RaportdemediupentruP U G titularConsiliulLocalM Kogalniceanu

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
CUPRINS 1. INTRODUCERE................................................................................................4 1.1. Date de recunoastere a documentatiei............................................................5 1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului ..........8 2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI.......................................................................................................... 42 2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului ........................................................... 43 2.1.1. Elemente de geologie ............................................................................ 43 2.1.2. Solul...................................................................................................... 47 2.1.3. Elemente de hidrologie.......................................................................... 48 2.1.4. Clima si calitatea aerului ....................................................................... 53 2.1.5. Biodiversitatea ...................................................................................... 58 2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public................................... 63 2.1.7. Peisajul , valori arhitecturale, istorice.................................................... 64 2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului............. 69 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ; ALTE PROBLEME DE MEDIU PE AMPLASAMENT ....... 73 4. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI............................................... 103 4.1. Generalitati ............................................................................................... 104 4.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan...... 105 5. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ............. 116 6. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ......................... 137 7. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI ................. 138 7.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
RAPORT DE MEDIU
1
adverse asupra factorului de mediu apa............................................................ 139 7.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer ............................................................ 142 7.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol/subsol ................................................. 143 7.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra biodiversitatii........................................................................... 145 7.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei ................................. 147 7.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural 148 8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVELOR ALESE ........................................................................... 150 9. MONITORIZARE.......................................................................................... 158 10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .................................................. 163 11. BIBLIOGRAFIE , BAZE LEGALE ............................................................. 183
RAPORT DE MEDIU
PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIAR RESPONSABILITATEA PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.
RAPORT DE MEDIU
1. INTRODUCERE
RAPORT DE MEDIU
1.1. Date de recunoastere a documentatiei Evaluarea de mediu este parte integranta in procedura de adoptare a planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, procedura de realizare a acesteia fiind reglementata prin H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Aceasta hotarare transpune in legislatia nationala prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului (Directiva SEA). Raportul de mediu a fost elaborat n conformitate cu cerintele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizarea evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri si programe aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, nr. 117/2006. Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si sa evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului. Lucrarea reprezinta Raportul de Mediu pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu din jud. Constanta. Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu a Planului Urbanistic General. Raportul de mediu a fost intocmit n conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr. 2 a Hotararii de Guvern nr. 1076/2004 - privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe .Procedura SEA presupune parcurgerea etapei de incadrare, etapa de definitivare a proiectului de plan si de realizare a Raportului de mediu, etapa de analiza a calitatii Raportului de mediu. Etapa
RAPORT DE MEDIU
5
de incadrare a fost parcursa de autoritatea locala de mediu, respectiv APM Constanta, iar etapele urmatoare au fost conduse de autoritatea regionala pentru protectia mediului. Autoritatile interesate de efectele implementarii planului au fost identificate de ARPM Galati si comunicate titularului prin adresa nr. 1118/31.03.2010 in vederea convocarii sedintelor, studierii alternativelor si finalizarii planului, realizarii Raportului de mediu. De asemenea, Raportul de Mediu prezinta masurile de prevenire si limitare a efectelor semnificative asupra mediului si evalueaza eficienta acestor masuri cu scopul de a demonstra ca varianta de plan finala satisface cerintele legislatiei nationale relevante.
Denumirea planului: Plan Urbanistic General al Comunei Mihail Kogalniceanu, jud. Constanta - Actualizare Beneficiar : Primaria Comunei Mihail Kogalniceanu, jud. Constanta Proiectant general : SC Decodesign SRL Constanta Elaborator atestat Raport de mediu: Oprescu Daiana Madalina, elaborator inregistrat in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului RM, RIM, BM, RA Colaborator la elaborarea Capitolului Biodiversitate: S.C. BIOSYS GROUP S.R.L. Constanta , elaborator inregistrat in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului
RAPORT DE MEDIU
RAPORT DE MEDIU
1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului Planul Urbanistic General are caracter de reglementare si raspunde programului de amenajare si dezvoltare a localitatii, Agendei 21- Planul de Dezvoltare Durabila a Comunei Mihail Kogalniceanu. Reglementarile PUG se detaliaza prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU). Planul Urbanistic General transpune la nivelul localitatilor prevederile planurilor de amenajare a teritoriului de la nivelurile superioare. Planul Urbanistic General precizeaza strategia, prioritatile si
reglementarile urbanistice in utilizarea terenurilor si realizarii constructiilor din cadrul localitatii, avand sarcina sa stabileasca obiectivele: -definirea teritoriului administrativ al comunei; -optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriul administrativ si judetean; -stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; -stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatii; -impartirea teritoriului in zone functionale in vederea utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice; -precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent); -evidentierea fondului construit valoros si a modului de valorificare a acestuia in folosul localitatii; -cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si serviciilor; -stabilirea si delimitarea zonelor construibile, precum si a modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor; -stabilirea obiectivelor de utilitate publica si fundamentarea realizarii acestora prin precizarea reglementarilor specifice privind regimul de
RAPORT DE MEDIU
8
construire, functional, regimul de inaltime, indicii de ocupare si de utilizare a terenurilor; -asigurarea suportului necesar pentru eliberarea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire; -corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului; -evidentierea formei de proprietate, premisele si tendintele de circulatie a terenurilor; -evolutia tramei stradale majore, intersectii, trasee; -organizarea si dezvoltarea cailor de telecomunicatii ; -modernizarea si dezvoltarea sistemului de chipare tehnico-edilitara; -protejarea si conservarea mediului, masurile de reabilitare; -stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire; -stabilirea si delimitarea zonelor protejate. Materializarea propunerilor de amenajare si dezvoltare urbanistica, reglementate prin PUG, se realizeaza in timp, functie de fondurile prevazute in bugetul local, in corelare cu fondurile alocate de la bugetul de stat sau al unor intreprinzatori si/sau fonduri europene. Regulamentul local de urbanism (RLU) este instrumentul principal pentru aplicarea PUG. El intareste si detaliaza reglementarile PUG (permisiuni, restrictii si interdictii). RLU se bazeaza pe impartirea teritoriului in unitati teritoriale de referinta. Pentru fiecare unitate se redacteaza reglementari referitoare la categoriile de interventie permise si la interdictiile temporare sau permanente de dezvoltare : functiuni principale, organizarea traficului, folosinte, arii protejate, indicatori admisi de dezvoltare, interdictii temporare in zonele care necesita PUZ, interdictii permanente pentru zonele de risc natural, servituti,etc. Pentru actualizarea planului urbanistic general au fost preluate
RAPORT DE MEDIU
9
propunerile si prevederile documentatiilor deja aprobate. Planul va asigura un cadru unitar privind posibilitatile de dezvoltare n context local si regional, urmarind asigurarea dezvoltarii durabile pe termen lung a zonei. Reglementarile privind dezvoltarea in teritoriu sunt corelate cu aspecte economice si sociale, precum si cu aspecte ce vizeaza protectia mediului. Memoriul de prezentare al planului urbanistic cuprinde patru capitole principale, dupa cum urmeaza: 1.Introducere 2.Stadiul actual al dezvoltarii 3.Propuneri de organizare urbanistica 4.Concluzii Masuri in continuare Regulamentul local de urbanism aferent PUG explica prevederile cuprinse in Memoriul de prezentare al PUG. Planul Urbanistic General impreuna cu Regulamentul Local de Urbanism, dupa aprobarea lor, devin acte de autoritate ale administratiei publice locale.
Date generale, starea actuala Comuna Mihail Kogalniceanu este o localitate din centrul judetului, situata la o distanta de 26 km nord-vest de municipiul Constanta. Coordonatele geografice sunt 442212N si 282735E. Comuna are in componenta satul Palazu Mic, satul Piatra si doua grupuri sociale : GS Sibioara si GS Ceres. Relatiile cu localitatile judetului se realizeaza dupa cum urmeaza: -spre est - spre Nicolae Balcescu Harsova : DN2A; -spre sud-vest spre Medgidia: DJ222; -spre sud-est spre Ovidiu, Constanta: DN2A; -spre nord spre Targusor, Cheile Dobrogei: DJ222;
RAPORT DE MEDIU
10
-spre est DJ911- spre DN22 ce leaga Ovidiu de Tulcea.
Relatiile localitatii Piatra cu localitatile invecinate se realizeaza pe DC85 pana la DN22A si spre sud , Luminita si Corbu, iar spre est cu DC83 spre Vadu. Satul Palazu Mic se leaga de DN22A spre est si spre Gura Dobrogei la nord cu DC80. In cursul anului 2007 s-a constituit asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Constanta. Zona Metropolitana Constanta are o populatie de cca 500.000 de locuitori si reprezinta prima structura administrativa de acest tip din Romania, fiind alcatuita din 14 localitati: Constanta, Navodari, Eforie, Ovidiu, Basarabi, Techirghiol, Mihail Kogalniceanu, Cumpana, Valu lui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu si Poarta Alba. De asemenea, Zona Metropolitana Constanta doreste sa se constituie intr-un instrument administrativ eficient n scopul promovarii unor proiecte
RAPORT DE MEDIU
11
comune de dezvoltare integrata a zonei si de atenuare a discrepantelor de dezvoltare dintre localitati, un facilitator privind atragerea investitiilor si a Fondurilor Structurale, o platforma de colaborare ntre unitatile administrativ teritoriale componente si un nucleu de dezvoltare a serviciilor publice. Obiectivele constituirii acestei zone sunt: imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport,
telecomunicatii si energie; reducerea disparitatilor dintre localitatile situate n zona
metropolitana; - dezvoltarea de noi zone rezidentiale si cartiere de locuinte; - dezvoltarea si mbunatatirea serviciilor publice; - protectia mediului si dezvoltarea durabila; dezvoltarea turismului si a sectorului tertiar; - dezvoltarea economica integrata; - dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare si combaterea ecluziunii sociale si a dezechilibrelor sociale; - atragerea de noi investitii si cresterea accesului la resurse. Populatia. Elemente demografice si sociale Populatia totala a comunei Mihail Kogalniceanu, stabila la 1 iunie 2008, era de 10.109 locuitori, din care 5.099 femei si 5010 barbati. Conform recensamantului populatiei din anul 2002 populatia rezidenta era de :
Localitate Mihail Kogalniceanu Sat Piatra Sat Palazu Mic Grup Social Sibioara Grup Social Ceres TOTAL Numar familii 2.755 270 127 125 135 3.412 Numar persoane 7.736 1.351 339 200 446 10.072
RAPORT DE MEDIU
12
Din punct de vedere al starii de santate, la aceeasi data a recensamantului se inregistrau 985 de bolnavi in localitatea Mihail Kogalniceanu, 172 in satul Piatra, 43 in satul Palazu Mic, 26 in GS Sibioara si 57 in GS Ceres. Densitatea populatiei este de 62,6 locuitori/km2, inregistrand o tendinta de scadere comparativ cu recensamantul din anul 1998. Pe grupe de varsta structura populatiei este urmatoarea: Grupe de varsta Numar locuitori 0 14 ani 2.023 15 59 ani 6.621 60 ani si peste 1.428
Populatia activa este de 3.726 persoane, populatia ocupata este de 2.812 persoane, someri 914 si pensionari 1.656 . Majoritatea populatiei ocupate lucreaza in agricultura-silvicultura (923 persoane) si in servicii (798). In celelalte sectoare ale economiei locale sunt dupa cum urmeaza: 279 persoane in industrie, 120 in constructii, 362 in comert, 290 in transport si depozitare, 87 in hoteluri si restaurante. Sunt evidentiate disfunctionalitati in evolutia si structura populatiei si in modul de ocupare a resurselor de munca: indici demografici in regresie, imbatranire a populatiei, procent scazut al populatiei cu studii superioare, migratia temporara a fortei de munca, slaba insertie de piata muncii, etc. Activitati economice Prin conditiile naturale si socio-economice pe care le prezinta comuna Mihail Kogalniceanu, prin structura si gradul de ocupare a populatiei, agricultura si industria de prelucrare a produselor agricole vor constitui si in viitor principalele activitati care vor contribui la dezvoltarea economica a localitatii. De asemenea, existenta Aeroportului International Mihail Kogalniceanu si a bazei militare NATO a dus la dezvoltarea serviciilor si la o crestere economica la nivelul comunei.
RAPORT DE MEDIU
13
Profilul dominant al agriculturii este dat de productia vegetala si animala, 75% din suprafete fiind arabile, viile si livezile ocupand o suprafata foarte mica, cca. 0,9% din total suprafata. In anii 1975-1980 a fost realizat sistemul de irigatii al vaii Carasu pe o suprafata de 294 mii ha din care facea parte si cea mai mare parte a teritoriului agricol al comunei. Pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu exista zacaminte de minereuri , in special calcar aflat in exploatare. Pornind de la ponderea populatiei ocupate, se constata ca sectoarele economice semnificative sunt agricultura si serviciile. Populatia ocupata in agricultura este de 33%, apropiata ca valoare de 31,9%. Disfunctionalitatile evidentiate de plan sunt: incetarea functionarii sistemului general de irigatii al Vaii Carasu, inexistenta grupurilor de producatori agricoli, organizarea ineficienta a filierelor de produs, parc de masini si utilaje agricole invechit (determina exploatare ineficienta a suprafetei agricole), investitii insuficiente in agricultura, lipsa marketingului produselor agricole, productivitate scazuta, distanta mare fata de resursa de apa utilizata la irigare,etc. Circulatia Principalele cai rutiere care strabat localitatea M. Kogalniceanu sunt : -drumul european E60 care face legatura cu Constanta; -drumul national DN22 care face legatura cu municipiul Tulcea; -drumul judetean DJ222 Mihail Kogalniceanu-Targusor; -DC 80 Mihail Kogalniceanu- Palazu Mic; -DC85 Mihail Kogalniceanu- Piatra; -DC 86 Mihail Kogalniceanu- Sibioara. In teritoriu, singura retea feroviara este de transport marfa si leaga aeroportul de reteaua Constanta Medgidia- Tulcea. La 9 km de comuna, in localitatea Nicolae Balcescu, se afla o retea feroviara de transport calatori, care asigura legatura cu municipiile Constanta, Medgidia, Tulcea.
RAPORT DE MEDIU
14
Pe raza localitatii se afla Aeroportul International Mihail Kogalniceanu. Acesta are legaturi la orase europene si functioneaza ca aeroport de rezerva pentru Aeroportul Otopeni. Aeroportul are o capacitate de operare de 6 avioane/ora. Aeroportul International Mihail Kogalniceanu-Constanta (AIMK) este amplasat pe DN 2A Constanta-Harsova-Bucuresti, la cca. 24 km N-NV fata de municipiul Constanta, pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu. Aeroportul International Mihail Kogalniceanu-Constanta este amplasat intr-o zona plana, fiind nconjurat de suprafete agricole. Zona aeroportului, se afla la o altitudine de 107,6 m fata de nivelul marii, iar din punct de vedere al conditiilor meteo se caracterizeaza printr-un deficit de umiditate, temperatura medie anuala de 10,6C, vant cald si uscat asociat cu secete prelungite. Conform avizului de principiu nr. 965/09/02.2010, eliberat pentru Planul Urbanistic General de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, propunerile din planul trebuie sa tina cont de programul strategic de dezvoltare a infrastructurii AIMK Constanta. Lungimea drumurilor in localitatea Mihail Kogalniceanu este de 42,1 km, din care 30,89 km asfaltate, iar restul pietruite. In localitatea Piatra lungimea drumurilor este de 8 km, iar in localitatea Palazu Mic este de 5 km.
RAPORT DE MEDIU
15
Traficul rutier se desfasoara in conditii normale, cu exceptia sezonului estival, cand drumul european E60, care strabate localitatea Mihail Kogalniceanu trecand prin centrul civic, inregistreaza un trafic intens, atat cu autoturisme, cat si cu vehicule de mare tonaj. Drumurile comunale sunt degradate in proportie de 80% si prezinta imbracaminti asfaltice si solutii tehnice depasite. In anii 2004-2005 au fost reabilitate doua strazi (Primaverii 1,1 km si Panduri 0,4 km). Latimea drumurilor, in medie 6 m, nu permite amenajarea unor benzi speciale de circulatie pentru biciclete. In ceea ce priveste transportul in comun, este dezvoltat numai cel rutier (autobuze si microbuze), iar traficul se desfasoara in principal de DN22 si DJ222.
RAPORT DE MEDIU
16
In vederea fluidizarii circulatiei rutiere, mai ales in sezonul estival, este nevoie de amenajarea intersectiilor str. Tudor Vladimirescu cu str. Mircea cel Batran si str. Dacia cu str. Mircea cel Batran. Bilant teritorial al categoriilor de folosinta din teritoriul administrativ al unitatii de baza Localitatea de resedinta este comuna Mihail Kogalniceanu. Localitatile componente sunt satul Piatra, satul Palazu Mic, dar si doua grupuri sociale: GS Sibioara si GS Ceres. Categoriile de folosinta a terenurilor sunt dupa cum urmeaza:
Teritoriu administrativ Categorii de folosinta (ha) Arabil Pasunifanete Vii Livezi Paduri Ape Drumuri CC Neprod. 11.335,07 1.280,80 7,96 139,82 253,53 265,15 264,00 711,01 377,54 14.634,88 1,83 8,88 2,12 72,21 649,68 734,72 11.335,07 1.282,63 83,06 7,96 139,82 262,41 267,27 336,21 1.360,69 377,54 15.369,60
Extravilan
Intravilan
Total
% din total
Agricol
Neagricol
16,94
Total
100,00
O serie de unitati economice sunt trupuri izolate si ocupa urmatoarele suprafete:

Indicativ trup S22 S23 S24 S25 S26 Denumire Horticola Horticola F2 Horticola F4 Horticola F5 Horticola F7 Suprafata teren(ha) 1,98 0,53 0,73 1,42 1,21 Indicativ trup S50 S51 S52 S70 S93 Denumire Avicola SA Padure Avicola SA Avicola SA IEELIF Statie MTTC Sitorman Cariera Suprafata teren(ha) 13,20 5,11 3,55 0,15 59,11
RAPORT DE MEDIU
17
S30 S31 S32 S33 S34 S36 S40 S41 S42 S43
Agroindtur-sediu si birouri Ferma Agroindtur Ferma Pomicola SCH Sitorman Fost CAP Piatra Ferma Puiu V. Ceres SA sediu Ceres SA F4+F6 Ceres SA F5 Ceres SA F7
30,83 8,77 3,61 6,51 4,45 1,20 38,94 1,30 4,68 0,35
S81 S83 S84 S110 S111 S112 S113 S114 S115 S116 S117 S118
Ferma piscicola CC 209 Ferma Palazu Mic CC 75 Sediu expl. Cariera CC 71 Suinprod SA Bazine Suinprod SA Animale Ceres SA Valea M. Ceres SA Ferma Hala prefabricate Parc logistic Parc logistic Ciupercarie Exploatare Celco
1,16 2,63 0,36 2,76 4,75 27,38 2,32 38,78 9,00 20,00 1,00 3,60
Unitatile de gospodarie comunala si echipari edilitare (puturi captare apa, gospodarii apa, etc.) :
Indicativ trup S74 S85 Denumire Statie apa Cimitir musulman Piatra Suprafata teren (ha) 0,86 1,00
O serie de suprafete sunt ocupate de echipamentele unitatilor hidroameliorative (constructii specifice, statii pompe, etc):
Indicativ trup S21 S71 S72 S73 S75 S77 S92 Denumire Statie pompare Statie pompare Statie pompare Statie pompare Statie pompare Statie pompare Statie pompare Suprafata teren (ha) 0,44 0,16 0,30 0,16 0,59 0,54 0,12
RAPORT DE MEDIU
18
Unitatile cu destinatie speciala ocupa urmatoarele suprafete la nivelul comunei Mihail Kogalniceanu:
Indicativ trup S100 S101 S103
S104 S106 S107 S108 S109
Denumire MApN -Poligon

MApN Poligon incinta MApN MApN - AIC MApN - TDS MApN +TDS MApN +TDS- Releu MApN+ TDS
Suprafata teren (ha) 3,27 34,23 6,62 321,29 4,10 11,56 1,00 3,33
Ca unitati turistice si de agrement sunt inregistrate doua obiective:

Indicativ trup S35 S86 Denumire Popas Tasaul Hotel Tarom Suprafata teren (ha) 0,67 1,30
Raportat la zonele functionale, suprafata (ha) ocupata pe fiecare asezare in parte si cuprinse in intravilanul existent arata conform tabelului urmator:
Zone functionale
Locuinte si functiuni complementare Unitati industriale si depozite Unitati agrozootehnice Institutii si servicii de interes public Cai de comunicatie si transport Spatii
Suprafata (ha)
Mihail Kogalniceanu Piatra Palazu Mic GS Sibioara GS Ceres Trupuri izolate Total
% din total intravilan 11,38 11,73 11,31 1,16 5,61 3,18

19
117,43 5,15 30,52 11,07 50,00 38,44
25,64 2,25 14,57 5,10
11,61 2,92 0,61 7,64 -
0,64 1,80 2,43 -
0,57 31,77 2,15 -
155,46 87,91 1,97 -
155,89 160,61 154,92 15,90 76,79 43,54
RAPORT DE MEDIU
verzi,agrement, protectie Constructii tehnicoedilitare Gospodarie comunala, cimitire Destinatie speciala Terenuri libere Ape Paduri Pasune Total intravilan existent
0,58
8,64
9,22
0,67
6,75 34,23 168,68 1,20 8,88 472,93
1,82 76,93 0,92 1,90 129,13
0,36 33,36 56,50
25,96 30,83
4,45 38,94
1,86 385,4 640,24
10,79 419,63 309,38 2,12 8,88 1,90 1.369,57
0,79 30,64 22,59 0,15 0,65 0,14 100
Echiparea edilitara 1. Alimentarea cu apa -din panza freatica- 12 puturi la 10-23 m adancime, doar 8 fiind exploatate; se asigura un debit de apa de 37 l/s apa potabila in zona locuintelor individuale; apa este tratata cu clot gazos- 0,4 0,5 mg/l; -statia de pompare Cota 20 Ovidiu utilizata pentru zona de blocuri, platforma AIMK; sursa nu asigura presiunea necesara in retea si fara sistem de contorizare a debitelor care intra in localitate. Reteaua de aductiune are lungimea de 28,0 km. In localitatea Mihail Kogalniceanu alimentarea cu apa se realizeaza de catre RAJA SA Constanta. De asemenea exista doua rezervoare inmagazinare de 300mc fiecare (capacitati de acumulare- insuficiente pentru necesarul existent), o statie de pompare (nu este automata), o statie de clorare de capacitate mica (insuficienta, nu asigura clorul remanent la capatul retelei). Retelele distributie apa au lungime de 26 km, sunt confectionate din azbociment si mai rar din otel, au un grad avansat de uzura.
RAPORT DE MEDIU
20
Conform datelor la nivelul anului 2008, volumul de apa distribuit la nivelul comunei a fost de 468,06 mii mc, iar populatia deservita era de 7.150 persoane. Disfunctionalitatile sistemului de alimentare cu apa constau in: -subdimensionarea si uzura retelei existente; -inexistenta retelelor de apa si canalizare in satele arondate (Piatra si Palazu Mic); -absenta unei infrastructuri de sustinere a activitatilor agricole (sistem de irigatii). 2. Canalizare Sistemul de canalizare existent se compune din: -colectoare de canalizare Dn=250-300mm, in lungime de 4650 m, pentru apele uzate menajere din zona blocurilor, a gospodariilor si unitatilor publice invecinate; -o statie de pompare pentru transportul apelor uzate menajere la statia de epurare, cu debitul Qmax=16,7 l/s, aferent zonei colectate; -o statie de epurare cu treapta mecanica si biologica pentru un debit de Qmax=48 l/s, cu descarcare in Agi Cabul, aferenta zonei de locuinte, SC Dorna SA, SC Adilaur, SC Cargoromena, SN Aeroportul International M. Kogalniceanu, dispensar veterinar. Apele pluviale se preiau de rigolele strazilor si apoi se scurg pe valea existenta. Disfunctionalitatile identificate constau in: -retea de canalizare in stare avansata de uzura, care acopera doar 30% din comuna; -statie de epurare subdimensionata fizic si depasita moral. 3. Alimentarea cu energie electrica Furnizarea energiei electrice este asigurata de SC Electrica Dobrogea SA prin Sucursala Constanta. Lungimea retelei de joasa tensiune este de
RAPORT DE MEDIU
21
49km , iar numarul total de consumatori este de 3.200, din care 3.026 consumatori casnici. Reteaua de alimentare cu energie electrica are o lungime de 51,27 km, fiind structurata dupa cum urmeaza: -33,67 km retea aeriana clasica; -15,6 km retea aeriana cu cablu torsadat; -2 km retea subterana in cablu armat. Reteaua de iluminat public are 1.345 corpuri de iluminat, cu un consum de 404.388 Kwh/an. 4. Telefonie Comuna este racordata la reteaua nationala de telefonie fixa Romtelecom. Reteaua clasica a fost inlocuita cu cea digitala, prin introducerea cablurilor de fibre optice pe o distanta de 30 km. In satele Piatra si Palazu Mic nu exista retea de telefonie fixa. Toti operatorii de telefonie mobila ce furnizeaza servicii la nivel national au amplasate pe raza comunei statii fixe de amplificare semnal, acoperirea zonelor fiind de 90%. In ultima perioada s-a inregistrat o dezvoltare a serviciilor de comunicare prin internet, institutiile publice locale beneficiind de aceste servicii. 5. Alimentare cu caldura Nu exista sistem centralizat de alimentare cu caldura. Se utilizeaza centrale proprii cu combustibil lichid, solid sau gazos , iar in locuintele individuale se utilizeaza sobe de teracota cu lemne. 6. Alimentare cu gaze naturale In localitatea Mihail Kogalniceanu alimentarea cu gaze se realizeaza de catre SC Congaz SA. Lucrarile de alimentare cu gaze naturale au demarat in anul 2004 si reteaua de distributie va deservi 80% din gospodarii. Principalii indicatori ai sistemului sunt: -4,8 km conducte de distributie gaze de presiune medie;
RAPORT DE MEDIU
22
-20 km conducte de distributie gaze de presiune joasa; -3026 consumatori deserviti. 7. Gospodaria comunala La nivelul localitatii deseurile generate sunt de tip menajer, provenite din gospodariile populatiei si deseuri organice provenite din sectorul zootehnic. Deseurile din sectorul zootehnic sunt valorificate partial ca ingrasamant natural pentru sol. Localitatea nu dispune de sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere si nici de depozit de deseuri ecologic. Gestionarea deseurilor este in sarcina Serviciului Public de Gospodarie Comunala Locativa si Prestari Servicii. Ca aspecte critice se mentioneaza absenta unei colectari selective a deseurilor generate si a unui sistem integrat de gestionare a acestora.
Propuneri de organizare urbanistica Strategia de dezvoltare durabila stabileste ca obiectiv general dezvoltarea economica echitabila si echilibrata a localitatii, ca o componenta a zonei metropolitane Constanta, prin folosirea responsabila a resurselor materiale si crearea unui mediu social stabil. Se preconizeaza ca dezvoltarea sectoarelor agro-zootehnic si industrial ale localitatii sa conduca la o crearea de noi locuri de munca si, implicit, la reducerea somajului. Prin migratia spre noile locuri de munca create se va mari numarul de locuitori si va creste cererea de spatiu locativ. Organizarea circulatiei Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun se va realiza prin: -modernizarea si completarea arterelor de circulatie in raport cu necesitatile functionale nou propuse prin extinderea intravilanului;
RAPORT DE MEDIU
23
-imbunatatirea intrarilor in localitati si a relatiilor de circulatie cu localitatile din zona inconjuratoare, prin crearea de sensuri giratorii; -asigurarea spatiilor pentru parcaje; -rezolvarea aspectelor conflictuale aparute din analiza situatiei existente (amenajarea unor intersectii, dimensionarea tramei stradale corespunzator valorii traficului, pasaje denivelate). In ceea ce priveste circulatia aeriana, orice interventie de dezvoltare a zonei aeroportului se va realiza prin Plan Urbanistic de Detaliu. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial Se propune marirea intravilanului cu 654,57 ha. Aceasta extindere intentioneaza sa acopere dorinta autoritatilor locale si ale locuitorilor de dezvoltare a localitatii si pentru implementarea proiectelor identificate in Agenda Locala 21 de dezvoltare durabila a comunei. 1. Locuinte si functiuni complementare Se propune marirea intravilanului in vederea lotizarii terenurilor si schimbarea destinatiei in locuinte si functiuni complementare cu : -zona A- 22,59 ha; -zona C- 16,83 ha; -zona D- 64,05 ha; -zona L- 2,16 ha. 2. Unitati industriale si depozite Pentru a dezvolta localitatea in aceasta directie se propune marirea intravilanului cu: -zona D- 35,16 ha (zona D are partial si destinatia de locuinte si functiuni complementare, separate de zona industriala de o perdea verde de vegetatie); -zona E- 60,06 ha; -zona H- 10,42 ha; -zona F- 9,38 ha.
RAPORT DE MEDIU
24
3. Unitati agro-zootehnice In vederea realizarii proiectelor de dezvoltare a sectoarelor agricol si zootehnic se propune extinderea intravilanului cu zonele: -zona B 22,93 ha; -zona G 57,50 ha; -zona I 84,21 ha; -zona J 202,20 ha; -zona K 9,97 ha. Industriile si depozitarile sunt propuse astfel incat sa fie legate de activitatile de productie agricola si zootehnica. Aceste extinderi se fac in scopul sprijinirii implementarii proiectelor Axei 1- Cresterea competitivitatii sectorului agricol si anume: -amenajarea si imbunatatirea pasunilor; -amenajare sere, ferme de ciuperci si solarii; -conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica; -ferme de taurine; -ferme de oi specializate pentru carne si lana; -ferme de caprine pentru carne si lapte; -constructie piata agro-alimentara; -amenajare farmacie veterinara; -unitate de colectare si prelucrare lana; -unitate de colectare si prelucrare lapte; -unitate de abatorizare si prelucrare carne; -producere de biomasa pentru energie si biocombustibil; -reabilitarea sistemului de irigatii. 4. Institutii si servicii de interes public Pentru interventiile ce vin in intampinarea dezvoltarii zonei aeroportului se propune extinderea intravilanului cu: -zona A -1,1 ha;
RAPORT DE MEDIU
25
-zona C 0,03 ha; -zona D 1,00 ha. Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale si publice are in vedere: -infiintarea Centrului de permanenta; -constructie Azil de batrani Mihail Kogalniceanu; -amenajare cabinet medical si punct farmaceutic Piatra; -constructie stadion; -extindere si modernizare cladire Primarie. Pentru dezvoltarea infrastructurii educationale se propun: -constructie Sala de sport Liceul Teoretic Mihail Kogalniceanu; -reabilitarea terenului sportiv al Liceului Teoretic Mihail Kogalniceanu; -extinderea cladirii Liceului Teoretic Mihail Kogalniceanu (cu sala de festivitati, 4 Sali de clasa, 2 Sali de lectura, 2 ateliere); -reabilitarea Gradinitei Piatra; -reabilitarea Gradinitei Grup Social Sibioara. 5. Cai de comunicatie si transport Pentru fluidizarea traficului in intravilanul localitatii, dar mai ales in zona centrala, se propune realizarea unei centuri ocolitoare. Aceasta sosea de centura va avea statut de drum judetean si va fi marcata prin sens giratoriu atat la intrarea, cat si la iesirea din comuna. Acest obiectiv este specificat si in Axa 2 a Strategiei de dezvoltare durabila. In vederea reabilitarii infrastructurii, in scopul dezvoltarii economice si tinand cont de obiectivele stabilite in Axa 2, se propune: -reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din localitatea Mihail Kogalniceanu; -reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din satul Piatra; - reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din satul Palazu Mic;
RAPORT DE MEDIU
26
-extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole. In intravilanul propus se prevad urmatoarele cai de comunicatie si transport: -zona A 11,36 ha; -zona B 0,80 ha; -zona C 7,22 ha; -zona D 19,16 ha; -zona E 3,10 ha; -zona G 1,05 ha; -zona I 2,00 ha; -zona J 6,50 ha; -zona L 0,84 ha. 6. Spatii verzi, sport, agrement, protectie Localitatea Mihail Kogalniceanu are amenajate spatii verzi de recreere si zone pentru sport. In zonele de intravilan propuse se vor prevedea spatiile verzi necesare numarului de locuitori din zonele respective, prin reglementari urbanistice zonale. Satul Piatra are amenajat in zona centrala un spatiu verde, care trebuie completat cu o zona destinata sportului. Grupurile sociale Ceres si Sibioara si satul Palazu Mic nu au amenajate spatii verzi sau zone destinate sportului si agrementului. 7. Constructii tehnico-edilitare Nu se modifica limita intravilanului in vederea realizarii acestor tipuri de constructii. Acestea se vor amplasa in zonele de intravilan existente sau nou propuse. 8. Gospodarie comunala, cimitire Nu se propune extinderea intravilanului pentru aceste functiuni. 9. Destinatie speciala Nu se prevad noi terenuri cu destinatie speciala.
RAPORT DE MEDIU
27
10. Terenuri libere In urma dezafectarii depozitului de deseuri a rezultat un teren liber neproductiv. Acesta este extravilan si isi va pastra aceasta calitate. Pe teren va trece soseaua de centura propusa, in zona intersectiei cu DJ369. Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta propuse
Teritoriu administrativ Extravilan Categorii de folosinta (ha) Arabil Pasunifanete Vii Livezi Paduri Ape Drumuri CC Neprod. Total 10.688,19 1.277,80 7,96 139,82 262,41 265,15 251,65 711,01+ 662,35 377,54 14.634,88 1,83 2,12 72,21 649,68 734,84 10.688,19 1.279,63 78,83 7,96 139,82 262,41 267,27 323,86 2.023,04 377,54 15.369,72 Intravilan Total % din total
Agricol
Neagricol
21,17
100
Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul propus

Zone functionale
Locuinte si functiuni complementare Unitati industriale si depozite Unitati agrozootehnice Institutii si servicii de interes public Cai de comunicatie si transport
Suprafata (ha)
Mihail Kogalniceanu Piatra Palazu Mic GS Sibioara GS Ceres Trupuri izolate Total
117,43+ 103,47 5,15+ 115,02 30,52+ 376,81 11,07+ 2,13 50+ 51,19
25,64 2,25 14,57
11,61 2,92 0,61 7,64
0,64+ 2,16 1,80 2,43+ 0,84
0,57 31,77 2,15
155,46 87,91 1,97 -
261,52 275,63 531,73 18,03 128,82
RAPORT DE MEDIU
28
Spatii verzi,agrement, protectie Constructii tehnicoedilitare Gospodarie comunala, cimitire Destinatie speciala Terenuri libere Ape Pasune Total intravilan existent
38,44+ 10,73 0,58
5,10 -
0,65 -
8,64
54,27 9,22
6,75 34,23 168,68 1,20 1123,40
1,82 76,93 0,92 1,90 129,13
0,36 33,36 56,50
25,96 33,83
4,45 38,94
1,86 385,40 641,24
10,79 419,63 309,38 2,12 1,90 2023,04
Masuri in zone cu riscuri naturale Se propun in PUG urmatoarele masuri cu caracter general: -interdictie de construire in zonele afectate de inundatii periodice, eroziuni, alunecari de teren , pana la data eliminarii producerii lor; -promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc: consolidari de versanti, plantari, diguri de aparare, etc. Se propune regularizarea cursului raului Agi-Cabul, care traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu. Dezvoltarea echiparii edilitare Conform strategiei de dezvoltare durabila, reabilitarea infrastructurii pentru a sprijini dezvoltarea economica, dezvoltarea resurselor umane si cresterea standardelor de viata are ca obiective specifice legate de dezvoltarea echiparii edilitare, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de apa, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice. 1. Alimentare cu apa Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa presupune imbunatatirea si extinderea capacitatilor instalatiilor de alimentare cu apasurse de apa, statii
RAPORT DE MEDIU
29
de tratare, retea de distributie. Aceasta dezvoltare va tine cont de precizarile RAJA SA Constanta. In acest domeniu se prevede: a) pentru loc. Mihail Kogalniceanu: -inlocuirea celor doua conducte de aductiune de la sursa Cota 20 Ovidiu cu o retea de conducte cu o lungime totala de 13,49 km si DN=315355 mm; -suplimentarea statiei de pompare cu o pompa de rezerva; -construirea unui rezervor cu capacitatea de inmagazinare de 2000 mc; -reabilitarea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 8,083 km; -extinderea retelei de alimentare cu apa potabila pe o lungime de 8,489 km. b) pentru sat Piatra: -reabilitarea captarii din pestera de la Piatra prin echipare cu pompa submersibila cu Q=7,4 l/s; -executarea unui rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 300 mc; -realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat echipat cu sistem de dozare hipoclorit de sodiu; -executarea retelei de aductiune cu lungime de 400 m; -realizarea retelei de distributie cu lungime de 9,45 km; c) pentru sat Palazu Mic: -put forat la adancimea de 50 m echipat cu o pompa submersibila cu Q=3,0 l/s; - realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat echipat cu sistem de dozare hipoclorit de sodiu; -rezervor de compensare-inmagazinare cu capacitatea de 150 mc; -retea de aductiune cu lungimea de 3200 m; -retea de distributie cu lungimea de 5,82 km;
RAPORT DE MEDIU
30
Tinand cont ca localitatea Mihail Kogalniceanu se afla pe lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, conform Ord. MMDD 1552/2008, planul urbanistic propune cai de reducere a aportului de poluanti : -conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica; -promovarea culturilor agricole preferate pentru imbunatatirea
bilantului de azot in sol; -promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli, a aplicarii Codului de bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele declarate vulnerabile; -stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea perioadelor de interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu autoritatile publice competente in domeniu : Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie; -implementarea unui proiect conform prin realizarea unei platforme care sa permita gestionarea unitara la nivelul comunei a gunoiului de grajd din gospodariile individuale. 2. Canalizare Se propun imbunatatiri si extinderi ale retelei de canalizare, extinderea sau propunerea unei noi statii de epurare; reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si tratare ape uzate, tinand cont de precizarile RAJA SA Constanta. In acest domeniu se prevede: -extinderea retelei de canalizare cu 31, 60 km in zona extinderii intravilanului si cu 12,648 km in zona de intravilan existenta; -executare conducta de refulare cu lungimea de 1705 m, de la statia de pompare ape uzate la statia de epurare
RAPORT DE MEDIU
31
De asemenea, sunt necesare reabilitarea si modernizarea statie de epurare, modernizarea sistemului de pompare ape uzate. Statia de epurare din localitate apartine RAJA SA Constanta si face obiectul unui proiect de modernizare prin accesarea fondurilor prin POS Mediu. Conform Planului de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate, pentru comuna Mihail Kogalniceanu se prevede extinderea pana in 2013 a retelei de canalizare cu 10 km si modernizarea pana in anul 2015 a statiei de epurare, fiind necesara realizarea treptei tertiare de epurare. 3. Alimentarea cu energie electrica Se fac propuneri pentru asigurarea necesarului de consum de curent electric prin extindere sau devieri de linii electrice si construirea de noi statii de transformare sau posturi de transformare. Extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu energie electrica si reabilitarea sistemului de iluminat stradal se vor realiza conform precizarilor SC Electrica SA. Extinderea retelei se va face pe terenul propus pentru introducere in intravilan (41,2 km lungime retea subterana), rezultand la nivelul localitatii un total de 92,47 km de retea. 4. Telefonie Se propune extinderea liniilor de telecomunicatii si noi amplasamente de centrale telefonice, relee, in conformitate si cu necesitatile furnizorilor de servicii de telefonie fixa si mobila. 5. Alimentare cu caldura Dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale va duce, implicit, la schimbarea modului de incalzire a locuintelor, de la folosirea sobelor cu combustibil solid la centrale termice pe gaz, individuale sau colective. 6. Alimentare cu gaze naturale Se propune extinderea retelei in vederea asigurarii necesarului de alimentare cu gaze naturale corespunzator dezvoltarii urbanistice propuse
RAPORT DE MEDIU
32
(cca. 41,2 km retea de joasa presiune), in concordanta cu impunerile administratorului retelei de gaze de la nivelul judetului Constanta. 7. Gospodarie comunala Propunerile privind amenajarile pentru sortarea, evacuarea, eliminarea deseurilor se va face in colaborare cu adminsitratiile publice locale invecinate si a celor cuprinse in Zona Metropolitana Constanta, precum si potrivit Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor. Gunoiul de grajd rezultat de la fermele de crestere a animalelor se vor depozita pe platforme dimensionate corespunzator, prin grija fiecarui investitor, la nivelul fiecarei unitati zootehnice. Gunoiul de grajd din gospodariile individuale se vor depozita pe o platforma ce va amenajata la nivelul comunei, pe o suprafata destinata de cca. 5000 mp, amplasata in extravilan, la cca. 600m nord de zona speciala a aeroportului, pana la
utilizarea in agricultura. Protectia mediului Se propun o serie de prevederi in acesta directie: a)diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora prin : -reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si tratare ape uzate, in vederea reducerii poluarii solului si a panzei de apa freatica; -gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere si industriale; -utilizarea energiei eoliene; - conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica; -realizarea platformei pentru gunoiul de grajd la nivelul comunei. b)depozitarea deseurilor menajere si industriale: -se are in vedere promovarea tehnologiilor de reciclare, recuperare, refolosire a deseurilor prin amenajarea unei rampe de sortare, achizitionarea de pubele, amenajarea unei platforme pentru compost, precum si amenajarea unui punct de colectare selectiva a deseurilor;
RAPORT DE MEDIU
33
-conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, comuna Mihail Kogalniceanu apartine Zonei 1- Constanta, impreuna cu localitatile Poarta Alba, Lumina, Valu lui Traian, Basarabi, Ovidiu, Navodari si Constanta; in PJGD se propune ca statia de sortare ce va deservi localitatile din Zona 1 sa fie amplasata in zona localitatii Lumina (in legatura cu Depozitul de deseuri de la Ovidiu); de asemenea, pentru compostarea si biostabilizarea deseurilor umede se propun statii de compostare, una dintre acestea fiind pe Zona 1Constanta, in zona localitatii Lumina, precum si compostarea individuala in gospodarii in mediul rural a cca. 35% din deseurile vegetale; -pe platformele existente de colectare deseuri, pe domeniul public, se vor amplasa pubele pentru tipuri de deseuri; acestea vor fi preluate pentru reciclare in centrele autorizate existente la nivelul judetului Constanta. c)recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri, plantari de zone verzi: -se va realiza prin exploatarea rationala a terenurilor agricole si prin impadurirea a 40 ha de teren, asa cum este specificat si in Axa 4 a Strategiei de dezvoltare durabila; -sunt necesare lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin
reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul in localitatea Mihail Kogalniceanu. d)organizarea sistemelor de spatii verzi: -se propune extinderea de spatii verzi amenajate existente in localitatile Mihail Kogalniceanu si Piatra si amenajarea de parcuri in zonele centrale ale grupurilor sociale Ceres si Sibioara, precum si in localitatea Palazu Mic. De asemenea, se propune recuperarea terenurilor degradate si impadurirea a 40 ha de teren, astfel: -12 ha de teren extravilan, amplasat la nord de pista aeroportului, in vecinatatea platformei de gunoi de grajd propuse; -12,5 ha extravilan la nord de localitatea Piatra;
RAPORT DE MEDIU
34
-15,5 ha pe terenuri neproductive, degradate sau pasuni din domeniul privat al primariei. Conform OUG 114/2007, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Prin PUG, conform Bilantului teritorial al situatiei propuse pentru intravilan, suprafata de spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi de 54,27 ha. Raportat la numarul de locuitori al comunei, respectiv 10109, suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor este de cca. 53,6 mp. La aceasta valoare se vor adauga, din punct de vedere functional, si suprafetele propuse pentru impadurire in jurul localitatii, dar care vizeaza terenuri inregistrate la categoria extravilan.
Reglementari urbanistice- Directii generale de dezvoltare Directiile de dezvoltare ale comunei propuse prin PUG sunt in mare parte specificate si in Planul local de dezvoltare durabila. In vederea implementarii proiectelor specifice PUG propune: -extinderea intravilanului; -organizarea cailor de comunicatie; -destinatia terenurilor, zonele functionale rezultate; -zonele protejate si limitele acestora; -protejarea unor suprafete de extravilan- paduri, oglinzi de apa, terenuri agricole valoroase. Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in fucntie de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul si de conditiile de amplasare in cadrul terenului, dupa cum urmeaza:
Zone centrale Zone comerciale Zone mixte Zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P, P+1, max. 50% max. 80% max. 50% max. 35%
35
RAPORT DE MEDIU
P+2 Zona rezidentiala cu cladiri de mai mult de 3 max. 20% niveluri Zona predominant rezidentiala (locuinte cu max. 40% dotari aferente) Zone industriale existente- nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului Zone industriale propuse- procentul maxim de ocupare a terenului se va stabili prin studiu de fezabilitate Zone de recreere nu este prevazut un grad maxim de ocupare a terenului
Conditii de amplasare in cadrul terenului: a)Constructii de invatamant: amplasamentul va fi organizat in patru zone dimensionate in functie de capacitatea unitatii de invatamant, dupa cum urmeaza: zona ocupata de constructie; zona curtii de recreatie(asfaltata); zona terenurilor si instalatiilor sportive; zona verde, inclusiv gradina de flori. Pentru invatamantul prescolar (gradinite) se va asigura o suprafata minima de teren de 22 mp/copil, astfel: -localitatea Mihail Kogalniceanu : 13.200 mp; -satul Piatra : 1.188 mp; -satul Palazu Mic : 264 mp; -grup social Sibioara: 704 mp; -grup social Ceres : 242 mp. Pentru scoli primare, gimnaziale, licee, scoli postliceale si scoli profesionale, o suprafata minima de 20 mp/elev, astfel : -localitatea Mihail Kogalniceanu : 19.640 mp; -satul Piatra : 3.840 mp; -satul Palazu Mic : 520 mp; -grup social Sibioara: - ; -grup social Ceres : 600 mp.
RAPORT DE MEDIU
36
Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone mentionate: 25% teren ocupat de constructii; 75% teren amenajat (curte recreatie, amenajari sportive, zona verde, etc.). b)Constructii de sanatate: amplasamentul va fi organizat in trei zone (constructii, accese- alei-parcaje, zona verde). Capacitatea dispensarului se stabileste pe baza populatiei arondate: -localitatea Mihail Kogalniceanu : 1.036,1 mp; -satul Piatra : 181 mp; -satul Palazu Mic : 45,40 mp; -grup social Sibioara: 26,80 mp; -grup social Ceres : 59,80 mp. Procentul maxim de ocupare a terenului pentru constructii va fi de 20%. c)Constructii si amenajari sportive: terenul va trebui sa permita amplasarea a trei zone fucntionale : zona pentru constructii, zona pentru spatii verzi, zona pentru parcaje, alei acces, drumuri. Procentul maxim de ocupare a terenului va fi de: -50% pentru constructii si amenajari sportive; -20% pentru alei drumuri si parcaje; -30% pentru spatii verzi. Interdictii temporare de construire pentru zonele care necesita studii si cercetari suplimentare- planuri urbanistice zonale privind parcelari, reparcelari, operatiuni de protectie Planul Urbanistic General instituie interdictie temporara de construire pana la elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale in toate zonele de extindere a extravilanului existent. Interdictii definitive de construire pentru zonele care prezinta riscuri naturale, servituti de protectie Se interzice construirea in zonele protejate specificate.
RAPORT DE MEDIU
37
Concluzii- Masuri in continuare propuse prin PUG Amenajarea si dezvoltarea comunei Mihail Kogalniceanu Comuna se dezvolta ca parte integranta a zonei metropolitane Constanta. In acelasi timp poate profita de surse de finantare pentru dezvoltare durabila in mediul rural, de programe europene de actiune pentru mediu. Categorii principale de interventie, care sa sustina materializarea programului de dezvoltare Interventiile sunt propuse in patru directii principale: -dezvoltarea sectorului agricol bazat pe initiativa privata; -reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii comunei; -dezvoltarea sectorului destinat industriilor bazate pe produse agrozootehnice si de depozitare legat de prezenta aeroportului; -mentinerea calitatii mediului prin pastrarea unui echilibru intre activitatile umane si conservarea resurselor naturale. Prioritati de interventie, in functie de necesitati si de optiunile populatiei -extinderea si modernizarea retelei de distributie a apei potabile; -reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si de tratare ape uzate, in vederea reducerii poluarii solului si a panzei de apa freatica; -reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din localitatea Mihail Kogalniceanu in vederea cresterii confortului urban si a sigurantei traficului rutier pe raza localitatii; - reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din satul Piatra reabilitarea si extinderea retelei de drumuri comunale, cresterea gradului de confort social;
RAPORT DE MEDIU
38
- reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din satul Palazu Mic - reabilitarea si extinderea retelei de drumuri comunale, cresterea gradului de confort social; Lucrari necesar a fi elaborate -PUZ in zonele de extindere a intravilanului; -PUZ in zonele centrale ale localitatilor Mihail Kogalniceanu, Piatra si Palazu Mic; -proiecte prioritare de investitii care sa sigure implementarea obiectivelor, in special in domeniul interesului public.
1.3.Relatia cu alte planuri si programe Planul urbanistic general elaborat si aprobat conform legii constituie un instrument de aplicare a politicii de dezvoltare a localitatilor. In elaborarea lui s-a tinut cont de Planul Urbanistic General elaborat in anul 2001 de SC Prolif SA. De asemenea, s-au stabilit relatiile necesare cu planurile urbanistice zonale si de detaliu elaborate anterior PUG, respectiv: -PUZ Introducere in intravilan si lotizare, loc. Piatra; -PUD Lotizare Padure; -PUD Extindere Lotizare Padure; -PUD Ansamblu rezidential Cartier Sud; -PUD Lotizare zona cimitirului catolic; -PUD Amenajarea zonei centrale a satului Piatra. Planul Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu
relationeaza cu Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN) , cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ), cu Agenda Locala 21. Din Planul Urbanistic General intocmit de SC Decodesign A SRL Constanta reiese ca pentru intocmirea documentatiei de urbanism au fost analizate aceste planuri si programe.
RAPORT DE MEDIU
39
In sectiunea 1 a PATN este prevazuta realizarea unui drum expres sau cu 4 benzi care va lega Ramnicu Sarat si implicit zona Moldovei de
Constanta, prin Harsova. In acest sens este propusa soseaua de centura care va ocoli localitatea Mihail Kogalniceanu prin partea de vest, accesibil prin intersectii amenajate cu sensuri giratorii. In sectiunea 5 a PATN comuna este mentionata ca fiind inundabila pe cursurile de ape. Zona in care se afla teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu este lipsita de orase pe o raza de cca. 25-30 km. Acest fapt determina necesitatea de actiuni prioritare pentru dezvoltarea localitatii cu rol de deservire intercomunala. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Constanta (PATJ Constanta): are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socio-economica a judetului. Rolul PATJ este de a coordona si armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul ntregului judet, asigurnd un cadru global si unitar privind posibilitatile de dezvoltare n context regional, national si european. Prevederile PATJ constituie elemente obligatorii de tema pentru planurile de amenajare teritoriala si urbanistica ce se ntocmesc pentru unitatile teritorial administrative din cadrul judetului. Agenda Locala 21 propune un portofoliu de proiecte prioritare de care s-a tinut cont la momentul realizarii propunerilor din PUG de dezvoltare urbanistica si tehnico-edilitara ale comunei: extinderea si modernizarea retelei de distributie apa potabila; reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si tratare ape uzate; reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din localitatile Mihail Kogalniceanu, Piatra, Palazu Mic. De asemenea , in PUG sunt prevazute obiective generale ce se regasesc in Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor , in Planul
RAPORT DE MEDIU
40
Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 SE.
Obiectivele
specifice in domeniul gestionarii deseurilor vor trebui corelate cu prevederile Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor aflat in curs de avizare din punct de vedere al protectiei mediului. Astfel obiectivele propuse trebuie sa fie conform cu planul judetean si sa tina cont de zonificarea realizata la nivelul judetului Constanta prin acest plan.
RAPORT DE MEDIU
41
2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI
RAPORT DE MEDIU
42
2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului 2.1.1. Elemente de geologie Cuprinsa ntre 271505 si 293010 longitudine estica si 434004 si 492503 latitudine nordica, regiunea Dobrogea se prezint ca o unitate distincta in cuprinsul teritoriului Romaniei. Specificul este dat de geomorfologia zonei, intregul relief fiind ajuns la stadiul de peneplena, eroziunea fluviatila incetand s fie un factor modelator deosebit. Teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu apartine din punct de vedere geomorfologic Platformei Dobrogei Centrale. Podisul Dobrogei, cuprins intre Dunare (in vest si nord), Marea Neagra (in est) si granita cu Bulgaria (in sud) este o unitate danubiano-pontica de o deosebita originalitate geografica. Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300 m). Partea de nord este mai inalta, ajungand pe alocuri la 350 - 400 m si chiar 467 m in varful cel mai inalt (Vf. Greci din Muntii Macinului). Partea de sud are sub 200 m (altitudinea maxima este de 204 m n Deliorman). Alcatuirea geologica a Podisului Dobrogei se reda plastic prin notiunea de mozaic structural si petrografic . De la nord la sud se intalnesc
urmatoarele unitati structurale: Orogenul Nord-Dobrogean, Dobrogea Centrala si Dobrogea de Sud. Cea mai larga suprafata din Dobrogea centrala este ocupata de formatiunile soclului. Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse. Fundamentul cutat al Dobrogeia centrale este constituit dintr-o serie sedimentara slab metamorfozata denumita seria sisturilor verzi. In unele zone, peste sisturile verzi, apar petice de depozite epicontinentale jurasice si cretacice, ce apartin unei cuverturi sedimentare, indepartate in mare parte de
RAPORT DE MEDIU
43
eroziune. Sisturile verzi constituie fundamentul Dobrogei Centrale, in care este situata si zona studiata. Aceste depozite constau dintr-o alternanta de grauwache si pelite cloritice, de culoare verzuie, rar roscate. Sisturile verzi sunt strabatute de filoane leticulare de cuart, dispuse paralel cu stratificatia, abundente mai ales in partea nordica a zonei. Caracterul petrografic, sortarea slaba si prezenta materialului grosier in partea superioara a seriei, arata ca sisturile verzi reprezinta o formatiune orogena, fiind considerata ca o formatiune de flis. Cuvertura sedimentara este constituita din depozitele jurasice, cretacice, miocene si cuaternare, in zona studiata fiind intalnite depozite jurasice, cretacice. Depozitele jurasice acopera un relief vechi al sisturilor verzi. Aria lor de raspandire actuala este legata de unele zone structurale cu caracter de sinclinorii ale formatiunilor de fundament din partea sudica a acestei regiuni, cu o directie NV-SE. Se disting astfel trei fasii de depozitare jurasice separate intre ele de situri verzi si anume: o zona spre Dunare cuprinsa intre HarsovaGhindaresti- Topalu- Crucea; a doua apare sub forma unor petice in lungul faliei Capidava- Ovidiu in zona Dorobantu- Nicolae Balcescu- Mihail Kogalniceanu, catre cariera Ovidiu; a treia zona urmareste valea Casimcea de la este de localitatea Pantelimonu de Sus, pana la lacul Corbu. Depozitele jurasice apartin intervalului Bathonian superior-
Kimmeridgian. Petrografic acestea sunt reprezentate prin conglomerate, gresii si marne (Bathonian), calcare cu silexuri (Kallovian si Oxfordian), calcare, calcare cu silexuri, calcare recifale. In general depozitele jurasice apar constituite din depozite zoogene, uneori recifale de tip epicontinental. Entitatile litofaciale care s-au delimitat in perimetrul cercetat, chiar pe hartile cele mai detaliate, corespund urmatoarelor intervale cronostratigrafice: Bathonian superior- Callovian inferior, Oxfordian, Kimmeridgian inferior,
RAPORT DE MEDIU
44
Kimmeridgian superior. Intervalului cronostratografic Bathonian superior- Callovian inferior ii corespunde o formatiune calcaroasa detritica cu o grosime de cca. 20m, reprezentand primul termen al cuverturii care se dispune pe fundamentul de sisturi verzi. In baza forajelor executate in perimetrele localitatilor Mihail Kogalniceanu,Piatra si Palazu Mic s-au intalnit, in general, urmatoarele stratificatii: a) localitatea Mihail Kogalniceanu: -zone ce au in suprafata depozite de loess galben care se taseaza suplimentar in caz de umezire numai sub actiunea incarcarilor transmise de fundatii; este formatiunea litologica cea mai raspandita; -zone ce au in suprafata argile cafenii (in zona primariei, scolii, gradinitei); -zone de-a lungul derelei cu pamanturi aluvionare cenusii. Conform forajelor F1-F9,F12-F23 , succesiunea litologica este: pamant cenusiu cu grosimi intre 0,80- 1,00m ; strat de loess galben pana la adancimea de cel putin 5,50m. b) localitatea Piatra: -zone ce au in suprafata depozite de loess galben care se taseaza suplimentar in caz de umezire numai sub actiunea incarcarilor transmise de fundatii; este formatiunea litologica cea mai raspandita; -zone in care calcarul apare la zi la adancimi de 1,50 3,00 m. Conform forajelor F60-F63, succesiunea litologica este: pamant cenusiu cu grosimi intre 0,80- 1,00m ; strat de loess galben pana la adancimea de cel putin 6,00m. c) localitatea Palazu Mic: -zone ce au in suprafata depozite de loess galben care se taseaza suplimentar in caz de umezire numai sub actiunea incarcarilor transmise de
RAPORT DE MEDIU
45
fundatii; este formatiunea litologica cea mai raspandita; -zone in care sistul apare la zi la adancimi de 1,50 3,00 m. Conform forajelor F20, F30 , succesiunea litologica este: pamant cenusiu cu grosimi intre 1,00- 1,10m ; strat de loess galben pana la adancimea de cel putin 2,50- 3,00m; in continuarea forajele s-au oprit in formatiunea de sist verde. In forajul F10, s-a pus in evidenta formatiunea de sist verde la adancimea de 1,00m. Relieful Evolutia paleogeografic si actiunea factorilor modelatori din Dobrogea au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa. Podisul are un aspect tabular, usor inclinat spre NV si are o panta mai inclinata in apropierea litoralului si a Dunarii, altitudinile osciland intre 0 i 100 m.
Ca principale unitati naturale se disting: podisul, care cuprinde aproape

RAPORT DE MEDIU
46
intreg teritoriul, este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Podisul Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda); campia, din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala. Comuna Mihail Kogalniceanu este asezata pe Platforma Dobrogei Centrale, pe versantul vestic al vaii Carasu, pe cursul inferior al vaii Casimcea. In partea de nord se evidentiaza o erodare mai puternica, restul teritoriului prezentandu-se sub forma unui platou usor ondulat, cu inaltimi maxime de 140 m in nord-vest si 100 in sud-est, relieful incluzand partial si depresiunea complexului lacustru Corbu-Tasaul. Relieful teritoriului comunei prezinta in cea mai mare parte caracter de platou, cu diferente mici de inaltime. Punctele mai inalte ale reliefului sunt in partea de est a teritoriului localitatii. 2.1.2. Solul Solurile intalnite pe teritoriul judetului Constanta sunt: Cernoziomurile -sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeana si ocupa cea mai mare parte din suprafata judetului; Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o fasie ingusta intre Rasova si Cernavoda si intre Topalu si Garliciu. Aceste soluri formate pe suprafete orizontale sau cu pante foarte mici avand altitudini de peste 100 m (150-250 m), pe loessuri, argile si aluviuni, unde stratul freatic se afl la adancimi sub 20 m. Pe teritoriul judetului Constanta, pe suprafete foarte mici, insular,
izolat mai pot fi intalnite rendzinele, rogosolurile, nisipurile si litisolurile. Solul este constituit, in mare parte, din cernoziomuri caracteristice stepei dobrogene (cernoziom carbonatic, castaniu, ciocolatiu si levigat). Solurile au o dispunere etajata sub form de fasii in directia vest-est, pe
RAPORT DE MEDIU
47
fundalul carora s-au format local soluri intrazonale. In zona studiata suportul parental al solurilor este reprezentat de roci moi, loessoide, in mare parte remaniate, avand in vedere textura mijlocie fina a majoritatii solurilor cercetate. S-a constatat levigarea carbonatilor si aparitia cernoziomurilor cambice pe cea mai mare parte din suprafata. Principalele tipuri de soluri sunt cernozion, cernoziom cambic si subtipurile acestora. Datorita insusirilor fizico-chimice aceste soluri au capacitati productive relativ ridicate. Cernoziomurile si cernoziomurile cambice apartin clasei cernisolurilor, ce ocupa aproximativ 97,05% din suprafata totala a solurilor care constituie arealul compact al comunei Mihail Kogalniceanu, fiind caracterizate printr-un orizont de humus bine dezvoltat, inchis la culoare, cu textura mijlocie, fina, avand carbonati fie la suprafata, fie levigati (in cazul cernoziomurilor cambice). O caracteristica speciala a cernoziomurilor cambice de pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu, intalnita in teren, a fost readucerea catre suprafata a carbonatului de calciu. Clasa hidrosolurilor apare intr-un singur areal. Acestea sunt legate de excesul puternic de umiditate de pe valea din partea de sud a teritoriului. Clasa protosolurilor este intalnita in partea de est a localitatii, la hotarul cu Sibioara, fiind formata pe substrat calcaros. Aceste soluri au potential productiv scazut, sunt mai putin fertile. Terenurile agricole din Mihail Kogalniceanu sunt afectate de o serie de procese: regradarea carbonatilor (ceea ce determina o tendinta de formare a crustei la suprafata solului), proces lent de salinizare slaba.
2.1.3. Elemente de hidrologie Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape subterane si
RAPORT DE MEDIU
48
Marea Neagra. Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul balailor (Balta Ialomitei, de la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al Dunarii Maritime, in nord. Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in lacul Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda. Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5 km vest de Constanta, varsarea in Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a fost utilizata pentru proiectarea si construirea traseului Canalul Dunare Marea Neagra.Acest canal, n lungime de 64 km, leag Dunarea de Marea Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele dou capete existand cate un sistem de ecluze. A fost construita si o derivatie de la Poarta Alba la Midia (Canalul Poarta Alba-Midia). Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol i laguna Razim - Sinoe care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa semipermanenta din sudul Dobrogei. In zona comunei Mihail Kogalniceanu retea hidrografica nu este semnificativa. Raul Casimcea, cel mai important al Dobrogei si care pleaca din Podisul Dobrogei de Nord , se afla in partea de nord a teritoriului administrativ al comunei, traverseaza satul Piatra si se varsa in lacul Tasaul. Al doilea curs de apa, paraul Agi Cabul, trece prin Mihail Kogalniceanu pe directia nord- sud si are curs de apa permanent. Acesta se varsa in Canalul Dunare Marea Neagra. De asemenea, satul Piatra se afla in apropierea lacului Tasaul.
RAPORT DE MEDIU
49
Zona Dobrogea este caracterizata printr-un regim sarac in ceea ce priveste sursele de apa subterana, determinat de precipitatiile scazute si de lipsa unor depozite care sa permita acumulari importante de ape subterane. Intreruperea irigatiilor in cea mai mare parte a suprafetelor amenajate a accentuat acest deficit al apelor subterane. Pe baza datelor privind structura geologica se poate arata ca : -sisturile verzi reprezinta practic o formatiune lipsita de capacitatea de inmagazinare a apei; -depozitele sedimentare capabile sa inmagazineze apa au o dezvoltare redusa. Sisturile verzi considerate ca roci impermeabile, fiind supuse la degradare in mediu subaerian, la partea superioara a acestor formatiuni apare o zona de alteratie, in care se dezvolta pe grosimi reduse un sistem de fisuri care permit circulatia apei.
RAPORT DE MEDIU
50
In vaile ce se dezvolta pe sisturile verzi se gasesc uneori grohotisuri depuse la baza versantilor vaii, care impreuna cu materialul fin ce provine din spalarea loessurilor formeaza depozite cu permeabilitate ridicata in care apa poate fi retinuta, formand acvifere cu dezvoltare locala. Depozitele sedimentare jurasice si cretacice, dezvoltate in facies calcaros, nu pot constitui acvifere mai importante deoarece au o dezvoltare redusa in suprafata sau datorita unor particularitati structural-tectonice, situate la cote superioare fata de reteaua hidrografica, fiind drenate puternic de catre acestea. Forajele executate in Dobrogea Centrala (in care se situeaza si zona studiata) care au investigat formatiunile cuaternare, loessurile si depozitele proluviale ale vailor au pus in evidenta depozite cu capacitati reduse de
RAPORT DE MEDIU
51
debitare, 30% din foraje evidentiind ape nepotabile. Aceste depozite au o porozitate crescuta (peste 40%) reflectata in capacitatea crescuta de inmagazinare, dar datorita elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de cedare este foarte scazuta. Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniforma, acestea fiind depuse pe un relief preexistent. Se remarca valori scazute ale adancimii nivelurilor piezometrice, pentru ca majoritatea forajelor au fost executate pe vai, iar aportul de apa din irigatii a contribuit, in perioada de functionare a sistemelor de irigatii, la ridicarea nivelului apelor subterane. In forajele executate in localitatile comunei Mihail Kogalniceanu s-au pus in evidenta urmatoarele: - in loc. Mihail Kogalniceanu nivelul panzei de apa freatica este in jurul adancimii de 2,70m in forajul F1, in jurul adancimii de 0,70-1,00m in forajele F10 si F11, la adancimea de 2,00-3,80 m in forajele F13 si F22, la 2,00-3,80 m in forajele F15 si F16; - in localitatea Piatra in forajele executate nu s-a pus in evidenta panza freatica; - in localitatea Palazu Mic in forajele executate nu s-a pus in evidenta panza freatica. Conform datelor furnizate de Administratia Nationala a
Imbunatatirilor Funciare RA prin avizul nr. 186/26.01.2010, in zona administrativa a comunei Mihail Kogalniceanu exista capacitate de irigatie in Amenajarea 1336- Carasu Mihail Kogalniceanu si 184- Terasa Sinoe, pe suprafata de 153.696.000,00 mp . Capacitatea de irigatii se afla in administrarea ANIF RA Sucursala Teritoriala Dobrogea, Unitatea de Administrare Constanta Nord. Conform datelor detinute, cca. 90% din totalul apelor potabile utilizate de locuitorii comunei provine din surse subterane. Conform determinarilor efectuate de autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor, s-a
RAPORT DE MEDIU
52
evidentiat poluare cu nitrati .
2.1.4. Clima si calitatea aerului Meteoclimatic, judetul Constanta apartine in proportie de 80% sectorului cu clima continentala si in proportie de 20% sectorului cu clima de litoral maritim. Circulaia maselor de aer este influenat iarna de anticiclonul siberian, care determin reducerea cantitilor de precipitaii, iar vara anticiclonul Azorelor, provoac temperaturi ridicate i secete. Regimul climatic in partea maritima se caracterizeaza prin veri a caror caldura este alternata de briza marii si prin ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede dinspre mare. Temperatura Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (1011C) si temperaturi medii ridicate vara (22 23C). Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica.Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata: 23 - 24 C in jumatatea "dunareana" a Dobrogei si 21 - 22 C n jumatatea "maritima" a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10 - 20 zile tropicale, fata de 30 - 40 zile spre Campia Romana. Temperaturile medii anuale si multianuale sunt prezentate in tabelul urmator (cele mai apropiate statii meteo de amplasamentul studiat sunt cele de la Constanta si Medgidia):
Statia meteo
Adamclisi Cernavoda Constanta
Media multianual a 10,9 11,4 11,7
Temperatura aerului (C) Media Minima anuala anuala si data 2008 12,2 -17,8/05.01.2008 12,3 -15,7/05.01.2008 13,2 -11,1/05.01.2008
RAPORT DE MEDIU
Maxima anuala si data 36,8/16.08.2008 38,9/16.08.2008 31,6/05.07.2008

53
Harsova Mangalia Medgidia
11,0 11,5 11,1
12,5 12,8 12,3
-15,7/05.01.2008 -13,8/05.01.2008 -15,5/05.01.2008
38,9/16.08.2008 33,3/18.08.2008 36,1/16.08.2008
Sursa:APM Constanta, Starea factorilor de mediu in jud. Constanta-2008
Temperaturile medii anuale se inscriu in valori superioare mediei pe tara, iar in jumatatea central nordica a teritoriului valorile nu scad sub 10C. Regimul climatic in zona comunei Mihail Kogalniceanu este temperat continental, cu influente marine. Astfel, verile sunt secetoase si calde, iar iernile reci. Aflata la altitudinea de +150m si la cca. 15 km de Marea Neagra, comuna imbina caracteristicile unui climat temperat continental cu cele de clima de litoral maritim, marea exercitand influenta pe cuprinsul unei fasii litorale de 10-20km latime spre interiorul regiunii. Temperaturile minime si maxime sunt cuprinse intre -15C si +35C, permitand diversificarea culturilor agricole, in special a celor care sunt favorizate de interventii mecanizate si irigatii. Regimul precipitatilor Din factorii naturali care influenteaza cel mai mult desfasurarea activitatilor agricole, exceptand regimul termic propriu-zis, trebuie mentionat si regimul precipitatiilor, care se inescrie in valori medii mici, in general insuficiente pentru necesitatile unie agriculturi cu productivitate mare, prezentand de multe ori perioade de seceta. Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torentiale. Volumul precipitatiilor anuale este cuprins intre 3 400 mm/an. Cele mai reduse cantitati lunare se constat in perioada februarie aprilie si la sfarsitul verii si nceputul toamnei, iar cantitatile cele mai mari in mai, iunie, iulie (cu predominare iunie) si in noiembrie decembrie (cu predominare in decembrie). Zapada si lapovita se produc in semestrul rece octombrie martie si intamplator si din septembrie pana in mai.
RAPORT DE MEDIU
54
Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii. Cu toate acestea, in anul 2005 s-au inregistrat inundatii devastatoare la Costinesti si Tuzla, iar cantitatile de precipitatii au fost aproape duble fata de mediile multianuale. In zona studiata precipitatiile reduse fac ca reteaua hidrografica sa aiba o densitate scazuta. La aceasta contribuie si structura petrografica si geologica. Teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu este situat la limita vestica a zonei de influenta a climatului maritim cu un nivel scazut de precipitatii atat in anotimpul cald cat si in anotimpul rece. Umiditatea aerului Marea Neagra exercita o influenta modificatoare asupra umiditatii aerului care se resimte pe intreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic in primii 15 25 km de la tarm. Umiditatea relativa a aerului reprezinta raportul exprimat in procente intre umiditatea maxima la aceeasi temperatura. In zona considerata, mediile anuale ale umiditatii relative sunt de cca. 80 %, in luna decembrie fiind de 87 - 89,5% , iar in luna iulie de 70 72 %. Zilele cu umiditate foarte scazuta sunt estimate la 2 pe an, cnd umiditatea scade sub 30%. Frecventa zilelor cu umiditate relativa de cca. 80 % este destul de ridicata, respectiv de 130 zile, numarul zilelor cu umiditate mare avand un maxim in luna decembrie si un minim n luna august. Presiunea atmosferic i vnturile. Valorile lunare si anuale ale presiunii atmosferice depasesc 1000mb, acestea atingand si 1020mb in timpul iernii datorita invaziei de aer continental. Vanturile predominante bat dinspre N i NE in zona litoralului si dinspre NV in zona continentala. Pe aproape intreg teritoriul judetului
regimul climatic este afectat considerabil de influenta Marii Negre, atat sub
RAPORT DE MEDIU
55
aspect termic cat si dinamic. In aceste conditii exista o mare variatie a regimului circulatiei atmosferice, vanturile avand un grad ridicat de instabilitate atat ca directie cat si ca viteza, neexistand vanturi regulate. Vitezele sunt in general moderate iar furtunile sunt destul de rare. Cu toate acestea se poate spune ca vanturile din sectorul nordic N, NE, NV reprezint 40,3% din totalul anual, comparativ cu 33,8 % din sector sudic. Pe aceste directii se inregistreaza si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4 m/s pentru nord, 6,7 m/s pentru NE si 4,7 m/s pentru NV. Astfel, frecventele cele mai mari le au vanturile din nord in februarie -22,2% , cele din sud si SE cate 19,4% - in mai si cele din vest- in august si noiembrie -15,9 % si respectiv 24,4% . Vanturile din nord-est au cea mai mare viteza medie in noiembrie iar cele din nord in cele trei luni de iarna. In decursul unui an viteza medie a vanturilor si durata perioadelor de calm au o evolutie ciclica. Viteza medie lunara multianuala are un maxim in februarie 6,75 m/s si un minim in iulie 5,13 m/s. In august se inregistreaza cele mai multe situatii de calm 15,8% din total, iar in februarie si decembrie cele mei puine 8,4%, adica aproximativ 56 si respectiv 62 ore. Numarul furtunilor cu durata mai mare de 12 ore anual variaza intre 16 - 1990 si 37 - 1983, cu o medie anuala de 29. In marea majoritate - 75,1% furtunile inregistrate in zona centrala si de sud a litoralului romanesc sunt datorate vanturilor din sector nordic N i NE, cele din E i SE avand o frecventa de numai 5,0%. Pe aceleasi directii se inregistreaza si cele mai mari durate medii. 33 ore - din NE, 31 ore - din N, precum si durata maxima -138 ore cu V>10 m/s - in perioada 16-22 februarie 1979. Pe lang gruparea pe directii este evidenta gruparea furtunilor, 71,1% din totalul celor cu durata peste 12 ore in perioada rece a anului, octombriemartie. Calitatea aerului
RAPORT DE MEDIU
56
Calitatea aerului poate fi afectata de o paleta larga de poluanti si , urmare a faptului ca atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluantilor catre om si celelalte componente ale mediului , se impune ca prevenirea poluarii aerului sa se constituie in prioritate pentru toate activitatile/ actiunile desfasurate . Sursele de poluare pentru aer pot fi : -surse fixe, dirijate, de ardere reprezentate de sistemele centralizate de preparare a apei calde si agentului termic . In zona amplasamentului studiat nu sunt astfel de surse, deci nu se considera ca se inregistreaza o presiune asupra calitatii aerului din acest punct de vedere. - surse mobile reprezentate de traficul auto pe drumurile de exploatare spre obiectivul turistic din zona. - surse de suprafata reprezentate n principal de eroziunea vntului asupra suprafetelor temporar lipsite de vegetatie (drumuri de pamant, gramezi de pamant, terenuri necultivate). In zona studiata nu sunt amplasate statii de monitorizare a calitatii aerului ca parte a retelei nationale de monitorizare, acestea fiind concentrate in zona de coasta a judetului si foarte putin in adancime (la Medgidia). Tinand cont ca din punct de vedere economic zona se caracterizeaza prin activitati agricole, agro-zootehnice, de comert se poate considera ca se constituie ca factori de presiune pentru aer pulberile antrenate in timpul lucrarilor agricole pe terenurile din apropiere, precum si gazele de esapament de la utilajele agricole. De asemenea, se constituie in surse de poluare traficul rutier si aerian, in special in sezonul estival, cand creste intensitatea pe ambele variante de circulatie, cu accent pe traficul rutier, tinand cont ca drumul national traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu. Pentru factorul de mediu aer s-au realizat masuratori in zona aeroportului determinandu-se concentratiile de SO2, NO2, NH3, pulberi totale in suspensie, PM10, cu perioada de mediere de o ora pentru toate
RAPORT DE MEDIU
57
determinarile. Fata de prevederile Ord. 592/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, nu s-au constatat depasiri. Din punct de vedere al Directivei 2002/49/EC privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea de Guvern nr. 321/2005, intra sub incidenta acestor prevederi si realizeaza harta strategica de zgomot doar aeroporturile mari, cu mai mult de 50.000 de miscari aeronave/an. In cazul AIMK, masuratorile nivelului de zgomot au relevat urmatoarele valori medii: 55,7 dB la aterizarea si 59,4 dB la decolarea unei aeronave B737. La aterizarile simultane ale unei aeronave EC155 si a uneia B737 s-a inregistrat o valoare de 79,4 dB. 2.1.5. Biodiversitatea Dobrogea se distinge prin anumite particularitati comparativ cu restul tarii. Pozitia geografica, prezenta Marii Negre, structura solului si clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore si faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic biodiversitatii acestei regiuni. Vegetatia initiala se pastreaz sub forma unor mici areale de stepa, silvostepa si padure. Intrazonal apar plante halofile, arenicole si hidrofile, legate de anumite conditii locale specifice. Dupa cum s-a mentionat, vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea stepica. Desi in momentul de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii si viticulturii, se poate spune - tinand seama de resturile vegetatiei primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor - ca pajistile stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice si sudice. Pentru Dobrogea este caracteristica astazi prezena vegetatiei de cultura pe cea mai mare parte a teritoriului (peste 90% din suprafata). Din
RAPORT DE MEDIU
58
vegetatia naturala s-au pastrat doar o parte din paduri si o mica parte din pajisti. Ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupa suprafete extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si zona centrala a Dobrogei. In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme, de o mare varietate, incepand cu ecosistemele terestre de stepa, silvostepa si padure sfarsind cu ecosistemele acvatice, marine si lacustre, din lungul litoralului si Dunarii. Zona stepei, cu limita superioara de 50-100 m altitudine, cuprinde o vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni ori in rezervatiile naturale. Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata n sud-vestul judetului, dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii vailor abrupte. Zona de padure ocupa in judetul Constanta arealele cele mai restranse: circa 3% din teritoriul acestuia. Caracteristice pentru zona stepei sunt solurile balane si cernoziomurile formate indeosebi pe loess, vegetatia caracteristica fiind cea stepica, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase, porumbari si tufe de paducei. Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes serotina, Thymus marschallianus, Asperula
cynanchica, Salvia nutans etc. In zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata alaturi de specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.
RAPORT DE MEDIU
59
Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic Dobrogei; numarul mare de specii de origine sudica prezente aici conditioneaza de asemenea o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt dominate fie de Quercus pubescens stejar pufos, Carpinus orientalis carpinita, Fraxinus ornus mojdrean (paduri vestpontice) prezente in Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau de specii ca Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Cotinus coggygria.In zona comunei Mihail Kogalniceanu cea mai mare suprafata de teren din teritoriul administrativ este utilizat pentru agricultura (cca. 74%). Pasunile, fanetele ocupa cca. 8 %, iar padurile 1,7%. Fondul forestier este proprietate publica de stat si se afla in administrarea Directiei Silvice. Din totatlul suprafetei de fond forestier, cca. 189 ha sunt ocupate de padure adulta, speciile de baza fiind: stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), mojdrean (Fraxinus ornus), salcam (Robinia
pseudacacia), gladita (Gleditschia triacanthos). Vegetatia pasunilor si fanetelor din zona analizata este slab reprezentata calitativ si cantitativ, fiind caracerizata de specii ierboase reduse ca inaltime, adaptate solului si regimului hidric redus, dar deteriorate calitativ datorita pasunatului, fiind observate suprafete in care vegetatia era aproape inexistenta. S-au identificat scaiul dracului (Eryngium campestre), (Carduus nutans), Teucrium polium, iarba sarpelui (Echium vulgare). In zona satului Palazu Mic suprafetele de teren aflate pana la baza dealului se caracterizeaza fie prin suprapasunat sau sunt terenuri exploatate agricol. Incepand cu zona de deal, inclusa in zona de rezervatie naturala, apar aspecte caracteristice zonei protejate. Cu titlu general, in zona Dobrogei fauna este alcatuita din specii pontomediteraneene, ce traiesc pe terenurile deschise, in timp ce in paduri predomina elementele central-europene. Intr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim o
RAPORT DE MEDIU
60
ciulin
varietate de vietuitoare. Datorita acestor raporturi de interdependenta, raspandirea teritoriala a vietuitoarelor urmeaza aproape fidel arealele de vegetatie, fiind caracteristice zonelor antropizate in care se desfasoara agricultura intensiva, cu utilizare de pesticide si ingrasaminte chimice, totodata fiind si o zona expusa traficului si activitatilor de mica industrie si de prestari servicii , precum si zona in extindere rezidentiala, interesanta si din acest punct de vedere ca si parte componenta a Zonei metropolitane Constanta. In regiunea de stepa, cea mai extinsa in limitele judetului Constanta, fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si rozatoare de camp care-si gasesc hrana din belsug (soareci de camp, iepuri). Dintre elementele faunistice care sunt adaptate agrobiocenozelor, putem aminti popandaul, harciogul, semanatura, cotofana. In judetul Constanta exista un numar de 38 de arii naturale protejate, cu o suprafata totala de 19.617,1 ha, ceea ce reprezinta 2,77% din suprafata judetului (suprafata de referinta de 707.129 ha) si 0,082% din suprafata tarii (suprafata de referinta de 23.839.200 ha). Din totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5 sunt rezervatii stiintifice (categoria I IUCN). 36 de arii protejate sunt declarate la nivel national, iar 2 sunt declarate la nivel judetean, prin hotarri locale. Biodiversitatea ce caracterizeaza judetul Constanta este valorizata si prin instituirea regimului de protectie pentru un numar de 20 situri de importanta comunitara (SCI), declarate prin Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de iar dintre pasari rate, gaste, grauri, ciori de
importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 n Romania si un numar de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
RAPORT DE MEDIU
61
avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 n Romania.
In figura de mai sus sunt prezentate siturile de protectie avifaunistica desemnate ca arii naturale protejate prin programul european Natura 2000 pe teritoriul Dobrogei. Din punct de vedere al teritoriului administrativ, 1% din comuna Mihail Kogalniceanu se gaseste in ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu, 1% in ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia si 6% in ROSPA 0019 Cheile Dobrogei. Caracteristicile ariilor naturale protejate prin programul Natura 2000, prezente in zone comunei, sunt descrise in capitolul 3 al prezentei lucrari, conform datelor oficiale existente , a Formularelor standard, precum si a verificarilor efectuate in zona.
RAPORT DE MEDIU
62
Figura: Siturile de importanta comunitara de pe teritoriul judetului Constanta
2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public Comuna Mihail Kogalniceanu, fost Karamurat, este o localitate situata la nord-vest de orasul Constanta, la o distanta de 25 km. Locul in care se afla comuna a fost ocupata initial de triburile tatare emigrate din Crimeea, stabilite in urma cu aproximativ 500-550 ani, perioada in care localitatea a purtat numele unui conductator tatar. Teritoriul a fost stapanit de tatari pana in anul 1877. In perioada 1873- 1883 localitatea a fost populata cu colonisti de origine germana, cunoscuti ca germani dobrogeni. Majoritatea au parasit localitatea in 1940. Dupa terminarea razboiului de independenta, cand Dobrogea intra in componenta Romaniei, apar primii locuitori romani. In
RAPORT DE MEDIU
63
1940 foarte multi germani s-au intors in tara de origine, ramanand in localitate doar 10-15 familii. Comuna are in componenta satul Palazu Mic, satul Piatra si doua grupuri sociale : GS Sibioara si GS Ceres. Legatura cu satele componente ale comunei se realizeaza prin drumul comunal DC80 Mihail Kogalniceanu Palazu Mic, DC85 Mihail Kogalniceanu Piatra. Conform recensmntului din 2002 n comuna Mihail Koglniceanu triesc 10114 locuitori, dintre care 8155 romni, 1214 aromni, 107 turci, 337 ttari, 283 romi, 18 germani. Densitatea populatiei este de 62,6 locuitori/km2, inregistrand un trend descrescator comparativ cu recensamantul populatiei din 1998. Pe teritoriul comunei se afla obiective de utilitate publica , de interes local (scoli generale, caminul cultural, gradinitele, asezamintele de cult, etc.) si obiectiv de interes national Aeroportul International Mihail
Kogalniceanu. Aezare cu un bogat trecut istoric, comuna Mihail Kogalniceanu se poate lauda cu obiective istorico-culturale importante, printre care: sistemul de apeducte roman, asezarile neolitice Sitorman (cultura Hamangia i Gumelnia), Biserica Romano-Catolica in stil gotic, Muzeul Etnografic Aromn, etc. Activitatea economica principala desfasurata in comuna este
agricultura, urmat de prestari servicii, comert, industrie. De asemenea, existenta Aeroportului Internaional Mihail Kogalniceanu si a bazei militare NATO a dus la dezvoltarea serviciilor si la o crestere economica semnificativa la nivelul comunei.
2.1.7. Peisajul , valori arhitecturale, istorice Din punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate , in anumite conditii , binevenite , proiectele pot avea efecte
RAPORT DE MEDIU
64
asupra caracterului sau calitatii peisajului , precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari . In literatura de specialitate se face diferente intre peisaj si efecte vizuale astfel : -efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului) ; -efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul asupra perceptiei vizuale , fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei ; Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare la 1 martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv promovarea protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si organizarea cooperarii europene in acest domeniu. Conventia este primul tratat international consacrat exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplica pe tot teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile naturale, rurale, urbane si periurbane. Ea are n vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile, dar si peisajele cotidiene sau cele degradate.Statul roman a ratificat Conventia prin adoptarea Legii nr. 451/2002 . Prin semnarea Conventiei Romania s-a angajat la respectarea
prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi n vederea unei mai bune cunoateri a peisajelor proprii , respectiv : identificarea peisajelor din ansamblul teritoriului propriu , analizarea caracteristicilor acestuia , precum si a dinamicii si a factorilor perturbanti , urmarirea transformarilor peisajelor . De asemenea , un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national , innd seama de valorile particulare atribuite lor de ctre prile interesate i de populatia implicat. Peisajul in zona localitatii este definit de relieful teritoriului, care prezinta in cea mai mare parte caracter de platou, cu diferente mici de
RAPORT DE MEDIU
65
inaltime, de cursul de apa (paraul Agi Cabul) ce strabate localitatea Mihail Kogalniceanu, de Lacul Tasaul aflat spre zona de est a teritoriului (satul Piatra este cel mai apropiat de lac). Spatiile verzi sunt o categorie functionala din cadrul localitatii care se caracterizeaza prin existenta unui cadru vegetal natural (perdele forestiere in administrarea Romsilva) si spatiu verde constituit, ce cuprinde amenajari si dotari in intravilanul localitatii pentru activitati recreative, sportive. In localitatea Mihail Kogalniceanu se afla un parc in suprafata de 3,2 ha , denumit Parcul Tineretului, amenajat cu locuri de joaca pentru copii, plantatii de arbusti ornamentali, arbori, flori. De asemenea, in zona blocurilor exista un teren de joaca pentru copii , in suprafata de 800 mp. Din punct de vedere al patrimoniului, din lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii si Cultelor , la nivelul anului 2004, pe raza comunei se afla urmatoarele valori de interes:
Nr. crt.
1
Cod LMI2004
CT-I-s-B-02725
Denumire
Asezare
Adresa
Sat Palazu Mic, La pamantul galben Sat Piatra, Ratarie
Datare
Sec. I-IIIp. Chr. Epoca romana timpurie Sec. III a. Chr.Epoca elenistica mil. IV a. Chr. Eneolitic 1957
CT-I-s-B-02731
Asezare
3 4
CT-I-s-B-02732 CT-III-m-B02956
Asezare Basorelief
Sat Piatra, Insula OstrovTasaul Mihail Kogalniceanu
In planul de dezvoltare al comunei sunt mentionate ca valori culturale si asezarile neolitice de la Sitorman, apartinand culturilor Hamangia si Gumelnita, vicus-ul roman de la Sitorman, biserica catolica (1897), biserica ortodoxa (1934), biserica ortodoxa din Palazu Mic, geamia din satul Piatra, etc.. In cadrul plansei desenate din cadrul documentatiei PUG ce vizeaza
RAPORT DE MEDIU
66
incadrarea in teritoriu, sunt identificate un numar de 22 de puncte de interes istoric si arheologic: -asezari romana(sec II- IV); -tumuli aplatizati; -necropole tumulare; -asezare medievala timpurie si asezare din epoca otomana; -aglomerare de tumuli si un drum roman; -asezare romana La pamantul galben; - asezare medievala si locuire romana; -locuire din epoca fierului; -grup de tumuli; -asezare elenistica si romana; -locuire antica.
2.1.8. Zone cu riscuri naturale Conform prevederilor Planului de Amenajare a Teritoriului National Sectiunea a V-a Zone de risc natural, aprobat prin Legea nr. 575/2001, zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, n interiorul carora exista un potential de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane. Acestea sunt reprezentate de cutremure de pamant, inundatii si alunecari de teren. In sectiunea 5 a PATN comuna este mentionata ca fiind inundabila pe cursurile de ape. Riscul de inundabilitate se manifesta de-a lungul derelei ce strabate localitatea. Riscul de instabilitate nu a fost identificat in perimetrul comunei. Actualmente nu sunt fenomene de alunecari sau prabusiri de terenuri. Din punct de vedere seismic (riscul seismic), conform Normativului P100-1/2006, zona in care sunt amplasate localitatile Mihail Kogalniceanu,
RAPORT DE MEDIU
67
Piatra , Palazu Mic prezinta o valoare de varf a acceleratiei terenului ag=0,16g pentru cutremure cu interval mediu de recurenta IMR=100 ani, cu perioada de control a spectrului de raspuns Tc=0,7 sec. Delimitarea geografica a zonelor de risc natural se bazeaza pe studii si cercetari specifice elaborate de institutii specializate, materializate prin harti de risc natural avizate de organele de specialitate ale administratiei publice locale si centrale, competente potrivit legii. Declararea unui areal ca zona de risc natural se face prin hotarare a consiliului judetean in baza hartilor de risc natural. In zonele de risc natural, delimitate geografic si declarate astfel conform legii, se instituie masuri specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor, care se cuprind n planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, constituind totodata si baza intocmirii planurilor de protectie si interventie impotriva dezastrelor. Comuna Mihail Kogalniceanu este asezata pe Platforma Dobrogei Centrale, pe versantul vestic al vaii Carasu. In partea de nord se evidentiaza o erodare mai puternica, restul teritoriului prezentandu-se sub forma unui platou usor ondulat, cu diferente mici de inaltime (cu inaltimi maxime de 140 m in nord-vest si 100 in sud-est), relieful incluzand partial si depresiunea complexului lacustru Corbu-Tasaul. Inventarierea si delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale se stabileste prin Hotararea Consiliului Judetean pe baza studiilor de specialitate avizate ale organelor administratiei publice . Zonele identificate si delimitate se preiau in documentatia de urbanism si se inscriu in documentele cadastrale. Planul Urbanistic General propune adoptarea masurilor necesare pentru apararea impotriva inundatiilor, respectiv regularizarea cursului de apa Agi Cabul, care traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu, prin reprofilarea si dalarea albiei.
RAPORT DE MEDIU
68
2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului Analiza evolutiei starii mediului in situatia neimplementarii planului este o cerinta a Directivei SEA. Analiza alternativei 0 se realizeaza pe baza gradului actual de cunoastere a starii mediului in zona vizata de planul urbanistic si este structurata pe baza aspectelor relevante de mediu si sanatate a populatiei. Analiza situatiei actuale privind starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor aspecte ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un Plan Urbanistic General creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Propunerile in cadrul unei astfel de planificari poate genera, prin directiile de dezvoltare, presiuni suplimentare asupra factorilor de mediu, iar pe de alta parte poate furniza solutii pentru rezolvarea anumitor probleme de mediu caracteristice zonelor urbane. Intentia generala este de a armoniza tendintele de dezvoltare ale unei localitati cu cerintele de protectie a mediului si sanatatii populatiei, asigurandu-se premisele unei dezvoltari durabile. In continuare se prezinta argumente privind evolutia preconizata a factorilor de mediu in cazul alternativei 0 (nici o actiune):
Factor de mediu Apa
Aspect identificat 1.Retea de alimentare cu apa subdimensionata si uzata din p.d.v. tehnic in loc. M. Kogalniceanu si lipsa retelei centralizate de alimentare cu apa in satele arondate. 2.Retea de canalizare in stare avansata de uzura si care acopera doar 30% din suprafata comunei. 2.Statie de epurare depasita din punct de vedere tehnologic si subdimensionata.
Evolutia probabila in cazul alternativei 0 Neimplementarea masurilor propuse de PUG va duce la continuarea degradarii calitatii apelor subterane prin evacuari necontrolate de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, infiltratii in subteran a apelor uzate urmare a conductelor de canalizare degradate, utilizarea unor surse necorespunzatoare d.p.v. calitativ ca surse de apa potabila (cu efecte asupra sanatatii umane).
RAPORT DE MEDIU
69
3. Continut de nitrati ai apei subterane; populatia utilizeaza in procent major apa subterana ca sursa de apa potabila. Aer 1.Infrastructura rutiera necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. 2.Trafic rutier amplificat in sezonul estival pe drumul national ce traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu. 3. Utilizarea majoritara a combustibilului solid pentru necesarul gospodaresc de caldura si apa calda. 4.Eroziunea naturala a terenurilor neproductive/ degradate , cu antrenarea de pulberi in atmosfera (pe tot spectrul dimensional). 5.Slaba promovare a energiei din surse regenerabile. 1.Lipsa unui sistem corespunzator de preluare si tratare ape uzate . 2.Lipsa unui sistem integrat pentru gestionarea deseurilor generate la nivelul localitatii. 3.Procese lente de degradare a solului prin fenomene de salinizare si regradare a carbonatilor. 4.Degradarea solului prin poluare si exploatare ineficienta; utilizarea nerationala a ingrasamintelor naturale sau chimice. 1.Calitate necorespunzatoare a surselor de apa potabila, lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa si preluare ape uzate. 2.Lipsa sistemului de gestionare a deseurilor produse la nivelul localitatii. 3.Inexistenta infrastructurii de sanatate in satele arondate. 4.Nivel ridicat al traficului rutier prin centrul civic, lipsa unei variante ocolitoare pentru drumul european E60. 5.Necesitatea amenajarii unor zone de spatii verzi si zone destinate activitatilor sportive, a spatiilor de agrement si recreere. 6.Infrastructura pietonala cu grad Mentinerea presiunii asupra calitatii aerului urmare a traficului sustinut (in special in varianta drumului national ce strabate localitatea- cu efecte asupra calitatii vietii) , a emisiilor rezultate din utilizarea combustibilului solid (emisii de pulberi mai mari decat la orice alt tip de combustibil fosil utilizat). Va continua degradarea starii drumurilor. Consumul de combustibil va duce in continuare la emisii de gaze cu efect de sera. Se va mentine aportul la poluarea atmosferica a surselor naturale (eroziune).
Sol/subsol
Poluarea solului/subsolului urmare a evacuarilor de ape uzate neepurate sau epurate necorespunzator, continuarea degradarii solurilor, lipsa controlului asupra modului de gestionare a deseurilor. Mentinerea starii actuale sau evolutia negativa a concentratiei de nitrati avand ca sursa activitatile agricole.
Asezari umane, sanatatea populatie
Se va mentine actuala situatie in ceea ce priveste calitatea vietii in localitatile comunei, valoarea proprietatilor, accesul la servicii de sanatate. Lipsa serviciilor de utilitate publica si a confortului este posibil sa conduca la migrarea populatiei.
RAPORT DE MEDIU
70
Biodiversitate
Riscuri naturale Peisaj, zonare teritoriala
avansat de uzura fizica. 1.Pe teritoriul comunei se regasesc suprafete relativ mici din doua situri din reteaua Natura 2000 (ambele in exteriorul zonei urbanistice a resedintei de comuna). Nu s-au inregistrat presiuni de dezvoltare urbanistica pe zonele declarate prin legislatie ca fiind importante pentru conservarea biodiversitatii. Lipsesc organismele necesare competente pentru asigurarea managementului acestor zone si , implicit, pentru asigurarea regulamentelor necesare pentru asigurarea accesului turistilor in conditii de siguranta pentru capitalul natural valoros. In actuala sa forma, Planul urbanistic general elaborat in anul 2001, in baza caruia functioneaza comuna in prezent, nu prevede masuri si tendinte de dezvoltare pentru localitate care sa fie corelate cu necesitatile de protectie a ariile naturale valoroase. 2. Deficit de vegetatie forestiera in unele zone ale localitatii. 3.Necesitatea amenajarii si imbunatatirii calitatii pasunilor. 1.Lipsa lucrarilor de regularizare a albiei paraului Agi Cabul care traverseaza localitatea. 1.Dezvoltarea zonelor rezidentiale fara aplicarea prevederilor unui regulament local de urbanism, fara asigurarea unor spatii verzi suplimentare raportat la noile locuinte. 2.Disproportionalitati intre diferitele tipuri de utilizari ale terenului si cadrul natural. 2.Constructie de noi obiective fara posibilitatea racordarii la retelele de utilitati publice. 3. Insuficienta cantitativa si calitativa a spatiilor de agrement si recreere, a spatiilor pentru practicarea sportului, a parcurilor. 4.Lipsa delimitarilor si restrictiilor generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit.
Se va mentine situatia actuala, fara a fi excluse dezvoltari urbanistice neorganizate, care nu tin cont de zonele de protectie ale ariilor naturale valoroase. Posibilitatea aparitiei unor dezvoltari economice care nu tin cont de necesitatea armonizarii propunerilor respective cu cea a mentinerii integritatii ariilor naturale, in scopul asigurarii dezvoltarii durabile a comunei.. Continuarea degradarii pasunilor.
.Se va mentine situatia actuala (mentinerea ca sursa de risc in caz de inundatii). Se va mentine tendinta de dezvoltare a fondului construit fara aplicarea unor regulamente unitare de urbanism pe unitati teritoriale de referinta. Realizarea pe aceleasi zone a unor constructii cu destinatii/folosinte intre care nu exista concordanta : locuinte cu unitati de mica industrie sau cu obiective de gospodarie comunala.
RAPORT DE MEDIU
71
Mediul social si economic
1.Lipsa competitivitatii produselor agricole pe piata, productivitate scazuta, perspective nefavorabile privind ocuparea in agricultura. 2.Investitii insuficiente in agricultura, lipsa unui sistem de irigatii functional. 3.Lipsa unei infrastructuri corespunzatoare nu incurajeaza investitiile in agricultura, in industria de prelucrare a produselor agricole, etc. 4.Necesitatea reabilitarii si dezvoltarii infrastructurii educationale.
Se vor mentine disfunctionalitatile constatate, se va diminua in continuare standardul de viata al cetatenilor urmare a lipsei locurilor de munca, a utilitatilor publice,etc. Lipsa retelelor de utilitati publice si a infrastructurii va descuraja investitiile in zona.
Conform disfunctionalitatilor inventariate, alternativa zero nici o actiune determina evolutii negative sau mentinerea tendintelor negative de evolutie a aspectelor de mediu inventariate, generand pe ansamblu mentinerea unui standard de viata scazut pentru populatie, trend descendent pentru economia localitatii, neimplementarea obligatiilor si legislatiei postaderare la UE, lipsa corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului. De asemenea, neimplementarea prevederilor din Regulamentul de urbanism aferent unui Plan Urbanistic General poate genera: o cheltuire ineficienta a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii luate la nivelul unor planuri urbanistice inferioare (PUZ, PUD); directii antagonice de actiune datorita lipsei unei viziuni unitare; poate conduce la pierderea unei oportunitati importante de considerare a aspectelor de mediu in politica urbanistica locala.
RAPORT DE MEDIU
72
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ; ALTE PROBLEME DE MEDIU PE AMPLASAMENT
RAPORT DE MEDIU
73
Acest capitol se axeaz asupra zonelor care prezinta un interes special pentru evaluarea de mediu i anume, zonele care pot fi afectate semnificativ de planul urbanistic, furnizand si informaii asupra oricaror probleme de mediu existente in zona care sunt relevante pentru plan. Prin aceste informatii se dau date asupra modului in care problemele relevate pot afecta planul, dar si asupra modului in care implementarea planului se intersecteaza cu aceste probleme de mediu (putand sa agraveze, reduce sau afecta in orice alt mod aceste probleme). Pentru realizarea obiectivelor si promovarea directiilor de dezvoltare ale comunei, planul urbanistic general va interveni asupra teritoriului administrativ al comunei, deci se apreciaza ca efectele se vor resimti numai la nivel local si in imediata vecinatate a comunei in cazul lucrarilor de constructie ce se vor desfasura pentru realizarea obiectivelor propuse. Pot fi evidentiate o serie de aspecte cu privire la caracteristicile de mediu ale zonei studiate si a celei imediat invecinate. 1. Calitate sol-subsol Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin presiuni antropice, cat si ca urmare a unor fenomene naturale. Sursele de poluare a solului sunt cele datorate utilajelor si tehnologiei de cultivare a solului, exploatarea ineficienta, utilizarea pesticidelor, dar si utilizarea ingrasamintelor naturale in concentratii nepotrivite tipului de sol si tipului de cultura (fara o caracterizare anterioara pedologica si agrochimica a terenului). Suportul parental al solurilor este reprezentat din roci moi, loessoide, in mare parte remaniate, avand in vedere textura mijlocie fina (lutoargiloasa) a majoritatii solurilor cercetate. Expertizele biologice asupra probelor de sol nu au relevat modificari importante pentru indicatorii: activitate catalitica, respiratia solului, putere amonificatoare. Solurile agricole din zona comunei Mihail Kogalniceanu sunt afectate de un proces regradare a carbonatilor
RAPORT DE MEDIU
74
(aducerea catre suprafata a carbonatului de calciu, ceea ce determina o tendinta de formare a crustei la suprafata solului) si de un proces lent de salinizare slaba. De asemenea, comuna se regaseste intre localitatile in care exista surse de nitrati din activitati agricole (Ord. 1552/2008). Legislatia pentru zonele vulnerabile la poluare cu nitrati fixeaza limite pentru incarcarile cu ingrasaminte organice (de exemplu, 250 kg/ha de Ntotal pe fanete, 210 kg/ha de Ntotal pe terenuri arabile, inclusiv scaderi ale limitelor dupa 4 ani de aplicare a planurilor de actiune). In ceea ce priveste potentialul natural, formatiunile geologice dominante in partea de nord-est a Dobrogei sunt sisturile verzi, care apar la suprafata in zona localitatii Palazu Mic si malul de sud al lacului. De asemenea, in zona de nord sunt calcare. Existenta minereurilor utile din zona au determinat de-a lungul timpului exploatari pentru utilizarea acestora la digurile de extindere a portului maritim (calcarul dur) sau consolidarea falezelor din zona costiera, precum si pentru lucrari civile.
2. Calitatea apei In zona comunei Mihail Kogalniceanu retea hidrografica nu este semnificativa. Raul Casimcea, cel mai important al Dobrogei si care pleaca din Podisul Dobrogei de Nord , se afla in partea de nord a teritoriului administrativ al comunei, traverseaza satul Piatra si se varsa in lacul Tasaul. Al doilea curs de apa, paraul Agi Cabul, trece prin Mihail Kogalniceanu pe directia nord- sud si are curs de apa permanent. Acesta se varsa in Canalul Dunare Marea Neagra. De asemenea, satul Piatra se afla in apropierea lacului Tasaul. Determinarile fizico-chimice efectuate de autoritatile competente, conform Ord. 1146/2002 incadreaza paraul Agi Cabul in clasa aV-a de calitate. Paraul se constituie in receptor pentru efluentul Statiei de epurare
RAPORT DE MEDIU
75
Mihail Kogalniceanu. La nivelul anului 2008 volumul de ape uzate epurate evacuate din statia de epurare in emisar a fost de 0,61 mil. mc. Gradul de epurare pentru poluantii specifici a fost de 47,87% pentru MSS, 36,31% pentru CBO5, 35,68% pentru CCOCr. Stabilirea starii ecologice si a starii chimice pentru lacuri se realizeaza in conformitate cu prevederile Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafata. Stabilirea starii ecologice se face pe baza elementelor de calitate biologice, tinandu-se cont si de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici si de poluanti specifici care influenteaza indicatorii biologici. Pentru lacul Tasaul clasele de calitate pe grupe de indicatori pentru anul 2008 au relevat urmatoarea situatie:
Grupe de indicatori Clasa de calitate RO III SAL III NUTR II AICR II PTSON I Clasa generala III Stadiul trofic hipertrof Stare ecologica moderata
unde: RO- regim de oxigen; NUTR- regim de nutrienti; SAL- grad de mineralizare (salinitate); AICR- alti indicatori chimici relevanti (fenoli,detergenti); PTSON- poluanti toxici specifici de origine natarala. In ceea ce priveste starea apelor subterane, fata de standardul national, in zona comunei Mihail Kogalniceanu s-au inregistrat depasiri la nitrati in cursul determinarilor efectuare in anul 2008 din forajele de observatie, de catre autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor. Principalele surse de producere a unor poluari cu caracter local a apelor de suprafata si subterane sunt reprezentate de: - activitatile agrozootehnice desfasurate in zona, care pot genera ape
RAPORT DE MEDIU
76
uzate cu incarcatura bacteriologica; - administrarea in mod necorespunztor a ingrasamintelor si a pesticidelor pe terenurile agricole poate determina antrenarea acestora in apele pluviale; - lipsa unui gestionari corespunzatoare a deseurilor (depozite neorganizate de deseuri); - lipsa retelei de canalizare in unele zone (care determina utilizarea WC-urilor uscate in gospodarii) sau starea avansata de uzura a retelei de canalizare functionale. Asa cum s-a mentionat anterior, comuna Mihail Kogalniceanu se afla pe lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole. Pentru aceste programele de actiune contin masuri obligatorii
privind controlul gestionarii si aplicarii ingrasamintelor naturale pe terenurile agricole. Ansamblul de masuri vizate de normele legislative au ca scop final imbunatatirea calitatii apelor subterane si de suprafata din zonele vizate.
3. Calitatea aerului Principalele surse de impurificare/poluare a aerului in zona studiata sunt reprezentate de: - autovehiculele ce tranziteaz teritoriul comunei; - surse fixe reprezentate de procese de ardere a combustibililor gazosi, lichizi, solizi pentru incalzirea locuintelor si activitatile economice desfasurate pe teritoriul comunei ; - zone predispuse la eroziuni ale solului ( rezultand pulberi in suspensie); - activitatea carierelor de piatra ; In zona studiata nu sunt amplasate statii de monitorizare a calitatii aerului ca parte a retelei nationale de monitorizare, acestea fiind concentrate in zona de coasta a judetului si foarte putin in adancime (la Medgidia).
RAPORT DE MEDIU
77
Tinand cont ca din punct de vedere economic zona se caracterizeaza prin activitati agricole, agro-zootehnice, de comert se poate considera ca se constituie ca factori de presiune pentru aer pulberile antrenate in timpul lucrarilor agricole pe terenurile din apropiere, precum si gazele de esapament de la utilajele agricole. De asemenea, se constituie in surse de poluare traficul rutier si aerian, in special in sezonul estival, cand creste intensitatea pe ambele variante de circulatie, cu accent pe traficul rutier (drumul national traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu). Conform Ordinul nr. 1269/2008 privind incadrarea localitatilor in cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor urbane si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania, comuna Mihail Kogalniceanu se regaseste in Lista 2 si Lista 3 (liste provizorii) pentru anumiti poluanti, dupa cum urmeaza: - in Lista 2 - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt intre valoarea-limita si valoarea-limita plus marja de toleranta pentru dioxid de azot (NO2); - in Lista 3. (alcatuita din 3 subliste)cuprinzand zonele unde
nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita (comuna se regaseste in 2 din cele 3 subliste): a) in Sublista 3.1. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar se situeaza intre aceasta si pragul superior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2) si pulberi in suspensie (PM10) ; b) in Sublista 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare pentru plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) si benzen (C6H6).
RAPORT DE MEDIU
78
In ceea ce priveste oxizii de azot, acestia rezulta din procesele de ardere a combustibililor in surse stationare si mobile sau din procese biologice. In mediul urban prezenta oxizilor de azot este datorata n special traficului rutier. Dioxidul de azot este un gaz de culoare bruna, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. In atmosfera, in reactie cu vaporii de apa, se formeaza acid azotic sau azotos, care confera ploilor caracterul acid. Totodata, impreuna cu monoxidul de carbon si cu compusii organici volatili , oxizii de azot formeaza ozonul troposferic sub incidenta energiei solare. Activitatea carierei de la Sitorman este reglementata din punct de vedere al mediului de catre autoritatea locala, aplicandu-se programul de monitorizare a factorilor de mediu in zona de incidenta a activitatii conform autorizatiei.
4. Zgomot si vibratii In prezent, principala sursa de zgomot si de vibratii din zona este reprezentat de traficul rutier existent pedrumul national si de activitatea Aeroportului International Mihail Kogalniceanu. Dintre cele sase caracteristici ale sunetului perceput de un ascultator (intensitate, frecventa, durat, tarie sonora, discordanta si iritabilitate), cele care pot fi masurate fizic sunt intensitatea, frecventa si durata. Taria sonora, discordanta si iritabilitatea sunt caracteristici subiective care difera de la un subiect la altul, functie de perceptia ascultatorului. Pentru activitatea AIMK, masuratorile nivelului de zgomot au relevat urmatoarele valori medii: 55,7 dB la aterizarea si 59,4 dB la decolarea unei aeronave B737. La aterizarile simultane ale unei aeronave EC155 si a uneia B737 s-a inregistrat o valoare de 79,4 dB. De asemenea, din punct de vedere al intensitatii traficului rutier coroborat cu prevederile HG 321/2005 ce transpune Directiva 2002/49/EC
RAPORT DE MEDIU
79
privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, in apropiere de zona studiata, autoritatea competenta a luat in studiu tronsonul km 185 +700 196+200 al DN2A (acesta se suprapune prevederilor Directivei). Ca sursa de zgomot se constituie si activitatea explotarilor de suprafata, in special in perioadele de puscare (desi conditiile economice actuale au redus considerabil activitatea in astfel de obiective).
5. Biodiversitate Din punct de vedere al teritoriului administrativ, 1% din comuna Mihail Kogalniceanu se gaseste in ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu, 1% in ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia si 6% in ROSPA 0019 Cheile Dobrogei. Pe parcursul procedurii de definitivare a planului urbanistic, administratia publica locala nu a inaintat propuneri de dezvoltare urbanistica in zonele importante pentru conservarea biodiversitatii. Astfel, cele doua sate, Piatra si Palazu Mic pastreaza actuala configuratie a intravilanului. Se propun doar lucrari in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor: extindere retea alimentare cu apa potabila, modernizare cladiri publice (gradinite), amenajare spatii pentru sport, modernizare drumuri. In acest caz, aceste zone prezinta interes pentru evaluarea de mediu nu pentru ca pot fi afectate negativ de propunerile planului (planul nu propune dezvoltari urbanistice in zonele respective), dar prezenta lor este relevanta pentru modelarea planului in zonele respective si in vecinatatea lor. Abordarea teoretica implica analizarea modului in care implementarea planului poate agrava sau dimpotriva, reduce problemele de mediu relevate. Din acest motiv s-a realizat cercetarea zonei si prezentarea pe larg a siturilor naturale ce detin statut de protectie, astfel incat aceste caracteristici sa fie parte din analiza efectuata pentru definitivarea planului. Astfel, cele doua sate ce apartin din punct de vedere administrativ de comuna Mihail Kogalniceanu sunt in imediata apropiere a acestor arii
RAPORT DE MEDIU
80
protejate. Localitatile sunt: satul Piatra, aflat pe malul lacului Tasaul, Arie speciala de protectie avifaunistica si satul Palazu Mic, aflat in vecinatatea estica a Sitului de importanta comunitara Recifii Jurasici Cheia si a Ariei de protectie speciala avifaunistica Cheile Dobrogei. Sunt amplasate relativ dispersat de resedinta de comuna, ambele la distante mai mari de 9 km in linie dreapta, unul spre nord-est si celalat spre nord-vest.
ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu Conform Formularului standard Natura 2000, suprafata sitului este de 2701,1 ha, iar coordonatele sitului sunt N442153 si E283617. Se gaseste in totalitate pe teritoriul administrativ al judetului Constanta. Lacul Tasaul este unit cu lacul Corbu, formand impreuna un complex lacustru. Lacul Corbu are malurile constituite majoritar din depozite loessoide, sub forma unei faleze cu inaltimi mai mici. Lacul Tasaul este un liman maritim tipic, neavand legatura directa cu Marea Neagra(despartit de mare printr-un perisip de 1500m), fiind situat la sud de Capul Midia si la nord de localitatile Sibioara si Navodari. Lacul se afla in prelungirea vaii paraului Casimcea, tarmurile sale prezentand promontorii si golfuri. Aceste tarmuri sunt inalte (3 m 12 m) si sunt constituite din calcare jurasice si sisturi verzi. Lacul are luciul de apa situat la altitudinea de 1 m si are o suprafata de 2335 ha (alti autori dau cifra de 22,8 km2). Apa este usor salmastra, cu un nivel ce se mentine constant datorita aportului de apa al paraului Casimcea si are o adancime maxima de 5,4 m. Exista si doua insule, insula Ada cu o suprafata de 30,3 ha si o altitudine maxima de 12,8 m si insula La Ostrov, cu o suprafata de 3,0 ha si o altitudine maxima de 4,6 m. De-a lungul tarmurilor exista putina vegetatie palustra, datorita falezelor inalte si a salinitatii apei. Tinuturile din jur sunt deluroase, acoperite cu vegetatie stepica, ierboasa, si de culturi agricole, in special
RAPORT DE MEDIU
81
graminee.
Figura: Ariile naturale protejate prin programul Natura 2000 din vecinatatea zonei
In estul lacului, pe perisipul ce-l margineste de mare, se afla un urias Combinat Petrochimic, in extremitatea sa vestica exista o ferma piscicola, iar in dreptul localitatilor Sibioara si Luminita sunt doua cariere pentru exploatarea calcarului si a pietrei. Pasunatul, vanatoarea si pescuitul completeaza tabloul activitatilor umane din zona. Cea mai importanta localitate este Navodari, din partea sud-estica a lacului (Breier, Ariadna. 1976, Dragan, M. 2002, Radulescu, I., Herbst-Radoi, Athena. 1974). Desi lacul Tasaul este relativ usor accesibil, exista foarte putine date publicate despre avifauna sa. Una din primele mentionari asupra pasarilor de aici este facuta de ornitologul belgian J. van Impe (Impe, J. 1970), care s-a ocupat in special de limicole si pescarusi. Cu ocazia recensamintelor
pasarilor acvatice (mai ales asupra gastelor si ratelor salbatice), din timpul iernii, este amintit si lacul Tasaul, cum ar fi in lucrarile scise de Banica, G.
RAPORT DE MEDIU
82
(1998), Ciochia, V., Hafner, H. (1960), Munteanu, D., Toniuc, N., Weber, P., Szabo, J., Marinov, M. (1989) si Talpeanu, M. (1971). Studiile recent efectuate asupra gastei cu gat rosu amintesc si lacul Tasaul: Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E.., Ballon, E., Marinov, M. (1997) si Talpeanu, M., Paspaleva, M. (1971). Aceasta gasca salbatica cuibareste in tundra Siberiei de vest, mai ales in Peninsula Taimyr. Odata cu sosirea asprei ierni polare, pasarile migreaza spre sud, si dupa un lung drum (6 000 Km), ajung in Dobrogea, unde ierneaza. Trebuie precizat ca pana in anii 1968-1970 principalul cartier de iernare al acestor pasari era golful Kirov din Marea Caspica. Probabil ca distrugerea surselor de hrana a fost principala cauza a acestei radicale schimbari a locurilor de iernare. Gastele au nevoie pentru noapte de suprafete de apa intinse, unde nu pot fi deranjate de pradatori sau de vanatori. Unul dintre aceste locuri este si lacul Tasaul. Desigur, nu este singura specie de pasare acvatica care ierneaza aici. Corcodeii (Podiceps cristatus, Podiceps nigricollis), lebedele (Cygnus olor, Cygnus cygnus), garlitele mari (Anser albifrons), califarii albi (Tadorna tadorna), ratele salbatice (Anas crecca, Anas platyrhynchos, Aythya ferina, Aythya fuligula, Mergus albellus), lisitele (Fulica atra) si pescarusii (Larus minutus, Larus ridibundus, Larus canus, Larus cachinnans) sunt principalele specii de pasari acvatice care ierneaza in mod curent pe apele acestui lac, in efective mari (Banica, G. 1998). Au fost recenzate pana la 206 exemplare de corcodei mari (Podiceps cristatus), 300 de exemplare de cormorani mari (Phalacrocorax carbo sinensis), 3 000 de exemplare de garlite mari (Anser albifrons), 14 exemplare de lebede de vara (Cygnus olor), 50 exemplare de califari albi (Tadorna tadorna), 10 000 de exemplare de rate cu cap castaniu (Aythya ferina), 500 de exemplare de rate motate (Aythya fuligula), 3 000 de exemplare de rate mari (Anas platyrhynchos), 600 exemplare de lisite (Fulica atra), 4 000 exemplare de pescarusi razatori (Larus ridibundus) si 400 de
RAPORT DE MEDIU
83
exemplare de pescarusi suri (Larus canus). Primavara si toamna, perioade de pasaj, limicolele si laridele domina avifauna lacului. Au fost observate, in grupuri de mai multe zeci de exemplare, nagati (Vanellus vanellus), prundarasi (Charadrius sp.), fluierari (Tringa sp.), batausi (Philomachus pugnax), pescarusi (Larus sp.), pescarite razatoare (Gelochelidon nilotica), chire (Sterna sp.) si chirighite (Chlidonias sp.). Desigur, sunt prezenti si cormoranii mari (Phalacrocorax carbo sinensis), lebedele (Cygnus olor), califarii albi (Tadorna tadorna) si ratele salbatice (Anas sp., Aythya sp.). Si vara lacul Tasaul adaposteste populatii interesante de pasari. In partea sa vestica si in cea estica, unde stufarisul are o extindere mai mare, cuibaresc corcodelul mare (Podiceps cristatus), starcul pitic (Ixobrichus minutus), rata mare (Anas platyrhynchos), rata pestrita (Anas strepera), gainusa de balta (Gallinula chloropus), lisita (Fulica atra), lacarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus) si lacarul mare (Acrocephalus arundinaceus). In cateva vizuini sapate in dealurile din jurul lacului mai poate fi gasit clocind califarul alb (Tadorna tadorna) (Banica, G. 1995), iar pe micile portiuni de plaja se poate intalni cuibarind si prundarasul gulerat mic (Charadrius dubius). Stepele si culturile de pe malurile lacului sunt folosite pentru cuibarit de diverse specii de ciocarlii: Melanocorypha calandra, Galerida cristata si Alauda arvensis. Un alt habitat important pentru cuibaritul pasarilor este constituit din falezele si malurile inalte ce strajuiesc lacul. Iata care sunt speciile de pasari ocrotite prin Conventii Internationale (la care Romania a aderat), care sunt semnalate de studii si in zona lacului Tasaul: Conventia de la Bonn: Anexa nr.2: Podiceps grisegena, Ixobrychus minutus, Fulica atra, Anatidae sp., Falconidae sp., Charadriidae sp., Scolopacidae sp., Larus melanocephalus, Sterna sandvicensis, Sterna hirundo, Sterna albifrons, Chlidonias niger, Merops apiaster.
RAPORT DE MEDIU
84
Conventia de la Berna: Anexa nr.2: Podiceps grisegena, Podiceps nigricollis, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Cignus cygnus, Branta ruficollis, Tadorna tadorna, Mergus albellus, Falco tinnunculus, Falco subbuteo, Charadrius dubius, Tringa ochropus, Calidris minuta, Larus melanocephalus, Larus minutus, Chlidonias niger, Chlidonias hybridus, Gelochelidon nilotica, Sterna hirundo, Sterna albifrons, Sterna sandvicensis, Athene noctua, Merops apiaster, Upupa epops, Melanocorypha calandra, Motacilla alba, Motacilla flava, Lanius collurio, Lanius minor, Hirundo rustica, Delichon urbica, Riparia riparia, Oenanthe oenanthe, Parus caeruleus, Emberiza schoeniclus, Carduelis cannabina, Sturnus roseus.
Acordul de la Haga: Anexa nr.2: Podiceps grisegena, Ixobrychus minutus, Cygnus olor, Cygnus cygnus, Anser albifrons, Branta ruficollis, Tadorna tadorna, Anas strepera, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya fuligula, Mergus albellus, Fulica atra, Charadrius dubius, Vanellus vanellus, Tringa totanus, Tringa ochropus, Tringa nebularia, Calidris minuta, Larus melanocephalus, Gelochelidon nilotica, Sterna sandvicensis, Sterna hirundo, Sterna albifrons, Chlidonias niger. Lacul Tasaul, prin suprafata sa mare, constituie un refugiu pentru pasarile acvatice aflate in migratie. Pasari care cuibaresc in Delta Dunarii, primavara si toamna, trec in zbor peste acest lac sau se odihnesc pe apele sale.
RAPORT DE MEDIU
85
Foto: Lacul Tasaul
Formularul standard mentioneaza 35 din speciile de pasari enumerate in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE, majoritatea populatiilor fiind identificate pe segmentul de pasaj.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Falco cherrug Branta ruficollis Cygnus cygnus Nycticorax nycticorax Chlidonias niger Chlidonias hybridus Cygnus bewickii Gelochelidon nilotica Saxicola rubetra Sturnus vulgaris Oxyura leucocephala Pelecanus onocrotalus Ardeola ralloides Egretta garzetta Falco vespertinus Egretta alba Ciconia ciconia
Anser erytropus Pelecanus crispus Aytya nyroca Falco peregrinus Platalea leucorodia Sterna sandvicensis Circus cyaneus Sturnus roseus Podiceps grisegena
Miliaria calandra Podiceps nigricollis
RAPORT DE MEDIU
86
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: - Pelecanus crispus ;
- Fulica atra ; - Larus cachinnans . - Aytya ferina; - Larus ridibundus;
In vecinatatea sitului se desfasoara activitati industriale ce reprezinta vulnerabilitati pentru aria naturala protejata: exploatare piatra, rafinarie, complex zootehnic (crestere porci-obiectiv IPPC). Consecintele activitatile din interiorul sitului au fost cuantificate de catre Formular dupa cum urmeaza: Cod Activitate
301 Cariere 400 Zone urbanizate, habitare umana 410 Zone industriale sau comerciale 420 Descarcari
Intensitate
B A A A A
%
40 5 15 25 10
Infl.
-
210 Pescuit profesionist(industrial)
In prezent nu au fost inca definite obiectivele de conservare prin Planul de management al sitului , conform prevederilor legislative in vigoare. Evaluarea prezentei speciilor de pasari din anexa I Directiva Pasari, listate pentru ROSPA 0060 Lacul Tasaul in vecinatatea satului Piatra s-a realizat pe baza studierii particularitatilor amplasamentului, observatiile fiind valabile pentru zona respectiva: Alcedo atthis Specie dependent de luciul de apa, se poate intalni pe lac, nu are cum sa apara in impejurimile satului. Anser erythropus O gasca rara in Dobrogea, poate ierna uneori pe lacul Tasaul in numar mic. Nu are cum sa apara in jurul localitatii. Anthus campestris Fs prezenta in imprejurimi, are habitat favorabil. Ardeola ralloides Specie acvatica, nu apare in jurul localitatii. Aythya nyroca Doar in migratie, exceptional iarna, nu cuibareste aici. Branta ruficollis Gasca cu gat rosu ierneaza uneori in cateva mii de
RAPORT DE MEDIU
87
exemplare pe apele lacului Tasaul. Nu este influentata de activitatile din sat, atata timp cat nu se braconeaza sau se vaneaza. Charadrius alexandrinus - Un prundaras care se poate intalni din ce in ce mai rar pe malurile lacului. Nu are plaje care sa-i fie favorabile. Chlydonias hybridus In migratie, nu cuibareste aici. Chlidonias niger - In migratie, nu cuibareste aici. Ciconia ciconia Pot cuibari 2-3 perechi in jurul lacului, specia nu poate fi influentata de activitatile antropice din sat. Circus cyaneus Oaspete de iarna, comun in Dobrogea, inclusiv in zona studiata. Poate vana pe pajistile din jurul satului. Cygnus cygnus Ierneaza in numar variabil pe apele lacului Tasaul. Nu va ajunge in imprejurimile satului. Casmerodius albus Rara aici, doar in migratie si uneori iarna. Egretta garzetta O prezenta obisnuita, dar in numar mic, nu cuibareste in zona lacului Tasaul. Falco cherrug Foarte rar, poate fi o aparitie cu totul intamplatoare. Falco peregrinus - Foarte rar, poate fi o aparitie cu totul intamplatoare . Falco vespertinus Mai ales in migratie, uneori poate cuibari in cuiburi de ciori de semanatura, in copacii de pe marginea drumurilor. Gavia arctica Cufundarul poate fi intalnit iarna pe apele lacului Tasaul, in numar mic de exemplare. Gelochelidon nilotica Numai in timpul migratiei, specie acvatica tipica. Ixobrychus minutus Specie comuna in stufarisuri, cateva perechi clocitoare in vestul lacului. Specie acvatica, nu are legatura cu zona satului. Lanius collurio Specie rara pe malurile lacului Tasaul, nu sunt tufisuri, poate fi intalnita si in preajma satului. Lanius minor - Specie rara pe malurile lacului Tasaul, nu sunt tufisuri, poate fi intalnita si in preajma satului.
RAPORT DE MEDIU
88
Melanocorypha calandra Specie foarte raspandita in Dobrogea, in campiile cultivate cu cereale. Prezenta si in jurul lacului Tasaul. Nycticorax nycticorax Intalnit doar in migratie, in putinele zone cu stufaris de pe malurile lacului. Oenanthe pleshanka Se poate intalni in special in migratie, rareori cuibareste, in putine perechi, pe malurile lacului. Oxyura leucocephala Rar intalnita pe apele lacului Tasaul, ierneaza in Dobrogea in putine exemplare. Nu este o specie comuna aici. Pandion haliaetus O aparitie foarte rara in zona. Pelecanus crispus Un pelican intalnit in mod obisnuit in migratie, poposeste si pe apele lacului Tasaul. Nu are tangente cu imprejurimile satului. Pelecanus onocrotalus - Un pelican intalnit in mod obisnuit in migratie, poposeste si pe apele lacului Tasaul. Nu are tangente cu imprejurimile satului. Phalacrocorax pygmaeus Specie obisnuita in migratie si iarna pe apele lacului Tasaul. Nu are tangente cu imprejurimile satului. Platalea leucorodia Se poate intalni in migratie, dar nu are un habitat favorabil pe acest lac. Sterna albifrons,Sterna caspia,Sterna hirundo,Sterna sandvicensis Toate aceste specii de chire se pot intalni frecvent si in numar mare pe apele lacului Tasaul in perioada migratiilor, nu sunt influentate de activitatile din satul Piatra. Cheile Dobrogei Remarcam in primul rand ca aceata arie este atat o Rezervatie naturala, cat si un Sit de importanta comunitara si, de asemenea, si o Arie speciala de protectie avifaunistica. In mare parte, granitele acestor arii protejate se suprapun, cea mai intinsa ca si suprafata fiind ROSPA 0019 Cheile Dobrogei. Rezervatia Cheile Dobrogei (sau Masivul Geologic Cheia) se intinde pe 170 de hectare in apropierea localitatii Cheia si cuprinde un canion spectaculos sapat in Podisul Casimcei de paraul Cheia, care strabate Valea
RAPORT DE MEDIU
89
Seaca. Rezervatia este de tip complex: geologica, paleontologica, botanica si peisagistica si nu interfereaza din punct de vedere al suprafetei ocupate cu teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu. ROSPA 0019 Cheile Dobrogei Suprafata sitului este de 10929 ha, iar coordonatele sitului sunt N443114 si E282432. Se gaseste in proportie de 99% pe teritoriul administrativ al judetului Constanta si 1% in judetul Tulcea. Altitudinea maxima inregistrata este de 200m, iar cea minima 2m. Situl este caraterizat de urmatoarele clase de habitat :
Cod N09 N12 N14 N15 N16 N23 N26 % 13 41 29 10 2 3 2 CLC 321 211-213 231 242,243 311 1xx 324 Clase de habitat Pajisti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Pasuni Alte terenuri arabile Paduri de foioase Alte terenuri artificiale(localitati, mine) Habitate de paduri(paduri in tranzitie)
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare, la iernat pentru Branta ruficollis, precum si pentru populatiile cuibaritoare ale urmatoarelor specii:
Burhinus oedicnemus Circaetus gallicus Circus pygargus Melanocorypha calandra
Calandrella brachydactyla Antus campestris Coracias garullus
RAPORT DE MEDIU
90
Conform datelor din literatura acest sit gazduieste: a) 43 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari; b) 43 de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn); c) 8 specii periclitate la nivel global . Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice i peisagistice, ci si prin elementele de fauna. Sunt bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari si chiroptere. In perimetrul sitului se afla doua pesteri importante din punct de vedere speologic si paleontologic. S-au determinat numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si tot de aici a fost scoasa la iveala o piesa deosebit de importanta - un molar de Homo sapiens fossilis. Pestera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus natusii, intalnit numai aici. Pestera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari si doua galerii importante. Vegetatia din zona de protectie exterioara si din limita pesterii este caracteristic stepic dobrogeana. Distanta in linie dreapta intre satul Palazu Mic si pestera este mai mare de 5 km, dar trebuie tinut cont ca intre sat si acest obiectiv sunt forme de relief pozitive , dealuri si vegetatie forestiera. Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafata de 170 ha, conform Legii 5/2000, se afla in fond forestier de stat, conform Amenajamentului Silvic al O.S. Harsova. Formularul standard mentioneaza urmatoarele specii si populatii de pasari enumerate in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE, dupa cum urmeaza:
RAPORT DE MEDIU
91
Evaluarea prezentei speciilor de pasari in vecinatatea satului Palazu Mic s-a realizat pe baza studierii particularitatilor amplasamentului, observatiile fiind valabile pentru zona respectiva: Accipiter brevipes Un uliu rar intalnit in Dobrogea, poate ajunge aici intamplator, in cautare de hrana. Alcedo atthis Legat de zonele umede, nu are cum sa traiasca in aceasta zona. Anthus campestris O fs care poate fi intalnita in imprejurimi, dar va fi deranjata de pasunatul intens din jurul satului. Aquila heliaca O acvila rar intalnita in Dobrogea; poate ajunge cu totul intamplator in cautare de hrana.
RAPORT DE MEDIU
92
Aquila pomarina Poate fi intalnita in Dobrogea in timpul migratiei, inclusiv in locatii din jurul satului. Branta ruficollis Specie timida, nu va stationa niciodata in imprejurimile satului. Bubo bubo Nu are habitat favorabil, nu sunt sanse sa fie observata aici. Burhinus oedicnemus Poate fi intalnita in rezervatia propriu-zisa, datorita deranjului antropic nu are cum sa apara in imprejurimile satului. Buteo rufinus Poate apare doar in zbor, in cautare de hrana, nu cuibareste in zona. Calandrella brachydactyla Destul de rara, dar poate apare uneori in zona satului, dar in general este deranjata de pasunat. Caprimulgus europaeus Cu totul intamplator in zona satului. Ciconia ciconia Un singur cuib gasit in sat, cu trei pui in el. Specie antropofila, cuibareste si isi cauta hrana in jurul satului. Circaetus gallicus - serparul poate fi intalnit numai intamplator, in cautare de hrana. Circus aeruginosus Cu totul intamplator, in cautare de hrana. Circus cyaneus Intalnit iarna, vaneaza in toata Dobrogea. Circus macrourus Specie rara in Dobrogea, greu de intalnit. Circus pygargus Doar in migratie, trecand in zbor. Coracias garrulus Comuna in Dobrogea, dar nu are habitat favorabil de cuibarit in jurul satului. Crex crex Nu are habitat favorabil in jurul satului. Nu se poate intalni aici. Dendrocopus medius O ciocanitoare care nu poate fi intalnita in zona. Dryocopus martius - O ciocanitoare care nu poate fi intalnita in zona. Emberiza hortulana Poate fi intalnita in special iarna, cand colinda stepa dobrogeana in cautare de hrana.
RAPORT DE MEDIU
93
Falco cherrug - soimul dunarean este o specie foarte rara in Dobrogea, cu totul intamplator aici. Falco columbarius Specie comuna iarna. Falco peregrinus - soimul calator este extrem de rar in Dobrogea. Falco vespertinus - soimuletul de seara poate trece pe aici in migratie. Nu are locuri potrivite pentru reproducere in jurul satului. Ficedula albicollis Doar in migratie. Ficedula parva Doar in migratie. Glareola pratincola Nu are aici habitat favorabil. Grus grus Cocorul este din ce in ce mai rar intalnit in Romania. Aici poate fi doar o aparitie exceptional de rara. Haliaeetus albicilla Codalbul nu prefera acest habitat. Hieraaetus pennatus Doar in cautare de hrana, intamplator. Lanius minor Poate fi intalnit doar pe dealurile din vestul satului. Lullula arborea Nu are habitat favorabil aici. Melanocorypha calandra Se poate intalni aici, dar nu prefera acest gen de habitate. Milvus migrans Exceptional de rar intalnita aici. Neophron percnopterus Un vultur aproape disparut din fauna Romaniei. Oenanthe pleschanka In apropierea satului nu are habitat favorabil. Picus canus O ciocanitoare care nu se poate intalni aici .
Se inregistreaza vulnerabilitate crescuta a ariei naturale protejate datorita turismului neorganizat din rezervatie. Influenta antropica se manifesta si prin activitatile de pasunat, vanatoare/braconaj, iar in imediata vecinatate a ariei se afla o exploatare de sisturi verzi. Trebuie mentionat ca activitatile enumerate nu sunt activitati noi, ele se desfasurau la momentul la care s-a propus acest sit pentru desemnare.
RAPORT DE MEDIU
94
Consecintele activitatilor din interiorul sitului sunt identificate ca fiind negative, dupa cum urmeaza: Cod Activitate 140 Pasunatul 230Vanatoare 502 Drumuri, drumuri auto Intensitate A A A % 20 0 1 20 Infl. -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 100 Cultivare
In prima sesiune de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate (ianuarie-februarie 2010), atat ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, cat si ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia au fost preluate de RNP- Directia Silvica Constanta, care, in urma analizei prevederilor PUG, a emis aviz favorabil in calitate de custode.
ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia Suprafata sitului este de 5.134 ha, iar coordonatele sitului sunt N44300 si E28264. Se gaseste in totalitate pe teritoriul administrativ al judetului Constanta. Altitudinea maxima inregistrata este de 188m, iar cea minima 7m. Situl este caracterizat de urmatoarele habitate :
Cod Denumire habitat % Reprez. B B A A Supr.rel. C C C B Conserv. Global B B A A B B A A 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica 10 cu stejar pufos 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,2 40CO* Tufisuri de foioase ponto-sarmatice 62CO* Stepe ponto-sarmatice 5 70
Caracteristici generale ale sitului : Situl este rezervatie naturala cu importanta botanica si geologica.
RAPORT DE MEDIU
95
Cuprinde stanci de vrsta jurasica, slab vegetate sau chiar lipsite de vegetatie. Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice i peisagistice, ci i prin elementele de fauna. Sunt bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari i chiroptere. In perimetrul sitului se afla doua peteri importante din punct de vedere speologic i paleontologic. Vegetatia este reprezentata de pajisti uscate si cativa arbusti, precum: Crataegus monogyna, Jasminum fruticans, Spiraea crenata, Rosa canina, Fraxinus ornus si Cotoneaster sp. Dintre speciile mentionate in Lista Rosie Nationala au fost identificate aici: Achillea clypeolata (codita soricelului), Dianthus nardiformis (garoafa), Rumex tuberosus (macris), Paeonia tenuifolia (bujor), Campanula romanica (clopotelul dobrogean), Dictamnus albus (frasinel), Convolvulus lineatus (volbura), Hyacinthella leucophaea (zambila), Jasminum fruticans (iasomie), Crocus chrysanthus (brandusa aurie), Allium saxatile, Alyssum caliacrae, Anchusa thessala, Asparagus verticillatus, Astragalus corniculatus,
Astragalus cornutus, , Bufonia tenuifolia, Bupleurum apiculatum, Bupleurum asperuloides, Carduus uncinatus, Carex halleriana, Carex liparocarpos ssp. liparocarpos, Celtis glabrata, Centaurea gracilenta, Colchicum fominii, Coronilla scorpioides, Plantago cornuti, Polycnemum heuffelii, Potentilla astracanica, Prunus tenella, Ranunculus oxyspermus, Satureja caerulea, Scutellaria orientalis, Sedum caespitosum, Sempervivum ruthenicum,etc. Conform literaturii de specialitate, in zona sunt citate circa 600 de specii de plante, dominante fiind formele de stepa si de specii caracteristice biotopurilor calcaroase. Dintre arbori se remarca speciile de stejari xerofili: Querqus pedunculiflora, Quercus pubescens alturi de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, care formeaza cateva palcuri de padure. Specii de subarbusti
RAPORT DE MEDIU
96
ca Celtis grabata (specie rara, prezenta la noi numai in Dobrogea), Cotinus coggygria, Padus mahaleb, Cotoneaster melanocarpa, Jasminum fruticans, Ficus carica. Pe stancariile expuse se pot intalni cateva specii rare: Alysum saxatile, Dianthus nardiformis, Allium saxatile, iar in zonele umbrite, cu umiditate mai mare apar Asplenium trichomanes, Parietaria serbica, Moehringia jankae. Pe pantele acoperite cu vegetatie stepica sau in zonele impadurite apar Paeonia tenuifolia, Convolvulus lineatus, Colchicum bieberstenii, Colchicum fominii, Dianthus nardiformis, Crocus pallasii, Crocus chrysanthus, Galium verticillatum, Gagea bulbifera, Gagea callieri, Gagea granatelii, Festuca callieri, Koeleria degeni, Minuaritia adenotricha, Moehringia grisebachii, Moehringia jankae, Satureja caerulea, Thymus zygioides, etc. Speciile endemice ce se intalnesc pe teritoriul rezervatiei sunt Campanula romanica si Ornithogalum amphibolum. In ceea ce priveste fauna rezervatiei, studii entomofaunistice nu s-au realizat inca. Dintre reptile sunt mentionate Testudo graeca ibera, Podarcis taurica, Dolichopis caspius. In pesterile din interiorul rezervatiei au fost insa identificati o serie de specii de lilieci: Rhinolophus ferumequinum, Rhinolophus hiposideros, Rhinolophus mehelyi, Myotis myotis, Myotis blythi, Myotis aubentoni, Myotis bechsteini, Myotis emargiantus, Myotis nattereri, Myotis mystacinus, Eptesicus serotinus, Vespertillo murinus, Pipistrellus nathusii, Plecotus austriacus, Miniopterus schreibersi, dintre care unele sunt intr-o scadere evidenta a efectivelor populatiilor. Conform Formularului standard, in sit sunt prezente specii de mamifere (spermophilus citellus, rhinolophus mehelyi, rhinolophus hipposideros, rhinolophus ferrumequinum, myotis emarginatus, myotis myotis, mesocricetus newtoni, miniopterus schreibersi), amfibieni si reptile (emys orbicularis,
RAPORT DE MEDIU
97
testudo graeca, elaphe quatuorlineata), specii de plante (moehringia jankae, campanula romanica,centaurea jankae), enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Alte specii importante de flora si fauna mentionate in Formularul standard:
Silene csereii
Campanula romanica
RAPORT DE MEDIU
98
In interiorul sitului au fost identificate urmatoarele consecinte ale activitatilor prezente: Cod Activitate 140 Pasunatul 230 Vanatoare 502 Drumuri, drumuri auto 620 Activitati sportive si recreative in aer liber Intensitate A A A A % 30 25 10 20 Infl. -
Raportat la caracteristicile sitului , imprejurimile satului Palazu Mic spre zona protejata se caracterizeaza prin pasunat intens, ca de altfel toata zona din jurul satului. Prin Planul urbanistic general nu se propune extinderea suprafetei intravilanului satului, deci zona de extravilan in care s-ar putea resimti influente antropice printr-o eventuala dezvoltare spatiala a localitatii, ramane neschimbata ca functiune si destinatie in bilantul teritorial, conform Planului urbanistic general. Astfel sunt create conditii care sa nu aduca presiuni suplimentare asupra ariei naturale protejate, fata de cele deja identificate prin Formularul standard. Aceeasi situatie se inregistreaza si in zona satului Piatra, unde autoritatea locala pastreaza intravilanul existent In procedurile de realizare ale planurilor de management pentru cele trei situri, administratiile publice locale interesate, ce detin din punct de vedere administrativ terenuri in zonele respective, vor participa activ si vor colabora cu custozii desemnati, astfel incat sa se poata asigura premisele dezvoltarii durabile a zonelor respective si pastrarea integritatii ariilor naturale. De asemenea, pe parcursul etapei de definitivare a planului si realizare a raportului, s-a solicitat si s-a obtinut avizul custodelui celor doua arii naturale protejate (RNP Romsilva Directia Silvica
RAPORT DE MEDIU
99
Constanta), aviz ce mentioneaza ca propunerile PUG nu afecteaza siturile, un reprezentant al Romsilva fiind prezent la grupul de lucru. 6. Peisaj Mentinerea calitatii mediului in limitele acceptabile, cu tendinta de aducere la parametrii normali acolo unde este cazul, constituie o linie de dezvoltare a unui program de management al mediului cu efecte benefice asupra sanatatii poluatiei. Unul din obiectivele PUG este dezvoltarea suprafetelor spatiilor verzi din comuna prin modernizarea spatiilor verzi existente si prin infiintarea de noi zone verzi, inclusiv in acele zone propuse pentru dezvoltare rezidentiala. Conform bilantului teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilan, pe teritoriul comunei suprafetele ce au ca destinatie functionala spatii verzi, sport, agrement, protectie ocupa 43,58 ha din total intravilan, fiind propusa prin plan o suprafata de 121,32 ha. In conformitate cu Art. 2 din O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, administratia locala are obligatia de a asigura pana la 31 decembrie 2010 o suprafata minima de 20 mp spatiu verde pe cap de locuitor si de minimum 26 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Tinand cont de numarul de locuitori din comuna, suprafata de spatii verzi, agrement, sport propuse prin planul urbanistic asigura tintele impuse de legislatia in vigoare.
Alte probleme de mediu pe amplasament Probleme de mediu pe teritoriul administrativ al comunei sunt determinate in general de disfunctionalitati identificate in sfera echiparilor edilitare, a modalitatilor de exploatare a terenurilor agricole, a traficului rutier, etc.
RAPORT DE MEDIU
100
Probleme de mediu in zona, cu influenta asupra calitatii factorilor de mediu, sunt generate de lipsa unui sistem corespunzator de gestionare a deseurilor la nivelul comunei, lipsa colectarii selective. Respectarea Angajamentelor asumate de Romania la data aderarii la Uniunea Europeana a impus sistarea depozitarii si reabilitarea suprafetelor ocupate de gropile de gunoi neconforme din zonele rurale pana la data de 16 iulie 2009. Pentru asigurarea eficientei masurii este necesar insa ca aceasta etapa sa fie urmata de implementarea investitiilor necesare functionarii unui sistem de colectare, transport eliminare a deseurilor generate, in concordanta cu prevederile Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Constanta. Sistemul de canalizare insuficient si uzat , precum si utilizarea in gospodarii a unor sisteme tip latrina neimpermeabilizate contribuie atat la contaminarea solului si subsolului, cat si a apei freatice. Subdimensionarea statiei de epurare, precum si starea tehnica precara duce la evacuarea in emisar a unui efluent necorespunzator din punct de vedere al indicatorilor de calitate. In acest moment situl Natura 2000 ROSPA Lacurile Tasaul-Corbu (1% pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu) nu are custode/administrator. In prima sesiune de atribuire desfasurata in ianuariefebruarie 2010, conform prevederilor din Ord. MMDD 1533/2008- privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare, s-au preluat in custodie ROSPA 0019 Cheile Dobrogei si ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, ambele situri de catre RNPDirectia Silvica Constanta. Lipsa pana in prezent a unui custode pentru ariile naturale protejate a amanat realizarea unui plan de management adecvat pentru orice sit si, implicit, stabilirea obiectivelor de conservare a acestora sau stabilirea relatiilor de colaborare cu administratiile publice locale interesate
RAPORT DE MEDIU
101
(ceea ce ar fi dus la constientizarea valorilor naturale respective la nivelul comunitatilor). Chiar daca pe teritoriul comunei se afla procente mici din suprafata acestor situri, propunerile de dezvoltare si modernizare a localitatii trebuie sa tina seama de regimul de conservare a arealelor respective. Alte disfunctionalitati identificate la nivelul comunei prin PUG: -inexistenta retelelor de apa si canalizare in satele arondate (Piatra si Palazu Mic); -absenta unei infrastructuri de sustinere a activitatilor agricole (sistem de irigatii); parc de masini si utilaje agricole invechit (determina exploatare ineficienta a suprafetei agricole), investitii insuficiente in agricultura ; -calitate necorespunzatoare a apelor subterane si de suprafata; -proces lent de degradare a solurilor prin fenomente de salinizare si regradare a carbonatilor; -lipsa unei variante ocolitoare a drumului european ce strabate centrul civic al localitatii; -infrastructura pietonala cu grad avansat de uzura fizica.
Trebuie mentionat ca multe din propunerile planului urbanistic general se situeaza in zona beneficiilor ecologice , iar din aceasta perspectiva,
implementarea planului va fi unul dintre instrumentele importante n ameliorarea semnificativa a conditiilor actuale de mediu si in implementarea legislatiei de mediu.
RAPORT DE MEDIU
102
4. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
RAPORT DE MEDIU
103
4.1. Generalitati Obiectivele de mediu stabilite la nivel comunitar si international sunt in general preluate in obiectivele de mediu stabilite prin documentele strategice la nivel national. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanim acceptat atat la nivelul natiunilor, cat si cel al organismelor internationale. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a condus la armonizarea legislatiei romanesti cu cea comunitara. Planul National de Dezvoltare al Romaniei coreleaza prevederile documentelor ce vizeaza diferite sectoare ale economiei romanesti: Planul National pentru Transport, Planul Regional de Dezvoltare, Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului , Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, revizuit si actualizat in concordanta cu acquis-ul comunitar, asigura integrarea politicilor de mediu in celelalte sectoare de activitate (industrie, agricultura, sanatate, etc.). Reprezinta o abordare specifica tarii noastre a problemelor de protectia mediului, o concretizare a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa corelatie cu obiectivele dezvoltarii durabile. In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea conceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu se realizeaza punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu, care se dezvolta la nivel teritorial administrativ al judetelor. Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de principii si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea conditiilor de sanatate a oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice, cine polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la
RAPORT DE MEDIU
104
prevederile Conventiilor si Programelor internationale privind protectia mediului. Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de impact asupra mediului ale planului analizat. Aceasta se realizeaza prin evaluarea performantelor procesului de Actualizare a PUG in raport cu un set de obiective pentru protectia mediului. 4.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan Obiectivele de protectie a mediului la nivel local deriva din obiectivele stabilite la nivel national, prin legislatia si strategiile/planurile de actiune adoptate. Pentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic General au fost selectate si analizate mai multe obiective relevante, legate n mod direct de: Aspectele de mediu indicate n Anexa 2 a HG nr. 1076/2004; Problemele de mediu relevante rezultate n urma analizarii starii actuale a mediului; Obiectivele si masurile propuse prin planul urbanistic. Un obiectiv de mediu stabilit trebuie sa exprime starea finala dorita sau directia dorita de evolutia atasata unui impact/efect. Obiectivele de mediu prezentate in cadrul acestei lucrari iau n considerare si reflect politicile de mediu nationale si ale UE, precum si obiectivele de mediu la nivel local si regional. Acestea sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra carora planul analizat poate avea un impact semnificativ: -obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel national,comunitar sau international; - obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele la nivel
RAPORT DE MEDIU
105
local si regional. In continuare prezentam principalele documente ce stabilesc obiective si tinte de atins in ceea ce priveste protectia mediului. Calitatea aerului In legislatia romaneasca au fost transpuse directivele europene care au ca obiective: - evaluarea calitatii aerului in baza unor metode si criterii comune cu cele ale Uniunii Europene; -stabilirea unei baze de date cu informatii adecvate privind calitatea aerului si a cadrului legal prin care aceasta informatie sa fie pusa la dispozitia publicului; -mentinerea calitatii aerului acolo unde aceasta corespunde standardelor sau imbunatatirea acesteia acolo unde se constata o calitate necorespunzatoare. Transpunerea Directivei Consiliului 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si a directivelor fiice (Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva Consiliului 2000/69/CE privind valorile limit pentru benzen si monoxid de carbon in aerul nconjurtor si Directiva Consiliului 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon) s-a realizat prin urmatoarele acte normative: OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, modificata si aprobata prin Legea nr. 655/2001, HG nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale pentru Protectia Atmosferei, HG nr. 738/2004 privind aprobarea Planului National de Actiune pentru Protectia Atmosferei, Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania, Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10, PM2,5), plumbului,
RAPORT DE MEDIU
106
benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator, HG nr. 586/2004 privind infiintarea si organizarea Sistemului Integrat de Evaluare si Gestionare a Calitatii Aerului, HG nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului in vederea atingerii valorilor limita sau a valorilor tinta intr-o anumita perioada de timp. Implementarea acestor prevederi implica parcurgerea anumitor etape de actiune: evaluarea preliminar a calitatii aerului pe regiuni realizarea retelelor pentru monitorizarea calitatii aerului, crearea Sistemului National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii (dotarea autoritatilor de mediu cu echipamente de monitorizare a calitatii aerului), monitorizarea calitatii aerului si informarea publicului cu privire la depasirile pragurilor prevazute in legislatia in vigoare, colaborarea cu autoritatile de sanatate publica locala in vederea evaluarii efectelor poluarii aerului asupra sanatatii populatiei, identificarea surselor responsabile de poluarea aerului si elaborarea planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului. Obligatiile persoanelor fizice si juridice in domeniul protectiei calitatii aerului sunt stipulate in OUG 195/2005, aprobata de Legea265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare, sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile care depasesc limitele maxime admise prevazute in legislatia in vigoare , etc). Calitatea apei Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 352/2005, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate. Conform directivei trebuie atinse urmatoarele tinte:
RAPORT DE MEDIU
107
colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari, precum si a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale; aglomerarile umane trebuie sa fie prevazute cu retele de canalizare, astfel: pana la data de 31 decembrie 2013, zonele de aglomerari umane cu mai mult de 10.000 l.e.; pana la data de 31 decembrie 2018, zonele de aglomerari umane cuprinse intre 2.000 -10.000 l.e. Apele uzate urbane care intra in retelele de canalizare ale localitatilor trebuie ca, inainte de a fi evacuate in receptorii naturali, sa fie supuse unei epurari corespunzatoare, dupa cum urmeaza epurare tertiara, pentru toate evacuarile ce provin din aglomerari umane cu peste 10.000 l.e., pana la data de 31 decembrie 2015; epurare biologica, pentru toate evacuarile ce provin din aglomerari umane cuprinse intre 2.000 si 10.000 l.e., pana la data de 31 decembrie 2018. Pentru comuna Mihail Kogalniceanu, Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE prevede ca actiuni necesare extindere si reabilitare retea de canalizare (pana in 2013) si modernizare statie de epurare (pana in 2015). Ca lungime pentru reteaua de canalizare se prevede un necesar de 10 km. Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinata consumului uman a fost transpusa prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare.Obiectivele directivei sunt: protejarea sanatatii populatiei de efectele oricrui tip de contaminare a apei destinate consumului uman; asigurarea calitatii apei destinate consumului uman. Domeniile de actiune pentru implementarea Directivei sunt: monitorizarea calitatii apei potabile in intreaga tara; reabilitarea tehnologiilor de tratare; reabilitarea retelelor de apa existente;
RAPORT DE MEDIU
108
schimbarea instalatiilor interioare. Pentru nitrati (valoarea maxima admisa este de 50 mg NO3/l) planul de implementare al Directivei prevede conformarea sistemelor publice de alimentare cu apa potabila pentru 142 de localitati la trei termene limita: pana la 31.12.2006 pentru 51 de localitati, pana la 31.12.2010 pentru 48 de localitati, pana la 31.12.2005 pentru inca 43 de localitati. Judetul Constanta numara 48 de localitati cu 109.640 locuitori in mediul rural cu apa furnizata prin sistem public si poluata cu nitrati. Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede masuri care sa evite poluarea apei subterane si de suprafata. Prin HG 964/2000 s-a aprobat Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Principalele obiective cuprinse in Planul de actiune sunt reducerea si prevenirea poluarii apelor produsa sau indusa de nitrati din surse agricole, rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice. Prin Ord. MMDD 1552/2008 a fost aprobata lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole. Pentru aceste zone se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole. Conform Planului de implementare pentru Directiva 91/676/EEC, administratia publica la nivel de comuna este factorul implicat in realizarea si administrarea platformelor comunale de depozitare a gunoiului de grajd, precum si in aplicarea reglementarilor de gospodarire, manipulare si aplicare a gunoiului de grajd. De asemenea, autoritatile locale participa la realizarea si implementarea programelor de actiune. Managementul deseurilor In conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr.75/442/EEC in anul 2004 au fost elaborate si aprobate prin HG 1470/2004 Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea
RAPORT DE MEDIU
109
cadrul necesar si tintele pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, ele constituind instrumentele de baza prin care se asigura implementarea politicii UE in acest domeniu. In prezent aceste documente se afla in curs de revizuire. Directiva cadru a fost transpusa in legislatia romaneasca prin OUG 78/2000, aprobata prin Legea 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare si prin HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor. Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusa in legislatia romaneasca prin prin HG nr. 349/2005, iar Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor a fost transpusa prin HG nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, completat si modificat de HG nr. 268/2005. Obiectivele de mediu in acest domeniu trebuie sa tina cont de prevederile documentelor nationale, de Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E, precum si de Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Constanta. Acesta din urma are rolul de a stabili cadrul pentru crearea unui sistem de gestionare a deseurilor la nivel judetean care sa asigure actiunile necesare pentru indeplinirea obiectivelor si tintele prevazute de planurile aprobate la nivele superioare, regional si national. In prezent PJGD parcurge procedura SEA pentru obtinerea avizului de mediu de la autoritatea de mediu competenta, respectiv ARPM Galati. Conform propunerilor din PJGD privind zonarea judetului in vederea promovarii actiunilor necesare in domeniul gestionarii deseurilor, comuna Mihail Kogalniceanu apartine Zonei 1- Constanta, impreuna cu localitatile Poarta Alba, Lumina, Valu lui Traian, Basarabi, Ovidiu, Navodari si Constanta. Totalul populatiei pe acesta zona este de 398.070 locuitori.
RAPORT DE MEDIU
110
Sursa: PJGD
Pentru atingerea obiectivelor tinta de reciclare din PJGD se propune ca pentru Zona 1, statia de sortare sa fie amplasata in zona localitatii Lumina (in legatura cu Depozitul de deseuri de la Ovidiu). Pentru compostarea si biostabilizarea deseurilor umede se propun statii de compostare, una dintre acestea fiind pe Zona 1- Constanta, in zona localitatii Lumina, precum si compostarea individuala in gospodarii in mediul rural a cca. 35% din deseurile vegetale. In ceea ce priveste deseurile biodegradabile, tintele ce trebuie atinse in vederea reducerii cantitatilor depozitate sunt: reducerea la 75% pana in 2010, reducerea la 50% pana in 2013 si reducerea cu 35% pana in 2016 (tintele au ca referinta anul 1995). De asemenea, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare trebuie sa fie de 100% pentru judet pana in anul 2013, atat pentru mediul urban cat si pentru mediul rural. Protectia naturii Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica (Directiva habitate), modificat de Directiva97/62/CE are ca obiect mentinerea biodiversitatii prin conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica de pe teritoriul statelor. In conformitate cu aceast directiva, se adopta masuri de
RAPORT DE MEDIU
111
mentinere sau readucere la un stadiu corespunzator de conservare a habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica de importanta comunitara, acesta fiind si scopul retelei europene Natura 2000. Transpunerea Directivei in legislatia romaneasca s-a realizat prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, care transpune si Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice. Reteaua ecologica Natura 2000 se opune tendintei actuale de fragmentare a habitatelor naturale si are ca fundament faptul ca dezvoltarea sistemelor socio-economice se face pe baza sistemelor ecologice naturale si semi-naturale. Conform Legii nr. 58/ 1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnat la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, "conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice se vor integra, in masura posibilitatilor si in functie de necesitati, in planurile, programele si politicile sectoriale si intersectoriale pertinente". In prezent este in curs de realizare la nivelul autoritatii centrale de mediu si aprobare Strategia Nationala pentru Biodiversitate si Planul de Actiune, in cadrul proiectului UNDP-GEF de asistenta pentru Guvernul Romaniei, strategie care se adreseaza perioadei 2010-2020. In momentul de fata au fost asumate la nivel comunitar si national urmatoarele concepte cheie privind conservarea biodiversitatii: -dezvoltarea durabila; protectia si conservarea biodiversitatii sunt strans legate de satisfacerea nevoilor economice si sociale ale oamenilor; -abordarea ecosistemica; -integrarea biodiversitatii in toate politicile sectoriale. Pentru indeplinirea scopurilor in domeniul conservarii biodiversitatii au fost stabilite obiective strategice: asigurarea coerentei si managementului ariilor naturale protejate, asigurarea unei stari de conservare favorabila pentru speciile protejate, utilizarea durabila a componentelor biodiversitatii, etc.
RAPORT DE MEDIU
112
4.3.Obiective de mediu pentru evaluarea planului urbanistic

Obiective de mediu relevante OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole -indicatorii de calitate pentru apele de suprafata; -indicatorii de calitate pentru apele subterane Indicatori Tinte
Factor/ Domeniu Apa
Aer / Clima
OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei
-standardele de calitate pentru aer (imisii)
-imbunatatirea starii ecologice si chimice a apelor de suprafata; -incadrarea in NTPA 001 a efluentului statiei de epurare inainte de evacuarea in receptor natural; -nr. locuitori racordati la retea de canalizare; -indicatorul nitrati pentru apele subterane; -nr. de exploatatii agricole care aplica Codul bunelor practici; -nr. de gospodarii individuale ce gestioneaza corespunzator gunoiul de grajd; -incadrarea valorilor poluantilor specifici in standardele de calitate: NO2, SO2, PM10, C6H6, CO, Pb; -clasa de calitate pentru suprafetele agricole -schimbari pozitive in calitatea terenurilor -indicatori specifici pentru terenurile arabile; -suprafetele de terenuri degradate recuperate;
Sol/subsol/utilizarea terenurilor
RAPORT DE MEDIU
113
Managementul deseurilor -evolutia cantitatii de deseuri generate si transportate pentru depozitare; -atingerea tintelor din PJGD privind cantitatea de deseuri reciclate; -evolutia suprafetelor impadurite la nivelul localitatii -actiuni de protejare a zonelor valoroase din punct de al biodiversitatii
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv
- cantitatea de deseuri bidegradabile generate anual; - cantitatea de deseuri reciclate;
Biodiversitate, fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate
Peisaj, valori arhitectonice si de patrimoniu
OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu
-suprafete noi impadurite; -colaborari cu custozii ariilor naturale protejate; -asigurarea premizelor favorabile, d.p.d.v. al dezvoltarii urbane, pentru mentinerea si/sau imbuntatirea starii de conservare a speciilor din ariile naturale protejate din vecinatate; -suprafata de spatiu verde(mp) /locuitor, conform prevederilor OUG 114/2007; -nr. de obiective pentru care sau instituit zone de protectie conform cerintelor institutiilor de profil
Populatie si sanatate publica,
OR13.Imbunatatirea standardelor de viata
-suprafete noi de spatiu verde amenajate si reabilitate -asigurarea zonelor de protectie conform legislatiei in vigoare pentru valorile arhitectonice si de patrimoniu -locuri noi de
-evolutia nr. de locuitori ce
RAPORT DE MEDIU
114
mediul social si economic,riscuri naturale
ale populatiei.
munca; -racordarea la retelele publice de utilitati; -accesul la servicii de sanatate si invatamant de calitate; -accesul la dotari de agrement si recreere; -calitatea apei potabile si calitatea aerului in zonele rezidentiale; - cresterea sigurantei prin eliminare risc de inundatii;
beneficiaza de serviciile publice de utilitati -evolutia gradului de pregatire a fortei de munca si migratia fortei de munca; -nr. persoane cu acces la servicii de sanatate; -realizare actiuni necesare de regularizare parau Agi Cabul.
RAPORT DE MEDIU
115
5. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
RAPORT DE MEDIU
116
5.1. Metodologia de evaluare Evaluarea planului urbanistic se realizeaza la nivelul obiectivelor si masurilor propuse, la nivelul disponibil de detaliere a planului. Evaluarea implica analiza modului in care obiectivele planului intersecteaza obiectivele de mediu relevante. Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu va avea efecte benefice asupra dezvoltarii comunei din punct de vedere socio-economic, al protectiei calitatii mediului si sanatatii populatiei. PUG stabileste directiile de dezvoltare de dezvoltare a comunei in corelare cu prevederile Planurilor de Amenajare a Teritoriului la nivel
national si judetean, precum si a obiectivelor de protectie a mediului. Analiza efectelor asupra aspectelor/factorilor de mediu urmare a implementarii obiectivelor PUG are ca scop evaluarea compatibilitatii dintre obiectivele planului si obiectivele relevante de mediu, de a identifica atat neconcordantele posibile, cat si sinergiile. Se vor sublinia atat efectele directe, cat si cele indirecte sau cumulative. Se va utiliza un sistem de notare pentru cuantificarea efectelor generate de implementarea obiectivelor planului , conform tabelului urmator: Scala evaluare efecte Valoare
+2 +1 0 -1 -2
Semnificatie -Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant -Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant
-Nici un efect/ efectul nu poate fi evaluat
-Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant -Efect negativ asupra obiectivului de mediu relevant
RAPORT DE MEDIU
117
Principalele obiective/masuri din PUG ce vor fi evaluate in raport cu obiectivele de mediu relevante sunt urmatoarele: Nr.crt. M1 M2 Masuri/obiective din PUG Modificare limite intravilan, prin marirea suprafetei cu 654,57 ha Reabilitarea infrastructurii de transport rutier si pietonal, realizarea unei centuri ocolitoare a loc. M. Kogalniceanu, extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de canalizare si tratare ape uzate Imbunatatirea si extinderea instalatiilor de alimentare cu apasurse de apa, statie de tratare, retea de distributie Reabilitarea si extinderea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sportive, valorificarea cadrului natural Implementarea unui sistem de gestionare modern a deseurilor generate la nivelul comunei Impadurirea a 40 ha de terenuri, inclusiv terenuri degradate, exploatarea rationala a terenurilor agricole Delimitarea zonelor protejate si restrictii generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit Reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul
M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9
5.2. Evaluarea efectelor generate de implementarea PUG Pentru fundamentarea corecta a evaluarii se prezinta principalele rezultate ale obiectivelor Planului Urbanistic General. Extinderea intravilanului localitatii genereaza urmatoarele utilizari ale terenului, raportat la bilantul teritorial existent: -cresc de cca. 1,6 ori complementare; -creste de cca. 1,7 ori suprafata destinata unitatilor industriale si depozitelor; -creste de cca. 3,3 ori suprafata utilizata de unitatile agrozootehnice; zonele ocupate de locuinte si functiuni
RAPORT DE MEDIU
118
-se inregistreaza cresteri foarte mici la suprafetele destinate institutiilor si serviciilor de interes publica (cu cca. 1,5% fata de situatia existenta); -suprafetele destinate cailor de comunicatie si transport cresc de aproximativ 1,7 ori; -cresc de cca. 1,25 ori zonele destinate spatiilor verzi, dotarilor pentru agrement si sport; -se mentin suprafetele pentru constructii tehnico-edilitare, gospodarie comunala, destinatie speciala.
2100 2000 1900 1800 1700 1600 1500 1400 1300 1200 1100 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 ha
Ape si paduri Terenuri libere Destinatie speciala Gospodarire comunala, cimitire Constructii tehnico-edilitare Spatii verzi, sport, agrement, protectie Cai de comunicatie si transport Institutii si servicii de interes public Unitati agro-zootehnice Unitati industriale si depozite Locuinte si functiuni complementare
Situatie existenta
Situatie propusa
Modificarea bilantului teritorial, in raport cu functiunile propuse, va determina o serie de corespondente in aspectele de mediu inventariate: -cresterea consumului de apa potabila si a volumelor de ape uzate generate;
RAPORT DE MEDIU
119
-cresterea cantitatii de combustibil utilizat in cadrul activitatilor productive, cu influenta asupra calitatii aerului; -cresterea cantitatilor de deseuri generate. Aceste rezultante vor fi raportate la masurile de imbunatatire a mediului de viata propuse de PUG: -reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare si tratare ape uzate; -reabilitarea si extinderea retelei de apa potabila; -imbunatatirea infrastructurii rutiere si realizarea soselei de centura; -implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor.
Masura M1- Modificare limite intravilan- marirea suprafetei cu 654,57 ha

Factor/ domeniu Apa Obiective de mediu relevante (OR) OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei Nivel impact Justificare
-1
- cresterea volumului de ape uzate generate; -cresterea consumului de apa din resursa naturala;
Aer/Clima
-1
-cresterea valorilor de trafic; -cresterea volumului activitatilor economice; -schimbarea tipului de folosinta al terenului; -reducerea functiilor ecologice ale terenului agricol;scoaterea terenului din circuitul naturala unor suprafete de teren, indiferent de masurile propuse pentru diminuarea efectelor (efect rezidual);
Sol/subsol/ utilizarea terenurilor
-2
Management deseuri
- nu are efect asupra OR;
RAPORT DE MEDIU
120
Biodiversitate fauna, flora
Populatie si sanatate publica, mediu social si economic,riscuri naturale
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei.
-nu are efect asupra OR; extinderea intravilanului nu se face spre zonele naturale protejate; -amenajarea de spatii verzi in zonele propuse pentru introducere in intravilan cu folosinta de zone rezidentiale si mixte;
+1
+2
-urmare a oportunitatilor de dezvoltare economica ce apar si a imbunatatirii fondului construit al localitatii;
TOTAL
-1
Observatii: Extinderea intravilanului localitatii raspunde cerintelor de dezvoltare ale comunitatii si tendintei de migratie a locuitorilor din municipiile/orasele aglomerate spre localitati aflate in proximitatea acestora, inclusiv pentru dezvoltarea unor initiative economice, tinand cont de accesibilitatea terenurilor, atat din punct de vedere financiar, cat si ca suprafete disponibile. Din acest punct de vedere, dezvoltarea comunei Mihail Kogalniceanu poate profita de includerea in Zona Metropolitana Constanta si de distanta relativ mica fata de municipiu (25 km). Masura M2- Reabilitarea infrastructurii de transport rutier si pietonal, realizarea unei centuri ocolitoare a loc. M. Kogalniceanu, extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole
Factor/ domeniu Apa Obiective de mediu relevante (OR) OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole Nivel impact Justificare
RAPORT DE MEDIU
121
Aer/Clima
OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
+2
OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate
-1
-fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de gaze de esapament; -decongestionarea centrului civic al localitatii prin defluirea traficului spre soseaua de centura -impact direct, pe termen lung (pe durata de viata a investitiilor in infrastructura) prin schimbarea tipului de folosinta al terenului in vederea extinderii si modernizarii arterelor de circulatie;
Management deseuri
-nu are efect asupra OR; in cele doua sate din apropierea ariilor naturale rotejate suprafata ocupata de infrastructura rutiera si pietonala ramane aceeasi, conform bilantului teritorial; nu se prevede ocuparea de noi terenuri, spre zonele de interes pentru conservarea biodiversitatii;
Populatie si sanatate publica, mediu social si economic, riscuri naturale
OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei.
+2
-impact direct pozitiv, pe termen ling, prin cresterea gradului de confort, imbunatatirea calitatii aerului in zona centrala; -optimizarea accesului populatiei la servicii si cresterea potentialului de
122
RAPORT DE MEDIU
dezvoltare al zonei; TOTAL +3
Masura M3- Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de canalizare si tratare ape uzate
Factor/ domeniu Apa Obiective de mediu relevante (OR) OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole Nivel impact Justificare Efect pozitiv direct urmare a: -incadrarea in NTPA 001 a efluentului statie de epurare, inainte de evacuare in receptor natural; -reducerea poluarii din surse punctiforme urmare a evacuarii apelor uzate din gospodariile neracordate la reteaua de canalizare; -crearea premiselor imbunatatirii starii ecologice a apei de suprafata, inclusiv d.p.d.v. al vietii acvatice din emisarul natural;
+2
Aer/Clima
Management deseuri
Peisaj, valori
OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate OR11.Extinderea spatiiilor
-nu are efect asupra OR;
+1
-efect pozitiv indirect urmare a eliminarii evacuarilor de apa uzata in sol/subsol;
-nu are efect direct asupra OR; -nu are efect asupra OR;
123
RAPORT DE MEDIU
arhitectonice si de patrimoniu
verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei. +2
-urmare a imbunatatirii conditiilor de viata,reducerea riscului asupra sanatatii umane; - posibilitati de dezvoltare economica
TOTAL
+5
Observatii : dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare trebuie sa tina cont de perspectiva dezvoltarii zonelor rezidentiale si de prestari servicii preconizate prin PUG, respectiv trebuie sa asigure debitele si calitatea necesare pentru alimentarea cu apa potabila si echipamente suficiente pentru preluarea si tratarea apelor uzate in sistem centralizat. Masura M4- Imbunatatirea si extinderea instalatiilor de alimentare cu apasurse de apa, statie de tratare, retea de distributie
Factor/ domeniu Apa Obiective de mediu relevante (OR) OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea Nivel impact Justificare
+1
- efect pozitiv indirect urmare a masurilor adoptate pentru cresterea calitatii sursei de apa subterana (de ex. masuri pentru reducerea aportului de nitrati);
Aer/Clima
RAPORT DE MEDIU
124
Management deseuri
corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei.
+2
Efecte pozitive pe termen lung, prin: -reducerea riscurilor asupra sanatatii umane; -accesul la reteaua de apa potabila centralizata; -dezvoltarea mediului economic, urmare a accesibilitatii echiparilor tehnico-edilitare.
TOTAL
+3
Masura M5- Reabilitarea si extinderea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sportive, valorificarea cadrului natural
Factor/ domeniu Apa Obiective de mediu relevante (OR) OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului Nivel impact Justificare
Aer/Clima
+1
- efect pozitiv indirect, urmare a rolului de absorbanti naturali al

125
RAPORT DE MEDIU
Management deseuri
transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei.
plantelor;
+1
- efect pozitiv indirect urmare a utilizarii superioare si benefice a solului in interiorul localitatii;
+2
- efecte directe urmare a cresterii calitatii peisajului urban in beneficiul comunitatii; -cresterea gradului de confort al rezidentilor; -crearea conditiilor de imbunatatire a starii de sanatate a populatiei prin utilizarea zonelor sportive si de agrement.
+1
TOTAL
+5
Masura M6- Implementarea unui sistem de gestionare modern a deseurilor generate la nivelul comunei
Factor/ domeniu Apa Obiective de mediu relevante (OR) OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii Nivel impact Justificare -impact pozitiv indirect prin eliminarea depozitarii neconforme a deseurilor si infiltrarii levigatului in apa subterana; gestionare
126
+1
RAPORT DE MEDIU
cu nitrati din surse agricole
Aer/Clima
OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
+1
OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei
+1
Management deseuri
+2
corespunzatoare a gunoiului de grajd in fermele zootehnice si in gospodariile individuale - impact pozitiv indirect urmare a eliminarii emisiilor de poluanti rezultati (in special metan) din fermentarea deseurilor in depozitul neconform, precum si a riscului de aprindere; - asigurarea dotarilor necesare care sa elimine depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, cu afectarea solului/subsolului; -recuperarea terenului utilizat anterior pentru depozitarea deseurilor la nivelul localitatii; -urmare a implementarii sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul comunei si a facilitatilor de sortare si compostare ce se prevad in PJGD pentru Zona 1, din careface parte si comuna Mihail Kogalniceanu;
+2
-cresterea gradului de confort al rezidentilor; -crearea conditiilor de imbunatatire a starii de sanatate a populatiei prin imbunatatirea stari de calitate a apelor subterane; -urmare a reciclarii deseurilor
127
RAPORT DE MEDIU
refolosibile se asigura participarea la efortul comun de conservare a resurselor naturale; -posibile dezvoltari economice in domeniul reciclarii deseurilor. TOTAL +7
Masura M7- Impadurirea a 40 ha de terenuri, inclusiv terenuri degradate, exploatarea rationala a terenurilor agricole
Factor/ domeniu Apa Obiective de mediu relevante (OR) OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole Nivel impact Justificare - efect indirect pe termen lung urmare a exploatarii rationale a terenurilor agricole prin aplicarea Codului de bune practici; minimizarea transferului de nitrati din activitati agricole spre apele subterane si de suprafata; -impact pozitiv direct urmare a rolului padurii de absorbant natural; - utilizarea terenurilor degradate, imbunatatirea calitatii solului; evitarea aportului in exces de nutrienti (azot), peste limita necesara tipurilor de teren si de cultura agricola;
+1
Aer/Clima
Management deseuri
Peisaj, valori
OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate OR11.Extinderea spatiiilor
+1
+1
+2
-impact pozitiv indirect prin extinderea suprafetelor propice pentru instalarea faunei si florei salbatice; -cresterea calitatii peisajului din
128
+1
RAPORT DE MEDIU
arhitectonice si de patrimoniu
verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei. +1
extravilanul localitatii;
-efect indirect pozitiv urmare a efectelor pozitive asupra calitatii apei subterane; -posibilitatea eficientizarii culturilor prin aplicarea Codului de bune practici agricole
TOTAL
+7
Masura M8- Delimitarea zonelor protejate si restrictii generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit
Factor/ domeniu Apa Obiective de mediu relevante (OR) OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei Nivel impact Justificare
Aer/Clima
Management deseuri
+2
-efect direct prin stabilirea normelor de protectie si a conduitei necesare fata de

129
RAPORT DE MEDIU
necesare pentru ariile naturale protejate OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei.
patrimoniul natural;
+2
-efect direct prin stabilirea normelor de protectie si punerea in valoarea, conform avizelor de specialitate a obiectivelor de patrimoniu; -efect indirect prin asigurarea implementarii conceptelor de dezvoltare durabila si beneficiile pe termen lung asupra comunitatii, ca rezultat al conservarii patrimoniului.
+1
TOTAL
+5
Masura M9- Reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul

Factor/ domeniu Apa Obiective de mediu relevante (OR) OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv Nivel impact Justificare
Aer/Clima
Management deseuri
RAPORT DE MEDIU
130
+1
-efect indirect pozitiv prin cresterea calitatii peisajului urban in zona in care paraul strabate localitatea;
+1
- efect direct prin cresterea sigurantei rezidentilor si a bunurilor materiale.
TOTAL
+2
RAPORT DE MEDIU
131
Evaluarea efectelor cumulate asupra factorilor de mediu ale obiectivelor/ masurilor propuse prin PUG s-a
realizat prin insumarea nivelului impactului stabilit pentru fiecare masura in parte in raport cu obiectivele relevante de
mediu.
M2
Reabilitarea infrastructurii de transport rutier si pietonal, centura ocolitoare , drumuri acces ferme Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de canalizare si tratare ape uzate Imbunatatirea si extinderea instalatiilor de alimentare cu apasurse de apa, statie de tratare, retea de distributie Extindere spatii verzi,agrement si sport, valorificare cadru natural Implementare a unui sistem de gestionare modern a deseurilor generate la nivelul comunei Impadurirea a 40 ha de terenuri, inclusiv degradate, exploatarea rationala a terenurilor agricole
M1
M3
M4
M5
M6
M7
M8
Delimitarea zonelor protejate si restrictii generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit
M9 TOTAL
Reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul
Domeniu si Obiectiv relevant/ Masura din PUG
Crestere suprafata intravilan
Apa -1 -1 -2 -1 +1 0 +1 +2 0 0 +1 0 +2 +1 0 +1 +1 +1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 4 4 1
OR1 OR2
Aer/Clima
OR3 OR4
Sol/subsol
OR5 OR6
Deseuri 0 0 0 0 0 +2 0 0 0 2
OR7 OR8
Fauna, flora Bidoversitate 0 0 0 0 0 0 +2 +2 0 4
OR9 OR10
RAPORT DE MEDIU
132
Peisaj,valori patrimoniu +1 0 0 0 +2 0 +1 +2
OR11 OR12
+1
Populatie, Sanatate publica,mediu economic +2 +2 +2 +2 +1 +2 +1 -1 3 5 3 5 7 7
+1
+1
14
OR13
TOTAL
36
RAPORT DE MEDIU
133
Analiza globala a efectelor este redata in figura urmatoare:
Masuri PUG
9 8 7 6 5 4 3 2 1 efecte pozitive efecte negative
-4
-2
Analiza rezultatelor permite identificarea faptului ca implementarea planului are caracter preponderent pozitiv, aspectele notate negativ manifestandu-se la nivelul domeniilor sol/subsol/utilizare terenuri(OR5, OR6), aer/clima (OR3, OR4) si apa (OR1 SI OR2- efecte pe componenta cantitativa prin cresterea consumului de apa- ca resursa naturala). Asupra solului, introducerea in intravilan si schimbarea categoriei de folosinta va modifica definitiv si va scoate din circuitul natural suprafetele construite pe toata durata de viata a obiectivelor respective. In ceea ce priveste calitatea aerului, suplimentarea traficului este o consecinta inevitabila a dezvoltarii economice si sociale. Avand in vedere tendinta producatorilor si reglementarile legale privind echiparea moderna a autovehiculelor cu sisteme de retinere poluanti, scaderea continutului de sulf in combustibil, corelat cu realizarea centurii de ocolire a localitatii si conditiile de
RAPORT DE MEDIU
134
dispersie in zona, se apreciaza ca pe termen mediu si lung nu va avea loc o scadere a calitatii aerului, ci chiar o imbunatatire a acesteia pe zona de trafic din centrul civic al localitatii. In ceea ce priveste cresterea volumelor de ape uzate generate, realizarea sistemului modern de canalizare si tratare ape uzate va contracara eventualul efect negativ al cantitatilor suplimentare generate. Reprezentarea grafica a evaluarii globale se prezinta sub urmatoarea forma :
9,75%
90,25% efecte pozitive
Rolul identificarii efectelor potentiale negative este de a evidentia propunerile sensibile ale planului urbanistic. Evaluarea efectuata indica efectele potentiale raportat la nivelul actual de cunoastere a datelor. Astfel, in etapa de implementare, se pot adopta masurile necesare pentru minimizarea efectelor negative. Parcurgerea etapelor de proiectare in cadrul viitoarelor proiecte va permite optimizarea solutiilor tehnice cu efecte de rducere a impactului potential. Pe termen mediu si lung efectele implementarii planului vor fi preponderent pozitive si vor determina prevederilor legislative si a obligatiilor ce revin comunitatilor rurale si urbane urmare a aderarii la Uniunea Europeana.
RAPORT DE MEDIU
135
Din analiza efectuata se poate constata ca efectele benefice ale implementarii planului urmeaza sa se inregistreze la nivelul starii de confort si a calitatii vietii populatiei, precum si la nivelul calitatii factorilor de mediu din zona studiata, urmare a : -scaderii presiunii antropice asupra unor elemente ale mediului natural, prin eliminarea surselor de poluare (ape uzate, deseuri, agricultura ineficienta); -asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea comunitatii in conditii de siguranta pentru mediu (retele corespunzatoare de alimentare cu apa potabila si canalizare, tratare corespunzatoare a intregii cantitati de ape uzate rezultate, sistem integrat de gestionare a deseurilor,utilizare rationala a terenurilor agricole, etc.).
RAPORT DE MEDIU
136
6. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
Nu se vor inregistra efecte transfrontiera urmare a masurilor propuse prin plan. Distanta in linie dreapta pana la granita cu Bulgaria este de cca. 68 km, pana la granita cu Ucraina este de cca. 107 km, iar pana la granita cu Republica Moldova de 124 km. De asemenea, tipul de masuri continute de Planul Urbanistic General si proiectele ce vor fi generate ulterior nu vor face obiectul Conventiei de la Espoo.
RAPORT DE MEDIU
137
7. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
RAPORT DE MEDIU
138
Analiza globala a efectelor generate de implementarea masurilor propuse prin Planul Urbanistic Generala a relevat tendinta generala pozitiva asupra calitatii factorilor de mediu. Unele din masurile propuse vor putea genera la momentul implementarii presiune la nivel local asupra factorilor de mediu, in special acele masuri care necesita lucrari de constructie/amenajare. Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face prin evaluarea impactului in etapa de pregatire si realizare a fiecarui proiect, in special in cazul celor care se regasesc in anexele 1 si 2 ale HG 445/2009privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului. Datele disponibile la nivelul respectiv de proiectare vor permite identificarea: - impactului potential asupra mediului in aria de interes a proiectului propus; - cele mai bune tehnici si tehnologii din punct de vedere al protectiei calitatii factorilor de mediu. - masurile si conditiile necesare pentru prevenirea, reducerea si compensarea eventualelor efecte negative generate de proiectul in cauza. In urma rezultatului analizei potentialelor efecte ale obiectivelor planului urbanistic asupra obiectivelor de mediu relevante se propun o serie de masuri care pot preveni deteriorarea calitatii mediului sau pot contribui la imbunatatirea calitatii mediului.
7.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu apa
Presiunile actuale asupra acestui factor de mediu se concretizeaza in evacuare necontrolata de ape uzate ce se infiltreaza in subteran, evacuarea unui efluent al statiei de epurare, necorespunzator din punct de vedere al calitatii, in receptor natural, utilizarea in exces a ingrasamintelor , etc., toate aceste
RAPORT DE MEDIU
139
neconformitati fiind relevate pe larg in cadrul analizei situatiei actuale. Fiind un factor de mediu fundamental ce confera suport vietii, se impune supravegherea calitatii acesteia in scopul evitarii efectelor poluantilor si adoptarii actiunilor necesare. Aceasta include monitorizarea apelor de suprafata si a apelor subterane, a calitatii efluentilor evacuati in receptori naturali. In general, implementarea masurilor propuse prin PUG vor determina inregistrarea unor progrese a calitatii apelor de suprafata si subterane. Se vor adopta urmatoarele masuri generale, urmand ca la faza de promovare a proiectelor aceste masuri sa fie personalizate si adaptate corespunzator: - se va corela dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa cu capacitatea sistemului de colectare si tratare ape uzate din localitate; este recomandat ca bransarea consumatorilor de apa potabila sa se realizeze dupa punerea in functiune a retelei de canalizare si a modernizarii statiei de epurare; - se va adopta un sistem pentru verificarea periodica a integritatii sistemului de canalizare; - se vor imbunatati, supraveghea si/sau institui perimetre de protectie sanitara in jurul rezervoarelor si captarilor de apa; - in vederea protejarii receptorului natural si asigurarii parametrilor optimi de functionare dupa modernizarea statiei de epurare a localitatii, pentru toate activitatile noi sau existente, potential poluatoare pe factorul de mediu apa, se vor impune sisteme de preepurare; in acest fel se va asigura respectarea NTPA 002 la evacuarile in canalizare si in statia de epurare; - consumul de apa necesar localitatii va fi corelat cu capacitatea de suport a resursei naturale subterane, tinand cont de variatiile sezoniere a necesarului de apa; se vor contoriza debitele de ape preluate din subteran; - se va asigura zona de protectie pentru apele de suprafata, urmand ca activitatile ce se desfasoara in proximitatea acestora sa detina racord la canalizarea centralizata sau, dupa caz, sa fie dotate cu bazine impermeabilizate vidanjabile (in cazul in care reteaua nu este accesibila);
RAPORT DE MEDIU
140
- de asemenea, ata utilizarea ingrasamintelor organice, cat si a celor chimice in apropierea apelor de suprafata se va realiza cu asigurarea zonei de protectie functie de panta terenului; pentru zonele in care se afla captari de apa se va asigura banda de siguranta la aplicarea ingrasamintelor, atat in cazul fractiilor lichide , cat si in cazul celor solide; - -implementarea unui proiect conform din punct de vedere constructiv, prin realizarea unei platforme care sa permita gestionarea unitara la nivelul comunei a gunoiului de grajd din gospodariile individuale. - pentru toate zonele noi introduse in intravilan in vederea urbanizarii se va prevedea, la momentul aprobarii planurilor urbansitice zonale, realizarea echiparii tehnico-edilitare a intregii zone anterior exploatarii oricarui tip de constructie promovata; - orice obiectiv care are legatura cu apele subterane sau cu apele de suprafata va primi acordul/avizul autoritatii competente in domeniul gospodaririi apelor; -de asemenea, masurile propuse la subcapitolul 7.3 privind protectia solului si care tintesc reducerea excesului de nitrati din activitati agricole, se adreseaza in mod direct imbunatatirii calitatii panzei de apa freatica si a apelor de suprafata; In ceea ce priveste masurile generale pentru protectia factorului de mediu apa in timpul construirii obiectivelor propuse prin PUG, acestea vor fi stabilite prin actele de reglementare emise la urmatoarea faza de proiectare, dar vor prevedea cel putin: - depozitarea in siguranta a materiilor prime si/sau a materialelor de constructii astfel incat sa se evite antrenarea catre apele de suprafata sau pe sol de catre apele pluviale; - adoptarea unui management corespunzator al organizarilor de santier, astfel incat sa se asigure gestionarea in conditii de siguranta a apelor uzate generate;
RAPORT DE MEDIU
141
- se va avea in vederea si gestionarea optima a deseurilor produse pe perioada lucrarilor de investitie, pentru a evita formarea de depozite neorganizate si migrarea unor eventual poluanti catre factorii de mediu apa, sol, subsol.
7.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer
Analiza efectuata a identificat o serie de aspecte ale planului urbanistic care vor crea presiune suplimentara asupra calitatii atmosferei. Aceasta va fi creata in special urmare a cresterii valorilor de trafic generata de extinderea intravilanului si de sursele fixe ce pot fi propuse prin proiectele rezultate din implementarea masurilor din plan. Astfel, se vor lua in considerare urmatoarele aspecte: - asigurarea inca de la faza de proiect a echipamentelor pentru retinerea si dispersia poluantilor atmosferici din sursele fixe din cadrul obiectivelor de prestari servicii, mica industrie, etc.; - utilizarea in cadrul activitatilor economice a unor tehnologii cu potential redus de poluare; - utilizare de sisteme moderne su eficienta ridicata, pentru obtinerea apei calde si a agentului termic, in scopul incadrarii emisiilor in normativele in vigoare; - identificarea posibilitatilor de utilizare a energiilor din surse regenerabile; - extinderea zonelor verzi, a aliniamentelor de protectie; pentru zonele de intravilan, in cazul constructiilor noi se va impune, prin Regulamentul de urbanism aferent PUZ generate de zonele nou introduse in intravilan, respectarea unor suprafete minime de spatiu verde, astfel incat la nivelul localitatii sa fie atinse tintele prevazute de legislatia de mediu in vigoare (OUG
RAPORT DE MEDIU
142
114/2007); - promovarea unui tesut urban in care zonele rezidentiale sa fie protejate de influenta zonelor de productie si prestari servicii prin sectoare cu rol de protectie constituite din perdele vegetale. - utilizarea rationala a terenurilor libere, recuperarea terenurilor degradate pentru a scadea aportul de poluanti atmosferici din surse naturale (eroziunea vantului). Masurile generale pentru protectia factorului de mediu aer in timpul construirii obiectivelor propuse prin PUG vor prevedea cel putin: - utilizarea de echipamente si autovehicule moderne, prevazute cu sisteme de retinere poluanti; - transportul materialelor pulverulente se va realiza cu autovehicule acoperite cu prelate; - depozitele temporare de pamant vegetal sau materiale de constructii vor fi protejate impotriva vantului si/sau stropite cu apa, dupa caz , astfel incat sa se evite antrenarea particulelor de suprafetele depozitelor; - se va avea in vedere utilizarea de trasee optime pentru transportul materialelor, astfel incat sa se protejeze zonele rezidentiale.
7.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol/subsol Prin extinderea intravilanului comunei suprafete de teren vor fi scoase din circuitul natural si vor fi utilizate pentru dezvoltarea localitatii, indiferent de masurile de reducere adoptate. Pentru a reduce efectele generale asupra solului/subsolului se propun urmatoarele masuri: - utilizarea superioara a terenurilor libere aflate in domeniul public al primariei in intravilanul localitatii prin amenajarea de spatii verzi plantate; se vor obtine beneficii atat din punct de vedere al protejarii solului de eroziunea
RAPORT DE MEDIU
143
naturala, beneficii din punct de vedere al peisajului urban si calitatii vietii, cat si asigurarea respectarii suprafetelor de spatiu verde pe cap de locuitor prevazute a fi atinse in legislatia in vigoare; de asemenea, ca o extensie a acestei masuri, este necesar a se institui registrul spatiilor verzi din localitate, astfel incat acestea sa nu isi poata modifica destinatia decat in conditiile prevazute de lege (OUG 114/2007); - valorificarea pamantului vegetal rezultat din excavatii; - minimizarea suprafetelor de teren tasate ca urmare a lucrarilor de constructie, precum si a suprafetelor ocupate temporar; - prioritizarea lucrarilor de recuperare a terenurilor inventariate ca degradate sau utilizarea acestora, precum si a suprafetelor de teren mai putin valoroase din punct de vedere agricol, pentru proiecte de investitii, in
detrimentul celor arabile ce prezinta clase de calitate mai bune; -reabilitarea si extinderea lucrarilor de imbunatatiri funciare in vederea valorificarii superioare a potentialului agricol si a contracararii climatului arid; -avand in vedere propunerile de extindere a suprafetelor de teren destinate unitatilor agro-zootehnice la nivelul comunei si tinand cont de vulnerabilitatile zonei in ceea ce priveste poluarea cu nitrati din surse agricole, sunt necesare actiuni de promovare, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli, a implementarii principiilor Codului de bune practici agricole, stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea perioadelor de interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu autoritatile publice competente in domeniu in vederea stabilirii optiunilor de fertilizare : Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie, etc; dezvoltarea explotarilor agricole se va face avand in vedere utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice si naturale, aplicarea corecta a ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de nutrienti in exces in sol/subsol/panza de apa freatica si migrarea catre apele de suprafata,
RAPORT DE MEDIU
144
promovarea agriculturii ecologice; efectele pozitive ale acestor masuri se vor cuantifica si in calitatea panzei de apa freatica; - promovarea cu prioritate a acelor masuri din PUG ce vor determina eliminarea unor surse de poluare pentru sol/subsol (realizarea retelei de canalizare, implementarea sistemului de gestionare a deseurilor, etc.).
7.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra biodiversitatii In ceea ce priveste fauna si flora din zona comunei, aceasta este caracteristica agroecosistemelor, 75% din terenuri fiind arabile. Prin implementarea masurilor propuse de plan nu se reduc suprafetele impadurite, zonele umede si nu se intervine asupra corpurilor de apa de suprafata, cu exceptia lucrarilor de regularizare a paraului Agi Cabul. In cazul paraului, clasa de calitate V, aportul de ape uzate insuficient epurate, etc., nu il recomanda ca fiind propice unei vieti acvatice valoroase. Masurile din planul urbanistic vor crea posibilitatea imbunatatirii calitatii cursului de apa. De asemenea, nu se propune modificarea compozitiei speciilor sau introducerea de noi specii in mediu sau modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica. Aspectele privind biodiversitatea vor fi favorizate de urmatoarele actiuni/masuri: -impadurirea suprafetelor de teren disponibile in vederea crearii conditiilor pentru dezvoltarea florei si faunei specifice; se vor utiliza specii locale, valoroase, intalnite si in celelalte corpuri de padure, evitandu-se introducerea de specii invazive, alohtone; aceleasi principii se vor urmari si in cazul amenjarii spatiilor verzi din localitate, a perdelelor de protectie, a zonelor verzi din zonele propuse a fi introduse in intravilan; - utilizarea de catre comunitate, in scop de agrement si recreere, a suprafetelor impadurite din jurul comunei se va face in conditiile stabilite de
RAPORT DE MEDIU
145
administratorul acestora (RNP Directia Silvica Constanta); - in timpul implementarii obiectivelor din plan se va evita ocuparea de zone suplimentare celor necesare proiectului propus sau tasarea de zone suplimentare. In ceea ce priveste ariile naturale protejate prin reteaua ecologica europeana Natura 2000, asa cum s-a prezentat anterior, pe teritoriul administrativ al comunei se gasesc procente foarte mici din aceste situri. Ca si amplasament, zonele de SCI si SPA incluse in teritoriul administrativ al comunei sunt pe raza satelor care apartin de comuna, respectiv Piatra si Palazu Mic. In aceste localitati obiectivele economice de prestari servicii si mica industrie, precum si traficul rutier sunt mai slab reprezentate, deci presiunile asupra factorilor de mediu sunt reduse in comparatie cu resedinta de comuna, localitatea Mihail Kogalniceanu (distantele intre Mihail Kogalniceanu si cele doua sate, in linie dreapta, sunt de cca 9 km fata de satul Piatra si de mai mult de 10 km fata de Palazu Mic). Obiectivele industriale existente in zona si percepute ca si presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate , respectiv activitatea de exploatare a pietrei, erau functionale la momentul desemnarii ariilor si nici nu se propune prin PUG modificari in sens negativ a situatiei actuale. In cele doua sate nu se propune extinderea intravilanului , masurile din plan vizand alimentarea cu apa a satului, imbunatatirea calitatii drumurilor si obiective sociale (reabilitare gradinita si amenajare cabinet medical). Tinand cont de aceste aspecte, se propun urmatoarele masuri: - implicarea administratiei publice locale (in fapt, toate localitatile pe teritoriul carora se intind siturile) in procesul de realizare a planurilor de management pentru ariile protejate prin programul Natura 2000; - desfasurarea unor actiuni de constientizare a comunitatilor privind statutul acestor situri, limitele interventiilor umane in aceste perimetre; marcaje in teren care sa atentioneze asupra statutului special al ariilor naturale protejate;
RAPORT DE MEDIU
146
-limitarea/interzicerea extinderii zonelor de interes economic ale localitatilor spre siturile Natura 2000, astfel incat sa se poata asigura o distanta tampon pana la zonele de interes; interzicerea extinderii intravilanului in zona satului Piatra catre lacul Tasaul este necesara si pentru asigurarea protectiei malului luciului de apa, mal cu structura afectata in zona localitatii; de asemenea, in cazul satului Palazu Mic, prin conservarea actualelor limite ale intravilanului se evita cresterea presiunii antropice asupra zonelor valoroase din punct de vedere al biodiversitatii; -orice interventie in vecinatatea ariilor naturale protejate se va realiza cu acordul favorabil al autoritatii de mediu si a custozilor desemnati.
7.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei Propunerile din planul urbanistic general au ca scop general imbunatatirea standardului de viata al populatiei, a confortului, accesul la servicii medicale si sociale de calitate: asigurarea extinderii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare n zona analizata; asigurarea alimentarii cu apa la parametri de calitate n conformitate cu prevederile legale; asigurarea extinderii serviciilor de colectare si colectare selectiva a deseurilor de la populatie; imbunatatirea si extinderea infrastructurii rutiere, amenajarea si reabilitarea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sport, etc. De asemenea, reglementarea suprafetelor introduse in intravilan se va realiza prin planuri de urbanism zonale si regulamentele aferente. In perioadele de implementare a acestor masuri, cand vor fi necesare lucrari de constructie, o serie de masuri vor fi necesare, adoptate functie de proiectul promovat. Astfel : - dezvoltarea unor noi zone rezidentiale numai in conditiile extinderii corespunzatoare a capacitatilor echipamentelor tehnico-edilitare si a serviciilor de salubrizare;
RAPORT DE MEDIU
147
- realizarea perdelelor vegetale de protectie intre zonele de prestari servicii/mica industrie si zonele rezidentiale; - amenajarea unor piste pentru biciclete; - transportul materialelor de constructie cu evitarea, pe cat posibil, a zonelor rezidentiale; - utilizarea de echipamente si autovehicule moderne, cu sisteme de retinere poluanti, astfel incat tranzitarea localitatii sa nu amplifice presiunea asupra factorului de mediu aer .
7.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural Mediul social si economic al localitatii va fi favorizat de masurile propuse prin PUG. Sprijinirea initiativelor locale pentru realizarea unor activitati economice la nivelul comunei, utilizarea fortei de munca disponibila local, dezvoltarea infrastructurii rutiere si tehnico-edilitare sunt masuri ce vor avea efecte pozitive, fara sa fie identificate efecte adverse prin implementarea acestora. In cazul implementarii sistemului de gestionare a deseurilor se vor inregistra efecte pozitive si se vor implementa masurile necesare pentru atingerea tintelor stabilite la nivel national si regional in domeniul depozitarii si reciclarii deseurilor, a acoperirii localitatilor cu servicii de salubrizare. Avand in vedere ca aceste actiuni vor implica anumite costuri, se va avea in vedere: - incurajarea compostarii deseurilor in gospodarii individuale, conform recomandarilor din PJGD; - asigurarea informarii populatiei asupra necesitatii colectarii selective si a minimizarii cantitatii de deseuri depozitate la rampa. In ceea ce priveste peisajul, valorificarea acestuia si integrarea noilor propuneri urbanistice va fi necesar: - interzicerea constructiilor care prin aspect arhitectural, volumetrie,
RAPORT DE MEDIU
148
amplasare distrug specificul zonei sau afecteaza valoarea unor monumente protejate; - prin planurile urbanistice zonale pentru terenurile introduse in intravilan se va stabili adoptarea unor elemente arhitecturale adecvate zonei, optimizarea densitatii de construire, dezvoltarea spatiilor verzi si a amenajarilor peisagistice; - se vor interzice constructii si amenajari cu caracter definitiv ce nu sunt compatibile cu zona sau care pot afecta zonele naturale valoroase, precum si exploatari ale terenului ce pot conduce la degradarea accentuata a peisajului sau a vegetatiei forestiere. In cazul obiectivelor de patrimoniu, se vor asigura zonele de protectie, urmand ca orice interventie in proximitatea acestora sa se realizeze cu avizul favorabil al autoritatii competente- Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Constanta.
RAPORT DE MEDIU
149
8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVELOR ALESE
RAPORT DE MEDIU
150
Elaborarea Actualizarea Planului Urbanistic General al localitatii Mihail Kogalniceanu s-a realizat in perioada octombrie 2007 decembrie 2009. Obtinerea variantei finale de plan s-a facut prin modelare succesiva, functie de obiectivele comunitatii, de restrictiile si impunerile autoritatilor publice ce emit avize pentru aceasta lucrare, tinand cont de studiile si proiectele elaborate anterior PUG. In formularea masurilor si obiectivelor propuse prin PUG s-a tinut cont de: - tendintele de dezvoltare ale localitatii, manifestate in ultimii ani; - limitarile impuse de potentialul zonei si caracteristicile naturale; - nevoile comunitatii; - liniile de actiune ale planurilor si programelor din diverse domenii, aplicabile la nivel local, judetean, regional, national. Pentru actualizarea planului s-a tinut cont de conditiile impuse prin avizele emise de autoritatile publice interesate de efectele implementarii planului, raportat la zona lor de competenta.
Emitent
Nr./data aviz
S.C. RAJA S.A.
1/17557/2010
Conditii/limitari/informatii -la intocmirea PUG sa se tina cont de faptul ca terenurile pe care sunt amplasate conductele de apa potabila si canalizare apartin domeniului public; - zona de protectie sanitara cu regim sever ce cuprinde terenurile din jurul conductelor de aductiune apa si de distributie este de 10m, respectiv 3m. -in cazul lotizarii unor terenuri se va cauta pe cat posibil ca instalatiile de telecomunicatii sa ramana pe actualele amplasamente, in afara viitoarelor limite de proprietate, evitand devierea sau mutarea acestora; -pentru zonele ce vor fi lotizate, inainte de stabilirea limitelor de proprietate, se va solicita pichetarea instalatiilor de
151
ROMTELECOM S.A.
646/31.12.2009
RAPORT DE MEDIU
telecomunicatii; -in cadrul studiilor pentru realizarea instalatiilor edilitare si a tramei stradale a viitoarelor cartiere se vor rezerva spatii in domeniul public (trotuare,alei,etc) in vederea realizarii instalatiilor de telecomunicatii si racordarea viitoarelor obiective la reteaua telefonica publica. -respectarea distantelor de securitate intre retelele de distributie sau instalatiile de utilizare subterane a gazelor naturale si diferite constructii sau instalatii invecinate, conform Normelor tehnice in vigoare; -la intocmirea PUG in cazul unor noi lotizari, se va verifica in teren astfel incat sistemele de alimentare cu gaze sa ramana pe actualele amplasamente, in afara viitoarelor limite de proprietate; - in cadrul documentatiilor pentru realizarea instalatiilor edilitare si a tramei stradale a viitoarelor cartiere se vor rezerva spatii in domeniul public (trotuare,alei,etc) in vederea realizarii si racordarii viitoarelor obiective la sistemele de alimentare cu gaze naturale. -respectarea Normelor tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si de transport gaze naturale; -in cazul intersectiilor diverselor categorii de drumuri cu conductele magistrale, acestea din urma trebuie introduse in tuburi de protectie. -sa se tina cont de programul strategic de dezvoltare a infrastructurii AIMK- Constanta; -introducerea in documentatiile PUG si PUZ a zonelor cu servituti aeronautice -terenul studiat constituie capacitate de irigatii in Amenajarea 1336 Carasu Mihail Kogalniceanu si 184 Terasa Sinoe; -lucrarile de imbunatatiri funciare limitrofe sau intersectate de obiectivele de investitii nu vor fi afectate functional. -aviz favorabil. 55.507/14.01.2010
SC CONGAZ S.A.
541B/11.01.2010
S.C. TRANSGAZ SA MEDIAS
1616/42/15.02.2010
AUTORITATEA AERONAUTICA CIVILA ROMANA
965/47/09.02.2010
ADMINISTRATIA NATIONALA A IMBUNATATIRILOR FUNCIARE R.A. S.R.I. Bucuresti
186/26.01.2010
RAPORT DE MEDIU
152
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEALITORAL
53/16.07.2010
RNP- ROMSILVA DIRECTIA SILVICA CONSTANTA RNP-ROMSILVA DIRECTIA SILVICA CONSTANTA INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA DOBROGEA
2625/29.06.2010
808/04.03.2010
-corelarea stricta a capacitatilor de alimentare cua apa, inclusiv cele de extindere, cu cele de canalizare si de epurare ape uzate; -contorizarea debitelor si volumelor de apa captate la toate sursele; -corelarea cotelor de amplasare a gurilor de evacuare , atat pentru canalizare amenajera, cat si pentru cea pluviala, cu cota corespunzatoare debitului maxim de calcul la clasa normala de aparare; -interzicerea amplasarii de lucrari sau constructii, inclusiv cele de locuit, in zonele cu pericol de inundatii, fara realizarea in prealabil a lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor. -aviz favorabil in calitate de custode al ROSPA 0019 Cheile Dobrogei si ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia. -aviz favorabil in calitate de administrator al fondului forestier national. -se mentioneaza ca, in conformitate cu legislatia in vigoare , pentru PUG / PUZ nu se emit avize pentru protectie civila si securitate la incendiu.
540773/02.02.2010
Obtinerea variantei finale de plan s-a realizat prin modelarea primei versiuni a planului, functie de impunerile avizelor emise de autoritati, a criteriilor de mediu, a criteriilor sociale si a eficientei solutiilor propuse. Analizarea alternativei 0 a relevat ca in lipsa implementarii planului se vor mentine tendintele de evolutie negative a calitatii factorilor de mediu, a starii de sanatate si confort ale populatiei, fiind favorizata o dezvoltare urbanistica haotica la nivelul localitatii, fara implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national/regional/judetean. Pentru o serie de masuri propuse prin plan s-au identificat la faza de analiza mai multe alternative de implementare, dupa cum urmeaza:
Domeniu analizat
Masuri propuse prin PUG Varianta 1 Varianta 2 RAPORT DE MEDIU
Justificarea alegerii
153
Managementul deseurilor
-construire rampa de sortare si platforma pentru compostare deseuri biodegradabile
-utilizarea facilitatilor zonale ce se vor implementa, conform PJGD, langa comuna Lumina, pentru toata Zona1 (statie de sortare si statie de compostare)
Tratare uzate
apelor
- construirea unei statii de epurare noi, cu dotarile aferente
-modernizarea si extindereacapacitatii de tratare a statiei de epurare existente
S-a ales varianta 2: -distanta mica fata de comuna Lumina nu ridica probleme in ceea ce priveste transportul deseurilor colectate; -cresterea eficientei utilizarii terenurilor, implementarea unui sistem integrat la nivel judetean in domeniul gestiunii deseurilor, respectarea obiectivelor stabilite prin PRGD Regiunea 2 SE si PJGD a jud. Constanta; -din punct de vedere economic, la nivelul localitatii investitiile se vor putea concentra asupra dotarilor privind colectarea selectiva si a facilitatilor de transport. S-a ales varianta 2: -se evita ocuparea unor noi suprafete de teren, se vor putea utiliza dotarile existente ale statiei, in urma modernizarii; - se armonizeaza varianta aleasa cu intentia societatii judetene care administreaza infrastructura de apa de a moderniza obiectivul existent; S-a ales varianta 2: -se asigura o dezvoltare urbanistica planificata, conform unui regulament de urbanism aprobat; -se evita astfel posibila aparitie a unor dezvoltari nepotrivite in vecintatea zonelor naturale protejate sau a obiectivelor de patrimoniu; -se implementeaza tendinte de dezvoltare durabila a comunitatii . S-a ales varianta 2: - decongestionarea centrului civic al localitatii va constitui un aport la imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.
Extinderea planificata a intravilanului
-mentinerea situatiei actuale, luandu-se in considerare doar PUD/PUZ aprobate anterior actualizarii PUG
-extinderea intravilanului ca premisa pentru dezvoltarea economica si sociala a localitatii
Traficul rutier
-modernizarea principalelor cai de circulatie, imbunatatirea calitatii infrastructurii
-realizarea centurii de ocolire a localitatii si modernizarea infrastructurii rutiere si pietonale
RAPORT DE MEDIU
154
existente
din localitatile comunei;
Din punct de vedere al efectelor asupra mediului , conform scalei de valori atribuite efectului si a justificarilor aduse in tabelul de mai sus, pentru fiecare din solutiile studiate s-a obtinut urmatorul nivel de impact global: Varianta 1 a solutiilor propuse:
Modificare suprafata intravilan Reabilitarea infrastructurii de transport rutier si pietonal, centura ocolitoare , drumuri acces ferme Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de canalizare si tratare ape uzate Implementare a unui sistem de gestionare modern a deseurilor generate la nivelul comunei
TOTAL
Aer/Clima
OR3 OR4
0 -1
+1 0
0 -1
0 -1
1 -3
Sol/subsol
OR5 OR6
Deseuri
OR7 OR8
+2
Fauna, flora Bidoversitate

OR9 OR10
-1
-1
Populatie, Sanatate publica,medi u economic

OR13
+1
+2
+2
TOTAL
-2
RAPORT DE MEDIU
155
Varianta 2 a solutiilor propuse:

Modificare suprafata intravilan Reabilitarea infrastructurii de transport rutier si pietonal, centura ocolitoare , drumuri acces ferme Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de canalizare si tratare ape uzate Implementare a unui sistem de gestionare modern a deseurilor generate la nivelul comunei
TOTAL
Aer/Clima
OR3 OR4
-1 -2
+2 -1
0 0
0 0
1 -3
Sol/subsol
OR5 OR6
Deseuri
OR7 OR8
+2
Fauna, flora Bidoversitat e

OR9 OR10
Populatie, sanatate publica,medi u economic

OR13
+2
+2
+2
+2
TOTAL
-1
Figurate din punct de vedere grafic, efectele celor doua tipuri de solutii propuse arata in modul urmator :
RAPORT DE MEDIU
156
5 4 3 2 1 -5 0 5 10 varianta 2 varianta 1
Dupa cum se poate observa, efectele pozitive in cazul solutiilor propuse de varianta 2 sunt mai pregnante decat in cazul primei variante. In general, cele mai importante restrictii sau impuneri in ceea ce priveste solutiile studiate au fost generate de planurile si programele pe diverse domenii de mediu, de la nivel national, regional si judetean, precum si obligatiile ce revin pentru implementarea, la termenele negociate, a Angajamentelor luate de Romania la data aderarii la Uniunea Europeana. In ceea ce priveste ariile naturale protejate din zona satelor Piatra si Palazu Mic, prin variantele/ solutiile studiate nu s-au propus extinderi ale intravilanului in zonele respective, terenul pastrandu-si functiunea actuala. Interesul turistic pentru aceste situri (nu strict pe zona administrativa a comunei, ci ca sit in ansamblu) se va putea reglementa prin planurile de management ce urmeaza sa fie realizate prin grija custozilor.
RAPORT DE MEDIU
157
9. MONITORIZARE
RAPORT DE MEDIU
158
Din punct de vedere al cerintelor HG 1076/2004, aceasta sectiune trebuie sa descrie masurile necesare pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu. Programul de implementare a masurilor de monitorizare trebuie sa se axeze pe componentele de mediu si sanatate publica si sa determine prin rezultatele obtinute valabilitatea previziunilor privind efectele, masura in care solutiile de reducere a impactului sunt realizate. Tabloul masurilor prevazute pentru monitorizare propune o abordare bazata pe obiective si stadiu indeplinire masuri prevazute de plan si pe baza acestuia se poate controla daca au fost atinse obiectivele de calitate a mediului sau tintele specifice si va cuprinde elementele din tabelul de mai jos. Eficienta monitorizarii va depinde de modul de colaborare si furnizare a datelor si informatiilor detinute de toate autoritatile interesate in efectele implementarii planului sau care detin date statistice in diverse domenii de interes pentru plan, urmare a competentelor pe care le detin. Raportarea rezultatelor se va face catre autoritatea competenta pentru protectia mediului care emite avizul, respectiv ARPM Galati. Planului
RAPORT DE MEDIU
159
Nr. crt. 1. -indicatori de calitate ai efluentului statie de epurare la evacuarea in receptor natural; -indicatori de calitate ai apelor subterane utilizate ca sursa de apa potabila, inclusiv controlul indicatorului nitrati; -evolutia nr. de rezidenti racordati la reteaua centralizata de preluare ape uzate; -stadiul implementarii masurilor de modernizare si extindere capacitati de preluare si tratare ape uzate; -conform autorizatiilor de gospodarire a apelor si de mediu, a programului de monitorizare a sursei de apa potabila al DSP Constanta
Obiectivele de mediu monitorizate Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane
Indicatori
Sursa de informare
Frecventa
Responsabilitate 1)Primaria comunei Mihail Kogalniceanu; 2)operatorul sistemului de apa din localitate 3)autoritatea publica responsabila de monitorizarea calitatii apei potabile
2.
Aer OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
-standardele de calitate pentru aer (NO2, SO2, PM10, C6H6, CO, Pb;); -nr. rezidenti racordati la sistemul de alimentare cu gaze naturale; -evolutia traficului prin centrul civic al localitatii Mihail Kogalniceanu; -evolutia bolilor sistemului respirator in localitate;
- rezultatetele analizelor la efluentul statiei de epurare, care vor fi comparate cu prevderile HG 188/2002, cu modificarile si completarile ulterioare -rezultatele analizelor apelor subterane utilizate ca apa sursa de apa potabila comparativ cu normele Legii 458/2002, cu modif. si completarile ulterioare; -autorizatiile de constructie emise pentru racordari la retelele edilitare si evidentele operatorului sistemului de apa; -rezultatele analizelor efectuate conform Ord. 592/2002; -rezultatele analizelor efectuate conform Ord. 462/1993 pentru surse fixe; -statistici ale Directiei de Sanatate Publica
-pentru operatorii economici frecventa va fi ce stabilita de autorizatiile de mediu; -anual pentru calitatea erului in zona comunei;
1) Primaria comunei Mihail Kogalniceanu; 2)Operatori economici
RAPORT DE MEDIU
160
3. -evolutia clasei de calitate pentru suprafetele agricole -terenuri degradate recuperate -date statistice ale Oficiului de Pedologie si Agrochimie Constanta; -evidentele de la nivelul Primariei privind schimbarea categoriei terenurilor degradate ; -anual
1)Primaria Mihail Kogalniceanu; 2)Operatorii economici din domeniul exploatarilor agricole;
4.
Sol/subsol/utilizarea terenurilor OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei Managementul deseurilor OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv - evolutia cantitatii de deseuri generate si transportate pentru depozitare; -atingerea tintelor din PJGD privind cantitatea de deseuri reciclate; -nr.gospodarii care implementeaza compostarea; -evolutia achizitiei dotarilor necesare pentru colectarea selectiva a deseurilor si a dotarilor pentru colectarea si transportul deseurilor catre facilitatile autorizate la nivel zonal; -nr. Gospodariilor ce au incheiat contracte incheiate cu operatorul de salubritate; -evolutia suprafetelor impadurite la nivelul localitatii; -actiuni de protejare a zonelor valoroase -date furnizate de operatorul de salubritate; -date privind achizitiile realizate de administratia publica; -anual
1) Primaria Mihail Kogalniceanu; 2)Operatorul de salubritate
5.
Biodiversitate, fauna, flora OR9.Extinderea
-date detinute de Primarie;
-anual
1)Primaria Mihail Kogalniceanu;
RAPORT DE MEDIU
161
din punct de al biodiversitatii; colaborari cu custozii ariilor naturale protejate;
6. -suprafete noi de spatiu verde amenajate si reabilitate; - suprafata de spatiu verde(mp)/locuitor, conform prevederilor OUG 114/2007; -asigurarea zonelor de protectie conform legislatiei in vigoare pentru valorile arhitectonice si de patrimoniu: nr. de obiective pentru care s-au instituit zone de protectie conform cerintelor institutiilor de profil -date detinute de Primarie -anual
1)Primaria Mihail Kogalniceanu
7.
suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate Peisaj, valori arhitectonice si de patrimoniu OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu Populatie si sanatate publica, mediul social si economic,riscuri naturale OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei. -evolutia nr. de locuitori ce beneficiaza de serviciile publice de utilitati; -evolutia gradului de pregatire a fortei de munca si migratia fortei de munca; nr. locuri noi de munca; -evolutie nr. agenti economici la nivelul comunei; -nr. persoane cu acces la servicii de sanatate; -realizare actiuni necesare de regularizare parau Agi Cabul. -date statistice detinute de autoritatea publica in domeniul muncii; -date statistice ale Directiei de Sanatate Publica; -autorizatii de functionare emise de Primarie pentru agenti economici; -date ale autoritatii de gospodarire a apelor privind stadiul actiunilor de regularizare a paraului Agi Cabul. -anual
1)Primaria Mihail Kogalniceanu in colaborare cu autoritatile publice mentionate;
RAPORT DE MEDIU
162
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
RAPORT DE MEDIU
163
Planul Urbanistic General are caracter de reglementare si raspunde programului de amenajare si dezvoltare a localitatii, Agendei 21- Planul de Dezvoltare Durabila a Comunei Mihail Kogalniceanu. Reglementarile PUG se detaliaza prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU). Planul Urbanistic General transpune la nivelul localitatilor prevederile planurilor de amenajare a teritoriului de la nivelurile superioare. Planul Urbanistic General precizeaza strategia, prioritatile si
reglementarile urbanistice in utilizarea terenurilor si realizarii constructiilor din cadrul localitatii, avand sarcina sa stabileasca obiective. Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si sa evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului. Comuna Mihail Kogalniceanu este o localitate din centrul judetului, situata la o distanta de 26 km nord-vest de municipiul Constanta. Comuna are in componenta satul Palazu Mic, satul Piatra si doua grupuri sociale : GS Sibioara si GS Ceres. Populatia totala a comunei Mihail Kogalniceanu, stabila la 1 iunie 2008, era de 10.109 locuitori. Relatiile cu localitatile judetului se realizeaza dupa cum urmeaza: -spre est - spre Nicolae Balcescu Harsova : DN2A; -spre sud-vest spre Medgidia: DJ222; -spre sud-est spre Ovidiu, Constanta: DN2A; -spre nord spre Cheile Dobrogei, Targusor: DJ222; -spre est DJ911- spre DN22 ce leaga Ovidiu de Tulcea. Situatia existenta In prezent, categoriile de folosinta a terenurilor sunt dupa cum urmeaza:
RAPORT DE MEDIU
164
Teritoriu administrativ Categorii de folosinta (ha) Arabil Pasunifanete Vii Livezi Paduri Ape Drumuri CC Neprod.
Extravilan
Intravilan
Total
% din total
11.335,07 1.280,80 7,96 139,82 253,53 265,15 264,00 711,01 377,54 14.634,88
1,83 8,88 2,12 72,21 649,68 734,72
11.335,07 1.282,63 83,06 7,96 139,82 262,41 267,27 336,21 1.360,69 377,54 15.369,60
Agricol
Neagricol
16,94
Total
100,00
Sursele de alimentare cu apa sunt: -din panza freatica- 12 puturi la 10-23 m adancime, doar 8 fiind exploatate; se asigura un debit de apa de 37 l/s apa potabila in zona locuintelor individuale; apa este tratata cu clot gazos- 0,4 0,5 mg/l; -statia de pompare Cota 20 Ovidiu utilizata pentru zona de blocuri, platforma AIMK; sursa nu asigura presiunea necesara in retea si fara sistem de contorizare a debitelor care intra in localitate. Reteaua de aductiune are lungimea de 28,0 km. In localitatea Mihail Kogalniceanu alimentarea cu apa se realizeaza de catre RAJA SA Constanta. De asemenea exista doua rezervoare inmagazinare de 300mc fiecare (capacitati de acumulare- insuficiente pentru necesarul existent), o statie de pompare (nu este automata), o statie de clorare de capacitate mica (insuficienta, nu asigura clorul remanent la capatul retelei). Retelele distributie apa au lungime de 26 km, sunt confectionate din azbociment si mai rar din otel, au un grad avansat de uzura.
RAPORT DE MEDIU
165
Sistemul de canalizare existent se compune din: -colectoare de canalizare, in lungime de 4650 m, pentru apele uzate menajere din zona blocurilor, a gospodariilor si unitatilor publice invecinate; -o statie de pompare pentru transportul apelor uzate menajere la statia de epurare; -o statie de epurare cu treapta mecanica si biologica pentru un debit de Qmax=37,5 l/s, aferent zonei de locuinte, SC Dorna SA, SC Adilaur, SC Cargoromena, SN Aeroportul International M. Kogalniceanu, dispensar veterinar. Gospodarie comunala : localitatea nu dispune de sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere si nici de depozit de deseuri ecologic. Gestionarea deseurilor este in sarcina Serviciului Public de Gospodarie Comunala Locativa si Prestari Servicii. Trafic : lungimea drumurilor in localitatea Mihail Kogalniceanu este de 42,1 km, din care 30,89 km asfaltate, iar restul pietruite. In localitatea Piatra lungimea drumurilor este de 8 km, iar in localitatea Palazu Mic este de 5 km. Traficul rutier se desfasoara in conditii normale, cu exceptia sezonului estival, cand drumul european E60, care strabate localitatea Mihail Kogalniceanu trecand prin centrul civic, inregistreaza un trafic intens, atat cu autoturisme, cat si cu vehicule de mare tonaj. Drumurile comunale sunt degradate in proportie de 80% si prezinta imbracaminti asfaltice si solutii tehnice depasite. In anii 2004-2005 au fost reabilitate doua strazi (Primaverii 1,1 km si Panduri 0,4 km). Situatia propusa Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun se va realiza prin: -modernizarea si completarea arterelor de circulatie in raport cu necesitatile functionale nou propuse prin extinderea intravilanului;
RAPORT DE MEDIU
166
-imbunatatirea intrarilor in localitati si a relatiilor de circulatie cu localitatile din zona inconjuratoare, prin crearea de sensuri giratorii; -asigurarea spatiilor pentru parcaje; -rezolvarea aspectelor conflictuale aparute din analiza situatiei existente (amenajarea unor intersectii, dimensionarea tramei stradale corespunzator valorii traficului, pasaje denivelate). Zonificare functionala. Bilant teritorial : se propune marirea
intravilanului cu 654,57 ha. Aceasta extindere vrea sa acopere dorinta autoritatilor locale si ale locuitorilor de dezvoltare a localitatii si pentru implementarea proiectelor identificate in Agenda Locala 21 de dezvoltare durabila a comunei. 1. Locuinte si functiuni complementare Se propune marirea intravilanului in vederea lotizarii terenurilor si schimbarea destinatiei in locuinte si functiuni complementare cu : -zona A- 22,59 ha; -zona C- 16,83 ha; -zona D- 64,05 ha; -zona L- 2,16 ha. 2. Unitati industriale si depozite Pentru a dezvolta localitatea in aceasta directie se propune marirea intravilanului cu: -zona D- 35,16 ha (zona D are partial si destinatia de locuinte si functiuni complementare, separate de zona industriala de o perdea verde de vegetatie); -zona E- 60,06 ha; -zona H- 10,42 ha; -zona F- 9,38 ha. 3. Unitati agro-zootehnice
RAPORT DE MEDIU
167
In vederea realizarii proiectelor de dezvoltare a sectoarelor agricol si zootehnic se propune extinderea intravilanului cu zonele: -zona B 22,93 ha; -zona G 57,50 ha; -zona I 84,21 ha; -zona J 202,20 ha; -zona K 9,97 ha. Industriile si depozitarile sunt propuse astfel incat sa fie legate de activitatile de productie agricola si zootehnica. 4. Institutii si servicii de interes public Pentru interventiile ce vin in intampinarea dezvoltarii zonei aeroportului se propune extinderea intravilanului cu: -zona A -1,1 ha; -zona C 0,03 ha; -zona D 1,00 ha. 5. Cai de comunicatie si transport Pentru fluidizarea traficului in intravilanul localitatii, dar mai ales in zona centrala, se propune realizarea unei centuri ocolitoare. Aceasta sosea de centura va avea statut de drum judetean si va fi marcata prin sens giratoriu atat la intrarea, cat si la iesirea din comuna. Acest obiectiv este specificat si in Axa 2 a Strategiei de dezvoltare durabila. In vederea reabilitarii infrastructurii, in scopul dezvoltarii economice si tinand cont de obiectivele stabilite in Axa 2, se propune: -reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din localitatea Mihail Kogalniceanu; -reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din satul Piatra; - reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din satul Palazu Mic;
RAPORT DE MEDIU
168
-extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole. In intravilanul propus se prevad urmatoarele cai de comunicatie si transport: -zona A 11,36 ha; -zona B 0,80 ha; -zona C 7,22 ha; -zona D 19,16 ha; -zona E 3,10 ha; -zona G 1,05 ha; -zona I 2,00 ha; -zona J 6,50 ha; -zona L 0,84 ha. 6. Spatii verzi, sport, agrement, protectie Localitatea Mihail Kogalniceanu are amenajate spatii verzi de recreere si zone pentru sport. In zonele de intravilan propuse se vor prevedea spatiile verzi necesare numarului de locuitori din zonele respective, prin reglementari urbanistice zonale. Satul Piatra are amenajat in zona centrala un spatiu verde, care trebuie completat cu o zona destinata sportului. Grupurile sociale Ceres si Sibioara si satul Palazu Mic nu au amenajate spatii verzi sau zone destinate sportului si agrementului. 7. Constructii tehnico-edilitare Nu se modifica limita intravilanului in vederea realizarii acestor tipuri de constructii. Acestea se vor amplasa in zonele de intravilan existente sau nou propuse. 8. Gospodarie comunala, cimitire Nu se propune extinderea intravilanului pentru aceste functiuni. 9. Destinatie speciala Nu se prevad noi terenuri cu destinatie speciala.
RAPORT DE MEDIU
169
10. Terenuri libere In urma dezafectarii depozitului de deseuri a rezultat un teren liber neproductiv. Acesta este extravilan si isi va pastra aceasta calitate. Pe teren va trece soseaua de centura propusa, in zona intersectiei cu DJ369. Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta propuse
Teritoriu administrativ Extravilan Categorii de folosinta (ha) Arabil Pasunifanete Vii Livezi Paduri Ape Drumuri CC Neprod. Total 10.688,19 1.277,80 7,96 139,82 262,41 265,15 251,65 711,01+ 662,35 377,54 14.634,88 1,83 2,12 72,21 649,68 734,84 10.688,19 1.279,63 78,83 7,96 139,82 262,41 267,27 323,86 2.023,04 377,54 15.369,72 Intravilan Total % din total
Agricol
Neagricol
21,17
100
Masuri in zone cu riscuri naturale Se propun in PUG urmatoarele masuri cu caracter general: -interdictie de construire in zonele afectate de inundatii periodice, eroziuni, alunecari de teren , pana la data eliminarii producerii lor; -promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc: consolidari de versanti, plantari, diguri de aparare, etc. Se propune regularizarea cursului raului Agi-Cabul, care traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu. Dezvoltarea echiparii edilitare Conform strategiei de dezvoltare durabila, reabilitarea infrastructurii pentru a sprijini dezvoltarea economica, dezvoltarea resurselor umane si
RAPORT DE MEDIU
170
cresterea standardelor de viata are ca obiective specifice legate de dezvoltarea echiparii edilitare, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de apa, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice. 1. Alimentare cu apa Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa presupune imbunatatirea si extinderea capacitatilor instalatiilor de alimentare cu apasurse de apa, statii de tratare, retea de distributie. Aceasta dezvoltare va tine cont de precizarile RAJA SA Constanta. In acest domeniu se prevede: a) pentru loc. Mihail Kogalniceanu: -inlocuirea celor doua conducte de aductiune de la sursa Cota 20 Ovidiu cu o retea de conducte cu o lungime totala de 13,49 km si DN=315-355 mm; -suplimentarea statiei de pompare cu o pompa de rezerva; -construirea unui rezervor cu capacitatea de inmagazinare de 2000 mc; -reabilitarea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 8,083 km; -extinderea retelei de alimentare cu apa potabila pe o lungime de 8,489 km. b) pentru sat Piatra: -reabilitarea captarii din pestera (inundata acum) de la Piatra prin echipare cu pompa submersibila cu Q=7,4 l/s; -executarea unui rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 300 mc; -realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat echipat cu sistem de dozare hipoclorit de sodiu; -executarea retelei de aductiune cu lungime de 400 m; -realizarea retelei de distributie cu lungime de 9,45 km; c) pentru sat Palazu Mic: -put forat la adancimea de 50 m echipat cu o pompa submersibila cu Q=3,0 l/s; amplasarea in teritoriu se va realiza in baza studiilor hidrogeologice viitoare, astfel incat sa se poata asigura debitul necesar localitatii;
RAPORT DE MEDIU
171
- realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat echipat cu sistem de dozare hipoclorit de sodiu; -rezervor de compensare-inmagazinare cu capacitatea de 150 mc; -retea de aductiune cu lungimea de 3200 m; -retea de distributie cu lungimea de 5,82 km; Tinand cont ca localitatea Mihail Kogalniceanu se afla pe lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, conform Ord. MMDD 1552/2008, planul urbanistic propune cai de reducere a aportului de poluanti : -conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica; -promovarea culturilor agricole preferate pentru imbunatatirea bilantului de azot in sol; -promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli, a aplicarii Codului de bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele declarate vulnerabile; -stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea perioadelor de interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu autoritatile publice competente in domeniu : Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie; -implementarea unui proiect conform prin realizarea unei platforme care sa permita gestionarea unitara la nivelul comunei a gunoiului de grajd din gospodariile individuale. 2. Canalizare Se propun imbunatatiri si extinderi ale retelei de canalizare, extinderea sau propunerea unei noi statii de epurare; reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si tratare ape uzate, tinand cont de precizarile RAJA SA Constanta. In acest domeniu se prevede: In acest domeniu se prevede:
RAPORT DE MEDIU
172
-extinderea retelei de canalizare cu 31,60 km in zona extinderii intravilanului si cu 12,648 km in zona de intravilan existenta; -executare conducta de refulare cu lungimea de 1705 m, de la statia de pompare ape uzate la statia de epurare De asemenea, sunt necesare reabilitarea si modernizarea statie de epurare, modernizarea sistemului de pompare ape uzate. Statia de epurare din localitate apartine RAJA SA Constanta si face obiectul unui proiect de modernizare prin accesarea fondurilor prin POS Mediu. Conform Planului de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate, pentru comuna Mihail Kogalniceanu se prevede extinderea pana in 2013 a retelei de canalizare cu 10 km si modernizarea pana in anul 2015 a statiei de epurare, fiind necesara realizarea treptei tertiare de epurare. 3. Alimentarea cu energie electrica Se fac propuneri pentru asigurarea necesarului de consum de curent electric prin extindere sau devieri de linii electrice si construirea de noi statii de transformare sau posturi de transformare. Extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu energie electrica si reabilitarea sistemului de iluminat stradal se vor realiza conform precizarilor SC Electrica SA. Extinderea retelei se va face pe terenul propus pentru introducere in intravilan (41,2 km lungime retea subterana), rezultand la nivelul localitatii un total de 92,47 km de retea. 4. Telefonie Se propune extinderea liniilor de telecomunicatii si noi amplasamente de centrale telefonice, relee, in conformitate si cu necesitatile furnizorilor de servicii de telefonie fixa si mobila. 5. Alimentare cu caldura
RAPORT DE MEDIU
173
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale va duce, implicit, la schimbarea modului de incalzire a locuintelor, de la folosirea sobelor cu combustibil solid la centrale termice pe gaz, individuale sau colective. 6. Alimentare cu gaze naturale Se propune extinderea retelei in vederea asigurarii necesarului de alimentare cu gaze naturale corespunzator dezvoltarii urbanistice propuse (cca. 41,2 km retea de joasa presiune), in concordanta cu impunerile
administratorului retelei de gaze de la nivelul judetului Constanta. 7. Gospodarie comunala Propunerile privind amenajarile pentru sortarea, evacuarea, eliminarea deseurilor se va face in colaborare cu adminsitratiile publice locale invecinate si a celor cuprinse in Zona Metropolitana Constanta, precum si potrivit Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor. Gunoiul de grajd rezultat de la fermele de crestere a animalelor se vor depozita pe platforme dimensionate corespunzator, prin grija fiecarui investitor, la nivelul fiecarei unitati zootehnice. Gunoiul de grajd din gospodariile individuale se vor depozita pe o platforma ce va amenajata la nivelul comunei, pe o suprafata destinata de cca. 5000 mp, amplasata in extravilan, la cca. 600m nord de zona speciala a aeroportului, pana la utilizarea in agricultura. Protectia mediului Se propun o serie de prevederi in acesta directie: a)diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora prin : -reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si tratare ape uzate, in vederea reducerii poluarii solului si a panzei de apa freatica; -gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere si industriale; -utilizarea energiei eoliene; - conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica;
RAPORT DE MEDIU
174
-realizarea platformei pentru gunoiul de grajd la nivelul comunei. b)depozitarea deseurilor menajere si industriale: -se are in vedere promovarea tehnologiilor de reciclare, recuperare, refolosire a deseurilor prin amenajarea unei rampe de sortare, achizitionarea de pubele, amenajarea unei platforme pentru compost, precum si amenajarea unui punct de colectare selectiva a deseurilor; -conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, comuna Mihail Kogalniceanu apartine Zonei 1- Constanta, impreuna cu localitatile Poarta Alba, Lumina, Valu lui Traian, Basarabi, Ovidiu, Navodari si Constanta; in PJGD se propune ca statia de sortare ce va deservi localitatile din Zona 1 sa fie amplasata in zona localitatii Lumina (in legatura cu Depozitul de deseuri de la Ovidiu); de asemenea, pentru compostarea si biostabilizarea deseurilor umede se propun statii de compostare, una dintre acestea fiind pe Zona 1- Constanta, in zona localitatii Lumina, precum si compostarea individuala in gospodarii in mediul rural a cca. 35% din deseurile vegetale; -pe platformele existente de colectare deseuri, pe domeniul public, se vor amplasa pubele pentru tipuri de deseuri; acestea vor fi preluate pentru reciclare in centrele autorizate existente la nivelul judetului Constanta. c)recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri, plantari de zone verzi: -se va realiza prin exploatarea rationala a terenurilor agricole si prin impadurirea a 40 ha de teren, asa cum este specificat si in Axa 4 a Strategiei de dezvoltare durabila; -sunt necesare lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul in localitatea Mihail Kogalniceanu. d)organizarea sistemelor de spatii verzi: -se propune extinderea de spatii verzi amenajate existente in localitatile Mihail Kogalniceanu si Piatra si amenajarea de parcuri in zonele centrale ale grupurilor sociale Ceres si Sibioara, precum si in localitatea Palazu Mic.
RAPORT DE MEDIU
175
De asemenea, se propune recuperarea terenurilor degradate si impadurirea a 40 ha de teren, astfel: -12 ha de teren extravilan, amplasat la nord de pista aeroportului, in vecinatatea platformei de gunoi de grajd propuse; -12,5 ha extravilan la nord de localitatea Piatra; -15,5 ha pe terenuri neproductive, degradate sau pasuni din domeniul privat al primariei. Conform OUG 114/2007, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Prin PUG, conform
Bilantului teritorial al situatiei propuse pentru intravilan, suprafata de spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi de 54,27 ha. Raportat la numarul de locuitori al comunei, respectiv 10109, suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor este de cca. 53,6 mp. La aceasta valoare se vor adauga, din punct de vedere functional, si suprafetele propuse pentru impadurire in jurul localitatii, dar care vizeaza terenuri inregistrate la categoria extravilan.
Reglementari urbanistice- Directii generale de dezvoltare Directiile de dezvoltare ale comunei propuse prin PUG sunt in mare parte specificate si in Planul local de dezvoltare durabila. In vederea implementarii proiectelor specifice PUG propune: -extinderea intravilanului; -organizarea cailor de comunicatie; -destinatia terenurilor, zonele functionale rezultate; -zonele protejate si limitele acestora; -protejarea unor suprafete de extravilan- paduri, oglinzi de apa, terenuri agricole valoroase.
RAPORT DE MEDIU
176
Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in fucntie de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul si de conditiile de amplasare in cadrul terenului, conform Regulamentului de urbanism aferent PUG. Planul Urbanistic General instituie interdictie temporara de construire pana la elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale in toate zonele de extindere a extravilanului existent.
Evaluarea efectelor propunerilor urbanistice asupra calitatii mediului Analiza efectelor asupra aspectelor/factorilor de mediu urmare a implementarii obiectivelor PUG are ca scop evaluarea compatibilitatii dintre obiectivele planului si obiectivele relevante de mediu, de a identifica atat neconcordantele posibile, cat si sinergiile. S-a utilizat un sistem de notare pentru cuantificarea efectelor generate de implementarea obiectivelor planului , conform tabelului urmator:
Scala evaluare efecte Valoare

+2 +1 0 -1 -2
Semnificatie -Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant -Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant
-Nici un efect/ efectul nu poate fi evaluat
-Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant -Efect negativ asupra obiectivului de mediu relevant
Analiza rezultatelor a permis identificarea faptului ca implementarea planului are caracter preponderent pozitiv, aspectele notate negativ manifestandu-se la nivelul domeniilor sol/subsol/utilizare terenuri(OR5, OR6),
RAPORT DE MEDIU
177
aer/clima (OR3, OR4) si apa (OR1 SI OR2- efecte asupra componentei cantitative prin cresterea consumului de apa- apa ca resursa naturala). Asupra solului, introducerea in intravilan si schimbarea categoriei de folosinta va modifica definitiv si va scoate din circuitul natural suprafetele construite pe toata durata de viata a obiectivelor respective. In ceea ce priveste calitatea aerului, suplimentarea traficului este o consecinta inevitabila a dezvoltarii economice si sociale. Avand in vedere tendinta producatorilor si reglementarile legale privind echiparea moderna a autovehiculelor cu sisteme de retinere poluanti, scaderea continutului de sulf in combustibil, corelat cu realizarea centurii de ocolire a localitatii si conditiile de dispersie in zona, se apreciaza ca pe termen mediu si lung nu va avea loc o scadere a calitatii aerului, ci chiar o imbunatatire a acesteia pe zona de trafic din centrul civic al localitatii. In ceea ce priveste cresterea volumelor de ape uzate generate, realizarea sistemului modern de canalizare si tratare ape uzate va contracara eventualul efect negativ al cantitatilor suplimentare generate. Reprezentarea grafica a evaluarii globale se prezinta sub urmatoarea forma :
9,75%
90,25% efecte pozitive
RAPORT DE MEDIU
178
Pe termen mediu si lung efectele implementarii planului vor fi preponderent pozitive si vor determina prevederilor legislative si a obligatiilor ce revin comunitatilor rurale si urbane urmare a aderarii la Uniunea Europeana. Din analiza efectuata se poate constata ca efectele benefice ale implementarii planului urmeaza sa se inregistreze la nivelul starii de confort si a calitatii vietii populatiei, precum si la nivelul calitatii factorilor de mediu din zona studiata, urmare a : -scaderii presiunii antropice asupra unor elemente ale mediului natural, prin eliminarea surselor de poluare (ape uzate, deseuri, agricultura ineficienta); -asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea comunitatii in conditii de siguranta pentru mediu (retele corespunzatoare de alimentare cu apa potabila si canalizare, tratare corespunzatoare a intregii cantitati de ape uzate rezultate, sistem integrat de gestionare a deseurilor,utilizare rationala a terenurilor agricole, etc.). Pentru reducerea potentialelor efecte negative asupra mediului urmare a implementarii obiectivelor planului urbanistic au fost propuse o serie de masuri, ce se adreseaza fiecarui factor de mediu. In continuare sunt prezentate o parte din aceste masuri, masurile complete fiind disponibile in cadrul raportului, pe fiecare factorde mediu in parte. Astfel: - se va corela dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa cu capacitatea sistemului de colectare si tratare ape uzate din localitate; - se vor imbunatati, supraveghea si/sau institui perimetre de protectie sanitara in jurul rezervoarelor si captarilor de apa; - se va asigura zona de protectie pentru apele de suprafata, urmand ca activitatile ce se desfasoara in proximitatea acestora sa detina racord la canalizarea centralizata sau, dupa caz, sa fie dotate cu bazine impermeabilizate vidanjabile (in cazul in care reteaua nu este accesibila); - pentru toate zonele noi introduse in intravilan in vederea urbanizarii se va prevedea, la momentul aprobarii planurilor urbansitice zonale, realizarea
RAPORT DE MEDIU
179
echiparii tehnico-edilitare a intregii zone anterior exploatarii oricarui tip de constructie promovata; - asigurarea inca de la faza de proiect a echipamentelor pentru retinerea si dispersia poluantilor atmosferici din sursele fixe din cadrul obiectivelor de prestari servicii, mica industrie, etc.; utilizarea in cadrul activitatilor economice a unor tehnologii cu potential redus de poluare; - utilizare de sisteme moderne su eficienta ridicata, pentru obtinerea apei calde si a agentului termic, in scopul incadrarii emisiilor in normativele in vigoare; - extinderea zonelor verzi, a aliniamentelor de protectie; pentru zonele de intravilan, in cazul constructiilor noi se va impune, prin Regulamentul de urbanism aferent PUZ, respectarea unor suprafete minime de spatiu verde, astfel incat la nivelul localitatii sa fie atinse tintele prevazute de legislatia de mediu in vigoare; - promovarea unui tesut urban in care zonele rezidentiale sa fie protejate de influenta zonelor de productie si prestari servicii prin sectoare cu rol de protectie constituite din perdele vegetale. - prioritizarea lucrarilor de recuperare a terenurilor inventariate ca degradate sau utilizarea acestora, precum si a suprafetelor de teren mai putin valoroase din punct de vedere agricol, pentru proiecte de investitii, in
detrimentul celor arabile ce prezinta clase de calitate mai bune; - utilizarea superioara a terenurilor libere aflate in domeniul public al primariei in intravilanul localitatii prin amenajarea de spatii verzi plantate; se vor obtine beneficii atat din punct de vedere al protejarii solului de eroziunea naturala, beneficii din punct de vedere al peisajului urban si calitatii vietii, cat si asigurarea respectarii suprafetelor de spatiu verde pe cap de locuitor prevazute a fi atinse in legislatia in vigoare; de asemenea, ca o extensie a acestei masuri, este necesar a se institui registrul spatiilor verzi din localitate, astfel incat acestea sa nu isi poata modifica destinatia decat in conditiile
RAPORT DE MEDIU
180
prevazute de lege (OUG 114/2007); utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice si naturale;
implementarea principiilor Codului de bune practici in activitatile agricole din zona; aplicarea corecta a ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de nutrienti in exces in sol/subsol/panza de apa freatica; -dezvoltarea explotarilor agricole se va face avand in vedere utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice si naturale; implementarea principiilor Codului de bune practici in activitatile agricole din zona; aplicarea corecta a ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de nutrienti in exces in sol/subsol/panza de apa freatica si migrarea catre apele de suprafata, respectarea perioadelor de interdictie la aplicare, colaborarea cu autoritatile competente in vederea stabilirii optiunilor de fertilizare (Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie Constanta); promovarea agriculturii ecologice; efectele pozitive ale acestor masuri se vor cuantifica si in calitatea panzei de apa freatica; -impadurirea suprafetelor de teren disponibile in vederea crearii conditiilor propice pentru dezvoltarea florei si faunei specifice; - implicarea administratiei publice locale (in fapt, toate localitatile pe teritoriul carora se intind siturile) in procesul de realizare a planurilor de management pentru ariile protejate prin programul Natura 2000; - desfasurarea unor actiuni de constientizare a comunitatilor privind statutul acestor situri, limitele interventiilor umane in aceste perimetre; marcaje in teren care sa atentioneze asupra statutului special al ariilor naturale protejate; -limitarea/interzicerea extinderii zonelor de interes economic ale localitatilor spre siturile Natura 2000; - asigurarea informarii populatiei asupra necesitatii colectarii selective si a minimizarii cantitatii de deseuri depozitate la rampa. In ceea ce priveste peisajul, valorificarea acestuia si integrarea noilor propuneri urbanistice va fi necesar:
RAPORT DE MEDIU
181
- interzicerea constructiilor care prin aspect arhitectural, volumetrie, amplasare distrug specificul zonei sau afecteaza valoarea unor monumente protejate; - prin planurile urbanistice zonale pentru terenurile introduse in intravilan se va stabili adoptarea unor elemente arhitecturale adecvate zonei, optimizarea densitatii de construire, dezvoltarea spatiilor verzi si a amenajarilor peisagistice; - se vor interzice constructii si amenajari cu caracter definitiv ce nu sunt compatibile cu zona sau care pot afecta zonele naturale valoroase, precum si explotari ale terenului ce pot conduce la degradarea accentuata a peisajului sau a vegetatiei forestiere. Aceste masuri, impreuna cu celelalte propuse in Raport, pot asigura dezvoltarea durabila a localitatii , imbunatatirea starii actuale a mediului in zona de interes.
RAPORT DE MEDIU
182
11. BIBLIOGRAFIE , BAZE LEGALE
RAPORT DE MEDIU
183
1. Agentia pentru Protectia Mediului Constanta, Raport privind starea factorilor de mediu pe anul 2008; 2. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor judetul Constanta; 3. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 2 SE; 4. Planurile de implementare pentru Directivele- cadru Apa, Deseuri, Aer; 5. Anastasiu N., Fabian C., 1989: Dobrogea; 6. Bica Ioan, 2000 : Elemente de impact asupra mediului; 7. Bratianu, Gh., 1999 : Marea Neagra, Ed. Polirom, Iasi; 8. Bretotean Mihai, 1981 : Apele subterane, o importanta bogatie naturala;. 9. Bucoval Carmen, Henghiel Peter, 2001: Atlasul ariilor protejate din judetul Constana ; 10. Conea, A, 1970, Formatiuni cuaternare in Dobrogea; 11. Mutihac V., 1990 : Structura geologica a teritoriului Romaniei ; 12. Pumnea C., s.a.1994: Protectia mediului ambiant ; 13. Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei; 14. Simionescu I., 1960: Flora Romaniei; 15. Ujvari, I, 1972, Geografia apelor Romaniei; 16. Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II.
Site-uri utilizate: www.birdlife.org www. animalia.go.ro www.eukarya.ro -Birdlife Species Factsheet - Enciclopedia animalelor din Romanaia - Enciclopedia florei si faunei din Romania
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: OUG195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/ 2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
RAPORT DE MEDIU
184
HG 1076/2004- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe ; Ordin nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe ; Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea 655/2001 -pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia atmosferei , publicata in MO , Partea I , nr. 773/04.12.2001 ; Ordinul MAPPM nr.462/1993 Conditii tehnice privind protectia atmosferei; Ordinul MAPM nr. 592/2002- stabilirea valorilor limita , a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator; H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica; H.G. nr. 188 din 28 februarie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate ; Ordinul MAPPM nr.756/1997 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului, modificat prin H.G. 140/2008 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European i al Consiliului nr. 166/2006 privind nfiinarea Registrului European al Poluanilor Emii i Transferai i modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE i 96/61/CE STAS 1343/1:995 Alimentarea cu apa a localitatilor; Ordinul M.S. nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare ; OUG 78/2000 , aprobata de Legea 426/2001 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare ; HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M. Of. 394 din 10.05.2005; HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;
RAPORT DE MEDIU
185
HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 118 din 23 august 1999; HG 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor ; STAS 12574/1988 Aer din zonele protejate Conditii de calitate; STAS 10009/1988 Acustica urbana; O.U.G. nr. 57 / 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (M.Of.nr.442 din 29 iunie 2007), modificata prin O.U.G. nr. 154/25.11.2008 (M.Of. nr. 787/2008); Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia (M.Of., Partea I nr. 98 din 07/02/2008); H.G. nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia ( M. Of., Partea I nr. 739 din 31/10/2007); Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate; Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare; STAS 12574/1988 Aer din zonele protejate Conditii de calitate; STAS 10009/1988 Acustica urbana; Convenia privind protecia habitatelor naturale i a vieii slbatice din Europa (Berna, 19 septembrie 1979) ; Convenia European a Peisajului , adoptat la Florena (Italia) la 20 octombrie 2000 i intrat n vigoare la 1 martie 2004 ; Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn).
Documentatie: -memoriu general al PUG si planse desenate; -studiu geotehnic; -studiu hidrogeologic; -avize emise de alte autoritati .
RAPORT DE MEDIU
186
ANEXA
1. aviz custode arii naturale protejate RNP-Romsilva, nr. 2625/29.06.2010
RAPORT DE MEDIU
187
RAPORT DE MEDIU
188

RaportdemediupentruP U G titularConsiliulLocalM Kogalniceanu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RaportdemediupentruP U G titularConsiliulLocalM Kogalniceanu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

-spre est DJ911- spre DN22 ce leaga Ovidiu de Tulcea.

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

telecomunicatii si energie; reducerea disparitatilor dintre localitatile situate n zona

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

O serie de unitati economice sunt trupuri izolate si ocupa urmatoarele suprafete:

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Denumire MApN -Poligon

Ca unitati turistice si de agrement sunt inregistrate doua obiective:

% din total intravilan 11,38 11,73 11,31 1,16 5,61 3,18

117,43 5,15 30,52 11,07 50,00 38,44

25,64 2,25 14,57 5,10

11,61 2,92 0,61 7,64 -

0,64 1,80 2,43 -

0,57 31,77 2,15 -

155,46 87,91 1,97 -

155,89 160,61 154,92 15,90 76,79 43,54

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

6,75 34,23 168,68 1,20 8,88 472,93

1,82 76,93 0,92 1,90 129,13

0,36 33,36 56,50

1,86 385,4 640,24

10,79 419,63 309,38 2,12 8,88 1,90 1.369,57

0,79 30,64 22,59 0,15 0,65 0,14 100

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul propus

25,64 2,25 14,57

11,61 2,92 0,61 7,64

0,64+ 2,16 1,80 2,43+ 0,84

0,57 31,77 2,15

155,46 87,91 1,97 -

261,52 275,63 531,73 18,03 128,82

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

38,44+ 10,73 0,58

6,75 34,23 168,68 1,20 1123,40

1,82 76,93 0,92 1,90 129,13

0,36 33,36 56,50

1,86 385,40 641,24

10,79 419,63 309,38 2,12 1,90 2023,04

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta