UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI

Văzut
Semnătura îndrumătorului

LUCRARE DE DISERTAŢIE
Evaluarea impactului asupra mediului în cazul
unor activități de producție și soluții propuse
pentru reducerea acestora
RAPORT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
3
Raport privind impactul asupra mediului pentru
infiintarea unei capacitatii de colectare si
procesare a laptelui pentru firma „COMALAT S.R.L”
Localitatea Nanov , judetul Teleorman

Coordonator știinţific:
Ş.l dr. ing. Istrate Irina
Masterand:
Tănase (Vladu) Daniela Carmen

Februarie 2022
1
 CUPRINS

1. INFORMATII
GENERALE...........................................................................................................................3
1.1. Titularul proiectului...................................................................................................3
1.2. Elaboratorul studiului................................................................................................4
1.3. Denumire proiect.......................................................................................................4
1.4. Descrierea proiectului................................................................................................4
1.4.1. Amplasament.............................................................................................................4
1.4.2. Descriere generala......................................................................................................5
1.4.3. Utilitati........................................................................................................................6
1.5. Informatii privind productia........................................................................................7
2. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE....................................................9
2.1. Descrierea proceselor tehnologice. Echipamente.........................................................9
2.1.1. Linia de obtinere a laptelui de consum pasteurizat.......................................................9
2.1.2. Linia de obtinere iaurt natural.....................................................................................10
2.1.3. Echipamente................................................................................................................11
3. DESEURI...................................................................................................................12
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI
MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. APA............................................................................................................................14
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului.........................................................14
4.1.2. Alimentarea cu apa.................................................................................................14
4.1.3. Managementul apelor uzate....................................................................................15
4.1.4. Prognozarea impactului...........................................................................................16
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului...........................................................................17
4.2. AERUL..........................................................................................................................18
4.2.1. Date generale...........................................................................................................18
4.2.2. Surse de poluare a aerului........................................................................................18
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului....................................................................................19
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului...........................................................................19
4.3. ZGOMOTUL.................................................................................................................20
4.3.1. Date generale...........................................................................................................20
4.3.2. Surse de poluare fonica...........................................................................................20
4.3.3. Prognozarea impactului...........................................................................................20
4.3.4. Masuri de diminuare a impactului...........................................................................21
4.4. SOLUL...........................................................................................................................22
4.4.1. Date generale...........................................................................................................22
4.4.2. Surse de poluare a solului........................................................................................23
4.4.3. Prognozarea impactului...........................................................................................24
4.4.4. Masuri de diminuare a impactului...........................................................................24
4.5 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC..................................................................24
4.5.1 Impactul prognozat...................................................................................................24
4.5.2 Masuri de diminuare impactului...............................................................................25
4.6 MASURI PROPUSE. CONCLUZII...................................................................25

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR................................................................................26

2
 CAPITOLUL I: INFORMATII GENERALE
Prezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si a fost
elaborat in vederea obtineri Acordului de mediu pentru investitia de infiintare a capacitatii de colectare si
procesare a laptelui , beneficiar , firma „COMALAT S.R.L” din localitatea Nanov , judetul Teleorman.
Necesitatea intocmirii prezentului raport decurge din prevederile Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 195/2005, aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind Protectia mediului, cu modificari si
completarile ulterioare.
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat in conformitate cu OUG nr. 195/2005
privind Protectia mediului aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/2006 si cu modificari
ulterioare, HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului, Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de
aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private si cu Ordinul Ministrului
Apelor și Protectiei Mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa 2, Partea a II-a – Structura raportului la
studiul de evaluare a impactului asupra mediului, pentru a servi la evaluarea impactului proiectului,
„infiintarea unei capacitatii de colectare si procesare a laptelui pentru firma „COMALAT S.R.L” propus a
se realiza in localitatea Nanov, judetul Teleorman , asupra tuturor factorilor de mediu si ulterior, la
obtinerea Acordului de mediu.
EIA urmareste identificarea, descrierea si evaluarea efectelor directe sau indirecte ale proiectului asupra:
• fiintelor umane, florei si faunei;
• solului, apei, aerului, climei si peisajului;
• valorilor materiale si bunurilor culturale;
• interactiunea intre factorii mentionati mai sus.

Ca parte a EIA, detinatorul proiectului va trebui sa ofere o serie de date autoritatilor de reglementare,
printre care:
• descrierea proiectului, cuprinzand informatii despre zona, marimea si caracteristicile
proiectului;
• descrierea masurilor luate pentru a reduce si, daca este posibil, a remedia efectele adverse
semnificative ale implementarii proiectului;
• datele necesare pentru a identifica si pentru a evalua principalele efecte pe care proiectul
le-ar putea avea asupra mediului;
• principalele alternative studiate de proiectant si o indicare a principalelor motive care au
condus la varianta aleasa, tinand cont de efectele asupra mediului;
• un rezumat al informatiilor mentionate mai sus.

La elaborarea prezentului Raport privind impactul asupra mediului s-au avut in vedere urmatoarele
elemente:
- documente ale societatii comerciale emise de institutii abilitate;
- documentatia tehnica prezentata de beneficiar;
- documente ale societatii comerciale;
- informatii si date culese pe teren;
- date continute in anuare si monografii;

3
- literatura de specialitate;
- legislatia in domeniu.

1.I Titularul proiectului

Comalat S.R.L
CUI: 7446168
Nr ingreistrare Registrul Comertului: J 34/1203/1994
Sediu social: str Florilor nr 2 , Localitatea Nanov , judetul Teleorman
Telefon:0247 314 384
1.2 Elaboratorul studiului

SC Intergroup Engineering SRL

România, Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 294, sector 6,
Reg. Com. J 40/6798/2000, C.U.I. RO 13215737
Cod CAEN 7112 - Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legată de acest domeniu de activitate .

1.3 Denumire proiect

“ÎNFIINŢAREA UNEI CAPACITĂŢI DE COLECTARE ŞI PROCESARE A LAPTELUI PENTRU

“”S.C COMALAT SRL, LOCALITATEA NANOV, JUDEŢUL TELEORMAN ”

1.4 Descrierea proiectului

1.4.1 Amplasament

Proiectul va fi executat in judetul Teleorman, in partea sud- vestica a judetului, in localitatea

Nanov, in zona intravilana a comunei. Locatia este inregistrata ca teren arabil si are o suprafata
de 10000 mp si are deschidere pe latura de sud- vest la strada Florilor nr 2 , fiind marginit pe
celelalte laturi de proprietati private. Nu exista constructii supraterane sau subterane pe
amplasament.

Amplasamentul proiectului: Str Florilor nr 2, localitatea Nanov , jud Teleorman este situat in
imediata vecinatate a fabricii aflata in proprietatea aceluiasi operator economic, „SC COMALAT
SRL” .

Regim de proprietate: Terenul corespunde numarului cadastral 409 si se afla in proprietatea

titularului proiectului.
Vecinatati: S - SV – strada Florilor
S- SE si E– proprietati private
N- NV – proprietati private

4
 Fig.1 – Amplasamentul proiectului, detaliu

Accesul pe amplasament se face pe latura din S- SV.

Distanta fata de obiective care – din punct de vedere al protectiei mediului – necesita protectie
sunt:
- fata de ape de suprafata: aprox 1.5 km fata de raul Vedea
- fata de apa freatica: peste 6.0 m
- fata de cea mai apropiata casa de locuit: aprox 200 m
- fata de unitati care necesita protectie speciala: nu e cazul
- fata de arii naturale protejate: zeci de km

Proiectul nu intra sub incidenta art 28 din OUG 57/2007 privind ariile naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile ulterioare.

Suprafetele ocupate cu investitia se prezinta astfel:

Tabel 1.4.1.1. Situatia ocuparilor de teren

Nr crt Obiect Suprafata (mp) Timp de ocupare (P-
permanent, T- temporar)
1. cladire hala 1169 P
2. alei si platforme incinta (beton rutier) 3533 P
3. spatiu verde 5298 P
4. organizare de santier 500 T
Suprafata totala 10.000

5
 1.4.2 DESCRIERE GENERALĂ

Proiectul vizeaza construirea unei capacitati de colectare si procesare a laptelui cu o capacitate de

73 288 litri lapte crud/zi în localitatea Nanov , judetul Teleorman .

Prin realizarea acestui proiect va creste gradul de independenta si siguranta in vanzarea laptelui,
se vor reduce considerabil cheltuielile cu transportulul, va creste performanta si si va creste
profitabilitatea. Pe de alta parte, realizarea proiectului va aduce avantaje si pentru comunitate,
datorita noilor locuri de munca infiintate si cresterii sumelor incasate la Buget (cel putin 22 locuri
de munca noi). In plus consumatorii vor avea posibilitatea de a achizitona produse cat mai aproape
de laptele natural, fara ingrediente artificiale, fara procesari agresive, produs cu cele mai
performante echipamente in domeniu.
Valoarea investitiei este de 6.215.908 euro, pentru finantare urmand a se accesa fonduri
nerambursabile prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2020- 2024.

Investitia presupune realizarea unei hale, cu suprafata construita la sol de 1169 mp, amenajarea
unei platforme carosabile in dreptul halei, cu zona de manevra pentru vehicule de transport marfa,
amplasarea unui container cu destinatia de punct termic si foraje pentru pompele de caldura,
amenajarea unei zone de parcari autovechicule si a unei platforme de deseuri.
Pentru alimentarea cu apa sa vor realiza puturi si un sistem de tratare. Pentru tratarea efluentilor
proprii se va realiza o statie de epurare.
Terenul va fi imprejmuit, se va realiza o poarta de acces auto si pietonal si o bariera pentru
controlul accesului.

Hala propusa a fi construita are ca destinatie colectarea si prelucrarea laptelui. Functiunile propuse
sunt: birouri, vestiare, grupuri sanitare, laboratoare, spatii tehnice, spatii depozitare ambalaje,
open- space sectie productie, spatii depozitare refrigerate, etc. La etaj se vor amplasa laboratorul
microbiologic si laboratorul fizico- chimic.

Principalele elemente ale investitiei:

1. cladire hala
2. alei si platforme incinta (beton rutier)
• parcare in incinta (beton rutier)
• trotuare
• gospodarie de apa
• statia de epurare
• platforma deseuri
3. spatiu verde
4. imprejmuire teren si porti acces
Suprfata totala = 10.000 mp

6
Obiectivele de productie, care urmeaza a se realiza in cadrul acestui proiect includ:
- Linie imbuteliere lapte de consum
- Sistem de receptie si pasteurizare
- Linie productie lapte condensat
- Linie productie caimac
- Linie productie branzeturi maturate
- Linie productie acidofile (iaurt natural si lapte batut)

1.4.3 UTILITĂŢI

Modul de asigurare al utilitatilor a avut la baza gasirea celor mai bune solutii, astfel incat
consumurile sa fie cat mai reduse si impactul asupra mediului sa fie minim.

In descrierea modului de asigurare a utilitatilor s-au avut in vedere si investitiile viitoare pe care
beneficiarul intentioneaza sa le realizeze in zona, care vor avea efecte in functionarea de ansamblu
a obiectivului planificat, respectiv:
- o statie de biogaz in cadrul fermei existente, cu o putere instalata de 500kwe
- o sera de legume si fructe de 5000 mp.

1. Alimentare cu apa: se realizeaza din 2 foraje de aproximativ 270 m adancime ce

urmeaza a se realiza pe amplasament; apa va fi supusa unui proces de tratare si potabilizare pentru
a raspunde cerintelor specifice in industria lactatelor si va trece printr-o statie de osmoza pentru a
obtine un grad inalt de purificare. Apa astfel produsa va satisface cerintele de apa menajera, apa
de consum si apa tehnologica.
2. Evacuarea apelor menajere si tehnologice uzate: sistemul de canalizare va fi
unul separativ, cu colectare pe linii independenta a apelor pluviale si apelor uzate menajere si
tehnologice. Cantitatea cea mai mare va fi data de apele tehnologice uzate, impreuna volumul de
ape uzate fiind estimat la 50 m3/ zi. Acestea vor fi transportate prin conducte PVC la statia de
epurare care se va realiza pe amplasament, de unde, apa epurata va fi condusa prin conducte la
bazinele de fermentare situate la aprox. 1km de obiectiv (2 bazine cu capacitatea de 40.000 mc,
respectiv 100.000 mc.), dupa ce au fost stocate in bazinul de retentie. Astfel, apa epurata va dilua
dejectiile animale din cadrul fermei si va putea fi folosita la irigarea culturilor aflate in proprietarea
/ utilizarea titularului de proiect (3600 ha). Apa epurata va raspunde conditiilor de calitate conform
NTPA 001 si – odata cu realizarea celorlalte investii proiectate – va putea fi utilizata in sera si la
statia de biogaz, la iesirea de fractie lichida a acesteia, astfel incat urina fermentata va merge deja
diluata in bazine, de unde va putea fi preluata pentru fertilizare mult mai repede. Procesul se reduce
astfel de la 120-130 de zile la doar 55 de zile.
3. Evacuarea apelor meteorice: apele pluviale provenite de pe platforme vor trece
printr-un separator de hidrocarburi, si impreuna cu apele colectate de pe acoperisul halei (potential
curate) vor fi transportate similar cu apele epurate intr-un bazin de retentie si pompate apoi in
bazinele de fermentare amplasate la aprox. 1km de limita de proprietate

7
4. Alimentare cu energie electrica – Sursa de baza va fi constituita dintr-un un post
de transformare echipat cu 1 unitate de 2000kVA/20/0.4kV - racordat la sistemul energetic
national SEN - prin intermediul Tabloului general de distributie. Sursa de rezerva este constituita
dintr-un grup electrogen de 150 kVA, prin intermediul Tabloului general pentru receptorii vitali.
Consumul estimat : 1216 kWh. Distribuitor : CEZ Oltenia .
Dupa realizarea statiei de biogaz necesarul de energie electrica va fi asigurat de la aceasta sursa
alternativa.
5. Instalatii de incalzire: Apa calda necesara pentru instalatia de incalzire este
produsa cu ajutorul unui schimbator de caldura tip abur – apa. Agentul termic primar este produs
de catre generatoarele de abur atat pentru instalatia de incalzire cat si pentru echipamentele
necesare fluxului tehnologic aferente zonei de productie. Agentul termic secundar, va fi distribuit
catre consumatori, cu ajutorul pompelor de circulatie prevazute cate una pentru fiecare circuit. Nu
exista cosuri sau emisii in aer din functionarea acestui sistem.
6. Salubritate: deseurile produse pe amplasament includ deseuri asimilabile cu cele
menajere, deseuri de ambalaje (carton, plastic, sticle, lemn, ambalaje de substante periculoase),
namoluri de epurare, deseuri de la statia de tratare a apei, substante chimice de laborator (deseuri
periculoase). Acestea vor fi precolectate selectiv pe amplasament si vor fi transportate de o firma/
firme specializata/e, care detine licenta in acest scop. Eliminarea deseurilor asimilabile cu cele
menajere se va face la depozitul de deseuri menajere, iar deseurile colectate selectiv vor fi
transportate pentru valorificare la societati care desfasoara aceste activitati. Pentru precolectare, se
vor utiliza containerele aflate pe o platforma betonata din incinta. In interiorul halei si in exterior
vor fi amplasate cosuri de gunoi. Pentru deseurile reciclabile va fi asigurat un sistem de colectare
diferentiat pe tipuri de deseuri (hartie- carton, plastic- metal, sticla). Deseurile periculoase vor fi
colectate, marcate, transportate si eliminate in conformitate cu legislatia specifica acestora.

1.5 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA

Proiectul vizeaza construirea unei capacitati de colectare si procesare a laptelui cu o capacitate

de 73 288 litri lapte crud/zi.
Laptele produs in ferma proprie si achizitionat de la terti va fi procesat în cadrul mai multor
linii tehnologice, fiind transformat în cinci categorii generale de produse lactate: lapte integral de
consum, lapte condensat, caimac englezesc, caşcaval şi produse acidofile.
Societatea estimează că va ajunge după 5 ani de la începerea perioadei de exploatare la o
capacitate de producție reprezentând 85% din totalul capacității de producțe instalate. Acest nivel
corespunde unui volum de 22,426,128 litri de lapte/an cantitatea estimata intrata în fluxul de
producţie şi cantitatile de produse realizate se prezintă astfel:

8
 Tabel 1.5.1.1. – Nivel productie la capacitate maxima

In tabelul urmator este prezentat intregul lant de productie in cifre (materie prima – produs finit
– produs ambalat pentru comercializare).

Tabel 1.5.1.2.– Materii prime, produse finite si necesar ambalaje

PRODUSE si SUBPRODUSE Cantitati lapte/ zi Cantitati Cantitate produs finit si tip
produs finit/ zi ambalaj/zi
PRODUSE
lapte de consum pasteurizat 20.000 litri 20.000 litri 15.000 sticle 1 l 6000
sticle ½ l
8000 sticle ¼ l
Acidofile (lapte batut, iaurt, 3.000 litri 3.000 litri 6000 sticle ¼ l
chefir) 3000 sticle ¼ l
Smantana concentrata”caimac” 18.288 litri 1.200 litri 4000 borcan sticla 125 g
1200 borcan sticla 250 g
100 borcan 1000 g
600 borcan 500 g
Lapte condensat 20.000 litri 8.000 litri 100 bidoane 40 l
125 bidoane 20 l
1000 sticle 1 l 500
sticle ¼ l
Branzaturi 12.000 litri 1.000 kg 5750 bucati cu gramaje de
125g, 200g, 250
ambalate in folie
TOTAL 73.288 litri
SUPRODUSE

9
 CAPITOLUL II : PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

2.1. Descrierea proceselor tehnologice. Echipamente.

2.1.1 Linia de obtinere a laptelui de consum pasteurizat include
urmatoarele instalatii/ echipamente/ recipienti:
• Tancuri de receptie
• Instalaţie de răcire cu plăci
• Rezervor de stocare lapte
• Instalaţie de pasteurizare si omogenizare cu o capacitate de 5.000 litrii / h
• Rezervor tampon de depozitare lapte pasteurizat
• Linie ambalare
• Depozit frigorific

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A LAPTELUI DE CONSUM

PASTEURIZAT
„Lapte de la vaca”

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

RĂCIRE 4 – 6oC

DEPOZITARE TAMPON 4 – 6oC

PASTEURIZARE-OMOGENIZARE, 76 oC, 10-15 sec, 150 bar.

RĂCIRE 2 – 4 oC

DEPOZITARE TAMPON 2 – 4 oC

DEPOZITARE 2 – 4 oC

Lapte pasteurizat

AMBALARE

10
2.1.2 Linia de obtinere iaurt natural include urmatoarele instalatii/ echipamente/ recipienti
specifici:
• Tancuri de receptie
• Instalaţie de răcire cu plăci
• Rezervor de stocare lapte, capacitatea
• Instalaţie de pasteurizare pentru produse acidolactice (capacitate 5.000 litrii / h)
• Vane pentru inoculare cu o cultură concentrată de bacterii lacti
SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A IAURTULUI NATURAL

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

RACIRE - 4 - 6 o C

NORMALIZARE -7%
grăsime
PASTEURIZARE-OMOGENIZARE, 85-95 oC, 180 bar.

RĂCIRE - 43 – 45 o C

INOCULARE FERMENTI LACTICI

AMBALARE

TERMOSTATARE 42–43 oC, 2,5–3 ore

PRERĂCIRE 18 – 20 oC, 30 minute

RĂCIRE 2 – 8 oC

Iaurt

DEPOZITARE 2 – 4oC

11
 2.1.3 ECHIPAMENTE
Echipamentele ce fac obiectul proiectului si caracteristicile acestora sunt prezentate
in Tabelul urmator.
Tabel 2.1.3. Descrierea echipamentelor
Nr Echipament ce face Nr bucati Caracteristici tehnice relevante pentru Justificarea
crt obiectul proiectului proiect necesitatii
echipamentul
ui
1 Linie imbuteliere lapte

1.1 Destinat depaletizarii recipientilor de sticla, Cu el incepe

Depaletizor 1 Automat, sistem electronic protectie procesul
impotriva accidentarilor, tehnologic
pe linia de
imbuteliere
1.2 Destinat recipient sticla, trebuie sa acumuleze Sticlele se
minimum ½ din palet, sistem de directionare acumuleaza pentru
Masa acumulare sticle 1
sticle catre banda a evita
discontinuitatea in
urmatorul utilaj, cel
de limpezit/
sterilizat sticle
1.3 Destinat imbutelierii in recipient sticla, Pentru obtinerea
ultraclean(mediu steril presurizat, fara produselor cu viata
1 atingere umana a suprafetelor igienice, la raft necesara,
Unibloc UltraClean (clătire
igienizare aer tehnologic, dezinfectare dopuri este esential ca
+ îmbuteliere + dopuitor)
cu UV, filtru HEPA, capacitate intre linia sa fie
2000 si 3000 sticle de 1L/ora, viteza ultraclean sau
variabila reglabila aseptica, sa aiba
igiena impecabila,
sa
dezinfecteze sticlele,
dopurile si aerul
tehnologic.
1.4 Set accesorii x 3 modele Linia va imbutelia mai
sticla 1 Adaptate liniei si modelului de sticla agreat multe
tipuri de
ambalaje, forme si
capacitati
1.5 Linia va imbutelia
Set accesorii x 3 ultraclatire 1 Adaptate liniei si modelului de sticla agreat mai multe tipuri de
ambalaje, forme si
capacitati
1.6 Integrat in linia ultraclean sau aseptica, Linia va imbutelia
aceeasi capacitate productie cu linia, adaptat mai multe tipuri de
Cap elevator mecanic 1
recipientilor de sticla si dimensiunii ambalaje, forme si
acestora capacitati
1.7 Curata si dezinfecteaza linia de imbuteliere, Cerinta legala
minim 3 tancuri container chimice, complet pentru respectarea
CIP linie îmbuteliere 1
automatizat, conectabil la server central normelor sanitar-
fabrica veterinare
1.8 Sufla condensul de pe sticle pentru a putea
eticheta ambalaju; trebuie sa aiba aceeasi
Tunel aer - uscare înainte de Necesar
1 capacitate productiva cu restul utilajelor, sa
etichetare pentru a
fie interconectabil la sistemul de abur si la
putea eticheta
sistemul centralizat de comanda al liniei
corect

12
1.9 Aplica eticheta tip sleeve, trebuie sa fie
conectabil la sistemul informatic al liniei de
Etichetare
Sleever 3000 1 imbuteliere, sa se coordoneze cu banda
a legala a
transportoare si cu ghidajele de recipient, sa
produsului
aiba aceeasi capacitate orara
1.10 Tunel abur sleever 1 Echipament care prin efect termic Etichetarea legala a
contractibil stabilizeaza sleeve-u pe sticla produsului
1.11 Ghidaje sticla Integrabile liniei de productie Necesar etichetarii
corecte
1.12 Dispozitive curea & bypass& 1 Trebuie sa funtioneze integrat cu linia de Necesar aplicarii
pretaiere imbuteliere etichetei in
forma corecta
1.13 Produs industrial, capabil sa imprime direct pe
sticla sau pe sleeve plastic aplicat pe sticla,
Imprimanta tracking produs 1 trebuie sa aiba aceeasi capacitate Cerinta legala (data si
orara cu linia, sa aiba sistem de autoreglare nr lot)
pentru a se coordona cu viteza liniei
1.14 Inox, latime suficienta pentru sticle, viteza Transporta
Set benzi transportoare 1 trebuie sa fie controlata de computerul produsul in
central al liniei etapele de
productie

13
 CAPITOLUL III : DEŞEURI

In perioada operationala se estimează producerea următoarelor tipuri de deşeuri,

identificate cu codurile corespunzătoare conform HG 856/2002:
Deşeurile municipale amestecate includ deseuri menajere şi asimilabile cu cele menajere.
Atât în spatiile interioare cat şi în cele exterioare vor fi amplasate coşuri de gunoi, de unde deşeurile
vor fi transportate şi depozitate temporar pe platforma de deseuri amplasata la limita platformei
betonate de circulatie, in partea de N- NE a amplasamentului. Platforma va fi betonata, cu
inclinatie spre sifonul de scurgere si cu o sursa de apa in apropiere. Containerele de depozitare a
deşeurilor vor fi golite periodic, conform unui orar prestabilit al firmei de salubritate.
Deşeuri de ambalaje sunt deseuri reciclabile, in cea mai mare parte din categoria hartie/
carton, provenite de la cutiile de ambalare a sticlelor. Deseurile de plastic sunt reprezentate de folii
de protectie, eventual bidoane de plastic defecte. Deseurile de sticla vor fi foarte reduse, avand in
vedere ca sistemul este automatizat si riscul de spargere/ ciobire la manipulare este minim. De
asemenea, deseurile de lemn sunt nereprezentative, constand in paleti rupti, care nu mai pot fi
utilizati. Acestea vor fi depozitate in pubelele ce urmeaza a fi amplasate pe platforma descrisa mai
sus. Pubelele vor fi marcate corespuzator, respectând marcajele standard conform Ordinului
1281/1121/2005:
- pentru deşeuri de hârtie, carton – albastru;
- pentru deşeuri de metal şi plastic – galben;
- pentru deşeuri de sticla – verde;
O categorie distincta o constituie ambalajele substantelor periculoase (soda caustica, alte
substante de curatire, dezinfectie) care vor fi precolectate intr-un recipient/ pubela marcata
corespunzator (culoare rosie). In mod similar vor fi precolectate substantele chimice de laborator
si amestecurile acestora care contin substante periculoase, respectandu-se legislatia specifica
privin colectare, marcarea, transportul si eliminarea acestora.
Materiile care nu se preteaza consumului sau procesarii din industria produselor
lactate sunt deseuri specifice acestei activitati, fiind constituite in special din resturi ale produselor
finite, permeat (produs la separarea proteinelor din lapte prin membrane) si zer. Zerul, reprezinta
aproximativ 85-90% din volumul laptelui utilizat pentru transformarea in branzeturi fermentate si
contine aproximativ 55% din substanta uscata a laptelui si o cantitate insemnata de proteine
solubile, substante minerale si minerale hidrosolubile, ceea ce il face utilizabil ca furaj. Acesta va
fi valorificat pentru hrana animalelor, o cantiate redusa putand sa fie evacuat in statia de epurare.
Deseurile solide ramase pe filtre vor fi curatate manual si – avand in vedere cantitatile mici – vor
fi eliminate impreuna cu deseurile asimilabile cu cele menajere.
Namolurile din statia de epurare proprie includ namoluri care se produc in decantor (namoluri
separate prin sedimentarea suspensiilor) si filtrele de nisip (namoluri separate din apele de spalare
a filtrelor). Namolul de la epurarea efluentilor proprii retinut in unitatea de flotatie va fi evacuat
catre un bazin de stocare namol cu un volum de 20 mc, realizat din fibra de sticla si montat
ingropat.Din acest bazin, prin intermediul unei pompe namolul va fi introdus in unitatea de
deshidratare cu filtru cu banda pentru reducerea umiditatii acestuia in vederea evacuarii din statia
14
de epurare. Namolul va avea un continut ridicat de material organic, dar este posibila si prezenta
unor substante toxice din sistemul de spalare/ dezinfectare (hidroxid de sodiu 0.5 – 0.8%), ceea ce
l-ar putea face inutilizabil ca fertilizant in agricultura. In acest caz namolul va fi tratat ca un deseu
toxic si va fi eliminat printr- o societatea specializata spre incinerare/ coincinerare.

Tabel 3.1: Managementul deseurilor

DENUMIRE DESEU CANTITATE STAREA COD COD PRIVIND CODUL MANAGEMENTUL DESEURI –
GENERATA FIZICA* DESEU** PRINCIPALA CLARIFICARII cantitatea prevazuta a fi generata
(ESTIMAT) PROPRIETATE STATISTICE (t/an)
PERICULOASA
V E S
deşeuri municipale 37,5 t/an S 20 03 01 - - 37,5
amestecate
ambalaje de hârtie 15,0 t/an S 15 01 02 15,0
si carton
ambalaje de 5,0 t/an S 15 01 02 5,0
materiale plastice
ambalaje de lemn 200 kg/an S 15 01 03 0.2
ambalaje sticla 60 kg/an S 15 01 07 0,06
ambalaje care 20 kg/an S 15 01 10* H314: Provoacă R35 - Provoacă 0,02
contin reziduuri arsuri grave ale arsuri grave.
sau sunt pielii şi lezarea
ochilor
contaminate cu
H290: Poate fi
substante corosiv pentru
periculoase (soda metale
caustica)
Materii care nu se 1,2 t/an L, S 02 05 01 1,2
preteaza
consumului sau
procesarii din
industria
produselor lactate
Namoluri de la 50 kg/an SS 02 05 02 0,05
epurarea efluentilor
proprii
Deseuri solide de 50 kg/an S 19 09 01 0,05
la filtrarea primara
si separarea cu site
Namoluri de la SS 19 09 02
limpezirea apei
Namoluri de SS 19 09 03
decarbonatare
Carbun activ S 19 09 04
epuizat
Substante chimice 3 kg/an L, S, 16 05 06* 0.003
de laborator SS
constand din sau
continand
substante
periculoase
inclusiv
amestecurile de
substante chimice
de laborator

Estimarea cantitatilor de deseuri asimilabile cu cele menajere s-a facut pe baza standardului
SR13400, utilizand indicele de producere a deseurilor asimilabile celor menajere pentru destinatii
„industriala- depozit”, rezultand o cantitate de deseuri de aprox 150 kg/zi.
Capacitatea recipentilor de precolectare a fost estimata pornind de la estimarile beneficiarului, care
se refera la capacitatea maxima.
GESTIONAREA DESEURILOR pe amplasament se va realiza respectand ierarhia deseurilor si

15
toate obligatiile pe care legislatia, respectiv Acordul de mediu le prevede pentru aceasta activitate.
Deseurile vor fi colectate selectiv pe amplasament, fiind depozitate temporar pe platforma betonata
e urmeaza sa se realizeze in apropierea halei de productie. Platforma va fi prevazuta cu sifon de
scurgere si sursa de apa pentru spalarea containerelor, fiind legata la statia de epurare.
Beneficiarul va incheia un contract de salubritate cu o firma/ firme pentru transportul tuturor
tipurilor de deseuri generate pe amplasament, fiecare urmand sa urmeze traseul/ destinatai proprie.

16
 CAPITOLUL IV : IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A
ACESTORA

4.1. APA

4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

In judetul Teleorman orizontul acvifer freatic ( de mica adincime )sunt in relatie directa cu
precipitatiile si apele de suprafata ( infiltratii ) si poate fi cu usurinta poluat.
In partea nordica a judetului domina apele freatice clorurate si sulfatate, iar in sud domina apele
carbonatate potabile.
Sensul general de drenaj subteran este dinspre nord-vest catre Dunare.
STAREA APELOR SUBTERANE
Pe amplasament apele de mica adancime nu au fost inerceptate pana la adacimea de forare (6
m ) in niciunul din cele 3 foraje de prospectiune. In general in partea de sud a judetului apele
freatice sunt cantonate in orizonturi acvifere la adancimi de 7-15 m.

Din punct de vedere chimic, apele subterane din judetul teleorman sunt de tip bicarbonatate, având
o mineralizație de peste 300 mg/l și devin clorurate la nord de judet unde mineralizația este mai
ridicată. Ȋn general, apa din acest acvifer ȋndeplinește condițiile de potabilitate impuse prin Legea
nr. 458/2002, modificată şi completată cu Legea 311/2004.

4.1.2. Alimentarea cu apa

SURSA DE ALIMENTARE CU APA
Alimentare cu apa se va face din sistemul propriu, bazat pe rezerva de apa de adancime, care
va fi interceptata prin intermediul a doua foraje/ puturi.
Motivul care a stat la baza acestei solutii este faptul ca nu exista retea de alimentare cu apa in
localitatea Nanov si nici posibilitatea de a utiliza apa din surse de suprafata, avand in vedere
ca cea mai apropiata apa (raul Vedea) este la peste 1.5 km distanta.

Se vor realiza astfel doua foraje cu adancime estimata de - 270 m, unul ca sursa principala,
situat in gospodaria de apa, in coltul de SV al amplasamentului, si un altul, ca sursa secundara,
plasat diametral opus fata de forajul principal. Acesta va fi racordat si el la sistemul de
inmagazinare/ tratare si va putea fi utilizat in caz de necesitate.
Gospodaria de apa este alcatuita din forajul principal, statia de tratare si pompare apa si
rezervor de inmagazinare cu capacitatea de cca. 220 mc.
INSTALATII HIDROTEHNICE
Gospodaria de apa este situata in partea de S – SV a amplasamentului si include:
- Foraj de – 270 m adancime (valoare estimata) ampalasat intr-o cabina put de 1.80mx2.40m. si
Inaltime libera de 2.00m

17
- Staia de pompare este compusa dintr-un Grup de pompare cu 2 electropompe verticale
(1A+1R) si un recipient de hidrofor cu membrana
- Rezervor inmagazinare apa, V= 200 mc
Statia de tratare/ clorinare este situata pe o platforma de 17.00mx7.70m intr-un container

GOSPODARIA DE APA
Aceasta va fi amplasata pe teren plat şi are următoarele componente :
− rezervor exterior suprateran;
− staţia de clorinare şi staţia de pompare poziţionate în container;
Rezervorul de înmagazinare apa potabila şi pentru incendiu este o construcţie din otel, de
forma cilindrica, având capacitatea de stocare de 220mc. Golirea şi preaplinul se vor colecta
intr-un cămin prevazut lângă rezervorul de înmagazinare.

Staţia de clorinare
S-a prevazut o instalaţie automata de clorinare cu clor gazos.

Echipament staţie pompare

Staţia de pompe se va echipa cu următorul echipament:
▪ Grup de pompare cu (1A+1R) electropompe verticale;
▪ recipient de hidrofor cu membrana
Grupul de pompare este compact, pentru racordarea directa sau indirecta, compus din doua
pompe centrifuge verticale, de înalta presiune, normal aspirante, din otel inox. Montajul
echipamentelor şi a instalaţiei de conducte se va face respectându-se prevederile normativelor
în vigoare.

4.1.3. Managementul apelor uzate

STATIA DE EPURARE

Amplasamentul statiei de epurare se va afla la o distanta mai mare de 300 m fata de orice
locuinta in zona conform OMS 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate
publica privind mediul de viata al populatiei. (aprox 600 m)
In cazul investitiei proiectate Reteaua de canalizare a apelor uzate preia urmatoarele debite:
-apele uzate menajere – ape provenite de la obiectele sanitare;
-apele uzate – provenite din procesul de fabricatie, ambalare si din zona depozitelor curate;
-apele uzate – provenite de la depozitele frigorifice produse proaspete;
-apele uzate – provenite de la camera tehnica, conduse apoi pe traseul apelor menajere provenite
de la obiectele sanitare

18
Flux tehnologic al staţiei de epurare este următorul:
-staţie de pompare influent;
-instalaţie automata de sitare;
-bazin de omogenizare şi staţie de pompare;
-unitate de flotaţie cu aer dizolvat;
-bazin biologic cu decantor;
-preluare nămol (bazin vidanjabil);

Schema tehnologica generala a statiei de epurare care va trata apele menajere si tehnologice
produse pe amplasament se prezinta astfel:

APA UZATA STATIE DE POMPARE

TEHNOLOGICA INFLUENT

INSTALATIE AUTOMATA DE REZIDUURI

SITARE

BAZIN DE OMOGENIZARE SI
STATIE DE POMPARE

4.
COAGULANT
5. UNITATE DE FLOTATIE
FLOCULANT BAZIN STOCARE NAMOL
6.
7.

MODUL BIOLOGIC
PRELUCRARE NAMOL

MODUL MBR

APA EPURATA

19
4.1.4. Prognozarea impactului

Perioada de constructive
Realizarea forajelor de alimentare cu apa si a sondelor pentru pompele de caldura pot reprezenta
riscuri pentru sol si apa din subsol in masura in care modul de executie nu respecta normele in
vigoare nu sunt realizate de echipe autorizate.

Perioada operationala
IMPACTUL PRODUS DE PRELEVAREA APEI asupra conditiilor hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului proiectului vor fi cele asteptate pentru lucrarile de captare
vertical. In realizarea puturilor se vor respecta prevederile normativului np-028-98-normativ-
pentru- proiectarea-constructiilor -de-captare-a-apei.

Statia de epurare a fost proiectata si va functiona astfel incat apa epurata sa poata fi deversata/
eliminata in ape de suprafata, astfel incat IMPACTUL PRODUS DE ELIMINAREA APELOR
EPURATE va fi unul pozitiv, in sensul in care dejectiile din bazinele de epurare vor fi diluate,
utilizarea lor ca fertilizant in agricultura fiind mai usoara si ducand la un raport optim de nutrienti/
ha . In acelasi timp, avand in vedere constructia bazinelor cu folie de protectie, aceste solutii
constructive elimina practic riscul ca componente periculoase din gunoiul de grajd sa infesteze
solul si panza freatica.

IMPACTUL PREVIZIBIL ASUPRA ECOSISITEMELOR CORPURILOR DE APA

Asa cum s-a aratat anterior, apele uzate epurate vor avea caracteristici care le permite utilizarea in
alte scopuri (curatenie, irigatii), cea mai mare cantitate ajungand in bazinele de fermentare,
impreuna cu partea lichida a dejectiilor animale din cadrul fermei. In aceste conditii, nu putem
vorbi de corpuri de apa si ecosisteme existente.

POSIBILE DESCRACARI ACCIDENTALE

In conditiile unor descarcari accidentale a apelor epurate nu exista risc pentru mediu, avand in
vedere calitatea apei epurate, asigurata de constructor/ furnizor.

IMPACTUL TRANSFRONTIERA – Nu e cazul.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Perioada de constructie
• organizarea de santier se va realiza pe o perioadă scurtă de timp si pe o suprafată limitată;
• organizarea de santier se va amplasa în incinta si nu va afecta alte terenuri din domeniul
public sau privat;
• se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate;
• realizarea puturilor de alimentare si a sondelor pentru pompele de caldura (in masura in

20
 care solutia constructiva este acceptata de autoritati) se va face numai dupa obtinerea
avizelor si acordurilor necesare, de personal specializat, cu respectarea prevederilor
specifice,
• operatiile de întretinere, alimentare cu combustibil sau curătarere a vehiculelor si
utilajelor nu se vor efectua pe amplasament, ci numai în locatii cu dotări adecvate;
• titularul are obligatia de a lua măsuri de prevenire a evacuărilor necontrolate de ape uzate
în perioada de executie a obiectivului;

Se va obtine Aviz de Gospodarire a Apelor si se vor respecta conditiile impuse prin acesta.

Perioada operationala
• monitorizarea stricta a consumului de apa
• instituirea zonelor de protectie sanitara
• reducerea pe cat posibil, in toate fazele de productie, ca si in activitatile conexe a
consumului de apa
• reutilizarea pe cat posibil a intregii cantitati de apa uzata epurata
• monitorizarea calitatii apelor care ies din statia de epurare.

Pentru diminuarea consumului real s-au luat masuri inca din faza de proiectare, cum ar fi:
- Sistem „cleaning in place” (CIP) - sistem automat de spalare/ dezinfectie, care va utiliza un
volum de apa minim necesar in acest sens
- sistem de racire cu apa in circuit inchis.

In cazul unor modificari semnificative ale parametrilor acviferului acestea vor fi aduse la
cunostinta autoritatilor competente.

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale

Clima este de tip continental, caracterizându-se prin veri foarte calde şi ierni foarte reci, printr-o
amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare şi prin precipitaţii în cantităţi reduse.
Pozitia si relieful judetului Teleorman favorizeaza patrunderea maselor de aer rece continental de
origine euro-asiatice iarna, iar vara, mase de aer foarte cald, fierbinte si uscat, din Asia ori
Mediterana si Africa, ceea ce imprima acestei zone o nota specifica de ariditate.
Temperaturile medii anuale ale aerului pe teritoriul judetului sunt cuprinse intre 10-11o C
Precipitatiile atmosferice au o caracteristica tipic continentala, respectiv cu diferentiere
pronuntata de la o luna la alta si de la un an la altul. Anual pe teritoriul judetului Teleoman a cad
intre 470-480 mm in partea estica si sud-estica si 500-518 mm in nordul si vestul zonei. Cele mai
mari cantitati anuale de precipitatii de la 60 la 75 mm cad la inceputul verii, in iunie, iar cele mai
reduse iarna, in februarie-martie cind totalizeaza doar 26-30 mm.
21
 Vanturile predominante sunt vanturile din nord-vest, sud-vest, nord si vest, dintre care, pentru
zona studiata caracteristice sunt in special vanturile din sectorul nord-estic, cu frecvente de peste
25-29% toamna, 22-34% iarna, 26-36% primavara si 22-25% vara.
Frecventa calmului este mai mare in extremitatile judetului si mai mica in partea centrala si
nordica.

Adancimea maxima de inghet este 0,80 - 0,90m

4.2.2. Surse de poluare a aerului

Perioada de constructie
Sursele de poluare a aerului in faza de constructie sunt urmatoarele:
• gazele de esapament rezultate prin arderea motorinei în timpul funcţionării utilajelor şi maşinilor
aferente lucrărilor de constructie;
• particule de praf ca rezultat al transportului de materiale si manipularii acestora.

In gazele de esapament se formează compusi toxici precum:

- CO - monoxidul de carbon;
- CH x - hidrocarburi;
- SO 2 - dioxidul de sulf;
- NOx - oxizii de azot.
Monoxidul de carbon se elimină in special la funtionarea motorului in regim stationar sau la
ambalarea acestuia.
La functionarea motoarelor in regim stationar, continutul de CO in gazele de esapament nu
trebuie să depasească 5%. La miscarea accelerata a automobilului,in regim de ambalare imediata
a motorului, are loc amplificarea emisiilor de CO de 1,6-2,1 ori, iar a celor de CHx – de 1,5-2,0
ori.
In perioada de constructie nivelul gazelor de esapament va creste fata de situatia actuala, dar nu
se asteapata ca acesta sa depaseasca limitele stipulate in Legea 104/2011.
Cresterea nivelului de praf este o urmare fireasca in perioada lucrarilor de constructie, in special
in anumite etape ale acestora, avand un caracter temporar si o amplitudine mica.

Perioada operationala
Surse de poluare a aerului in faza operationala:
• gazele de esapament emanate de mijloacele de transport in comun si autoturismele care
utilizeaza parcarea din cadrul terminalului.
Este vorba in principal de vehiculele care asigura:
- aprovizionarea cu materie prima si ambalaje (estimat 3-4 transporturi/zi),
- Livrarea produselor finite (4 transporturi/zi)
- Transport deseuri (6 transporturi/luna)
- Trasnport angajati (5 zile/ saptamana).
22
 Nu exista surse de poluare punctiforme, nu exista cosuri de fum pe amplasament datorita
modalitatii de producere a energiei termice aleasa de proiectant. In plus, sistemul de ventilatie
si utilizarea de filtre Hepa si UV fac ca aerul din incinta sa fie mai curat decat cel exterior,
spatiul de productie fiind un spatiu controlat si deosebit de curat.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Nu e cazul.
4.2.4 Masuri de diminuare a impactului
Perioada de constructie
- utilizarea unor utilaje si mijloace in stare buna de functionare, a autovehiculelor dotate cu
motoare de tip EURO IV, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare;
- umectarea zonelor unde exista risc ridicat de antrenare a particulelor de praf, in masura in
care aceasta masura este necesara;
- spalarea rotilor autovehiculelor la ieisrea din santier, daca acest lucru este necesar;
- transportul materiilor prime fine (ex. Nisip) cu remorci acoperite cu prelate
- evitarea functionarii in gol a motoarelor utilajelor si masinilor;
- deplasarea cu viteza redusa a camioanelor si celorlalte vehicule utilizate in aceasta lucrare, in
special in zonele locuite

Perioada operationala:
- reducerea perioadelor de mers in gol a motoarelor;
- utilizarea, conform proiectului a filstrelor Hepa si sistemului de dezinfectie cu UV
- plantarea de arbori/ arbusti pentru un aport sporit de oxigen.
Concluzie: Se apreciaza ca probabilitatea producerii impactului, extinderea, magnitudinea si
durata impactului asupra factorului de mediu aer vor fi minime, necunatificabile, de lunga durata.

4.3. ZGOMOTUL
4.3.1. Date generale

In zona nu exista surse de zgomot, la limita fermei localizate vis- a vis de amplasamentul viitoarei
fabrici nu se inregistreaza valori peste limitele legale.

4.3.2. Surse de poluare fonica

Perioada de constructie
Surse de poluare fonica pe parcursul lucrarilor :
• utilizarea vehiculelor motorizate de mari dimensiuni ;
• operarea a diverse semnale sonore, alarme de siguranta (ex. Semnale de marsarier ale vehiculelor,
semnale de atentionare)

23
 In general utilajele de santier (buldozer, camioane, incarcator frontal, etc) se caracterizeaza prin
mase mari, puteri acustice ridicate, putand produce un nivel de zgomot de pana la 90 -100 dB(A),
dar in cazul lucrarilor proiectate a se desfasura, avand in vedere ca nu presupun demolari, spargerea
unor suprafete rigide, etc, nivelul de zgomot si vibratii nu poate fi considerat un risc real. In plus,
locatia este izolata, la o distanta de aprox 600 m de cea mai apropiata casa de locuit.
Perioada operationala
Surse de poluare fonica in perioada operationala :
• zgomot de rulare, parcare, incarcare in cazul mijloacelor de transport marfa/ materii prime/ deseuri
;
• functionarea liniilor de productie, a echipamentelor conexe din hala si din exteriorul cladirii(ex.
pompe, echipamente de la statia de epurare

Din cadrul instalatiilor/ echipamentelor utilizate cele mai mari producatoare de zgomot vor fi :
- Instalatia de ventilare (centralele de tratare aer), dar acestea vor fi prevazute din constructie
cu atenuatoare de zgomot
- Sistemul de omogenizare
- Pompe si instalatia de sitare de la statia de epurare

Toate echipamentele tehnice utilizate sunt de ultima generatie, fiind realizate astfel incat sa
respecte limitele de zgomot impuse.

Nu exista surse de vibratii.

4.3.3. Prognozarea impactului

Pozitia amplasamentului fata de zona locuita a comunei face ca impactul estimat al zgomotelor si
vibratiilor sa nu fie unul sesizabil la nivelul populatiei. In zona nu exista unitati/locatii care sa
necesite protectie speciala.

In ceea ce priveste zgomotul de rulare, este cunoscut ca acesta a fost identificat ca sursă de zgomot
preponderentă pentru domenii de viteza ce depasesc 50 km/ora, respectarea restrictiilor de viteza
a vehiculelor fiind suficienta pentru ca transportul de marfa/ materii prime/ deseuri sa nu fie un
factor de risc pentru populatia din zona. Zgomotul aferent aprovizionarii, parcarii, incarcarii cu
materiale pe amplasament, avand in vederea distanta pana la casele de locuit de asemenea, nu este
apreciat ca un risc real.
Liniile de productie sunt situate in hala, structura peretilor asigura ca in afara cladirii sa nu fie
exista cresteri ale nivelului de zgomot datorat functionarii acestora.

Concluzie: Impactul zgomotului in perioada de contructie va fi unul temparar, local, de

amplitudine mica, care ar putea provoca doar un disconfort acustic pe termen scurt celor implicati
in realizarea proiectului, pozitia amplasamentului facand ca eventualele valori mai ridicate ale
24
 zgomotului sa nu fie inregistrate de locuitorii din zona. Nu exista surse de vibratii de natura sa fie
luate masuri speciale.
Impactul zgomotului in perioada operationala va fi unul de nivel redus, cu caracter temporar,
repetabil, insa investitiile in cele mai performante echipamente si solutiile constructive alese sunt
de natura sa reduca la minim nivelul de zgomot. Nu exista surse de vibratii

4.3.4. Masuri de diminuare a impactului

Perioada de constructie
- administrarea parcului de vehicule si a activitatilor astfel incat sa se evite cumularea nivelului de
zgomot produs de vehicule si echipamente ;
- efectuarea lucrarilor si a transporturilor inspre si dispre amplasament pe perioada zilei, evitand
orele de odihna.

Perioada operationala
- achizitionare si utilizarea de utilaje cu specificatii tehnice compatibile cu standardele europene,
care sa detina declaratie de conformitate EC astfel incat sa fie limitat nivelul emisiilor de zgomot
in mediu ;
- mentenanta adecvata a echipamentelor si utilajelor ;
- plantarea de arbori/ arbusti langa hala de productie.

Avand in vedere structura aleasa pentru pereti si tavan (panouri sandwich cu miez de polistiren)
se va asigura o protectie corespunzatoare, avand in vedere ca golul de aer dintre panourile
sandwich asigura o fonoizolare buna si impiedica propagarea zgomotului utilajelor de productie
de la interior spre exterior. De asemenea uşile trebuie sa asigure prin construcţie un nivel de
reducere a zgomotului de minim 30Db
In perioada operationala nivelul de zgomot nu trebuie sa depaseasca limitele admisibile prevazute
in STAS 10009-88 privind acustica urbana la limita amplasamentului.

4.4. SOLUL

4.4.1. Date generale

In Campia Dunarii varietatea morfologica a solurilor este mica. Conform Sistemului Roman de
Taxonomie a Solurilor in Campia Dunarii sunt specifice urmatoarele clase de soluri: protisoluri,
cernisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri si antrisoluri. Textura solurilor este in principal argiloasa si
nisipolutoasa.

25
 4.4.2. Surse de poluare a solului

Perioada de constructie
Sursele de poluare a solului in perioada lucrarilor de constructie:
- poluare accidentală cu hidrocarburi, datorata eventualelor defectiuni de functionare
a masinilor si utilajelor cauzata de proasta intretineri a acestora
- sedimentarea aditivilor din combustibil pe suprafata solului
- depozitarea indelungata a materialelor de constructii pe sol
- efectuarea defectuasa a forajelor, fara respectarea normelor in specifice
- depozitarea necontrolata a deseurilor in spatiile adiacente zonelor de lucru, direct pe sol pentru
perioade lungi de timp

Aditivii din combustibili sedimenteaza pe suprafata solului, ca apoi ca hrana, sa se depoziteze in

organism. Avand in vedere volumul mic de lucrari in care sunt implicate autovehicule, numarul
mic al acestora ca si perioada de lucrari de 11 luni, acesta nu reprezinta un risc real.
Forajele se vor efectua pe baza de autorizatii, numai cu echipe autorizate pentru aceast activitate.
Tinand cont de specificul activitatii, de faptul ca nu se folosesc si nu se manevreaza substante
periculoase, ca starea utilajelor si eliminarea deseurilor va fi organizata si controlata se apreciaza
ca probabilitatea impactului este minim, extinderea si magnitudinea acestuia fiind de asemenea
minime.

Perioada operationala:

Aproximtiv jumatate din suprafata amplasamentului va fi libera de cladiri/ platforme, suprafata ce

va fi inierbata si vor fi plantati arbori
Surse de poluare:
- poluare accidentală cu hidrocarburi
- sedimentarea aditivilor din combustibil pe suprafata solului
- spargeri/deteriorari de conducte
- evacuari necontrolate de ape uzate
- depozitari necontrolate de deseuri

In perioada operationala se estimeaza ca nu exista posibilitatea de poluare a solului nici in cazul

unor eventuale accidente cu scurgeri de carburant, deoarece acestea s-ar produce pe carosabil,
panta drumurilor fiind spre gurile de scurgere, si nu spre sol. Sedimentarea aditivilor – din
considerentele de la pct a) – nu reprezinta un factor de risc cuantificabil. Eventualitatea deteriorarii
conductelor din reteaua de canalizare menajera este minima, avand in vedere ca acestea sunt
realizate din tuburi de PVC.
Pe amplasament nu exista posibilitatea de alimentare cu carburanti a mijloacelor de transport in
comun, si nu exista service.

26
 4.4.3. Prognozarea impactului

Nu e cazul. Impactul asupra solului va fi unul de amplitudine redusa, necuantificabil, respectarea

masurilor propuse va duce la minimizarea oricarui risc de poluare.

4.4.4. Masuri de diminuare a impactului

Perioada de constructie
- utilizarea unui parc auto in conditii optime de functionare;
- respectarea normelor privind executarea forajelor
- executarea lucrarilor de alimentare cu carburanti si a lucrarilor de reparatii si reviziile
utilajelor în spaţii special amenajate;
Perioada operationala:
Odata cu realizarea investitiei efectele acesteia asupra solului vor fi nesemnificative. Solutiile
constructive (panta drumurilor, materialele din care sunt realizate conductele, etc) vor
reprezenta masuri suficiente, care reduc semnificativ riscul poluarii solului.
Masurile propuse pentru evitarea poluarii solului vizeaza:
- efectuarea schimbului de ulei si a altor activitati de service numai in unitati specializate,
si nu pe amplasament;
- colectarea deseurilor numai in spatiile destinate acestui scop, pana la preluarea lor de
catre operatori autorizati;
In cazul scurgerilor accidentale de ulei si carburanti vor fi utilizate materiale absorbante care
ulterior vor fi colectate separat si eliminate prin operatori autorizati.
4.5 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.5.1 Impactul prognozat

Conform recensamantului efectuat în 2011, populatia localitati Nanov se ridica la 3856 de

locuitori.

Implementarea proiectului va duce la crearea de locuri de munca atat in perioada de constructie,

cat si in perioda operationala, cand se estimeaza ca vor fi angajate minim 23 de persoane pentru
a asigura operarea în condiţii optime a viitoarei infrastructuri.
Acest fapt reprezinta un stimulent considerabil pentru economia pe plan local.
In plus, investitia va contribui semnificativ la bugetul localitati Nanov. Implementarea
proiectului va contribui astfel la dezvoltarea nivelului de trai al populaţiei locale, atât prin
salarizarea persoanelor angajate în cadrul noii fabrici, cat şi prin taxele şi impozitele pe care le va
plăti către Autoritatea Publica Locala şi care vor contribui la întreţinerea şi dezvoltarea
infrastructurii şi serviciilor publice locale (drumuri, alimentare cu utilitati, infrastructura
educaţionala, sociala şi sanitara) şi la facilitatea accesului populaţiei la aceste servicii.

27
 4.5.2 Masuri de diminuare a impactului

Nu e cazul.

4.6 MASURI PROPUSE. CONCLUZII

Avand in vedere analiza activitatii si impactul estimat al acesteia asupra factorilor de mediu, se
propun urmatoarele masuri necesare pentru a raspunde/ respecta obiectivele de protectia mediului:

1. Reducerea cantitatii de apa utilizata la minimul necesar, cu respectarea tuturor cerintelor legate de
igiena si sanatate;
2. Monitorizarea cantitatilor de apa bruta utilizate – prin inregistrarea la sursa a consumului
3. Respectarea limitelor impuse prin NORMATIV NTPA-001 din 2005 privind stabilirea limitelor
de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali,
(HG 188/2002 modificat cu HG 352/2005) pentru apele care pleaca din statia de epurare;
4. Luarea masurilor de prevenire a evacurarilor necontrolate de ape uzate;
5. Gestiunea corespunzatoare a deseurilor, respectarea prevederilor legale privind generarea,
colectarea, evidenta, tratarea/ valorficarea si transportul deseurilor, in conformitate cu prevederile
Legii 211/2011;
6. Pentru amplasarea pubelelor se va realiza o platforma betonata pe amplasament, cu sifon de
scurgere;
7. Se va incheia un contract cu o firma de salubrizare atat pentru deseurile menajere, cat si pentru
cele periculoase si pentru cele colectate selectiv (in principal deseuri de ambalaje), asigurandu-se
ca operatorul ales este autorizat conform HG 1061/2008;
8. Va fi desemnat un responsabil cu gestiunea deseurilor sau se va incheia un contract cu un tert,
conform Legii 211/2011.
9. Se vor respecta prevederile Legii nr 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice
periculoase, republicata 2014
10. Pentru a se asigura protectia la zgomot se vor utiliza pereti izolati din constructie; Centrala de
tratare a aerului va fi prevazuta cu atenuator de zgomot;
11. Se vor respecta prevederiel Ordinului 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate
publica privind mediul de viata al populatiei;Pentru protectia calitatii aerului, pe amplasament se
va reduce timpul de functionare a motoarelor in gol si se vor folosi mijloace de transport in stare
buna de functionare, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare;
12. Principala sursa de mirosuri neplacute este statia de epurare. In lipsa unor norme specifice, in cazul
unor sesizarise vor respecta limitele poluantilor in imisie admie conform STAS 12574/87 – Aer
din zonele protejate;
13. Se vor lua masuri astfel incat operatiile de pe amplasament sa nu determine emisii si mirosuri care
ar determina o deteriorare semnificativa a calitatii aerului in zona.
14. Se va urmari reducerea cantitatii de energie electrica utilizata si reducerea cantitatii de carburant,
asigurandu-se astfel protectia resurselor naturale;

28
15. Se va intocmi si respecta un program de revizii si reparatii, care va urmari prevenirea, identificarea
eventualelor defectiuni, scurgeri, etc.
16. Se va intocmi Planul de Management de mediu.

În toate etapele lucrării, de la proiectare până la execuţie, se va avea în vedere protecţia mediului
şi sănătatea oamenilor. Investitia va fi proiectata astfel incat sa fie diminuate toate riscurile legate
de mediul inconjurator, sa existe o monitorizare corespunzatoare a cantitatilor de apa consumata,
a calitatii apei epurate, a gestiunii deseurilor si a enrgiei electrice conumate si sa se atinga un
nivelul de zgomot si de noxe care sa se incadreze in limitele impuse de legislatie, astfel incat sa
fie asigurata protectia corespunzatoare a factorilor de mediu si a populatiei.

Întreaga investitie si functionarea sa ulterioara va avea în vedere respectarea legislaţiei specifice

protecţiei mediului, reducerea şi ameliorarea impactului asupra factorilor de mediu în toate
etapele proiectului şi respectarea tuturor prevederilor stabilite prin acordul de mediu

ANALIZA ALTERNATIVELOR

Beneficiarul, in luarea deciziei de realizare a investitiei a analizat mai multe alternative legate de
amplasament, de solutii tehnice si tehnologice si a fost preocupat de gasirea celor mai bune solutii, cu
impact minim asupra mediului, aceste element fiind mai important in coneceptia acestuia decat
valoarea investitiei. In tabelul de mai jos sun prezentate succint solutiile adoptate, motivele care au stat
la baza lor si avantajele acestora.

Tabel. 5.1. – Analiza alternativelor

Nr Elementul analizat Solutie adoptata Motive de alegere a solutiei Avantaje si impact

crt asupra
mediului
1. AMPLASARE Locatie in Scurtarea distantei de Reducerea cantitatii de
apropierea sursei de transport Reducerea noxe emise in
materie prima cheltuielilor atmosfera ca gaze de
Reducerea timpului intre ardere
productie si procesare Reducerea cantitatii de
Reducerea consumului de deseuri rezultate din
carburant si a noxelor procesarea materiei
Reducerea distantei asigura o prime
prelucrare a materiei prime cu
mai putine resurse energetice si
cu mai putine deseuri rezultate
din procesarea materiei prime.
Acestea
vor fi la cca 1/3 din volumul
fabricilor existente in Romania.
2. ALIMENTARE CU Pompe de caldura Gasirea unei solutii alternative la Reducerea
ENERGIE sursele de energie clasice, consumul
TERMICA utilizarea energiei termice a apelor ui de energie
de adancime conventionala
Reducerea consumului de energie
electrica, pompele aducand un
aport zilnic de 4.8 MWh

29
 3. ALIMENTARE CU Put forat la adancime Este imperios necesar ca apa sa Nu va exista un impact
APA fie cat mai pura; toata apa folosita negativ asupra
in fabrica va fi osmozata pentru a mediului. Puturile vor fi
indeplini cerintele legale generate forate cu tehnologie
de noul standard de calitate in ultramoderna;
industria alimentara, implementat consumul de apa va fi
in Romania incepand cu 2019. foarte mic iar apa se va
Mentionez ca suntem ultima tara intoarce in stare
din UE care incepe perfecta in natura.
implementarea si toata industria
alimentara va trebui sa se
conformeze.
4. EVACUAREA Statie de epurare Beneficiarul doreste ca fabrica de Apele uzate vor fi
APELOR UZATE NTPA 001 si de la Nanov sa fie cea mai redate mediului
acolo directionata prietenoasa cu mediul din toata inconjurator in stare
catre irigatii. tara si sa respecte cele mai foarte buna; apa NTPA
riguroase standarde in 001 este POTABILA.
domeniu. Ea va fi
folosita apoi la irigatii.
5. ALIMENTAREA Cazan electric Solutie mai putin poluanta decat Nu exista emisii de
CU ENERGIE cazane cu combustibil fosil. gaze (cosuri de fum)
ELECTRICA Randamentul unui astfel de
cazan este de regula cu 4-5%
mai mare comparativ cu un
cazan cu
combustibil solid.
6. VENTILATIE Filtre Hepa si UV Inalt grad de curatare a aerului Lipsa emisiilor de noxe
din incinta spatiului de productie
Sistemul de filtre de aer este
destinat reducerii activitatii de
prelucrare si a
reducerii consumului de energie.
7. INSTALATII DE Sistem dual de Economie de energie Nu se utilizeaza
FRIG compresoare si amoniac si
interoperabilitate cu sursa de frig glicolul, ca in
din pompele de caldura instalatiile uzual
folosite

Având în vedere aspectele enuntate mai sus, dar și pe cele descriptive care sunt parte componentă
a conținutului Raportului de mediu, considerăm că se poate emite Acordul de Mediu pentru
proiect, în condițiile în care sunt luate măsuri corespunzatoare de protecție a factorilor de mediu
stabilite prin prezentul Raport.

30