Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2012
RAPORT DE MEDIU
ELABORATOR:
ing. Alexandru Daniel Popescu
Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului
Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
CUPRINS
1. INTRODUCERE .................................................................................. 4
1.1. INFORMATII GENERALE ................................................................................. 5
1.2. CONTINUTUL RAPORTULUI DE MEDIU ..................................................... 6
1
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
2
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
3
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
1. INTRODUCERE
4
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Planul urbanistic general al Comunei Stefan cel Mare a fost elaborat de S.C.
SIPRO S.R.L. in conformitate cu prevederile legale (Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile si completarile ulterioare,
Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national,
Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati cu modificarile si completarile ulterioare,
Ordinul nr. 13 M/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 - Ghid
privind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general).
5
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
6
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
7
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
8
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
9
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Comuna Stefan cel Mare este situate in partea de sud-est a judetului Arges, la
o distanta de resedinta de judet si municipiul Pitesti de 55 km, între bazinele
hidrografice ale râurilor Dâmbovnic, Glavacioc şi Teleorman, fiind cuprins între
paralelele 44O24’29’’ şi 44O30’51’’ latitudine nordică şi meridianele 25O11’17’’ şi
25O16’46’’ longitudine estică.
Drumul care trece prin comuna Stefan Cel Mare, de interes judetean (DJ 659)
traverseaza comuna dinspre Pitesti, spre Giurgiu. Mai traverseaza comuna DC nr. 96
spre comuna Selaru judetul Dambovita si DC 131 care face legatura intre comuna
Selaru judetul Dambovita si comuna Negreni judetul Teleorman.
10
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Cea mai apropiata statie de cale ferata se afla la 32 de km, in orasul Gaesti.
Comuna Stefan Cel Mare are doua sate si anume:
- satul Stefan Cel Mare – resedinta comunei sat adunat cu strazi paralele si
perpendiculare, formand unghiuri de 90˚, unic in judetul Arges;
- satul Glavacioc sat adunat situat pe valea raului Glavacioc in care
gospodariile sunt dispuse de-a lungul tentaculelor drumurilor comunale,
nemodernizate. Distanta fata de resedinta comunei este de 4 km.
11
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
12
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
13
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Cele două sate au datele de formare în momente cu totul diferite, unul fiind
format în epoca medievală (satul Glavacioc), iar celălalt, care este si resedinta
comunei este mult mai nou, datând din epoca modernă.
Satul Stefan cel Mare dateaza din perioada reformei lui Cuza, fiind construit
în anul 1881 după un plan de rară conceptie al asezărilor de câmp, care a fost realizat
de inginerul Gheorghe Florescu din Câmpulung, delegatul ministrului de domenii
Vlădoianu si a geometrului Simion Georgescu din Bucuresti.
După cum se poate observa si după anul formării, satul Stefan cel Mare este
unul nou, asa cum mai este numit si de locuitorii satelor vecine, fiind constituit pe
mosia Mânăstirii Glavacioc cu ocazia împroprietăririlor realizate în anii 1880 – 1881.
Atunci, tăranilor veniti din diverse zone, mai ales din comunele limitrofe
(Scurtu, Negreni, Fierbinti, judetul Vlasca), dar si ciobani si alte categorii venite de pe
alte meleaguri mai îndepărtate (comunele Malu cu Flori si Rucăr, judetul Muscel),
oameni tineri, care au primit câte 0,50 ha loc de casă în intravilan si 10 ha teren arabil.
Satul Stefan cel Mare are forma dreptunghiulara, cu o sosea principala ce
strabate localitatea de la nord la sud, pe lungimea dreptunghiului (sosea ce face
legatura cu capitala judetului, Pitesti si se continua spre Poieni- Teleorman) si ulite
(11 ca numar) ce o intersecteaza perpendicular. Ulitele sunt numite de localnici linii
(linia I-a, linia a II-a, etc), si la randul lor sunt stabatute de alte doua drumuri
(pietruite), paralele cu soseaua, de o parte si de alta a acesteia, denumite linii mari.
Ulita si linia mare se termina in izlazul comunal.
14
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
obiective exista o moara (pana in 1989 aceasta moara era a doua ca marime din
judet), o sectie chimica (in prezent nu mai functioneaza , dar pana in 1989 aici se
fabricau artificiile de pom de iarna -cele cu cutia albastra si o jumatate de brad cu
globulete rosii, galbene si albastre-, albastru de rufe, negru de fum si spirt solid), un
targ saptamanal (in fiecare joi), brutarie, magazine mixte, o miniferma pentru
cresterea si ingrasarea taurasilor, presa de ulei, etc.
Specific etnocultural
Arhitectura populara traditionala se incadreaza in zona de tranzitie de la
“casa din lemn”, specifica zonei de deal si munte, si “casa din caramida”, specifica
zonei de campie. Nu mai exista locuinte care sa “arate” cum se construiau casele
in perioada interbelica.
In cele doua sate ale comunei Stefan cel Mare gospodaria era alcatuita dintr-o
curte perpendiculara pe drum, de regula cu fata spre sud.
Odata cu sec.al XIX lea, locuitorii comunei si-au ridicat case din lemn si
pamant, iar din sec.al XX lea au folosit si caramida ca material de constructie.
Casa traditionala este casa asezata pe talpici de lemn ( in special de stejar)
groase de circa 30 – 40 cm, cioplite cu barda, talpi ce formau o rama mare pe care se
inalta casa. Scheletul casei pornea exact de pe talpi. Pentru acoperis, de regula in
patru ape, se folosea sita de lemn batuta in cuie, asezata pe lati; cu trecerea timpului,
din sec. al XX lea sita a fost inlocuita cu tabla.
Casa propriu zisa avea fie o camera si un holisor ( tinda), fie doua incaperi si
tinda la mijloc. Latura din fata casei avea o sala (prispa) cu talpisor din lemn cu
ornamente.
Gospodaria taraneasca, desi cu tendinte moderne (oale de inox si farfurii din
portelan), înca mai pastreaza traditiile. Iarna, copii se strang in cete, in seara de 23
decembrie si merg din casa in casa cu colidatul. În seara de Înviere, toata suflarea
satului, chiar şi cei plecati la oraş, merg la biserica sa ia lumina, iar in ziua de Înviere,
la 5 dimineaţa merg “sa ia paşte”. De Rusalii se împart pentru morţi (Mosii de vara),
oale de lut care se pun cu gura in jos in ulucile de la gard. Femeile fac, duminica
dimineata orez cu lapte sau pasat, in tuciuri mari si aduna copiii de pe ulita si ii spala
pe picioare, pentru cei morti. Pe 25 martie, de Bunavestire (Blagovesteniile) este balci.
15
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
arabil pasuni vii livezi
33%
67%
16
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Populatia
Populatia comunei Stefan cel Mare a scazut in anii de dupa Revolutie, una din
cauze reprezentand-o liberalizarea schimbarilor de domiciliu, sporul natural si soldul
migratoriu negativ.
Se poate constata o redresare a ritmului de scadere a numarului populatiei,
explicatie fiind iesirea la pensie inainte de termen a unei parti de forta de munca
ocupata in mediul urban si reintoarcerea in mediul rural de origine, dar si evolutia
economica dificila a unor intreprinderi urbane, situatie care a dus la disponibilizarea
unei parti a fortei de munca, iar, in lipsa unor locuri de munca, aceasta a fost nevoita
sa se reantoarca in zona rurala de resedinta, folosind si posibilitatile oferite de legea
fondului funciar.
17
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
1995 2638
1996 2609 2800
1997 2564
1998 2491 2700
1999 2485
2000 2466 2600
2001 2464
2002 2547
2500
2003 2537
2004 2535
2005 2526 2400
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
2006 2497
2007 2488
2008 2494
2009 2484
Infrastructura locala
Invatamantul, ocrotirea sanatatii si cultura sunt cele trei componente esentiale
in dezvoltarea economico-sociala a comunei. Potentialul uman si material al acestor
sectoare reprezinta o baza pentru o dezvoltare viitoare a comunei.
Invatamant
In anul scolar 2005 – 2006 comuna dispunea de 2 gradinite cu 90 copii inscrisi
si 5 cadre didactice si 2 scoli invatamant primar si gimnazial cu 235 elevi inscrisi si 22
cadre didactice. S-a construit o scoala noua cu patru sali de clasa, un laborator
modern de informatica, care a fost data in folosinta in anul 2004, s-au montat
geamuri termopane la toate salile de clasa.
Ocrotirea sanatatii
Localitatea dispune de un cabinet medical medicina de familie unde isi
desfasoara activitatea un medic si doua cadre medii sanitare.
18
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Cultura
Comuna dispune de un camin cultural, care a fost modernizat din punct de
vedere al bazei materiale cat si a conditiilor tehnice, si doua biblioteci: una publica si
alta scolara.
19
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Dezvoltarea economica
In localitatea Stefan cel Mare nu se poate vorbi despre zona industrializata.
Nu a fost nici in trecut dezvoltata o industrie propriu – zisa. Profilul economic al
comunei Stefan cel Mare este dominant agricol, 85,56%, cea mai mare parter a
populatiei ocupate avand locul de munca in exploatarile agricole particulare
caracterizate printr-o putere economica redusa.
20
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
21
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
900 14000
800 12000
700
10000
600
500 8000
400 6000
300
4000
200
100 2000
0 0
ne
e
r
in
in
lin
in
sa
vi
ov
rc
pr
ba
pa
bo
po
ca
ca
Agricultura
Terenurile agricole arabile detin aproximativ 75,64 % din suprafata localitătii
si 86,16% din cea agricolă.
În cadrul suprafetei arabile se cultivă : cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, etc),
plante tehnice (floarea – soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor
agricole cultivate cu cereale se găsesc pe laturile estică si vestică ale localitătii.
Suprafata ocupată cu păsuni si vegetatie ierboasă este reprezentată de fânete si
islazuri si este suficientă pentru animalele localitătii.
22
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Suprafete culturi :
- grau : 950 ha
- triticole : 25 ha
- orz : 65 ha
- orzoaica : 28 ha
- porumb : 923 ha
- fasole : 1 ha
- floarea soarelui : 330 ha
- legume : 46 ha
- plante nutret : 199 ha
plante nutret
floarea soarelui
porumb
orz
grau
Fondul forestier este foarte redus, localitatea neavând decât 78,91ha de pădure
în partea de SE, care poartă numele de Braniste. Ea face obiectul unor valorificări
economice multiple, fiind de un real folos sătenilor si altor activităti economice.
Terenurile degradate ocupă mici portiuni de-a lungul râului Dâmbovnic, râu
ce se găseste situat pe latura de est a localitătii si în locurile mlăstinoase situate pe
vechiul curs al acestuia, cea mai mare parte fiind incluse în suprafetele pentru
păsunat.
Fiecare dintre proprietarii de pământ încearcă să realizeze productii cât mai
bune, atât din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ. Munca lor este
sprijinită din plin de existenta unor tractoare si masini agricole, care depăsesc acum
numărul de 5204 (462 de tractoare si 58 combine), iar numărul lor este într-o continuă
crestere.
In cadrul productiei vegetale sunt reprezentative suprafetele cultivate cu
cereale, in special grau, orz si orzoaica.
23
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Comuna Stefan Cel Mare are un potential economic mixt, atat industrial cat si
agricol.
a) Industria
- Partea industriala aducatoare de venituri este extractia petrolului prin
sondele amplasate pe teritoriul comunei Stefan Cel Mare.
- Moara cu capacitatea corespunzatoare pentru prelucrarea cerealelor intregii
zone.
- Comcereal.
b) Agricultura
- Exista o asociatie cooperatista pentru agricultura, in afara intravilanului.
Fostele constructii ale CAP au fost instrainate legal lui SC SANCA. Formatiunea de
protectia plantelor se ocupa cu distribuirea de pesticide.
c) Constructii pentru lucrari tehnico – edilitare.
- In afara posturilor trafo mai sunt amplasate in afara intravilanului statiile
RENEL ale liniilor de 110-20 kw care alimenteaza comuna cu energia electrica.
- Este necesara alimentarea cu gaze naturale a comunei Stefan Cel Mare.
d) Spatiile verzi
In centrul civic al comunei Stefan Cel Mare se afla un teren de sport ce trebuie
amenajat cu cabine si apa curenta si W.C. Se impune imprejmuirea acestuia.
Resursa naturala de baza care constituie suportul economic al comunei o
constitue fondul funciar agricol.
Alimentare cu apa
Alimentarea cu apă a comunei Ştefan cel Mare asigură necesarul de apă
pentru 980 locuitori branşaţi prin cişmele amplasate în curţi, 2 mori, o brutărie, o
şcoală, o grădiniţă şi a fost pusă în funcţiune în 1973.
Sursa de alimentare cu apă o constituie subteranul de adâncime exploatat prin
intermediul a două foraje. Cele două foraje sunt situate în zona central-vestică a
satului Ştefan cel Mare, forajul F1 în incinta împrejmuită a castelului de apă, la cca. 20
m de aceasta, iar forajului F2 la cca. 200 m nord-vest faţă de castelul de apă.
Debitul necesar de 8,79 l/s pentru locuitorii satelor Glavacioc si Stefan del
Mare se asigura prin intermediul a 2 foraje sapate la adancimea de 90 m, respectiv
102 m.
Forajele sunt prevazute cu cabine subterane de 1,6 x 1,8 m, h = 2,8 m si sunt
echipate cu 4 electropompe submersibile cu Q = 18 m3/h, H = 40 m. Contorizarea
apei se face cu apometre avand Q = 15 m3/h.
24
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
25
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
- Q max. zi = 158 mc/zi (1,83 l/s), - V max. anual = 57,7 mii mc,
- Q med. zi = 130 mc/zi (1,5 l/s), - V med. anual = 47,45 mii mc.
Gospodarie comunala
Pe teritoriul comunei Ştefan cel Mare nu există definitivat sistemul de
colectare şi transport a deşeurilor.
Comuna a înfiinţat serviciul de salubritate dotat cu tractor pentru transportul
deşeurilor.
De mentionat faptul ca in marea majoritate deseurile generate pe teritoriul
comunei, sunt reprezentate de gunoi de grajd.
Comuna dispune de un cimitir care asigura in totalitate zona de protectie
sanitara de 50 m.
Telecomunicatii
Reţeaua de telefonie fixă este Romtelecom şi are un nr. de abonaţi de 540.
Cablu tv aparţine firmei SC West Line, având acoperire în ambele sate aparţinătoare
comunei Ştefan cel Mare.
26
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Echipare edilitara
• Dimensiunea redusa a sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila
• Dimensiunea redusa a retelei de canalizare
• Dimensiunea redusa a retelei de distributie a gazelor naturale
• Lipsa statiei de epurare a apelor uzate
• Izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit
• Retea electrica nemodernizata
• Iluminat public deficitar
Probleme de mediu
• Depozitare necontrolata a deseurilor menajere
27
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
28
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Echipare edilitara
- Dezvoltarea retelei de alimentare cu apa
- Dezvoltarea retelei de canalizare
- Dezvoltarea retelei de distributie a gazelor naturale
- Modernizarea sistemului de iluminat public
Probleme de mediu
- Extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare;
- Construirea unei statii de epurare;
- Infiintarea serviciului public de salubritate.
Dezvoltare economica
- Promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in
valoare potentialul comunei
- Incurajarea dezvoltarii agroturismului
29
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Evolutie demografica
- Masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea
acordate tinerelor familii, stimularea incadrarii in munca a tinerilor,
cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor tinere)
- Masuri de reducere a somajului
- Cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii
fortei de munca (inclusiv conversie profesionala)
Avand in vedere ca DJ 659 este singura artera care asigura accesul in localitate
se impune amenajarea acesteia cu trotuare si eventual pista pentru biciclisti in
vederea decongestionarii traficului si limitarii cauzelor de accidente.
30
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Existent Propus
Zone functionale Suprafata % din total Suprafata % din total
(ha) intravilan (ha) intravilan
Locuinte si functiuni
152 37,53 182 41,46
complementare
Unitati industriale si depozite 3 0,74 3 0,68
Unitati agro-zootehnice 6 1,48 6 1,37
Institutii si servicii de interes
8 1,98 9 2,05
public
Cai de comunicatie si transport 40 9,88 41 9,34
Spatii verzi, sport, agrement,
6 1,48 11 2,51
protectie
Constructii tehnico-edilitare 4 0,99 6 1,37
Gospodarie comunala, cimitire 4 0,99 6 1,37
Destinatie speciala - - - -
Terenuri libere 179 44,20 172 39,18
Ape 3 0,74 3 0,68
Paduri - - - -
Terenuri neproductive - - - -
Total intravilan 405 100 439 100
Existent Propus
Zone functionale Suprafata % din total Suprafata % din total
(ha) intravilan (ha) intravilan
Locuinte si functiuni
122 45,19 151 49,84
complementare
Unitati industriale si depozite 3 1,11 3 0,99
Unitati agro-zootehnice 6 2,22 6 1,98
Institutii si servicii de interes
6 2,22 6 1,98
public
Cai de comunicatie si transport 31 11,48 32 10,56
Spatii verzi, sport, agrement,
4 1,48 7 2,31
protectie
Constructii tehnico-edilitare 3 1,11 4 1,32
Gospodarie comunala, cimitire 4 1,48 6 1,98
Destinatie speciala - - - -
Terenuri libere 90 33,33 87 28,71
Ape 1 0,38 1 0,33
Paduri - - - -
Terenuri neproductive - - - -
Total intravilan 270 100 303 100
31
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Existent Propus
Zone functionale Suprafata % din total Suprafata % din total
(ha) intravilan (ha) intravilan
Locuinte si functiuni
30 22,22 31 22,80
complementare
Unitati industriale si depozite - - - -
Unitati agro-zootehnice - - - -
Institutii si servicii de interes
2 1,48 3 2,20
public
Cai de comunicatie si transport 9 6,67 9 6,62
Spatii verzi, sport, agrement,
2 1,48 4 2,94
protectie
Constructii tehnico-edilitare 1 0,74 2 1,47
Gospodarie comunala, cimitire - - - -
Destinatie speciala - - - -
Terenuri libere 89 65,93 85 62,50
Ape 2 1,48 2 1,47
Paduri - - - -
Terenuri neproductive - - - -
Total intravilan 135 100 136 100
32
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Protectia mediului
In urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile si masurile
de interventie ce se impun pentru protectia mediului:
- masuri la nivelul agentilor economici, potentiale surse de poluare prin
reglementari in utilizarea terenului, respectarea distantelor normate de
protectie si evitarea amplasarii unor functiuni ce pot genera sau
generatoare de poluare.
- extinderea retelelor edilitare
- delimitarea, instituirea si respectarea zonelor de protectie a monumetelor
istorice si arheologice si a zonelor protejate naturale si construite.
- respectarea distantelor de protectie sanitara fata de sursele de poluare sau
disconfort (unitati economice, cimitire, statii de epurare si trasee tehnico-
edilitare)
33
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Reteaua de canale colectoare este dimensionata pentru Qu orar max= 3,74 l/s, are
lungimea totala de 7800 m, diametrul de 250 mm si este executata din teava de PVC
SN4.
Reteaua de canalizare este amplasata de-a lungul drumului DJ659 si a strazilor
din interiorul comunei Stefan cel Mare, dupa cum urmeaza:
- DJ 659, L = 2303 m;
- Strada Carol I, L = 736 m;
- Strada Marin Preda, L = 430 m;
- Strada Nicolae Balcescu, L = 200 m;
- Strada Spiru Haret, L = 1068 m;
- Strada Grigore Moisil, L = 728 m;
- Strada Ionel Bratianu, L = 455 m;
- Strada George Calinescu, L = 739 m;
- Strada Tudor Vladimirescu, L = 841 m;
- Strada Balabanu, L = 300 m.
La sistemul centralizat de apa se va racorda un numar de 180 gospodarii si 26
agenti economici.
34
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
35
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
36
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
37
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
38
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Salubritate – generalităţi
Atât în scopul protecţiei mediului natural şi antropic, cât şi în scopul apărării
interesului public, se pune tot mai acut problema îmbunătăţirii serviciului de
salubritate. Pentru colectarea deşeurilor menajere şi stradale, se va organiza serviciul
de salubritate, eventual cu investitori particulari. De altfel, Consiliul Local are ca
soluţie de perspectivă, încheierea unui contract cu o societate de salubrizare, care să
ridice gunoiul.
La organizarea serviciului de salubritate la nivelul localităţilor comunei, se va
consulta şi respecta Ordinul 536/1997 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea
normelor de igienă şi recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
Adăposturile pentru creşterea animalelor în gospodăriile individuale (grajduri
de cel mult 5 capete porcine şi 5 capete bovine), se vor amplasa la cel puţin 10 m de
cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se vor exploata astfel încât să nu producă
poluarea mediului sau disconfort vecinilor.
Primăriile, agenţii economici şi cetăţenii au obligaţia să asigure colectarea,
îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide prin serviciul de salubritate. Se va ţine
cont de zonele puternic producătoare de deşeuri menajere şi industriale, pentru care
se vor poziţiona şi dimensiona puncte de colectare.
Se vor evita depozitările întâmplătoare ale gunoaielor, mai ales în zonele
rezidenţiale, zonele verzi plantate, zonele protejate, în albiile apelor etc.
39
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Planul urbanistic general Comuna Stefan cel Mare are la baza urmatoarele
documentatii:
Elemente preluate din Planul de Amenajare a Teritoriului National;
Planul de dezvoltare al judetului Arges 2007-2013;
Suport topografic;
Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia;
Obiectiv strategic
Prezentul PUG urmareste ca, pe perioada 2011 - 2021 sa asigure cadrul optim
de dezvoltare armonioasa a comunei Stefan cel Mare din punct de vedere urbanistic,
economic si social prin stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de
dezvoltare, si sa asigure integrarea orasului in planurile de amenajare teritoriala la
nivelul judetului si al tarii.
Obiective specifice
Planul Urbanistic General al unei localitati are, conform HG 525/1996
republicata - Legea 242/2009, un caracter de directionare si coordonare in
amenajarea teritoriului pe termen mediu si lung si cuprinde prevederile necesare
realizarii acestor actiuni.
P.U.G. al comunei Stefan cel Mare este astfel elaborat incat sa conduca la
atingerea urmatoarelor obiective specifice:
40
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
41
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
42
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Salubritate – generalităţi
Atât în scopul protecţiei mediului natural şi antropic, cât şi în scopul apărării
interesului public, se pune tot mai acut problema îmbunătăţirii serviciului de
salubritate. Pentru colectarea deşeurilor menajere şi stradale, se va organiza serviciul
de salubritate, eventual cu investitori particulari. De altfel, Consiliul Local are ca
43
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
44
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
45
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
utilizarea judicioasă a POT se poate menţine sau corecta situaţia sub aspectul
spaţiilor libere şi plantate.
CUT (coeficientul de utilizare a terenului) este raportul dintre totalul ariei
construite desfăşurate şi suprafaţa terenului considerat şi se stabileşte în mod
diferenţiat în funcţie de parcelar, POT, regim de înălţime, echipare tehnico-edilitară
etc.
Valorile CUT menţionate în documentaţiile de urbanism sunt maxime.
Prin asocierea POT-CUT rezultă şi se poate controla densitatea în diviziunea
teritorială respectivă, exprimată în locuitori, apartamente, etc.
Valorile CUT pot fi modificate sau depăşite în funcţie de condiţiile locale şi cu
avizul compartimentului de specialitate din cadrul Consiliului Local.
46
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
47
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
48
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
49
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
trecerea să fie aleasă prin locul ce ar pricinui o pagubă cât mai mică aceluia pe al
cărui loc urmează a fi deschisă.
50
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
51
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
52
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
53
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
54
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
55
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
56
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
57
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
In tabelul de mai jos se face corelarea dintre obiectivele specifice ale PUG si
principalele planuri relevante:
58
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Plan
PATJ Directiva
Obiective specifice PUG dezvoltare PJGD
Arges Apa
jud. Arges
59
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
60
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
61
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Zona de care ne ocupam nu poate fi tratata singular, ea face parte din unitatea
geomorfologica a Campiei Romane, respectiv a subunitatii Campiei Gavanu Burdea,
o campie aluvio – pluviala, situata in continuarea conurilor de dejectie din nord,
formate de raul Arges. Aceasta subunitate face trecerea intre zona piemontana din
nord si cea tubulara din sud.
Sub raport hipsometric, relieful teritoriului comunei Stefan cel Mare este
destul de simplu. Curbele hipsometrice de 150 m si 160 m cuprind cea mai mare
parte a teritoriului administrativ al comunei.
Valori mai mari de 160 m apar numai in partea de nord si vest a comunei, iar
cele mai mici de 150 m se intalnesc mai ales in estul si pe vaile raurilor si paralelelor
ce dreneaza teritoriul comunei, cea mai caracteristica fiind curba hipsometrica de 155
m,
Morfologic, relieful se caracterizeaza prin pante reduse, iar fragmentarea orizontala
si mai accentuata a reliefului se remarca in partea de est a comunei, unde vaile sunt
mai numeroase si, in consecinta, interfluviile sunt mai inguste.
Drenajul este asigurat de reteaua hidrografica in lungul vailor de diferite
dimensiuni, cu orientare nord nord – vest sud sud – est.
Interfluviile sunt simetrice sau asimetrice, datorita actiunii fluviatile.
Geneza teritoriului este strans legata de cea a Campiei Romane, al carui
fundament cristalin este constituit din formatiuni paleozoice, mezozoice si neazoice.
Pe verticala, Campia Romana prezinta trei etaje morfologice – doua de
eroziune, care apartin peneplenei fosile valahe, si unul de acumulare la zi.
Primul etaj de eroziune prezinta un relief destul de accidentat, dezvoltat pe
formatiuni de varsta Ordovician – Carbonifer.
Al doilea etaj de eroziune, este reprezentat prin peneplema moesica fosilizata,
formata, incepand din Cretacic si pana in Levantin, printr-o actiune complexa de
eroziune, abraziune si carstica.
Al treilea etaj este de acumulare, reprezentat prin cuvertura sedimentara
neogena si cuaternala.
Cuvertura neogena este alcatuita din depozite sarmatiene, meotine, pontiene,
daciene si levantine.
62
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
3.1.2. Geologia
Teritoriul comunei Stefan cel Mare face parte, ca si Campia Romana, din cele
mai noi unitati geologice ale tarii. Trecutul acestei campii este destul de indepartat
prin fundamentul cristalin, mai vechi decat cel al unei parti din Carpati.
Evolutia Campiei Romane incepe prin blocul rigid al fundamentului ce se afla
la adancimi foarte mari si se contureaza treptat prin diferite alte etape sau faze de
eroziune si de acumulare a sedimentelor marine, lacustre si continentale, ce s-au
suprapus in etaje diferite, pana a ajuns la nivelul cel mai extins de varsta cuaternara
pe care ne aflam astazi.
Campia Romana are aspectul unei mari si complexe depresiuni de scufundare
– Depresiunea Valaha – ale carei etape de evolutie sunt destul de complexe si incep
cu timpurile preordoviciene, cand pe findul unor geosinclinale s-au acumulat diverse
sedimente si s-au produs importante procese de metamorfism, generare de
orogenezele baicaliana si careliana.
Etapa paleozoica a constat din acoperirea fundamentului cristalin
peneplenizat si deformat rectonic cu sedimente variate ca faciesuri, detritice si
pelitice acumulate in fazele cambriana, ordoviciana, siluriana, devoniana, carbonifera
si incheiata cu ciclul carbonatat – evaporitic si calcaros, dupa care a urmat faza
tectonica de ridicare asturica si de peneplenizare paleozoica, prepermiana.
63
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Etapa permian – triasic s-a desfasurat prin mai multe faze de sedimentare,
ultima fiind faza rosie si s-a incheiat cu a treia faza de peneplenizare mai scurta.
Etapa jurasic – cretacica si postcretacic (eocen) corespunde unui timp mai
indelungat de sedimentare marina, incepand din dogger sau din toarcian in care au
predominat diferite serii detritice si apoi calcare cu care s-a incheiat sedimentarea
senoniana, dupa care in urma miscarilor laramice intreaga platforma moesica a fost
exondata si supusa penepleizarii in tot timpul paleogenului si pana in miocen
(tortonian – sarmatian).
Incepand cu neogenul, evolutia Depresiunii Valahe a intrat intr-o noua etapa,
datorita miscarilor neotectonice, cand in lungul acestei unitati, inclusiv in zona pe
care o studiem, s-a format un mare sinclinal, cu caracter subsident, in care s-au
acumulat depozite tortoniene, sarmatiene, pliocene si cuaternare destul de complexe.
Formarea sinclinalului neogen situat in zona de contact dintre platforma
moesica si orogenul carpatic, a reprezenat un element tectonic foarte important in
evolutia Campiei Romane.
Din punct de vedere litologic, depozitele sarmatiene si pliocene sunt foarte
variate, predominante fiind cele detritice, de umplutura a depresiunii (nisipuri,
pietrisuri, argile nisipoase, marne nisipoase, argile, marne), cu stratificatie torentiala,
lenticulara si orizintala, care reflecta mediul e transport si sedimentare.
Cuaternarul reprezinta o etapa mult mai complexa si in acelasi timp mai
importanta pentru intreg complexul de conditii naturale, atat sub raport tectonic, cat
mai ales stratigrafic si climatic.
Conturarea Campiei Romane se realizeaza in cepand cu neogenul si in special
din pliocen, cand Depresiunea Valaha a fost umpluta treptat cu depozite detritice cu
grosimi destul de mari.
Aceasta umplutura detritica s-a completat cu depozitele fluvio – lacustre de
Candesti, respectiv Fratesti, umplutura care a fost generata de actiunea viguroasa a
retelei hidrografice carpatice in urma importantelor miscari de ridicare din Carpati,
concomitente cu cele de subsidenta din fosa pericarpatica.
Depozitele de Candesti reprezinta formatiunea generata in special de raul
Arges, iar depozitele de Fratesti sunt legate genetic de actiunea predominanta a
Dunarii.
Intreaga suprafata a acestei subunitati a Campiei Romane este o succesiune de
depozite aluvio – proluvio – deltaice in care alterneaza pietrisurile, nisipurile, argilele
si marnele, atat la nivelul etajului de acumulare pliocena, cat mai ales cuaternar, prin
actiunea complexa a retelei hidrografice actuale in faza pelistocena.
Cuvertura sedimentara situata chiar la suprafata uneori si care ajunge la
adancimi de 100 - 200 m apartine sub raport genetic depozitelor piemontane aluvio –
proluviale si fluvio – lacustre, caracterizate prin stratificatii torentiale si deltaice,
lenticulare.
Configuratia actuala a reliefului este rezultatul unei indelungate evolutii,
rezultatul coroziunii accelerate si diferntiale, care a dus la individualizarea unor
unitati monostructurale in cadrul principalelor trepte de relief.
64
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Cutermerele
Cutremurele de pamant, cunosc in tara noastra o frecventa deosebita (intre
1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare (1940 –
magnitudine - 7,7; 1977 – magnitudine - 7,2; 1986 – magnitudine -7,0; 1990
magnitudine - 6,7). Acestea au focarul in zona Vrancea, la Curbura Carpatilor, la
adancimi cuprinse intre 100 si 200 km (focare intermediare) pe asa-numitul plan
Benioff. Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia
microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de
energie seismica si de descărcări bruşte, violente, la intervale de 30-50 ani.
Conform Normativ PI 00-1/2006 pentru protectia antiseismica a
construcţiilor,din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele
elementele :
Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=1,0"
Coeficient "ag"=0,20. Conform macrozonarii seismice dupa codul de
proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleraţiei terenului pentru
cutremure avand IMR (perioada medie a intervaluilui de revenire de 100
ani").
Alunecarile de teren
Conform Legii nr. 575/2001 pentru aprobarea Planului de amenajarea
teritoriului national (PATN) – sectiunea V – Zone de risc natural, comuna Stefan cel
Mare este incadrata la un risc foarte scazut.
65
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Risc de inundabilitate
Conform Legii nr. 575/2001 pentru aprobarea Planului de amenajarea
teritoriului national (PATN) – sectiunea V – Zone de risc natural, comuna Stefan cel
Mare este incadrata ca avand un risc de inundatii datorita unui curs de apa.
Cantitatea maxima de precipitatii cazute este sub 100 mm/24 ore.
Apele raului Glavacioc si a paraielor provin din ploi, zapezi si din apele
subterane freatice.
Scurgerea maxima se inregistreaza in general primavara – vara si provine mai
ales din topirea zapezilor, determinate in principal de ridicarea temperaturii aerului
la valori pozitive si adeseori intensificata de caderea precipitatiilor lichide, sau in
timpul ploilor torentiale.
3.1.5. Clima
66
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
- munte 0 (0C)
- deal 7-10 (0C)
- câmpie >10 (0C))
Temperatură
-minimă -1.0
-maximă 20.8
-media 10.3
- munte > 1200 mm
- deal 700-1000 mm
Precipitatii
- câmpie 400-500 mm
- cantitate anuală 1151.9 l/mp
Vânturile puternice bat tot timpul anului,
dominante fiind cele de nord-vest si est.
Zonalitatea verticală pregnantă impune
Vânt Est Nord-Vest Sud separarea a două tipuri : subtipul climatului
alpin, corespunzător înăltimilor de peste 1900 m
si subclimatul muntilor mijlocii. Viteza vant –
medie anuala 2.3 m/s
Datorita pozitiei pe care o are in sudul judetului, altitudinii in general sub 160
m si a cadrului inconjurator cu deschidere larga catre sud si est comuna Stefan cel
Mare face parte din provincia cu clima continental excesiva.
In conditiile lipsei unor informatii climatologice directe in mod deosebit din
din zona, analiza elementelor climatice ale comunei Stefan cel Mare le vom
determina prin interpolarea datelor meteo de la statiile meteorologice Pitesti, Titu,
Videle.
67
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Temperatura aerului
Media lunara si anuala (C)
68
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Precipitatii atmosferice
Cantitatea medie lunara si anuala (mm)
Statii Luna An
meteo
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Pitesti 37.5 39.6 37.0 54.9 79.8 94.5 81.8 56.9 46.4 39.9 50.9 50.1 669.3
Titu 35.6 34.1 36.0 41.7 58.3 66.5 54.7 47.7 32.9 27.8 43.9 40.3 519.3
Videle 38.0 31.3 31.9 44.4 57.9 71.9 58.9 55.3 37.7 27.0 44.8 36.8 535.9
Stefan 34.1 36.6 34.9 48.8 71.4 72.6 78.6 55.7 38.9 35.4 42.6 39.7 589.5
cel Mare
69
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
(teiul alb), Acer campestre (jugastrul), Fraxinus excelsior (frasinul), Carpinus belulus
(carpenul) si Corylus avellana (alunul).
In lunca vegetatia lemnoasa insoteste ca niste fasii azonale fundul vailor si este
reprezentata prin specii higrofile, de rnlastina (salcia, arinul, salcamul si plopul) ,
care a fost si ea supusa unei intense modificari antropice prin extinderea agriculturii
fiind inlocuita cu plante de cultura.
Vegetatia ierboasa din lunca e diferentiata in functie de regimul de umiditate
al solului pe care creste.
Privita cronologic, vegetatia de pe teritoriul comunei Stefan cel Mare a suferit
mari schimbari sub actiunea omului, care a redus treptat padurile pentru extinderea
terenurilor agricole.
Dintr-un invelis aproape continuu padurile au fost taiate si reduse numai la
cateva palcuri rare si inegal raspandite.
Procesul acesta de stepizare antropica se poate urmari prin compararea
diferitelor harti cu caracter istoric si isi face simtita influenta mai ales in timpul anilor
secetosi- cand extinderea irigatiilor devine o necesitate de prim ordin.
Fauna salbatica a zonei studiate este reprezentata de elemente tipice adaptate
agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele de camp, ariciul,
nevastuica, soarecele de camp, vulpea, dihorul, iar in ape : vidra si numerosi pesti
din specii precum crapul si carasul.
Dintre pasari amintim prepelita, potarnichia, fazanul, uliul, barza, starcul si
rata salbatica ce cuibaresc primavara prin lanurile de grau aflate in apropierea
apelor.
Fauna padurilor de campie este alcatuita din exemplare de caprior, cerb, jder
de copac, mistret, viezure, veverite, cainele enot sau mangutul (Nyctereutes
procynoides ussuriensis Matschie), ciocanitoare, bufnite, porumbel gulerat, sticleti,
fazani, melci.
Fauna luncilor si lacurilor este reprezentata de vidra (lutra lutra), vulpe (Vulpes
vulpes), becatina comuna, lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.
3.1.7. Solul
70
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Invelisul de sol reprezinta partea cea mai subtire si mai noua a litosferei
formata in holocen si a carui grosime nu depaseste doi-trei metri cand aceasta nu se
asociaza cu alte soluri mai vechi (fosile).
Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza
invelisul vegetal si calitatea apei, in special a raurilor si a apelor subterane, regleaza
scurgerea lichida si solida in bazinele hidrografice si serveste ca o geomembrana
pentru diminuarea poluarii aerului si apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea
poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite in agricultura, deseurile si resturile
organice.
Formarea solurilor este un proces complex, dupa cum complexe sunt
constitutia si functiile lor si care reflecta efectul factorilor pedogenetici, atat naturali,
cat si antropici.
In cadrul zonei de care ne ocupam acest invelis este grupat in doua mari
complexe, care reprezinta in acelasi timp si importante unitati agropedologice:
complexul solurilor cernoziomice si complexul solurilor argilo-iluviale, la care
trebuie adaugate solurile negre, solurile brune argiloase compacte slab humifere si
apoi solurile de lunca, care ocupa intinderile de pe fundul vailor.
Invelisul de sol din cadrul teritoriului comunei Stefan cel Mare este
reprezentat de urmatoarele tipuri de sol:
1.clasa argilovisolurilor
sol brun roscat erodat
sol brun roscat luvice
sol brun roscat luvice planice vertice
sol brun luvice pseoudogleice.
3. clasa vertisoluri
vertisoluri tipice
vertisoluri erodate
vertisoluri pseudogleizate.
Clasa argiluvisolurilor cuprinde soluri caracterizate printr-un orizont mineral
(B argiloiluvial), imbogatit in argila situat sub orizontul de la suprafata solului sau
71
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
mai adanc. Acest orizont a rezultat prin alterarea materialului parental, imbogatit sau
nu in argila prin procesul de iluviere. Orizontul poate fi imbogatit sau nu si in
compusi de aluminiu sau fier, chiar in materie organica ca urmare a proceselor de
iluviere si/sau acumulare reziduala.
Solurile brun roscate tipice, erodate, luvice, planice, au culoarea roscata a
orizontului argiloiluvial si sunt formate intr-o zona cu precipitatii anuale de circa
600mm. Aceste soluri, desi argiloase, sunt mai putin afectate de exces de umiditate
(numai in perioadele mai ploioase), insa sunt mai intens afectate de deficit de
umiditate.
72
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
73
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Hidrologia
Din punct de vedere hidrografic regiunea studiata apartine bazinului
hidrografic al Argesului.
Apele curgătoare de pe teritoriul judetului Arges, apartin bazinelor
hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea totală a principalelor cursuri de apă fiind
de circa 1000 km, la care se adaugă încă 1500 km ape secundare.
Cel mai mare colector este râul Arges care preia apele din partea de nord si
nord-vest a judetului pe care îl străbate pe directia nord-vest – sud-est, pe o lungime
de 142 km.
Principalii afluenti ai râului Arges sunt: râul Doamnei (107km), râul Vâlsan
(79 km), râul Dâmbovita (se varsă în Arges la Budesti judetul Ilfov). Din suprafata
totală a bazinului (2579 km2), circa o treime (650 km2) se află în limitele judetului
Arges. O caracteristică a râului Arges în judet, este dată de numeroasele lacuri de
acumulare care sunt: Vidraru, Cerbureni, Stefan cel Mare, Zigoneni, Vâlcele,
Budeasa, Bascov, Prundu, Golesti. Pe afluenti lacurile de acumulare sunt: Râusor
(râul Târgului), Pecineagu (râul Dâmbovita), Mărăcineni (de rezerva – Râul
Doamnei), Baciu (râul Doamnei), Vâlsan.
Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales în Muntii Făgăras, unde
glaciatiunea a avut o mare extindere în pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri
glaciare dispuse pe versantul sudic, în judetul Arges, 12 sunt ocrotite în conformitate
cu Legea 5/2000.
În partea de nord-vest a judetului se afla cursul superior al râului Topolog,
afluent al Oltului, cu obârsia în căldările glaciare de sub Negoiu.
Partea de sud a judetului este drenată de sistemul hidrografic al râului Vedea
(15 km), cu obârsia în Podisul Cotmenei, care are o serie de afluenti ce-si aduna apele
din zona de podis (râurile Vedita si Cotmeana) sau care izvorăsc din Câmpia
piemontană a Vedei (Burdea, Valea Câinelui, Teleormanul).
74
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
De interes pentru comuna Stefan cel Mare este raul Glavacioc si afluentul
acestuia valea Balaban si poate, intr-o mica, masura valea Nigrisoara, afluent al
raului Dambovnic.
75
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Scurgerea apei
Scurgerea raurilor si a afluentilor ce compun bazinul hidrografic din zona,
difera de la an la an, datorita factorilor climatici, conditionata de independenta unui
sir de factori variabili in timp.
Regimul scurgerii este determinat de modul complex de combinare a surselor
de alimentare cu regimul factorilor climatici in diferite intervale de timp, indeosebi
de distributia precipitatiilor, structura geologica si de capacitatea de drenare a panzei
freatice de catre paraie.
Scurgerea cea mai bogata se inregistreaza primavara, prin faptul ca se compun
doua unde de viiitura, complet sau partial, suprapuse, si, a caror geneza poate fi
simpla sau mixta.
Valoarea maxima a debitului in aceasta perioada, depinde de mai multi factori
dintre care amintim: rezerva de apa din stratul de zapada din bazinul superior al
raului Glavacioc, de intensitatea topirii zapezii, de gradul de inghetarea solului
inainte de topirea zapezii, de cantitatea si intensificarea precipitatiilor de primavara.
Surse de alimentare
Apele raului Glavacioc si a paraielor provin din ploi, zapezi si din apele
subterane freatice.
76
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
In general, reteaua hidrografica are o alimentare complexa, dar numai una sau
doua dintre sursele de alimentare sunt cele mai importante.
Scurgerea maxima se inregistreaza in general primavara – vara si provine mai
ales din topirea zapezilor, determinate in principal de ridicarea temperaturii aerului
la valori pozitive si adeseori intensificata de caderea precipitatiilor lichide, sau in
timpul ploilor torentiale.
Elementul climatic reprezentat prin precipitatiile cazute, este unul din factorii
cei mai importanti.
In ordinea importantei, trebuie mentionati factorii morfometrici si in primul
rand suprafata, relieful solul si gradul lui de umezire, vegetatia si structura
geologica.
Scurgerea minima este determinata de legea epuizarii rezervelor subterane,
rolul principal in determinarea debitelor minime ii revine modului in care reteaua
hidrografica a Glavaciocului dreneaza rezervele de ape subterane, conditionat de
starea si caracteristicile acestor rezerve.
Gradul de interceptare a acestor rezerve de ape subterane si adancimea albiei
fata de versanti, sunt factori azonali, dependenti direct de factorii geologici si de
evolutia albiilor in legatura cu dezvoltarea proceselor erozionale de pe versanti si
albie.
Acesti factori determina drenuri complete ale rezervoarelor de ape subterane,
precu, si incetarea drenarii la un anumit grad de epuizare a rezervelor de ape
subterane.
Lucrări hidrotehnice
Pe raza comunei Ştefan cel Mare, nu există acumulări de apă care ar putea
produce pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Prin revărsarea apelor
curgătoare de pe raza comunei, pagubele previzibile pot fi relativ mari.
În schimb, riscul de inundaţii este determinat de acumulările din amonte de
comuna Ştefan cel Mare, prin ruperea barajelor: Mozăceni, Zidurile şi Negrişoara,
amplasate pe teritoriul administrativ al comunei Mozăceni (primele două) şi a
comunei Negraşi (ultimul baraj). Caracteristicile tehnice ale celor 3 (trei acumulări),
precum şi obiectivele inundabile în urma unei eventuale ruperi a acestor baraje se
prezintă în continuare.
77
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Hidrogeologia
Depozitele cuaternare reprezinta cuvertura cea mai importanta pentru apele
freatice din care orizonturile psamo – psifitice sau numai psamitice reprezinta rocile
magazin cele mai importante in care se acumuleaza rezervele de apa subterana, dupa
cum cele pelitice constituie patul lor impermeabil.
De numarul, grosimea, modeul de extindere a acestor orizonturi permeabile si
impermeabile, depind structurile acvifere si potentialul lor hidrogeologic.
Structurile freatice se caracterizeaza printr-o legatura mai stransa cu clima si
morfologia reliafului, iar structurile de adancime reflecta o corelatie mai larga cu
litologia si tectonica.
Litologia si stratificatia au un rol foarte important in dinamica structurilor
acvifere.
In raport cu acesti factori se pot separa structuri fluviatile (de terase si lunci) si
piemontane (aluvio – proluviale), cu caracter de suprafata sau de adancime.
Structurile acvifere ale zonei se impart in doua categorii: de suprafata
(freatice) si de adancime.
78
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Monumente naturale
Pe teritoriul comunei Stefan cel Mare nu exista zone declarate arii pentru
protectie speciala avifaunistica.
Monumente istorice
Manastirea Glavacioc este singurul monument istoric inscris in Lista
Monumentelor Istorice (L.M.I.) aprobata prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului
Culturii si Cultelor si care fac parte din Planului de Amenajare a Teritoriului
79
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Profilul mănăstirii
Confesiune : ortodoxă
Hram : Buna Vestire, Izvorul Tămăduirii
Ctitor : Vlad al IV-lea Călugărul
Tip : călugări
Datele mănăstirii
Datare : 1483
Localizare : Glavacioc, judeţul Argeş
Coordonate :
44°28′16″N, 25°15′27″E
80
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Obislav, dăruit de fiica lui Hamza pentru sufletele celor patru fii ai săi ucişi în
septembrie 1568 şi înmormântaţi în această mănăstire.
Dovezi de vechimea mănăstirii sunt şi în hrisoavele şi actele domneşti ale lui
Neagoe Basarab - 30 iulie 1512, Mihnea al II-lea Turcitul - 8 ianuarie 1580, ale lui
Matei Basarab - 14 aprilie 1643 şi 27 octombrie 1645.
Cea dintâi refacere aparţine lui Mihnea al II-lea Turcitul, care a construit şi
chiliile precum şi clopotniţa din piatră.
81
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
repare mânăstirea ni s-a răguşit; nu mai avem nici unde trăi, căci au căzut uşi, ferestre,
tavanul, pericol ce ar face să se pună la cale reparaţia mănăstirii".
Mănăstirea a avut un rol de prim ordin în reţeaua aşezămintelor sfinte din
Vlaşca, devenind, la un moment dat, chiar reşedinţă a judeţului.
În perioada comunistă, mănăstirea a fost transformată în biserică de mir. O nouă
reparaţie a ansamblului s-a făcut în anii 1974-1976, când s-a refăcut şi clădirea
chiliilor, care a fost acoperită cu tablă. În 1991, prin purtarea de grijă a PS Episcop
Calinic al Argeşului şi Muscelului, mănăstirea este redeschisă, având ca stareţ pe
ieromonahul Creţu Claudiu Casian. Procesul de restaurare a mănăstirii continuă şi
astăzi. Biserica era dispusa in plan treflat si se incheia cu un pridvor simplu,
deschis. Zidaria formata din caramida subtire (0,24 x 0,18 x 0,04m), lespezi de piatra
si bolovani de rau inecati in mortar de var gras si nisip aspru, avea o grosime de circa
0,80m. Pe aceste ziduri si pe cei patru stalpi interiori (de sectiune patrata cu
dimensiuni de circa 0,80 x 0,80m) se inaltau doua cupole prismatice : una pe naos si
alta pe pronaos.
Construita pe veche temelie a bisericii de la 1483 – 1495, biserica zidita intre
anii 1841 – 1843 va avea tot un plan treflat si va pastra turla pe naos. Exactitatea
informatiilor ne este data de reprezentarea de ansamblu existent ape sigiliul
manastirii dina nul 1872, dar si de insemnarile vremii. O deosebire intre cele doua
biserici o constitue eliminarea zidului despartitor dintre naos si pronaos si pridvorul
existent sub forma unui foisor din lemn, inchis cu patru stalpi de lemn canelati si
acoperiti in doua ape cu sindrila.
Ansamblul de la Glavacioc, asa cum apare consemnat azi in Lista
Monumentelor Istorice, este format din :
- biserica, amplasata intr-o curte interioara sub forma de hemiciclu pe latura
de est.
- punctul central pe aceasta latura il formeaza un corp cu etaj ce adapostea
casa domneasca ; aceasta, prevazuta cu foisoare, este dispusa intr-un hexagon
pe vechile temelii si este alcatuita din 8 incaperi.
- 10 chilii cu galerie ce flancheaza in hemiciclu casa domneasca.
- fosta bucatarie si scoala de gramatici incheie ansamblu spre sud.
- staretia cu arhondaricul incheie pe latura de nord.
- in axul central al zidului de incinta, partea de vest, se afla turnul clopotnita
prin care se face accesul in manastire.
Imagini din arhiva staretului manastirii arata ca in anul 1999 toate cladirile
anexe erau in stadiul de ruina.
82
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
83
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Apa de suprafata
In sectiunile relevante pentu zona studiata, ce au fost monitorizate de SGA
Arges, s-au inregistrat urmatorii indicatori de calitate a apelor in anul 2010:
84
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
STAREA ECOLOGICA
Tip progr. Incadrarea din punct de vedere FIZICO-CHIMIC
Cursul de apa Sectiunea
monitoring Incadrare Incadrare
RTA RO NUTR SALIN PTSON AICR
chimica finala
DJ 611 (Gaesti -Selaru) -
Neajlov S I I II I I - II II
pod sat Brosteni
Neajlov Vadu Lat S,O(SO,N) I II II II - - II II
Neajlov Iepuresti S,O(N) I II II II - - II II
Calnistea Amonte Bujoreni S,O(SO,N) I IV I II - - IV IV
Calnistea Calugareni S,O(SO,N) I II II II - - II II
Glavacioc Baciu S,O(SO,N) I II II II - - II II
Glavacioc Ghimpati S,O(SO,N) I II II III - - III III
85
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Starea chimica a apelor se stabileste, asa cum prevede Ordinul nr. 161/2006, pe
baza concentratiilor substantelor prioritare/ prioritar periculoase care se determina cu
frecventa de 12/an cele prioritare si 6/an cele neprioritare (substante periculoase din
lista I si II a HG 351/2005,cu exceptia celor prioritare).
In trim. IV 2010 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, arsen, beriliu,
bor, titan, vanadiu, cobalt, seleniu, molibden, argint, staniu, stibiu, telur, bariu, taliu,
uraniu, plumb, cadmiu, mercur, nichel si micropoluanti organici:
a.Grupa Compusilor organici semivolatili clorurati :
clorbenzeni : 1,2,4-triclorbenzen, 1,2,3-triclorbenzen, pentaclorbenzen si
hexaclorbenzen ;
solventi si solventi organici clorurati : 1.1.2 triclor etan ; 1,1,2,2
tetracloretan ; 1,2 dicloretan ; diclormetan, cloroform,t ricloretilena,
tetraclorura de carbon, percloretilena,
pesticide organofosforice: clorfenvinfos, clorpirifos, diclorvos, mevinfos ;
pesticide organoclorurate : lindan (gama-HCH), alfa HCH, beta HCH,
Alaclor, p,p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin si Endrin, endosulfan (alfa),
endosulfan (alfa+beta);
policlorbifenili : PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 si PCB 180.
b. Hidrocarburi aromatice mononucleare : benzen, toluen, etilbenzen,o-xilen, m-
xilen, p-xilen
c. Grupa Compusilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice
aromatice) -14 componenti: naftalina, antracen, fenantren, fluorantren, benz-(a)-
antracen , benz-(b)- fluorantren, benz-(k)- fluorantren, benz-(a)- piren, benz-(ghi)-
perilen si indeno-(1,2,3 cd)-piren, ( HAP normate in HG 351/2005 si Ord.161/2006 );
d. Grupa erbicidelor si fungicidelor: atrazin, simazin si trifluralin.
Substante
prioritare/prioritar
Cursul de apa Sectiunea Stare chimica
periculoase ce au depasit
standardele
DJ 611(Gaesti -Selaru)-
NEAJLOV Buna -
pod sat Brosteni
GLAVACIOC Baciu Proasta Cu
86
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Indicatori fizico-chimici ce au
depasit limitele impuse prin
Cursul de apa Sectiunea
HG 563/2006 pt. modificarea si
completarea HG 202/2002
NEAJLOV Vadu Lat NH4,P-PO4
NEAJLOV Iepuresti P-PO4, MTS,NH4
CALNISTEA Calugareni MTS,NH4,NO2,P-PO4
GLAVACIOC Ghimpati NO2,MTS,NH4,P-PO4
Apa subterana
În judeţul Argeş, apele freatice se găsesc în general la mari adâncimi ( peste 100
m), datorită atât ponderii reliefului, cât şi structurii sale. În partea de nord-vest a
bazinului hidrografic Argeş, în Podişul Cotmeana şi Vedea, ca şi la sud de Piteşti, se
remarcă o regiune lipsitş de straturi acvifere permanente şi de debite permanente,
alimentările cu apă putându-se face local din puţuri săpate la adâncimi de 50-200 m, cu
debite reduse ce variază între 0,5-1,0 l/s. În Lunca Argeşului, ca şi în luncile râurilor din
sud, apa freatică se gaseşte la 10-20 m adâncime.
In localitatea Stefan cel Mare au fost executate un numar de 2 foraje pentru
alimentareacu apa a populatiei, cu adancimi de 102 m si 90 m.
In zona Comunei Stefan cel Mare poluantii specifici sunt monoxid de carbon
(CO), dioxid de carbon (CO2), pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile,
pulberi organice si anorganice.
Procese de combustie
Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile
(trafic rutier).
87
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Activitati agrozootehnice
Activitatile agrozootehnice desfasurate pe tertoriul Comunei Stefan cel Mare in
ferme sau in gospodariile individuale reprezinta surse locale de poluare cu metan si
amoniac.
Aceste activitati nu prezinta riscuri de poluare a zonelor de locuinte, riscul de
poluare olfactiva fiind minim datorita distantelor existente intre amplasamentele
fermelor si zonele cu funtiunea de locuire.
88
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
89
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
90
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
91
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
92
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Stefan cel Mare, este
apreciata ca fiind buna, pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a
factorilor de mediu.
In perimetrul luat in discutie cat si in cel limitrof nu sunt delimitate zone care sa
prezinte o importanta speciala, cum ar fi ariile de protectie avifaunistica sau ariile
speciale de conservare reglementate conform Legii nr. 462/2001 – privind regimul
ariilor naturale protejete, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Pe teritoriul comunei exista exploatari petroliere care pot sa polueze solul si
apele cu produse petroliere. In subteranul imediat si mediu nu exista zacaminte de
saruri solubile care sub actiunea precipitatiilor sa dea deformatii nedorite la suprafata
terenului.
Apele subterane din teritoriul cercetat sunt prezente de regula la adancimi ce
variaza intre 4-6 m si rar 10-12 m astfel incat nu pot pune probleme constructiilor.
Comuna nu dispune in prezent de rampa de gunoi. Depozitarea deseurilor
rezultate din gospodariile localnicilor se efectueaza in zone improprii care pot genera
93
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
focare de infectii.
Problemele majore in domeniul protectiei mediului in comuna Stefan cel Mare se
prezinta astfel:
Numai o parte din cetateni au acces la alimentarea cu apa in sistem
centralizat. Reteaua de canalizare si distributie apa este imbatranita.
Neacoperirea cu retele de colectare a apelor uzate pe intreg teritoriul
intravilan.
In prezent comuna Stefan cel Mare nu dispune de o statie de epurare;
Depozitarea deseurilor menajere intr-un depozit neconform, in unele locuri pe
maluri sau chiar in albia raurilor.
Exista terenuri in intravilan cu alunecari de teren si zone cu risc de inundatie
la ploi insemnate cantitativ sau topirea brusca a zapezii.
94
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
95
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in Capitolul 4 si stabiliti in conformitate cu
prevederile H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.
Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE. De asemenea, acestea iau in
considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Arges si,
respectiv, prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 3 Sud.
Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra carora PUG poate avea un impact semnificativ.
Aspect de Obiectiv stabilit la nivel national, comunitar, Modul in care s-a avut in vedere in
Obiectivul relevant pentru plan
mediu international PUG
Aer Calitatea aerului trebuie sa corespunda legislatiei Mentinerea si imbunatatirea Nu sunt prevazute actiuni sau activitati
nationale care transpune Directivele 96/62/CE si calitatii aerului. economice care sa duca la alterarea
1999/30/CE privind valorile limita pentru SO2, Reducerea la minim a impactului calitatii aerului.
NO2, NO, particule in suspensie si plumb. transportului asupra aerului. Modernizarea infrastructurii rutiere
Strategia nationala privind protectia atmosferei
urmareste stabilirea unui echilibru intre
dezvoltarea economico - sociala si calitatea
aerului (HG nr. 1856/2005 privind plafoanele
nationale pentru anumiti poluanti atmosferici). In
legislatie se prevede intretinerea si modernizarea
infrastructurii de transport rurtier (drumuri,
mijloace de transport nepoluante).
96
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Aspect de Obiectiv stabilit la nivel national, comunitar, Modul in care s-a avut in vedere in
Obiectivul relevant pentru plan
mediu international PUG
Apa Calitatea apei trebuie sa corespunda legislatiei in Asigurarea calitatii apelor de Este prevazuta reabilitarea si extinderea
vigoare care transpune prevederile Directivei suprafata si subteran prin sistemului centralizat de alimentare cu
Cadru privind apa nr. 2000/60/CE impreuna cu limitarea poluarii din surse apa a populatiei.
directivele fiice. Epurarea apelor uzate trebuie sa punctiforme sau difuze. Se prevede construirea unei statii de
fie conforma cu legislatia nationala care epurare conform normelor legislative in
transpune prevederile Directivei vigoare.
91/271/CEE. Modernizarea si extinderea retelei de
Romania trebuie sa se alinieze normelor europene canalizare.
pana la 31 decembrie 2015 pentru aglomerarile
mai mari de 10 mii locuitori echivalenti si pana la
31 decembrie 2020 pentru aglomerarile cuprinse
intre 2 mii si 10 mii locuitori echivalenti.
Sol Teritoriul Romaniei este declarat ca zona sensibila Protectia calitatii solului si Asocierea Primariei Stefan cel Mare la
la nitrati. reducerea suprafetelor afectate de proiectul ISPA ,,Managementul intrgrat
Calitatea solului trebuie refacuta si imbunatatita. depozitarile neconforme de al deseurilor in judetul Arges”.
Este necesara refacerea ecosistemelor terestre, deseuri. Organizarea si functionarea
executia de lucrari pentru combaterea eroziunii platformelor de depozitare a deseurilor
solului si apararea impotriva inundatiilor. animaliere atat in fermele de crestere de
profil, cat si in gospodariile individuale.
Sanatatea Legislatia romaneasca este aliniata la legislatia Imbunatatirea calitatii vietii, Exista prevederi in PUG pentru:
umana europeana in cea ce priveste sanatatea populatiei cresterea confortului, evitarea - extinderea retelei centralizate de
prin asigurarea conditiilor de igiena (apa curenta, imbolnavirilor epidemiologice. alimentare cu apa potabila;
canalizare, depozitarea controlata a deseurilor). - extinderea canalizarii si construirea
statiei de epurare a apelor uzate
menajere;
- colectarea si depozitarea temporara
controlata a deseurilor
Riscuri Legislatia nationala are prevederi in ceea ce Protectia populatiei prin Lucrari pentru stabilizarea terenului si
naturale priveste cresterea protectiei populatiei fata de diminuarea efectelor alunecarilor de combatere a inundatiilor. Instituirea
riscurile naturale care se pot preveni (alunecari de de teren si a inundatiilor. interdictiei de construire in zonele cu
teren si inundatii) prin luarea unor masuri riscuri naturale.
anticipate aparitiei fenomenelor sau pentru
eliminarea efectelor acestora.
97
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Aspect de Obiectiv stabilit la nivel national, comunitar, Modul in care s-a avut in vedere in
Obiectivul relevant pentru plan
mediu international PUG
Zonarea Legislatia prevede corelarea intravilanului Protejarea populatiei si a zonelor Pune de acord nevoile populatiei (zona
teritoriala existent cu evidenta OCOTA in vederea asigurarii de locuit prin separarea de curti constructii si functiuni
unei bune administrari a terenurilor si a unei terenurile cu activitati economice complementare) cu dezvoltarea
dezvoltari edilitare judicioase. si servicii. urbanistica a localitatii.
Alocarea de terenuri pentru dezvoltare
economica.
Constientizarea Legislatia nationala, in concordanta cu cea Cresterea responsabilitatii PUG-ul contine propuneri rezultate in
publicului europeana prevede accesul liber al cetatenilor la publicului fata de mediu urma consultarii populatiei privind
informatia de mediu (HG nr. directiile de dezvoltare a localitatii.
1115/2002) implementarea obligatiilor rezultate Primaria aduce la cunostinta publicului
din Conventia privind accesul publicului la luarea tematica si continutul hotararilor
deciziilor in probleme de mediu semnata la adoptate de consiliul local.
Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata prin Legea nr. Regulamentul local de urbanism
86/2000 privind stabilirea cadrului de participare impune procedurile pentru aprobarea
a publicului la elaborarea anumitor planuri si obiectivelor de investitii cu respectarea
programe in legatura cu mediul. protectiei mediului.
PUG stabileste zonele de protectie.
98
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş
99
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Valoarea
Detaliere
impactului
Impact pozitiv semnificativ asupra aspectelor de mediu
+2
relevante
Impact pozitiv nesemnificativ asupra aspectelor de
+1
mediu relevante
0 Impact neutru
Impact negativ nesemnificativ asupra aspectelor de
-1
mediu relevante
Impact negativ semnificativ asupra aspectelor de mediu
-2
relevante
100
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Nivel
Aspect de mediu Obiectiv relevant pentru PUG Justificarea incadrarii
impact
Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii 0 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf si
aerului. gaze de esapament. Efectele sunt negative, directe, temporare si reversibile.
Dupa implementare, nu are impact asupra calitatii aerului.
Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata +2 Temporar, pe perioada implementarii pot aparea fenomene de poluare
si subterane prin limitarea poluarii din generate de deversari accidentale, spalarea materialelor, avand ca rezultat
surse punctiforme sau difuze. afectarea calitatii si in principal, cresterea turbiditatii apei. Efectul este
temporar, reversibil. Dupa implementare, impactul asupra calitatii apei de
suprafata sau subterane se reduce.
Sol Protectia calitatii solului si reducerea +2 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara deversari
suprafetelor afectate de depozitarile accidentale si alterarea structurii si functiei solului. De asemenea, pot aparea
neconforme de deseuri. depozitari neconforme. Efectele sunt negative, directe, temporare si
reversibile. Dupa implementare, impactul asupra calitatii solului se reduce.
Sanatatea Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea +1 In timpul implementarii pot aparea efecte negative indirecte legate de emisii
umana confortului, evitarea imbolnavirilor de zgomote, vibratii, emisii de pulberi si gaze de esapament. Efectele sunt
epidemiologice. temporare si acceptabile in situatia aplicarii masurilor de diminuare. Dupa
implementare, asigurarea apei curente contribuie la imbunatatirea
confortului si a igienei
Riscuri naturale Protectia populatiei prin diminuarea 0 In timpul implementarii este necesara stabilizare si urmarirea terenurilor in
efectelor alunecarilor de teren si a cazul in care traseele de conducte intersecteaza zone cu alunecari de teren.
inundatiilor. Pot aparea efecte semnificative, dar care prim masuri de combatere pot fi
aduse la un nivel acceptabil. Dupa implementare, nu are impact asupra
zonelor cu alunecari sau inundabile.
Zonarea Protejarea populatiei si a zonelor de +1 Dupa implementare, impact pozitiv indirect, permanent; permite
teritoriala locuit prin separarea de terenurile cu dezvoltarea urbana, a economiei si serviciilor.
activitati economice si servicii.
Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului +1 Implicarea populatiei in pastrarea calitatii surselor de apa (respectarea
populatiei fata de mediu zonelor de protectie a surselor de apa).
101
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Masura: Reabilitarea, extinderea retelei de canalizare si construirea statiei de epurare a apelor uzate menajere
Aspect de Nivel
Obiectiv relevant pentru PUG Justificarea incadrarii
mediu impact
Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii 0 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf si
aerului. Reducerea la minim a gaze de esapament. Efectele sunt negative, directe, temporare si
impactului transportului asupra aerului. reversibile. Dupa implementare, nu are impact asupra calitatii aerului.
Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata +2 Temporar, pe perioada implementarii pot aparea fenomene de poluare
si subterane prin limitarea poluarii din generate de deversari accidentale, spalarea materialelor, avand ca rezultat
surse punctiforme sau difuze. afectarea calitatii si in principal, cresterea turbiditatii apei. Efectul este
temporar, reversibil. Evacuarea de ape uzate corect epurate contribuie la
mentinerea calitatii bune a apelor de suprafata si elimina poluarea panzei
freatice.
Sol Protectia calitatii solului si reducerea +2 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara deversari
suprafetelor afectate de depozitarile accidentale si alterarea structurii si functiei solului. De asemenea, pot
neconforme de deseuri. aparea depozitari neconforme. Efectele sunt negative, directe, temporare
si reversibile. Dupa implementare se elimina contaminarea solului prin
deversari necontrolate de ape menajere uzate.
Sanatatea Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea +1 In timpul implementarii pot aparea efecte negative indirecte legate de
umana confortului, evitarea imbolnavirilor emisii de zgomote, vibratii, emisii de pulberi si gaze de esapament.
epidemiologice. Efectele sunt temporare si acceptabile in situatia aplicarii masurilor de
diminuare. Dupa implementare, contribuie la imbunatatirea confortului
si a igienei.
Riscuri naturale Protectia populatiei prin diminuarea 0 In timpul implementarii este necesara stabilizare si urmarirea terenurilor
efectelor alunecarilor de teren si a in cazul in care traseele de conducte intersecteaza zone cu alunecari de
inundatiilor. teren. Pot aparea efecte semnificative, dar care prim masuri de combatere
pot fi aduse la un nivel acceptabil. Dupa implementare, nu are impact
asupra zonelor cu alunecari sau inundabile.
Zonarea Protejarea populatiei si a zonelor de +1 Dupa implementare, impact pozitiv indirect, permanent; permite
teritoriala locuit prin separarea de terenurile cu dezvoltarea urbana, a economiei si serviciilor.
activitati economice si servicii.
Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului +1 Implicarea populatiei in managementul apelor uzate.
populatiei fata de mediu
102
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Aspect de
Obiectiv relevant pentru PUG Nivel impact Justificarea incadrarii
mediu
Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii +2 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf
aerului. Reducerea la minim a si gaze de esapament. Efectele sunt negative, directe, temporare si
impactului transportului asupra aerului. reversibile. Dupa implementare, fluidizeaza traficul; se reduc emisiile
de gaze prin reducerea consumului de carburant.
Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata 0 Temporar, pe perioada implementarii pot aparea fenomene de poluare
si subterane prin limitarea poluarii din generate de deversari accidentale, spalarea materialelor, avand ca
surse punctiforme sau difuze. rezultat afectarea calitatii si in principal, cresterea turbiditatii apei.
Efectul este temporar, reversibil. Dupa implementare, nu are impact.
Sol Protectia calitatii solului si reducerea 0 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara deversari
suprafetelor afectate de depozitarile accidentale si alterarea structurii si functiei solului. De asemenea, pot
neconforme de deseuri. aparea depozitari neconforme. Efectele sunt negative, directe,
temporare si reversibile.
Dupa implementare, nu are impact.
Sanatatea Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea +1 In timpul implementarii pot aparea efecte negative indirecte legate de
umana confortului, evitarea imbolnavirilor emisii de zgomote, vibratii, emisii de pulberi si gaze de esapament.
epidemiologice. Efectele sunt temporare si acceptabile in situatia aplicarii masurilor de
diminuare.
Dupa implementare, creste siguranta in trafic, confortul deplasarilor si
calitatea aerului.
Riscuri naturale Protectia populatiei prin diminuarea +1 In timpul implementarii este necesara stabilizare si urmarirea
efectelor alunecarilor de teren si a terenurilor in cazul in care traseele de conducte intersecteaza zone cu
inundatiilor. alunecari de teren. Pot aparea efecte semnificative, dar care prim
masuri de combatere pot fi aduse la un nivel acceptabil.
Dupa implementare, are impact pozitiv permanent prin lucrarile de
protectie a drumurilor prevazute.
Zonarea Protejarea populatiei si a zonelor de +1 Impact pozitiv; se asigura suprafetele necesare dezvoltarii functiunilor
teritoriala locuit prin separarea de terenurile cu si infrastructurii.
activitati economice si servicii.
Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului +1 Creste grija fata de integritatea infrastructurii rutiere.
populatiei fata de mediu
103
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Nivel
Aspect de mediu Obiectiv relevant pentru PUG Justificarea incadrarii
impact
Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii +1 Separarea functiunilor in intravilan protejeaza zonele de locuit de
aerului. Reducerea la minim a activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze si pulberi.
impactului transportului asupra aerului.
Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata 0 Nu afecteaza calitatea apei.
si subterane prin limitarea poluarii din
surse punctiforme sau difuze.
Sol Protectia calitatii solului si reducerea +1 Asigura utilizarea rationala a terenurilor din intravilan.
suprafetelor afectate de depozitarile
neconforme de deseuri.
Sanatatea umana Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea +1 Asigura confort si protectie prin stabilirea activitatilor ce pot fi
confortului, evitarea imbolnavirilor dezvoltate intr-o unitate teritoriala. Separa activitatile economice de
epidemiologice. zonele de locuit si sfera serviciilor publice (educatie, sanatate, cultura,
agrement, etc.)
Riscuri naturale Protectia populatiei prin diminuarea +1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de
efectelor alunecarilor de teren si a interdictii permenente sau temporare de construire.
inundatiilor.
Zonarea teritoriala Protejarea populatiei si a zonelor de - Obiectivul de mediu corespunde cu masura PUG.
locuit prin separarea de terenurile cu
activitati economice si servicii.
Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului +1 Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in
populatiei fata de mediu utilizarea lor optima.
104
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Nivel
Aspect de mediu Obiectiv relevant pentru PUG Justificarea incadrarii
impact
Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii 0 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf si
aerului. Reducerea la minim a gaze de esapament. Efectele sunt negative, directe, temporare si
impactului transportului asupra reversibile.
aerului. Dupa executia lucrarilor, nu are impact.
Apa Asigurarea calitatii apelor de 0 Temporar, pe perioada implementarii pot aparea fenomene de poluare
suprafata si subterane prin limitarea generate de deversari accidentale, spalarea materialelor, avand ca rezultat
poluarii din surse punctiforme sau afectarea calitatii si in principal, cresterea turbiditatii apei. Efectul este
difuze. temporar, reversibil.
Dupa implementare, nu are impact.
Sol Protectia calitatii solului si reducerea +2 Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara deversari
suprafetelor afectate de depozitarile accidentale si alterarea structurii si functiei solului. De asemenea, pot
neconforme de deseuri. aparea depozitari neconforme. Efectele sunt negative, directe, temporare
si reversibile. Dupa implementare, se elimina degradarea solului. Se
instituie masuri pentru protectia vietii si a bunurilor populatiei.
Sanatatea Imbunatatirea calitatii vietii, +1 In timpul implementarii pot aparea efecte negative indirecte legate de
umana cresterea confortului, evitarea emisii de zgomote, vibratii, emisii de pulberi si gaze de esapament.
imbolnavirilor epidemiologice. Efectele sunt temporare si acceptabile in situatia aplicarii masurilor de
diminuare. Dupa implementare, creste gradul de siguranta al populatiei la
riscurile naturale.
Riscuri naturale Protectia populatiei prin diminuarea +2 Protectia vietii si a bunurilor populatiei.
efectelor alunecarilor de teren si a
inundatiilor.
Zonarea Protejarea populatiei si a zonelor de 0 Nu are relevanta.
teritoriala locuit prin separarea de terenurile cu
activitati economice si servicii.
Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului +1 Creste responsabilitate publicului fata de integritatea lucrarilor de
populatiei fata de mediu amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren.
105
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Nivel
Aspect de mediu Obiectiv relevant pentru PUG Justificarea incadrarii
impact
Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii +1 Implicare constienta in economia de resurse energetice si energie.
aerului. Reducerea la minim a Renuntarea la arderea deseurilor si a altor resturi vegetale.
impactului transportului asupra aerului.
Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata +1 Respectarea zonelor de protectie a surselor de apa.
si subterane prin limitarea poluarii din Respectarea regimului deseurilor (interdictia de a mai depozita
surse punctiforme sau difuze. dezorganizat pe malurile cursurilor de apa).
Sol Protectia calitatii solului si reducerea +1 Implementarea sistemului de management al deseurilor.
suprafetelor afectate de depozitarile
neconforme de deseuri.
Sanatatea umana Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea +1 Respectare normelor igienico-sanitare.
confortului, evitarea imbolnavirilor
epidemiologice.
Riscuri naturale Protectia populatiei prin diminuarea +1 Participarea voluntara a populatiei la implementarea masurilor de
efectelor alunecarilor de teren si a prevenire a efectelor inundatiilor si alunecarilor de teren.
inundatiilor.
Zonarea teritoriala Protejarea populatiei si a zonelor de +1 Cresterea responsabilitatii administratiei si a populatiei in
locuit prin separarea de terenurile cu respectarea destinatiei terenurilor si a regimului de construire.
activitati economice si servicii.
Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului - Obiectivul de mediu corespunde cu masura PUG.
populatiei fata de mediu
106
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUG s-a realizat pe baza insumarii punctajului acordat pentru fiecare impact
asupra obiectivelor de mediu.
Reabilitarea si
Reabilitarea si extinderea retelei Cresterea gradului
Modernizarea Delimitarea si Reducerea/
extinderea de canalizare si de constientizare
Obiectivul de mediu relevant si extinderea zonificarea eliminarea
retelelor de construirea asupra
pentru PUG infrastructurii noului teritoriu riscurilor
alimentare cu statiei de epurare problemelor de
rutiere intravilan naturale
apa a apelor uzate mediu
menajere
Mentinerea si imbunatatirea 0 0 +2 +1 0 +1
calitatii aerului.
Reducerea la minim a impactului
transportului asupra aerului.
Asigurarea calitatii apelor de +2 +2 0 0 0 +1
suprafata si subterane prin
limitarea poluarii din surse
punctiforme sau difuze.
Protectia calitatii solului si +2 +2 0 +1 +2 +1
reducerea suprafetelor afectate de
depozitarile neconforme de
deseuri.
Imbunatatirea calitatii vietii, +1 +1 +1 +1 +1 +1
cresterea confortului, evitarea
imbolnavirilor epidemiologice
Protectia populatiei prin 0 0 +1 +1 +2 +1
diminuarea efectelor alunecarilor
de teren si a inundatiilor.
107
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Reabilitarea si
Reabilitarea si extinderea retelei Cresterea gradului
Modernizarea Delimitarea si Reducerea/
extinderea de canalizare si de constientizare
Obiectivul de mediu relevant si extinderea zonificarea eliminarea
retelelor de construirea asupra
pentru PUG infrastructurii noului teritoriu riscurilor
alimentare cu statiei de epurare problemelor de
rutiere intravilan naturale
apa a apelor uzate mediu
menajere
Protejarea populatiei si a zonelor +1 +1 +1 - 0 +1
de locuit prin separarea de
terenurile cu activitati economice
si servicii.
Cresterea responsabilitatii +1 +1 +1 +1 +1 -
publicului fata de mediu
TOTAL +7 +7 +6 +5 +6 +6
Prin urmare, masurile de reabilitare si extindere a retelelor de alimentare cu apa si canalizare si construirea statiei de
epurare, trebuie abordate cu prioritate, urmate de modernizarea si extinderea infrastructurii rutiere, reducerea riscurilor naturale si
constientizarea populatiei asupra problemelor de mediu.
108
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Exista premisele
Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa atingerii
obiectivului?
Mentinerea si imbunatatirea Obiectivele prevazute in PUG au DA
calitatii aerului. influenta pozitiva asupra calitatii pe termen lung
Reducerea la minim a aerului
impactului transportului
asupra aerului.
Asigurarea calitatii apelor de Obiectivele prevazute in PUG au DA
suprafata si subterane prin influenta pozitiva asupra calitatii apelor pe termen lung
limitarea poluarii din surse de suprafata si subterane
punctiforme sau difuze.
Protectia calitatii solului si Obiectivele prevazute in PUG au DA
reducerea suprafetelor influenta pozitiva asupra solului pe termen lung
afectate de depozitarile
neconforme de deseuri.
Imbunatatirea calitatii vietii, Obiectivele prevazute in PUG au DA
cresterea confortului, evitarea influenta pozitiva asupra calitatii vietii pe termen lung
imbolnavirilor
epidemiologice.
Protectia populatiei prin Obiectivele prevazute in PUG au DA
diminuarea efectelor influenta pozitiva asupra protectiei pe termen lung
alunecarilor de teren si a populatiei
inundatiilor.
Protejarea populatiei si a Obiectivele prevazute in PUG au DA
zonelor de locuit prin influenta pozitiva asupra zonarii pe termen lung
separarea de terenurile cu teritoriului
activitati economice si servicii.
Cresterea responsabilitatii Educarea, informarea si participarea DA
publicului fata de mediu populatiei la luarea deciziilor privind pe termen lung
mediu
109
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
110
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
111
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Prin lucrarile existente, dar mai ales prin cele propuse spre realizare, se
urmareste atingerea obiectivelor propuse de Administraţia Naţionala „Apele
Romane" si imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a panzei freatice, astfel:
- statiile de tratare si alimentare cu apa ale localitatilor corecteaza
potabilitatea apei si asigura un consum uniform si contorizat, iar
canalizarile si statia de epurare contribuie la protectia calitatii apelor;
- respectarea regimului deseurilor conduce la imbunatatirea calitatii apelor,
prin desfiintarea depozitelor haotice si evitarea infiltratiilor;
- se asigura calitatea apei tratate la cerintele standardelor existente pentru
apa potabila (Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile);
- se asigura igiena, sanatatea populatiei si protectia mediului, in general, si a
apelor, in special;
- racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare a
apelor uzate;
- evitarea deversarilor accidentale, in cursurile de apa.
112
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
113
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
114
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
7.5. POPULATIA
115
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
116
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
117
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
118
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
119
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
120
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Introducere
Planul urbanistic general al comunei Stefan cel Marea fost elaborat de S.C.
SIPRO S.R.L. in conformitate cu prevederile legale (Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile si completarile ulterioare; Legea
nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Sectiunea
a IV-a - Reteaua de localitati cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul nr. 13
M/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 - Ghid privind
metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general).
Pe baza analizei situatiei existente, a modificarilor survenite in folosinta
terenurilor din intravilan, a tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri
publice de interes comun si bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a
cetatenilor de modernizare si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic
general stabileste directiile evolutiei comunei Stefan cel Marein concordanta cu alte
programe si planuri astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:
- dezvoltare durabila a Comunei Stefan cel Mare;
- cresterea nivelului de trai;
- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;
- cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin
asigurarea cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte
privind evacuarea apelor uzate, depozitarea deseurilor, protectia
solului.
121
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Obiective specifice:
- Optimizarea relatiilor in teritoriu;
- Realizarea unei infrastructuri corespunzatoare nevoilor comunitatii si la un
standard tehnic comparabil cu Uniunea Europeana;
- Delimitarea si zonificarea teritoriului intravilan astfel incat sa corespunda
cerintelor de dezvoltare armonioasa a tuturor laturilor vietii economice si sociale;
- Asigurarea infrastructurilor specifice invatamantului, cultelor, culturii,
sanatatii, distractiei la un nivel corespunzator;
- Reglementarea clara a autorizarii construirii pe tot teritoriul orasului, in
vederea utilizarii rationale a terenurilor;
- Clarificarea regimului juridic al terenurilor;
- Stabilirea obiectivelor de utilitate publica;
- Valorificarea patrimoniului natural, uman, economic, cultural si istoric;
- Influentarea dezvoltarii spirituale a colectivitatii umane ce traieste in o
comuna Stefan cel Mare.
- Crearea unui climat turistic si investitional mai atractiv;
- Imbunătătirea calitătii vietii si crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii
din comuna Stefan cel Mare;
- Protectia si îmbunătătirea calitătii mediului si a locuirii.
122
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Existent Propus
Zone functionale Suprafata % din total Suprafata % din total
(ha) intravilan (ha) intravilan
Locuinte si functiuni
152 37,53 182 41,46
complementare
Unitati industriale si depozite 3 0,74 3 0,68
Unitati agro-zootehnice 6 1,48 6 1,37
Institutii si servicii de interes
8 1,98 9 2,05
public
Cai de comunicatie si transport 40 9,88 41 9,34
Spatii verzi, sport, agrement,
6 1,48 11 2,51
protectie
Constructii tehnico-edilitare 4 0,99 6 1,37
Gospodarie comunala, cimitire 4 0,99 6 1,37
Destinatie speciala - - - -
Terenuri libere 179 44,20 172 39,18
Ape 3 0,74 3 0,68
Paduri - - - -
Terenuri neproductive - - - -
Total intravilan 405 100 439 100
123
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Epurarea apelor
Se intentioneaza construirea unei statii de epurare cu doua trepte (mecanica si
biologica).
Eliminarea deseurilor
Primaria comunei Stefan cel Mare este asociata în derularea proiectului ISPA
“Managementul integrat al deseurilor solide în judetul Arges”.
Organizarea si functionarea platformelor de depozitare a deseurilor atat pe
amplasmentele unitatilor economice, cat si in gospodariile individuale vor tine seama de
legislatia specifica din domeniu (mediu, sanatate, agricultura), urmarindu-se pastrarea
unui nivel acceptabil atat al impactului asupra mediului (impermeabilizari de bazine de
stocare, platforme etc.), cat si asupra sanatatii umane (respectarea distantelor minime
fata de locuinte si zone protejate, impiedicarea infiltrarii in puturile de alimentare cu apa
etc.).
Referitor la deseurile medicale, periculoase, deseuri metalice, uleiuri uzate, baterii
si acumulatori, ambalaje, anvelope, electrocasnice, se vor colecta separat si se vor
elimina respectand legislatia specifica pentru fiecare categorie in parte, prin contractarea
unor agenti specializati, autorizati in acest sens.
124
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Analiza impactului
Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a
analizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor
de mediu.
Exista premisele
Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa atingerii
obiectivului?
Mentinerea si imbunatatirea Obiectivele prevazute in PUG au DA
calitatii aerului. influenta pozitiva asupra calitatii pe termen lung
Reducerea la minim a aerului
impactului transportului
asupra aerului.
Asigurarea calitatii apelor de Obiectivele prevazute in PUG au DA
suprafata si subterane prin influenta pozitiva asupra calitatii apelor pe termen lung
limitarea poluarii din surse de suprafata si subterane
punctiforme sau difuze.
Protectia calitatii solului si Obiectivele prevazute in PUG au DA
reducerea suprafetelor influenta pozitiva asupra solului pe termen lung
afectate de depozitarile
neconforme de deseuri.
Imbunatatirea calitatii vietii, Obiectivele prevazute in PUG au DA
cresterea confortului, evitarea influenta pozitiva asupra calitatii vietii pe termen lung
imbolnavirilor
epidemiologice.
Protectia populatiei prin Obiectivele prevazute in PUG au DA
diminuarea efectelor influenta pozitiva asupra protectiei pe termen lung
alunecarilor de teren si a populatiei
inundatiilor.
Protejarea populatiei si a Obiectivele prevazute in PUG au DA
zonelor de locuit prin influenta pozitiva asupra zonarii pe termen lung
separarea de terenurile cu teritoriului
activitati economice si servicii.
Cresterea responsabilitatii Educarea, informarea si participarea DA
publicului fata de mediu populatiei la luarea deciziilor privind pe termen lung
mediu
125
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
3. Comuna Stefan cel Mare este situate in partea de sud-est a judetului Arges, la
o distanta de resedinta de judet si municipiul Pitesti de 55 km, între bazinele
hidrografice ale râurilor Dâmbovnic, Glavacioc şi Teleorman.
5. Comuna Stefan cel Mare are rezolvate parţial pentru etapa actuala,
alimentarea cu energie electrica, telefonie, apa si canalizare. Aceate lucrări,
necesita continuare si dezvoltare.
126
RAPORT de MEDIU
PALN URBANISTIC GENERAL
Comuna Ştefan cel Mare, judeţul Argeş
Bibliografie
127