Management Plan For The Domogled-Valea Cernei National Park (In Romanian) PDF

Plan de management
al zonelor montane verzi tip Green Mountain din Parcul

Național Domogled – Valea Cernei
aparţinând localităților
Cornereva (CS) și Isverna (MH)
Plan de management al zonelor montane verzi tip ’”Green Mountain” – PNDVC – Cornereva şi Isverna
Cuprins
1 PARTEA INTRODUCTIVĂ 2
1.1 Scopul şi obiectivele planului de management 2
1.2 Coordonatorul planului de management 3
1.3 Identificarea teritoriului 6
1.4 Identificarea organizaţiilor implicate 11
1.5 Stabilirea cooperării 14
2 PARTEA ANALITICĂ 15
2.1 Analiza resurselor, analiza potenţialului zonei 15
2.1.1 Teritoriul în general 15
2.1.2 Mediul înconjurător 18
2.1.3 Situaţia demografică 27
2.1.4 Resurse sociale, culturale şi istorice 29
2.1.5 Surse economice si materiale 31
2.2 Analiza SWOT 39
2.3 Analiza Problemelor 61
3 STRATEGIE / PLAN OPERAŢIONAL 63
3.1 Viziunea 63
3.2 Scopul şi obiectivele specifice 63
3.3 Priorităţi, Măsuri 64
4 IMPLEMENTARE 68
4.1 Activităţi 68
4.2 Responsabili şi angajamente 74
4.3 Cerinţe financiare / Resurse / Posibilităţi 75
4.4 Proiecte 77
4.5 Planificare 78
4.6 Planul anual de lucru 79
4.7 Rezumat 80
5 MONITORIZARE SI EVALUARE. INDICATORI 82
5.1 Lista indicatorilor 83
5.2 Fişa metodologiei determinării indicatorilor 85
Green Mountain Project - A Sustainable Development Model for Green Mountain Areas: 1
The Common Sustainable Development and Management Model
1. PARTEA INTRODUCTIVĂ
1.1. Scopul şi obiectivele planului de management
Mediul montan găzduieşte aproximativ un sfert din biodiversitatea terestră şi o vastă

diversitate culturală, fiind esenţial bunăstării fiecărui stat şi continent: jumătate din
populaţia umană este condiţionată de munţi. Bogăţia naturală şi culturală a munţilor,
din ce în ce mai rară, precum şi fragilitatea lor deosebită au fost recunoscute de
Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) care, subliniind importanţa
ecosistemelor montane, a evidenţiat uriaşul potenţial economic în ceea ce priveşte
dezvoltarea durabilă a acestor zone (IUCN, 2004).
Sporirea potenţialului montan reprezintă o prioritate pentru toate ţările europene, în

special pentru cele angrenate în promovarea dezvoltării durabile.
„Modelul Comun de Dezvoltare Durabilă şi Management al Zonelor Montane Verzi”

se axează pe următoarele obiective principale:
1. Oferirea de indicaţii administratorilor şi părţilor interesate locale în vederea

încurajării îmbunătăţirii zonelor montane.
2. Stimularea procesului de învăţare participativă prin realizarea unor proiecte

comune de dezvoltare durabilă a zonelor montane.
3. Generarea unui fundament economic pentru locuitorii din zonele montane prin
implementarea activităţilor favorabile mediului înconjurător.
4. Întărirea conştiinţei populaţiei privind moştenirea culturală din regiune, identitatea

sa montană distinctă şi valoarea mediului înconjurător ce o caracterizează.
Planul de management al zonelor montane verzi tip Green Mountain din Parcul
Național Domogled – Valea Cernei aparținând localităților Cornereva (CS) și Isverna
(MH) vine în sprijinul definirii unei viziuni de dezvoltare durabilă a zonelor montane,
ajută managerii, administratorii regionali, autorităţile locale, grupurile de acţiune
locale în eforturile de a înţelege mai bine propriul lor rol în acest proces.
Zonele montane din Europa de Sud-Est se întind pe teritoriul mai multor ţări. Acestea
prezintă similarităţi precum peisaje unice şi atribute naturale valoroase, însă vin şi cu
unele aspecte negative în comun, de ex. infrastructura suboptimă datorată
topografiei, alcătuind la un loc un conglomerat foarte eterogen de regiuni. Diferenţele
apar la nivelul condiţiilor sociale şi administrative (precum structuri şi facilităţi
administrative, tradiţii, istorie etc.), condiţiilor de mediu (posibilităţile utilizării terenului,
topografie, echipamente naturale etc.) şi aspectelor economice (situaţia locurilor de
muncă, a infrastructurii traficului, pieţele de desfacere adiacente etc.).
O zonă montană se defineşte prin condiţiile sale naturale şi graniţele administrative.

Toate celelalte aspecte (dimensiunea şi coerenţa teritoriului, zone protejate şi
graniţe) vor fi importante ulterior, în procesul de implementare a Modelului Comun.
Acestea vor fi luate în considerare în cadrul unei metodologii comune şi a unor
instrucţiuni concrete pentru care este întocmit prezentul plan de management, bazat
pe o abordare integrată şi coordonată.
Statutul de Parc Naţional, îi conferă Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei,

dreptul şi obligaţia de conservare a biodiversităţii şi de dezvoltare durabilă a
turismului, ţinând cont totodată de unicitatea peisajelor şi a comunităţilor de pe
suprafaţa parcului.
1.2 Coordonatorul planului de management
Realizarea Planului de management al zonelor montane verzi tip Green Mountain

din Parcul Național Domogled – Valea Cernei aparținând localităților Cornereva (CS)
și Isverna (MH) a fost realizat având ca bază şi în conformitate cu Planul de
management al Parcului Național Domogled – Valea Cernei. Planul operaţional cu
obiectivele, acţiunile şi măsurile au fost elaborate ca fiind complementare sau
covergente planului de management al ariei protejate.
Prezentul plan de management a fost elaborat cu concursul factorilor implicaţi în

desfăşurarea diverselor activităţi în arealul comunelor Cornereva şi Isverna de pe
suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, în scopul de a defini un cadru
de dezvoltare armonioasă, în concordanţă cu obiectivele pe care trebuie să le aibă în
vedere un parc naţional în contextul conceptului „Modelului Comun de Dezvoltare
Durabilă şi Management al Zonelor Montane Verzi”.
Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot influenţa acest plan şi respectiv realizarea
obiectivelor Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, s-a asigurat prin:
a) solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la specialişti din
diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului;
b) analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea Planului de

Management conform prevederilor legale.
Au fost studiate o serie de lucrări ştiinţifice cu privire la aria protejată şi au fost

colectate date de la cele două primării pe raza cărora se află comunităţile locale din
parc şi limitrofe suprafeţei parcului, precum şi de la instituţiile care îşi desfăşoară aria
de competenţă pe suprafaţa parcului.
Perioada pentru care s-a întocmit acest plan este de 5 ani, modul în care urmează a
se interveni în implementarea sa fiind unul participativ (toţi factorii interesaţi se vor
exprima cu privire la implementare).
Implementarea Planul de management al zonelor montane verzi tip Green
Mountain din Parcul Național Domogled – Valea Cernei aparținând localităților
Cornereva (CS) și Isverna (MH) se realizează de către Administraţia Parcului
împreună cu alţi factori interesaţi de dezvoltarea comună a ceor două comunităţi din
cadrul parcului.
Organizaţia responsabilă pentru implementarea Planului de Magement
Instituţia Administraţia Parcului Naţional Domogled
Valea Cernei
Adresa Str. Castanilor, Nr. 18 Cod poştal 325200
Oraş Băile Herculane Ţara România
NUTS 4 x web site http://www.domogled-cerna.ro
Reprezentant legal:
Prenume Ioan Nume Gaşpar
Persoană de contact:
Function Director Email domogled@resita.rosilva.ro
Telefon 0372 701485 Telefon
mobil
Fax 0255560582
Statut legal Regie autonomă

Aria geografică de activitate Sud Vestul României
Domeniul de activitate Administrare arii protejate
Proceduri de implementare a planului de management

Pentru implementarea planului de management al zonelor montane verzi tip Green
Mountain din Parcul Național Domogled – Valea Cernei aparținând localităților
Cornereva (CS) și Isverna (MH) propunem abordarea participativă urmând paşii
expuşi mai jos:
a) Animarea teritoriului
b) O analiză detaliată, amănunţită a localităţilor cuprinse în teritoriului vizat
c) Identificarea persoanelor-resursă (cu care se va colabora)
d) Pregătirea materialelor de prezentare a „Modelului Comun de Dezvoltare
Durabilă şi Management al Zonelor Montane Verzi” în vederea prezentării în
cadrul întâlnirilor ce vor avea loc la iniţiativa administraţiei parcului naţional
e) Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competenţelor) şi adunarea
acestora în diferite întâlniri (aproximativ 3).
1.3 Identificarea teritoriului
Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul Jud. Caraş-Severin,

ocupând suprafaţa de 23185 ha şi în vestul Jud. Mehedinţi ocupând suprafaţa de
8220 ha şi respectiv în vestul Jud. Gorj cu o suprafaţă de 29806 ha.
Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la
obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al
Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor
Mehedinţi pe versantul stâng.
Suprafaţa PNDVC este de 61211 ha şi este cuprinsă între latitudinile nordice de
44⁰50’10” şi respectiv 45⁰16’50” şi longitudinele estice de 22⁰23’50” şi respectiv
22⁰51’35”.
Localizarea Parcului Naţional Domogled Valea Cernei în România
Accesul în PNDVC este în principal posibil dinspre Dr. Tr. Severin, Orşova,
Timişoara, Caransebeş, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Petroşani, Lupeni. Dinspre Dr. Tr.
Severin-Orşova-Băile Herculane pe DN6 (E70) până la staţiunea Băile Herculane şi
apoi pe Valea Cernei pe DN67D. Dinspre Timişoara-Caransebeş pe DN6 (E70) până
la Băile Herculane şi apoi pe Valea Cernei pe DN67D. Dinspre Tg. Jiu-Baia de
Aramă pe DN67D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau
a doua variantă de la intersecţia în localitatea Apa Neagră prin DJ671 Apa Neagră -
Padeş – Cloşani - baraj Valea Mare, la ieşirea din satul Cloşani către Valea Mare km
14,700 aflându-se limita PNDVC. Dinspre Petroşani – Lupeni - Câmpul lui Neag pe
DN66A prin Pasul Jiul - Cerna la km 50.
În interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei comunităţile sunt reprezentate

printr-o localitate (Cerna Sat), câteva cătune şi oraşul Băile Herculane care deşi nu
este inclus la propriu ca şi suprafaţă în parc, este înconjurat în procent de 95% de
suprafaţa parcului, preocuparea acestora fiind legată direct de parcul naţional şi
constă în activităţi ca:
 exploatarea resurselor pădurii;
 creşterea animalelor (oilor şi vitelor);
 agricultura bazată pe cultivarea cartofului – în foarte mică măsură;
 turismul balnear;
 exploatarea resurselor altele decât pădurea.
Atât comunităţile incluse în parcul naţional cât şi cele aflate pe raza acestuia
pot fi clasificate în funcţie de relaţiile lor cu Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei
după cum urmează:
 comunităţi din interiorul parcului naţional care au proprietăţi incluse în parc,
 comunităţi din imediata vecinătate a parcului naţional care deţin terenuri în
aria protejată,
Comuna Cornereva este situată în partea de est a judeţului Caras Severin, la 35 km

distanţă de Băile Herculane şi 65 km distanţă de Caransebeş.
Această localitate ocupă extremitatea estică a judeţului pe o suprafaţă de 4000 ha,
fiind situată în apropierea interferenţei dintre Depresiunea Almăjului şi Depresiunea
Mehadia-Domaşnea, aceasta din urmă fiind situată pe culoarul Timiş-Cerna, ce
separă în această zonă extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali, reprezentată de
Munţii Cernei, de Munţii Banatului. De altfel pe teritoriul comunei Cornereva se
desfăşoară o mare parte din cadrul Munţilor Cernei, cu culmi muntoase ce depăşesc
1800 metri altitudine şi depresiunea în care este aşezată localitatea Cornereva. Spre
sud, această depresiune intră în contact cu culoarul Timiş-Cerna, iar spre nord se
continuă peste înşeuarea Furca Obiţii cu Depresiunea Rusca-Teregova.
În urma organizării administrativ-teritoriale din 1968, comuna Cornereva, o localitate
de munte, cu un relief şi o dispersare deosebită este compusă din 40 de sate: Arsuri,
Bogâltin, Bojia, Borugi, Camena, Creșel, Costiș, Cozia, Cracu Mare, Cracu Teiului,
Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mică, Ineleș, Izvor, Lunca Florii, Lunca
Zaicii, Mesteacăn, Negiudin, Obița, Pogara, Pogara de Sus, Poiana Lungă,
Prisăcina, Prislop, Ruștin, Scărișoara, Strugasca, Studena, Sub Crâng, Sub Plai,
Topla, Țațu, Zănoci, Zbegu, Zmogotin și Zoina.
Din punct de vedere fizic cea mai mare parte a comunei se găseşte la o altitudine
medie de circa 700 m. Partea sudică a comunei este cea mai joasă, având o
altitudine de 436 m. Centrul comunei se află la altitudinea de 525 m iar văile
longitudinale ce converg în centrul comunei şi pe care sunt situate majoritatea celor
40 de sate ale aşezării se află la altitudinea de 700-800 m.
De pe teritoriul comunei Cornereva izvorăşte pârâul Belareca, unul dintre afluentii
importanţi ai râului Cerna. Punctul lor de confluenţă este situat în apropierea gării din
Băile-Herculane.
Faţă de principalele centre urbane, Cornereva se situează la 105 km de oraşul
Reşiţa, reşedinţa judeţului Caraş-Severin, la 70 km de Caransebeş, la 45 km de
oraşul Orşova şi la 30 km faţă de staţiunea Băile Herculane.
De principalele căi de comunicaţie, Cornerva este legată prin drumul judeţean
Teregova – Cornereva - Plugova, cu racord la ambele capete în E70. Cea mai
apropiată gară este Cruşovăţ, aflată la circa 20 km de Cornereva.
Tabel descriptiv al Parcului Naţional Domogled Valea Cernei

Număr de 46.789 Suprafaţa (km2) 612.11
locuitori
Densitatea Numărul oraşelor 2 in parc
populaţiei / comunelor 10 limitrofe
(persoane/km2)
Cerna Sat
Băile Herculane
Mehadia
Topleţ
Cornereva
Podeni
Oraşe / comune
Balta
Isverna
Obârşia – Cloşani
Baia de Aramă
Padeş
Tismana
Arii protejate
Suprafaţa totală (km2) 612.11
Categoriile ariilor protejate (clasificarea II, I
IUCN)
Denumirea ariilor protejate: Rezervaţia Naturală Domogled ca
Rezervaţie Ştiinţifică, Grota cu Aburi,
Avenul lui Adam, Peştera Hercules,
Peştera de la Despicătură, Peştera
Diana şi Peştera Sălitrari
Reţele de drumuri şi UAT-urile Cornereva şi Isverna
1.4 Identificarea organiaţiilor implicate
Autorităţile implicate în gestionarea planului de management sunt: Administraţia

Parcului Naţional Domogled Valea Cernei aceştia reprezentând coordonatorii
proiectului şi alte părţi interesate în proiect, voluntari, ONG-uri, servicii şi instituţii
publice, precum şi persoane fizice (cercetători ştiinţifici), persoane juridice (instituţii
specializate).
Activităţile din planul de management se realizează / organizează astfel:

- De către Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei prin
responsabilii de activitate, din cadrul echipei de administrare.
- Prin contracte de colaborare în care sunt implicaţi voluntari, ONG-uri, servicii
publice;
- Prin contracte ferme cu persoane fizice (cercetătorii ştiinţifici) sau personae
juridice (instituţii specializate, ONG-uri).
Activităţile ce revin în responsabilitatea altor instituţii sau a specialiştilor, vor fi

supravegheate de către Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei,
asigurându-se în acest fel că acestea se încadrează în prevederile planului de
management al ariei protejate. Stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile şi
persoanele implicate în aceste acţiuni şi a modului cum acestea îşi organizează
activităţile revine Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.
Analiza factorilor interesaţi / stakeholderi
Acţiuni posibile care se adresează
în mod efficient intereselor
stakeholderilor
Atitudine Identificarea nivelului de implicare
faţă de AP, a grupului de stakeholderi folosind
Posibilitate următoarele categorii:
de a a. furnizarea informaţiilor
Categoria stakeholderilor influenţa b. cererea informaţiilor
& grupuri ţintă decizii de c. Consultarea opiniilor
managemen d. stimularea furnizării informaţiilor
t importante e. Solicitarea feedbackului
pentru AP f. implicarea în analiză şi în
stabilirea direcţiilor strategice
g. implicarea în planificare şi
decizie
Sector public
Municipalităţi 0 a, b, c, e, f, g
Regiuni de dezvoltare + a,c, f, g
Consilii Judeţene - a, c, e, f, g
Agenţii de protecţie a + a, b, c, d, e, f, g
Mediului
Direcţia Silvică judeţeană 0 a, b, c, f, g
Sector privat
Proprietari de terenuri, - a, c, d, f, g
asociaţii de proprietari de
terenuri
Antreprenori în turism, + a, b, c, e, f, g
agricultură, etc
Antreprenori în - a, b, d
exploatarea resurselor
naturale
Sector civic
ONG-uri + a, b, c, d, e, f, g
Voluntari + A, c
Grupul de Acţiune Locală + a, b, c, d, e, f, g
Lista factorilor interesaţi / stakeholderi
Nr. crt. Institutia/Organizatia Adresa Tel/Fax
1 Prefectura Judeţului Caraş-Severin Piaţa 1 Decembrie 1918 Nr. 1, 0255-21.24.98
Reşiţa 320084, Caraş-Severin 0255-22.00.96
2 Prefectura Judeţului Mehedinţi Str. Traian nr.89, Drobeta 0252/311647;
Turnu Severin 0252/311469
3 Prefectura Judeţului Gorj Piata Victoriei 4 0253 212273
4 Consiliul Judeţean Caraş-Severin Piata 1Decembrie Nr.1 255 211 420

Resita 320084 255 211 127
5 Consiliul Judeţean Mehedinţi Calea Traian nr.89 ; Drobeta 0252.31.27.17
Turnu Severin ; 220134
6 Consiliul Judeţean Gorj Târgu Jiu, str. Victoriei, nr.2-4 0253-212023
Județul Gorj
7 Direcţia Silvică Caraş-Severin str.Petru Maior, nr.69A, Resita, 0255/216533
jud.Caras-Severin
8 Direcţia Silvică Mehedinţi STRADA EROII DE LA CERNA 0252/316.621
22
9 Direcţia Silvică Gorj Strada Col. Dumitru 0253 216350
Petrescu,nr. 3
10 Ocolul Silvic Băile Herculane Strada Castanilor,nr. 18 0255 560518
11 Ocolul Silvic Mehadia Strada Prosec 437 0255.260.299

Resita, Caras-Severin
12 Ocolul Silvic Baia de Aramă Baia de Arama, Strada 0252 381166
Sperantei, nr. 7
13 Ocolul Silvic Padeş Apa Neagra nr.12,jud. Gorj 0253 37 42 64
14 Ocolul Silvic Tarniţa Bulevardul Tudor Vladimirescu 0252.381.011
17
Baia de Arama, Mehedinti
15 Primăria Tismana Oraş Tismana 0253/ 374216
Strada Principală Nr.1
16 Primăria Domaşnea Principală, nr. 318 0255-263228
17 Primăria Cornea Principală, nr. 261 0255-261312
18 Primăria Mehadia 0255-523121
19 Primăria Cornereva Str. Principala nr.547 0255564206
20 Primăria Obârşia Cloşani

21 Primăria Padeş Sat Călugăreni 0253-471298
22 Primăria Baia de Aramă Tudor Vladimirescu, nr. 23 0252-381473
23 Primăria Băile Herculane Mihai Eminescu, nr. 10 0255-560439
24 Serviciul Public Salvamont Caraş-Severin PIATA 1 DECEMBRIE 1918 0255/211.420

NR.1, ET.9, CAM .905
25 Serviciul Public Salvamont Gorj Strada Victoriei 7A Târgu Jiu 0253 222 555
210234
26 I.T.R.S.V. Râmnicu-Vâlcea Rm. Valcea, Str. Carol I, nr. 37, tel:0250/820219,
Cod postal: 240173 fax:0250/820218
27 I.T.R.S.V. Timişoara Timisoara, str. M. Telefon:0256/294897
Kogalniceanu, nr. 6, Fax: 0256/205511
Cod 300.125
28 Inspectoratul de Poliţie Caraş-Severin Bd. Al. I. Cuza nr. 40 255-50.20.05
Reşiţa
Caraş-Severin
320118
29 Inspectoratul de Poliţie Mehedinţi Bd. Carol I, nr. 75, Drobeta- 0252/30.50.06
Turnu Severin, cod 1500
30 Inspectoratul de Poliţie Gorj Str. Traian nr. 2, Târgu Jiu, cod 0253/20.76.00
1400
31 Inspectoratul de Jandarmi Caraş-Severin Reşiţa, str. Erou Jandarm 0255-214410
Nicolae Marcu nr.1
32 Inspectoratul de Jandarmi Mehedinţi Str. Portului Nr.2, Dr.Tr. 0252-311078
Severin
33 Inspectoratul de Jandarmi Gorj Târgu Jiu, Calea Bucureşti, nr. 0253-213523
9 H, Judeţul Gorj, cod poştal
210146
34 Agenţia de Protecţie a Mediului Caraş-Severin STR. MAIOR PETRU NR. 73 0255 223 053
320111 REŞIŢA , CARAŞ-
SEVERIN
35 Agenţia de Protecţie a Mediului Mehedinţi str. Baile Romane, nr.3 0252 320396
36 Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj Tg-jiu, Gorj, Str. Unirii, nr. 76, 0253.21.53.84
CP 210143
37 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Calea Aradului nr.119, 300645 0256277009
Veterinară a Banatului Timişoara Timişoara, jud. Timiş, România
38 Universitatea Transilvania Braşov – Str. Șirul Beethoven, nr. 1, +40268 418600
Facultatea de Silvicultură Exploatări 500123 Brașov
Forestiere
39 Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca – Str. Republicii nr.44, Cluj- 0264-431858
Facultatea de Biologie şi Geologie Napoca
40 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru RESITA 0255/219.002

Piata Republicii
Agricultură Caraş-Severin nr. 28, cod
320026
41 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru DROBETA TURNU SEVERIN 0252/330.056
Agricultură Mehedinţi Str. Crisan, nr. 87, cod 220087
42 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru TARGU JIU Bld. Ecaterina 0253/213.035

Teodoroiu, nr. 92, cod 210113
Agricultură Gorj
43 S. C Hercules INCINTA DOCURI 1 Braila 0239613514
44 Electrica Banat S. A Str. Mărăşeşti nr. 44, 0244/405.001

PLOIEŞTI, JUD. PRAHOVA
45 A. N. D
46 Academia Română Calea Victoriei 125, Sector 1 (0)21-212-8640
Cod 010071, Bucureşti
ROMÂNIA
47 ONG-AEHSTLC Băile Herculane, Str. 0255560582
Castanilor, Nr. 18
48 ONG – Asociaţia Speologică Exploratorii Str. Sportului, Nr 5, Sc 3, Ap 3, 0721 147774
Reşiţa Resita, Romania
49 Autoritatea Naţională pentru Turism BD DINICU GOLESCU NR 38 0213117860
1.5 Stabilirea cooperării

Activităţile din planul de management se realizează / organizează astfel:
- De către Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei prin
responsabilii de activitate, din cadrul echipei de administrare.
- Prin contracte de colaborare în care sunt implicaţi voluntari, ONG-uri, servicii
publice;
- Prin contracte ferme cu persoane fizice (cercetătorii ştiinţifici) sau personae
juridice (instituţii specializate, ONG-uri).
Activităţile ce revin în responsabilitatea altor instituţii sau a specialiştilor, vor fi

supravegheate de către Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei,
asigurându-se în acest fel că acestea se încadrează în prevederile planului de
management al ariei protejate. Stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile şi
persoanele implicate în aceste acţiuni şi a modului cum acestea îşi organizează
activităţile revine Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.
2. PARTEA ANALITICĂ
2.1 Analiza resurselor, analiza potenţialului zonei
2.1.1 Teritoriul în general
Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul Jud. Caraş-Severin,
ocupând suprafaţa de 23185 ha şi în vestul Jud. Mehedinţi ocupând suprafaţa de
8220 ha şi respectiv în vestul Jud. Gorj cu o suprafaţă de 29806 ha.
Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la
obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al
Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor
Mehedinţi pe versantul stâng.
Destinaţia terenurilor
În raport cu tipul de administrare se pot distinge următoarele zone:
 Fond forestier proprietate de stat administrat de cele 5 ocoale silvice de pe
raza Parcului: OS Mehadia şi OS Băile Herculane – DS Resiţa, OS Baia
de Aramă şi OS Tarniţa – DS Mehedinţi şi OS Padeş – DS Gorj.
 Fond forestier propietate privată, provenit din pădurile retrocedate la Legea
18/1991 şi Legea 1/2000, administrat de proprietar pe baza studiilor de
amenajare elaborate de agenţi economici autorizaţi în acest sens
 Intravilanul localităţilor
 Terenuri agricole
 Gospodării particulare
 Păşuni
 Fâneţe
 Lacurile de acumulare Prisaca şi Ivanul, diverese construcţii hidrotehnice
 Terenuri proprietate a diverşilor agenţi economici
Comuna Cornereva este situată în partea de est a judeţului Caras Severin, la 35 km

distanţă de Băile Herculane şi 65 km distanţă de Caransebeş.
Această localitate ocupă extremitatea estică a judeţului pe o suprafaţă de 4000 ha.
În urma organizării administrativ-teritoriale din 1968, comuna Cornereva, o localitate

de munte, cu un relief şi o dispersare deosebită este compusă din 40 de sate: Arsuri,
Bogâltin, Bojia, Borugi, Camena, Creșel, Costiș, Cozia, Cracu Mare, Cracu Teiului,
Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mică, Ineleș, Izvor, Lunca Florii, Lunca
Zaicii, Mesteacăn, Negiudin, Obița, Pogara, Pogara de Sus, Poiana Lungă,
Prisăcina, Prislop, Ruștin, Scărișoara, Strugasca, Studena, Sub Crâng, Sub Plai,
Topla, Țațu, Zănoci, Zbegu, Zmogotin și Zoina.
Puţinele urme materiale arheologice găsite pe teritoriul comunei Cornereva, atestă

faptul că localitatea are un trecut milenar, deşi s-ar părea că marea izolare în care se
află ar contrazice acest lucru. În perimetrul actual al centrului comunei a fost găsit un
topor de piatră şlefuită şi perforată, despre care se bănuieşte că datează din
neoliticul târziu. Acest topor neolitic se află în prezent la şcoala din centrul comunei.
De altfel şi alte surse susţin că urme ale habitatului uman pe teritoriul comunei
datează din epoca bronzului timpuriu.
Cornereva este atestată documentar în anul 1518 şi apaţinea districtului
Caransebeş, după cum reiese dintr-o diplomă nobiliară.
Ocupaţia de bază a oamenilor din aceste locuri, care s-a menţinut până în zilele
noastre este creşterea animalelor. S-a practicat şi se practică şi cultura plantelor, dar
într-o măsură mai mică din cauza condiţiilor de relief, climă şi sol mai deosebite.
Deci, în mare măsură apariţia, menţinerea şi evoluţia populaţiei pe aceste meleaguri
a fost influenţată de condiţiile naturale, dar nu trebuie omise nici cele istorice.
Datorită aşezării, aceste locuri au oferit întotdeauna adăpost din calea atâtor vitregii
istorice ce au frământat istoria neamului.
Comuna Isverna cu satele aparţinătoare: Buseşti, Cerna-Vârf, Drăgheşti, Giurgiani,
Isverna, Nadanova, Seliştea, Turtaba este situată în nordul Judeţului Mehedinţi
aproape de paralela de 45 de grade latitudine Nordică, la limita dinte Podişul şi
Munţii Mehedinţi.
La NV este limitată de Valea Cernei, cu înaltele culmi ale Muntilor Mehedinţi şi
Podişul Mehedinţi ce domină restul teritoriului comunei - între 500 şi 1466 metri
altitudine.
Asezarile comunei sunt stravechi. Sapaturile efectuate de Nicolaescu Plopsor la
Isverna l-au dus la concluzia ca este o asezare neolitica. Cert este ca a avut
continuitate de-a lungul istoriei, fiind pomenita in documente ca mosie a Manastirii
Tismana. Apoi a fost calcata de diferite valuri migratoare, fiecare lasand urme in
toponimia si hidronimia locului.
Ambele comune sunt parte din Strategia de Dezvoltare a regiunii vest respectiv Sud
vest, fiind considerate comune de interes major pentru dezvoltarea rurală a
regiunilor.
Teritoriul comunei Cornereva este parte din microregiunea Poarta Almăjului, Grup
de Acţine Locală creat pe Axa LEADER a PNDR pentru a contribui la dezvoltarea
rurală a zonei.
GAL Ţinutul Cloşani include în teritorul său comuna Isverna ca importantă
comunitate ce sprijiină dezvoltarea unitară a regiunii.
Aşadar, ambele comune sunt incluse în strategii de dezvoltare microregionale şi sunt
finanţate prin PNDR până la sfârşitul anului 2015 cu posibilitate de finanţare şi pentr
următoarea perioadă de programare.
2.1.2 Mediul înconjurător
Geologie
Aspectul general al reliefului şi configuraţia reţelei de văi se datoresc unei evoluţii
îndelungate, desfăşurate în condiţiile unei alcătuiri geologice foarte variată.
Formaţiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice,
sedimentare vechi şi magmatice aparţinând domeniilor getic şi danubian, aflate în
raporturi tectonice foarte complicate.
Sunt scoase în evidenţă formele sculptate în calcare şi conglomerate pe văi scurte
cu pantă mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.
Geomorfologie
Valea Cernei are înfăţişarea unui culoar longitudinal care separă două şiruri de munţi
deosebite prin trăsăturile lor orografice.
Pe partea dreaptă a văii se desfăşoară şirul Munţilor Godeanu şi Munţii Cernei în
continuare până la confluenţa râului Cerna cu Belareca.
În masivul Godeanu predomină culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab
ondulate, care contrastează cu versanţii abrupţi ai văilor, distingându-se două trepte
de relief: o treaptă înaltă situată la peste 2000 m ce formează culmea principală şi
masivele nordice şi o treaptă între 1400 şi 1200 m altitudine pe versantul sudic al
masivului ce dă aspect de amfiteatru.
Văile sunt de regulă mai largi la obârşii, apoi se îngustează căpătând formă de V, iar
afluenţii Cernei cu obârşii în masiv au direcţii aproape perpendiculare pe Cerna.
Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice întreruptă de şei din ce în ce
mai joasă spre sudul masivului.
Caracteristică deosebită a Văii Cernei este prezenţa unor şiruri de înălţimi care
însoţesc valea, când pe o parte, când pe cealaltă şi se numesc ciuceve şi respectiv
geanţuri.
Clima
Prin poziţia sa geografică, bazinul Cernei este supus predominant circulaţiei
atmosferice de vest şi sud-vest. Astfel, cu excepţia sectorului nordic al zonei,
respective sectorul înalt al Munţilor Godeanu şi parţial al Munţilor Cernei, în tot timpul
anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de masă de aer umed şi cald de origine
mediteraneană şi oceanică, care determină valori mai crescute ale temperaturii
aerului, decât în restul ţării.
În timpul verii există un grad mai mare de instabilitate termică, evidenţiat de frecvenţa
averselor însoţite de descărcări electrice.
Faptul că Valea Cernei este protejată de masive muntoase înalte, în special în partea
de nord, varietatea litologică, fragmentarea accentuată a reliefului, existenţa a
numeroase abrupturi, în unele locuri adevăraţi pereţi stâncoşi, gradul de acoperire cu
vegetaţie determină pe suprafaţa parcului o serie de topoclimate.
Variaţia în înălţime a temperaturii aerului se modifică de la un anotimp la altul, chiar
de la o lună la alta, diferenţele cele mai mari fiind în lunile cele mai reci sau cele mai
calde.
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică de suprafaţă este înscrisă în bazinul alungit, îngust şi asimetric
al râului Cerna cu afluenţii lui.
În general reţeaua hidrografică este foarte variată, atât ca aspect cât şi ca regim,
fiind influenţată de diversitatea litologică a bazinului.
Râul Cerna a fost numit de romani Tierna, apoi Dierna, iar după venirea slavilor a
căpătat numele care este actual şi astăzi.
Trebuie menţionat faptul că pe râul Cerna s-au construit două baraje, două lacuri de
acumulare:Barajul Prisaca cu un volum de cca 14 mil. mc apa şi Barajul Cerna cu un
volum de 120 mil. mc apa care face parte din triunghiul hidroenergetic Cerna-Motru-
Tismana.
Râul Cerna are o alimentere mixtă şi anume 54% din apele subterane şi 47% din
apele de suprafaţă, pe parcursul lui constatându-se schimburi sensibile în unele
sectoare între apele subterane şi cele de suprafaţă.
Izvoarele minerale sunt generate de apele de infiltraţie, care pătrund în zonele de
fractură până la 1200 m adâncime, unde sunt încălzite şi mineralizate, apoi ies la
suprafaţă în malurile Cernei.
Apele minerale, în special cele din zona staţiunii Băile Herculane, prezintă de regulă
debite constante, sunt ape termale cu temperaturi de 40-60◦C, sulfuroase, clorurade,
sodice, calcice, hipotone şi conţin oligominerale. Ele au determinat încă de pe timpul
romanilor organizare staţiunii Băile Herculane cu recunoaştere internaţională la ora
actuală.
Zăcământul termal şi mineralizat de la Băile Herculane se descarcă printr-un număr
de 24 de surse, dintre care 14 sunt izvoare iar 10 sunt foraje. Variaţiile de compoziţie
chimică, radioactivitate şi temperatură ale acestora de la nord spre sud, căile de
acces spre suprafaţă şi poziţia în cadrul văii, uşurează separarea lor în cinci grupe
distincte.
Solurile
În condiţiile unei uniformităţii litologice, prin predominarea pe de o parte a grupei de
şisturi cristaline asociate cu roci eruptive şi cu roci sedimentare vechi (gresii,
conglomerate), iar pe de altă parte marnocalcare şi calcare învelişul de sol este
relativ uniform şi suferă modificări altitudinale în general regulate.
Principalele grupe de soluri întâlnite în cuprinsul Parcului Naţional Domogled- Valea
Cernei se pot clasifica astfel:
1. Soluri brune podzolite (local soluri argiloiluviale podzolice), soluri brune şi brune
acide (BP, B);
2. Soluri brune podzolite şi brune acide (BP, Bo);
3. Soluri brune şi soluri brune podzolite (BM, BP);
4. Soluri brune acide (Bo);
5. Soluri brune acide şi soluri brune podzolice feriiluviale (Bo, Bfe);
6. Soluri brune acide, subalpine, podzoluri humico-feriiluviale şi soluri brune
podzolice feriiluviale (AB);
7. Podzoluri humico-feriluviale şi soluri podzolice brune feriiluviale(P);
8. Rendzine (negre şi brune), soluri brune şi roca la zi;
9. Soluri aluviale şi aluviunile.
Relieful este muntos, aparţine unitatii morfologice Munţii Mehedinţi si se intinde de la

Valea Cernei ca limita cu Judetul Caras-Severin, pana la linia imaginara care uneste
localitatile Obarsia Closani-Isverna Podeni. Zona de munte apare sub forma unei
culmi lungi orientate NV- SV pe o latura de 4-5 km avand un profil transversal
asimetric. Versanţii vestici spre Cerna sunt foarte abrupti, indeosebi acolo unde sunt
roci calcaroase. Cei estici, spre Podişul Mehedinţi, sunt mai domoli si mai usor
accesibili.
Petrografic Munţii Mehedinţi sunt alcatuiti din calcare cu o foarte mare extensiune,
şisturi argiloase, gresii, marno calcare, micasisturi.
Munţii Mehedinţi ocupa teritoriul Isvernei au altitudini ce nu depasesc 1466 metri -
Vârful lui Stan.
Alte altitudini si varfuri:

1. Bruscanu - 1300 metri
2. Inalatul Mic -1146 metri
3. Inalatul Mare -1301 metri
4. Geantul Carlig -1208 metri
5. Geantul Mare -1466metri
Forme carstice: doline si polii:

1. Crovu Madvedului
o Poiana Porcului
o Crovu Mare
o Poiana Mare
o Polia Cerbului
o Polia Belatina
Podişul Mehedinţi da zona de podis a comunei Izverna, caracterizata prin interfluvii

largi si aproape netede, despartite de vai inguste si adanci cu versanţi repezi, greu
accesibili. Altitudinea medie nu depaseste 500-600 metri, dar se intalnesc inaltimi ce
depasesc chiar 800 metri:
2. Varful Paharnicului - 887 metri

3. Cornetul Cerboanei - 803 metri
4. Cornetul Babelor - 771 metri
Morfologia podisului este dictata de eroziunea diferentiata a rocilor cristaline si a
calcarelor. Sisturile cristaline au dat forme de relief domoale, rotunjite, iar calcarele
cele mai impunatoare si pitoresti forme de relief: vai seci, doline, plii, avene, campuri
cu lapiezuri, abrupturi stancoase, iar in subteran numeroase pesteri.
Pe teritoriul comunei Isverna se găsesc Rezervaţiile:
- Cornetul Piatra Încălecată, 12 ha

- Stâncăriile de deasupra Peşterii Izverna, 10ha
- Pădurea de pe muntele Drăghiceşti, 60 ha
- Muntele Vârful lui Stan, 120ha
Zonarea internă a parcului şi suprapunerea pe UAT
În conformitate cu prevederile O.U.G. 57 / 2007, Parcul Naţional Domogled

Valea Cernei se împarte în patru zone după cum urmează:
1. Zona cu protecţie strictă - suprafaţă de 498 ha

2. Zona de protectie integrală - suprafaţă de 21.812 ha
3. Zona de conservare durabilă - suprafaţă de 38.334 há
4. Zona de dezvoltare durabilă - suprafaţă de 732 ha
Harta PNDVC cu suprapunerea pe UAT-urile Cornereva şi Isverna
Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori naturale
incontestabile care dau naştere unor peisaje tipice, cum ar fi:
 Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat - partea estică sau versanţii de pe
stânga Cernei sunt caracterizate de formaţiuni calcaroase de mare valoare
ecosistemică înzestrând Parcul Naţional cu peisaje parcă rupte din basm cum
ar fi: Marele Abrupt al Cernei, Abruptul Suscu, Abruptul Hurcu si Abruptul
Domogled
 Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant - acest tip de peisaj reprezintă un
interes deosebit mai ales turiştilor sau iubitorilor de natură care vor să practice
sporturi extreme şi nu numai. Astfel de locaţii întâlnim la Cheile Râmnuţelor,
Cheile Tăsnei
 Vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană - datorită apropierii întregii
zone de mările calde (Adriatica, Mediterana), se remarcă influenţele acestora
atât prin climă cât şi prin vegetaţie întălnind-se nenumărate specii
submediteraneene în Rezervaţia Domogled, rezervatia Vf lui Stan.
 Păduri întinse de fag de vârste mari - străbătând Valea Craiovei găsim mărturiile
trecutului prin exemplarele de fag de dimensiuni excepţionale ( diametre de 1,60
m şi înălţimi de 50 m) care dăinuie de veacuri. Alte exemple: Valea Olanului,
Valea lui Iovan, Cărbunele, Rădăteasa, etc.
 Goluri alpine cu jnepeniş - urmând traseele de mare altitudine din Parcul
Naţional Domogled-Valea Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de
eroziune şi acumulări glaciare (morene), ideale pentru montaniarzi şi pentru cei
care vor să pătrundă în lumea floristicăalpină (Vf. Mţ-lor Godeanu).
 Lacuri de acumulare montane - odată cu construirea barajelor de pe suprafaţa
parcului mediul natural a fost simţitor modificat, creând peisaje de mare
frumuseţe, aici amintim Lacul Iovanu şi Lacul Prisaca
 Chei şi prăpăstii calcaroase - exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafaţa ariei
protejate a dat naştere la formaţiuni calcaroase spectaculoase cu o importanţă
peisagistică de excepţie şi anume Cheile Corcoaiei unde se împleteşte
prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple: Cheile
Ţăsnei, Cheile Feregari, Cheile Pecinişcăi.
 Cătune izolate în munte - o atracţie mare reprezintă comunităţile din aceste
zone izolate prin păstrarea obiceiurilor tradiţionale care interacţionează cu
mediul înconjurător amplificând valoarea acestora.
 Pajişti subalpine cu lapiezuri - lapiezurile întâlnite în zona Tâlva, Piatra Mare a
Cloşanilor sunt unice în România creând ecosisteme ce necesită conservare,
totodată formaţiunile din Poiana Beletina încântă privirea oricărui turist care
vizitează parcul.
2.1.3 Situaţia demografică
Populaţia comunei Cornereva este de 3450 de locuitori, din care 60% persoane apte
de muncă.
Populaţia comunei Isverna este de 2270 locuitori pe o suprafaţă de 145,37 kmp.
Avem temeiul să presupunem că în tot acest timp, ca şi în alte locuri din ţară cu
condiţii naturale asemănătoare, populaţia s-a menţinut şi evoluat numeric folosind
terenurile agricole de pe dealuri şi păşunile de pe munţi.
Tipologia localităţilor rurale este strâns legată de zona geografică în care se înscriu
astfel că în zona de munte-podiş satele au o structură răspândită şi risipită, au în
medie 350 de locuitori şi se accede greu la ele în perioada de iarnă.
Comuna Populaţie Suprafaţă Densitate

Cornereva 3450
Isverna 2270 145.37 15.62
Evoluţia populaţiei în mediul analizat este influenţată de sporul natural care prin
tendinţa sa negativă din ultimii ani joacă un rol important în diminuarea populaţiei. Se
poate observa din datele culese că la fiecare naştere se înregistrează 1,8 decese.
De asemenea soldul schimbărilor de domiciliu şi-a păstrat tendinţa negativă în cadrul
ţinutului (-80). Din punct de vedere al migraţiei nu se poate spune că aceasta joacă
un rol semnificativ în evoluţia sau involuţia demografiei locale aceasta înregistrând
cifre prea mici în zona analizată.
Tinerii reprezintă grupa de vârstă cea mai dinamică, respectiv cu cele mai mari rate
migratorii şi trebuie subliniat ca în această categorie de vârstă soldurile sunt negative
singurele solduri migratorii pozitive fiind susţinute doar de adulţi şi vârstnici. Cu alte
cuvinte, doar aceştia sosesc în rural în număr mai mare decât cei care pleacă.
Populaţia locală este caracterizată printr-un grad scăzut de mobilitate fiind definită
doar de mişcarea intrajudeţeană şi interjudeţeană.
Structura pe sexe a populaţiei rurale este relativ echilibrată, numărul femeilor fiind
aproape egal cu cel al bărbaţilor. Raportul dintre bărbaţi şi femei este unul favorabil
bărbaţilor revenind în medie 1,1 bărbaţi/1 femeie.
Structura pe vârste a populaţiei rurale este caracterizată printr-un relativ
dezechilibru, procesul accentuat de îmbătrânire demografică fiind evident. Vârsta
medie a populaţiei rurale este ridicată (cca. 38 de ani) şi în continuă creştere.
2.1.4 Resurse sociale, culturale şi istorice
Săpăturile arheologice efectuate în Peştera sau Grota Haiducilor atestă prezenţa umană
pe Valea Cernei încă din epoca paleolitică şi este recunoscută ca fiind cea mai veche
aşezare omenească din judeţul Caraş-Severin. Atât Grota Haiducilor cât şi Valea Cernei
au fost continuu populate, cercetătorii descoperind ceramică din toate epocile care s-au
succedat: fierului, dacică, romană şi a feudalismului timpuriu. Totodată, obiectele găsite,
în urma săpăturilor atestă începuturile civilizaţiei daco-getice în epoca fierului.
Unele documente demonstrează faptul că dacii au folosit izvoarele termale de pe Valea
Cernei, amenajate primitiv, cu mult înaintea cuceritorilor romani, iar după cucerire au
contribuit la construirea termelor lui Hercules(101-102 e. n. şi 106 e. n. ) – una din
puţinele terme romane care şi-au păstrat funcţia iniţială până astăzi -.
De-a lungul timpului aşezarea Herculane a suferit mai multe transformări în sensul că, ori
a fost distrus în urma migraţiilor unor popoare asiatice sau războie, ori aceste perioade
de declin au fost succedate de dezvoltarea staţiunii.
Primele vestigii ale termelor romane au fost descoperite în anul 1724 în urma unor
săpături ordonate de guvernatorul austriac, generalul C. F. Mercy.
Perioada de înfiinţare a staţiunii nu este demonstrată dar judecând după cantitatea mare
de monede cu chipul lui Traian pe verso şi cel al lui Hercules pe revers, precum şi după
cele 12 altare din 16 cunoscute şi numeroasele statui închinate lui Hercules, descoperite
pe teritoriul staţiunii, unii istorici presupun că fondatorul a fost însuşi Traian, în perioada
102-117 e. n.
Aşadar, până când istoricii vor stabilii perioada exactă a fondării staţiunii, documentul cel
mai vechi descoperit va atesta înfiinţarea acesteia - inscripţie votivă (153 e. n. ) gravată
pe un altar de calcar alb care se păstrază şi azi în Muzeul de istorie din Băile Herculane
„General Nicolae Cena”.
Semnificaţie si interes pentru zonă

Primele preocupări pentru conservarea valorilor naturale din România apar la sfârşitul
secolului al XIX-lea, datorită necesităţii de ocrotire a unor locuri pitoreşti şi în acelaşi timp
valoroase ştiinţific. Începând cu anul 1930 s-a constituit Comisia Monumentelor Naturii,
ca urmare a activităţii acestei comisii s-a înfiinţat în 1932 Rezervaţia Domogled la
propunerea botanistului Al. Borza.
Certificarea ca Parc Naţional este menţionată prin decizia Consiliului Judeţean
nr.499/15. 11. 1982, iar teoretic s-a înfiinţat în 1990 prin Ordinul nr. 7 al Ministerului
Apelor, Pădurilor şi Mediului.
Bogăţia floristică şi faunistică a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei a reprezentat
un interes deosebit şi a atras numeroşi cercetători încă de la sfârşitul secolului al XVIII-
lea, cercetările din această perioadă fiind săvârşite de exploratorii străini (floră).
Rezultatele cercetărilor din zona parcului au fost cuprinse în publicaţii încă de la la
începutul secolului XIX-lea şi până în zilele noastre.
În decursul deceniilor Herculanele a fost vizitat de numeroase personalităţi, datorită
tumultului istoric şi valorilor naturale, dintre care amintim: N. Bălcescu, împăratul Franz
Joseph I, regele Carol I, împărăteasa Imperiului austro-ungar,Elisabeta, Alexandru I al
Serbiei şi oameni ai literelor :Hans Christian Andersen, Ioan Slavici, George Coşbuc,
Petofi Sandor şi mulţi alţii.
Peisajul grandios atât de pe toată suprafaţa parcului naţional cât şi din rezervaţia Cheile
Corcoaiei i-a stimulat pe localnici, dornici să înţeleagă cum au luat naştere formaţiunile
stâncoase din zonă, în crearea legendelor legate de acest loc cu eroul mitic Iovan
Iorgovan (alias Hercules) – care a spintecat muntele cu sabia ca să ucidă balaurul
ascuns în stâncă -.
2.1.5 Surse economice si materiale
Locuitorii zonelor montane din SEE împărtăşesc un sistem de valori care este
esenţial obţinerii dezvoltării durabile. Aceste valori pot fi împărţite în două tipologii:
valorile fundamentale şi valorile instrumentale.
Valorile fundamentale sunt valorile primare ale dezvoltării durabile. Valorile
instrumentale sunt mai generale şi mai utile în promovarea valorilor fundamentale.
Agricultura
Agricultura, cu cele două ramuri de bază: cultivarea terenurilor şi creşterea
animalelor este activitatea economică tradiţională a locuitorilor comunelor. Pe
suprafaţa cultivată cu cereale predominând culturile de porumb. Caracteristice
solulului permit cultivarea in mod intensiv a cartofilor, zona fiind ntegral ecologică.
Suprafaţa cultivată cu legume peste de 50 ha, existând alte 3500 ha de teren
disponibil pentru amenajarea unor noi ferme legumicole, în condiţiile dotării cu sere,
solarii, tehnologii performnate de lucru, sisteme de irigaţii şi centre de valorificare a
legumelor.
Numărul familiilor de albine este crescut, fiind necesară dotarea cu un centru de
colectare şi valorificare a produselor apicole.
Suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi depăşeşte 200 ha, existând şi o suprafaţa
disponibilă pentru amenajarea unor noi plantaţii de pomi fructiferi considerabilă.
Investitiile în sectorul zootehnic urmăresc creşterea productivităţii muncii şi
introducerea de tehnologii noi care îmbunătăţesc calitatea produselor şi stimularea
competitivităţii pe piaţa locală şi pe pieţe externe. În acest sens, se va sprijini
consolidarea de noi ferme, promovarea asociaţiilor de producători precum şi
dezvoltarea nişei de piaţă a agriculturii ecologice.
Ocupaţia de bază a locuitorilor comunelor Cornereva şi Isverna a reprezentat-o şi o
reprezintă agricultura. Particularităţile reliefului, condiţiile pedoclimatice au permis ca
pe teritoriul comunelor să se dezvolte mai bine creşterea animalelor şi cultura pomilor
fructiferi, mult mai slab fiind reprezentată cultura plantelor.
De menţionat este faptul că în timp a crescut suprafaţa terenurilor arabile.
Creşterea suprafeţei arabile se datorează defrişării pădurilor pe anumite areale dar şi
modernizării mijloacelor de lucrare a pământului. E bine de ştiut faptul că după anul
1990 o mare parte din locuitorii aşezărilor şi-au cumpărat tractoare, iar pe terenurile
neaccidentate arăturile se fac mecanizat.
Creşterea animalelor
Această activitate economică, ramură a agriculturii, reprezintă o îndeletnicire de
tradiţie pe teritoriul celod două comune. A fost după cum am mai spus răspândită de
timpuriu sub forma păstoritului. Şi astăzi reprezintă ramura cea mai dezvoltată a
economiei localităţilor. S-a dezvoltat într-o pondere mai mare, în comparaţie cu alte
activităţi deoarece localitatea dispune de puţine terenuri arabile, având în schimb
suprafeţe întinse cu păşuni (chiar păşuni alpine) şi fâneţe.
De-a lungul anilor oamenii au crescut diferite rase de animale încercând chiar să le
îmbunătăţească odată cu perfecţionarea raselor de animale din întreaga ţară. Dintre
animalele care se cresc ponderea cea mai mare a deţinut-o de-a lungul timpului şi
încă o mai deţin, deşi într-un procentaj mai redus - ovinele.
Cultura plantelor
Această activitate, pe lângă creşterea animalelor, care este activitatea de bază pe
care o desfăşoară locuitorii comunelor, a constituit una dintre ocupaţiile principale ale
locuitorilor aşezărilor. În trecut oamenii cultivau: porumb, grâu, orz, secară, ovăz, dar
mai ales cartoful. La început au fost cultivate locurile de la poalele pădurilor şi chiar
unele platouri înalte. În unele locuri, unde astăzi sunt păşuni, s-a cultivat altădată orz,
secară, ovăz şi chiar grâu.
În prezent în comunele Cornereva şi Isverna se cultivă: grâu, porumb, trifoi şi cartofi.
S-a renunţat treptat la unele cereale păioase cum ar fi: secara, orzul, ovăzul în
favoarea unor alte culturi cum ar fi cartoful, care după cum se constată din situaţiile
prezentate mai înainte, se cultivă pe suprafeţe tot mai mari. De asemenea, au
crescut suprafeţele cultivate cu plante furajere, în principal trifoi.
Cultura pomilor fructiferi
Această activitate reprezintă a doua ocupaţie de bază a locuitorilor comunei
Cornereva, după creşterea animalelor, în trecut constituind o sursă importantă de
venituri pentru locuitorii aşezării.
Livezile de pomi fructiferi însumau în anul 2002 circa 156 ha. Se cultivă prun, măr,
păr, cireş şi alte specii de pomi fructiferi. Alte specii de pomi fructiferi cum ar fi caisul,
piersicul, vişinul, gutuiul se cultivă doar pentru a satisface nevoile gospodinelor în
ceea ce priveşte prepararea compoturilor, gemurilor şi dulceţurilor necesare în
gospodărie.
Pomicultura, deşi este foarte răspândită, nu a îmbrăcat niciodată aspectul livezilor
intensive. În prezent locuitorii sunt preocupaţi să cultive şi să extindă acele soiuri de
pomi fructiferi care sunt mai productive, dau fructe de calitate şi care se adaptează
cel mai bine condiţiilor pedoclimatice specifice zonei.
Cultura viţei-de-vie
Cultura viţei-de-vie ocupă din suprafaţa agricolă restrânsă. Această cultură este
practicată răzleţ pe lângă gospodăriile oamenilor. Au fost încercări din partea unor
locuitori de a cultiva viţa-de-vie în plantaţii intensive, pe suprafeţe mai mari, dar s-a
renunţat din cauza climatului rece.
Industria agroalimentară
Se pot realiza investiţii în următoarele domenii:
- Centre de tăiere a animalelor, abatorizare, carmangerii, unităţi de colectare,
prelucrare şi valorificare a laptelui, a pieilor, a lânii ş.a.;
- Baze de colectare-prelucrare a fructelor (fabrici de conservare, de sucuri naturale,
distilerii, depozite frigorifice ş.a.);
- Baze de creştere şi valorificare a peştelui – păstrăvării;
- Centre de colectare şi valorificare a fructelor de pădure, ciupercilor şi plantelor
medicinale din flora spontană;
Industrie
- Calitatea si cantitatea pietrei de râu face oportune investiţiile în amenajarea unei
cariere de extracţie a acesteia;
- Prelucrarea lemnului este un alt domeniu pentru care se găseşte forţă de muncă
calificată; Pot fi amenajate în zonă ateliere de mic mobilier, tâmplărie, profile din
lemn, construcţii case din lemn, mobilier de grădină ş.a.;
Turism şi agroturism
Administraţia locală este preocupată de promovarea potenţialului turistic al comunei,
de modernizarea infrastructurii specifice turismului, sprijinind amenajarea unor
hoteluri, moteluri, pensini, case de vacanţă, restaurante cu specific local, campinguri,
tabere si cantonamente sportive, baze sportive de vară, centre de vanatoare, de
pescuit, trasee forestiere, baze sportive de iarnă, pîrtii de schi, săniuş, snowboard,
trasee montane, alpinism, mountainbike ş.a. Există în comună o clădire în suprafaţă
de cca 200 mp, disponibilă amenajării unei pensiuni turistice;
Infrastructura
Creşterea economică a comunei este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii – în
special a căilor de comunicaţii precum şi a utilităţilor şi a infrastructurii de afaceri.
Administraţia locală a comunei este preocupată de asigurarea unui standard ridicat al
calităţii vieţii, de dezvoltarea unei infrastructuri sociale dezvoltate, în concordanţă cu
nevoile actuale ale populaţiei.
Meşteşuguri
Pe lângă ocupaţiile arătate până acum, locuitorii comunelor Cornerva şi Isverna au
practicat şi încă mai practică, desigur, într-o măsură mai mică, diferite meşteşuguri.
În trecut majoritatea articolelor de îmbrăcăminte erau confecţionate în casă. Astfel
femeile se îndeletniceau cu torsul şi ţesutul. În fiecare gospodărie se cultiva cânepă
din care se obţinea fuiorul, pe care femeile îl torceau şi ţeseau pânză din care
confecţionau cearceafuri, cămăşi prosoape şi altele.
Din lână toarsă femeile ţeseau: cingători, covoare ţărăneşti, pături groase de lână,
traiste, obele etc.
În prezent, femeile mai prelucrează doar lâna, cânepa ne mai cultivându-se de mult.
Tot femeile se ocupau şi cu croitoria. Ele îşi croiau şi coseau tot ce era necesar
pentru îmbrăcăminte: cămăşi, bluze, fuste, catrinţe etc. Femeile erau şi sunt şi în
prezent pricepute în prepararea brânzeturilor: caş, brânză, unt, produse care pe
lângă satisfacerea necesităţilor de consum în fiecare gospodărie, sunt valorificate pe
pieţele din oraşele apropiate.
Bărbaţii au fost buni zidari în piatră, dulgheri, ei fiind cei care au construit clădirile din
sat. De asemenea bărbaţii mai practicau : tâm-plăria, rotăria, croitoria şi cojocăria. Şi
în zilele noastre femeile se mai ocupă cu croitoria, broderia şi prepararea
brânzeturilor.
Torsul şi ţesutul se practică tot mai rar fiindcă în zilele noastre femeile se
aprovizionează cu pânzeturi, stofe şi haine din magazine. Bărbaţii se ocupă în
prezent cu zidăria, dulgheria, tâmplăria, cojocăria.
Gaterele (joagărele) hidraulice, care satisfăceau cerinţele locuitorilor cu cherestea,
au fost înlocuite cu fierăstraie mecanice acţionate electric, care se găsesc într-un
număr mulţumitor pentru a satisface ne-voile locuitorilor comunei Cornereva. O mică
parte din locuitorii aşezării, cei care se află în apropierea exploatărilor forestiere, se
ocupă şi cu tăiatul şi transportul lemnului.
Valori naturale
Printre formaţiunile vegetale folositoare din zonă un loc de prim ordin îl ocupă
pădurile, apoi pajiştile, fâneţele, fructele de pădure, ciupercile, plantele melifere şi
medicinale.
Dacă în trecut valorificarea resurselor fondului forestier se făcea în mod raţional,
defrişările fiind înlocuite imediat cu plantări masive de puieţi, în prezent din dorinţa
unora de a se îmbogăţi cât mai repede pădurile sunt tăiate în mod iraţional.
Fructele de pădure, ciupercile, vânatul, plantele apicole şi medicinale care cresc şi

trăiesc la adăpostul pădurii ar constitui o sursă importantă de venituri, dacă pădurile
ar fi exploatate în mod raţional.
Valoarea nutritivă a păşunilor şi fâneţelor este variabilă, fiind de-pendentă de

compoziţia floristică şi de condiţiile pedoclimatice. Cele mai bune păşuni şi fâneţe
sunt cele cu graminee. Productivitatea păşunilor, mai ales în zona montană, este în
general bună, excepţie făcând arealele supuse eroziunii.
Fâneţele ocupă suprafeţe mai mari, compoziţia floristică a acestora fiind dominată de
graminee. În general producţia medie de fân nu depăşeşte 1500/1800 kg. la hectar.
Atracţii turistice locale:

- Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei;
- Valea Ilisoavei;
- Munţii Cernei;
- rezervaţiile Iauna – Craiova, Belareca, Pestera lui Ion Bârzoni
- Fauna: urs, lup, mistreţ, vulpe, căprior, iepure ş.a.;
2.2 Analiza SWOT
Analiza SWOT a teritoriilor comunelor Cornereva şi Isverna

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Diversitatea formelor de relief • Diversitatea formelor de relief
• Rezerve importante de ape minerale • Fenomen de eroziune de adancime
• Resurse bogate: minerale neferoase, • Poluarea aerului in localitatile din
carbune brun, azbest, roci apropierea exploataţiilor
• Asezare privilegiata in cadrul PNDVC care • Zona cu cea mai proasta infrastructura de
acopera intreg tinutul - resursa principala baza din judet (reteaua de drumuri
pentru dezvoltarea locala neutilizabila in mare parte în anumite
sezoane)
• Zone naturale cu regim de protecţie • Densitate scazuta a cailor de comunicatii
speciala (absenta cale ferata) si a drumurilor
forestiere - grad de accesibilitate scazut in
zona Isverna
SCI şi SPA-uri • Traficul greu de marfa distruge caile rutiere
putine (pericol de prabusire a Podului
Natural de la Ponoarele)
• Fenomene naturale rare floristice, • Starea proasta a drumurilor nu sustine
faunistice, paleontologice si speologice valorificarea potentialului turistic al zonei
• Relieful asigura conditii si resurse pentru • Infrastructura medicala, educationala,
vanatoare si diverse tipuri de turism telecomunicatii de slaba calitate
• Prezenta unor lacuri de acumulare si a unei • Stadiu de conservare si valorificare scazut
expozitii grandioase de lapiezuri a siturilor naturale, culturale si istorice
• Fondul forestier reprezinta una dintre
resursele importante ale zonei atat din punct
de vedere ambiental cat si economic
(padurea, fondul cinegetic, fondul piscicol si
vegetatia forestiera)- zona importanta de
aprovizionare la nivel judetean
• Patrimoniu rural deosebit de valoros din • Constientizare scazuta asupra potentialului
comune şi zonele învecinate (Festivalul de dezvoltare asigurat de geodiversitatea si
Mestesugurilor Godeanu, Sarbatoarea biodiversitatea
Liliacului Ponoarele, Festivalul Oale si
Sarmale Sisesti, Festivalul Ponoare
Ponoare, transhumanta-stane traditionale,
mestesuguri pastrate pana in prezent: olarit,
tors, tesut, obiective culturale, istorice,
arhitecturale, naturale)
• Soluri potrivite pentru dezvoltarea • O proportie insemnata din terenurile
pomiculturii si vitiviniculturii agricole clasificate ca avand productivitate
scazuta datorita solurilor nefavorabile
• Suprafetele mari de teren acoperite de • Zona montana defavorizata in proportie de
pajisti naturale sustin cresterea animalelor 43 %
ocupatie specifica zonei
• Soluri favorabil plantelor medicinale, • Slaba sau lipsa retelei de apa, canalizare,
fructele de padure, ciupercilor incalzire
• Initierea unor proiecte pentru dezvoltarea • Resursele naturale slab exploatate
infrastructurii locale
• Pondere mare a zonelor HNV in teritoriu • Dezechilibre naturale datorate exploatarii
necontrolate a padurilor
• Proiecte dezvoltate cu fonduri comunitare • Lipsa instalatiilor si echipamentelor
de catre consiliile locale pentru sustinerea necesare pentru managementul gunoiului de
festivalurilor, obiceiurilor locale grajd (depozitare, metode de utilizare)
favorizeaza emisii crescute de amoniac
OPORTUNITATI AMENINTARI
• Intentii la nivel judetean de obtinere • Investitii reduse in tehnologii de protectie a
recunoastere UNESCO pentru PNDVC mediului
• Dezvoltarea interesul pentru turismul rural • Izolarea zonei din cauza accesului scazut
la nivel national/international in teritoriu
• Interes crescut pentru implementarea unor • Surse financiare insuficiente pentru
programe de mediu imbunatatirea infrastructurii locale
• Zona interesanta pentru organismele • Inexistenta unor politici viabile pentru
internationale in domeniul geodiversitatii si protectia mediului si conservarea resurselor
biodiversitatii naturale
• Existenta unui cadru legislative îmbunătăţit • Absenta unor campanii de
pentru managementul AP educare/constientizare a valorii turistice,
economice pe care o reprezinta Geoparcul
• Programe de finantare comunitara pentru • Destabilizarea microclimatului ca o
conservarea si valorificarea parcurilor consecinta a schimbarilor climatice
protejate la nivel national
• Existenta Retelei Nationale de Arii • Lipsa unei legaturi puternice
Protejate ca un sistem functional (institutionalizata) cu o serie de organisme
internationale care sa activeze pentru
sustinerea geoparcurilor care genereaza
dezavantaje concurentiale in raport cu alte
zone similare
• Potential de stimulare a comunitatilor locale in vederea cresterii gradului de constientizare
asupra nevoilor de conservare a geodiversitatii si biodiversitatii
ANALIZA S.W.O.T. POPULATIE SI SOCIETATE

• Patrimoniu rural de mare valoare • Proces continuu de depopulare in ultimii 10
(perpetuarea obiceiurilor, ocupatiilor) ani
• Densitate mare a localitatilor • Densitate scazuta a populatiei
• Marimea medie a comunelor peste media • Spor natural negativ
nationala
• Omogenitate etnica • Structura populatie pe grupe de varsta
dezechilibrata
• Structura pe sexe echilibrata • Proces accentuat de imbatranire a
populatiei raport tineri/varstnici si aparitia
fenomenului de feminizare a acestuia
• Mediul rural nealterat (ambiental, cultural, • Pierderea identitatii locale si intensificarea
istoric, natural) fenomenului migrationist in randul tinerilor
• Zona atractiva din punct de vedere al • Populatia masculina favorizata in categoria
investitiilor in capitalul uman din turism persoanelor ocupate/active , existenta unui
numar mare de femei casnice
• Forta de munca ieftina • Nivel educational scazut, interes scazut
pentru scoala din partea populatiei din zone
defavorizate; oferta educationale necorelata
cu nevoile pietei
• Existenta infrastructurii medicale si • Nivel scazut al oportunitatilor de ocupare
educationale de baza
• Zona cu potential pentru dezvoltarea • Rata de somaj mare; numar mare al
infrastructurii de agrement pentru atragerea populatiei asistate social
tinerilor
• Infiintarea unor firme operatori de telefonie • Grad mare de izolare a populatie
mobila, cablu-TV, provideri internet
• Sentiment puternic de apartenenta la • Grad mare de ocupare in agricultura de
teritoriu a localnicilor- cultura rurala bine subzistenta (oficial si neoficial)
definita(traditii familiale, identitate locala)
• Existenta unei comunitati primitoare, a unui • Ponderea scazuta a populatiei salariate
mediu local placut pentru locuitori si pentru (aprox 12%), nivel de trai scazut; aparitia
vizitator navetismului
• Migratia populatiei din mediul urban catre • Structuri de sustinere si imbunatatire a
zonele rurale fortei de munca inexistente
• Organizarea unor Festivaluri locale cu • Participare civica scazuta (lipsa de interes,
traditie educatie, asociatii inactive); incapacitatea de
formare a unor parteneriate locale puternice
si de sustinere a potentialului endogen
• Viata activa a ansamblurilor folclorice • Absenta activitatilor/spatiilor de interes
locale pentru populatia din mediul rural dar mai
ales pentru tineri
• Sustinerea unor proiecte derulate prin • Prezenta si calitatea slaba a sectorului
fonduri comunitare pentru programe de tip " educational si de sanatate
After school"
• Infiintarea la nivel local al unor ONG-uri • Grad de accesibilitate a noilor tehnologii
care activeaza pentru sustinerea tinerilor, scazut datorat izolarii
femeilor si protectia mediului
• Dezvoltarea unor proiecte in parteneriat cu • Slaba diversificare a ofertelor de munca
Serbia si Bulgaria pentru sustinerea si
conservarea traditiilor si dezvoltarea
resurselor umane care activeaza in domeniu
• Slaba constientizare in randul populatiei a valorii pe care o reprezinta teritoriul in care
locuiesc - Geoparcul Platoul Mehedinti
• Cresterea interesului pentru mediul rural • Dezvoltarea inceata a infrastructurii si a
(obiceiuri, traditii, festivaluri, turism de serviciilor din cauza lipsei unei coordonari de
aventura si tematic) atragere a investitiilor straine
• Dezvoltarea domeniului de formare • Existenta decalajului informational la nivel
profesionala la nivel regional care tinteste judetean
resursele umane din mediul rural
• Reglementari europene pentru • Context economic nefavorabil pentru
imbunatatirea climatului de munca, sustinerea fortei de munca locale (aparitia
asigurarea sigurantei si securitatii muncii fenomenului de munca la negru)
• Posibilitatea crearii locurilor de munca in domenii precum turismul, servicii nonagrare,
ONG
• Cadru legislativ si economic favorabil • Insuficiente programe europene care sa
dezvoltarii ONG-uri reactiveze ONG -urile si sa incurajeze
implicarea femeilor in viata economica si
sociala
• Pondere mare a populatie adulte care • Izolarea tinutului ingreuneaza accesul
poate fi integrata in populatia ocupata prin potentialilor dezvoltatori ai unor entitati
investitii in zona private care ar putea dezvolta resursele
umane (furnizori de formare profesionala,
servicii turistice etc)
• Interesul institutiilor judetene pentru • Migratia fortei de munca calificate spre alte
sprijinirea investitiilor in domenii care ar regiuni sau in alte state (ex. navetism)
putea genera locuri de munca pentru
microregiune
• Interesul crescut pentru infiintarea unor • Programe de finantare axate mai mult pe
asociatii intercomunitare sustinerea infrastructurii decat a societatii
civile
• Interes crescut pentru dezvoltarea unor complexe pentru educatie, sport si sanatate
• Potential pentru infiintarea unor centre de • Subestimarea problemelor sistemului
consiliere (femei, copii, tineri, persoane educational
defavorizate) si urgenta (incendii, accidente)
• Valorificarea sprijinului financiar acordat • Adancirea dezechilibrului pe piata muncii
prin PNDR pentru imbunatatirea guvernantei intre cerere si oferta
locale
ANALIZA S.W.O.T. ECONOMIA LOCALA

• Pozitionare avantajoasa a teritoriului in • Mediul economic reprezentat de sectorul
PNDVC - spatiu natural cu potential imens micilor magazine de produse alimentare
de sustinere a activitatilor economice locale (cifra de afaceri mica, numar mic de angajati,
nivel scazut de utilizare a
capacitatilor,potential de sustinere a pietei
muncii scazut); slaba diversificare catre
servicii nonagrare(nr. mic al IMM active in
sectorul serviciilor(formare profesionala, TIC,
reparatii diverse, consultanta etc)
• Potential turistic • Economie slab dezvoltata din cauza
infrastructurii proaste,a culturii
antreprenoriale slab dezvoltate si a
dependentei de agricultura de subzistenta
• Patrimoniu rural valorificat prin pastrarea • Desfintarea intreprinderilor miniere si
obiceiurilor si traditiilor aparitia navetismului
• Zona propice pentru dezvoltarea turismului • Activitati industriale slab reprezentate si
de aventura, turismului ecvestru, speoturism, productive (procesatorii locali folosesc
religios, etnografic, agroturism (stane metode, utilaje si echipamente invechite);
traditionale, produse locale agricole) accesul redus pe piata a produselor
agroalimentare si mestusugaresti din cauza
absentei unei piete de desfacere si
procesare locale (centre de colectare,
depozitare, procesare si comercializare)
• Ponderea mare a populatiei apte de munca • Cresterea tendintei de abandon a
in cadrul populatiei activitatilor agricole - pierderea biodiversitatii
din zonele HNV
• Traditie in cresterea animalelor si productia • Activitati economice individuale fara
de lapte- potential pentru dezvoltarea apartenenta la grupuri, asociatii tematice;
industriei procesatoare (mici abatoare, fabrici inexistenta unor retele locale ale
procesare lapte) intreprinzatorilor
• Deprinderi in domeniul confectionarii • Nivel scazut al cunostintelor si
produselor mestesugaresti traditionale competentelor (agricole, turistice,
(dulgherit, olarit, tesut)- potential pentru manageriale, TIC, protectia mediului,
dezvoltarea unor scoli de vara/ateliere de calitatea produselor); absenta furnizorilor de
lucru formare profesionala si consultanta pentru
mediul rural
• Fondul forestier local dispune de resurse • Migrarea persoanelor tinere si a celor
pentru dezvoltarea unor mici afaceri in educate catre medii mai atractive din punct
domeniul procesarii fructelor de padure, de vedere economic
ciupercilor, plantelor medicinale, produse de
vanat si pescuit
• Existenta siturilor Natura 2000 pe întreaga • Infrastructura si servicii turistice inexistente;
suprafata domeniul agroturistic slab reprezentat
• Pondere mare a zonelor HNV in teritoriu • Circuite turistice neomologate, nemarcate
• Interesul crescut al autoritatilor locale in
sustinerea patrimoniului rural (proiecte
transfrontaliere derulate pentru sustinerea
mestesugurilor locale)
• Zona interesanta pentru investitii externe in • Resurse infrastructura TIC insuficiente
turism
• Oferta diversificata a produselor din lemn • Turism neadecvat si nerespectarea
sustinuta de fondul forestier care acopera o regimului de protectie ca urmare a lipsei
suprafata mare din teritoriu demarcarii acestora ca zone protejate si a
inexistentei unor zone speciale pentru spatii
recreationale si a activitatilor recreationale
• Identitate rurala/stil de viata traditional • Procent mic al populatiei salariate si
nealterat propice turismului rural pondere mare a somerilor; putere de
cumparare redusa
• Ospitalitatea specifica zonei • Nivel scazut al veniturilor din agricultura si
lipsa unor venituri din activitati nonagricole
din cauza ariei restranse a activitatilor
economice alternative
• Spatiu natural potrivit pentru agrement: • Soluri cu fertilitate scazuta pentru
sate de vacanta, campinguri, tabere scolare agricultura - productie si nivel scazut de
vocationale conformitate cu normele UE
• Resurse naturale pentru sustinerea • Grad de asociere scazut determinat de
activitatilor de vanatoare si pescuit slaba dotare tehnica a exploatatiilor, varsta
inaintata a proprietarilor de pamant si
incapacitatea manageriala
• Existenta unor conditii potrivite pentru • Pomicultura si viticultura in declin din cauza
transformarea gospodariilor taranesti in absentei pietei de procesare si desfacere
ferme agricole cu caracter comercial si a
apiculturii in activitate lucrativa
• Existenta unei suprafete mari de terenuri • Zona de tranzit catre structurile de cazare
neproductive care pot fi utilizatea pentru din Caras Severin
activitati turistice
• Potential pentru dezvoltarea unor pachete • Principalele activitati economice din zona
turistice: vacante de sarbatori in lumea depind de resursele naturale locale si se
satelor, viata la tara, vacante la fermele bazeaza doar pe agricultura, industria
romanesti alimentara si silvicultura
• Rezerve importante de ape minerale si • Grad scazut de accesibilitate a zonelor de
namoluri terapeutice care sprijina turismul interes turistic
balneoclimateric
• Produse locale traditionale: telemea de • Absenta unui plan de marketing care sa
vaca, oaie, ciresata, afinata sustina punerea in valoare, conservarea si
introducerea in circuite turistice nationale si
internationale a rezervatiilor naturale
• Existenta traseelor turistice in PNDVC • Agricultura definita de exploatatii
individuale si productie pentru autoconsum
• Resurse naturale neexploatate (geodiversitate si biodiversitate)
• Existenta unor programe care sustin • Costuri mari pentru infiintarea si
reintinerirea generatiei de sefi de exploatatii, administrarea intreprinderilor
infiintarea grupurilor de producatori si
dezvoltarea turismului rural
• Programe active de imbunatatirea • Majorarea costurilor salariale care sustin
competentelor resurselor umane fenomenul deja prezent in zona de munca la
negru
• Dezvoltarea cadrului legal pentru finantarea • Servicii de consultanta publice si private
rurala neadaptate mediului rural (nu se adreseaza
micilor exploatatii)
• Cresterea cererii pentru produse • Lipsa unor actiuni de echilibrare a
traditionale fenomenului de taieri ilegale ale padurilor cu
impact negativ asupra biodiversitatii locale
• Piata europeana pentru produse silvice si • Lipsa fondurilor si timpul indelungat
accesorii in dezvoltare necesar pentru dezvoltarea infrastructurii
rurale
• Potential pentru imbunatatirea • Absenta unei strategii de dezvoltare a
managementului resurselor naturale prin mediului economic la nivel judetean
activitati de instruire si consiliere realizate
prin proiecte de cooperare privind schimbul
de experienta, transfer de noi tehnologii si
bune practici
• Punctele de sinergie dintre programele • Grad scazut de accesare a fondurilor
actuale de dezvoltare rurala (PNDR, POS europene din cauza unor entitati active in
DRU, POR, POS Mediu si alte programe domeniul informarii si constientizarii
nationale si locale) importantei acestora
• Realizarea de parteneriate cu tarile vecine • Interesul scazut al investitorilor straini din
pentru dezvoltarea mediului de afaceri cu cauza infrastructurii deficitare
produse traditionale
• Dezvoltarea unor evenimente axate pe promovarea atractivitatii mediului rural
Cele cinci principii de mai jos pot fi considerate pietrele de temelie ale dezvoltării
durabile în zonele montane (Niccolini, 2005):
1) Identificaţi valori naturale şi culturale relevante şi păstraţi-le pentru generaţiile
curente şi viitoare. Acesta este principiul esenţial şi superior al oricărei strategii
orientate către dezvoltare durabilă. Nu se poate vorbi despre dezvoltare durabilă
dacă strategiile alese nu ţintesc păstrarea acelor valori transmise de la mai vechile
generaţii, incluzând moştenirea naturală, în beneficiul generaţiei prezente şi a
celor viitoare.
2) Educaţi cetăţenii în spiritul conservării moştenirii naturale şi culturale. Acest
principiu este strâns legat de cel anterior printr-un tip de silogisme multiple:
“păstrăm doar ceea ce iubim, iubim doar ceea ce cunoaştem, cunoaştem doar
ceea ce am fost învăţaţi”.
3) Creaţi un sistem eficient din punct de vedere ştiinţific pentru monitorizarea
condiţiei mediului, ecologic, cultural şi socioeconomic, în absenţa căruia orice
politică de conservare riscă să capete un caracter arbitrar.
4) Gestionaţi rezultatele şi recreerea, în paralel cu păstrarea moştenirii naturale şi
culturale.
5) Promovaţi o dezvoltare socioeconomică responsabilă, compatibilă şi în sinergie cu
conservarea moştenirii naturale şi culturale.
Evaluarea valorilor și oportunităților

Evaluarea aspectelor legate de turism şi recreere
Parcul reprezintă un punct de atracţie deosebit pentru publicul larg datorită în
principal valorilor deosebite ale zonei:
 Tradiţiilor locale,
 Istoria şi cultura locurilor,
 Peisajul caracteristic foarte variat.
Formele de turism care se pot practica astăzi în bazinul Cernei sunt destul de
variate, astfel:
 Turismul de tranzit
 Turismul de circuit
 Turismul climateric (de odihnă si recreere)
 Drumeţie de munte
 Speoturismul şi alpinismul
 Pescuitul sportiv
 Turismul etnografic şi folcloric
 Ecoturismul
 Turismul ştiinţific
Administraţia locală este preocupată de promovarea potenţialului turistic al comunei,

de modernizarea infrastructurii specifice turismului, sprijinind amenajarea unor
hoteluri, moteluri, pensini, case de vacanţă, restaurante cu specific local, campinguri,
tabere si cantonamente sportive, baze sportive de vară, centre de vanatoare, de
pescuit, trasee forestiere, baze sportive de iarnă, pîrtii de schi, săniuş, snowboard,
trasee montane, alpinism, mountainbike ş.a.; Există în comună o clădire în suprafaţă
de cca 200 mp, disponibilă amenajării unei pensiuni turistice.
Deocamdată această ramură economică nu se practică, pe teritoriul comunei
Cornereva, deşi există condiţii favorabile dezvoltării agroturismului.
În comuna Cornereva există posibilitatea de cazare şi masă la persoane particulare,
dar şi la unele cantoane silvice, cum ar fi:
-cantonul silvic Bujoru’- satul Zmogotin cu un număr de 6 locuri
-schitul Valea Cernei- cu un număr de 10 locuri.
La cele două cantoane silvice există şi posibilitatea pregătirii şi servirii mesei, drumul
spre cele două cantoane fiind drum forestier aflat într-o stare acceptabilă.
Evaluarea aspectelor legate de comunităţile locale

Comunităţile locale joacă un rol deosebit de important în realizarea obiectivelor de
management ale Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.
Ocupaţiile locuitorilor au influeţat în mod pregnant şi definitiv cultura populară a
aşezărilor din bazinul Cernei, exprimată prin arhitectura, etnografie şi folclor. Această
cultură are o origine dublă, bănăţeană şi oltenească, dupa cum şi locuitorii sunt
originari din Banat sau Oltenia.
Creşterea animalelor a fost şi este încă principala ocupaţie tradiţională a ţăranilor din
bazinul Cernei, fapt reflectat deopotrivă în arhitectura populară, etnografie şi folclor,
precum şi în toponimie. In zonele înalte cu gol alpin există numeroase stâne de oi,
locuite numai vara, în timpul păşunatului. Acestea sunt legate între ele şi cu aşezările
de la poale prin numeroase poteci ciobăneşti. In zonele mai puţin înalte cu păşuni
restrânse dar cu numeroase poieni către margini, locuitorii se ocupă deopotrivă cu
creşterea oilor şi cu creşterea vitelor.
Ca şi tipuri de folosinţă a resurselor din zona parcului distingem terenuri arabile,
păşuni şi fâneţe, livezi, terenuri împădurite, aparţinând comunităţilor, persoanelor
fizice/juridice.
O resursă importantă o reprezintă pădurea, aflată în mare parte în administrarea

Regiei Naţionale a Pădurilor.
Ca şi valoare economică relativă, pe primul loc se situează activitatea de exploatare
şi prelucrare a lemnului. Cu un procent mai mic de aport economic se situează
turismul, agricultura şi meşteşugurile. Aceste activităţi economice aduc în primul rând
beneficii agenţilor economici şi populaţiei locale.
Comunităţile locale oferă parcului o mai mare atractivitate prin păstrarea obiceiurilor
şi tradiţiilor şi au un rol important în acţiunea de conservare şi protejare a
biodiversităţii printr-o atitudine adecvată în spiritul înţelegerii faţă de natură, a slăbirii
presiunii asupra pădurii prin practicarea de activităţi alternative.
Ca interacţiuni negative între comunităţi şi zona parcului amintim:
· Depozitarea deşeurilor menajere si a celor rezultate din practicarea
turismului;
· Depozitarea rumegusului în albiile pâraielor;
· Poluarea apelor prin spălarea maşinilor si deversarea apelor menajere;
· Păşunatul iraţional în zona parcului;
· Tăierile ilegale;
· Nerespectarea stilului tradiţional pentru unele construcţii.
La fel ca şi în cazul tuturor comunităţilor greu accesibile şi cu infrastructură precară,
nevoia de dezvoltare economică face ca mare parte din locuitorii acestora să plece în
căutarea de locuri de muncă spre oraşe. Este imperios necesar ca anumite proiecte
ale acestor comunităţi, proiecte care vizează o dezvoltare durabilă, bazată pe spiritul
şi tradiţia locală, să obţină finanţare, determinând astfel oamenii să rămână în zonă
şi să poată valorifica potenţialul natural şi turistic al zonei.
Evaluarea tezaurului cultural

Preocuparile şi stilul de viaţă din zona Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei se
desfăşoară de sute de ani în strânsă legătură cu pădurea. Locuitorii şi-au făcut o
tradiţie din folosirea pădurii ca sursă de venituri, folosind lemnul sau produsele
secundare, de asemenea preocupări tradiţionale pot fi considerate şi cultivarea
pământului, horticultura, creşterea animalelor şi comercializarea produselor de
natură animală sau vegetală în târgurile din zonă, precum şi producerea şi
valorificarea obiectelor de artizanat.
Multe din formele tradiţionale de viaţă şi muncă s-au menţinut. Caii sunt încă folosiţi
într-un mod rudimentar pentru transport, munca la pădure sau la câmp, iar rasele de
animale întâlnite în zonă nu sunt din cele mai performante, aceasta ducând la o
productivitate medie.
Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor evenimente
(sărbători, nunţi, botezuri, înmormântări), manifestări cu specific local, etc.
Există însă factori care pot afecta negativ menţinerea specificului local, reprezentaţi
de acele influenţe aşa-zise moderne precum şi de posibilitatea apariţiei unor
persoane cu posibilităţi financiare mari, care investesc în zonă, nerespectând
tradiţiile şi dezvoltarea de până acum.
Practicarea unei agriculturi tradiţionale, păstrarea tradiţiilor în multe din satele din
zona Parcului, inclusiv în comunităţile locale situate pe suprafaţa Parcului adaugă un
plus de valoare tezaurului natural al Parcului.
În prezent tezaurul cultural nu este valorificat decât într-o măsură foarte redusă,
existând riscul ca, odată cu generaţia următoare acestea să se piardă definitiv.
Arhitectura populară prezintă aspecte particulare de mare atracţie pentru drumeţii

care iubesc muntele. Peste tot unde sunt păşuni şi fâneţe ei pot vedea nenumărate
adăposturi numite sălaşe, odăi sau conace, locuite doar în timpul cositului. Sălaşele
din zona Cornerevii şi, în parte, Isvernei sunt construite din lemn, au o singură
încăpere şi o tindă, iar alăturat pot avea un grajd, un ţarc pentru vite şi o grădină cu
pomi şi cu straturi de legume. Unele aşezări au case cu temelie de piatră, pereţi din
bârne şi lemn cioplit, acoperiş din şindrilă şi prispă la faţadă.
Instalaţiile de tehnică populară aproape au dispărut din bazinul Cernei şi
împrejurimi: gaterul acţionat de apă (gaterul de pe Valea Frasâncea – Com.
Cornereva), vălaiele pentru prelucrat postavul, vâltori pentru spălatul hainelor (Dolina
şi Topla), presa de ulei şi targa pentru uscat prune. Mai persistă doar cazanele de
fiert răchie (ţuică) iar morile de apă au mai rămas în număr destul de mare.
Creaţia artistică populară Nu există, ca în alte părţi, centre vestite de meşteri
populari. Nu lipsesc totuşi piesele remarcabile din piele şi nici obiectele de lemn,
sculptate măiestrit. Portul popular tradiţional este păstrat cu grijă de femei şi mai
poate fi întâlnit în Saltele aparţinătoare comunelor Izverna şi Cornereva.
Obiceiurile populare au un repertoriu foarte variat ca şi în alte zone ale României. Din
acest ciclu putem aminti obiceiurile legate de nuntă şi înmormântare, precum şi
nedeiasărbătoare specifică acestei zone a ţării care se suprapune de obicei cu
sărbătorirea hramului bisericii satului.
Graiul popular prin intermediul căreia s-a transmis tezaurul culturii populare este
exprimat prin graiurile subdialectului bănăţean prezentând interferenţe cu graiurile
olteneşti.
Literatura populară în versuri cuprinde cântecul liric (de dragoste, de dor şi jale, de
înstrăinare) şi cântecul satiric.
Muzica populară, ca pretutindeni în Banat şi Oltenia de munte, este transmisă prin
viu grai de către rapsozi populari. Reprezentativ este cântecul de joc şi mai ales
doina, a cărei linie melodică presupune multă măiestrie în interpretare. Folclorul
muzical este vehiculat prin instrumente ca fluierul, taragotul şi vioara.
Dansul popular este exprimat în principal prin hora, doiul şi brâul.
Toponimia. Un aspect deloc neglijabil îl reprezintă toponimia. Prin intermediul
numelor se pot afla mai multe informaţii despre locurile din parc.
Evaluarea din punct de vedere al aspectelor legate de educaţie şi

conştientizare publică
Un avantaj în dezvoltarea activităţilor de educaţie şi conştientizare publică îl
reprezintă faptul ca o mare parte din factorii implicaţi acceptă ideea de protejare a
naturii. Activităţile tradiţionale nu au un impact negativ semnificativ asupra mediului
înconjurator, astfel încât nu există conflicte majore între acestea şi obiectivele
parcului.
Există în parc zone degradate/influenţate de activităţile umane (ex. Păşuni
degradate, tăieri de arbori, baraje, etc.). Cele două tipuri de zone, afectate şi
neafectate de prezenţa omului, oferă studii de caz pentru cercetători şi exemple
valoroase pentru importanţa activităţii de protecţie pentru educaţia anumitor grupuri
ţintă.
Educaţia şi conştientizarea publică pot contribui în principal la implicarea factorului
uman în activităţi concrete de protejare a mediului, promovare a unui turism civilizat
şi a unor activităţi cu impact negativ redus asupra naturii, promovare a imaginii
parcului, atragerea de resurse pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a
biodiversităţii.
Grupurile ţintă vizate pentru conştientizare sunt structurate astfel:

 Elevi, studenti şi cadre didactice,
 Comunitatea locală,
 Diverse categorii de turişti,
 Agenţi economici.
Din punct de vedere al nivelului de conştientizare grupurile ţintă sunt:
 Indiferenţi, eventual având un impact negativ faţă de mediu,
 Cu atitudine favorabilă faţă de mediu, dar care nu acţionează în nici un fel,
 Implicaţi în protecţia mediului.
Pentru fiecare din aceste ţinte trebuie elaborate mesaje cheie specifice în aşa fel ca
grupurile vizate să devină treptat implicate în protecţia valorilor naturale, culturale,
tradiţionale şi istorice. Pentru cei indiferenţi mesajul va ţinti în principal
conştientizarea, comunicând faptul că omul face parte din natură iar distrugerea
acesteia poate afecta însăşi existenţa sa. Oamenii cu atitudine favorabilă protecţiei
mediului trebuie conştientizaţi asupra ideii că lipsa de implicare în protecţia naturii va
contribui la distrugerea ei, iar cei care deja acţionează într-un fel sau altul pentru
conservarea valorilor vor trebui încurajaţi şi sprijiniţi în desfăşurarea acestor activităţi.
Statutul de parc naţional, adică zonă gospodărită pentru conservarea şi protejarea
biodiversităţii, constituie un motiv în plus pentru elaborarea de programe educative şi
impune comunicarea de mesaje speciale legate de importanţa conservării
biodiversităţii şi a peisajului, de necesitatea utilizării durabile a resurselor naturale şi
de imperativul de a găsi echilibrul dintre activităţile umane şi natura în totalitatea ei.
Acţiunile de refacere a traseelor turistice, de igienizare cu voluntari au un efect de
conştientizare şi educaţie deosebită.
Implicarea activă a tinerilor, copiilor, vizitatorilor în activităţi desfăşurate pe teritoriul
sau în beneficiul Parcului are un ecou pozitiv, participanţii solicitând organizarea de
noi acţiuni. Programele de educaţie şi conştientizare planificate şi realizate până în
prezent se adresează unor grupuri ţintă diferite. Eficienţa acestor programe depinde
de modul în care sunt concepute, de modul de prezentare, de mesajele pe care le
transmit.
Ca şi parc national, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă o foarte

diversă şi bogată oportunitate pentru a realiza studii şi cercetări, care pot deveni
parte componentă a activităţii de educaţie şi conştientizare. Această zonă poate
susţine proiecte de cercetări ştiinţifice, studii de turism, etc.
In ideea sprijinirii activităţilor specifice educaţiei şi conştientizării publicului, este
necesar a fi luate măsuri în direcţia creării facilităţilor de informare şi de interpretare a
informaţiei, prin construirea unor centre de informare şi vizitare, realizarea şi
amplasarea panourilor de direcţionare şi avertizare, participarea la viaţa culturală şi
ştiinţifică a zonei.
Evaluarea aspectelor legate de utilizarea resurselor naturale din Parc

Efectele păşunatului nu sunt bine determinate ceea ce conduce la necesitatea
fundamentării unor măsuri corespunzătoare de management al păşunilor alpine. O
problemă deosebită legată de activităţile de păşunat o reprezintă reglementarea
asigurării lemnului de foc şi de menţinerea accesului la stâne, membrii comunităţilor
solicitând stabilirea unor măsuri în acest sens. Pentru rezolvarea acesteia în baza
principiului accesului prioritar la resursă a populaţiei locale, membrii comunităţilor în
cauză vor putea beneficia de lemnul necesar pentru desfăşurarea activităţilor
tradiţionale.
Păşunile din etajul stejarului, în majoritatea lor degradate, ca urmare a păşunatului
neraţional, sunt sărace în specii, cea mai frecventă fiind pirul gros (Cynodon
dactylon), urmată de peluză (Lolium perenne), ghizdeiul (Lotus corniculatus), trifoiul
alb (Trifolium repens), trifoiul mărunt (Medicago lupulina), scaiul dracului (Eryngium
campestre), scaiul ghimpos (Centaurea calcitrapa), pătlagina (Plantago lanceolata).
Menţinerea unui număr mare de animale în aceste păşuni poate duce la o degradare
ireversibilă a lor, cu reducerea semnificativă nu numai a biodiversităţii, dar şi a
capacităţii de suport.
Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna Cernei nu ramâne cu nimic în urma
florei. Viaţa freamătă aici peste tot prin sute şi mii de specii de animale, regiune cu
un climat aparte ce reprezintă limita nordică a arealului de răspândire a multor specii
sau chiar ultimul lor refugiu.
Pescuitul este în bună parte reglementat, ocoalele silvice eliberând autorizaţii de

pescuit. Insă efectele secundare ale pescuitului (deşeuri abandonate, focuri ilegale)
nu au fost încă evaluate. Acţiunea de patrulare este activă din punct de vedere al
pescuitului ilegal, şi se organizează în colaborare cu personalul de teren de la
ocoalele silvice.
Utilizarea altor resurse naturale de pe teritoriul Parcului de către populaţia locală în
principal pentru satisfacerea nevoilor proprii, fără presiunea activităţilor comerciale,
nu constituie deocamdată o presiune deosebită asupra acestor resurse (fructe de
pădure, ciuperci, plante medicinale).
Exploatarea produselor lemnoase din fondul forestier se face cu respectarea
regimului silvic. În momentul de faţă se cunosc zone de interes deosebit din punct de
vedere al biodiversităţii din fondul forestier. Acestea sunt padurile virgine din Valea
Craiovei, padurile de limită altitudinală care se găsesc pînă la limita inferioară a
golurilor alpine, şi arborele de pin negru de banat din Masivul Domogled.
Din punct de vedere al amenajărilor hidrotehnice odată cu începerea construirii

drumului forestier şi îndeosebi a lucrărilor pentru sistemul hidrotehnic Iovanu,
complexul biologic al râului Cerna a avut mult de suferit în primul rând prin
modificarea debitului si calităţii apei, ca urmare a aruncării în râu a unor cantităţi de
pământ, rocă, resturi vegetale, resturi metalice, detergenţi, produse petroliere
(lubrefianţi şi combustibili pentru motoare). In consecinţă s-au schimbat compoziţia
chimică şi caracteristicile fizice ale apei, inclusiv caracteristicile organoleptice.
Corespunzător acestor schimbări ale cadrului, vegetaţia şi fauna acvatică au suportat
modificări calitative şi cantitative.
In zona refugiilor nu s-au găsit încă resurse financiare pentru aplicarea unor soluţii
corespunzătoare de utilizare a terenului şi a resurselor naturale, în special a apei, cu
impact negativ minim.
2.3 Analiza Problemelor
Din analiza teritoriului celor două comune, Corereva respectiv Isverna, s-au desprins
o serie de ameninţări grupate după cum urmează.
Ameninţări cu privire la teritoriu:

 Investitii reduse in tehnologii de protectie a mediului
 Izolarea zonei din cauza accesului scazut in teritoriu
 Surse financiare insuficiente pentru imbunatatirea infrastructurii locale
 Inexistenta unor politici viabile pentru protectia mediului si conservarea
resurselor naturale
 Absenta unor campanii de educare/constientizare a valorii turistice,
economice pe care o reprezinta
Ameninţări cu privire la populaţie şi societate:
 Dezvoltarea inceata a infrastructurii si a serviciilor
 Existenta decalajului informational la nivel judetean
 Context economic nefavorabil pentru sustinerea fortei de munca locale
(aparitia fenomenului de munca la negru)
 Insuficiente accesări ale programelor europene care sa reactiveze ONG -
urile si sa încurajeze implicarea femeilor in viata economica si sociala
 Migratia fortei de munca calificate spre alte regiuni sau in alte state (ex.
navetism)
 Subestimarea problemelor sistemului educational
 Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta
Ameninţări cu privire la economie:

 Majorarea costurilor salariale care sustin fenomenul deja prezent in zona
de munca la negru
 Servicii de consultanta publice si private neadaptate mediului rural (nu se
adreseaza micilor exploatatii)
 Lipsa unor actiuni de echilibrare a fenomenului de taieri ilegale ale
padurilor cu impact negativ asupra biodiversitatii locale
 Slaba accesare a fondurilor si timpul indelungat necesar pentru
dezvoltarea infrastructurii rurale
 Inexistenţa sau slaba prezenţă a centrelor de prelucrat materii prime
naturale.
3. STRATEGIE / PLAN OPERAŢIONAL
3.1 Viziunea
Microregiunea Cornereva - Isverna va deveni o zona de succes, competitivă,

unde procesul de dezvoltare locală inovativă va fi aplicat pentru a asigura
dezvoltarea durabilă bazată pe principiile protecţiei naturii şi managementul
calităţii valorilor culturale şi naturale.
3.2 Scopul şi obiectivele specifice
Obiectiv strategic
Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din Cornereva şi Isverna, sprijinirea
diversificării economiei locale şi creşterea competitivităţii teritoriilor bazate pe
folosirea potenţialului natural, uman, cultural si istoric al zonei.
Obiectivele specifice:
1. Dezvoltarea turismului ecologic prin punerea in valoare a potentialului natural

si antropic până la sfârșitul perioadei de implementare a planului de
management.
2. Dezvoltarea unei economii rurale multisectoriale în Comunele Cornereva şi
Isverna până la finalul perioadei de implementare a planului de management.
3. Cresterea productivitatii sectorului agricol și forestier prin îmbunătățirea valorii
adăugate materiilor prime locale până la finalizarea implementării planului de
management.
3.3 Priorităţi, Măsuri
1. Dezvoltarea turismului ecologic prin punerea in valoare a potentialului

natural si antropic până la sfârșitul perioadei de implementare a
planului de management.
 refacerea, marcarea si omologarea traseelor turistice

 organizarea de circuite tematice
 sprijin pentru dezvoltarea agroturismului (stane traditionale)
 cresterea numarului si calitatii structurilor de cazare
 ateliere de lucru, scoli de vara (de meserii)
 sustinerea festivalurilor si targurilor locale si organizarea unor evenimente
locale bazate pe etnografia locala (Festivalul “Oale si Sarmale”,
“Sarbatoarea liliacului” etc)
 formare profesionala (ghid de turism, director centru de informare,
administrator structuri de cazare, animator centre de vacanta, personal
HORECA)
 reabilitare situri istorice, culturale, arheologice, naturale si de tehnica
populara (mori de apa)
 sprijin pentru dezvoltarea turismului de aventura (climbing, ciclism,
paintball), turismului ecvestru, speoturism, religios, cultural si
balneoclimateric
 amenajare zone de agrement (locuri de joaca pentru copii in padure,
tabere scolare vocationale)
 punerea in valoare, conservarea si introducerea in circuite turistice
nationale si internationale a rezervatiilor naturale
 crearea si mentinerea unei imagini unice originale
 participarea la targuri si expozitii nationale/internationale
 dezvoltarea unei structuri de promovare online
2. Dezvoltarea unei economii rurale multisectoriale în Comunele

Cornereva şi Isverna până la finalul perioadei de implementare a
 sustinerea dezvoltarii antreprenoriatului local pentru valorificarea materiilor

prime (procesarea laptelui, a fructelor de padure, a ciupercilor, plantelor
medicinale, lemnului)
 dezvoltare intreprinderi nonagricole
 infiintare ateliere de olarit, prelucrare lana, vopsitorie ecologica, tesut
 formare profesionala (managamentul exploatatiilor agricole, utilizare
tehnica de calcul, consolidarea afacerilor etc)
 infiintare si revitalizare forme asociative
 sustinerea dezvoltarii intreprinderilor care activeaza in turism
 cresterea gradului de implicare al femeilor in sfera economic-sociala
3. Cresterea productivitatii sectorului agricol și forestier prin

îmbunătățirea valorii adăugate materiilor prime locale până la
finalizarea implementării planului de management.
 creare grupuri de producatori si asociatii in domeniul agricol/forestier

 imbunatatirea valorii adăugate şi calitatii produselor locale
 creare centre de colectare / prelucrare primară produse agroalimentare,
fructe de padure, ciuperci, plante medicinale
 promovarea si sustinerea produselor locale certificate
 introducerea de tehnologii si procedee noi
 sprijin pentru tineri in dezvoltarea unor exploatatii agricole
 formare profesionala (zootehnie, pomicultura, vitivinicultura, apicultura,
silvicultura, productie si procesare produse agrare
Priorităţi Obiective operaţionale Măsuri
1 Valorificarea resurselor endogene ale teritoriului cu respectarea principiilor

dezvoltarii durabile
1.1 Implicarea membrilor comunitatii rurale la procesul de dezvoltare si
incurajarea actiunilor inovative
1.1.1 Cresterea competitivitatii sectorului
agricol si forestier
1.1.2 Imbunatatirea mediului si a spatiului
rural
1.1.3 Creșterea calității vietii in zonele
rurale si diversificarea economiei
rurale
1.2 Dobandirea de expertiza a actorilor de la nivel local pentru
cooperare cu reprezentantii altor comunitati
1.2.1 Incurajarea actorilor de la nivel local
in a a lucra impreuna cu
reprezentantii altor comunitati din
interiorul sau exteriorul tarii
2 Imbunatatirea guvernantei locale
2.1 Cresterea competentelor in pregatirea si implementarea strategiilor
de dezvoltare locala
2.1.1 Stimularea formarii de parteneriate,
pregatirea si asigurarea
implementarii strategiilor de
dezvoltare locala
3 Imbunatatirea competentelor resurselor umane implicate in sectorul
agroalimentar si forestier pentru un management mai bun al exploatatiilor
agricole si silvice si al unitatilor de procesare
3.1 Sprijinirea resurselor umane care isi desfasoara activitatea in
sectorul agricol, forestier si industria agro-alimentara
3.1.1 Formare profesionala (training),
informare si difuzare de cunostinte
3.1.2 Furnizarea de servicii de consiliere si
consultant pentru agricultori
3.1.3 Sprijin pentru instalarea tinerilor
fermieri
4 Cresterea productivitatii sectorului agricol cu respectarea principiului dezvoltarii
durabile
4.1 Reintinerirea sefilor de exploatatii din agriculturii/silviculturii si
incurajarea fermelor de semi-subzistenta sa patrunda pe piata
4.1.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor
fermieri
4.1.2 Imbunatatirea valorii economice a
padurii
4.1.3 Sprijinirea fermelor agricole de
semisubzistenta
4.2 Cresterea performantei exploatatiilor agricole si forestiere si
utilizarea cat mai eficienta a mijloacelor de productie
4.2.1 Modernizarea exploatatiilor agricole
4.2.2 Imbunatatirea si dezvoltarea
infrastructurii legate de dezvoltarea si
adaptarea silviculturii
5 Organizarea sectorului de procesare/colectare al produselor agricole bazate pe
un marketing corespunzator
5.1 Cresterea capacitatii de adaptare la standarde comunitare in etapa
de procesare si cea de distributie a produselor obtinute
5.1.1 Infiintarea grupurilor de producatori
5.1.2 Cresterea valorii adaugate a
produselor agricole si forestiere
6 Promovarea unui management durabil al terenurilor agricole
6.1 Cresterea suprafetelor cu rol de protectie a apei si solului impotriva
factorilor naturali si a daunatorilor, redobandirea functiei recreative
a acestora
6.1.1 Prima impadurire a terenurilor
agricole
7 Sustinerea, dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice
7.1 Diversificarea activitatilor economice non-agricole si sprijinirea
micilor intreprinzatori
7.1.1 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea
de micro-intreprinderi
8 Cresterea atractivitatii zonelor rurale
8.1 Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, protejarea
mostenirii cultural si naturale
8.1.1 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea
de micro-intreprinderi
8.1.2 Renovarea, dezvoltarea satelor,
imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala
si punerea in valoare a mostenirii
rurale
8.2 Dezvoltarea activitatilor turistice si de agrement
8.2.1 Incurajarea activitatilor turistice
9 Organizare si management eficient al teritoriului
9.1 Cresterea capacitatilor de realizare si implementare a strategiilor
de dezvoltare locala
9.1.1 Dobandirea de competente, animare
si implementarea strategiilor de
dezvoltare locala
4. IMPLEMENTARE
4.1 Activităţi
Planificarea activităţilor
Microregiunea Cornereva - Isverna va deveni o zonă de success,

Obiectiv competitivă unde procesul de dezvoltare locală inovativă va fi aplicat
strategic pentru a asigura dezvoltarea durabilă bazată pe principiile protecţiei
naturii şi managementul calităţii valorilor culturale şi naturale.
Dezvoltarea turismului ecologic prin punerea in valoare a potentialului

Obiectiv
natural si antropic până la sfârșitul perioadei de implementare a
specific 1
 refacerea, marcarea şi omologarea traseelor turistice şi organizarea
de circuite tematice
Priorităţi
 sprijin pentru dezvoltarea agroturismului (stţne tradiţionale)
 creşterea numărului şi calităţii structurilor de cazare
Activities (if necessary, add as many as are required)
A1
Numele activităţii Refacerea traseelor turistice si marcarea lor pentru omologare
şi organizarea de circuite tematice
Descrierea activităţii Traseele turistice marcate în trecut se vor remarca unde este
necesar astfel încât să poată primi omologare. Marcajele
folosite sunt cele prietenoase, culori convenţionale pe suport
natural. Marcajele de trasee se vor face pe forme natural
(arbori, stânci) iar semnele de incidare se vor confecţional din
lemn şi vor furniza informaţii cu privire la tema traseului, locaţie,
direcţie, obiectiv, timp, codiţii specifice. Marcarea se va efectua
de către rangerii administraţiei împreuna cu Serviciul
Salvamont şi voluntari.
Traseele vor fi marcate şi organizate în circuite tematice,
fiecărui traseu revenindu-i o temă specific locală.
Responsibili APNDVC
Colaboratori ONG-uri, Serviciu Salvamont din cadrul Consiliului Judeţean
Durata aproximativă 2 luni
Valoarea estimată a 15 000 euro
fondurilor
Indicator de Lungimea traseului marcat
realizare Numărul de indicatoare în puncte cheie
Gradul de accesibilitate
A2
Numele activităţii Sprijinirea dezvoltării agroturismului (stâne tradiţionale) în cele
două comune.
Descrierea activităţii Cu sprijinul experţilor GAL se vor identifica personae care
doresc să îşi transforme stâna, coliba sau sălaşul într-o
structură de cazare sau de servire. Experţii GAL vor sprijini
accesarea finanţărilor acestor structuri prin GAL. Aceste forme
de agroturism vor dezvolta activităţi cu specific tradiţional
pentru care vor fi certificate.
Responsibili Beneficiari populaţia locală
Colaboratori GAL
Valoarea estimată a 50 000 euro/proiect
fondurilor
Indicator de Numărul de stâne, colibe certificate
realizare Numărul de turişti cazaţi, serviţi
Dezvoltarea unei economii rurale multisectoriale în Comunele

Obiectiv specific 2 Cornereva şi Isverna până la finalul perioadei de implementare
a planului de management.
Priorităţi  susţinerea dezvoltării antreprenoriatului local pentru
valorificarea materiilor prime (procesarea laptelui, a fructelor
de pădure, a ciupercilor, plantelor medicinale, lemnului)
 dezvoltarea de intreprinderi nonagricole
 infiinţare ateliere de olărit, prelucrare lână, vopsitorie
ecologică, ţesut
 infiinţarea şi revitalizarea formelor asociative
 creşterea gradului de implicare al femeilor în sfera economic-
socială
Activităţi
A1
Numele activităţii Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului local pentru
valorificarea materiilor prime (procesarea laptelui, a fructelor de
pădure, a ciupercilor, plantelor medicinale, lemnului).
Descrierea activităţii Experţii GAL vor identifica antreprenori locali pe care îi vor
sprijini în realizarea planurilor de afaceri şi accesarea de co-
finanţare pentru crearea sau dezvoltarea afacerilor. Se are în
vedere identificarea unui gen de afaceri care să valorifice
materiile prime din resursele locale. Sunt sprijinite centrele de
colectare şi procesare a laptelui de la localnici, a fructelor de
pădure şi ciupercilor culese de localnici, uscare şi ambalarea
plantelor medicinale cultivate sau culese de localnici,
prelucrarea lemnului.
Responsibili Experţii GAL, beneficiari
Colaboratori Administraţia parcului, consultanţi
de implementare
fondurilor
Indicator de Numărul de afaceri nou create
realizare Numărul de tineri şi femei implicaţi
A2
Numele activităţii Înfiinţarea şi revitalizarea formelor asociative.
Descrierea activităţii Diferitele forme de producători locali, furnizoi de materie primă
locală, organizaţii non profit care activează în zonă vor fi
sprijiniţi penturu a se asocial funcţie de domeniul de activitate,
în organizaţii, federaţii. Formele associative le conferă astfel
accesul la piaţă, formare, supor ethnic ăn cadrul acticităţilor
desfăşurate.
Responsibili Antreprenori, director GAL
Colaboratori Antreprenori, GAL, administraţie publică
de implementare
Valoarea estimată a 3000 euro
fondurilor
Indicator de Numărul de structure associative nou create
realizare Numărul de stakeholderi mambri ai diferitelor structuri
asociative
A3
Numele activităţii Înfiinţarea de ateliere de olărit, prelucrare lână, vopsitorie
ecologică, ţesut şi alte activităţi tradiţionale.
Descrierea activităţii Odată înfiinţate structurile associative în comunităţile locale,
acestea vor crea centre / ateliere de meşteşuguri tardiţionale.
Bunurile produse vor putea fi comercializate în cadrul teritoriului
de către structurile agroturistice, pensiuni şi cetre de vizitare.
Se promovează implicarea tinerilor în activităţi meşteşugăreşti
pentru a păstra produsele tradiţionale.
Responsibili ONG-uri nou create, GAL
Colaboratori Administraţia parcului, GAL, consultanţi
de implementare
fondurilor
Indicator de Centre nou create
realizare Tipuri de meşteşuguri
Persoane angajate
Cresterea productivitatii sectorului agricol și forestier prin

Obiectiv specific 3 îmbunătățirea valorii adăugate materiilor prime locale până la
finalizarea implementării planului de management.
 creare centre de colectare / prelucrare primară produse
agroalimentare, fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale
 îmbunătăţirea valorii adăugate şi calităţii produselor locale
Priorităţi
 creare grupuri de producători şi asociaţii în domeniul
agricol/forestier
 promovarea şi susţinerea produselor locale certificate
Activităţi
A1
Numele activităţii Crearea de centre de colectare / prelucrare primară produse
agroalimentare, fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale.
Descrierea activităţii Experţii GAL vor identifica antreprenori locali pe care îi vor
sprijini în realizarea planurilor de afaceri şi accesarea de co-
finanţare pentru crearea sau dezvoltarea afacerilor. Se are în
vedere identificarea unui gen de afaceri care să valorifice
materiile prime din resursele locale. Sunt sprijinite centrele de
colectare şi procesare a laptelui de la localnici, a fructelor de
pădure şi ciupercilor culese de localnici, uscare şi ambalarea
plantelor medicinale cultivate sau culese de localnici,
prelucrarea lemnului.
Responsibili Experţii GAL, beneficiari
Colaboratori Administraţia parcului, consultanţi
de implementare
fondurilor
Indicator de Numărul de afaceri nou create
realizare Numărul de tineri şi femei implicaţi
A2
Numele activităţii Creare grupuri de producători şi asociaţii în domeniul agricol și
forestier.
Descrierea activităţii Diferitele forme de producători locali, furnizoi de materie primă
locală, organizaţii non profit care activează în zonă vor fi
sprijiniţi penturu a se asocial funcţie de domeniul de activitate,
în organizaţii, federaţii. Formele associative le conferă astfel
accesul la piaţă, formare, supor ethnic în cadrul acticităţilor
desfăşurate.
Responsibili Antreprenori, director GAL
Colaboratori Antreprenori, GAL, administraţie publică
Perioada de 20 luni
implementare /
durata aproximativă
Valoarea estimată a 3000 euro
fondurilor
Indicator de Numărul de structure associative nou create
realizare Numărul de stakeholderi mambri ai diferitelor structuri
asociative
A3
Numele activităţii Promovarea şi susţinerea produselor locale certificate.
Descrierea activităţii În cadrul organizaţiilor create pentru sprijinirea producătorilor
locali vor fi organizate evenimente de promovare a produselor
si serviciilor locale în comunităţi. În acelaşi timp, materiale de
promovare se produc pentru promovare individuală dar şi
unitară, a întregii regiuni. Se organizează şi se participă la
schimburi interregionale, târguri şi evenimente naţionale.
Responsibili ONG-uri
Colaboratori Administraţia parcului, antreprenori, GAL
Durata aproximativă 5 ani
de implementare
fondurilor
Indicator de Numărul de evenimente
realizare Numărul de participanţi la evenimente
Gradul de vizibilitate
4.2 Responsabili şi angajamente
În funcţie de implicarea, interesul şi poziţia pe care o ocupă factorii interesaţi faţă de

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei aceştia pot fi clasificaţi, şi anume:
 grupuri de interese economice care sunt lezate de activitatea,obiectivele ariei
protejate, putând prin activitatea lor să aducă prejudicii valorilor naturale
(direcţii silvice, ocoale silvice, direcţii agricole, companii de drumuri şi
electricitate, asociaţii de vânătoare, etc);
 factori interesaţi a căror reacţie şi comportament faţă de parcul naţional se
bazează pe legislaţia în vigoare, astfel încât acţiunile negative asupra ariei
sunt minore (prefecturi, consilii judeţene, administraţii locale, etc);
 factori interesaţi care ocupă un loc important în deciziile, acţiunile
administraţiei parcului naţional, relaţiile cu aceste grupuri de interes fiind
necesare din punct de vedere al îndrumării şi supravegherii activităţilor(agenţii
de protecţia mediului, instituţii de învăţământ, etc);
 diferite organizaţii care sunt interesate în aplicarea măsurilor de protecţie,
conservare şi dezvoltare durabilă a parcului naţional (ONG-uri, servicii
salvamont, administraţii locale, etc);
Identificarea tuturor factorilor interesaţi care au interese deosebite pe suprafaţa

parcului naţional şi dezvoltarea unor relaţii cordiale cu aceştia este foarte importantă din
punct de vedere al colectării reacţiilor inverse despre o arie protejată şi necesităţii lor de
a se implica şi a sprijini obiectivele administraţiei parcului naţional. Consiliul Consultativ
de Administrare a Parcului (structura care reprezintă factorii de interes din parc) se
întruneşte de două ori pe an şi analizează toate problemele care apar în interiorul ariei în
perioada de timp dintre întruniri.
Comunităţile locale care deţin suprafeţe şi sunt stabilite în interiorul parcului naţional sunt
acele grupuri de interes care au cea mai mare nevoie de informare despre activităţile
permise şi nepermise pe suprafaţa ariei protejate şi totodată despre aspectele pozitive
ale existenţei parcului naţional în mediul lor de viaţă.
4.3 Cerinţe financiare / Resurse / Posibilităţi
Prezentarea unor potenţiale surse de finanţare externe:

Surse de finanţare regionale
Programe Priorităţi Apel Buget eligibil % co-finanţare
Life +
Leonardo
Youth in Action
FP 7
Inteligent energy
The EEA Financial
Mechanism & The
Norwegian Financial
Mechanism
IPA România Serbia
EEA Grants
Surse de finanţare naţionale
Programe / finanţatori Priorităţi Apel Buget eligibil % co-finanţare
Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală
Programul Operaţional
de Pescuit
Sectorial de Mediu
Regional
Ajutor de minimis pentru
IMM-uri
Fondul de Mediu
Fondul cultural naţional
Agenţia Naţională
a Intreprinderilor Mici şi
Mijlocii şi Cooperaţiilor
Ministerul Economiei şi
Finanţelor
Direcţia Judeţeană
pentru Tineret şi Sport
Surse de finanţare internaţionale
Programe Priorităţi Apel Buget eligibil % co-finanţare
LEADER
GEF UNDP
BERD
Banca Mondială
4.4 Proiecte
Un model de dezvoltare al unui proiect se poate structura, pentru început, într-un

cadrul sistematic, identificând nevoile, acţiunile necesare, resursele şi rezultatele
dorite. Mai jos prezentăm un exemplu al unei fişe de proiect.
Fişa planificării proiectului

Proiect nr. 01 (P01)
Numele proiectului Ecoturismul in PNDVC – o experiență
placută
Priorităţi, măsuri Prioritate 1, pentru îndeplinirea
obiectivului strategic nr. 1
Activităţi Marcarea traseelor și promovarea lor
Rezumat
Proiectul isi propune realizarea tuturor traseelor de notorietate din parc în sistem
GIS, reamenajarea acestora la standarde europene, precum si promovarea lor la
nivel local, regional si national. Se doreste o crestere a numarului de turisti cu 30 %
in 3 ani.
Bazele proiectului
Traseele turistice existente si capacitatea de cartare/promovare a administratie
parcului sunt premisele care pot duce la un proiect de succes. Obiectivele de
consevare vor fi deasemenea considerate, asigurandu-se evitarea zonelor sensibile
si in acelasi timp atingerea punctelor de maxima atractie.
Scopul Obiectivele specifice
Cresterea veniturilor comunitatilor locale Trasee sigure si vizibil marcate;
din activitati de turism ecologic. Harți atractive și edificatoare;
Turisti responsabili in numar mai mare cu
30%.
Activităţile proiectului
- adunarea datelor existente
- vectorizarea traseelor
- remarcarea traseelor
- amenajarea punctelor de popas si belvedere
- ...
Rezultate, concluzii Impact
Potentialul tristic al zonei nu e inca Local si regional.
acoperit cu serviciile care s-ar bucura de
succes.
Riscuri
Nu exista riscuri majore. Slaba implementare sau implicare a factorilor interesati
poate fi un risc notabil.
Grupuri ţintă
Vizitatori, turisti, localnici din catunele din parc, etc
Program
Durata proiectului (luni) 12
Dezvoltarea proiectului APNDVC
Implementarea proiectului
APNDVC
Locaţia implementării proiectului
NUTS II Regiunea Sus-Vest
NUTS III CS, MH, GJ
NUTS IV
Finanţarea şi bugetul proiectului Fundatia pentru parteneriat Miercurea

Ciuc
Programul şi apelul MOL Romania
Buget total 30.000 euro
Co-finanţare 3.000 in natura
Persoană de contact:
Nume, prenume, funcţie Gaspar Ioan – director parc
Responsabili (organizaţie, departament) Popescu Vasile
Email popescu@gmail.com
Telefon de serviciu 012-3123.123
Telefon mobil 0722-000.000
4. 5 Planificare
Cel mai bun rezultat ar fi obţinut daca planificarea pentru viziune, scopuri strategice
şi obiective specific ar fi concepută pe o perioada de cincisprezece ani.
Planificarea pentru activităţi şi proiecte va fi mai scurtă (pe cinci ani); o perioadă mai
scurtă ar fi mai puţin realistă, având în vedere că perioada de desfaşurare a unui
proiect este în general de trei ani.
Program
Activitate Proiect An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 etc
I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV.
A1 P1 X X X X
4.6 Planul anual de lucru
Prezentarea activităţilor şi a proiectelor planului de management desfăşurate pe
parcursul celor cinci ani, defineşte obiectivele şi principalele acţiuni de întreprins
pentru zona montană, dar nu fragmentează acţiunile în sarcini specifice; acestea din
urmă poti fi plănuite anual din două motive principale:
1. Planificarea detaliată a sarcinilor ar transforma planul într-un document lung şi
deşirat
2. Nu este indicată planificarea sarcinilor pe o perioadă de cinci ani în cazul unui
plan de management pentru zone de munte, deoarece acest lucru poate împiedica
flexibilitatea şi adaptabilitatea esenţiale pentru managementul modern al zonelor de
munte.
În condiţiile în care acest tip de planificare în avans pe cinci ani nu va fi inclusă în

plan, se impune folosirea unui program anual de operaţiuni care definesc anumite
sarcini, evenimente si scopuri necesare îndeplinirii şi finalizării planului de
management.
Planul anual de lucru pentru anul 2014

Operaţiuni Contribuţii la Activitatea lunară Note
activităţi/ proiect
Realizare hartă A1/P01 Vectorizare, ridicare
turistică trasee cu GPS
4.7 Rezumat
Este indicată crearea unui tabel explicativ care să cuprindă sumarul următoarelor
coordonate: scopuri strategice, obiective specifice/ priorităţi, măsuri/activităţi/
proiecte.
Exemplul unui astfel de formular posibil se regaseşte în tabelul de mai jos.
Este recomandată utilizarea acestor tabele ca şi anexe la Planul de Management.
In tabel este prezentat un exemplu pur teoretic.
Scop strategic
Obiectiv specific
1. Dezvoltarea turismului ecologic prin punerea in valoare a potentialului natural
management.
Prioritate/ măsură A.1

Refacerea traseelor turistice si marcarea lor pentru omologare şi organizarea de
circuite tematice
Activitate Proiect Activitate Proiect Activitate Proiect
A.1.1 P.1.1.1 A.1.2 P.1.2.1 A.1.N P.1.N.1
Realizare ex Omologarea Amenajarea
hartă principalelor locurilor de
turistică Proiect 3 trasee din Proiect popas pe Proiect
P.1.1.2 parc/UAT P.1.2.2 traseele P.1.N.2
omologate
Proiect Proiect Proiect

P.1.1.N P.1.2.N P.1.N.N
Prioritate/ măsură A.2

A.2.1 P.2.1.1 A.2.2 P.2.2.1 A.2.N P.2.N.1

P.2.1.2 P.2.2.2 P.2.N.2

P.2.1.N P.2.2.N P.2.N.N
Prioritate/ măsură A.N
A.N.1 P.N.1.1 A.N.2. P.N.2.1 A.N.N P.N.N.1

P.N.1.2 P.N.2.2 P.N.N.2

P.N.1.N P.N.2.3 P.N.N.N
5. MONITORIZARE SI EVALUARE. INDICATORI
Managementul regiunilor şi de asemenea, managementul regiunilor montane

constituie o componentă integrată a acţiunilor de dezvoltare depuse în acele zone.
De aceea, managementul trebuie sa fie bazat pe rezultate bune care să poată fi
evaluate şi contorizate sistematic pe parcursul implementării şi executării acţiunilor şi
proiectelor de dezvoltare. Este bine cunoscut faptul că un management eficient se
poate realiza doar în tandem cu o evaluare adecvată a activităţilor, iar această
evaluare este posibilă prin indicatori.
Indicatorul este o noţiune care ajută la mai buna întelegere a aspectelor de baza:
unde suntem, încotro ne îndreptăm şi cât de departe suntem de punctul în care ne
dorim să ajungem. Un indicator eficient este acela care stabileşte o alertă pentru o
problemă înainte ca aceasta să devină prea serioasă pentru a putea fi remediată, şi
de asemenea oferă informaţii pentru ceea ce trebuie făcut pentru remedierea
situaţiei.
Indicatorii sunt variaţi şi reflectă tipurile de sisteme pe care le monitorizează, însă cu

toate acestea toţi indicatorii eficienţi manifestă caracteristici comune, sunt relevanţi,
uşor de înţeles şi sunt bazaţi pe date accesibile. Celelalte criterii care îi diferenţiază
sunt: motivul pentru monitorizare, folosinţa, reprezentativitatea, validitatea, unicitatea,
corectitudinea, comparaţia în timp, comparaţia în spaţiu, frecvenţa monitorizărilor,
costuri.
Dat fiind faptul ca planificarea managementului este un proces continuu şi că un

management eficient este un management adaptabil pe parcursul derulării
proiectului, trebuie avută în vedere posibilitatea măsurării efectului acţiunilor
prevazute în plan şi dacă acestea conduc la atingerea obiectivelor planului. Pentru
obţinerea acestei monitorizări este esenţială utilizarea indicatorilor, şi în acest sens
se evidenţiază mai multe tipuri de indicatori.
Indicatori măsurabili pentru monitorizare:

Măsurabil Definiţie Exemple şi note
Suma de bani cheltuită pentru creşterea
capacităţii. Măsurarea input-ului
Cantitatea de
contorizează in principal ceea ce s-a
1. Input resurse investite
investit, si nu rezultatele investiţiei. Input-
intr-o acţiune
urile sunt indicatori insuficienţi pentru
succesul planului.
Utilizarea Numărul de angajaţi care au urmat cursuri
eficientă a de creştere a capacităţii.
timpului şi a Indicatorii activităţii pot fi folositori în
2. Activitate resurselor pentru contorizarea efortului depus pentru o
a duce la anumită acţiune, însă este recomandat a
indeplinire nu se lua în considerare diferenţa pe care o
acţiunile generează efortul depus.
Manualul de instruire a angajaţilor produs
ca rezultat al cursului de creştere a
capacităţii.
Produse specifice
3. Output Output-urile pot fi documentate în scurt
pentru o acţiune
timp şi reprezintă indicatori clari şi folositori
pentru finalizarea acţiunilor, dar în mod
normal nu pot măsura efectul acţiunilor.
Outcome-urile măsoară schimbările
Rezultate
4. Rezultat (Out- specifice în condiţiile rezultate din acţiune.
specifice pentru o
come) Aceştia sunt indicatori foarte folositori, dar
acţiune
pot fi mai greu de măsurat.
Braconajul este redus si numărul de
condamnări pentru braconieri este în
creştere. Impactul contorizează schimbarea
Consecinţele
pe scară largă produsă de acţiune si
5. Impact rezultatelor
adesea contribuţia acestuia la indeplinirea
acţiunilor
obiectivelor şi scopurilor planului. Acestea
sunt măsuri puternice dar foarte greu de
monitorizat pe termen scurt.
5.1. Lista indicatorilor
În condiţiile regiunii de munte indicatorii nu sunt utilizaţi individual, ci ca şi grup de

indicatori sau set de indicatori. Seturile de indicatori asigură oportunitatea unică de
evaluare a diferitelor fenomene ce se petrec în regiune, dar luate ca un întreg
complex.
Indicatorii sunt folosiţi şi ordonaţi în funcţie de complexitate (indicatori de sumar,
indicatori de subtitlu, indicatori parţiali), în funcţie de eficienţa managementului în
regiune, şi în acest caz avem:
- Indicatori descriptivi – acest grup este folosit pentru descrierea caracteristicilor
de baza ale regiunii şi pentru comparaţia cu alte regiuni similare, aceştia fiind
deosebit de importanţi mai ales pentru evitarea interpretărilor eronate în cazul
comparaţiilor indicatorilor de management. Fiecare regiune este diferită şi dezvoltă
condiţii diferite (natură, istorie, aşezare), iar din acest punct de vedere, nu trebuie
pus mare accent pe comparaţiile orizontale, adică între diferite regiuni, ci mai mult pe
cele verticale care se axează pe evoluţia în timp a acestor zone.
- Indicatori de management – aceşti indicatori sunt cruciali pentru evaluarea
eficienţei microregiunilor şi redau aspectele financiare ale managementului regiunii.
- Indicatori de impact – acest grup de indicatori este bazat pe priorităţile
microregiunilor iar acestea pot fi identificate prin chestionare specifice. Exemple de
priorităţi definitorii pentru anumite microregiuni: dezvoltarea turismului şi a afacerilor
bazate pe activităţi locale; protecţia mediului şi infrastructură locală.
- Indicatori economici – aceştia sunt folosiţi pentru a descrie şi cuantifica factorii
economici ai funcţionării managementului în cadrul microregiunilor.
În afara de complexitatea şi eficienţa managementului, indicatorii mai pot fi clasificaţi

şi dupa temă, şi atunci avem indicatori de mediu, indicatori ai situaţiei demografice,
indicatori sociali, culturali şi istorici, indicatori ai surselor materiale şi economice în
regiune, etc.
Indicatori de sumar Indicatori de Indicatori parţiali Indicatori de măsură

(Temă, subtemă) subtitlu (Relaţia cu măsura)
Descriptive indicators
D 1 Indicator D 1.1 Indicator D 1.1.1 Indicator Indicatori de măsură
(de exemplu A.1)*
D 1.1.2 Indicator
D 1.1.N Indicator
D 1.N Indicatori D 1. N.N
Indicatori
D 2 Indicator D 2.1 Indicator D 2.1.1 Indicator
D 2.1.N Indicator
D 2.N Indicator D 2.N.N
Indicator
D N Indicatori D N.N Indicator D N.N.N
Indicator
….
Indicatori de
management
Indicatori M N M N.N Indicator M N.N.N
Indicator
….
Indicatori de impact
Indicatori I N I N.N Indicator I N.N.N Indicator
….
Indicatori economici
Indicatori E N E N.N Indicator E N.N.N
Indicator
…
5.2. Fişa metodologiei determinării indicatorilor
Fiecare indicator trebuie să dispună de o fişă de metodologie a determinării

indicatorilor care enumeră şi descrie cele mai importante caracteristici ale acestora,
permiţând în acest fel monitorizarea eficienţei planului de management la nivelul
acestor indicatori.
Draft-ul fişei metodologiei determinării indicatorilor

Pentru o mai buna intelegere, este prezentat un exemplul ca si mai sus.
Fişa metodologiei determinării indicatorilor

Prioritate strategică
Prioritate strategică: Creșterea competitivității
Obiectiv specific: Dezvoltarea turismului ecologic prin punerea in valoare a potentialului natural
management.
Măsură: Sprijinirea dezvoltării agroturismului în cele două comune.
Identificare
Grup: Fermieri
Sub-temă: Păstorit
Indicator de subtitlu: Numărul de stâne ecologice
Set de indicatori:
Cuvinte cheie:
Definiţie
Numele indicatorului: Număr de stâne ecologice pe suprafata UAT
Definiţie: Stânele care respectă cerințele de conservare, arhitectură
și igienă impuse de legislația în vigoare
Metodologie
Metodologie: Inventariere
Unitate: Bucăți
Frecvenţa Anuală
monitorizării:
Costuri: 1000 euro/an
Mai multe informaţii:
Evaluare
Condiţia actual (an): 2014 – 0 stâne ecologice
Tendinţe: În creștere
Comentarii: Creșterea numărului de stâne datorită subvențiilor creează
premisele apariției stânelor ecologice
Referinţe
Sursa informaţiilor: Primărie, verificare pe teren
DECLINAREA RĂSPUNDERII LEGALE
Informaţiile din prezentul raport sunt oferite pe răspunderea unică a autorului

(autorilor) şi nu reflectă sub nicio formă opiniile Comisiei Europene sau a Programului
pentru Europa de Sud-Est.

Management Plan For The Domogled-Valea Cernei National Park (In Romanian) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management Plan For The Domogled-Valea Cernei National Park (In Romanian) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de management

al zonelor montane verzi tip Green Mountain din Parcul

Cornereva (CS) și Isverna (MH)

1.1. Scopul şi obiectivele planului de management

Mediul montan găzduieşte aproximativ un sfert din biodiversitatea terestră şi o vastă

Sporirea potenţialului montan reprezintă o prioritate pentru toate ţările europene, în

„Modelul Comun de Dezvoltare Durabilă şi Management al Zonelor Montane Verzi”

1. Oferirea de indicaţii administratorilor şi părţilor interesate locale în vederea

2. Stimularea procesului de învăţare participativă prin realizarea unor proiecte

4. Întărirea conştiinţei populaţiei privind moştenirea culturală din regiune, identitatea

O zonă montană se defineşte prin condiţiile sale naturale şi graniţele administrative.

Statutul de Parc Naţional, îi conferă Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei,

1.2 Coordonatorul planului de management

Realizarea Planului de management al zonelor montane verzi tip Green Mountain

Prezentul plan de management a fost elaborat cu concursul factorilor implicaţi în

b) analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea Planului de

Au fost studiate o serie de lucrări ştiinţifice cu privire la aria protejată şi au fost

Statut legal Regie autonomă

Proceduri de implementare a planului de management

1.3 Identificarea teritoriului

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul Jud. Caraş-Severin,

Localizarea Parcului Naţional Domogled Valea Cernei în România

În interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei comunităţile sunt reprezentate

Comuna Cornereva este situată în partea de est a judeţului Caras Severin, la 35 km

Tabel descriptiv al Parcului Naţional Domogled Valea Cernei

Autorităţile implicate în gestionarea planului de management sunt: Administraţia

Activităţile din planul de management se realizează / organizează astfel:

Activităţile ce revin în responsabilitatea altor instituţii sau a specialiştilor, vor fi

4 Consiliul Judeţean Caraş-Severin Piata 1Decembrie Nr.1 255 211 420

11 Ocolul Silvic Mehadia Strada Prosec 437 0255.260.299

16 Primăria Domaşnea Principală, nr. 318 0255-263228

17 Primăria Cornea Principală, nr. 261 0255-261312

18 Primăria Mehadia 0255-523121

19 Primăria Cornereva Str. Principala nr.547 0255564206

20 Primăria Obârşia Cloşani

23 Primăria Băile Herculane Mihai Eminescu, nr. 10 0255-560439

24 Serviciul Public Salvamont Caraş-Severin PIATA 1 DECEMBRIE 1918 0255/211.420

Veterinară a Banatului Timişoara Timişoara, jud. Timiş, România

38 Universitatea Transilvania Braşov – Str. Șirul Beethoven, nr. 1, +40268 418600

Facultatea de Silvicultură Exploatări 500123 Brașov

Facultatea de Biologie şi Geologie Napoca

40 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru RESITA 0255/219.002

Agricultură Mehedinţi Str. Crisan, nr. 87, cod 220087

42 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru TARGU JIU Bld. Ecaterina 0253/213.035

44 Electrica Banat S. A Str. Mărăşeşti nr. 44, 0244/405.001

Reşiţa Resita, Romania

49 Autoritatea Naţională pentru Turism BD DINICU GOLESCU NR 38 0213117860

1.5 Stabilirea cooperării

Activităţile ce revin în responsabilitatea altor instituţii sau a specialiştilor, vor fi

Comuna Cornereva este situată în partea de est a judeţului Caras Severin, la 35 km

În urma organizării administrativ-teritoriale din 1968, comuna Cornereva, o localitate

Puţinele urme materiale arheologice găsite pe teritoriul comunei Cornereva, atestă

Relieful este muntos, aparţine unitatii morfologice Munţii Mehedinţi si se intinde de la

Alte altitudini si varfuri:

Forme carstice: doline si polii:

Podişul Mehedinţi da zona de podis a comunei Izverna, caracterizata prin interfluvii

2. Varful Paharnicului - 887 metri

- Cornetul Piatra Încălecată, 12 ha

Zonarea internă a parcului şi suprapunerea pe UAT

În conformitate cu prevederile O.U.G. 57 / 2007, Parcul Naţional Domogled

1. Zona cu protecţie strictă - suprafaţă de 498 ha

2.1.3 Situaţia demografică

Comuna Populaţie Suprafaţă Densitate