan, fiind mărginit de colinele
subcarpatice cu înălțimi până la 400 m.
Altitudinea generală medie a orașului este de cca. 100 m (135 m) față de nivelul mării.
Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde construcțiilor de locuit și are pânza de apă
potabilă sub 10 m adâncime.
9
Situat pe interfluviul dintre cele două râuri, înspre NV zărindu-se Dealul Capul Piscului
(156 m). Zona construită a localității se află la altitudini cuprinse între 98 m în SE și 107 m în NV.
Relieful
În individualizarea sistemului teritorial vrâncean, un rol important îl are relieful.
Conform tuturor datelor din domeniu, se poate afirma cu certitudine că țara Vrancei este
izolată aproape perfect de zonele înalte de relief care o înconjoară.
Tocmai de aceea această situație a oferit eternul adăpost pentru formarea unei străvechi
rețele de așezări, precum și a unei populații care-și va dezvolta tradiții și obiceiuri specifice, toate
acestea ducând la crearea unui spațiu mental veritabil - țara Vrancei.
Clima
Podișul Moldovei are o climă temperat continentală; aceasta se datorează predominării
influenței directe a maselor de aer continental, de origine asiatică, care în general, iarna sunt uscate
și reci, iar vara sunt calde sau chiar foarte calde și uscate. Ca urmare, precipitațiile sunt reduse;
8
Cronica Vranvcei XV 2013 - Evoluția Adjudului Până La Formarea Târgului În Secolul Al Xvi-Lea – Ionuț Iliescu și Aurora
Emilia Apostu
9
Cronica Vranvcei XV 2013 - Evoluția Adjudului Până La Formarea Târgului în Secolul Al XVI-Lea – Ionuț Iliescu și Aurora
Emilia Apostu
60
iarna acestea cad sub formă de zăpadă care este frecvent viscolită. Pe parcursul anului repartiția
precipitațiilor este neuniformă, înregistrându-se perioade secetoase cu o frecvență mai mare vara.
Ca urmare a faptului că multă vreme în țara Vrancei nu au fost stațiuni meteorologice, date
despre evoluția climei s-au strâns de pe teren, în special transmise prin tradiție sau după
consemnările lăsate de preoți sau călugări.
“Localizarea geografică a țării Vrancei plasează regiunea în zona climatului temperat
continental moderat, cu influențe ale maselor de aer din nordul Europei. Rezultă astfel o
succesiune a celor patru anotimpuri, cu o amplitudine termică sesizabilă între iarnă și vară.
Poziționarea în exteriorul arcului carpatic și morfologia regiunii sunt factori generatori ai
inversiunilor de temperatură, în bazinele depresionare, și ai producerii fenomenului de foehn, pe
versanții cu expoziție sud-estică, fapt reflectat de prezența anumitor elemente vegetale. Ecartul
altitudinal de aproape 1600 m este cauza etajării pe verticală a parametrilor climatici,
identificându-se astfel cele trei etaje climatice: de munte, de deal și de câmpie. Circulația
generală a atmosferei este și ea influențată de poziționarea catenelor montane, care au adesea
rol de baraj în calea de plasării maselor de aer”.
Prin poziția sa, județul Vrancea aparține în proporție de 40% sectorului cu climă
continental moderată (ținutului climatic al munților cu altitudini medii) și în proporții de
aproximativ 60% sectorului cu climă continentală (ținutul climatic al Subcarpaților și ținutul
climatic al Câmpiei Române).
În anotimpurile de tranziție se resimt influențele maselor de aer temperat-oceanice, iar în
anotimpul cald cele tropical-uscate.
În timpul iernii, sunt frecvente advecțiile de aer temperat-continental din nord-est și est.
Un factor important care accentuează caracterul excesiv al climatului din sezonul rece este
substratul, dominant neted și cu pondere ridicată a suprafețelor acvatice. Acestea favorizează
intensificările vântului și scăderile accentuate de temperatură.
Temperatura aerului
Temperatura aerului reprezintă unul dintre cei mai importanți parametri climatici, întrucât
influențează procese fizice, biologice și chimice, dar și activitățile umane.
Temperaturile medii anuale înscriu valori cuprinse în general în jurul valorii de 10,5 °C.
Se remarcă faptul că, temperatura aerului urmează o curbă ascendentă din ianuarie până în
iulie, când se atinge maximul termic mediu anual, și o curbă descendentă din iulie până în
decembrie, uneori ianuarie, când se remarcă cele mai mici medii termice din cursul anului.
În condițiile de câmpie (culoar de vale, din nord-estul județului), drenată de Siret, la stația
meteorologică Adjud (101 m altitudine), variația temperaturii medii în cursul anului se situează
valoric între -0,5 °C în decembrie și 20,7 °C în iulie, atingând deci o amplitudine medie de peste
21 °C.10
În timpul anului, temperatura aerului înregistrează o din ianuarie până în iulie, de la -3-
4 °C până la 20-22 °C. Perioada cu optim termic pentru desfășurarea activităților turistice începe
în aprilie și se termină în noiembrie.
Numărul de zile de iarnă (cu temperatură maximă zilnică ≤0 °C) este de 25-30 zile pe an,
iar numărul zilelor cu îngheț este peste 100.
Ø Amplitudinea anuală a temperaturii: +25,7 °C;
Ø Amplitudinea temperaturii absolute: 68,7 °C;
Ø Numărul mediu de zile cu temperatura medie mai mare de 5 °C este de 234 (perioada
începe din 24 martie și se termină în jur de 12 noiembrie);
Ø Numărul mediu de zile cu temperatura medie mai mare de 10 °C (perioada de
vegetație) este de 186 (perioada începe la 16 aprilie și se termină la 18 octombrie);
10
PATJ Vrancea, Etapa I Cadru natural, p. 4
61
Ø Temperatura maximă absolută înregistrată a fost de 39,4 °C în luna august;
Ø Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de -29,30 °C în luna ianuarie.
Din datele prezentate se remarcă potențialul termic ridicat al verilor, perioada de vegetație
lungă.
De asemenea, se poate observa că în lunile de iarnă temperaturile medii nu sunt foarte
coborâte.
Figură 25 - Harta temperaturilor medii anuale ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior11
Încărcări date de vânt

Presiunea de referință a vântului, mediată pe 10 min., la 10 m și 50 ani interval mediu de
recurență:0,5 kPa.
Vânturile predominante sunt cele din sector nordic și nord estic, urmate de cele din sud,
nord-vest și sud-est. Calmul atmosferic are o frecvență de 20-25%.
Viteza medie a vântului este de 3,6-4m/s, cu valori ridicate în timpul iernii, când se face
resimțit crivățul ce ajunge la viteze de 30 m/s.12
11
Planul de Management Integrat ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și ariile naturale protejate suprapuse, p.54
12
Planul de management integrat al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și ariile naturale protejate suprapuse, p. 57
62
Figură 26 - Zonarea teritoriului României conform STAT 10101/20-90, “Încărcări date de

vânt”13
O caracteristică importantă a regimului climatic o constituie prezența vânturilor de tip

foehn favorizată de faptul că versanții estici ai munților Vrancei sunt adăpostiți în fața vânturilor
vestice.
Printre efectele foehnale cele mai importante se numără încălzirea substanțială a aerului,
însoțită de scăderea umezelii, a nebulozității și a precipitațiilor atmosferice.
Circulația generală a atmosferei se caracterizează prin frecvențe mari ale advecțiilor de aer
temperat oceanic din V și NV, care ajunge însă puternic transformat și ale advecțiilor de aer
temperat-continental din sectorul estic, care posedă în semestrul rece, însușiri termice proprii
aerului arctic. La acestea se adaugă pătrunderile mai puțin frecvente de aer tropical din sectorul
sudic și invaziile rare ale aerului arctic din nord.
Precipitații atmosferice
Cantitățile de precipitații sunt destul de reduse, aproximativ 500 mm/an, cu valori mai
ridicate (600-650) în lunile de vară (iunie - iulie) și valori mai scăzute în lunile de iarnă – începutul
primăverii (ianuarie - februarie - martie).
Precipitațiile sub formă de grindină, mai puțin specifice în acest spațiu, au o incidență de
0,5 zile pe an. Durata medie a episoadelor de grindină este de 1-15 minute, iar dimensiunea
grindinei este sub 3 cm. Perioada de apariție a acestor fenomene este aprilie-septembrie, acestea
fiind asociate cu fenomenele orajoase14.
Episoadele de secetă afectează și ele Municipiul Adjud prin faptul că favorizează scăderea
nivelului apei (accentuând riscul de prăbușire a malurilor abrupte), creșterea temperaturii
substratului (mai ales a aceluia neacoperit sau protejat de vegetație), uscarea excesivă a
13
www.constructii-neamt.ro
14
63
substratului, cu formare de crustă în zonele cu predominanță a fracțiunilor argiloase ori cu
antrenarea atmosferică a pulberilor în suspensie prin intermediul vântului.
Perioadele cu risc ridicat de apariție a secetei sunt cele aferente anotimpurilor de tranziție15.
16
Figură 27 - Distribuția cantităților medii anuale de precipitații în Județul Vrancea
Adâncimea maximă de îngheț

O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este înghețul, care se
produce, în medie, toamna în octombrie și primăvara în aprilie.
Adâncimea de îngheț este de 0,80-0,90 metri, conform STAS 6054/77.
15
16
PATJ Vrancea, Etapa I Cadru natural, p. 9
64
17
Figură 28 - Zonarea teritoriului României după adâncimea de îngheț, conform STAS
6054/77”, Adâncimi maxime de îngheț”
Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologic, Municipiul Adjud și localitățile componente Șișcani,
Adjudul Vechi și Burcioaia sunt situate pe culoarul Roman - Adjud al râului Siret, mai precis în
Câmpia Siretului în zona unde se întâlnesc și se învecinează cu Subcarpații Tazlăului (culmea
Pietricica), depresiunea Zăbrăuți, Câmpia Râmnicului și Colinele Tutovei.
Întreaga zonă este tributară deci văilor celor două râuri care străbat regiunea, Siretul care
în această zonă își schimbă brusc direcția din N-E în N-S și Trotușul ce adună apele din Subcarpații
Moldovei.
Aceste ape au creat un relief tânăr cunoscut în literatura de specialitate ca terasele Siretului
în zona Adjud.
Apariția teraselor în zona Adjudului sunt consecințele împingerii râurilor ce coboară din
Carpați și Subcarpați asupra râului Siret cât și a înclinării platformei Moldovenești spre S-E astfel
încât acesta are tendința de deplasare spre est (E ), manifestându-se prin distrugerea malului stâng
și formând pe partea dreaptă terasele amintite , de aici rezultând și aspectul îmbătrânit al râului cu
multe meandre.
În această zonă s-au identificat următoarele unități morfologice:
• Lunca inundabilă a râurilor Siret și Trotuș;
• Terasa inferioară locală joasă a Siretului și Trotușului ( con de injecție);
• Terasa inferioară;
• Terasa medie;
• Terasa înaltă;
Lunca inundabilă
17
www.constructii-neamt.ro
65
Această formațiune apare în continuarea albiei majore a râului Siret care Ia viituri ale râului
este inundabilă , diferența de cotă dintre această formațiune și albia minoră fiind în general de
câțiva metri (2 m).
Legătura acesteia cu terasa inferioară și medie se face prin intermediul unor versanți
abrupți ( maluri) ce depășesc în dreptul localității Șișcani 10-12 m, la Adjudul Vechi scade la 8 -
10 m, de unde în aval spre Burcioaia trecerea să se facă lent aproape pe nesimțite.
Această formațiune are o altitudine ce variază de la 92 m în nord (Șișcani) la cca. 81 m la
confluența râului Trotuș cu Siretul, deci se întinde pe distanța de cca. 10-12km, paralel cu cursul
meandrat al Siretului, panta terenului fiind de aproximativ 1%.
Întreaga suprafață a acestei formațiuni are destinație în general agricolă fiind acoperită de
vegetație specifică (păduri de plop).
Terasa inferioară joasă

Aceasta se dezvoltă numai în partea de sud a Adjudului începând de la podul de cale ferată
de peste Trotuș urmărind o linie convențională paralelă cu curba de nivel de 90 m, trecând pe lângă
schela de extracție Burcioaia, ocolind localitatea Burcioaia și făcând legătura în partea de sud cu
Lunca Trotușului.
Pe această formațiune s-a dezvoltat localitatea Burcioaia care este limitată la nord de valea
cu același nume iar la sud de valea Ghilităreni între cele două dezvoltându-se un con de dejecție
al depunerilor Siretului și Trotuș în decursul timpuIui.
Terasa inferioară
Se dezvoltă la sud de Adjudul Vechi, între cotele 100 m și 95 m învecinându-se în partea
de est cu Lunca Siretului (90 m) sub o pantă de aproximativ 10% până în dreptul Stației de sortare
după care se îndreaptă spre sud sub o linie destul de sinuoasă până în lunca râului Trotuș, mult
spre vest.
Ca limită superioară se apropie de limita SC VRANCART SA Adjud făcând în aval în
formă de peninsula spre calea ferată Focșani - Adjud și vatra municipiului, pe lângă stația de
epurare, ieșind în afara municipiului, la Sud de cimitirul evreiesc și Poligonul de tragere.
Această formațiune în formă de semicerc (evantai) este străbătută de numeroase fire de
vale care drenează apele pluviale de pe platforma Municipiului spre râurile Trotuș în sud și Siret
în est.
Terasa medie
Această formațiune este reprezentativă și apare și se dezvoltă în zona începând de la
Șișcani (cota 105 m) și până la sud (cota 100 m) spre terasa inferioară.
Pe această terasă s-au dezvoltat localitățile Șișcani, Adjudul Vechi și Municipiul Adjud
lățimea acestei terase variind între 2-4 km iar trecerea spre terasa înaltă făcându-se în afara
perimetrului localității, acolo unde apar numeroase movile ale căror cote variază între 110-118 m
precum și dealul Dumbrava (170 m) toate situate în partea de NV a zonei.
Terasa înaltă
Se dezvoltă în nord-vestul localităților componente ale Municipiului Adjud și are o
altitudine medie de 105-115 m, limita ei inferioară fiind situată în extravilan.
Geologie
Cele mai vechi formațiuni geologice care apar în zona Municipiului Adjud sunt cele
neogene și cuaternare.
Formațiunile neogene prezente în zonă sunt cele aparținând tortonianului și se dezvoltă pe
o adâncime de 40-80 m și este reprezentat prin gresii, marne, calcare anhidrit cu Spiralis peste care
66
sunt așezate transgresiv formațiunile sarmatianului care depășesc ca grosime 1.200 m și sunt
reprezentate prin calcare, marne, gresii calcaroase, marne nisipoase, nisipuri.
În continuarea stratigrafică aceste formațiuni sunt acoperite de faciesuri reprezentând
pliocenul, respectiv pliocenul inferior care este foarte bine dezvoltat la marginea colinelor
subcarpatice și este reprezentat prin stratele de Cândești ce aflorează pe văile afluente ale Siretului
(Trotuș, Zăbrăuți) formând o serie de 400-500 m grosime de pietrișuri cu elemente cuprinse între
2-20 cm foarte rar cimentate, depuse în bancuri groase separate prin strate subțiri de nisipuri
grosiere cu șuvițe de argilă.
Pleistocenul mediu este reprezentat prin depozitele terasei vechi ce se dezvoltă pe malul
drept al râului Siret, ale cărui depozite sunt alcătuite din bolovănișuri, pietrișuri și nisipuri cu
grosime de 5-20 cm.
Ținând seama de raporturile geologice constatate în bazinul mijlociu și inferior al văii
Siret, depozitele terasei vechi sunt atribuite părții superioare a pleistocenului mediu.
Holocenul inferior este reprezentat prin depozitele aluvionare ale terasei inferioare (joase)
respectiv prin pietrișuri cu nisipuri a căror grosimi variază între 5-15 m.
Solurile
Solul este un mediu complex care influențează și este influențat de procesele și condițiile
din mediul înconjurător. Astfel solul va fi afectat de calitatea aerului în zonă, de deversările
accidentale de fluide poluante, sau de depozitările necontrolate de deșeuri. Din momentul poluării
lui cu diverși compuși, solul afectat de prezența acestor poluanți devine o sursă de poluare atât
pentru apele freatice sau de suprafață (apele pluviale constituind vehiculul), cât și pentru atmosferă
(volatilizarea acelor compuși).
Solul reprezintă factorul de mediu care integrează toate consecințele poluării constând în
creșterea concentrației ionilor de hidrogen (pH), modificarea compoziției, eliberarea ionilor
metalici cu efecte negative asupra vegetației, asupra apei subterane și chiar a omului, direct sau
indirect prin alimentație și apă18.
În județul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor și
silvostepelor, în regiunea de câmpie, și soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de dealuri
și de munte.
În regiunea dealurilor subcarpatice și în cea muntoasă se individualizează glacisul
subcarpatic și dealurile înalte estice, unde substratul, alcătuit din pietrișuri amestecate cu un
procent de material fin, suportă o cuvertură de sol formată din soluri brune-gălbui, soluri brune-
gălbui cu diferite grade de podzolire, soluri podzolice.
În luncile văilor principale, apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate, iar în
păduri, soluri brune de pădure luto-nisipoase.
Pe culmile dealurilor ce formează rama înaltă a depresiunilor, precum și pe culmile
dealurilor sud-estice, cu procese de eroziune foarte active, apar soluri brune, brungălbui tipice și
diverse podzolite, în parte cu caracter scheletic.
În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile, în majoritate în pantă, sunt acoperite cu
soluri, brun-gălbui tipice, mai rar podzolite, în diferite stadii de eroziune.
Solurile din zona de munte a județului, sunt afectate în principal de procesele de eroziune
(atât de suprafață cât și în adâncime), de alunecări și de neuniformitatea terenurilor. Alți factori
limitativi, sunt reacția acidă a solurilor, rezerva de humus mică și foarte mică precum și panta
terenurilor.
Calitatea solului în intravilanul municipiului Adjud este afectată în principal de:
o gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor menajere și din construcții;
o traficul auto - indirect prin noxele degajate în aer.
18
Raport de Mediu elaborat de către SC Divori Prest SRL Focșani, anul 2016, p.78
67
19
Tabel 3 Principalele tipuri de soluri de pe teritoriul Municipiului Adjud
Tip de sol Suprafață Textura Observații
Ex. Localizat pe văi,
terase, platou, câmpie,
cu permeabilitate și
potențial de levigare a
azotului către sursele de
apă de suprafață,
freatice mare, mică,
mijlocie
LL - lutoasă
Cernoziomuri 1885
TT- lutoargiloasă
Mijlocie
LL - lutoasă
Pluviosoluri 733 Mică
TT- lutoargiloasă
Eutricambosoluri 214 LL - lutoasă Mijlocie
Gleiosoluri 22 Al - argilolutoasă Mare
LL - lutoasă
Mijlocie
Aluviosoluri 3276 TT- lutoargiloasă
SM - lutonisipoasă Mare
Apele
Teritoriul Municipiului Adjud este situat la confluența a două râuri deosebit de importante:
Siretul și Trotușul.
Această poziție geografică oferă atât avantaje (resurse de apa, căi lesnicioase de transport)
dar și unele dezavantaje între care menționăm limitarea extinderii teritoriale și mai ales
inundațiile20.
Municipiul Adjud și localitățile componente Șișcani, Adjudul vechi și Burcioaia sunt
situate pe culoarul Roman-Adjud al râului Siret, mai precis în Câmpia Siretului, în zona unde se
întâlnesc și se învecinează cu Subcarpații Tazlăului (Culmea Pietricica), Depresiunea Zăbrăuți,
Câmpia Râmnicului și Colinele Tutovei.
Apele de Suprafață
Întreaga zonă este tributară deci văilor celor două râuri care străbat regiunea, Siretul care
în această zonă își schimbă brusc direcția din N-E în N-S și Trotușul ce adună apele din Subcarpații
Moldovei. Aceste ape au creat un relief tânăr cunoscut în literatura de specialitate ca terasele
Siretului în zona Adjud.
Apariția teraselor în zona Adjudului sunt consecințele împingerii râurilor ce coboară din
Carpați și Subcarpați asupra râului Siret cât și a înclinării platformei moldovenești spre S-E, astfel
încât acesta are tendința de deplasare spre est, manifestându-se prin distrugerea malului stâng și
formând pe partea dreaptă terasele amintite, de aici rezultând și aspectul
îmbătrânit al râului cu multe meandre.
Din punct de vedere al curgerii pe ansamblu, rețeaua hidrografică din Bazinul Hidrografic
Siret, se caracterizează printr-un regim de curgere permanent la râurile principale și afluenții din
regiunile montane și printr-un regim nepermanent în regiunile deluroase și de câmpie.
Râul Siret are o lungime de 116 km și delimitează județele Vrancea și Galați, fiind
principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare ale județului.
Râul Trotuș- afluent de dreapta al râului Siret, are o lungime de 14 km și suprafața
bazinului de 130 km² pe teritoriul județului Vrancea.
19
Raport de Mediu elaborat de către SC Divori Prest SRL Focșani, anul 2016, p.79
20
Studiu hidrologic elaborat de către A.N.” APELE ROMÂNE”, Administrația Bazinală de Apă Siret, p.1
68
Apele Subterane
Principalul colector hidrologic al zonei, râul Siret, colectează în aval de municipiul Adjud
apele râului Trotuș și toate apele din precipitații căzute pe suprafața municipiului.
O parte din apele din precipitații, datorită condițiilor litologice și morfologice locale se
infiltrează în teren creând pânza freatică de suprafață folosită sporadic de către populație ca apă
potabilă.
Apa subterană are aceleași caracteristici hidrologice și hidraulice comune tuturor teraselor,
găsindu-se cantonată în depunerile aluvionare permeabile ale terasei inferioare, acolo unde este
localizat un complex acvifer freatic cu nivel liber, uneori sub presiune, în funcție de poziția
stratului și prezența lentilelor de natură argiloasă.
Nivelul apei subterane se găsește la o adâncime cuprinsă între 3,9 m și 6,4 m pe terasa
inferioară și medie, la cca. 2,0 m în zona de luncă și la 10- 12 m pe terasa înaltă. Din observațiile
efectuate de către I.M.H. în cadrul stației hidrologice Adjud, privind variațiile nivelului stratului
acvifer freatic, rezultă că, în perioada cu precipitații abundente, nivelul apei subterane poate să
crească cu 1,50 m.
Direcția de curgere generală a apelor subterane este NV-SE, cu panta hidraulică medie i =
4%. În general pânza de apă de suprafață nu este recomandată alimentării cu apă a populației dar
pânza a doua de apă cantonată sub stratul de argilă marnoasă cuprins între 13 m și 25 m este cea
indicată.
Apele subterane constituie o resursă importantă datorită calității lor fizico-chimice și
biologice, dar totodată o resursă mai puțin văzută, iar evaluarea ei este mai dificilă.
Flora
Întreaga zonă a țării Vrancei cuprinde o diversitate mare de plante și animale.
Vegetația din Județul Vrancea reflectă interacțiunea complexă dintre condițiile climatice,
configurația reliefului și litologie.
Astfel, flora județului Vrancea include 1375 de specii și 99 subspecii de plante superioare.
Totodată, la nivelul teritoriului se regăsesc păduri xerotermofile, păduri de gorun, păduri
de fag și păduri de molid (sau păduri formate din amestec de fag, brad, molid).
Ca și vegetație, zona regiunii de dezvoltare din sud-estul României este reprezentată prin
numeroase păduri de foioase, asociații de silvostepă și de stepă, dispuse în zone care se succed,
aproximativ în ordine de la nord-vest spre sud-est ca o consecință a coborârii reliefului a
modificării climatului în aceeași direcție.
În această regiune se găsesc numeroase rezervații, cum ar fi: rezervația paleontrologică
(Dealul Repedea), rezervația botanică (zona Ponoare), rezervația forestieră (Pădurea Dragomirna)
etc.
Pe lângă toate acestea, în zona Podișului Moldovei, se întâlnește de asemenea și stejarul
pufos și stejarul brumăriu, iar în regiunile deluroase mai înalte se poate găsi și fagure.
Etajul silvostepei caracterizează sectorul inferior al bazinului Putnei, de la glacisul
piemontan până în dreptul luncilor din apropierea confluenței cu Siretul, dar și aici asociațiile
vegetale primare fiind înlocuite în cea mai mare parte cu culturi agricole, locul lor fiind luate de
pajiștile secundare.
Au mai rămas pâlcuri de stejar pedunculat, brumriu și pufos (la contactul cu regiunea
subcarpatică) iar în apropierea orașului Adjud se remarcă stejăretul de terase și interfluvii.
În stratul ierbos se remarcă păiușul (Festuca valesiaca), colilia (Stipa joannis, S. capillata),
rogozul (Carex praecox), ș.a.
Dintre arbuști, abundenți sunt păducelul (Crataegus monogyna), măceșul (Rosa canina),
lemnul câinesc (Ligustrum vulgare).
69
Fauna
Ca și faună, zona regiunii de dezvoltare din sud-estul României, se caracterizează prin:
rozătoare (șoarece de câmp, hârciog, popândău, iepure etc), păsări (prepeliță, dropia, cuc,
privighetoare, mierlă, coțofană, pupăză etc.), mamifere (mistreț, viezure, vulpe, lup, jder, pisică
sălbatică, dihor etc.).
În Adjud întâlnim ca și faună preponderentă speciile de animale ce viețuiesc în zona de
deal.
Speciile de animale răspândite în aria zonei sunt: mistrețul (Sus scrofa), căpriorul
(Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes), șoarecele gulerat
(Apodemus flavicolis), veverița (Sciurus vulgaris), jderul de piatră (Martes foina), pârșul (Glis
glis). Păsări: lăstunul mare sudic (Alpus melba), potârnichea (Perdix perdix), ciocănitoarea sură
(Picus canus), gaița (Garrulus glandarius), mierla (Merula), ciocârlia de pădure (Lulula arborea),
pițigoi (Aegythalos caudatus), cinteaza (Fringila coelebs), ierunca (Tetrastes bonasia), șorecarul
(Buteo buteo), buha (Bubo bubo), măcăleandrul (Erithacus rubecula), ciocănitoarea mare
(Dentrocopos majos), pițigoiul mare (Parus major), pitulicea sfârâietoare (Philloscopus sibilatrix),
Uliul păsărar (Accipiter nisus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), porumbelul gulerat
(Columba palumbus), codbatura (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacila flava), porumbeii
sălbatici (Columba palumbus, Columba oenas) și turtureaua (Streptopelia turtur), graur (Sturnus
vulgaris), mierla (Turdus merula), stăncuța (Corvus monedula), privighetoarea neagră (Sylvia
atricapilla), privighetoarea roșie (Luscinia megarhynchos), ciocănitoarea sură (Picus canus),
pițigoiul de livadă (Parus lugubris), gaița (Garrulus glandarius) etc.
Răpitoarele cu pene specifice dealurilor piemontane sunt, în primul rând, gaia roșie(Milvus
milvus), oaspete de vară, uliul porumbar (Accipiter gentilis) și viesparul (Pernis apivorus).
Dintre mamifere reținem: pârșul de stejar sau de ghindă (Eliomys quercinus), pârșul cu
coadă stufoasă (Dryomys nitedula).
Patrimoniul natural protejat

Valorile de patrimoniu natural și cultural oferă o oportunitate de dezvoltare
socioeconomica a așezărilor umane prin valorificarea potențialului turistic pe care îl constituie.
Importanța acestora ca rezervă și alternativă de dezvoltare a determinat conștientizarea
necesității unei amenajări responsabile a teritoriului care să aibă în vedere reabilitarea,
conservarea, protejarea și punerea în valoare corespunzătoare a patrimoniului natural și cultural.
În acest sens, a apărut necesitatea unor zone protejate ca teritorii valoroase din punct de
vedere al importanței și complexității valorilor naturale și culturale cuprinse, teritorii care asigură
prestigiul și identitatea unității administrative căreia îi aparțin, indiferent de nivelul de referință
(regional, județean sau local). Ariile protejate reprezintă cea mai viabilă strategie de conservare și
utilizare durabilă a valorilor de patrimoniu natural.
Teritoriul administrativ al municipiului Adjud se suprapune parțial Ariei de Protecție
Specială Avifaunistică ROSPA0071 ,,Lunca Siretului Inferior" și Sitului de Importanță
Comunitară ROSCI0162 ,,Lunca Siretului Inferior", în consecință, Planul Urbanistic General al
municipiului Adjud intră sub incidența articolului 28 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.
Cadrul natural și resursele naturale

Parcul Municipal Adjud este principalul loc de recreere din municipiu, având o suprafață
de 3,5 ha. Acest parc aparține domeniului Lahovary, ca parte a reședinței nobilimii.
Cuprinde diferite specii de copaci, bănci, table de șah, este luminat adecvat, dar necesită
rearanjare, ceea ce presupune consolidarea aleilor, plantarea de copaci și arbuști și reamenajarea
fântânii arteziene. Toate acestea vor avea un impact pozitiv asupra mediului.
70
Lacul de Argint (zona Bucșani) este situat la est de Adjud, aproape de lunca Siretului,
într-o zona naturală, cu multă vegetație în jur. Oferă diverse facilități pentru activități de agrement,
dar drumul de acces spre zona lacului necesită reabilitare, la fel cum întreaga zonă necesită a fi
curățată; este necesară dezvoltarea de servicii pentru oferirea de mâncare și băuturi, toalete
publice, zone de joacă pentru copii, zone pentru activități sportive, pentru plimbat și mers cu
bicicleta. Heleșteul public (mlaștina Tăbăcari) se află în apropierea râului Trotuș, la vest de Adjud.
A fost inițial un iaz de peste, preferat de locuitorii municipiului Adjud pentru pescuit. Acesta
necesită reabilitare, mai ales datorită inundațiilor din primăvara anului 2005, pentru a putea fi
dezvoltată o zona atractivă pentru pescuit sportiv. De asemenea, este necesară îndiguirea râului
Trotuș, pentru a preveni revărsările viitoare.
Zona Podului Trotuș (lângă „Colț de Răi”) se află în apropierea drumului european E85,
pe ambele maluri ale râului Trotuș, într-o pitorească zonă riverană. Sunt desfășurate diverse
activități de petrecere a timpului liber. Este necesară amenajarea unei zone de plajă pe malurile
râului și reabilitarea terenurilor de sport, inclusiv crearea de servicii suport și facilități pentru
pescuit.
Zona de agrement Burcioaia este la 5 km sud de Adjud, situată în lunca Siretului, dar
aproape de confluența cu Râul Trotuș, caracterizată ca fiind o importantă zona rustică.
Lunca Siretului și Trotușului - Faptul că Adjudul este situat la confluența celor două
râuri, Trotuș și Siret, transformă această zonă într-una cu un mediu natural de importanță turistică.
Vegetația din jur cuprinde un crâng de sălcii, plopi stejari; iarba este formată din multe plante
medicinale, cum ar fi ciuboțica-cucului, lumânărică, păpădie. Fauna este compusă din importante
specii: mistreți, căprioare, vulpi, veverițe, iepuri de câmp și păsări: ciocănitoare, cuc, mierla,
ciocârlie și barza. Aici ar putea fi organizate activități de vânătoare. Și această zonă necesită o
reabilitare pentru a atrage cetățenii și turiștii, pentru organizare de picnicuri tradiționale, fără a
distruge totuși mediul înconjurător.
Riscurile de Mediu
Riscurile de mediu sunt reprezentate de presiunile exercitate asupra: resurselor de apă,
stării de calitate a aerului, a solului, pădurilor, biodiversității, deșeurilor.
Gestionarea și eliminarea deșeurilor pune presiuni asupra mediului și sănătății umane, prin
emisiile de poluanți și consumului de energie sau terenuri. Deșeurile sunt o resursă potențială,
deoarece mai multe fluxuri de deșeuri reprezintă materiale care pot fi refolosite, reciclate sau
recuperate.
La nivelul județului Vrancea s-au manifestat situații de urgență generate de riscuri naturale,
a căror consecințe au afectat grav în ultimii ani infrastructura și mediul înconjurător, producând
pagube însemnate.
Au fost identificate următoarele riscuri naturale:
Ø Inundații și fenomene meteorologice periculoase
La nivelul județului Vrancea inundațiile sunt de regulă provocate de revărsări naturale ale
unor cursuri de apă, datorate creșterii debitelor provenite din precipitații și/sau după topirea
stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de infrastructura insuficientă a secțiunilor de scurgere
a podurilor și podețelor, blocaje produse de ghețuri sau de plutitori (deșeuri și material lemnos),
alunecări de teren, precum și inundații datorate scurgerilor de pe versanți, de scurgeri ale apelor
pluviale, precum și datorate unor incendii, accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice.
Fenomenele meteorologice periculoase sunt reprezentate la nivelul județului Vrancea de
ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni și viscole, depuneri de gheață, chiciură, polei, înghețuri
timpurii sau târzii, caniculă, grindină și secetă.
Sunt expuse direct sau indirect acestui tip de risc: viața oamenilor și bunurile acestora,
flora și fauna, obiectivele sociale, culturale, administrative și de patrimoniu, infrastructura de
transport și de servicii comunitare (rutier, feroviar, electric, de gaze, apă canalizare, etc) și
capacitățile productive ale mediului privat.
71
Fenomenele meteo extreme posibile la nivelul județului Vrancea, se împart, în funcție de
anotimpul specific, după cum urmează:
• vijelii, oraje, grindină, valurile de căldură, averse de ploaie sau ploi torențiale cu cantități
însemnate de precipitații în anotimpurile calde;
• înghețurile târzii sau timpurii, temperaturi foarte scăzute, ceață, polei, viscole, cantități
însemnate de precipitații sub formă de ninsoare cu strat consistent de zăpadă.
Incendii de pădure
În trecut, cauzele apariției incendiilor de pădure erau legate de nesupravegherea unui foc
aprins sau de acțiunea unor fenomene atmosferice.
Astăzi, însă, aceste cauze s-au diversificat într-o mare măsură.
Factorii naturali de risc la incendii de pădure, predominanți în județul Vrancea sunt: clima,
presiunea atmosferică și curenții de aer, relieful.
• Factorul climatic (temperaturi ridicate și secetă) poate influența semnificativ
numărul de incendii, fiind mai ridicat în anii secetoși și caniculari. Umiditatea
excesivă ajută la reducerea vitezei de ardere spre deosebire de uscăciunea ridicată,
care are un efect total opus.
• Curenții de aer prezenți în zona montană, locul predominant al pădurilor din județul
Vrancea, au caracter permanent crescând alimentarea arderii cu oxigen, și totodată
viteza de ardere.
• Relieful influențează riscul de incendiu, în sensul propagării acestuia, prin
implicațiile pe care le are asupra curenților de aer, iar prin poziționarea arboretului
în pantă conduce la o propagare rapidă a incendiului pe înălțime, coroborat cu
posibilitățile limitate de intervenție pentru oameni și tehnică.
Factorii antropici de risc la incendii de pădure, predominanți în județul Vrancea sunt forma
și tipul de proprietate sau administrare a pădurii, activitatea umană în zona fondului silvic (rețeaua
de drumuri, liniile electrice de medie și înaltă tensiune, activitatea de exploatare a fondului
forestier, activitatea turistică, construcțiile de cult, profilul psiho-social al populației și starea
economică a acesteia).
Ø Fenomene distructive de origine geologică

Cutremure
Ca urmare a condițiilor geografice și geologice în județul Vrancea există pericolul
manifestării acțiunilor distructive a cutremurelor de pământ, de magnitudine mare.
Mișcarea seismică este însoțită de regulă de apariția unor alunecări de teren, lichefieri și
tasări ale terenului. În municipiul Focșani și în celelalte orașe s-au format zone cu risc ridicat de
inundații, în aval de Barajul CHE Berești (județul Bacău), Barajul CHE Călimănești și Barajul
CHE Movileni, prin avarierea acestor baraje ca urmare a acțiunii mișcării seismice.
Riscul seismic este definit ca probabilitatea de apariție a unui cutremur de pământ care ar
putea provoca avarii importante ale clădirilor, într-o anumită perioadă de timp, cutremur însoțit de
apariția unor distrugeri, pierderi, pagube și dereglări ale activității economice și sociale, pe
teritoriul județului Vrancea.
Riscul seismic în zona epicentrală Vrancea, care ar afecta județul Vrancea, evaluat
conform unor analize statistice, arată că, în această zonă, există probabilitate de producere a unor
mișcări seismice majore, cu magnitudine maximă 7,5 odată la 200 de ani.
În urma analizei condițiilor seismo-tectonice ale zonei epicentrală Vrancea, se pot
concluziona următoarele:
• activitatea seismică în zona Vrancea este dominată e cutremure de pământ de
adâncime intermediară / subcrustale cu focarul (hipocentrul) la adâncimi între 70
și 170 km (cele mai frecvente seisme având hipocentrul în intervalul de adâncime
90-150 km).
72
Zona seismică este o zonă activă și persistentă, cutremurele de pământ având un
caracter specific.
• în zona Vrancea există și focare seismice care produc cutremure de pământ normale
/ intracrustale, cu hipocentrul la adâncimi mai mici de 60 de km, generate sporadic,
nedepășind magnitudinea de 5,6.
Pericolul major pentru județul Vrancea îl reprezintă seismele de adâncime
intermediară, în zona epicentrală Vrancea, având adâncimea focarului de regulă
între 90 km și 150 km, magnitudine maximă așteptată de 7,5 și o succesiune
sistematică de 50-92 seisme/secol.
Zone de risc la cutremur de pământ:
• Zona epicentrală Vrancea
• Coordonatele:
o Latitudine nordică = 45°24´-46°0´
o Longitudine estică = 26°12´-27°24´
• Distribuția epicentrală pe o suprafață de aproximativ 5500 km² (95 x 58 km)
Regiunea seismologică Vrancea este determinantă pentru seismicitatea teritoriului
României și este considerată cea mai activă provincie pentru cutremure subcrustale din Europa.
Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență existența a două zone:
• Trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde se produc cutremurele subcrustale
puternice, zonă legată de curbura arcului carpatic;
• Regiunea de câmpie dintre Râmnicu Sărat, Mărășești și Tecuci, cu cutremure mai puțin
adânci.
Figură 29 - Cutremure de pământ
UNITĂțI ADMINISTRATIV-TERITORIALE, amplasate în zone pentru care intensitatea

seismică, echivalentă pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului
României, este minim VII (exprimată în grade MKS):
În conformitate cu anexa nr. 3 din lege, județul Vrancea, are următoarea zonare seismică,
pentru orașe și municipii:
73
Intensitate seismică
Nr. crt. UAT Nr. locuitori
în grade MKS
1 Municipiul Focșani 98.581 IX
2 Municipiul Adjud 18.280 VIII
3 Oraș Mărășești 13.070 VIII
4 Oraș Odobești 7.958 VIII
5 Oraș Panciu 8.582 VIII
Tabel 4 - Zonarea seismică urbană a județului Vrancea
Inundațiile
Teritoriul municipiului Adjud este situat la confluenta a doua râuri deosebit de importante:
Siretul și Trotușul.
Această poziție geografică oferă atât avantaje (resurse de apă, căi de transport) dar și unele
dezavantaje între care menționăm limitarea extinderii teritoriale și mai ales inundațiile.
Teritoriul municipiului Adjud ocupă zona de preconfluentă dintre cele doua râuri.
Este vorba de un grind inter-arabil destul de larg dar plat, terasele de luncă de pe partea
dreaptă a Siretului și cele de pe stânga Trotușului. Nucleul municipiului este situat pe partea cea
mai înaltă a grindului inter-arabil, la cote de 100-105 m iar de aici nivelul terenului coboară lin
către cele două râuri, spre E și spre SV. În plan amănunțit se pot observa și diferențele dintre
caracteristicile morfometrice ale albiei râului Siret (maluri înalte, abrupte, meandrări) și a
Trotușului (maluri joase, despletiri, caracter piemontan). În acest context se poate constata că
riscul de inundații din partea râului Trotuș este mai mare decât cel din partea râului Siret. Aici mai
trebuie menționat faptul că, la periferia luncii din partea stângă a râului Trotuș, la limita cu terenul
intravilan, există un vechi braț, în bună parte colmatat și eutrofizat care este însă activat la debite
foarte mari.
Apele freatice se scurg printre aluviuni pe acest braț și formează, spre aval, un adevărat
curs de apă denumit Gârla Tăbăcari. În această zonă s-au produs, în anul 2005 inundații pe
suprafețe întinse. Cât privește localitățile aparținătoare de municipiul Adjud (Șișcani, Adjudul-
Vechi și Burcioaia) acestea sunt situate pe sectoare cu maluri înalte și îndiguite și nu mai există
pericol de inundații.
Regimul hidrologic al celor două râuri mari este determinat de condițiile fizico-geografice
din bazinele lor hidrografice aferente.
Bazinul hidrografic Siret, aferent secțiunii de confluență cu râul Trotuș.

Bazinul hidrografic al râului Siret, cu suprafață totală de 44.871 kmp și o altitudine medie
de 507 m este situat pe versantul estic al Carpaților Orientali, în Subcarpații Moldovei și de
Curbură, Podișul Moldovei, Câmpia Siretului Inferior și partea de NE a Câmpiei Bărăganului.
Acestă extindere areală deosebită presupune și o mare varietate geologică și geografică.
Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al râului Siret ocupă părți din
Geosinelinalui Carpaților Orientali, Platforma Moldovenească, Depresiunea Bârladului și
Platforma Moesică.
Fiecare din aceste mari unități geologice prezintă caracteristici litologice și structurale
diferite, care se impun în relief printr-o mare varietate de forme și altitudini. În Carpații Orientali,
roci dure (vulcanice, șisturi cristaline, calcare, gresii, marne) sunt dispuse în structuri complexe
(vulcanice, metamorfice, pânze de sariaj).
Structuri cutate și sariate se întâlnesc și în Subcarpații Moldovei și de Curbură. La limita
estică a Geosinclinalului Carpaților Orientali, urmează o fractură tectonică majoră (Falia
Pericarpatică) în lungul căreia Platforma Moldovenească monoclinară se scufundă în trepte. Pe
sectorul inferior al râului Siret intervin structuri geologice complicate, determinate de contactul
complex dintre aria Geosinclinalului Carpatic extremitatea sudică a Platformei Moldovenești,
Depresiunea Bârladului, Platforma Moesică și prelungirile oregenului hercinic dobrogean.
În relief, această zonă impune prin fenomene de subzistență.
74
Relieful este reprezentat prin unități muntoase, dealuri subcarpatice și piemontane,
podișuri și câmpii.
Zona montană cuprinde părți din unitatea vulcanică ( M. Călimani, M. Harghita), unitatea
cristalino-mezozoică (M. Rodnei, M. Suhardului, M. Bistriței, M. Rarău, M. Tulgheșului, M.
Hăghimaș) și unitățile Flisului (Obcinele Bucovinene, Culmea Stănișoara, M. Ceahlău, M.
Tarcău).
La est și sud de lanțurile muntoase se află culmile subcarpatice ale Moldovei (Pleșu,
Mărgineni-Runc, Pietricica Bacăului).
Zonele de podiș ocupă parte estică a bazinului hidrografic Siret: Podișul Sucevei, Podișul
Piemontan, Podișul Central Moldovenesc, și Colinele Tutovei.
În sud se situează zonele cele mai joase, de câmpie: Câmpia Siretului inferior, în aval de
Adjud.
Clima este temperat-continentală, cu mari variații termice și pluviometrice și cu diferențe
locale diferite: montane (în vest), submontane (în nord) și continentale mei excesive în este și sud-
est.
Temperatura medie anuală a aerului are valori de la -1 grad C (în M. Rodnei) până la 10,5
grade C în lunca Siretului.
Precipitațiile cresc odată cu altitudinea iar cantitățile anuale variază între 500 l/mp în
câmpie și 1.100-1.200 l/mp în M. Rodnei, cu mari variații locale.
Suprafața bazinului hidrografic aferent acestei secțiuni este de 20.380 kmp iar altitudinea
medie de 643 m.
Pentru determinarea debitelor maxime cu diferite probabilități de depășire s-au prelucrat
statistic datele de monitorizare îndelungată de la stația hidrometrică Adjudul-Vechi, de pe râul
Siret și s-au valorificat corelațiile și relațiile de generalizare valabile pentru zonă.
În legătură cu debitele de apă trebuie menționat faptul că prezența lacurilor de acumulare
de pe cursul mijlociu al Siretului (Galbeni, Răcăciuni, Berești) și de pe Bistrița (Izvorul Muntelui
și alte 8 acumulări până la Bacău) influențează valorile maxime și minime naturale,
Datele se prezinta astfel:
• Suprafața bazinului hidrografic aferent (F) = 20.380 kmp
• Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hm) = 643 m
• Debite maxime cu diferite probabilități de depășire:
Probabilitatea de calcul (%) 1 2 5 10

Debite maxime (mc/s) 3.450 3.055 2.300 1.830
Bazinul hidrografic Trotuș

Bazinul hidrografic al râului Trotuș, cu o suprafață totală de 4.456 kmp este situat în partea
central-estică a Carpaților Orientali, în unitatea munților Flisului și în Subcarpații Tazlăului.
Din Punct de vedere geografic geosinclinatul flisului Carpaților Orientali este reprezentat
prin roci cu duritate mare și medie (gresii de Tarcău și de Fusaru, gresii de Lucăcești, disodile,
marne și șisturi argiloase), dispuse în structuri puternic cutate și sariate. Toate cele patru pânze de
sariaj ale flisului (de Ceahlău, de Audia, de Tarcău și de Vrancea), sunt prezente în bazinul
hidrografic al râului Trotuș.
La est de munții Flisului se întind Subcarpații Tazlăului, de asemeni cu structura cutată și
sariată. Aici rocile sunt reprezentate prin marne, argile, luturi, nisipuri și local conglomerate (în
culmea Pietricica Bacăului ).
Relieful, adaptat la structură și litologie, prezintă altitudini și masivități diferite. Pe partea
dreaptă a Trotușului se întind M. Ciucului cu vf. Cărunta, M. Nemira (vf. Nemira Mare 1.649 m),
M. Oituz și M. Cașinului iar pe partea stângă, M. Tarcăului (vf. Grindușu 1.664 m) , M. Gosmani
și M. Berzunți. Subcarpații sunt reprezentați prin Depresiunea Tazlău-Cașin și culmile Pietricica
Bacăului (740 m în vf. Capăta) și Oușorul.
75
Clima este temperat – continentală, moderată. Temperatura medie anuală a aerului este de
3-4 grade C pe culmile montane înalte și de 6-8 grade C în văi și depresiuni. În Subcarpați, valorile
termice anuale sunt de 8-9 grade C.
Cantitățile de precipitații care cad anual, cu o mare variabilitate în timp și spațiu, au valori
medii multianuale de 550-800 l/mp în Subcarpați și 650-900 l/mp în zona montană. Trebuie
remarcat caracterul torențial al precipitațiilor, cu deosebire în sezonul cald, care se reflectă și
asupra regimului scurgerii apei, prin frecvența mare a viiturilor de amploare.
Pentru municipiul Adjud, problemele privind inundabilitatea se pun numai în cazul râului
Trotuș.
Pentru determinarea potențialului de inundabilitate al râului Trotuș, pe teritoriul
municipiului Adjud, au fost ridicate (prin metoda Lidar) un număr de trei profile transversale în
secțiuni considerate caracteristice:
• Profilul nr. 1 începe în partea de NV a municipiului din zona Stației meteorologice și
traversează lunca și albia râului Trotuș până sub malul drept înalt și abrupt. Pe traseul
acestui profil s-au întâlnit numeroase microforme pozitive (vechi grinduri, ostroave) sau
negative (privaluri, albii vechi aflate în diferite faze de degradare). În această zonă a fost
construit un fel de dig de abatere a apelor foarte mari care s-a deteriorat în mare parte.
• Profilul nr. 2 începe din partea de vest a municipiului, zona străzii Al. I. Cuza și, de
asemenea, traversează lunca și albia râului Trotuș până sub malul drept, înalt și abrupt. Ca
și în cazul primului profil și aici pot fi identificate microforme de relief specifice luncilor
cu caracter piemontan.
• Profilul nr. 3 începe din zona Stației de epurare, traversează Gârla Tăbăcari , lunca și albia
râului Trotuș și ajunge sub malul drept, la confluența cu râul Domoșița.
Urmărind cele trei profile din amonte spre aval se poate observa că partea stângă a acestora
este mai coborâtă, ca dovadă a existenței unui braț vechi, părăsit sau poate chiar a albiei principale
a râului Trotuș.
În Profilul 1 se poate constata că datorită unor lucrări de apărare executate în ultima
perioadă, partea stângă a luncii, mai joasă, nu mai este inundabilă.
În Profilele 2 și 3, debitele mai mari de 700-800 mc/s pot produce inundații pe aceste
suprafețe mai coborâte altitudinal.
Mai trebuie observat faptul că și albia minoră a râului Trotuș se află într-un proces evident
de aluvionare, fapt ce-i reduce capacitatea de tranzit. Aceste aluvionări se produc în condițiile unui
transport bogat de aluviuni din bazinul hidrografic aferent, cu grad ridicat de defrișări forestiere
legale și ilegale care se depun în mare parte odată cu scăderea pantelor din zona de preconfluență
și confluență. Nu este exclus ca aceste fenomene de degradare (aluvionare) de pe sectorul inferior
al râului Trotuș, ca și cele de pe râul Siret din amonte de acumularea Călimănești să fie influențate,
în sensul identificării acestora, de însăși existența acestei acumulări.
Modificarea nivelului de bază local al râului Siret la Călimănești se reflectă în timp și spre
amonte, iar supraînălțările talvegurilor marilor râuri cresc riscul la inundații.
Pe cele trei profile transversale au fost calculate coordonatele cheilor limnimetrice și s-au
marcat cotele corespunzătoare debitelor maxime cu diferite probabilități de depășire.
Datele se prezinta astfel:
• Suprafața bazinului hidrografic aferent (F) = 4.450 kmp
• Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hm) = 705 m
• Debite maxime cu diferite probabilități de depășire:
76
Probabilitatea de calcul (%) 1 2 5 10
Debite maxime21 2.345 2.095 1.580 1.255
Profil 1 101,50 101,40 101,10 101,80
Profil 2 99,70 99,60 99,50 99,30
Profil 3 97,40 97,30 97,00 96,80
Analizând datele din tabelul de mai sus se constată o repartiție bună a nivelurilor din
amonte spre aval.
Din analiza profilelor transversale și a cheilor limnimetrice se pot identifica zonele
inundabile din lunca râului Trotuș. Se poate observa că, în general, zona intravilană nu este
afectată. Se inundă însă suprafețe mari din lunca joasă a râului, mai ales prin revărsare directă,
deoarece pătrunderea apei dinspre amonte a fost oprită prin construirea unui dig care poate fi
observat în Profilul 1.
În legătură cu măsurile de apărare și de scoatere de sub influența inundațiilor a zonelor
identificate, acestea sunt în primul rând structurale, respectiv construirea unor diguri, corelată cu
lucrări intense de decolmatare a albiei până la confluența cu râul Siret. Toate aceste măsuri vor
avea la bază studii și documentații de specialitate. O variantă care poate fi luată în considerare este
șoseaua ocolitoare a municipiului Adjud. Terasamentul acestei șosele ar putea constitui un dig de
apărare, cel puțin pentru partea dinspre intravilan. Trebuie însă avut în vedere și faptul că varianta
ocolitoare a municipiului Adjud este avizată la clasa III-a de importanță, cu un debit maxim de
calcul 2% și de verificare 0,5 %.
Alunecările de teren
Riscul alunecărilor de teren este definit ca probabilitatea de deplasare lentă sau rapidă a
unor parți de versanți prin fenomene geodinamice datorate acțiunii apelor subterane, modificărilor
fizicomecanice ale solului sau șocurilor mișcărilor seismice. Ca urmare, în localitățile din zonă
pot apărea distrugeri ale construcțiilor, pierderi umane și dereglarea activităților economico-
sociale în zona de dezastru.
Soluri cu risc de declanșare a alunecărilor de teren:
• 493,78 ha., 10,14% -terenuri cu eroziune moderat – puternică, cu risc ridicat de activare a
alunecărilor de teren;
• 633,42 ha., 13,01% - terenuri instabile afectate de eroziune puternică – excesivă asociată
cu ravenări și alunecări de teren active, torenți, izvoare de coastă;
• 1.601,70 ha., 32,89% - terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren, surpări,
prăbușiri.
Lichefierile și tasările se produc, de regulă, în zonele de depozite afânate și/sau de
materiale necoezive care au umiditate redusă.
Apariția lichefierilor și tasărilor este posibilă în județul Vrancea datorită următorilor
factori:
• valoarea mare a accelerației maxim induse în teren și durata mare a mișcării seismice;
• componența solului în județul Vrancea, municipiul Focșani și alte localități urbane;
• se consideră că pot fi lichefiate straturi de prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase, nisipuri,
nisipuri cu pietriș, nisipuri argiloase și unele categorii de argile prăfoase;
• starea de saturare și starea de umiditate - lichefierile sunt posibile numai în straturi cu
depozitare saturate;
• permeabilitatea redusă a straturilor favorizează lichefierea.
Tasările terenului sunt posibil a se produce în straturi similare și/sau în zonele vechi ale
albiei râului Năruja și a celor mlăștinoase desecate, în special în prezența încărcărilor suplimentare
datorate clădirilor și altor construcții.
21
Debitele se referă la regimul natural de scurgere.
77
Lichefierile și tasările vor amplifica urmările acțiunii seismice asupra construcțiilor.
Contribuția acestor fenomene asociate poate spori cu 20-30% efectele distructive cu atât
mai mult cu cât mișcarea seismică este de lungă durată.
Resursele
Resursele naturale prezente pe teritoriul țării Vrancei, sunt destul de variate, dar
valorificarea lor industrială este deficitară.
Principalele resurse sunt cele de origine vegetală, și agricolă, dar nu lipsesc nici anumite
resurse ale subsolului. Cele mai importante resurse sunt localizate în aria dealurilor subcarpatice
și sunt reprezentate de: sare – neexploatată industrial, materiale de construcții - în special agregate
minerale (pietrișuri, nisipuri), argile pentru ceramică, izvoare minerale (valorificate local) și în
cantități mai reduse petrol și gaze naturale.
Exceptând pietrișurile și nisipurile exploatate în cantități însemnate din sectoarele
inferioare ale arterelor hidrografice majore, celelalte tipuri de resurse au fost semnalate ca prezente
pe teritoriul județului, însă cantitățile în care se regăsesc aceste resurse în majoritatea cazurilor nu
justifică activități economice.
Vegetația forestieră acoperă 37,33% (181,3 mii ha) din suprafața județului și se situează
printre resursele naturale importante.
ANALIZA SWOT – DATE GEOGRAFICE

o Areal montan cu caractere distincte o Extensia terenurilor degradate
o Prezența resurselor de apă permanente o Suprafețe mari defrișate prin exploatări
forestiere
o Lipsa unui program consolidat de evidență
și întreținere a fondului cinegetic
o Lipsa reperelor geografice prinse într-un
atlas sau ghid de turism
o Alunecări de teren cauze în principal de
exploatarea excesivă a suprafețelor de
pădure
o resurse nu pot fi exploatate datorită
condițiilor specifice de relief și
randamentului scăzut pe care l-ar
presupune investițiile în extragerea lor
o Zonă relativ izolată față de principalele căi
de comunicație (rutiere sau feroviare)
o Reabilitarea terenurilor degradate și o Seismicitatea zonei
reîmpăduriri
Obiective turistice
Pe teritoriul Municipiului Adjud, se află mai multe obiective, înscrise în lista de
monumente istorice și de arhitectură, clasate conform Ordinului Ministrului Culturii și Cultelor
nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, după cum urmează:
78
Identificare
Nr.
Cod LMI Denumire Adresă Datare Tarl Parcel
Crt.
a a
2696,
VN-I-s- Situl arheologic de Epoca 2697,
Str. A.I. Cuza 68
B06344 la Adjud bronzului 2698,
2699
VN-I-s- Epoca
Așezare Str. A.I. Cuza 66 2526
B6344.01 medievală
Epoca
bronzului,
1. VN-I-m-
Așezare Str. A.I. Cuza Cultura 62 2471
B6344.02
Monteoru,
faza IIb
Epoca
bronzului,
VN-I-m-
Așezare Str. A.I. Cuza Cultura 3 141
B6344.03
Monteoru,
faza IIa
“Islaz” la
VN-I-s- Sit arheologic
1,5km sud de 50 258
B06343 Punct ”Islaz” Epoca
fosta vatră
bronzului,
2.
Str. Islaz, pe Cultura
VN-I-s- Direcția Monteoru
Așezare 2 49,50
B06345 șoselei spre
Copăcești
zona de N-V, Epoca
Așezare de la în dreapta bronzului,
VN-I-s-
3. Adjud punct drumului Cultura 74 495
B06340
„Movilița” spre Monteoru,
Urechești faza Ic3
“Lutărie”
fostul sat
Așezare medievală Adjudul Sec. XVII 473/1
VN-I-s-
4. de la Adjud punct Vechi, actual Epoca 72 473/2
B06342
“Lutărie” cartier al medievală 473/3
orașului la
Sud
“Lutărie”
fostul sat Epoca
Așezare de la Adjudul bronzului,
VN-I-s-
5. Adjud punct Vechi, actual Cultura 50 56
B06341
“Lutărie” cartier al Monteoru,
orașului la faza Ic 3
Est
Strada V.
VN-II-m-
6. Primăria Alecsandri Inc. Sec. XX 3 141
B06493
nr. 7
79
Placă Strada
VN-III-m-
7. Comemorativă Libertății nr. 1921 69 2796
B06580
(1916 – 1918) 15
Monumentul Str.
VN-IV-m-
8. Eroilor români și Republicii nr. Sec. XX 47 1910
B06611
ruși (1916-1918) 2 (Cimitir)
Tabel 5 - Lista monumentelor istorice din Adjud
Una dintre principalele oportuniți privind dezvoltarea sectorului turistic din Adjud este
oferită de existența unei suprafețe extinse de teren disponibil într-o zonă cu potențial de dezvoltare
ridicat datorită frumuseții peisajelor din vecinătatea municipiului.
Prezența unor zone împădurite, bogăția în cursuri de apă precum și calitatea mediului
ambiant, recomandă Adjudul ca o viitoare destinație pentru dezvoltarea unui turism de calitate
care să atragă turiști din întreaga regiune. În acest sens, Adjudul îndeplinește toate condițiile pentru
a pune bazele primului parc de tip „Oază” în România, ce are potențialul de a deservi milioane de
turiști anual.
Astfel de parcuri ce sunt foarte populare în țări europene precum Marea Britanie, Olanda
sau Franța pot oferi servicii precum:
• Ciclism montan;
• Cursuri de tragere cu arcul;
• Terenuri de golf sau minigolf;
• Tenis;
• Un parc acvatic cu bazine acoperite sau în aer liber;
• Cursuri de alpinism;
• Pescuit sportiv;
• Călărie; Etc.
Potențialul turistic
Potențialul turistic al regiunii de Sud-Est este legat de patrimoniul cultural, care cuprinde
vestigii istorice, edificii religioase și culturale, monumente și muzee. În municipiu se remarcă o
serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee și vestigii.
Prima organizație culturală din Adjud s-a înființat în 1919. S-a numit Cercul cultural "Spre
lumină". Avea un statut cu obiective bine definite, între care și "înființarea unei biblioteci publice
pentru dezvoltarea gustului literar, constituirea unui cor, organizarea de jocuri sportive și
excursii etc.". Și-a încetat activitatea în 1923. Un an mai târziu, se înființează Căminul Cultural
Mihai Eminescu. Până în 1945, aici se desfășoară activități culturale sporadice. În 1948,
comunitatea evreiască din localitate donează localul fostei sale școli și se înființează Căminul
cultural Nicolae Bălcescu, transformat din 1954 în Casă de Cultură. Actualul sediu al Casei
municipale de cultură a fost inaugurat în 1965. Permanent, aici au loc spectacole de teatru și
folclorice, expoziții, simpozioane, lansări de carte etc.
Primele baze ale unei biblioteci au fost puse încă din 1923, de către membrii Cercului
cultural "Spre lumină". După 1948, biblioteca a devenit publică. Actualul sediu al Bibliotecii
municipale a fost inaugurat la 9 aprilie 1998 și în prezent dispune de un fond de carte de
aproximativ 70.000 volume.
80
Figură 30 - Muzeul
mixt
În 1960 a luat
ființă un Muzeu cu
secții de istorie și
științele naturii.
După numai
doi ani a fost mutat la
Roman, în Adjud
rămânând doar un
punct muzeistic, în
final desființat și
acesta. Muzeul mixt
s-a inaugurat în ziua
de 6 aprilie 2000 și
cuprindea exponate
referitoare la trecutul
localității și al zonei,
prezintă flora și fauna locală.
Închis în anul 2020 pentru modernizarea clădirii, Muzeul Mixt Adjud a fost reintrodus în
circuitul turistic, cu sprijinul Primăriei Adjud, care a renovat clădirea, în data de 23 noiembrie
2022.
Actualul muzeu oferă vizitatorilor interesante descoperiri arheologice, documente și
informații din Județul Vrancea, dar în mod particular din Adjud, Adjudul Vechi, Șișcani, Domnești
Sat, de pe Valea Domoșiței și de pe malul stâng al Siretului, din Lespezi, Homocea și Ploscuțeni.
Două săli sunt
rezervate
colecțiilor de floră
și faună din Lunca
Siretului și din
zona montană a
fostului Ținut al
Adjudului.
Vizitatorul va
descoperi
informații despre
savantul Sava
Athanasiu, unul
dintre cele mai
importante nume
ale geologiei
europene, născut în
Satul Ruginești.
Figură 31 - Muzeul mixt Adjud
Monumentele istorice au valoare arhitecturală reprezentând îndeosebi lăcașe de cult și

monumente cu specific religios (biserici și un efectiv mai mic de mănăstiri și ansambluri
mănăstirești, schituri, turnuri de clopotniță, paraclise, troițe etc.), case (unele foarte vechi datând
81
din secolele XVIII-XIX, iar cele mai multe construite în prima parte a secolului XX) și clădiri cu
aspect arhitectural deosebit care sunt importante și ca locații de interes socio-administrativ:
Clădiri religioase:
• Opt Biserici ortodoxe (5 în Adjud și 3 în satele învecinate: Adjudul Vechi, Șișcani,
Burcioaia).
• Biserica Sf. Nicolae – secolul al XVIII – lea, Adormirea Maicii Domnului – începutul
secolului al XIX- lea, celelalte au fost construite de curând, prin contribuții private din
partea cetățenilor.
• Biserica Romano-Catolică
• Biserica ortodoxă de rit vechi
• Lăcașuri de cult - Martorii lui Iehova, penticostali, adventiști etc.
Situri vechi / străvechi:
• Așezarea din epoca bronzului IC3 de la Monteoru (drumul Urechești): se pare că aceasta,
precum și alte situri străvechi nu sunt în stare fizică adecvată pentru a primi vizitatori
• Așezarea din epoca bronzului (Monteoru 2, faza a și b)
• Așezarea medievală (strada Al. I Cuza)
• Așezarea din epoca bronzului - cultura Monteoru (strada Izlaz)
• Așezarea din epoca bronzului - cultura Monteoru IC3 (la est de Adjudul Vechi, la punctul
Lutărie)
• Așezarea din secolul al XVII-lea (Lutărie – satul Adjudul Vechi)
• Așezarea din epoca bronzului (cultura Monteoru, faza a și b – satul Adjudul Vechi, la
punctul Izlaz)
Patrimoniu arhitectural/monumental:
• Primăria (începutul secolului al XIX-lea – strada V. Alecsandri): Vechea clădire a
Primăriei (în prezent, clădirea Departamentului de Taxe și Impozite), este cuprinsă în mod
oficial pe lista monumentelor istorice, fiind construită în 1926.
• Monumentul Eroilor Romani și Ruși (1916 – 1919): Monumentul se afla în centrul
cimitirului municipiului și a fost construit în memoria eroilor care au pierit în timpul
Primului Război Mondial. Bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz sunt bine cunoscute
în istorie, la fel și curajul soldaților romani întărit de moto-ul „Pe aici nu se trece”.
• Placă Memorială (1916 – 1921, Societatea Culturală Lumina)
Muzee: Muzeul Mixt Adjud
Biblioteca Municipală reprezintă un punct de atracție și de informare în ceea ce privește
tradițiile populare ale municipiului. Biblioteca reprezintă, de asemenea, o bogată baza de date, cu
cele 100.000 de cărți pe care le are în arhivă. Biblioteca municipiului Adjud este o instituție fără
personalitate juridică și funcționează în subordinea Consiliului Local Adjud, fiind îndrumată din
punct de vedere metodologic de Biblioteca Județeană Vrancea. Aceasta este o instituție non-profit,
finanțată de la consiliul local.
Principalele evenimente reprezentative pentru patrimoniul cultural imaterial sunt:
• Târgul săptămânal (care începe în fiecare vineri și deservește mii de oameni din Bacău,
Adjud, Tecuci, Onești și Brașov)
• Târgul anual, care are loc pe 6 august, reprezintă, de asemenea, o tradiție importantă a
municipiului și un prilej de sărbătoare pentru toți locuitorii săi.
• Sărbătoarea Recoltei are loc pe 26 octombrie, fiind organizată în ziua Sfântului Dumitru
(Patronul orașului).
Urbanism turistic
Reprezintă un ansamblu de principii și metode de amenajare a spațiului urban având drept
obiectiv general dezvoltarea turismului și afirmarea acestuia ca factor de creștere a competitivității
orașelor turistice.
82
Una dintre trăsăturile fundamentale ale urbanismului turistic o reprezintă crearea unei
imagini favorabile a orașului atât în rândul vizitatorilor, cât și în rândul localnicilor și
comunităților locale în ansamblul lor.
Imaginea unui oraș turistic cuprinde nu doar elemente legate de potențialul natural și
antropic ci este compusă din numeroși alți factori legați de stabilitatea economică, serviciile
publice, infrastructură, nivelul de trai al locuitorilor, etc., care, împreună, contribuie la afirmarea
identității destinației urbane.
Așadar, urbanismul turistic este în mod direct legat de existența unei imagini favorabile în
rândul vizitatorilor fiind rezultatul unui complex de activități care determină unicitatea destinației
turistice urbane.
Urbanismul turistic cuprinde un ansamblu de soluții și acțiuni specifice care vizează
organizarea, amenajarea sau reabilitarea spațiului urban menite să contribuie la creșterea rolului
turismului în economiile locale, integrarea armonioasă a acestuia în rândul celorlalte funcții urbane
și, pe această baza, la sporirea atractivității orașului turistic.
Implementarea politicilor urbanismului turistic se va finaliza cu stabilirea unor proceduri
de feedback, control și evaluare a impactului acestora asupra dezvoltării orașului având drept
rezultat obținerea unei imagini clare a rezultatelor acțiunilor specifice și măsura în care acestea
contribuie la creșterea atractivității și competitivității orașului turistic.
Politica „tabula rasa”, adică distrugerea tuturor vestigiilor trecutului trebuie să capete
accente de valorificare patrimonială, creativă. Trebuie găsit echilibru între o politică populară și
una populistă care să atragă clienții printr-o reconversie discretă dar eficientă a sitului.
Reabilitând, convertind monumentele industriale și ruinele dispersate la nivelul orașului,
suprafețele de teren pe care le deservesc, se poate da startul unui amplu proces de dezvoltare
urbană și culturală, implicit a unui nou stil de viață.
ANALIZA SWOT – TURISM

• Poziționare avantajoasă a Municipiului • Nivel scăzut al valorificării potențialului
pe DN2, care leagă Focșani de Bacău; turistic al Municipiului;
• Potențial turistic natural • Insuficiente parteneriate public-private
• Obiective turistice, monumente istorice pentru demararea activităților în
ce au o importanță deosebită la nivel domeniul turistic.
național.
o Promovarea și păstrarea o
patrimoniului natural și cultural ;
o ÎmbunătăŃirea serviciilor unităților
de cazare și agrement.
Populația
Informațiile demografice referitoare la centrele urbane moldovenești în sec. X\V - XVIII
provin de regulă de la misionarii catolici. Dintr-o astfel de sursă aflăm că, în 1832, Adjudul avea
191 de case și o populație de 739 locuitori. Ca urmare a înfloririi comerțului în această zonă, se
constată și o anumită creștere demografică. În 1859, orașul avea 1585 locuitori.
În perioada 1859 - 1899, numărul familiilor a sporit cu 153 la sută și cel al persoanelor cu
172 la sută. După naționalitate, conform Recensământului general al României din 1859, populația
83
se prezenta astfel: români - 1706, izraeliți - 824, armeni - 29, greci - 7, bulgari - 15, germani - 3,
maghiari (ceangăi) - 55, italieni - 4, ruși - 2, turci -8.
În continuare, populația a evoluat astfel: în 1912 – 4.601, în 1930 – 5.674, în 1941 – 6.011,
în 1966 – 8.347.
La data de 01.01.1997, populația Adjudului și a localităților componente era de 21.200
locuitori (date C.N.S.), cu 854 locuitori mai mare față de numărul de persoane înregistrat la
recensământul din 1992 (20.346 locuitori). La data de p1.01.2000, populația stabilă din Adjud era
de 20.598 locuitori, din care 10.119 bărbați și 10.479 femei, iar în martie 2002 – 18.400, inclusiv
localitățile componente. În majoritate de naționalitate română și de religie ortodoxă, populația
localității avea o densitate de 311 locuitori pe km2. Populația activă, inclusiv cea ocupată în
agricultură, reprezenta 30 la sută din numărul total al locuitorilor. La aceeași dată, în Adjud erau
6.600 locuințe.
Evoluția populației din localitățile situate în proximitatea sitului Natura 2000 ROSPA 0071
a fost influențată de situarea într-un spațiu deschis și circulat, atât pe direcția N-S, de-a lungul
culoarului Siretului, cât și pe direcția E-V, evitându-se în ambele situații arcul carpatic sau
concentrându-se fluxurile de circulație către trecătorile carpatice axate pe afluenții pe dreapta ai
Siretului. De asemenea, sunt de luat în considerare evenimentele istorice, dar și de o serie de
decizii promovate la nivel național, în special după anul 1859 (în plus în 1864 se produce o
importantă reformă agrară). Astfel, situarea într-un spațiu deschis, imposibil de apărat de către o
populație pașnică, dispunând de mijloace modeste, a impus în multe perioade istorice (secolele III
– XIII d.H îndeosebi, în perioada migrațiilor) abandonarea vetrelor localităților, fenomenul numit
„bejenie” și retragerea în “bălți” sau în “munte”. Fragmentarea procesului de evoluție către o
economie mai avansată, chiar dacă poziția geografică specifică reprezintă și o favorabilitate, prin
dezvoltarea laturii comerciale a așezărilor, a determinat menținerea, până în 1859, a unei densități
reduse a populației. Între 1859-1912, pe fondul împroprietăririlor (împroprietărirea însurățeilor),
dar și al sporului natural, populația zonei crește semnificativ, iar vetrele satelor se extind.
Evaluarea demografică s-a realizat utilizând date statistice pentru unități administrativ-
teritoriale care au teritorii în ROSPA 0071 sau în proximitatea acestuia. Datele furnizate de
Institutul Național de Statistică au fost completate prin informațiile oferite de către autoritățile
locale, conform chestionarului anexat.
Dinamica populației
La recensământul din anul 2011, numărul populației din spațiul analizat (strict unitățile
administrativ-teritoriale care dețin terenuri din interiorul sau învecinate ROSPA 0071) era de
142870 de locuitori, populația fiind repartizată neuniform în teritoriu. Se diferențiază prin numărul
mai mare de locuitori și calitatea de spații urbane municipiul Adjud (14670 locuitori, cca. 10 %
din populația totală a spațiului studiat) și orașul Mărășești (9440 locuitori). Centre importante de
populație aflate în apropierea ariei protejate și care exercită multiple influențe asupra acesteia, deși
nu direct învecinate, sunt: municipiul Focșani, cu o populație de 73868 locuitori, orașul Tecuci cu
31045 locuitori, municipiul Galați (231204 locuitori) și municipiul Brăila (168389) de locuitori.
Aceste localități însumează împreună 504506 locuitori, de mai mult de trei ori populația din UAT
cu suprafețe în ROSPA 0071, iar date fiind necesitățile acestora, de exemplu cele de agrement sau
de exploatare a unor resurse, presiunea este considerabilă.
Dinamica populației din acest spațiu se poate aborda pe două perioade :
a. 1956–1992, unde se observă o creștere ridicată a numărului populației, bazată pe un spor
natural consistent. Spațiile urbane beneficiază în plus și de sporul migratoriu obținut prin
acomodarea de forță de muncă necesară procesului de industrializare derulat de regimul
comunist. De exemplu, Municipiul Focșani și-a mărit populația cu 244.63 %, Adjud cu
149.03 %, Mărășești cu 70.84 %, Galați cu 235.95 %, Tecuci cu 100.11 %, iar Brăila cu
128.40 %. Unele localități rurale au înregistrat în această perioadă o reducere a numărului
de locuitori, însă aceasta s-a produs prin crearea unor noi UAT prin desprinderea din cele
84
vechi, cu tot cu teritoriul aferent. Astfel Nămoloasa a înregistrat o reducere a numărului de
locuitori cu 47.34 %, iar Siliștea de 41.09 %. Dacă avem în vedere doar UAT cu suprafețe
în interiorul sau în proximitatea ariei protejate, creșterea numărului de locuitori se cifrează
la 9.22 %. Dacă se raportează această creștere la perioada considerată, rezultă un spor de
populație anual de 0.25 %, o cifră extrem de mică și care ar indica o intensificare redusă a
presiunii umane directe asupra mediului. Sporirea numărului de locuitori în spațiile urbane
din apropiere, coroborată cu dezvoltarea activităților economice și amplificarea cerințelor
de consum ale populației, indică o altă situație.
b. 1992–2011, când numărul populației se reduce semnificativ, prin manifestarea
concomitentă a unui spor natural negativ, dar și a unui puternic fenomen de emigrație.
Spațiile urbane și cele rurale sunt afectate în aceeași măsură. Reorganizările administrative
explică reducerile majore de populație ce s-au manifestat în comunele Slobozia Conachi,
Nicorești sau Suraia, cu procente de aproximativ 45 %. Populația municipiului Adjud se
reduce cu 27.90 %, iar a orașului Mărășești ccu 23.73 %. La fel se întâmplă și cu
concentrările mari de populație care încadrează aria protejată: municipiul Galați pierde
29.11 % din numărul de locuitori, Focșani 27.11 %, Brăila 28.07 %, iar Tecuci cel mai
mult, 33,70 %. Dintre comunele din spațiul studiat, Braniștea, Movileni, Schela și Șendreni
se remarcă printr-un trend opus celorlalte UAT, mărindu-și numărul de locutori cu până la
18.28 % (Șendreni). Aceasta se explică prin restructurarea activităților industriale din
municipiul Galați (îndeosebi de pe platforma Combinatului Siderurgic Galați), forța de
muncă disponibilizată fiind nevoită să se întoarcă în spațiul rural de proveniență. Pentru
UAT aflate în vecinătatea ariei protejate, reducerea numărului de locuitori se cifrează la
16.67 % (28.588 locuitori), un fenomen care poate fi considerat pozitiv din perspectiva
obiectivelor de conservare.
Densitatea populației reprezintă un indicator ce ilustrează presiunea umană într-un spațiu,
dar și potențialul uman necesar pentru valorificarea unui teritoriu. Densitatea populației în spațiul
analizat este de 73.35 locuitori/kmp (în timp ce densitatea la nivel național este de 79.9
locuitori/kmp). Din punct de vedere al densității populației se pot disocia următoarele tipuri de
așezări:
a. Localități cu densități ridicate (peste 90 loc/kmp), respectiv centrele urbane Adjud (UAT
cu densitatea maximă din spațiul analizat, 248,18 loc/kmp) și Mărășești (108,38 loc/kmp),
dar și o serie de comune, între care se remarcă Plocuțeni, cu o densitate extrem de ridicată
pentru spațiul rural (247,60 loc/kmp), dar și Homocea (125,41 loc/kmp), Vânători (110,3
loc/kmp), Biliești (104,53 loc/kmp), Vulturu (103,25 loc/kmp) sau Cosmești (100,44
loc/kmp);
b. Localități cu densități medii (50–90 loc/kmp), în această categorie integrându-se 13
comune, de la Poiana (51,07 loc/kmp) până la Tudor Vladimirescu (86,10 loc/kmp);
c. Localități cu densități reduse (sub 50 loc/kmp), dispunând de suprafețe considerabile și de
o populație mai puțin numeroasă, cum sunt Siliștea (11.611 ha, 1.587 locuitori, densitatea
de 13,67 loc/kmp) sau Vădeni (15.908 ha, 3.974 locuitori, densitatea de 24,98 loc/kmp).
Trebuie remarcată influența industrializării masive din centrele urbane aflate la distanță
redusă de localitățile din ROSPA 0071 asupra evoluției acestui indicator. După 1970, s-a produs
implementat un program de mutare a unei părți din populația tânără, aptă de muncă, dinspre spațiul
rural spre centrele urbane și industriale Galați, Brăila, Focșani, Adjud, Tecuci, Mărășești,
compensată parțial cu politici pro-nataliste. Începând cu 1990 debutează fenomenul destructurării
masive a industriei din aceste centre, soldată cu o inițierea unei mișcări temporare de reîntoarcere
în spațiul rural. În prezent însă, continuă depopularea acestui spațiu, ca urmare a perceperii
existenței unor mai bune oportunități în afara țării, existenței unei administrații locale lipsite de
inițiativă, dar și reducerii sporului natural.
85
Structura populației pe naționalități și confesiuni
Cunoașterea structurii populației pe naționalități și confesiuni este importantă pentru
evaluarea patrimoniului cultural mobil (obiceiuri, tradiții, activități tradiționale), delimitarea
spațiilor cu potențiale conflicte sau cu anumite modele de consum.
Populația majoritară este cea românească (99,29 %), ponderea acesteia în total indicând o
omogenitate etnică considerabilă, mai ales în condițiile în care acest spațiu a fost unul de circulație
și de migrație a numeroase grupuri populaționale.
Dintre minoritățile etnice prezente în UAT din spațiul analizat, cea mai importantă numeric
este cea formată din rromi. Numărul și ponderea din totalul populației ajung până la 13,62 % în
comuna Ivești, alte comune cu pondere remarcabilă a acestei etnii fiind Movileni (10,79 %), Liești
(6,27 %), Umbrărești (5,87 %). În Municipiul Adjud, rromii reprezintă 2,83 %, în restul UAT
ponderea fiind de sub 2,5 %. Există de asemenea un număr de localități unde nici o persoană nu
s-a declarat de etnie rromă: Garoafa, Homocea, Nănești, Braniștea, Nămoloasa, Piscu, Siliștea.
Prezența inițială în zonă a etniei rrome se explică prin existența în perioada unor extinse
domenii latifundiare în zonă, proprietate fie a claselor înstărite (nobilime), fie a unor instituții (stat,
biserică), unde s-a introdus, sedentarizat și folosit forța de muncă a acesteia, începând cu sec. XIV.
Natalitatea ridicată, segregarea socială și ostracizarea de către populația majoritară, lipsa unor
mijloace de ascensiune socială, adaptabilitatea extraordinară sunt elemente care explică
menținerea și creșterea numărului de rromi.
Celelalte etnii sunt prezent doar punctul, numărul maxim de persoane aparținând unei
aceleiași etnii este de șapte maghiari în Municipiul Adjud. În general este vorba însă de mai puțin
de trei reprezentanți ai unei anumite etnii, fapt indicând lipsa de continuitate pe termen lung a
acestor populații.
Valorile prezentate au fost calculate fără a lua în calcul date pentru comunele care nu
figurau în recensământul populației și locuințelor realizat în 2002, fiind înființate s-au reînființate
ulterior, însă informațiile empirice obținute de la primăriile acestora confirmă situația descrisă.
După religie, majoritatea populației sunt ortodocși (96,52 %), urmați caa număr de
romano-catolici (1,76 %), penticostali (0,75 %), creștini de rit vechi (0,25 %), adventiști (0,24) și
creștini evanghelici (0,18 %). În toate localitățile ponderea populației de religie ortodoxă depășește
95 %, iar în multe chiar 99 % (Ruginești, Suraia, Vânători, Vulturu, Fundeni, Independența, Liești,
Movileni, Nicorești, Tudor Vladimirescu, Măxineni, Vădeni).
Situații aparte se întâlnesc în Municipiul Adjud (94,92 % ortodocși) și Homocea (76,55 %
ortodocși), unde se întâlnesc comunități importante de romano-catolici (2,32 %, respectiv
23,17 %), în timp ce în comuna Schela (91,2 % ortodocși) se află o importantă comunitate de
penticostali (8,29 %).
Structura pe grupe de vârstă și sexe

Structura populației pe grupe de vârste și sexe evidențiază echilibrul demografic și
potențialul de dezvoltare al unui teritoriu. În cazul spațiului analizat structura pe sexe este
echilibrată, putându-se calcula la nivelul anului 2011 valori de 49,57 % pentru populația masculină
din totalul populației stabile, respectiv 50,43 % pentru populația feminină (pe baza datelor INS de
la recensământul populației și locuințelor 2011). Nu mai puțin de 10 localități (Ploscuțeni,
Movileni, Schela, Umbrărești, Piscu, Șendreni, Homocea, Slobozia Conachi, Vădeni, Siliștea)
prezintă o pondere mai ridicată a populației masculine (între 50,25 –50,16 %), decât ponderea
populației de sex feminin. O explicație ar putea fi identificarea de către populația feminină a unor
oportunități de angajare în alte spații geografice, urmată de migrația către acestea.
Structura pe grupe de vârstă, pe baza datelor furnizate de INS, relevă următoarea
distribuție:
• clasa 0–14 ani are o valoare medie de 19,22 %, însă există diferențieri semnificative între
localitățile cu valori mai mari ale populației juvenile, cum ar fi Homocea (26,85 %),
Ploscuțeni (25,47%), Ivești (22,15%), Mărășești (21,86 %), Schela (21,85 %) sau
86
Umbrărești (21.59%) și cele cu valori reduse (Nănești 13,73 %, Vânători 15,14 %,
Nămoloasa 15,33 % sau Vulturu 15,34 %);
• clasa 15–59 ani (de unde se extrage și forța de muncă) prezintă o pondere de 60,01 % pe
ansamblul arealului analizat, de la minima de 45,82 % în cazul localității Nănești, până la
maxima de 69,04 % în cazul Municipiului Adjud, marea majoritate a UAT încadrându-se
în intervalul 57–62 %;
• clasa peste 60 ani reprezintă 20,77 % la nivelul ansamblului populației, însă există atât
localități “îmbătrânite”, cum sunt Nămoloasa (38,84 % sau Nănești (34 %), dar și UAT cu
pondere mai redusă a persoanelor de vârsta a treia (Ploscuțeni 14,99 %, Mărășești 14,58 %,
Homocea 14,40 %, Adjud 13,61 %) .
Numărul mare de locuitori la grupa de vârstă 25-34 ani este justificat prin efectele aplicării
Decretului nr. 770/1966 privind interzicerea avortului.
Nivelul de educație al populației

Nivelul de educație al populației oferă informații asupra calității resursei umane dintr-un
teritoriu și a capacității acesteia de a se implica în programele locale de conservare sau de
dezvoltare. Este de asemenea important din perspectiva unei strategii de vizitare a ariei protejate,
întrucât condiționează capacitatea populației locale de relaționare și comunicare cu vizitatorii.
Existența, la distanță redusă de UAT cu suprafețe în aria protejată, a unor centre urbane
importante și care dispun de instituții sau filiale din domeniul educației superioare, respectiv
Galați, Brăila sau Focșani, înseamnă oportunități importante în direcția unui nivel de pregătire
ridicat, însă dificultățile economice pot împiedica valorificarea lor. O bună utilizare a acestor
resurse de către UAT implicate în ROSPA 0071 ar impune încheierea unui parteneriat cu instituții
respective, în scopul formării de personal calificat și de profesionalizare a cel puțin părții de
populație care să asigure interfața cu vizitatorii.
Nivelul general de pregătire a populației este destul de redus, rata analfabetismului în
rândul populației de peste 12 ani fiind ridicată. Astfel, se remarcă negativ comunele Ivești
(10,11%), Vulturu (7,45 %) sau Nicorești (7,37 %). Cauzele sunt legate de abandonul școlar
determinat de problemele economice (care presupun inclusiv folosirea copiilor de la vârste fragede
ca forța de muncă), situația familială dificilă (de notat fenomenul plecării părinților la muncă în
străinătate), izolarea unor familii sau localități, .
Structura pe ocupații a salariaților

Așezările umane care dețin suprafețe în ROSPA 0071 se caracterizează prin existența unui
număr redus de salariați, excepție făcând municipiul Adjud și orașul Mărășești, care concentrează
45,87 % din totalul salariaților. În spațiul analizat, numărul mediu al salariaților este de 11.808,
rezultând un grad de încărcare de 14,93 persoane/salariat.
Astfel, deși majoritatea populației este implicată în agricultură, doar 8,57 % dintre salariați
obțin venituri directe din aceste sector al economiei. Agricultura de subzistență, practicată de
majoritatea locuitorilor din spațiul analizat, prezintă în același timp ocupație principală, sursă de
venituri și de produse de bază necesare existenței, dar și mod de viață.
Populația Municipiului Adjud înregistrează un spor natural negativ, o scădere continuă și față de
celelalte recensăminte efectuate
87
Evoluția numărului de persoane din Municipiul Adjud
Anul 2019
Anul 2020 20107
Anul 2021 19915
Anul 2022 19736
Anul 2023 19484
Figură 32 - Populația22 totală în Municipiul Adjud și evoluția acesteia
Conform recensământului efectuat în 2023, populația municipiului Adjud se ridică la

19.484 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2022, când se înregistraseră
19.736 de locuitori.
Locuințele
În conformitate cu legea fondului funciar numărul 18/1991, republicată în 1998, definim
fondul funciar ca totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia
sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte.
Fondul funciar și, în mod corespunzător, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale
trebuie înregistrate în documentele de evidență funciară și de publicitate imobiliara prevăzute de
lege.
Ultimele date înregistrate la nivelul Municipiului Adjud referitoare la situația fondului
funciar sunt din 2014, valorile păstrându-se constante încă din anul 2004. Din aceste înregistrări
se poate concluziona că Municipiul Adjud, 5.911 hectare ca și suprafață a fondului funciar, ocupă
un procent de 1,21% din valoarea de 485.703 hectare înregistrate în total la nivelul județului
Vrancea.
Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de
proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi,
veterani, case speciale pentru bătrâni singuratici și altele), apartamente, încăperi de serviciu și alte
încăperi locative în alte construcții utile pentru locuit.
Fondul locativ al Municipiului Adjud este alcătuit din fondul locativ public și fondul
locativ privat.
În conformitate cu datele Institutului Național de Statistică, înregistrate în anul 2021 și
datelor primite de la primăria Municipiului Adjud, la sfârșitul anului 2021 fondul locativ public
era format din 302 locuințe, iar fondul locativ privat era format din 7.182 locuințe, în total 7.484
locuințe.
22
Sursa: Institutul Național de Statistică 2023
88
Din totalul de 7.484 locuințe, un procent de 95,96 % (aproximativ 7.182 locuințe) este
reprezentat de locuințele proprietate privată și numai 4,04 % (aproximativ 302 locuințe) de cele
proprietate publică.
Analiza numărului de locuințe terminate în Municipiul Adjud, conform datelor prezentate
de Institutului Național de Statistică și a datelor primite de la Primăria Municipiului Adjud, rezulta
că, anual, numărul de locuințe este în creștere, fiind realizate noi locuințe, predominant, din
fondurile populației. În perioada 2011 - 2021, în total, au fost construite în Municipiul Adjud 131
locuințe noi.
Prezentăm în următoarea diagrama statistică evoluția fondului locativ la nivelul
Municipiului Adjud din ultimii 10 ani:
Locuințe Adjud
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Proprietate publică 252 248 248 305 303 302 302 302 302 302 302
Proprietate privată 7.101 7.113 7.126 7.146 7.144 7.137 7.139 7.150 7.161 7.178 7.182
Figură 33 - Situația locativă după forma de proprietate
Locuințe
7.480 7.484
7.500 7.463
7.451 7.447 7.441 7.452
7.439
7.450
7.400 7.374
7.353 7.361
7.350
7.300
7.250
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figură 34 - Evoluția numărului total de locuințe (2011-2021)
În conformitate cu datele Institutului Național de Statistică referitoare la sfârșitul anului

2021, suprafața locuibilă pe forme de proprietate era de 8.427 m2 pentru clădirile publice și
309.807 m2 pentru clădirile individuale, însumând un total de 318.234 m2.
Din totalul suprafeței locuibile de 318.234 mp, 97,35 % o reprezintă suprafața locuibilă a
locuințelor proprietate privată și numai 2,65 % este suprafața locuibilă a clădirilor proprietate
publică.
Prezentăm în următoarea diagramă statistică evoluția suprafeței locuibile la nivelul
Municipiului Adjud pe forme de proprietate:
89
Suprafața locuibilă
350.000
300.000
250.000
200.000
150.000
100.000
50.000
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Proprietate privată 6.279 6.179 6.179 8.522 8.441 8.427 8.427 8.427 8.427 8.427 8.427
Proprietate publică 300.431301.456302.588304.095304.279304.134304.616305.751307.088308.988309.807
Figură 35 - Suprafața locuibilă la nivelul municipiului Adjud pe forme de proprietate
Suprafața locuibilă
320.000 318.234
317.415
318.000
315.515
316.000 314.178
314.000 312.617 312.720 312.561 313.043
312.000
310.000 308.767
307.635
308.000 306.710
306.000
304.000
302.000
300.000
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figură 36 - Evoluția suprafeței totale locuibile în perioada 2011 - 2021
Echipare edilitară
Între anii 2010-2013, în Municipiul Adjud s–a derulat un proiect cofinanțat din Fondul de
Coeziune prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, Axa prioritară nr. 1, ”Reabilitarea și
modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare – Județul Vrancea – UAT Adjud”.
Lucrările au fost executate în 3 contracte distincte:
• "Reabilitarea și extinderea fronturilor de captare, aducțiuni, stații de clorare, rezervoare
și stații de pompare în aglomerările Odobești, Mărășești, Panciu și Adjud" , în cadrul
acestuia fiind executate următoarele lucrări:
o Reabilitare 10 foraje;
o Reabilitare conductă de aducțiune L=3,8 km;
o Reabilitare rezervoare de înmagazinare V= 2 x 1500 m³;
o Reabilitare Stație clorare;
o Reabilitare Stație pompare;
o Construcție sediu dispecer și laborator;
o Sistem de automatizare și control pentru întregul sistem de alimentare cu apă,
SCADA.
90
• "Reabilitarea și extinderea rețelei de alimentare cu apă și canalizare în aglomerarea
Adjud, Județul Vrancea - Lot 1 și Lot 2", în cadrul căruia se execută lucrările:
o Se reabilitează 17,3 km (74 %) din rețeaua de alimentare cu apă existentă și se
extinde sistemul actual cu 11,7 km;
o Se reabilitează 8,0 km (43 %) din rețelele de canalizare a aglomerării și se extind
cu 16,9 km.
• Stație de epurare în cadrul proiectului "Reabilitare, extindere și construcție stații de
epurare în aglomerările Odobești, Mărășești, Panciu, Adjud și Homocea". Schema de
epurare aleasă corespunde debitelor caracteristice de ape uzate și concentrațiilor
indicatorilor de poluare și urmărește reținerea materiilor în suspensie (MTS), a substanțelor
flotante, eliminarea substanțelor organice biodegradabile (exprimate în CBO5),
nitrificarea, denitrificarea, defosforizarea și tratarea nămolului prin îngroșare, stabilizare
anaerobă și deshidratare. Ca urmare a implementării proiectului s-au realizat următoarele
obiective:
o Îmbunătățirea accesului la apă potabilă în conformitate cu Directiva 98/83/CEE de
la 76 % la peste 95 % după 2014;
o Asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare accesibile;
o Creșterea gradului de acoperire pentru colectarea apei uzate de la 73 % la peste
95 % după 2014;
o Asigurarea calității apei potabile conform Directivei 98/83/CEE;
o Protecția mediului prin stabilirea unei strategii de management al nămolului și
epurarea apelor uzate colectate;
o Îmbunătățirea calității emisarilor;
o Crearea unei structuri instituționale eficiente pentru asigurarea serviciilor de apă și
canalizare.
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă a Municipiului Adjud și a localității componente Adjudul Vechi se
face printr-un sistem de alimentare cu apă centralizat.
Operatorul sistemului de alimentare cu apă potabilă este SC COMPANIA DE UTILITĂȚI
PUBLICE SA FOCȘANI.
Sursa de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Adjud este alcătuită după cum
urmează:
• front captare Adjud nord, format din 15 puțuri de exploatare amplasate pe un front situat
la cca. 650 - 2.000 m nord-vest de localitate, 5 în conservare și 10 active (reabilitate),
deservind un număr de 10.454 persoane. Toate cele 15 puțuri au stabilite zone de protecție
cu regim sever, în baza studiului hidrogeologic întocmit de S.C. Hidroedil S.A Iași, proiect
nr. 2105/2009. Cele 10 puțuri active au zona de protecție îngrădită și sunt dotate cu sisteme
de antiefracție video și vocală, controlată de dispeceratul central.
• rețeaua de aducțiune.
Înmagazinarea apei potabile se face în rezervoare semi-îngropate din beton armat
amplasate în incinta Stației centrale de pompare după cum urmează:
• 2 buc x 1.000 mc;
• 2 buc x 1.500 mc (reabilitate).
Sistemele de aprovizionare cu apă a localităților trebuie să fie autorizate și să furnizeze apă
potabilă în cantitatea necesară și de o calitate care să respecte prevederile legale în vigoare, astfel
încât să nu afecteze starea de sănătate a consumatorilor.
Sursa de apă folosită pentru aprovizionarea cu apă trebuie să fie protejată împotriva tuturor
activităților poluatoare prin perimetre de protecție sanitară și prin controlul activităților poluante
din teritoriul aferent, conform prevederilor legale în vigoare. Stabilirea perimetrelor de protecție
91
sanitară se face individualizat pentru fiecare sursă, pe baza studiului de specialitate, în
conformitate cu standardele în vigoare și cu legislația din domeniu în vigoare.
Instalația de tratare
Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protecția consumatorilor față de germeni
patogeni și substanțe chimice cu risc pentru sănătatea umană. În funcție de calitatea apei la sursă
se vor introduce și etapele de tratare a apei, astfel încât să se asigure calitatea apei potabile conform
prevederilor legale în vigoare (OMS nr. 119/2014).
Tratarea apei se face prin intermediul unei instalații de preparare și dozare hipoclorit de
sodiu obținut prin electroliză.
Instalația se compune din doua părți cu funcții diferite:
• echipamentul de preparare a hipocloritului de sodiu prin electroliză – ”clorurator electric
tip SELCOPREM”;
• sistemul de dozare, alcătuit din două pompe dozatoare tip DDA.
Tratarea apei brute se face printr-o conductă de legătură înaintea înmagazinării în cele două
bazine, într-un cămin mixer, valoarea clorului rezidual liber la intrare fiind de 0,5 mg/l.
Stația de tratare funcționează atât automat, controlată de sistemul SCADA, cât și manual
cu comandă locală, este prevăzută cu sisteme de alarmare ce previn accidentele ce pot apărea în
exploatare.
Stația de pompare
Distribuția apei potabile se realizează prin stația de pompare centrală, amplasată pe DN2
ADJUD – BACĂU și este echipată cu un grup de pompare Grundfos 3+1cu următoarele
caracteristici:
• 3 pompe Grundfos tip-CR120-2, F=50HZ P=22Kw N=2947/min Hmax=59,4 m
Q=120m3/h H=43,4 m
• 1 pompă Grundfos tip-CR150-3-2, F=50Hz P=30Kw N=2951/min Hmax=78,2m
Q=150m3h H=50,7m
Rețeaua de distribuție a apei potabile

Distribuția apei potabile se realizează printr-o rețea stradală ramificată cu o lungime totală
de 34 km din care:
• 1,1 km conductă oțel DN 65-215 ;
• 32,9 km conductă PIED, DN 500-110.
Presiunea de funcționare pe rețea este de 2,4 atmosfere la plecare din stația de pompare ,
asigurând o presiune la capăt de rețea de 1,5-2 atmosfere. Această presiune de funcționare este
monitorizată permanent prin dispeceratul Stației.
Întreținerea rețelei este asigurată de o echipă de intervenție alcătuită din 8 instalatori, un
maistru și un subinginer.
Spălarea, curățarea și dezinfecția periodică și, ori de câte ori este necesar, a instalațiilor de
tratare, a rezervoarelor de înmagazinare și a rețelei de distribuție sunt obligatorii.
Exploatarea și întreținerea sistemelor de tratare, înmagazinare și distribuție a apei potabile
și controlul calității apei produse revin producătorilor/distribuitorilor de apă potabilă.
Monitorizarea calității apei potabile va fi efectuată conform prevederilor legale în vigoare.
Apa pentru stingerea incendiilor

Pe rețeaua de distribuție a apei potabile sunt montați 81 hidranți cu diametrul nominal 65
mm. Presiunea necesară funcționării acestor hidranți este asigurată de stația de pompare, iar
volumul intangibil de apă necesar pentru stingerea incendiilor este asigurat în permanență de cele
2 rezervoare de înmagazinare.
92
De asemeni în incinta Stației de pompare există montați 2 hidranți alimentați din rețeaua
de distribuție plus o gură de hidrant montată la ieșirea din camera vanelor a bazinelor de
înmagazinare care poate fi folosită în cazul lipsei energiei electrice.
Întreg sistemul de extracție, transport, tratare, înmagazinare și distribuție funcționează
automat și supervizat de către sistemul SCADA.
La nivelul sucursalei există funcțional un laborator, care împreună cu laboratorul central
Focșani, urmărește următorii parametri: clorul rezidual din apa de la ieșirea din Stație, consumatori
și la capăt de rețea, inclusiv în bazinele de înmagazinare, PH, turbiditatea, conductivitatea, amoniu
și nitrați, duritate, indice de permanganat, nitriți și cloruri. De asemenea se prelevează probe de
apă pentru analizele bacteriologice, conform programului de monitorizare a calității apei aprobat
de DSP VRANCEA.
Personalul de exploatare este instruit lunar pentru protecția muncii, controlat anual din
punct de vedere copro-bacteriologic și copro-parazitologic, rezultatele fiind trecute în fisele
medicale.
De asemenea tot personalul este dotat cu echipament de protecție specific activității
desfășurate.
Programul de distribuție a apei potabile în Municipiul Adjud este de 24 h din 24 h. În
cazuri extreme au loc întreruperi zonale în furnizarea apei potabile datorate apariției unor avarii
pe instalație sau a altor defecțiuni neprogramate. Atât utilizatorii cât și organele de autoritate sunt
anunțate prin mijloacele specifice (afișe la scări de bloc și străzi, mass media locală, adrese
oficiale).
Alimentarea cu apă a localităților componente Șișcani și Burcioaia

Alimentarea cu apă în aceste localități se face din fântâni.
Fântâna este o instalație locală de aprovizionare cu apă, din care apa este consumată prin
extracție direct din sursă, așa cum este definită la art. 2 lit. r) din anexa nr. 1 la Hotărârea
Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecție sanitară și
monitorizare a calității apei potabile și a Procedurii de autorizare sanitară a producției și
distribuției apei potabile, cu modificările și completările ulterioare. Apa din fântână, pentru a fi
folosită în scop potabil, trebuie să corespundă calitativ reglementărilor în vigoare pentru apa
potabilă.
Localitatea componentă Burcioaia dispune de un număr de 18 fântâni (una aparține
domeniului public iar celelalte sunt proprietăți private) precum și de puțuri forate proprii dotate
cu stații de hidrofor.
Localitatea componentă Șișcani dispune de un număr de 14 fântâni (proprietăți private)
precum și de puțuri forate proprii dotate cu stații de hidrofor.
Sistem de canalizare
În vederea conformării cu cerințele Tratatului de Aderare și Directivei 91/271/CEE pentru
sistemele de canalizare s-au propus investiții pentru îmbunătățirea colectării apei reziduale.
Strategia de investiții pentru reabilitarea sectorului de apă uzată s-a bazat pe următoarele:
• Îmbunătățirea colectării apei uzate conform Directivei 91/271/CEE, de la 39,8 % la peste
95 % după anul 2014;
• Construcția în același timp, pe aceleași străzi a ambelor sisteme de alimentare cu apă și
canalizare (unde a fost posibil);
• Reabilitarea stației de epurare folosind echipamente și tehnologii care să ducă la
descărcarea unor ape curate în emisari.
Implementarea proiectului va duce la beneficii importante:
• Asigurarea colectării apelor reziduale de la 95% din populație;
• Protecția mediului înconjurător prin reducerea infiltrațiilor și exfiltrațiilor din rețea;
• Deversarea unor ape curate în emisar.
93
Lucrările efectuate în cadrul proiectului sunt:

• Reabilitare rețea de canalizare (9.243 m);
• Extindere rețea de canalizare (14.507 m, din care 7.325 m în Municipiul Adjud și 7.182 m
în localitatea componentă Adjudul Vechi);
• Stații de pompare ape uzate (5 buc.)
• Conducte de refulare (6.060 m);
• Reabilitare și extindere stație de epurare.
Localitățile componente Burcioaia și Șișcani nu dispun de sisteme de canalizare pentru
colectarea apelor uzate. În aceste localități sunt adoptate soluții individuale de colectare și
neutralizare a apelor uzate, prin fose septice vidanjabile.
Rețea de canalizare
Municipiul Adjud dispunea de o rețea de canalizare parțial unitară, parțial mixtă atât pentru
colectarea apelor pluviale cât și a apelor menajere care funcționa în sistem gravitațional. Această
rețea dispune de cămine de vizitare și cămine de intersecție. Rețeaua a fost construită treptat, pe
măsura dezvoltării orașului și nu mai corespundea din punct de vedere tehnic, nici ca
dimensionare, nici ca materiale utilizate. Din acest punct de vedere, erau zone în rețea unde pantele
acesteia nu erau corespunzătoare, ducând la colmatări și de asemenea erau zone deteriorate care
conduceau la pierderi și implicit la infiltrări în pământul de poză.
Lucrările efectuate prin proiectul de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și canalizare
sunt:
• Reabilitare rețele de canalizare (7.278 m);
• Extindere rețele de canalizare (8.050 m);
• Conductă de refulare (340 m);
• Stație de pompare apă uzată (SPAU5 = 5 buc., din care 3 în Municipiul Adjud și 2 în
Adjudul Vechi);
• Extinderea colectoarelor de canalizare (9.217 m);
• Conductă de refulare (5.956 m);
• Branșamente individuale.
Rețeaua de canalizare rezultată în urma implementării proiectului de reabilitare si extindere
a rețelei de canalizare, deservește Municipiul Adjud și localitatea componentă Adjudul Vechi.
Stația de epurare
Stația de epurare a Municipiului Adjud, este amplasată în partea de sud-vest a municipiului
Adjud.
Suprafața stației de epurare este de 17.532 mp, iar cea a zonei de protecție este de 282.743
mp.
Amplasamentul este situat în imediata apropiere a zonei de locuit din cartier. Stația preia
debitele de ape uzate din rețeaua existentă, dar aceste ape erau tratate cu o tehnologie învechită
datând din anii ‘60 – ‘70. În aceste condiții, caracteristicile defluentului nu corespundeau normelor
NTPA 001/2005, pentru descărcare în emisari naturali. În condițiile extinderii rețelei de canalizare,
stația de epurare nu putea prelua debitele de ape uzate suplimentare.
În aceste condiții a fost necesară modernizarea stației de epurare Adjud.
Ca efect al investițiilor din sectorul de apă uzată se va asigura colectarea apelor uzate la
peste 95% din populație la un tarif accesibil.
Instalația de tratare ape uzate este o Stație compactă, cu tehnologie clasică și asigură
separarea și îndepărtarea elementelor impurificatoare conținute în apele uzate, aducându-le în
limitele admise pentru a fi descărcate în emisari naturali și care cuprinde:
• treaptă de epurare mecanică;
94
• treaptă de epurare biologică cu nămol activ în care se produc simultan tratamentul secundar
și terțiar al apei;
• treaptă de tratare a nămolului.
La dimensionarea Stației de epurare s-a ținut cont de:
• normativ pentru proiectarea construcțiilor și instalațiilor de epurare a apelor uzate
orășenești – Indicativ NP 032-1999;
• număr locuitori echivalenți (LE): 25.036;
• debite caracteristice:
• încărcări specifice per locuitor echivalent (LE):
• parametrii de calitate impuși de normele existente (NTPA011/2005).
Treapta de epurare mecanică a apei uzate include următoarele obiecte:
• cămin deversor și canal de by-pass general al Stației de epurare;
• bazin de retenție ape pluvial;
• camera intrare prevăzută în amonte cu grătare rare;
• Stație pompare apă brută;
• sistem automat de măsură și control parametrii influent;
• camera grătarelor dese și spălarea nisipului;
• grup electrogen de urgență;
• 2 linii deznisipare și separatoare de grăsimi;
• decantor primar longitudinal.
Treapta biologică de epurare a apei uzate cuprinde:
• bazine de epurare biologică pentru nitrificare — denitrificare și defosforizare;
• Stație de suflante
• unitate de depozitare și dozare clorură ferică;
• decantoare secundare;
• Stație de pompare apă epurată pentru spălare și măsurare parametric.
Treapta de tratare a nămolului este formată din:
• Stație pompare nămol recirculat și în exces;
• concentrator gravitațional coaxial pentru îngroșarea nămolului primar și a nămolului în
exces cu Stație pompare nămol îngroșat;
• bazin de recepție și stocare a nămolurilor septice (de vidanjă) și a grăsimilor rezultate de
la separatorul de grăsimi și de la decantoare;
• bazin de fermentare anaerobe (metantanc);
• rezervor de biogaz (gazometru) și instalația de ardere biogaz în exces;
• rezervor tampon pentru nămolul stabilizat anaerob;
• stație de deshidratare nămol, inclusiv unitate de stocare, preparare și dozare polielectrolit;
• hale de uscare solară, stabilizare prin oxidare a nămolului deshidratat.
Construcții anexe:
• pavilion administrativ cu dispecerat SCADA, spații pentru personal și laborator;
• centrală termică;
• post transformare;
• Stație de dezodorizare;
• canal pentru evacuare gravitațională a apei (by-pass general);
• instalații electrice exterioare pentru iluminat;
• platformă deservire obiecte tehnologice;
• rețele tehnologice
• drumuri, alei și spații verzi.
95
Pentru fiecare treaptă a procesului de epurare, stația va trebui împărțită în două linii
hidraulice, va fi prevăzută posibilitatea de izolare a unor unități de proces în caz de urgență. Se
presupune că operațiunile normale de întreținere vor fi realizate cu debit scăzut.
Aplicarea soluției Stației de epurare compacte prezintă următoarele avantaje:
• asigură gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare condițiile de calitate impuse
de normativul NTPA 011-2005;
• decantare secundară mult mai eficientă prin instalarea lamelelor;
• utilizarea pompelor tip air-lift sau pompe de evacuare a nămolului cu ajutorul aerului
comprimat, care sunt simple, nu necesită întreținere și sunt foarte fiabile. Această
tehnologie asigură mulți ani de funcționare fără uzură;
• utilizarea unor componente ușor detașabile precum tuburile de aerare cu membrană,
pompele și mixerele, permit înlocuirea rapidă a pieselor defecte fără a întrerupe
funcționarea Stației;
• datorită procesului tehnologic performant nu se evacuează nămol în exces, ceea ce conduce
la eliminarea costurilor privind tratarea acestuia;
• toate echipamentele sunt din oțel inox, neexistând probleme generate de acțiunea apei sau
nămolului asupra componentelor;
• realizarea dezinfecției cu ultraviolete în instalația de tip UV prezintă avantaj față de soluția
clorinării, cea din urmă variantă conducând la producerea de compuși toxici în mediul
acvatic receptor. Instalația de dezinfecție asigură o eficiență de până la 99 % privind
reducerea coliformilor totali;
• instalația de deshidratare nămol asigură reducerea volumului și condițiile în vederea
transportului și depozitării;
• automatizarea instalației conduce la siguranță în exploatare.
S–au prevăzut 5 stații de pompare ape uzate:
• SP1 amplasată în zona de nord a localității Adjudul Vechi;
• SP2 amplasată în zona de sud vest a localității Adjudul Vechi;
• SP3 amplasată în zona SC Vrancart SA;
• SP4 amplasată în zona de nord est a municipiului;
• SP5 amplasată în zona nouă a municipiului.
Pentru întreținerea sistemului de canalizare au fost prevăzute următoarele echipamente:
• Utilaj hidraulic pentru întreținerea sistemului;
• Utilaj pentru spălarea și vidanjarea rețelei;
• Utilaj încărcare – descărcare (buldo-excavator) în cadrul stației de epurare.
În Municipiul Adjud, în incinta SC Vrancart SA este amplasată o Stație de epurare a apei
industriale dotată cu 3 trepte: mecanică, chimică și biologică.
Prin restrângerea activității combinatului de celuloză și hârtie la o activitate de producere
a hârtiei igienice și cartonului ondulat (din deșeuri de maculatură), stația de epurare deservește
doar activitățile curente din cadrul fabricii.
Alimentare cu energie electrică

Orașul, în marea lui majoritate, este alimentat cu energie electrică de joasă tensiune de la
posturile de transformare, distribuite pe teritoriu.
Telefonie
În oraș există o centrală telefonică precum și un cablu cu fibră optică. Rețelele de distribuție
de telefonie sunt amplasate pe spații verzi sau circulație pietonale-trotuare.
Cele mai importante societăți comerciale furnizoare de servicii de comunicații electronice
și servicii de date, telefonie fixă și mobilă, cablu TV sau acces internet sunt : Romtelecom SA,
RCS & RDS SA, Telecablu & Net SRL, etc.
96
Alimentarea cu gaze naturale

Municipiul Adjud dispune de o rețea de alimentare cu gaze naturale pe care o deține SC
GDF Suez Energy România SA.
Lungimea totală a rețelei de distribuție gaze naturale din Municipiul Adjud este de 32,3
km și este în continuă extindere.
Alimentarea cu căldură
Municipiul nu mai beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu căldură a blocurilor
de locuințe. În aceste locuințe colective, căldura și apa caldă menajeră este asigurată din surse
proprii folosind ca agent termic gazul metan, energia electrică, combustibil solid sau energie
regenerabilă.
În zona locuințelor individuale încălzirea se asigură în sistem local, fie cu gaze naturale,
fie electric sau cu sobe cu lemne.
Apa caldă menajeră se poate produce în diverse zone, cu ajutorul panourilor și stațiilor
solare, fiind un agent termic folosit cu precădere în sezonul estival.
La unele clădiri ale unității administrativ teritoriale Adjud au fost înlocuite sistemele
clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie regenerabilă.
Concluzii
Față de amploarea volumului de disfuncționalități este necesară realizarea unor surse
alternative de producere a energiei, respectiv energia solară și eoliană.
Colectarea și gestionarea deșeurilor menajere

Autoritățile publice locale, operatorii economici și asociațiile de proprietari/locatari au
obligația să asigure colectarea selectivă, îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor solide. Se
interzice aruncarea deșeurilor solide în alte locuri decât cele amenajate special și autorizate.
Organizarea activităților de gestionare a deșeurilor este obligația generatorilor de deșeuri ,
în cazul deșeurilor de producție (industriale) și a administrațiilor locale și operatorilor de
salubritate , pentru deșeurile municipale.
Problematica gestionării deșeurilor se referă la deșeurile municipale, generate de populație
și municipale asimilabile, generate de instituții și agenții economici, care au aceeași compoziție și
caracteristici cu deșeurile generate de populație în gospodăriile proprii.
Priorități în domeniul gestionării deșeurilor: prevenirea producției de deșeuri și reducerea
nocivității lor, reutilizarea, reciclarea, folosirea ca sursă de energie (prin incinerare), eliminare în
condiții de siguranță pentru om și mediu.
Deșeuri municipale
Categoria deșeurilor municipale include:
• deșeuri menajere – generate în gospodăriile populației
• deșeuri de tip menajer generate în unitățile economico-sociale și comerț
• deșeuri municipale colectate separat;
• deșeuri din servicii municipale:
o deșeuri stradale
o deșeuri din parcuri și grădini
o deșeuri din piețe
o deșeuri din materiale de construcții și demolări
o nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești
97
În categoria deșeurilor municipale intră și deșeurile de echipamente electrice și electronice
și deșeurile periculoase provenite din gospodăriile populației.
O categorie aparte de deșeuri o constituie vehiculele scoase din uz și deșeurile medicale.
Odată cu obligativitatea închiderii tuturor depozitelor de deșeuri menajere din mediul rural
la 16 iulie 2009, primăriile au fost nevoite să rezolve problema colectării și transportului gunoiului
la singurele depozite rămase neînchise (până în anul 2017 ) – Haret și Adjud. Costurile mari a
acestor operațiuni raportat la bugetele sărace și obligativitatea colectării părții reciclabile din
deșeuri a determinat un număr mare de primării să creeze sisteme de colectare selectivă, în special
a ambalajelor, reducând astfel volumul de deșeuri ce trebuie depozitat.
Prin închiderea și ecologizarea rampei de gunoi din Municipiul Adjud, problema colectării
și transportului tuturor deșeurilor (până la construirea și darea în funcțiune a stației de transfer
Adjud) este în sarcina S.C. Utilități Publice Municipale SA, operator ce deține licență pentru
această activitate. Astfel operatorul SC UPM Adjud a încheiat un contract cu ILGO Mărășești
pentru depozitarea tuturor deșeurilor la depozitul din Haret.
Colectarea deșeurilor menajere de la gospodăriile populației se face în containere puse la
dispoziție gratuit de operator, iar la societăți comerciale, în pubele și containere omologate,
proprietatea acestora.
Colectarea și transportul deșeurilor menajere se face cu ajutorul a trei autospeciale
omologate la depozitul Haret.
Molozul rezultat din demolări și deșeurile stradale sunt colectate și transportate la
depozitul Haret cu două autobasculante.
Administrație și Servicii
Administrația se regăsește pretutindeni, în toată complexitatea vieții sociale, constituind
una din cele mai utile activități umane.
Administrația publică în statul de drept reprezintă principala pârghie prin care se realizează
valorile stabilite la nivelul palierului politic. Ea trebuie să fie continuă, omniprezentă, promptă și
energică, deoarece reprezintă necontenit statul, atât în interior, cât și în exterior. În orice
compartiment al vieții sociale, procesul complex al administrării constă într-o activitate rațională
și eficientă de utilizare a resurselor umane, materiale și financiare în scopul obținerii unor rezultate
maxime cu eforturi minime.
Complexitatea cerințelor sociale, ridică în fața administrației o serie de probleme, care
trebuie rezolvate. Societatea cunoaște un proces continuu de multiplicare și diversificare a
sarcinilor administrației, care impune necontenit îmbunătățiri și perfecționări în structura și
activitatea administrației, prin utilizarea unor metode și tehnici moderne.
În țara noastră, tranziția spre economia de piață a determinat o transformare și în calitatea
administrației, conducând la profesionalism. Administrația publică din țara noastră s-a văzut
confruntată în ultimii ani cu schimbări semnificative în ceea ce privește cadrul propriu de
funcționare, așteptările din partea cetățenilor, atribuțiile și responsabilitățile. Includerea ei, cel
puțin declarativ, în procesul general de reforme a făcut-o să se confrunte cu un set de dileme
caracteristice întregii societăți. Ideea de reformă, atât de frecvent vehiculată, este prea des legată
de formulări generale, soluții formale, iar procesele de conducere și organizare nu sunt considerate
atât de importante în reformarea sistemului administrativ, accentuându-se tot mai des importanța
cadrului legislativ. Nu putem nega importanța acestuia în reforma administrației publice, dar
ignorarea necesității unei perspective strategice, lipsa unor preocupări constante referitoare la
pregătirea managerială a responsabililor administrativi și-a pus și tinde să-și pună încă amprenta
asupra unor instituții administrative, activitatea cărora este prea puțin bazată pe inițiativă și
flexibilitate.
98
Termenul de administrație derivă de la latinescul “administrare” care înseamnă a servi și
este în legătură cu cuvântul “magister” care îl desemnează pe stăpân, căruia i se subordonează
servitorul și pe care acesta trebuie să-l slujească.
Statul, termen care sugerează un „nucleu central”, în realitate este o rețea de organizații și
instituții centrale și locale diverse, care se ocupă cu asigurarea ordinii și securității sociale, politice
și economice a unei comunități naționale date.
Administrația este una din instituțiile publice care compun statul și este formată, la rândul
ei, din alte instituții și organisme permanente, cum ar fi: Banca Centrală, Poliția, Administrațiile
Financiare, etc., adică totalitatea puterilor de guvernământ asupra unui teritoriu, fără dreptul de a
dispune de acesta. Astfel că, noțiunea de „administrație publică” arată apartenența unei
colectivități sau proveniența de la o colectivitate.
Ca sistem de organizare administrația publică cuprinde o multitudine de părți componente
cu denumiri, cu servicii, atribuții și activități diferite. Legătura sistemului administrației publice
cu puterea executivă se face prin guvern, ministere și celelalte organe ale administrației publice
centrale. La rândul său administrația publică centrală are în teritoriu diferite organe deconcentrate
care organizează executarea legii în unitățile administrativ teritoriale sau în unități administrative
speciale (căi ferate, armata) în legătură cu domeniul specific de activitate.
Sistemul administrației publice mai cuprinde și organele administrației publice locale,
respectiv consiliile comunale, consiliile orășenești și consiliile județene, care sunt compuse din
consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de
Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale.
Consiliile constituite astfel organizează serviciile publice ale comunei, orașului sau a
județului printr-un aparat propriu, format din funcționari publici de conducere și de execuție.
Aceste organe ale administrației publice locale sunt descentralizate pe baza principiului
autonomiei locale. Acest principiu ocupă un loc prioritar între celelalte principii pe care se bazează
administrația publică locală în unitățile administrativ teritoriale, respectiv în județe, orașe și
comune. Prin aceste dispoziții legale Statul român recunoaște că în interiorul său colectivitățile
locale se administrează prin aleșii săi și prin forțele proprii, dar sub controlul jurisdicțional al
legalității din partea autorităților statale.
Distincția dintre administrația publică centrală și cea locală are la bază utilizarea mai
multor criterii cumulative, criterii care au în vedere competența teritorială și materială a organelor
ce compun administrația publică și natura interesului pe care îl promovează. Prin urmare,
administrația publică centrală își exercită competența teritorială la nivelul întregului teritoriu
național, iar cea locală doar la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care au fost alese
autoritățile respective. Însă dacă privim dintr-o altă perspectivă, organele ce compun administrația
publică centrală dispun fie de o competență materială generală, precum Guvernul, fie de una de
domeniu, cum sunt ministerele, pe când autoritățile locale au competență materială ce se
circumscrie în jurul realizării interesului local. Desigur mai e și promovarea interesului, care poate
fi general național, evident de către administrația centrală, sau al localității respective, de către
administrația publică locală.
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și
orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca
autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea privind
alegerile locale. Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice
locale și rezolvă treburile publice din comune și orașe, în condițiile legii.
Rolul administrației publice locale, constă, în principal, în a rezolva treburile publice și a
asigura, în acest cadru, interesele colectivităților locale, conform nevoilor și cerințelor exprimate
de acestea, strâns legate de specificul unității administrativ – teritoriale de care ele aparțin.
Caracteristicile administrației publice locale sunt:
99
• structură administrativă autonomă - care permite colectivităților locale să-și rezolve
treburile publice locale prin autorități administrative proprii, sub controlul autorităților
centrale;
• administrația publică locală are la baza organizării și funcționării sale principiul
descentralizării și al autonomiei locale;
• cuprinde în sfera sa autoritățile administrative autonome: comunale, orășenești și județene,
consiliile locale și primarii, dar și viceprimarii, consiliul județean și președintele consiliului
județean, administratorii publici, precum și serviciile publice organizate în subordinea ori
sub autoritatea acestor autorități publice locale;
• raporturile dintre administrația publică organizată la nivelul comunelor și orașelor și cea
de la nivelul județului au la bază principiile autonomiei, legalității, responsabilității,
cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor comune;
• relațiile administrației publice locale cu administrația publică centrală de specialitate și,
respectiv, cu serviciile publice deconcentrate ale acesteia, sunt relații specifice de
colaborare, cooperare și conlucrare, ce se constituie într-un regim de co-administrare;
• administrația publică locală rezolvă treburile publice locale și realizează servicii publice
de interes județean, prin autorități administrative, alese, și prin referendum local, în
condițiile legii;
• administrația publică locală reprezintă un concept ce desemnează un corp de funcționari
publici care prestează servicii publice pentru colectivitatea națională și pentru
colectivitățile locale.
Serviciile publice
Servicii educaționale
Mediul urban este definit, în documentele oficiale, drept o țintă predilectă pentru
investițiile și programele de dezvoltare, începând cu infrastructura și terminând cu serviciile
sociale, inclusiv educaționale.
Analiza datelor existente, precum și cercetările realizate, confirmă realitatea conform
căreia mediul urban este unul defavorizat, atât în privința resurselor existente (la nivelul familiei,
comunității, unității școlare), cât și, pe cale de consecință, în privința rezultatelor obținute de
unitățile școlare din mediul urban, atât pe dimensiunea “participare școlară”, cât și pe
dimensiunea ce vizează “rezultatele învățării”.
Analiza datelor disponibile într-un studiu realizat de Fundația World Vision România23
arată că sunt necesare programe specifice de sprijin, adresate școlilor din mediul urban, care să
vizeze:
• Îmbunătățirea rezultatelor învățării, cu accent pe îmbunătățirea rezultatelor la Evaluarea
Națională de la finele clasei a VIII-a. Beneficiarii acestor programe ar urma să fie, cu
precădere, elevii cu medii la disciplinele de examen mai mici de 7, iar programele
respective ar urma să aibă, ca indicator principal de succes, îmbunătățirea rezultatelor la
Evaluarea Națională cu cel puțin 1 punct la nivelul unui ciclu de învățământ (4 ani).
• Îmbunătățirea participării școlare, în primul rând pentru unitățile școlare cu un procent de
abandon școlar mai mare de 5 % (aproximativ 9% dintre unitățile de învățământ din mediul
rural) și care înregistrează, concomitent, niveluri de repetenție de peste 5 %. Vor beneficia
de aceste programe mai ales elevii din ciclul gimnazial, aflați în risc major de abandon
școlar (cu peste 50 de ore absențe și în risc de repetenție), precum și unitățile școlare care
au rate de trecere la nivelul următor de învățământ mai mici de 90 % pentru absolvenții
învățământului primar și sub 50 % pentru absolvenții învățământului gimnazial.
23
Fundația World Vision România, Investiție în educația copiilor din mediul rural, 2017
100
• Preșcolari/elevi dezavantajați în privința factorilor familiali și comunitari, în primul rând
cei care învață în unități școlare cu un procent de elevi proveniți din familii sărace și/sau
cu nivel scăzut de educație mai mare de 25 % (aproximativ o cincime dintre unitățile de
învățământ din mediul urban). Într-o primă tranșă, de aceste programe ar trebui să
beneficieze unitățile școlare în care acest procent trece de 50 % (circa 6,5 % dintre unități).
Trebuie subliniat faptul că marea majoritate a unităților școlare cu un procent semnificativ
de elevi de etnie romă intră în această categorie. Totodată, vor beneficia, cu precădere, de
asistență, unitățile școlare (și mai ales structurile) cu probleme de acces (lipsa mijloacelor
de transport, existența unor pericole pe drumul de acces, comunitățile în care elevii petrec,
în medie, un timp mai mare de 20 de minute pe drumul la și de la școală).
• Susținerea rezilienței școlare, prin programe de sprijin pentru unitățile de învățământ care
funcționează în comunități care cumulează factori de risc și care, totodată, au rezultate mai
bune decât unități similare. De exemplu:
o au rezultatele semnificativ mai bune decât media la Evaluarea Națională sau
privind participarea școlară (inclusiv rate de trecere la nivelurile superioare de
învățământ);
o organizează alte forme de învățământ – în special “A doua șansă”;
o organizează programe “Școală după Școală”, mai ales (dar nu numai) pentru
copiii/elevii din categorii dezavantajate;
o oferă servicii de orientare și consiliere elevilor, peste media categoriei respective;
o au elevi care obțin premii la olimpiade și concursuri (cel puțin faza județeană) și
provin din medii dezavantajate;
o au cadre didactice cu activitate dovedită de formator și/sau autori/coautori de
manuale școlare sau auxiliare didactice cu ISBN/ISSN și continuitate la catedră
peste 5 ani în școlile respective.
• Perfecționarea resursei umane, cu precădere în domeniul IT (ca măsură de însoțire a dotării
cu echipamente IT) și ca măsură de sprijinire a introducerii noului curriculum, precum și
programe specifice de dezvoltare profesională pentru lucrul cu copii/elevi din categorii
dezavantajate din punct de vedere socioeconomic. Vor fi avute în vedere, cu predilecție,
programe care vizează introducerea efectivă la clasă a unor practici centrate pe activizarea
elevului și pe învățare, precum și programe de dezvoltare a competențelor de evaluare a
rezultatelor învățării. Programele vor include și activități de sprijin în implementarea
efectivă, la clasă, a competențelor nou formate, prin activități de monitorizare, mentorat,
coaching etc.
• Îmbunătățirea bazei materiale (infrastructură, mobilier și auxiliare curriculare), mai ales
pentru unitățile/structurile: o care nu dispun de apă curentă, electricitate și telefon
(maximum 5 % dintre unități);
o fără bază sportivă (aproximativ 1/3 dintre unități);
o fără mobilier mobil (maximum 1/3 dintre unități);
o cu dotare precară în privința mijloacelor de învățământ/auxiliarelor curriculare
(circa 5 % dintre unități).
• Îmbunătățirea dotării cu tehnologie informatică și mijloace de comunicare (IT), mai ales
pentru digitalizarea predării altor discipline în afara celor strict de specialitate și, cu
precădere, pentru unitățile care au mai puțin de 1 calculator la 20 de elevi (aproape 30%
dintre unități).
La nivelul Municipiului Adjud, în anul 2021, s-au înregistrat 7 de unități școlare, aceasta
reprezintă un procent de 5,83 % din totalul de 120 unități școlare înregistrat la nivel județean.
La nivelul Municipiului Adjud se constată un trend constant crescător pentru personalul
didactic. În anul 2019 erau înregistrate 194 de persoane ca personal didactic, iar în anul 2021, 203
de persoane.
101
Creșterea numărului de cadre didactice se reflectă în ceea privește raportul dintre populația
școlară și numărul profesorilor.
Raportul mediu în anul 2021 a fost de 15 elevi/studenți la un cadru didactic – mai puțini
elevi pentru fiecare profesor decât cel din 2019, când acest raport era de 16 elevi/studenți la un
cadru didactic.
Personal Didactic
203
200
194
ANUL 2019 ANUL 2020 ANUL 2021

Număr de persoane
Figură 37 - Raport statistic al numărului personalului didactic în Municipiul Adjud
Însă pentru populația școlară, se observă un trend constant descrescător.

Populație Școlară
Număr Elevi
Anul 2019 3158
Anul 2020 3109
Anul 2021 3081
Figură 38 - Raport statistic al numărului populației școlare la nivelul Municipiul Adjud
102
Metodologie administrativă pentru abordarea regenerării urbane
Persoanele cheie vizate de această metodologie sunt următoarele:
1. Arhitectul șef – la nivel de județ, municipiu, oraș, în calitate de inițiator al unui Masterplan,
PUZ sau PUD de regenerare urbană și a unui Caiet de sarcini aferent acestuia;
2. Director de investiții din cadrul administrațiilor locale, regionale, naționale, în calitate de
inițiator al unui Masterplan, PUZ sau PUD de regenerare urbană și a unui Caiet de sarcini
aferent acestuia;
3. Societate comercială ce oferă servicii de proiectare în domeniul urbanismului și amenajării
teritoriului, interesată de elaborarea unor documentații de tip Masterplan, PUZ sau PUD;
4. Entități publice sau private implicate în avizarea și monitorizarea calității unor intervenții
de regenerare urbană;
Obiectivele acestei metodologii administrative sunt următoarele:
• Analiza critică și operaționalizarea documentelor strategice și programatice internaționale
relevante;
• Analiza critică și operaționalizarea documentelor strategice și programatice naționale
relevante;
• Analiza critică și operaționalizarea documentelor strategice și programatice regionale și
locale relevante;
• Analiza critică și operaționalizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului relevante;
• Un Masterplan, Plan Urbanistic Zonal sau Plan Urbanistic de Detaliu operative, care să
stea la baza programului de regenerare a ansamblurilor de locuințe urbane, precum și la
baza investițiilor strategice multianuale.
Cadrul legislativ și normativ de elaborare:

Cadrul legislativ și normativ relevant pentru stabilirea unei strategii de regenerare urbană
este prezentat în tabelul de mai jos. Pentru a ușura parcurgerea lui, tabelul este împărțit pe teme.
Elaboratorul acestei strategii va lucra întotdeauna doar cu formele consolidate ale actelor
normative, până la data predării documentației aferente contractului.
Teme administrative
1. Contractul și drepturile de autor
a. L98/2016, privind achizițiile publice
b. L8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe
c. L101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor
de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de
lucrări și de concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea
Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor
d. HG 395/2016, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din
L98/2016 privind achizițiile publice
e. Instrucțiunea 1/2017 a Președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice
2. Proprietatea și evidența tehnică, economică și juridică a imobilelor
a. L213/1998, privind proprietatea publică
b. L219/1998, cu modificările și completările ulterioare, privind regimul juridic al
concesiunilor
c. L18/1991, privind fondul funciar
d. L7/1996, privind cadastrul și publicitatea imobiliară
e. L84/1996, privind îmbunătățirile funciare
f. OM 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscrierea
în cartea funciară
3. Urbanismul și administrația publică
103
a. Constituția României
b. Codul Civil
c. L350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul
d. L5/2000, de aprobare a Planului de Amenajarea a Teritoriului Național, Secțiunea
III, Zone protejate
e. L351/2001, de aprobare a Planului de Amenajarea a Teritoriului Național,
Secțiunea IV, Rețeaua de localități
f. L575/2001, de aprobare a Planului de Amenajarea a Teritoriului Național,
Secțiunea V, Zone de risc natural
g. L363/2006, de aprobare a Planului de Amenajarea a Teritoriului Național,
Secțiunea I, Rețele de transport
h. L190/2009, de aprobare a Planului de Amenajarea a Teritoriului Național,
Secțiunea VIII, Zone cu resurse turistice
i. L171/1997, de aprobare a Planului de Amenajarea a Teritoriului Național,
Secțiunea II, Ape
j. L215/2001, privind administrația publică locală
k. L273/2006, privind finanțele publice locale
l. L24/2007, privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane
m. L 255/2010, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică;
n. HG 101/2010, pentru aprobarea regulamentului privind dreptul de semnătură
pentru amenajarea teritoriului și urbanism și a regulamentului referitor la
organizarea și funcționarea Registrului Urbaniștilor din România
o. HG 525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism
p. HG 1.076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri și programe
q. HG 382/2003, pentru aprobarea Normelor Metodologice privind exigențele
minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism
pentru zonele de riscuri naturale
r. OM 13/1999 (GP038/99) „Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul-
cadru al Planului Urbanistic General”
s. OM 176/N/2000 (GM–010–2000) „Ghid privind metodologia de elaborare și
conținutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal”
t. OM 37/N/2000 (GM–009–2000) „Ghid privind metodologia de elaborare și
conținutul-cadru al Planului Urbanistic de Detaliu”
u. OM 21/N/2000 (GM–007–2000) „Ghid privind elaborarea și aprobarea
Regulamentelor Locale de Urbanism”
v. OM 2.701/2010, pentru aprobarea Metodologiei de informare și consultare a
publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a
teritoriului și de urbanism
w. OM 233/2016, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare
a documentațiilor de urbanism
x. OM 562/2003, pentru aprobarea Reglementărilor tehnice „Metodologice de
elaborare și conținutul cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone
construite protejate (ZCP)”
4. Construcțiile
a. L50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
b. L10/1995, privind calitatea în construcții
c. OM 1.298/2017, pentru aprobarea Reglementării Tehnice privind proiectarea și
dotarea parcărilor noi, a locurilor de oprire și de staționare, aferente drumurilor
publice, situate în extravilanul localităților
104
d. OM 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
e. OM 700/09.07.2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și
înscrierea în cartea funciară
5. Domenii conexe
a. L422/2001, privind protecția monumentelor istorice
b. L41/1995, privind protejarea patrimoniului cultural național
c. OM 2.828 din 24 decembrie 2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul
ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei
monumentelor istorice și a Listei monumentelor istorice dispărute
d. OM 562/20.10.2003 pentru aprobarea Reglementărilor tehnice „Metodologice de
elaborare și conținutul cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone
construite protejate (ZCP)”
e. OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea siturilor
arheologice ca zone de interes național
f. L451/2002, pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului, Florența 20
octombrie 2000
g. L46/2008, cu modificările și completările ulterioare, privind Codul Silvic
h. L137/1995, privind protecția mediului
i. OM 1964/2007 al Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, privind instituirea
regimului de Arie Naturală Protejată, a siturilor de importanță comunitară ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
j. OM 1.184/2000 pentru aprobarea reglementării „Ghid privind elaborarea
analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integranta a
planurilor de urbanism”
k. OM 125/1996, privind activitățile cu impact la mediu
l. OUG 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice
m. OUG 78/2000, privind regimul deșeurilor
n. OUG 195/2005, privind protecția mediului
o. HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea
zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică
p. OM MS 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind
mediul de viață al populației
q. OG 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor
r. L107/1996, Legea apelor
s. L124/1995, privind apărarea împotriva dezastrelor
t. L481/2004, privind protecția civilă
Economia
Construcția24 căilor ferate pe Calea Siretului, începând cu 1872, iar din 1884 ramificația
spre Târgu Ocna, a unui depou spre sfârșitul secolului XIX (înființat la 22 iunie 1884, la
inaugurarea căii ferate Adjud – Târgu Ocna, pe o suprafață de 25 hectare, în estul Stației CFR
Adjud) aduc noi atribute economice vechiului centru comercial și agricol. În 1884 ia ființă
Societatea Solidaritatea, care avea scopul fructificării și capitalizării economiilor depuse de
societari.
În 1886, Adjudul avea "o fabrică de frânghii, 3 tăbăcării, 4 fabrici de rachiu, 11 ateliere
de olărit și 10 cărămidării". După primul război mondial încep să ia ființă unele întreprinderi ceva
24
Ghid Turistic Adjud, Alexandru Deșliu- Editura PALLAS, Focșani
105
mai mari. Se înființează o fabrică de cherestea (distrusă în 1933 de un incendiu) și o moară la care
lucrau peste 50 de oameni. Spre sfârșitul secolului XIX (1893) este înființată o fabrică pentru
prelucrarea țițeiului ce aparținea lui Alik Leibu, desființată.
În 1944. În 1900 s-a înființat Banca populară Siretul. După 1950, atelierele micilor
industriași dispar, locul acestora fiind luat de Cooperativa meșteșugărească, înființată din 1954,
alături de Întreprinderea de Industrie Locală.
Cu timpul, prin darea în folosință a unor capacități industriale, Adjudul devine centru
industrial. Depoul Adjud a utilizat tracțiunea cu abur între anii 1884 1973, fiind primul depou din
Moldova diselizat. S-a transformat mai întâi în depou de locomotive Diesel și apoi în depou de
locomotive electrice.
Prima locomotivă IDE DA 082 a sosit în depou la 4 iulie 1964, iar la 10 octombrie 1973 a
sosit și prima locomotivă electrică, seria 060 EA 144.
S-au construit noi linii pentru triaj și pentru trenurile de călători. În prezent, depoul
deservește cu locomotivele sale secțiile de circulație de la Adjud la Deda, Suceava, Constanța,
Galați, Ploiești.
În 1977 a luat ființă Combinatul de Celuloză și Hârtie. În 1984 a fost pusă în funcțiune
Mașina de fabricat carton ondulat, iar în 1986, Mașina de fabricat hârtie de toaletă. Din 1992,
compania figurează sub denumirea de S.C. VRANCART S.A. Unitatea este, la această dată, cel
mai mare producător de hârtie de toaletă și unul dintre cei mai importanți producători de carton
ondulat și ambalaje din carton ondulat din România.
La VRANCART, procesul tehnologic s-a modernizat și s-a îmbunătățit permanent estetica
produsului. Produsele companiei se exportă (20 la sută din totalul livrărilor) în Ungaria, Italia,
Germania, lugoslavia, Grecia, Republica Moldova. În condițiile unei puternice concurențe,
VRANCART a reușit să câștige o importantă piață de desfacere, deținând în prezent o cotă de 35
la sută din piața internă. Certificarea implementării sistemului calitativ, conform cerințelor ISO
2002, constituie o importantă carte de vizită pentru colaboratorii interni și externi.
În martie 2002, în Adjud mai existau societățile comerciale SOMACO (beton celular
autoclavizat), MOPAN PROD (morărit și panificație), SIRTROT (construcții industriale),
MOBIAD (mobilă din lemn) și alte întreprinderi private mici.
De asemenea, în municipiul Adjud s-a dezvoltat activitatea meșteșugărească organizată în
unități mici de producție. A căpătat amploare activitatea comercială, vizând o paletă largă de
preocupări, legate în principal de fenomenul de privatizare și libera inițiativă în domeniul
afacerilor, conducând la creșterea numărului operatorilor economici.
Din punct de vedere economic, Municipiul Adjud înregistrează o creștere relativ constantă
a numărului firmelor active, în anul 2021 înregistrându-se 578 firme active. Prezentăm în
continuare diagrama statistică a numărului firmelor active la nivelul Municipiului Adjud din anul
2011 până în anul 2021.
106
Număr firme
700
600 578
540 555
491 492 509
483 477 487
500 462 460
400
300
200
100
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figură 39 - Numărul firmelor active (2011-2021)
Ca și număr de angajați, la nivelul firmelor active din Municipiul Adjud, perioada anilor
2011-2014 a înregistrat o ușoară scădere până la o valoare de 2.467 de angajați, iar din 2015 până
în 2021 s-a înregistrat o ușoară creștere constantă până la valoarea de 2.932 de angajați. Prezentăm
acest raport în următoarea diagramă statistică:
Număr angajați
3.000 2.932
2.875
2.900 2.825
2.788
2.800
2.700 2.664
2.620 2.625 2.632
2.581
2.600 2.530
2.467
2.500
2.400
2.300
2.200
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figură 40 - Evoluția numărului de angajați în perioada 2011 - 2021
Ca și cifră de afaceri, domeniul ”fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor

din hârtie și carton”, înregistrează cea mai mare cifră de afaceri la nivelul Municipiului Adjud,
anume 390.319.942 lei. Prezentăm în continuare tabelul domeniilor CAEN cu cifra de afaceri cea
mai mare:
Cod CAEN RON

Fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie
1721 390.319.942
și carton
4941 Transporturi rutiere de mărfuri 43.818.932
107
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
4719 32.099.216
predominantă de produse nealimentare
4532 Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule 31.110.569
4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale 26.129.298
Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din
4752 22.836.719
sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate
3811 Colectarea deșeurilor nepericuloase 18.641.415
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
4711 17.617.222
predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun
Comerț cu ridicata al produselor din ceramică, sticlărie și produse
4644 16.287.456
de întreținere
Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine
4773 16.221.861
specializate
Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de
4673 15.716.838
construcții și echipamentelor sanitare
9200 Activități de jocuri de noroc și pariuri 12.888.254
Comerț cu ridicata al echipamentelor și furniturilor de fierărie
4674 12.203.857
pentru instalații sanitare și de încălzire
5610 Restaurante 10.915.457
Tabel 6 Domeniile de activitate cu cea mai mare cifră de afaceri
Activitatea economică din cadrul municipiului este reprezentată în principal de

următoarele unități de producție, prestări servicii, transport, construcții, comerț:
SC VRANCART SA Adjud – sediul str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 17

Obiect de activitate: fabricarea produselor din hârtie și carton, fabricarea hârtiei și
cartonului ondulat, desfășurarea de activități de export mărfuri industriale, transporturi pe calea
ferată, rutiere inter și internațional, intermedieri în comerțul cu material lemnos, recuperare
deșeuri, etc.
Nr. de angajați: 812
Capacități de producție: mașina de hârtie miez pentru carton ondulat 40.000 t/an, mașina
de hârtie igienică 15.000 t/an, mașina de fabricat carton ondulat 44.000 t/an.
Cifra de afaceri (la 31.12.2002) 471.281.029 mii lei
Puncte de lucru: reprezentanța din București.
SC SOMACO SA București – sucursala Adjud - sediul str. Revoluției, nr. 17

Obiectul de activitate: producerea BCA – ului
Număr de angajați: 108
Capacitate de producție: 70.000 mc
Cifra de afaceri (la 31 .12.2002): 67.497.399.745 lei
Puncte de lucru: balastiera Șișcani.
SC COMCEREAL SA Focșani – subunitate la Adjud

Sediul din Focșani: B-dul București, nr. 2, Adjud- str. Revoluției
Obiectul de activitate: comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, cultura cerealelor,
producerea semințelor, servicii pentru mecanizarea, chimizarea agriculturii, morărit, panificație,
patiserie, comerț cu amănuntul al produselor de panificație, patiserie și zaharoaselor.
Spații de producție: moară de grâu – Focșani, brutărie – Focșani, Brutărie Adjud.
Cifra de afaceri (la 31 .12.2002) : 204 mld. Lei
108
Subunități în județ: baze de recepție - Adjud, Tănăsoaia, Pădureni, Gugești, Ciorăști, siloz
– Suraia, baza – siloz – Focșani.
SC FDFEE „ELECTRICA MUNTENIA NORD” SA, SDFEE Focșani – Formația de

exploatare Adjud
Sediul : str. Teiului nr. 26
Obiectul de activitate: distribuție și furnizare energie electrică
Număr de angajați Adjud: 18
SC MOBIAD SA Adjud – sediul str. Republicii, nr. 2

Obiect de activitate: producția de mobilier școlar și mic mobilier
Capacitate de producție: producție în valoare de 8 mld. Lei anual
Cifra de afaceri (la 31 .12.2002): 555.145 mii lei.
SC SIRTROT SA Adjud- sediul str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 17

Obiect de activitate: construcții, producție, servicii, comerț, construcții civile, industriale,
lucrări de alimentări cu apă, gaze naturale.
Puncte de lucru: Focșani, Mărășești.
COOPERATIVA MEȘTEȘUGĂREASCĂ „DRUMUL NOSTRU” Adjud

Sediul: str. Vasile Alecsandri, nr. 10
Obiect de activitate: confecționare articole de îmbrăcăminte și prestări servicii
Cifra de afaceri: 4.035.696.000 lei
SC URBIS SA Adjud sediul str. Republicii, nr. 93

Obiectul de activitate: gospodărirea resurselor de apă, captarea, aducțiunea și tratarea apei.
Capacități de producție: 67.000 mc apă/lună, 1.400 Gcal./lună, 1.300 mc. Gunoi
depozitat/lună.
Cifra de afaceri (la 31 .12.2002): 3.478.000 mii lei.
Societatea Națională de Telecomunicații Romtelecom SA - Oficiul Comercial Adjud

Sediul str. republicii, nr. 88
Obiectul de activitate: telecomunicații și servicii conexe
Număr de angajați. 15
Nu are cifră de afaceri proprie.
Direcția de Poștă Regională Bacău – Oficiul Poștal Adjud

Sediul: str. Republicii, nr. 88
Obiectul de activitate: activitate de corespondență
Număr de angajați ai Oficiului Adjud și puncte de lucru rurale: 37
Capacitatea de producție și cifra de afaceri de înregistrează la nivel de CN Poșta Română
SA București
Puncte de lucru în alte localități: Colective poștă rurală în localitățile Ruginești, Tănăsoaia,
Corbița și în localitățile componente municipiului Adjud.
SC AUTOTRANS SA Adjud – sediul str. Tineretului, nr. 35

Obiect de activitate: transport de călători, reparații auto, inspecții tehnice
109
Cifra de afaceri (la 31.12.2002): 1.835.567 mii lei
SC ROMAN IMPEX SA Păunești – punct de lucru Adjud

Sediul: str. Republicii, nr. 107
Obiectul de activitate: construcții de drumuri și poduri, exploatații forestiere
Cifra de afaceri (la 31.12.2002): 46 mld lei
Punct de lucru: Sucursala Bacău
SC AGROSERVICE SA Adjud - sediul str. Republicii, nr. 107

Obiect de activitate: transport
Cifra de afaceri: 2,6 mld. Lei
Regionala CFR Galați – Divizia de instalații – Secția CT 3 Adjud

Sediul: str. Eroilor, nr. 257
Obiectul de activitate: întreținerea și repararea instalațiilor de centralizare și telecomandă
feroviară.
Puncte de lucru: Borzești, Tg. Ocna, Mărășești, Focșani, Tecuci.
Regionala CFR Galați – Divizia Trafic – Regulatorul de circulație Adjud

Sediul: str. Eroilor, nr. 2
Obiectul de activitate: coordonarea circulației trenurilor de călători și marfă
Depoul Exploatare Marfă Adjud

Sediul str. Teiului, nr. 1
Obiectul de activitate: exploatare locomotive pentru transport de marfă, asigurare de
locomotive pentru ajutor în vederea asigurării trenurilor de marfă și călători la solicitarea
operatorilor feroviari, asigurarea transportului de marfă pe magistrala 500, se asigură toată
activitatea de manevră în stații și triaje pe raza centrului comercial Adjud.
Punct de lucru: stațiile Mărășești, Focșani, Tecuci, Borzești, Onești, Valea Uzului,
Comănești, Moinești și există 2 secții de exploatare și echipare locomotive la PAE Comănești și
PAE Mărășești.
Pe raza municipiului Adjud în perioada 2001 – 2003 s-a eliberat un număr de 126 de
autorizații pentru desfășurarea de activități autorizate de către persoane fizice sub forma unor
asociații familiale sau persoane fizice autorizate.
Ponderea în desfășurarea activităților de comerț este 65%, prestări servicii – 30%,
producție – 5%.
ANALIZA SWOT – ECONOMIE

• Preocuparea autorităților locale pentru • Lipsa unei strategii de promovare și
sprijinirea și stimularea dezvoltării marketing local.
mediului de afaceri la nivelul • Insuficiente parteneriate public-private
Municipiului; pentru demararea activităților în
• Posibilitatea de concesionare a terenurilor domeniul industrial și al serviciilor;
pentru investiții;
110
• Dezvoltarea accentuată a sectorului
serviciilor și a comerțului în ultimii ani.
• Necesitatea modernizării și dotării cu
infrastructură IT a structurilor de afaceri
existente la nivelul Municipiului;
Infrastructura de comunicații și transport

Rețeaua de căi de comunicații și transport ocupă un rol important în cadrul infrastructurii,
fiind compusă din rețeaua rutieră, rețeaua feroviară și rețeaua aeriană.
Conform Strategiei de Dezvoltare a regiunii SE, analiza accesibilității pe drumuri, pe calea
ferată și pe calea aerului în contextual UE, arată gradul relativ de izolare regională și caracterul
periferic al regiuni.
Potrivit studiului realizat de Ministerul Dezvoltării privind potențialul municipiilor de rang
0 și 1 de funcționare că poli de creștere, reședințele de județ din regiunea SE dispun de o bună
accesibilitate, excepție făcând doar Tulcea25.
Regiunea Sud-Est este străbătută de toate cele trei coridoare de transport care traversează
România și care asigură legătura centrelor urbane cu capitala țării – CORIDORUL IV, VII și IX.
Județul Vrancea este străbătut de CORIDORUL IX (HELSINKI, Vyborg-St. Peterburg–
Pskov – MOSCOVA – Kaliningrad – Kiev – Ucraina – Chișinău – JUDEȚUL VRANCEA–
județul Buzău BUCUREȘTI – Dimitrovgrad – Alexandroupolis).
Dezvoltarea Rețelei Trans-europene de transport TEN-T, care urmează a fi extinsă cu
aproximativ 40 % față de lungimea actuală la nivel național și care trebuie finalizată până în anul
2030 la nivel de drum expres sau autostradă străbate județul Vrancea conform hărții.
Municipiul Adjud se află atât pe traseul rețelei transeuropene de transport rutier TENT, cât
și pe cel al Coridorului paneuropean de transport intermodal IX26.
Municipiul Adjud este străbătut de drumul național E 85 pe o distanță de 11 km. , de la
km. 226 aflat la Podul Trotuș până la km. 237 spre Bacău, din care intravilan 3 km.
De asemenea, este străbătut de drumul național 11 A, de la Piața Agroalimentară spre
Onești – Bacău, pe o distanță de 4 km., de la km. 37 + 450 la km. 33+450, din care intravilan 800
m.
Drumul național E 85 se ramifică spre Adjudul Vechi, același drum 11 A, care merge spre
Bârlad, de la km. 42 până la 46, pe o distanță de 4 km. din care intravilan 1,5 km.
Drumurile de legătură între municipiul Adjud și satele aparținătoare Șișcani și Adjudul
Vechi însumează 5 km. de drum balastat și fac parte din domeniul public de interes județean.
Spre Cartierul Burcioaia se circulă pe un drum modernizat, construit din dale prefabricate,
pe o lungime de 1,5 km. și face parte din domeniul public de interes local.
Arterele de circulație din municipiul Adjud, respectiv străzile și drumurile interioare din
satele aparținătoare Adjudul Vechi și Șișcani și străzile din Burcioaia, care fac parte din domeniul
public de interes local, însumează 47 km. din care 27 km. rețea de străzi modernizate cu asfalt, 5
km. străzi cu pavaje din piatră de râu și 15 km. străzi și drumuri balastate.
Căile de comunicație sunt însoțite pe ambele părți de spații verzi, însumând o suprafață
totală de 84.121 mp.
Prin lungimea străzilor orășenești se înțelege lungimea totală a străzilor din municipii și
orașe (km) și exprimă lungimea străzilor amenajate în cuprinsul localității care asigură circulația
între diverse părți ale acesteia, indiferent dacă au sau nu îmbrăcăminte. Se includ și căile carosabile
25
Potențialul municipiilor de rang 0 și I de funcționare ca poli de creștere, MDLPL, 2008
26
Planul de amenajare a teritoriului național. Sectiunea I – Rețele de transport. A- Direcții de dezvoltare a rețelei de căi rutiere
(Anexa nr. III)
111
din ansamblurile noi de locuit, dacă au denumire. La nivelul Municipiului Adjud, pe parcursul
ultimilor 10 ani, s-a înregistrat o creștere de 117 %, de la cei 35 km lungime a străzilor orășenești
înregistrați în anul 2011 la cei 76 km lungime a străzilor orășenești înregistrați în 2021. Prin
lungimea străzilor orășenești modernizate se înțelege lungimea străzilor cu îmbrăcăminte din
piatră fasonată, asfalt sau beton, porțiunile pavate cu piatră fasonată cuprind îmbrăcămintea de
piatră cubică, paralelipipedică sau de alte forme regulate. Prezentăm în următoarea diagramă
statistică raportul lungimilor străzilor orășenești înregistrate în ultimii zece ani la nivelul
Municipiului Adjud:
KM drumuri publice
80 76 76 76
70
60
50
43 43 43
39 39 40
40 35 35
30
20
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figură 41 - Lungimea totală (km) a drumurilor publice din municipiul Adjud (2011-2021)
Mijloace alternative de mobilitate

În prezent, nu sunt utilizate automobile electrice din cauza costului relativ mare al acestora,
precum și din cauza absenței infrastructurii pentru încărcarea acestora.
Pentru decongestionarea traficului și asigurarea mobilității în Municipiu va fi încurajată,
în principal, folosirea de mijloace alternative de transport: mersul pe jos și utilizarea bicicletelor.
Ponderea redusă a deplasărilor nemotorizate este explicată prin lipsa pistelor dedicate
pentru biciclete, combinată cu un trafic relativ aglomerat pe firul central, ce sporește sentimentul
de insecuritate în trafic.
În același timp, există un potențial important pentru creșterea ponderii transportului local
nemotorizat, ce este justificat de:
• suprafața relativ redusă a Municipiului;
• distanțele de deplasare între diferitele puncte de interes fiind scurte;
• interesul crescut și investițiile programate de către autoritățile locale.
Deplasări pietonale
Pe lângă beneficiile majore pe care mersul pe jos Ie are asupra sănătății umane, acesta are
o serie de avantaje majore față de celelalte mijloace de transport prin faptul că este ieftin, fără
emisii, este la fel de accesibil pentru toți (cu excepția persoanelor cu dizabilități locomotorii), iar
pentru mulți este o sursă de mare plăcere.
Reabilitarea și amenajarea spațiilor pietonale sunt premisele ce asigură mobilitatea
durabilă. Cele patru principii care stau la baza unor spații pietonale adecvate și atractive sunt:
• Spațiile pietonale care să fie sigure și să asigure sentimentul de siguranță;
• Străzi accesibile pentru a sprijini toate tipurile de pietoni;
112
• Rute pietonale directe pentru a satisface dorința de trasee liniare
• Străzi și spații atractive pentru a face mersul pe jos o experiență plăcută.
Spațiile pietonale din Municipiul Adjud sunt dotate cu mobilier urban, existând spații de
odihnă, precum și vegetație pentru asigurarea zonelor de umbră. Iluminatul public este
corespunzător în această zonă.
Din totalul deplasărilor realizate la nivelul unei zile este utilizată bicicleta într-o proporție
mică, de doar 10-15 % din totalul deplasărilor și doar pentru recreere. Mersul pe jos, datorită
distanțelor scurte, este mult mai prezent, el variind între 28 % pentru deplasarea la locul de muncă
și peste 40 % pentru deplasările zilnice pentru aprovizionare.
Deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă

Acestor categorii de utilizatori le corespund anumite cerințe specifice față de mediul
construit pentru ca acesta să fie accesibil. Persoanele care utilizează fotoliul rulant nu pot folosi
scările. Pentru a se putea deplasa au nevoie de rampe cu o pantă maximă cuprinsă între 5 - 8% și
de un spațiu de acces de minimum 80 cm lățime. Pardoselile și pavajele trebuie să fie ferme și
plane. Nivelul ochilor fiind mai jos pentru o persoană care utilizează fotoliul rulant, ghișeele
trebuie conformate acestei înălțimi. Pentru a se putea orienta în spațiul public, persoanele cu
deficiențe de vedere au nevoie de marcaje tactile de ghidare și de avertizare posibil de urmărit cu
bastonul alb sau cu piciorul, de semnale sonore de avertizare și de informare și de inscripții.
Neputând sesiza sau discerne sunetele, persoanele cu deficiențe auditive au nevoie de semnale
vizuale ușor de sesizat și de trasee sigure. De multe ori persoanele care au capacitățile fizice și
senzoriale diminuate datorită unor afecțiuni, nu se declară sau nu se încadrează în categoria
persoanelor cu dizabilități.
Cu toate acestea, și ele au nevoie de un mediu accesibil, la fel ca persoanele aflate în
situație de handicap temporar și ocazional sau persoanele în vârstă. Persoanele cu handicap se pot
deplasa și își pot desfășura activitatea numai într-un mediu accesibil, de aceea, pentru ei,
accesibilitatea este esențială.
Persoanele aflate în situație de handicap temporar au nevoie de un mediu accesibil pe toată
durata recuperării. Persoanele aflate în situații speciale și vârstnicii renunță în mare măsură să
folosească un mediu inaccesibil ce presupune efort foarte mare și chiar riscuri în utilizare și își
restrâng astfel activitățile și prezența în viața socială. Un mediu accesibil este bun pentru toți.
La nivelul Municipiului Adjud au fost identificate mai multe obstacole care afectează
deplasarea persoanelor cu dizabilități (motorii, auditive, vizuale) sau a celor cu mobilitate redusă:
• unele trotuare sunt înguste;
• zone unde autoturismele parcate reprezintă un obstacol;
• trecerile de pietoni sunt neprietenoase față de cei ce se deplasează pe jos (marcare sau
semaforizare care să vină în sprijinul persoanelor cu dizabilități);
• lipsa semnalisticii acustice și luminoase Ia trecerile de pietoni;
• lipsa la unele treceri de pietoni a rampelor pentru acces pietonal.
Traseele pietonale mai cursive, lipsite de obstacole, amenajarea spațiilor de parcare pentru
autoturisme, reducerea conflictelor dintre circulația pietonală și ceilalți participanți la traficul
rutier prin amenajări urbanistice, creșterea facilităților de deplasare a persoanelor cu dizabilități -
toate acestea ar conduce la o creștere a cursivității fluxurilor pietonale și a atractivității traseelor
și, din acest motiv, prezintă un real interes pentru autoritățile publice locale.
Infrastructura velo
Față de orașele europene, orașele din România sunt cu mult în urmă în ceea ce privește
amenajarea infrastructurii pentru bicicliști, orașe mai mici precum Adjud având doar mici facilități
pentru participanții la trafic pe bicicletă. Aceștia folosesc de cele mai multe ori partea carosabilă
sau trotuarele (acolo unde dimensiunea acestora permite) ceea ce pune în pericol siguranța tuturor
participanților la trafic.
113
Din punct de vedere al mijlocului de transport folosit preponderent în zilele lucrătoare de
persoanele chestionate, rezultatele anchetei efectuate în cadrul PMUD (a se vedea capitolul 3.2.
Colectarea de date) reflectă că un număr foarte mic de persoane folosesc mijloacele velo pentru
deplasarea la locul de muncă, sub 5 %.
Ponderea scăzută a deplasărilor nemotorizate este explicată prin:
• Lipsa pistelor dedicate pentru biciclete;
• Lipsa unui sistem de transport public local de persoane;
• Gradul de dezvoltare a infrastructurii rutiere pe plan local;
Cvasi-totalitatea străzilor sunt asfaltate și un procent mic dintre acestea sunt într-un stadiu
mai avansat de degradare.
În raport cu cele amintite anterior, se poate concluziona că, din perspectiva deplasării cu
mijloace de transport alternative, se urmărește:
• Creșterea atractivității infrastructurii pentru a spori mobilitatea;
• Spații și locuri pentru oameni bine, proiectate și administrate;
• Integrare îmbunătățită a rețelelor de transport;
• Să constituie un element de ajutor în planificarea urbanistică și amenajarea teritoriului;
• Să reducă pericolul reprezentat de căile rutiere;
• Să reducă posibilitatea apariției elementelor infracționale și percepția pericolului public
potențial;
• Crearea unei culturi a deplasării pietonale și cu bicicleta.
Prin acțiunile specifice de creștere a mobilității se creează premisele pentru:
• Dezvoltarea unei comunități sănătoase, eficiente și durabile, în care oamenii aleg să
meargă pe jos sau cu bicicleta;
• Creșterea numărului pietonilor și bicicliștilor din Municipiul Adjud;
• Oferirea unui mediu pietonal care să asigure siguranța personală, fiind în același timp
atractiv și interesant;
• Creșterea calității deplasărilor cu mijloace alternative prin mărirea accesibilității către
instituții, locuri de muncă, zonele comerciale și oportunitățile recreaționale și de agrement;
• Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și atragerea de noi rezidenți.
Managementul traficului
La fel ca în alte orașe de dimensiuni mici și medii din țară, nu s-a adoptat varianta dirijării
circulației prin semafoare, acolo unde s-a considerat necesar fiind amenajate sensuri giratorii. În
Municipiul Adjud există un singur sens giratoriu, construit de administrația locală din Adjud la
intersecția drumurilor naționale DN2 E85 și DN11 A, Adjud-Onești.
Măsurile de organizare a traficului sunt elaborate pe două căi: propuneri din partea
administrației locale, respectiv măsuri propuse de poliția rutieră. Lipsa sistemelor inteligente de
management de trafic face să existe doar o activitate bazată pe feedback-ul experienței din teren.
Referitor la spațiile de parcare este de precizat faptul că în Municipiu sunt amenajate 910
locuri de parcare aferente unui număr de peste 7.000 de mașini înmatriculate în Municipiu (la care
se adaugă și peste 500 de vehicule aflate în proprietatea persoanelor juridice). Acestea sunt
semnalizate și majoritatea se află în zonele dens populate (blocuri), dar și în zonele comerciale.
Pentru parcările reședință de domiciliu, Primăria percepe o taxă anuală. Pentru alte tipuri
de parcare (parcare publică pe stradă sau în afară străzii) tarifele sunt pe oră sau pe zi. Riveranii
sunt scutiți de plata acestor tarife.
Având în vedere că locurile de parcare sunt insuficiente, conducătorii auto parchează
frecvent pe partea carosabilă a drumurilor, pe trotuare și pe spațiile neamenajate (acolo unde
există), ceea ce aduce disconfort pentru ceilalți participanți la trafic dar mai ales pentru pietoni.
114
Disfuncționalități
La nivel național numărul total de locuitori al orașelor pe clase de populație este relativ
simetric. Totuși, se observă un dezechilibru (care se accentuează) între categoria orașelor mici sub
10.000 de locuitori și cea a orașelor mari între 160.000 și 320.000 de locuitori (polii regionali),
primele având o populație în scădere, iar ultimele o populație în creștere. Deși definiția orașelor
mici propusă în capitolul 2 include toate localitățile sub 20.000 de locuitori, populația totală în
acest caz (2.115.066 de persoane) fiind în linie cu celelalte clase de orașe, este evident că în
interiorul categoriei orașelor mici există o diferență între cele sub 10.000 de locuitori și cele peste
10.000 de locuitori. Această diferență devine cu atât mai vizibilă cu cât creștem numărul și
varietatea indicatorilor utilizați în analiză.
Disparitățile în rândul orașelor mici peste 10.000 de locuitori sunt prezentate în tabelul
următor pe baza indicatorilor utilizați în studiul Disparități teritoriale în România.
< 20k 10k – 20k 10k – 20k

Indicator < 20k total
metro total total
Unități administrative locale (total) 213 59 96 23
Populația după domiciliu 2020
2.115.066 570.188 1.332.687 318.094
(total)
Populația după domiciliu 2020
9.930 9.664 13.882 13.830
(medie)
Rata de creștere a populației 2011-
-3,04 0,87 -2,14 3,85
2020 (%)
Ponderea persoanelor cu vârste
14,69 15,28 15,05 16,06
între 0 și 14 ani 2019 (%)
Ponderea persoanelor cu vârste
15,69 15,52 15,06 14,44
peste 65 ani 2019 (%)
Mortalitatea infantilă 2017-2019
5,06 4,17 5,36 3,94
(‰)
Ponderea persoanelor cu studii
9,60 9,92 10,68 11,50
superioare 2011 (%)
Suprafața locuibilă per capita 2019
19,43 20,41 19,01 20,82
(mp)
Ponderea șomerilor înregistrați
1,74 0,95 1,64 0,88
2018-2020 (%)
Rata sărăciei relative 2018 (%) 19,83 18,94 17,69 14,92
Veniturile din impozite și taxe
489,28 600,78 478,07 630,44
locale per capita 2016 – 2018 (lei)
Produsul intern brut per capita 2018
12.577 18.397 12.881 15.937
(euro)
Cifra de afaceri per capita (2018) 9.883 16.568 10.517 18.570
Dotarea locuințelor cu apă,
canalizare și energie electrică 2011 72,24 73,25 77,14 78,78
(%)
Autorizații de construire eliberate
2,27 3,86 2,46 4,64
per 1.000 locuitori 2019 (‰)
115
Tabel 7 - Disparități în rândul orașelor mici după dimensiunea demografică a unităților
administrative locale
Din analiza indicatorilor de mai sus se desprind următoarele două concluzii generale:
• orașele mici din categoria 10.000-20.000 de locuitori prezintă valori medii ale indicatorilor
superioare celor din categoria sub 10.000 de locuitori, cu doar trei excepții: mortalitatea
infantilă (cu 11 % mai mare), suprafața locuibilă per capita (cu 4 % mai mică) și veniturile
din impozite și taxe locale per capita (cu 4 % mai mici);
• orașele mici din interiorul zonelor urbane funcționale prezintă valori medii ale indicatorilor
superioare celor din exteriorul acestora, fără excepție.
În general, în orașele mici situate în zone urbane funcționale problemele cheie sunt legate
de: locuire și calitatea vieții; crearea unor centre de cartier atractive; infrastructură și legături
feroviare/rutiere bune, transport public rapid, forme alternative de mobilitate; accesul la școli
bune, stabilitatea afacerilor, cooperarea cu instituții de învățământ superior; infrastructura
turistică, utilizarea tehnologiei digitale pentru mobilitate, menținerea unei vieți active după
pensionare și condiții propice pentru tele-muncă în cazul populației ocupate.
Astfel, conform Asociației Orașelor din România, o problemă structurală a orașelor o
reprezintă degradarea infrastructurii existente și imposibilitatea de a dezvolta o infrastructură
nouă, fie că vorbim despre infrastructură rutieră, de transport, infrastructură de apă și canal,
infrastructură de mediu, de locuit sau pentru energie termică.
Totodată, din analiza strategiilor integrate de dezvoltare urbană elaborate de 96 de orașe
mici (10.000-20.000 locuitori) ce acoperă perioada 2014-2020 (2023/2030), au rezultat
următoarele provocări-cheie identificate în procesul de elaborare:
Domenii Orașe 10.000 – 20.000 locuitori

Spațiile publice (piețe, parcuri, bulevarde) au calitate scăzută
și prezintă niveluri ridicate de degradare;
Spații publice
Lipsa spațiilor recreaționale, sportive, a evenimentelor
culturale.
Utilitățile de bază (apă, energie electrică, ape uzate, iluminat
public etc.) necesită modernizare și extindere deoarece nu
acoperă complet nevoile populației (lipsesc din zonele nou
Servicii publice
dezvoltate și din zonele economice neatractive din oraș);
Sectorul colectării deșeurilor este foarte slab dezvoltat.

Sistemele și infrastructura de sănătate pot răspunde numai
nevoilor de bază;
Sănătate
Condițiile precare ale spitalelor, precum și numărul mic de
doctori, clinici sau farmacii.
Sistemele și infrastructura de educație pot răspunde numai
nevoilor de bază;
Educație
Condițiile precare ale școlilor.
Transportul este slab dezvoltat, fie că este vorba despre
Transport drumuri de acces sau infrastructură locală, lipsa pistelor
pentru biciclete, drumurilor pavate, locurilor de parcare.
Dezvoltare slabă a sectorului turismului;
Economie
116
Lipsa infrastructurii de turism și nivel scăzut al turiștilor
comparativ cu capacitatea orașelor din zonele turistice;
Dezvoltare economică slabă, profil istoric monoindustrial,

lipsa investițiilor care a condus la un nivel scăzut al
veniturilor.
Lipsa locurilor de muncă și a investițiilor în aceste zone;
Ocuparea forței de Migrația forței de muncă;

muncă/populație
Reducere semnificativă a populației cauzată de migrație sau
echilibru natural negativ.
Zonele rurale din apropierea orașelor prezintă un nivel înalt
de fragmentare a terenului și lipsa spiritului asociativ care
Zonele rurale
menține producția la un nivel relativ scăzut și ineficient,
făcând produsele agricole din orașe mai scumpe.
Capacitate administrativă limitată pentru implementarea sau
Instituții/guvernanță finanțarea anumitor proiecte și nivel scăzut de digitalizare a
serviciilor publice.
Tabel 8 - Provocări identificate în strategiile de dezvoltare ale orașelor mici
Putem concluziona deci că proximitatea față de un centru urban important, prin intermediul
unei zone urbane funcționale, este factorul determinant pentru calitatea vieții în orașele mici.
Proximitatea nu trebuie înțeleasă doar ca distanță fizică, ci ca un indicator al potențialului de
consolidare a relațiilor funcționale și a complementarității dintre orașe de dimensiuni diferite.
Întrucât proximitatea este mai relevantă din perspectiva timpului necesar deplasării decât a
distanței parcurse, aceasta poate fi influențată prin îmbunătățirea infrastructurii conective și
creșterea accesibilității, ceea ce ar putea conduce la consolidarea poziției orașului în ierarhia
spațială regională.
În urma analizei situației existente au rezultat următoarele disfuncționalități și aspecte
critice:
• Circulație:
o Traficul de tranzit utilizează rețeaua de străzi existentă creând ambuteiaje și
încetiniri precum și creșterea gradului de poluare;
o Calitatea proastă a drumurilor (lipsa îmbrăcăminții asfaltice sau deteriorarea
acesteia, drumuri parțial pietruite sau parțial din pământ, lipsa amenajărilor pentru
evacuarea apelor de pe platforma drumurilor);
• Fond construit și utilizarea terenurilor:
o Calitatea necorespunzătoare a unor construcții cu structuri deteriorate si statut
incert în privința asigurării stabilității;
o Unele construcții sunt realizate din materiale nedurabile, neavând la bază o
documentație tehnică și asistență minimă în realizarea lor;
o Unele locuințe sunt amplasate în zone cu risc de inundații;
o Majoritatea locuințelor individuale existente au indicatori pentru confort mici și
foarte mici;
o Insuficienta dezvoltare a echipării tehnico–edilitare;
• Spații plantate, agrement și sport:
o Insuficiența zonelor de agrement, sport și spații verzi.
• Probleme de mediu:
o Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor provenite din gospodării;
117
o Degradarea unor terenuri prin exces de umiditate, risc de inundații în apropierea
râurilor Siret și Trotuș.
• Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu pe baza normelor sanitare în vigoare față de
construcții și culoare tehnice cu destinație specială, zone poluate:
o Zone cu valoare de patrimoniu neprotejate;
o Stații de captare, gospodării de apă neprotejate;
o Linii electrice aeriene, magistrale de alimentare cu apă, magistrale de gaze
neprotejate;
o Căi de comunicație rutieră, feroviară neprotejate;
o Necesitatea de introducere în intravilan a unor suprafețe de teren;
o Platforme meteorologice.
DEFICIENȚE:
• Lipsa unor suprafețe de teren necesare dezvoltării funcțiunilor orașului, în zone de interes,
adiacente arterelor principale de circulație;
• Insuficiența spațiilor verzi publice;
• Lipsa zonelor de agrement și turism;
• Insuficienta dezvoltare a sistemului de apă și canalizare în localitățile aparținătoare Șișcani
și Burcioaia;
• Insuficienta dezvoltare a rețelei de alimentare cu gaze naturale;
• Colectarea și gestionarea deșeurilor nu este conformă cu legislația în vigoare;
• Lipsa unui program coerent pentru protecția mediului și a spațiului urban construit.
PROPUNERI
O mare parte din problemele specifice orașelor mici identificate în cercetările din ultimii
20 de ani se mențin, însă acestea au fost complementate de provocări actuale precum îmbătrânirea
demografică, efectele schimbărilor climatice și tranziția verde, digitalizarea sau creșterea
vulnerabilității la dezastre naturale sau epidemii.
Indiferent sub ce denumiri apar, există în general consens asupra liniilor pe care orașele
mici pot merge pentru a răspunde la provocările menționate:
• construirea rezilienței economice locale - orașele mici sunt huburi de creștere în sisteme
urbane mai extinse, care oferă avantaje comparative în anumite domenii și îndeplinesc
funcții economice care nu se pretează orașelor mari; planificarea pe termen lung este
necesară pentru a minimiza efectele negative ale unor crize inevitabile; pentru
maximizarea capitalului uman și asigurarea unui nivel ridicat de aptitudini pe piața muncii
se impune creșterea nivelului local de educație și formare;
• maximizarea beneficiilor capitalului local - majoritatea orașelor mici, indiferent de
dimensiune, beneficiază de capital care poate susține economia locală, precum capabilități
sau specialități industriale, rezerve de teren, patrimoniu natural, istoric, cultural și
comunitar, și infrastructuri fundamentale;
• îmbunătățirea conectivității - atât cea fizică prin eficientizarea transportului, cât și cea
digitală prin acces la servicii broadband pentru creșterea economică pe termen lung și
adaptarea la noile dinamici legate de tele-muncă;
• abordarea slăbiciunilor instituționale - pe de o parte, acestea limitează capacitatea orașelor
de a-și realiza potențialul; pe de altă parte, birocrația și instabilitatea politică fac dificilă
recrutarea personalului de specialitate.
O recomandare metodologică implicită listei anterioare este trecerea de la modelul de
analiză a deficitului local care subliniază dezavantajele unui oraș, la un model care să accentueze
avantajele pe baza cărora comunitatea locală poate construi și prospera.
În ciuda declinului actual, există suficiente exemple de bună practică pentru a fi optimiști
în legătură cu potențialul orașelor mici ca și catalizatori pentru reînnoire și dezvoltare durabilă.
118
Optimismul este condiționat totuși de un efort holistic care implică oameni și resurse financiare la
toate nivelurile guvernamentale și sectoriale - privat, public și civil.
Propuneri personalizate pentru municipiul Adjud

• Introducerea în intravilan a unor suprafețe de teren, în lungul arterelor principale de
comunicație, în vederea construirii de locuințe și dotări complementare ale acestei
funcțiuni;
• Racordarea la sistemul de apă și canalizare a tuturor gospodăriilor, prin extinderea și
modernizarea acestor sisteme;
• Dezvoltarea și finalizarea rețelei de distribuție a gazelor naturale;
• Reabilitarea și modernizarea tramei stradale a orașului;
• Realizarea unor zone de agrement și turistice.
• Realizarea unei variante ocolitoare a Municipiului Adjud;
• Reabilitarea și modernizarea drumurilor;
• Măsuri de reabilitare și modernizare a fondului construit existent, refuncționalizarea unor
obiective în funcție de necesitățile localității;
• Construcțiile de locuințe vor avea la bază proiecte avizate, iar în execuție se vor utiliza
materiale durabile;
• Clădirile existente vor fi reabilitate în vederea încadrării în indicatorii minimi de confort;
• Creșterea indicatorilor urbanistici maximi (POT, CUT);
• Refacerea construcțiilor în care se pot desfășura activități de natură socio-economică;
• Asigurarea echipării tehnico–edilitare la un nivel corespunzător;
• Amenajarea unor zone sportive și de agrement la nivelul localității și asigurarea
accesibilității spre viitoarele dotări specifice;
• Amenajarea unor puncte de precolectare selectivă a deșeurilor menajere și colectarea
acestora printr-un program de salubrizare;
• Realizarea plantațiilor de protecție cu rol ecologic pe traseele principalelor drumuri;
• Măsuri de protecție, refacere, conservare pentru zonele de patrimoniu neprotejate;
• Măsuri de protecție, plantații de protecție pentru stațiile de captare și gospodăriile de apă
neprotejate;
• Măsuri de protecție, stabilire zone protejate pentru liniile electrice aeriene, magistrale de
alimentare cu apă, stații de captare, de epurare, magistrale de gaze;
• Măsuri de protecție – stabilire zone protejate pentru căile de comunicație rutieră, feroviară;
• Scenarii și perspective privind activitățile economice si de evoluție a populației;
• Armonizarea interesului public cu interesul privat;
• Definirea obiectivelor de utilitate publică necesare și asigurarea de amplasamente pentru
acestea;
• Realizarea obiectivelor propuse, în condițiile respectării dreptului de proprietate;
• Introducerea măsurilor de protecție a mediului;
• Instituirea de măsuri speciale de protecție și de reglementări specifice pentru ansambluri
și monumente cu valoare deosebită.
• Dezvoltarea echipării edilitare, în corelare cu capacitățile necesare și direcțiile de
dezvoltare ale localității;
• Materializarea programului de dezvoltare a localității având la bază propunerile
colectivității locale;
• Implementarea sistemului integrat de gestionare și colectare a deșeurilor, corelat cu
proiectul în derulare la nivelul județului Vrancea.
119
Strategia Integrată de Regenerare Urbană
Proiectele de regenerare urbană se realizează pe zone urbane precis delimitate în spațiu
care prezintă un cumul de disfuncții. Abordarea integrate a problemelor acestor zone poate
contribui la contracararea dezechilibrelor de dezvoltare la nivelul întregii localități. O dezvoltare
echilibrată a orașului poate contribui la sporirea competitivității sale locale și regionale.
Pașii necesari realizării unui proiect integrat de regenerare urbană
1. Elaborarea strategiei de dezvoltare a orașului.
Elaborarea strategiei de dezvoltare se realizează în mod participativ, cu implicarea
comunității locale, în baza unei analize multicriteriale a situației actuale a zonei care implică
definirea rolului orașului în sistemul urban național și regional, caracterizarea din punct de vedere
demografic, economic, investițional, istoric, al calității spațiilor publice.
2. Identificarea nevoilor de regenerare urbană din cadrul strategiei de dezvoltare a
orașului.
3. Identificarea zonelor care necesită proiecte integrate de regenerare urbană a căror
rezolvare duce la atingerea unor obiective stabilite prin strategie.
4. Construirea pentru fiecare zonă a unui proiect de regenerare urbană prin
parcurgerea următoarelor etape:
a. Analiza SWOT a zonei
b. Diagnosticul zonei
c. Stabilirea viziunii, obiectivelor și a programului urban de acțiune
5. Identificarea partenerilor relevanți, definirea responsabilităților, configurarea și
instituționalizarea parteneriatului pentru implementarea proiectului presupune
următorii pași:
a. Identificarea actorilor relevanți și a intereselor privind proiectul
b. Explorarea capacității și a domeniilor de angajare în parteneriat pentru abordarea
și implementarea proiectului.
6. Identificarea și asigurarea resurselor financiare necesare implementării proiectului
integrat de regenerare urbană
7. Asigurarea managementului implementării și a controlului proiectului de regenerare
urbană privește organizarea în cadrul planului de management pentru
implementarea proiectului a următoarelor aspecte:
a. planul/calendarul de activități, responsabilități
b. planul/calendarul de alocare a resurselor
c. procedurile de cooperare
d. procedurile de monitorizare, evaluare și control (lista de indicatori, termenele etc.)
e. procedurile de raportare și audit
f. planul de marketing și comunicare
Proiectul integrat de regenerare urbană necesită existența unei sinergii între cele trei
componente: strategică, exprimată prin strategia de dezvoltare a localității, teritorială, exprimată
prin planul de urbanism general și economică, exprimată prin planul multianual de investiții.
Actori implicați în proiectul de regenerare urbană

În materialele care descriu proiectele de regenerare urbană, referirile la ACTORII
URBANI se fac folosind cuvinte ca inițiatori, beneficiari, utilizatori, finanțatori, grup țintă,
operatori, parteneri etc. Se definesc astfel diversele moduri în care un actor urban participă sau
este afectat de schimbările aduse de un proiect.
Actorii sectorului public: echipa managerială, funcționari publici în diverse departamente
(corpul tehnic), reprezentanți aleși (consilii), organizații către care guvernul central sau local a
delegat puteri, structuri internaționale (World Bank, UN, UE).
Rolul sectorului public este acela de a crea politici urbane, de a iniția practici de regenerare
urbană precum și acela de a asigura continuitatea proiectelor pe termen lung.
Actorii sectorului privat: echipa multidisciplinară care asigură expertiza tehnică, societăți
comerciale și regii autonome furnizoare de servicii în zonă, corporații și firme, asociații ale
firmelor (patronate), lideri de opinie în domeniul afacerilor, instituții financiare.
Rolul sectorului privat poate fi de partener în elaborarea și implementarea proiectului de
regenerare urbană.
Actorii societății civile: proprietari de clădiri și terenuri din zonă, utilizatori-persoane
fizice și juridice care își desfășoară activitatea în zonă, proprietari/asociații de proprietari,
chiriași/asociații de chiriași, Media, Organizații non-guvernamentale naționale și internaționale,
școli și universități, reprezentanți ai bisericii, reprezentanți ai uniunilor sindicale etc.
Rolul societății civile este esențial. Actorii locali, care cunosc de mult timp zona de
intervenție pot contribui prin participarea lor la definirea problemelor și a identității cartierului
respectiv. Dialogul este mai structurat atunci când aceștia sunt organizați în asociații non-
guvernamentale, asociații de proprietari sau de chiriași. Locuitorii și organizațiile care utilizează
un cartier pot avea interese de natură diferită: economic, social, cultural, spiritual. Sunt interesați
de viitorul zonei și al comunității pe care o reprezintă.
Etape de abordare a intervențiilor în vederea regenerării

urbane din cadrul marilor ansambluri de locuințe
Etapa 1. Organizarea sistemului verde integrat
Principiul sustenabilității, prin componenta sa ecologică este reprezentat de organizarea
spațiilor verzi din cadrul zonelor în cauză sub formă de sisteme verzi integrate și interconectate.
Zonele verzi pot incorpora calități ce măresc lizibilitatea unei zone și contribuie la varietatea de
utilizări a spațiului public, susțin partea biotică și dotările publice.
Datorită sistemului de organizare al urbanismului deschis ce viza segregarea deplasării în
mediul urban, în vechile zone configurate în perioada socialismului de stat se pot identifica câteva
artere de circulație mai largi ce pot fi reconfigurate sub formă de coridoare ecologice ce realizează
sistemul interior de spații verzi din cartier și care se pot conecta cu alte sisteme verzi sau elemente
majore ale cadrului natural.
Un alt aspect ce trebuie luat în considerare este posibilitatea de racordare și articulare a
acestor coridoare cu elementele cadrului natural aflate în vecinătatea acestor ansambluri sau
elemente cu structură vegetală cuprinse în acestea. Întregul concept se rezumă la organizarea
integrată a sistemului de spații verzi din cartier în relație cu cadrul natural învecinat și în relație cu
sistemul de spații verzi ce se poate prefigura în cadrul oricărei localități.
Sistemul interconectat de spații verzi trebuie să funcționeze în mare după principii naturale
- aspect de dorit în cadrul sistemelor verzi din cadrul orașelor având în vedere că această
funcționare naturală necesită întreținere mai puțină cu repercusiuni imediate asupra consumului
de resurse atât economice cât și de altă natură.
Discontinuitatea sistemelor verzi existente este o caracteristică des întâlnită în cadrul
marilor ansambluri de locuit, spațiile verzi fiind în general organizate izolat sub diverse forme:
buzunar verde/loc de joacă pentru copii, grădină verde de cartier. De asemenea spațiile publice
reprezentative au fost structurate în logica asigurării necesarului de dotări funcționale la nivelul
cartierului și mai puțin sub formă de piese constitutive ale unui sistem gândit la nivelul pietonului.
Există totuși o caracteristică definitorie ce poate constitui un avantaj pentru viitoarele
organizări ale sistemelor verzi din cadrul ansamblurilor de locuit, și anume: suprafețele
semnificative de zone cu plantații de arbori ce se dezvoltă între unitățile de locuit pot fi structurate
sub formă de spații verzi investite cu funcționalități suplimentare ce pot contribui la asigurarea
necesarului de dotări la nivelul cartierului.
Sistem verde integrat - Asigurarea zonelor verzi și coridoarelor verzi
121
• Zonele verzi – măresc lizibilitatea unei zone și contribuie la varietatea de utilizări a
spațiului public.
• Susțin partea biotică și dotările publice.
• Este de preferat ca aceste zone să fie cât mai conectate posibil.
Componentele sistemului verde integrat
Aceste elemente constitutive se pot clasifica în 2 mari categorii:
1. Coridoarele ecologice
2. Diverse tipologii de spații verzi publice
Coridoarele ecologice pot fi configurate în mod curent folosind diverse elemente ce se
regăsesc în cadrul țesutului urban existent în cadrul cartierelor compuse din mari ansambluri de
locuit după cum urmează:
a) în lungul circulațiilor de tip străzi de Categoria I (magistrale) și Categoria II (de legătură)
având în vedere faptul că în aceste zone există o distanță suficient de mare pentru o
reorganizare a profilului stradal astfel încât în cadrul acestuia să apară elemente noi
ecologice pentru susținerea statului de coridor ecologic pentru traseul respectiv:
a. arbori de aliniament dispuși în mai multe șiruri;
b. suprafețe verzi cu rol de biofiltru dispuse în lungul circulațiilor;
c. diverse petice de habitat spontan apărute în lungul circulațiilor;
b) în lungul elementelor naturale liniare: cursuri de apă, canale, văi torențiale pluviale, petice
de habitat etc.
c) trasee proiectate pentru a realiza articularea diverselor coridoare existente sau pentru a
asigura diverse legături ale sistemului verde integrat din zonă.
Tipologiile de spații verzi se pot clasifica ierarhic pornind de la buzunarul verde cu diverse
funcțiuni aflat în imediata proximitate a fiecărei locuințe și până la tipologia de parc natural - parc
pădure.
Pentru asigurarea unui confort urban crescut se urmărește asigurarea accesibilității fiecărei
locuințe către toate aceste tipologii de spații verzi organizate cu diverse funcțiuni folosind relațiile
miniale ideale spațiale dintre fiecare locuință și fiecare tipologie de spațiu verde.
În vederea regenerării urbane ale zonelor organizate din mari ansambluri de locuit se
impune un studiu preliminar al situație existente a spațiilor verzi și organizarea sistemului verde
integrat utilizând considerentele enunțate mai sus.
122
Figură 42 - Buzunar verde
Figură 43 - Parc
123
Figură 44 - Scuar
Etapa 2. Reorganizarea structurală a cartierului

Deși cuantificată ca etapa numărul 2 din acest ghid, acest pas trebuie realizat concomitent
cu Etapa numărul 1 - Organizarea sistemului verde integrat, având în vedere că au efecte
complementare constitutive pentru crearea unui mediu urban de calitate.
Această reorganizare poate să fie influențată și de sistemul de transport în comun existent
în oraș - de cele mai multe ori reorganizarea se articulează la acest sistem optimizându-l. Un
transport în comun eficient, sigur, modern, ecologic sunt coordonate determinante pentru confortul
urban și pentru o calitate bună a vieții.
Marile ansambluri de locuit construite în perioada analizată au fost compuse sub formă de
cartiere. Aceste cartiere au fost structurate prin agregarea mai multor microraioane. Aceste
microraioane sunt foarte asemănătoare ca și concept și organizare cu unitățile de vecinătate
definite la începutul secolului XX de Clarence Perry, care ar fi forma de bază pentru organizarea
mediului construit în societățile cu tradiție în economia de piață.
Astfel, în organizarea cartierelor se regăsesc în mod curent unități de învățământ de diverse
tipologii ce susțin locuirea: grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee. Se mai disting în cadrul
organizărilor centrele cartierelor și în unele cazuri dotări suplimentare pentru cultură și petrecerea
timpului liber - în proporții insuficiente.
În mare parte determinarea necesarului de dotări a fost realizat centralizat și neflexibil,
diversele dotări concepute în urmă cu peste 50 de ani fiind uzate atât moral cât și fizic. Acest
necesar de dotări era determinat în funcție de numărul populației preconizate în acea perioadă,
normat la un anumit standard al vremii ce în prezent nu mai este considerat că ar produce un
confort urban deosebit. Un alt aspect problematic este cel al necesarului de parcări și al modului
de deplasare sub care a fost conceput mediul construit al acestor zone.
Un alt neajuns este forma generală de urbanism deschis promovată în organizarea acestor
mari ansambluri, urbanism deschis ce promovează o relație imprecisă cu spațiul public, ce duce la
confuzie și un mediu urban public de slabă calitate.
124
Pentru o regenerare urbană cu efecte pozitive și însemnate asupra confortului urban și
pentru o îmbunătățire a calității vieții se impune aplicarea unor schimbări structurale fundamentale
și în aceste părți mari ale orașului.
O schimbare semnificativă, dar posibilă ar fi regândirea acestor organizări la scara
pietonului. Acest lucru are implicații fundamentale cu privire la organizarea efectivă a cartierului.
Miza este cea ecologică și nu în ultimul rând cea socială, având în vedere că mediul construit
dezvoltat în aceste zone a fost criticat în multe și diverse lucrări de specialitate ca fiind unul ce a
contribuit și contribuie la o stare generală de incertitudine cu privire la lizibilitatea urbană și un
mediu ce permit ca manifestările antisociale să nu fie îngrădite.
Astfel, sunt propuse următoarele elemente ierarhice în structura generală a cartierului,
elemente ce se pot manifesta prin diverse elemente fizice urbane:
• cartierul poate să fie structurat din câteva unități de vecinătate determinate de
accesibilitatea pietonală a maximum 5 minute de mers pe jos, ceea ce impune o structură
organizată cu raza de aproximativ 400 de m. Această suprafață contribuie semnificativ la
o abordare din perspectiva pietonului și la scara deplasării pietonale. Se poate ca în unele
cazuri această unitate de vecinătate să coincidă cu suprafața vechiului microraion sau 2
astfel de vecinătăți să corespundă unui micro-raion.
• o unitate de vecinătate poate fi organizată prin agregarea câtorva comunități urbane locale
cuprinse între 2.000 și 3.000 de persoane.
• o comunitate locală poate fi compusă fizic din agregarea câtorva noi configurări de "insule
urbane", care ar fi unitatea fizică urbană de bază în vederea realizării unui nou mediu
construit cu alte valențe față de cel existent.
În vederea stabilirii unităților de vecinătate,pe lângă centrele principale ale cartierului se
pot identifica noi zone amplasate în puncte strategice ale configurației urbane, astfel dispuse încât
să asigure accesibilitate pietonală tuturor rezidenților deserviți - distanță de maxim 400 m (5
minute de mers pe jos) de la locuință la nucleul de dotări.
Pentru verificarea sau propunerea unor noi dotări de proximitate se pot folosi coordonatele
alăturate, unde în funcție de structura organizatorică vizată sunt comasate un necesar de dotări ce
contribuie la idependența relativă a fiecărei zone și la diminuarea necesității deplasării cu mijloace
de transport personale.
Elementele generale ierarhice, comunitățile urban locale, unitățile de vecinătate, cartierul,
sunt toate organizări fizice precise ce permit o structură ierarhică nuanțată a comunităților locale:
comunitatea locală, comunitatea unității de vecinătate și comnitatea cartierului.
Aspectele ecologice ale acestui tip de structurare organizatorică sunt evidențiate de
conceperea organizării pornind de la scara pietonului și accesibilitate, un transport comun eficient,
toate articulate la un sistem verde integrat structurat din multitudinea de tipologii ierarhice ale
unităților spațiale enunțate ale spațiilor verzi publice.
Etapa 3. Configurarea unor noi insule urbane

Această etapă implică în primă fază analiza lizibilității existente la nivelul cartierului. În
mare parte cartierul este perceput ca fiind format din câteva suprafețe mari ocupate de clădiri de
locuit și dotări, iar spațiul dintre clădiri se prezintă, în majoritatea cazurilor, fără identitate. Sunt
caracteritici ce se pot identifica în structurile marilor ansambluri de locuit aproape în orice situație.
A doua fază a acestei etape implică structurarea noilor insule urbane. Elementul de insulă
urbană este determinant în ierarhizarea spațiului având în vedere că prin intermediul acestei
configurații se face cel mai ușor distincția între spațiul public și cel privat - separare indispensabilă
în structurile cu un confort urban ridicat.
În cadrul vechilor configurații socialiste se pot organiza astfel de insule urbane folosind
diverse particularități și caracteristici ale fondului construit existent.
Etapa 4. Structurarea și organizarea spațiului determinat de noile insule urbane
125
Această structurare se face prin crearea de noi centre secundare și organizarea spațiului
privat al insulei urbane.
De asemenea în această etapă poate fi inclusă reorganizarea spațiilor străzilor de diferite
categorii.
Structurarea spațiului public are în vedere obținerea unor comunități rezidențiale cu
dimensiuni raportate la scara omului, pietonale. Spațiul rezultat între noile configurații de tip
insulă urbană este spațiul public (stradă, scuar mineral, scuar verde) - în cadrul acestui sistem de
spații publice se pot identifica zone mai ample, strategic amplasate ce pot deveni noi centre
secundare ale zonelor respective (reprezentate cu portocaliu), cu raza de influență de maxim 200
m până la cea mai îndepărtată locuință. Ele pot intra în compoziție cu dotările educaționale din
zonă (reprezentate cu roșu) - spațiile sportive ale școlilor pot fi folosite de comunitățile învecinate
în afara programului de școală. În interiorul insulelor urbane este prevăzut spațiul privat al
rezidenților din insula urbană respectivă, unde comunitatea este cea a vecinilor, spațiu exterior
respectiv fiind raportat la activitățile de la nivelul comunității imediate.
Toate aceste coordonate structurale majore își regăsesc corespondența în organizarea
spațiilor publice sub diferite forme folosind elemente contemporane cu privire la sistemele
constructive de detaliu, pavaje, mobilier urban, vegetație plantată etc.
La scara insulelor urbane nou constituite se pot evidenția elementele constitutive ale
regenerării urbane în cadrul marilor ansambluri de locuit după cum urmează:
• Spațiu verde public
o cu toate tipologiile sale menționate la etapa organizării sistemului verde integrat;
• Spațiu de tip străzi de diferite categorii
o se vor detalia în cele ce urmează;
• Scuar la nivelul cartierului (Piață civică)
• Scuar public al comunității locale
• Spațiu privat al insulei
urbane
Aceste elemente, în
urma restructurării prin PUZ-uri
de Regenerare urbană, pot
constitui proiecte separate de
revitalizare racordate la
sistemul general de
reorganizare propus la nivelul
cartierului, urmând o direcție
generală cu un scenariu de viitor
ce urmărește realizarea unui
mediu construit sustenabil, cu
relevanță atât pentru prezent cât
și pentru viitor.
Figură 45 - Piață civică
126
Figură 46 - Insulă urbană
Spații de tip străzi

O mare parte a sistemului de circulații prevăzut în cadrul organizării marilor ansambluri
de locuit este tributar tipologiilor consacrate ale urbanismului deschis: câteva artere majore de
circulație proiectate pentru viteze mult prea mari pentru interiorul orașelor și multe alei sinuoase
și agabaritice ce completează restul sistemului.
127
Și în acest caz influența Cartei de la Atena din
anii '30 este evidentă: circulații segregate; căi de
circulație separate pentru automobil și alte căi pentru
pietoni. Această segregare produce adevărate rupturi
ale țesutului urban și de scară. Prioritatea inițială sub
care au fost concepute căile de circulație din aceste
zone pune pe primul loc deplasarea cu automobilul.
Această ierarhie a priorităților trebuie
schimbată nu doar declarativ ci prin inițiative radicale
care să producă o schimbare imediată de paradigmă.
Țara noastră suferă la acest capitol promovând în
continuare niște coordonate care nu sunt suficiente
pentru schimbările reale, radicale și necesare ce ar
trebui să se îndeplinească la acest capitol.
Prioritatea modului de deplasare în oraș este
următoarea: pieton, biciclist, transport în comun, autovehicul personal.
Având în vedere această ierarhie
deciziile luate cu privire la mobilitatea în oraș
trebuie îndreptate spre radicalizarea
intervențiilor chiar dacă la început ar produce un
oarecare disconfort participanților la trafic:
• benzi dedicate pentru transportul în
comun continue dintr-o parte în alta a
orașului;
• piste de biciclete continue dintr-o parte
în alta a orașului - pot să apară eliminând
câte o bandă de circulație auto;
• folosirea căii ferate pentru transport în
comun tip tren metropolitan;
• în cazul în care există tramvai în oraș,
transformarea traseului de tramvai în
traseu dedicat.
Mai jos sunt o serie de caracteristici ce reprezintă măsuri de bază în vederea obținerii unei
străzi orientate către pietoni:
• Tramă a străzilor sub formă de rețea conectată;
• Limita activă a insulei urbane;
• Spații urbane „închise”;
• Facilități / activități pietonale.
Având în vedere necesitatea

reconsiderării spațiului tuturor străzilor din
marile ansambluri de locuit, mai jos sunt
listate o serie de atribute pe care spațiul
străzii poate să-l aibă în oraș:
• Străzile sunt spații publice
Străzile sunt de cele mai multe ori
cele mai vitale dar sub-utilizate dintre
spațiile publice ale orașului.
Modalități de abordare: canale
pentru mișcare și spațiu public.
128
• Străzile bine configurate au implicații economice

Străzile posedă un mare potențial economic. Străzile configurate inteligent pot genera
venituri mai mari dotărilor (comerț, servicii, alimentație publică etc.) și valori mai ridicate pentru
proprietățile rezidențiale.
• Străzile pot fi schimbate

Multe străzi au fost
configurate în perioade diferite ale
istoriei și necesită a fi reconfigurate
pentru a răspunde noilor necesități.
Spațiul străzii poate fi de asemenea
reutilizat cu scopuri diferite: bike
sharing, calmarea traficului, zone de
popas etc.
• Design pentru siguranță

Străzile necesită o abordare în
vederea asigurării siguranței
oamenilor aflați în diferite ipostaze:
pieton, biciclist, conducător auto.
• Străzile sunt ecosisteme

Străzile ar trebui să fie configurate sub forma ecosistemelor unde sistemele construite se
inter-relaționează cu sistemele naturale (pavaje permeabile, vegetație sub diferite forme etc. –
design sustenabil).
Conceptualizarea străzii ca spațiu (loc)

• Minimizarea dominației auto și crearea de străzi sigure și atractive.
• Tratarea străzii ca spațiu pozitiv ce poate susține
toate tipurile de utilizatori.
• Cheia pentru a obține o vecinătate "prietenoasă" cu
pietonii este reducerea vitezei auto și recuperarea unei
suprafețe mai mari pentru pietoni.
• Asigurarea de parcări în stradă menține zona mai
sigură și animată de activități.
• Caracterul străzii este dat și de: pavaj, iluminat, zone
de stat,
mobilier
urban, copaci
și zone
plantate.
• Transformarea unei străzi într-un loc se poate
face prin considerarea relației străzii cu
clădirile ce o configurează.
În vederea creșterii calității spațiilor publice

existente în cadrul cartierelor marilor ansambluri de
locuințe colective, se impune reformarea amenajării
funcționale a străzilor, aleilor și intersecțiilor din interiorul acestora. Reamenajarea acestora
trebuie să se substituie principiilor actuale privind mobilitatea urbană sustenabilă, în acord cu
129
directivele europene privind mobilitatea în cadrul
orașelor durabile. Astfel structurarea lor funcțională
și design-ul urban trebuie să răspundă unei ierarhii de
utilizare a spațiului străzii ce atribuie întâietate
pietonului, acesta fiind urmat de deplasarea velo,
utilizarea transportului în comun și în ultimă instanță
deplasarea cu automobilul personal.
Conform reglementărilor în vigoare, trama
stradală existentă în interiorul localităților urbane
este clasificată în patru categorii de importanță în
raport cu intensitatea
traficului și a funcției
pe care o îndeplinesc în cadrul localității:
• Străzi de categoria I – magistrale;
• Străzi de categoria a II-a – de legătură;
• Străzi de categoria a III-a – colectoare;
• Străzi de categoria a IV-a – de folosință locală.
Funcțiile, dimensiunile și modul de realizare actuală a

fiecărei categorii de străzi sunt cele prezentate mai jos. Conform
acestor norme tehnice, străzile din localitățile urbane au
următoarele funcții și caracteristici:
• Străzile de categoria I — magistrale — asigură preluarea
fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național
ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum, având minimum
6 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai;
• Străzile de categoria a II-a — de legătură — asigură circulația majoră între zonele
funcționale și de locuit, având 4 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai;
• Străzile de categoria a III-a — colectoare — preiau fluxurile de trafic din zonele
funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de
circulație;
• Străzile de categoria a IV-a — de folosință locală — asigură accesul la locuințe și servicii
curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus.
Actualele norme și condiții tehnice de proiectare a străzilor din localitățile urbane
condiționează funcționalitatea străzii - raportată la cele patru categorii de participanți la trafic
(pieton, biciclist, transport în comun și automobil) – pentru asigurarea confortului automobilului,
în detrimentul celorlalte mijloace de deplasare. În consecință, funcțiunea actuală a străzilor urbane
din interiorul cartierelor de locuințe colective se supune acestor norme tehnice, ceea ce duce la
vicierea confortului locuitorilor, prin poluare și zgomot, și lipsa unei încurajări pentru folosirea
unor mijloace de deplasare altele decât automobilul personal, mult mai viabile pe termen lung și
mai nepoluante.
Astfel propunerile de mai jos propun o schimbare de paradigmă în ce privește amenajarea
străzilor urbane din cadrul cartierelor de locuințe colective, în vederea asigurării de alternative de
deplasare, confortabile și în siguranță. Pentru fiecare categorie de străzi reglementată prin normele
tehnice în vigoare, s-a prevăzut o re-funcționalizare a profilurilor acestora pentru a realiza o
echitate între toți participanții la trafic și descurajarea deplasării cu automobilul personal.
Străzi categoria I – magistrale: unde este posibil, se propun realizarea de benzi dedicate
transportului în comun (3,5 m lățime), prin marcarea benzilor acestora cu vopsele bicomponente
culoarea roșie și restricționarea traficului general pe aceste benzi. Se impune realizarea de piste de
130
biciclete (2,5 m lățime), delimitate fizic (fâșie 1 m lățime) de circulația automobilelor și marcarea
acestora cu vopsele bicomponente culoarea verde.
Dat fiind faptul că aceste magistrale sunt văzute prin prezentul ghid ca și oportunități
pentru realizarea unor coridoare ecologice-verzi, se impun plantații de aliniament în două șiruri
pe ambele trotuare ale străzii, iar unde traficul permite, plantări de arbori pe axul median al străzii.
Spațiul trotuarelor se propune extins de la 4 m lățime la 5 m lățime, pentru încurajarea deplasării
pietonale și posibilitatea amplasării de mobilier urban și plantații de aliniament pe ambele părți
ale străzii.
Figură 47 - Strada categoria I - magistrală
Străzi categoria a II-a – de legătură: se propune delimitarea benzilor și a zonelor aferente

fiecărui participant la trafic, similar cu soluțiile de la categoria I, însă adaptată la profilul acestei
categorii. De asemenea, se propune extinderea trotuarelor de la 3 m lățime la 4 m lățime, pentru
încurajarea deplasării pietonale și posibilitatea amplasării de mobilier urban și a plantațiilor de
aliniament pe ambele părți ale străzii.
Figură 48 - Stradă categoria a II-a - de legătură
Străzile de categoria a III-a – colectoare: dată fiind funcțiunea acestor străzi de deservire
zonală, se propune modelul de shared space, prin eliminarea diferențelor de nivel între trotuare și
131
partea carosabilă și asigurarea a două sensuri de mers la comun pentru automobile și bicicliști. Se
propune schimbarea geometriei actuale a străzii, prin înlocuirea sistemului tip acoperiș cu un
sistem de preluare a apelor meteorice pe axul median al străzii, prin rigole carosabile. Pentru
sporirea siguranței pietonilor se propune delimitarea circulației comune auto și velo cu bolarzi
metalici și plantații de aliniament. Prin aceste măsuri zona aferentă pietonilor poate crește de la 3
m lățime la 4,5 m lățime, asigurând o suprafață suficient de generoasă pentru deplasarea pietonală
și amplasarea mobilierului urban.
Figură 49 - Străzile de categoria a III-a – colectoare
Străzile de categoria a IV-a – de folosință locală: fiind străzile cu cea mai redusă
intensitate de trafic, amenajarea acestora se propune de asemenea de tip shared space, prin
eliminarea diferențelor de nivel între trotuare și partea carosabilă și asigurarea de sensuri unice de
mers la comun pentru automobile și bicicliști. Unde este cazul se pot asigura diferențieri ale
circulației auto prin delimitarea cu bolarzi metalici. Totodată se impune schimbarea geometriei
actuale a străzii, prin înlocuirea sistemului tip acoperiș cu un sistem de preluare a apelor meteorice
pe axul median al străzii, prin rigole carosabile.
132
Figură 50 - Străzile de categoria a IV-a – de folosință locală
Spațiul intersecției
Odată cu refuncționalizarea spațiului străzilor urbane din interiorul cartierelor de locuințe
colective, se propune adaptarea intersecțiilor acestora, în vederea obținerii unei siguranțe sporite
și adaptarea acestora la noile ierarhii de mobilitate. Prin noua proiectare a acestor intersecții se pot
identifica rezerve semnificative de suprafețe care să asigure condiții de siguranță pentru pietoni și
bicicliști, printr-un design specific pentru zonele de girație.
Acestea pot beneficia de separări fizice prin alveole delimitate cu borduri între traficul auto
și cel velo, ce permit legături directe pentru pistele de biciclete și asigurarea unei bune vizibilități
din partea șoferilor. Tododată aceste alveole pot fi concepute ca zone pentru preluarea apelor
pluviale și pot fi amenajate cu vegetație specifică zonelor umede.
Problematica locurilor de parcare

În modul de organizare al marilor ansambluri de locuit numărul de parcări pentru rezidenți
a fost determinat după niște calcule ce nu anticipau necesarul actual de parcări. Astfel, în prezent
o mare suprafață din spațiile libere dintre imobilele de locuit a fost ocupată ulterior cu parcări.
La acest aspect se adaugă ineficiența utilizării acestui spațiu liber și construirea de către
rezidenți a diferite garaje improvizate ce contribuie la crearea unui mediu destructurat, neprimitor,
neechitabil - cei care au fost primii locuitori ai zonelor și-au apropriat suprafețe de teren liber de
construcții unde și-au ridicat aceste construcții. În unele cazuri aceste garaje au fost girate și prin
grija autorităților, rezolvând probleme punctuale ale diverselor cereri individuale fără a lua în
calcul impactul ulterior pe care acest tip de acțiune o poate avea asupra confortului urban viitor.
În multe cazuri rezolvarea acestei probleme a necesarului de parcări a fost tratată
superficial fără o viziune de viitor adoptând două procese: identificarea unor locuri libere și
transformate în locuri de parcare și construirea pe suprafețele mai mari dintre imobilele de locuit
a unor parcări supraetajate.
Ambele tipuri de rezolvări tratează oarecum superficial problema, ea transferându-se către
generațiile viitoare pentru o soluție sustenabilă, pe termen lung.
133
Soluția sustenabilă este integrarea acestor locuri de parcare în viziunea holistică de
regenerare urbană promovată prin acest ghid.
În mare parcările pt fi organizate sub forma a 2 tipologii generice:
1. parcări la nivel;
2. parcări dispuse în garaje cu unul sau mai multe niveluri (subterane, supraterane, în sistem
compus sub și supraterane).
Indiferent de tipologie, organizarea locurilor de parcare în cadrul regenerărilor urbane
realizate pentru marile ansambluri de locuit trebuie să fie făcută în baza următoarelor principii:
• locurile de parcare trebuie să fie subordonate și incluse în viitoarele amenajări ale spațiilor
publice de tip stradă de diferite categorii conform profilelor propuse la capitolul anterior.
Se urmărește realizarea de parcări în lungul străzilor, paralele cu direcția de deplasare;
• locurile de parcare trebuie să fie dispuse în zona perimetrală structurii de tip insulă urbană,
astfel eliberându-se domeniul public și zona ce se prefigurează a fi zona de interior a insulei
urbane. Aceste zone fără mașini pot fi recuperate în vederea asigurării de spații urbane
publice și semi-publice pentru desfășurarea diferitelor activități conexe locuirii: locuri de
joacă pentru copii, spații pentru petrecerea timpului liber, spații ale comunităților locale
etc.
Scenariul 1
După stabilirea noilor structuri de tip insulă urbană, și în urma reorganizării generale a
cartierului la diverse niveluri ierarhice menționate în capitolele precedente, se stabilesc zonele ce
pot fi recuperate din utilizarea de tip loc de parcare și transformate în spații ale comunităților
locale.
Astfel, interiorul insulelor urbane nou configurate poate fi eliberat de parcări și redat
utilizării comunităților locale.
Acest scenariu implică costuri scăzute pentru realizare putând fi compensat prin stabilirea
unor noi alternative pentru parcare:
• reorganizarea spațiului liber dintre construcții;
• asigurarea necesarului de parcări prin construirea de parcaje supraterane;
• asigurarea unor sisteme alternative de deplasare în cadrul orașului, fiabile, rapide, comode,
atractive: transport în comun de calitate, o rețea velo conectată.
Scenariul 2
Spațiile libere dintre imobilele de locuit ce inițial conțineau parcări la nivel pot fi
organizate cu parcări subterane sau semi-îngropate peste care se pot structura spații libere ce pot
fi folosite pentru activitățile comunităților învecinate.
Toate cazurile ce implică noi investiții pentru construirea de clădiri ce conțin noi locuri de
parcare trebuie să conțină și noi funcțiuni suplimentare sub forma de dotări de proximitate pentru
locuitorii zonei. În cazul parcărilor subterane sau semi-îngropate aceste funcțiuni implică
utilizarea spațiului de peste garaje pentru activități pentru petrecerea timpului liber sau sportive de
proximitate pentru toate grupele de vârstă (loc de joacă pentru copii, terenuri sportive pentru jocuri
de echipă, loc de întâlnire pentru comunitate, grădini comunitare etc.)
Scenariul 3
În cadrul marilor ansambluri de locuit pot fi identificate spații libere ce pot constitui locul
pentru viitoare parcări supraetajate care ar rezolva nevoia de parcări și în același timp ar face
posibilă recuperarea spațiului liber dintre imbobile și reda utilizării de către comunitățile locale
pentru diverse activități.
Acest proces de identificare a noilor poziții pentru parcările supraetajate trebuie să urmeze
celorlalte procese de reorganizare structurală a cartierului, și nu înainte de aceste etape. Noile
parcări supraetajate trebuie să fie dispuse articulat cu noile structuri propuse de reorganizare și să
134
participe la rezolvarea problemelor legate de confortul urban și imaginea finală a mediului
construit.
Astfel, în urma ierarhizării spațiului liber de construcții și în urma organizării lui sub
diferite forme (străzi cu diferite categorii, spații verzi publice de diferite tipologii, spații publice
identitare ale comunităților percepute ierarhic - comunitatea insulei urbane, comunitatea locală și
comunitatea unității de vecinătate), noile imobile cu parcări supraetajate trebuie să participe la
configurarea acestor spații oferind întotdeauna la nivelul parterului funcțiuni active pentru
locuitorii zonei: comerț, servicii, alimentație publică etc.
Un alt element ce poate fi de interes pentru proiectarea acestui tip de imobil ar fi o
organizare flexibilă și adaptabilă mai ales din punct de vedere al înălțimilor libere ale nivelurilor
curente. Astfel organizate, cu înălțimi mai mari libere ale etajelor curente, aceste imobile ar putea
în viitor să fie convertite în alte funcțiuni în acord cu evoluția generală a societății - se poate
preconiza o scădere pe viitor a necesarului de parcări și folosirea cu precădere a transportului în
comun; aceste imobile pretându-se spre convertire parțială în spații pentru co-working, spații
comunitare, petrecerea timpului liber etc.
În orice situație aceste noi clădiri pentru parcare trebuie să fie unele multifuncționale, care
pe lângă asigurarea necesarului de parcări să asigure și dotări suplimentare în vederea creșterii
calității vieții în aceste zone.
Puncte de regenerare urbană

Zona centrală a municipiului Adjud
Are rolul de a lega partea de sud cu partea de nord a orașului. Aceasta va beneficia de
echiparea cu 4 puncte majore de închiriere
biciclete ce vor facilita o mai bună deplasare atât
pe timpul sezonului cald cât și primăvara și
toamna.
Se propun următoarele echipamente și
trasee: piste de biciclete (velo), piste de alergare,
pietonal cu zone de copertine și zone de relaxare,
mobilier urban, zone deschise de tip piațete
pentru evenimente și comunicare, iluminat
nocturn, legătură cu vegetația/spațiile verzi
existente, treceri directe și legături directe cu
partea de vest – Parcul Central, zona Pieței
agroalimentare.
Toate acestea vor genera funcțiuni noi la parterul clădirilor de locuințe, creând noi spații
de consum, terase și spații comerciale.
Elemente de identitate locală

Creare de Unitate și Coerență atât pe
Branding ”Municipiul Adjud” cât și ca
imagine generală de arhitectură. Impunerea
unor texturi, materiale cât și a unei palete de
culori ar crea o imagine unitară.
135
Un oraș accesibil
Se propune realizarea de rampe
de acces pentru persoane cu
dizabilități la toate trecerile de pietoni.
De asemenea, se propune realizarea de
rampe de acces în toate zonele
pietonale unde acestea lipsesc,
creându-se astfel un spațiu unitar, fără
restricții de acces și care să devină mai
prietenos cu locuitorii, chiar și cu aceia
cu dizabilități.
De asemenea, se propune realizarea unui sistem audio pentru semnalizarea trecerilor de
pietoni semaforizate astfel încât persoanele cu deficiențe de vedere să poată recunoaște prioritatea
de trecere sau de oprire.
Cișmele cu apă potabilă

La intervale de cel mult 500 m, amplasate de preferat în imediata vecinătate a unor zone
echipate cu mobilier, bănci și copertine, acestea vor deservi ca importante surse de apă potabilă
pentru trecători.
136
Infopoint și hartă Adjud
Poziționarea exactă pe hartă a persoanei și
semnalizarea obiectivelor cu distanțe estimative. Harta ar
conține sectoarele de agrement și accesele către acestea,
stațiile de autobuz, pasarelele/trecerile, hotelurile și
restaurantele principale, zonele de pietonal și parcările auto.
Toate aceste elemente ar trebui marcate cu coduri QR pentru
accesibilitate ușoară. Acestea trebuie înregistrate într-un
spațiu virtual comun, un portal de prezentare informații
centralizat de către administrația publică locală.
Aceste Infopoint-uri trebuie amplasate în zone cu
acces ridicat (gară, autogară, stații de carburant, parcuri,
trotuare frecvent cisrculate).
Semnalistică
Pentru
direcționarea și
menționarea acceselor
pietonilor către zonele
turistice sau de interes, a
parcărilor auto, a
trecerilor pietonale (de
semnalizat și pe timp de
noapte), semne pentru
obiectivele turistice și
monumentele istorice,
panouri informative cu date complete despre obiective etc.
Pubele gunoi
Acestea vor fi îngropate pentru a evita răspândirea mirosului.
Zone fitness
Spațiile publice echipate

cu aparate și instalații de fitness
vor deveni atracții pentru
pasionații de sporturi și pentru
copii.
137
Spații de joacă pentru copii
Se propun o serie de
spații de joacă pentru copii
atât în spațiile verzi existente
cât și pe sectoarele de plajă în
imediata vecinătate a zonelor
de promenadă. Acestea pot fi
echipate cu tobogane,
stropitori cu apă, leagăne,
groapă de nisip cu
echipamente pentru
construirea de castele de nisip,
alte echipamente pentru joacă
și delimitarea acestora cu
vegetație de înălțime mică și
medie.
Stații de autobuz
Echiparea cu stații de autobuz ce vor avea copertine, bancă și hartă info interactivă cu
programul orar al autobuzelor/microbuzelor, puncte de reîncărcare dispozitive electronice. Vor
asigura minimul necesar pentru a putea identifica stațiile și a folosi în siguranță transportul public
local.
Plantare cu vegetație
În zonele de piațete și promenadă se propune plantarea sau introducerea de plante în
ghiveci de înălțime mare și medie. Acestea vor avea atât rol estetic cât și practic, vor crea umbră
în zone deschise, vor reduce temperatura la nivelul solului și vor crea un ambient plăcut.
138
Parcuri și alei
Se dorește valorificarea spațiilor puternic plantate
cu arbori și arbuști de dimensiuni medii și mari, precum
și echiparea acestora cu zone de mobilier urban și spații
de relaxare de tip foișor acoperit.
Terenuri de sport
În zonele de promenadă/spațiile verzi se propun următoarele tipuri de spații/terenuri de
sport: baschet, volei, minifotbal, echipamente de sport pentru adulți și copii, spații pentru activități
creative.
139
Toalete publice
Se propune echiparea cu module mobile de
tip container – echipate cu toalete, chiuvete și
eventual dușuri. Acestea vor fi poziționate la
intervale de maxim 500 m distanță între module sau
pe intervale mai mici pentru a deservi zonele
aglomerate. Ca limbaj arhitectural, pentru a se
adapta pe tipologia zonei, vor fi din/placate cu
lemn și vor avea și o zonă de copertină de
umbrire la intrare.
Burcioaia
Ca și obiectiv prioritar de regenerare urbană
avem în vedere realizarea infrastructurii rutiere prin
asfaltarea tuturor drumurilor, realizarea de trotuare,
piste de biciclete și șanțuri (rigole) pentru gestionarea
apelor pluviale.
Se cere o resistematizare a principalelor
intersecții prin montarea de sisteme de supraveghere
video a traficului, iluminat stradal inteligent,
semnalistică rutieră. Aceste intersecții pot deveni zone
verzi prin maximizarea spațiului plantat cu gazon și
folosirea eficientă a zonelor limitrofe intersecțiilor.
Pot fi realizate spații de joacă în anumite zone
și, pe anumite tronsoane de drum, se pot realiza perdele
verzi.
Stațiile de transport public pot fi modernizate
devenind stații multifuncționale inteligente cu sisteme
de colectarea a gunoiului urban ascunse sub
acostament.
140
Figură 51 - intersecție intrare sat
Aici se poate realiza un scuar verde în centrul intersecției. Permite realizarea de pistă
pentru biciclete în margine drumului principal.
Figură 52 - Spațiu de joacă și zonă de agreement
Spațiul poate fi reabilitat și se pot realiza atât

spațiu de joacă pentru copii cât și o modernă zonă
de agrement. Zona poate fi dotată cu mobilier urban
nou și iluminat public inteligent.
141
Figură 53 - zone cu potențial de dezvoltare infrastructură verde
Adjudul Vechi
Ca și obiectiv prioritar de regenerare urbană avem în vedere realizarea infrastructurii
rutiere prin asfaltarea tuturor drumurilor, realizarea de trotuare, piste de biciclete și șanțuri (rigole)
pentru gestionarea apelor pluviale, amplasarea pe margine, pe cât posibil, a unor zone verzi cu
gazon și arbori ornamentali.
Se cere o resistematizare a principalelor intersecții prin montarea de sisteme de
supraveghere video a traficului, iluminat stradal inteligent, semnalistică rutieră. Aceste intersecții
pot deveni zone verzi prin maximizarea spațiului plantat cu gazon și folosirea eficientă a zonelor
limitrofe intersecțiilor.
Situație existentă Situație propusă
Pot fi realizate spații de joacă în anumite zone și, pe anumite tronsoane de drum, se pot
realiza perdele verzi.
Stațiile de transport public pot fi modernizate devenind stații multifuncționale inteligente
cu sisteme de colectarea a gunoiului urban ascunse sub acostament.
142
Șișcani
Ca și obiectiv prioritar de regenerare urbană avem în
vedere realizarea infrastructurii rutiere prin asfaltarea tuturor
drumurilor, realizarea de trotuare, piste de biciclete și șanțuri
(rigole) pentru gestionarea apelor pluviale, amplasarea pe
margine, pe cât posibil, a unor zone verzi cu gazon și arbori
ornamentali.
Se cere o resistematizare a principalelor intersecții prin
montarea de sisteme de supraveghere video a traficului,
iluminat
stradal
inteligent,
semnalistică
rutieră.
Aceste
intersecții pot deveni zone verzi prin
maximizarea spațiului plantat cu gazon și
folosirea eficientă a zonelor limitrofe
intersecțiilor.

143
Pot fi realizate spații de joacă în anumite zone și, pe anumite tronsoane de drum, se pot
realiza perdele verzi. Centrul satului permite amplasarea de piste pentru biciclete. Parcul central
trebuie reabilitat, extins și dotat cu mobilier urban modern. În continuarea parcului se poate realiza
un loc de joacă pentru copii.
Stațiile de transport public pot fi modernizate devenind stații multifuncționale inteligente
cu sisteme de colectarea a gunoiului urban ascunse sub acostament. În centrul satului trebuie
reabilitată intersecția străzilor Luminii – Răzoare – Curcubeu. Aici se poate realiza o piață centrală
verde, cu mobilier urban modern și facilități pentru tineri.
144
Adjud – un oraș inteligent

Viziunea
Viziunea Strategiei Integrate de Regenerare Urbană a Municipiului Adjud pentru perioada

2021-2027 se construiește pe viziunea SIDU și PMUD, pe care le actualizează și le completează.
Astfel, în 2027 Adjudul va reprezenta:
• Un important municipiu ce impresionează prin arhitectura modernă, o comunitate
puternică cu impact major în județ prin dinamismul și diversitatea economică, un oraș
inteligent și inovator, exemplu de management urban eficient.
• Un oraș caracterizat de o amplă rețea de spații verzi, ce acoperă întreaga suprafață a
intravilanului municipiului. Rețeaua de spații verzi este susținută de o axă naturală
dominantă (DN 2 - E85) și de axe verzi secundare, care deservesc cartierele rezidențiale
cu dotări de interes cotidian. O serie de clădiri revitalizate sau nou construite completează
rețeaua de spații verzi prin fațade și acoperișuri verzi, aducând astfel natura și mai aproape
de cetățenii și utilizatorii Adjudului. Infrastructura verde-albastră reprezintă o prioritate
pentru adjudeni având totodată un rol semnificativ în atenuarea efectelor negative ale
schimbărilor climatice.
• Un oraș care tinde spre neutralitate din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon
mizând totodată pe integrarea conceptului de economie circulară. Adjudul se va alimenta
cu prioritate din surse de energie regenerabilă mizând printre altele pe un parc fotovoltaic
de putere medie și pe valorificarea energiei eoliene, mai ales în alimentarea instituțiilor
publice și a clădirilor rezidențiale. Toate cartierele Adjudului vor fi deservite de
infrastructură modernă de alimentare cu apă și canalizare iar zonele cu o densitate mai
mare a populației vor beneficia de un sistem de alimentare cu energie termică
retehnologizat. Astfel, furnizarea de utilități se realizează la prețuri avantajoase și un
impact redus asupra mediului. Sistemul modern de gestiune a deșeurilor va asigura un grad
ridicat de reciclare și valorificare minimizând totodată cantitățile de deșeuri municipale
145
depozitate. Dezvoltarea durabilă reprezintă o esențială în educația adjudenilor iar grija
pentru mediu este un aspect deja încorporat în comportamentul de zi cu zi a cetățenilor.
• O comunitate pro-activă care se implică în procesul de dezvoltare urbană. O rețea amplă
de centre și spații comunitare vor reprezenta fundamentul pentru interacțiunea socială și
locul în care sunt dezbătute principalele probleme ale orașului pentru a identifica împreună
cu administrația soluțiile optime. Centrele comunitare, vor fi prezente în fiecare cartier și
aglomerează în jurul lor și alte dotări de interes cotidian cum ar fi alimentație publică,
unități comerciale de mici dimensiuni, dotări sportive sau unități de învățământ.
• Un motor economic de interes județean, cu o bază economică solidă susținută de marii
actori economici din domeniul industrial, dar și de întreprinderile mici și mijlocii și de
mediul antreprenorial activ. Totodată, calitatea ridicată a vieții va face orașul atractiv
pentru tineri și familii tinere, asigurând forța de muncă specializată necesară actorilor
economici.
• Un centru urban care dispune de o bună conectivitate internă și externă și de un sistem de
transport local eficient, sigur, incluziv, accesibil și atractiv pentru toți cetățenii, unde peste
70% din totalul deplasărilor sunt realizate cu transportul public, bicicleta, trotineta, pe jos
sau alte vehicule nepoluante.
• Un oraș care mizează pe date în configurarea deplasărilor cotidiene dar și a proiectelor de
infrastructură. Locuitorii vor dispune de o aplicație și un portal web care să le ofere date și
informații importante despre diferitele servicii și opțiuni de mobilitate și care îi va ajuta în
planificarea deplasărilor, mai ales în alegerea mijlocului de transport cel mai eficient din
perspectiva costului, impactului asupra mediului și timpului. Folosind abonamente
personalizate, locuitorii și vizitatorii municipiului au acces la o varietate amplă de servicii
de mobilitate pentru a permite deplasarea optimă în municipiu și în împrejurimile sale.
Toate datele de transport sunt valorificate în cadrul centrului de mobilitate urbană
susținând intervenții cât mai eficiente în dezvoltarea și sistemului și serviciilor de
mobilitate. Nevoia de parcare va fi asigurată de un sistem de parcări rezidențiale
multietajate și parcări de transfer amplasate la principalele porți de intrare în municipiu și
la marginea zonei centrale.
• Un centru cu un sistem de spații publice atractive, irigat de circulații pietonale generoase
și deservit de un coridor de mobilitate urbană durabilă, DN 2 – E85. Patrimoniul construit
este în proces de restaurare, însă imaginea deja atractivă a zonei centrale este valorificată
și de o serie de străzi ocazional carosabile cu terase, magazine și alte funcțiuni de interes
pentru locuitori și turiști.
• Un oraș cu o comunitate sănătoasă și sportivă, susținută de o varietate amplă de dotări
sportive accesibile publicului larg, alături de o agendă competițională diversă, pentru
amatori și profesioniști. Atât modul de viață sănătos, cât și performanța sportivă sunt
încurajate prin calitatea sporită a infrastructurii de bază, dar și prin dotările majore la
nivelul orașului, precum stadionul, Sala Polivalentă și bază de agrement.
• Un oraș caracterizat de o societate civilă activă, echilibrată și bine organizată, al cărui
sistem de valori va fi bazat pe educație, morală și religie. Un oraș plin de vitalitate, cu
oameni prosperi și politicoși în care spiritul tolerant dintre etnii și colaborare
interconfesională au ca rezultat coeziunea comunitară.
• Nu în ultimul rând, un oraș inteligent, care mizează pe o rețea amplă de instrumente de
colectare și interpretare a datelor urbane, fundamentul pentru o guvernare locală
responsabilă, deschisă și îndreptată către cetățeni.
Digitalizarea este o tendință transformativă, trans-sectorială majoră, care afectează toate
dimensiunile dezvoltării urbane durabile. În multe privințe, reprezintă o oportunitate și un factor
pentru o transformarea urbană durabilă accelerată.
Au fost identificate câteva principii ale abordării orașului inteligent pe care ar trebui să le
ia în considerare PIRU:
146
•
deși nu este o condiție prealabilă, proiectele și măsurile orașelor inteligente sunt din ce în
ce mai coordonate și ancorate de strategiile orașelor inteligente;
• abordarea orașului inteligent implică o abordare integrată și cuprinzătoare asupra
dezvoltării urbane (inclusiv guvernanță), profitând de noile tehnologii și de soluțiile TIC;
• în timp ce infrastructura este o piesă centrală a orașului inteligent și tehnologia este
facilitatorul, combinația, conexiunea și integrarea tuturor sistemelor devin fundamentale
pentru ca un oraș să fie cu adevărat inteligent;
• abordarea orașului inteligent trebuie să identifice și să abordeze provocările locale și
prioritățile de dezvoltare urbană - „Orașul inteligent” nu este scopul, ci mijlocul de a
aborda provocările urbane și de a atinge viziunea și obiectivele dezvoltării urbane.
Cu alte cuvinte, complementar propunerilor din planul de acțiune scopul ca orașele
românești să devină: a) verzi și reziliente, b) productive și competitive, c) echitabile și incluzive,
și d) bine guvernate, va integra o digitalizare cuprinzătoare în dimensiuni specifice, în care
utilizarea instrumentelor orașului inteligent și efectele lor multiplicatoare pot face rețelele de
infrastructură și serviciile publice mai eficiente și mai echitabile, conlucrând în beneficiul tuturor,
al rezidenților și al întreprinderilor deopotrivă.
Obiectivele
Analiza situației existente, sintetizată prin diagnostic și analiza SWOT, indică opțiunile
privind abordarea strategică a Strategiei Integrate de Regenerare Urbană a Municipiului Adjud.
Astfel, în funcție de abordarea cu prioritate a punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și
amenințărilor, sau a mixului dintre acestea, pot fi identificate 4 opțiuni strategice principale:
Conservator Agresiv
Vizează rezolvarea unor probleme de Vizează valorificarea unor competențe
Mediul Intern
bază (de ex. modernizarea și extinderea distinctive, concentrându-se

infrastructurii de transport și utilități) și preponderent pe punctele tari ale
rezolvarea unor probleme imediate; teritoriului. Se raportează mai puțin la
Este potrivită în cazul teritoriilor mai mediul extern, ceea ce poate însemna că
puțin dezvoltate, care au încă de rezolvat nu valorifică întotdeauna oportunitățile
o varietate de probleme de bază sau nu combate pro-activ amenințările
Defensiv Competitiv
Vizează în principal combaterea Vizează valorificarea la maxim a
amenințărilor din mediul extern competențelor distinctive și
Mediul extern
oportunităților, vizând poziționarea

teritoriului în raport cu competiția;
Este o abordare adecvată teritoriilor care
au atins un nivel de dezvoltare
satisfăcător și urmăresc să se afirme în
competiția regională/ națională/
internațională
În ultimii 15 ani, municipiul Adjud, asemenea altor municipii din România, a investit în
rezolvarea problemelor de bază, pentru asigurarea unor condiții corespunzătoare de trai pentru
cetățenii săi, abordând preponderent proiecte specifice unei strategii conservatoare și defensive în
ceea ce privește dezvoltarea urbană. În prezent, comparativ cu alte municipii și orașe din România,
Adjudul:
• dispune de o infrastructură rutieră parțial modernizată,
• cuprinde o rețea amplă de spații verzi îndeplinind la limită pragul minim de 26 mp /
locuitor,
• asigură utilități pentru majoritatea zonelor locuite,
147
• oferă locuri de muncă stabile pentru o mare parte a cetățenilor,
• găzduiește o serie de unități de învățământ în mare măsură modernizate și care facilitează
locuitorilor acces la educație de bună calitate,
• oferă acces facil la o diversitate amplă de dotări și facilități sportive,
• beneficiază de o comunitate din ce în ce mai implicată în dezvoltarea orașului și crearea
de oportunități (mediul educațional, ONG-uri, mediul privat),
• are zone urbane marginalizate reduse și o pondere scăzută a populației dezavantajată din
punct de vedere socio-economic.
Putem astfel considera că, în afară de mici excepții, municipiul Adjud îndeplinește
condițiile de bază pentru un oraș atractiv, cel puțin în comparație cu alte orașe din România. De
aceea, în următorii 7-15 ani municipiul nu mai are multe probleme structurale (puncte slabe foarte
acute) de rezolvat și se poate concentra pe o abordare strategică ce vizează creșterea
competitivității.
Direcții de acțiune în regenerarea urbană

Guvernanță
• Dezvoltarea în continuare a cadastrului digital și asigurarea legăturilor cu bazele de date
urbane
• Actualizarea liniilor directoare ale Planului Urbanistic General și impunerea utilizării
instrumentelor digitale și crearea bazelor de date urbane, inclusiv la nivelul zonei
metropolitane
• Dezvoltarea instrumentelor digitale de monitorizare, prognozare și construire a scenariilor
de dezvoltare urbană, pe baza băncilor de date urbane
• Actualizarea și dezvoltarea în continuare a Observatorului Teritorial și furnizarea de date
locale (inclusiv dezagregarea datelor NUTS 3 / LAU) pentru a descrie și analiza mai bine
tendințele de dezvoltare spațială și zonele metropolitane
• Continuarea investițiilor în actualizarea și digitalizarea proceselor și procedurilor, inclusiv
a investițiilor în infrastructura modernă de software și hardware; reducerea decalajului
între orașele mari și mici
• Investirea în formarea angajaților publici pentru adoptarea și utilizarea soluțiilor digitale,
dar și pentru planificarea strategică și implementarea abordărilor orașelor inteligente
• Introducerea unei abordări centrate pe cetățean în furnizarea serviciilor publice, bazată pe
procese participative și de co-creare; integrarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică
și a altor abordări similare
• Furnizarea de linii directoare privind planificarea strategică și integrarea documentelor de
planificare strategică - Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană Durabilă, Planuri de
Mobilitate Urbană Durabilă, Planuri Urbanistice Generale, Strategii pentru un Oraș
Inteligent, etc.
148
Mediu
• Elaborarea de politici de parcare fundamentate pe studii și utilizarea de instrumentele
digitale pentru o gestionare eficientă a parcării (inclusiv colectarea taxelor de parcare)
• Investirea în baze de date privind transportul public pentru a optimiza serviciul (inclusiv
tranzitul receptiv la cerere) și îmbunătățirea planificării rutei cu informații în timp real.
• Sprijinirea serviciilor și platformelor de mobilitate partajată (ridesharing) și utilizarea
datelor furnizate (datele ar trebui integrate în modelul de transport local)
• Extinderea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice pentru a sprijini
decarbonizarea transportului.
• Folosirea dispozitivele de colectare a datelor pentru a sprijini schimbarea
comportamentului în ceea ce privește alegerea transportului.
• Investirea în și menținerea simulării diverselor scenarii de transport în oraș pentru a
înțelege mai bine impactul proiectelor de mobilitate. Modelele de transport la nivelul
întregului oraș ar trebui utilizate mai mult în urbanism, mai ales atunci când se acordă
autorizații de construire pentru noi dezvoltări.
• Implementarea ulterioară a măsurătorilor inteligente și a soluțiilor digitale pentru
monitorizarea și îmbunătățirea eficienței energetice
• Implementarea de soluții inteligente de energie și siguranță în clădirile publice (instituții
publice, școli, spitale, etc.), inclusiv prin renovare pe termen lung
• Aplicarea principiilor renovării profunde în cadrul proiectelor de eficiență energetică
pentru clădirile rezidențiale (blocuri de apartamente)
• Dezvoltarea rețelelor digitale pentru monitorizarea calității factorilor de mediu și
informarea cetățenilor în proces (de exemplu, măsurători ale calității aerului)
• Testarea noilor tehnologii și soluții cu impact redus asupra mediului, încurajând
parteneriatele locale, urmând modelul de spirală cvadruplă/cvintuplă
• Monitorizarea vulnerabilității în fața riscurilor și integrarea monitorizării și a răspunsului
la risc la nivel local
149
Incluziune
• Dezvoltarea și pilotarea Instrumentului de Vecinătate al Planului de Acțiune pentru
Tranziția Digitală a Zonei Urbane pentru a sprijini incluziunea digitală
• Continuarea investițiilor în platformele digitale de servicii publice
• Suplimentarea platformelor digitale de servicii publice cu infrastructură fizică (centre de
servicii publice, săli de servicii publice, chioșcuri de servicii publice, etc.) care susțin
învățarea și accesul la serviciile digitale
• Modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor TIC pentru a asigura acoperirea la nivel urban
• Investirea în servicii electronice incluzive (e-învățare, e-sănătate, servicii sociale, etc.),
prin evaluarea și luarea în considerare a nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile
Portofoliul de proiecte
Nr. Linii de finanțare Valoare estimată

Titlu proiect
crt. posibile (euro)
POR
Reabilitare și modernizare PNRR
1 infrastructură stradală în municipiul Fonduri UE 10.000.000
Adjud și satele aparținătoare Bugetul local
Bugetul de stat
POR
PNRR
2 Strada SOMACO Fonduri UE 350.000
Bugetul local
Bugetul de stat
Regenerare urbană – parcuri și zone PNRR
3 7.000.000
de agrement Fonduri UE
150
Bugetul local
Bugetul de stat
PNRR
Achiziție de vehicule electrice – Fonduri UE
4 2.500.000
hibride pentru transport public Bugetul local
Bugetul de stat
PNRR
Fonduri UE
5 Stații de încărcare auto electrice 500.000
Bugetul local
Bugetul de stat
Crearea de zone urbane locuibile și
inteligente din punct de vedere
climatic, prin intensificarea
infrastructurii verzi și albastre prin
proiecte integrate pentru
revitalizarea/reabilitarea urbană PNRR
(spațiul public aferent zonelor Fonduri UE
6 8.000.000
centrale, zonele gărilor, zonelor cu Bugetul local
mari ansambluri de locuit etc.), Bugetul de stat
extinderea/reabilitarea suprafețelor
verzi (amenajare/extindere spații
verzi, realizare acoperișuri verzi,
realizare păduri urbane, realizarea
culoarelor verzi ecologice)
PNRR
Fonduri UE
7 Realizare șosea de centură 22.000.000
Bugetul local
Bugetul de stat
PNRR
Fonduri UE
8 Parcări subterane 3.000.000
Bugetul local
Bugetul de stat
PNRR
Fonduri UE
9 Piste pentru biciclete 1.000.000
Bugetul local
Bugetul de stat
PNRR
Fonduri UE
10 Sistem bike-sharing 100.000
Bugetul local
Bugetul de stat
Dezvoltarea unor mecanisme AFM
necesare pentru asigurarea eficientă a POR
11 5.000.000
unei infrastructuri de drenaj a apelor Bugetul local
din municipiul Adjud Bugetul de stat
Modernizarea rețelei de iluminat prin AFM
înlocuirea corpurilor de iluminat PNRR
12 2.000.000
vechi cu lămpi de iluminat de tip Bugetul local
LED Bugetul de stat
Realizare rețea inteligentă de Fonduri UE
13 distribuție gaze naturale la Burcioaia Bugetul local 7.000.000
și Șișcani Bugetul de stat
151
Amplasarea în subteran a cablurilor Bugetul local
14 100.000
electrice și/sau de telecomunicații Bugetul de stat
Fonduri UE
Extindere și modernizare Spitalul
15 Bugetul local 5.000.000
municipal Adjud
Bugetul de stat
Fonduri UE
16 Locuri de joacă pentru copii Bugetul local 450.000
Bugetul de stat
Turism integrat – investiții de tip Fonduri UE
17 atractivitate (muzee, case memoriale, Bugetul local 1.500.000
monumente) Bugetul de stat
Lucrări de intervenție pentru Fonduri UE
18 creșterea performanței energetice a Bugetul local 3.500.000
clădirilor publice – grădinițe, școli Bugetul de stat
Creșterea performanței energetice a Fonduri UE
19 Spitalului municipal și a Stației de Bugetul local 1.500.000
Salvare Bugetul de stat
Lucrări de intervenție pentru Fonduri UE
20 creșterea performanței energetice a Bugetul local 5.000.000
blocurilor de locuit Bugetul de stat
Fonduri UE
21 Reabilitare clădiri cu risc seismic Bugetul local 500.000
Bugetul de stat
Înființare parc fotovoltaic în Fonduri UE
22 10.000.000
municipiul Adjud Bugetul local
Elaborarea/actualizarea
documentațiilor de urbanism de tip Fonduri UE
23 350.000
plan urbanistic general (PUG) / plan Bugetul local
urbanistic zonal (PUZ)
Fonduri UE
24 Realizare parc industrial Bugetul local 2.000.000
Bugetul de stat
Fonduri UE
25 Modernizare piață agroalimentară 1.000.000
Bugetul local
Fonduri UE
26 Piață modernă – zona OBOR 1.500.000
Bugetul local
Crearea unei baze de date urbane,
PNRR
actualizate și care să integreze PUZ-
27 Bugetul local 300.000
uri și să permită accesul direct al
Bugetul de stat
populației la date generale
Digitalizarea serviciilor publice astfel
încât accesul locuitorilor să fie direct PNRR
28 400.000
reducând interacțiunile fizice cu Bugetul local
funcționarii publici
Crearea Centrului de Inovare și PNRR
29 200.000
Imaginație Civică Bugetul local
Fonduri UE
Instruirea funcționarilor publici
POCA
30 pentru aplicarea politicilor de 200.000
POCU
regenerare urbană
Bugetul local
152
Programe
guvernamentale
Fonduri UE
Realizarea unui sistem dual complet
PNRR
31 de supraveghere a traficului 1.000.000
Bugetul local
(monitorizare și control)
Bugetul de stat
Implementarea strategiilor conexe Fonduri UE
32 (SIDU, PMUD, etc.) cu aplecarea Bugetul local 500.000
către regenerare urbană Bugetul de stat
Realizarea de sisteme funcționare de
orientare pentru traficul local,
transportul public, deplasarea cu Fonduri UE
bicicleta și mersul pe jos (ticketing PNRR
33 400.000
inteligent, hărți interactive Bugetul local
poziționate în zone importante, Bugetul de stat
management al traficului, info-
chioșcuri)
Fonduri UE
Dezvoltarea infrastructurii verzi în POR Sud-Est
34 1.000.000
municipiul Adjud PNRR
Bugetul local
153
Calendarul de implementare
2023
2024
2025
2026
2027
Nr. crt. Titlu proiect
1 Reabilitare și modernizare infrastructură stradală în municipiul Adjud și satele aparținătoare

2 Strada Somaco
3 Regenerare urbană – parcuri și zone de agrement
4 Achiziție de vehicule electrice – hibride pentru transport public
5 Stații de încărcare auto electrice
Crearea de zone urbane locuibile și inteligente din punct de vedere climatic, prin intensificarea
infrastructurii verzi și albastre prin proiecte integrate pentru revitalizarea/reabilitarea urbană
6 (spațiul public aferent zonelor centrale, zonele gărilor, zonelor cu mari ansambluri de locuit
etc.), extinderea/reabilitarea suprafețelor verzi (amenajare/extindere spații verzi, realizare
acoperișuri verzi, realizare păduri urbane, realizarea culoarelor verzi ecologice)
7 Realizare șosea de centură
8 Parcări subterane
9 Piste pentru biciclete
10 Sistem bike-sharing
Dezvoltarea unor mecanisme necesare pentru asigurarea eficientă a unei infrastructuri de
11
drenaj a apelor din municipiul Adjud
Modernizarea rețelei de iluminat prin înlocuirea corpurilor de iluminat vechi cu lămpi de
12
iluminat de tip LED
13 Realizare rețea inteligentă de distribuție gaze naturale la Burcioaia și Șișcani
14 Amplasarea în subteran a cablurilor electrice și/sau de telecomunicații
15 Extindere și modernizare Spitalul municipal Adjud
16 Locuri de joacă pentru copii
17 Turism integrat – investiții de tip atractivitate (muzee, case memoriale, monumente)
Lucrări de intervenție pentru creșterea performanței energetice a clădirilor publice – grădinițe,
18
școli
19 Creșterea performanței energetice a Spitalului municipal și a Stației de Salvare
20 Lucrări de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuit
21 Reabilitare clădiri cu risc seismic
22 Înființare parc fotovoltaic în municipiul Adjud
Elaborarea/actualizarea documentațiilor de urbanism de tip plan urbanistic general (PUG) /
23
plan urbanistic zonal (PUZ)
24 Realizare parc industrial
25 Modernizare piață agroalimentară
26 Piață modernă – zona OBOR
Crearea unei baze de date urbane, actualizate și care să integreze PUZ-uri și să permită accesul
27
direct al populației la date generale
Digitalizarea serviciilor publice astfel încât accesul locuitorilor să fie direct reducând
28
interacțiunile fizice cu funcționarii publici
29 Crearea Centrului de Inovare și Imaginație Civică
30 Instruirea funcționarilor publici pentru aplicarea politicilor de regenerare urbană
31 Realizarea unui sistem dual complet de supraveghere a traficului (monitorizare și control)
32 Implementarea strategiilor conexe (SIDU, PMUD, etc.) cu aplecarea către regenerare urbană
Realizarea de sisteme funcționare de orientare pentru traficul local, transportul public,
33 deplasarea cu bicicleta și mersul pe jos (ticketing inteligent, hărți interactive poziționate în
zone importante, management al traficului, info-chioșcuri)
34 Dezvoltarea infrastructurii verzi în municipiul Adjud
155
Fișe proiecte propuse
Reabilitare și modernizare infrastructură stradală în
Titlul proiectului
municipiul Adjud și satele aparținătoare
Municipiul Adjud și cartierele Burcioaia, Adjudul Vechi,
Localizarea proiectului
Șișcani
Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de
Dezvoltare Locală.
Îmbunătățirea drumurilor de acces în localitate duce la
Justificarea proiectului dezvoltarea economică și socială a zonelor, având ca
rezultat final îmbunătățirea calității vieții, în scopul
atingerii cerințelor de dezvoltare și regenerare urbană în
municipii și orașe.
Costul proiectului 10.000.000 euro
POR
PNRR
Surse potențiale de
Fonduri UE
finanțare
Bugetul local
Bugetul de stat
Încadrarea în timp 2023 – 2027
Titlul proiectului Strada SOMACO

Localizarea proiectului Municipiul Adjud
Dezvoltare Locală.
Îmbunătățirea drumurilor de acces în localitate duce la
Justificarea proiectului dezvoltarea economică și socială a zonelor, având ca
rezultat final îmbunătățirea calității vieții, în scopul
atingerii cerințelor de dezvoltare și regenerare urbană în
municipii și orașe.
Costul proiectului 350.000 euro
POR
PNRR
finanțare
Bugetul local / Bugetul de stat
Titlul proiectului Regenerare urbană – parcuri și zone de agrement

Șișcani
Protecția, conservarea și dezvoltarea spațiilor verzi este
parte integrantă din activitățile generale de dezvoltare
durabilă și regenerare urbană a municipiului Adjud,
asigurând integrarea cerințelor de conservare a naturii și a
diversității biologice, implementarea la nivel local a
obiectivelor Strategiei Naționale și ale Planului Național
Justificarea proiectului
de acțiune pentru conservarea diversității biologice și
utilizarea durabilă a componentelor acesteia.
Astfel, administrația locală dorește să acționeze în
vederea asigurării integrității elementelor cadrului
natural, revitalizării spațiilor verzi și extinderii zonelor
verzi din municipiu și cartierele aparținătoare
PNRR
Surse potențiale de Fonduri UE
finanțare Bugetul local
Bugetul de stat
Achiziție de vehicule electrice – hibride pentru

Titlul proiectului
transport public
Municipiul Adjud se dorește a fi, la nivelul anului 2030, o
comunitate urbană modernă, dinamică și durabilă, care să
ofere locuitorilor săi un nivel ridicat al calității vieții, cu o
economie competitivă și cu emisii reduse de carbon,
deschisă către investitori, cu o administrație publică
orientată către cetățean și o viață civică intensă.
Folosirea transportului public este una din metodele prin
care se contribuie activ la diminuarea emisiilor în
atmosferă și oferă locuitorilor o alternativă ecologică la
deplasările cu autoturismele proprii.
PNRR
Bugetul de stat
Titlul proiectului Stații de încărcare auto electrice

În anul 2021, în Uniunea Europeană, vânzările de
vehicule electrice și hibride au depășit 878.000, iar
mașinile cu propulsie hibridă au depășit mașinile diesel.
În România au fost vândute peste 7.300 de unități, ceea ce
a reprezentat 15,5% din mașinile noi, iar cererea aproape
se va dubla în 2024, când se estimează că vor fi
Justificarea proiectului cumpărate 15.000-17.000 de unități.
Totodată, mai multe guverne au anunțat obiective pentru
un transport mai curat.
Transportul nepoluant este în primul rând unul prietenos
cu mediul, iar în al doilea rând, având în vedere perioada
de criză a combustibililor clasici, o alternativă pentru
benzină și motorină.
PNRR
Fonduri UE
finanțare
Bugetul local / Bugetul de stat
Crearea de zone urbane locuibile și inteligente din

punct de vedere climatic, prin intensificarea
Titlul proiectului
infrastructurii verzi și albastre prin proiecte integrate
pentru revitalizarea/reabilitarea urbană (spațiul public
157
aferent zonelor centrale, zonele gărilor, zonelor cu mari
ansambluri de locuit etc.), extinderea/reabilitarea
suprafețelor verzi (amenajare/extindere spații verzi,
realizare acoperișuri verzi, realizare păduri urbane,
realizarea culoarelor verzi ecologice)
Poluarea atmosferică are consecințe grave asupra sănătății
cetățenilor europeni. În fiecare an, au loc în jur de
400.000 de decese premature din cauza concentrațiilor
excesive ale poluanților atmosferici, cum ar fi particulele
de praf, dioxidul de azot și ozonul. Cu aproximativ 30 de
ani în urmă, Uniunea Europeană a început să legifereze în
vederea unui aer curat, stabilind valori-limită pentru
concentrațiile de poluanți din aer. Cu toate acestea,
calitatea proastă a aerului este și astăzi o situație des
întâlnită în majoritatea statelor membre ale Uniunii
Europene, precum și în numeroase orașe europene. Curtea
a constatat că cetățenii europeni continuă să respire un aer
nociv, în principal din cauza unei legislații deficitare în
materie și a unei puneri în aplicare nesatisfăcătoare a
politicilor relevante. Recomandările Curții vizează
consolidarea Directivei privind calitatea aerului
înconjurător și promovarea în continuare a unor acțiuni
eficace din partea Comisiei Europene și a statelor
membre, inclusiv o mai bună coordonare a politicilor și o
informare mai adecvată a publicului.
PNRR
Bugetul de stat
Titlul proiectului Realizare șosea de centură

Localizarea proiectului Municipiul Adjud, cartierul Burcioaia
Dezvoltare Locală.
Îmbunătățirea drumurilor de tranzit care înconjoară
Justificarea proiectului localitatea și redirecționează traficul greu și pe cel de
tranzit din localitate către exterior duce la dezvoltarea
economică și socială a zonelor și are ca rezultat final
îmbunătățirea calității vieții.
PNRR
Bugetul de stat
Titlul proiectului Parcări subterane

158
Numărul de autovehicule înmatriculate în municipiul
Adjud este în continuă creștere. Din acest motiv,
administrația publică locală trebuie să ia în considerare o
Justificarea proiectului creștere a capacității de parcare atât în parcări rezidențiale
cât și pe domeniul public.
Creșterea cu 30% a numărului de locuri de parcare este
valoarea indicatorului de atins.
PNRR
Bugetul de stat
Titlul proiectului Sistem bike-sharing

Creșterea atractivității și a imaginii urbane
Justificarea proiectului Încurajarea și susținerea circulației cu bicicleta
Inter-conectivitatea reperelor turistice locale.
PNRR
Bugetul de stat
Titlul proiectului Piste pentru biciclete

Șișcani
Aspectul de utilitate
• asigurarea unei rețele extinse de piste de biciclete
care să facă legătura între zone rezidențiale și
zone principale de interes (locuri de muncă, de
educație, comerciale, instituții etc.);
• asigurarea legăturilor cu rețeaua deja existentă
(piste realizate sau aflate în curs de realizare);
• asigurarea legăturilor cu localitățile din jurul
municipiului Adjud;
• asigurarea legăturilor cu zonele industriale
Justificarea proiectului limitrofe.
Pentru a conecta cât mai eficient punctele de interes la
nivelul orașului pot fi dezvoltate mai multe opțiuni de
trasee care vor fi discutate și dezbătute cu factorii
interesați. De asemenea, rețeaua de trasee pentru biciclete
va fi corelată cu infrastructura dedicată altor mijloace de
transport, mai ales cu cea dedicată transportului public
(ex. benzi dedicate transport public de persoane) și se va
avea în vedere și problematica locurilor de parcare posibil
eliminate/mutate pentru a insera infrastructura pentru
biciclete.
159
PNRR
Bugetul de stat
Dezvoltarea unor mecanisme necesare pentru

Titlul proiectului asigurarea eficientă a unei infrastructuri de drenaj a
apelor din municipiul Adjud
Realizarea proiectului va contribui la îmbunătățirea
condițiilor de viață a populației de pe aria acestuia, prin
asigurarea de apă potabilă și evacuarea apelor uzate
menajere în sisteme centralizate.
AFM
Surse potențiale de POR
Bugetul de stat
Modernizarea rețelei de iluminat prin înlocuirea

Titlul proiectului corpurilor de iluminat vechi cu lămpi de iluminat de tip
LED
Șișcani
Iluminatul stradal este un serviciu public esențial furnizat
de autoritățile publice la nivel local. Un iluminat bun este
esențial pentru siguranța rutieră, siguranța personală și
ambianța urbană. Iluminatul stradal asigură vizibilitate în
întuneric pentru autovehicule, biciclete și pietoni,
reducând astfel numărul accidentelor rutiere. De
asemenea, iluminatul stradal facilitează indirect
prevenirea infracțiunilor prin sporirea sentimentului de
siguranță personală, precum și a securității proprietăților
publice și private adiacente.
Efectele iluminatului stradal pot face mai atrăgătoare
orașele și comunitățile, precum și centrele comerciale și
culturale, evidențiind reperele locale atractive sau
accentuând atmosfera în cursul unor evenimente publice
importante.
Misiunea principală este organizarea, modernizarea,
eficientizarea serviciului de iluminat public, ridicarea
gradului de civilizație, a confortului și a calității vieții,
creșterea gradului de securitate individuala și colectivă, a
gradului de siguranță a circulației rutiere și pietonale.
Schimbarea tuturor lămpilor incandescente cu lămpi
LED.
160
AFM
Surse potențiale de POR
Bugetul de stat
Realizare rețea inteligentă de distribuție gaze naturale

Titlul proiectului
la Burcioaia și Șișcani
Localizarea proiectului Burcioaia, Șișcani
În România, țara cu a doua mare producție de gaze
naturale din UE, mai bine de jumătate din populație se
încălzește în condiții primare, în general la sobe
alimentate cu lemne, învechite și neperformante, care
afectează sănătatea utilizatorilor și poluează mediul.
Dincolo de problema costurilor ridicate pentru extinderea
rețelei, a căror oportunitate trebuie analizată de la caz la
caz, accesul la gaze naturale are beneficii majore:
creșterea confortului și a sănătății celor nevoiți acum să
utilizeze lemnul sau cărbunele, accesul la resurse cât mai
diversificate, contribuind astfel la dezvoltare economică
și la diminuarea sărăciei energetice.
Fonduri UE
Bugetul local
finanțare
Bugetul de stat
Amplasarea în subteran a cablurilor electrice și/sau de

Titlul proiectului
telecomunicații
Șișcani
Utilitate deoarece asigură o mai mare siguranță pentru
cablurile electrice.
Estetic pentru că se reduce numărul cablurilor aeriene și
se degajează stâlpii de iluminat.
Surse potențiale de Bugetul local
finanțare Bugetul de stat
Titlul proiectului Extindere și modernizare Spitalul municipal Adjud

Obiectivul proiectului este îmbunătățirea infrastructurii de
bază în vederea creării condițiilor de viață adecvate, a
dezvoltării și revitalizării economiei municipiului,
Justificarea proiectului asigurând accesul populației la servicii de bază.
Investițiile în infrastructura de bază în mediul urban
reprezintă o contribuție importantă pentru creșterea
gradului de civilizație și confort al acestora.
161
Avantajele previzionate prin realizarea obiectivului de
investiții propus:
• creșterea gradului de calitate al serviciilor oferite în
conformitate cu standardele în vigoare
• creșterea calității vieții prin îmbunătățirea
accesului la servicii de bază ale populației
• diminuarea cheltuielilor necesare serviciilor
medicale prin tratarea bolilor în stadiul incipient
agravarea acestora necesitând tratamente mai
scumpe și implicit alocarea de sume mai mari din
bugetul național
• reabilitarea clădirii și dotarea cu instalații termice
cu consum redus de energie și echiparea spațiilor
cu corpuri electrice economice va micșora costurile
alocate asigurării utilităților
• prin amplasarea unei centrale termice moderne se
va reduce cantitatea emisiilor de gaze cu efect de
seră astfel generând un efect pozitiv asupra
schimbărilor climatice
Fonduri UE
Bugetul local
finanțare
Bugetul de stat
Titlul proiectului Locuri de joacă pentru copii

Administrația locală dorește să acționeze în vederea
asigurării integrității elementelor cadrului natural,
Justificarea proiectului revitalizării spațiilor verzi și extinderii zonelor verzi din
oraș și pentru crearea unor noi facilități pentru copii, locuri
de joacă sigure și atractive
Fonduri UE
Bugetul local
finanțare
Bugetul de stat
Turism integrat – investiții de tip atractivitate (muzee,

Titlul proiectului
case memoriale, monumente)
Patrimoniul nu e reprezentat doar de monumentele clasate
pe lista monumentelor istorice de categorie A sau de
arhitectura bisericilor și caselor tradiționale. El reprezintă
totalitatea construcțiilor dintr-o localitate și muzeele locale
sau naționale.
Acest patrimoniu trebuie privit ca o moștenire valoroasă
care, printr-o corectă administrare, poate deveni sursa de
bunăstare a comunității și sursa identității sale.
162
Fonduri UE
Bugetul local
finanțare
Bugetul de stat
Lucrări de intervenție pentru creșterea performanței

Titlul proiectului
energetice a clădirilor publice – grădinițe, școli
Necesitatea proiectului o dă dezvoltarea unor soluții
economice și eficiente de încălzire/răcire dar și de consum
de apă și energie pentru clădirile publice – grădinițe și
școli.
Proiectul presupune:
• Îmbunătățirea condițiilor de igienă și confort
termic;
Justificarea proiectului • Reducerea pierderilor de căldura și a consumurilor
energetice;
• Reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire
și apa caldă de consum;
• Reducerea emisiilor poluante generate de
producerea, transportul și consumul de energie;
• Păstrarea valorii arhitecturale, ambientale și de
integrare cromatică în mediul urban.
Fonduri UE
Bugetul local
finanțare
Bugetul de stat
Creșterea performanței energetice a Spitalului

Titlul proiectului
municipal și a Stației de Salvare
Necesitatea proiectului o dă dezvoltarea unor soluții
economice și eficiente de încălzire/răcire dar și de consum
de apă și energie pentru clădirile publice – unități sanitare.
termic;
• Reducerea pierderilor de căldura și a consumurilor
energetice;
163
Bugetul de stat
Lucrări de intervenție pentru creșterea performanței

Titlul proiectului
energetice a blocurilor de locuit
Necesitatea proiectului o dă gradul de deteriorare al
blocurilor din oraș dar și necesitatea dezvoltării unor
soluții economice de locuire.
termic;
• Reducerea pierderilor de căldura și a consumurilor
energetice;
Fonduri UE
Bugetul local
finanțare
Bugetul de stat
Titlul proiectului Reabilitare clădiri cu risc seismic

Șișcani
Necesitatea proiectului o dă gradul de deteriorare al
Justificarea proiectului clădirilor din oraș dar și necesitatea dezvoltării unor soluții
sigure de locuire și protecția clădirilor la seisme.
finanțare Bugetul local / Bugetul de stat
Titlul proiectului Înființare parc fotovoltaic în municipiul Adjud

Șișcani
Proiectarea parcurilor fotovoltaice a devenit în România,
în momentul de față, una din cele mai rentabile și sigure
investiții din domeniul surselor de energie regenerabilă, nu
numai în prezent, dar cu atât mai mult pe viitor. Parcurile
solare, fotovoltaice, sunt favorizate de expunerea maximă
la radiațiile solare, un impact minim asupra mediului,
permițând producerea de energie cu un cost pe kWp
inferior celui aferent instalațiilor mici.
Rentabilitatea unor astfel de parcuri fotovoltaice depinde
de mai mulți factori și în mod cert este dată de raportul
164
dintre venituri și costurile de realizare. În principal, energia
produsă de acest parc va fi folosită de municipiul Adjud
pentru iluminat public și energia electrică consumată de
clădirile publice și compensată pentru energia în surplus.
Elaborarea/actualizarea documentațiilor de urbanism

Titlul proiectului de tip plan urbanistic general (PUG) / plan urbanistic
zonal (PUZ)
Șișcani
Digitalizarea Planului Urbanistic General al municipiului
Adjud, actualizarea acestuia cu toate Planurile Urbanistice
Zonale aprobate și atragerea de noi suprafețe în intravilan
și introducerea coordonatelor acestora în baza de date GIS
reprezintă un avantaj pentru accesarea ulterioară mult mai
facilă a informațiilor, evitarea unor erori materiale și
stabilirea clară a coordonatelor pentru toate reperele din
municipiu.
Titlul proiectului Realizare parc industrial

Șișcani
Parcul industrial reprezintă o zonă economică delimitată în
care agenții economici se localizează având acces la
infrastructură și utilități, administrate de o societate
comercială.
Prin înființarea acestei zone industriale, instrument cheie
pentru impulsionarea mediului de afaceri local, se
urmărește creșterea atractivității locației pentru investiții în
activități economice, crearea de noi locuri de muncă,
creșterea gradului de competitivitate economică, atragerea
investițiilor autohtone și străine și atragerea de noi resurse.
Fonduri UE
Bugetul local
finanțare
Bugetul de stat
Titlul proiectului Modernizare piață agroalimentară

Promovarea produselor locale și facilitarea comercializării
Justificarea proiectului directe a acestora sunt unele din elementele definitorii ale
agriculturii de semi-subzistență. Sprijinirea producătorilor
165
locali prin scurtarea lanțului de distribuție ajută
dezvoltarea unui comerț cu produse agricole corect și
sustenabil.
Promovarea produsului local nu se rezumă doar la cele
agricole. La piață pot participa și micii meșteșugari locali.
IMM-urile locale vor beneficia de condiții speciale și vor
fi sprijinite să își extindă activitatea în piață.
Titlul proiectului Piață modernă – zona OBOR

Promovarea produselor locale și facilitarea comercializării
directe a acestora sunt unele din elementele definitorii ale
agriculturii de semi-subzistență. Sprijinirea producătorilor
locali prin scurtarea lanțului de distribuție ajută
dezvoltarea unui comerț cu produse agricole corect și
sustenabil.
Promovarea produsului local nu se rezumă doar la cele
agricole. La piață pot participa și micii meșteșugari locali.
IMM-urile locale vor beneficia de condiții speciale și vor
fi sprijinite să își extindă activitatea în piață.
Crearea unei baze de date urbane, actualizate și care să

Titlul proiectului integreze PUZ-uri și să permită accesul direct al
populației la date generale
Digitalizarea reprezintă integrarea totală a proceselor și
fluxurilor de lucru în mediul electronic, astfel încât, toate
sarcinile de rutină sau repetitive (de la completarea
formularelor și înregistrarea cererilor până la confirmarea
plăților) să fie făcute automat sau semi-automatizat de
către calculator.
PNRR
Bugetul local
finanțare
Bugetul de stat
Digitalizarea serviciilor publice astfel încât accesul

Titlul proiectului locuitorilor să fie direct reducând interacțiunile fizice
cu funcționarii publici
166
Primăriile fac parte din acea categorie a instituțiilor publice
care au o nevoie urgentă de digitalizare a activității curente
în special datorită numărului mare de operațiuni pe care le
administrează zilnic, volumului mare de date cu care
lucrează de obicei și caracterului acestora (de cele mai
multe ori, date personale ale contribuabililor).
Digitalizarea reprezintă integrarea totală a proceselor și
fluxurilor de lucru în mediul electronic, astfel încât, toate
sarcinile de rutină sau repetitive (de la completarea
formularelor și înregistrarea cererilor până la confirmarea
plăților) să fie făcute automat sau semi-automatizat de
Justificarea proiectului către calculator.
Posibilitatea de verificare în timp real a activităților și
statusurilor serviciilor
Capacitatea de urmărirea solicitărilor cetățenilor
Capacitatea de monitorizare a activității personalului din
primărie
Eliminarea riscurilor de pierdere sau distrugere a
documentelor prin implementarea proceselor de arhivare
electronică
Facilitarea comunicării directe dintre cetățean și
departamentele specializate, respectiv între
departamentele administrației publice locale
Surse potențiale de PNRR
Titlul proiectului Crearea Centrului de Inovare și Imaginație Civică

Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), va
funcționa sub egida Primăriei Adjud și va reprezenta un
instrument de inovare pe care administrația locală îl va
utiliza în procesele de angajare a comunității, de încurajare
a participării comunității și creșterea guvernanței
participative locale.
Instruirea funcționarilor publici pentru aplicarea

Titlul proiectului
politicilor de regenerare urbană
Administrația publică este un fenomen viu, în continuă
transformare, evoluție, mișcare. Personalului din
Justificarea proiectului administrația publică, indiferent că este vorba despre
funcționari publici sau personal contractual, îi revine
misiunea de a ține în permanență pasul cu aceste
167
transformări. Serviciile pe care aceștia le prestează trebuie
să satisfacă nevoi în continuă transformare. Adevăratul
capital al unei instituții publice îl constituie un personal
profesionist, iar eficiența serviciilor publice din
administrație este determinată de asemenea de nivelul de
pregătire al funcționarilor publici care sunt implicați în
desfășurarea activităților.
Fonduri UE
POCA
POCU
finanțare
Bugetul local
Programe guvernamentale
Realizarea unui sistem dual complet de supraveghere a

Titlul proiectului
traficului (monitorizare și control)
Resistematizarea traficului în municipiul Adjud, creșterea
siguranței în trafic prin amenajarea intersecțiilor cu
probleme, implementarea sensurilor unice de circulație și
realizarea unui sistem de supraveghere video a traficului.
Fonduri UE
Bugetul de stat
Implementarea strategiilor conexe (SIDU, PMUD, etc.)

Titlul proiectului
cu aplecarea către regenerare urbană
Actualizarea tuturor documentațiilor existente cu accent pe
Justificarea proiectului regenerarea urbană și corelarea măsurilor din aceste
documentații.
Fonduri UE
Bugetul local
finanțare
Bugetul de stat
Realizarea de sisteme funcționare de orientare pentru

traficul local, transportul public, deplasarea cu
Titlul proiectului bicicleta și mersul pe jos (ticketing inteligent, hărți
interactive poziționate în zone importante,
management al traficului, info-chioșcuri)
Resistematizarea sistemului de trafic în municipiul Adjud
Justificarea proiectului cu abordarea priorităților de mobilitate raportate la
numărul de autovehicule, extinderile de drumuri, accesul
168
persoanelor cu dizabilități, transportul în comun și cel
alternativ a devenit o prioritate.
Adaptarea trotuarelor pentru accesul persoanelor cu
dizabilități și amenajarea de piste de biciclete, analiza unui
sistem de sensuri unice pentru fluidizarea circulației,
analiza dezvoltării unui sistem inter-modal de transport
public sunt elementele care trebuie avute în vedere în
viitorul imediat pentru a dezvolta un sistem inteligent și
aplicat pentru traficul din Adjud.
În acest sens trebuie avută în vedere amplasarea de sisteme
funcționare de orientare pentru traficul local, transportul
public, deplasarea cu bicicleta și mersul pe jos (ticketing
inteligent, hărți interactive poziționate în zone importante,
management al traficului, info-chioșcuri) astfel încât, atât
locuitorii din Adjud cât și vizitatorii să aibă acces cât mai
facil la informații și la oportunitățile de deplasare.
Fonduri UE
Bugetul de stat
Titlul proiectului Dezvoltarea infrastructurii verzi în municipiul Adjud

Șișcani
Protecția, conservarea și dezvoltarea spațiilor verzi este
parte integrantă din activitățile generale de dezvoltare
durabilă a localității, asigurând integrarea cerințelor de
conservare a naturii și a diversității biologice,
implementarea la nivel local a obiectivelor Strategiei
Naționale și ale Planului Național de acțiune pentru
conservarea diversității biologice și utilizarea durabilă a
Justificarea proiectului componentelor acesteia.
Astfel, administrația locală dorește să acționeze în vederea
asigurării integrității elementelor cadrului natural,
revitalizării spațiilor verzi și extinderii zonelor verzi din
municipiu și cartierele aparținătoare.
Menținerea/îmbunătățirea vegetației în parcuri și zone
verzi.
Plantare arbori pe aliniamentele drumurilor.
Fonduri UE
Surse potențiale de POR Sud-Est
finanțare PNRR
Bugetul local
169
Concluzii și posibilități de implementare
Aplicarea modelului de regenerare urbană
În vederea realizării unei regenerării urbane sustenabile se impune realizarea unui proces
etapizat, conform propunerilor din acest ghid, cu următoarele etape ce pot fi realizate concomitent
sau succesiv după cum urmează:
• Etapa 1. Organizarea sistemului verde integrat
• Etapa 2. Reorganizarea structurală a cartierului
• Etapa 3. Configurarea unor noi insule urbane
• Etapa 4. Structurarea și organizarea spațiului determinat de noile
insule urbane
În vederea realizării Etapei 1. (Organizarea sistemului verde integrat) se impune analiza

cartierului în contextul orașului și în relație cu elementele majore ale cadrului natural învecinate
(planul de situație precedent - Elemente naturale majore ale sistemului verde din partea de vest a
Municipiului Adjud).
În această analiză se pot identifica elementele naturale majore și sistemul verde general al
orașului cu care viitorul sistem integrat verde al cartierului se va relaționa.
După realizarea acestui pas se analizează sistemul verde existent la nivelul cartierului cu
toate elementele lui. Aici se pot identifica toate componentele tipologice existente ale spațiului
verde public, elementele componente ale sistemelor naturale existente în zonă și diferitele
dezvoltări spontane de vegetație semnificativă care ulterior ar putea constitui premise pentru
organizarea și dispunerea de noi spații verzi publice, cu vegetație matură deja existentă.
Folosind caracteristicile de accesibilitate față de diversele tipologii de spațiu verde public
se poate stabili și gradul de acoperire pentru nevoile imediate ale rezidenților zonei de spațiu verde
public cu diferite dimensiuni existent în zona respectivă.
170
Aici s-au inventariat și spațiile pentru locuri de joacă împreună cu raza lor de acoperire si
accesibilitate.
Concluziile sunt evidente: un sistem verde discontinuu care nu satisface în totalitate
nevoile locuitorilor și nu creează o acoperire uniformă a spațiului cartierului în vederea obținerii
unui mediu urban de calitate.
Potențialul viitor de amplificare a sistemului verde constă în vegetația matură dezvoltă în
ultimii câțiva zeci de ani ce se dezvoltă între imobile și elementele majore ale cadrului natural ce
sunt prezente în zonă: Burcioaia, Râul Trotuș, posibila conexiune către Adjudul Vechi.
Sistemul verde integrat realizat prin configurarea diverselor coridoare ecologice ce străbat
tot mediul construit al municipiului și cartierelor aparținătoare și leagă pe parcursul lor diverse
zone verzi publice este propus a fi realizat sub diverse tipologii.
Aceste coridoare ecologice folosesc spațiul generos existent între clădiri și starea
structurală a fondului de vegetație matură existentă în zonă.
De asemenea, în funcție de dimensiunea fiecărei tipologii de spațiu verde în parte se poate
stabili și gradul de accesibilitate a fiecărei locuințe către acestea. Sistemul verde integrat propus,
pe lângă rolul ecologic pe care îl are în zonă poate fi investit cu diverse utilizări funcționale
suplimentare astfel asigurând nevoile de petrecere a timpului liber pentru rezidenții cartierului.
În contextul sistemului verde integrat al cartierului este propus și reafirmarea traseului
Râului Trotuș prin punerea în valoare a acestui curs de apă.
Locurile de joacă pentru copii sunt propuse a fi organizate în incintele noilor insule private
în vederea asigurării siguranței și distribuției uniforme ale acestora în cadrul mediului construit al
cartierului.
Sistemul verde al municipiului astfel conceput poate fi ulterior detaliat prin proiecte
punctuale care să se articuleze ulterior la aceste sistem conectat ce operează la nivelul
suprastructurii, conectat la rândul lui la sistemul verde ecologic prefigurat la nivelul întregului
municipiu.
Pentru realizarea Etapei 2. (Reorganizarea structurală a municipiului) se impune analiza
fondului construit existent și a modului de funcționare existent la nivelul Adjudului.
Proiectele inițiale pentru cartierele marilor ansambluri de locuit au fost structurate sub
formă de microraioane, structură ce se poate identifica și în prezent având în vedere că diversele
ansambluri sunt dispuse în jurul unităților de învățământ de diverse tipuri. Astfel, în structura
cartierelor construite în perioada socialistă se pot prefigura unități de vecinătate având fiecare în
partea centrală una sau mai multe unități de învățământ care ar putea stabili o particularitate pentru
zona centrală a viitoarelor comunități locale (Prefigurarea sistemului de unități de vecinătate peste
structura existentă).
La o scurtă analiză formală a mediului construit din cadrul marilor ansambluri de locuit,
la nivelul lizibilității urbane se identifică faptul că mediul urban este perceput ca fiind format din
câteva "insule mari" ocupate de clădiri de locuit și dotări, iar spațiul dintre clădiri se prezintă, în
majoritatea cazurilor, fără identitate. Deși permeabile, aceste mari insule nu contribuie
semnificativ la stabilirea unei imagini urbane precise, unde distincția între domeniul public și cel
privat este evidentă. Această percepție "sărăcită" de identitate a mediului construit este datorată
și unei dispuneri indiferente a domeniului public, care este insuficient de bine conturat și amenajat.
(Percepția mediului construit existent. Lizibilitatea urbană).
Cheia reorganizării spațiului urban al cartierului socialist constă în configurarea unor noi
insule urbane (Etapa 3), elemente ale structurii urbane ce pot crea distincția precisă între domeniul
public și cel privat, și implicit seria de atitudini ierarhizate cu privire la amenajarea spațiului dintre
construcții.
În cadrul vechilor configurații socialiste se pot configura astfel de insule urbane folosind
diverse particularități și caracteristici ale fondului construit existent.
Corespunzător Etapei 2 (Reorganizarea structurală a municipiului) îi corespunde și
procesul prin care se organizează centrul municipiului și noi centre secundare. Aici se folosesc
171
relațiile ce se pot stabili între dispunerea diverselor dotări și necesitatea lor în raport cu
poziționarea lor în cadrul municipiului față de modul în care sunt distribuite imobilele de locuit.
(Centru de municipiu și subcentre (centre secundare) ale municipiului).
Figură 54 - (Percepția mediului construit existent. Lizibilitatea urbană)
În baza prefigurării unor unități de vecinătate și în baza modului în care s-au structurat
noile insule urbane se pot identifica noile unități de vecinătate astfel determinate încât ele să poată
172
funcționa cu un anumit grad de independență față de restul structurilor cartierului (Structurarea
noilor unități de vecinătate. Situație propusă).
Elementele ce determină identitar fiecare unitate de vecinătate sunt dotările pentru
învățământ și alte dotări suplimentare ce sun identificate prin analiză sau se pot dispune ulterior
în baza necesarului de dotări pentru acest tip de organizare menționate în capitolele precedente.
Fiecare structură de tip unitate de vecinătate se poate rafina și ierarhiza în mai multe
comunități locale compuse din 2 sau mai multe insule urbane, dispuse strategic în jurul unor spații
publice reprezentative ce pot devin identitare pentru comunitatea locală respectivă.
La acest nivel se poate implica și populați rezidentă contribuind la determinarea acestor
comunități locale.
Rezultatul propunerii de regenerare urbană integrată va fi o nouă structură a municipiului
însuflețită de un sistem verde integrat care funcționează la diverse niveluri ierarhice urbane,
pornind de la scara orașului spre scara imobilului de locuit având implicații la fiecare nivel ierarhic
intermediar, dublată de un sistem de spații publice organizate de asemenea ierarhic folosind ca
fond acest sistem verde, unde locuitorii zonei beneficiază de un larg spectru de opțiuni cu privire
la modul în care folosesc spațiile.
Existând deja o structură precisă de organizare care are menirea să producă beneficii atât
pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung (datorită faptului că implică în structurarea zonelor
aspecte ecologice și sociale) determinată în Etapele 1, 2 și 3, se poate avansa către Etapa 4.
Structurarea și organizarea spațiului determinat de noile insule urbane.
În cele mai multe cazuri, unde a fost invocat procesul de regenerare urbană în cadrul
reconsiderării unor zone din interiorul orașului, s-a trecut direct la reamenajarea spațiului public
ignorând legăturile și efectele ce s-ar putea produce la scări superioare scării intervenției propriu
zise.
Acest tip de abordare superficială va avea pe viitor efecte mai puțin anticipate față de cazul
în care se propune o regenerare urbană sustenabilă integrată structurată conform prezentului plan.
În această Etapă 4 se detaliază diferitele elemente componente ale sistemului
municipiului, atât cele ce aparțin de sistemul verde cât și cele ale mediului construit cum au fost
ele menționate în capitolele anterioare:
• Spațiu verde public, cu toate tipologiile sale menționate la etapa organizării sistemului
verde integrat;
• Spațiu de tip străzi de diferite categorii;
• Scuar la nivelul municipiului (Piață civică);
• Scuar public al comunității locale;
• Spațiu privat al insulei urbane.
În Etapa 3 (organizarea noilor insule urbane) se redefinesc sau reafirmă circulațiile din
interiorul municipiului sub formă de străzi ca elemente constitutive ale spațiului public, străzi cu
diferite caractere în funcție de rolul lor în cadrul sistemului de circulații și implicit în cadrul
sistemelor de organizare ale Adjudului la toate nivelurile ierarhice.
Situația existentă a sistemului de circulații a municipiului Adjud este una tipică zonelor
construite în perioada socialistă: câteva artere mai importante ce determină și acea lizibilitate
particulară și redusă a mediului construit, proiectate pentru viteze mult prea mari pentru deplasarea
în interiorul orașului și un sistem de alei auto și pietonale lipsite de o identitate precisă, care
participă de asemenea la imaginea destructurată și necontrolată a imaginii spațiului public.
(Sistemul de străzi. Situație existentă).
Este o imagine tipică urbanismului deschis al marilor ansambluri de locuit construite în
acea perioadă tributare Cartei de la Atena a anilor '30, unde, printre altele, se promova segregarea
tipurilor de deplasare în oraș, fapt ce contribuie semnificativ la tipul de spațiu al străzii materializat
prin aceste proiecte. Un spațiu greu de definit, imprecis, ambiguu.
173
Pentru a îmbunătății sistemul de străzi din cadrul municipiului se impune o reafirmare sau
restructurare a rolului fiecărei străzi în parte în cadrul sistemului general de organizare a orașului
folosind atitudini și atribute contemporane cu privire la spațiul străzii în cadrul sistemului de spații
publice din interiorul orașului.
Spațiul public al străzii are ponderea cea mai mare din spațiile publice din interiorul
orașului și astfel se impune o tratare a lui cu atenție. Ele sunt spații publice ce pot fi investite cu
semnificații, identitate, funcțiuni sociale, activități.
Ca orice alt spațiu public, spațiul public al străzi poate susține și afirma diverse aspecte
printre care și cele ecologice și cele sociale.
Astfel, corespunzător Etapei 4 (Structurarea și organizarea spațiului determinant de noile
insule urbane), am folosit ca exemple restructurarea posibilă a unor străzi de diferite categorii din
cadrul municipiului Adjud.
Străzile de Categoria I și II (magistrale și de legătură), fiind cu un profil generos în cadrul
sistemului de străzi ale municipiului pot fi completate cu statutul de coridoare ecologice și
organizate ca atare - vegetație de aliniament dispusă în mai multe șiruri în lungul traseului străzii,
pavaje permeabile, rigole deschise naturale, integrarea vegetației spontane semnificative etc.
Figură 55 - Sistemul de străzi. Situație existentă
174
Străzile de Categoria III și IV (colectoare și locale), sunt străzile comunităților locale, ale
unităților de vecinătate. Ele sunt propuse a fi tratate sub formă de "shared space" cu o ierarhie o
importanței deplasării în care pe primul loc este cea pietonală.
Aici, pe lângă o reafirmare a ierarhizării diferitelor tipuri de deplasare, se impune și o
structurare a imaginii urbane a fiecărei străzi în parte: conturarea unor posibile fronturi, deschideri,
perspective. Strada trebuie conceptualizată ca un parcurs configurat din suma elementelor ce se
regăsesc în cadrul ei, fie ele naturale sau care aparțin mediului construit. Dificultatea constă în
structurarea acestor căi spațiale având în vedere că urbanismul deschis ce caracterizează aceste
mari ansambluri de locuit nu configurează volume ce susțin cu fronturi aceste spații.
O posibilă rezolvare constă în completarea acolo unde este posibil cu noi volume construite
cu funcțiuni active pentru public la nivelul parterului și care să cuprindă în rest locuri de parcare
care să rezolve nevoile rezidenților și să producă recuperarea suprafețelor ocupate cu parcări din
domeniul public, completată cu o amenajare atentă a spațiului străzii cu diverse elemente naturale
sau de mobilier urban care să confere spațiului public o imagine identitară, mai precisă din punct
de vedere al rolului său în cadrul mediului construit.
O rezervă de spațiu public ce poate fi redată pietonului sau să faciliteze deplasarea velo se
regăsește în organizarea existentă a marilor intersecții din cadrul marilor ansambluri de locuit.
Aici, proiectarea în favoarea deplasării în viteză cu automobilul este evidentă: raze mari de racord
între străzile mediate în intersecție, suprafețe foarte mari atribuite sensurilor giratorii.
O restructurare a acestor mari intersecții schimbând viziunea cu privire la cine are prioritate
pentru utilizarea spațiului poate produce medii urbane mai apropiate de pieton, medii urbane ce
pot fi transformate în spații verzii sau elemente de racord pentru coridoarele ecologice din cadrul
sistemului verde al orașului, medii urbane mai sigure având în vedere că traficul este calmat prin
tratarea intersecției doar funcțional pentru deplasarea auto și nu pentru confortul auto.
Ca exemple s-au folosit marile intersecții din Adjud: Strada Onești cu DN 2 – E85 și Strada
Revoluției cu DN 2 – E85. Aici prin reorganizarea intersecțiilor spațiul recuperat se propune a fi
transformat în spațiu verde public cu diverse utilizări. Aceste zone devin petice de habitat în cadrul
diverselor coridoare ecologice ce se propun a fi dezvoltate în lungul străzilor importante ale
cartierului cu beneficii ecologice și pentru îmbunătățirea calității vieții rezidenților.
Figură 56 - Intersecție E85 - situație existentă

175
Figură 57 - Intersecție E85 - situație propusă
Figură 58 - DN 2 E85 - situație actuală
176
Figură 59 - DN 2 E85 - situație propusă27
27
Situația propusă este pentru eventualitatea implementării PMUD și realizarea atât a drumului de ocolire pentru municipiul
Adjud, autostrăzii A7 și implementarea unui sistem de transport public local
177
Figură 60 - Străzi colectoare
Figură 61 - Alee (situația existentă)
178
Figură 62 - Alee (situație propusă)
179
Indicatori de monitorizare
Succesul unei strategii nu depinde exclusiv de relevanța acțiunilor planificate pentru
dezvoltarea teritoriului și de implementarea efectivă a acestora, ci și de capacitatea de monitorizare
și evaluare a rezultatelor obținute, astfel încât, dacă este cazul, să fie posibilă ajustarea strategiei
în conformitate cu noile nevoi emergente ale teritoriului, în vederea armonizării previziunilor de
dezvoltare cu potențialul evolutiv existent.
În acest context, monitorizarea și evaluarea strategiei presupun definirea unor instrumente
clare, utilizate conform metodologiei planificate, care urmăresc analizarea indicatorilor vizați în
acest scop, pentru a verifica dacă activitățile au fost corect și eficient planificate, dacă fondurile
sunt utilizate și cheltuite corect pentru atingerea obiectivelor propuse și dacă indicatorii de rezultat
evoluează în direcția propusă, iar efectele acțiunilor întreprinse sunt cele scontate.
În vederea propunerii unui mecanism comprehensiv de monitorizare a strategiei au fost
definite 2 categorii de indicatori, după cum urmează:
1. Indicatori de rezultat – care definesc schimbările așteptate în urma implementării fiecărei
priorități de dezvoltare/direcții de acțiune definite
2. Indicatori de output – care măsoară progresul acțiunilor identificate la nivelul fiecărei
măsuri definite
În continuare sunt detaliați indicatorii definiți la nivelul sistemului de monitorizare și
evaluare propus, considerând categoriile enumerate anterior.
Simbol Semnificație
Evoluție pozitivă
Evoluție incertă
Evoluție negativă
Nr. Indicatori
Titlu proiect Indicatori de rezultat
crt. de output
Reabilitare și modernizare Număr kilometri reabilitați
infrastructură stradală în Număr kilometri asfaltați
1
municipiul Adjud și satele Metri pătrați spațiu verde creat
aparținătoare
Număr kilometri reabilitați
2 Strada SOMACO
Metri pătrați spațiu verde creat
Metri pătrați spațiu verde
creat/reabilitat
Număr zone de agrement create
Regenerare urbană – parcuri și
3 Număr locuri de joacă create
zone de agrement
Kilometri de alei pietonale
reabilitate/create
Facilități/dotări urbane create
Achiziție de vehicule electrice Număr vehicule electrice achiziționate
4 – hibride pentru transport
public
Număr stații electrice/posturi de
5 Stații de încărcare auto electrice încărcare create
Kw disponibili
Crearea de zone urbane Metri pătrați spațiu verde
locuibile și inteligente din creat/reabilitat
6
punct de vedere climatic, prin Număr zone de agrement create
intensificarea infrastructurii Număr locuri de joacă create
180
verzi și albastre prin proiecte Kilometri de alei pietonale
integrate pentru reabilitate/create
revitalizarea/reabilitarea urbană Facilități/dotări urbane create
(spațiul public aferent zonelor Număr locuri de parcare create
centrale, zonele gărilor, zonelor Kilometri piste bicicletă creați
cu mari ansambluri de locuit
etc.), extinderea/reabilitarea
suprafețelor verzi
(amenajare/extindere spații
verzi, realizare acoperișuri
verzi, realizare păduri urbane,
realizarea culoarelor verzi
ecologice)
Număr kilometri realizați
Număr kilometri piste pentru bicicletă
7 Realizare șosea de centură creați
Număr kilometri trotuare create
8 Parcări subterane Număr locuri de parcare create
Număr kilometri piste pentru bicicletă
9 Piste pentru biciclete
creați
Număr biciclete disponibile pentru
închiriere
10 Sistem bike-sharing
Număr posturi de închiriere
Facilități oferite
Dezvoltarea unor mecanisme Kilometri rețea realizați
necesare pentru asigurarea Gospodării beneficiare
11 eficientă a unei infrastructuri de Facilități create
drenaj a apelor din municipiul Metri cubi apă drenată
Adjud
Număr corpuri de iluminat
Modernizarea rețelei de
reabilitate/create
iluminat prin înlocuirea
12 Kilometri drum/trotuar reabilitat
corpurilor de iluminat vechi cu
Kw consumați / Kw economisiți
lămpi de iluminat de tip LED
Valoare economisită (lei)
Realizare rețea inteligentă de Km de rețea realizați
13 distribuție gaze naturale la Număr consumatori branșați la rețea
Burcioaia și Șișcani
Amplasarea în subteran a Km cabluri îngropate
14 cablurilor electrice și/sau de Km drum/trotuar modernizați
telecomunicații
Metri pătrați clădiri reabilitați
Extindere și modernizare Număr paturi nou create
15
Spitalul municipal Adjud Facilități create
Număr pacienți tratați
Număr locuri de joacă create
16 Locuri de joacă pentru copii
Metri pătrați loc de joacă creați
Turism integrat – investiții de Număr monumente reabilitate
17 tip atractivitate (muzee, case Metri pătrați reabilitați
memoriale, monumente) Număr facilități nou-create
181
Lucrări de intervenție pentru Metri pătrați reabilitați
creșterea performanței Număr persoane beneficiare
18
energetice a clădirilor publice – Valoare economisită (lei)
grădinițe, școli
Creșterea performanței Metri pătrați reabilitați
energetice a Spitalului Număr persoane beneficiare
19
municipal și a Stației de
Salvare
Lucrări de intervenție pentru Metri pătrați reabilitați
20 creșterea performanței Număr persoane beneficiare
energetice a blocurilor de locuit
Metri pătrați reabilitați
Reabilitare clădiri cu risc
21 Număr clădiri reabilitate
seismic
Număr persoane beneficiare
Înființare parc fotovoltaic în Metri pătrați construiți
22
municipiul Adjud Kw produși
Elaborarea/actualizarea Număr documentații finalizate
documentațiilor de urbanism de
23 tip plan urbanistic general
(PUG) / plan urbanistic zonal
(PUZ)
Metri pătrați construiți
24 Realizare parc industrial Număr firme beneficiare
Număr locuri de muncă nou create
Modernizare piață Număr firme beneficiare
25
agroalimentară Număr locuri de muncă nou create
Facilități create
Număr firme beneficiare
26 Piață modernă – zona OBOR
Număr locuri de muncă nou create
Facilități create
Crearea unei baze de date Facilități create
urbane, actualizate și care să Număr utilizatori
27 integreze PUZ-uri și să permită Număr procese integral digitalizate
accesul direct al populației la
date generale
Digitalizarea serviciilor publice Facilități create
astfel încât accesul locuitorilor Număr utilizatori
28 să fie direct reducând Număr procese integral digitalizate
interacțiunile fizice cu
funcționarii publici
Număr centre create
Crearea Centrului de Inovare și
29 Facilități create
Imaginație Civică
Număr real beneficiari/utilizatori
Instruirea funcționarilor publici Număr persoane instruite
30 pentru aplicarea politicilor de
regenerare urbană
Realizarea unui sistem dual Număr camere video amplasate
31
complet de supraveghere a Km drum acoperiți
182
traficului (monitorizare și
control)
Implementarea strategiilor Număr strategii implementate
conexe (SIDU, PMUD, etc.) cu
32
aplecarea către regenerare
urbană
Realizarea de sisteme Număr sisteme create
funcționare de orientare pentru Număr real utilizatori
traficul local, transportul Număr centre de informare amplasate
public, deplasarea cu bicicleta Facilități platformă
33 și mersul pe jos (ticketing
inteligent, hărți interactive
poziționate în zone importante,
management al traficului, info-
chioșcuri)
Dezvoltarea infrastructurii verzi
34 Număr beneficiari
în municipiul Adjud
Km drum/trotuar reabilitați
183
Listă figuri
FIGURĂ 1 ADJUD ȘI LOCALITĂȚILE COMPONENTE 21
FIGURĂ 2 - ZONELE ADMINISTRATIVE CONFORM PUG 22
FIGURĂ 3 - ZONA CENTRALĂ 23
FIGURĂ 4 - UTR 2 24
FIGURĂ 16 - UTR 14 ADJUDUL-VECHI 33
FIGURĂ 17 - UTR 15 ȘIȘCANI 34
FIGURĂ 18 - UTR 16 BURCIOAIA 35
FIGURĂ 19 - REPARTIȚIA ARBORILOR ȘI ARBUȘTILOR PE SPECIE 39
FIGURĂ 20 - REPARTIȚIA ARBORILOR ȘI ARBUȘTILOR PE GRUPE DE VÂRSTĂ 39
FIGURĂ 22 - SPAȚII VERZI ADJUD 40
FIGURĂ 23 CLASIFICAREA ORAȘELOR DIN ROMÂNIA 41
FIGURĂ 24 MUNICIPII ÎN JUDEȚUL VRANCEA 42
FIGURĂ 25 - PORT TRADIȚIONAL VRÂNCENESC 57
FIGURĂ 26 - HARTA TEMPERATURILOR MEDII ANUALE ROSPA0071 LUNCA SIRETULUI INFERIOR
62
FIGURĂ 27 - ZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI CONFORM STAT 10101/20-90, “ÎNCĂRCĂRI DATE
DE VÂNT” 63
FIGURĂ 28 - DISTRIBUȚIA CANTITĂȚILOR MEDII ANUALE DE PRECIPITAȚII ÎN JUDEȚUL VRANCEA
64
FIGURĂ 29 - ZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI DUPĂ ADÂNCIMEA DE ÎNGHEȚ, CONFORM STAS
6054/77”, ADÂNCIMI MAXIME DE ÎNGHEȚ” 65
FIGURĂ 30 - CUTREMURE DE PĂMÂNT 73
FIGURĂ 31 - MUZEUL MIXT 81
FIGURĂ 32 - MUZEUL MIXT ADJUD 81
FIGURĂ 33 - POPULAȚIA TOTALĂ ÎN MUNICIPIUL ADJUD ȘI EVOLUȚIA ACESTEIA 88
FIGURĂ 34 - SITUAȚIA LOCATIVĂ DUPĂ FORMA DE PROPRIETATE 89
FIGURĂ 35 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI TOTAL DE LOCUINȚE (2011-2021) 89
FIGURĂ 36 - SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ LA NIVELUL MUNICIPIULUI ADJUD PE FORME DE
PROPRIETATE 90
FIGURĂ 37 - EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI TOTALE LOCUIBILE ÎN PERIOADA 2011 - 2021 90
FIGURĂ 38 - RAPORT STATISTIC AL NUMĂRULUI PERSONALULUI DIDACTIC ÎN MUNICIPIUL
ADJUD 102
FIGURĂ 39 - RAPORT STATISTIC AL NUMĂRULUI POPULAȚIEI ȘCOLARE LA NIVELUL MUNICIPIUL
ADJUD 102
FIGURĂ 40 - NUMĂRUL FIRMELOR ACTIVE (2011-2021) 107
FIGURĂ 41 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ANGAJAȚI ÎN PERIOADA 2011 - 2021 107
FIGURĂ 42 - LUNGIMEA TOTALĂ (KM) A DRUMURILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL ADJUD (2011-
2021) 112
FIGURĂ 43 - BUZUNAR VERDE 123
FIGURĂ 44 - PARC 123
FIGURĂ 45 - SCUAR 124
FIGURĂ 46 - PIAȚĂ CIVICĂ 126
FIGURĂ 47 - INSULĂ URBANĂ 127
FIGURĂ 48 - STRADA CATEGORIA I - MAGISTRALĂ 131
FIGURĂ 49 - STRADĂ CATEGORIA A II-A - DE LEGĂTURĂ 131
FIGURĂ 50 - STRĂZILE DE CATEGORIA A III-A – COLECTOARE 132
FIGURĂ 51 - STRĂZILE DE CATEGORIA A IV-A – DE FOLOSINȚĂ LOCALĂ 133
FIGURĂ 52 - INTERSECȚIE INTRARE SAT 141
FIGURĂ 53 - SPAȚIU DE JOACĂ ȘI ZONĂ DE AGREEMENT 141
184
FIGURĂ 54 - ZONE CU POTENȚIAL DE DEZVOLTARE INFRASTRUCTURĂ VERDE 142
FIGURĂ 55 - (PERCEPȚIA MEDIULUI CONSTRUIT EXISTENT. LIZIBILITATEA URBANĂ) 172
FIGURĂ 56 - SISTEMUL DE STRĂZI. SITUAȚIE EXISTENTĂ 174
FIGURĂ 57 - INTERSECȚIE E85 - SITUAȚIE EXISTENTĂ 175
FIGURĂ 58 - INTERSECȚIE E85 - SITUAȚIE PROPUSĂ 176
FIGURĂ 59 - DN 2 E85 - SITUAȚIE ACTUALĂ 176
FIGURĂ 60 - DN 2 E85 - SITUAȚIE PROPUSĂ 177
FIGURĂ 61 - STRĂZI COLECTOARE 178
FIGURĂ 62 - ALEE (SITUAȚIA EXISTENTĂ) 178
FIGURĂ 63 - ALEE (SITUAȚIE PROPUSĂ) 179
Listă tabele
TABEL 1 - REPARTIȚIA ARBORILOR ȘI ARBUȘTILOR PE SPECIE 38
TABEL 2 - REPARTIȚIA ARBORILOR ȘI ARBUȘTILOR PE GRUPE DE VÂRSTĂ 39
TABEL 3 PRINCIPALELE TIPURI DE SOLURI DE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI ADJUD 68
TABEL 4 - ZONAREA SEISMICĂ URBANĂ A JUDEȚULUI VRANCEA 74
TABEL 5 - LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN ADJUD 80
TABEL 6 DOMENIILE DE ACTIVITATE CU CEA MAI MARE CIFRĂ DE AFACERI 108
TABEL 7 - DISPARITĂȚI ÎN RÂNDUL ORAȘELOR MICI DUPĂ DIMENSIUNEA DEMOGRAFICĂ A
UNITĂȚILOR ADMINISTRATIVE LOCALE 116
TABEL 8 - PROVOCĂRI IDENTIFICATE ÎN STRATEGIILE DE DEZVOLTARE ALE ORAȘELOR MICI117
185
Anexa 1 – Registrul spațiilor verzi
Nr. crt. Denumire spațiu verde Suprafața [mp]
1. Spații verzi cu acces public nelimitat 129.190,08
1.1. Scuaruri, fâșii plantate în lungul străzilor, zone condominiu 81.560,04
1.2. Parcuri, grădini 47.630,04
2. Spații verzi publice cu folosință specializată 143.185,59
2.1. Baze sportive pentru practicarea sportului de performanță 25.229,39
2.2. Grădinițe, școli, instituții, cimitire 110.201,53
3. Spații verzi pentru agrement 15.370,72
TOTAL SUPRAFAȚĂ 280.153,95
Spații verzi cu acces public nelimitat

Art. 6, alin.1, lit. a), din Ordin 1466/2010
SCUARURI, FÂȘII PLANTATE ÎN LUNGUL STRĂZILOR, ZONE CONDOMINIU
Cod Suprafața
Nr. crt. Amplasament
clasificare [mp]
1 1 Bulevardul Republicii 75,06
186
81 81 Sens giratoriu Bulevardul Republicii 167,49
187
188
185 509 Statuie Bulevardul Republicii 140,90
189
186 510 Statuie Bulevardul Republicii 140,61
198 185 Strada Onești 6,31
190
191
325 311 Strada Copăcești 23,00
330 316 Strada Nicolae Bălcescu 14,46
192
378 331 Strada Vasile Alecsandri 9,18
389 340 Blocuri zona BCR - strada Vasile Alecsandri 41,48
193
394 344 Strada Libertății 32,24
432 357 Bulevardul Gării 17,45
194
195
508 468 Strada Revoluției 17,87
196
588 555 Strada Trotuș 8,65
197
599 321 Strada Mihai Eminescu 9,00
198
686 649 Strada Simion Bărnuțiu 12,30
199
735 697 Strada Vânători 11,68
200
757 790 Strada Salcâmilor 42,79
766 918 Strada Ecaterina Teodoroiu 411,51
770 1076 Strada Stadionului 7,12
778 1024 Piața Agroalimentară 19,80
782 1268 Strada Ion Roată 22,34
792 1439 Strada Alexandru Ioan Cuza 19,01
201
815 865 Zona blocuri 1,2,6 (str. Libertății) 721,92
833 939 Blocuri zona Siret-Sirețel 139,93
202
203
204
970 993 Blocuri zona Poștă (str. Siret - sens giratoriu) 7,57
Blocuri zona Motel Trotuș (str. Gării - str. Vasile
996 995 117,81
Alecsandri)
997 1242 25,74
Alecsandri)
998 1243 10,89
Alecsandri)
205
999 1244 87,57
Alecsandri)
1000 1245 47,84
Alecsandri)
1001 1247 166,24
Alecsandri)
1002 1248 19,36
Alecsandri)
1003 1249 18,41
Alecsandri)
1004 1250 47,57
Alecsandri)
1005 1251 40,92
Alecsandri)
1006 1252 77,15
Alecsandri)
1007 1253 267,15
Alecsandri)
1008 1254 16,17
Alecsandri)
1009 1255 40,23
Alecsandri)
1010 1256 47,00
Alecsandri)
1011 1257 125,08
Alecsandri)
1012 1258 328,46
Alecsandri)
1013 1259 155,41
Alecsandri)
1014 1260 577,67
Alecsandri)
1015 1261 230,42
Alecsandri)
1016 1262 113,30
Alecsandri)
1017 1263 12,07
Alecsandri)
1018 1264 35,81
Alecsandri)
1019 1265 19,20
Alecsandri)
1020 1266 31,69
Alecsandri)
1021 1267 16,43
Alecsandri)
1022 1402 219,54
Alecsandri)
1023 1403 514,35
Alecsandri)
206
1024 1405 60,08
Alecsandri)
1025 1406 21,37
Alecsandri)
1026 1407 27,11
Alecsandri)
1042 1025 Zona blocuri ANL 303,00
1052 1371 Zona blocuri ANL 1.311,05
1053 426 Zona bloc 96 (bld. Republicii) 123,20
1063 1093 Blocuri zona spital (str. Salcâmilor - str. Republicii) 5,93
207
1120 1123 Zona blocuri 13, 14 (str. Libertății) 27,69
208
1145 1204 Blocuri zona CT 4 (str. Vasile Alecsandri - str. Siret) 129,32
209
Parcuri, Grădini
Nr. Suprafața
Cod clasificare Amplasament
crt. [mp]
1 511 Parcul Adjud 345,57
28 838 Parcul Adjud 2.467,91
210
41 851 Parcul Adjud 1.565,45
48 858 Parcul Adjud 1.007,74
55 1421 Parcul Adjud 1.684,75
56 769 Parc Casa de Cultură 21,87
77 789 Parc Spital Adjud 768,09
211
90 816 Parc ANL 987,66
91 872 Parcul Gării 768,73
107 888 Parc biserica - Strada Libertății 346,08
113 911 Parc localitatea Șișcani 3.378,13
114 922 Parc localitatea Burcioaia 1.870,05
115 1009 Parc Strada 1 Mai 87,28
Spații verzi publice cu folosință specializată

Art. 6, alin.2, lit. b), din Ordin 1466/2010
Baze sportive pentru practicarea sportului de performanță
Cod Suprafață
Nr. crt. Amplasament
clasificare [mp]
1 1438 Stadion Adjud 25.229,39
212
Grădinițe, Școli, Instituții, Cimitire
Nr. Cod
Amplasament Suprafață [mp]
crt. clasificare
1 731 Colegiul Tehnic Gheorghe Balș 56,79
4 764 Internatul liceului Emil Botta 14,65
5 895 Liceul Emil Botta 172,74
11 737 Școala Gimnazială Angela Gheorghiu 100,47
26 738 Școala Gimnazială Angela Gheorghiu 1.577,42
31 749 Școala Mareșal Alexandru Averescu 14,78
41 762 Școala Mihail Armeanca 247,39
42 763 Școala Mihail Armeanca 272,81
43 893 Școala Principele Radu 4,00
48 899 Școala - localitatea Adjudul Vechi 6956,34
49 900 Școala - localitatea Adjudul Vechi -47,29
56 905 Școala - localitatea Șișcani 4423,80
213
61 924 Școala - localitatea Burcioaia 3167,45
65 742 Grădinița nr. 3 19,99
66 743 Grădinița nr. 3 645,38
67 744 Grădinița nr. 3 20,05
68 745 Grădinița nr. 3 37,28
69 746 Grădinița nr. 3 23,30
70 747 Grădinița nr. 3 52,21
71 748 Grădinița nr. 3 4,95
72 758 Grădinița nr. 1 169,62
73 759 Grădinița nr. 1 137,54
74 760 Grădinița nr. 1 356,88
75 761 Grădinița nr. 1 6,50
76 1418 Grădinița nr. 1 129,29
77 765 Grădinița nr. 4 417,99
78 766 Grădinița nr. 4 39,38
79 767 Grădinița nr. 4 16,45
80 768 Grădinița nr. 4 1.844,62
81 1422 Grădinița nr. 4 6,73
82 912 Cămin Cultural localitatea Adjudul Vechi 3.243,09
83 913 Cămin Cultural localitatea Adjudul Vechi 5,90
87 803 Spitalul Municipal Adjud 67,25
102 937 Spitalul Municipal Adjud 1.532,51
105 1430 Spitalul Municipal Adjud 1.137,67
106 930 Serviciul Ambulanță 1.381,02
107 931 Serviciul Ambulanță 35,17
111 1464 Poliția Adjud 239,57
214
114 1034 Stație tratare apă 32,48
118 1038 Stație tratare apă 1.199,35
119 1369 Stație tratare apă 2.236,59
120 1039 Stație epurare apă 10,73
122 1041 Stație epurare apă 1.142,46
143 1062 Biserica ,,Buna Vestire,, (zona spital) 455,37
Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului,, (sens
147 1069 435,10
giratoriu)
Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului,, (sens
148 1070 193,11
giratoriu)
149 788 Cimitir Adjud 33.277,77
150 910 Cimitir localitatea Șișcani 4.013,79
151 917 Cimitir localitatea Adjudul Vechi 14.738,71
152 923 Cimitir localitatea Burcioaia 6.152,60
153 1462 Cimitir evreiesc (strada Copăcești) 3.795,38
154 1463 Cimitir evreiesc (zona Obor) 5.424,14
Spații verzi pentru agrement

Art. 6, alin.1, lit. c), din Ordin 1466/2010
Nr. Cod
Amplasament Suprafața [mp]
crt. clasificare
215
1 1469 Sala de Sport Adjud 15.370,72
216
Anexa 2 - Nomenclator privind străzile
Nr. pe Nr. pe
Nr.
DENUMIRE STRADĂ partea partea Observații
crt.
stângă dreaptă
Localitatea ADJUD
1 Str. Mihail Kogălniceanu 1-39 2 - 28
fosta Str. 8 Mai până în
2 Str. Mihai Eminescu 1- 89 2 - 60
anul 1990
3 Str. Trotuș 1 - 29 2 -16
4 Str. Simion Bărnuțiu 1- 69 2-56
fosta Str. Bujorului până
5 Str. 1 Decembrie 1918 5-21 2- 42B
în anul 1990
6 Str. Vânători 1- 49 2
fosta Str. 30 Decembrie
7 Str. Revoluției 1-19 2-24
până în anul 1990
8 Str. Nicolae Bălcescu 1-25 2-38
9 Str. Cezar Bolliac - 2-4
10 Str. Ana Ipătescu 1-23 2-20
11 Str. Siret 1-33 2-28
12 Str. Copăcești 1-39H 2-112
13 Str. Independenței 1-19 2-32
14 Str. Albinei 3-13 2- 4
15 Str. Tăbăcari 1- 49 2-18
fosta Str. Păcurari până în
16 Str. Costache Negri 1-105 2-224
anul 1990
fosta Str. Mare a Unirii
17 Str. A. I. Cuza 13 - 257 14 - 352
până în anul 1990
18 Str. 1 Mai 1-65 6-24
19 Str. Horia 1-15A 2-34
20 Str. Izlaz 1-115 2-126
21 Str. Stejarului 1-13 2- 4
22 Str. Câmpului 1-29 2-52
23 Bulevardul Gării 3-33 2-42
24 Str. Moș Ion Roată 1-9 2-34
25 Str. Tudor Vladimirescu 1-17 2-42
26 Str. Stadionului 1-37 2-14
27 Str. Tineretului 1-17 2-16
28 Str. Eroilor 1-13 2-4
29 Str. Avram Iancu 1-37 2-46
30 Str. Teiului 1-3 2-22
31 Str. Libertății 1-21 2-18
32 Str. Păcii 1-15 2-6
33 Str. Liliacului 1-3 -
34 Str. Crinului - -
35 Str. Muncii - 2
36 Str. Florilor - -
37 Str. Ecaterina Teodoroiu 1-17 2-10
38 Str. Garoafei - 2-4
217
fosta Str. Cuza Vodă până
39 Str. Republicii 1Bis-149 2-250
în anul 1990
fosta Str. 23 August până
40 Str. Onești 1-109 2-46
în anul 1990
41 Str. Vasile Alecsandri 1-13 2-14
42 Str. Trandafirilor - 2- 4
43 Str. Salcâmilor 1-33 2-20
44 Str. Lunca Trotușului - -
45 Str. Brândușei - -
46 Str. Constructorilor 1-19 2-12
47 Str. Movilei 1-9 2-10
48 Str. Orizontului 1-5 2-6
49 Str. Izvoarelor 1-5 2-10
50 Str. Fântânelor - 2-10
51 Str. Emil Botta - 2
52 Str. Primăverii 1-35 2-30
53 Str. Rozelor 1-5 2-6
54 Str. Papareț 1-15 2-6
55 Str. Balastierei 1-15 2-18
56 Str. Buncărului - 2-34
57 Str. Dorinței 1-11 2-12
58 Str. Aleea Sălcioarei 1-5 2-6
59 Str. Plopilor 1-13 2-14
60 Str. Fagului - 2-14
61 Str. Castanilor 1-13 -
62 Str. Morii 1-15 2-14
63 Str. George Enescu 1-15 2-22
64 Str. Ciprian Porumbescu 1-21 2-22
65 Str. Nicolae Grigorescu 1-21 2-20
66 Str. Traian Vuia 1-19 2-18
67 Str. Aurel Vlaicu 1-17 -
68 Str. Nicolae Iorga 1-19 2-20
69 Str. Alexandru Vlahuță - 2-20
70 Str. Ion Creangă 1-19 2-20
71 Str. Ion Luca Caragiale 1-19 2-18
72 Str. Nicolae Labiș 1-17 2-18
73 Str. George Bacovia 1-17 2-18
74 Str. Ștefan cel Mare 1-3 2-70
75 Str. Ioan Slavici 1-21 -
76 Str. Pasajului 1-17 2-10
77 Str. Rampei 1-5 2-4
78 Str. Azaleelor 1-31 2-30
79 Str. Foișor 1 - 29 2 - 30
80 Str. Fundătura Ecaterina Teodoroiu - 2 - 12
81 Str. Prieteniei 1-5 2 - 12
Localitatea BURCIOAIA
82 Str. Vâlcele 1-33 2-34
83 Str. Viitorului 1-23 2-32
84 Str. Vadului 1-21 2-30
85 Str. Unirii 1-21 2-30
86 Str. Școlii 1-27 2-38
218
87 Str. Progresului 1-33 2-16
88 Str. Pescarilor 1-21 2-14
89 Str. Moldovei 9-33 4-26
90 Str. Luncii 1-41 4-22
91 Str. Cronicarilor 3 2-4
92 Str. Avântului - 2-26
93 Str. Voinței 1-19 -
Satul Adjudul Vechi
94 Str. Bârladului 1-107 2-124
95 Str. Hățașului 1-63 2-54
96 Str. Eternității 1-25 2-12
97 Str. Grădinarilor 1-113 2-126
98 Str. Doinei 1-7 2-10
99 Str. Mioriței 1-37 2-44
100 Str. Lebedei 1-43 2-26
101 Str. Liniștei 1-15 2-16
102 Str. Vișinului 1-45 2-42
103 Str. Cireșului 1-33 2-26
104 Str. Măceșilor 1-53 2-52
105 Str. Ciocârliei 1-53 2-44
106 Str. Armoniei 1-17 2-22
107 Str. Barajului 1-19 2-26
108 Str. Baladei 1-23 2-22
109 Str. Pescărușilor 1-9 2-12
110 Str. Ciobanului 1-13 2-18
111 Str. Pârloage 1-43 2-70
112 Str. Plugarilor 1-7 2-14
113 Str. Boltei 1-5 2- 4
114 Str. Imașului 1-31 2-14
115 Str. Viilor 1-9 2-14
116 Str. Ghioceilor 1-9 2-12
117 Str. Mugurilor 1-15 2-18
118 Str. Mărului - 2 - 10
Satul Șișcani
119 Str. Nordului 1-39 2-48
120 Str. Umbrei 1-35 2-36
121 Str. Luminii 1-29 2-24
122 Str. Răzoare 1-59 2-76
123 Str. Curcubeului 1-35 2-36
124 Str. Sudului 1-25 2-28
125 Str. Nucilor 1-21 2-14
126 Str. Berzei 1-39 2-38
127 Str. Gospodarilor 1-31 2-30
128 Str. Holdelor 1-15 2-28
129 Str. Crângului 1-101 2-86
130 Str. Sitarilor 1-33 2-34
131 Str. Cocorilor 1-11 2-6
132 Str. Păstorilor 1-55 2-42
133 Str. Rândunelelor 1-11 2- 4
219

PIRU Adjud v2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PIRU Adjud v2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adjud

Definirea conceptului de Regenerare Urbana

Obiective prioritare ale regenerării urbane sunt:

Pactul Ecologic European (European Green Deal)

Politica agricolă și de dezvoltare rurală pentru perioada

Politica Agricolă Comună 2021-2027

Un oraș verde și rezilient

Un oraș productiv și competitiv

Un oraș echitabil și incluziv

Un oraș bine guvernat

ETAPA 1 - Studiile de fundamentare, sinteza studiilor de fundamentare, analiza diagnostic

ETAPA 2 - Forma preliminară a Planului Urbanistic General de Regenerare urbană

ETAPA 3 - Obținerea avizelor și a acordurilor necesare Planului Urbanistic General de

ETAPA 4 - Forma finală a Planului Urbanistic General de Regenerare urbană

ETAPA 5 - Predarea și integrarea Planului Urbanistic General de Regenerare urbană în

Realizarea regenerării urbane

REALIZAREA REGENERĂRII URBANE

Obiective principale. Teme majore de lucru

Figură 1 Adjud și localitățile componente

Figură 2 - Zonele administrative conform PUG

Figură 3 - Zona Centrală

Figură 16 - UTR 14 Adjudul-Vechi

Figură 17 - UTR 15 Șișcani

Figură 18 - UTR 16 Burcioaia

Repartiția arborilor și arbuștilor

Figură 19 - Repartiția arborilor și arbuștilor pe specie

Nr. crt. Grupa vârstă Nr. arbori Procent [%]

Figură 20 - Repartiția arborilor și arbuștilor pe grupe de vârstă

Figură 21 - Spații verzi Adjud

Încadrarea în prevederile documentelor de planificare

Figură 22 Clasificarea orașelor din România

Figură 23 Municipii în județul Vrancea

Conform Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, în Regiunea Sud-Est se pot

Planul de Amenajare a Teritoriului Județean - PATJ

Master Planul General de Transport

Corelare SDD Adjud

Principii coordonatoare pentru o regenerare urbană

Principiul dezvoltării sustenabile

Principiul unității de vecinătate

Principiul ierarhizării spațiului public

Adjud este un municipiu în județul Vrancea, regiunea de dezvoltare din sud-estul

Figură 24 - Port tradițional vrâncenesc

Tradiții, datini și obiceiuri

Gheorghiu Angela - cântăreață de operă - soprană (n. 1964, Adjud).

Groza Nicolae - pictor (n. 30.03.1943, Adjud).

Manolescu Nicolae I. - academician, profesor universitar, doctor docent, inginer (n.

Naghy Gheorghe - regizor de film (n. 18.08.1932, Adjudul-Vechi).

Secară Gheorghe - profesor universitar de mecanică, doctor în științe tehnice (n.

Șaradici Lucian V. - profesor universitar, doctor (n. 14.12.1939, Adjud).

ANALIZA SWOT – CULTURĂ

Așezarea geografică și aspecte fizico – geografice

Figură 25 - Harta temperaturilor medii anuale ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior11

Încărcări date de vânt

Figură 26 - Zonarea teritoriului României conform STAT 10101/20-90, “Încărcări date de

O caracteristică importantă a regimului climatic o constituie prezența vânturilor de tip

Adâncimea maximă de îngheț

Terasa inferioară joasă

Patrimoniul natural protejat

Cadrul natural și resursele naturale

Ø Fenomene distructive de origine geologică

Figură 29 - Cutremure de pământ

UNITĂțI ADMINISTRATIV-TERITORIALE, amplasate în zone pentru care intensitatea

Bazinul hidrografic Siret, aferent secțiunii de confluență cu râul Trotuș.

Probabilitatea de calcul (%) 1 2 5 10