Functiile Tertiare Ale Municipiului Cluj Napoca

BOGDAN-NICOLAE PĂCURAR
FUNCŢIILE „TERŢIARE”
ALE MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA
Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr. Vasile Surd
Prof. univ. dr. Ioan Ianoş
ISBN 978-973-595-670-7
© 2014. Autorul volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea

integrală sau parţială a textului, prin orice mijloace, fără acordul autorului,
este interzisă şi se pedepseşte conform legii.
Universitatea Babeş-Bolyai
Presa Universitară Clujeană
Director: Codruţa Săcelean
Str. Hasdeu nr. 51
400371 Cluj-Napoca, România
Tel./Fax: (+40)-264-597.401
E-mail: editura@editura.ubbcluj.ro
http://www.editura.ubbcluj.ro/
BOGDAN-NICOLAE PĂCURAR
FUNCŢIILE „TERŢIARE”
ALE MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA
PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ

2014
CUPRINS
1. Memoriu epistemologic................................................................................................................ 9
2. Etapele abordării geografiei urbane în ştiinţa geografică...................................................... 13

2.1. Abordările geografiei internaţionale în ştiinţa geografiei urbane......................................... 13
2.2. Abordările geografiei româneşti în ştiinţa geografiei urbane ............................................... 19
2.3. Geografia urbană în şcoala geografică clujeană ................................................................... 21
3. Funcţiile aşezărilor. Clasificare şi fundamentare epistemologică ......................................... 25

3.1. Consideraţii funcţionaliste asupra conceptelor şi termenilor definitorii
în structurarea concepţiei asupra funcţiilor aşezărilor.......................................................... 25
3.2. Funcţiile aşezărilor. Clasificare şi fundamentare epistemologică ........................................ 31
3.2.1. Funcţiile aşezărilor rurale.......................................................................................... 31
3.2.2. Funcţiile aşezărilor urbane ........................................................................................ 35
4. Funcţiile “terţiare” ale municipiului Cluj-Napoca ................................................................. 41

4.1. Modul de organizare actuală. Structura taxonomică a subsistemului funcţiilor terţiare
ale municipiului Cluj-Napoca .............................................................................................. 41
4.1.1. Modul de organizare actuală ..................................................................................... 41
4.1.2. Funcţiile terţiare ale municipiului Cluj-Napoca. Prezentare geografică.................. 42
4.1.2.1. Funcţiile civice ale municipiului Cluj-Napoca............................................. 42
4.1.2.1.1. Funcţia rezidenţială a municipiului Cluj-Napoca......................... 43
4.1.2.1.1.1. Introducere şi fundamentare ..................................... 43
4.1.2.1.1.2. Logistica instituţională a funcţiei rezidenţiale
a municipiului Cluj-Napoca...................................... 46
4.1.2.1.2. Funcţia administrativ-civică a municipiului Cluj-Napoca............ 50
4.1.2.1.2.1. Introducere şi fundamentare teoretică ...................... 50
4.1.2.1.2.2. Elementele subsistemului funcţional administrativ-
civic al municipiului Cluj-Napoca ........................... 52
4.1.2.1.3. Funcţia urbanistică a municipiului Cluj-Napoca .......................... 55
4.1.2.1.3.1. Introducere şi fundamentare...................................... 55
4.1.2.1.3.2. Logistica instituţională a funcţiei urbanistice
4.1.2.1.4. Funcţia ecologică a municipiului Cluj-Napoca ............................ 65
4.1.2.1.4.1. Introducere şi fundamentare teoretică....................... 65
4.1.2.1.4.2. Elementele subsistemului funcţional ecologic
al municipiului Cluj-Napoca .................................... 70
4.1.2.1.5. Funcţia medicală a municipiului Cluj-Napoca............................. 81
4.1.2.1.5.1. Introducere şi fundamentare teoretică....................... 81
4.1.2.1.5.2. Structura funcţiei medicale
5
4.1.2.1.6. Funcţia de securitate a municipiului Cluj-Napoca ....................... 90
4.1.2.1.6.1. Introducere şi fundamentare teoretică ....................... 90
4.1.2.1.6.2. Structura funcţiei de securitate civic-urbană
a municipiului Cluj-Napoca ...................................... 93
4.1.2.2. Funcţiile culturale ale municipiului Cluj-Napoca ...................................... 104
4.1.2.2.1. Introducere şi fundamentare....................................................... 104
4.1.2.2.2. Elementele structural-funcţionale ale funcţiilor culturale
ale municipiului Cluj-Napoca .................................................... 109
4.1.2.2.3. Funcţia educativă de masă a municipiului Cluj-Napoca ............ 117
4.1.2.2.3.1. Introducere şi fundamentare teoretică .................... 117
4.1.2.2.3.2. Structura funcţiei educative de masă
a municipiului Cluj-Napoca................................... 118
4.1.2.2.4. Funcţia universitară a municipiului Cluj-Napoca ...................... 122
4.1.2.2.4.1. Introducere şi fundamentare teoretică .................... 122
4.1.2.2.4.2. Mutaţii în structura funcţiei universitare
după momentul de prag 1989-1990........................ 125
4.1.2.2.4.3. Poziţia sistemică şi oferta funcţiei universitare
a municipiului Cluj-Napoca ................................... 128
4.1.2.2.5. Funcţia spiritual-religioasă a municipiului Cluj-Napoca ........... 147
4.1.2.2.5.1. Introducere şi fundamentare ................................... 147
4.1.2.2.5.2. Elementele funcţional-sistemice ale funcţiei
spiritual-religioase a municipiului Cluj-Napoca .... 150
4.1.2.2.6. Funcţia ştiinţifico-academică a municipiului Cluj-Napoca........ 153
4.1.2.2.6.1. Introducere şi fundamentare ................................... 153
4.1.2.2.6.2. Elementele structural-funcţionale ale funcţiei
ştiinţifico-academice a municipiului Cluj-Napoca. 156
4.1.2.2.7. Funcţia sportivă a municipiului Cluj-Napoca............................. 164
4.1.2.2.7.1. Introducere şi fundamentare teoretică..................... 164
4.1.2.2.7.2. Elementele structural-funcţionale ale funcţiei
sportive a municipiului Cluj-Napoca ..................... 165
4.1.2.3. Funcţiile administrativ-politice ale municipiului Cluj-Napoca.................. 170
4.1.2.3.1. Introducere şi fundamentare teoretică........................................ 170
4.1.2.3.2. Funcţia administrativ-politică judeţeană.................................... 173
4.1.2.3.2.1. Elementele funcţiei administrativ-politice judeţene
a municipiului Cluj-Napoca.................................... 173
4.1.2.3.3. Funcţia administrativ-politică regională .................................... 179
4.1.2.3.3.1. Elementele funcţiei administrativ-politice regionale
a municipiului Cluj-Napoca ................................... 179
4.1.2.4. Funcţia comercială a municipiului Cluj-Napoca........................................ 181
4.1.2.4.1. Introducere şi fundamentare ...................................................... 181
4.1.2.4.2. Logistica instituţională a funcţiei comerciale
a municipiului Cluj-Napoca ...................................................... 186
4.1.2.5. Funcţiile turistice ale municipiului Cluj-Napoca ....................................... 192
4.1.2.5.2. Logistica instituţională a funcţiilor turistice
ale municipiului Cluj-Napoca .................................................... 195
6
4.1.2.6. Funcţia financiară a municipiului Cluj-Napoca ......................................... 197
4.1.2.6.2. Logistica instituţională a funcţiei financiare
4.1.2.7. Funcţia juridică a municipiului Cluj-Napoca ............................................. 202
4.1.2.7.2. Elementele structural-funcţionale ale funcţiei juridice
4.1.2.8. Funcţia transport-vehiculatorie a municipiului Cluj-Napoca..................... 208
4.1.2.8.2. Logistica instituţională a funcţiei transport-vehiculatorii
4.1.2.9. Funcţia infocomunicaţională a municipiului Cluj-Napoca ........................ 226
4.1.2.9.2. Logistica instituţională a funcţiei infocomunicaţionale
4.1.2.10. Funcţia militară a municipiului Cluj-Napoca........................................... 238
4.1.2.10.1. Introducere şi fundamentare ................................................... 238
4.1.2.10.2. Elementele structural-funcţionale ale funcţiei militare
a municipiului Cluj-Napoca ................................................... 243
4.1.2.11. Funcţia frontalieră a municipiului Cluj-Napoca....................................... 250
4.1.2.11.1. Introducere şi fundamentare .................................................. 250
4.1.2.11.2. Logistica instituţională a funcţiei frontaliere
a municipiului Cluj-Napoca .................................................. 254
4.2. Analiza diagnostic a funcţiilor terţiare ale municipiului Cluj-Napoca ............................... 256
4.2.2. Analiza subsistemului funcţiilor civice din geosistemul Cluj-Napoca..................... 256
4.2.2.1. Diagnoza subsistemului funcţional-civic din geosistemul Cluj-Napoca.... 257
A. Delimitarea teritorială............................................................................ 257
B. Individualitatea subsistemului funcţional-civic
din geosistemul Cluj-Napoca................................................................ 258
B.1. Cantitatea, structura şi morfologia fluxurilor................................ 258
B.1.1. Cantitatea, structura şi morfologia fluxurilor generate
în subsistemul funcţional-civic
de către funcţia rezidenţială............................................... 258
de către funcţia de securitate ............................................. 266
de către funcţia urbanistică ............................................... 270
de către funcţia medicală................................................... 275
în subsistemul civic-funcţional
prin funcţia administrativ-civică ....................................... 279
de funcţia ecologică în subsistemul funcţional-civic ........ 284
7
C. Integrarea subsistemului funcţional-civic în geosistemul urban
şi în sistemele holarhice superioare....................................................... 297
D. Evoluţia (dinamica) subsistemului funcţional civic urban
din geosistemul Cluj-Napoca în perioada 1990-2010........................... 309
E. Funcţionalitatea subsistemului civic urban
din geosistemul Cluj-Napoca................................................................ 313
E.1. Structuri de bază şi relaţiile dintre acestea .................................... 313
E.2. Componentele cu rol polarizator
în subsistemul civic urban Cluj-Napoca ....................................... 317
E.3. Nivelul de organizare a subsistemului funcţional civic
din geosistemul Cluj-Napoca........................................................ 318
E.4. Arii şi puncte critice în subsistemul funcţional civic
al municipiului Cluj-Napoca......................................................... 323
E.5. Concluzii asupra stării şi funcţionalităţii subsistemului
civic-urban din geosistemul Cluj-Napoca .................................... 323
4.3. Funcţiile terţiare şi geografia prospectivă a municipiului Cluj-Napoca.
Abordare euristică .............................................................................................................. 325
5. Geografia funcţiilor „terţiare” şi fenomenele frontierei în municipiul Cluj-Napoca........ 371
5.1 „Frontiera”, concept sociogeografic şi geopolitic .............................................................. 371
5.2. Conceptul frontierei în definirea zonei de influenţă urbană în teritoriu ............................. 375
5.2.1. Aspecte gnoseologice ............................................................................................... 375
5.2.2. Raporturi definitorii între fenomenul frontierei şi influenţa urbană ....................... 376
5.2.3. Raporturile de influenţă dintre structura oraşului
şi structura teritoriului înconjurător, în câmpul frontierei ..................................... 378
5.2.4. Oraşul – spaţiu de confruntare definitoriu pentru zona de influenţă ...................... 379
5.2.5. Configurarea zonei de influenţă urbană în raport cu fenomenele frontierei........... 380
5.2.6. Rolul configurator (pentru zona de influenţă) al funcţiilor urbane,
în contextul fenomenelor frontierei ......................................................................... 381
5.2.7. Raporturi definitorii între conceptul frontierei, funcţia comercială
şi zona de influenţă urbană ..................................................................................... 382
5.2.8. Raporturi definitorii între conceptul frontierei, funcţia culturală
şi zona de influenţă urbană...................................................................................... 383
5.2.9. Raporturi definitorii între conceptul frontierei, funcţia administrativ-politică
şi zona de influenţă urbană...................................................................................... 386
5.3. Taxonomia fenomenelor frontierei din geografia geosistemului urban Cluj-Napoca........ 388
5.4. Spaţiul geografic Cluj-Napoca, o construcţie a frontierelor............................................... 395
5.4.1. Amprenta frontierei dacoromâne în geografia municipiului Cluj-Napoca ............. 396
5.4.2. Amprenta frontierei germane în geografia municipiului Cluj-Napoca ................... 407
5.4.3. Amprenta frontierei catolice în geografia municipiului Cluj-Napoca..................... 410
5.4.4. Amprenta frontierei maghiare în geografia municipiului Cluj-Napoca .................. 413
5.4.5. Amprenta frontierei imperiale în geografia municipiului Cluj-Napoca .................. 419
5.4.6. Amprenta frontierei comuniste în geografia municipiului Cluj-Napoca ................. 423
5.5. Funcţiile terţiare şi procesele frontierei în geografia municipiului Cluj-Napoca............... 428
Anexe ............................................................................................................................................. 441
Bibliografie ................................................................................................................................... 445
8
CUVÂNT ÎNAINTE
Lucrarea de faţă, dincolo de valoarea intrinsecă, este rezultatul unei etape din viaţa
autorului: de căutări, de acumulări, de perseverenţă şi tenacitate. Este “plusvaloarea” acumulată de
autor prin exploatarea inteligentă a tuturor resurselor: şcoli valoroase precum Universitatea Babeş-
Bolyai şi Universitatea din Viena, carieră profesională în instituţii de marcă (Consiliul Judeţean
Cluj; Biroul din Bruxelles al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România), îndrumare spre
competenţă, susţinere familială, etc.
Expresie a proiectului de cercetare în cadrul studiilor doctorale – sub îndrumarea
profesorului Vasile Surd – prezenta lucrare abordează geografia municipiului Cluj-Napoca prin
construcţia unui proiect de cercetare bazat pe: spirit de observaţie; spirit novator; acumulare
competentă; perspectivă axiologică şi epistemologică originală.
Prezenta carte oferă cititorului câmpuri gnoseologice originale şi valoroase precum:
 abordarea funcţionalistă a geosistemului urban Cluj-Napoca;
 concepte novatoare asupra oraşului (ca geosistem), asupra funcţiilor sale, concretizate
prin avansarea unor definiţii şi fundamentări originale;
 o nouă taxonomie a funcţiilor aşezărilor (oraş şi sat) şi a municipiului Cluj-Napoca în
mod particular;
 o metodă de analiză geografică a municipiului Cluj-Napoca prin exploatarea şi
combinarea novatoare a analizei “sistemelor teritoriale” cu metodele euristice şi
aporetică;
 avansează într-o formulă originală o nouă concepţie de abordare a oraşului din
perspectiva unei noi etape a abordării geografice – etapa geografiei manageriale.
Lucrarea, prin spiritul său novator, aduce în spaţiul cercetării o perspectivă neatacată în
geografia urbană românească: analiza oraşului (Cluj-Napoca) din perspectiva “fenomenului
frontierei”. Este un “câmp” care cu siguranţă poate deschide noi căi de cercetare a aşezărilor urbane
fie prin construcţii geoucronice, fie prin abordări geoprospective, care pot asigura urbanismului
soluţii viabile în spiritul unei evoluţii durabile a oraşului de azi.
Practic, lucrarea de faţă este prima analiză geografică a municipiului Cluj-Napoca într-o
abordare sistemică şi funcţionalistă, în câmpul geografiei urbane româneşti.
Prof. univ. dr. Vasile Surd -

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca,
Facultatea de Geografie
Geografia urbană contemporană a marcat în ultima perioadă salturi formidabile, care s-au
reflectat în vizibilitatea ştiinţei “Geografie”, în abordările inter- şi transdisciplinare ale cunoaşterii şi
acţiunii teritoriale. Într-un astfel de context se plasează lucrarea autorului; Cluj-Napoca merita un
astfel de studiu şi mă bucur că studiile geografice sunt primele care analizează, în detaliu, funcţiile
unui asemenea oraş.
Dincolo de specificul analitic al funcţiilor urbane ale Clujului, o menţiune specială merită
făcută la această lucrare, pentru structura analitică inedită şi inovantă, prin maniera de definire a
conceptelor, prin inserţia în literatura străină şi românească, descrierea structurilor instituţionale şi
logistice ale oraşului, prin mulţimea de argumente în localizarea activităţilor generatoare de funcţii.
Taxonomia originală a funcţiilor municipiului Cluj-Napoca abordează pentru prima dată în
literatura de specialitate românească funcţiile: administrativ-civică; de securitate; ecologică;
infocomunicaţională şi mai ales frontalieră. Este categoric remarcabilă abilitatea autorului, de
interpretare, prin care se pun în scenă interacţiunile dintre componentele sistemului terţiar şi care
duc, prin adaptarea şi folosirea metodelor euristice prospective (PERT, Gantt), la deschiderea unei
noi căi de abordare a oraşului prin “geografie normativă, prospectivă, proiectivă şi operaţională”.
Ultimul capitol, ca şi concepţie, mod de aplicare şi rezultate, reprezintă o altă pistă care, se
pare, poate fi deosebit de fertilă cercetătorilor în domeniu. “Fenomenul frontierei” este generator de
spaţii de tranziţie. Ceea ce ne-a încântat a fost că autorul a integrat foarte bine problematica
“frontierelor” în Legea complexităţii progresive a geosferelor şi a interacţiunii lor (S. Mehedinţi).
În concluzie, sunt foarte încântat de a fi analizat o asemenea lucrare. Este o lucrare care a
înglobat un efort fizic, dar mai ales intelectual deosebit. Rezultatele sunt originale în foarte mare
proporţie, iar inserţia citărilor ne arată că autorul s-a concentrat pe valorificarea forţei creative
proprii, construind ansambluri logice rafinate, în contexte bibliografice extrem de complexe. Modul
de redactare este impecabil, spre satisfacţia celui care lecturează o lucrare deosebită, inovantă şi
care după publicare, în mod sigur, va încuraja mulţi tineri cercetători să se aventureze spre astfel de
abordări. Sunt convins că acesta este un pas şi că în curând geografia va avea un promotor de
marcă.
Prof. univ. dr. Ioan Ianoş -

Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Geografie
Lucrarea realizată de domnul Păcurar Bogdan-Nicolae se constituie într-o remarcabilă
contribuţie la cunoaşterea municipiului Cluj-Napoca şi a rolului său de polarizator şi disipator
regional de fluxuri şi simboluri, din perspectivă geografică. Viziunea de ansamblu, care pune în
prim plan orientarea funcţionalistă a analizei geografice, precum şi structura lucrării sunt, evident,
contribuţii novatoare. Amprenta personală este accentuată şi de faptul că dezvoltările teoretice – de
fiecare dată justificate şi susţinute de un remarcabil aport critic – sunt aplicate pertinent la “spaţiul
laborator”.
Focusarea multiplă asupra obiectului de studiu – funcţiile “terţiare” ale municipiului Cluj-
Napoca - şi accentele deseori inedite şi surprinzătoare, ca şi aplicarea unor indici de evaluare
sintetică, cu rol în practica amenajării şi dezvoltării teritoriului, sunt alte contribuţii notabile. Se
remarcă reuşita autorului de a înscrie discursul analitic în căuşul ocrotitor şi programatic al unor
concepţii şi orientări moderne afirmate în geografia umană şi în cea socială în special.
Foarte buna documentare a lucrării, remarcabila ilustrare cartografică şi iconografică,
numeroasele scheme conceptuale originale sau preluate, dar adaptate, ca şi stăpânirea limbajului
ştiinţific, îmbrăcat într-o formă literară de ţinută, reuşesc să ofere un tablou incitant şi realist asupra
lumii unui oraş profund ancorat în spaţiul cultural al Transilvaniei şi larg deschis fluxurilor externe.
În acelaşi timp, ţinuta academică a lucrării este realizată şi prin jocul scărilor de analiză şi de
interpretare cartografică, într-o abordare diatopică pe cât de necesară pe atât de bine adaptată
problematicii lucrării.
Sursele documentare reunite de autor sunt dintre cele mai variate, dar alese cu grijă, pentru a
nu transforma demersul ştiinţific într-unul erudit în sine. Materialele bibliografice, cele documentar-
statistice şi observaţiile proprii de teren sunt convocate şi asociate inteligent; autorul reuşeşte astfel
să construiască un edificiu conceptual şi metodologic prin care consolidează procesul de cunoaştere
ştiinţifică şi oferă un produs cu mare aport cognitiv, dar şi cu valenţe de exploatare în practica
dezvoltării urbane.
Lucrarea este redactată într-un limbaj de specialitate îngrijit, autorul dovedind o bună
stăpânire a terminologiei geografice şi o bună capacitate de exprimare a conceptelor ştiinţifice.
Totul este îmbrăcat într-un stil elaborat, în care terminologia de ultimă generaţie se îmbină cu
referinţe epistemologice şi gnoseologice cu aplicaţie metodologică, folosite cu acurateţe şi respect
pentru limba română.
Felicitări, aşadar, pentru curajul de a fi novator şi pentru ambiţia de a face din “nou” un plus
de calitate, cu remarcabil potenţial de influenţă în geografia urbană. Mult succes în construcţia unei
cariere frumoase!
Prof. univ. dr. Nicolae Popa –
Universitatea de Vest Timişoara
1. MEMORIU EPISTEMOLOGIC – EPISTEMOLOGICAL EXPOSITION
Structura concepĠiei prezentei lucrări se bazează pe conútientizarea extraordinarei

complexităĠi a geosistemului urban Cluj-Napoca. Holarhia sa cuprinde subsisteme pe care realitatea
geografică le evidenĠiază – pornind de la “útiinĠele complexităĠii” – ca pe niúte sisteme geografice
care păstrează în structura lor absolut toate trăsăturile geografice ale sistemului superior –
municipiul Cluj-Napoca. Această realitate a municipiului este fundamentată teoretic de una dintre
útiinĠele complexităĠii: teoria fractalilor. În acest sens, am considerat subsistemul funcĠiilor terĠiare
ale municipiului Cluj-Napoca drept un “sistem geografic” úi am procedat la analizarea lui, a
elementelor sale – funcĠiile terĠiare – nu prioritar descriptiv, ci fenomenologic. Teoria complexităĠii
susĠine că într-un sistem – subsistemul funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca – nu
elementele în sine sunt cele importante, ci importanĠa fundamentală o au relaĠiile dintre elementele
sistemului. Această concepĠie odată însuúită, am procedat la construcĠia unui cadru de analiză
geografică în care am folosit úi adaptat (la cazul meu) demonstraĠiile úi fundamentările pe care
útiinĠa geografiei urbane ni le oferă astăzi. Ca metodă de abordare am folosit în funcĠie de situaĠia
optimă abordarea funcĠionalistă; am exploatat metodele analizelor geografice, euristică, dar úi
aporetică. Pentru cuprinderea sistemică a problematicii abordate am adaptat însă scopului meu
“metodologia modului de organizare a sistemelor teritoriale” (I. Ianoú, 2000).
„Cuprinsul” lucrării este sumarul director al întregului proiect de cercetare realizat. El
evidenĠiază pe de o parte fundamentări teoretice asupra domeniului geografiei urbane úi mai ales a
„funcĠiilor terĠiare”, iar pe de altă parte construcĠia analitică a subsistemului funcĠiilor terĠiare ale
municipiului Cluj-Napoca. Mi-am propus încă de la proiectarea acestei teme de cercetare úi ce să nu
fie această lucrare: să nu fie o geografie descriptivă; să excludă “asocierea” cu o descriere
geografică, narativă, a elementelor sistemului funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca.
Acest lucru, în primul rând, pentru că exclud “locul” unei cercetări alături de un ghid geografic.
Capitolul 2 abordează problematica evoluĠiei geografiei urbane ca útiinĠă geografică. În el
am evidenĠiat contribuĠia úcolii geografice clujene în domeniu.
Avansez în capitolul 3 abordări particulare asupra definiĠiei funcĠiilor aúezărilor, asupra
oraúului ca sistem geografic complex úi propun o nouă taxonomie a funcĠiilor oraúului (inclusiv
Cluj-Napoca).
Analiza geografică a subsistemului funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca este
concepută pe trei piloni. Schema structurală a acesteia este prezentată în figura nr. 3, iar cei trei
piloni sunt:
modul de organizare actuală a funcĠiilor;
analiza – diagnostic – a funcĠiilor „terĠiare” din geosistemul Cluj-Napoca;
9
geografia prospectivă a subsistemului funcĠiilor „terĠiare” ale municipiului.
Capitolul 4 este construit astfel:
o la subcapitolul 4.1. se prezintă: Modul de organizare actuală úi Structura taxonomică a
funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca;
o subcapitolul 4.2. realizează Analiza subsistemului funcĠiilor terĠiare din geosistem
conform schemei cu Diagnoza subsistemului funcĠiilor terĠiare din geosistemul Cluj-
Napoca (figura nr. 83); un astfel de demers se poate face fie pentru sistemul fiecărei
funcĠii (terĠiare), fie pentru o categorie taxonomică superioară (un grup de funcții), fie la
nivelul întregului subsistem al funcĠiilor terĠiare. SpaĠiul tipografic ne-a determinat să
optăm pentru a doua categorie úi în consecinĠă la secĠiunea 4.2.2. am făcut Diagnoza
subsistemului funcĠional-civic din geosistemul Cluj-Napoca;
o la subcapitolul 4.3. am realizat analiza prospectivă a subsistemului funcĠiilor terĠiare ale
municipiului Cluj-Napoca printr-un raport analitic biunivoc - FuncĠiile terĠiare úi
geografia prospectivă a municipiului Cluj-Napoca. Aici, concepĠia analizei prospective
este evidenĠiată în figura nr. 112 “Schema epistemologică de analiză prospectivă a
subsistemului funcĠional” terĠiar” al geosistemului Cluj-Napoca”.
ğinta urmărită prin această organizare structurală a analizei subsistemului funcĠiilor terĠiare
este atinsă în concepĠia mea prin parcurgerea celor trei trepte definitorii în configurarea, definirea úi
analizarea sistemului geografic teritorial: elementele; stările acestora úi, relaĠiile dintre elemente úi
stările lor. În acest moment analitic am intervenit în construcĠia epistemologică, introducând o nouă
treaptă (necesară) a gnoseologiei unui sistem geografic (subsistemul funcĠiilor terĠiare ale
municipiului Cluj-Napoca) úi anume geografia prospectivă.
Capitolul 5 „Geografia funcĠiilor terĠiare úi “fenomenele frontierei” în municipiul Cluj-
Napoca” este propunerea pe care o avansez în cadrul acestei lucrări úi prin care susĠin úi demonstrez
că orice oraú, un geosistem urban, dar în mod special Cluj-Napoca, este rezultatul construcĠiei
geografice a “fenomenului frontierei”.
Analiza geografică a geosistemului Cluj-Napoca, raportată la fenomenul frontierei (fenomen
urbogenetic úi definitoriu), cred că este o “construcĠie” în jurul căreia sistemul geografic urban
(oraúul) trebuie analizat pe viitor. Geografia, ca filozofie a útiinĠelor măsurabile, trebuie să se aplece
urgent úi să analizeze istoria, dar mai ales perspectiva geografică úi geosistemică a oraúelor prin
prisma acestei filozofii.
Pătrunderea sensului profund al evoluĠiei municipiului Cluj-Napoca, din această perspectivă,
asigură stăpânirea următoarei trepte a evoluĠiei durabile a acestuia, printr-o geografie managerială
sub imperiul cunoaúterii complexe.
10
The structure of this book` outlook is based on knowing the extraordinary complexity of the
Cluj-Napoca urban geosystem. Its holarchy encompasses subsystems that the geographic reality
emphasizes - starting from the sciences of complexity – as geographical systems that retain within
their structure all the geographic features of the higher system, that is the City of Cluj-Napoca. This
reality of the city of Cluj-Napoca is based on one of the complexity sciences: the fractal theory.
That is why I consider the tertiary functions` subsystem of the City of Cluj-Napoca as a „geographic
system” and we proceeded in analysing it, its elements – the tertiary functions – not in a descriptive
manner, but in a phenomenological one. The complexity theory states that within a system – Cluj-
Napoca`s subsystem of tertiary functions – what is important is not the elements per se, but the
relations between the system`s elements. Then I continued to build a geographic analysis
framework in which I used and adapted (to our case) the substantiations that are offered today by
urban geography. As a method of approach I used, depending on the optimum situation, the
functionalist approach; I used methods of geographic analyses, the heuristic one, and also the
aporetic one. In order to fully and systemically encompass the issue at hand, I adapted however, to
our goal, “the methodology of analysis of the organisation of territorial systems” (I. Ianoú, 2000).
The table of contents of the book is the directing summary of the entire research at hand. It
emphasizes theoretical substantiations on urban geography and especially on tertiary functions on
one hand, and the analytical construction of the tertiary functions` subsystem of the City of Cluj-
Napoca on the other. However, I envisioned, ever since I started this research, what this book must
not be: it must not be a descriptive geography; it must exclude the „association” with a narrative
geographical description of the elements of Cluj-Napoca`s tertiary functions` system. I intended not
to place this book on the same level as a geographical guide.
Chapter 2 comprises the issue of the evolution of urban geography as a geographical
science. In it, I emphasized the contribution of the Cluj Geographical School to this field.
I put forward, in Chapter 3, specific approaches on the definition of settlement function, on
the city as a complex geographical system and I proposed a new classification of the city`s tertiary
functions (including Cluj-Napoca).
The geographic analysis of Cluj-Napoca`s tertiary functions` subsystem is based on three
pillars. The structural scheme is presented in the illustration nr. 3, and the three pillars are the
following:
the current organisation of the functions;
the diagnosis analysis of the tertiary functions of the Cluj-Napoca geosystem;
the prospective geography of the city`s tertiary functions subsystem.
Chapter 4 is structured in the following manner. Subchapter 4.1. presents the current
organisation and the taxonomical structure of Cluj-Napoca`s tertiary functions. Subchapter 4.2.
11
shows the analysis of the tertiary functions` subsystem according to the Diagnosis of Cluj-Napoca`s
tertiary functions` subsystem scheme (figure nr. 83). Such a endeavour can be done for each function
(tertiary), or for a higher taxonomical category (a group of functions), or for the entire subsystem of
tertiary functions. The limited space compelled me to choose the second category and consequently,
section 4.2.2. comprises “The Diagnosis of the Functional-Civic Subsystem of Cluj-Napoca".
Subchapter 4.3. puts forward the prospective analysis of Cluj-Napoca`s tertiary functions` subsystem
through a analytical biunivocal ratio – “The Tertiary Functions and the Prospective Geography
of the City of Cluj-Napoca”. Here, the concept of prospective analysis is emphasized in figure 112
”The Epistemological Scheme regarding Prospective Analysis of Cluj-Napoca's Tertiary Func-
tional Subsystem”.
The main objective of this structural organisation of the analysis of tertiary functions is
attained, in our view, through completing all the three definitive steps in the configuration,
definition and analysis of the territorial geographical system: elements; their states and the relations
between elements and their states.
In this analytical moment, I intervened in the epistemological construction by introducing a
new (compulsory) level of the gnoseology of a geographical system (Cluj-Napoca`s tertiary
functions` subsystem), that is: the prospective geography.
Chapter 5 “The Geography of Tertiary Functions and the “Frontier Phenomena” in the City
of Cluj-Napoca” is my proposition in the research at hand and through which I assert and prove that
any city, an urban geosystem, especially Cluj-Napoca, is the result of the geographical construction
of the “frontier phenomena”. I believe that the geographical analysis of the Cluj-Napoca geosystem,
based on the frontier phenomenon (urbogenetic and defining phenomenon), is “construction”
around which the urban geographic system (the city) must be analysed in the future. Geography, as
a philosophy of measurable sciences, must urgently look into and analyze history, and especially the
cities` geographic and geosystemic perspective form this point of view.
Finding the deep meaning of Cluj-Napoca`s evolution from this perspective ensures the
attainability of the next level of its sustainable evolution, through a managerial geography under the
umbrella of complex knowledge.
12
2. ETAPELE ABORDĂRII GEOGRAFIEI URBANE ÎN ùTIINğA GEOGRAFICĂ
2.1. Abordările geografiei internaĠionale în útiinĠa geografiei urbane
Istoria umanităĠii evidenĠiază încă de la primele ei “semne” că omul gânditor, evoluat, a fost
preocupat de la începuturi de două spaĠii fundamentale: spaĠiul ceresc úi spaĠiul terestru. Acest lucru
a condus de timpuriu la apariĠia primelor útiinĠe: filozofia; astronomia; geografia. Chiar dacă toate
sunt legate de credinĠele religioase ale epocilor, ele au evoluat ulterior ca útiinĠe de sine stătătoare.
În acest context, spaĠiul geografic s-a constituit úi s-a configurat ca obiect de cercetare al
útiinĠei specifice (geografia) oarecum asemănător cu obiectul de studiu al medicinei. La fel ca în
medicină, evoluĠia umanităĠii úi a nivelului său de gândire a evidenĠiat complexitatea obiectului de
studiu (geografic) úi anume spaĠiul terestru. Într-un fel surprinzător, în condiĠiile în care oraúul, ca
aúezare umană, este remarcabil reprezentat în evoluĠia istorică úi antropologică, totuúi útiinĠa
geografică i-a acordat un spaĠiu úi un loc în epistemologia úi gnoseologia sa destul de târziu. Abia în
sec. XX al mileniului II e.n, geografia configurează úi defineúte în taxonomia ramurilor sale úi
geografia urbană.
Geografia urbană, parte a geografiei aúezărilor, s-a configurat úi s-a consacrat în cadrul
geografiei umane, reuúind în final să se definească drept o ramură cu un caracter integrator la
nivelul geografiei umane, deoarece analiza aúezărilor rurale úi urbane presupune un studiu complex
al tuturor aspectelor geografiei umane.
Prin evoluĠie, geografia urbană a “descoperit” în oraú, ca obiect de studiu, ca spaĠiu
geografic, un complex de dimensiuni fenomenologice care au impus în final o nouă geografie (ca
ramură). Sfârúitul sec. XIX, ca secol al maturizării spaĠiului urban euroatlantic, va genera primele
studii speciale úi lucrări de geografie urbană. Indiscutabil, primul reprezentant al acestei noi ramuri
geografice a fost Elisée Reclus (1830-1905), cu un studiu asupra oraúelor franceze în cadrul lucrării
“La nouvelle geographie universelle, la terre et les hommes” (1894). El este considerat de altfel úi
părintele ecologiei sociale moderne. Prin publicarea lucrărilor úi studiilor lui Raoul Blanchard
(1877-1965), consacrate, în special geografiei oraúelor úi prin care consacră metoda studierii unui
sit cu studierea în paralel a geografiei oraúului respectiv, se consideră legitimarea útiinĠifică a
geografiei urbane. Un reper major este lucrarea sa “Grenoble, etude de geographie urbaine” în
1911. Tot geografia franceză va fi cea care va “scrie”, prin Pierre Lavedan (1885-1982), primul
manual de geografie urbană. Acelaúi P. Lavedan este autorul unor lucrări de pionierat în geografia
urbană úi anume: “Quèst-ce que lùrbanisme” (1926); “Geographie de villes” (1936); “Histoire de
lùrbanisme” (1941) úi “Les villes francaises” (1960).
Tim Hall, într-un studiu din 2001 asupra geografiei urbane, aprecia că abordările útiinĠei
geografice în geografia urbană au fost schimbătoare. Printr-o simplificare “chirurgicală” úi foarte
13
intransigentă, autorul sus menĠionat împarte abordările geografice asupra spaĠiului urban în: 1)
abordări timpurii úi 2) abordări moderne. Abordările timpurii, care acoperă perioada 1900-1950, s-
au axat în concepĠia autorului asupra a două mari teme úi anume situl úi situarea úi morfologia
urbană.
Un alt autor, geograf reprezentativ în útiinĠa contemporană, Michael Pacione, într-o lucrare
intitulată “Urban Geography. A Global Perspective” (2009), clasifică abordările geografiei urbane
în modul următor:
1) Environmentalismul, în prima jumătate a sec. XX, cu axare pe relaĠiile dintre factorul
geografic uman úi mediu, în cadrul spaĠiului regional;
2) Pozitivismul, care utiliza ca metodă predilectă de cercetare metoda de investigare
útiinĠifică, bazată pe testarea ipotezelor úi construirea ipotezelor bazate pe statistici;
reprezentanĠi de marcă au fost Walter Christaller (1893-1969) úi Auguste Losch (1906-
1945); acest pozitivism va evolua, generând o definitorie etapă în abordarea geografiei
(în general, dar úi a celei urbane), prin aúa numitele: geografie spaĠială, etapă spaĠială,
abordare spaĠială sau útiinĠă spaĠială.
3) Comportamentalismul a fost preocupat de soluĠiile pentru problemele generate de
analiza spaĠială, de accentuarea rolului proceselor cognitive în luarea deciziilor de
mediere dintre mediul urban úi comportamentul elementului uman;
4) Umanismul, care concepe elementul uman al geosistemului urban ca pe un agent
voluntar al schimbării în oraú úi nu ca pe un respondent pasiv;
5) Structuralismul, bazat pe teoriile geosociale marxiste asupra comportamentului omului
sub presiunea celorlalte elemente ale sistemului geosocial (economic, politic, social,
instituĠional, etc.);
6) Postcolonialismul, care pune în centrul analizei geosistemului urban, etnocentrismul
postcolonial al oraúelor în configurarea amprentelor úi a pattern-urilor acestora;
7) Filozofia morală care pune la baza analizei sistemice, bazele morale, conceptele
normative, accentuând ceea ce trebuie să fie úi nu ceea ce este.
Dar lucrul extrem de valoros pe care M. Pacione îl realizează în lucrarea sa este tabloul
naturii geografiei urbane din care reiese multitudinea determinismelor sistemice care fac din
geografia urbană o útiinĠă extrem de complexă.
14
Fig. 1. Natura geografiei urbane (după M. Pacione, 2009)
Am constatat în studiile mele asupra acestei chestiuni úi alte puncte de vedere úi de

clasificare. Consider însă că pentru Ġinta acestui capitol merită să mă opresc úi asupra următoarei
taxonomii a etapelor de abordare a geografiei urbane în útiinĠa geografică, taxonomie suficient de
clară, de sugestivă, de acoperitoare úi în care, dacă voi analiza lucrările geografilor români în
domeniu, pot constata că îúi găsesc loc fie într-una dintre etapele de abordare stabilite de autor, fie
(unele), acoperind spaĠii gnoseologice úi epistemologice aparĠinând mai multor etape. Taxonomia
aparĠine lui N.R. Fyfe úi Judith T. Kenny (2005).
Aúa cum am atenĠionat în preambulul acestei prezentări a taxonomiei geografiei urbane,
fundamentate de cei doi cercetători amintiĠi anterior, úi cum se poate observa în text, pe parcursul
ei, am intervenit cu unele propuneri, pe care le consider capabile să reconfigureze într-o anumită
măsură această taxonomie úi pe care o completez cu a úasea etapă de abordare a geografiei urbane:
geografia managerială.
15
În avansarea acestei a úasea etape, etapa geografiei manageriale, am pornit de la
convingerea că geografia este o filozofie a útiinĠelor măsurabile, este o sinteză a informaĠiilor, o
sinteză a cunoaúterii spaĠiului geografic. Dar această cunoaútere, câtă vreme nu se materializează
într-o geografie: normativă, prospectivă, proiectivă úi operaĠională (I. Mac, 2009), programul
„infotaxonomic” o va trimite automat în “fiúierul” geografiei descriptive. Cum susĠin fundamentarea
úi instituirea acestei geografii care, atrag atenĠia, este inclusiv o etapă a geografiei urbane, dar mai
ales a abordării útiinĠei geografice în general? În acest cadru, care nu ne permite o abordare
complexă, o susĠin prin
afirmarea determinării
geosistemice, impuse de „útiinĠa
complexităĠii” (F. Munteanu,
2006) în cunoaúterea,
stăpânirea, integrarea,
administrarea úi dezvoltarea
armonioasă a spaĠiilor
geografice, natural úi antropic.
Doar printr-o armonizare
evolutivă a spaĠiului natural cu
“spaĠiul uman” se poate ajunge
la aúa numita dezvoltare
durabilă, sintagmă pe care o
propunem înlocuită cu evoluĠie
durabilă.
Structura taxonomică a
geografiei manageriale pe care o
propun astăzi este conform
schemei din figura nr. 2.
Această construcĠie
geografică poate fi asimilată cu
Fig. 2. Structura epistemologică a geografiei manageriale o aglutinare fractalică în ierarhii
sistemice úi care va evidenĠia că
spaĠiul geoantropic, úi cel urban în mod deosebit, pot evolua armonios úi în armonie cu spaĠiul
natural, printr-o creútere expandată (o progresie geometrică) a complexităĠii în abordarea cunoaúterii
sale. Această cunoaútere, din punctul nostru de vedere, nu trebuie să impună spaĠiului geografic
soluĠii “modelate” raĠionalist-prospectiv, ci, printr-o permanentă cunoaútere, să se adopte soluĠii
16
“naturale”, fireúti, care să nu agreseze spaĠiul natural úi prin care să armonizăm spaĠiul uman
(teoretic, ideologic, proiectiv, etc.) la complexitatea dinamică a spaĠiului natural. Este singura úansă
prin care spaĠiul geografic se va regenera, se va reorganiza úi va evolua.
În mod evident, la prima reacĠie se poate pune úi întrebarea: ce rezolvă acest concept de
geografie managerială? Cred că geografia managerială încheie un ciclu de dezvoltare a útiinĠei
geografice, care, numai el, poate deschide o nouă cale de abordare exhaustivă a spaĠiului geografic.
Geografia este practic singura útiinĠă capabilă să exploateze legităĠile útiinĠelor fundamentale cu
instrumente complexe aparĠinând tuturor domeniilor útiinĠifice úi numai ea are obiectul de cercetare
care nu poate fi înĠeles fără o complexitate a gândirii, a acĠiunii, a filozofiei spaĠiului geografic. În
cunoaúterea acestui spaĠiu ai nevoie úi de útiinĠă úi de artă, úi de imaginaĠie úi de înĠelegere. Nici una
dintre útiinĠele prezentului nu acoperă întreaga gamă, cu excepĠia geografiei. Cu atât mai
surprinzător este azi faptul că geografii au rămas în planul secund în marile provocări impuse de
lumea de azi úi de mâine, în favoarea altor útiinĠe precum arhitectura, fizica, astronomia, ecologia,
ingineria, environmentalismul, etc.
Revin la etapele abordării geografiei urbane conform taxonomiei fundamentate de N.R.
Fyfe úi Judith T. Kenny, care, “cu evidente continuităĠi úi interferenĠe, … se bazează pe dominanĠa
unor concepte úi metodologii de cercetare úi nu pe înlocuirea (n.n) celor anterioare…” (idem.). úi
cuprinde cinci etape:
1) Etapa descriptivă úi explicativă, care acoperă perioada aúa numitei “abordări timpurii” a
lui T. Hall; ea acoperă cronologic sec. XIX úi începutul sec. XX úi a fost consacrată în útiinĠa
geografică de geografii germani úi francezi úi în mod reprezentativ de către ùcoala de la Berkeley.
Axul epistemologic úi metodologic al etapei este analiza pe sit, situaĠie úi morfologie urbană. A fost
o direcĠie importantă în geografia urbană a etapei (morfologia urbană), cultivată îndeosebi de
geografii germani, a folosit abordarea descriptivă în înĠelegerea dezvoltării urbane pe faze de
creútere a ariilor acestora iar acestei etape aparĠinându-i foarte multe lucrări din geografia
românească (precum cele ale lui Simion MehedinĠi, ùtefan Pascu, Ion I. Ionică) úi care încă mai are
adepĠi, la noi, úi astăzi.
2) Etapa abordării în spiritul economiei spaĠiale (prima jumătate a sec. XX úi mai ales
perioada interbelică). Mă asociez autorilor úi menĠionez următorii factori generatori úi definitorii
pentru această etapă: liberalismul economic vest-european; organizarea primei unităĠi georegionale
– Tennessee Valley Authority (1933); teoriile dezvoltării planificate a teritoriului, aplicate de
ideologia comunistă în URSS; concepĠia hitleristă asupra rolului infrastructurii în dezvoltarea
geografică úi geoeconomică a spaĠiului (strategul acestei concepĠii a fost W. Christaller, geograf úi
geopolitician, autorul Teoriei locurilor centrale) úi dezvoltarea úi fundamentarea teoriei influenĠei
17
urbane în teritoriu. Geografia românească este reprezentativă pentru această etapă prin lucrările
geografilor: Simion MehedinĠi; Vintilă M. Mihăilescu (1890-1978); ùtefan Zeletin (1882-1934) etc.
3) Etapa gândirii cantitative (1950-1970, dar úi după) este poate cea mai interesantă, mai
bogată úi mai complexă etapă. Ea este “fructul” unei sinteze útiinĠifice în care útiinĠele tehnice sunt
exploatate în dezvoltarea teoriilor geografice pentru dezvoltarea úi planificarea dezvoltării spaĠiilor,
inclusiv urbane. Rolul major în marca acestei etape, numită úi etapa “noii geografii”, l-a avut
Ludwig von Bertalanffy (1901-1972), prin fundamentarea teoriei generale a sistemelor. AlĠi
reprezentanĠi “fondatori” sunt: Johann Heinrich von Thünen (1783-1850); J.W. Forrester (1918-);
W. Christaller; Niklas Luhmann (1927-1998); A. Losch; V.B. Soceava, etc. Geografia românească a
participat úi ea la fundamentarea acestei etape prin cercetători reprezentativi precum V.M.
Mihăilescu; Gheorge Enescu; Ilie Bădescu; Ioan Mac, etc.
4) Etapa gândirii ideologice (conform autorilor, etapa gândirii radicale úi umaniste – 1970-
1990). Aici îmi declar rezervele faĠă de maniera eufemistică prin care autorii caută să îmblânzească
marca ideologiei comuniste (marxiste, kominterniste, bolúevice) de care “mustesc” lucrările
geografilor reprezentativi pentru această etapă. Cei doi termeni (radical úi umanist), asociaĠi în
definire, par a fi ca două părĠi ale unui canion, fiind în fond elemente ale unei dihotomii. Tocmai de
aceea, în denumirea etapei, voi folosi sintagma ideologie.
Un sociolog úi un geograf au reuúit să influenĠeze útiinĠa geografiei urbane în această etapă
neomarxistă: Manuel Castells (1942-) úi David Harvey (1935-). Geografii acestei “etape”, chiar
dacă pornesc de la motivaĠii ideologice úi geopolitice de atac la noua geografie, vor realiza în final
un lucru remarcabil úi anume relevarea rolului úi importanĠei elementului uman în sociosisteme úi
geosisteme. Chiar dacă prin exagerarea rolului úi motivaĠiei pentru care organizarea spaĠiului
trebuie făcută plecând de la “opĠiunile” omului, această nuanĠă comportamentalistă va intra curând
în contradicĠie cu principiile dezvoltării durabile în spaĠiile geografice úi în special în geosistemele
urbane.
5) Etapa postmodernismului în geografia urbană este o consecinĠă a acumulărilor mari în
útiinĠele urbane, între care arhitectura ocupă un loc primar. Uriaúele acumulări au creat úi uriaúe
probleme epistemologice, oamenii de útiinĠă ajungând în faĠa útiinĠelor complexităĠii fără răspunsuri
satisfăcătoare la întrebările: despre viitor; calea de urmat; soluĠiile dezvoltării durabile, etc. Astfel s-
a ajuns úi în geografia urbană la dileme, provocate în fond de útiinĠele raĠionale, metodele
cantitative, metodele ideologice, etc. úi toate fundamentate pe principiul modelării. ùtiinĠele
complexităĠii demonstrează în fiecare zi că teoria generală a sistemelor, bazată pe metoda
modelării, poate duce la rezultate greúite, dacă modelul este ales greúit. Acum se observă, în
geografia urbană, creúterea uriaúă a rolului spaĠiului, iar geograful, urbanistul, are o excelentă
oportunitate de manifestare. Pe de altă parte, este tot mai clar că geograful urban se află úi în faĠa
18
unor incertitudini tocmai datorită “căderii” perspectivelor filozofice în care cu toĠii credeau până
astăzi.
Este tot mai sigur că în această situaĠie de abordări eclectice nimic nu este sigur, inclusiv în
geografia urbană, unde, sub presiunea proceselor frontierei mondialiste, oraúul este “agresat”
permanent de: tehnologii noi; forme noi de administrare; restricĠii ecologice; mutaĠii rapide úi
profunde în comportamentul uman; “micúorarea” spaĠiului dintre oraúe; globalizarea informaĠiei,
etc.
Această etapă scoate în evidenĠă faptul că între oraúul industrial al anilor `30 úi oraúul
electronic, oraúul infotronic de azi, este o uriaúă distanĠă, căreia útiinĠa geografică trebuie să îi
găsească soluĠii pentru o evoluĠie durabilă, úi cel mai important o evoluĠie durabilă fără
agresivitate. Zilele “oraúului prădător” (I. Ianoú, 2005; V. Surd, 2009) sunt numărate.
Astăzi, urbaniútii, moútenitori ai unor valori útiinĠifice lăsate de predecesori precum V.M.
Mihăilescu, C. Lăzărescu, Jacqueline Beaujeu-Garnier, Larry S. Bourne, Ash Amin, Denise
Pumain, Kevin A. Lynch, Jaime Lerner sau Jane Jacobs trebuie să se concentreze asupra unui set de
probleme geografice în urbanism dintre care amintesc: reconsiderarea conceptului de sistem urban;
dezlegarea mecanismelor care asigură evoluĠia oraúului; poziĠia omului în geosistemul urban –
beneficiar sau generator de evoluĠie?, etc.
2.2. Abordările geografiei româneúti în útiinĠa geografiei urbane
În mod previzibil, în literatura geografică úi geopolitică internaĠională, numele românilor nu

figurează ca pionieri. O analiză obiectivă úi serioasă îl va obliga, însă, pe oricare cercetător să
recunoască faptul că, de exemplu, în geografia urbană, marii geografi români au fost contemporani
cu cei vehiculaĠi ca mentori. Chiar eu i-am menĠionat în acest capitol pe R. Blanchard sau pe P.
Lavedan ca „părinĠi” ai geografiei urbane cu lucrări scrise în 1911 úi 1926. Dar de ce nu apare
atunci úi V.M. Mihăilescu, cel care, în 1915, publica lucrarea „Bucureútii din punct de vedere
antropogeografic úi etnografic”? Aceasta este o lucrare de pionierat în geografia urbană mondială úi
românească, dar de pionierat úi ca etapă de abordare pentru ceea ce geografii vor numi peste 70 de
ani “geografie a culturii”, „geografie socială”, etc. Este doar un exemplu pentru faptul că úcoala
românească a fost permanent sincronizată în expansiunea culturii úi civilizaĠiei generate de
“fenomenul frontierei europene”.
Datorită specificului geografic, regional-european úi naĠional, geografia românească a avut
în parcursul său evoluĠii cu priorităĠi specifice úi care nu s-au suprapus întotdeauna priorităĠilor úi
curentelor la modă, însă úi în geografia urbană, úcoala românească a consacrat o serie de teme,
19
lucrări úi studii de referinĠă. Domeniile de abordare ale acesteia úi lucrările de referinĠă aferente lor
ar putea fi următoarele:
1) tipologia aúezărilor umane:
- C. SfinĠescu – Edilitatea satelor úi oraúelor din România Mare (1921);
- I. ùandru, V. Cucu, P. Poghire – Contributions geographiques a la clasification des
villes de la R.P. Roumanie (1961);
- V. Surd - PopulaĠia, aúezările úi economia mondială. Sinteză geografică (1982).
2) geografia suburbanului úi periurbanului românesc:
- V.M. Mihăilescu – Studiu asupra oraúului Călăraúi (1922);
- S. MehedinĠi – Introducere în geografie ca útiinĠă (1931);
- ùt. Manciulea – Aúezările româneúti din Ungaria úi Transilvania (1941);
- I. Nicolae – Suburbanismul ca fenomen geografic în România (1999)
3) studiul reĠelelor urbane:
- V. Cucu - Oraúele României (1970);
- P. Cocean, V. Surd - Abordarea studiului aúezărilor umane prin prisma fluxurilor
energetice (1979);
- Al. Ungureanu – Oraúele din Moldova. Studiu de geografie economică (1980);
- I. Ianoú – Oraúele úi organizarea spaĠiului geografic. Studiu de geografie economică
asupra teritoriului României (1987).
4) analiza structurilor intraurbane:
- T. Morariu, ùt. Pascu – ConsideraĠii geografico-istorice asupra etapelor de
dezvoltare a oraúului Cluj (1957);
- Gh. Curinschi – Centrele istorice ale oraúelor (1967);
- P. Niedermaier – Geneza centrului istoric clujean în lumina planimetriei sale (1979);
- J. Benedek - Transformarea structurii spaĠiale a municipiului Cluj-Napoca după 1989
(2003-2005);
- V. Surd et al. – Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca. Matricea
geografică (2010).
5) dinamica oraúelor úi a sistemului urban:
- I. Ianoú, C. Tălângă – Oraúul úi sistemul urban românesc în condiĠiile economiei de
piaĠă (1994);
- I. Ianoú - Dinamica urbană. AplicaĠii la oraúul úi sistemul urban românesc (2005);
- C. Braghina – Hipotrofia úi hipertrofia aúezărilor umane (2006);
6) vulnerabilitatea oraúelor la factorii de risc:
- P. Gâútescu - Ecologia aúezărilor umane (1998);
20
- J. Benedek - Riscurile umane (2002);
- I. Armaú - PercepĠia riscului seismic în oraúul Bucureúti. Studiu realizat pe baza
anchetelor desfăúurate între 1997 úi 2006 (2007);
- I.A. Irimuú, D. Petrea, I. Rusu, Ana-Maria Corpade - Vulnerabilitatea spaĠiului
clujean la procesele geomorfologice contemporane (2010).
7) geosistemul urban în holarhia geografiei regionale:
- N. Popa – ğara HaĠegului. PotenĠialul de dezvoltare al aúezărilor omeneúti (1999);
- J. Benedek – Introducere în planning teritorial (2001);
- P. Cocean et al. - Mărginimea Sibiului. Planificare úi amenajare teritorială (2009).
2.3. Geografia urbană în úcoala geografică clujeană
Alături de alte domenii abordate o atenĠie deosebită a fost acordată, de către úcoala
geografică clujeană, problemelor din domeniul geografiei aúezărilor úi în special a geografiei
urbane, dovada acestui fapt constituindu-l numărul mare de cărĠi, articole útiinĠifice úi teze de
doctorat în acest domeniu, publicate sau susĠinute în cadrul FacultăĠii de Geografie, dar úi în alte
facultăĠi úi institute ale UniversităĠii Babeú-Bolyai.
Se remarcă lucrarea lui Sabin Opreanu, “ğinutul Săcuilor. ContribuĠii de Geografie Umană
úi de Etnografie” (1928), în care se prezintă, pe lângă altele, înfăĠiúarea aúezărilor omeneúti úi
gospodăriile, precum úi ocupaĠiile secuilor din Transilvania. Un alt studiu comprehensiv este
“JudeĠul Ciuc, TopliĠa úi Defileul Mureúului”, realizat de Heinrich Wachner, cu accent pus úi pe
aúezările urbane din această zonă. Radu V. MeruĠiu publica, în 1938, lucrarea sa numită “Regiunea
Baia Mare-Baia Sprie”, ce cuprinde o prezentare a celor două oraúe ce dau numele regiunii, pentru
ca trei ani mai târziu ùtefan Manciulea să realizeze lucrarea “Aúezările româneúti din Ungaria úi
Transilvania în secolele XIV-XV”.
În perioadele postbelică úi postdecembristă, lucrările de referinĠă apărute în domeniul
geografiei aúezărilor urbane au fost următoarele:
Tabelul 1. Lucrări publicate în úcoala geografică clujeană în domeniul geografiei urbane
(perioada postbelică úi perioada postdecembristă)
Nr.
Titlul lucrării Autor(i) Anul publicării
crt.
1. Clujul ùt. Pascu 1957
2. EvoluĠia urbanistică a oraúului Cluj T. Morariu; ùt. Pascu 1957
3. Băile Herculane Al. Savu 1971
ùt. Pascu
4. Istoria Clujului 1974
(sub redacĠia)
5. BistriĠa-Năsăud. Ghid turistic al judeĠului I. Buta 1976
6. Geografia Economică a României Maria Mihail 1977
21
Tabelul 1. Lucrări publicate în úcoala geografică clujeană în domeniul geografiei urbane
(perioada postbelică úi perioada postdecembristă)
Nr.
Titlul lucrării Autor(i) Anul publicării
crt.
Abordarea studiului aúezărilor umane prin
7. P. Cocean; V. Surd 1979
prisma fluxurilor energetice
8. Geografia Turismului Aurelia Susan 1980
9. PopulaĠia, aúezările úi economia mondială V. Surd 1982
10. România. Geografie Economică, Partea a I-a Gr. P. Pop 1986
11. România. Geografie Economică, Partea a II-a Gr. P. Pop 1988
ÎnvăĠământul Superior Clujean în contextul
12. I. Agachi; V. Mitrea 1996
urban
13. Municipiul Turda. Studii de geografie aplicată V. Surd (coordonator) 1996
Geografia dezvoltării úi a decalajelor
14. V. Surd 1997
economice contemporane
FuncĠiile úi dimensiunile urbanului în
15. Gr. P. Pop 2000
România
16. Introducere în planning teritorial J. Benedek 2001
17. Geografia aúezărilor V. Surd 2003
Amenajarea teritoriului úi dezvoltarea
18. J. Benedek 2004
regională
Dimensiunea geografică a axei Jibou-Zalău-
19. ùimleu Silvaniei-Marghita. Studiu de C.C. Pop 2003
geografie integrată
Componentele operaĠionale ale organizării
20. V. Zotic 2005
spaĠiului geografic
21. România. Geografia Turismului N. Ciangă 2006
Strategie de dezvoltare a Municipiului Cluj-
22. Colectivul de autori 2006
Napoca
23. JudeĠul Cluj Gr. P. Pop 2007
Mihaela Ioana Maria
24. Clujul modern. Aspecte urbanistice 2009
Agachi
25. Planning urban S. Filip 2009
26. Dublu tratat de urbanologie A. Ioan; C. Mihali 2009
Mărginimea Sibiului. Planificare úi amenajare P. Cocean
27. 2009
teritorială (coordonator)
Planul Urbanistic General al Municipiului
28. V. Surd (coordonator) 2010
Cluj-Napoca. Matricea geografică
Amenajarea teritoriului suburban al P. Cocean
29. 2010
municipiului BistriĠa (coordonator)
Tabloul implicării ùcolii de geografie din Cluj-Napoca în dezvoltarea geografiei urbane nu

ar fi complet fără a aminti úi tezele de doctorat susĠinute sau în elaborare. Astfel, putem enumera
următoarele lucrări:
22
Tabelul 2. Tezele de doctorat în domeniul geografiei urbane, de la Facultatea de Geografie
a UniversităĠii Babeú-Bolyai Cluj-Napoca (1990-2010)
Nr. Coordonatorul Anul
Titlul tezei de doctorat Autorul
crt. útiinĠific susĠinerii
Organizarea spaĠiului geografic în
Prof. univ. dr.
1. Culoarul Mureúului, între Sebeú úi V. Zotic 2001
V. Surd
Deva
SpaĠiul geografic periurban din
cadrul teritoriului administrativ al Prof. univ. dr.
2. T.T. Mureúan -
oraúelor din Depresiunea colinară a V. Surd
Transilvaniei
Patterns of the Old and New
Prof. univ. dr.
3. Settlements and Major Zaid Kobi 2002
V. Surd
Infrastructures in Israel
PopulaĠia oraúelor din Transilvania. Minodora Prof. univ. dr.
4. -
Studiu geografic Hădărean V. Surd
Aúezările úi organizarea spaĠiului
Prof. univ. dr.
5. geografic în Depresiunea M.I. Seer 2004
V. Surd
Giurgeului
Procesul de urbanizare Prof. univ. dr.
6. Maria Berekmeri 2009
postdecembristă în România V. Surd
FuncĠiile terĠiare ale municipiului Bogdan N. Prof. univ. dr.
7. 2011
Cluj-Napoca Păcurar V. Surd
Dealurile Crasnei. Studiu de
Prof. univ. dr.
8. Geografia PopulaĠiei úi Aúezărilor L. Nicoară 1999
Gr. P. Pop
Umane
Podiúul Someúan – Studiul Prof. univ. dr.
9. A. Maier 1999
PopulaĠiei úi Aúezărilor Gr. P. Pop
PopulaĠia úi aúezările din Prof. univ. dr.
10. C. Filimon -
depresiunea Oradea-Bratca Gr. P. Pop
PopulaĠia úi aúezările din Dealurile Prof. univ. dr.
11. Nicoleta Ionescu -
Ciceului úi Năsăudului Gr. P. Pop
PopulaĠia úi aúezările din Câmpia Emanuela Prof. univ. dr.
12. -
Mureúană Tănasă Gr. P. Pop
PopulaĠia úi aúezările din culoarul Prof. univ. dr.
13. P. Mândru -
Someúului Mic Gr. P. Pop
PopulaĠia úi aúezările din Câmpia Prof. univ. dr.
14. Ramona RaĠiu -
Someúană Gr. P. Pop
PopulaĠia úi aúezările din Prof. univ. dr.
15. A. NiĠă -
Depresiunea Braúov Gr. P. Pop
Dimensiunea geografică a axei
Prof. univ. dr.
16. naturale, sociale úi economice C.C. Pop 2002
I. Mac
Jibou-Zalău
Managementul integrat al deúeurilor
Prof. univ. dr.
17. în sistemul dezvoltării durabile. C.P. Bodea -
I. Mac
Analiză teritorială în judeĠul Cluj
Raportul centru-periferie în urbanul Prof. univ. dr.
18. Lelia Papp -
judeĠului Cluj P. Cocean
Studiu de hidrologie urbană în
Prof. univ. dr.
19. Culoarul Mureúului dintre Reghin úi V.H. ConĠiu 2006
V. Sorocovschi
confluenĠa cu Arieúul
23
Tabelul 2. Tezele de doctorat în domeniul geografiei urbane, de la Facultatea de Geografie
a UniversităĠii Babeú-Bolyai Cluj-Napoca (1990-2010)
Nr. Coordonatorul Anul
Titlul tezei de doctorat Autorul
crt. útiinĠific susĠinerii
Determinarea geomorfologică
Prof. univ. dr.
20. pentru dezvoltarea urbană a Mariana Oliniuc -
V. Surdeanu
municipiului Chiúinău
Studiu privind implementarea S.I.G.
în managementul activităĠii de Prof. univ. dr.
21. M.C. Lupău -
publicitate. AplicaĠie la Municipiul I. Haidu
Oradea
Sursa: Gr.P. Pop (2007b)
24
3. FUNCğIILE AùEZĂRILOR. CLASIFICARE ùI FUNDAMENTARE
EPISTEMOLOGICĂ
3.1. ConsideraĠii funcĠionaliste asupra conceptelor úi termenilor definitorii în structurarea
concepĠiei asupra funcĠiilor aúezărilor
Determinat de importanĠa úi necesitatea clarităĠii sensurilor tuturor termenilor specifici úi

care dau consistenĠă abordării temei prezentei lucrări, dar úi de faptul că odată cu evoluĠia
geosocială, conceptele definitorii în domeniu se îmbogăĠesc cu noi sensuri în mod obiectiv sau
programatic-ideologic, consider foarte important să analizez semantica lor, eliminând posibilităĠile
manipulatorii asupra acestora, în anumite situaĠii úi scopuri. Fără pretenĠia impunerii punctului de
vedere personal, fac acest demers doar din conútiinĠa faptului că geografia, ca útiinĠă de sinteză în
cunoaúterea lumii, foloseúte termeni, expresii, concepte, specifice úi altor domenii útiinĠifice úi de
cunoaútere, iar folosirea lor corectă, fundamentată pe cunoaútere úi înĠelegere, duce la construirea
unor teorii úi concepĠii care nu vor mai putea fi manipulate.
1. Aúezare – Mod de organizare socială. Grup de locuinĠe, de construcĠii, care alcătuiesc
un mediu de viaĠă umană. În formularea explicativă a termenului m-am bazat pe: Mic dicĠionar
enciclopedic, Editura Enciclopedică Română (1972); DicĠionarul explicativ al limbii române,
Editura Academiei Republicii Socialiste România (1975) úi DicĠionar al limbii române
contemporane, Editura ùtiinĠifică úi Enciclopedică (1980). FaĠă de textele dicĠionarelor, am dat
prioritate funcĠiei de organizare socială, întrucât este absolut evident că „aúezarea”, în istoria
umanităĠii, este expresia deplină a organizării societăĠii.
2. Rural(ă) – sătesc. Termenul este uniform úi unanim definit în toate dicĠionarele studiate.
Este un cuvânt împrumutat din limba franceză úi consacrat ulterior în limbajul uzual, literar,
útiinĠific, juridic, etc.
3. Sat – „Aúezare ... a cărei populaĠie se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura”.
DicĠionarul explicativ al limbii române stipulează ca rădăcină latinescul „fossatum”.??
4. ğară – Termen considerat în DicĠionarul explicativ ca având rădăcina în latinescul
„terra”. Denumire dată unor state sau Ġinuturi. Provincie, regiune, Ġinut, teritoriu, patrie. Mai are o
semnificaĠie de mediu sătesc, mediu rural, agricol. Din istoria veche úi până astăzi a fost folosit
pentru nominalizarea unor regiuni din România (ğara Bârsei, ğara HaĠegului, etc.). Se remarcă în
definiĠiile consacrate în dicĠionarele româneúti sinonimia geografică úi normativ-juridică, cu
termenul „Ġinut”.
5. ğinut – DicĠionarul explicativ úi DicĠionarul limbii române contemporane consacră
formal următoarea definiĠie: „Teritoriu mai întins care constituie o unitate administrativă. Loc,
regiune, Ġară”. Analiza funcĠionalistă a termenului „Ġinut”, în balanĠă cu termenii „Ġară”, „patrie”,
25
„regiune administrativă”, „unitate administrativă”, ne determină să formulăm (aporetic) întrebarea:
Care pot fi consecinĠele geopolitice, politice úi administrative asupra prerogativelor statului în
situaĠia în care termeni de dicĠionar (consacraĠi formal úi acceptaĠi în limba română oficială) vor
trece cu aceeaúi încărcătură semantică, în limbajul administrativ-juridic, dobândind, prin acte
normative legale, putere legală?
6. Oraú – conform DEX (1975), acesta este o „formă complexă de aúezare omenească, cu
dimensiuni variabile úi dotări industriale, având de obicei funcĠie administrativă, industrială,
comercială, politică, culturală; urbe”. Considerat în mod ridicol úi mai ales superficial ca având
rădăcina în cuvântul „varos ”, vin úi atrag atenĠia că civilizaĠia dacică, cea mai veche, úi de la care
dicĠionarul sumerian a preluat sute de cuvinte, deci ambele civilizaĠii, aveau un cuvânt comun „uru”
= oraú (Maria GimbuĠaú, 1985; P.L. Tonciulescu, 1998), cuvânt din care vor proveni viitoarele
variante ale „oraúului”, inclusiv „varos”. Asupra acestui cuvânt, care, culmea, în dicĠionarul
etimologic al limbii maghiare “are” o etimologie “probabilă” nu vom insista (cititorul interesat se
poate documenta din lucrările specialiútilor, precum Sorin Paliga, etc.). Îmi permit doar să
menĠionez că în limba română există pînă azi (în Sălaj, Bihor, etc.) forme arhaice (traco-dacice)
precum: uraú, uăraú. Cititorul mai pretenĠios îúi poate adânci studiile úi va ajunge la filonul traco-
dacic (ex. oras, ora, oron; toponimele Al-oras, Cep-ora, etc.). O serie de studii au demonstrat în
fond că acest cuvânt îúi are originea în limba traco-dacă úi îl vom găsi după mii de ani, în
sumeriană. Un mare orientalist, Armin Vambery, cu toate studiile úi încercările sale, nu a reuúit să
fundamenteze úi să probeze o origine clară a cuvântului pentru limba maghiară, „esuând” fie în
„originea persană”, fie în „originea avestică”.
În ciuda recunoaúterii sale intuitive de către majoritatea locuitorilor acestei planete, oraúul
rămâne unul dintre conceptele cele mai greu de definit “...majoritatea literaturii existente subliniază
absenĠa criteriilor universale susceptibile de a defini oraúul...” (I. Ianoú, 2005). Totuúi, pornind de
la seria definiĠiilor avansate în literatura geografică naĠională úi universală (F. Ratzel, Jacqueline
Beaujeu-Garnier úi G. Chabot, F. von Richtofen, W. Christaller, R. Dickinson, S. MehedinĠi, J.B.
Racine, V. Mihăilescu), voi analiza funcĠiile oraúului ca aúezare, definindu-l ca un spaĠiu geografic
complex organizat, cu o dinamică permanentă, capabil să asigure o diversitate de funcĠii pentru
evoluĠia úi dezvoltarea proprie úi a spaĠiului său de influenĠă.
7. Urban – conform definiĠiei din DEX úi din DicĠionarul limbii române contemporane,
înseamnă “care Ġine de oraú, privitor la oraú, orăúenesc”.
8. Teritoriu – conform DEX, se referă la o “întindere de pământ, delimitată prin graniĠele
unui stat sau al unei unităĠi administrative úi supusă suveranităĠii statului respectiv”. În dicĠionarul
limbii române contemporane (1980), se stipulează următoarea definiĠie: “Parte din suprafaĠa
26
pământului (solul, subsolul, apele úi spaĠiul aerian), cuprinsă între limitele frontierelor unui stat,
asupra căruia acesta îúi exercită suveranitatea”.
Aúa cum am menĠionat în câteva cazuri (articole úi referate), nu există oraú fără zonă de
influenĠă. Această influenĠă a oraúului se materializează într-un teritoriu (spaĠiu geografic). Datorită
importanĠei conceptului de “teritoriu”, asupra căruia în ultimii ani se remarcă presiuni ideologice,
conceptuale, semantice, normative, juridice úi chiar geopolitice, voi face câteva observaĠii
conceptual-geografice, în spiritul ideii susĠinute că geografia, în pofida faptului că se complace încă
să rămână în căutarea obiectelor reale de investigat, confruntându-se cu toate útiinĠele derivate care
încep cu “geo” úi se termină cu “logos”, este în realitate úi trebuie să se impună ca o filozofie a
útiinĠelor măsurabile. Astfel, este foarte firesc ca, intrând în dezbaterea unor teme de geografie
urbană, în care funcĠiile oraúului de exemplu sunt în relaĠie cu elementele teritoriu úi teritorialitate,
să observ unele aspecte care, necontrolate útiinĠific, pot crea derapaje conceptuale. Mă voi folosi în
demersul meu de metoda curentului de gândire funcĠionalist, prin care voi observa că termenul
teritoriu vine în contact semantic cu alĠi termeni precum Ġară, patrie, Ġinut, stat, regiune
administrativă, graniĠă, frontieră, etc. Se va pune întrebarea: ùi care este pericolul? Pericolul apare
doar atunci când cuvântul, conceptul, de teritoriu este introdus, prin forĠarea unor sinonimii, în
teorii, concepĠii, enunĠuri, care pentru geografia statului, geografia naĠiunii, geografia politică,
geografia regională, planificarea teritoriului, etc., poate crea drumuri închise. De aceea consider că
geografia trebuie să impună clarificări semantice úi conceptuale interdisciplinare, astfel încât să nu
ajungem în situaĠia derizorie de coborâre a conceptului de „teritoriu” la nivel de „parcelă”, la
sinonimia lui cu termenul de „teren”. „Terenul reprezintă o porĠiune...cuprinsă între anumite
limite...” (V. Surd, 2005). În concluzie, valoarea semantic-conceptuală a cuvântului teren poate fi
folosită în topografie, cadastru, urbanism, sistematizări, pe când conceptul de „teritoriu” are un
nivel taxonomic net superior ca scară, întindere, concepĠie, juridic-normativ, etc.
9. FuncĠie – DEX (1975) defineúte conceptul de funcĠie ca „Sarcină, rol, destinaĠie”. În
unele lucrări s-a folosit conceptul de funcĠie cu sensul de „profesiune exercitată de oraú” (V. Surd,
2003). La fel cu definiĠia oraúului, asupra căreia există o serie lungă de definiĠii, úi definirea funcĠiei
oraúului ridică multe probleme.
Preluat din útiinĠele care abordează viaĠa organică úi adaptat la viaĠa socială, conceptul a
dobândit o largă elaborare úi o amplă dinamică (transformare), prin sociologia structuralist-
funcĠionalistă. Ulterior, prin emanciparea „analizei funcĠionale” faĠă de concepĠia structuralistă,
aceasta elaborează úi fundamentează concepte derivate ale funcĠiei precum „eufuncĠia”, adică
funcĠia care sporeúte sau menĠine adaptarea unei unităĠi date la contextul social, úi „disfuncĠia”, care
desemnează acĠiunea a cărei consecinĠă este reducerea integrării sau adaptării unei unităĠi date la
contextul sociogeografic. Mai există úi alte concepte derivate ale funcĠiei ca de exemplu „funcĠie
27
latentă”, „funcĠie finală”, „funcĠie laterală”, „funcĠie vitală”, etc. Pe lângă acestea, mai este un
aspect definitoriu în configurarea úi fundamentarea conceptului de funcĠie, acela susĠinut de teoria
funcĠionalistă, conform căreia în raporturile deterministe dintre o funcĠie úi structura care o
îndeplineúte este foarte importantă stabilitatea geostructurii (sociostructurii) până la imuabilitate.
Această teorie o consider valabilă doar parĠial, iar viaĠa a demonstrat că adesea modificarea unei
geostructuri nu anulează, ci modifică, transformă úi adaptează o funcĠie a sistemului respectiv la
noile condiĠii. Spre exemplu, modificarea fundamentală a structurii geosistemului urban Cluj-
Napoca după momentul de prag 1989-1990 nu a anulat nici măcar una dintre funcĠiile anterioare ale
oraúului, indiferent că analizăm oraúul ca „obiect geografic”, ca sistem geografic, ca structură, ca
subsistem al geografiei regionale, etc. Partea abordării gnoseologice asupra conceptului de funcĠie
urbană, care rămâne însă neconfigurată úi nefundamentată suficient, este definiĠia acestuia.
Să încercăm un demers gnoseologic, folosindu-ne de „metoda drumului critic”: oraúul este
un sistem - orice sistem are o finalitate - finalitatea sistemului se realizează (sau este împiedicată în
realizare) de către contribuĠia elementelor sistemului - elementele sistemului vor avea funcĠii vitale
(doar ele pot susĠine sistemul) - funcĠiile vitale ale elementelor se vor transforma în funcĠii vitale
ale întregului sistem. În acest caz, se pot face sinonimii între funcĠie, pe de o parte úi sarcină, rol,
destinaĠie pe de alta? Cele din urmă au în general determinări subiective, pe când funcĠia (funcĠiile)
unui oraú are determinări obiective. Chiar úi în cazul funcĠiilor urbane asumate (administrativă,
politică, ideologică, etc.) există o parte de determinare obiectivă. Înseamnă, în concluzie, că funcĠia
este diferită de profesie, rol sau destinaĠie. În consecinĠă, avansez, în vederea configurării
conceptului de funcĠie urbană, ideea că, dacă provine conceptual din lumea organică, unde funcĠia
are rol vital, în viaĠa sociosistemului urban doar ceea ce are rol vital poate aspira la statutul de
funcĠie urbană. Sunt obligat să constat că nici rolul, nici destinaĠia úi nici profesia nu pot defini
funcĠiile, pentru că ele sunt conjuncturale úi în realitate sunt „consecinĠe” ale funcĠiilor sistemului.
Complexitatea socio-geosistemului urban este atât de mare încât sunt nevoit, în demersul meu, să
caut noi formulări configurative ale conceptului. Propun în acest sens definirea funcĠiei urbane ca
relaĠia de necesitate, care se naúte între elementele geosistemului urban úi starea geosistemului úi
care generează, cultivă úi susĠine viaĠa oraúului, în atingerea menirii (finalităĠii) sale sistemice.
Această finalitate poate fi rolul, sarcina, destinaĠia, misiunea oraúului úi în final dezvoltarea sa. ùi
iată cum, din punct de vedere geografic, oraúul va putea, în evoluĠia úi dinamica sa, să îmbrace
roluri diferite, să practice profesii multiple în timp, toate fiind susĠinute de aceeaúi funcĠie care nu se
va schimba prin modificarea structurii, ci se va transforma, se va adapta úi se va perfecĠiona.
10. FuncĠionalismul reprezintă, conform DicĠionarului de filozofie (1978), un „curent de
gândire de tip integralist...”, fiind promovat mai ales de A. Radcliffe-Brown, B.K. Malinovski, T.
Parsons, V. Mihăilescu, N. Iorga, I. Conea, I. Bădescu, D. Dungaciu etc. În cadrul acestui curent,
28
„Faptele...sunt studiate...în totalitatea lor úi în interrelaĠiile părĠilor acestora, urmărindu-se
aspectele funcĠionale în întreaga lor complexitate. Din acest punct de vedere, funcĠionalismul poate
fi socotit drept un model structuralist de interpretare...”.
11. Dinamică (din grecescul „dinamis”, care înseamnă forĠă, putere) – Această sintagmă a
fost extrem de folosită în ultimii 30 de ani în geografie. Dacă iniĠial folosirea ei a aparĠinut mai mult
geografiei fizice úi geologiei, ulterior geografia umană a preluat sintagma, folosind-o într-un mod
uneori insuficient justificat. Conform DEX (1975), „dinamic(ă)” poate avea funcĠia de substantiv
sau adjectiv. În această lucrare, va avea exclusiv sensul de „dezvoltare intensă, schimbare
continuă...”. Voi evita deliberat folosirea sintagmei pentru concepte care definesc mobilităĠi,
miúcare, evoluĠie, transformare, modificare, etc. Chiar dacă unele dicĠionare (Mic dicĠionar
enciclopedic de exemplu) consacră sensuri mai largi ale cuvântului, consider că folosirea abuzivă
trădează o sărăcie intelectuală pe care literatura geografică trebuie să o respingă. Prin folosirea
exagerată, neinspirată sau abuzivă a sintagmei „dinamică”, nu facem decât să „golim” de sensuri
sugestive din punct de vedere geografic alĠi termeni, de care útiinĠa geografică va avea nevoie în
viitor. În mod evident, acest lucru se va petrece doar dacă urmărim atingerea, pentru geografie, a
spaĠiului integrativ, prospectiv úi proiectiv din punct de vedere epistemologic. „Pentru a fi în pas cu
celelalte útiinĠe, care studiază teritoriul...geografia este interesată în a-úi dezvolta sistemul
epistemologic, în a-úi actualiza noĠiunile úi conceptele de bază” (I. Ianoú, 2000).
12. Finalitate. În configurarea úi definirea conceptului de „funcĠie a aúezării”, am utilizat
acest termen, pornind de la câteva considerente teoretice. În literatura geografică, atunci când se
vorbeúte/scrie despre geosisteme, sisteme teritoriale, sociosisteme, sociogeosisteme, etc., se
porneúte de la premisa care afirmă că toate sistemele din natură tind spre o finalitate a echilibrului.
Dar având în vedere că echilibrele sunt de mai multe feluri, iar aúezările sunt sisteme geografice
complexe, dinamice úi disipative, înseamnă că „finalitatea” lor este asigurarea acelui echilibru
dinamic, „...care are în vedere atingerea unor finalităĠi de ordin social-economic úi cultural” (A.
Cunha, 1988; preluat din I. Ianoú, 2000). În consecinĠă, consider că „finalitatea” în demersul
gnoseologic al conceptului de funcĠie urbană defineúte „Scop(ul) în vederea căruia are loc o
activitate”, „...orientarea spre un anumit scop...” (DEX, 1975). Iată aúadar cum apar sinonimii cu
expresia „menire”. În consecinĠă, finalitatea sistemului oraú va coincide cu atingerea menirii
acestuia.
13. Civic(ă). Conform DEX (1975), înseamnă „Care aparĠine cetăĠenilor, privitor la
cetăĠeni, cetăĠenesc” (din latinescul „civicus”). În lucrarea de faĠă, termenul va fi folosit cu sensul
de: în slujba cetăĠii, a cetăĠeanului, pentru susĠinerea cetăĠii.
29
14. Nivel microreferenĠial, mezoreferenĠial, macroreferenĠial – sens conceptual propus úi
folosit în această lucrare, inspirat úi generat de sintagmele de „microscară, mezoscară úi
macroscară”, folosite de I. Ianoú (2000) în abordarea sistemelor teritoriale (geosistemelor).
Preluând abordarea făcută de acelaúi autor úi mai ales în sensul că „la nivel de microscară
(microreferenĠial - n.a.) geografia poate deveni o útiinĠă practică, oferind elemente de intervenĠie
úi depistând forme concrete de acĠiune în raport cu sensibilitatea componentelor, pe când la
macroscară (nivel macroreferenĠial - n.a.), mai ales când este vorba de procese globale,
planetare, rămâne într-o zonă aproape exclusiv informativă. Implicarea cu mai multă energie a
geografilor spre această latură a transpunerii în practică a conceptelor de ordin teoretic, proprii
diciplinelor lor, poate conduce la o revitalizare a geografiei, la o reconsiderare a locului deĠinut de
aceasta în rândul útiinĠelor” (idem.), susĠin necesitatea spiritului sintetizator al geografiei, inclusiv
la nivelul intrumentelor de lucru. În acest sens, consider că, Ġinând cont de faptul că geografia
lucrează primordial cu „teritoriul”, „spaĠiile”, „suprafeĠele”, „regiunile”, etc., la care folosesc
conceptul de „scară” în sensul raportului dintre o dimensiune reală úi una corespondentă în
reprezentarea acesteia, pentru atingerea unor deziderate (sinteză, generalizare, sugestivitate,
corectitudine semantică, etc.), consider că prin folosirea sintagmelor: nivel microreferenĠial –
macroreferenĠial, se acoperă cele două sensuri ale conceptului de scară (scară valorică, ierarhică úi,
scară geografică). În acest fel, formularea „microreferenĠialul (microscara) este nivelul de analiză
cel mai detaliat” are o acoperire indiscutabilă.
15. Caracterul funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca. Termenul de funcĠie,
introdus de F. Ratzel în geografie, a fost preluat úi adaptat ulterior în útiinĠa geografiei urbane în
etapa abordării în spiritul economiei spaĠiale. InfluenĠa filozofiei materialiste, a spiritului cartezian
în geografie, dar mai ales în economie, a făcut ca funcĠiile oraúului să fie văzute cu prioritate
economică. Aúa se face că taxonomia funcĠiilor urbane, lansată de Gabriele Schwarz (1959), a fost
îmbrăĠiúată de mulĠi geografi úi economiúti:
funcĠii generale (externe, bazice);
funcĠii particulare (interne, nebazice).
În fundamentarea teoretică a taxonomiei funcĠiilor urbane propuse în această lucrare, acest
suport conceptual îúi pierde importanĠa. Totuúi, la subcapitolul “Modul de organizare actuală.
Structura taxonomică a subsistemului „funcĠiilor terĠiare” ale municipiului Cluj-Napoca voi aborda
úi caracterul funcĠiei, pornind de la principiul folosit încă în geografie, începând cu Gabriele
Schwarz úi continuând cu Jacqueline Beaujeau-Garnier, G. Chabot, V. Surd, etc.
Datorită relativităĠii recunoscute de către toĠi geografii úi urbaniútii asupra modului de
determinare a caracterului funcĠiilor urbane úi obligat de noua taxonomie propusă, voi completa
formulele clasice de determinare cu “artificii de calcul” în care voi introduce úi alte elemente în
30
ecuaĠie: zona de responsabilitate; zona de influenĠă; populaĠia servită (externă úi internă);
coeficientul de localizare; coeficientul de asigurare.
3.2. FuncĠiile aúezărilor. Clasificare úi fundamentare gnoseologică
Geografia aúezărilor, dincolo de variatele opinii, de nuanĠele taxonomice utilizate, împarte

generic aúezările umane, pornind de la elementul fundamental al acestora, „habitatul” în „aúezări
rurale” úi „aúezări urbane”.
În subcapitolul 3.1, am făcut unele consideraĠii asupra conceptului de „aúezare”, concept pe
care de data aceasta îl completez cu reformularea conceptuală, consacrată în geografia umană de
„aúezare umană”. Chiar dacă din punct de vedere semantic úi conceptual folosesc o formulare
pleonastică sau redundantă, o voi utiliza în continuare deoarece sintagma de „aúezare umană” („o
formulare asociativă” – V. Surd, 1989) este definitiv consacrată în literatura geografică. Aúezarea,
în sensul de „organizare socială”, „grup de locuinĠe” úi construcĠii, etc., reprezintă „...o asociaĠie
teritorială a unor forme specifice de habitat” (idem). Această asociere este în fond „...un spaĠiu
social de comunitate domestică sau familială”, care prin „...forme istorice de transfomare a
spaĠiului social” (I. Bădescu; N. Radu, 1980), a evoluat de la „spaĠiul social al comunităĠii săteúti”
la oraúul de azi, pe care îl văd definitoriu ca pe un spaĠiu geografic complex organizat, cu o
dinamică permanentă, capabil să asigure o diversitate de funcĠii pentru evoluĠia úi dezvoltarea
proprie úi a spaĠiului sau de influenĠă.
Atât satul cât úi oraúul, la nivelul de organizare socială corespunzător fiecăruia, sunt
geosisteme (sociosisteme, sociogeosisteme, sisteme teritoriale) care, prin atingerea finalităĠii lor, îúi
generează úi îúi elaborează anumite funcĠii, întrucât orice aúezare umană este „produsul regiunii în
care se află úi (faĠă de care) crează procese de interdependenĠă, de schimburi reciproce” (N. Ilinca,
1999). Aceste funcĠii au două Ġinte (determinate în general obiectiv) úi anume satisfacerea nevoilor
proprii úi satisfacerea cererilor hinterland-ului.
3.2.1. FuncĠiile aúezărilor rurale
Fie că fac o analiză a funcĠiilor satului, judecând păreri emise, teorii, concepte sau concepĠii,
fie că încerc propria configurare funcĠională a conceptului de aúezare rurală (sat), sunt obligat în
primul rând să reflectez asupra „spaĠiului rural”, care poate fi materializat ca un ansamblu teritorial
neomogen, dar nu abstract. Această „stare” a spaĠiului rural este determinată de spaĠiul natural
(subsolul, solul, conĠinutul topografic, microclimatul) úi structurarea comunităĠii umane locale.
31
Aúadar, funcĠiile satului trebuie să răspundă necesităĠilor acestor două elemente structurale
(teritoriul - compus din vatră úi moúie - úi comunitatea) care se susĠin reciproc úi se determină
reciproc, prin relaĠiile dintre ele pe de o parte úi prin relaĠiile create de stările lor pe de altă parte.
În funcĠie de structura conceptuală a satului, au rezultat în literatura úi teoria geografică
diferite definiĠii ale acestuia, de la care, mai departe, geografii, antropologii, sociologii, geo-
antropologii, etc., au configurat funcĠiile acestuia (ale satului, ale aúezării rurale). Vom trece în
revistă diferitele concepĠii úi clasificări ale funcĠiilor satului, în primul rând din literatura geografică
românească.
1. Iulian Rick (1932), într-un studiu asupra Câmpiei Moldovei, face o clasificare a satelor
din punct de vedere funcĠional, împărĠindu-le în: aúezări rurale agricole, aúezări rurale agro-
comerciale (târguúoare agricole) úi aúezări rurale agricole-industriale (sate care în vatra lor
înglobau úi mici fabrici úi manufacturi);
2. Simion MehedinĠi (1932) clasifica satele României după felul muncii specifice
(dominante) în: a) sate de plugari; b) sate de podgoreni; c) sate de băiaúi; d) sate de lemnari; e)
sate păstoreúti.
3. Vasile Cucu (1995) fundamentează o tipologie funcĠională a aúezărilor rurale, bazându-se
pe structura socio-profesională a populaĠiei active, valoarea producĠiei agricole, poziĠia geografică
úi volumul fluxurilor de navetiúti úi stabilind astfel patru tipuri funcĠionale de aúezări rurale:
a) aúezări rurale cu funcĠii predominant agricole (populaĠia activă peste 65% în
agricultură, iar valoarea producĠiei agricole depăúind 70% din producĠia globală a aúezării) cu trei
subtipuri:
- aúezări agricole (cerealiere, cerealiere úi zootehnice, legumicole, viticole);
- aúezări rurale cu activităĠi meúteúugăreúti sau cu industrie mică úi de artizanat (produse
de uz casnic, Ġesături, confecĠii, lactate, semipreparate);
- aúezări rurale de cazare a forĠei de muncă (activităĠile agricole produc peste 70% din
producĠia globală, dar peste 50% din populaĠia activă lucrează la oraú(ul) imediat apropiat
(centru polarizator).
b) aúezări rurale cu funcĠii industriale (peste 65% din populaĠia activă lucrează în industrie
úi valoarea producĠiei industriale este de peste 70% din total). Aici stabileúte trei subtipuri:
- aúezări rurale cu industrie extractivă;
- aúezări rurale cu industrie prelucrătoare a materiilor prime agricole sau minerale;
- aúezări rurale cu industrie extractivă úi prelucrătoare.
c) aúezări rurale cu funcĠii mixte, în care muncile agricole úi neagricole deĠin ponderi egale
cu procente cuprinse între 35% úi 65%. Aici stabileúte cinci subtipuri:
- aúezări rurale agroindustriale;
32
- aúezări rurale agroforestiere úi prelucrător-forestiere;
- aúezări rurale agropiscicole;
- aúezări rurale agricole úi de transport;
- aúezări rurale agroindustriale úi de servicii (aproximativ 15% din populaĠia activă este
ocupată în sectorul economic terĠiar).
d) aúezări rurale cu funcĠii speciale úi anume:
- aúezări rurale cu funcĠii turistice (cuprind o gamă largă de activităĠi agroindustriale, dar
peste 25% din populaĠia activă este ocupată în servicii);
- aúezări rurale piscicole úi turistice (aúezări de deltă, etc.).
4. Ion Velcea (1996) clasifică, din punct de vedere funcĠional, úapte tipuri de aúezări rurale:
a) aúezări rurale cu funcĠii predominant agricole; b) aúezări rurale cu funcĠii agroindustriale; c)
aúezări rurale cu funcĠii agrocomerciale; d) aúezări rurale cu funcĠii agroturistice; e) aúezări rurale
cu funcĠii pastoral-silvice; f) aúezări specializate în piscicultură; g) aúezări cu funcĠii complexe.
Din literatura geografică internaĠională voi parcurge câteva repere reprezentative pentru
studiul úi abordarea geografiei ruralului úi în special cu abordări în domeniul funcĠiilor aúezărilor
rurale.
1. H. Linde (1952) utilizează gradul de ocupare al populaĠiei active în ramurile economice,
deosebind în acest fel comune agricole, comune meúteúugăreúti rurale úi comune industriale.
2. E. Juillard (1954) distingea următoarele tipuri de aúezări rurale, în urma cercetărilor
efectuate în zona Strasbourg: a) aúezări rurale agricole; b) aúezări rurale mixte úi c) sate sau
cartiere marginale muncitoreúti.
3. H. Fehre introduce, în 1961, o clasificare care reĠine atenĠia prin faptul că indică úi
fenomenul de trecere de la ruralism la urbanizare. Autorul distinge: comune agricole (cu peste 50%
populaĠie activă ocupată în agricultură); comune mixte (25-50% populaĠie ocupată în agricultură) úi
comune urbanizate.
4. S. Singh (2006) împarte aúezările rurale, în ceea ce priveúte funcĠiile lor, în următoarele
categorii: a) sate de fermieri; b) sate cu funcĠii de cultivare, întreĠinere úi dezvoltare a pădurilor; c)
sate de pescari; d) sate pastorale; e) sate cu funcĠii de producĠie a laptelui; f) sate miniere; g) sate
cu funcĠii de exploatare úi prelucrare a lemnului úi h) sate planificate (această ultimă categorie se
referă la aúezările rurale care au fost planificate să utilizeze o anumită resursă sau să îndeplinească o
anumită funcĠie precum cea de transport sau de comercializare a produselor agricole).
Aúadar, am parcurs abordările diferiĠilor geografi úi antropologi asupra ruralului úi am
constatat un lucru surprinzător. În toate cazurile, autorii evită să consacre, formal, prin definiĠie,
fundamentare úi clasificare, conceptul funcĠiei funcĠiei rurale. Am mai constatat abordări
clasificatorii ale satului/ruralului, dar nu configurarea úi definirea funcĠiilor rurale (similar cazului
33
funcĠiilor urbane). Cred că neatingerea acestei Ġinte este cauzată primordial úi fundamental de
modelul teoretic, sistemic, în care s-au definit funcĠiile urbane. Se remarcă aici una din
inconsistenĠele teoriei generale a sistemelor care pentru explicarea unor fenomene geospaĠiale,
geografice, etc., se bazează pe principiul “modelării”, principiu care se confruntă cu o problemă
fundamentală úi anume: dacă modelul teoretic (conceptual) este greúit sau insuficient fundamentat,
acesta va duce la o concluzie eronată. ùi iată cum, abordând problematica funcĠiilor aúezărilor,
configurându-le úi concepându-le (pe cele urbane) după modele teoretice insuficient fundamentate,
m-am trezit în imposibilitatea configurării úi definirii funcĠiilor rurale. La sat nu mai pot spune că
funcĠia “este o profesie exercitată”, întrucât funcĠiile satului, ruralului, sunt în primul rând vitale, cu
rol de antropogeneză rurală. Această problematică este extrem de complexă úi evoluĠia postmodernă
a spaĠiului rural nu cristalizează, ci mai mult complică încercările stabilizatoare ale geografilor. Cu
toate acestea, pentru a nu ocoli obiectivul cercetării teoretice asupra acestei chestiuni, funcĠiile
ruralului, voi propune o configurare a funcĠiilor aúezărilor rurale, bazându-mă pe argumentele
expuse, între care rolul vital al funcĠiei aúezării rămâne de bază. Revin în consecinĠă úi, precum la
abordarea conceptului de funcĠie urbană, reiterez enunĠul definitoriu al funcĠiei aúezării (rurale) ca
proprietatea sinergetică vitală a satului care generează, cultivă úi susĠine viaĠa acestuia, în
atingerea finalităĠii, menirii sale.
Pornind de la definirea susmenĠionată a funcĠiei satului, pot configura o clasificare a
funcĠiilor rurale ale satului românesc, astfel:
1) funcĠia habituală, locativă (de vatră);
2) funcĠia agrară / pastorală;
3) funcĠia de securitate;
4) funcĠia agro-piscicolă;
5) funcĠia agro-silvică;
6) funcĠia agro-comercială;
7) funcĠia agro-industrială;
8) funcĠia agro-turistică;
9) funcĠia administrativă;
10) funcĠia religioasă.
Ce remarc aici în primul rând? Remarc, din punct de vedere geoantropologic că cele zece
funcĠii fundamentale pentru satul românesc sunt de două tipuri: a) funcĠii vitale úi b) funcĠii
conjuncturale. În prima categorie intră: funcĠia habituală, funcĠia agrară / pastorală, funcĠia de
securitate úi cea religioasă, iar în a doua intră funcĠiile administrativă, agro-silvică, agro-piscicolă,
agro-comercială, agro-industrială úi agro-turistică. Consider că, cel puĠin pentru satul românesc,
această clasificare răspunde la două deziderate ale útiinĠei geografice: 1) este simplă úi 2) este
34
generalizatoare. În mod evident, pornind de la cele zece funcĠii, printr-o clasificare analitic-
detaliată se poate merge mai departe, aúa cum au făcut-o de fapt mulĠi geografi, prin clasificări faĠă
de care nu pot aduce obiecĠii de fond. Cu toate acestea, consider că este necesar ca generalizarea,
sinteza, să impună configurări taxonomice, care să fie definitorii pentru geografia aúezărilor rurale.
În acest sens este canalizat demersul meu.
Sunt necesare clarificări úi asupra împărĠirii funcĠiilor rurale în cele două mari categorii de
mai sus, deoarece aici se relevă că funcĠiile unei aúezări sunt cu acest statut atâta timp cât
generează, cultivă úi susĠin viaĠa aúezării. Se poate întreba: dacă funcĠiile sunt vitale, atunci de ce
există úi categoria celor conjuncturale? ExplicaĠia, din punct de vedere geografic, este că toate
funcĠiile sunt vitale pentru o aúezare atâta timp cât asigură viaĠa acesteia úi menirea satului. Dar
există meniri conjuncturale care pot fi atinse prin aúa numitele funcĠii conjuncturale. Ele sunt deci
vitale doar în conjunctura care asigură atingerea menirii aúezării (o menire conjuncturală este de
exemplu statutul administrativ de „centru comunal”). Categoria funcĠiilor vitale cuprinde funcĠii
care nu dispar niciodată sau dispar odată cu aúezarea. Indiferent de jocul teoretic al oricărei analize,
nu există sat (aúezare rurală) fără două din cele patru funcĠii vitale. Ele se „confundă” prin definiĠie
cu aúezarea rurală, cu satul, cu vatra úi moúia. În acest sens, susĠin cultivarea expresiei „moúie” în
literatura geografică úi renunĠarea la neologisme sau împrumuturi (chiar úi consacrate precum
„rural”), întrucât, pentru geoantropologia spaĠiului geografic românesc, satul este constituit din două
simboluri: moúia (păstrată din generaĠie în generaĠie – „din moúi, strămoúi”) úi vatra (loc de baútină,
de origine).
3.2.2. FuncĠiile aúezărilor urbane
Cercetarea geografică a stabilit că oraúele sunt geosisteme disipative, „sisteme disipative de

energie” (V. Surd, 2003), iar prin „...natura úi intensitatea relaĠiilor oraúului cu regiunea
(înconjurătoare) úi prin gradul de subordonare a acesteia sub comanda oraúului, se formează zone
de influenĠă urbană” (V. Surd, 2003; 2009).
Geosistemul urban („sistemul teritorial” urban) face parte din „...categoria celor dinamice úi
complexe” (I. Mac, 2008). Se relevă aúadar că oraúul, ca geosistem analizabil geografic de la
„microscară” până la „mezoscară” (I. Ianoú, 2000), reacĠionează în acest spaĠiu úi la acest spaĠiu,
printr-o stare numită „senzitivitate” (unii autori au lansat-o în teoria geografică sub denumirea de
„senzivitate” – D. Petrea, 2005). Această stare este răspunsul, reacĠia sistemului (oraúului) la
stimulii (perturbatori) din spaĠiul geografic. Stimulii perturbatori (nu în sensul dezorganizant)
determină sistemul urban să îúi genereze proprietăĠi sinergetice care vor genera, vor susĠine úi vor
cultiva viaĠa oraúului úi viaĠa spaĠiului său sistemic. ùi iată cum oraúul este determinat în mod
35
obiectiv să devină acel spaĠiu geografic complex organizat, cu o dinamică permanentă
(senzitivitatea sa îl obligă), capabil să asigure o diversitate de funcĠii, pentru evoluĠia úi
dezvoltarea proprie úi a spaĠiului său de influenĠă.
Aceste funcĠii, aúa cum am remarcat în capitolul anterior úi cum au fost fundamentate de
către diferiĠi autori (M. Arousseau, C.D. Harris, H.J. Nelson, G. Alexander, G. Schwartz, Jaqueline
Beaujeau-Garnier, G. Chabot, M. Pacione, V. Surd, I. Ianoú, N. Ilinca, A. Ungureanu, G.
ğurcănaúu, etc.), au cunoscut configurări, definiri, clasificări diferite, toate fiind determinate de
nivelul evoluĠiei úi dinamicii (ca transformare) a sistemelor urbane.
Eu însă voi propune o altă perspectivă asupra conceptului de funcĠii urbane, determinat fiind
de mai mulĠi factori: o dinamică sociourbană úi geosistemică extraordinară; scopul úi Ġinta unei
cercetări geografico-prospective, proiective, operaĠionale, dar úi manageriale; decantarea sensurilor
unor concepte care ridică întrebări în demersul definirii conceptului de funcĠie urbană, etc, pentru
că, dacă „funcĠia este definită numai de acele activităĠi care justifică existenĠa úi dezvoltarea
oraúului, care aduc resursele necesare vieĠii” (V. Surd, 2003), înseamnă că analiza funcĠională a
oraúului are o fundaĠie mercantilă, ori eu consider că ea trebuie să plece întotdeauna de la menirile
oraúului, cărora trebuie să le răspundă funcĠiile acestuia úi deci: prima menire a oraúului este
asigurarea habitatului. Ori, indiferent de etapa istorică úi geoantropologică, nu s-a pus niciodată
problema „aducerii resurselor” către oraú, exclusiv, în asigurarea acestei meniri. Iată de ce, în
clasificarea pe care o propunem, am introdus categoria de funcĠii civice.
Consider totodată necesar ca, pornind de la fundamentarea geografică parcursă până aici, să
actualizez perspectiva gnoseologică în funcĠie de complexitatea geosocială a aúezărilor urbane de
azi. În acest sens, avansez în primul rând un punct de vedere asupra taxonomiei funcĠiilor urbane
actuale. Din punct de vedere sectorial există: 1) funcĠii primare: funcĠia agricolă; 2) funcĠii
secundare: funcĠia industrială; 3) funcĠii terĠiare: funcĠia comercială; funcĠia administrativ-
politică; funcĠia culturală; funcĠia militară; funcĠia turistică; funcĠia de transport úi funcĠia
comunicaĠională; 4) funcĠii cuaternare: funcĠia de cercetare útiinĠifică úi funcĠia infocibernetică.
Întreaga literatură geografică a adoptat până în prezent (în general) această clasificare a
funcĠiilor aúezărilor urbane. Mă refer în sensul sectorial, în funcĠie de sectoarele economice, întrucât
„frontiera europeană”, o „frontieră” primordial economică, a impus judecarea structurii urbane, a
obiectului geografic (oraúul), din punct de vedere economic. Complexitatea structurală a
geosistemului urban permite însă perspective axiologice variate, care pot genera criterii taxonomice
foarte diferite. Acest lucru se evidenĠiază de exemplu imediat ce „schimbăm” raĠiunea de a fi a
oraúului.
În consecinĠă, dacă vom aúeza întregul demers epistemologic în perspectiva a două filozofii:
funcĠionalismul úi útiinĠa complexităĠii, vom putea revela “oraúul” ca pe un sistem teritorial complex
36
organizat, capabil să îúi genereze o diversitate de funcĠii. În spiritul aceloraúi filozofii, cred că
oraúul trebuie considerat mai mult decât o “construcĠie umană”; în relaĠia antropologică, fiecare oraú
devine un „loc” úi dobândeúte un spirit al locului, are o menire pe care tinde să o atingă cu ajutorul
funcĠiilor sale. FuncĠia oraúului trebuie, deci, văzută într-un spirit total diferit de cel generat de
cartezianism úi de “frontiera europeană” (I. Bădescu, D. Dungaciu, 1995). În concepĠia de faĠă,
“funcĠia oraúului” este o relaĠie de necesitate, care se naúte între elementele geosistemului úi starea
acestuia, care generează, cultivă úi susĠine viaĠa oraúului, în atingerea menirii (finalităĠii) sale
sistemice. În acest context, etapa managementului urban, necesară pentru o evoluĠie durabilă, nu
poate fi atinsă fără însuúirea filozofiei care susĠine această definiĠie úi care are în centrul ei
conceptul de menire a oraúului, în opoziĠie cu cel cartezian, care vede funcĠia oraúului prin
conceptul “atragerii resurselor necesare”.
Iată de ce văd obiectiv necesară o nouă taxonomie a funcĠiilor oraúului, mai ales în
momentul în care, obligaĠi de complexitatea structurală a acestuia, introducem alte perspective
axiologice decât cele “sectorial-productive”, de servicii. Construind această nouă taxonomie pe
principiul menirii, taxonomia unei aúezări orăúeneúti sau săteúti va avea două categorii
fundamentale de funcĠii:
- funcĠii vitale;
- funcĠii conjuncturale.
Această taxonomie poate rezolva úi o chestiune evitată până azi de geografi, urbaniúti,
antropologi, etc., cea a consacrării formale, prin definiĠie, a fundamentării úi clasificării funcĠiilor
satului (rurale). MenĠionez în acest caz, doar în trecere, convingerea mea că neatingerea acestei Ġinte
este cauzată fundamental, de instrumentele care s-au folosit până azi în definirea úi abordarea
funcĠiilor urbane. Se remarcă aici una dintre inconsistenĠele teoriei generale a sistemelor: dacă
modelul teoretic (conceptual) este greúit sau insuficient fundamentat, acesta va duce inevitabil la
concluzii eronate. ùi iată cum, abordând problematica funcĠiilor aúezărilor, configurându-le úi
concepându-le (pe cele urbane) după modele teoretice, tributare principial, ne-am trezit în
imposibilitatea definirii funcĠiilor rurale; la sat nu mai putem spune că funcĠia este o „profesie
exercitată” întrucât funcĠiile satului sunt în primul rând vitale, cu rol de antropogeneză rurală.
Acesta este motivul pentru care reiterez úi aici definiĠia avansată în 2010 asupra funcĠiei satului:
funcĠia rurală este proprietatea sinergetică, vitală, a satului (a structurii rurale), care generează,
cultivă úi susĠine viaĠa acestuia, pentru (în) atingerea finalităĠii, menirii sale (B. Păcurar, 2010).
Revenind la taxonomia bazată pe conceptul menirii aúezării, punctez în susĠinerea ei un
element de “prag”: care este prima menire (sensul existenĠial) a oraúului (a oricărei aúezări) căreia
trebuie să îi răspundă funcĠiile acestuia? Prima dintre aceste meniri este asigurarea habitatului. Ori!
Indiferent de etapa istorică úi geoantropologică, nu s-a pus niciodată problema aducerii resurselor
37
către oraú utilizând funcĠia habituală. Aceasta are o menire vitală úi este pusă exclusiv în slujba
cetăĠii, fiind deci o funcĠie civică, alături de alte câteva funcĠii vitale. În consecinĠă, funcĠiile
oraúului vor fi:
funcĠii vitale: funcĠia habituală (rezidenĠială); funcĠia de securitate; funcĠia religioasă.
Aceste trei funcĠii le grupăm într-un triptic al funcĠiilor vitale urbane.
funcĠii conjuncturale: conjunctural-vitale úi conjuncturale.
Odată clarificată opĠiunea taxonomică a funcĠiilor urbane, putem opera în exerciĠiile
epistemologice cu criterii diferite de clasificare funcĠional-urbană. Ele nu mai pot altera fundaĠia
conceptuală a taxonomiei úi a definiĠiei funcĠiei. Importante rămân: filozofia abordării, conceptul
gnoseologic úi principiul taxonomic.
În acest concept epistemologic, avansez, aúadar, următoarea taxonomie a funcĠiilor
municipiului Cluj-Napoca:
Table 3: FuncĠiile municipiului Cluj-Napoca
Nr. FuncĠii
1.1. FuncĠia habituală
1. FuncĠiile vitale 1.2. FuncĠia de securitate
1.3. FuncĠia de securitate
FuncĠiile 2.1. FuncĠia agricolă
2.
conjuncturale 2.2. FuncĠia industrială
2.3.1. FuncĠia administrativ-civică
2.3.2. FuncĠia medicală
2.3. FuncĠiile civice 2.3.3. FuncĠia ecologică
2.3.4. FuncĠia urbanistică
2.3.5. FuncĠia socială
2.4.1. FuncĠia administrativ–politică
judeĠeană
2.4. FuncĠiile administrativ-politice
2.4.2. FuncĠia administrativ–politică
regională
2.5.1. FuncĠia educativă de masă
2.5.2. FuncĠia universitară
2.5.3. FuncĠia cultural-festivă
2.5. FuncĠiile culturale
2.5.4. FuncĠia cultural-artistică
2.5.5. FuncĠia útiinĠifico-academică
2.5.6. FuncĠia sportivă
2.6. FuncĠia comercială
2.7.1. FuncĠia comercial-turistică
2.7.2. FuncĠia festiv-turistică
2.7.3. FuncĠia medical-turistică
2.7. FuncĠiile turistice 2.7.4. FuncĠia turistică de afaceri
2.7.5. FuncĠia loisir-turistică
2.7.6. FuncĠia religios-turistică
2.7.7. FuncĠia educativ-turistică
2.8. FuncĠia financiară
38
Table 3: FuncĠiile municipiului Cluj-Napoca
Nr. FuncĠii
2.9. FuncĠia juridică
2.10.1. FuncĠia de transpor rutier
2.10.2. FuncĠia de transport feroviar
2.10. FuncĠiile transport-
2.10.3. FuncĠia de transport aerian
vehiculatorii
2.10.4. FuncĠia de transport intraurban
2.10.5. FuncĠia de transporturi speciale
2.11. FuncĠia info-comunicaĠională
2.12. FuncĠia militară
2.13. FuncĠia info-tehnocreativă
2.14. FuncĠia frontalieră
Beneficiind, aúadar, de conútientizarea rolului pe care “criteriul” îl are în: analiza sistemelor
teritoriale, în taxonomiile construite prin exerciĠii epistemologice, voi proceda în capitolul următor
la analiza „funcĠiilor terĠiare” ale municipiului Cluj-Napoca, bazându-mă pe un alt element
fundamental în analiza geografică: principiul. În cazul de faĠă, principiul pe care îl propun este
principiul menirii.
39
40
4. FUNCğIILE „TERğIARE” ALE MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA
Geosistemul urban Cluj-Napoca, prin structura sa specific urbană úi complexă, este construit
holarhic. Chiar dacă municipiul Cluj-Napoca, din punct de vedere referenĠial-sistemic, intră la
categoria microspaĠială, din punctul
de vedere al complexităĠii, este un
geosistem care înglobează în
structura sa o multitudine de
subsisteme. Un asemenea subsistem
este úi cel al funcĠiilor terĠiare ale
municipiului Cluj-Napoca. Însuúind
această teză, voi aborda geografia
funcĠiilor terĠiare ale municipiului
adaptând schema metodologică a
analizei modului de organizare a
sistemelor teritoriale (I. Ianoú,
2000). Prin această adaptare (a
schemei) la scopul nostru, schema
de abordare a subsistemului
funcĠiilor terĠiare ale municipiului
Fig. 3. Schema metodologică pentru analiza subsistemului Cluj-Napoca va avea următoarea
funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca
construcĠie (vezi figura 3).
4.1. Modul de organizare actuală. Structura taxonomică a subsistemului funcĠiilor „terĠiare”

ale municipiului Cluj-Napoca
4.1.1. Modul de organizare actuală
Pornind de la definiĠia oraúului ca geosistem úi de la cea a funcĠiei urbane, concepte

geografice fundamentale în structurarea úi fundamentarea concepĠiei mele asupra funcĠiilor oraúelor,
concret a municipiului Cluj-Napoca, voi considera că, în prezent, acesta are următoarele funcĠii
„terĠiare”, clasificate conform taxonomiei fundamentate în capitolul anterior:
funcĠiile civice: funcĠia rezidenĠială; funcĠia administrativ-civică; funcĠia urbanistică;
funcĠia ecologică; funcĠia medicală úi funcĠia de securitate;
41
funcĠiile culturale: funcĠia educativă de masă; funcĠia universitară; funcĠia spiritual-
religioasă; funcĠia cultural-festivă; funcĠia cultural-artistică; funcĠia útiinĠifico-
academică úi funcĠia sportivă;
funcĠiile administrativ-politice: funcĠia administrativ-politică judeĠeană úi funcĠia
administrativ-politică regională;
funcĠia comercială;
funcĠiile turistice: funcĠia comercial-turistică; funcĠia festiv-turistică; funcĠia medical-
turistică; funcĠia turistică de afaceri; funcĠia plezirturistică; funcĠia religios-turistică úi
funcĠia educativ-turistică;
funcĠia financiară;
funcĠia juridică;
funcĠiile transport-vehiculatorii: funcĠia de transporturi rutiere; funcĠia de
transporturi feroviare; funcĠia de transporturi aeriene; funcĠia de transport intraurban
úi funcĠia pentru transporturi speciale;
funcĠia infocomunicaĠională;
funcĠia militară;
funcĠia frontalieră.
4.1.2. FuncĠiile terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca. Prezentare geografică.
4.1.2.1. FuncĠiile civice ale municipiului Cluj-Napoca
Conceptul de funcĠii civice are suportul epistemologic în perspectiva din care vedem oraúul.
Vedem oraúul ca pe un geosistem, un spaĠiu geografic complex organizat, care are capacitatea de a-
úi genera funcĠii diferite, toate însă puse în final în slujba evoluĠiei úi dezvoltării sale úi a spaĠiului
înconjurător. Prin urmare, funcĠiile slujesc primordial „cetatea”, iar în susĠinerea unei aúezări urbane
(„cetăĠi”) primele, funcĠiile vitale, sunt cele care asigură securitatea „structurii”, asigură úi cultivă
sănătatea acesteia (a factorului uman, a mediului de viaĠă, a relaĠiilor structural-sistemice). Atunci
când abordez aceste funcĠii le văd în primul rând ca susĠinătoare ale oraúului din punct de vedere
antroposocial, structural, civic, úi mult mai târziu le pot considera ca aducătoare de resurse.
Fundamental, ele trebuie să aducă oraúului siguranĠă úi să întreĠină sănătatea vieĠii acestuia. Iată de
ce le numesc funcĠii civice, ele fiind vitale pentru aúezarea urbană, fără să acumuleze, ci doar pentru
că „asigură”. La o analiză din această perspectivă, toate cele úase funcĠii se relevă ca funcĠii de
siguranĠă sistemică úi de administrare sistemică.
42
Este evident că în structura unei aúezări urbane se poate vorbi de funcĠii (bazice sau
nebazice, etc.) doar în condiĠiile în care geosistemul urban (sistemul teritorial urban) are
instrumentele necesare generării resurselor úi acĠionării prin acea funcĠie. Mai exact, deĠine
instituĠiile care activează úi concretizează funcĠia. Dacă enumăr úi analizez cele úase funcĠii civice,
constat că în orice oraú, toate acestea sunt îndeplinite de instituĠii specifice úi specializate. Toate
instituĠiile oraúului care concretizează úi realizează funcĠii civice sunt in primul rînd instituĠii
publice, ale oraúului, úi nu societăĠi comerciale (bazate pe profit), motiv pentru care am numit
această categorie „funcĠii civice”.
4.1.2.1.1. FuncĠia rezidenĠială a municipiului Cluj-Napoca

4.1.2.1.1.1. Introducere úi fundamentare
La prezentarea clasificării funcĠiilor terĠiare ale aúezărilor prin taxonomia folosită, am

justificat sensul úi fondul funcĠiei rezidenĠiale, ca funcĠie civică. În aceeaúi fundamentare, am
prezentat suportul obiectiv, taxonomic úi funcĠional al funcĠiilor vitale. Revin úi întăresc în acest
context definirea funcĠiei rezidenĠiale ca funcĠie civică úi vitală, consolidând susĠinerea anterioară úi
prin piramida lui A. Maslow (1943). Conform construcĠiei conceptuale făcute de acelaúi autor, pe
prima treaptă, la nevoi fiziologice (vitale) figurează hrana, somnul, etc. Pe al doilea etaj se află
nevoia de siguranĠă. Adăpostul, locuinĠa, este practic cea care răspunde la două categorii vitale
pentru individ, familie, comunitate, societate, mai exact refacerea úi adăpostirea (securitatea fizică,
psihică úi socială).
Raportând problematica la un nivel sistemic superior ca organizare úi nivel de viaĠă (oraúul),
constat că spaĠiul de locuit îúi înmulĠeúte funcĠionalitatea prin acoperirea unor „trepte” superioare
ale spaĠiului spiritual. Este vorba de nevoia de stimă úi autorealizare. Pentru ambele trepte, locuinĠa
úi zona geografică urbană în care este situată locuinĠa dobândesc valenĠe noi ca importanĠă
ierarhică.
Dacă locuinĠa are o pondere semnificativă practic în toate cele cinci trepte ale piramidei,
este clară importanĠa asigurării acesteia de către sociosistem. În concluzie: asigurarea locuirii pentru
locuitorii săi de către oraú intră în atributul funcĠiei rezidenĠiale; funcĠia rezidenĠială este deci cea
prin care sistemul asigură două trepte de nevoi vitale úi trei de nevoi psihosociale pentru
comunitate, pentru elementul uman sistemic. De aceea, conform taxonomiei folosite, ea este o
funcĠie vitală. Întrebarea care rămâne este: De ce este civică? Răspunsul ar fi pentru că răspunde în
primul rând „nevoilor cetăĠii” úi mai puĠin nevoilor mercantile.
Conform clasificării folosite până în prezent, funcĠii interne (nebazice) úi externe (bazice),
această funcĠie poate trece úi în categoria celor bazice, deoarece construirea úi oferta de spaĠii de
43
locuit aduce oraúului resurse multiple (inclusiv financiare) úi asigură atracĠia spre oraú a unui flux
migrator, care provine din spaĠiul geografic extern oraúului. Pentru fundamentarea mea însă revin
úi avansez această clasificare în care funcĠia rezidenĠială a oraúului are o nomenclatură foarte
importantă úi vitală în funcĠionarea úi menirea geosistemului urban.
FuncĠia rezidenĠială, privită din perspectiva funcĠionalistă, are foarte multe forme de
implicare úi de manifestare într-un geosistem urban: ea ajută la atingerea scopului aúezării urbane de
a depăúi „tirania distanĠelor dintre oameni” (B.W. Potter, 2009); funcĠia rezidenĠială răspunde la
nevoia úi la cererea de locuinĠe; dacă nevoia este asociată în mod convenĠional cu o cerinĠă
fundamentală, ea poate fi definită totodată úi ca o cantitate de locuinĠe, necesară pentru un standard
minim stabilit fără a lua în seamă capacităĠile individuale de plată pentru acea locuinĠă etc.
FuncĠia rezidenĠială influenĠează în raport cu mentalităĠile sociale úi concepĠiile urbaniútilor asupra
structurii subsistemului rezidenĠial din structura urban; se cunosc în acest sens patru concepĠii
consacrate în ideologia socială: concepĠia ecologică; concepĠia neoclasică; concepĠia instituĠională
úi concepĠia marxistă. Acestea sunt susĠinute de teorii sociale, de filozofii úi de ideologii care au
îmbrăcat uneori forme foarte antagonice. De exemplu: concepĠia ecologică se bazează pe economia
umană, cercetează modele spaĠiale ale structurii rezidenĠiale úi îl are ca reprezentant pe E.W.
Burgess, în timp ce concepĠia marxistă, reprezentată de M. Castells úi D. Harvey, se bazează pe
materialismul istoric úi are ca domeniu de cercetare, casa ca bun.
Tot această funcĠie a inspirat concepĠii úi teorii în domeniul proiectării cartierelor
rezidenĠiale urbane, a raporturilor de miúcare determinate de binomul a două elemente urbanistice:
tipul de ofertă urbană úi distanĠa de parcurs (de la casă la „ofertă”). Iată un exemplu sintetic:
Tabelul 4. Ierarhia facilităĠilor aflate la diferite distanĠe într-o zonă urbană de mare densitate
DistanĠa optimă / categorie de ofertă
Oferta
urbanistică Mers pe jos
10 min. 20 min. 40 min.
5 min.
SpaĠii verzi Grădină parc SpaĠiu verde Parc restrâns Parc extins
Liceu;
EducaĠie Creúă ùcoală primară ùcoală secundară
Universitate
Ocrotirea
- Dentist Spital Spital
sănătăĠii
Nevoi
Magazine - Nevoi zilnice Nevoi ocazionale
săptămânale
ActivităĠi Centru sportiv;
Sală de întâlniri Bibliotecă Complex sportiv
culturale Bazin de înot
Divertisment Cafenea Restaurant Cinema Teatru
Sursa: G. Towers (2005)
44
Locul funcĠiei rezidenĠiale în asigurarea „sănătăĠii” urbane este iarăúi semnificativ. Acest loc
fundamentează raporturi deterministe úi urbanistice între situarea spaĠiului rezidenĠial în teritoriul
urban úi reglementarea condiĠiilor de locuit, de întreĠinere a locuinĠelor, etc. (N. Freudenberg, N.
Galea, D. Vlahov, 2006).
FuncĠia rezidenĠială asumată (în cazul oraúelor mari, prin Planul Urbanistic General) în
raport cu cele nouă zone funcĠionale ale oraúului, determină úi impune în cadrul “Zonei de locuinĠe
cu funcĠiuni complexe” un set geografic normativ ce cuprinde regimul de înălĠime al construcĠiilor,
stilul arhitectural, funcĠii comerciale, de învăĠământ, recreere, transport, etc. (V. Surd, 2009).
Studiul funcĠiei rezidenĠiale evidenĠiază în urma unor analize, în special „funcĠionaliste”, úi
multe vulnerabilităĠi ale cartierelor rezidenĠiale, în situaĠii de criză. Acest fapt relevă un alt gen de
raporturi intrasistemice úi sistemice, care creează vulnerabilităĠi úi perturbări în geosistem. Un
sumar al acestora, în urma studiilor făcute de Anita K. Jones, L. Wells úi M. Wolin (2006),
cuprinde:
dificultăĠi de coordonare a intervenĠiilor de urgenĠă cu miúcările necontrolate de
populaĠie;
vulnerabilităĠi ale sistemelor edilitare la atacuri cibernetice;
dificultăĠi în recepĠionarea reacĠiei cartierului la măsuri de urgenĠă;
dereglări úi perturbări în legăturile telefonice, internet, mass-media prin cablu, etc.;
întreruperea furnizării energiei, agentului termic, combustibililor pe conducte, etc.;
dereglarea totală sau parĠială a transportului intraurban;
imposibilitatea coordonării acĠiunilor de masă;
întreruperea temporară a legăturilor între membrii familiilor cu locuri de muncă sau
prezenĠe obligatorii în locuri situate la mare distanĠă, în alte cartiere, în zone industriale
(de importanĠă deosebită), în instituĠii de siguranĠă, ordine publică úi securitate, etc.;
perturbarea sau blocarea acĠiunii stabilite în planurile de intervenĠie ale forĠelor de ordine
publică, siguranĠă úi securitate regională sau locală.
Este deci problematică realizarea unei funcĠii rezidenĠiale care să poată opera eficient într-un
spaĠiu rezidenĠial sau mai multe, care nu au fost realizate în urma unor balanĠe deterministe între
zonele funcĠionale ale oraúului (V. Surd, 2003), între zonele rezidenĠiale úi capacitatea
subsistemelor de transport úi utilităĠi publice, fără o analiză sistemică a posibilelor reacĠii sociale,
profesionale, etnolocale, etc., a categoriei de populaĠie dominantă din cartier sau din alte zone.
FuncĠia rezidenĠială a oraúului, în special din România, suportă o altă categorie de presiuni,
cele generate de caracteristicile sectoarelor rezidenĠiale publice pe de o parte úi private pe de altă
parte. Dacă aceste sectoare zonale sunt amestecate prin amplasare în teritoriu, fără regimuri clare de
funcĠionare a utilităĠilor, serviciilor publice, a taxelor úi impunerilor, a folosinĠelor comune, etc.,
45
managementul urban local va avea frecvente dificultăĠi de organizare, planificare, proiectare úi
îmbunătăĠire a vieĠii social-urbane.
Rezultă că, pentru ca funcĠia rezidenĠială a unui oraú, în special unul mare úi foarte mare, să
poată fi eficientă úi cu emblemă de serviciu civilizat, trebuie planificată, proiectată úi manageriată
astfel încât orice modificare să poată fi făcută fără perturbaĠii. Acest lucru nu mai este posibil, în
oraúul secolului XXI, fără o geografie managerială, pe care subsistemul administrativ-civic să o
stăpânească prin cunoaútere úi competenĠă.
4.1.2.1.1.2. Logistica instituĠională a funcĠiei rezidenĠiale a municipiului Cluj-Napoca
Logistica funcĠiei rezidenĠiale cuprinde două mari categorii de structuri úi anume:

instituĠii publice:
o Primăria Municipiului Cluj-Napoca ;
o Consiliul Local cu regiile autonome;
o AgenĠia NaĠională pentru LocuinĠe (A.N.L.) úi programele naĠionale.
societăĠi comerciale private:
o firme antreprenoriale de construcĠii;
o agenĠii imobiliare;
o persoane fizice autorizate – investitori.
Din cadrul instituĠiilor publice locale, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca este o
structură de bază pentru generarea úi susĠinerea funcĠiei rezidenĠiale a municipiului, acĠionând în
acest sens prin următoarele elemente structural-instituĠionale:
Comisia (de specialitate a Consiliului Local) pentru urbanism, amenajarea teritoriului úi
protecĠia mediului;
Comisia pentru sănătate, muncă, protecĠie socială úi tineret;
regiile autonome.
AcĠiunea acestor comisii se concretizează prin iniĠierea úi cordonarea iniĠiativelor studiilor úi
prognozelor, pentru asigurarea locuinĠelor úi spaĠiilor rezidenĠiale, controlul societăĠilor comerciale
úi al regiilor autonome în activităĠile de susĠinere a funcĠiilor rezidenĠiale, analizarea úi avizarea
proiectelor primite pentru dezvoltarea úi administrarea spaĠiilor rezidenĠiale úi înaintarea de
propuneri spre Consiliul Local, pentru asocierea cu alte elemente sistemice (publice sau private) în
vederea dezvoltării spaĠiilor rezidenĠiale ale municipiului.
Regiile autonome cu rol de susĠinere a funcĠiei rezidenĠiale în Cluj-Napoca sunt:
R.A. de Termoficare Cluj-Napoca;
R.A. de Transport Urban Călători Cluj-Napoca;
46
R.A. a Domeniului Public Cluj-Napoca.
Regia Autonomă de Termoficare îúi are sediul pe B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 79,
principalul serviciu în cadrul funcĠiei rezidenĠiale fiind furnizarea energiei termice úi a apei calde
menajere pentru încălzirea spaĠiilor de locuit úi a altor spaĠii. În prezent, R.A. Termoficare oferă
acest serviciu la 46200 de locuinĠe cu circa 145000 de locuitori. InvestiĠiile regiei în infrastructura
necesară, în ultimii 20 de ani, se ridică la 31 milioane euro. Patrimoniul regiei, prin care aceasta
susĠine funcĠia rezidenĠială, este compus din 55,3 km reĠele termice, 79 de centrale termice (de
cvartal, de bloc), 837 centrale puncte termice úi două „insule de energie”, echipate cu unităĠi de
cogenerare (producere combinată de energie termică úi electrică).
Transportul úi distribuĠia energiei termice se realizează în Cluj-Napoca prin 16,5 km (reĠea
apă fierbinte), 37 puncte termice racordate la reĠeaua de apă fierbinte (30 în cartierul Mărăúti, patru
în Mănăútur úi două în Gheorgheni), 128 km de reĠea de distribuĠie energie termică (94 km reĠea de
centrale termice de cvartal, 31 km reĠea racord la centrale termice de zonă úi 3 km la minicentrale
termice), 250 contoare energie termică la producător úi 4500 de contoare la consumatori.
„Insulele de energie” din cartierul Gheorgheni, realizate în colaborare cu firme germane,
sunt structurate pe centrala termică 8, ca nucleu cu două cazane de 1 160 KW fiecare, o unitate de
cogenerare energie electrică X două cazane de 210 úi 350 KW, la care se adaugă centralele termice
nr. 1, 2 úi 3 racordate la acest sistem. Tot la acest sistem sunt racordate 2.000 de apartamente, 2.040
locatari, un complex comercial úi o úcoală.
Programul de investiĠii al regiei, pe 2010, era proiectat astfel: 23.100.000 lei, din care 4
milioane provin din surse proprii, 12.500.000 de la bugetul local úi restul de 6.600.000 de la bugetul
de stat. Lucrările de investiĠii includ:
reabilitarea reĠelei de apă fierbinte;
modernizarea reĠelei termice îngropate sub străzi;
înlocuirea sistemelor clasice cu sisteme ce folosesc energii regenerabile pentru agentul
termic la cinci centrale termice de cartier;
automatizarea cazanelor termice;
îmbunătăĠirea contorizării.
Regia Autonomă de Transport Urban Călători din Cluj-Napoca, având sediul în B-dul 21
Decembrie 1989, este un element al sistemului urban ce susĠine trei funcĠii: rezidenĠială, urbanistică
úi în mod evident transport-vehiculatorie. În consecinĠă, voi prezenta acest element sistemic atunci
când voi aborda funcĠia transport-vehiculatorie, în susĠinerea căreia îúi pune în funcĠiune elementele
în cea mai mare proporĠie. Din punctul de vedere al funcĠiei rezidenĠiale, relev doar faptul că acest
element este indispensabil în realizarea legăturii spaĠiale a infrastructurii funcĠiei cu celelalte
elemente sistemice ale municipiului.
47
Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, situată cu sediul pe str. Meúterul
Manole, este structurată organizatoric pe trei direcĠii: DirecĠia generală, DirecĠia financiară úi
DirecĠia tehnică-producĠie. SusĠine funcĠia rezidenĠială prin construcĠii, prestări servicii, ecarisaj,
suprapunerile funcĠionale ale regiei în sistem cuprinzând funcĠiile rezidenĠială, urbanistică,
administrativ-civică úi ecologică. Principalele servicii, în susĠinerea funcĠiei rezidenĠiale, sunt
amenajarea spaĠiilor verzi, adăpostirea câinilor fără stăpân, producerea, cultivarea úi vânzarea
materiale horticole úi dendrologice úi servicii funciare úi de afiúaj.
A doua instituĠie publică locală, un rol major în această funcĠie, este Primăria Municipiului
Cluj-Napoca, elementul instituĠional de bază în generarea úi susĠinerea funcĠiei rezidenĠiale a
municipiului Cluj-Napoca. Elementele structurale din organigrama sa, prin care se realizează acest
lucru, sunt:
DirecĠia de evidenĠa persoanelor, prin care se asigură evidenĠa úi legalitatea locuirii
cetăĠenilor în municipiu;
Serviciul administraĠie locală, relaĠii cu asociaĠiile de proprietari;
Serviciul administraĠie fond funciar úi registrul agricol;
DirecĠia urbanism úi dezvoltare urbană;
DirecĠia tehnică (administrare căi publice, cimitire, reabilitare imobile, monitorizare
servicii comunitare de utilitate publică);
DirecĠia patrimoniului municipiului úi evidenĠa proprietăĠii,
DirecĠia taxe úi impozite.
La acestea se adaugă următoarele programe úi proiecte:
Programele naĠionale de subvenĠionare a construcĠiilor de locuinĠe proprietate personală
(Ordinul nr. 166/216 din 15.05.2007);
114 apartamente construite de A.N.L., cu terenurile aferente (str. MehedinĠi, nr. 41);
Proiectul „Casa Verde” (Ordinul nr. 565/08.05.2009);
proiecte de asociere úi constituire a unor participaĠiuni public-private, pentru construirea
de locuinĠe; proiectele de acest gen, aflate în desfăúurare, cuprind:
o construirea a 56 de apartamente în str. Sighiúoara, nr. 21;
o construirea a 12 de apartamente în str. Taberei, nr. 2;
o construirea a 30 de apartamente în str. Taberei, nr. 4;
o construirea a 36 de apartamente în str. Cojocnei, nr. 97.
participarea autorităĠilor locale la construirea unor cartiere, prin constituirea unor
societăĠi comerciale de construcĠii în regim public-privat:
o cartierul Lomb, cu o participare de 51% din capitalul social, suprafaĠa proiectată este
de 267 ha, 33% din teren, fiind asigurat de firma asociată; comunitatea úi Primăria
48
vor intra în posesia a 75 de locuinĠe sociale; valoarea investiĠională se ridică la circa
650 milioane euro (proiect îngheĠat);
„Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca” propune următoarele obiective:
dezvoltarea construcĠiilor, atragerea investiĠiilor prin oferirea de terenuri dotate cu
utilităĠi;
întocmirea hărĠilor cadastrale ale municipiului Cluj-Napoca;
modernizarea reĠelei de utilităĠi publice;
demararea úi continuarea programului de echipare edilitară adecvată a intravilanului;
demararea úi susĠinerea programului de reabilitare termică a locuinĠelor;
demararea programului de construcĠii a locuinĠelor pentru categorii de favorizate de
cetăĠeni.
Sectorul rezidenĠial privat se bazează pe o sferă antreprenorială de construcĠii, reparaĠii úi
întreĠinere, care, în municipiul Cluj-Napoca, este foarte diversificată, având în componenĠă
următoarele: firme de alpinism utilitar, amenajări exterioare úi interioare, arhitectură, construcĠii
case din lemn, construcĠii metalice, construcĠii speciale, instalaĠii în construcĠii, 43 de firme cu
activitate permanentă în proiectare în construcĠii, precum úi alte firme specializate în construcĠii (48
în acoperiri úi izolaĠii; 16 în materiale de construcĠii; 7 – materiale speciale de construcĠii; 5 –
prefabricate în construcĠii; 1 – sisteme de încălzire; 3 – ciment, motar úi var; 9 – construcĠii montaj,
instalaĠii, reĠele; 49 – construcĠii civile; 19 – faianĠă, gresie úi marmură).
Pe lângă acestea, în Cluj-Napoca există un număr de 43 de firme imobiliare, acestea
ocupându-se de activitatea de consultanĠă úi intermediere în domeniul investiĠiilor imobiliare
(promovarea ofertei, asistenĠă úi consultanĠă în vânzare sau închiriere de imobile sau terenuri,
asistenĠă úi consultanĠă juridică, financiară úi în afaceri, etc.).
Fig. 4. ProiecĠia geografică

a funcĠiei rezidenĠiale în
planul municipiului Cluj-
Napoca în 2010
49
Caracterul funcĠiei rezidenĠiale a municipiului Cluj-Napoca.
Coef. localizare = (180000 : 9936000) : (4410 : 132132) = (0,18 : 0,03) = 0,6 (subnumeric)
Concluzia: funcĠia este internă.
4.1.2.1.2. FuncĠia administrativ-civică a geosistemului urban Cluj-Napoca

4.1.2.1.2.1. Introducere úi fundamentare teoretică
În construcĠia taxonomică a funcĠiilor aúezărilor urbane am propus úi am fundamentat

categoria funcĠiilor civice. Raportate la definiĠia funcĠiei urbane, pe care am avansat-o: funcĠia
urbană este relaĠia de necesitate, care se naúte între elementele geosistemului urban úi starea
geosistemului úi care generează, cultivă úi susĠine viaĠa oraúului în atingerea menirii (finalităĠii)
sale sistemice, funcĠiei administrativ-civice îi revin roluri úi poziĠii fundamental sistemice. Ea joacă
rolul funcĠiilor de comandă într-o organizare de tip „sistem flotă”, find capabilă să susĠină
managementul autonom al „navei” (oraúul), cel puĠin pentru o perioadă scurtă. Totodată, pe baza
aceluiaúi principiu de management, oraúul susĠinut de funcĠiile sale este capabil să acĠioneze úi să
evolueze asemănător unei nave dintr-o flotă, care poate funcĠiona integrat (în flotă) sau
independent. Dar chiar funcĠionând integrat, holarhic, oraúul (nava dintr-o flotă) are permanent o
anumită autonomie funcĠională. Această autonomie este dată oraúului de către funcĠia administrativ-
civică.
Este evident că funcĠia administrativ-civică primeúte în mod obiectiv o serie de calităĠi, prin
care devine o adevărată „superfuncĠie”, asemănător funcĠiei ecologice úi mai mult decât aceasta.
Prin ce devine această funcĠie atât de complexă úi cum influenĠează ea geografia oraúului, reiese în
urma unei analize funcĠional-sistemice.
FuncĠia administrativ-civică, în propriul său subsistem, are următoarele trăsături definitorii:
este expresia (civică), la nivel microspaĠial, a funcĠiei administrativ-politice
corespunzătoare suprasistemelor în care este integrat oraúul;
administrarea spaĠiului geografic (urban) cuprinde întreaga gamă a domeniilor
funcĠional-sistemice: administraĠia spaĠiului natural; administraĠia spaĠiului antropic;
evoluĠia durabilă; securitate sistemică; management economico-financiar, etc.;
reprezintă funcĠia care catalizează principiile „ingineriei convergente”, în atingerea
menirii oraúului: „...toate eforturile îndreptate spre atingerea aceleaúi Ġinte” (A.
Mihalache, 1994);
înglobează în propriul subsistem sau interacĠionează în demersul său cu elemente úi stări
structural-sistemice ale tuturor celorlalte funcĠii urbane;
50
funcĠia administrativ-civică este perenă; după funcĠiile habituală (rezidenĠială) úi de
securitate, este prima funcĠie necesară consolidării unei structuri urbane; ea este în fond
generată úi organizată din primul moment al funcĠionării unei aúezări urbane, creúte úi se
perfecĠionează odată cu funcĠia rezidenĠială, de securitate, etc. úi desăvârúeúte ulterior
geografia construită de aceastea.
Deúi nu figurează în taxonomiile funcĠiiilor urbane, această funcĠie este istorică. Din acest
punct de vedere, geografia urbană relevă diferite forme de manifestare ale ei în raport cu funcĠia
administrativ-politică. Între cele două, antropogeografia remarcă:
raporturi autonome;
raporturi de independenĠă;
raporturi tutelare;
raporturi democratice.
Geografia istoriei urbane evidenĠiază că aceste raporturi nu au urmat un curs evolutiv optim,
ci unul extrem de sinuos. Se cunosc poziĠii sistemice chiar de independenĠă între unele oraúe úi
statele sau structurile statale în graniĠele cărora erau situate oraúele, în perioade antice, precum úi
poziĠii de tutelare centralizată în plin sec. XX-XXI. Factorul geografic determinant în acest fapt l-a
avut întodeauna nivelul resurselor de care a dispus sau dispune oraúul. Poate acesta este úi
principalul motiv pentru care geografia a consacrat, ca factor de bază în definirea funcĠiilor urbane,
resursa, „capacitatea de atragere a resurselor” (V. Surd, 2003), în urma cărui fapt funcĠiile au fost
numite bazice (externe) úi nebazice (interne).
În unele studii geografic-urbane, în care se abordează problematica administraĠiei aúezărilor,
această funcĠie este privită ca un act public (administraĠie publică). În alte studii úi poziĠii,
administraĠia publică este contestată pentru spiritul ei manipulator, datorită tristei experienĠe
istorice, în care democraĠia (dar úi autocraĠia) a urmărit subordonarea acĠiunii publice în interesul
conducătorilor.
Spiritul conceptului de funcĠie administrativ-civică, pe care îl propun, este însă plin de
conĠinutul úi interacĠiunea actului public, programat, conútientizat, asumat úi organizat instituĠional,
pentru managementul geosistemului urban. Prin legiferare, organizare úi „management geografic”
(J. Doornkamp; I. Mihăilescu; P. Gâútescu; I. Mac; D. Petrea; V. Surd; P. Cocean) se construieúte
logistica instituĠională necesară evoluĠiei unui geosistem urban, logistică menită să susĠină úi să
aplice în practică cotidiană, sarcina primită de autoritatea publică, de a administra oraúul, de a-úi
exprima în mod constructiv úi public puterea de organizare, proiectare, taxare úi reglare a
comportamentului întregului sistem. Această „putere”, cu care este investită autoritatea
conducătoare a sistemului, este obiectiv necesară, pentru că într-un sociosistem, mai ales unul
complex úi puternic antropizat, indivizilor nu le poate fi permis să decidă individual, indiferent de
51
domeniu (cu mici excepĠii, care nu aduc atingere spaĠiului public). Această autoritate este până la
urmă expresia autoorganizării geosistemului urban. Chiar úi procesele de „externalizare” a unor
activităĠi administrative ale oraúului către firme private (alimentare cu apă, cu energie, combustibili,
etc.) sunt tot o consecinĠă a unui act deliberat, hotărât în urma unui act managerial.
În felul acesta sau sub alte forme, se realizează administrarea oraúului, iar subsistemul
organizat úi construit pentru acest lucru configurează funcĠia administrativ-civică. Sintagma
conceptului se justifică, rezumativ, prin faptul că indiferent de organizarea politică a
suprasistemelor, indiferent de instituĠiile politico-ideologice situate sau instaurate într-un oraú,
acesta trebuie să se administreze apolitic, civic, în spiritul úi pentru atingerea unei vieĠi normale úi
armonioase în „cetate”. Într-o secĠiune următoare, voi trece cu fundamentarea conceptului la un
nivel superior, prin care voi justifica faptul că, în complexitatea sistemelor urbane, se impune cu
obiectivitate, trecerea managementului geografic al oraúelor la un nivel de organizare pe care l-am
numit geografie managerială, ca ramură a útiinĠei geografice, atât de necesară spaĠiilor antropice,
mai ales celor complexe.
4.1.2.1.2.2. Elementele subsistemului funcĠional administrativ-civic al municipiului Cluj-Napoca
Într-un geosistem urban funcĠionează o serie de elemente sistemice sau suprasistemice care
au ca obiect de activitate administrarea unor spaĠii suprasistemice sau holarhice. Cea mai mare parte
dintre acestea sau aproape în totalitate, fiind subsisteme ale unor suprasisteme, au în structura lor úi
elemente ale politicii nivelelor holarhice superioare. Într-un geosistem antropic-urban, deci inclusiv
municipiul Cluj-Napoca, singurul subsistem funcĠional care poate fi considerat civic, în sensul
conceptual acordat de mine în fundamentarea gnoseologică, este cel al administraĠiei locale.
Elementele subsistemic funcĠionale, ale funcĠiei administrativ-civice, sunt Primăria
Municipiului Cluj-Napoca úi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.
Primăria Municipiului Cluj-Napoca participă la structurarea funcĠiei administrative cu
următoarele elemente:
structura organizatorică, ce cuprinde următoarele:
o corpul managerial: - primar;
- doi viceprimari;
- secretar al municipiului.
o 18 servicii, birouri úi compartimente, coordonate de echipa managerială;
o 14 direcĠii specializate;
o Centrul de informare pentru cetăĠeni;
o Casa municipală de cultură úi Universitatea populară.
52
organigrama Primăriei evidenĠiază structura relaĠional-sistemică a acesteia úi oferă, în
urma unei analize, imaginea direcĠiilor strategice de administrare a geosistemului
Fig. 5. Organigrama simplificată a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în 2009
regulamentul de funcĠionare stabileúte regulile úi principiile de bază ale sistemului

administrativ local, inclusiv în relaĠia sistemică dintre Consiliul Local úi instituĠia
Primăriei;
numărul personalului (resursei umane) angajat în sistem este de 1097 de persoane
(2010), dintre care:
o trei demnitari;
o 813 funcĠionari publici din care 71 se află în funcĠii de conducere úi 742 în
funcĠii de execuĠie;
o 281 personal contractual din care 11 în funcĠii de conducere úi 270 în
funcĠii de execuĠie.
úase comisii administrative de specialitate:
o Comisia mixtă de reprezentare a locuinĠelor din fondul statului;
o Comisia locală de stabilire a dreptului proprietăĠii private;
o Comisia pentru aplicarea Legii 34/1998, privind acordarea subvenĠiilor
către asociaĠii úi fundaĠii;
o Comisia pentru aplicarea Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 1945-1989;
o Comisia tehnică de amenajare teritoriului úi de urbanism;
o Comisia de aprobare a funcĠionării agenĠilor economici de pe teritoriul
municipiului Cluj-Napoca.
servicii publice subordonate:
53
o Administrare parcări;
o Administrare creúe;
o DirecĠia de AsistenĠă Socială.
regii autonome subordonate:
o Regia Autonomă de Termoficare;
o Regia Autonomă de Transport în Comun;
o Regia Autonomă a Domeniului Public.
instituĠii publice subordonate:
o Casa Municipală de Cultură.
instituĠii de invăĠământ din administrare:
o grădiniĠe – 29 grădiniĠe de stat (publice) úi 23 particulare;
Fig. 6. GrădiniĠele aflate în administrarea Primăriei Municipiului

Cluj-Napoca în 2010
o úcoli gimnaziale úi licee;

Centrul de Informare Turistică, situat pe B-dul Eroilor, nr. 6-8;
Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca are iniĠiativă úi hotărăúte în toate problemele
de interes local, cu excepĠia problemelor care sunt date prin lege altor instituĠii, exercitând o serie de
atribuĠii după cum urmează:
atribuĠii privind organizarea úi funcĠionarea aparatului de specialitate al primarului, ale
instituĠiilor úi serviciilor publice de interes local, dar úi ale societăĠilor locale úi regiilor
autonome de interes local;
atribuĠii privind dezvoltarea economico-socială úi de mediu a municipiului;
atribuĠii privind administrarea domeniului public úi privat al municipiului;
atribuĠii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăĠeni;
atribuĠii privind cooperarea interinstituĠională pe plan intern úi extern.
54
Are în componenĠă 27 de consilieri aleúi, propuúi de următoarele partide politice: P.D.L. (16
consilieri); UDMR (5 consilieri); P.N.L. (3 consilieri) úi P.S.D. (3 consilieri) úi este organizat în
úase comisii de specialitate úi anume:
Comisia pentru buget, ordine úi protecĠie civilă;
Comisia pentru administrarea publică locală, probleme juridice, servicii publice úi
comerĠ;
Comisia pentru urbanism, amenajarea teritoriului úi protecĠia mediului;
Comisia pentru învăĠământ, cultură, culte, drepturile omului, minorităĠi úi societate
civilă;
Comisia pentru sănătate, muncă, protecĠie socială, tineret úi sport;
Comisia pentru fonduri europene, relaĠii externe, turism, oraúe înfrăĠite úi dezvoltare
comunitară.
Numărul de hotărâri adoptate în úedinĠele Consiliului, în 2009, a fost de 552.
Caracterul funcĠiei administrativ-civice este următorul:
- aria de acĠiune: internă;
- populaĠia supusă administrării: 308763 locuitori (internă);
- raportul între populaĠia stabilă úi în tranzit:
Pop. ext. (tranzit) 254665
Coef. asigurare = --------------------------- = ----------- = 0,82
Pop. stabilă 308000
Coef. localizare = 1,04 (pentru AdministraĠie publică + apărare) => scăzând apărarea din
ecuaĠie = < 1,0
Concluzia: funcĠia administrativ-civică este internă.
4.1.2.1.3. FuncĠia urbanistică a municipiului Cluj-Napoca

Fundamentarea teoretică úi abordarea gnoseologică asupra funcĠiei urbanistice a

municipiului Cluj-Napoca impune o „construcĠie” extrem de complexă datorită, tocmai,
complexităĠii domeniului său de activitate: amenajarea teritoriului úi urbanismul. Chiar dacă
problematica geografică pe care trebuie să o fundamentez aparĠine funcĠiei urbanistice a
municipiului, pentru atingerea scopului, voi face un parcurs documentar-teoretic în fondul
conceptual úi în geografia urbanismului, ca parte a amenajării teritoriului.
Atât geografii cât úi alte categorii profesionale vorbesc despre „subiect” úi, în context,
lansează úi definiĠii. Voi opta însă pentru conĠinutul consacrat prin Legea nr. 350/2001, privind
55
amenajarea teritoriului úi urbanismului, conform căreia „Urbanismul este concepĠia dezvoltării
spaĠiale a localităĠilor urbane úi rurale, în acord cu potenĠialul acestora úi cu aspiraĠiile
locuitorilor”. Sunt la curent cu sumedenia definiĠiilor úi abordărilor, însă ele nu pot face obiectul
cercetării mele în acest caz. Ca excepĠie, voi reda doar definiĠia lui M. DuĠu (2009) care consideră
„...urbanismul propriu zis ... o útiinĠă sau o disciplină de sinteză care, integrând contribuĠii din
diverse domenii (arhitectură, economie, geografie, sociologie, drept, ecologie, psihologie, etc.)
urmăreúte ordonarea optimă a spaĠiului geografic disponibil, în funcĠie de necesităĠile localităĠii úi
de dezvoltarea comunităĠii umane pe care o adăposteúte”. Ce este însă important úi de neocolit în
lucrarea mea este insuficienta configurare a pattern-ului conceptual-teoretic, a tiparului gnoseologic,
care să „lumineze” suficient úi să îl lămurească pe cercetător sub ce perspective trebuie să înĠeleagă
úi să abordeze o temă aparĠinând amenajării teritoriului úi mai ales a urbanismului. Într-un sondaj
făcut în cadrul acestei cercetări, sondaj care a cuprins 400 de intervievaĠi, cu pregătire intelectuală
care pleacă de la nivel „profesional” úi mediu până la nivel academic, la întrebările următoare s-au
obĠinut următoarele răspunsuri:
Tabelul 5. Rezultatele sondajului efectuat privind
cunoaúterea úi înĠelegerea noĠiunii de urbanism (2010)
Întrebare Răspunsuri Nr. persoane
/%
Activitate în domeniul arhitecturii 352 (81,4%)
Ce înĠelegeĠi prin urbanism? Activitate în domeniul geografiei 37 (9,3%)
Nu útiu/nu răspund 45 (11,3%)
ArhitecĠii 168 (42%)
Geografii 44 (11%)
Cine se ocupă de urbanism?
Administratorii localităĠilor 124 (31%)
Nu útiu/nu răspund 64 (16%)
Arhitectură 164 (41%)
Ce activităĠi cuprinde ConstrucĠii de toate categoriile 156 (39%)
urbanismul? Activitate geografică de amenajare a teritoriului 24 (6%)
Nu útiu/nu răspund 56 (14%)
Scopul acestui sondaj nu este câtuúi de puĠin o consecinĠă a „psihozelor geografiei” (I.
Ianoú, 2000), ci doar un modest suport gnoseologic pentru întrebările noastre, dacă:
urbanismul este geografie sau arhitectură?
există urbanism fără geografie?
există geografia aúezărilor fără urbanism?
Fără să dau răspunsuri acestor întrebări merg mai departe cu “parcursul” nostru úi constat că
urbanismul, în mod obiectiv, trebuie să stăpânească (prin competenĠă) úi să folosească útiinĠa
următoarelor domenii: istoria geografică a aúezării; geografia spaĠiului natural; geografia aúezării;
geografia populaĠiei; geografia tehnică a aúezării (topografie, sisteme tehnice, etc.); geografia
56
culturală a aúezării; geografia prospectivă a aúezării, etc. Pe de altă parte, analizez succint
„obiectivele principale ale amenajării teritoriului” - art. 9 úi „principalele obiective ale activităĠii
de urbanism” - art. 13, ambele din Legea 350/2001, constat că ele sunt inseparabile úi reciproc
determinante. Rezultă până la acest punct că urbanismul incumbă identificare, observare,
consemnare, analiză, prospectare geografică (geografie prospectivă), proiectare, realizare, control,
etc., în concluzie management.
Dacă abordez problematica „managementului geografic” (I. Ianoú, 2000; I. Mac, 2000; D.
Petrea, 2000; V. Surd, 2003; V. Zotic, 2008), voi constata că el cuprinde monitorizare, identificare,
formulare/proiectare, implementare, evaluare, iar câmpul managerial geografic cuprinde
administrare, gestiune, gospodărire, previziune (I. Mac, 2008), deci o adevărată „geonomie” (M.F.
Rouge, 1947; I. Ianoú, 2000). Bazându-mă doar pe raĠionamentele de mai sus úi folosind metoda
deductivă, ajung la o geografie managerială, asupra căreia mi-am exprimat úi înainte úi asupra
căreia revin în mod obiectiv în relaĠia cu domeniul urbanismului úi a funcĠiei urbanistice a oraúului,
care, în prezent, nu este clasificată úi consacrată în geografia urbană, dar care asemănător funcĠiei
ecologice, devine, în contextul evoluĠiei oraúelor, o adevărată suprafuncĠie. O asemenea funcĠie
trebuie să aibă în spate o útiinĠă complexă, exprimată printr-o ramură complexă úi care nu poate fi
arhitectura úi nici urbanismul, ci o „nouă geografie”: geografia managerială. Avansez úi susĠin
acest fapt prin caracterul comprehensiv al unei astfel de geografii (V. Surd, 2009) úi care stăpâneúte,
proiectează în interesul „sistemului geografic teritorial” (I. Ianoú, 2000), folosindu-se de suportul
următoarelor ramuri geografice úi útiinĠifice: geografia spaĠiului natural (geomorfologie, hidrologie,
biogeografie, etc.); ecologie; geografia populaĠiei; geografia aúezărilor; geografia economică;
geografia politică; geografia socială; geografia regională; geografia frontierelor; geografia tehnică úi
mai ales geografia normativă (geografia prospectivă; geografia proiectivă; geografia operaĠională)
(I. Mac, 2008).
Iată de ce am afirmat că geografia trebuie să îúi aroge statutul de „filozofie a útiinĠelor
măsurabile” (B. Păcurar, 2009). ùi totodată iată de ce am făcut sondajul exemplificat; pentru a
sesiza că geografia urbană trebuie să îúi asume responsabil viziunea asupra urbanismului. L-am
făcut pentru a sesiza că geografia urbană trebuie să îúi asume responsabil misiunea urbanismului,
deoarece între urbanismul văzut ca un concept arhitectural tehnic úi urbanismul văzut ca un
concept geografic, există trei categorii de elemente configurative: 1) cele proprii arhitecturii; 2)
cele comune úi 3) cele proprii (exclusiv) geografiei.
Arhitectura se poate exprima independent, fără geografie (geotehnică, geofizică, geografia
peisajului, geografie tehnică, geografia aúezărilor, ecogeografie, etc.), dar într-o măsură infimă.
Majoritatea elementelor sale de suport sunt fie „transdiferenĠe” între cele două útiinĠe, fie elemente
exclusiv geografice. În aceste condiĠii, mi se pare de prisos să mă întreb dacă urbanismul este o
57
ramură a geografiei (úi amenajării teritoriului) sau exclusiv una arhitectural-artistică úi inginerească.
Nu este însă de prisos să întreb (retoric) de ce în structurile administrative, útiinĠifice úi
profesionale, dar úi în mentalul colectiv, geografia úi geografii se complac în postura de „acceptaĠi”
ai sistemului urbanistic. Faptul că geografia, ca útiinĠă generală úi de „sinteză”, a pierdut pe
parcursul istoriei sale domenii pentru care nu a găsit resursele tehnice úi pe care s-au dezvoltat
útiinĠe úi ramuri autonome, se poate recupera prin asumarea spaĠiului managerial al domeniului,
pentru care nici una dintre ramurile descrise si „desprinse” (arhitectura, geotehnica, topogeodezia,
construcĠiile sistemelor tehnice, ecologia, environmentalismul, etc.) nu este competentă în totalitate.
Iar în domeniul geografiei urbane, acest spaĠiu managerial cuprinde úi funcĠia urbanistică a
oraúului.
Atingând în parcursul meu gnoseologic acest nivel analitic, al raportului între urbanism,
geografie, oraú úi funcĠie urbanistică, cred că este justificată úi o abordare, rezumativă cel puĠin, a
istoricului urbanismului. Cu atât mai mult cu cât în literatură, geografii contemporani scapă din
vedere rolul istoric al urbanismului úi al funcĠiei urbanistice, pe care nu o inventez, ci o reevaluez,
evidenĠiind-o úi consacrând-o. Această „scăpare” am constatat-o observând că foarte mulĠi
consideră că, până în Evul Mediu, evoluĠia oraúelor a fost „spontană”, nefiind rezultatul unei acĠiuni
raĠionale úi coordonate. La această poziĠie sunt obligat să relev o problematică pe care am
evidenĠiat-o úi în referatul útiinĠific „Modele ale structurii urbane” (2009). Nimic nu poate fi mai
exemplificator pentru concepĠia urbanistică veche úi pentru superioritatea acesteia, preluată istoric
de alte popoare decât, urbanistica etruscă. Etruscii erau „mari constructori úi urbaniúti” (M. Eliade,
1981) úi „...probabil primii urbaniúti ai AntichităĠii” (O. Drimba, 1985). Conform lui O. Drimba, un
oraú etrusc, cel puĠin teoretic, era caracterizat prin următoarele elemente proiective úi normative,
Ġinând de sacralitate:
oraúul (cu mici excepĠii) era înscris într-un patrulater;
strada principală era orientată est-vest, fiind intersectată în unghi drept de două sau trei
străzi de aceeaúi lărgime úi de altele paralele, mai înguste;
strada principală avea o lăĠime de 15 m, cu un culoar central de 5 m destinat vehiculelor
úi două culoare laterale de 5 m fiecare (trotuare); unele oraúe aveau trotuare late, servind
la expunerea mărfurilor din ateliere;
zidul oraúului avea de regulă trei părĠi (dar puteau fi mai multe în caz poligonal); zidurile
aveau grosimi de 4 m úi înălĠimi de 9 m (ajungând chiar úi la 15 m);
exista o reĠea de canale acoperite (h = 1,70 m úi l = 0,6 m) pentru drenaj, legate de
cisterne subterane;
oraúele de câmpie aveau cartiere simetrice, pe două artere principale;
58
în cazul oraúelor colinare, planul urbanistic standard se acomoda, dar tot după o
concepĠie prestabilită;
aprovizionarea cu apă se făcea din cisterne gigantice;
existau oraúe cu instalaĠii hidraulice, cu conducte de aducĠiune a apei, cu bazin de
limpezire úi cu preaplinuri;
porĠile erau impunătoare, cu arce; construcĠiile aveau portice, pentru protecĠie împotriva
ploii, fiind o invenĠie etruscă;
necropolele etrusce erau adevărate „oraúe ale morĠilor”; oraúul Caere, actualul
Cerveteri, ocupa circa 170 ha, în timp ce necropola se întindea pe o suprafaĠă dublă, de
350 ha; mormintele-cavou erau aranjate pe străzi úi pe adevărate „cartiere”, respectând
orânduirea socială din oraúe (populaĠia săracă ocupa zonele marginale, în timp ce
populaĠia bogată străzile principale); până úi mormântul reproducea exact (în cazul
mormintelor mai impunătoare) planul unei locuinĠe etrusce.
Am „punctat” acest aspect reprezentativ pentru a recunoaúte, conform dreptului
urbanismului, că un asemenea oraú este modern úi în ziua de azi, iar funcĠia urbanistică este
reprezentativă pentru sociosistemul găzduit. Evident că aceste capodopere úi multe altele
(arhiantice-urbanismul dacic), sub influenĠa frontierei iudeo-creútine, au decăzut până la ruină úi
„îngropare”. Au fost necesari peste 500 de ani ca noua societate úi cultură europeană să se
configureze în cultura úi civilizaĠia europeană, reacĠionând prin evoluĠie úi expansiune într-o nouă
frontieră, „frontiera europeană” (I. Bădescu, 1995), care va reface încet úi pe parcursul a 1000 de
ani, o nouă civilizaĠie urbană, un nou urbanism, un nou oraú cu noi funcĠii. Într-adevăr, acest „nou
oraú” poate fi analizat din punct de vedere al funcĠiei urbanistice pe perioade:
perioada pseudoplanning-ului urban (până la 1850);
perioada planning-ului incipient (1850-1899);
perioada planning-ului (modern) experimental (1900-1959);
perioada maturizării conceptuale (postmoderne) (1960-2000);
etapa contemporană (etapa noului urbanism).
(conform S. Filip, 2009; cu observaĠiile noastre)
Asupra oraúului modern úi postmodern se pot face úi s-au făcut multe observaĠii teoretice,
practice, s-au emis ipoteze úi teorii, etc. Parcurgerea literaturii româneúti úi străine deschide o serie
de „imagini” ale oraúului actual, pentru care funcĠia urbanistică trebuie să găsească noi soluĠii
geoantropologice.
Dacă privim oraúul de astăzi prin funcĠia urbanistică drept funcĠie sistemică, vom observa
(conform studiului făcut de A.R. Cuthbert, 2006), în structurarea spaĠiilor sale profesional-
funcĠionale, următoarea construcĠie:
59
Tabelul 6. Privire sistemică asupra graniĠelor profesionale între
arhitectură, design urban úi planning urban
Element Arhitectură Design urban Planning urban
Static úi acĠiune Morfologia spaĠiului BirocraĠie
Structură
umană úi a formei guvernamentală
Economia politică a
Mediu 3D (sistem închis) 4D (sistem deschis)
statului
Materie, energie úi Arhitectură, spaĠiu Sisteme de legitimare
Resurse
teorie de design ambiental, teorii social úi comunicare
Implementarea
Comunicare socială úi
Obiective ProtecĠie ideologiei puterii
interacĠiune
actuale
Sursa: A.R. Cuthbert (2006)
Privind oraúul din perspectiva urbanismului integrat, voi identifica în sistemul său
următoarele elemente úi stări specifice:
funcĠii, folosinĠe, locuire, muncă, circulaĠie, joc, creaĠie;
elemente convenĠionale ale urbanului, suburbanului, ruralului, domeniului public úi
privat, etc.;
centru úi periferie, orizontal úi vertical;
amestec de populaĠii (după venituri, etnie, vârste, profesii, etc.);
design úi amenajare urbană úi teritorială;
planificare, organizare, principii, dar úi spontaneitate, pasiune, dezordine, situaĠii critice,
etc. (conform N. Ellin, 2006).
Design-ul urbanului contemporan complică funcĠionalităĠile oraúului, în ciuda acumulărilor
tehnologice. Astăzi, comunicarea intraurbană are o serie largă de forme úi canale (directe sau
indirecte, rapide, vizuale, audio, etc.), însă aceste forme generează reacĠii de respingere, frustrare,
înstrăinare, artificializare a vieĠii interumane, prin dispariĠia legăturii interumane nemijlocite.
Complexitatea problematicii la care trebuie să răspundă design-ul urban obligă funcĠia urbanistică
să genereze o logistică instituĠională care să aibă competenĠă úi să acopere necesităĠile impuse de
amenajarea spaĠiilor geografice úi a sistemelor tehnice de susĠinere: amenajarea úi organizarea căilor
de transport; amenajarea fronturilor de apă; amenajarea sistemic-edilitară; amenajarea
(intersistemică) a depozitării deúeurilor; susĠinerea formelor de amenajare în echilibru, etc.
FuncĠia urbanistică este tot mai mult presată de dezideratul sustenabilităĠii úi dezvoltării
durabile. Acestui deziderat, A.F. Foo úi Belinda Yuen (1999) îi propun trei nivele de răspuns:
nivelul 1 obligă la răspunsul ecologic;
nivelul 2 obligă la răspunderea sănătăĠii úi siguranĠei economice;
nivelul 3 răspunde dezvoltării cultural-durabile.
FuncĠia urbanistică este obligată să asigure acestor trei nivele de răspuns un design urban
care să se regăsească organic în sistemul funcĠional integrat al oraúului. Rolul acestui design este
60
văzut de aceiaúi autori tot pe trei nivele funĠional-sistemice. În primul rând, design-ul urban este
construit ca un set de practici culturale, aúa numitul design rutină al domeniului public. În acesta,
comunităĠile reproduc mediile lor spaĠiale în moduri standardizate, unde arhitectura standard a
clădirilor se potriveúte cu textura standard a tiparului stradal. În al doilea rând, design-ul urban
joacă rolul cadrului regularizator, ca element al practicii funcĠiei administrativ-politice. Regulile de
împărĠire a terenurilor, de construire, de control, etc., sunt invocate, geografic, pentru a constitui o
idee „proiectată” a ceea ce reprezintă un bulevard bun, un cartier durabil, etc. Aceste reguli se
aplică de multe ori pentru a reproduce un domeniu public supus ameninĠării datorită vechimii
„modelului” sau desuetitudinii acestuia. Aceste controale au rol conservativ al patrimoniului, în
lupta cu noile proiecte urbane. ùi în ultimul rând, răspunsul este reprezentarea spaĠiului alternativ la
viaĠa cotidiană.
În toate aceste „răspunsuri”, funcĠia urbanistică trebuie să respecte o serie de principii úi
norme, care iau în considerare toate subsistemele geosistemului urban. Din păcate, acest lucru nu se
realizează din motive obiective, dar mai ales subiective. Acestea din urmă, în anumite Ġări precum
România, capătă expresii periculoase care sfidează dezideratul dezvoltării durabile úi armonioase,
desconsideră patrimoniul úi tradiĠia úi urmăresc doar profitul, prin sfidarea tuturor normelor, legilor
tradiĠionale úi de bun simĠ. Vom reproduce doar câteva din reflecĠiile PrinĠului Charles of Wales
asupra urbanismului geografic din România: „Arhitectura de azi, cu turnurile ei de sticlă plantate în
centrele istorice ale unor oraúe, a devenit mai degrabă modificată genetic decât organică”, „Numai
unul la sută din populaĠie doreúte să trăiască în clădiri de sticlă úi oĠel” úi „Suntem ceea ce
construim...”. ùi când te gândeúti cum „trona”, în urmă cu câĠiva ani, pe Calea Turzii, la intrare în
Cluj-Napoca, reclama „În curând primele blocuri turn în Cluj-Napoca”. În consecinĠă, îmi pun
întrebarea dacă în oraúul de azi (Cluj-Napoca în cazul nostru) este cu adevărat valabilă prevederea
din Dreptul urbanismului în baza căruia „...urbanismul úi reglementarea juridică aferentă urmăresc
stabilirea condiĠiilor de ocupare a solului úi afectare al spaĠiului dintr-o perspectivă de armonizare
úi asigurare a echilibrului, pe de o parte între activităĠile úi inplantările umane concurente, iar pe
de alta, între păstrarea úi ameliorarea calităĠii mediului úi dezvoltarea urbanistică viabilă” (M.
DuĠu, 2009).
4.1.2.1.3.2. Logistica instituĠională a funcĠiei urbanistice a municipiului Cluj-Napoca
Elementele structural-funcĠionale pentru funcĠia urbanistică a urbei de pe Someúul Mic sunt:

Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
Primăria Municipiului Cluj-Napoca;
Consiliul JudeĠean Cluj;
61
Inspectoratul de Stat în ConstrucĠii;
Ordinul ArhitecĠilor din România – Filiala Transilvania;
Registrul Urbaniútilor din România;
firme de proiectare úi de construcĠii.
Fig. 7. ProiecĠia geografică a funcĠiei urbanistice în planul municipiului Cluj-Napoca în 2010
Caracterul funcĠiei urbanistice a municipiului Cluj-Napoca.

Aria de influenĠă exterioară (km2) 6674
Coef. asigurare = ----------------------------------------------- = -------- = 37,3 (supranumeric)
Aria de influenĠă exterioară (km2) 179,5
Concluzia: funcĠia este externă.
Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, parte a structurii funcĠionale aparĠinând
instituĠiilor administrativ-politice locale, lucrează úi susĠine această funcĠie prin comisiile sale de
specialitate:
Comisia pentru urbanism, amenajarea teritoriului úi protecĠia mediului;
Comisia pentru buget-finanĠe, ordine publică úi protecĠie civilă;
Comisia pentru administraĠie publică locală, probleme juridice, servicii publice úi
comerĠ;
Comisia pentru fonduri europene, relaĠii externe, turism, oraúe înfrăĠite úi strategii de
dezvoltare comunitară.
Comisiile sus menĠionate au fost ordonate în funcĠie de ponderea pe care acestea o au în
diviziunea muncii de prospectare, proiectare, planificare úi realizare a dezvoltării urbane.
62
Primăria Municipiului Cluj-Napoca constituie elementul structural-funcĠional de bază, în
construcĠia sistemică a funcĠiei urbanistice a municipiului. Elementele subsistemice prin care
susĠine funcĠia menĠionată anterior sunt:
primarul úi cei doi viceprimari ai municipiului;
DirecĠia urbanism úi dezvoltare urbană:
o arhitect-úef;
o director executiv;
o Serviciul Urbanism;
o Serviciul AutorizaĠii în ConstrucĠii;
o Compartimentul avize, acord unic;
o Compartimentul strategie urbană, proiectare GIS;
o Compartimentul avize P.U.;
o Compartimentul managementul arhivei.
DirecĠia patrimoniul municipiului úi evidenĠa proprietăĠii, compusă din:
o un director general, secondat de doi directori executivi;
o úapte servicii (Transport public local; Administrare terenuri; Auitorizări comerĠ;
EvidenĠă patrimoniu; Cadastru úi carte funciară; Urmăriri contracte; Administrare
locuinĠe.);
o patru birouri (AutorizaĠii úi orare de funcĠionare; Solicitări locuinĠe; SpaĠii cu altă
destinaĠie; Coordonare învăĠământ preuniversitar de stat);
DirecĠia Tehnică prin cinci servicii (Administrare căi publice; Administrare cimitire;
SpaĠii verzi úi monumente istorice; SiguranĠa circulaĠiei urbane úi reĠele edilitare;
Administrare hale úi pieĠe) úi un birou (Ecologie urbană).
Consiliul JudeĠean Cluj se manifestă, la nivelul judeĠului, în ceea ce priveúte funcĠia
urbanistică, printr-o structură coordonată de Arhitectul-úef al judeĠului, ce are în subordine
următoarele elemente structurale:
Serviciul Urbanism úi Amenajarea Teritoriului (cu patru angajaĠi), acesta coordonând la
rândul său două compartimente: Mediu (patru angajaĠi) úi GIS (doi angajaĠi);
Serviciul Autorizare, Disciplină în ConstrucĠii (úase angajaĠi);
Compartimentul Cadastru, Proiectare Tehnică úi Gestiunea LocalităĠilor (doi angajaĠi).
Serviciul de Controlul CalităĠii Lucrărilor în ConstrucĠii este un element instituĠional al
activităĠii de amenajare teritorială úi urbanism din municipiul Cluj-Napoca úi este situat pe Calea
DorobanĠilor, ca element holarhic de nivel inferior (judeĠean) al Inspectoratului de Stat în
ConstrucĠii, respectiv Inspectoratul Teritorial în ConstrucĠii din Regiunea Nord-Vest, cu sediul la
Oradea. Rolul său în acest sistem este să exercite controlul respectării disciplinei în urbanism úi a
63
regimului de autorizare a construcĠiilor úi a aplicării unitare a legilor calităĠii în construcĠii.
Organigrama instituĠiei cuprinde: úeful serviciului judeĠean Cluj; inspectorii de specialitate;
diriginĠii de úantier; laboratorul de analize úi încercări în construcĠii úi trei staĠii de preparare
materiale de construcĠii (beton, asfalt, agregate).
Ordinul ArhitecĠilor din România – Filiala Transilvania s-a constituit într-o organizaĠie
profesională cu personalitate juridică de drept privat, cu organizare teritorială (Cluj, Alba, BistriĠa
Năsăud úi Sălaj), având următoarea competenĠă de bază: promovarea úi protejarea calităĠii
produsului urbanistic úi de arhitectură. Îúi are sediul în Cluj-Napoca, pe str. Avram Iancu, nr. 18, úi
cuprinde un număr de 389 de arhitecĠi. Structura coordonatoare a instituĠiei transilvane a arhitecĠilor
este asigurată de:
un preúedinte;
patru vicepreúedinĠi;
Consiliul teritorial, format din úapte membri úi cinci membri supleanĠi;
Comisia teritorială de disciplină;
Comisia teritorială de cenzori;
Comisia de avizare.
Ordinul este afiliat úi face parte din următoarele organizaĠii naĠionale úi internaĠionale:
Uniunea InternaĠională a ArhitecĠilor (UIA) úi Uniunea Profesiilor Liberale din România (UPLR).
Registrul Urbaniútilor din România (RUR) este un organism juridic de drept privat cu
statut profesional, pentru exercitarea corectă a profesiei de „urbanist”. Condus, la nivel naĠional, de
Consiliul Superior al RUR, acesta înglobează membri ai Guvernului României, AsociaĠiei
ProiectanĠilor de Urbanism din România, AsociaĠiei ArhitecĠilor-úef de JudeĠe, AsociaĠiei
ArhitecĠilor-úef de municipii úi Ordinului ArhitecĠilor din România. Biroul teritorial al Regiunii de
Dezvoltare Nord-Vest are sediul în Cluj-
Napoca, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 6,
fiind coordonat de arhitectul Gh. Elkon
úi de dr. geograf Diana Floca. Mai mult,
acesta are arondate (doar provizoriu,
însă) 12 judeĠe.
Fig. 8. JudeĠele arondate Biroului Teritorial RUR al

Regiunii de Nord-Vest în 2011
64
4.1.2.1.4. FuncĠia ecologică a municipiului Cluj-Napoca
Conceptul de ecologie este unanim acceptat în útiinĠă úi în literatură ca domeniul care se

ocupă de interacĠiunea dintre organisme úi mediul lor de viaĠă.
Preocuparea omului de legătura sa sau a vieĠuitoarelor „cunoscute” cu mediul natural este
ancestrală, dar a fost conútientizată pe trepte târzii ale evoluĠiei. Consacrarea terminologică începe
odată cu frontiera elenă, în spaĠiul mediteranean, fapt confirmat de rădăcina termenului „oikia”
(„oikos”) – casă, gospodărie. În accepĠiunea modernă úi postmodernă, ecologia, ca útiinĠă, este
definită în foarte multe variante, dar dincolo de variabilele formei de redactare din punct de vedere
conceptual, ea este definită ca „útiinĠa interacĠiunilor vieĠii úi mediului, pe niveluri
supraorganismice” (B. Stugren, 1994). În útiinĠa ecologică, se vorbeúte azi despre precursori úi
fondatori ai acestei útiinĠe. Sunt convins că merită să întăresc unele „înregistrări” în acest sens, prin
convingerea că Augustin P. de Candolle poate fi considerat ca precursor al ecologiei moderne ca
útiinĠă úi că A. Lavoisier úi L. Pasteur pot fi consideraĠi întemeietori ai ecologiei moderne. Cu toate
acestea, mă simt dator să aduc observaĠiile mele asupra precursorilor antici ai ecologiei pe care
literatura de astăzi îi preia fără prea mult discernământ, ca pe un detaliu cronologic oarecare,
adeseori fiind citaĠi în acest sens Aristotel úi Teofrast. ObservaĠia mea, pe care o fac în mod
aporetic, este una interogativă: dacă Herodot vorbeúte despre Zamolxe ca despre părintele gândirii
holistice în medicina dacilor úi în filozofia acestora, dacă tot mai mulĠi autori devin conútienĠi că
precursorul gândirii sistemice (în istoria omenirii) este Zamolxe, cred că este obligatoriu să întăresc
acest fapt prin replica acestuia din urmă dată lui Socrate: „Numai cine are suflet sănătos, poate avea
trup sănătos” (preluat din S. MehedinĠi, 1927).
Revenind, din punct de vedere istoric, la perioada modernă a consacrării ecologiei
útiinĠifice, voi afirma că Ernst Haeckel (1866) defineúte ecologia ca o útiinĠă a condiĠiilor „luptei
pentru existenĠă” úi a „economiei naturii”. Acesta este momentul de consacrare a útiinĠei ecologice.
În acest caz, trebuie să suprapunem teoretizarea ecologiei peste suportul fizico-geografic, material,
al domeniului său de studiu. Astfel, ajungem indiscutabil la sisteme vii, la sisteme geografice, la
geosisteme, la sisteme teritoriale.
Studiind sistemele complexe úi cu multe elemente, cu o mare varietate de fenomene úi stări,
aúa numitele sisteme mari, rezultă o structură complexă, o mulĠime de subisteme intercorelate, între
care identificăm un subsistem coordonator, care determină comportamentul sistemului mare în
ansamblu. Logica analizei structuralist-sistemice ne conduce la integrare ca stare sistemică sau ca
nivel de autoorganizare, prin care constatăm subordonarea funcĠională a subsistemelor sau a
sistemelor cu structuri mai simple, într-unul mai complex, aúa numitul úi deja menĠionatul sistem
65
mare, acesta determinând comportarea sistemului integrat. Prin această integrare va rezulta o
arhitectonică ierarhizată a lumii materiale (conform lui B. Stugren, 1994) pe trei niveluri: 1)
fiziochimic; 2) biologic úi 3) social.
În acest fel, „gândirea ecologică va consta în descoperirea úi accentuarea relaĠiilor între
viaĠă úi mediu, în considerarea fiecărei unităĠi vitale ca fiind un membru într-un nivel superior de
integrare” (idem.). Perspectivele de studiu ale ecologiei se configurează deci în patru direcĠii:
studiul din perspectiva general-ecologică (sintetică);
studiul din perspectiva special-ecologică (analitică);
studiul din perspectiva mezologică;
studiul din perspectiva istorico-ecologică.
Pentru geografie, cea mai eficientă perspectivă este cea general-ecologică, deoarece scoate
în evidenĠă relaĠia viaĠă-mediu. Ea interpretează sintetic procesele ecologice ca părĠi ale
ecosistemului (biosferei). Vechii autori o numeau sinecologie, iar dezvoltarea ei a atins nivele
superioare de modelare úi demonstraĠie sistemică abia în a doua jumătate a sec. XX, prin aúa numita
„ecologie teoretică” (E. P. Odum, 1983), consacrându-se ca ecologia sistemică, fundamentată pe
modelul ecosistemelor. Această ecologie este denumită astăzi ecologie generală úi stă la temelia
intervenĠiei raĠionale a omului în funcĠionarea biosferei, este un corp de principiu pe baza cărora azi
sunt fundamentate o serie de discipline precum protecĠia mediului, ocrotirea monumentelor naturii,
arhitectura peisajului, agroecologia, ecologia forestieră, ecologia pescuitului, etc.
EvoluĠia explozivă a sociosistemelor úi impactul galopant al „fenomenelor frontierei
euroatlantice” (I. Bădescu, 1995) asupra mediului natural, social, economic, etc., au determinat
extinderea obiectului de preocupare al ecologiei asupra mediilor de viaĠă umane úi deci înglobarea
în domeniul său úi a studiilor extrabiologice (până la acest stadiu, ecologia rămăsese consacrată ca o
útiinĠă biologică úi zoologică). Acest salt, ca proces al frontierei, a configurat úi consacrat ecologia
globală, ca útiinĠă interdisciplinară, care cuprinde practic toate domeniile vieĠii, pe suportul
geografic.
Între geografie, ca útiinĠă a spaĠiului, úi ecologie au existat dintotdeauna suprapuneri. Aceste
suprapuneri s-au „conútientizat” úi s-au consacrat sub diferite denumiri. Prima dintre ele a fost
geoecologia sau ecologia landúaftului. Ca unitate fundamentală de studiu úi aplicaĠie a geografiei
(inclusiv a geoecologiei), geosistemul se întemeiază pe interacĠiunile elementelor geomorfologice,
climatice, hidrologice cu lumea vie, definindu-se ca obiect geografic sau obiect spaĠial, care include
úi aúezările omeneúti. Din acest moment putem practic depăúi graniĠa de cercetare dintre ecologie úi
ecologia geosistemului urban, ca ecologie globală.
Conútientizarea necesităĠii stringente a studiului úi aplicării în spaĠiul geografic fie natural,
fie antropic, a principiilor ecologice a impus noi „etaje” de abordare geografică a spaĠiilor. De
66
exemplu, în geografia prospectivă, atunci când unii autori (de ex. V. Surd, 2009) tratează
amenajarea teritoriului, cel puĠin opt din cele 33 de titluri ale lucrării se bazează pe, sau
fundamentează, elemente de geografie proiectivă pe suportul motivaĠional ecologic, atât a spaĠiilor
naturale cât úi a celor antropice.
Ajungând la acest nivel de abordare a geosistemelor urbane (oraúele), din perspectiva
general-ecologică (sintetică) suntem „expuúi”, cel puĠin retoric, întrebărilor de genul: Ce legătură au
oraúele cu ecologia? Într-adevăr asocierea celor două elemente pare ciudată întrucât útim că, la
origine, constituirea oraúelor nu are nici o legătură cu înĠelegerea mecanismelor prin care
organismele se leagă de mediul lor.
ùi astăzi, în epoca postmodernismului, majoritatea „constructorilor” de oraúe se izolează de
útiinĠele naturale úi nici măcar nu încearcă să facă o legătură cu aceastea. De aceea, oraúele de azi
sunt considerate „găuri negre” în peisajul natural, deoarece conexiunile din cadrul lor cu sistemele
naturale au fost tăiate. Ce poate fi mai „spartan”, din punct de vedere ecologic, decât oraúul?
Acesta, din păcate, priveúte resursa de teren urban (W.F. Smith, 1975), ca pe o piaĠă urbană, ca pe
o marfă, ca pe un spaĠiu investiĠional. Pentru oraúul de astăzi (afacerist, ca urmare a frontierei
euroatlantice), Ġinta imobiliară, antreprenorială, înlătură úi neglijează ecologia acestui spaĠiu, văzând
doar localizare, bogăĠie imobiliară, proprietate fixă, proprietate personală, etc., úi doar la presiunea
altor elemente sistemice, ajunge să cedeze preocupărilor ecologice. În urma acestor procese úi a
multor altora de acest gen, toate specifice frontierei euroatlantice úi mai nou frontierei mondiale,
oamenii au început să se preocupe de mediul înconjurător, considerându-l într-un târziu ca pe „o
componentă esenĠială úi primordială a dezvoltării spirituale úi culturale a generaĠiilor prezente úi
viitoare” (Mălina Petrescu-Mag, 2008), iar în materie de urbanism să elaboreze în sfârúit conceptul
de „urbanism verde” (T. Beatley, 2000), ultima treaptă conceptuală, în urma unei serii constituite
din conceptele: ecological city; green city; green planning; sustainable planning; sustainable city;
smart growth, etc. Acest urbanism verde este remarcat (de S. Filip, 2009) printr-o abordare pe trei
axe principale de intervenĠie:
încurajarea dezvoltării formelor urbane compacte úi promovarea utilizării integrate a
terenurilor;
reducerea poluării aerului úi apei prin utilizarea transportului alternativ la automobil;
îmbunătăĠirea competitivităĠii economice úi eliminarea ariilor pauperizate, ca premisă a
revitalizării urbane.
Reprezentativ în acest sens este articolul 174 al Tratatului Comisiei Europene privind
obiectivele politicii de mediu, care legiferează:
conservarea, protecĠia úi îmbunătăĠirea calităĠii mediului;
protecĠia sănătăĠii umane;
67
utilizarea prudentă úi raĠională a resurselor naturale;
promovarea măsurilor la nivel internaĠional în vederea tratării problemelor regionale de
mediu úi nu numai.
S-a ajuns astfel la un nivel de organizare instituĠională la toate nivelurile holarhice ale
structurilor europene, naĠionale, regionale, judeĠene úi locale, care să pună în aplicare politicile de
acĠiune pentru mediu, al căror obiectiv principal este evoluĠia durabilă, ale cărei scopuri declarate
sunt:
asigurarea dreptului populaĠiei la un mediu favorabil de viaĠă;
revizuirea politicii de utilizare extensivă a reurselor naturale, folosirea acestora în
limitele capacităĠilor de regenerare;
asigurarea populaĠiei cu minimul necesar de muncă, alimentaĠie, energie, apă, servicii
comunale úi asistenĠă medicală;
integrarea cerinĠelor ecologice în toate deciziile economice úi sociale;
crearea accesului la informaĠii de mediu úi participarea publicului la luarea deciziilor de
mediu.
Rezultă aúadar că problema gestionării, administrării úi dezvoltării ecologice (durabile) a
fiecărui oraú nu trebuie úi nu poate fi făcută fără un sistem instituĠional, cu o logistică foarte
capabilă úi competentă. Sunt obligat deci, în demersul gnoseologic, să mă întreb: Cum poate oraúul
atinge aceste obiective în propriul geosistem? Concluzia este logică úi anume prin instituirea úi
„construirea instituĠională” a unei funcĠii specializate, funcĠia ecologică.
Am constatat, pe parcursul fundamentării, că ecologia globală, cea care coordonează
sănătatea úi interrelaĠiile în sistemele mari (aici intrând úi oraúele), are ca obiect de aplicare întregul
geosistem, cu particularităĠi asupra tuturor subsistemelor. Acest fapt mă conduce la raĠionamentul
care înglobează în funcĠia ecologică a unui oraú toate politicile ecologice ale acestuia, care au ca
scop final asigurarea sănătăĠii sistemului úi a dezvoltării lui durabile. Acest lucru înseamnă că
funcĠia ecologică, aúa cum ecologia globală devine o „metaútiinĠă” (B. Stugren 1994), va „ataca”
instituĠional ecologia tuturor elementelor geosistemului. Cu atât mai mult, acest lucru nu este
posibil fără o funcĠie ecologică, „civic-urbană” (B. Păcurar, 2009), care în momentul de faĠă nu este
clasificată oficial în taxonomia funcĠiilor urbane. Găsesc oportună introducerea acestui concept,
întrucât apariĠia úi creúterea în importanĠă a „instituĠiilor ecologice” úi accentul pus pe găsirea
echilibrului úi reoptimizării spaĠiului urban din punct de vedere ecologic face ca această funcĠie să
nu mai poată fi asociată cu alte funcĠii administrative úi astfel să devină independentă.
Deúi mulĠi văd în această funcĠie doar un management mai chibzuit al deúeurilor urbane,
aceasta nu se rezumă la atât de puĠin. Pentru a ilustra acest lucru, am utilizat exemplul dat de
preúedintele FundaĠiei pentru Curente Economice, Jeremy Rifkin. Acesta a pus în discuĠie, în
68
nenumărate rânduri, asigurarea independenĠei energetice a fiecărei clădiri, însemnând ca fiecare
construcĠie să acĠioneze ca o centrală electrică ce îúi generează propria energie, ajungându-se în
acest mod la independenĠa energetică a oraúelor. Ca urmare, J. Rifkin, împreună cu arhitecĠi din
întreaga lume, a semnat DeclaraĠia de la VeneĠia (2007), care conĠine angajamentul acestora pentru
revoluĠionarea arhitecturii úi a planningului urban, în condiĠiile crizei energetice úi a încălzirii
globale. DeclaraĠia conĠine, printre altele, următoarele idei úi concepte:
intensificarea emisiilor de dioxid de carbon, provenite din arderea combustibililor solizi,
duce la creúterea temperaturii globale úi ameninĠă echilibrul ecologic al planetei;
clădirile sunt cele mai mari consumatoare de energie (30-40% din energia produsă);
dezvoltarea tehnologică va face posibilă reconfigurarea clădirilor vechi úi construcĠia de noi
clădiri, care îúi vor crea propria energie din surse regenerabile locale;
clădirile vor colecta úi genera energie de la soare, vânt, valuri, din deúeuri úi reziduuri;
va exista o colaborare strânsă cu industria chimică, energetică úi cu cea de transport;
DeclaraĠia îi îndeamnă pe toĠi arhitecĠii din lume să se alăture celei de-a „Treia RevoluĠii
Industriale” úi să păúească împreună în noua eră „post-carbon”.
Această funcĠie (în general, la nivelul de organizare actuală a oraúelor) nu a depăúit încă,
nivelul „funcĠiei interne”, dar pentru viitorul apropiat întrevăd o asemenea apariĠie în peisajul
geografiei aúezărilor úi cu siguranĠă problematica ecologiei va deveni tot mai complexă, inclusiv
sub aspect instituĠional. Noile frontiere mondiale dovedesc o agresiune atât de puternică încât în
momentul de faĠă „politica ecologică” la nivele holarhice superioare oraúului, are deja structuri care
încearcă soluĠii ordonatoare în sistem. Aceste soluĠii sunt foarte importante pentru comunităĠile
umane, pentru oraúe, pentru structurile geografice, pentru geosisteme, deoarece pot fi dirijate
interesat-subiectiv, după principiile politicii, punând în pericol existenĠa aúezărilor. De exemplu,
marile oraúe sunt energofage úi în acelaúi timp generatoare de imense cantităĠi de deúeuri. ObĠinerea
energiei úi eliminarea deúeurilor s-a făcut úi se face în detrimentul spaĠiului natural, al altor
geospaĠii, aúezări, etc. Prospectarea ecogeografiei viitorului ne relevă perspective sumbre, dacă nu
catastrofale.
Astfel, fiecare aúezare, cu atât mai mult una urbană, nu mai poate trăi fără să îúi genereze
funcĠia ecologică. Această funcĠie, în raport cu nivelul holarhic al geosistemului, poate úi trebuie să
aibă fie statut de funcĠie ecocivică, fie statut de funcĠie ecopolitică. Prima dintre ele va face parte
din funcĠiile civice ale oraúului, în timp ce a doua intră în structura funcĠiei administrativ-politice.
69
4.1.2.1.4.2. Elementele subsistemului funcĠional ecologic al municipiului Cluj-Napoca
Pentru o funcĠie atât de recent apărută în peisajul geosistemului urban Cluj-Napoca, funcĠia
ecologică numără elemente structurale bine definite úi implementate în geografia municipiului,
precum:
AgenĠia Regională pentru ProtecĠia Mediului Cluj-Napoca;
Comisariatul Regional Cluj al Gărzii NaĠionale de Mediu;
Organismul Intermediar Regional POS Mediu Cluj-Napoca;
Consiliul JudeĠean Cluj – Compartimentul Mediu úi Unitatea de Implementare a
Proiectului (U.I.P.) “Sistem de Management Integrat al Deúeurilor în judeĠul Cluj”;
Primăria Municipiului Cluj-Napoca;
Grădina Botanică „Alexandru Borza”;
DirecĠia Silvică Cluj-Napoca;
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic úi Vânătoare Cluj;
operatori de salubritate;
organizaĠii neguvernamentale pentru protecĠia mediului;
arii naturale protejate de interes naĠional úi judeĠean, situri Natura 2000, parcuri úi spaĠii
verzi.
AgenĠia Regională pentru ProtecĠia Mediului Cluj-Napoca este un element funcĠional-
instituĠional, aparĠinând la două elemente, Ministerului Mediului úi Pădurilor (prin AgenĠia
NaĠională pentru ProtecĠia Mediului) úi InstituĠiei Prefectului JudeĠului Cluj, aceasta din urmă
coordonându-i activitatea în judeĠ. Obiectul de activitate cuprinde: elaborarea úi implementarea
politicilor úi planurilor de protecĠie a mediului; acordarea de asistenĠă agenĠiilor judeĠene de
protecĠia mediului din Regiunea Nord-Vest; emiterea de acorduri úi autorizaĠii de mediu úi
colaborarea cu autorităĠile úi instituĠiile publice, cu agenĠii economici úi cu societatea civilă în
scopul asigurării protecĠiei mediului. Sediul instituĠiei se află localizat, în geografia municipiului
Cluj-Napoca, pe str. DorobanĠilor, nr. 99. Organigrama funcĠională a subsistemului este prezentată
în figura 9.
70
Fig. 9. Organigrama AgenĠiei Regionale pentru
ProtecĠia Mediului Cluj-Napoca în 2010
Comisariatul Regional Cluj al Gărzii

NaĠionale de Mediu, cu un număr de 79 de
angajaĠi, are personalitate juridică úi este
subordonat Comisariatului General Bucureúti,
având la rândul său în subordine, úase comisariate
judeĠene: Cluj; Bihor; Satu-Mare; Sălaj,
Maramureú úi BistriĠa-Năsăud.
Organismul Intermediar pentru
Programul OperaĠional Sectorial (POS) Mediu
Cluj-Napoca are ca obiectiv global îmbunătăĠirea
standardelor de viaĠă ale populaĠiei úi cuprinde
cinci obiective specifice, transpuse în cinci axe
Fig. 10. Structura Comisariatului Regional prioritare. InstituĠia este semnatară a ConvenĠiei
Cluj al Gărzii NaĠionale de Mediu în 2010 de colaborare a standardelor de mediu vizând, în
general, respectarea acquis-ului comunitar de mediu, la nivel operaĠional, între organismele
intermediare din Regiunea Nord-Vest, precum úi a Protocolului de colaborare între prefecturile
judeĠelor úi organismele intermediare din Regiunea Nord-Vest.
71
Organigrama instituĠiei este compusă din următoarele elemente:
Fig. 11. Organigrama Organismului Intermediar pentru POS Mediu Cluj-Napoca în 2010
Pe lângă faptul că este o instituĠie útiinĠifică úi educativă subordonată UniversităĠii Babeú-

Bolyai, Grădina Botanică „Alexandru Borza” a constituit úi un element al funcĠiei ecologice a
municipiului Cluj-Napoca încă din 1920. În cadrul ei, pe o suprafaĠă de 14 ha, sunt cultivate circa
10000 de categorii specifice de plante. Grădina Botanică este împărĠită în mai multe compartimente:
1) ornamental; 2) fitogeografic; 3) sistematic; 4) economic úi 5) medicinal.
Compartimentul ornamental găzduieúte, în funcĠie de sezon, o multitudine de specii úi
varietăĠi de plante care au calitatea de a fi, prin excelenĠă, decorative. Peste 120 de taxoni de lalele,
zambile, brânduúe, narcise, sunt prezente aici în fiecare primăvară. În sezonul estival, sectorul
ornamental este populat de circa 350 de varietăĠi de trandafiri, precum úi de speciile úi varietăĠile
florilor de grădină, cunoscute úi cultivate peste tot în lume, ca plante decorative. Sunt prezente aici
peste 200 de taxoni de Tagetes, Zinnia, Callistephus, Petunia, Dahlia, Canna, Gladiolus, Ocimum,
Verbena, Ipomoea, etc.
În cadrul compartimentului fitogeografic, Orientul este reprezentat de grădina japoneză
aranjată în stilul tradiĠional „gyo-no-niwa”. Flora din Ġara noastră este, úi ea, foarte bine reprezentată
pentru toate regiunile geografice: Câmpia úi Podiúul Transilvan, zona Banatului, MunĠii CarpaĠi,
zona Moldovei úi Olteniei, litoralul Mării Negre. O atracĠie deosebită este úi grădina romană,
cunoscută úi sub denumirea de Grădina lui Pliniu, aici putând fi întâlnite plante care se cultivau în
oraúele romane, dar úi în grădinile Ġăranilor din Dacia Traiană.
Compartimentul sistematic este unul dintre cele mai importante ale grădinii acoperind o
suprafaĠă de 4 ha úi cuprinzând cele mai importante familii de plante. De asemenea, grădina
beneficiază de două sere în care se cultivă plante din zona ecuatorială, tropicală, subtropicală.
Complexul mare de sere cuprinde úase compartimente: 1) sera cu plante acvatice; 2) sera cu
palmieri; 3) sera cu vegetaĠie din zona mediteraneană úi Australia; 4) sera cu plante suculente; 5)
sera cu bromaliacee úi 6) sera cu ferigi úi orhidee.
72
Compartimentul economic grupează plantele după modul lor de utilizare în: plante
alimentare, tehnice, furajere, melifere úi tinctoriale. Continuând tradiĠia primelor grădini botanice
care erau mai ales grădini de plante medicinale, Grădina Botanică clujeană deĠine un sector al
plantelor medicinale. Aici se cultivă atât plante de leac tradiĠionale, cât úi cele cuprinse în
Farmacopeea Română.
Grădina Botanică deĠine plante autohtone rare, ameninĠate sau vulnerabile, unele chiar
endemite, dintre care amintim: Saponaria bellidifolia, Papaver corona sancti-stephani, Armeria
maritima, Dianthus spiculifolius, Dianthus petraeus ssp. simonkaianus, Campanula carpatica,
Centaurea reichenbachii, Echinops banaticus, Hepatica transilvanica, Knautia drymeia,
Petrorhagia saxifraga, Pritzelago alpina, Astragalus peterfii, etc. Acestora li se adaugă plantele de
seră precum nufărul de Amazon, trestia de zahăr, papirusul, plantele de mangrove, feriga
arborescentă, plantele insectivore, eucaliptul, gimnospermul Welwitschia mirabilis, palmierul de
zahăr, palmierul de ulei, cât úi plante asemănătoare pietrelor aparĠinând genului Lithops.
Primăria Municipiului Cluj-Napoca participă la funcĠia ecologică a municipiului prin
Serviciul SpaĠii verzi (nouă angajaĠi) úi Compartimentul Ecologie urbană (doi angajaĠi), ambele din
cadrul DirecĠiei Tehnice, dar mai ales printr-un serviciu din cadrul DirecĠiei PoliĠiei Locale (fosta
PoliĠie Comunitară), úi anume Control protecĠia mediului úi igienizare (18 angajaĠi). Acest ultim
serviciu, din 2005 úi până în 2010, a realizat colectarea (cu ajutorul asistaĠilor sociali) a 13590 de
tone de deúeuri úi moloz de pe domeniul public. La această activitate se adaugă: 796 de verificări
ale nivelului de zgomot úi 147 de cazuri în care, prin măsurile dispuse, s-a revenit la nivelul de
zgomot prevăzut de normele legale, precum úi 6920 de autovehicule fără stăpân sau abandonate
ridicate úi depozitate, acestea fiind vândute ulterior ca fier vechi prin licitaĠii publice.
În cadrul Consiliului JudeĠean Cluj, Compartimentul Mediu úi UIP Sistem de
Management Integrat al Deúeurilor în JudeĠul Cluj, înfiinĠate în 2007 úi respectiv 2009, reprezintă
două elemente structurale ale funcĠiei ecologice care cuprind o serie foarte largă de activităĠi din
domeniul protecĠiei mediului, în ciuda faptului că este constituit din doar úase consilieri.
Astfel, pe primul loc în cadrul atribuĠiilor exercitate de acestea, se află proiectul „Sistem de
Management Integrat al Deúeurilor în JudeĠul Cluj”, de care va beneficia Consiliul JudeĠean úi prin
intermediul acestuia, întregul judeĠ. Sistemul presupune abordarea integrată, la nivel judeĠean, a
serviciilor de salubritate cu scopul îmbunătăĠirii infrastructurii de management a deúeurilor. Mai
mult, având în vedere că municipiul Cluj-Napoca este cel mai mare generator de deúeuri, proiectul
are în vedere construirea unui depozit ecologic judeĠean (Centru de Management Integrat al
Deúeurilor) pe teritoriul municipiului, mai exact în zona „Postata sub Pădure”, în apropierea
actualei rampe de la Pata Rât. Acest centru va fi prevăzut cu staĠie de sortare, staĠie de compostare
úi cu celule pentru depozitare, aici având loc sortarea deúeurilor transportate de la cele trei staĠii de
73
transfer úi anume Huedin (Zona 2), Mihai Viteazu (Zona 3) úi Gherla (Zona 4), compostarea
deúeurilor organice úi respectiv depozitarea finală.
Fig. 12. Rolul centralizator al municipiului Cluj-Napoca în cadrul viitoarelor

zone de gestiune a deúeurilor din judeĠul Cluj
Compartimentul de Mediu este responsabil úi pentru Custodia RezervaĠiilor Naturale Cheile

Turzii úi Cheile Turenilor, ambele fiind atât rezervaĠii de interes naĠional cât úi situri Natura 2000
(Situri de ImportanĠă Comunitară). Alte atribuĠii ale acestui compartiment cuprind:
elaborează, reactualizează úi monitorizează Planul JudeĠean de Gestionare a Deúeurilor
úi iniĠiază proiectul de hotărâre al Consiliului JudeĠean Cluj în vederea aprobării
acestuia;
analizează propunerile făcute de consiliile locale în vederea elaborării de prognoze
pentru refacerea úi protecĠia mediului;
în colaborare cu UIP “Sistem de Management Integrat al Deúeurilor în judeĠul Cluj”,
monitorizează implementarea proiectului susmenĠionat;
realizează úi actualizează baza de date în domeniul deúeurilor úi protecĠiei mediului;
întocmeúte úi eliberează avize solicitate de către persoane fizice úi juridice, pentru
obiectivele ce urmează a se amplasa pe teritoriul ariilor naturale protejate de interes
judeĠean în vederea obĠinerii acordului de mediu ú.a.
74
DirecĠia Silvică Cluj-Napoca, ca element subordonat Regiei NaĠionale a Pădurilor, cu
sediul pe str. Bela Bartok, nr. 17, are ca scop principal gospodărirea durabilă úi unitară a fondului
forestier proprietate publică a statului din judeĠul Cluj, în vederea creúterii contribuĠiei pădurilor
la îmbunătăĠirea condiĠiilor de mediu, dar úi la asigurarea economiei naĠionale cu lemn, cu alte
produse ale pădurii úi cu servicii specifice silvice. Pe raza teritorială a judeĠului Cluj, DirecĠia
Silvică are o serie de subunităĠi, acestea incluzând ocoale silvice (Cluj; Turda; Dej; Gherla; Huedin;
Beliú; Someúu Rece), păstrăvăria Gilău úi SecĠia de drumuri forestiere Dej, úi administrează un fond
forestier cu o suprafaĠă de 115431 ha, din care 64908 ha sunt proprietate de stat. La ora actuală, în
privinĠa ariilor naturale
protejate de pe teritoriul
judeĠului Cluj, DirecĠia
Silvică Cluj-Napoca
administrează doar una
singură, úi anume
RezervaĠia naturală de
interes naĠional Cariera
Corabia (2 ha).
Subordonat direct
Ministerului Mediului úi
Pădurilor, Inspectoratul
Fig. 13. Zona de responsabilitate a Teritorial de Regim
Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic úi Vânătoare Cluj în 2010
Silvic úi Vânătoare Cluj
coordonează, supraveghează úi efectuează, prin inspecĠii silvice úi de vânătoare, activităĠile de
implementare úi control al regimului silvic úi de vânătoare din patru judeĠe ale României.
Următoarele subsisteme ce susĠin funcĠia ecologică a municipiului fac parte din sectorul
privat, fiind principalii operatori ce se ocupă cu salubritatea stradală úi managementul deúeurilor în
Cluj-Napoca. Astfel, Brantner Servicii Ecologice S.A., cu sediul în P-Ġa 1 Mai, nr. 1-2, oferă
servicii de colectare úi salubrizare deúeuri, sortare de hârtie, mase plastice, deúeuri mixte din
construcĠii úi deúeuri industriale, servicii de basculare úi golire a containerelor, precum úi servicii de
consultanĠă în domeniul deúeurilor, în timp ce SC Rosal Grup, cu sediul în str. Gârbău, nr. 12,
pune la dispoziĠie servicii de salubrizare deúeuri úi dezăpezire, la acestea adăugându-se vânzarea úi
închirierea recipienĠilor de precolectare.
Salubrizarea stradală se realizează în proporĠie de 80% cu mijloace mecanizate, SC Rosal
Grup deĠinând un număr de 20 de mijloace mecanizate a străzilor, iar Brantner un număr de 22 de
maúini, din care úapte sunt echipate cu perii. În ceea ce priveúte numărul pubelelor din municipiu,
75
SC Rosal Grup deĠine majoritatea dintre ele (circa 5000), în timp ce restul de 3000 revine firmei
Brantner Servicii Ecologice.
Compania Brantner-Vereú gestionează, din punct de vedere al salubrităĠii, cel de-al doilea
sector al municipiului, incluzând 435 de puncte gospodăreúti (188 în Cartierul Gheorgheni; 13 în
Iris; 26 în Dâmbu Rotund; 206 în Mărăúti úi 12 în centru). SC Rosal Grup a concesionat salubritatea
menajeră pe sectorul I, care include 572 de puncte gospodăreúti (99 de puncte în cartierul Zorilor;
163326; 51,8%
152114; 48,2%
Rosal Grup
Brantner Veres
Fig. 14. Numărul úi procentul locuitorilor municipiului Cluj-Napoca serviĠi de operatorii de

salubritate Brantner Vereú SA úi SC Rosal Grup (2010)
(sursa: Primăria Municipiului Cluj-Napoca)
88 în centru; 93 în Grigorescu; opt în Gruia úi 209 în Mănăútur). Zona de delimitare dintre cele două
sectoare este Calea Turzii, PiaĠa ùtefan cel Mare (sector 1), PiaĠa Avram Iancu (sector 1), str. Cuza
Vodă (sector 1), PiaĠa Mihai Viteazu (sector 1), str. I.P. Voineúti (sector 1), str. Dacia (sector 2),
str. Horea (sector 1), PiaĠa Gării (sector 1), str. Locomotivei (sector 1) úi calea ferată (conform
HCL Cluj-Napoca 465/2010).
În completarea acestora, există o serie de operatori cu un rol specific în cadrul activităĠilor
de management al deúeurilor, úi anume deúeurile din echipamente electrice úi electronice (DEEE) úi
vehiculele scoase din uz (VSU).
76
Tabelul 7. Operatorii economici autorizaĠi să colecteze deúeuri din
echipamente electrice úi electronice în Cluj-Napoca (2009)
Categorii de
Nr. Punct de
Denumire operator Sediu DEEE
crt. colectare
colectate
Str. Cantonului Toate
1. SC REMATINVEST SRL P-Ġa Cipariu, nr. 15
FN categoriile
SC COMPACT SERVICES Floreúti, str. Toate
2. Str. Donath, nr. 200
SRL Eroilor, nr. 14 categoriile
Str. Cantonului Toate
3. SC SALPREST RAMPĂ SA Str. Ploieúti, nr. 1
FN categoriile
SC DALLAS ENTERPRISE Str. Cantonului, Toate
4. Str. Padin, nr. 32
SRL nr. 30 categoriile
Sursa: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Cluj
Tabelul 8. Operatorii economici autorizaĠi să desfăúoare activităĠi de colectare úi dezmembrare

vehicule scoase din uz în Cluj-Napoca (2009)
Activitate
Nr. crt. Denumire operator Sediu Punct de lucru
defăúurată
Str. Burebista, Str. Romulus Colectare úi
1. SC REMAT SA
nr. 8 Vuia 186 dezmembrare
SC REMATINVEST P-Ġa Cipariu, Str. Cantonului Colectare úi
2.
SRL nr. 15 FN dezmembrare
SC REFORMATEX Str. Nădăúel, Str. Nădăúel, Colectare úi
3.
IMPORT EXPORT SRL nr. 4A nr. 4A dezmembrare
Aleea Brateú, Colectare úi
4. SC ZONA 1 SRL -
nr. 16 dezmembrare
Colectare úi
5. SC 9006 AUTO SRL Str. Lombului FN Str. Lombului FN
dezmembrare
SC AUTOCOM IMPEX Str. Gh. BariĠiu, Colectare úi
6. -
SRL nr. 22 dezmembrare
Sursa: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Cluj
OrganizaĠiile neguvernamentale cu rol declarat de protecĠie úi conservare a mediului

sunt prezente úi în cadrul geosistemului urban Cluj-Napoca, lista lor fiind cuprinsă în tabelul 9.
Tabelul 9. OrganizaĠiile neguvernamentale cu activitate
în domeniul protecĠiei mediului din Cluj-Napoca (2010)
Nr.
Denumire Sediu Anul înfiinĠării Număr membri
crt.
Str.
1. AsociaĠia Amicii Rozelor Horticultorilor, 1990 ~1700
nr. 5
2. AsociaĠia Ecouri Verzi Str. Ciucaú, nr. 7 2007 46
Str. MehedinĠi, 11
3. Clubul Montan CarpaĠi 29 2006
nr. 60
Clubul de Cicloturism Str. Septimiu
4. 1992 155
„Napoca” Albini, nr. 133
77
Tabelul 9. OrganizaĠiile neguvernamentale cu activitate
în domeniul protecĠiei mediului din Cluj-Napoca (2010)
Nr.
Denumire Sediu Anul înfiinĠării Număr membri
crt.
Calea
Centrul pentru Monitorizarea
5. DorobanĠilor, - 23
úi Conservarea BiodiversităĠii
nr. 93
Clubul Ecologic Str. Sindicatelor,
6. - 161
„Transilvania” nr. 3
Str. Decebal,
nr. 43
(sediu social)
7. Transilvania Verde 2003 120
Str. Aviator
Bădescu
(relaĠii publice)
54 membri activi,
OrganizaĠia NaĠională
Str. Bucureúti, la care se adaugă
8. Cercetaúii României 1990
nr. 88 voluntari úi
- Filiala Cluj-Napoca
colaboratori
Societatea Lepidopterologică Str. Republicii,
9. - 33
Română nr. 48
Str. MoĠilor,
10. AsociaĠia Copacul VieĠii - 15
nr. 16
11. AsociaĠia Pro Ruralis Str. Unirii, nr. 23 - 21
Sursa: Consiliul JudeĠean Cluj
Ultimele elemente ale funcĠiei ecologice ale municipiului Cluj-Napoca implică o reĠea de:
arii naturale de interes naĠional:
o RezervaĠia naturală FânaĠele Clujului-Copârúaie, cu valoare botanică úi o suprafaĠă
de 1,5 ha;
o RezervaĠia naturală FânaĠele Clujului-Valea lui Craiu, cu valoare botanică,
întinzându-se pe o suprafaĠă de 1,0 ha;
o RezervaĠia naturală Făgetul Clujului, cu valoare mixtă úi o suprafaĠă de 10 ha.
arii naturale de interes judeĠean: Băile Someúeni, cu valoare balneară;
situri Natura 2000:
78
o Făgetul Clujului-Valea Morii, cod ROSCI0074, ce ocupă 7% din suprafaĠa
municipiului Cluj-Napoca;
Fig. 15. Făgetul Clujului-Valea Morii,

sit Natura 2000 aflat parĠial pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca
(prelucrare după Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 98 bis, 2008)
o FânaĠele Clujului-Copârúaie, cod ROSCI0078, ocupând 1% din suprafaĠa

municipiului.
cursuri de apă úi lacuri: râul Someúul Mic úi lacurile Gheorgheni, Pepinieră 1 úi 2 úi
Chios;
79
păduri, parcuri úi spaĠii verzi („pădurea urbană”), dintre care amintim Pădurea Hoia
(pădure parc), Pădurea Mănăútur (Gâlcer) úi Pădurea Bisericii; parcurile Central (15 ha),
Iuliu HaĠieganu (25 ha), Feroviarilor (5,5 ha), CetăĠuia, Oaúului, etc. (vezi fig. 16).; la
finele anului 2009, suprafaĠa totală a spaĠiilor verzi din municipiu era de 4.407.632 m2 ,
ceea ce înseamnă 18 m2 / locuitor; sistemul de spaĠii verzi din municipiul Cluj-Napoca
este unul mixt, specific oraúelor mijlocii úi mari, care îmbină celelalte tipuri de sisteme
(în fâúii, în pete úi pană) úi asigură o deservire satisfăcătoare, răspunzând parĠial
necesităĠilor funcĠionale úi estetice.
Fig. 16. Principalele păduri, parcuri úi spaĠii verzi din municipiul Cluj-Napoca
Fig. 17. ProiecĠia geografică a funcĠiei ecologice în planul municipiului

80
Caracterul funcĠiei ecologice a municipiului Cluj-Napoca.
Pop. ext. asig. 2740022
Coef. asig. = ----------------------- = ----------------- = 8,89 (supranumeric)
Pop. internă asig. 308000
4.1.2.1.5. FuncĠia medicală a geosistemului urban Cluj-Napoca

ùtiinĠa geografică, apreciată ca „útiinĠă de sinteză” (I. Donisa, 1977; Gr. Posea, 1998; I.
Ianoú, 2000; I. Mac, 2000; D. Petrea, 2002), ca „útiinĠă integrală” (V. Mihăilescu, 1939, 1968), a
fost multă vreme úi încă este într-o anumită măsură tributară filozofiei aristotelice, prin care
judecăm faptele geografice úi fenomenele, exclusiv raĠional, matematic, cantitativ, etc. În ultima
perioadă a sec. XX, o serie de oameni de útiinĠă, inclusiv fizicieni, matematicieni, geografi, filozofi,
etc., au început să înĠeleagă „lumea” prin aúa numitele „útiinĠe ale complexităĠii” (S. Raufman,
1993), al căror obiect de studiu este sistemul complex, judecat complex din perspective útiinĠifice úi
filozofice diferite úi în scopuri diferite.
ùtim totodată că din momentul consacrării geografiei urbane, aceasta a văzut oraúul
funcĠional prin prisma funcĠiilor sale care erau definite ca „..activităĠi care justifică existenĠa úi
dezvoltarea oraúului, care aduc resursele necesare vieĠii” (V. Surd, 2003). Aúa cum am abordat
subiectul în ultima perioadă (2009-2010), revin úi avansez din nou susĠinerea teoretică în baza
căreia taxonomia funcĠiilor urbane trebuie să recunoască necesitatea vitală a unor funcĠii urbane. O
asemenea funcĠie, în cazul oraúelor care dispun de logistica instituĠională necesară, este vitală úi
deci, nu trebuie clasificată ca externă (bazică) sau internă (nebazică), ci vitală, pentru că în situaĠia
existenĠei sale în structura geosistemică a unui oraú, ea urmăreúte atingerea finalităĠii geosistemului
urban, a menirii sale: asigurarea sănătăĠii elementului fundamental al structurii, úi anume elementul
uman. Din această perspectivă a complexităĠii sistemice, voi privi úi funcĠia medicală a municipiului
Cluj-Napoca, o complexitate pe care o voi analiza din perspective sistemice funcĠionaliste fără să
excludem însă nici argumentul financiar.
Aúadar, „oraúele úi sănătatea locuitorilor” (N. Freudenberg, S. Golea, D. Vlahov, 2006)
reprezintă nucleul ideologic al subsistemului medical, aparĠinând structurii unui geosistem urban
(sistem teritorial). Pornind de la această idee epistemologică, autorii citaĠi mai sus au descoperit că
sistemul de sănătate al unui oraú se află într-o determinare intrasistemică, alături de o serie de
subsisteme din structura geosistemului. De exemplu:
81
Tabelul 10. Sistemele municipale úi impactul lor asupra sănătăĠii úi bunăstării
Sistem municipal FuncĠii legate de sănătate
EducaĠie fizică úi de sănătate, siguranĠă în úcoli, programe de
EducaĠie, úcoli
alimentaĠie sănătoasă
Prevenirea violenĠei interpersonale, reducerea consumului de
PoliĠie droguri, controlul dezordinii sociale,
prevenirea úi controlul dezastrelor
Tratarea consumului droguri în închisori,
Judecătorii, închisori
servicii de prevenire a violenĠei
Pompieri Controlul úi prevenirea incendiilor, inspecĠii de clădiri
Sector rezidenĠial, locuinĠe Regularizarea condiĠiilor de locuit, întreĠinerea locuinĠelor
Parcuri úi recreere Acces sigur la posibilităĠi de recreere úi exerciĠiu fizic
Ridicarea úi înlăturarea în siguranĠă a deúeurilor,
Salubritate
promovarea reciclării, controlul dăunătorilor
ProtecĠia mediului Controlul úi reducerea poluării (aer, apă, sol, fonică)
Transport úi comunicaĠii Dezvoltarea úi managementul parcului auto
ProtecĠia consumatorilor Regularizarea pieĠelor alimentare, educarea consumatorilor
Identificarea zonelor úi clădirilor indezirabile úi nesănătoase,
Zonificare úi planning urban
managementul densităĠii populaĠiei
Sursa: N. Freudenberg, S. Golea, D. Vlahov (2006)
Această schemă intrasistemică a funcĠiei medicale a unui oraú poate fi, spre exemplu,
folosită în geografia managerială a riscurilor epidemice, aúa cum a fost imaginată de Melinda S.
Meade úi R.J. Earickson (2005) în răspândirea unei infecĠii epidemice într-o ierarhie urbană sau
într-un sistem de aúezări.
Fig. 18. Răspândirea unei infecĠii în ierarhia urbană

(prelucrare după Melinda S. Meade úi R.J. Earickson, 2005)
Consider aúadar că analiza funcĠiei medicale a unui oraú, a unei aúezări (există úi localităĠi
rurale cu funcĠie medicală - sanatorii, staĠiuni de tratament balnear, etc.), trebuie să pornească de la
înĠelegerea serviciilor medicale, a structurii úi a nivelurilor de practicare a acestor servicii.
82
ùtim că spaĠiul geografic medical cuprinde două subspaĠii: a) cel al îngrijirii medicale
oficializate (licenĠiate) úi b) spaĠiul de îngrijire a sănătăĠii „nelicenĠiat”.
a) SpaĠiul geografic medical licenĠiat are următoarele niveluri (conform lui N. Black úi a lui
R. Gruen, 2005):
nivelul îngrijirii primare, care cuprinde asistenĠa comunitară generală, prin infirmieri sau
medici de familie;
nivelul îngrijirii medicale secundare, constând din îngrijire specializată la care ai acces
în spitale úi policlinici (de nivel local, zonal-urban, etc.);
nivelul de îngrijire terĠiar, nivelul înalt specializat în a cărui geografie bolnavul intră în
baza „trimiterii” făcute de medicii din nivelul secundar. Acest nivel cuprinde în
geografia sa spitale regionale sau naĠionale, clinici specializate, etc.
b) SpaĠiul geomedical nelicenĠiat asigură îngrijirea sănătăĠii într-un procent (contributiv úi
numeric) foarte mare. Mai exact, 80% din ocrotirea sănătăĠii populaĠiei într-un sistem (indiferent de
categoria taxonomică) este asigurat de către subsistemul nelicenĠiat. În plus, studierea ocrotirii
sănătăĠii din punct de vedere „nelicenĠiat” va ajuta la înĠelegerea comportamentului de cerere a
ajutorului medical, un determinant major în folosirea serviciilor medicale oficiale, iar încorporarea
subsistemului nelicenĠiat în managementul geografic al sistemului medical local va asigura spiritul
úi statutul de proprietate asupra serviciilor medicale către administraĠia locală. În acest fel, între
funcĠia administrativă úi cea medicală a unei aúezări se va construi relaĠia transistemică necesară
configurării úi structurării sistemice a funcĠiei civice (a funcĠiilor civice), asigurându-se la acest
nivel (b) ocrotirea sănătăĠii prin:
furnizare de informaĠii úi sfaturi pentru o atitudine úi un comportament îndreptate spre o
viaĠă sănătoasă;
descurajarea excesului pentru cererea de asistenĠă medicală;
încurajarea úi consilierea persoanelor, dar úi a pacienĠilor pentru o conduită preventivă
faĠă de boli;
sprijin emoĠional úi sufletesc pentru bolnavi;
asistenĠă calificată în furnizarea serviciilor medicale úi de asistenĠă socială, etc.
Această geografie a spaĠiului medical dintr-un sistem va avea în structura sa elementele,
stările elementelor úi relaĠiile create în sistem între cele două. Fiecare „proporĠie” structurală este
importantă, iar organizarea sistemelor medicale determină direcĠii, dinamici úi evoluĠii interesante
în propria geografie, dar úi în geografia sistemelor cu care interacĠionează, etc. Elementele sistemice
care intră în structura subsistemului medical al unui oraú úi care „hotărăsc” dacă oraúul în cauză
dobândeúte o funcĠie medicală sunt mai multe. Dar cel mai mult influenĠează în configurarea acestei
funcĠii spitalul ca element geosistemic funcĠional.
83
Spitalele pot fi clasificate úi categorisite după multe criterii, dar în general, în prezent, sunt
împărĠite după două criterii: 1) după zona geografică servită (asigurată) úi 2) după forma de
proprietate a spitalului. Din punct de vedere al geografiei urbane, spitalele (ca element geosistemic)
pot fi clasificate în: urbane úi suburbane (D.H. Sells, 2000). Raporturile holarhice din punct de
vedere al poziĠiei geografice, al categoriei de proprietate, a categoriei de pacienĠi, etc., vor genera úi
ele poziĠionări sistemice ale „spitalului” în geografia locului.
În ultimii ani, úi în România s-au produs modificări în sistemul de organizare spitalicesc,
acesta tinzând să devină „integrat”. Anterior acestei perioade, spitalele erau de trei feluri: nonprofit;
pentru profit úi administrat de autorităĠile locale. Azi, prin procesul de integrare, putem avea în
geografia unui oraú un spital nonprofit – amplasat pe spaĠiu public – cu regim de spital judeĠean.
În ultimii ani, evoluĠia sistemelor medicale este tot mai dinamică úi mai complexă. În acest
context, în geografia populaĠiei (unui oraú, unei regiuni, etc.) apar mobilităĠi geoprofesionale în
structura ocupaĠională a medicilor, în raporturile medicilor cu spitalul (ca instituĠie), cu personalul
medical, cu administraĠia, cu managementul spitalului, cu pacienĠii, etc. Concluzia este că dinamica
spaĠiului medical crează, în sistem, presiuni úi determinări noi care influenĠează întregul geosistem
urban úi în primul rând funcĠia medicală a acestuia, raportată la zonele funcĠionale ale oraúului,
zonele de influenĠă ale oraúului, etc.
4.1.2.1.5.2. Structura funcĠiei medicale a municipiului Cluj-Napoca
Structura funcĠiei medicale a municipiului Cluj-Napoca cuprinde o sferă de servicii

medicale conform schemei serviciilor de mai jos.
acupunctură; endocrinologie;
alergologie-imunologie; farmacie;
analize de laborator; gastroenterologie;
boli infecĠioase; genetică medicală;
cardiologie; geriatrie-gerontologie;
chirurgie generală; ginecologie-obstetrică;
chirurgie maxilo-facială; medicină alternativă;
chirurgie pediatrică; medicină de familie;
chirurgie estetică; medicina muncii;
dermatologie; medicină generală;
dermatologie estetică; medicină sportivă;
diabet úi boli metabolice; nefrologie;
dietă úi nutriĠionism; neurologie;
84
oftalmologie; psihoterapie;
oncologie; logopedie;
O.R.L.; radiologie;
ortopedie; recuperare balneologică;
pediatrie; remodelare estetică;
planificare familială; stomatologie;
psihiatrie-psihologie; urologie
Această sferă de servicii medicale este asigurată printr-o reĠea de instituĠii medicale, organizată
într-un sistem care cuprinde unităĠi de stat úi unităĠi private. Structura sistemului medical din
municipiul Cluj-Napoca este coordonată holarhic de Ministerul SănătăĠii, prin DirecĠia de Sănătate
Publică a JudeĠului Cluj, compusă din: director coordonator; patru directori adjuncĠi úi 18 servicii
medicale úi administrativ-financiare. Pentru organigrama instituĠiei, a se vedea Anexa 1.
Structura reĠelei medicale din Cluj-Napoca cuprinde:
spitale, în număr de 10 în 2010, cuprinzând la rândul lor 62 de secĠii/clinici; lista spitalelor
este următoarea: Spitalul Clinic JudeĠean de UrgenĠă Cluj; Spitalul Clinic de AdulĠi Cluj-
Napoca; Spitalul Clinic de UrgenĠă pentru Copii; Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
“Leon Daniello”; Spitalul Clinic de Boli InfecĠioase Cluj-Napoca; Spitalul Clinic de
Recuperare Cluj; Spitalul Militar de UrgenĠă “Dr. Constantin Papilian”; Spitalul Universitar
CFR Cluj-Napoca; Spitalul Municipal Clujana úi Spitalul StudenĠesc Cluj.
Tabelul 11. Nivelul de clasificare a spitalelor din municipiul Cluj-Napoca,

conform Ordinului Ministrului SănătăĠii nr. 323/2011
Nr. Nivelul de
Unitatea sanitară ObservaĠii
crt. clasificare
Necesită plan de
1. Spitalul Clinic JudeĠean de UrgenĠă Cluj I*
conformare
2. Spitalul Clinic de UrgenĠă pentru Copii Cluj-Napoca II M** -
Necesită plan de
3. Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca II**
conformare
4. Spitalul Clinic de Boli InfecĠioase Cluj-Napoca II M -
5. Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca II M -
6. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” Cluj-Napoca II M -
Necesită plan de
7. Spitalul Clinic Universitar CF Cluj-Napoca II
conformare
Necesită plan de
8. Spitalul Militar de UrgenĠă “Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca III***
conformare
Sursa: DirecĠia de Sănătate Publică a JudeĠului Cluj
85
Notă:
* Spitale categoria I (cu subcategoria I M pentru unităĠile monoprofil): nivel de competenĠă foarte înalt – spitale
care asigură asistenĠa medicală la nivel regional, servind populaĠia judeĠului din aria sa administrativ-teritorială,
precum úi alte judeĠe, cu cel mai înalt nivel de dotare úi încadrare cu resurse umane úi care asigură furnizarea serviciilor
medicale cu grad de complexitate foarte înalt.
** Spitale categoria II (cu subcategoria II M pentru unităĠile monoprofil): nivel de competenĠă înalt – spitale care
servesc populaĠia judeĠului din aria sa administrativ-teritorială, precum úi din judeĠele limitrofe, cu nivel înalt de dotare
úi încadrare resurse umane úi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate
*** Spitale categoria III: nivel de competenĠă mediu - spitale care servesc populaĠia judeĠului din aria administrativ-
teritorială unde îúi are sediul úi, doar prin excepĠie, din judeĠele limitrofe, pentru afecĠiuni cu grad mediu de
complexitate.
policlinici, în număr de nouă în 2010;
Policlinica cu
plată – str. ùt.
L. Roth 19
Policlinica Policlinica
Grigorescu – Avicena –
str. ùt. Mora 1 Calea Floreúti
75
As-Ro Medica
Policlinica - str. Clinicilor
Interservisan 3-5
- str. N. Policlinici
Pascaly 5 Cluj-Napoca
Policlinica Policlinica
Petros CFR – str.
- str. Aleúd 18 Câmpeni 28
Policlinica
Policlinica Sf. Familia Sfântă
Pantelimon - Calea MoĠilor
- str. I. Meúter 32
32
Fig. 19. Policlinicile subsistemului medical al municipiului

trei institute medicale: Institutul de Urologie úi Transplant Renal; Institutul Inimii “Prof.
Dr. Nicolae Stăncioiu” úi Institutul Oncologic “Prof. Dr. I. ChiricuĠă”;
opt spitale particulare;
20 centre medicale particulare;
úapte laboratoare medicale particulare;
362 cabinete stomatologice;
96 laboratoare de tehnică dentară;
112 farmacii particulare úi 27 depozite farmaceutice;
164 cabinete pentru medicină de familie;
33 de cabinete úcolare.
86
Elementelor funcĠionale sus menĠionate li se adaugă úi altele, unul dintre ele fiind Serviciul
Mobil de UrgenĠă, Reanimare úi Descarcare (SMURD) Cluj, cu sediul pe B-dul 21 Decembrie 1989,
nr. 69-71, ce funcĠionează din anul 1994 în cadrul ISU „Avram Iancu” al JudeĠului Cluj. Serviciul
cuprinde peste 20 de medici specializaĠi în medicină de urgenĠă, asistenĠi medicali, peste 100 de
pompieri-paramedici úi câteva zeci de voluntari studenĠi ai UMF. Echipele de intervenĠie ale SMURD
Cluj îúi desfăúoară activitatea pe întreg teritoriul judeĠean, având o serie de baze operative conform
figurii nr. 20.
Fig. 20. Echipajele de intervenĠie SMURD din judeĠul Cluj în 2010
Dintre colaboratorii importanĠi ai acestui serviciu amintim Serviciul JudeĠean de AmbulanĠă

Cluj, SMURD Mureú, Spitalul Clinic JudeĠean de UrgenĠă Cluj, Universitatea de Medicină úi Farmacie
„Iuliu HaĠieganu” Cluj-Napoca, Sistemul NaĠional Unic de Apeluri de UrgenĠă 112, forurile judeĠene
reprezentate prin Prefectura úi Consiliul JudeĠean Cluj, precum úi Consiliul Local, Primăria
Municipiului Cluj-Napoca úi Serviciul de Transmisiuni Speciale.
Serviciul JudeĠean de AmbulanĠă Cluj, cu sediul pe str. Horea, nr. 55, asigură, prin cei 502
angajaĠi ai săi, printr-un program permanent, ca urmare a solicitărilor primite, îngrijirea primară de
urgenĠă prespitalicească, începând cu acordarea primului ajutor calificat úi completându-se, unde este
cazul, cu asistenĠa medicală avansată de urgenĠă până la predarea pacientului la structurile de primiri
urgenĠe. Serviciul serveúte întregul judeĠ, prin staĠia Cluj-Napoca úi prin substaĠiile amplasate în
municipiile Câmpia Turzii, Turda, Dej úi Gherla, oraúul Huedin, precum úi cele din comunele Mociu úi
Gilău. În funcĠionarea serviciului nu există o arondare strictă a localităĠilor judeĠului la staĠii úi
87
substaĠii, coordonarea fiind asigurată după un complex de criterii de staĠia centrală Cluj-Napoca, unde
se înregistrează toate apelurile 112.
Acest serviciu public este completat de două structuri private, care asigură úi ele transportul
pacienĠilor úi asistenĠă medicală la domiciliu. Printr-un ordin al Ministrului SănătăĠii, ambulanĠierii
acestor firme sunt obligaĠi însă să fie dirijaĠi de dispecerii de la Serviciul de AmbulanĠă Cluj. Cu sediul
pe str. Ion Meúter, nr. 10, FundaĠia Creútină „Salvarea” a apărut prima în peisajul urban clujean
(1996), fiind creată printr-un parteneriat cu fundaĠia austriacă Arbeiter Samariterbund Linz. DeĠinând
10 ambulanĠe úi un număr de 19 angajaĠi (din care úase medici), firma efectuează transportul bonavilor
pentru dializă sau alte servicii medicale, dar úi asistenĠă medicală la domiciliu în întreg judeĠul Cluj,
având în medie 169 de solicitări pe lună. A două firmă, Prompt Urg SRL, înfiinĠată doar în 2005,
având sediul pe str. BăiĠa, nr. 9, úi-a început activitatea prin transportul sanitar pentru externarea
pacienĠilor din spital sau transportul acestora la investigaĠii medicale, iar în 2009, úi-a extins activitatea
prin consultaĠii de urgenĠă la domiciliu. Firma primeúte în medie 200 de solicitări pe lună úi poate fi
apelată úi pe numere proprii, prin care asigură, doar pe raza municipiului Cluj-Napoca, consultaĠii
medicale la domiciliu úi investigaĠii mobile precum EKG, ecografii, recoltări probe, etc.
Casa de Asigurări de Sănătate Cluj, cu sediul pe str. ConstanĠa, nr. 5, are în subordine 123 de
angajaĠi, din care pe 109 sunt încadraĠi pe funcĠii publice, 14 pe funcĠii contractuale, restul fiind 12
funcĠii publice de conducere úi două funcĠii contractuale de conducere. Această resursă umană este
angajată în atingerea a două obiective majore úi anume:
1) asigurarea funcĠionării sistemului de asigurări de sănătate la nivel local (în cazul nostru
judeĠul Cluj úi în cadrul acestuia municipiul Cluj-Napoca);
2) consolidarea, eficientizarea úi dezvoltarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la
nivel local.
Institutul de Sănătate Publică „Prof. Dr. Iuliu Moldovan” Cluj-Napoca este cea mai
importantă instituĠie a reĠelei de medicină profilactică din Transilvania, fiind direct subordonată
Ministerului SănătăĠii. Institutul are arondate 11 judeĠe, cuprinzând circa ¼ din populaĠia României
(circa 4.738.015 locuitori).
88
Fig. 21. JudeĠele arondate Institutului de Sănătate Publică „Prof. Dr. Iuliu Modovan”
Colaboratorii tradiĠionali ai Institutului provin din mediul medical útiinĠifico-academic, atât din
Ġară cât úi din străinătate:
Universitatea de Medicină úi Farmacie „Iuliu HaĠieganu” Cluj-Napoca;
Universitatea Babeú-Bolyai Cluj-Napoca;
International Institute for Rural and Environmental Health Bratislava;
Institutul de Sănătate Publică din Bishkek;
Imperial College of London;
Environmental Health Research Institute Düsseldorf;
Center for International Rural and Environmental Health Iowa.
Din anul 1999, Institutul este membru fondator al AsociaĠiei Directorilor Institutelor de
Sănătate Publică din Europa, cu sediul la Londra, iar din 2002 a devenit membru al Comitetului
Regional pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore. Organigrama sa cuprinde patru secĠii
(Epidemiologie úi Sănătate Publică; Medicina Mediului úi a ColectivităĠii; Medicina Muncii úi
Economic-Administrativ), un laborator de igiena radiaĠiilor úi un aúa numit „Learning Resource
Center”.
Subsistemul medical clujean are în componenĠă úi organizaĠii úi asociaĠii neguvernamentale, în
număr de 38, acestea realizând o serie largă de activităĠi pentru ocrotirea sănătăĠii cetăĠenilor, ca de
89
exemplu Societatea de EducaĠie Contraceptivă úi Sexuală Cluj-Napoca, care militează, prin cei 21 de
voluntari, pentru promovarea úi respectarea accesului liber al fiecărei persoane, pe baza propriei decizii
informate, la educaĠie pentru sănătate úi servicii complexe, integrate úi de calitate, în domeniul
sănătaĠii reproducerii umane, sau Filiala Cluj-Napoca a Serviciului de Ajutor Maltez, compusă din 48
de voluntari, aceútia oferind, printre altele, terapie funcĠională, psihopedagogie, logopedie,
kinetoterapie, fizioterapie copiilor cu handicap neuromotor.
Fig. 22. ProiecĠia geografică a funcĠiei medicale (elemente principale)

în planul municipiului Cluj-Napoca în 2010
Caracterul funcĠiei medicale a municipiului Cluj-Napoca.

Coeficient localizare = 1,13 (supranumeric) (cf. Strategiei de Dezvoltare Cluj-Napoca, 2006).
Concluzia: funcĠia medicală, în pofida nomenclaturii sale civice, este o funcĠie externă
conform tuturor modelelor de calcul úi evaluare.
4.1.2.1.6. FuncĠia de securitate a municipiului Cluj-Napoca

Statul Român este un organism de drept internaĠional, care, din punct de vedere geospaĠial, este
un sistem holarhic. Un asemenea sistem trebuie să aibă elaborată o strategie de securitate capabilă să
asigure acea securitate în toate structurile holarhice din propriul geosistem, dar úi să participe la
construirea úi asigurarea securităĠii suprasistemelor holarhice.
Strategia de securitate a Statului Român vizează contracararea pericolelor de insecuritate, dar úi
garantarea securităĠii interne (a structurilor administrative, a comunităĠilor, a proprietăĠii úi a
persoanei). Ea vizează toate domeniile vieĠii sociale: securitatea teritoriului, securitatea energetică;
90
securitatea alimentaĠiei; securitatea structurilor; securitatea circulaĠiei; securitatea sănătăĠii publice;
securitatea culturală, spirituală úi religioasă; securitatea informatică úi informaĠională; securitatea
mediului, etc. Sistemul holarhic de securitate la care Statul Român trebuie să se integreze cuprinde:
securitatea internaĠională;
securitatea organizaĠională;
securitatea regională;
securitatea internă.
Securitatea geosistemului urban Cluj-Napoca face parte integrantă din sistemul de securitate
internă, securitate asupra căreia voi privi sistemic în vederea clarificării funcĠiei de securitate a
oraúului. În acest sens, voi porni de la concepĠia de securitate internă stabilită în cadrul Strategiei de
Securitate NaĠională, care are o serie de caracteristici de stare, de relaĠionare, precum úi caracteristici
strategice, etc. În consecinĠă, ca parte integrantă, securitatea urbană trebuie să fie sistemică úi
comprehensivă. A. Maslow (1943), în elaborarea piramidei nevoilor fundamentale omeneúti, situează
securitatea pe locul doi ca importanĠă, după nevoile fiziologice. Ea va prelua úi va asigura, prin
logistica instituĠional-funcĠională, toate obiectivele secĠiunii interne suprasistemice:
protecĠia, paza úi apărarea localităĠii;
protecĠia, paza úi apărarea comunităĠii;
protecĠia, paza úi apărarea geosistemului urban împotriva ameninĠărilor “asimetrice”
(militare sau nemilitare);
protecĠia, paza úi apărarea în faĠa pericolelor geofizice, meteoclimatice, sociale, etc.;
asigurarea úi protejarea vieĠii sociale, private, a libertăĠilor úi proprietăĠilor;
protecĠia, paza úi apărarea infrastructurală úi structurală a tuturor valorilor comunitare;
siguranĠa úi securitatea cetăĠeanului, a instituĠiilor publice, a resurselor vitale ale oraúului.
Se observă deci că oraúul îúi poate asigura securitatea urbană printr-un subsistem care incumbă
un mare număr de instituĠii úi agenĠii (administraĠie publică, ordine publică, prevenirea úi gestionarea
situaĠiilor de urgenĠă, securitatea frontierelor, structuri de informaĠii, contrainformaĠii úi de securitate,
organisme de prevenire a criminalităĠii economico-financiare, gardă de mediu, structuri specializate în
securitatea sănătăĠii alimentare, structuri militare în situaĠii deosebite úi pentru misiuni specifice, etc.).
Aceste instituĠii acĠionează în domenii specifice lor pe tot cuprinsul oraúului úi a teritoriului periurban,
dar acĠionează úi intrasistemic, cu agenĠii economici úi sociali comerciali, care prin natura activităĠii lor
pot crea pericole de ordin chimic, epidemiologic, bacteriologic, ecologic, etc. Securitatea antiteroristă,
terorismul fiind unul dintre pericolele asimetrice, este o latură a vieĠii geosistemului urban în care
funcĠia de securitate îmbracă forme de acĠiune foarte complexe, cu interacĠiuni sistemice exhaustive
pentru geosistem.
91
În situaĠia actuală, raportată la obiectivele comunicate anterior, rezultă nu doar necesitatea
funcĠională a asigurării, ci úi cea a perfecĠionării mecanismelor de gestionare úi de acĠiune, deoarece
în era globalizării graniĠa dintre riscurile intrasistemice úi cel suprasistemice (naĠionale, internaĠionale,
etc.) devine tot mai irelevantă. Este deci justificată, úi la nivelul sistemului urban Cluj-Napoca,
concepĠia stabilită prin sistemul de securitate internă úi prin care se stabileúte că pentru asigurarea
capacităĠii de acĠiune în orice situaĠie este necesară implementarea unui sistem naĠional integrat de
management al crizelor, ce va articula, într-o reĠea modernă úi funĠională, toate structurile (civile úi
militare, din administraĠia centrală úi locală) cu atribuĠii în domeniu.
Pentru construirea úi funcĠionalitatea unui astfel de sistem, un oraú mare precum Cluj-Napoca
trebuie să cuprindă, în spaĠiul de securitate planificat, toate spaĠiile geografice constitutive din
geosistem. El trebuie să analizeze spaĠii de manifestări multiple precum spaĠiul sănătăĠii publice,
spaĠiul securităĠii edilitare, spaĠiul sanitar-veterinar, spaĠiul public de circulaĠie úi transport,
ciberspaĠiul, spaĠiul arhitectural al oraúului, etc, pe scurt toate spaĠiile fizice (naturale sau antropice),
virtuale, etc.
Doar atingând acest nivel de organizare úi proiectare a securităĠii urbane, oraúul îúi poate
justifica funcĠia de securitate. Aceasta este o funcĠie vitală, în sensul taxonomiei propuse de noi, úi o
funcĠie în care autorităĠile locale sunt investite cu rolul principal în prevenirea infracĠiunilor prin
politici locale úi prin care acĠiunea trebuie gestionată sistemic prin:
aplicarea tuturor prerogativelor instituĠionale (educaĠie úi combatere analfabetism, educaĠie
civică, coordonare proiecte cu diferiĠi parteneri, cercetare úi informare, intervenĠie,
judecare, încarcerare, etc.);
cultivarea úi perfecĠionarea instituĠională a logisticii structurale cu misiuni de informare,
conciliere, mediere, intervenĠie în forĠă, etc.;
influenĠarea obiectivelor politicilor sectoriale cu incidenĠă în problema siguranĠei urbane:
planningul urban, construirea úi întreĠinerea facilităĠilor publice (úcoli, centre culturale,
locuri de joacă, locuri de recreere prin sport, etc.);
politici de asistenĠă socială úi de protecĠie a familiei;
asigurarea personalului de securitate, de supraveghere úi de întreĠinere a instituĠiilor
publice, etc;
crearea unor structuri instituĠionale, pentru combaterea infracĠionalităĠii care să cuprindă:
reprezentanĠi ai autorităĠilor publice, politicieni, sectorul privat, voluntari, organizaĠii
neguvernamentale, mass-media, instituĠii din domeniul sănătăĠii medicale, autorităĠi de
transport public, asociaĠii de locatari, etc.;
instituirea, cultivarea úi perfecĠionarea structurilor menite să întărească încrederea, să
reducă frica úi să sprijine victimele din sociosistem.
92
4.1.2.1.6.2. Structura funcĠiei de securitate civic-urbană a municipiului Cluj-Napoca
Conform fundamentării teroretice a taxonomiei elementelor structurale, prezentate anterior,

funcĠia de securitate a oraúului Cluj-Napoca, la momentul documentării (2010), avea următoarele
elemente sistemice:
Fig. 23. ProiecĠia geografică a funcĠiei de securitate în planul municipiului Cluj-Napoca în 2010
Caracterul funcĠiei de securitate a municipiului Cluj-Napoca.

C1+...C13 2,3+8,06+2,3+2,3+0,33+2,3+0,33+0,63+0,01+7,14+2,3+2,3+0,33
Coef. asig. = --------------- = ------------------------------------------------------------------------------ = 2,55
13 13
Pop. jud.
C1 = --------------- = 2,30; C2 = 8,06; C3 = 2,30; C4 = 2,30
Pop. Cj-N.
C5 = 0,33; C6 = 2,30; C7 = 0,33; C8 = 0,63; C9 = 0,01; C10 = 7,14
C11 = 2,30; C12 = 2,30; C13 = 0,33
Inspectoratul de Jandarmi JudeĠean Cluj „Alexandru Vaida Voevod” (C1). Situarea
fizico-geografică a infrastructurii logistice a instituĠiei este înregistrată în spaĠii diferite, începând din
zona ultracentrală úi până în cea periurbană. Este compusă din construcĠii, căi de comunicaĠii
interioare, instalaĠii úi dotări logistice úi de instruire, tehnică de luptă, terenuri de antrenament úi
instruire, poligoane úi zone de agrement. O parte dintre acestea sunt evidente în fizionomia urbană, altă
parte nefiind remarcată în mod evident.
93
Comanda instituĠiei are o concepĠie militară, iar în fruntea ei se află comandantul úi primul
adjunct al acestuia. Factorul uman, adică forĠele de ordine úi administrative (necombatante), este
organizat în structuri specifice, militare, pornind de la principiile eficienĠei úi mobilităĠii.
Scopul úi atribuĠiile instituĠiei sunt stabilite prin lege úi urmăresc, atât pe timp de pace cât úi pe
timp de criză:
apărarea ordinii úi liniútii publice;
apărarea drepturilor úi libertăĠilor cetăĠeneúti;
apărarea proprietăĠii private úi a celei publice;
prevenirea úi descoperirea infracĠiunilor;
protecĠia instituĠiilor statului, locale úi regionale;
combaterea terorismului.
În completarea atribuĠiilor de securitate îndeplinite de Inspectoratul de Jandarmi JudeĠean, a
fost înfiinĠată Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca (C2), o structură separată, cu sediul în
municipiul Cluj-Napoca, Calea DorobanĠilor, nr. 23, destinată organizării úi executării misiunilor de
asigurare úi restabilire a ordinii publice, de combatere a infracĠionalităĠii, având ca zonă de
competenĠă judeĠele: Cluj, Bihor, Sălaj, Maramureú úi Satu-Mare. Conducerea instituĠiei este asigurată
de comandantul grupării, cu grad de colonel, úi de adjunctul comandantului, cu grad de locotenent-
colonel. Structura organizatorică a instituĠiei cuprinde, pe lângă comandament, următoarele elemente:
Comanda unităĠii;
Stat Major: - Serviciul Organizare - Coordonare Misiuni;
- Serviciul Management Organizatoric úi OperaĠional;
- Cercetare, Documentare úi Bază de date;
- Secretariat úi Documente Clasificate.
Resurse Umane úi Pregătire;
Psihologie;
Logistică: - Serviciul Suport Logistic;
- Serviciul ComunicaĠii úi Informatică;
- Planificare úi AchiziĠii Logistice;
Buget - Contabilitate;
Detaúamentul 1 Jandarmi Mobil;
Plutonul jandarmi pază úi protecĠia reúedinĠei unităĠii;
94
Plutonul jandarmi suport logistic.
Inspectoratul pentru SituaĠii de UrgenĠă „Avram Iancu” al JudeĠului Cluj (C3) este o
instituĠie de pază úi securitate publică, făcând parte din structurile Ministerului AdministraĠiei úi
Internelor, cu o dispunere teritorială ierahizată, holarhică. În geografia urbană a municipiului Cluj-
Napoca sunt situate Comandamentul judeĠean al instituĠiei úi Detaúamentul de Pompieri Cluj. Situarea
în spaĠiul geografic urban, al instituĠiei, cuprinde:
incinte construite;
parcuri de tehnică specifică;
instalaĠii de comunicaĠii;
instalaĠii úi baze de antrenament;
terenuri úi alte infrastructuri logistice.
Domeniile de acĠiune ale acestei instituĠii sunt:
prevenirea situaĠiilor de urgenĠă;
misiuni de tip Seveso (îmbunătăĠirea siguranĠei siturilor conĠinând cantităĠi mari de
substanĠe periculoase);
intervenĠii în situaĠii de urgenĠă;
supravegherea pieĠei.
Fig. 24. Organigrama Inspectoratului pentru SituaĠii de UrgenĠă „Avram Iancu”

al JudeĠului Cluj în 2010
95
Structura organizatorică a inspectoratului cuprinde în spaĠiul urban Cluj-Napoca două unităĠi úi
anume: - Detaúamentul de Pompieri Cluj, care la rândul său are următoarea structură:
o Garda de intervenĠie Cluj-Napoca;
o Serviciul mobil de urgenĠă, reanimare úi descarcerare (SMURD);
o FormaĠiunea de protecĠie civilă.
- SecĠia de pompieri Colina:
o Garda nr. 1 de intervenĠie Colina;
o Garda nr. 2 de intervenĠie Gilău;
o Serviciul mobil de urgenĠă, reanimare úi descarcerare (SMURD).
Activitatea specifică a instituĠiei în spaĠiul urban (dar úi periurban úi rural) face parte din
sistemul integrat de măsuri úi de acĠiuni specifice, în scopul preîntâmpinării, reducerii, eliminării
riscurilor de producere a situaĠiilor de urgenĠă úi a consecinĠelor acestora asupra populaĠiei, protecĠia
locuitorilor, a mediului, a bunurilor úi valorilor de patrimoniu.
Fig. 25. Ariile de responsabilitate ale detaşamentelor şi secţiilor

ISU „Avram Iancu” al Judeţului Cluj
96
Inspectoratul de PoliĠie al JudeĠului Cluj (C4) este un element sistemic ce aparĠine, din
punct de vedere juridic, Ministerului AdministraĠiei úi Internelor. În polivalenĠa sistemică a acestei
instituĠii, la fel ca Inspectoratul pentru SituaĠii de UrgenĠă sau Inspectoratul de Jandarmi JudeĠean, face
parte din sistemul geografic urban al municipiului Cluj-Napoca, prin subsistemele sale structural-
teritoriale úi prin situarea úi funcĠionarea sa în spaĠiul geografic al geosistemului Cluj-Napoca.
Ca element structural care susĠine funcĠia de securitate a municipiului Cluj-Napoca,
inspectoratul, cu toate elementele aflate în subordine, exercită atribuĠii úi prerogatice în:
apărarea drepturilor úi libertăĠilor fundamentale ale persoanei, proprietăĠii publice úi
private;
prevenirea úi descoperirea infracĠiunilor;
respectarea liniútii úi ordinii publice.
„Activitatea poliĠiei (române) constituie serviciu public, specializat, úi se realizează în interesul
persoanei, al comunităĠii, precum úi în sprijinul instituĠiilor statului (indiferent de rang úi nivel: local,
judeĠean, naĠional, internaĠional, etc.)” (http://cj.politiaromana.ro/)
Structura de resurse umane úi organizatorică a instituĠiei cuprinde pe raza municipiului Cluj-
Napoca următoarele elemente subsistemice:
Inspectoratul de PoliĠie al JudeĠului Cluj, condus de o echipă managerială în frunte cu
úeful inspectoratului, cu rang de chestor; serviciile specifice instituĠiei includ serviciul
criminalistic, cazier úi evidenĠe operative, investigarea fraudelor úi crimelor, arme,
explozibili úi substanĠe periculoase, ordine publică, rutier, etc.
PoliĠia Municipiului Cluj-Napoca (C5), cu următoarea structură: comanda instituĠiei;
úapte secĠii municipale úi biroul de poliĠie pe centrul universitar Cluj-Napoca. Structura úi
misiunile PoliĠiei Municipiului Cluj-Napoca, inclusiv ale secĠiilor acesteia, sunt organizate
úi prerogate astfel încât să acopere, în fapt, prin misiuni úi activităĠi specifice, toate
domeniile vieĠii care asigură funcĠionarea normală a oraúului.
Fig. 26. SecĠiile

PoliĠiei Municipiului
97
Făcând parte din structura unităĠilor de învăĠământ ale Ministerului AdministraĠiei úi Internelor
úi având ca scop formarea iniĠială a agenĠilor de poliĠie, ùcoala de AgenĠi de PoliĠie „Septimiu
Mureúan” Cluj-Napoca a fost înfiinĠată în 2003, fiind localizată în spaĠiul geosistemului Cluj-Napoca
Tabelul 12. Catedrele ùcolii de AgenĠi de PoliĠie în str. Corneliu Coposu, nr.
„Septimiu Mureúan” Cluj-Napoca 89-91. Sistemul de
Nr. Număr
Denumirea catedrei învăĠământ al instituĠiei este
crt. dascăli
1. Catedra de pregătire de specialitate 12 bazat pe trei catedre úi
2. Catedra de pregătire juridică úi cooperare Schengen 6 anume:
3. Catedra de útiinĠe socio-umane 7
Sursa: ùcoala de AgenĠi de PoliĠie „Septimiu Mureúan” ActivităĠile didactice
se desfăúoară în 12 săli de
clasă, un amfiteatru de 320 de locuri, úase laboratoare úi centru de simulare (bazându-se pe
învăĠământul interactiv, fiind constituit dintr-un birou de poliĠie, un apartament, un bar, un simulator
de trageri, o cameră procedurală pentru recunoaúterea din grup úi o sală de clasă pentru vizionarea
activităĠilor úi analiza modului de intervenĠie). Acestora li se adaugă o bibliotecă (cu peste 5500 de
titluri), o sală de sport úi o bază sportivă, un cabinet medical, un studio de radio úi televiziune, o sală de
Internet (18 staĠii de lucru), o cantină úi două cămine cu o capacitate de 22 de camere.
Tabelul 13. Parteneriatele ùcolii de AgenĠi de PoliĠie „Septimiu Mureúan” Cluj-Napoca

Tipul parteneriatului InstituĠia parteneră
ùcoala de Formare IniĠială úi Continuă a Personalului PoliĠiei de
Frontieră ConstanĠa
AdministraĠia NaĠională a Penitenciarelor - Penitenciarul Gherla
Primăria Municipiului Cluj-Napoca
ùcoala de Pregătire a AgenĠilor PoliĠiei de Frontieră „Avram
Iancu” Oradea
Centrul Regional de Formare Continuă pentru AdministraĠia
Parteneriate naĠionale Publică Locală Cluj-Napoca
(cu societatea civilă úi cu alte Arhivele NaĠionale - DirecĠia JudeĠeană Cluj
instituĠii) Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca
Universitatea „Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca - Facultatea de ùtiinĠe
Politice, Administrative úi ale Comunicării
Inspectoratul de PoliĠie al JudeĠului Cluj
ùcoala de PerfecĠionare a Cadrelor PoliĠiei de Frontieră Orúova
Divizia 4 Infanterie „Gemina”
Academia de Lupte „Ciprian Sora” Bucureúti
Academia Română - Centrul de Studii Transilvane Cluj
ùcoala de SubofiĠeri de PoliĠie din Adyliget, Ungaria
ùcoala de PoliĠie din Hahn, landul Renania-Palatinat, Germania
Parteneriate internaĠionale
ùcoala de PoliĠie din Basdorf, landul Brandenburg, Germania
ùcoala de PoliĠie din Katowice, Polonia
Sursa: ùcoala de AgenĠi de PoliĠie „Septimiu Mureúan”
98
Serviciul Român de InformaĠii (S.R.I.) (C6) este o structură
militară, specifică spaĠiului geografic nedeterminat, cu organizare úi
structuri care sunt situate, amplasate sau localizate úi în spaĠiul urban
al municipiului Cluj-Napoca.
DirecĠia JudeĠeană de InformaĠii Cluj este unitatea teritorială
cu personalitate juridică a S.R.I., care organizează úi execută, pe raza
Fig. 27. Emblema de competenĠă (judeĠul Cluj), activităĠi de culegere, verificare úi
Serviciului Român de
InformaĠii valorificare a informaĠiilor necesare cunoaúterii, prevenirii,
contracarării úi înlăturării oricăror acĠiuni care constituie ameninĠări la
adresa securităĠii naĠionale. ContribuĠia acestei instituĠii la funcĠia de securitate a municipiului Cluj-
Napoca se concretizează prin colaborarea úi interrelaĠiile specifice cu toate organele administraĠiei
publice locale úi autorităĠile cu atribuĠii în materie de securitate naĠională (reprezentanĠi locali ai
Serviciului de InformaĠii Externe, Ministerului AdministraĠiei úi Internelor, Ministerului Apărării
NaĠionale, Serviciului de ProtecĠie úi Pază úi ai Serviciului de TelecomunicaĠii Speciale, etc.).
Misiunile sale specifice, de importanĠă majoră pentru viaĠa unui geosistem urban precum Cluj-
Napoca, sunt:
apărarea ConstituĠiei;
antiterorism úi contraterorism;
contraspionaj;
combaterea ameninĠărilor transfrontaliere;
securitatea economică;
supravegherea secretelor de stat;
exploatarea, în interes naĠional, a „surselor deschise”.
Conform Legii nr. 51/1991, singurii beneficiari din plan local ai informaĠiilor furnizate de către
S.R.I., prin DirecĠia JudeĠeană de InformaĠii Cluj, sunt: prefectul judeĠului; preúedintele Consiliului
JudeĠean Cluj úi organele de urmărire penală, dacă informaĠiile indică săvârúirea unei infracĠiuni.
SRI este coordonatorul tehnic al Sistemului NaĠional de Prevenire úi Combatere a Terorismului
úi autoritatea naĠională în domeniul prevenirii úi combaterii terorismului, context în care cadre
specializate din DirecĠia JudeĠeană de InformaĠii Cluj execută intervenĠii antiteroriste/contrateroriste úi
participă la acĠiunile derulate în comun cu alte forĠe specializate în protecĠia antiteroriste. Tot DirecĠia
JudeĠeană de InformaĠii organizează úi execută activităĠi de control de securitate (antiterorism-
antideturnare) a pasagerilor, bagajelor de cală úi de cabină ale acestora, a personalului aeroportuar úi
echipajelor din Aeroportul InternaĠional Cluj-Napoca. Dintre atribuĠiile DirecĠiei mai amintim
colectarea, transportul, distribuĠia úi protecĠia, pe raza judeĠului, a corespondenĠei clasificate naĠionale
99
úi NATO/UE între autorităĠile úi instituĠiile publice, agenĠii economici cu capital integral sau parĠial de
stat, precum alte persoane de drept public sau privat, deĠinătoare de astfel de informaĠii.
DirecĠia PoliĠie Locală (fostă Comunitară) din Primăria Cluj-Napoca (C7), înfiinĠată în
2005, are ca misiune punerea în practică a atribuĠiilor primarului privind controlul în toate domeniile
vitale geosociale din sistemul urban Cluj-Napoca.
Organigrama cuprinde:
trei funcĠii de conducere;
úase servicii (Control urbanism úi disciplină în construcĠii; Control protecĠia mediului úi
igienizare; InspecĠia comercială; Ordine úi siguranĠă publică; Control trafic rutier; Bază de
date, dispecerat úi relaĠii publice);
196 de angajaĠi (107 cu studii superioare úi 89 cu studii medii).
Zona de responsabilitate a acestei direcĠii cuprinde întregul spaĠiu geografic, intravilan úi
extravilan, al geosistemului municipiului Cluj-Napoca.
SC Pază úi ProtecĠie Cluj SRL (C8) funcĠionează din 2005, ca serviciu specializat, aflat în
subordinea Consiliului JudeĠean Cluj, având ca obiectiv „...paza obiectivelor, birourilor úi valorilor
aparĠinând domeniului public úi privat al judeĠului Cluj úi a altor instituĠii de stat...” (Consiliul
JudeĠean Cluj). Efectivul de
forĠă umană dipsonibil numără
295 de agenĠi de pază úi ordine.
Organizarea teritorială cuprinde
următoarele subsisteme în
localităĠile: (vezi figura nr. 28).
Biroul Apărare
Civilă, Securitate úi Sănătate
în Muncă (C9) din cadrul
Primăriei Cluj-Napoca are în
evidenĠă toate adăposturile
antiaeriene ale municipiului,
Fig. 28. Organizarea teritorială a SC Pază úi ProtecĠie Cluj SRL deúi multe dintre ele se află în
grija administratorilor de
blocuri. În cazul unui atac aerian, 19% din populaĠie ar putea fi adăpostită în spaĠii speciale construite
în vechile blocuri. Acest tip de adăposturi are pereĠi din beton armat, cu o grosime de 40 cm, planúeu
de 20 cm, uúi metalice etanúe, grupuri sanitare, sistem de filtrare úi ventilaĠie, precum úi ieúiri de
urgenĠă. Alte câteva mii de persoane (circa 16% din populaĠia municipiului) pot fi găzduite în
adăposturi simple, fără sistemele menĠionate anterior, dar care oferă un grad de protecĠie asemănător.
100
Însă nici restul de 65% din populaĠie nu rămâne neadăpostită, întrucât Primăria Cluj-Napoca are în
evidenĠă subsolurile blocurilor, acestea putând fi transformate în adăposturi. Procentele sunt calculate
la o populaĠie estimativă de 318000 locuitori.
Două dintre cele mai mari adăposturi anti-aeriene se află chiar în centrul municipiului, unul
dintre ele fiind situat sub Regionala C.F.R. Adăpostul, care este unul dintre punctele de comandă în
caz de urgenĠă, are capacitatea de a adăposti aproximativ 400 de persoane úi poate oferi posibilitatea de
a continua operaĠionalizarea trenurilor în cazul oricărui tip de catastrofă. Al doilea adăpost se află sub
Hotelul Belvedere, figurând ca punct de conducere, aici urmând să vină, în caz de catastrofă, primarul
municipiului.
Deúi printre obiectivele sale se numără úi unele centrate pe protecĠia úi conservarea mediului
(mai exact resursele de apă), ceea ce ar însemna o situare în cadrul elementelor ce susĠin funcĠia
ecologică a municipiului Cluj-Napoca, AdministraĠia Bazinală de Apă Someú-Tisa (C10), unitate
din cadrul AdministraĠiei NaĠionale „Apele Române” S.A., urmăreúte o serie de obiective ce o includ
în cadrul funcĠiei de securitate:
apărarea împotriva inundaĠiilor úi fenomenelor hidrometeorologice periculoase;
exploatarea, întreĠinerea úi reparaĠiile lucrărilor úi construcĠiilor hidrotehnice din
administrare;
întreĠinerea albiilor minore a râurilor în vederea asigurării secĠiunilor de scurgere;
elaborarea úi aplicarea regulamentelor, programelor de exploatare úi a planurilor de apărare
împotriva inundaĠiilor úi a fenomenelor hidrometeorologice periculoase in bazinele
hidrografice Someú úi Tisa;
urmărirea comportării construcĠiilor úi lucrărilor hidrotehnice a instalaĠiilor úi
echipamentelor aferente acestora, etc.
Conducerea instituĠiei, situată pe str. Vânătorului, nr. 17, este asigurată de un director
coordonator, doi directori tehnici (Administrare lucrări hidrotehnice; Resurse de apă) úi un director
economic. Este organizată la nivelul grupului de bazine hidrografice Someú-Tisa, cuprinzând un număr
de cinci subunităĠi, numite „Sisteme de gospodărire a apelor” (S.A.G.), conform figurii nr. 29.
101
Fig. 29. Aria de responsabilitate a AdministraĠiei Bazinale de Apă Someú-Tisa
úi sistemele de gospodărire a apelor subordonate acesteia în 2010
Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Cluj (A.T.O.P.) (C11) este un organism cu rol
consultativ, fără personalitate juridică, care se constituie úi funcĠionează pe lângă Consiliul JudeĠean
Cluj, úi asigură prin activitatea sa, reprezentarea úi promovarea intereselor comunităĠii în scopul
asigurării unui climat de siguranĠă úi securitate publică. În exercitarea atribuĠiilor sale, Autoritatea
Teritorială de Ordine Publică emite hotărâri cu caracter de recomandare, fără a avea competenĠe în
problemele operative ale PoliĠiei.
Autoritatea îúi desfăúoară activitatea în plen úi în trei comisii de lucru:
Comisia de coordonare, situaĠii de urgenĠă úi pentru petiĠii (patru membri);
Comisia de planificare, stabilire úi evaluare a indicatorilor de performanĠă minimali (patru
membri);
Comisia pentru probleme sociale, standarde profesionale, consultanĠă úi drepturile omului
(patru membri).
Având sediul în P-Ġa Mărăúti, nr. 1, úi un număr de 145 de angajaĠi (în 2010), DirecĠia Sanitar
Veterinară úi pentru SiguranĠa Alimentelor Cluj (C12) exercită, la nivelul municipiului Cluj-
Napoca úi a judeĠului Cluj, atribuĠiile stabilite la nivel central de către Autoritatea NaĠională Sanitară
Veterinară úi pentru SiguranĠa Alimentelor, acestea incluzând:
managementul siguranĠei alimentelor;
eliberarea de autorizaĠii úi certificate în domeniul siguranĠei alimentare;
autorizări úi înregistrări de operatori de nutriĠie animală úi unităĠi farmaceutice veterinare;
102
monitorizarea pesticidelor, circulaĠiei animalelor (domestice úi sălbatice) úi produselor
animaliere, focarelor de boală identificate la animale úi mortalităĠilor în rândul acestora;
inspecĠii, controale, teste de laborator, etc.
Sectorul privat (C13) contribuie úi el la desăvârúirea funcĠiei de securitate a municipiului
Cluj-Napoca printr-o serie de elemente (firme úi persoane fizice) bine definite, deúi acestea încă au o
prezenĠă úi importanĠă relativ redusă în geografia geosistemului urban Cluj-Napoca.
Tabelul 14. Firmele cu activitate în domeniul securităĠii din Cluj-Napoca (2010)
Servicii úi produse oferite
Nr. crt. Denumire
în domeniul securităĠii
Pază; securitatea transporturilor de valori;
1. Nera Mureúan proiectarea úi instalarea sistemelor de protecĠie;
monitorizare
Carpat Guard SRL Asigurare pază obiective; gardă de corp;
2.
- punct de lucru Cluj-Napoca monitorizare úi intervenĠie rapidă
Pază úi monitorizare; intervenĠie rapidă;
securitate transport de valori; instalare sisteme de
3. Complet Security detecĠie úi avertizare la efracĠie, la incendiu;
monitorizare prin televiziune cu circuit închis;
interfonie úi video-interfonie
Pază úi protecĠie; gardă de corp; consultanĠă în
4. Total Security
domeniul securităĠii; proiectare sisteme de alarmare
Pază úi protecĠie; monitorizare sisteme de alarmă úi
5. MC Protect intervenĠie rapidă cu echipaje mobile; instalare
sisteme de securitate; consultanĠă în domeniu.
Comercializare sisteme antiefracĠie úi anti-incendiu;
monitorizare sisteme locale de alarmă; intervenĠie
6. DEY Security rapidă; însoĠire transport valori; paza úi protecĠia
obiectivelor civile úi industriale; patrulare úi
verificare periodică obiective; gardă de corp.
Pază úi protecĠie; monitorizare; transport valori úi
7. Sakura Security
gardă de corp
Comercializare sisteme anti-efracĠie, anti-incendiu,
8. Bentel System Cluj-Napoca
camere video, interfonie úi video-interfonie
Pază úi protecĠie; supraveghere video; detecĠie
9. General Security
incendiu; interfonie; sisteme antifurt; detecĠie metale
Pază úi protecĠie; furnizare echipamente anti-efracĠie;
control acces; supraveghere video; proiectare úi
10. Napoguard SRL instalare sisteme mecanice de protecĠie perimetrală;
monitorizare sisteme anti-efracĠie úi anti-incendiu úi
asigurarea intervenĠie operative.
Furnizare sisteme anti-efracĠie, anti-incendiu, control
11. Secpral acces, alarme auto, interfonie, televiziune cu circuit
închis, sisteme de protecĠie perimetrală
ConsultanĠă pentru asigurarea autoprotecĠie
AgenĠia de detectivi particulari
12. informaĠionale; verificarea úi depistarea interceptării
„Supraveghere úi InvestigaĠii”
comunicaĠiilor úi a mijloacelor de supraveghere
103
Tabelul 14. Firmele cu activitate în domeniul securităĠii din Cluj-Napoca (2010)
Servicii úi produse oferite
Nr. crt. Denumire
în domeniul securităĠii
Furnizare úi instalare sisteme de alarmă anti-efracĠie,
zăvoare electro-magnetice, sisteme de control acces,
13. Zeco Electronics
supraveghere video, protecĠie perimetrală úi
interfonie
Servicii de investigaĠie úi protecĠie a bunurilor úi
14. Gladiator Guard SRL persoanelor; servicii de protecĠie, pază, alarmă úi
intervenĠie
Sursa: Oficiul Registrului ComerĠului Cluj
4.1.2.2. FuncĠiile culturale ale municipiului Cluj-Napoca

4.1.2.2.1. Introducere úi fundamentare
Continuând legătura de idei úi conceptele prezentate în capitolul „FuncĠiile aúezărilor” sau în

introducerea la fundamentarea teoretică la funcĠiile terĠiare, doresc să remarc, în prezenta
fundamentare, teoria lansată în 2006, de N. Freudenberg, S. Galea úi D. Vlasov asupra „dominanĠei
urbane”, prin care autorii evidenĠiază actualul stagiu al dezvoltării societăĠilor urbane úi, în care
oraúele au devenit lideri în viaĠa economică, politică, socială úi culturală úi mai mult, au devenit
generatorii marilor probeleme sociale, încercând în „ultimul ceas” să găsească soluĠii pentru acestea.
SoluĠiile pentru complexa problematică a societăĠii urbane se prefigurează tot mai mult în spaĠiul
geografic al culturii.
De la momentul istoric al urbogenezei, cultura a reprezentat pentru umanitate hrana spirituală
care îi permitea legătura cu universul, cu divinitatea, îi conútientiza prezenĠa úi poziĠia în univers, îi
oferea construcĠia cosmogonică necesară sprijinului úi fundamentării filozofiei de viaĠă a umanităĠii, a
viitorului ei. Astfel, prin concentrarea cantitativă úi calitativă a elementelor culturale în geografia
urbiului, acesta construieúte în structura sa, funcĠia culturală. Raportată la caracterul vital sau
conjunctural al funcĠiei culturale, lăsăm deocamdată demersul gnoseologic să evolueze úi să se
structureze. Voi avea, în acest fel, prefigurarea acestui caracter. Rolul culturii úi, în consecinĠă, rolul
funcĠiei culturale a urbiului, analizat din punct de vedere al „funcĠiilor terĠiare”, mă conduce la anumite
reflecĠii gnoseologice, în urma cărora sunt obligat, din punct de vedere al taxonomiei geografice, să
ezit a face încadrarea fenomenului cultural la clasa „servicii”, conform clasificării făcute de C. Clark
(1945). Cultura, funcĠia culturală, ca expresie organizatorică úi structurală a „conceptelor
antropologice fundamentale” (A. Marga, 2009), a avut încă de la urbogeneză úi îúi continuă în prezent
(úi cu siguranĠă úi în viitor) rolul său fundamental în: cunoaúterea lumii; educaĠia societăĠii,
„pătrunderea” istoriei, construirea noii societăĠi úi la „naúterea unei noi lumi” (E. Laszlo, 2009), la
104
descoperirea „substratului întrgului univers...” care este „....energia inteligenĠei”, „conútiinĠa
creatoare”, „lumina”, „Dumnezeu” (P. Russell, 2009).
Constat aúadar că urbiul contemporan, úi mai ales urbiile numite „culturale” (V. Surd, 2003), se
remarcă în geografia actuală printr-o gamă de expresii funcĠionale atât de bogată úi de complexă încât,
cel puĠin pentru acesta, funcĠia culturală este vitală, úi nu neapărat în sensul „atragerii resurselor”
(idem.), ci în sensul larg al evoluĠiei contemporane úi viitoare, a rolului lor de nucleu sau „loc central”.
Studiind abordările úi analizele filozofului A. Marga, publicate în 2009, găsesc în geosistemele
analizate prezenĠa permanentă úi consistentă a culturii, ca element sistemic al tuturor categoriilor
geosistemice analizate. Judecarea lor, din punct de vedere structural-sistemic în construcĠia
geosistemelor urbane, ne oferă posibilitatea relevării unei serii de concretizări ale funcĠiei culturale în
geografia culturii contemporane. Astfel:
cultura, prin funcĠiile sale, este spiritul úi liantul organismelor politice moderne (J.
Habermas, 1985; E. W. Böckenförde, 1991);
cultura (úi funcĠia culturală) se remarcă din ce în ce mai mult ca bază a raĠionalităĠii cu rol
de metafilozofie inevitabilă a timpului nostru în fundamentarea conceptelor antropologice:
muncă, organizare, interacĠiune, joc;
cultura depăúeúte úi eclipsează útiinĠele consacrate în prevederea istoriei (geografia,
economia, tehnologia) úi se impune printr-un impact revelator după ultimele crize, care
bulversează lumea;
rolul culturii în remotivarea societăĠii este fundamental;
cultura impune deplasarea úi revenirea modelelor socio-economice de la modelul „muncă úi
consum” la „muncă úi producĠie”;
cultura úi urbiul, prin funcĠiile sale culturale, poate consolida úi aúeza curentele geopolitice
în criza de identitate din Europa; dacă această criză este „geografică” sau „culturală” (A.
Marga, 2009), doar cultura naĠiunilor o va hotărî; cel mai probabil prin depăúirea
naĠionalismelor egoiste úi prin acceptarea reciprocă a celor luminate, prin trezirea din plasa
internaĠionalismului comunist globalizator, nivelator, úi reconútientizarea identităĠilor. P.
ğuĠea (1992) spunea „NaĠionalismul poate fi practicat úi cuviincios. Nimeni nu poate
interzice unui popor să-úi trăiască tradiĠia úi istoria, cu gloriile úi înfrângerile ei”;
cultura urbiului, prin creúterea úi cultivarea elitelor (culturale, etc.) va reuúi să reeduce
populaĠia pentru ca aceasta să aibă capacitatea, discernământul sănătos asupra „adevărului”,
furnizat prin mass-media prin aúa numita „înúelare nevinovată”;
cultura nu mai este acel univers conceptual care se limitează la filozofie, literatură, artă,
muzică, etc.; cultura de astăzi este, în foarte mare măsură, „piaĠa însăúi” – „PiaĠa însăúi
este parte a unei culturi, astăzi, poate a mai multe culturi” (A. Marga, 2009); astăzi,
105
întreaga economie a producĠiei este cultură, democraĠia este cultură, politica este cultură,
etc.
Din aceleaúi analize pe care autorul úi le susĠine cu teorii úi concepĠii consacrate în geografie,
filozofie, istorie, economie, etc. se poate construi o geografie a „nu-ului” cultural, care este cauza
geografiei crizelor contemporane. Dacă am configura o astfel de geografie, am fi obligaĠi inevitabil să
preluăm, de la acelaúi autor úi de la mulĠi alĠii, fundamentările conceptuale prin care se demonstrează
că degradarea sau lipsa culturii contemporane stau la baza acestor crize:
criza „mulĠimii singuratice” (D. Riesman, preluat din A. Marga, 2009) este tot mai evidentă
prin deconstrucĠia valorilor (binele, adevărul, frumosul), prin eclipsarea concepĠiilor clasice
valoroase, prin debusolarea masei;
„confuzia valorilor” se consacră prin dominarea unei societăĠi în criză care, luându-úi
chipul veritabilei valori, prin grotescul realităĠii riscă să nu mai fie sesizată de factorul
uman al sociosistemelor - „...erorile de concepĠie, neînĠelegerea problemelor, slaba
educaĠie, diletantismul administraĠiei, care toate împiedică dezvoltarea României” (A.
Marga, 2009);
„criza ontologică” este una cu impact devastator în antropologia contemporană úi în
configurarea geografiei existenĠiale a umanităĠii; P. Russell. E. Laszlo úi S. Gras, prin
cercetările úi fundamentările lor filozofice úi útiinĠifice, atrag atenĠia că singura úansă a
umanităĠii este depăúirea stadiului de „conútiinĠă de sine” úi atingerea „conútiinĠei cosmice”,
singura prin care putem ieúi din „criza în care ne aflăm astăzi, ecologică, economică,
politică, socială, culturală úi mai ales spirituală” (P. Russell, 2009).
În geografia acestei lumi configurate prin fenomene culturale, geosistemul urban stăpâneúte o
poziĠie care devine din ce în ce mai dominantă. Această dominanĠă va crea aúa numitul „fenomen al
polarizării socio-culturale” úi „va configura ariile de convergenĠă úi pe cele izocronale” (I. Bădescu,
N. Radu, 1980; V. Surd, 2003). Acest fenomen al polarizării se extinde úi asupra evoluĠiei sistemelor
culturale servite de funcĠiile culturale ale urbiului.
În contextul geoistoric actual, suntem împinúi, de realităĠi obiective (pe de o parte) úi de
concepte fundamentate de predecesori (pe de altă parte), să încercăm înĠelegerea geografiei sistemului
urban actual, al municipiului Cluj-Napoca, concret sub moútenirea lăsată de cel mai mare geograf
român, Simion MehedinĠi, care afirma că „...geografia trebuie să aprecieze prin cercetări proprii úi cu
ajutorul útiinĠelor sociale úi economice, necesităĠile úi potenĠialul indivizilor, grupurilor sociale,
mijloacelor tehnice úi metodelor folosite, modul de exploatare a condiĠiilor úi resurselor...” (S.
MehedinĠi, 1904, preluat din I. Ianoú, 2000). Aceasta este expresia viziunii marelui savant, considerat
ca precursor al aplicării teoriei generale a sistemelor în geografie.
106
Din „cercetările” menĠionate de S. MehedinĠi, geografia urbană trebuie să folosească
elementele funcĠiilor culturale astfel încât prin cultură să se poată înĠelege úi acĠiona asupra spaĠiului
geografic, să se útie că efectele intervenĠiei nu apar imediat, ci mult mai târziu, úi pot fi imprevizibile.
Procedeele istorice ale funcĠiei culturale, úi deci nivelul de cunoaútere al acestora, este nivelul cultural
al sociosistemului care poate oferi, prin cunoaúterea imaginilor geografice istorice, imagini ale
efectelor viitoare în cazul intervenĠiilor culturale în sistem.
Observăm aúadar, în consideraĠiile prezentate mai sus, o extraordinară complexitate
geosistemică a funcĠiilor culturale. Această complexitate generează unele concluzii care vor fi
determinante în organizarea taxonomică a funcĠiilor culturale:
funcĠia culturală a oraúului nu mai poate fi astăzi individualizată deoarece complexitatea
geografică a creat un grup de funcĠii culturale, un subsistem funcĠional;
funcĠia culturală (istoriografic) nu a apărut cu determinare economică, ci cu determinare
ontologică;
funcĠia culturală pe parcursul evoluĠiei urbane a îmbrăcat toate formele taxonomiei
geofuncĠionale; astăzi a ajuns în starea în care generează sisteme, resurse, etc., dar mai ales
configurează un viitor al geosistemului urban dependent de spirit, de conútiinĠă, de cultura
superioară.
Iată câteva motive de bază care m-au determinat să reconsider funcĠia culturală pe care o
cunoaútem din útiinĠa geografică, să o abordez sistemic, integrator, úi nu amestecat. Astăzi, un oraú nu
mai are o funcĠie culturală, ci funcĠii culturale, deoarece complexitatea sistemului úi complexitatea
subsistemelor culturale din geosistemul urban obligă la o investigare geografică structuralist-sistemică,
menită să construiască sugestiv úi útiinĠific, „pattern-ul” subsistemului cultural al oraúului
contemporan. În consecinĠă, propun sintagma de funcĠii culturale, în cadrul cărora voi trata
următoarele funcĠii:
funcĠia educativă de masă;
funcĠia universitară;
funcĠia cultural-festivă;
funcĠia cultural-artistică;
funcĠia útiinĠific-academică;
funcĠia sportivă.
În paginile următoare, voi opta pentru prezentarea integrată a logisticii instituĠionale a funcĠiei
datorită complexităĠii úi specificităĠii de susĠinere a acestora de către elementele structurale. FuncĠii
diferite sunt susĠinute de aceeaúi instituĠie culturală. Mai multe instituĠii culturale ale sistemului vor fi
capabile să susĠină aceeaúi funcĠie úi să acĠioneze în acest sens, fie individual, fie în grup.
„TransdiferenĠa” fenomenologiei culturale este uneori atât de reprezentativă pentru funcĠiile culturale
107
încât specificităĠile sunt eclipsate. Iată de ce, pentru o parte din funcĠii, cultural-festivă úi cultural-
artistică, voi proceda la o fundamentare teoretică úi justificativă, comună.
În 2008, A. Ungureanu úi G. ğurcănaúu susĠineau úi fundamentau, într-o abordare a geografiei
aúezărilor umane, că oraúul a devenit un complex cultural-funcĠional, în care cultura a depăúit spaĠiul
pur cultural, acoperind părĠi semnificative ale mediului de afaceri. Aici, cultura úi oraúul, prin funcĠiile
sale culturale, vor crea un creuzet cultural prin care se va reuúi atingerea unei serii de obiective din
domenii geografice diferite: educaĠie; instruire; cultivarea valorilor artistice, morale, etc.; cultivarea
gustului pentru frumos; cultivarea valorilor patriotice, etc., dar úi susĠinerea actului cultural prin alte
servicii úi activităĠi economice precum turismul, comerĠul, afacerile, etc. De aceea afirm: cultura a
devenit afacerea oraúelor.
Două dintre funcĠiile culturale ale oraúului (cultural-festivă úi cultural-artistică) se manifestă în
sensul sistemic de mai sus în mod deosebit. Aceste două funcĠii pot produce în geografia
contemporană urbană (alături de funcĠia sportivă) mutaĠii sistemice semnificative. Cele două funcĠii
crează un sistem generator-cultural, caracterizat prin următoarele stări úi acĠiuni:
pun la dispoziĠia elementului uman moútenirea culturală úi artistică;
asigură elementului uman din sistemul urban, dar úi din sistemele holarhice, ocazia
exprimării în societate;
se constituie în instrumente strategice de promovare a oraúului úi a politicilor sale de
regenerare úi de consolidare a prestigiului;
acĠionează ca vectori extrem de eficienĠi în “procesele fronterei”;
se constituie în instrumente ale atracĠiei urbane prin influenĠa urbană în teritoriu;
prin asocierea în evenimente, festivaluri, etc., a artei, culturii úi divertismentului,
construiesc o mare atracĠie pentru populaĠia creatoare úi bine instruită, care va fi convinsă la
stabilirea locativă într-un asemenea oraú cultural;
lansarea, susĠinerea úi cultivarea actului de cultură prin evenimente úi festivaluri cu impact
semnificativ în îmbunătăĠirea mediului fizic urban;
funcĠiile cultural-artistică, cultural-festivă úi cultural-sportivă au, atunci când sunt
organizate úi conduse inteligent, unul dintre cele mai puternice impacturi asupra
urbanismului (infrastructuri, aeroporturi, reĠele de străzi, unităĠi de cazare, sisteme edilitare,
baze sportive, săli de spectacole, de expoziĠii úi de sport, etc.).
Iată aúadar o sumară fizionomie geografică prin care oraúul, prin cele două funcĠii, realizează
unul dintre marile sale obiective în evoluĠia stărilor din spaĠiul cultural, medierea culturală úi
interculturală, prin care se urmăreúte „restabilirea legăturilor între societate úi cultură, între artă úi
public, între cultură úi populaĠii” (C. Cucoú, 2000).
108
4.1.2.2.2. Elementele structural-funcĠionale ale funcĠiilor culturale
Complexitatea funcĠiei culturale în structura geosistemului urban Cluj-Napoca complică úi

„încarcă” foarte mult construcĠia unei selecĠii a elementelor structurale din sistem, dacă încerc să
evidenĠiez, printr-o clasificare, fiecare „funcĠie” din cadrul subsistemului cultural. În consecinĠă, în
cazul acestor funcĠii voi reliefa elementele structurale într-o ordine taxonomică unitară, iar în cadrul
acestei ordonări voi evidenĠia rolul fiecărui element, la fiecare dintre cele patru funcĠii culturale ale
municipiului Cluj-Napoca enumerate în continuare.
Tabelul 15. Categoriile de elemente structural-funcĠionale ale funcĠiilor culturale
FuncĠiile culturale susĠinute
Categoria
elementelor úi Cultural- ùtiinĠifico- Educativă
numărul acestora Cultural-festivă
artistică academică de masă
Teatre (4)
Opere úi filarmonici (3)
Biblioteci (127)
Institute de cultură (8)
Cinematografe (5)
Muzee (15)
Centre culturale (18)
Reviste de cultură úi
edituri (29)
Galerii de artă úi săli de
expoziĠii (17)
DirecĠii úi case de
cultură (7)
Posturi de televiziune
(10)
Posturi radio (14)
Lăcaúuri de cult (204)
SocietăĠi, fundaĠii,
organizaĠii úi asociaĠii
culturale (54)
Magazine cu obiecte de
artă, case de licitaĠii
(11)
Uniuni artistice (45)
Universitatea de Artă úi
Design
Academia de Muzică
„Gheorghe Dima”
Studiouri muzicale (21)
109
Fig. 30. ProiecĠia geografică a funcĠiilor culturale în planul municipiului
Caracterul funcĠiilor cultural-artistică úi cultural-festivă ale municipiului Cluj-Napoca.

Coef. localizare = (48000 : 9369000) : (2523 : 13132) = 0,005 : 0,01 = 0,51 (subnumeric)
Concluzia: funcĠia este internă (?).
Teatrele municipiului cuprind, în primul rând, Teatrul NaĠional Cluj-Napoca, condus de o
echipă managerială compusă din director general, director artistic, director economic, director tehnic úi
secretariat. Misiunea sa este de a oferi actul cultural prin producĠii teatrale, prin cercetare artistică,
înnobilarea mediului cultural-artistic local, regional úi naĠional, dezvoltarea culturală a oraúului úi a
ariei sale de influenĠă. Logistica instituĠiei este constituită din clădirea Palatului Teatrului NaĠional, cu
o sală de 298 de locuri, Scena mare úi studio-ul teatral Euphorion, iar echipa artistică a Teatrului
NaĠional cuprinde: trei regizori; trei scenografi úi 38 de actori.
Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca este o instituĠie culturală înfiinĠată în 1792, fiind cea mai
veche companie teatrală de limbă maghiară. Astăzi, acest teatru este subordonat Ministerului Culturii
úi Patrimoniului NaĠional. Compania teatrală cuprinde la ora actuală 41 de actori, coordonaĠi de un
director general, doi directori adjuncĠi (artistic úi tehnic), la care se adaugă un scenograf.
Aflat sub coordonarea Consiliului JudeĠean Cluj, Teatrul de Păpuúi Puck este situat pe str. I.C.
Brătianu, nr. 23, úi funcĠionează din 1950 cu două secĠii, română (cu un repertoriu de 14 piese de teatru
úi una în pregătire) úi maghiară (cu 12 piese în repertoriu úi una în pregătire). Personalul artistic al
teatrului numără 15 actori úi trei regizori. Această instituĠie organizează în fiecare an Festivalul
InternaĠional al Teatrelor de Păpuúi úi Marionete „Puck”, singurul festival de acest gen din România.
Opera NaĠională Română Cluj-Napoca, înfiinĠată imediat după terminarea Primului Război
Mondial, în 1919, sub directoratul lui Constantin Pavel, a montat până la ora actuală un număr de 200
de opere, operete úi spectacole de balet. Sediul instituĠiei este o construcĠie - monument istoric aflat în
patrimoniul UNESCO, fiind construit de firma arhitecĠilor Felner úi Helner.
110
Misiunea instituĠiei este să îúi stabilească o reputaĠie naĠională úi internaĠională solidă ca
instituĠie de repertoriu de prim rang, servind un public numeros úi variat úi având următoarele principii:
excelenĠa repertoriului;
experienĠa memorabilă oferită publicului;
imaginaĠie, echilibru úi responsabilitate artistică úi managerială;
crearea unei ambianĠe comunicative, accesibile tuturor, a unui sentiment de apartenenĠă la
comunitatea clujeană úi regională;
adoptarea úi promovarea principiului diversităĠii úi descoperirii prin cultură úi programe de
educaĠie.
Colectivul Operei este unul foarte numeros, cuprinzând 23 de membri ce se axează studii
muzicale úi 24 de soliúti vocali (úapte soprane, trei mezzosoprane, úase tenori, patru baritoni úi patru
baúi). Acestora li se adaugă Orchestra Operei naĠionale Române Cluj-Napoca cu 60 de membri, Corul
Operei NaĠionale Române având 52 de membri úi Ansamblul de Balet al Operei Române Cluj-Napoca,
având în componenĠă úase soliúti balerini úi 31 de balerini.
Filarmonica Transilvania este o instituĠie înfiinĠată în 1955, ce cuprinde 75 instrumentiúti de
muzică simfonică úi 20 de instrumentiúti de muzică populară. Corul Filarmonicii a fost înfiinĠat în
1972, la acesta adăugându-se Cvartetul Transilvan, care, din anul 1989, are statut de „cvartet de stat”,
ca formaĠie distinctă în structura Filarmonicii clujene, cu management úi structură organizatoric-
instituĠională separată (artistic, juridic, administrativ).
O a doua instituĠie de operă din municipiul Cluj-Napoca este Opera Maghiară de Stat din Cluj,
înfiinĠată ca instituĠie de sine stătătoare în 1948, având ca scop păstrarea tradiĠiilor culturii lirice
maghiare. Este situată în incinta construită de pe str. Emil Isac, împărĠind spaĠiul cu Teatrul Maghiar.
Din repertoriul operei amintim operele lui G. Verdi (Rigoletto, Traviata, Bal mascat, Simon
Boccanegra, Nabucco, Macbeth), G. Puccini (Tosca, Boema, Tripticul, Manon Lescout, Madame
Butterfly), Bizet (Carmen), W.A. Mozart (Flautul fermecat), Richard Strauss (Ariadne în Naxos),
integrala operelor lui Erkel Ferenc, etc. Repertoriul corpului de balet cuprinde Ceaikovski (Spărgătorul
de nuci), Minkus (Don Quijote), Prokofiev (Cenuúăreasa), Adam (Giselle), Delibes (Coppelia) úi
producĠii de dans contemporan. Repertoriul instituĠiei se completează cu repertoriul clasic de operete:
Franz Lehár, Imre Kalman, Albert Szirmai, Jeno Huszka, etc.
Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga” este situată în piaĠa ce poartă numele aceluiaúi
poet úi filozof. A fost înfiinĠată în anul 1872, pentru ca în 1909 să se inaugureze actualul sediu. În
1920, în prezenĠa familiei regale a României, biblioteca este inaugurată sub numele de „Biblioteca
Universitară Regele Ferdinand”. Doi ani mai târziu, biblioteca primeúte cea mai importantă donaĠie a
sa, cea a cărturarului moldovean Gheorghe Sion (circa 4500 de volume, la care se adaugă picturi,
fotografii, stampe, medalii, monezi, etc.). În 1934 se încheie lucrările la sediul actual. Biblioteca
111
ajunge în 1961 la 2 milioane de volume, iar în 2000 la peste 3 milioane de volume, anul următor
aducând primul buletin informativ al bibliotecii în format electronic, Bibliorev. Structura instituĠiei
este prezentată în figura nr. 31.
Fig. 31. Structura Bibliotecii Central Universitare „Lucian Blaga” în 2010

(sursa: BCU „Lucian Blaga”)
Institutul de Istorie „George BariĠiu”, de pe str. Napoca, nr. 11, funcĠionează sub actuala
titulatură din 2002, fiind înfiinĠat în anul 1904. Conducerea institutului este asigurată de:
academicianul Camil Mureúanu (director onorific);
directorul Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei;
directorul adjunct útiinĠific, Andrei Negru.
Institutul aparĠine Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, iar din punct de vedere útiinĠific
este coordonat de SecĠia de ùtiinĠe Istorice úi Arheologie a Academiei Române (Departamentul de
Istorie al Institutului), respectiv de SecĠia de Filosofie, Teologie, Psihologie úi Pedagogie úi de SecĠia
de ùtiinĠe Economice, Juridice úi Sociologie a Academiei Române (Departamentul de Cercetări Socio-
Umane al Institutului). Această dualitate departamentală se transpune úi în Anuarul Institutului de
Istorie, prin cele două serii ale sale: Historica úi Humanistica.
Cinematografele care funcĠionau în anul 2010 în municipiul Cluj-Napoca pot fi grupate în două
categorii: a) cele situate în centrul municipiului (construite înainte de 1989) úi b) cele situate în „mall”-
uri (construite după 2000).
112
Cele aflate în centrul municipiului sunt Cinematograful „Florin Piersic” (fost Republica), cu
720 de locuri, fapt cel îl plasează printre primele din Ġară, Victoria cu 341 locuri úi Arta, cunoscut
pentru proiectarea de filme de artă, dar úi pentru faptul că este singurul cinematograf clujean care
găzduieúte (úi în afara Festivalului InternaĠional de Film Transilvania) festivaluri naĠionale de film (sub
titulatura „Săptămâna filmului românesc/britanic”, etc.). Aceste trei cinematografe centrale găzduiesc
anual „Festivalul InternaĠional de Film Transilvania” (TIFF), primul
festival internaĠional de film de lung metraj din România, ajuns la a
X-a ediĠie. Pe durata acestui festival s-au organizat însă úi câteva
„cinematografe” temporare cum ar fi cinematografele în aer liber
din PiaĠa Unirii, din parcarea Iulius Mall sau din curtea interioară a
Clădirii Echinox.
Cinematografele construite după 2000 sunt Odeon Cineplex,
Fig. 32. Emblema TIFF
în Polus Center, cu un număr de opt săli care totalizează 1 640 de
locuri, úi Cinema City, aflat în Iulius Mall, acesta din urmă având 10 săli (1 670 locuri în total), din
care două cu sistem 3D digital.
Municipiul Cluj-Napoca cuprinde în subsistemul său cultural un număr de 15 muzee conform
tabelului următor:
Tabelul 16. Muzeele subsistemului cultural al municipiului Cluj-Napoca în 2010
Anul
Nr.
Denumirea înfiinĠării / Număr exponate Situare
crt.
deschiderii
Muzeul NaĠional de Peste 400.000 + 4.600 de Str. C. Daicoviciu,
1. 1937
Istorie a Transilvaniei piese în cadrul Tezarului 2
2. Muzeul de Artă 1951 12.000 P-Ġa Unirii 30
ColecĠia de Istorie a
3. 1954 1.800 P-Ġa Unirii 28
Farmaciei
Muzeul Etnografic al Str.
Transilvaniei – SecĠia 1922 Peste 80.000 Memorandumului
Pavilionară 21
4.
Parcul Etnografic
Str. Tăietura
“Romulus Vuia” – 1929 40
Turcului FN
SecĠia în aer liber
5. Muzeul Apei 1992 210 Comuna Floreúti
Muzeul de Speologie
6. 1998 - P-Ġa Unirii 25
“E. RacoviĠă”
circa 10000 de taxoni;
Grădina Botanică “Al. 6.900 piese în Muzeul
7. Borza” úi Muzeul 1920 Botanic úi 660.000 coli de Str. Republicii 42
Botanic ierbar în Ierbarul
UniversităĠii
Str. M.
8. Muzeul de Mineralogie 2002 Peste 16.500
Kogălniceanu 1
113
Tabelul 16. Muzeele subsistemului cultural al municipiului Cluj-Napoca în 2010
Anul
Nr.
Denumirea înfiinĠării / Număr exponate Situare
crt.
deschiderii
Muzeul de Paleontologie Str. M.
9. - -
úi Stratigrafie Kogălniceanu 1
10. Muzeul Zoologic - Peste 300.000 Str. Clinicilor 5-7
11. Vivariul 2001 57 de specii Str. Clinicilor 5-7
Muzeul UniversităĠii Str. M.
12. 2001 750
Babeú-Bolyai Kogălniceanu 4
Muzeul Botanic al
13. 2002 40.000 de coli de ierbar
USAMV
Calea Mănăútur
Muzeul de Parazitologie
14. 2002 - 3-5
al USAMV
15. Acvariul USAMV 2002 30 de specii
Sursa: Consiliul JudeĠean Cluj úi Centrul de Informare Turistică Cluj-Napoca
Centrele culturale din municipiul Cluj-Napoca cuprind în primul rând 10 centre de cultură
străine, care oferă o serie largă de servicii în domeniul limbilor străine, ca de exemplu Centrul Cultural
Britanic pune la dispoziĠie cursuri úi examene de limbă engleză, cursuri de perfecĠionare pentru
profesori, cursuri de formare pentru mentori, precum úi o bibliotecă cu 6500 volume. Acestora li se
adaugă opt instituĠii (centre sau case de cultură) cu diferite linii de activitate:
Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca organizează ateliere de pictură, festivaluri
(Festivalul de chitară úi Festivalul Crăciun Ecumenic) úi tutelează formaĠiile „Ansamblul
Doina Clujului”, trupa de teatru „Arca lui Noe”, Corala Cantabile úi Corul Eufonia, precum
úi Universitatea Populară;
Casa Municipală de Cultură (programe de teatru, film, pictură, muzică, etc.);
Casa Tranzit, înfiinĠată în 1997, pe locul fostei sinagogi „Poalei Tzedek”, găzduieúte
conferinĠe, seminarii pe teme culturale, ateliere, expoziĠii, piese de teatru, concerte, etc.;
Casa de Cultură a StudenĠilor Cluj;
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, membru al ReĠelei Deschise Soros,
are ca misiune ameliorarea climatului interetnic úi la promovarea principiilor echităĠii
etnoculturale;
Centrul JudeĠean pentru Conservarea úi Promovarea Culturii TradiĠionale, o instituĠie în
subordinea Consiliului JudeĠean Cluj, cu rol de culegere, cercetare, transmitere úi
promovare a culturii tradiĠionale în judeĠul Cluj;
Palatul Copiilor.
Principalele reviste de cultură úi literatură din Cluj-Napoca sunt Apostrof (Revista Uniunii
Scriitorilor din România, editată în colaborare cu FundaĠia Culturală Apostrof din anul 1990), Idea
artă+societate, Steaua (editată de Uniunea Scriitorilor din România úi RedacĠia PublicaĠiilor pentru
114
Străinătate, apărând pentru prima dat în 1949), Tribuna (atât revista cât úi editura fiind sub egida
Consiliului JudeĠean Cluj, fondată 1884) úi Echinox (revista de cultură a studenĠilor UniversităĠii
Babeú-Bolyai, ce apare din 1968).
În municipiul Cluj-Napoca există la momentul actual un număr de 22 de edituri, acestea
variind ca tip de la edituri pur academice (a se vedea Casa CărĠii de ùtiinĠă, creată în 1992, cu sediul pe
B-dul Eroilor 6-8) úi până la edituri care se axează pe broúuri, reviste, cataloage sau pliante (de
exemplu, Studium Servicii SRL).
Cele mai cunoscute galerii de artă úi săli de expoziĠii din municipiu sunt următoarele:
Galeria 32 “Carol Pleúa”, cu sediul pe str. Iuliu Maniu, nr. 32;
Galeria Veche (PiaĠa Unirii, nr. 14);
Galeria ATAS (str. Matei Corvin nr. 6);
Arhipelag (str. Bună Ziua, nr. 34-36);
Galeria ExpoArt (str. F.D. Roosevelt, nr. 3);
Galeria Uniunii Artistilor Plastici din România – Filiala Cluj (str. UniversităĠii, nr. 1);
Galeria „Arte” a ùcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca;
Galeria Protokol (str. Tăietura Turcului, nr. 4);
Galeria AlianĠa Artelor a SocietăĠii ColecĠionarilor de Artă din România – Filiala Cluj;
Galeria PlanB (str. Einstein, nr. 14);
Galeria Mira (str. Samuel Brassai, nr. 11);
galerii virtuale de artă (ART.e; Galeriile de Artă Populară Românească; Cluj Art Online
Gallery; Galeria Teodora Gogea).
Presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naĠionale úi retransmite, pe
frecvenĠe locale, programele de la Bucureúti úi parĠial programe locale. Principalele posturi radio sunt
Radio Transilvania Cluj (în întregime local), Radio Cluj (primul canal regional din România care
transmite 24 de ore din 24), Radio Impuls, Kiss FM, Pro FM, Magic FM, Mix FM úi Radio Renaúterea.
Tabelul 17. Posturile de radio din municipiul Cluj-Napoca în 2009
Număr
Nr. crt. Denumire Sediu
angajaĠi
1. Radio Cluj Str. Donath, nr. 160 91
2. Radio Renaúterea Str. Avram Iancu, nr. 18 35
3. Radio Transilvania B-dul Eroilor, nr.18, ap.2 14
4. Kiss FM úi Magic FM Str. Gh. Dima, nr. 49 11

Studioul Teritorial de Radio 22
5. Str. Donath, nr. 160
Cluj, RedacĠia Maghiară
6. Radio Vocea Evangheliei Str. Inului, nr. 5 10
7. Pro FM Cluj B-dul 21 Decembrie 1989, nr.146 -
115
Tabelul 17. Posturile de radio din municipiul Cluj-Napoca în 2009
Număr
angajaĠi
Radio Romantic úi -
8. Str. Paris, nr. 9
Radio Zu Cluj
9. Radio 21 Str. Octavian Goga, nr. 38 -
10. Radio Delta RFI Str. Republicii, nr.109, etaj 6 -
11. Radio Agnus Str. Ponorului, nr.1 6
12. Radio Paprika Str. Fabricii de Chibrituri, nr. 13 10
13. Radio UBB G-ral Traian Moúoiu, nr. 71 42
14. Radio România ActualităĠi - -

SituaĠia este asemănătoare cu televiziunea. Un singur post de televiziune transmite pe frecvenĠă

proprie, úi anume NCN. În 2003, Consiliul NaĠional al Audiovizualului a acordat o licenĠă
audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, urmând ca în viitorul apropriat
acesta să emită pe o frecvenĠă proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt
Pro TV, Antena 1, Realitatea TV, Prima TV, Alpha TV úi One TV.
Tabelul 18. Posturile de televiziune din municipiul Cluj-Napoca în 2009
Număr
angajaĠi
1. SC NCN Studio TV SA Str. Henry Barbuse, nr. 16 47
2. Antena 1 Cluj Str. Paris, nr. 5-7 21
3. One-TV Transilvania PiaĠa 1 Mai, nr. 2 9

PiaĠa Mihai Viteazul, 15
4. SC Alpha TV SRL
Multiplex Leul, et. 7
5. TVR Cluj Str. Donath, nr. 160 14
Bd. 21 Decembrie 1989, nr. 146, 27
6. Pro TV Cluj
etaj 1
7. Tele Europa Nova Str. Observatorului, nr. 2 -
8. Realitatea TV Cluj Str. Tache Ionescu, nr. 22 15
9. TV Net Calea Mănăútur 2C -
10. Axa TV Transilvania Str. Baladei, nr. 12 -

116
4.1.2.2.3. FuncĠia educativă de masă a geosistemului urban Cluj-Napoca
A educa înseamnă a forma pe cineva prin educaĠie, a da educaĠie, în timp ce conceptul de

educaĠie se referă la ansamblul de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării úi dezvoltării
însuúirilor intelectuale, morale úi fizice ale oamenilor (mai ales ale copiilor).
EducaĠia, ca sâmbure al cultivării umane la maturitate, este cunoscută în geoantropologie încă
din „istorii imemoriale”. În general, un istoric, un geograf, un antropolog, când abordează în ziua de
astăzi geografia úi istoria umanităĠii, face referire cu precădere la civilizaĠia greacă úi romană. Acesta
este însă un semn al culturii educaĠiei deficitare, úi scriem „cultura educaĠiei” pentru că acest concept
există úi consacră complexul de elemente culturale úi de útiinĠă a educaĠiei, prin care este organizată
societatea úi modul acesteia de a-úi educa tinerii. O formă extrem de persuasivă a educaĠiei este cea din
faza a doua a tânărului, când devine conútient de dimensiunea geografică a educaĠiei: unde au trăit
primii oameni? unde úi cum au trăit strămoúii noútri? unde a apărut scrisul?, etc.
Aúa cum remarca A. Marga (2009), între conceptele antropologice fundamentale se numără úi
jocul, socializarea, interacĠiunea între dascăl úi elev. ConstrucĠia educativă constituită din elemente
istorice, geografice úi legendă a fost prima construcĠie educativă, care s-a însămânĠat în conútiinĠa
elevului. În toate acestea, rolul urbiului, ca sistem de instituĠii educative, de elemente activ-educative
(dascălul, úcoala, biserica, etc.) a fost úi este primordial. Acesta a fost definitiv consacrat în istorie
odată cu inventarea scrierii. În acest sens, din punct de vedere geografic, al geografiei culturale, dar úi
al geografiei aúezărilor urbane, credem că este important să punctăm că, în pofida unor adversităĠi, aúa
zis academice, s-a demonstrat material úi útiinĠific, faptul că prima scriere cunoscută în geografia
istoriei este pe teritoriul României vechi, mai exact la Lepenski Vir úi Vlaça, pe malul drept al Dunării
(astăzi în Serbia) úi la Tărtăria, judeĠul Alba. Ce trebuie remarcat la această cultură este concluzia
trasă că toĠi locuitorii aúezării cunoúteau úi foloseau scrierea. În plus, cel mai vechi om din Europa a
fost descoperit în România, în satul Bugiuleúti, comuna Tetoiu, judeĠul Vâlcea, în punctele Pietriú,
Valea lui Grămceanu úi Fântâna alor ğiĠei (1.900.000 – 2.000.000 ani).
Chiar dacă asupra sistemelor de educaĠie preistorică încă există incertitudini, începând cu
geografia antichităĠii vom găsi împletirea între oraú – úcoală – educaĠie. EvoluĠia acestei simbioze a
fost permanentă (cu unele perioade de involuĠie, precum faza timpurie a frontierei iudeo-creútine), iar
astăzi nu se pot face analize asupra unui sistem urban fără a integra úi sistemul educaĠional de masă.
Municipiul Cluj-Napoca este, în perioada actuală, un geosistem în care funcĠia educativă de
masă se constituie într-un element subsistemic „bazic” (V. Surd, 2003), întrucât sistemul educativ
preúcolar úi úcolar úi întregul sistem logistic-instituĠional în domeniu are un rol úi o arie de influenĠă úi
de convergenĠă foarte extinsă. Nivelul de organizare logistic-instituĠională pe care municipiul îl asigură
117
prin funcĠia sa educativă de masă cuprinde elemente sistemice din toate categoriile de educaĠie úi
instruire: educaĠie preúcolară; educaĠie úcolară; educaĠie artistică; educaĠie sportivă; educaĠie
religioasă; educaĠie pentru copii cu handicap; educaĠie civică; educaĠie militară; educaĠie
profesională; educaĠie la distanĠă; educaĠie continuă, etc.
Geografia acestor elemente, care intră în construcĠia funcĠiei educative de masă pentru
municipiul Cluj-Napoca, este prezentată în paginile următoare.
4.1.2.2.3.2. Structura funcĠiei educative de masă a municipiului Cluj-Napoca
Structura funcĠiei educative de masă, în cazul municipiului Cluj-Napoca, are o complexitate

mai mare decât în cazul altor oraúe, în primul rând prin nivelul holarhic în ierarhia urbană naĠională úi,
în al doilea rând, prin complexitatea educativă úi instituĠională pe care o deĠine în prezent úi care, în
fond, continuă úi cultivă statutul de centru cultural úi de educaĠie pe care oraúul l-a avut în ultimii 500
de ani.
Structura instituĠional-educativă a municipiului Cluj-Napoca, în 2010, avea următoarele
elemente sistemice de bază:
a) Inspectoratul ùcolar JudeĠean Cluj;
b) biblioteci;
c) educaĠia prin teatru (prin Teatrul de Păpuúi Puck);
d) Palatul Copiilor Cluj;
e) AgenĠia Teritorială a Taberelor úi Turismului ùcolar Cluj;
f) organizaĠii neguvernamentale úi asociaĠii;
g) Programul municipal de educaĠie úi formare antreprenorială;
h) Universitatea populară din structura primăriei municipiului;
i) Centrul Regional de Formare Profesională a AdulĠilor Cluj.
Inspectoratul ùcolar JudeĠean, având sediul în P-Ġa ùtefan cel Mare, nr. 4, are următoarea
organigramă:
un inspector úcolar judeĠean;
trei inspectori úcolari generali adjuncĠi;
28 de inspectori úcolari;
nouă servicii úi compartimente de management.
ReĠeaua úcolară, la nivelul anului 2010, are următoarea structură:
învăĠământul de stat cu:
o 81 de grădiniĠe;
o 22 úcoli primare úi gimnaziale;
118
o 31 de licee úi colegii;
o patru licee de arte;
o un liceu sportiv;
o patru licee confesionale;
o două licee speciale (pentru copii cu handicap);
o úapte grupuri úcolare (úcoli de arte úi meserii);
o úase licee postliceale.
învăĠământul privat:
o nivelul preúcolar cu 24 de grădiniĠe (12 în limba română, 6 în limbi de
circulaĠie internaĠională úi 6 în limba maghiară);
o nivelul primar cu trei úcoli (două cu predare în limba română úi una în
limba maghiară);
o nivelul gimnazial cu patru úcoli (două cu predare în limba română úi una
în limba maghiară);
o nivelul liceal cu patru úcoli cu predare în limba română;
o o úcoală de arte úi meserii, în limba română;
o nivelul postliceal cu opt úcoli cu predare în limba română.
învăĠământul alternativ:
o un liceu teoretic cu predare în limba română;
o un liceu teoretic cu predare în limba maghiară;
o un liceu teoretic mixt, română – maghiară.
Harta cu situarea geografică a reĠelei úcolare, în geosistemul urban Cluj-Napoca, este
următoarea:
Fig. 33. Sistemul educativ preuniversitar al municipiului Cluj-Napoca în 2010
119
Caracterul funcĠiei educative de masă a municipiului Cluj-Napoca.
Coeficient localiz. = 1,06 (supranumeric) (cf. Strategiei de Dezvoltare Cluj-Napoca, 2006)
Compartimentul Programe Comunitare úi Integrare Europeană, din cadrul Inspectoratului

ùcolar JudeĠean Cluj, are úase direcĠii (programe) strategice:
Strategia judeĠeană de dezvoltare prin proiecte comunitare;
Dezvoltare instituĠională prin proiecte comunitare;
Domeniile de intervenĠie pentru educaĠie;
Diseminare, valorizare;
InformaĠie europeană pentru úcoli;
Agenda europeană.
Sistemul educaĠional prin lectură cuprinde, în municipiul Cluj-Napoca, o reĠea de biblioteci
după cum urmează:
Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga”, cu peste 3.586.500 de cărĠi;
Biblioteca Academiei Române, cu 76.069 cărĠi úi periodice tipărite, 8.636 manuscrise,
9.000 de tipărituri mărunte úi foi volante úi 138 de incunabule;
Biblioteca JudeĠeană „Octavian Goga”, cu 764.519 documente (colecĠii) úi 15.309
documente achiziĠionate;
Biblioteca Cercului Militar Cluj-Napoca, cu peste 18.000 volume úi cu peste 300 de cititori
anuali, din care 102 sunt cititori activi, aceútia din urmă împrumutând cărĠi în mod curent
sau consultând la sala de lectură revistele de specialitate;
81 de biblioteci úcolare;
Biblioteca Corpului Didactic, cu 32.435 volume (fond de carte), 38 de softuri educaĠionale
úi 128 documente audiovizuale;
bibliotecile centrelor culturale străine din Cluj-Napoca;
bibliotecile facultăĠilor úi universităĠilor (altele decât BCU), în număr de 23;
Biblioteca FundaĠiei Soros, cu peste 5.160 de cărĠi úi 168 de periodice.
EducaĠia prin teatru - Teatrul de Păpuúi Puck
Acesta a luat fiinĠă în anul 1950, având ca specific o activitate artistică (pe două secĠii: română
úi maghiară), cu spectacole adresate cu precădere copiilor. FuncĠionează úi astăzi în sediul de pe str. I.
C. Brătianu, nr. 23, cu un personal artistic format din doi regizori, un pictor úi 15 actori. Repertoriul
Teatrului Puck cuprinde de 14 piese în limba română (cu o piesă aflată în pregătire) úi 12 piese în
limba maghiară (cu una în pregătire), iar începând cu anul 2002, teatrul este gazda unicului festival
120
internaĠional de gen din România, Festivalul InternaĠional al Teatrelor de Păpuúi úi Marionete
„Puck”.
Palatul Copiilor Cluj-Napoca, ce funcĠionează cu actuala titulatură din 1992, este una dintre
cele mai dezvoltate instituĠii de gen din România, având, pe lângă sediul de pe str. Republicii, nr. 23,
cinci cluburi în toate municipiile judeĠului Cluj úi în oraúul Huedin, precum úi trei filiale, la Băiúoara,
Caps úi în cartierul Mărăúti (str. Fabricii de Zahăr, nr. 49).
Baza materială a instituĠiei
este constituită din úase cabinete;
cinci laboratoare; opt ateliere; opt săli
de gimnastică, aerobic úi judo; trei
săli de calculatoare; o sală de forĠă; un
teren de tenis în aer liber; pârtie de
schi iluminată (150 m lungime), bazin
de înot, etc. Numai în Cluj-Napoca,
numărul copiilor care frecventează
cercurile este de peste 5.000, în timp
ce în judeĠ numărul cursanĠilor este de
circa 13.000. În plus, Palatul Copiilor
Fig. 34. Extensiile Palatului Copiilor Cluj-Napoca a început să organizeze din ce în ce
în judeĠul Cluj mai multe concursuri naĠionale. Dacă,
spre exemplu, în urmă cu 10 ani în Cluj-Napoca nu se organiza nici un concurs naĠional, în prezent
(2010) există úapte acĠiuni de acest gen:
Festivalul NaĠional „Serbările Zăpezii”, ajuns la ediĠia a IX-a;
Concursul naĠional de aeromodele úi zmee, ajuns la a IX-a ediĠie;
Concursul naĠional de teatru „Teatru Fest”, ediĠia a IV-a;
Concursul naĠional de sculptură „Fest Art”, ediĠia a V-a;
Cupa Palatului Copiilor;
Concursul naĠional de karate tradiĠional pentru copii, ediĠia a V-a;
Concursul naĠional „Împreună într-o Europă unită”, ediĠia a III-a.
Dintre celelalte elemente ale funcĠiei educative de masă mai amintim: AgenĠia Teritorială a
Taberelor úi Turismului ùcolar Cluj, organizaĠiile neguvernamentale úi asociaĠiile ce acĠionează în
domeniul educaĠiei (în număr de 37), Programul municipal de educaĠie úi formare antreprenorială, úi
Centrul Regional de Formare Profesională a AdulĠilor Cluj.
121
4.1.2.2.4. FuncĠia universitară a municipiului Cluj-Napoca
Ca subsistem al sistemului cultural în general, iar într-o proporĠie úi manieră determinante úi în

cazul municipiului Cluj-Napoca, activitatea instruirii universitare úi academice generează în toate
sistemele urbane o funcĠie foarte reprezentativă: funcĠia universitară. Studiul literaturii geografice úi
economice duce la concluzia că în cadrul sectorului terĠiar, în cadrul serviciilor asigurate sau susĠinute
de oraú, instruirea universitar-academică este inclusă în aúa numita activitate „cultural-educativă” úi
mai departe considerată ca o activitate de „servicii intangibile” (P. Eigler úi E. Langeard, 1987),
servicii care nu produc úi nu modifică bunuri materiale. Acesta este însă un fapt relativ deoarece uneori
activitatea academică include úi activitatea de cercetare experimentală, moment în care graniĠa dintre
actul de instruire universitară, clar aparĠinător sectorului III (terĠiar), se suprapune úi se confundă cu
cercetarea, care aparĠine sectorului IV (cuaternar). În asemenea situaĠii, geograful este determinat úi
obligat, ca în actul de analiză, să fie foarte atent la „transdiferenĠă” (A. Nassehi, 1999; A. Marga,
2008). Tot în actul de analiză, geograful va observa cu siguranĠă că activitatea de instruire academică
produce schimbări în condiĠia studentului, prin activitatea realizată de instituĠia universitară, cu
acceptul primei părĠi – studentul. În consecinĠă, putem accepta concepĠia conform căreia instruirea
universitară este un act cultural, care cultivă valori morale, etice, artistice, útiinĠifice, economice, etc.
Astfel, poate fi înglobată într-un sistem cultural susĠinut de o funcĠie „cultural-educativă”.
În acelaúi timp însă, suntem informaĠi úi „avertizaĠi”, tot pe baza unor fundamentări
conceptuale, că în „clasificarea serviciilor” utilizată de ONU încă din 1990, educaĠia úi activităĠile
culturale sunt clasificate separat úi distinct, educaĠia la litera M, iar activităĠile culturale la O. Iată
aúadar cum, pentru abordarea noastră, nu vom găsi în literatura útiinĠifică úi nici în cea administrativ-
instituĠională, o taxonomie clară pe care să putem construi, fără obiecĠii úi fără „transdiferenĠe”, o
fundamentare teoretică úi conceptuală pentru funcĠiile terĠiare ale oraúului, mai concret pentru funcĠia
universitară.
Pornind însă de la concluzia că, în ziua de astăzi, complexitatea geosistemelor urbane este
extrem de mare úi are o evoluĠie foarte dinamică, voi exploata principiul metodei analitice, pe baza
căruia rezultă că într-un geosistem disipativ úi complex (V. Surd, 2003; I. Mac, 2008), precum Cluj-
Napoca, instruirea universitară nu poate fi asigurată úi nu poate exista fără o funcĠie bine delimitată úi
anume funcĠia universitară. Vom constata, în urma analizei, că, pentru municipiul Cluj-Napoca,
această funcĠie este o adevărată „profesiune” (V. Surd, 2003) úi cu siguranĠă, în structura geosistemului
Cluj-Napoca, se constituie într-un „element structural vital care generează, cultivă úi susĠine
atingerea menirii sale” (B. Păcurar, 2009).
122
În consecinĠă, aúa cum am susĠinut în referatele útiinĠifice susĠinute în 2009 úi în comunicările
publice din simpozioane úi conferinĠe (2009-2010), consider suficient de justificată úi de necesară
propunerea ca funcĠia universitară a municipiului Cluj-Napoca să primească nomenclatură în cadrul
categoriei taxonomice a funcĠilori culturale.
Ca logistică instituĠională a funcĠiei universitare, universităĠile de astăzi au trei scopuri de bază:
generarea de cunoútinĠe; transferul de cunoaútere spre noile generaĠii úi acoperirea nevoilor socio-
economice ale oraúului (C.C. Wiliams, 1997). În atingerea acestor scopuri, pentru care oraúul îúi
instituie o funcĠie specifică, acestea mai produc efecte intrasistemice în economia locală prin creare de
venituri úi locuri de muncă, creúterea prestigiului oraúului, atragerea de investiĠii, îmbogăĠirea úi
diversificarea sistemului economic, etc. Este evident că ele vor genera, în geografia oraúului, evoluĠii
cu dinamici permanente, vizibile în toate microgeografiile geosistemului.
Istoria serviciilor universitare înregistrează două categorii de instituĠii universitare (conform
OECD, 1998):
universităĠile clasice: instituĠionalizate oficial pentru prima dată la Berlin, în 1810, de către
W. von Humboldt, definindu-se prin slaba legătură între misiunile úi valorile sale
fundamentale cu mediul economic úi piaĠa muncii, precum úi prin faptul că actul cunoaúterii
nu acorda atenĠie scopurilor practice úi consecinĠelor practice ale vieĠii;
universităĠile moderne: expresie instituĠional-organizatorică a sec. XX, care, pe lângă
trăsăturile universităĠilor clasice (pe care nu le-au pierdut), se caracterizează în geosistem
prin:
o legături mai strânse cu sociosistemul urban local;
o dobândirea de competenĠe úi asumarea unor prerogative prin care asigură cercetare,
implementarea cunoaúterii, dezvoltare socio-economică, instruire raportată la cererea
pieĠei forĠei de muncă;
o angajarea într-un dialog constructiv cu sociosistemele local úi superioare;
o perfecĠionarea úi dezvoltarea caracterului de servicii intangibile;
o lansarea în competiĠie cu alte universităĠi;
o acordarea unei importanĠe sporite eficienĠei serviciului de instruire, de acoperire a
cererii de cunoaútere, etc.
o pe lângă tandemul instruire-cercetare, universitatea îúi asumă o a treia misiune, úi
anume servicii pentru societate, bazându-se pe înfiinĠarea sistemului de educaĠie
continuă, a centrelor de servicii útiinĠifice sub formă de transfer tehnologic către mediile
de afaceri, etc.
O formă specială de impunere a universităĠilor în geografia urbană este realizată prin rolul
bibliotecii. În peisajul urban, bibliotecile „universităĠilor urbane” (G.B. McCabe, 1992) dobândesc un
123
loc central prin instruirea oamenilor de afaceri, susĠinerea teoretică a antreprenoriatului, susĠinerea
documentării juridice úi medicale, susĠinerea perfecĠionării didactice a corpului profesoral de nivel
preuniversitar, exerciĠiul practic pentru studenĠi în instituĠii úi societăĠi comerciale úi tezaurizarea
informaĠiei istorice, culturale, urbanistice a oraúului, etc.
Această „logistică instituĠională” se constituie, aúadar, în suportul structural al funcĠiei
universitare, funcĠie prin care oraúul asigură instruirea universitară. Această instruire va constitui un
permanent motiv úi o sursă de atracĠie úi de influenĠă geografică în teritoriu. InfluenĠa oraúului în
teritoriu úi fenomenul geografic de atracĠie au îmbrăcat, în evoluĠia geosistemelor urbane, forme din ce
în ce mai eficiente culminând cu perioada contemporană, „era digitală” (J.J. Duderstadt, D.E. Atkins,
D. Van Houweling, 2003), în care, conform autorilor, instituĠia universitară primeúte în cadrul funcĠiei
universitare roluri reprezentative prin noile tehnologii digitale, prin eficienĠa acestora în construcĠia
sistemică a funcĠiei, în impactul puternic al informaĠiei asupra organizării, planificării, realizării,
instruirii úi receptării reacĠiilor sistemice în realizarea formelor virtuale ale instruirii universitare:
universitatea virtuală, existând cu funcĠia, dar nu úi cu forma.
Tot acest spaĠiu geografic, construit úi constituit din: elemente (profesori, studenĠi,
infrastructură, etc.) din stările elementelor úi relaĠiile, care se construiesc între elemente úi stări, se
configurează úi se defineúte un sociosistem care funcĠionează în spaĠiul fizic al oraúului, care
interacĠionează sistemic cu toate elementele geosistemului urban, care determină úi impune un nivel de
organizare sistemică, nivel care se realizează prin funcĠia universitară a oraúului universitar.
FuncĠia universitară a municipiului Cluj-Napoca este una dintre funcĠiile „clasice” úi definitorii
pentru geosistem, având o vechime funcĠională de 430 de ani de istorie, în care a reuúit să consacre
oraúul în mentalul colectiv ca oraú universitar, concurând, ca arie úi putere de sugestie geografică, cu
alte câteva funcĠii urbane (ex. funcĠia medicală).
În urma unui studiu făcut de Facultatea de
Sociologie a UniversităĠii Babeú-Bolyai, s-a constatat
intervievate)
Procent %
(din 1500
persoane
absolute
Valori
că locuitorii oraúului percep funcĠiile acestuia în

următorul mod: la întrebarea „Cum consideraĠi
îndeplinită funcĠia universitară în municipiu?”,
În foarte
986 65,82 rezultatul a fost următorul: 97% dintre intervievaĠi au
mare măsură
În mare considerat că funcĠia universitară este, în mare sau în
467 31,17
măsură
În mică foarte mare măsură, îndeplinită. Concluzia
34 2,27
măsură cercetătorilor este că „cel puĠin pe plan mental úi în
Deloc 2 0,13
imaginarul colectiv, profilul viitorului oraú există”.
Nu útiu/Nu
9 0,60
răspund Acest fapt reiese úi din rezultatul întrebării:
„Care sunt funcĠiile preponderente pe care
124
municipiul Cluj-Napoca ar trebui să le aibă în
Nr. crt. FuncĠia Procent %
viitor?”. Iată rezultatul:
1. Universitară úi culturală 72,18
2. Medicală 66,20 Aúadar, „caracterul universitar úi
Financiar-bancară úi cultural al municipiului Cluj-Napoca
3. 51,68
de afaceri
reprezintă punctul central de referinĠă
4. Turistică 47,98
5. Industrială 30,91 identitar-comunitară”. Acest procent este
6. Religioasă 19,89 depăúit, lucru evidenĠiat de un alt studiu, de
geografie politică de data aceasta, doar de „sentimentul apartenenĠei la spaĠiul etnic românesc”, care a
înregistrat valoarea de 80,07%.
Structura úi poziĠia sistemică a acestei funcĠii în momentul de faĠă este determinată de evoluĠii
generate de „momentul de prag” (I. Mac, 1996; V. Surd, 1997; D. Petrea, 1998), survenit în istoria
geosistemului la 1989-1990, provocând mutaĠii remarcabile.
4.1.2.2.4.2. MutaĠii în structura funcĠiei universitare după momentul de prag 1989-1990
Prin polivalenĠa sa, funcĠia universitară a municipiului Cluj-Napoca poate face parte din
categorii taxonomice diferite úi multiple. Geografia a consacrat câteva dintre ele, care evidenĠiază
rolurile úi poziĠiile acestei funcĠii. În geografia economică ea este încadrată în sectorul terĠiar,
geografia populaĠiei o aúează în raporturi sistemic-deterministe cu dinamica populaĠiei, iar geografiile
culturală, politică úi socială, văd în funcĠia universitară a unui oraú valenĠe independente sau care se
întrepătrund (în spaĠiile fizico-geografic, spiritual, geopolitic, etc.). Geografia aúezărilor (mai exact
geografia urbană), preluând fundamentarea úi semantica ratzeliană a funcĠiei, consacră faptul că
„funcĠia este definită numai de acele activităĠi care justifică existenĠa úi dezvoltarea oraúului, care
aduc resursele necesare vieĠii” (V. Surd, 2003).
Aúadar, funcĠia universitară a municipiului Cluj-Napoca (a oraúelor universitare în general) are
roluri diverse, primeúte influenĠe diverse úi acĠionează divers. Acest lucru relevă prin inducĠie că úi ea
este supusă (odată cu geosistemul de care aparĠine) unor presiuni foarte diverse. O asemenea situaĠie a
fost caracteristică úi pentru funcĠia universitară a municipiului Cluj-Napoca, în special în ultimele
decenii ale sec. XX, perioadă care a culminat cu „momentul de prag” 1989-1990.
După acest moment de prag, funcĠia universitară a municipiului Cluj-Napoca a înregistrat
adevărate mutaĠii, pe care vi le prezint succint în continuare. Lista mutaĠiilor suferite de funcĠia
universitară a municipiului Cluj-Napoca, după 1990, cuprinde:
dispariĠia învăĠământului ideologic, partinic;
fenomene centrifuge de segregare a învăĠământului pe naĠionalităĠi (cazul naĠionalităĠii
maghiare);
125
creúterea numărului de universităĠi;
apariĠia instituĠiilor de învăĠământ private úi confesionale (de la preúcolar la universităĠi);
creúterea explozivă a numărului de facultăĠi úi studenĠi (incluzând úi studenĠi străini – peste
2000 în 2007/2008);
apariĠia unor forme de învăĠământ alternative;
înfiinĠarea de instituĠii pedagogice úi academice cu recunoaútere internaĠională;
restructurări repetate ale sistemului de învăĠământ.
80 74
71
70
60
Prescolar
50 42 44 45 Gimnaziu+prescolar
40 36 Profesionale
29 29
30 26 Maistri
18 17 Universitati
20
11 10 Liceal
10 6 7
24 2
0
1989 1995 2005
Fig. 35. EvoluĠia numărului de universităĠi (în cadrul sistemului de învăĠământ)

din municipiul Cluj-Napoca (sursa: DirecĠia Regională de Statistică Cluj)
Tabelul 19. Efectivele de studenĠi în universităĠile clujene úi aria de

extindere polinucleară în teritoriu (2003)
Număr
UniversităĠi Filiale
studenĠi
Sighetu MarmaĠiei, Zalău, Dej,
Universitatea Babeú-Bolyai 40929 Gherla, Turda, Oradea, BistriĠa,
Satu-Mare, Gheorgheni
Universitatea Tehnică 23110 Turda, Câmpia-Turzii
Universitatea de Medicină úi Farmacie
4226 BistriĠa
Iuliu HaĠieganu
Universitatea de ùtiinĠe Agricole úi
5200 Blaj
Medicină Veterinară
Academia de Muzică Gh. Dima 801 Piatra NeamĠ
Academia de Arte Vizuale Ioan
526 BistriĠa
Andreescu
Universitatea Avram Iancu Cluj-Napoca 949 -
Institutul Teologic Protestant din Cluj-
296 Sibiu
Napoca
Institutul Teologic Greco-Catolic din
În lichidare Gherla
Cluj-Napoca
126
Număr
UniversităĠi Filiale
studenĠi
Universitatea Bogdan Vodă Baia Mare 1719 -
Universitatea Creútină Dimitrie
2655 Cluj-Napoca
Cantemir
Sursa: PATR Nord-Vest (2003)
40.00% Stiinte socio-politice

34.30%
35.00% Stiinte tehnice
30.00% 28% Stiinte econom ice
25.00% Stiinte exacte
20.00% Stiinte agricole

14.60% Medicina
15.00%
8.90% Arte plastice - m uzica
10.00% 6.70% 5.30%
5.00% 2%
0.00%
Fig. 36. Domeniile de studiu în centrul universitar Cluj-Napoca în anul universitar 2002/2003
(sursa: PATR Nord-Vest 2003)
45000 40300 40929

40000
35000
30000 24934
21833
25000
20000 16935
12247
15000
10000 3994
5000
0
1989/1990 1998/1999 2000/2001 2002/2003
Fig. 31. EvoluĠia numărului studenĠilor din Universitatea Babeú-Bolyai

în perioada 1989/1990 – 2002/2003 (sursa: PATR Nord-Vest 2003)
2671
3000 2415
2000 1250 1437

1071
826
626
1000
0
1989 1992 1997 1999 2001 2002 2003
Fig. 37. EvoluĠia numărului posturilor didactice din Universitatea Babeú-Bolyai

în perioada 1989 – 2003 (sursa: PATR Nord-Vest 2003)
127
4.1.2.2.4.3. PoziĠia sistemică úi oferta funcĠiei universitare a municipiului Cluj-Napoca
Conform logicii fundamentale a teoriei sistemelor, nu există oraú fără spaĠiu de influenĠă, iar
acesta este determinat de capacitatea oraúului de a-l „crea”. Teoria geografiei urbane demonstrează că
această capacitate este úi ea determinată de funcĠiile oraúului. „FuncĠiile la rândul lor sunt definitorii
dacă aduc oraúului resursele necesare” (V. Surd, 1982). În concluzie, o funcĠie trebuie să fie
„generală” (externă) sau „particulară” (internă), pentru a-úi clarifica poziĠia în diviziunea funcĠiilor
unui oraú în raport cu spaĠiul său de influenĠă.
PoziĠia sistemică definitorie a funcĠiei universitare a municipiului Cluj-Napoca, chiar dacă
rămâne indiscutabilă în diviziunea funcĠiilor oraúului în raport cu spaĠiul său de influenĠă, trebuie să fie
evaluată periodic, datorită caracterului său mobil a influenĠelor úi presiunilor holarhice la care este
supusă permanent. Din punct de vedere al „sectorului de bază” (V. Surd, 2003) al structurii
municipiului Cluj-Napoca, folosindu-mă de metoda de evaluare a repartiĠiei populaĠiei active în
sectoarele de activitate, am putut estima „populaĠia funcĠională” a municipiului în funcĠia universitară
astfel:
a) după numărul persoanelor active în învăĠământ/cadre didactice în învăĠământul

superior. De exemplu, în 2009, situaĠia se prezenta astfel:
Număr persoane active în

învăĠământul clujean 13.508
PopulaĠie funcĠională = ------------------------------------------------- × 100 = ----------- × 100 = 27,75%
Număr cadre în 3.749
învăĠământul superior clujean
b) raportat la „coeficientul de localizare” a învăĠământului (conform Strategiei de

Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca, 2006), avem:
Număr activi în învăĠământul naĠional

-----------------------------------------------
Număr total activi în economia naĠională
Coeficient de localizare = ---------------------------------------------------- = 1,06
Număr activi în învăĠământul local
-----------------------------------------
Număr total în economia locală
=> coeficientul economiei invăĠământului clujean (funcĠia educativ-universitară) este mai mare decît 1
=> funcĠie concentrată local úi deci lucrează pentru exterior.
128
c) conform evaluării diferenĠial-comparative între numărul elevilor úi numărul studenĠilor
cuprinúi în sistemul educaĠional, la 2008, în sociosistemul Cluj-Napoca, avem:
Număr studenĠi (61487) – [Număr elevi (40243) · 0,5] = 41365, de unde rezultă că în sistemul
universitar clujean învaĠă 41365 studenĠi din exterior; raportul teoretic studenĠi locali/studenĠi externi
= 1:2; raportul între ponderea nebazică (internă) úi bazică (externă) a funcĠiei universitare este net în
favoarea celei externe.
Astfel, o privire asupra schemei de funcĠionare în geosistem a economiei învăĠământului
clujean (universitar) evidenĠiază circuitul sistemic intrări-prelucrare/transformare-ieúiri prin care
funcĠia universitară are rol bazic, lucrând pentru interior úi pentru exterior, atrăgând, întreĠinând úi
difuzând resurse care susĠin oraúul, dar úi sistemele sau subsistemele holarhice.
SpaĠiul úi condiĠiile obiective nu îmi permit să dezvoltăm acest aspect absolut matematic, ci
doar relativ-estimativ. Cu toate acestea, o serie de elemente conduc la concluzia conform căreia funcĠia
universitară a municipiului Cluj-Napoca are o poziĠie privilegiată în definirea caracterului funcĠional
dominant al oraúului în spaĠiul regional-naĠional (Transilvania).
Din punct de vedere al structurii educaĠionale, oferta funcĠiei universitare a sociosistemului
Cluj-Napoca se prezintă la acest moment astfel:
10 universităĠi: - úase universităĠi de stat
- patru universităĠi particulare.
44 facultăĠi în domeniile: fizică; matematică; informatică; chimie; útiinĠe geografice; istorie;
filozofie; útiinĠe economice; medicină; útiinĠe sociopolitice; jurnalism úi comunicare; arte;
muzică; mecanică; construcĠii; măsurători terestre; sport; teologie; arhitectură;útiinĠe
agricole; silvicultură; litere; útiinĠe juridice.
trei nivele ierarhice de învăĠământ universitar-academic: licenĠă; masterat úi studii doctorale.
Universitatea Babeú-Bolyai Cluj-Napoca este un adevărat sociosistem universitar cu o arie de
influenĠă/convergenĠă care depăúeúte spaĠiul geografic naĠional. Structura UniversităĠii cuprinde 21 de
facultăĠi; 15 extensii structurale (în întregul spaĠiu transilvan); úase structuri pentru învăĠământul la
distanĠă (I.D.D.); cinci centre culturale (patru în limbi de circulaĠie internaĠională úi una regională-
poloneză); două centre de limbi moderne (Alpha úi Lingua); 11 facilităĠi academice (Grădina Botanică
„Alexandru Borza”, Parcul Sportiv „Iuliu HaĠieganu”, Observatorul Astronomic, Centrul Arcalia, úase
muzee, etc.) úi 26 de biblioteci. Ciclurile de studii sunt trei (licenĠă, masterat úi doctorat), la care se
adaugă o specializare la „frecvenĠă redusă” (EducaĠie fizică úi sport).
129
Tabelul 20. Cifrele de úcolarizare la învăĠământul de zi – nivel licenĠă (2009)
Facultatea Buget Taxă Facultatea Buget Taxă
Matematică-
399 598 Studii europene 88 520
Informatică
Fizică 64 28 Afaceri 81 730
ùtiinĠe politice
Chimie 167 130 úi 390 940
administrative
Biologie-Geologie 249 375 Sport 115 365
Teologie
Geografie 459 805 88 110
ortodoxă
Teologie greco-
ùtiinĠa mediului 80 370 66 37
catolică
Teologie
Drept 183 176 59 40
reformată
Teologie
Litere 343 375 romano- 58 15
catolică
Istorie-Filozofie 194 178 Teatru-TV 61 42
Sociologie úi ùtiinĠe
209 570 670 2385
asistenĠă socială economice
Psihologie 311 1125 TOTAL 4913 11289
Sursa: Universitatea Babeú-Bolyai
În ceea ce priveúte studiile post-licenĠă, avem următoarea situaĠie:

studii de masterat, în 21 facultăĠi cu 2400 locuri (bugetate) úi 220 programe de masterat;
noutăĠile includ 13 specializări noi la zi úi 3 la distanĠă; 28 masterate noi;
studiile doctorale cuprind 24 domenii universitare (12 îndrumători în domeniul
geografie);
studiile postdoctorale cuprind două burse postdoctorat úi anume Programe postdoctorale
pentru dezvoltare durabilă într-o societate bazată pe cunoaútere (2010-2013), care va
primi o asistenĠă nerambursabilă de 19.467.288 lei úi PerformanĠă úi excelenĠă în
cercetarea postdoctorală în domeniul útiintelor economice din România (2010-2013),
cu o valoare totală de 18.072.298 lei.
La acestea se adaugă 14 extensii structural-organizatorice (în centre de polarizare de gradul II
úi III), 12 unităĠi de cercetare, două unităĠi editoriale (plus Librăria UBB), úapte programe academice,
un sistem bursier pentru studenĠi constituit din cinci categorii de bursă, cinci complexe studenĠeúti de
cazare, etc.
Toate aceste stări úi relaĠii structural-sistemice ale subsistemului universitar Babeú-Bolyai sunt
susĠinute de elemente ale geografiei sistemice prospective. Universitatea are prevăzute „Planuri
operaĠionale anuale”, prin care spaĠiul socio-geografic administrat oferă fundamentări în domeniile:
învăĠământ, cercetare, multiculturalism úi multiconfesionalism, cooperare internaĠională, politici
130
lingvistice, relaĠii cu alte sociosisteme, management, informatizare, comunicare, infrastructură, buget,
etc.
Planul Strategic al UniversităĠii Babeú-Bolyai (2008-2012) oferă spaĠiului geografic de
influenĠă úi geosistemului urban local (Iuliana Armaú, 1998) principalele direcĠii úi domenii strategice
de dezvoltare. Suprasistemele la care se raportează sunt: regional (Regiunea de Dezvoltare Nord-
Vest), naĠional úi internaĠional (Europa Centrală úi de Est). Acestor suprasisteme, la care adaug úi pe
cel provincial-naĠional (Transilvania), sociosistemul UBB le oferă, în planul său strategic, următoarele
obiective:
formarea unei elite úi a unor lideri;
formarea unor creatori de cultură;
formarea unor manageri úi a unor specialiúti;
formarea úi promovarea unor cercetători;
formarea úi promovarea unor inovatori.
Valorile pe care le oferă spaĠiului său de influenĠă sunt: excelenĠa; tradiĠia; dialogul
intercultural; inovarea; dinamismul.
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, înfiinĠată în 1947, este unul dintre stâlpii logisticii
funcĠiei universitare clujene, un element sistemic reprezentativ al funcĠiei universitare, prezentându-se
sub următoarea structură:
Fig. 38. Structura úi situarea geografică a UTCN în municipiul Cluj-Napoca în 2010
131
Tabelul 21. Cifrele de úcolarizare ale UniversităĠii Tehnice Cluj-Napoca
pe facultăĠi (2008-2009)
Număr
Nr.
Facultate SecĠii/specializări studenĠi
crt.
/%
Facultatea de Arhitectură úi 733
1. - Arhitectură
Urbanism (6,1%)
- Calculatoare úi tehnologia
informaĠiei
Facultatea de Automatică úi 1726
2. - Calculatoare
Calculatoare (14,3%)
- Tehnologia informaĠiei
- Automatică úi informatică aplicată
- Inginerie Civilă
- ConstrucĠii Civile, industriale úi
agricole 2961
3. Facultatea de ConstrucĠii
- Căi ferate, drumuri (24,6%)
- Măsurători terestre úi cadastru
- Inginerie economică în construcĠii
- Inginerie industrială
- Design industrial
- Maúini, unelte úi sisteme de prod.
Facultatea de ConstrucĠii de 1994
4. - TCM
Maúini (16,6%)
- Inginerie economică industrială
- Robotica
- Inginerie mecanică
- Inginerie electrică úi
telecomunicaĠii
Facultatea de Electronică,
- Electronică aplicată 1255
5. TelecomunicaĠii úi Tehnologia
- TST (10,4%)
InformaĠiei
- Electronică
- TelecomunicaĠii
- Inginerie electrică
- Managementul energiei
- Electromecanică
- ùtiinĠe inginereúti aplicate
888
6. Facultatea de Inginerie Electrică - InstrumentaĠie
(7,4%)
- Electrotehnică generală
- Metrologie
- AcĠionări electrice
- Energetică industrială
- Ingineria instalaĠiilor 727
7. Facultatea de InstalaĠii
- InstalaĠii pentru construcĠii (6%)
132
Tabelul 21. Cifrele de úcolarizare ale UniversităĠii Tehnice Cluj-Napoca
pe facultăĠi (2008-2009)
Număr
Nr.
Facultate SecĠii/specializări studenĠi
crt.
/%
- Autovehicule rutiere
- Maúini úi echipamente termice
- Mecanică fină
- Mecatronică
- Inginerie mecanică
1103
8. Facultatea de Mecanică - Mecatronică úi robotică
(9,19%)
- Ingineria autovehiculelor
- Mecanică fină úi nanotehnologii
- Sisteme úi echipamente termice
- Maúini úi instalaĠii pt agricultură úi
industrie alimentară
- ùtiinĠa materialelor
- Ingineria úi protecĠia mediului în
Facultatea de ùtiinĠa úi Ingineria 613
9. industrie
Materialelor (5,1%)
- Ingineria procesării materialelor
- Ingineria materialelor
Sursa: Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Subsistemul UniversităĠii Tehnice mai cuprinde úcoala doctorală (301 doctoranzi cu frecvenĠă
úi 273 doctoranzi fără frecvenĠă), 11 servicii academice de educaĠie-informare úi comunicaĠii, două
complexe de cazare, hrănire, studiu úi divertisment cu: 3.805 locuri, reĠele de internet, biblioteci,
cantine, terenuri de sport, etc.
Aria de recrutare a studenĠilor (în 2009):
tineri de origine română úi cetăĠeni români din alte state: Basarabia, Ucraina, Bulgaria,
Israel, Palestina, Australia, Italia, Qatar;
studenĠi străini: Maroc, Italia, Germania, Nigeria, Grecia, India, Iordania, Pakistan, Siria,
Turcia.
Universitatea de ùtiinĠe Agricole úi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV) este
continuatoarea úcolii superioare de agricultură înfiinĠate în 1869 (Institutul de ÎnvăĠământ Agronomic
Cluj-Mănăútur) úi ridicată la rangul de Academie de Înalte Studii Agronomice în 1929. „Momentul de
prag” 1989-1990 crează mutaĠii evidente úi în structura acestei universităĠi din sistemul universitar
clujean prin reorganizarea sa în patru facultăĠi: Agricultură; Zootehnie úi Biotehnologii; Horticultură úi
Medicină Veterinară.
După 1998, prin adoptarea cerinĠelor „Sistemului Bologna”, strategia universităĠii vizează
extinderea úi aprofundarea relaĠiilor internaĠionale, modernizarea învăĠământului úi cercetării. În
prezent, Universitatea este una dintre cele mai reputate universităĠi din România, făcând parte din
ConsorĠiul UniversităĠilor de ùtiinĠe Agricole úi Medicină Veterinară din Ġară úi din Uniunea
133
UniversităĠilor Europene, fiind evaluată de către aceasta în 2003. Patrimonial, universitatea este
succesoarea de drept a Academiei de Înalte Studii Agronomice (1929-1948) úi a Institutului
Agronomic (1948-1992). Sediul central al instituĠiei se află pe Calea Mănăútur, nr. 3-5, conform
Planului Urbanistic Zonal.
Sistemul studiilor asigurate, conform Cartei UniversităĠii, cuprinde domenii fundamentate de
útiinĠe agricole úi silvice, útiinĠe inginereúti, medicină veterinară úi útiinĠele naturii. Nivelele de studii
sunt licenĠă, masterat, doctorat úi postuniversitar de cercetare úi inovare. Iar în ceea ce priveúte
structura organizatorică a gestiunii
universităĠii, ea se prezintă conform figurii
alăturate:
Rectoratul (conducerea universităĠii)
are următoarea structură:
rector;
preúedinte;
prorector academic; Fig. 39. Structura organizatorică a gestiunii
prorector administrativ UniversităĠii de ùtiinĠe Agricole úi Medicină
Veterinară Cluj-Napoca
prorector útiinĠific; Sursa: Departamentul Imagine al USAMV
director general;
secretariat rectorat;
secretariat prorectorat.
Biroul senatului este format din: rector, preúedinte, prorector academic, prorector administrativ,
prorector útiinĠific, director general úi un student. Senatul este compus din 36 de cadre didactice úi 11
studenĠi úi doctoranzi, având 14 comisii, conform figurii următoare :
Fig. 40. Comisiile senatului UniversităĠii de ùtiinĠe Agricole úi Medicină Veterinară

Cluj-Napoca
134
Planul operaĠional al universităĠii se stabileúte anual úi are obiective în domeniile
învăĠământului, cercetării, managementului studenĠilor, financiar, precum úi în ceea ce priveúte relaĠiile
dintre cadrele didactice úi studenĠi, îmbunătăĠirea condiĠiilor de studiu, sistemul informatic,
infodocumentare úi internaĠionalizarea educaĠiei úi cercetării. Planul strategic al universităĠii pentru
2008-2012 cuprinde misiunea asumată de formare profesională universitară, realizarea cunoaúterii prin
cercetare úi inovaĠie úi valorile la care subscrie (excelenĠă, tradiĠie úi inovaĠie). Obiectivele strategice,
în număr de 10, Ġintesc atingerea unor standarde asemănătoare celor mai bune universităĠi cu acelaúi
profil din lume. Organigrama universităĠii la nivelul anului 2010 avea următoarea structură:
Fig. 41. Organigrama UniversităĠii de ùtiinĠe Agricole úi Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Structura academică a liniilor de studiu cuprinde patru facultăĠi: 1) Facultatea de Agricultură;

2) Facultatea de Horticultură; 3) Facultatea de Medicină Veterinară úi 4) Facultatea de Zootehnie úi
Biotehnologii. Universitatea úcolarizează un număr anual total de 4827 studenĠi, repartizaĠi pe facultăĠi
astfel:
135
Tabelul 22. Numărul de studenĠi înscriúi la Universitatea de ùtiinĠe Agricole úi
Medicină Veterinară Cluj-Napoca în 2008/2009
Nr. Număr studenĠi /
Facultatea SecĠii/specializări
crt. %
Agricultură
Montanologie
ùtiinĠele solului
Biologie
1. Facultatea de Agricultură Tehnologia prelucrării 1917 (32,8%)
produselor agricole
Controlul úi expertiza
produselor alimentare
Ingineria úi protecĠia mediului în
agricultură
Horticultură
Peisagistică
Inginerie economică în
2. Facultatea de Horticultură agricultură 2287 (39,2%)
Inginerie úi management în
alimentaĠie publică úi agroturism
Silvicultură
Măsurători terestre úi cadastru
Zootehnie
Facultatea de Piscicultură úi acvacultură

3. 714 (12,2%)
Zootehnie úi Biotehnologii Biotehnologii agricole
Biotehnologii pentru industria
alimentară
Medicină veterinară
(în limba română úi în limba
4. Facultatea de Medicină 909 (15,5%)
engleză)
Veterinară
Biotehnologii medical
veterinare
Sursa: USAMV Cluj-Napoca
136
Tabelul 23. Statele de origine úi numărul doctorilor Formele de învăĠământ practicate
Honoris Causa ai UniversităĠii de ùtiinĠe Agricole úi sunt: învăĠământ de zi úi învăĠământ la
Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Nr. crt. Stat Număr / % distanĠă. Nivelul referenĠial al studiilor
asigurate culminează cu studiile
1. România 16 (29,63%)
doctorale, care acoperă întreaga arie
2. Germania 10 (18,52%)
curiculară úi de cercetare, stabilită în
3. Belgia 7 (12,96%)
planurile strategic úi operaĠional. La
4. FranĠa 5 (9,26%)
nivelul anului 2010, existau patru
5. SUA 3 (5,56%)
domenii cu 33 de specializări.
6. ElveĠia 2 (3,70%)
În perioada 1991-2006, categoria
7. Portugalia 2 (3,70%)
academică de Doctor Honoris Causa este
8. Spania 2 (3,70%)
acordată unui număr de 54 de
9. Italia 2 (3,70%)
personalităĠi române úi străine,
10. Marea Britanie 1 (1,85%)
academicieni sau doctori în útiinĠe.
11. Austria 1 (1,85%) Sfera cercetării útiinĠifice
12. Republica Moldova 1 (1,85%) cuprinde un subsistem construit pe: 10
13. Bulgaria 1 (1,85%) centre de cercetare, din care un centru de
14. Danemarca 1 (1,85%) excelenĠă úi nouă recunoscute CNCSIS úi
Sursa: USAMV Cluj-Napoca 11 laboratoare de cercetare. Din
colectivul de cadre didactice, un număr de 15 sunt membri ai Academiei de ùtiinĠe Agricole úi Silvice
„Gheorghe I. Siseúti”.
Universitatea de Medicină úi Farmacie „Iuliu HaĠieganu”, ca subsistem geografic al
gesosistemului urban Cluj-Napoca, se constituie într-un element cu o stare bivalentă, determinată de
apartenenĠa sistemică, dar úi taxonomică, la două subsisteme úi, în consecinĠă, asigurând două funcĠii
în sistem: funcĠia universitară úi funcĠia medicală. În acest caz, voi proceda la prezentarea universităĠii
doar ca element al funcĠiei universitare, deci ca element sistemic a cărui stare crează relaĠii cu
elementul în sine, relaĠie concretizată prin participarea la funcĠia universitară a geosistemului.
Aria de răspândire în sistem prezintă densităĠi de situare/localizare mai mari în zona central-
urbană úi scăzând spre zona suburbană. Structura sistemică a universităĠii cuprinde următoarele
elemente úi categorii sistemice:
managementul academic úi administrativ este asigurat prin:
o preúedinte;
o rector;
o senatul universităĠii (biroul senatului úi senatul în plen);
o cinci prorectorate: - prorectorat de management úi dezvoltare academică;
137
- prorectorat didactic;
- prorectorat de cercetare úi evaluare útiinĠifică;
- prorectorat pentru rezidenĠiat úi studii postuniversitare;
- prorectorat de evaluare academică úi asigurarea calităĠii.
structura didactică a universităĠii cuprinde trei facultăĠi:
o Facultatea de Medicină cu 82 de discipline;
o Facultatea de Farmacie cu 21 de discipline;
o Facultatea de Medicină Dentară cu 11 discipline.
cercetarea este organizată úi structurată astfel:
o domenii prioritare;
o scientometrie;
o două centre de excelenĠă úi úapte centre de cercetare;
o 85 proiecte (granturi).
departamentul de relaĠii internaĠionale coordonează:
o programele de mobilităĠi internaĠionale;
o realizarea acordurilor internaĠionale;
o afilierea la organisme internaĠionale de învăĠământ úi cercetare útiinĠifică.
Biblioteca „Valeriu Bologa”, înfiinĠată în 1949, deĠine un patrimoniu de circa 300.000 de
volume, cărĠi úi reviste, fiind informatizată complet, cu o reĠea de 60 de staĠii de lucru cu
acces la Internet;
Editura „Iuliu HaĠieganu” úi revista „Clujul Medical” asigură publicarea articolelor
originale, de cercetare clinică úi fundamentală, editarea unor reviste úi publicaĠii útiinĠifice,
lucrări necesare învăĠământului, etc.; până în 2010, Editura „Iuliu HaĠieganu” a tipărit 400
de titluri úi opt titluri noi de reviste medicale
nivelurile universitar-academice în care se asigură instruire sunt:
o nivel universitar-licenĠă cu peste 3000 de studenĠi anual;
o nivel academic-rezidenĠiat cu circa 2000 de rezidenĠi anual;
o nivel masterat;
o nivel doctorat.
predarea se face în limbile română, engleză úi franceză;
elementul studenĠesc cuprinde, în cifra totală, peste 1000 de studenĠi străini din 25 de Ġări
(30% din numărul studenĠilor actuali).
Universitatea de Artă úi Design Cluj-Napoca se constituie ca element al sistemului
universitar clujean, fiind continuatoarea, la nivel academic, a ùcolii de Arte Frumoase (1926).
Structura sa de învăĠământ cuprinde:
138
arte plastice: pictură; grafică; conservare-restaurare; sculptură; foto-video; pedagogia
artelor; ilustraĠie-animaĠie.
arte decorative úi design: arte textile; ceramică-sticlă-metal; design.
La aceste două facultăĠi, se adaugă Catedra de discipline teoretice, care asigură pregătirea
teoretică în domenii conexe profilului artistic. Catedra de discipline teoretice asigură concepĠia,
organizarea úi coordonarea predării disciplinelor teoretice pentru studenĠii tuturor specializărilor. Prin
conĠinutul úi metodologia didactică, aceste discipline de studiu urmăresc obĠinerea de către studenĠi a
unor competenĠe concrete, intelectuale úi acĠionale.
Colegiul profesoral numără 83 de cadre didactice. Nivelul studiilor este structurat pe trei cicluri
(licenĠă, masterat úi doctorat), iar managementul subsistemului este structurat pe două linii úi anume
management academic úi management administrativ. Cifra de studii este de 657 de studenĠi anual, la
care se adaugă 244 de masteranzi úi 50 de doctoranzi.
Biblioteca UniversităĠii este structura cultural-artistică, cu un rol major în sprijinirea procesului
de învăĠământ úi a cercetărilor teoretice din domeniul artelor vizuale din universitate úi din municipiu.
Patrimoniul documentar al bibliotecii cuprinde un total de 49066 volume (33902 cărĠi úi periodice
tipărite, 15025 documente audio-video úi 139 de colecĠii electronice), incluzând cărĠi de artă, reviste de
specialitate din Ġară úi străinătate, fotografii, diapozitive, diafilme, etc. în cadrul acestora, remarcându-
se o serie de cinci cărĠi rare.
Tabelul 24. CărĠi rare aparĠinând bibliotecii UniversităĠii de Artă úi Design Cluj-Napoca
Titlu Autor Editură
Leonardo da Vinci – Frank Zollner Taschen, Köln
The Complete Paintings and Drawings
Raffaello – - Grange Books, Londra
Paintings / The Drawings
Michelangelo – - Grange Books, Londra
The Complete Work
In the Beginning Was the Word - The - Taschen, Köln
Power and Glory of Illuminated Bibles
Auguste Racinet –
The Complete Costume History (ediĠie - Taschen, Köln
trilingvă)
Sursa: Universitatea de Artă úi Design Cluj-Napoca
Academia de Muzică Gheorghe Dima. Geografia funcĠiei universitare a geosistemului urban

Cluj-Napoca are în structură ca element úi această universitate, înfiinĠată în 1919, purtând numele
primului său rector, compozitorul úi dirijorul Gh. Dima. Structura instituĠională a academiei conĠine
elementele din figura alăturată.
139
Fig. 42. Structura instituĠională a Academiei de Muzică „Gh. Dima”
Cluj-Napoca (sursa: Academia de Muzică „Gh. Dima”)
Sediile facultăĠilor, în număr de patru, sunt situate atât în Cluj-Napoca cât úi în Piatra-NeamĠ
(prin externalizare). Conducerea academiei este asigurată de rector, doi prorectori, secretar útiinĠific, de
Comisia pentru evaluarea úi asigurarea calităĠii úi de Comisia de etică. Formele de învăĠământ
asigurate sunt tradiĠionalele studii la zi, învăĠământ la distanĠă úi formarea continuă. Cercetarea
cuprinde centrul de excelenĠă cu structura conform figurii nr. 43.
Fig. 43. Structura subsistemului de cercetare al Academiei de Muzică „Gh. Dima”

Cluj-Napoca (sursa: Academia de Muzică „Gh. Dima”)
140
ùcoala doctorală este organizată pe următoarele axe: stilistica muzicală, interpretare
instrumentală úi vocală, creaĠie componistică úi dirijorală. Academia este prima instituĠie din
România care acordă titlul de doctor în muzică, până la momentul actual existând 251 de persoane cu
titlul de doctor.
RelaĠiile internaĠionale sunt asigurate de Departamentul de relaĠii internaĠionale úi de
Departamentul de cercetare, dezvoltare úi relaĠii internaĠionale. Aceste relaĠii se concretizează prin
apartenenĠa instituĠiei la organisme internaĠionale precum AsociaĠia Europeană a UniversităĠilor (EUA)
din anul 1996 úi AsociaĠia Conservatoarelor, Academiilor de Muzică úi ùcolilor Superioare de Muzică
din Europa (AEC) din 2003, prin participarea la programe de „Lifelong Learning” (ERASMUS) úi prin
10 parteneriate cu instituĠii europene pentru schimb de profesori úi studenĠi. PublicaĠiile universităĠii
sunt „Lucrări de muzicologie” úi „Revista Intermezzo”, academia deĠinând úi Editura Media Musica.
Se asigură o serie de servicii conexe prin : bibliotecă, editura sus menĠionată, studio acustic úi
servicii specifice. Academia se remarcă în peisajul geografiei muzicale úi urbane prin 40 de doctori
Honoris Causa, personalităĠi străine úi
Tabelul 25. Statele de origine úi numărul doctorilor
Honoris Causa ai Academiei de Muzică „Gh. Dima” româneúti, remarcabile prin poziĠia úi
Cluj-Napoca (1992-2010) valoarea lor artistică.
Nr. crt. Stat Număr / % Universitatea Bogdan-Vodă
1. România 25 (62,50%) Cluj-Napoca a fost fondată în 1992, ca
2. Germania 9 (22,50%) instituĠie particulară de învăĠământ
3. Austria 2 (5%) superior, fiind localizată geografic în
4. Marea Britanie 1 (2,50%) Cluj-Napoca úi în Baia Mare (extensie).
5. Ungaria 1 (2,50%) Structura geografică a acestei universităĠi
6. Polonia 1 (2,50%) se prezintă astfel:
7. ElveĠia 1 (2,50%) conducerea universităĠii este
Sursa: Academia de Muzică „Gh. Dima” formată din: preúedinte; rector
úi prorector, acestora adaugându-li-se secretarul útiinĠific, decanul FacultăĠii de ùtiinĠe
Economice, decanul FacultăĠii de Drept, decanul FacultăĠii de EducaĠie fizică úi Sport, doi
prodecani, trei secretari útiinĠifici ai facultăĠilor úi patru úefi de catedră (FinanĠe-
Contabilitate-Informatică; Management-Marketing; Drept úi EducaĠie fizică úi sport);
Consiliul de AdministraĠie al fundaĠiei úi al universităĠii este format din preúedinte,
vicepreúedinte úi un singur membru;

Senatul cuprinde preúedintele úi 18 membri, pe când Biroul Senatului un preúedinte úi patru
membri;
în cadrul universităĠii funcĠionează, conform Legii 132/2005, următoarele facultăĠi:
o Facultatea de ùtiinĠe Economice;
141
o Facultatea de Drept;
o Facultatea de EducaĠie fizică úi Sport.
oferta educaĠională este organizată pe două nivele de studii, iar în 2009 cuprindea
o studii universitare de licenĠă:
- ùtiinĠe Economice cu patru specializări de trei ani (Management; FinanĠe úi Bănci;
Contabilitate úi Informatică de Gestiune; Informatică economică);
- Drept cu o singură specializare de patru ani (Drept);
- EducaĠie fizică úi Sport cu o specializare de trei ani (EducaĠie fizică úi Sport).
o studii universitare de masterat:
- ùtiinĠe Economice cu úapte specializări;
- Drept cu două specializări de un an (ùtiinĠe penale; AdministraĠia úi RelaĠiile de
muncă în dreptul intern úi comunitar);
- EducaĠie fizică úi Sport cu o specializare de doi ani (Managementul organizaĠiilor
sportive):
Tabelul 26. Cercetarea útiinĠifică În ceea ce priveúte cercetarea, universitatea

desfăúurată în cadrul UniversităĠii cuprinde unităĠi de cercetare (organizează activitatea de
Bogdan-Vodă Cluj-Napoca în 2009
cercetare, elaborează proiecte de cercetare, stabileúte
Număr
Nr.
Domeniu de titluri programe de cercetare, asigură resurse de finanĠare,
crt.
publicate
redactează publicaĠii úi organizează manifestări
Management úi
1. 54
servicii útiinĠifice) úi unităĠi de consultanĠă, transfer tehnologic
Contabilitate úi úi prestări de servicii cu autofinanĠare; mai mult,
2. 39
informatică
FinanĠe, monedă, activitatea de cercetare útiinĠifică se manifestă prin
3. 37
credit, asigurări programe naĠionale úi internaĠionale de cercetare, vizite
Economia pieĠei
4. 23 de documentare úi invitaĠii oficiale la conferinĠe úi
libere
Metode cantitative congrese, contracte, convenĠii, granturi individuale úi
5. aplicate în 9
economie colective precum úi cooperări interuniversitare.
Sursa: Universitatea Bogdan-Vodă
Tabelul 27. Sesiunile de comunicări útiinĠifice al UniversităĠii Bogdan-Vodă

în perioada 1996-2009
Nr. Numărul de
Denumirea sesiunii Anul organizării
crt. comunicări
1. Statul de drept úi economia de piaĠă 1996 36
Drept úi management în societatea de
2. 1997 99
tranziĠie
Drept úi management în societatea
3. 1998 69
contemporană
142
Tabelul 27. Sesiunile de comunicări útiinĠifice al UniversităĠii Bogdan-Vodă
Nr. Numărul de
Denumirea sesiunii Anul organizării
crt. comunicări
Drept, economie, societate civilă,
4. educaĠie-perspective pentru mileniul al 1999 186
III-lea
Management, drept, politicã úi sport în
5. 2000 195
pragul mileniului
Dezvoltare úi performanĠe universitare
6. 2001 127
prin cercetare la început de mileniu
Jubileu în cercetarea economică,
7. juridică, sportivă úi politică la 2002 124
Universitatea Bogdan-Vodă
Probleme actuale ale cercetării
8. 2003 79
economice, juridice, politice úi sportive
Statul de drept úi economia de piaĠă în
9. 2004 103
perspectiva integrării europene
Statul de drept úi economia de piaĠă în
10. perspectiva aderării la Uniunea 2005 68
Europeană
Sesiunea útiinĠifică internaĠională
11. „Integrarea europeană - economia de 2007 98
piaĠă úi statul de drept”
Economia úi statul de drept din
12. 2008 74
România - membră a Uniunii Europene
Creativitate úi competitivitate în
13. 2009 81
economia globală
Sursa: Universitatea Bogdan-Vodă Cluj-Napoca
Cele 13 cercuri útiinĠifice studenĠeúti ale universităĠii urmăresc crearea de legături între teorie úi
practică, dezvoltarea lucrului în echipă, încurajarea studenĠilor să îúi publice lucrările în reviste. Un
ultim element din structura universităĠii îl constituie revista „Acta Universitatis”, având trei profile:
economic (Oeconomica); juridic (Pro Jure) úi sport (EducaĠie fizică úi Sport).
Universitatea „Avram Iancu” Cluj-Napoca, înfiinĠată în 1992, deĠine, ca bază materială,
patru clădiri. Elementele structurale ale universităĠii sunt următoarele:
trei facultăĠi (ùtiinĠe sociale úi politice; AdministraĠie úi útiinĠe economice úi EducaĠie fizică
úi sport), fiecare facultate cuprinzând două specializări:
o Facultatea de ùtiinĠe Sociale úi Politice: - Antropologie;
- AsistenĠă socială.
o Facultatea de AdministraĠie úi ùtiinĠe economice: - Management;
- AdministraĠie publică.
o Facultatea de EducaĠie fizică úi sport: - EducaĠie fizică úi sportivă;
- Kinetoterapie úi motricitate specială.
143
resursa universitar-academică formată din úase profesori universitari; 11 conferenĠiari; 21
de lectori; opt asistenĠi úi doi preparatori;
oferta de studii cuprinde două cicluri: licenĠă úi masterat;
fondul bibliotecii universităĠii s-a îmbogăĠit treptat, ajungând de la circa 300 de volume, în
1993, la peste 12000 de volume (cărĠi úi periodice), la ora actuală.
Universitatea SapienĠia, parte a FundaĠiei SapienĠia, este susĠinută financiar de guvernul
maghiar úi are ca obiective declarate validarea valorilor umane creútine úi universale, asigurarea unui
sistem de educaĠie úi cercetare universitar performant úi susĠinerea tradiĠiilor educaĠionale în limba
maghiară.
Elementele structurale majore ale acestei instituĠii sunt cele patru facultăĠi (două aflate la
Miercurea-Ciuc, una la Cluj-Napoca úi una la Târgu Mureú), cuprinzând 14 catedre úi 20 de programe
de studii. Facultatea de ùtiiinĠe úi Arte, aflată la Cluj-Napoca, înglobează 200 de studenĠi, 50 de cadre
didactice, trei specializări (Geografia mediului; Fotografie, Cinematografie úi media úi RelaĠii
internaĠionale) úi o bibliotecă cu 5500 de volume, 20 de reviste úi 700 de documente audiovizuale.
Fig. 44. Organigrama UniversităĠii SapienĠia Cluj-Napoca în 2010
144
Conducerea universităĠii este compusă din formula: rector; prorector úi director útiinĠific, iar
Senatul este compus din:
- opt membri
- úase reprezentanĠi ai facultăĠilor;
- trei reprezentanĠi ai Consiliului Director al FundaĠiei SapienĠia;
- úase reprezentanĠi ai studenĠilor;
- rectorul UniversităĠii Creútine Partium din Oradea (fără drept de vot);
- reprezentantul AsociaĠiei StudenĠilor din Transilvania (fără drept de vot);
- secretarul Senatului.
În ceea ce priveúte activitatea de cercetare a universităĠii, există patru structuri care
coordonează úi susĠin această activitate útiinĠifică. În primul rând, Departamentul de Cercetare
pregăteúte reglementările privind activitatea útiinĠifică, incluzând proiectele de cercetare, editarea de
cărĠi úi reviste, controlează procesul de desfăúurare al acestora, pregăteúte propuneri cu privire la
criteriile de autoevaluare úi informează asupra activităĠii de cercetare útiinĠifică. Al doilea eúalon al
cercetării útiinĠifice este Institutul Programelor de Cercetare, acesta organizând úi coordonând, printr-
un sistem intern online, programele de cercetare útiinĠifică, precum úi programul de burse pentru
doctoranzi SapienĠia. Universitatea mai dispune de nouă centre de cercetare úi de Editura Scientia
(2001), care publică revista útiinĠifică a universităĠii, Acta Universitatis SapienĠia.
Lista partenerilor universităĠii cuprinde doar úase instituĠii universitare din Ġară úi 16 din
străinătate, dintre care 12 sunt din Ungaria, restul fiind instituĠii din Slovacia, SUA, Japonia úi Canada.
Fig. 45. UniversităĠile din Ungaria aflate în raporturi de colaborare cu

Universitatea SapienĠia Cluj-Napoca (în 2010)
145
Centrul Teritorial Cluj al UniversităĠii Creútine „Dimitrie Cantemir” are ca elemente
structurale două facultăĠi: Facultatea de Drept úi Facultatea de ùtiinĠe Economice.
Facultatea de Drept úi-a început activitatea în anul universitar 1991-1992, cu specialitatea
drept, având atât cursuri de zi cât úi cu frecvenĠă redusă (5 ani). FacilităĠile materiale ale facultăĠii sunt
concretizate într-un spaĠiu propriu de desfăúurare a activităĠii didactice, spaĠiu care se ridică la peste
2600 m2, constând dintr-o aulă, trei amfiteatre, patru săli de curs, 15 săli de seminar, o bibliotecă cu
peste 14000 de titluri, o sală de sport úi laboratoare de informatică úi criminalistică. Corpul profesoral
numără úapte profesori universitari, cinci conferenĠiari, 18 lectori, doi asistenĠi úi un preparator.
Facultatea de ùtiinĠe Economice funcĠionează din anul 1991 úi úcolarizează studenĠi la
următoarele programe de studiu:
Economia comerĠului, turismului úi serviciilor;
FinanĠe úi bănci;
Contabilitate úi informatică de gestiune.
Mai mult, facultatea organizează cursuri de masterat cu durata studiilor de trei úi patru
semestre, la următoarele programe de studii:
Marketing úi negocieri în afaceri;
Managementul afacerilor în turism úi comerĠ;
Management financiar-bancar;
Contabilitatea úi auditul afacerilor.
Toate activităĠile didactice se desfăúoară în cele patru corpuri de clădire ale facultăĠii (aflate pe
str. Teodor Mihali, nr. 56), având trei amfiteatre a câte 200 de locuri fiecare, 30 de săli de seminar (cu
cel puĠin 30 de locuri fiecare), laboratoare (informatică, merceologie, limbi străine, contabilitate,
E.C.D.L., etc.), acces la internet pentru studenĠii facultăĠii úi o bibliotecă cu două săli de lectură.
Colectivul didactic al facultăĠii este împărĠit pe două catedre:
catedra de economie, având în componenĠă 12 cadre didactice proprii úi nouă asociate;
catedra de management-marketing-finanĠe-contabilitate, cu 16 cadre didactice titulare úi un
cadru didactic asociat.
Cercetarea din cadrul facultăĠii se desfăúoară prin intermediul manifestărilor útiinĠifice,
articolele prezentate în cadrul acestora fiind publicate în revista „Probleme actuale ale gândirii, útiinĠei
úi practicii economico-sociale”, ajuns la al X-lea volum. În completarea acestora, s-au constituit
revista „Analele FacultăĠii. Seria ùtiinĠe Economice”, care a ajuns la al treilea număr, úi Centrul de
Cercetări Economice.
146
Fig. 46. ProiecĠia geografică a funcĠiei universitare în planul municipiului Cluj-Napoca (2010)
4.1.2.2.5. FuncĠia spiritual-religioasă a municipiului Cluj-Napoca

Spre surprinderea mea, fundamentarea teoretică în cazul funcĠiei religioase mi-a creat ezitări de
abordare úi dificultăĠi de structurare a conceptului. Încercând să „limpezesc” situaĠia, prin înĠelegerea
cauzei, am ajuns la concluzia că abordarea conceptuală a funcĠiei religioase urbane mă pune în celebra
situaĠie anecdotică de a opta: oul sau găina?
Studiul modelelor structurilor urbane, a istoriei culturii úi civilizaĠiei, mi-a demonstrat că foarte
multe oraúe „istorice”, fie au fost (în faza iniĠială) úi centre sacre, fie, exclusiv, centre sacre cu locuire
temporară, periodică sau ciclică. Reprezentative sunt în acest sens oraúele consacrate sau religioase,
care au apărut în peisajul antropo-geografic încă din antichitate. Proiectarea úi construirea lor sunt
specifice, în funcĠie de epoca istorică, de regiunea geografică úi de cultura societăĠilor, care le
consacrau (destinau, închinau), dăruindu-le cu totul pentru „consacraĠii”, diferitelor zeităĠi. Toate
marile culturi úi toate marile „frontiere” (I. Bădescu, 1995) religioase úi-au dăinuit oraúe consacrate;
deúi modernitatea renunĠă la construirea unor astfel de oraúe, nu va renunĠa însă la cele consacrate
anterior ei, ci úi le va însuúi, cultivându-le în continuare funcĠia religioasă úi transformându-le în
„locuri sacre” (idem, 1995) pentru naĠiuni sau pentru religii (Ierusalim; Constantinopol; Roma;
Mecca; Medina; Ayodhya; Lhasa; Ise, etc.).
În fundamentarea conceptelor, atunci când am analizat funcĠiile aúezărilor úi în lucrări úi studii
anterioare, am ajuns la definirea funcĠiei urbane ca relaĠia de necesitate, care se naúte între elementele
geosistemului úi starea acestuia úi care generează, cultivă úi susĠine viaĠa oraúului, în atingerea
147
menirii (finalităĠii) sale sistemice. În concluzie, conform acestei definiĠii pe care o avansez, susĠin că
funcĠia poate genera sau poate susĠine viaĠa oraúului. În consecinĠă, afirm că funcĠia religioasă, în
spaĠiul geografiei urbane (ca alte funcĠii de altfel, comercială de exemplu), în etape geoistorice
ulterioare, medievale, face parte din categoria funcĠiilor generator-urbane. Aceleaúi funcĠii însă se
regăsesc în alte cazuri ale istoriei urbane, în simple funcĠii configurate úi consolidate ca determinări ale
evoluĠiei unui oraú pe scara sa evolutivă.
Chiar dacă teoria funcĠionalistă este adeseori contestată úi criticată, ca de exemplu A. Rossi
(1994), care contestă includerea funcĠiei urbane în conceptele definitorii ale oraúului, acceptând doar
individualitatea, locusul, memoria, úi respingând capacitatea funcĠiei de a aglutina formele, am
convingerea că funcĠia îúi păstrează cele trei însuúiri din definiĠie. În cazul funcĠiei religioase, ea poate
fi atât ca funcĠie generatoare, cât úi ca funcĠie obiectiv-determinată, după caz.
Voi aborda conceptul funcĠiei religioase cu dorinĠa înĠelegerii cât mai corecte a sensului,
definiĠiei sale úi a rolului său determinist în geontropologia umană, în special în geografia urbană.
Pentru acest lucru trebuie să repunctez că în analiza structuralist-sistemică a funcĠiei urbane, pornesc
nu doar de la trivalenĠa dimensională a spaĠiului, aúa cum este caracterizat de V. Surd (2005), ci de la
polispaĠialitatea geografică în care o funcĠie acĠionează: spaĠiu spiritual, spaĠiu economic, spaĠiu
militar, spaĠiu urban, etc. O funcĠie cu acĠiune în unul sau mai multe din spaĠiile geografice se va
configura, defini úi structura în mod specific. Asupra acestui specific trebuie să avem o atenĠie
geografică specială, mai ales în abordarea fundamentelor teoretice ale funcĠiei religioase. În mod
concret, este funcĠia religioasă o funcĠie vitală pentru aúezările umane? Dacă privim definiĠia religiei
din perspectiva Nataliei Vlas (2008), prin care religia este starea sistemică ce este capabilă „să lege
împreună” societatea, atunci metoda deductivă ne va conduce la concluzia că această funcĠie este
„vital-conjuncturală” (B. Păcurar, 2009), mai exact, pentru o anumită perioadă istorică, ea poate fi
vitală. Cu toate acestea, faptul că geografia religiilor consemnează apariĠii úi dispariĠii de religii, în
condiĠiile în care geosistemul urban a trăit úi evoluat, conduce la ceea ce am numit vital conjuncturală.
Dacă vom privi, însă, conform concepĠiei lui P. ğuĠea (1992), care spunea că „PoziĠia omului este
determinată de relaĠia cu Divinitatea, cosmosul, semeni úi sine”, atunci religia nu mai este legată nici
de comunitate, nici de aúezare. Ea este legătura originară a omului cu CreaĠia. Subscriu la cea de a
doua variantă, iar apelul la geografia religiilor ne arată că cele trei mari religii universale sunt
întemeiate de harul primit de cei trei mari întemeietori: Zamolxe, Zarathustra úi Moise (M. Eliade,
1981; O. Drimba, 1985). Punctul meu de vedere, în acest sens, susĠine că în taxonomia funcĠiilor
urbane se disting aceleaúi două categorii de funcĠii: vitale úi conjuncturale. Alături de funcĠiile
habituală (rezidenĠială) úi de securitate, funcĠia religioasă se constituie un al treilea ”stâlp” al
triungiului (tripticului) vital urban, spre deosebire de sat, unde cele vitale se constituie într-o cruce a
funcĠiilor vitale.
148
EvoluĠia societăĠilor umane a determinat, pe tot parcursul ei, căi de înĠelegere a fenomenului
religios úi a impulsionat analizarea determinărilor generate de religie. O asemenea determinare este úi
funcĠia religioasă a oraúului, pe care o voi analiza în geografia municipiului Cluj-Napoca. Pentru
această analiză, voi reveni însă la abordarea Nataliei Vlas (2008), prin care autoarea sistematizează
definiĠiile religiei úi le clasifică, în baza útiinĠelor moderne, în două categorii: 1) definiĠii funcĠionale,
care privesc religia prin prisma funcĠiilor pe care aceasta le îndeplineúte în societate úi 2) definiĠii
substanĠiale, care accentuează conĠinutul religiei. Din combinarea celor două definiĠii rezultă că religia
este un fenomen care se preocupă de comunităĠi, de grupuri de indivizi, pe care îi leagă laolaltă, are a
face cu un set de practici care leagă umanul de divinitate, cu anumite prescripĠii morale úi cu o
instituĠie care supervizează úi reglementează practicile úi credinĠele, precum úi comunitatea celor
religioúi. Astfel ajungem la elementul instituĠional al sociosistemului, care într-un geosistem urban
integrat holarhic generează úi configurează funcĠia religioasă a sistemului (oraúului). Acest element
instituĠional sau conform lui I. Bădescu (1995) „logistica instituĠională”, este configurat în diferite
epoci istorice, fie prin suprapunerea totală cu „sacralitatea suveranului” (M. Eliade, 1981), fie, în
epocile mai tinere până în contemporaneitate, printr-o dezvoltare sistemică autonomă în societate, cu
roluri dobândite, care ating hegemonia sistemică (cazul religiei creútine medievale, când suveranii îúi
dobândeau statutul doar în urma ungerii de către papă sau fenomenul excomunicării). Voi scoate în
evidenĠă în paginile următoare că această stare sistemică este atinsă de elementele structural sistemice
religioase, în geografia spaĠiului creútin de exemplu, ca o consecinĠă a proceselor frontierei iudeo-
creútine, în spaĠiul euroatlantic.
Mutând obiectivul analitic din suprasisteme holarhice în geosistemul urban contemporan, se
pune întrebarea asupra rolului actual al religiei în sociosistemul urban de azi. Dacă acceptăm că religia
are un rol important în viaĠa úi în evoluĠia geosistemelor urbane contemporane, trebuie să înĠelegem
resorturile funcĠionale ale acesteia. Ce reprezintă astăzi religia pentru comunitatea urbană úi care este
funcĠia pe care oraúul o dobândeúte în acest context? Cum răspunde religia, instituĠiile religioase din
cadrul oraúului, necesităĠilor úi aúteptărilor factorului uman din sistem?
Studiind „Modelul activităĠilor umane”, construit de H.S. Geyer (2001), vom constata că, în
rândul celor 9 (nouă) straturi ale relaĠiilor pe verticală, activităĠile culturale (stratul 7) úi activităĠile
relaĠionale sau interacĠiunile (stratul 8) sunt activităĠi care incumbă trăiri úi manifestări superioare.
Autorul introduce (probabil) activităĠile religioase în cadrul celor culturale sau relaĠionale, aceasta
fiind însă o mare eroare de concepĠie úi înĠelegere a sociosistemelor: Acest lucru provine probabil din
spiritul tributar faĠă de teoria thomasiană, pentru care „...invenĠia religiei ca un set de crezuri úi
doctrine privatizate a fost un produs al apariĠiei statelor-naĠiune (???), necesar pentru ca statul
modern, naĠionalismul úi societatea internaĠională modernă să poată apărea” (S.M. Thomas, 2005,
preluat din Natalia Vlas, 2008). Această teorie, alături de teoriile materialiste úi marxist-leniniste, este
149
cauza crizei în care se găseúte azi umanitatea. „Umanitatea aflată în criză îúi distruge casa” (S. Graf,
2009).
Răspunsul la actuala stare de criză, care se rostogoleúte peste omenire, se evidenĠiază tot mai
clar în spirit, în conútiinĠă, în credinĠă (A. Marga, 2009). Iată aúadar cum logica spiritului (dacă putem
face asemenea construcĠie) ne conduce la reflecĠia lui P. ğuĠea (1992): „În biserică realizezi că exiúti”.
Astfel, este tot mai evident că nu trebuie să căutăm prea mult pentru a înĠelege necesitatea funcĠiei
religioase, pentru orice sociosistem. Dacă vrem să redevenim „sănătoúi” (la celebra sintagmă a lui
Socrate „Minte sănătoasă în corp sănătos”, Zamolxe reflectează úi răspunde „Numai cine are suflet
sănătos, poate avea trup sănătos” - preluat din S. MehedinĠi, 1927), dacă vrem ca societatea să iasă
din criză, dacă ne întrebăm „de unde putem lua o nouă energie pentru schimbare” (M. Marga, 2009),
vom înĠelege că oraúul, ca „formă complexă de organizare” (V. Surd, 2003), nu poate evolua decât
dacă îúi reconsideră funcĠia religioasă, întrucât „ConútiinĠa nu numai că nu izvorăúte din materie, dar
pare să aibă putere absolută asupra materiei” (P. Russel, 2009).
4.1.2.2.5.2. Elementele funcĠional-sistemice ale funcĠiei religioase în geosistemul Cluj-Napoca
FuncĠia spiritual-religioasă a geosistemului urban Cluj-Napoca este structurată pe următoarele

elemente: a) instituĠii religioase úi fundaĠii aparĠinând cultelor ortodox, catolic, greco-catolic,
protestante, neo-protestante, etc.; b) biserici úi lăcaúuri de cult úi c) cimitire.
InstituĠiile religioase creútin-ortodoxe sunt coordonate de Mitropolia Clujului, Albei, Criúanei
úi Maramureúului, care cuprinde următoarele arhiepiscopii úi episcopii:
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului úi Clujului, cu sediul în Cluj-Napoca; cuprinde circa
800000 de credincioúi, opt protopopiate (din care două în Cluj-Napoca); 554 de parohii; 23
de mănăstiri; 563 de biserici parohiale úi 107 biserici în filii; 16 biserici mănăstireúti úi nouă
paraclise mănăstireúti;
Arhiepiscopia Alba-Iuliei, cu o catedrală episcopală, un centru eparhial, 10 protopopiate, 26
de mănăstiri úi schituri;
Episcopia Oradiei cu o catedrală episcopală, cinci protopopiate, 150 de parohii úi 19
mănăstiri;
Episcopia Maramureúului úi Sătmarului, cuprinzând o catedrală episcopală, un centru
eparhial, opt protopopiate, 30 de mănăstiri, opt biserici monumente UNESCO úi trei úcoli
teologice;
Episcopia Sălajului cu trei protopopiate úi 212 parohii .
InstituĠiile religioase aparĠinând cultului greco-catolic sunt reprezentate, în Cluj-Napoca, de
Eparhia de Cluj-Gherla, cu sediul pe Calea MoĠilor, nr. 26. Eparhia este păstorită de doi episcopi,
150
care patronează 15 protopopiate úi 168 de parohii cu 170 de preoĠi. Dintre aceste elemente, în
municipiul Cluj-Napoca se găsesc: o catedrală, úapte biserici úi două mănăstiri.
Cultul romano-catolic este reprezentat de o structură subordonată Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Alba-Iulia, mai exact Decanatul Romano-Catolic Cluj-Dăbâca. Acesta deĠine în municipiu
următoarele lăcaúuri: Catedrala Sf. Mihail, úapte biserici úi o mănăstire.
Dintre instituĠiile religioase aparĠinând cultelor protestante amintim:
1) Eparhia Reformată din Ardeal, cu sediul central în Cluj-Napoca, str. I.C. Brătianu, nr. 51-
53, úi cuprinzând 16 protopopiate cu 510 parohii, 96 de filii úi câteva zeci de diaspore, deservite de 490
de preoĠi; conducerea eparhiei se face de către adunarea generală eparhială, iar a parohiilor de către
adunarea parohială, existând úi un organ executiv format din consiliul dirigent, consiliul în cazul
protopopiatelor úi presbiteriul pentru parohie;
Ierarhia eparhială cuprinde două structuri:
structura episcopală (episcopul eparhial úi episcopul vicar);
Consiliul dirigent are în structură cinci departamente (administrativ; economic; învăĠământ;
misiune, diaconie; ecumenic úi externe); conducerea Consiliului dirigent are 12 aleúi, cei
doi episcopi, trei prim curatori úi un referent.
2) SuperintendenĠa Evanghelică S.P. Cluj, situată pe B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 1, este
condusă de un episcop ales úi are trei protopopiate (Cluj-Napoca, Braúov úi Nădlac), care configurează
úi aria de cuprindere geografică; mai mult, organul suprem bisericesc este Sinodul, executivul între
sinoade fiind asigurat de Presbiteriul Episcopal;
3) Episcopia Unitariană Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, are în frunte un episcop, care
păstoreúte peste 70000 de credincioúi, úase protopopiate cu 126 de parohii úi 32 de filii; numărul
lăcaúurilor de cult este de 143, iar cel al preoĠilor de 115; organele centrale de conducere ale acestei
instituĠii sunt Sinodul, Consistoriul Suprem úi Consistoriul Bisericesc.
InstituĠile religioase care aparĠin cultelor neoprotestante sunt:
Cultul Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică, organizat pe principiul autonomiei
locale, are în Cluj-Napoca opt biserici;
Uniunea ComunităĠilor Creútine Baptiste, cu opt biserici în peisajul municipiului;
Biserica Adventistă de Ziua a ùaptea, cu cinci biserici;
Biserica Creútină după Evanghelie, cu doar trei biserici.
Sinagogile mozaice din Cluj-Napoca, în număr de patru, aparĠin FederaĠiei ComunităĠilor
Evreieúti din România, fiind dispuse în geografia urbană pe străzile D. Francisc, G. BariĠiu,
Croitorilor úi Horea. În ceea ce priveúte religia islamică, în judeĠul Cluj trăiesc doar 413 musulmani,
din care 402 îúi au rezidenĠa în municipiul Cluj-Napoca. Pentru aceútia, autorităĠile locale au permis în
1997 crearea unui lăcaú de rugăciune, numit Liga Islamică úi Culturală din România – Filiala Cluj,
151
situat pe str. Păstorului, nr. 17, în apropierea căminelor studenĠeúti Haúdeu. Alte organizaĠii religioase
de pe raza municipiului sunt: OrganizaĠia Religioasă „Martorii lui Iehova”, cu patru lăcaúuri de cult
(Săli ale Regatului) úi Biserica Nou-Apostolică (una biserică).
Fig. 47. ProiecĠia geografică a funcĠiei religioase în planul municipiului Cluj-Napoca (2010)
Caracterul funcĠiei spiritual religioase a municipiului Cluj-Napoca.

122000
-----------
9369000 0,01
Coef. localiz. = ------------ = -------- = 1,25 (supranumeric)
1076 0,008
----------
132132
În spaĠiul geografic urban Cluj-Napoca există un număr de 13 cimitire úi anume: Cimitirul
Central (22 ha cu peste 60000 de morminte); Cimitirul Mănăútur (circa 35000 de morminte); Cimitirul
Criúan (circa 2000 de morminte); Cimitirul Evreiesc Calea Turzii; Cimitirul Evreiesc Hajongard;
Cimitirul Evreiesc din str. Av. Bădescu; Cimitirul Militar; Cimitirul Someúeni; Cimitirul Cordoú;
Cimitirul Eroilor (cuprinzând Obeliscul comemorativ al celui de-al II-lea Război Mondial úi 382 de
cruci funerare; 244 monumente funerare ale soldaĠilor sovietici; Monumentul Eroii RevoluĠiei din
Decembrie 1989 úi 16 monumente individuale); Cimitirul Săracilor de pe str. Pomet (6000 de
morminte); Cimitirul de pe str. ùcolii úi Cimitirul de pe str. Av. Dârjan.
152
Fig. 48. Cimitirele municipiului Cluj-Napoca în 2010
4.1.2.2.6. FuncĠia útiinĠifico-academică a municipiului Cluj-Napoca

Întreaga geografie a culturii umanităĠii este profund marcată de mari evenimente, mari oameni,
mari filozofi. Ultimele evenimente ale lumii contemporane se aúează zilnic într-o constelaĠie a trezirii
conútiinĠei umanităĠii, trezire prin care avem revelaĠia că omenirii i s-au arătat în istorie mari adevăruri,
pe care le-a uitat, omenirii i s-au dăruit mari oameni pe care nu i-a preĠuit, geografia umanităĠii este
plină de „construcĠii” úi „distrugeri”, prin care omenirea nu a făcut altceva decât să îúi degradeze úi să
îúi micúoreze úansele unei evoluĠii sănătoase úi superioare.
Toată această geografie majoră a umanităĠii se datorează spiritului iscoditor al unei categorii de
oameni, spiritele luminate, care prin pătrunderea cu mintea, dar úi prin revelare, a secretelor lumii, au
oferit umanităĠii nivele superioare de înĠelegere úi cunoaútere. Iată de ce azi, vorbim din ce în ce mai
des despre „dezvoltare bazată pe cunoaútere” (T. Yigitcanlar, 2008), „societatea cunoaúterii” (P.E
Drucker, 1994; A. Marga, 2009) úi „cunoaúterea prin conútiinĠă” (P. Russell, 2009), etc.
În toată această geografie a cunoaúterii, există un sistem, care cuprinde printre altele, oraúul,
oamenii de útiinĠă úi de cultură úi instituĠiile academice. Oraúul, ca element sistemic, ca element al unei
holarhii a sistemului cultural-útiinĠific se remarcă printr-o serie de trăsături funcĠionale, prin care
colecĠionează, conservă, expune, interpretează úi serveúte actul útiinĠifico-academic, prin construcĠia úi
menirile sale definitorii. Una dintre menirile perene ale oraúului a fost úi este să susĠină activitatea
útiinĠifico-academică. Această activitate culturală, prin rolul, importanĠa úi valoarea sa, în evoluĠia
geosistemelor, este susĠinută de către funcĠia útiinĠifico-academică a oraúului.
153
Această funcĠie bazată pe cunoaútere úi care a asigurat úi asigură dezvoltarea bazată pe
cunoaútere, a jucat întotdeauna un rol formator în geografie úi cu atât mai mult în geografia urbiului.
Chiar dacă fenomenul cunoaúterii a fost recunoscut ca principal factor de dezvoltare a oraúului destul
de târziu, oraúele au fost considerate întotdeauna ca centre de cunoaútere, ca locuri de cultură care
produc úi valorifică această cunoaútere. Întrucât oraúul îúi crează putere prin cunoaútere, este evident că
funcĠia útiinĠifico-academică va cântări în sistemul de valori viitor úi mai mult. Iar în această geografie
a sistemelor de valori, rolul elementului uman, reprezentat prin elită, dobândeúte o poziĠie tot mai
înaltă.
Prin funcĠia útiinĠifico-academică, oraúul oferă tuturor sociosistemelor, la toate nivelele
holarhice, posibilitatea cunoaúterii úi manifestării elitelor útiinĠifico-academice. „A cunoaúte cu
adevărat elitele înseamnă a cunoaúte o întreagă istorie în unitatea ei dinamică...elitele întregesc
corpul culturii publice...” (C. Colceriu, 2009). Aúadar, trebuie să le cunoaútem úi să le oferim spaĠiu de
manifestare pentru că „elitele sunt responsabile de înălĠarea úi declinul popoarelor” (M. Eminescu,
preluat din C. Colceriu, 2009).
FuncĠia útiinĠifico-academică nu este la îndemâna oricărui oraú. În istorie, fenomenul
(procentual) se păstrează. PuĠine oraúe úi-au putut asuma úi afirma în geografia lor rolul úi poziĠia
útiinĠifico-academică. Acest statut a fost mai mult apanajul marilor oraúe sau al marilor „cetăĠi”
útiinĠific-culturale. Acest fapt este valabil úi astăzi din foarte multe motive. Iată un corolar al
determinărilor generatoare de servicii útiinĠifico-academice:
útiinĠa úi cultura academică este apanajul elitelor útiinĠifico-academice, care sunt puĠine;
spaĠiul geografic de manifestare al útiinĠei úi cercetării academice nu poate fi asigurat decât
de geosisteme urbane foarte complexe úi evoluate;
elementul uman care formează elitele (lumea útiinĠifico-academică) trebuie să trăiască,
normal úi omeneúte, în afara sistemului academic; dar acest omenesc úi normal pentru elita
academică nu poate fi nivelat cu al societăĠii de rând decât din punct de vedere fiziologic;
ca urmare, acestui corp academic trebuie să i se ofere o geografie socială, culturală, care să
îi satisfacă cerinĠele úi aúteptările;
infrastructura logistică, logistica instituĠională úi spaĠiile comunicaĠional úi economic,
necesare lumii academice, sunt costisitoare úi nu pot fi asigurate decât în geosisteme urbane
puternice sau cu unele excepĠii (conjucturale) de aúa numitele „oraúe útiinĠifice”;
sociosistemul academic are nevoie de un sociosistem capabil să îl susĠină (instituĠional,
cultural, administrativ, dar mai ales educativ-civilizaĠional); elitele academice au nevoie de
legături, de relaĠii sociale, de capacitatea societăĠii de a le înĠelege úi a le susĠine; elitele nu
pot asculta manele, elitele au nevoie úi de filarmonică, ele au nevoie de relaxare úi
reconfortare, dar prin expoziĠii de artă úi nu prin grafitti pe ziduri, elitele au nevoie de
154
studenĠi, de discipoli, de săli de conferinĠe, de localuri în care să discute cu prietenii úi
colegii, de parcuri (inclusiv sportive), de laboratoare, dar úi de păduri urbane, au nevoie de
biblioteci, dar úi de magazine.
Iată aúadar o scurtă listă a determinărilor geografice care pot genera, dar a căror lipsuri pot úi
restrânge, capacitatea funcĠiei útiinĠifico-academice a unui oraú. Aúadar, nu orice oraú poate avea úi
susĠine o funcĠie útiinĠifico-academică, dar cele care o fac se evidenĠiază în geografia regională,
naĠională sau internaĠională în mod reprezentativ ca sisteme geografice generatoare de influenĠă în
spaĠiul geografic.
În contextul taxonomiilor consacrate în literatura geografică, asupra funcĠiilor urbane, este
momentul să răspundem unei posibile întrebări: Se justifică instituirea úi nomenclatura, în cadrul
funcĠiilor culturale, a funcĠiei útiinĠifico-academice? ùi dacă da, prin ce anume? Răspunsul este unul
afirmativ, susĠinându-se prin următoarele argumente:
geografia umană a înregistrat úi înregistrează, în spaĠiul său, oraúe care deĠin în structura lor
subsisteme culturale cu o valoare úi un nivel útiinĠifico-academic atât de reprezentativ încât
îúi pun amprenta asupra specificului geosistemic;
oraúele universitare, oraúele care cuprind instituĠii de cercetare útiinĠifică, oraúele culturale,
au în structura lor subsisteme útiinĠifico-academice în toate domeniile vieĠii sociale,
economice, culturale úi ideologice, care sunt efectiv motoare pentru societate úi pentru oraú
inclusiv;
aceste subsisteme útiinĠifico-academice (culturale) dispun de o logistică instituĠională, de o
infrastructură, de resurse umane atât de valoroase încât îmbogăĠesc patrimoniul oraúului în
mod hotărâtor;
resursele atrase, generate úi transmise în alte sisteme constituie pentru oraúele care le deĠin
factori dinamici de dezvoltare;
prestigiul acestor subsisteme, puterea lor de influenĠă, puterea lor de atracĠie se constituie în
catalizatori pentru întregul sistem geografic zonal úi regional;
este evident că un oraú care are asemenea elemente academice: resurse umane, instituĠii,
infrastructuri, norme úi legi útiinĠifico-economice, etc., îúi foloseúte aceste capacităĠi
sistemice pentru susĠinerea úi dezvoltarea tuturor sistemelor intraurbane, dar úi din sisteme
holarhice superioare sau inferioare.
Consider aúadar că, în cazul unui oraú precum Cluj-Napoca, necesitatea stabilirii nomenclaturii
pentru funcĠia útiinĠifico-academică, în sistemul funcĠiilor culturale, este mai mult decât evidentă úi
necesară.
155
4.1.2.2.6.2. Elementele structural-funcĠionale ale funcĠiei stiinĠifico-academice
a municipiului Cluj-Napoca
Fig. 49. ProiecĠia geografică a funcĠiei útiinĠifico-academică în

planul municipiului Cluj-Napoca (2010)
Caracterul funcĠiei útiinĠifico-academice a municipiului Cluj-Napoca.

140000
----------
9369000 0,01
Coef. localiz. = ----------- = --------- = 0,33 (subnumeric)
4435 0,03
--------
132132
Filiala Cluj a Academiei Române, cu sediul pe str. Republicii nr. 9, are un birou coordonator
format din cinci membri: academicienii Camil Mureúanu úi Ionel Haiduc úi profesorii universitari
Petru Mocanu (membru corespondent), Nicolae Ghilezan úi Gheorghe Benga. Această filială are 21 de
membri, din care cinci sunt academicieni, doi membri de onoare ai Academiei úi 14 membri
corespondenĠi ai Academiei. În structura organizatorică a Filialei Cluj se regăsesc 10 institute úi centre
de cercetare, de nivel academic:
Biblioteca Academiei (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 12-14) cu úase colective:
o Serviciul completarea úi organizarea colecĠiilor úi schimb de publicaĠii;
o Serviciul de relaĠii cu publicul, bibliografie-informare úi colecĠii speciale;
o Laboratorul de conservare úi recondiĠionare a cărĠilor;
o Biblioteca filialei Năsăud;
o Biblioteca filialei Blaj;
o Serviciul administrativ.
156
Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” (sediul pe str. Republicii, nr. 9) este
cel mai vechi institut de cercetare al Academiei Române, fiind înfiinĠat în 1930, úi deĠine un
patrimoniu cultural de 750 078 de documente inedite;
Institutul de Arheologie úi Istoria Artei (str. Constantin Daicoviciu, nr. 2), cuprinzând patru
colective:
o Colectivul de preistorie;
o Colectivul de istorie clasică;
o Colectivul de istorie prefeudală úi feudală;
o Colectivul de istoria artei.
Institutul de Istorie „George BariĠiu” cu două departamente:
o Departamentul de Istorie (str. Napoca, nr. 11);
o Departamentul de Cercetări Socio-Umane (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 8).
Institutul de Lingvistică úi Istorie Literară „Sextil Puúcariu” (str. Emil RacoviĠă, nr. 21), cu
cinci colective:
o Colectivul de lexicografie română;
o Colectivul de lexicografie maghiară;
o Colectivul de onomastică;
o Colectivul de dialectologie;
o Colectivul de istoria limbii române.
Institutul de Geografie – Colectivul Cluj-Napoca (str. Treboniu Laurean, nr. 2);
Institutul de Speologie – Colectivul Cluj-Napoca (str. Clinicilor, nr. 5-7);
Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” (str. Fântânele, nr. 57) cu două colective:
Colectivul de calcul numeric, teoria aproximării úi optimizare úi Colectivul mecanică;
Institutul Astronomic – Observatorul Cluj (str. Cireúilor, nr. 19) cu două colective:
o Colectivul de astronomie fundamentală;
o Colectivul de astrofizică.
Centrul de Studii Transilvane (str. Năsăud, nr. 2).
Serviciul administrativ al filialei Cluj a Academiei Române este compus din: preúedintele
filialei; contabilul úef; secretariat úi úapte compartimente (resurse umane; contabilitate; audit; juridic;
proiecte; financiar; administrativ-tehnic úi achiziĠii publice).
Cercetarea útiinĠifică din cadrul UniversităĠii Babeú-Bolyai este coordonată de Departamentul
de Cercetare úi Management Programe, ce cuprinde două servicii (Serviciul de Programe NaĠionale úi
cel de Programe InternaĠionale) úi Biroul Scientometrie.
UnităĠile de cercetare ale UniversităĠii sunt grupate în úase domenii, acestea fiind:
Consiliere úi dezvoltarea forĠei de muncă:
157
- Centrul de Carieră;
- Centrul de ConsultanĠă Psihologică úi Orientare Profesională EXPERT;
- Centrul de Psihologie Cognitivă Aplicată;
- Institutul InternaĠional de Studii Avansate de Psihoterapie úi Sănătate Mentală
Aplicată;
- Institutul pentru Evaluarea úi Dezvoltarea PotenĠialului Uman;
- Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic;
- Institutul de Pregătire Didactică;
- Centrul pentru Formare Continuă úi ÎnvăĠământ la DistanĠă CFCID
- Laboratorul de Didactică
- Centrul de Cercetare úi InovaĠie în Curriculă;
- Laboratorul de Cercetare al Curriculei Liceale úi Universitare;
- Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore;
Cercetare úi consultanĠă în domeniul politic, social úi juridic:
- Institutul de Cercetări Europene;
- Institutul de Studii Germane;
- Departamentul de Studii InternaĠionale;
- Centrul de Studiere a PopulaĠiei;
- Centrul „Altiero Spinelli” de Studiere a Organizării Europene;
- Centrul pentru Cercetări Avansate - Programul pentru Reforma InstituĠională úi
Administrativă a Uniunii Europene;
- ConsorĠiul MotivaĠia în SocietăĠile Democratice;
- Laboratorul de Cercetări Juridice;
- Institutul de Studii Juridico-Politice al Francofoniei;
- Institutul de Cercetari Socio-umane Integrative;
- Centrul pentru Studiul DemocraĠiei;
- Institutul pentru Studierea Problemelor MinorităĠilor NaĠionale;
- Centrul de Sănătate Publică úi Politici de Sănătate;
- Centrul de Studii de Gen;
- Centrul pentru Managementul Conflictelor;
- Centrul de Cercetare a RelaĠiilor Inter-etnice.
Cercetare úi consultanĠă în domeniul economico-administrativ:
- Centrul de training pentru turism;
- Centrul ProInvest;
- Institutul de Economie Europeană;
158
- Centrul „Virgil Madgearu” de ConsultanĠă úi Formare Profesională pentru
Mediul de Afaceri;
- Oficiul programelor europene;
- Centrul de Studii Regionale;
- Centrul de Geografie Regională;
- Centrul de Cercetare în AdministraĠia Publică;
- Centrul de Cercetări Avansate pentru Reforma InstituĠională úi Administrativă a
Uniunii Europene;
- Centrul de Economie Rurală úi Politici Agricole;
- Centrul Regional de Topografie, Cartografie, TeledetecĠie úi Sisteme Informatice
Geografice.
Valorificarea cercetării útiinĠifice cu impact tehnologic:
- Centrul de Transfer Tehnologic si Cognitiv;
- Institutul de ùtiinĠele VieĠii úi ale Pământului;
- Institutul de Tehnologie;
- Institutul de Cercetări în NanoútiinĠe;
- Institutul de Informatică;
- Laboratorul de Cercetare în Matematică Aplicată;
- Centrul de cercetare în domeniul ingineriei chimice asistate de calculator;
- Centrul de chimie organică úi chimie computaĠională aplicate în nanotehnologii;
- Centrul NaĠional de RezonanĠă Magnetică;
- Laboratorul regional de analize complexe spectroscopice úi electrochimice;
- Laboratorul de energetică electrochimică;
- Centrul de útiinĠa úi tehnologia materialelor avansate;
- Centrul de Cercetare - Fizică Biomedicală úi a Mediului;
- Centrul de Microscopie Electronică;
- Laboratorul de Genetica Moleculară;
- Centrul de Biomateriale;
- Centrul de nanobiofotonică úi microspectroscopie laser;
- Laboratorul de conservare úi restaurare a patrimoniului cultural;
- Laboratorul de Inginerie genetică vegetală;
- Centrul de Chimie Organometalică;
- Centrul Asociat Francofon (Chimie);
- Institutul Botanic;
- Centrul de Cercetări Geologice Integrate;
159
- Centrul de Bioetică;
- ConsorĠiul Efectele Încălzirii Globale;
- Laborator de Analiza Mediului.
Cercetare fundamentală:
- Centrul de chimie organometalică úi supramoleculară;
- Centrul de Cercetare - Biotransformări ale Substraturilor Organice;
- Centrul Palestra;
- Centrul de structură úi dinamică moleculară;
- Centrul de Cercetări în Electrochimie;
- Centrul de Cercetare a Radicalilor Liberi;
- Centrul de Fizica Corpului Solid;
- Centrul de Biologie Moleculară;
- ConsorĠiul Lumi Virtuale;
- Centrul de Studiere a ComplexităĠii;
- Centrul de Analiză Matematică;
- Centrul de Algebră, Geometrie úi AplicaĠii;
- Centrul de operatori neliniari úi ecuaĠii diferenĠiale;
- Centrul de Analiză Numerică;
- Centrul de Cercetare în Informatică.
Promovarea culturii:
- Colegiul Academic: Foyer (Galeriile UniversităĠii) úi Auditorium Maximus;
- Amfiteatrul Cultural Clujean;
- Institutul de Antropologie Culturală;
- Institutul Limba Română - Limbă Europeană;
- Institutul Culturii Clujene în Europa;
- Centrul de Istoria CărĠilor úi a Textelor;
- Centrul de Literatură Română;
- Centrul Interkulturali – THÉ;
- Centrul de Cercetări Literare úi Enciclopedice;
- Centrul de Cercetare al Imaginarului „Phantasma”;
- Centrul de Cercetare al Romanului Britanic Contemporan;
- Centrul pentru studierea romanului francez actual;
- Centrul de Studii Literare Belgiene;
- Institutul de Pragmatici ale Comunicării;
- Centrul de Cercetări Multiculturale úi Interculturale;
160
- Institutul de Iudaistică úi Istorie evreiască „Dr. Moshe Carmilly”;
- Institutul de Studii Clasice;
- Centrul Limbii Clasice úi Orientale „Orientalia”;
- Institutul „Traditio”;
- Centrul de Studii Greco-Catolice;
- Centrul de Studii Biblice;
- Institutul de Istorie Orală;
- Centrul de Filozofie Antică úi Medievală;
- Institutul de Pre úi Protoistorie;
- Centrul de Studii Canadiene úi Quebecheze;
- Centrul de Limbă, Cultură úi Literatură Poloneză;
- Centrul úi Biblioteca de Turcologie úi Studii Orientale;
- Institutul de Istorie Ecleziastică;
Din cadrul unităĠilor de cercetare menĠionate mai sus, se constituie în Universitatea Babeú-
Bolyai, la momentul actual, o serie de ùcoli de Cercetare de ExcelenĠă, organizate pe două linii:
ùtiinĠele exacte úi ale naturii:
- Biologie (Genetică);
- Chimie (Chimie anorganică úi organometalică);
- Fizică (Fizica stării condensate);
- Geologie (Paleontologie-Stratigrafie);
- Informatică (InteligenĠă artificială);
- Matematică (Matematică aplicată).
ùtiinĠe socio-umane:
- Filozofie (Filosofie contemporană-Logică-Teoria argumentării);
- Psihologie (Clinică-Psihoterapie).
Universitatea de ùtiinĠe Agricole úi Medicină Veterinară se înscrie în subsistemul de
cercetare clujean cu următoarele centre úi laboratoare:
centre de excelenĠă: Controlul úi monitorizarea fertilităĠii úi protecĠiei solului;
centre de cercetare (recunoscute de CNCSIS):
- Platformă de biotehnologie bazată pe cunoaútere;
- ProtecĠia integrată ecologic a ecosistemelor – componenta esenĠială a
conceptului de agricultură sustenabilă, în conformitate cu aquisul U.E.;
- Centrul de biotehnologii aplicate în creúterea animalelor úi protecĠia mediului;
- Centrul de cercetări pentru sisteme minime úi tehnologii agricole durabile;
- Centrul de cercetări pentru markeri moleculari;
161
- Centrul de cercetări pentru supravegherea, diagnosticul úi controlul zoonozelor;
- Centrul de cercetări pentru monitorizarea economico-socială a spaĠiului rural
agrar;
- Centrul de cercetări pentru chimia úi biochimia pigmenĠilor vegetali;
- Centrul de cercetări în creúterea animalelor ierbivore úi de formare a resurselor în
zona de centru úi nord-vest a Ġării.
laboratoare acreditate de AsociaĠia de Acreditare din România (RENAR):
- Laborator de analiză sol-plantă;
- Laboratorul de încercări pentru calitatea úi siguranĠa alimentului;
- Laboratorul de controlul calităĠii produselor apicole;
- Laboratorul de controlul calităĠii úi autenticităĠii produselor agroalimentare;
- Laboratorul de încercări apă úi nivel de zgomot;
- Laboratorul de analiză a calităĠii aerului;
- Laboratorul pentru certificarea úi criostocarea germoplasmei animale;
- Laboratorul zonal de certificare a calităĠii furajelor;
- Laboratorul naĠional de referinĠă pentru evaluarea úi certificarea conformităĠii
produselor de origine vegetală care conĠin organisme modificate genetic;
- Laboratorul zonal de genotipizare a animalelor de fermă;
- Laboratorul regional de control úi diagnoză apicolă.
Activitatea de cercetare a UniversităĠii Tehnice din Cluj-Napoca este structurată pe facultăĠi,
astfel:
Facultatea de Arhitectură úi Urbanism cu domeniile urbanism, restaurări, rezistenĠa
clădirilor úi teoria arhitecturii;
Facultatea de Automatică úi Calculatoare:
o Catedra de calculatoare cu următoarele direcĠii: inteligenĠă artificială, arhitectura
calculatoarelor, grafică úi sisteme interactive, reĠele de calculatoare, baze de date,
sisteme distribuite, tehnologii software, prelucrarea imaginilor úi recunoaúterea
formelor, reĠele industriale úi sisteme distribuite de control, programare logică úi
multiparadigmă, sisteme de operare úi robotică;
o Catedra de automatică, ce cuprinde: control robust úi robust predictiv, navigarea
roboĠilor mobili, sisteme informatice fiabile, sisteme distribuite, sisteme de timp real,
dezvoltarea rapidă a prototipurilor, controlul proceselor, etc.;
o Catedra de matematică: analiza numerică, analiza funcĠională, ecuaĠii diferenĠiale,
control optimal, algebră, topologie úi ecuaĠii funcĠionale, geometrie, matematică
aplicată.
162
Facultatea de ConstrucĠii – principalele domenii de cercetare sunt úi aici structurate în
cadrul catedrelor:
o Catedra de construcĠii civile, fundaĠii úi materiale de construcĠii (domenii de cercetare:
fizica construcĠiilor, inginerie seismică, structuri pentru clădiri, mecanica solului úi
materiale de construcĠii);
o Catedra de mecanica construcĠiilor are ca principale domenii de cercetare: studiul
structurilor alcătuite din cabluri úi membrane, analiza neliniară a structurilor din bare
articulate úi cabluri, etc.;
o Catedra de construcĠii din beton armat úi construcĠii metalice: construcĠii de beton
armat, structuri metalice úi mixte oĠel-beton;
o Catedra de căi ferate, drumuri úi poduri, cu domeniile poduri, drumuri úi topografie în
construcĠii úi topografie minieră.
o Catedra de management úi tehnologie în construcĠii: tehnologii pentru construcĠii noi úi
reabilitări de clădiri, managementul în construcĠii, protecĠia mediului, economia
construcĠiilor, etc.
Facultatea de construcĠii de maúini îúi desfăúoară activitatea de cercetare în úase catedre, 10
centre de cercetare úi trei laboratoare;
Facultatea de electronică, telecomunicaĠii úi tehnologia informaĠiei coordonează o serie de
activităĠi de cercetare, ce pot fi clasificate în domeniile specifice celor trei catedre ale
facultăĠii, úi anume Electronică aplicată, Bazele electronicii úi ComunicaĠii, la acestea
adăugându-se trei centre de cercetare;
Facultatea de inginerie electrică: cu 21 de domenii de cercetare, două centre de cercetare úi
contracte de cercetare cu companii úi universităĠi europene, precum Siemens AG, Philips
AG, Emmerson Leroy-Sommer, Universitatea Gent, Universitatea Liberă Bruxelles, etc.
Facultatea de instalaĠii: activitatea de cercetare din cadrul acestei facultăĠi este axată pe
rezolvarea problemelor din domeniul mediului úi energiei;
Facultatea de mecanică: cercetarea este desfăúurată în cadrul cinci catedre, dar úi în cadrul
Centrului de cercetare în mecatronică;
Facultatea de útiinĠa úi ingineria materialelor: cu patru catedre, trei centre de cercetare úi
două laboratoare;
În domeniul medical, Universitatea de Medicină úi Farmacie are în structura sa de cercetare,
două centre de excelenĠă (Anestezie – Terapie intensivă úi Medicină Moleculară – NeuroútiinĠe) úi
úapte centre de cercetare:
Centrul de instruire în chirurgia laparoscopică;
Centrul de educaĠie úi cercetare în ultrasonografie;
163
Centrul de cercetare în imunologie fundamentală úi clinică;
Centrul de hepato-gastroenterologie úi endoscopie digestivă „Octavian Fodor”;
Centrul de cercetare în boli genetice úi genetic condiĠionate la copil;
Centrul de cercetare în boli reumatologice;
Centrul de cercetare în biofarmaceutică úi farmacocinetică a medicamentului.
Universitatea de Artă úi Design realizează activităĠi de cercetare prin următoarele elemente
structurale (centre de cercetare úi proiecte):
TRA-ART – Identificarea úi tratamentul efectului agenĠilor poluanĠi asupra componentelor
artistice ale clădirilor istorice;
E-MART – Cyber-muzeu al universităĠilor de artă din România (realizat în parteneriat cu
Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” Bucureúti, Universitatea NaĠională de Arte
Bucureúti, Institutul NaĠional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electronică Bucuresti, S.C.
Aleph S.R.L, S.C. Anaid Art S.R.L úi S.C. Art Collection S.R.L.);
Proiectul „Figurativ úi figură în arta românească tânără”;
Centrul de Cercetare „Explorări creative în artă úi design” (centru de excelenĠă).
Cercetarea în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” se desfăúoară pe direcĠii
specifice, corespunzătoare profilului instituĠiei precum: creaĠie muzicală, interpretare muzicală,
cercetare útiinĠifică (muzicologică sau interdisciplinară), consultanĠă úi expertiză în domeniu.
Academia de Muzică cuprinde un singur centru de excelenĠă, Centrul de excelenĠă în domeniul
conexiunii educative, culturale úi artistice europene.
4.1.2.2.7. FuncĠia sportivă a municipiului Cluj-Napoca

Între funcĠiile culturale ale unei aúezări, mai ales ale unei aúezări urbane, cultura sportivă face
parte din „scheletul” cultural al comunităĠii în cauză. Sportul úi miúcarea, educaĠia prin sport úi
sănătatea prin miúcare au fost printre primele forme de educaĠie úi de cultivare socială a comunităĠilor
umane. Istoria sportivă úi geografia sporturilor este materializată în izvoarele materiale úi istoriografice
încă din Antichitate. Principiile olimpismului grec stau úi astăzi la baza construcĠiei, educării úi
cultivării sănătoase a societăĠii umane. Sintagmele cultură fizică úi educaĠie fizică sunt de o vârstă cu
istoria scrisă a societăĠii umane organizate superior.
Toate societăĠile umane cunoscute în geoantropologie au cultivat miúcarea úi educaĠia fizică,
atât ca o necesitate obiectivă, existenĠială, cât úi ca expresie a conútiinĠei culturilor înregistrate în
istorie. În toată istoria cunoscută a umanităĠii, se cunoaúte doar o singură perioadă în care cultura fizică
úi sportul au „dispărut” dintre valorile sociale. Această perioadă este cea a frontierei iudeo-creútine, în
164
care ideologia creútină a produs o totală destructurare a societăĠii europene imperiale, cu toate valorile
ei, úi în primul rând a celor culturale. Dezgolirea părĠilor trupeúti în timpul practicării sportului sau a
îmbăierii a devenit, în perioada creútinismului medieval, un păcat capital, iar apa un pericol pentru
trup. În mod logic úi firesc, societatea a evoluat, iar astăzi cultura fizică este sinonimă úi confundabilă
cu o societatea modernă úi sănătoasă. Astăzi, cultura fizică înseamnă:
cultura personalităĠii úi a societăĠii;
învăĠământ úi educaĠie socială;
recreere úi asanare fizică;
spaĠii de educaĠie úi cultură;
viaĠă úi mentalitate sănătoasă;
preĠuire úi atenĠie pentru spaĠiul geografic natural úi antropic, indispensabil miúcării
sportive.
Dintre „sistemele geografice teritoriale” (I. Ianoú, 2000), care sunt capabile úi reprezentative să
asigure úi să susĠină o asemenea formă de instruire, de cultură, iese în evidenĠă geosistemul urban.
Cultura fizică úi sportul a câútigat în societatea actuală un asemenea rol úi pondere, încât geosistemele
urbane dezvoltă adevărate sisteme sportive care cuprind: spaĠii naturale úi antropice; infrastructuri
logistice; logistici instituĠionale; sisteme organizaĠionale; construcĠii arhitecturale monumentale;
resurse umane specializate; resurse financiare úi materiale, etc. Este mai mult decât evident că astăzi
există foarte multe oraúe care au organizate úi construite sisteme sportive atât de reprezentative încât
acestea generează, în geosistem úi în sistemele holarhice, relaĠii geosociale foarte active úi puternice.
Asemenea oraúe úi-au fundamentat úi consolidat, în consecinĠă, între funcĠiile lor úi pe cea cultural-
sportivă. În majoritatea cazurilor, úi aici este úi cazul municipiului Cluj-Napoca, acestea sunt aúa
numite „funcĠii bazice” (V. Surd, 2003), cu o putere de influenĠă úi o arie de convergenĠă variabilă, în
funcĠie de raporturile geografice evolutive cu spaĠiul geografic înconjurător.
Vom vedea la punctul următor cum geosistemul urban Cluj-Napoca dispune de un sistem
sportiv structurat úi consolidat, fiind bazat pe un úir de elemente structural-sistemice care joacă roluri
multiple în dezvoltarea durabilă a spaĠiilor geografice, local, zonal úi regional.
4.1.2.2.7.2. Elementele structural-funcĠionale ale funcĠiei cultural-sportive a municipiului Cluj-Napoca
Elementele structural-funcĠionale ale acestei funcĠii, în municipiul Cluj-Napoca, sunt

următoarele:
1. DirecĠia JudeĠeană pentru Sport Cluj;
2. baze sportive úi săli de sport;
165
3. cluburi úi asociaĠii sportive (asociaĠii judeĠene úi municipale, cluburi de fotbal úi alte cluburi
sportive), etc.
DirecĠia JudeĠeană pentru Sport Cluj este un serviciu descentralizat al AutorităĠii NaĠionale
pentru Sport, cu personalitate juridică, finanĠat din venituri proprii úi subvenĠii acordate de la bugetul
Statului, având sediul pe B-dul Eroilor, nr. 40 úi cuprinzând 16 angajaĠi. Obiectul activităĠii sale este
„...organizarea activităĠilor sportive proprii, îndrumarea úi controlarea din punct de vedere tehnico-
material úi de specialitate a tuturor structurilor sportive din judeĠ”. Organigrama instituĠiei cuprinde:
directorul coordonator; patru compartimente úi o unitate de administrare baze sportive, conform figurii
nr. 50.
Fig. 50. Organigrama DirecĠiei JudeĠene pentru Sport Cluj în 2010
Principalele atribuĠii cu caracter general ale D.S.J. Cluj sunt:

Ġinerea evidenĠei structurilor sportive din municipiul Cluj-Napoca úi din judeĠ, prin
înscrierea acestora în Registrul Sportiv;
repartizarea, pe bază de contract, a subvenĠiilor pentru implementarea programelor
naĠionale precum Programul „Promovarea sportului de performanĠă” úi „Sportul pentru
toĠi”, etc.;
colaborarea DSJ - consiliile locale, în scopul utilizării eficiente a subvenĠiilor acordate de la
bugetele locale pentru activitatea sportivă din teritoriu;
iniĠierea, colaborarea úi derularea, împreună cu Inspectoratul ùcolar JudeĠean Cluj, cu
unităĠile de învăĠământ úi instituĠiile de învâĠământ superior, a programelor pentru
organizarea úi dezvoltarea sportului úcolar úi universitar;
aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea violenĠei la manifestările sportive, precum úi
a dopajului în sport, etc.
166
Bazele úi complexele sportive din spaĠiul municipiului Cluj-Napoca sunt următoarele:
Tabelul 28. Bazele sportive din municipiul Cluj-Napoca în 2010
Nr. Anul dării
Denumire Proprietar Utilizator Tipul
crt. în folosinĠă
AsociaĠia AsociaĠia
Baza sportivă
1. sportivă sportivă 1938 Local
„Clujana”
Clujana Clujana
SC Argos SA 1965
AsociaĠia
2. Baza sportivă „Record” SC Someúul (închisă în Local
sportivă Record
SA iulie 2010)
AsociaĠia
Baza sportivă
3. - Sportivă 1975 NaĠional
„Constructorul”
Constructorul
Regionala AsociaĠia
4. Baza sportivă C.F.R. 1972 NaĠional
CFR Cluj Sportivă CFR
Baza sportivă
5. SC Ardeal - 1978 Local
„C.M.C.”
AsociaĠia
6. Baza sportivă „C.U.G.” SC Termorom 1987 Local
sportivă CUG
AsociaĠia
Baza sportivă
7. SC Tehnofrig sportivă 1985 Local
„Tehnofrig”
Tehnofrig
AsociaĠia
Baza sportivă
8. SC Farmec sportivă 1984 Local
„Farmec”
Farmec
AsociaĠia
Baza sportivă
9. SC Armătura sportivă 1986 Local
„Armătura”
Armătura
Ministerul Clubul sportiv
EducaĠiei, Universitatea;
Baza sportivă „Iuliu
10. Cercetării, Facultatea de 1936 NaĠional
HaĠieganu”
Tineretului úi EducaĠie Fizică
Sportului úi Sport a UBB
FundaĠia
Baza sportivă „Casa FundaĠia
11. „Casa 1985 Local
Tineretului” Tineretul
Tineretului”
AsociaĠia
Baza sportivă Cooperativa
12. sportivă 1988 Local
„Constructorul” Constructorul
Constructorul
AsociaĠia
Baza sportivă
13. I.E.I.A. sportivă 1989 Local
„Electronica”
Electronica
Baza sportivă Primăria Cluj-
14. Neutilizat 1969 Local
„Patinoar” Napoca
Consiliul
15. Baza sportivă „A.C.R.” Local Cluj- - 1982 Local
Napoca
Baza sportivă
16. M.A.P.N. M.A.P.N. 1955 NaĠional
„Armata”
Baza sportivă
17. RENEL RENEL 1998 Local
„Electrica”
167
Tabelul 28. Bazele sportive din municipiul Cluj-Napoca în 2010
Nr. Anul dării
Denumire Proprietar Utilizator Tipul
crt. în folosinĠă
Departamentul Departamentul
18. Aeroclub 1970 Local
AviaĠiei AviaĠiei
Baza sportivă Cluj CFM 1962;
Consiliul
19. Arena, fosta „Ion Universitatea reconstruită NaĠional
JudeĠean Cluj
Moina” Cluj „U” în 2010
DirecĠia
Sala Sporturilor „Horia JudeĠeană CS
20. 1965 NaĠional
Demian” pentru Sport Universitatea
Cluj
1966;
Centrul de NataĠie
21. U.T.C.N. U.T.C.N. modernizat NaĠional
„Politehnica”
în 2002
DirecĠia
Complex refacere JudeĠeană
22. - 2000 Local
Sala Sporturilor pentru Sport
Cluj
DirecĠia
JudeĠeană
23. Sala mixtă „Viitorul” CSM Viitorul 1955 NaĠional
pentru Sport
Cluj
DirecĠia
JudeĠeană
24. Hotel Stadion - 1986 Local
pentru Sport
Cluj
Sursa: DirecĠia JudeĠeană pentru Sport Cluj
Fig. 51. ProiecĠia geografică a funcĠiei sportive în planul municipiului Cluj-Napoca (2010)
168
Caracterul funcĠiei sportive a municipiului Cluj-Napoca.
48000
-----------
9369000 0,0051
Coef. localiz. = ----------- = -------- = 0,72 (subnumeric)
1023 0,007
---------
132132
Cluburile úi asociaĠiile sportive din municipiul Cluj-Napoca numără:
22 de asociaĠii judeĠene de sport:
o AsociaĠia JudeĠeană de Atletism;
o AsociaĠia JudeĠeană de Baschet;
o AsociaĠia JudeĠeană de Box;
o AsociaĠia JudeĠeană de Ciclism-Triatlon;
o AsociaĠia JudeĠeană de Fotbal;
o AsociaĠia JudeĠeană de Haltere;
o AsociaĠia JudeĠeană de Handbal;
o AsociaĠia JudeĠeană de Judo;
o AsociaĠia JudeĠeană de Karate W.K.C.;
o AsociaĠia JudeĠeană de Lupte;
o AsociaĠia JudeĠeană de NataĠie-Pentatlon Modern;
o AsociaĠia JudeĠeană de Orientare;
o AsociaĠia JudeĠeană de Polo pe Apă;
o AsociaĠia JudeĠeană de Rugby;
o AsociaĠia JudeĠeană de ùah;
o AsociaĠia JudeĠeană „Sportul pentru ToĠi”;
o AsociaĠia JudeĠeană de Taekwon-Do I.T.F.;
o AsociaĠia JudeĠeană de Taekwon-Do W.T.F.;
o AsociaĠia JudeĠeană de Tenis;
o AsociaĠia JudeĠeană de Tenis de Masă;
o AsociaĠia JudeĠeană de Volei.
50 asociaĠii sportive municipale;
68 de cluburi sportive din care 19 sunt cluburi de fotbal:
o Clubul sportiv AS Ego Cluj-Napoca;
o Clubul sportiv Fotbal Club Romhills Cluj-Napoca;
o Fotbal Club Transilvania Cluj;
169
o AsociaĠia sportivă Napoca Cluj-Napoca;
o Clubul ùcoala de Fotbal Ivansuc Cluj-Napoca;
o Clubul sportiv Dacia Carbochim Cluj-Napoca;
o Clubul sportiv Fotbal Cluj Universitatea Cluj;
o Clubul sportiv Fotbal-Tenis Răzvan Cluj-Napoca;
o Clubul sportiv Gema Cluj-Napoca;
o Clubul sportiv Jandarmul Cluj-Napoca;
o Clubul sportiv Sănătatea – Servicii Publice Cluj-Napoca;
o Clubul sportiv úcolar Viitorul Cluj-Napoca;
o Clubul sportiv VoinĠa Cluj-Napoca;
o Clubul sportiv Dacia Felix Cluj-Napoca;
o Fotbal Club U 1919 Cluj-Napoca;
o Motor IRA Cluj-Napoca;
o Neo Sport Cluj-Napoca;
o ùepcile Roúii Cluj-Napoca;
o Societatea Comercială Sportivă Clubul de Fotbal CFR Ecomax Cluj S.A.
Dintre aceste cluburi de fotbal, 15 sunt structuri sportive de drept privat, trei sunt de drept
public úi una singură este societate comercială pe acĠiuni.
4.1.2.3. FuncĠiile administrativ-politice ale municipiului Cluj-Napoca

4.1.2.3.1. Introducere úi fundamentare teoretică
În fundamentarea făcută asupra taxonomiei funcĠiilor urbane ale municipiului Cluj-Napoca, din
cadrul capitolului 3, am justificat departajarea caracterului administrativ-civic de cel administrativ-
politic. Consider funcĠia administrativ-politică o prerogativă a statului la toate nivelele holarhice, de la
localitate (ca unitate administrativ-teritorială locală) la nivelul naĠional, nivelul holarhic administrativ-
politic maxim pentru Statul Român.
Îmi asumăm această clasificare, bazându-mă pe o serie de considerente útiinĠifice,
administrativ-legislative úi politico-administrative, dar în mod esenĠial pe logica geospaĠială a
unităĠilor administrative úi administrativ-politice din România. După scoaterea din conceptul
administrativ-politic a laturii administrative locale, civice, voi aborda fundamentele teoretice ale
funcĠiei administrativ-politice ale oraúului. FuncĠia administrativ-politică este o expresie instituĠională
a organizării superioare a structurilor geospaĠiale umane. Caracterul său geografic este istoric úi a
cunoscut forme geopolitice multiple, în funcĠie de caracterul istoric al organizării societăĠii umane.
ApariĠia ei în structura funcĠional-sistemică a oraúului „...este rezultatul unor chibzuinĠe anterioare, a
170
unor dispute úi rivalităĠi, a unor nevoi de servire a regiunii” (V. Surd, 2005). În abordările anterioare,
câtă vreme conceptul era definit prin sintagma/sintagmele: „funcĠie administrativă úi politică” (V.
Surd, 2003), „politico-administrativă” (I. Ianoú, 2000), etc. úi acest lucru, consider, determinat de
principii taxonomic-generalizante, formularea este justificată úi acoperitoare. În situaĠia de faĠă, prin
trecerea caracterului administrativ al localităĠii în categoria funcĠiilor civic-urbane, partea
administrativ-politică rămâne într-o clasă de sine stătătoare úi face obiectul analizei geografice numai
la nivele holarhice superioare oraúului: judeĠ; regiune de dezvoltare; Ġară (stat) úi organisme
suprastatale (internaĠionale). FuncĠia civic-administrativă este specifică úi comunei săteúti, însă la
nivelul holarhic naĠional maxim (capitala statului), funcĠia administrativ-politică îmbracă úi cea de a
treia formă: strict politică.
În sfera teoretizării problematicii funcĠiei politice, oraúele-capitală sunt „expresia sintetică în
spaĠiu a vieĠii economice, sociale, politice, culturale, útiinĠifice úi spirituale a unei naĠiuni” (V. Surd,
2003). Sunt oraúele principale ale statelor, multe dintre ele având úi funcĠia de „Mittelpunkt”, fiind
puncte de pornire ale statelor în expansiunea lor teritorială úi în acelaúi timp centre de concentrare a
energiei unor popoare úi a unor state-naĠiune (de exemplu Paris, Roma, Atena).
FuncĠia administrativ-politică poate coborî sau urca la nivele geosistemice în funcĠie de
organizarea administrativ-politică a unui stat sau suprastructurii statale. În cazul României, funcĠia
administrativ-politică a unui oraú este distribuită úi hotărâtă în funcĠie de organizarea administrativ-
politică la nivel teritorial: judeĠean; regional úi euroregional. Spre deosebire de funcĠia administrativ-
civică, aceste funcĠii sunt determinate, primordial, de politica statului úi nu de cea a oraúului. Există
geosisteme suprastatale sau internaĠionale, în care „oraúul” poate primi (nu dobândi, care are
determinare obiectiv-geografică) funcĠii administrativ-politice (Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg,
Washington D.C., etc.). Iată de ce susĠin úi propun această departajare taxonomică a funcĠiilor
administrativ-politice în civice úi politice.
Privind această abordare taxonomică am susĠinut úi în 2009, în referatul útiinĠific „FuncĠiile
aúezărilor”, că funcĠia administrativă intră în domeniul politicii doar atunci când analizăm holarhii
superioare oraúului, prin faptul că, în mod conútient, liberi sau obligaĠi, introducem aúezarea urbană,
cu toate structurile úi interesele sale, într-o ierarhie care implică dominare úi obligaĠii. De aici mai
departe, prin asumarea sau acceptarea acestui statut, funcĠia poate deveni administrativ-politică, tocmai
prin dominarea părĠii ierarhice superioare (suprasistemul politic), asupra celei civice. În acest fel, se
departajează conceptele de funcĠie administrativ-politică de cea administrativ-civică.
Într-o serie de abordări structural-sistemice asupra dinamicii urbane în România, I. Ianoú
(2000; 2005) scoate în evidenĠă o trăsătură specială a funcĠiei administrativ-politice a oraúelor
româneúti, úi anume că este „...una dintre cele mai importante (funcĠii) în dezvoltarea úi evoluĠia
oraúelor”. Acest rol este evident în impulsionarea activităĠilor economice, în urma reformelor
171
administrativ-teritoriale din România, din ultima sută de ani. Reforma administrativă din 1968 a oferit
în acest sens un exemplu elocvent, în special pentru oraúele care au fost investite cu funcĠia de
reúedinĠă de judeĠ, dar care nu fuseseră anterior reúedinĠe regionale.
ImportanĠa úi rolul funcĠiei administrativ-politice, pentru oraúele cu rol de centru al regiunilor
de dezvoltare din România, pare a fi o „miză” extrem de mare în câmpul geopoliticii regionale din
România. Diverúi factori (politici, economici, geopolitici úi uneori etnopolitici) îndreaptă asupra
planificării úi dezvoltării teritorial-administrative a României o serie de presiuni locale, regionale úi
chiar internaĠionale, cu repercursiuni periculoase pentru capacitatea úi suvernitatea Statului Român. În
acest moment, este important, în fundamentarea úi conservarea administrativ-politică la nivel regional,
ca Statul „să se îngrijească de liniúte, de ordine...să decidă controversele asupra intepretării legilor,
să constrângă la respectarea acordurilor, să promoveze competiĠia...” (M. Friedman, 1971; preluat din
A. Marga, 2009). Va reuúi Statul Român actual să facă acest lucru într-un moment când „...e foarte
greu...să fii român” (P. ğuĠea, 1991), când în geografia politico-administrativă „nu există la decidenĠă
vreun proiect...decum viziune asupra viitorului lui”, când „Nimeni nu răspunde de nimic...” (A. Marga,
2009), când vedem bine că în România de azi ceea ce lipseúte înainte de orice úi costă enorm este
competenĠa administraĠiei, precum úi moralitatea, caracterul úi patriotismul.
Geografia politică va constata úi va înregistra consecinĠele acestor stări sociosistemice, stări
care cu siguranĠă au implicaĠii úi asupra funcĠiilor administrativ-politice ale oraúului. Este important ca
starea actuală a geosistemelor (politică, economică, socială, de gândire, etc.) să se reaúeze, altfel există
pericolul social al pierderii încrederii în funcĠiile sociosistemelor, pericolul destructurării societăĠii prin
pierderea încrederii în administraĠia publică (ramură a activităĠilor autorităĠilor naĠionale, judeĠene sau
locale) úi perceperea acesteia ca manipulare. Sugestiv în acest sens este un studiu făcut în 1991 de
H.A. Simon, D.W. Smithburg úi V.A. Thompson, care, printr-un exerciĠiu de concepĠie, au evidenĠiat
că în geografia socială úi politică a unei comunităĠi, a unui sistem, unde nu se realizează echilibrul între
scopurile organismelor administrativ-politice úi masa socială, se ajunge la încălcarea demnităĠii
individului. De aceea, o funcĠie administrativ-politică sau doar administrativ-civică trebuie să asigure
sinergia necesară astfel încât, prin „atingerea scopului” administrativ-politic, toate părĠile să aibă de
câútigat.
FuncĠia administrativ-politică este aúadar una extrem de socială, la acĠiunile căreia
geosistemele urbane úi supraurbane devin foarte sensibile. ImportanĠa ei sistemică este foarte evidentă,
iar caracterul sociosistemic este foarte consolidat. Cu atât mai evident este acest fenomen pentru un
geosistem urban precum Cluj-Napoca, atât de complex úi cu poziĠii, funcĠii úi roluri atât de dinamice,
în special în peisajul fenomenului frontierelor active din spaĠiul geografic românesc.
172
4.1.2.3.2. FuncĠia administrativ-politică judeĠeană a municipiului Cluj-Napoca
4.1.2.3.2.1. Elementele funcĠiei administrativ-politice judeĠene a municipiului Cluj-Napoca
Elementele acestui subsistem funcĠional sunt reprezentate de acele instituĠii care transpun, în
teritoriul politico-administrativ judeĠean, politicile Statului Român, coordonate úi gestionate de
Guvernul României. Aceste instituĠii sunt:
x Consiliul JudeĠean Cluj;
x InstituĠia Prefectului JudeĠului Cluj;
x alte instituĠii ale Statului;
x servicii deconcentrate ale Guvernului României;
SusĠinerea structurală a funcĠiei sus menĠionate se sprijină pe cele două instituĠii de bază în
sistemul administrativ-politic judeĠean, mai exact Consiliul JudeĠean Cluj úi InstituĠia Prefectului
JudeĠului Cluj. Celelalte elemente intră în construcĠia sistemică din punctul de vedere al susĠinerii
funcĠiei, dar ele sunt elemente ale unor sisteme holarhice superioare, naĠionale.
Schema de relaĠii între principalele instituĠiile care susĠin funcĠia administrativ-politică
judeĠeană a municipiului Cluj-Napoca este următoarea:
Fig. 52. RelaĠia dintre Consiliul JudeĠean Cluj

úi InstituĠia Prefectului JudeĠului Cluj
Consiliul JudeĠean Cluj este o organizaĠie sistemic-instituĠională cu structura organizatoric-

funcĠională conform organigramei din figura 53.
173
Fig. 53. Organigrama simplificată a Consiliului JudeĠean Cluj în 2010
Managementul instituĠional este asigurat de către:

preúedintele Consiliului JudeĠean Cluj;
doi vicepreúedinĠi;
secretarul judeĠului;
doi directori;
arhitectul úef.
Executivul instituĠional este organizat pe patru direcĠii úi pe serviciile arhitectului úef,
cuprinzând un număr de 171 de posturi, din care 17 funcĠii de conducere, două funcĠii de conducere
contractuale, 126 de funcĠii de execuĠie úi 26 funcĠii de execuĠie contractuale.
Lista consilierilor judeĠeni, aleúi prin vot universal numără 37 de consilieri, propuúi din partea
următoarelor partide politice: P.D.L. (16 consilieri); U.D.M.R. (5 consilieri); P.S.D. (7 consilieri);
P.N.L. (7 consilieri) úi P.R.M. (2 consilieri).
Sumarul instituĠiilor subordonate Consiliului JudeĠean cuprinde:
regii: - Regia Autonomă a Drumurilor JudeĠene Cluj;
- Regia Autonomă Aeroportul InternaĠional Cluj-Napoca;
- Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public úi Privat Cluj.
societăĠi comerciale:
- S.C. Compania de Apă Someú S.A.;
- S.C. Univers T S.A.;
- S.C. Tetarom S.A.;
- S.C. Pază úi ProtecĠie Cluj SRL;
174
- S.C. Centrul AgroTransilvania S.A.
servicii publice:
- Serviciul Public Salvamont-Salvaspeo Cluj;
- DirecĠia Generală de AsistenĠă Socială úi ProtecĠia Copilului;
- DirecĠia JudeĠeană de EvidenĠă a Persoanelor;
- Camera Agricolă a JudeĠului Cluj;
úcoli speciale:
- Liceul pentru DeficienĠi de Vedere;
- Liceul pentru DeficienĠi de Auz;
- ùcoala Specială pentru DeficienĠi de Auz nr. 2;
- Centrul ùcolar pentru EducaĠie Incluzivă;
- Grupul ùcolar „Samus” Cluj-Napoca;
- Centrul de Resurse úi Documentare privind EducaĠie Incluzivă/Integrată Cluj;
- GrădiniĠa Specială Cluj;
- ùcoala Specială „Transilvania” Baciu;
- ùcoala Specială Dej;
- ùcoala Specială Huedin.
instituĠii de cultură:
- Filarmonica de Stat „Transilvania”;
- Muzeul de Artă;
- Muzeul Etnografic al Transilvaniei;
- Biblioteca JudeĠeană „Octavian Goga”;
- Teatrul de Păpuúi „Puck”;
- Centrul JudeĠean pentru Conservarea úi Promovarea Culturii TradiĠionale Cluj;
- ùcoala Populară de Arte „Tudor Jarda”;
- Muzeul Memorial „Octavian Goga” Ciucea;
- Revista Tribuna.
unităĠi sanitare:
- Spitalul Clinic JudeĠean de UrgenĠă Cluj;
- Spitalul Clinic de UrgenĠă „O. Fodor”;
- Spitalul Clinic de UrgenĠă Copii;
- Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”;
- Spitalul Clinic de Boli InfecĠioase;
- Spitalul Clinic de Recuperare;
- Spitalul de Boli Psihice Borúa;
175
- Centrul de Diagnosticare úi Tratament.
InstituĠia Prefectului JudeĠului Cluj este un element structural-funcĠional al funcĠiei
administrativ-politice, condus de prefect, doi subprefecĠi úi de directorii prefecturii (juridic úi executiv)
InstituĠia prefectului îndeplineste atribuĠiile úi prerogativele conferite prefectului prin
ConstituĠia României úi legile organice specifice. Prefectul este reprezentantul Guvernului în unitatea
adminsitrativ-teritorială, judeĠul Cluj. Organigrama instituĠiei este următoarea:
Fig. 54. Organigrama InstituĠiei Prefectului JudeĠului Cluj în 2010
InstituĠiile publice cu reprezentare judeĠeană, coordonate de prefect úi aparĠinând Guvernului

României, sunt următoarele:
servicii deconcentrate:
o DirecĠia Generală a FinanĠelor Publice a JudeĠului Cluj;
o DirecĠia JudeĠeană pentru Accize úi OperaĠiuni Vamale Cluj;
o Garda Financiară - SecĠia Cluj;
o Oficiul Teritorial pentru IMM úi Cooperare Cluj-Napoca;
o Comisariatul Regional pentru ProtecĠia Consumatorilor Cluj
úi Comisariatul JudeĠean pentru ProtecĠia Consumatorilor Cluj;
o AgenĠia JudeĠeană pentru PrestaĠii Sociale Cluj;
o Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj;
o Organismul Intermediar pentru Programul OperaĠional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane - Regiunea Nord-Vest;
o Casa JudeĠeană de Pensii Cluj;
o AgenĠia JudeĠeană pentru Ocuparea ForĠei de Muncă Cluj;
o DirecĠia pentru Agricultură úi Dezvoltare Rurală Cluj;
o Oficiul JudeĠean pentru Ameliorare úi ReproducĠie în Zootehnie Cluj;
o Oficiul de Studii Pedologice úi Agrochimice Cluj;
176
o Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea SeminĠelor úi Materialului Săditor Cluj;
o Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic úi de Vânătoare Cluj-Napoca;
o Oficiul JudeĠean de ConsultanĠă Agricolă Cluj;
o Oficiul JudeĠean de PlăĠi pentru Dezvoltare Rurală úi Pescuit Cluj;
o AgenĠia pentru PlăĠi úi IntervenĠie pentru Agricultură - Centrul JudeĠean Cluj;
o DirecĠia de Sănătate Publică a JudeĠului Cluj;
o AgenĠia Regională pentru ProtecĠia Mediului Cluj-Napoca – Regiunea Nord-Vest;
o AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Cluj;
o Garda NaĠională de Mediu - Comisariatul Regional Cluj;
o DirecĠia Apelor Someú Tisa;
o DirecĠia Regională de Poútă Cluj-Napoca;
o Oficiul JudeĠean de Poútă Cluj;
o DirecĠia JudeĠeană pentru Cultură, Culte úi Patrimoniul Cultural NaĠional Cluj;
o DirecĠia pentru Sport a JudeĠului Cluj;
o DirecĠia pentru Tineret Cluj;
o Clubul Sportiv Municipal Cluj-Napoca;
o Casa de Cultură a StudenĠilor;
o DirecĠia Sanitară Veterinară úi pentru SiguranĠa Alimentelor Cluj;
o DirecĠia Regională de Statistică Cluj.
companii naĠionale úi regii autonome naĠionale cu reprezentare în teritoriu:
o R.A. AdministraĠia Patrimoniului, Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare
úi Protocol „Victoria” Cluj;
o R.A. RomâniaFilm – Filiala Transilvania;
o Casa de Asigurări de Sănătate Cluj;
o S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaú - Filiala Cluj;
o S.C. Eon Gaz S.A. – Regiunea Nord;
o A.N. ÎmbunătăĠiri Funciare S.A. – Sucursala Teritorială Someú-Tisa;
o C.N. de Transport a Energiei Electrice „Transelectrica” S.A.;
o C.N. Căi Ferate C.F.R. S.A. - Regionala de Căi Ferate Cluj;
o C.F.R. Călători - Regionala C.F.R. Călători Cluj;
o S.N. de Transport Feroviar de Marfă C.F.R. Marfă S.A. - Regionala C.F.R. Marfă Cluj;
o S.C. Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Cluj úi S.C. Hidroserv S.A. Cluj.
alte structuri:
o InspecĠia de Stat pentru Controlul Cazanelor, RecipienĠilor sub Presiune úi InstalaĠii de
Ridicat Cluj;
177
o DirecĠia Regională de Metrologie Legală Cluj;
o Inspectoratul JudeĠean pentru SituaĠii de UrgenĠă „Avram Iancu” Cluj;
o Serviciul de ProtecĠie Civilă;
o Inspectoratul de PoliĠie JudeĠean Cluj;
o Serviciul PoliĠiei Rutiere JudeĠene Cluj;
o PoliĠia Municipiului Cluj-Napoca;
o Inspectoratul de Jandarmi JudeĠean Cluj;
o Gruparea de Jandarmi Mobilă „Someúul” Cluj-Napoca;
o Oficiul Român pentru Imigrări - Serviciul JudeĠean Cluj;
o Oficiul JudeĠean de Cadastru úi Publicitate Imobiliară Cluj;
o Centrul Militar Zonal Cluj;
o Oficiul de Mobilizare a Economiei úi Pregătire a Teritoriului pentru Apărare a JudeĠului
Cluj;
o Inspectoratul ùcolar JudeĠean Cluj;
o Centrul Regional de Formare Profesională a AdulĠilor Cluj;
o InspecĠia Socială JudeĠeană Cluj;
o DirecĠia Generală Autorizare, Privatizare úi Post-privatizare ReprezentanĠa Teritorială
Nord-Vest;
o DirecĠia Silvică Cluj-Napoca;
o AgenĠia Domeniului Statului - Sucursala Cluj;
o AgenĠia NaĠională pentru Pescuit úi Acvacultură - Filiala Cluj;
o DirecĠia Regională de Drumuri úi Poduri Cluj;
o Autoritatea Rutieră Română - AgenĠia Cluj;
o Registrul Auto Român - ReprezentanĠa Cluj;
o Inspectoratul General pentru ComunicaĠii úi Tehnologia InformaĠiei - DirecĠia Teritorială
Cluj;
o AgenĠia NaĠională pentru Resurse Minerale - Compartimentul de InspecĠie Teritorială
pentru Resurse Minerale Cluj;
o Inspectoratul Teritorial de ConstrucĠii Nord-Vest - Serviciul Control Calitate Lucrări de
ConstrucĠii nr. 6 JudeĠul Cluj.
Caracterul funcĠiei administrativ-politice judeĠene a municipiului Cluj-Napoca.
Concluzia: prin statut úi definiĠie, funcĠia are destinaĠie externă.
178
4.1.2.3.3. FuncĠia administrativ-politică regională a municipiului Cluj-Napoca
4.1.2.3.3.1. Elementele funcĠiei administrativ-politice regionale a municipiului Cluj-Napoca
La baza construcĠiei funcĠiei administrativ-politice regionale, în care geosistemul Cluj-Napoca

ocupă „locul central”, stau câteva elemente sistemice, dintre care cele mai importante sunt AgenĠia de
Dezvoltare Regională Nord-Vest úi Consiliul de Dezvoltare Regională.
AgenĠia de Dezvoltare Regională Nord-Vest este un organism constituit în scopul
administrării, dezvoltării úi cooperării regionale, intraregionale, interregionale úi transfrontaliere, fiind
de utilitate publică úi având personalitate juridică. ResponsabilităĠile sale se circumscriu obiectivelor
politicii de dezvoltare regională a României, definite prin lege, mai exact diminuarea dezechilibrelor
regionale existente, corelarea politicilor sectoriale la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest úi
stimularea cooperării interregionale, interne úi internaĠionale. AtribuĠiile de bază ale AgenĠiei, în
număr de 10, susĠin direcĠiile strategice în dezvoltarea sa geopolitică la nivel naĠional úi internaĠional.
Organigrama funcĠional-instituĠională a AgenĠiei cuprinde:
Directorul general:
o Departamentul de comunicare publică úi cooperare internaĠională;
o DirecĠia dezvoltare strategică:
- úase birouri judeĠene;
- Biroul audit intern;
- Biroul juridic.
o Departamentul management intern.
DirecĠia Implementare Programe OperaĠionale Regionale:
o Departamentul asistenĠă tehnică úi relaĠia cu AMPOR:
- Biroul evidenĠă operaĠiuni.
o Departamentul evaluare selecĠie contractare POR.
DirecĠia gestionare programe:
o Departamentul monitorizare verificare proiecte POR;
- Biroul monitorizare proiecte;
- Biroul verificare proiecte.
o Departamentul monitorizare PHARE.
DirecĠia economică: Biroul contabilitate úi Biroul control.
Consiliul de Dezvoltare Regională este organismul deliberativ, coordonator de procese de
dezvoltare regională. Structura sa cuprinde preúedinĠii consiliilor judeĠene din regiune, reprezentanĠii
consiliilor municipale, orăúeneúti úi comunale din regiune, consiliul fiind condus de către un preúedinte
úi de doi vicepreúedinĠi (aleúi prin rotaĠie).
179
DirecĠia Regională de Statistică Cluj reprezintă o unitate cu personalitate juridică,
subordonată Institutului NaĠional de Statistică (I.N.S.), ce organizează úi întreĠine sistemul
informaĠional statistic în profil teritorial, având ca obiect de activitate:
culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza, difuzarea rezultatelor cercetărilor statistice úi
constituirea la nivel teritorial a seriilor de date statistice, oficiale cu caracter economic,
financiar, social, demografic, juridic, necesare elaborării politicii economice úi sociale,
informării opiniei publice;
asigurarea veridicităĠii datelor furnizate de către agenĠii economici úi sociali, serviciile
publice, organismele guvernamentale úi neguvernamentale, care se găsesc sau îúi desfăúoară
activitatea pe raza judeĠului;
realizarea lucrărilor din programele anuale de activitate stabilite de I.N.S.;
publicarea úi diseminarea datelor statistice.
În realizarea obiectivelor sus menĠionate, DirecĠia Regională de Statistică Cluj are următoarele
atribuĠii:
asigură culegerea, verificarea, prelucrarea úi analiza datelor statistice de la agenĠii
economici úi sociali pentru cercetările prevăzute în Programul Cercetărilor Statistice
aprobat;
organizează úi efectuează cercetări statistice cu caracter special cum ar fi: recensăminte,
anchete selective úi alte cercetări statistice pe baza dispoziĠiilor primite de la I.N.S.;
organizează perfecĠionarea pregătirii profesionale în domeniul statisticii pentru personalul
din direcĠiile regionale de statistică;
organizează instruiri, îndrumă úi acordă asistenĠă metodologică unităĠilor economice úi
sociale pentru completarea formularelor;
participă la experimentarea úi definitivarea metodologiilor statistice elaborate de I.N.S.;
propune soluĠii pentru îmbunătăĠirea sistemului de indicatori, a formularelor de colectare a
datelor statistice precum úi a metodologiei de organizare úi realizare a cercetărilor asupra
agenĠilor economici sau asupra gospodăriilor populaĠiei;
asigură aplicarea normelor legale úi a celor stabilite de I.N.S. cu privire la
determinarea úi publicarea indicatorilor statistici;
furnizează către I.N.S. datele úi informaĠiile statistice la perioadele úi termenele prevăzute
în planul de activitate;
informează administraĠia publică locală, la solicitarea acesteia, asupra evoluĠiei
principalilor indicatori de dezvoltare economico-socială úi a principalelor aspecte ce
intervin în economia judeĠului;
prezintă semestrial I.N.S.-ului informări asupra activităĠii desfăúurate;
180
editează anuare, breviare, buletine úi alte publicaĠii la nivelul judeĠului.
Fig. 55. Organigrama DirecĠiei Regionale de Statistică Cluj în 2010
4.1.2.4. FuncĠia comercială a municipiului Cluj-Napoca

Serviciile comerciale, în cadrul „modelului strutural al activităĠilor umane” (H.S. Geyer, 2001)
sunt situate în „stratul 4”, urmând evolutiv sectorul primar, extracĠiile úi manufactura úi precedând
activităĠile de servicii, relaĠionare úi organizare publică. În „activităĠile economice ale cunoaúterii” (J.
Montgomery, 2007), „vânzările” sunt introduse la capitolul „afaceri”. În toate studiile
antropogeografice, comerĠul úi activităĠile comerciale sunt caracterizate ca definitorii pentru locuri
centrale, târguri, oraúe, etc. Chiar dacă rolul urbogenetic al serviciilor comerciale este parĠial, în
perioada medievală, „serviciile” au fost cvasiprezente în formarea úi consolidarea viitoarelor oraúe.
„Formele embrionare ale oraúelor comerciale (medievale-europene – n.n.) sunt târgurile locale úi
agenĠiile comerciale” (V. Surd, 2003). După dezastrul produs în spaĠiul urban antic de către frontiera
iudeo-creútină úi de către popoarele migratoare, târgul local apare din nevoia populaĠiei zonale de a
face schimburi de mărfuri. Aceste târguri apar în peisajul geografic al „liniilor de contact” geologic úi
geomorfologic, constituind expresia „determinismului geografic” (naturalist) în evoluĠia geografică a
populaĠiilor (V. Gârbacea, 1996; V. Surd, 2003). Se prefigurează, aúadar, în orice intreprindere
gnoseologică asupra activităĠilor terĠiare, că ele „au însoĠit” antropogeneza urbană, prin „necesitatea
pentru comerĠ” (C.C. Adams, 2008). Această necesitate este resimĠită presant pe scara istoriei când au
fost atinse condiĠiile necesare acestuia:
resurse naturale abundente úi produse manufacturate;
181
mijloace de transport eficiente úi ieftine;
siguranĠă úi protecĠie pentru schimburi, etc.
În fond, aúa cum remarcă J.N. Tilden (2008), „ComerĠul înseamnă trafic úi schimb – de bunuri
úi servicii...”. ComerĠul nu este însă apanajul „istoriei târzii”, medievale. El a fost în permanenĠă un
element structural al tuturor aúezărilor, chiar dacă în antropogeografia timpurie era conútientizat ca
„schimb”. Marile „sisteme de aúezări” (V. Surd, 2003), care existau úi în antichitate, nu numai astăzi,
resimĠind nevoia unor relaĠii de schimb sistematice, au inventat metode de organizare a acestuia,
beneficiind úi exploatând în acest sens cuceririle cunoaúterii, datorită cărora circulaĠia, contactele,
deplasarea úi comunicarea între comunităĠi úi „neamuri” au devenit tot mai dinamice. La acest
moment, omul inventează un instrument de schimb care va revoluĠiona lumea úi va face trecerea la
stadiul de relaĠii comerciale. Din acest moment, lumea va face comerĠ folosind un nou instrument, úi
anume moneda. Din acest moment de prag, oraúele îúi consacră definitiv funcĠia comercială, iar unul
dintre exemplele strălucite úi semnificative din lumea antică erau oraúele etrusce, în care atelierele
meúteúugăreúti úi prăvăliile aveau „trotuar” special construit, pentru expunerea produselor de vânzare.
Aúa cum am menĠionat mai devreme, frontiera iudeo-creútină úi loviturile migraĠiilor au făcut
ca această lume bine organizată să decadă úi să dispară, iar oraúele (comerciale) au dispărut úi ele, cel
puĠin în spaĠiul geografic vest-european. Aici vor trece sute de ani până când germenii noilor oraúe
europene vor apărea. ùi aceúti germeni aveau aproape întotdeauna asociată úi funcĠia comercială
configurată pe rolul aúezărilor de „târguri úi bâlciuri”.
Pentru fundamentarea teoretică a demersului meu gnoseologic mă voi folosi în prezentarea
evoluĠiei activităĠii comerciale a viitoarelor oraúe (medievale) de construcĠia taxonomică folosită de O.
Drimba, 1987. Conform acesteia, după căderea Imperiului Roman úi până în Evul Mediu avem
„comerĠ fără negustori” (M.M. Postan, preluat din O. Drimba, 1987). Din sec. al VIII-lea, în diocezele
episcopale se crează locuri pentru tranzacĠii comerciale în care se organizau târguri săptămânale úi
bâlciuri (una-două pe an). Apare prima ruptură în construcĠia frontierei iudeo-creútine, care considera
sărăcia o virtute, o condiĠie a fericirii: organizarea instituĠiilor comerciale úi acumularea averilor,
sistem căruia nu îi rezistă nici măcar biserica creútină.
182
Negustorii. La începuturi sirieni úi evrei, pe parcurs aproape în totalitate evrei, se stabilesc în
oraúe úi târguri (din sec. al IX-lea în toate marile oraúe se formează cartiere de negustori evrei). Se
înmulĠesc din sec. al VIII-lea úi negustorii franci, dar în toate regiunile Europei, spaĠiul comercial va fi
dominat de evrei. Harta căilor comerciale uzuale în perioada sec. VIII-X cuprindea întreaga Europă,
Asia (până dincolo de Caucaz), Africa de Nord úi Peninsula Arabă.
Fig. 56. Căile úi principalele oraúe comerciale din perioada sec. VII-XI d. Chr.
(sursa: prelucrare după O. Drimba, 1987)
Mărfurile. Principalele articole care făceau obiectul comerĠului la distanĠe mari erau grâul,
sarea, vinul, lâna, bumbacul, lemnul, sclavii, etc.
Zonele active din punct de vedere comercial. Cele mai active zone comerciale din Europa
Evului Mediu erau:
zona mediteraneană, controlată de oraúele italiene úi în care domina comerĠul maritim;
zona flamandă úi scandinavă în care se comercializa cu succes stofe úi Ġesături (de lână),
etc.; în această zonă se vor dezvolta viitoarele mari centre industriale: Brugge, Gent, Ypres,
Lille, Arras, etc.; din această zonă vor avansa spre est normanzii, care vor susĠine comerĠul
în tot nordul, estul úi sud-estul Europei până la BizanĠ;
zona teutonică, cea care organizează celebrele hanse; în sec. al XIII, Hansa Teutonică
reunea peste 70 de oraúe; câmpul de acĠiune al acesteia cuprindea o arie geografică ce
includea Londra, Brugge, Novgorod, Lübeck, etc.;
183
zona vest-europeană cuprindea FranĠa, Anglia, Spania úi Germania central-meridională;
zona bizantină, cea mai veche úi singura bine structurată úi consolidată úi care, în fond, din
punct de vedere geografic-istoric, nici nu poate fi inclusă într-o taxonomie, comună tuturor
celorlalte; câtă vreme zonelor comerciale europene (vestice, centrale, teutonice,
meridionale, etc.) li se poate ataúa eticheta de „Ev Mediu”, celei bizantine nu, aici
„...tradiĠiile antice s-au menĠinut viguroase cel puĠin până în sec. al VII-lea” (O. Drimba,
1987).
Moneda úi originea creditului. Geografia „monedei europene” úi a creditului a avut o evoluĠie
úi o dinamică lentă până în sec. X-XI în zona centrală úi vestică a Europei. Geografia comercială era
caracterizată aici de următoarele elemente specifice:
în perioada timpurie, pentru schimburile comerciale din târguri se bătea monedă (pentru
durata târgului) de către meúteri specializaĠi ai târgului;
moneda folosea mai mult pentru plata censului, a dărilor úi foarte puĠin ca mijloc de
schimb;
atât censul cât úi impozitele úi taxele se plăteau de regulă în natură (produse, animale, arme,
etc.);
metalele preĠioase erau folosite ca mijloace de circulaĠie sub formă de bijuterii;
comparativ cu monedele bizantine (de aur) sau cu dirhanul arab (de argint), monedele vest-
europene aveau o mică importanĠă (J.M. Kulischer, preluat din O. Drimba, 1987).
Creditul, ca operaĠie comercială, nu este consacrat până în sec. VII-VIII. PlăĠile se făceau în
bani lichizi. Germenii creditului comercial se prefigurează însă într-una dintre cele două feluri de
operaĠii comerciale: cea în care cumpărătorul, care deúi plătea marfa, nu devenea proprietarul ei
„imobil” decât după o perioadă prestabilită, în care vechiul proprietar avea dreptul fie să îúi
răscumpere marfa, fie să îúi păstreze plata.
Tehnici comerciale europene. Conform lui G. Fourquin, citat de O. Drimba (1987), revoluĠia
comercială, care a început să se schiĠeze în sec. al XI-lea, a fost în bună parte o revoluĠie a tehnicilor
negustoreúti. Aceste tehnici vor crea o asemenea evoluĠie încât vor fi numite „revoluĠionare”. Care au
fost ele úi cum au influenĠat acestea oraúele? Ce rol geografic au dobândit oraúele în acest “salt” al
evoluĠiei geografiei comerciale? Voi constata enumerând succint seria principalelor schimbări care au
generat noi tehnici:
schimbarea de atitudine a bisericii faĠă de împrumutul cu dobândă;
scăderea importanĠei „bâlciurilor” úi întărirea rolului comercial al târgurilor permanente;
schimbarea atitudinii seniorilor faĠă de negustori úi acordarea de avantaje úi facilităĠi în
târgurile de pe teritoriile lor;
organizarea superioară a negustorilor în „consulate”;
184
sedentarizarea comerĠului în târguri úi scăderea comerĠului ambulant (itinerant);
liberalizarea împrumuturilor cu dobândă (începând cu sec. al X-lea);
instituirea comerĠului pe credit úi gajarea împrumuturilor comerciale (cu 30-40% dobândă);
sec. XIV-XV înregistrează răspândirea actelor scrise (scrisori de afaceri, contabilităĠi în
partidă dublă – VeneĠia, apariĠia monedei de hârtie, apariĠia poliĠei úi a cecului – ordinul de
plată);
apariĠia societăĠilor comerciale (companii comerciale).
Aceste noi tehnici de comerĠ au produs în lanĠ adevărate mutaĠii social-economice care au
configurat, au impus úi au consacrat o nouă geografie, o geografie în care oraúul comercial începe să
domine aproape toate „spaĠiile geografice” fizice úi sociosistemice. Este pasul prin care „renaúterea” úi
„explozia geografică” a oraúelor în spaĠiul european se consacră prin sintetizarea tuturor proceselor
noii frontiere în două fenomene ale frontierei europene: fenomenul activităĠii comerciale úi fenomenul
activităĠii meúteúugăreúti.
LanĠul critic-evolutiv al noii frontiere va consacra din acest moment adevărate „revoluĠii” în
geografia socială, geografia muncii, geografia urbană, geografia populaĠiei, geografia economică,
geografia transporturilor, etc. Este perioada sec. XIV-XVI când apar germenii capitalismului. Baza
economică a Renaúterii au constituit-o noile relaĠii economico-sociale capitaliste úi apariĠia în oraúe a
burgheziei, o nouă clasă socială. Acum este momentul marilor descoperiri geografice úi fundamentarea
comerĠului mondial.
PoziĠia dominantă în această lume va fi ocupată de oraú. Din acest moment, oraúele vor deveni
locuri centrale, ele vor cataliza toate energiile geografice, consacrându-se prin funcĠii generale úi
particulare (specifice). Între acestea, funcĠia comercială va domina până în sec. XX când, în loc să
decadă, va cunoaúte o nouă revoluĠie geografică susĠinută de noua revoluĠie a cunoaúterii. Avansez în
acest sens câteva dintre particularităĠile prin care funcĠia comercială a oraúului, în societăĠile moderne
úi postmoderne, se caracterizează:
serviciile comerciale vor urmări úi se vor fixa geografic nu în concentrările de populaĠie, ci
în concentrările de trafic (K. R. Schneider, 2003);
piaĠa urbană úi spaĠiul urban asigură afacerilor acces mai scurt, mai larg, mai rapid úi mai
convingător la úi spre cererea cumpărătorului;
oraúele intră în competiĠie indirectă pentru bunuri úi servicii schimbate pe plan naĠional úi
internaĠional prin costul úi calitatea resurselor locale, a informaĠiilor úi ainfrastructurii de
afaceri (M. Boddy, M. Parkinson, 2004);
sectoarele producĠiei de bunuri comercializate extern úi serviciile, sunt motoarele principale
ale performanĠei urbane prin crearea veniturilor;
185
funcĠia comercială asigură autorităĠilor locale (urbane) intrarea în competiĠie pentru o serie
de „evenimente comerciale episodice” (idem.): târguri internaĠionale; expoziĠii comerciale;
proiecte guvernamentale, regionale, internaĠionale, etc.;
susĠinerea comerĠului electronic prin infrastructură, mediu de afaceri optim, logistică
instituĠională, resurse umane competente, siguranĠă instituĠională, etc. (P. Loshin, J. Vacca,
2004);
consacrarea úi susĠinerea sistemelor mobile de comerĠ; domeniile de aplicare a acestor
sisteme (schimbul sau vânzarea úi cumpărarea de bunuri úi servicii sau informaĠii pe
Internet, prin utilizarea dispozitivelor/aparatelor de mână, mobile) sunt clasificate astfel:
Tabelul 29. Domeniile de aplicare a comerĠului mobil
Domenii Aplicare ClienĠi
ComerĠ TranzacĠii úi plăĠi mobile Firme
EducaĠie Clase úi laboratoare mobile ùcoli
Planificarea resurselor unei
Management resurse ToĠi
companii
Download de jocuri, muzică, Industria de divertisment
Divertisment
etc.
Accesare úi actualizare fiúe
Ocrotirea sănătăĠii Spitale, policlinici úi sanatorii
pacienĠi
PoziĠionare globală, sfaturi în
Trafic Transporturile
privinĠa traficului
Industria turistică úi vânzările
Călătorii úi vânzare de bilete Managementul călătoriilor
de bilete
Sursa: Wen-Chen Hu, Chung-wei Lee úi Jyh-haw Yeh (2004)
funcĠiile comerciale ale oraúului participă într-o proporĠie covârúitoare la generarea úi

consacrarea poziĠiei oraúului de generator úi vector de influenĠă a frontierelor (V. Surd, B.
Păcurar, 2010);
„modelarea gusturilor” (prin comerĠ), modelarea „periferiei” de către centru, orientarea
consumului spre produsele „centrului”.
Acest periplu gnoseologic prin particularităĠile funcĠiei comerciale a oraúului postmodern ne
conduce în final la o poziĠie din care actul cunoaúterii geografice a municipiului Cluj-Napoca, prin
intermediul funcĠiei sale comerciale (clasice, electronice, mobile, bancare, etc.), este deschis unor
diverse perspective úi care pot asigura variante de analiză sistemică, într-o manieră funcĠionalistă.
4.1.2.4.2. Logistica instituĠională a funcĠiei comerciale a municipiului Cluj-Napoca
Dintre toate funcĠiile terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca, funcĠia comercială are o trăsătură
fundamentală, care o predispune la o analiză geospaĠială úi structurală total diferită faĠă de celelalte
funcĠii. Această trăsătură este evidenĠiată de complexitatea structurală în cadrul amprentei
186
topogeografice. În Cluj-Napoca, funcĠionează anual circa 25.000 de societăĠi comerciale cu obiect de
activitate comerĠul. În 2010, existau 23.420. Aúadar, volumul comerĠului, complexitatea formelor,
multitudinea domeniilor comerciale úi gama bogată a infrastructurii logistice úi arhitecturale mă
determină să renunĠ la taxonomia clasică, consacrată de studiile anterioare úi de statisticile încă
oficiale, asigurate de DirecĠia de Statistică, úi să căut o sintetizare a structurii funcĠiei după: categorii
de logistică instituĠională; categorii de mărfuri; forme de organizare, etc. În acest caz, voi începe cu
structura instituĠional-juridică, cea care instituie úi controlează statutul societăĠilor comerciale: Oficiul
NaĠional al Registrului ComerĠului.
Oficiul Registrului ComerĠului de pe lângă Tribunalul Cluj, cu sediul în str. Iaúilor, nr. 24,
are ca funcĠii următoarele:
publicitate legală;
evidenĠa situaĠiei juridice úi financiare a tuturor companiilor;
informare economică úi statistică;
informare comunicaĠională;
simplificarea procedurilor de înregistrare úi autorizare a firmelor;
informare úi asistenĠă.
Mai mult, Oficiul oferă o serie de servicii specifice precum: identificarea firmelor, statistici
despre companii, topuri firme, eliberare certificate constatatoare, etc. În ceea ce priveúte statisticile,
instituĠia asigură astfel de date pentru operaĠiuni în regim comercial, societăĠi comerciale cu participare
străină la capital precum úi sinteze statistice anuale.
Oficiul Registrului ComerĠului de pe lângă Tribunalul Cluj este practic instituĠia juridică a
Statului Român cu reprezentare teritorială (judeĠeană), care certifică úi asigură legalitatea activităĠii
societăĠilor comerciale în judeĠul Cluj.
FuncĠia comercială, prin complexitatea foarte mare a domeniului, impune clasificări de firme:
a) clasificarea firmelor cu obiect de activitate comerĠul, din punct de vedere al formei de
miúcare a mărfurilor:
o anticariat, antichităĠi, colecĠii;
o comerĠ cu amănuntul (en detail);
o comerĠ cu ridicata (en gros);
o comerĠ cu ridicata úi amănuntul;
o cooperaĠie;
o import-export;
o reprezentanĠe;
o supermagazine.
b) clasificarea din punct de vedere al domeniului economic:
187
o firme comerciale în mass media (audio, video, foto, carte, ziare, reviste, muzică,
echipamente muzicale);
o firme comerciale în publicitate
o firme comerciale în domeniul agricol (agroalimentare, apicol, avicultură, ciuperci,
horticultură, legume, vinuri, fructe, materii prime, accesorii, echipamente agricole,
cereale, nutreĠuri, plante tehnice, zootehnie);
o firme comerciale în domeniul alimentaĠiei (carne, fructe, conserve, materii prime pentru
industria alimentară, arome, aditivi, lapte úi produse lactate, morărit úi panificaĠie, ulei,
zahăr, dulciuri, etc.)
o firme comerciale în domeniul băuturilor (alcoolice, echipamente de îmbuteliere,
ambalare, etc. úi materii prime pentru producerea alcoolului; băuturi nealcolice - ape,
sucuri, răcoritoare, etc.);
o firme comerciale în domeniul amenajării caselor úi ambientului (dendrologie, animale de
companie, hrană úi accesorii, galanterie, bijuterii úi cadouri, mobilier, interior úi exterior,
tapiĠerii, uúi, paturi, ferestre, articole menaj, articole úi instalaĠii de încălzire, tehnică
sanitară, electrice úi electronice, climatizare úi ventilaĠie, produse de frizerie, coafor,
cosmetice úi parfumerie, covoare, carpete, mochete úi cuverturi, decoraĠiuni interioare úi
exterioare, etc.);
o firme comerciale în domeniul sportului (comerĠ cu articole sportive, biciclete úi
motociclete, pescuit úi vânătoare, etc.);
o firme comerciale în domeniul chimic (produse din cauciuc, detergenĠi, solvenĠi, lacuri úi
vopsele, materii prime, produse de PSI úi PM, utilaje úi instalaĠii);
o firme comerciale cu produse din lemn úi derivate (ambalaje, hârtie, instalaĠii, utilaje,
unelte, produse silvice, tâmplărie);
o firme comerciale cu materiale plastice (ambalaje, echipamente, materii prime, produse
prelucrate, etc.);
o produse din sticlă;
o produse IT;
o firme comerciale în domeniul comunicaĠiilor;
o firme comerciale în domeniul „electrice”;
o firme comerciale în domeniul electronice;
o firme comerciale în construcĠii úi materiale de construcĠii;
o firme comerciale în transporturi (agenĠii de bilete, echipament transport aerian, rutier,
rulant, feroviar);
188
o firme comerciale în autovehicule (echipamente de securitate, ambarcaĠiuni, anvelope,
autovehicule, piese de schimb, accesorii, carburanĠi, tractoare, remorci, camioane, etc.);
o firme comerciale în domeniul îmbrăcămintelor, pielăriei, marochinăriei úi textilelor;
o firme comerciale în domeniul încălĠămintelor (încălĠăminte úi accesorii încălĠăminte);
o firme comerciale în domeniul echipamentelor (cuptoare, cazane, compresoare,
echipamente hidraulice, produse industriale, echipamente de presiune, minerit, drumuri
úi poduri, construcĠii, etc.);
o firme comerciale în domeniul produselor industriale (feronerii, produse de inox,
laminate, metale preĠioase, metalochimice, profile metalice, tâîmplărie, mobilier, etc.);
o firme comerciale în domeniul instalaĠiilor (instalaĠii alimentare, frigorifice, echipamente
termice, aparate de măsură, sanitare, contoare, pompe, robineĠi, centrale termice,
motoare, transformatoare, reductoare, etc.);
o firme comerciale în domeniul utilajelor miniere, maúini-unelte, uleiuri, lubrifianĠi, piese
schimb, utilaje de săpat, scule diverse, echipamente de sudură úi vopsit, etc.;
o firme comerciale în domeniul articolelor de cultură, precum: obiecte de artă, materiale
pentru arte plastice, instrumente muzicale, cărĠi, obiecte de cult, etc.;
o firme comerciale în domeniul ocrotirii sănătăĠii (aparatură, medicamente, produse
farmaceutice, etc.);
ReĠeaua comercială a municipiului Cluj-Napoca, din punct de vedere al situării
topogeografice úi a categoriei de spaĠiu specializat, se prezintă astfel:
hale agroalimentare:
o Flora: situată în cartierul Mănăútur, cu o suprafaĠă de 808,6 m2, din care 200,66 sunt
spaĠii comerciale, putând asigura 72 de mese pentru produse agricole individuale úi
cuprinzând 31 de societăĠi comerciale úi PFA;
o Hermes: în cartierul Gheorgheni, cu o suprafaĠă de 1.073,52 m2, din care 285,60 sunt
spaĠii comerciale; 45 de mese pentru producătorii agricoli; 10 societăĠi comerciale úi
PFA; specializare în lactate, peúte, carne, produse apicole, panificaĠie;
o Zorilor: în cartierul omonim, având o suprafaĠă de 538,56 m2, din care 13,82 sunt spaĠii
comerciale; 23 de producători agricoli; spaĠii pentru lactate, carne, ouă úi produse
apicole;
o Mihai Viteazu, aflată în Complexul „Multiplex Leul”, cu o suprafaĠă de 3.000 m2; asigură
spaĠiu pentru 100 de producători agricoli, 50 de societăĠi comerciale úi întreprinderi
individuale; spaĠii comerciale pentru carne, panificaĠie, farmaceutice, etc.;
o Fortuna, de 500 m2, 45 de locuri la mese, 25 locuri de parcare úi 20 de spaĠii pentru
standurile ce existau înaintea construirii halei;
189
o IRA, de 800 m2.
pieĠe agroalimentare:
o PiaĠa Abator: 30 de producători agricoli úi una PFA;
o Agro Transilvania, cu 2.400 m2 úi standuri pentru 150 de comercianĠi.
complexe comerciale (de cartier): Ursus; Donath; Mirăslău; Liliacul; Minut; Diana;
Barodi; Flora; Fortuna; Hermes; Mercur; Minerva; Albina; Union; Sora; Sigma.
mall-uri (centre comerciale multifuncĠionale): Polus Center (191 de magazine, la care se
adaugă opt zone de divertisment, trei locuri de joacă úi 20 de restaurante úi cafenele) úi
Iulius Mall (210 magazine);
supermagazine: Billa; Vinmarkt; Oncos; Penny Market; Lidl (două magazine); Profi (trei
magazine); Unicarm.
hipermagazine: Auchan; Carrefour; Cora; Selgros; Metro; Real; Kaufland (două
magazine);
Fig. 57. Aglomerarea comercială Mănăútur-Vest - Floreúti în 2010

(prelucrare după Google Earth)
magazine depozit, specializate în amenajări interioare úi exterioare: Praktiker;

Arabesque; Ambient; Baumax; Dedeman; Salice; Casa Augustin, etc.
Expo Transilvania (cel mai important centru expoziĠional-comercial din centrul úi nord-
vestul României, organizând în perioada 1992-2010 peste 450 de târguri);
190
străzi comerciale (vaduri comerciale): B-dul Eroilor; str. Napoca; Memorandumului; B-
dul 21 Decembrie 1989; Matei Corvin; str. Bucureúti; str. Regele Ferdinand; str. Aurel
Vlaicu; Calea Mănăútur; Calea Floreúti; str. Observatorului; str. Teodor Mihali; str. Plevnei.
pieĠe comerciale:
o PiaĠa Unirii;
o PiaĠa Mihai Viteazul;
o PiaĠa Mărăúti.
magazine de prezentare, specializate în comerĠul cu autovehicule: cuprind mărcile
Dacia-Renault; Citroen; Peugeot; BMW; Volkswagen; Opel; Mercedes; Audi; Fiat; Alfa
Romeo; Seat; Skoda; Suzuki; Toyota; Nissan; Chrysler; Ford; Chevrolet, etc.
staĠii de carburanĠi: úase staĠii Petrom; patru staĠii Rompetrol; úase staĠii Lukoil; úase staĠii
Mol; patru staĠii OMV úi una aparĠinând firmei Euroil.
Fig. 58. ProiecĠia geografică a funcĠiei comerciale în planul

municipiului Cluj-Napoca în 2010
Notă: fotoplanul cu extinderea subsistemului comercial (printre alte subsisteme terĠiare) în

zona centrală a municipiului se găseúte în Anexa nr. 3.
Caracterul funcĠiei comerciale a municipiului Cluj-Napoca.
Coef. localiz. = 1,09 (supranumeric) (conform Strategiei de Dezvoltare Cluj-Napoca, 2006).
Din suprafaĠa totală de spaĠii comerciale din Cluj-Napoca (circa 139832 m2), 44% este
acoperită de unităĠi de „proximitate” úi specializate (mobilier, materiale de construcĠie, piese auto,
etc.), 35% de centre comerciale, iar restul de 21% de unităĠi tip supermarket, hipermarket,
cash&carry, discount úi bricolaj. ComercianĠii preferă pentru închiriere spaĠii în mall-uri úi în zona
191
centrală (B-dul Eroilor, B-dul Ferdinand, str. Napoca, PiaĠa Mihai Viteazul). În cartierul Mărăúti, cele
mai solicitate zone sunt str. Fabricii – sensul giratoriu, în Mănăútur – str. Izlazului úi Calea Floreúti, în
Zorilor – piaĠa cu acelaúi nume, iar în Grigorescu, spaĠiile din preajma PieĠei Fortuna.
În încheiere, mai amintesc faptul că, din punct de vedere comercial, municipiul Cluj-Napoca
este unul dintre cele mai bine cotate oraúe din România, suprafaĠa comercială la 1000 de locuitori fiind
de patru ori mai mare faĠă de media naĠională, mai exact 454 m2 / 1000 locuitori, spre deosebire de 101
m2 la mia de locuitori cât este media pe Ġară.
4.1.2.5. FuncĠiile turistice ale municipiului Cluj-Napoca

Geografia aúezărilor úi, în particular, geografia aúezărilor urbane, a studiat geosistemele urbane
încă de la consacrarea acestei ramuri în útiinĠa geografică, o consacrare obiectivă, determinată de
modificarea concepĠiei de a primi, înĠelege úi construi un oraú. Secolul XX a fost momentul istoric în
care se produce o revoluĠie de gândire în raporturile dintre două elemente sistemice ale structurii
urbane: elementul uman úi elementul construit. Din acest moment, activităĠile socio-umane din urban
sunt privite sistemic úi sunt clasificate, iar relaĠiile apărute între elementele sistemului úi stările lor sunt
definite ca funcĠii. Între aceste funcĠii se consacră, în ultimele decenii ale sec. XX, úi funcĠia turistică a
oraúului, aceasta úi ca o consecinĠă a exploziei „serviciilor turistice”, pe care oraúul începe să le ofere
în mod programatic. Se produce practic, în geografia urbană, o „specializare funcĠională, care permite
clasificarea oraúelor...” (V. Surd, 2003). Turismul úi serviciile turistice au ajuns astfel în situaĠia în
care prin ponderea, calitatea úi diversitatea
sau specializarea lor să determine dominanĠa
funcĠională a unor oraúe, aúa numitele oraúe
turistice.
„Serviciile turistice úi de
ospitalitate” au ajuns astăzi să configureze
în geografie un „sistem al serviciilor de
turism” (E. Laws, 2004), care, pe lângă
elementele de atracĠie de bază (elemente de
destinaĠie), înglobează transportul, operatorii
de turism úi comerĠul, recunoscând úi
Fig. 59. Modelul sistemului serviciilor de turism integrând úi factori externi sistemului turistic
(după E. Laws, 2004) precum factorii competiĠionali (competitivi).
Autorul a construit un tablou al sistemului serviciilor de turism (a se vedea figura nr. 59).
192
Explozia serviciilor turistice din ultimele decenii a determinat apariĠia úi consolidarea unor
concepĠii úi abordări sistematice de geografie a turismului. ùcoala geografică clujeană vede acest
domeniu ca „un fenomen social-economic la scară planetară” (N. Ciangă, 2001), pe care îl studiază cu
metodele specifice geografiei, confirmând existenĠa a trei elemente ce concură la dezvoltarea lui:
cererea turistică;
potenĠialul turistic;
legătura dintre primele două, constând din deplasare, consum turistic úi intecorelaĠiile
determinante cu celelalte ramuri socio-economice.
Această complexitate a servicilor turistice determină (în concepĠia lui N. Ciangă, 2001)
următoarele caracteristici, prezentate esenĠializat:
caracterul de masă;
generalizarea în masă a fenomenului turistic;
internaĠionalizarea, globalizarea úi creúterea frecvenĠei actului turistic;
diversificarea turistică, etc.
Acest proces foarte dinamic a cuprins, în primul rând, sociosistemele urbane, care, datorită
specificului antropic, produc asupra factorului uman presiuni psihologice, care îl determină să găsească
posibilităĠi de evadare úi recreere. Astfel, au apărut în sistem cei doi poli: emitentul – reúedinĠa
turistului úi locul cu funcĠie de primire (primitorul), între care se află „teritoriul de tranzit turistic”
(idem). Între cele trei elemente geografice care concură la dezvoltarea turismului, fondul turistic urban
se exprimă (spre exemplu în concepĠia Gabrielei Ilieú, 2008), în trei categorii de elemente:
elemente primare: culturale; sportive; de agrement; de patrimoniu; sociale.
elemente secundare: cazare; alimentaĠie publică; spaĠii comerciale; pieĠe.
elemente adiĠionale: accesibilitate; transport public; spaĠii de parcare; infoturismul, etc.
Consider mai interesante úi mai reprezentative, construcĠiile conceptuale asupra celor trei mari
categorii geografice care influenĠează turismul, pe cele elaborate de N. Ciangă în 2001, úi care justifică
aproape exhaustiv determinările funcĠiilor turistice urbane. Adaptându-le scopului meu, le-am grupat
astfel:
a) fondul turistic:
natural (morfoturistic; climoturistic; hidroturistic; bioturistic);
antropic (vestigii antropice; peisajul urban; obiective culturale; momente cultural-
festive úi cultural-útiinĠifice);
instituĠii reprezentative în geografia urbiului;
construcĠii cultural-religioase, monumente artistice úi de arhitectură.
b) baza materială (din punct de vedere al funcĠionalităĠii):
193
specific turistică (dotări de cazare, de recreere, transport turistic, reĠea comercială
integrată în hoteluri, dotări terapeutice, echipamente turistice);
cu caracter general aparĠinând complexului socio-economic (reĠeaua administrativ-
comercială úi socio-culturală, transporturile úi telecomunicaĠiile).
c) factorii stimulatori/inhibitori ai circulaĠiei turistice:
factori politici;
factori economici;
factori socio-demografici;
factori psihologici;
factori militari.
Bazându-mă pe aceste fundamentări úi pe altele studiate în literatura geografică, am considerat
necesar să abordez fundamentarea funcĠiilor turistice pornind de la constructia raportului tri-
funcĠional urban: necesitate – ofertă – relaĠie funcĠional instituĠională. În economia turismului, orice
oraú care îúi asumă, programatic, oferta turistică trebuie să-úi raporteze conceptual funcĠia turistică la
cele trei elemente de mai sus. Între necesitate (cerere) úi ofertă, trebuie să intervină o relaĠie
funcĠională, deci funcĠia turistică pe care oraúul o organizează, o construieúte úi o pune în acĠiune,
sistemic. În concepĠia mea, un oraú, pentru a avea úi a consacra o funcĠie turistică, în sensul de funcĠie
turistică specializată, nu în general, trebuie să îúi asigure instituĠii specializate necesare acesteia.
Acestea constituie logistica instituĠională a funcĠiei. Multe oraúe ar dori să ofere servicii turistice,
culturale, dar ele sunt simple oraúe balneare; medicale, iar instituĠiile medicale ale oraúului sunt
nesemnificative, etc.
În consecinĠă, un oraú îúi generează funcĠii turistice specializate doar atâta vreme cât poate
acoperi triunghiul funcĠional. Este astfel firesc să avansăm o clasificare a funcĠiilor turistice ale
municipiului Cluj-Napoca, pornind de la domeniile turistice în care poate acoperi triunghiul funcĠional.
Pe această fundamentare se bazează taxonomia funcĠiilor turistice ale municipiului, cuprinzând:
funcĠia cultural-turistică;
funcĠia medical-turistică;
funcĠia religios-turistică;
funcĠia plezirturistică (loisir-turistică);
funcĠia comercial-turistică;
funcĠia sportiv-turistică.
Dacă le vom analiza, vom constata că fiecare dintre ele exprimă, din partea municipiului Cluj-
Napoca, cerere, motivaĠie, ofertă, susĠinere úi logistică. Toate funcĠiile enumerate úi avansate se
comportă sistemic, permanent úi dinamic. Serviciile turistuice pe care municipiul le asigură prin
funcĠiile sale turistice, se transformă în funcĠii „bazice”, „externe” (V. Surd, 2003) pentru un spaĠiu
194
geografic ce nu mai poate fi clasificat drept adiacent. Toate funcĠiile turistice enumerate asigură
servicii turistice unui flux turistic global. Oferta serviciilor turistice ale municipiului Cluj-Napoca a
„lărgit piaĠa la limită” (A. Marga, 2008).
4.1.2.5.2. Logistica instituĠională a funcĠiilor turistice ale municipiului Cluj-Napoca
După acelaúi principiu de sistematizare prin care am evidenĠiat logistica instituĠională a

funcĠiilor culturale úi datorită complexităĠii úi diversităĠii formelor contemporane de manifestare a
funcĠiei turistice a municipiului Cluj-Napoca, voi prezenta structura instituĠională, prin care oraúul
susĠine această funcĠie, într-o formă sistematizată, integratoare. FuncĠiile turistice, pe care fiecare
instituĠie din municipiu le susĠine, sunt următoarele:
Tabelul 30. Elementele funcĠional-sistemice ale funcĠiilor turistice din Cluj-Napoca în 2010
FuncĠiile turistice sustinute

Nr.
elemente
FuncĠia plezir-
Nr. Logistica
comercial-
turistice
medical-
cultural-
religios-
turistică
turistică
turistică
turistică
turistică
turistică
sportiv-
FuncĠia
FuncĠia
FuncĠia
FuncĠia
FuncĠia
crt. instituĠională
în Cluj-
Napoca
1. Primăria Cluj-
1
Napoca
2. InstituĠii úcolare 75
3. UniversităĠi 10
4. Teatre 3
5. Opere/filarmonică 3
6. Centre culturale 10
7. Muzee/case
10
memoriale
8. Cinematografe 5
9. Galerii de artă 11
10. Reviste culturale 7
11. DirecĠii úi case de
7
cultură
12. Biblioteci 29
13. InstituĠii de cultură 7
14. Structuri sportive 24
15. UnităĠi medicale 507
16. InstituĠii publice 99
17. Mass-media locală 74
18. Centrul de
1
informare turistică
19. ReĠeaua comercială 5 740
20. ExpoTransilvania 1
21. AgenĠii de turism 111
195
22. Parcuri 78
23. Catedrale úi
15
biserici-monument
24. Cluburi, baruri,
terase, cazinouri, 238
cafenele
25. ReĠeaua de
204
alimentaĠie publică
26. Hoteluri, pensiuni,
moteluri, camping, 59
vile
27. Statui úi
21
monumente
28. StaĠiuni de odihnă
úi agrement din
2
zona periurbană úi
adiacentă
29. Baze de tratament
1
balnear
30. Cimitire 13
31. Elemente
geomorfologice, 4
hidrografice
Fig. 60. Obiectivele turistice ale municipiului Cluj-Napoca
196
Caracterul funcĠiilor turistice ale municipiului Cluj-Napoca.
154000
----------
9369000
Coef. localiz. = ---------------------------- = 0,8
2728
------------
132132
Nr. intrări + nr. ieúiri 254665 + 211014

Coef. asig. = -------------------------------- = --------------------------- = 1,51
Total pop. Cluj-Napoca 308000
Concluzia:
- Optez pentru caracterul extern al funcĠiilor, rezultat din coeficientul de asigurare (avem
un caz tipic de deformare a realităĠii prin folosirea formulelor bazate pe date statistice nesigure).
- Caracterul intern sau extern rezultă din sensul definitoriu al sistemului turistic. Nu
există turist intern într-un oraú. Turismul implică populaĠie externă (fluxuri intrare úi fluxuri
ieúire).
4.1.2.6. FuncĠia financiară a municipiului Cluj-Napoca

Antropogeografia, prin izvoarele sale materiale úi scrise, ne oferă o bogată informaĠie despre
„schimburile” comerciale. Pe scara evolutivă, societatea a simĠit nevoia simplificării úi perfecĠionării
schimbului astfel că istoriografia consemnează, începând cu sec. al VII-lea î.e.n., apariĠia primelor
monede în spaĠiul grecesc. Această invenĠie grecească s-a răspândit în lume foarte repede, uúurând
considerabil schimburile comerciale úi producând o adevărată „revoluĠie” în evoluĠia relaĠiilor dintre
popoare, monedele devenind „instrumente” frontaliere pentru culturile úi civilizaĠiile viitoare.
Odată consacrată această invenĠie (moneda), ea a impus úi niúte reguli de stăpânire úi de
administrare a ei. Apar deci, obiectiv, formele incipient-instituĠionale, care vor administra moneda în
numele stăpânului (monarhul, cetatea, republica, oraúul, etc.). Moneda implică nu doar monetărie, ci úi
un sistem de generare, administrare, colectare, circulaĠie úi control al acesteia. Acest nivel
antropogeografic trebuie să fi constituit germenul instituĠiilor monetare úi financiare.
Făcând un salt în istorie, vom constata că de la un anumit moment, societăĠile îúi organizează úi
îúi perfecĠionează această activitate prin „instituĠii” logistice, care pe parcurs vor genera úi funcĠia
specifică, adică funcĠia financiar-bancară. Această funcĠie ajunge în istoria modernă úi contemporană
la o asemenea complexitate încât astăzi constatăm, cu probatoriu útiinĠific, că sistemul financiar-bancar
197
este cel mai mobil úi mai dinamic dintre toate sistemele construite de geosistemul mondial. Pornind de
la forme simple, sistemul a îmbrăcat până astăzi o serie lungă de expresii geosociale úi economice:
baterea-emiterea monedei; strângerea dărilor; biruri; taxe vamale; comerĠul cu mărfuri bazat pe
monedă; impozite; taxe comunitare, etc. În prezent, tabloul financiar cuprinde adevărate sisteme
financiar-bancare úi nebancare precum:
sisteme financiar-bancare mondiale;
sisteme financiar-bancare internaĠionale;
sisteme financiar-bancare transnaĠionale;
bănci centrale (naĠionale);
instituĠii fiscale;
instituĠii financiare;
instituĠii bursiere;
organizaĠii bursiere;
bănci;
instituĠii de credit;
instituĠii de plată;
instituĠii nebancare;
alte instituĠii (de plată, financiare, nefinanciare, etc.).
Astăzi, geografia economică, indiferent de nivelul holarhic sau indiferent de taxonomia folosită
pentru clasificări-ierarhizări sistemice, pentru orice analiză geoeconomică, este obligată, în construcĠie,
să pornească de la sistemul financiar úi de la resursa financiară. Oricărei abordări structuralist-
sistemice a geosistemului financiar-bancar úi în consecinĠă úi a funcĠiilor financiar-bancare ale
geosistemelor, i se impune o taxonomie extrem de elaborată úi bazată pe o foarte bună competenĠă, cel
puĠin, informativ-documentară.
În acest context, geosistemele urbane, ca expresie desăvârúită a frontierei europene universale,
prezintă în structura lor funcĠională forme úi instituĠii complexe úi sofisticate ale spaĠiului financiar-
bancar. Pentru geosistemul urban Cluj-Napoca, bazându-mă pe geografia economică generală,
geografia sistemelor financiar-bancare, geografia sistemelor úi suprasistemelor economico-financiare,
geografia sistemelor de aúezări, consider că fundamentarea teoretică, dar úi abordarea analitică a
funcĠiei financiare ale oraúului, pot fi susĠinute de următoarea schemă:
198
Fig. 61. Structura sistemului financiar naĠional
Bazându-mă pe această construcĠie, voi prezenta la punctul următor structura sistemică a

funcĠiei financiare, bazate pe logistica instituĠională (elementele sistemului). Voi propune totodată
construcĠia structuralist-sistemică pentru fiecare dintre subsistemele funcĠionale, astfel încât tabloul
complex al funcĠiei financiare a municipiului Cluj-Napoca să fie pus în evidenĠă deoarece acest tablou
este expresia geografică a funcĠiei determinată de:
poziĠia holarhică în geosistemul financiar superior;
localizarea în teritoriul urban al municipiului Cluj-Napoca a instituĠiilor financiar-bancare
úi financiar-fiscale;
raporturile structural-sistemice ale geosistemului financiar clujean cu subsistemele
holarhice din zona sa de influenĠă;
serviciile financiare asigurate de municipiul Cluj-Napoca (servicii bancare; servicii de
asigurări úi reasigurări; audit financiar-contabil; brokeraj; management financiar; expertiză
financiară; expertiză contabilă; contabilitate; studiu de management; intermedieri valori
mobiliare; audit proiectare credite finanĠare; agenĠii bursiere; înfiinĠări-lichidări societăĠi
financiare; instituĠii de leasing; intermedieri financiare; analiza pieĠei financiare úi de
capital).
199
4.1.2.6.2. Logistica instituĠională a funcĠiei financiare a municipiului Cluj-Napoca
Subsistemul financiar-fiscal al municipiului Cluj-Napoca este constituit din două elemente

subordonate AgenĠiei NaĠionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) úi prin intermediul acesteia,
Ministerului FinanĠelor Publice. Aceste elemente subsistemice sunt DirecĠia Generală a FinanĠelor
Publice a JudeĠului Cluj úi SecĠia JudeĠeană Cluj a Gărzii Financiare.
Principalele direcĠii de acĠiune ale primului element sistemic (DirecĠia Generală a FinanĠelor
Cluj) sunt:
îmbunătăĠirea colectării veniturilor la bugetul general prin utilizarea modalităĠilor de
stingere a obligaĠiilor bugetare, inclusiv a tuturor modalităĠilor de executare silită;
combaterea evaziunii fiscale prin intensificarea controalelor la agenĠii economici;
administrarea contribuabililor, mici úi mijlocii, din judeĠul Cluj;
execuĠia de casă a contului curent general al trezoreriei statului;
sprijinirea consiliilor locale pe linia întocmirii úi executării bugetelor acestora;
realizarea de misiuni de audit conform tematicilor anuale sau a reclamaĠiilor, etc.
Conducerea DirecĠiei Generale este asigurată de către directorul coordonator, împreună cu cei
doi directori coordonatori adjuncĠi úi cu trezorierul-úef. InstituĠia îúi desfăúoară întreaga activitate în
următoarea structură:
Tabelul 31. Personalul DirecĠiei Generale a FinanĠelor Publice Activitatea de Metodologie
a JudeĠului Cluj (2010)
úi Administrarea
Structura DirecĠiei Generale a Nr.
FinanĠelor Publice Cluj personal / % Veniturilor Statului;
Aparat propriu 351 (43,44%) Activitatea de InspecĠie
AdministraĠia FinanĠelor Publice pentru Contribuabili
29 (3,59%) Fiscală; Activitatea de
Mijlocii
AdministraĠia FinanĠelor Publice a municipiului Cluj- Trezorerie; 18 servicii
179 (22,15%)
Napoca
AdministraĠia FinanĠelor Publice a municipiului Turda 60 (7,43%) indepedente; AdministraĠia
AdministraĠia FinanĠelor Publice a municipiului Dej 53 (6,56%)
finanĠelor publice pentru
AdministraĠia FinanĠelor Publice a municipiului Câmpia-
38 (4,70%)
Turzii contribuabili mijlocii; cinci
AdministraĠia FinanĠelor Publice a municipiului Gherla 41 (5,07%)
AdministraĠia FinanĠelor Publice a oraúului Huedin 34 (4,21%) administraĠii ale finanĠelor
AdministraĠia FinanĠelor Publice a comunei Apahida 7 (0,87%) publice municipale (Cluj-
AdministraĠia FinanĠelor Publice a comunei Baciu 7 (0,87%)
AdministraĠia FinanĠelor Publice a comunei Gilău 9 (1,11%) Napoca, Turda, Dej,
Total 808 Câmpia-Turzii, Gherla); o
Sursa: D.G.F.P. Cluj
administraĠie a finanĠelor
publice orăúenească (Huedin) úi trei administraĠii ale finanĠelor publice comunale (Gilău, Baciu,
Apahida).
200
Al doilea element subsistemic al sistemului-financiar fiscal al municipiului, este, după cum am
menĠionat anterior, SecĠia JudeĠeană Cluj a Gărzii Financiare, ce îúi împarte sediul cu DirecĠia
FinanĠelor Publice Cluj, în P-Ġa Avram Iancu, nr. 19. Această instituĠie, cu personalitate juridică,
exercită controlul privind prevenirea, descoperirea úi combaterea oricăror acte úi fapte din domeniul
fiscal, economic úi vamal, care au efect evaziunea úi frauda fiscală, în cadrul judeĠului Cluj. Este
condusă de un comisar úef, un comisar úef adjunct úi trei comisari úefi de divizie, care au în subordine
patru comisari superiori úi 27 de comisari.
Elementele structurale ale subsistemului financiar-monetar din municipiul Cluj-Napoca
sunt supravegheate de Banca NaĠională a României, prin Sucursala Cluj (una dintre cele trei sucursale
de grad I ale acesteia), úi cuprind:
1) instituĠii de credit:
instituĠii de credit – persoane juridice române:
o bănci: ATE Bank România SA; BRD – Groupe Societe Generale SA; Banca
Comercială Română; Raiffeisen Bank SA; UniCredit ğiriac Bank SA; Bank Leumi
România SA; Bancpost SA; Banca de Export-Import a României Eximbank SA; Banca
Românească SA – Membră a Grupului National Bank of Greece; Credit Europe Bank
(România) SA; Banca Transilvania SA; MKB Romexterra Bank SA; Alpha Bank
România SA; Piraeus Bank Romania SA; RBS Bank (România) SA; OTP Bank
România SA; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA; Emporiki Bank
România SA; Libra Bank SA; Banca C.R. Firenze România SA; Banca Comercială
Carpatica; CEC Bank SA; Volksbank România SA; ProCredit Bank SA; Porsche Bank
România SA;
o bănci de economisire úi creditare în domeniul locativ: Raiffeisen Bank - Banca pentru
LocuinĠe SA úi BCR - Banca pentru LocuinĠe SA.;
o organizaĠii cooperatiste de credit: AlianĠa Cooperativă de Credit Cluj-Napoca;
2) instituĠii financiare nebancare:
credite ipotecare / imobiliare: Imocredit IFN SA;
microcreditare: Microimo IFN SA;
leasing financiar: Romdevon Leasing InstituĠie Financiară Nebancară SA; Imoleasing IFN
SA; BT Leasing Transilvania IFN SA; Master Finance Group IFN SA; Portal Leasing IFN
SA;
activităĠi multiple de creditare: Maxim Leasing IFN SA; BT Direct IFN; Quick Leasing
IFN SA; Carion Credit IFN SA;
case de ajutor reciproc: 56 de C.A.R-uri;
case de amanet: opt în total;
201
case de schimb valutar: 13 în total.
3) alte instituĠii de credit: 192 în total;
4) alte instituĠii de plată: 23 în total (AN Express Limited; CambioReal Limited; Caxton Fx
Limited; Chase Paymentech Europe Limited; Collective Enterprises Limited; Western Union,
etc.)
Caracterul funcĠiei financiare a municipiului Cluj-Napoca.
Coeficient localizare = 1,19 (supranumeric) (cf. Strategiei de Dezvoltare Cluj-Napoca, 2006).
4.1.2.7. FuncĠia juridică a municipiului Cluj-Napoca

Obiectul de studiu al prezentei lucrări este oraúul (municipiul Cluj-Napoca). Din punct de
vedere geosocial, am fundamentat definiĠia oraúului ca geosistem, „o formă complexă de aúezare
omenească” (DEX, 1975) sau, conform definiĠiei avansate de către noi, un spaĠiu geografic complex
organizat, cu o dinamică permanentă, capabil să asigure o diversitate de funcĠii pentru evoluĠia úi
dezvoltarea proprie úi a spaĠiului său de influenĠă. În concluzie, oraúul este úi o colectivitate teritorială,
care, pentru evoluĠia sa, pentru autoorganizarea sa permanentă, este obligată să îúi stabilească norme
sociale, norme urbane, norme care sunt integrate într-o holarhie normativă capabilă să asigure oraúului
o continuă evoluĠie úi să participe la diviziunea normelor de funcĠionare sistemic-holarhică în
subsisteme úi suprasisteme. Pentru acest deziderat (scop), oraúul, ca sociosistem, este obligat să îúi
construiască instituĠii specializate pe domenii sistemice. Un astfel de domeniu este cel juridic, integrat
în holarhia justiĠiei suprasistemice, în cazul municipiului Cluj-Napoca în sistemul juridic naĠional
menit să aplice úi să asigure justiĠia Statului Român.
Rezultă că un sociosistem (oraúul), determinat de necesitatea satisfacerii nevoilor comunităĠii
(locale, regionale, naĠionale, internaĠionale), trebuie să evolueze într-un mod reglementat de anumite
principii úi norme (juridice), norme a căror aplicare este asigurată de instituĠii (aúezăminte). Voi defini
aceste instituĠii, juridice în cazul acesta, folosind accepĠiunile clasificatorii ale lui J. Szczepanski
(1972). Astfel, ele pot fi:
grupuri de persoane menite să rezolve probleme importante pentru colectivitate;
ansambluri de acĠiuni organizatorice, exercitate în numele colectivităĠii;
ansamblul de instalaĠii úi mijloace, care permit exercitarea funcĠiei juridice;
roluri sociale deosebit de importante (juridice, instituĠionale, etc.) ale unor membri sociali.
Dacă privim subsistemul juridic al unui sistem urban (în cazul de faĠă Cluj-Napoca), el este
structurat după principiile structuralist-sistemice în elemente, stările elementelor úi relaĠiile dintre cel
202
două. Elementele subsistemului juridic, care se constituie în „logistica instituĠională” (I. Bădescu, D.
Dungaciu, 1995) a funcĠiei juridice, sunt chiar instituĠiile sistemului juridic naĠional, repartizate
teritorial úi situate în teritoriul geografic al oraúului. AparĠinând listei de instituĠii pe care se bazează
aúezările umane, structurile umane (instituĠii economice, politice, sociale, culturale, útiinĠifice, etc.),
instituĠiile juridice ale unui oraú sau ale unui „sistem teritorial” (I. Ianoú, 2000) de nivel micro-
referenĠial, microspaĠial, au rolul geografic de reglare úi autoreglare sistemică menită să împiedice
„autodistrugerea colectivităĠilor prin combatere reciprocă” (J. Szczepanski, 1972), menite să calmeze
úi să împace conflictele dintre indivizi, indivizi úi instituĠii, instituĠii úi comunitate, etc., prin decizii,
bazate pe acte normative (legale, juridice), care sancĠionează actul perturbator în sistem.
Întrucât instituĠiile publice sunt organisme cu reprezentare teritorială, ele vor opera cu
instrumente juridice, într-un spaĠiu „jurisdicĠional”, asigurând prin actul juridic, aplicarea justiĠiei în
acel teritoriu jurisdicĠional. În funcĠie de nivelul holarhic ocupat în sistemul juridic naĠional (cazul
României), instituĠiile juridice aparĠinând geografiei urbane a oraúului, pot avea jurisdicĠii care se
limitează la teritoriul oraúului de situare (localizare instituĠională) sau pot avea jurisdicĠie într-un
teritoriu judeĠean sau regional. De exemplu, judecătoriile sunt instituĠii cu jurisdicĠie locală, tribunalele
cu jurisdicĠie judeĠeană, iar curĠile de apel cu jurisdicĠie teritorial-regională. Există excepĠii în cazul
tribunalelor militare a căror jurisdicĠie se întinde pe teritoriul mai multor judeĠe. Constat aúadar că sunt
întrunite toate elementele configurative ale unei funcĠii urbane (juridice în cazul nostru) care cuprinde
elementul uman, elementul instituĠional, elementul logistic, teritoriul, spaĠiul normativ (juridic), stările
de moment ale elementelor, relaĠiile oficializate între ele. Există practic, configurată în acest fel,
funcĠia sistemică, pe care o numim aici funcĠia juridică urbană, deoarece oraúul este geosistemul care
cuprinde, susĠine úi perfecĠionează (cel puĠin parĠial, prin diviziune sistemică) evoluĠia acestei acĠiuni
de reglare geografică a sistemului. În mod concret:
oraúul cuprinde în teritoriul său sediile;
oraúul cuprinde în teritoriul său personalul specializat;
oraúul asigură subzistenĠa utilitară úi logistică a instituĠiei (apă, energie electrică,
comunicaĠii, etc.);
oraúul susĠine funcĠionarea instituĠională în propriul interes úi în acelaĠi timp în interesul
unui teritoriu adiacent, care configurează teritoriul extern de influenĠă juridic-funcĠională.
În concluzie, sunt întrunite toate elementele constitutive ale unei funcĠii bazice. La acest nivel
al fundamentării este evident că funcĠia juridică a unui oraú interacĠionează sistemic úi pune în miúcare
spre úi dinspre oraú acel „flux de materie, energie úi informaĠie” (V. Surd, P. Cocean, 1979).
203
4.1.2.7.2. Elementele structural-funcĠionale ale funcĠiei juridice a municipiului Cluj-Napoca
Elementele structurale care susĠin funcĠia juridică a municipiului Cluj-Napoca pot fi clasificate
astfel:
1. instanĠe de judecată: Curtea de Apel Cluj; Tribunalul Cluj; Tribunalul Comercial Cluj;
Tribunalul Militar Cluj-Napoca úi Judecătoria Cluj-Napoca.
2. parchete;
3. Camera Notarilor Publici Cluj;
4. Camera Executorilor Judecătoreúti;
5. Corpul ExperĠilor Judiciari Cluj;
6. Corpul ExperĠilor Criminaliúti Cluj;
7. Arhiva electronică de garanĠii reale imobiliare prin operatorii autorizaĠi;
8. traducătorii autorizaĠi de către Ministerul JustiĠiei;
9. Baroul de avocaĠi Cluj.
InstanĠele de judecată
Curtea de Apel Cluj, a cărei zonă de responsabilitate cuprinde patru judeĠe úi anume Cluj,
BistriĠa-Năsăud, Maramureú úi Sălaj, acoperă astfel o suprafaĠă de 22197 km2 úi cuprinde un număr de
1842,7 mii locuitori. Situarea geografică a instituĠiei în cadrul geosistemului Cluj-Napoca este P-Ġa
ùtefan cel Mare, nr. 1. Organigrama instituĠiei are în frunte un preúedinte al instanĠei, acesta
coordonând:
un colegiu conducător (cinci judecători);
un prim grefier;
trei secĠii:
o SecĠia civil, muncă úi asigurări sociale, pentru minori úi familie;
o SecĠia comercial, de contencios administrativ úi fiscal;
o SecĠia penală úi de minori.
compartimentul tehnic úi economico-administrativ.
204
Fig. 62. JudeĠele aflate în aria de responsabilitate a CurĠii de Apel Cluj în 2010
Tribunalul Cluj, situat în Cluj-Napoca, pe Calea DorobanĠilor, nr. 2-4, are în circumscripĠie
cinci judecătorii (Cluj, Dej, Gherla, Turda úi Huedin), iar organizarea instituĠională cuprinde:
preúedintele instanĠei;
colegiul de conducere, format din úapte membri;
trei secĠii (SecĠia penală, SecĠia civilă úi SecĠia mixtă de contencios administrativ, conflicte
de muncă úi asigurări sociale).
Tribunalul Comercial Cluj, înfiinĠat în 2004, este situat în aceeaúi clădire de pe Calea
DorobanĠilor, este format din preúedintele instanĠei úi colegiul de conducere (trei membri), la care se
adaugă o secĠie comercială.
Tribunalul Militar Cluj, cu statut de unitate militară, are în responsabilitate 12 judeĠe, conform
figurii 63 úi este condus de preúedintele instanĠei, cu grad de colonel, úi are in organigramă secĠia
penal, cu un preúedinte úi doi judecători.
205
Fig. 63. Aria de responsabilitate a Tribunalului Militar Cluj în 2010
Judecătoria Cluj-Napoca, situată tot pe Calea DorobanĠilor, este constituită pe un principiu

asemănător celorlalte instanĠe de judecată, din preúedintele instanĠei, colegiul de conducere (patru
membri), un grefier úef úi două secĠii (civilă úi penală).
Parchetele din municipiul Cluj-Napoca sunt organizate pe lângă fiecare instituĠie în
următoarea structură:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj;
Parchetele de pe lângă tribunalele úi judecătoriile din cadrul CurĠii de Apel Cluj;
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj;
Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj.
Camera Notarilor Publici Cluj, organizaĠie cu statut profesional în domeniul juridic, este
situată pe str. Ioan Budai Deleanu, nr. 72, aria sa de responsabilitate suprapunându-se peste cea a
CurĠii de Apel Cluj. Organele de conducere ale Camerei cuprind Adunarea generală a notarilor publici,
colegiul director úi preúedintele colegiului director al Camerei. Numărul notarilor publici din
municipiul Cluj-Napoca este de 52, organizaĠi în 27 de birouri notariale.
Camera Executorilor Judecătoreúti Cluj este o organizaĠie cu personalitate juridică cu sediul
pe Calea DorobanĠilor, nr. 14-16, ce funcĠionează pe lângă Curtea de Apel Cluj, úi cuprinde un număr
de 36 de executori judecătoreúti, conduúi de Colegiul director, format dintr-un preúedinte, un
vicepreúedinte úi cinci membri. Aria geografică de competenĠă este teritorială, cuprinzând judeĠele
206
Cluj, Sălaj, Maramureú úi BistriĠa-Năsăud. În municipiul Cluj-Napoca, execuĠia judecătorească este
asigurată de către nouă executori úi o societate civilă de execuĠie.
Corpul ExperĠilor Judiciari Cluj este format din 54 de experĠi judiciari, fiind o organizaĠie
profesională cu zonă de responsabilitate suprapusă peste cea a CurĠii de Apel, în timp ce Corpul
ExperĠilor Criminaliúti Cluj este o organizaĠie profesională cu 13 membri.
În ceea ce priveúte Arhiva electronică de garanĠii reale imobiliare, aceasta este structurată în
următorul mod: 1) Autoritatea de supraveghere úi 2) operatoriii autorizaĠi, în număr de úase. Arhiva
are o bază de date unică la nivel naĠional, care asigură înscrierea garanĠiilor reale mobiliare, cu acces
liber pentru orice creditor. Operatorii îi împuternicesc pe agenĠi, care acĠionează în numele lor pentru
înregistrarea, avizarea úi garantarea arhivelor. Aceúti operatori sunt Banca Comercială Română, Banca
Transilvania, Camera de ComerĠ úi Industrie, Ministerul FinanĠelor Publice, Camera Notarilor Publici
úi Uniunea NaĠională a Barourilor din România.
Traducătorii autorizaĠi din Cluj-Napoca reprezintă un corp de peste 2000 de traducători,
autorizaĠi de Ministerul JustiĠiei, acoperind toate limbile de circulaĠie internaĠională.
Baroul Cluj, organizaĠie profesională din sfera juridică, având sediul în Cluj-Napoca, pe str. P.
Roúca, nr. 4, este dirijat de un decan, un prodecan úi 11 consilieri, aceútia formând Consiliul Baroului.
Activitatea Consiliului Baroului Cluj este organizată pe 13 departamente după cum urmează:
AdministraĠie internă;
AdministraĠie externă úi relaĠii externe;
Stagiari úi examinări;
Pregătire úi perfecĠionare profesională;
RelaĠiile cu membrii Baroului Cluj;
AsistenĠă judiciară;
Contencios, litigii;
Sesizări, reclamaĠii, disciplină;
Apărarea profesiei;
Financiar;
Mass-media;
Protocol úi organizarea de evenimente;
IniĠiativă legislativă úi integrare europeană.
Din structura organizatorică mai fac parte Adunarea generală, Comisia de Cenzori úi Comisia
de Disciplină. Tabloul avocaĠilor clujeni cuprindea în 2010 un număr de circa 700 de avocaĠi definitivi,
300 de avocaĠi stagiari úi 20 de societăĠi civile profesionale (case de avocatură).
207
Fig. 64. ProiecĠia geografică a funcĠiei juridice în planul municipiului Cluj-Napoca în 2010
Caracterul funcĠiei juridice a municipiului Cluj-Napoca.

Total pop. asig. 1842000
Coef. asig. = ------------------------ = ------------- = 5,9 (supranumeric).
Pop. Cluj-Napoca 308000
122000
----------
9369000
Coef. localiz. = ------------- = 0,8 (subnumeric)
2510
-------
132132
Concluzia: funcĠia este externă (?)
4.1.2.8. FuncĠia transport-vehiculatorie a municipiului Cluj-Napoca

Călătoriile úi transporturile sunt acĠiuni antropogenetice care au apărut înaintea geografiei.

Dintre toate ramurile geografiei, geografia transporturilor ar fi prima îndreptăĠită să îúi aroge
paternitatea determinării geografiei ca útiinĠă. În paralel cu imaginea stelară pe care omul a înregistrat-
o, el úi-a pus cu siguranĠă problema spaĠiului terestru sau acvatic, pe care să se deplaseze. În
construcĠia geografiei miúcării există două imagini primordiale: imaginea stelară úi imaginea mentală
a deplasărilor, pe care omul úi-a făcut-o ca o necesitate vitală. Toate celelalte geografii s-au născut úi
au crescut în jurul căilor de circulaĠie. Primele „hărĠi” conĠineau în sumarul elementelor geografice în
208
mod de neocolit calea, traseul úi drumul. „De-a lungul istoriei, căile de comunicaĠie s-au dezvoltat
odată cu societatea, practic cu viaĠa” (V. Surd et al., 2005).
În pofida acestor dovezi, geografia transporturilor, ca ramură a útiinĠei geografice, s-a consacrat
foarte târziu, în a doua jumătate a sec. XX, ca o consecinĠă a evoluĠiei socio-economice, a mijloacelor
de transport. În concluzie, apariĠia sistemelor de transport a impus necesitatea specializării definitive a
unei noi ramuri a geografiei: geografia transporturilor. Obiectul de studiu al acesteia este sistemul de
transport úi interrelaĠiile acestuia cu mediile geografice fizice, economice, sociale, etc. Conform lui I.
LaĠea úi A. Ungureanu (1979), geografia transporturilor studiază „...sistemele de căi de comunicaĠie,
curenĠii de transport care se desfăúoară în lungul acestora, nodurile de transport – diferitele tipuri de
transport...”.
Clasificarea transporturilor intră în prerogativele úi în sfera geografiei transporturilor, iar în
literatura geografică sunt multe clasificări. Unele dintre ele s-au consacrat în útiinĠa geografică, dar o
formulă consacrată úi unanim acceptată nu am găsit. Clasificarea transporturilor complexe după
criteriul tipologic reuúeúte să acopere, taxonomic, un spaĠiu conceptual care răspunde celor mai multe
necesităĠi:
după mediul fizico-geografic utilizat, transporturile pot fi clasificate în: maritime; terestre;
fluviale; aeriene; speciale úi neconvenĠionale.
după categoria vehiculelor, putem clasifica:
o transporturi navale;
o transporturi rutiere;
o transporturi feroviare;
o transporturi aeriene;
o transporturi cosmice;
o transporturi neconvenĠionale.
după geosistemul utilizat vom avea:
o transporturi locale;
o transporturi interne-naĠionale;
o transporturi internaĠionale.
din punct de vedere sociosistemic vom avea:
o transporturi intraurbane;
o transporturi extraurbane;
o transporturi naĠionale;
o transporturi internaĠionale.
din punct de vedere al obiectului transportului avem:
o transport de persoane;
209
o transport de mărfuri;
o transport de informaĠii úi date;
din punct de vedere al căilor de transport: maritime; fluviale; feroviare; rutiere; aeriene;
subterane; submarine; prin conducte úi cabluri; extraterestre.
în funcĠie de interesul investiĠional:
o transport făcut de persoane juridice;
o transport făcut de persoane fizice (în interes personal).
în funcĠie de combinarea mijloacelor úi formelor de transport:
o transport combinat;
o transport multinodal.
Pentru geografia urbană, geografia transporturilor primeúte valenĠe specifice impuse de
raporturile geoeconomice dintre spaĠiul urban, serviciile urbane úi geografia transporturilor urbane.
Această construcĠie impune o relaĠie care se materializează prin funcĠia transport-vehiculatorie.
RelaĠia geografică între funcĠia transport-vehiculatorie a oraúului úi geografia sa, se manifestă în
spaĠiile geosistemice prin forme úi acĠiuni specifice, fapt care crează specificitatea funcĠiilor transport-
vehiculatorii. Oraúul cu spaĠiile sale destinate transportului úi circulaĠiei intraurbane pe de o parte úi a
fluenĠelor sau disfluenĠelor pe care le crează în circulaĠia suprasistemică pe de alta, este poate cea mai
reprezentativă expresie geografică a teoriei lansate de Lordul Macaulay, prin care acesta susĠinea că
invenĠiile care scurtează distanĠele au influenĠat cel mai mult civilizaĠia umană. „Drumul este semnul
sau simbolul fizic prin care vei putea înĠelege orice eră sau orice popor. Dacă nu au drumuri, ei sunt
sălbatici, deoarece drumul este creaĠia omului úi exprimă un gen de societate civilizată. Dorind să útii
dacă o societate stagnează, poĠi cerceta universităĠi úi biblioteci sau catedrale úi biserici, dar nu vei
afla atât de multe cât ai afla prin cercetarea drumurilor; dacă există evoluĠie, miúcare în societate,
drumul va fi elementul care va indica acest lucru, fiind simbolul miúcării” (N. Bushnell, preluat din
B.W. Potter, 2009). Această convingere geografică vine în sprijinul geografului, care doreúte să
stabilească o nomenclatură corectă pentru geografia transporturilor în sistemul útiinĠelor geografice. Iar
atunci când abordăm transportul úi circulaĠia ca subsistem al geosistemului urban, vom constata că una
dintre trăsăturile acestuia este complexitatea transportului urban. În abordările asupra sistemelor
tehnice din cadrul administrării spaĠiului geografic (V. Surd et al., 2005), se remarcă această
complexitate printr-o serie de caracteristici gnoseologice. În economia temei, problematica circulaĠiei,
căilor de circulaĠie, transporturilor úi a organizării spaĠiului geografic pentru acestea, ocupă o pondere
de circa 30%, ca expresie a complexităĠii, imediat remarcată de cercetător. Ce se remarcă cercetând
acest studiu este că circulaĠia úi transportul impun tipare: tipare stradale, tipare de intersecĠii, tipare
urbane, tipare evolutive (V. Surd et al., 2005; S. Filip, 2009), tipare proiective, etc. Această
complexitate a creat úi crează în continuare mari probleme în înĠelegerea, gestionarea, prospectarea úi
210
proiectarea funcĠiilor transport-vehiculatorii ale oraúului. În preocupările sale, printre alĠii, T.P.
Hughes (1987) a găsit că cea mai eficientă metodă de descriere a complexităĠii transportului este cea a
„sistemului tehnic mare” (Large Technical System – L.T.S.).
În preocuparea mea de fundamentare teoretică a conceptului de funcĠie transport-vehiculatorie
pentru cuprinderea gnoseologică a complexităĠii funcĠional-sistemice a domeniului, mă voi folosi de
studiul făcut de Anne Kaijser (2005). Conform demersului său, sistemul de transport urban este diferit
de alte LTS-uri úi poate fi numit ca megasistem în care trebuie să analizăm subsistemele sale din
următoarele perspective:
sistemul de transport urban trebuie privit, nu ca sistem tehnic, ci ca sistem socio-tehnic,
pentru că întregul cadru instituĠional (logistica instituĠională) este constituit din componente
tehnice, instalaĠii, oameni, organisme úi cadru instituĠional;
sistemul de transport urban cuprinde reĠele de căi ferate, drumuri, noduri, staĠii ale
subistemelor, parcări, vehicule, străzi, pietoni, bicicliúti, etc.
toate reĠelele úi vehiculele sistemului furnizează două tipuri de fluxuri: de oameni úi de
bunuri;
oraúul generează două fluxuri ecosociale: unul de intrare (alimente úi alte necesităĠi) úi unul
de ieúire (deúeuri úi produse finite);
geografia managerială a oraúului se confruntă cu rezolvarea, în sistemul circulaĠiei úi
transportului urban, a unei instituiri de „geografie normativă” úi a unei logistici
instituĠionale, care să împace două aspecte divergente ale sistemului:
o subsistemul circulaĠiei individuale, pietonale, dar mai ales cu automobile personale;
o subsistemul transportului public.
Privind aceste „perspective”, geograful urbanist este pus în faĠa unei alte complexităĠi, aceea a
geografiei prospective úi mai departe proiective, care trebuie să găsească soluĠii la provocările actuale
úi viitoare ale sistemului urban de circulaĠiei úi transport. Aceste soluĠii trebuie să fie, obiectiv, găsite
pornind de la organizarea funcĠională a oraúului úi pentru fiecare subsistem de la funcĠia specifică a
acestuia. În această situaĠie, funcĠia transport-vehiculatorie trebuie să fie construită astfel încât să fie
capabilă sistemic să gestioneze toate subsistemele integrate: căile de comunicaĠie, mijloacele de
transport, reĠelele infrastructural-logistice ale căilor de transport (gări, aerogări, autogări, staĠii de
transport în comun, ateliere, depouri, garaje, etc.), instituĠii publice úi private din sistemul socio-
economic urban, a structurilor care integrează transdiferenĠele dintre sistemele de transport, turistic,
comercial, de securitate, edilitar, infocomunicaĠional, ecologic, etc.
211
4.1.2.8.2. Logistica instituĠională a funcĠiei transport-vehiculatorii a municipiului Cluj-Napoca
ConsecinĠă directă a taxonomiei folosite în clarificarea funcĠiilor transport-vehiculatorii úi

logistica instituĠională va fi prezentată raportată la aceste categorii. Prin urmare, voi parcurge toate
categoriile elementelor structural-funcĠionale în următoarea ordine:
1. logistica instituĠională a funcĠiei de „transport rutier”:
a. Regia Autonomă a Drumurilor JudeĠene Cluj (R.A.D.J. Cluj), aflată sub autoritatea
Consiliului JudeĠean Cluj, cu obiect de activitate: proiectarea, construirea úi întreĠinerea
drumurilor judeĠene úi comunale din judeĠul Cluj, având 457 de angajaĠi;
Tabelul 32. Centralizatorul valorilor lucrărilor proiectate úi executate în 2009

de către Regia Autonomă a Drumurilor JudeĠene Cluj
Unitate de
Tipul lucrării Sumă
măsură
Lucrări proiectate úi executate pe drumuri
judeĠene úi comunale, finanĠate din Mii lei 48248,1
fondurile Consiliului JudeĠean Cluj
Lucrări proiectate úi executate pentru alĠi
beneficiari (terĠe persoane fizice sau Mii lei 12754,8
juridice)
b. categoria transportului rutier intern - călători (la această categorie, geosistemul Cluj-
Napoca avea, în 2010, un număr de trei firme);
c. categoria transportului rutier intern - mărfuri (în 2010, existau 15 firme);
d. categoria transportului rutier - marfă agabaritică (în 2010, existau patru firme cu acest gen
de activitate);
e. categoria transportului rutier - expediĠii (17 firme în 2010).
f. categoria transportului rutier internaĠional - călători (în 2010, în Cluj-Napoca existau trei
mari firme úi alte câteva subcontractoare de licenĠă de transport);
g. agenĠii de bilete úi tichete de transport rutier (în 2010, existau 24 de astfel de agenĠii).
212
Fig. 65. Harta principalelor legături rutiere naĠionale
ale municipiului Cluj-Napoca în 2010
Fig. 66. Harta principalelor

legături rutiere ale
municipiului Cluj-Napoca în
cadrul zonei sale
metropolitane (2010)
213
2. logistica instituĠională a funcĠiei de transporturi feroviare:
a. Bursa Feroviară de Mărfuri S.A., înfiinĠată în 2007 ca platformă tip „business-to-business”,
are sediul în Cluj-Napoca, str. Cosaúilor, nr. 3-7, obiectul său de activitate fiind crearea
unui spaĠiu de licitaĠie pentru optimizarea transporturilor feroviare în România úi
dinspre/spre România;
b. Compania NaĠională de Căi Ferate „C.F.R. - S.A” administrează infrastructura feroviară
naĠională;
c. Societatea NaĠională de Transport Feroviar – Călători „C.F.R. Călători” – S.A. este
operatorul naĠional de transport călători pe căile ferate;
d. Societatea NaĠională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” – S.A. este operatorul
naĠional de transport marfă pe căile ferate;
e. Societatea Feroviară de Turism „S.F.T. – C.F.R.” S.A. efectuează servicii turistice úi
administrează trenurile de epocă;
f. Autoritatea Feroviară Română „AFER” este o organizaĠie de reglementare feroviară
directă, aflată sub coordonarea Ministerului Transportului úi Infrastructurii.
Toate aceste structuri ale sistemului de transport feroviar sunt organizate pe sucursale
regionale, în Cluj-Napoca ele având sediul în P-Ġa Avram Iancu.
C.F.R. S.A. Cluj este sucursala regională cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, P-Ġa Avram
Iancu, nr. 17 úi administrează infrastructura feroviară a Companiei NaĠionale de Căi Ferate din
România, coordonând activităĠi de dezvoltare úi modernizare a infrastructurii regionale, precum úi de
exploatare a acesteia. Patrimoniul societăĠii este compus din: linii de cale ferată; poduri; terasamente;
tuneluri; instalaĠii; construcĠii úi staĠii, etc. ReĠeaua sa regională se prezintă conform figurii nr. 67.
Fig. 67. ReĠeaua de căi

ferate aflată sub
jurisdicĠia Regionalei
CFR Cluj-Napoca în
2010
214
C.F.R. Călători S.A., cu sediul tot în clădirea din P-Ġa Avram Iancu, are ca obiecte de activitate:
transportul public de călători pe calea ferată, transport de vagoane specializate (militare, penitenciare,
etc.), activităĠi metrologice, etc. Trenurile care circulă în zona de responsabilitate a regionalei Cluj pot
fi clasificate astfel:
trenuri personale (P);
trenuri accelerat (A);
trenuri rapide (R);
trenuri intercity (IC);
trenuri rapide internaĠionale (RI);
trenuri EuroNight (EN), cu un singur tren Bucureúti-Budapesta;
trenuri speciale (S).
Vitezele medii de circulaĠie a trenurilor de călători în Regionala Cluj sunt: P – 34,3 km/h; A –
67 km/h; R – 85 km/h úi IC – 87 km/h. Din 2006, sucursala administrează úi coordonează pe zona sa úi
vagoanele „Business”, cu două categorii: „Business Class Exclusive” úi „Business Class Standard”. În
cadrul sucursalei lucrează 1592 de oameni (2010). În 2009, au circulat pe reĠeaua feroviară din aria de
responsabilitate a regionalei un număr de 195 de trenuri de călători (media zilnică), cu 7,4% mai puĠin
decât media zilnică a anului 2008 (209 trenuri), numărul pasagerilor fiind de circa 10375000 (în anul
2008).
C.F.R. Marfă S.A., cu sediul în Cluj-Napoca, are în componenĠă 1600 de angajaĠi, în timp ce
Societatea Feroviară de Turism nu are sucursală în municipiul Cluj-Napoca, dar poate organiza trasee
la cererea clienĠilor, în colaborare cu sucursala C.F.R. – Călători úi C.F.R. S.A. În 2008, trenurile
sucursalei au transportat 16307 mii tone de mărfuri.
Sucursala Cluj a SNCF are în administrare 2657 km de cale ferată din care: 1 851 km sunt în
exploatare; 523 km linie dublă; 419 km electrificaĠi (din care 281 km linie dublă), precum úi 621 de
poduri, 3320 de podeĠe úi 23 de tuneluri. La acestea se adaugă un număr de 145 de staĠii úi halte de
cale ferată (72 echipate cu instalaĠii CED; 60 echipate cu instalaĠii SBW úi 13 cu instalaĠii CEM), 3
302 de schimbătoare echivalente (din care 1832 sunt centralizate electro-dinamic), 550 km de linie
cale ferată echipată cu BLA, 161 de treceri la nivel cu instrumente de siguranĠă, cinci substaĠii de
tracĠiune electrică, 102 posturi de transformare 20/0,4 kV, 88 de grupuri electrogene, 16000 KVA
putere instalată de joasă tensiune úi 160 KVA putere instalată în substaĠiile de tracĠiune electrică, toate
în zona sa de responsabilitate, ce înglobează judeĠele Cluj, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureú úi
BistriĠa Năsăud.
Obiectivele din sistemul infrastructural C.F.R. S.A. regional Cluj sunt după cum urmează:
StaĠia CFR Gherla;
215
SecĠia L-7 CFR TelecomunicaĠii Dej;
SecĠia L-7 CFR Dispeceratul energetic feroviar Dej;
SecĠia L-7 CFR Regulatorul circulaĠie Dej;
SecĠia L-7 CFR StaĠia Triaj Dej;
SecĠia ConstrucĠii CFR – Filiala Cluj, P-Ġa Avrama Iancu, Cluj-Napoca;
AgenĠia de transport combinat „Transauto” SA, Colonia Pata Rât, nr. 1, Cluj-Napoca;
staĠiile de cale ferată Apahida, Ciucea, etc.
SecĠia L-3 a Regionalei CF Cluj, str. Fabricii de Chibrituri, Cluj-Napoca;
Centrul de perfecĠionare úi calificare CFR, str. Decebal, Cluj-Napoca;
StaĠia CFR Cluj-Napoca Est (Someúeni);
Zona de telecomunicaĠii CFR Regional Cluj, P-Ġa Avram Iancu, nr. 17;
Depoul CFR Cluj, str. Tudor Vladimirescu, Cluj-Napoca.
staĠiile CFR Cluj-Napoca, din P-Ġa Gării, nr. 1-3 úi 5-7;
staĠia CFR Huedin;
SAD – CAR Expresul CFR Bucureúti, filiala Cluj, str. Emil Petrovici, nr. 18;
AgenĠia de bilete Dej, P-Ġa Bobâlna;
StaĠia CFR marfă – transport combinat Turda;
AgenĠia de vânzare a biletelor Turda;
Societatea Feroviară de Turism;
Societatea de Transport Călători SA Regulator Dej, P-Ġa 1 Mai, nr. 65;
Societatea NaĠională de Transporturi Feroviare Călători CFR Călători Dej, P-Ġa 1 Mai;
Spitalul Universitar CFR Cluj-Napoca, str. Republicii, nr. 18;
Spitalul Universitar CFR Cluj-Napoca – Laborator Psihologie, str. Câmpeni, nr. 3;
Spitalul Universitar CFR Cluj-Napoca – Laborator Psihologic Auto, str. Câmpeni, nr. 2;
AgenĠia Teritorială de TelecomunicaĠii Cluj, str. Gării, nr. 6;
AgenĠia de Voiaj CFR Cluj-Napoca.
3. logistica instituĠională a funcĠiei de transport aerian:
Aeroportul InternaĠional Cluj-Napoca (cod IATA - CLJ; cod ICAO - LRCL), al 4-lea aeroport
ca mărime din Ġară, este situat topografic în estul municipiului, între Cluj-Napoca úi comuna Apahida,
lângă E 576 (str. Traian Vuia, nr. 149). Aeroportul are următoarele caracteristici:
pistă cu suprafaĠă de uzură din beton;
pistă cu o lungime de 2.100 m úi o lăĠime de 30 m (la care se adaugă încă 7,5 m
acostament);
rezistenĠa pistei: 36 / R / D / W / T;
sistem de balizaj luminos Categoria 1;
216
terminal de pasageri sosiri cu capacitate de prelucrare de 300 pasageri/oră;
terminal de pasageri plecări;
platformă de îmbarcare - debarcare de dimensiuni 182,5 m x 114 m, cu o capacitate de opt
locuri pentru aeronave de tip Boeing 737; ATR-42; SAAB 2000.
Asigură curse pe direcĠiile Bucureúti, ConstanĠa, Timiúoara, Munchen, Budapesta, Barcelona,
Madrid, Viena, Roma, Bergamo, Treviso, etc., în număr de 30 până la 45 zilnic, în funcĠie de orar.
Tipurile de avioane care operează pe Aeroportul Cluj-Napoca sunt: SAAB-200; Piper PA-34 Seneca;
Piper PA 31 Navajo; Let-L410; Fokker-70; Fokker-100; Fairchild Metro 3; Embrarer EMB 20
Brasilia; Cessna 404 Titan; Cessna 340 A; CRJ-700; Dash 8 Q 400; Boeing 737-700; BAe146; ATR42
S 500 úi A 320.
Fig. 68. DestinaĠiile interne ale zborurilor de pe

Aeroportul InternaĠional Cluj-Napoca în 2010
Fig. 69. DestinaĠiile externe ale zborurilor de pe

Aeroportul InternaĠional Cluj-Napoca în 2010
217
4. logistica instituĠională a transportului intraurban: această categorie funcĠională transport-
vehiculatorie, în geospaĠiul Cluj-Napoca, are ca specific faptul că este coordonată úi gestionată în
totalitate de către administraĠia locală.
Subsistemele infrastructurale ale funcĠiei se împart în:
căi de transport rutiere (389 km de străzi orăúeneúti);
căi de transport ferate (linii de tramvai însumând 26,4 km);
autovehicule rutiere combustibile;
autovehicule rutiere electrice;
autovehicule feroviare electrice;
autogări pentru transport rutier;
depouri-gară pentru tramvaie;
ateliere de reparaĠii úi întreĠinere;
microbuze pentru transportul persoanelor cu handicap;
transportul cu taximetre.
La baza acestei funcĠii stă Regia Autonomă de Transport Urban Călători Cluj-Napoca, cu
sediul pe B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 128-130. ReĠeaua de transport public este conform anexei nr.
1. ReĠeaua de transport în comun este servită de autovehicule organizate pe 43 linii de transport (38
linii de autobuze, úase linii de troleibuze úi trei linii de tramvai). Liniile úi tipurile de autovehicule sunt
organizate conform tabelului 33.
Tabelul 33. Liniile de circulaĠie principale ale RATUC Cluj-Napoca în 2010
Lungimea Tipul
Numărul Durata
traseului Capăt 1 Capăt 2 mijlocului de
liniei (min)
(km) transport
P-Ġa Mihai Str. Traian
8 60 17,7 Autobuz
Viteazu Vuia
P-Ġa Mihai Agro
8L 90 - Autobuz
Viteazu Transilvania
9 51 12,8 Str. Bucium P-Ġa Gării Autobuz
P-Ġa Mihai Cartierul Bună
21 50 13 Autobuz
Viteazu Ziua
Str. I.
22 60 7,1 P-Ġa Gării Autobuz
Moldovan
P-Ġa M.
23 45 12,6 B-dul Muncii Autobuz
Viteazul
24 70 18,6 Str. Bucium Str. Unirii Autobuz
24b 70 - Polus Center Str. Unirii Autobuz
25N 60 17 Str. Bucium Str. Unirii Autobuz
Cartierul
26 58 18,5 B-dul Muncii Autobuz
Grigorescu
27 36 9,4 Cart.Grigorescu P-Ġa Gării Autobuz
P-Ġa
28 40 8,3 Cart.Grigorescu Autobuz
M.Viteazul
218
Lungimea Tipul
Numărul Durata
liniei (min)
(km) transport
P-Ġa
28b 60 - Polus Center Autobuz
M.Viteazul
P-Ġa
29 47 10,9 Str. Bucium Autobuz
M.Viteazul
Cart. Str. Aurel
30 72 17,2 Autobuz
Grigorescu Vlaicu
31 38 12,5 P-Ġa M.Viteazul Calea Baciului Autobuz
31b 60 16,5 P-Ġa M.Viteazul Calea Baciului Autobuz
P-Ġa
32 34 6,6 Str. C.Brâncuúi Autobuz
M.Viteazul
32b 45 9,2 Str. C.Brâncuúi P-Ġa Gării Autobuz
P-Ġa
33 34 7,3 Aleea Băiúoara Autobuz
M.Viteazul
34 43 10,7 Aleea Băiúoara P-Ġa 1 Mai Autobuz
35 46 10,4 Cart. Zorilor P-Ġa Gării Autobuz
36 47 10,4 P-Ġa M.Viteazul Str. Branului Autobuz
P-Ġa
36b 52 13,6 Str. Bârc Autobuz
M.Viteazul
Str. Romulus
37 33 5,7 P-Ġa M.Viteazul Autobuz
Vuia
38 30 4,7 P-Ġa M.Viteazul Str.Vânătorului Autobuz
Valea
39 60 13,5 P-Ġa Gării Autobuz
Chintenilor
40 60 - P-Ġa M.Viteazul Colonia Făget Autobuz
Cart.
41 45 11,3 P-Ġa 1 Mai Autobuz
Grigorescu
P-Ġa
42 50 - Str. Câmpului Autobuz
M.Viteazul
Cart.
43 60 14,6 Cart. Zorilor Autobuz
Grigorescu
43P 60 14,6 Polus Center Cart. Zorilor Autobuz
P-Ġa Aurel
46b 60 14,4 Cart. Zorilor Autobuz
Vlaicu
P-Ġa
47/47b 42 9,4 M.Viteazul/ Str. Dunării Autobuz
P-Ġa Gării
48 54 15,7 Aleea Băiúoara B-dul Muncii Autobuz
50 67 20,1 Cart. Zorilor B-dul Muncii Autobuz
52 70 15,7 Str. Bucium Str.Plevnei Autobuz
1 62 14,3 Str. Bucium P-Ġa 1 Mai Troleibuz
3 50 10 Str. Unirii P-Ġa Gării Troleibuz
Str. Aurel
4 53 11,2 P-Ġa Gării Troleibuz
Vlaicu
Str. Aurel
6 72 17,5 Str. Bucium Troleibuz
Vlaicu
219
Lungimea Tipul
Numărul Durata
liniei (min)
(km) transport
Str. Aurel
7 63 15,1 Str. Izlazului Troleibuz
Vlaicu
25 72 17 Str. Bucium Str. Unirii Troleibuz
100 39 11,8 B-dul Muncii P-Ġa Gării Tramvai
101 48 15 Str. Bucium P-Ġa Gării Tramvai
102 82 26 B-dul Muncii Str. Bucium Tramvai
Sursa: R.A.T.U.C. Cluj-Napoca
Tabelul 34. Programul de transport pentru elevi al FaĠă de transportul

R.A.T.U.C. Cluj-Napoca curent, municipalitatea a
Mănăútur-Gheorgheni
Linia 49 organizat, prin hotărâri de
Plecări: str. Bucium úi Unirii
Mănăútur-P-Ġa Gării Consiliu Local, úi susĠine
Linia 9
Plecare: str. Bucium
transporturi speciale pentru
Grigorescu-Aurel Vlaicu
Linia 30 două categorii de călători:
Plecări: 1 Decembrie 1918 úi Aurel Vlaicu
P-Ġa Mihai Viteazu-Calea Baciului transport elevi úi transport
Autobuze Linia 31
Plecare: Calea Baciului
Mănăútur-Zorilor persoane cu handicap.
Linia 43
Plecare: str. Bucium Organizarea traseelor úi a
Zorilor-P-Ġa Avram Iancu
Linia 46 programelor este susĠinută
Plecare: Zorilor
Someúeni-P-Ġa Mihai Viteazu cu autobuze, troleibuze úi
Linia 8
Plecare: Iulus Mall
Mănăútur-Aurel Vlaicu tramvaie pentru transportul
Linia 6
Plecări: str. Bucium úi str. Aurel Vlaicu elevilor úi cu microbuze
Mănăútur-Gheorgheni
Troleibuze Linia 25 pentru transportul
Plecări: str. Clăbucet úi str. Unirii
Gheorgheni-P-Ġa Gării persoanelor handicapate.
Linia 3
Plecare: str. Unirii
De exemplu, elevii pot
Mănăútur-B-dul Muncii
Tramvaie Linia 102
Plecare: str. Bucium călători cu mijloacele de
Sursa: R.A.T.U.C. Cluj-Napoca
transport special destinate,
având inscripĠia „Transport elevi”, la orele 07:25, din cartiere spre centrul oraúului, întoarcerea având
loc pe aceleaúi rute, la orele 14:10.
Toate căile de transport, pentru toate liniile, sunt asfaltate sau betonate. Numărul vehiculelor
din logistica RATUC era, în 2009, următorul:
tramvaie: 39 vehicule;
troleibuze: 104 vehicule;
autobuze úi microbuze: 217 vehicule;
autovehicule speciale pentru intervenĠii úi întreĠinere: 18.
220
În plus, RATUC deĠine 83 de chioúcuri pentru vânzarea biletelor úi abonamentelor, din care 45
de chioúcuri pun în vânzare atât bilete cât úi abonamente, 16 chioúcuri comercializează doar
abonamente, iar restul de 22 de chioúcuri doar bilete.
Transportul de călători cu taximetre este organizat în regim privat, prin societăĠi comerciale,
fiind însă coordonat, din punct de vedere al regimului de încadrare în serviciile de transport intraurban,
de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Acest subsistem cuprinde următoarele elemente logistice
úi organizatorice:
492 standuri (locuri) de aúteptare pentru taximetre;
30 puncte de aúteptare a clienĠilor;
2771 taxiuri autorizate (nu există o situaĠie privind numărul taximetriútilor neautorizaĠi, din
cauza faptului că aceútia nu deĠin un contract de colaborare cu un operator dispecer taxi);
firmele de taxi autorizate să facă transporturi de călători în Cluj-Napoca: Pritax; Mesagerul;
Pro Rapid; Diesel; City Taxi; Nova Cluj; Vip Taxi; Atlas; Diesel Rapid; Taxi Almăúan.
5. logistica instituĠională a transporturilor speciale:
Conform fundamentării teoretice a acestei funcĠii, în taxonomia transporturilor speciale am
cuprins:
a) transportul úi distribuĠia apei;
b) transportul úi distribuĠia agentului termic úi a apei calde;
c) transportul úi distribuĠia gazului metan;
d) transportul úi distribuĠia energiei electrice;
e) transportul úi distribuĠiile poútale.
a) Compania de Apă „Someú” S.A. este o societate pe acĠiuni, apărută în 2005, în urma
reorganizării RAJAC Cluj, fiind primul serviciu public de profil, organizat regional, servind 677430
locuitori din judeĠele Cluj úi Sălaj (opt municipii úi oraúe úi 58 de sate). Patrimoniul societăĠii cuprinde
infrastructura úi logistica pentru servicii de furnizare către 495430 locuitori în judeĠul Cluj úi 182000
locuitori în judeĠul Sălaj. ReĠeaua de apă úi canalizare este compusă din 985 km pentru apă úi 685 km
pentru canalizare. LocalităĠile servite de CASSA, în cele două judeĠe, sunt conform tabelului 35.
221
Tabelul 35. Lista localităĠilor servite de Compania de Apă „Someú” S.A. în 2010
JudeĠul Cluj JudeĠul Sălaj
Cluj-Napoca; Gherla; Dej úi Huedin
Aghireúu Fabrici; Aghireúu Sat; Apahida; Aruncuta;
Baciu; Bologa; Bont; BonĠida; Brăiúor; Cara; Căianu;
Zalău; Jibou; ùimleu Silvaniei úi
Căianu Mic; Căianu Vamă; Cămăraúu; Căpuúu Mare;
Cehu Silvaniei
Câmpeneúti; Ceanu Mare; Chesău; Cojocna; Corneúti;
Bizuúa; Boghiú; Bozieú; Chichiúa; Ip;
Corpadea; Dezmir; Fizeúu Gherlii; Floreúti; Frata;
Ileanda; Lemniu; Letca; Lozna;
Fundătura; Gădălin; Gârbău; Ghiriúu Român; Gilău;
Nuúfalău; Poarta Sălajului; Preluci;
Iclod; Iclozel; Juc Herghelie; Jucu de Mijloc; Jucu de
Răstoci; Românaúi; Someú-Odorhei;
Sus; Livada; Lujerdiu; Luna de Sus; Mociu; Morău;
TopliĠa; Valea Leúului; Valcău de
Moriúti; Morlaca; Muntele Băiúorii; Nicula; Orman;
Jos; Valcău de Sus; Zăuan
Poieni; Răscruci; Săcălaia; Sânicoară; Sânpaul;
Săvădisla; Someúu Rece; Sub Coastă; Suatu; ùardu;
Stolna; Uriúor; Văleni; Vaida Cămăraú
Total: 65 localităĠi Total: 24 localităĠi
Sursa: Compania de Apă „Someú” SA
Sediul central al societăĠii se află în Cluj-Napoca, pe B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 79, în timp
ce sediile din teritoriu cuprind: Sucursala Sălaj, situată pe B-dul Mihai Viteazul, nr. 23, Zalău;
Sucursala Gherla, de pe str. M. Eminescu, nr. 10; Sucursala Dej, str. 1 Mai úi Sucursala Huedin, str.
Bradului, nr. 3. Structura organizatorică a companiei este următoarea:
Adunarea Generală a AcĠionarilor;
Consiliul de AdministraĠie;
Directorul general, coordonator al 13 compartimente úi sucursale;
Directorul pentru dezvoltare, coordonator al opt compartimente;
Directorul economic (opt compartimente);
Directorul cu producĠia (11 compartimente).
b) Regia Autonomă de Termoficare îúi are sediul pe B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 79, fiind
principalul serviciu în cadrul funcĠiei rezidenĠiale pentru furnizarea energiei termice úi a apei calde
menajere, pentru încălzirea spaĠiilor de locuit úi a altor spaĠii. În prezent, R.A. Termoficare oferă acest
serviciu către 46200 de locuinĠe cu circa 145000 de locuitori. InvestiĠiile regiei în infrastructura
necesară, în ultimii 20 de ani, se ridică la 31 milioane euro. Patrimoniul regiei, prin care aceasta
susĠine funcĠia rezidenĠială, este compus din 55,3 km reĠele termice, 79 de centrale termice (de cvartal,
de bloc), 837 centrale puncte termice úi două „insule de energie”, echipate cu unităĠi de cogenerare
(producere combinată de energie termică úi electrică).
Transportul úi distribuĠia energiei termice se realizează în Cluj-Napoca prin 16,5 km (reĠea apă
fierbinte), 37 puncte termice racordate la reĠeaua de apă fierbinte (30 în cartierul Mărăúti, patru în
Mănăútur úi două în Gheorgheni), 128 km de reĠea de distribuĠie energie termică (94 km reĠea de
centrale termice de cvartal, 31 km reĠea racord la centrale termice de zonă úi 3 km la centrale termice
de cvartal), 250 contoare energie termică la producător úi 4500 de contoare la consumatori.
222
„Insulele de energie” din cartierul Gheorgheni, realizate în colaborare cu firme germane, sunt
structurate pe: centrala termică 8, ca nucleu cu două cazane de 1160 kW fiecare; o unitate de
cogenerare energie electrică X două cazane de 210 úi 350 kW, la care se adaugă centralele termice nr.
1, 2 úi 3 racordate la acest sistem. Tot la acest sistem sunt racordate 2000 de apartamente, 2040
locatari, un complex comercial úi o úcoală.
Programul de investiĠii al regiei, pe 2010, este proiectat astfel: 23100000 lei, din care 4
milioane provin din surse proprii, 12500000 de la bugetul local úi restul de 6600000 de la bugetul de
stat. Lucrările de investiĠii includ: reabilitarea reĠelei de apă fierbinte; modernizarea reĠelei termice
îngropate sub străzi; înlocuirea sistemelor clasice cu sisteme ce folosesc energii regenerabile pentru
agentul termic la cinci centrale termice de cartier; automatizarea cazanelor termice úi îmbunătăĠirea
contorizării.
c) E.ON Gaz România, specializată în furnizarea de gaze naturale, parte a E.ON România, a
preluat fosta companie DistriGaz Nord la privatizarea acesteia. Îúi are sediul central (reprezentanĠa) în
Târgu Mureú, sediul Sucursalei de DistribuĠie a Gazului Cluj aflându-se însă pe str. Decebal, în Cluj-
Napoca. Această sucursală are un număr de 478 angajaĠi, un volum de gaz vândut de 2,8 miliarde m3 úi
o cotă de piaĠă de 42%.
Pe lângă distribuĠia gazelor naturale, E.ON Gaz asigură úi modernizarea úi dezvoltarea
sistemelor de distribuĠie a gazelor naturale úi pune la dispoziĠie următoarele servicii:
emiterea acordurilor de acces la sistemul de distribuĠie a gazelor naturale;
proiectarea úi avizarea proiectelor tehnice de execuĠie a lucrărilor în domeniu;
execuĠia lucrărilor specifice;
recepĠia úi punerea în funcĠiune a conductelor pentru noii consumatori racordaĠi la sistemul
de distribuĠie;
măsurarea cantităĠilor de gaze naturale livrate consumatorilor;
verificarea úi întreĠinerea sistemelor de măsurare a gazelor naturale;
verificarea úi revizia instalaĠiilor de utilizare care aparĠin consumatorilor de gaze naturale.
223
486,9 486,9
500
460,5
450 421,6
404,6 407,7 416,1
404,5 403,6
392,7
400
357,4
Lungime totală reĠea distribuĠie gaz (km)
350
300
250
200
150
100
50
0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009
Ani
Fig. 70. Lungimea totală a conductelor de distribuĠie a gazelor din municipiul Cluj-Napoca
în perioada 1990-2009 (sursa: Institutul NaĠional de Statistică)
d) Filiala Electrica S.A. DistribuĠie Transilvania Nord, înfiinĠată în 2007, prin reorganizarea
SocietăĠii Comerciale Electrica S.A., este principalul distribuitor de energie electrică din nord-vestul
României, sediul social aflându-se în municipiul Cluj-Napoca, str. Ilie Măcelaru, nr. 28. Are în
structura sa instituĠional-organizatorică úase sucursale úi anume Cluj-Napoca, BistriĠa, Oradea, Baia
Mare, Satu Mare úi Zalău. Obiectul de activitate al societăĠii este distribuĠia energiei electrice de la
furnizor la consumatori. SuprafaĠa de acoperire a filialei este de 34160 km2, distribuind consumatorilor
(1144647 consumatori) o cantitate de energie de 4474244 kW/oră. Volumul instalaĠiilor din
infrastructura sa cuprinde:
LEA/LES 110 kV: 2 646 km reĠea;
LEA/LES MT: 14 520 km reĠea;
LEA/LES JT: 24 374 km reĠea;
93 de staĠii de 110 kV;
7834 de staĠii MT úi PT.
Numărul consumatorilor pe fiecare sucursală este: Cluj: 320008 locuitori; Oradea: 259308
locuitori; Baia Mare: 197105 locuitori; Satu Mare: 145318 locuitori; BistriĠa Năsăud: 114959 locuitori;
Zalău: 107952 locuitori.
Electrica S.A. Furnizare Transilvania Nord îúi desfăúoară activitatea în judeĠele Cluj, Sălaj,
Bihor, Satu Mare, Maramureú, BistriĠa Năsăud, sediul social fiind situat pe str. Memorandumului, nr.
224
27. Structura activităĠii cuprinde următoarele domenii specifice: exploatare, mentenanĠă úi urmărire a
comportării construcĠiilor; actvităĠi tehnice; protecĠie reĠele, automatizări, măsurări, informatică de
proces; comunicaĠii; sistem informatic de management; măsurarea, gestionarea úi asigurarea calităĠii
energiei electrice úi dezvoltare.
Fig. 71. Aria de responsabilitate a Electrica S.A. Transilvania Nord în 2010
e) DirecĠia Regională de Poútă Cluj-Napoca úi în cadrul ei, DirecĠia de Poútă a JudeĠului

Cluj, îúi au sediul pe str. Regele Ferdinand, nr. 33. DirecĠia Regională de Poútă are în coordonare úase
judeĠe din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Patrimoniul imobiliar se evidenĠiază în peisajul
geografic al municipiului prin:
sediul central este găzduit de o clădire monumentală (monument istoric – Palatul Poútei),
construită în 1898;
sediul din PiaĠa Gării este o clădire cu funcĠionalităĠi complexe;
oficiile poútale sunt fie proprietăĠi ale poútei, fie spaĠii închiriate.
Structura instituĠional-organizatorică a subsistemului cuprinde o serie de elemente în cadrul
municipiului (a se vedea figura 72). DirecĠia de Poútă a JudeĠului Cluj coordonează nemijlocit úi
oficiile poútale rurale úi urbane din judeĠ, mai exact 435 de oficii poútale rurale úi 12 oficii poútale
urbane, din care patru se află în municipiul Turda, trei în municipiul Dej, două în Câmpia Turzii, două
în oraúul Huedin úi unul în Gherla.
225
Fig. 72. Elementele DirecĠiei Regionale de Poútă Cluj în municipiul Cluj-Napoca în 2010
Caracterul funcĠiilor transport-vehiculatorii ale municipiului Cluj-Napoca.
454000
-------------
9369000 0,04
Coef. localiz. = ------------- = ------- = 0,6 (subnumeric) Concluzia: funcĠiile sunt interne.
8775 0,06
-------------
132132
4.1.2.9. FuncĠia infocomunicaĠională a municipiului Cluj-Napoca

Istoria geografiei urbane etalează o serie de secvenĠe geografice ale oraúului, care dacă ar fi
transpuse pe un suport imagosensibil (fotosensibil) úi derulate, am avea în faĠă filmul devenirii unui
oraú. În această istorie a evoluĠiei sale, oraúul a avut meniri geoantropologice, pe care le-a atras prin
funcĠiile sale, funcĠii corespondente geografic cu etapa istorică a evoluĠiei sale. Oraúul contemporan
este practic un „geosistem” (I. Mac, I. Ianoú, V. Surd), un „sistem teritorial” (I. Ianoú, V. Surd)
complex úi disipativ, ale cărei funcĠii au evoluat extrem de mult úi în forme foarte complexe. Acesta
este motivul pentru care clasificarea funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca, astăzi, sunt
văzute într-o ierarhie taxonomică cuprinzând 11 categorii, cu 34 de funcĠii sistemice bine configurate.
FuncĠia infocomunicaĠională, pe care o propun ca funcĠie sistemică úi nu subsistemică, este una
dintre funcĠiile oraúului postmodern. Firesc că nu pierd din vedere faptul că informaĠia úi comunicarea
au cântărit întotdeauna în geografia oraúului, dar statutul de funcĠie infocomunicaĠională nu a fost
niciodată atins până în perioada postmodernă. Această funcĠie este generată úi determinată de serviciile
226
infocomunicaĠionale, pe care oraúul de astăzi le asigură pentru propria structură, dar cu legături
sistemice în toate nivelele holarhice ale aúezărilor geografice. Oraúul de astăzi asigură, conform unor
teorii (cea a Biroului Australian de Statistică, de exemplu), 11 tipuri de servicii, între care apare úi
serviciul de comunicaĠii. Alte teorii, în funcĠie de concepĠia úcolilor geografice, clasifică serviciile
oferite de geosistemul urban actual în variante úi concepĠii taxonomice foarte variate. De exemplu,
începând din 1990, ONU clasifică serviciile în 11 categorii, fiecare cu simbolul său convenĠional, între
aceste categorii aflându-se, la litera (I), „Transport úi comunicaĠii”. În toate însă apare, într-o clasă sau
alta, serviciul care incumbă comunicaĠiile sau informaĠia. S-a ajuns până la stadiul în care oraúul actual
este caracterizat sau denumit în mod metaforic:
oraúul virtual (C. Martin, 1978);
ciberspaĠiu (W. Gibson, 1982);
oraúul informaĠional (M. Castells, 1989);
oraúul invizibil (M. Batty, 1990);
comunitatea electronică (A. Poster, 1990);
teleoraú (T.A. Fathy, 1991);
teletopia (Piorunski, 1991);
oraúul inteligent (J. Latterasse, 1992);
flexi-oraúul (Judy Hillman, 1993);
comunitatea virtuală (H. Rheingold, 1994);
ciberville (H. von Schuber, 1994), etc.
InformaĠia úi mijloacele de comunicare, de transport sau de vehiculare ale acesteia, indiferent
de concretizarea pe care o îmbracă informaĠia, au generat aúa numita „economie a informaĠiei”.
Reprezentativă în acest sens este concepĠia fundamentată de M.U. Porat (1977), care clasifică
domeniile economice în două categorii: a) domeniul material úi al energiei úi b) domeniul informaĠiei
(sectorul informatic). Porat arată că o economie devine a „informaĠiei” atunci când munca legată de
informaĠie o depăúeúte pe cea din alte sectoare. El clasifică sectorul informatic în primar úi secundar.
Sectorul primar înglobează crearea úi manipularea informaĠiei (cercetare, scriitori, etc.). Sectorul
secundar cuprinde pe cei care lucrează cu material „neinformatic”, dar implică muncă informatică
(angajaĠii din industriile neinformatice care produc informaĠii pentru uzul propriu – producerea
bunurilor materiale, agricole úi industriale). Conform lui Porat, în sectorul info-primar intră:
producĠia úi invenĠia de cunoaútere (servicii informatice de cercetare úi dezvoltare);
distribuirea úi comunicarea informaĠiei (educaĠie, servicii publice, telecomunicaĠii);
managementul riscului (asigurări, finanĠe);
căutare úi coordonare de resurse (brokeraj, publicitate);
227
servicii de procesare úi transmitere de informaĠii (procese informatice bazate pe computer,
infrastructuri de telecomunicaĠii);
producĠia de bunuri informatice (calculatoare, computere);
activităĠi guvernamentale specializate (educaĠie, servicii poútale, servicii cadastrale,
geodezice, etc.);
infrastructuri de sprijin (clădiri, mobilier);
comerĠ cu bunuri úi servicii informatice.
Această clasificare, precum úi cea din sectorul info-secundar, au avut úi au o mare apreciere,
fapt ce a determinat OrganizaĠia pentru Cooperare úi Dezvoltare Economică (OECD) să adopte
definiĠia economiei informaĠiei úi a concepĠiei lui Porat.
În literatura geografică românească, dar úi în cea franceză, bulgară, greacă, etc. s-a folosit úi se
foloseúte categoria taxonomică de transporturi úi telecomunicaĠii, ca serviciu, funcĠie, domeniu de
activitate, sau geografia „transporturilor úi căilor de comunicaĠii” (N. Ciangă, 2001). În ultimii ani
însă, această sintagmă îúi pierde fundamentarea la nivelul taxonomic consacrat în geografie, mai ales
datorită cibernetizării informaĠiei, informatizării electronice a transportului de informaĠie, úi spaĠiului
uriaú pe care l-au acaparat, în geografia sectorului terĠiar, mijloacele infomatematice úi electronice de
generare, vehiculare úi exploatare a informaĠiei. Acest fapt face ca informaĠia cu spaĠiul úi căile ei de
transport să se configureze úi să se definească într-o categorie autonomă de servicii. Practic se constată
că informaĠia are un nou rol în ecuaĠia spaĠiului, rol care configurează úi defineúte o nouă funcĠie
urbană. Aúa se face că geografia urbană de azi renunĠă tot mai mult la termenul clasic de
telecomunicaĠii („comunicaĠii prin radio, telefon, telegraf, televiziune” - DicĠionarul explicativ al
limbii române, 1984) úi îi dă noi sensuri, printre care transmiterea electronică a informaĠiei prin reĠele
informatice. S-a lansat în útiinĠele informatice termenul de „ciberspaĠiu” (W. Gibson, 1984), fiind
preluat úi de geografi, deoarece s-a constatat că acest fenomen, al cibernetizării, a creat un nou „spaĠiu
digital”, „virtual”, etc. (J.O. Wheeler, Yuko Aoyama, B. Warf, 2000), spaĠiu a cărui stăpânire devine
uneori vitală în actul de cunoaútere, de bunăstare, de putere. Acest ciberspaĠiu geografic crează, în
spaĠiile geografice consacrate, mutaĠii, generând procese noi, profesii noi, interacĠiuni noi, etc.
CiberspaĠiul, ca element geografic, în special în sociosisteme, generează atitudini socioumane
foarte diverse úi uneori contrarii. G. Gilder (1995) prevedea „moartea oraúelor” datorită intensificării
folosirii computerelor; „oraúele sunt rămăúiĠe...nu mai e nevoie de oraúe” întrucât omul poate îndeplini
activităĠile curente de acasă. P. Gordon úi H.W. Richardson (1997) afirmau că „oraúul viitorului nu se
va mai defini prin compact”, iar N. Negroponte scria în 1995 că „Era post-informatică va elimina
îngrădirile geografiei. ViaĠa digitală va include din ce în ce mai puĠină dependenĠă de necesitatea
prezenĠei într-un anumit loc, la o anumită oră, transmiterea propriu-zisă a locului va fi posibilă prin
transpunere”.
228
Toate aceste elemente, stări sau structuri sistemice prezentate úi aparĠinând subsistemului
informaĠional al oraúului, nu pot subzista, nu pot interacĠiona úi evolua în forme dezordonate. Au fost
necesare úi încă sunt: auto-organizări, prospectări úi proiectări geografice sistemice prin care
geosistemul urban să îúi poată urmări úi susĠine menirea. Oraúul nu poate însă urmări, susĠine úi atinge
menirea decât prin autogenerarea unei funcĠii urbane specializate úi capabile prin competenĠă úi
organizare: funcĠia info-comunicaĠională, pe care o propun în taxonomia funcĠiilor terĠiare urbane.
Consider că această funcĠie are o „energie” atât de puternică, o capacitate de structurare a masei în
spaĠiul geografic atât de complexă încât, astăzi, spaĠiul geosistemic urban nu mai poate funcĠiona fără
ea. Să ne imaginăm ce s-ar întâmpla în spaĠiul geosistemului Cluj-Napoca dacă elementele, structurile,
stările elementelor úi relaĠiile dintre acestea s-ar degrada úi s-ar destructura?! Fără o altă susĠinere
justificativă, se poate afirma că oraúul ar intra în stare de haos (cel puĠin pentru o perioadă de timp),
după care reorganizarea sistemică ar necesita costuri uriaúe de timp, energie úi reorganizare.
FuncĠia infocomunicaĠională a oraúului de astăzi, mai ales a celor mari úi foarte mari, produce
permanente fenomene de reorganizare urbană cu mutaĠii sistemice evidente úi revoluĠionare. Să
radiografiem succint, spre exemplificare, oraúul digital úi perspectivele sale:
tranzacĠiile bancare úi nebancare pot fi făcute fără deplasări motrice;
întâlnirile nemijlocite de afaceri devin dispensabile;
interacĠiunile umane se modifică, cele directe rărindu-se;
concepĠia de interacĠiune úi construcĠie urbană bazată pe principiul apropierii se schimbă;
legăturile clasice, care Ġin strânse între ele clădirile, cartierele, oraúele, etc, sunt eliminate;
vânzările online modifică tot mai puternic structura sistemelor, fizionomia urbiului,
consumurile de energie úi materiale, etc.
În acelaúi timp însă, nu poate elimina acĠiuni úi stări precum:
deplasarea la frizer pentru un tuns;
plimbarea copiilor în parc;
întâlnirile fizice romantice;
înmormântarea úi omagiul familiei la cimitir;
cultivarea, înmânarea úi mirosul buchetului oferit unei persoane dragi, etc.
Concluzia este că efectul evoluĠiei infocomunicaĠionale, culminând cu digitalizarea, nu este
nici centralizarea úi nici descentralizarea, ci „fragmentarea úi recombinarea oraúului” (T. Ishida,
Katherine Isbister, 2000), în urma cărui fenomen dispar legături, rămân o parte din ele úi se crează
legături noi. Toate acestea nu pot fi nici gestionate, nici susĠinute úi nici generate aleator, ci printr-o
autoorganizare urbană permanentă susĠinută de funcĠia infocomunicaĠională. Această funcĠie a oraúului
de astăzi, dar mai ales a oraúului viitorului, este văzută din două puncte de vedere, din două unităĠi de
susĠinere úi anume: unitatea materială úi unitatea spirituală.
229
4.1.2.9.2. Logistica instituĠională a funcĠiei infocomunicaĠionale a municipiului Cluj-Napoca
Fig. 73. ProiecĠia geografică a funcĠiei infocomunicaĠionale în planul

Caracterul funcĠiei infocomunicaĠionale a municipiului Cluj-Napoca.
Zona jud. CJ (suprapunere 4 elem.) 692316

Coef. asig. = --------------------------------------------- = ----------- = 2,24 (supranumeric).
Zona locală 308000
Rezultă un caracter extern.
119000
-------------
9369000 0,012
Coef. localiz. = ----------------- = ---------- = 0,4 Conform acestei metode => un caracter
4958 0,03 intern (!?).
------------
132132
Primăria Municipiului Cluj-Napoca acĠionează ca element structural cu rol fundamental în
administrarea sistemului, având totodată, în acest cadru, úi rolul infocomunicaĠional pentru sistemul
social al municipiului. Acest rol este exercitat de primărie prin mai multe subsisteme, precum:
DirecĠia de EvidenĠă a persoanelor;
Serviciul Strategii de informare;
Serviciul Administrare locală úi RelaĠii cu asociaĠiile de proprietari;
Serviciul de RelaĠii comunitare úi Turism;
Serviciul Strategie urbană úi Proiectare prin GIS;
230
DirecĠia de Comunicare úi RelaĠii publice, prin Serviciul „Centrul de informare pentru
cetăĠeni” úi Biroul Mass-media;
Serviciul Baze de Date, Dispecerat úi InformaĠii (din cadrul DirecĠiei PoliĠiei Comunitare);
Serviciul Încasare, Administrare bază de date din DirecĠia Impozite úi Taxe locale.
Practic întregul sistem instituĠional se bazează pe o infrastructură infocomunicaĠională cu dublu
sens (spre úi dinspre cetăĠean úi societate), dar anumite subsisteme structurale au un rol prioritar în
gestionarea úi susĠinerea funcĠiei infocomunicaĠionale a municipiului (a sistemului urban). Dintre
acestea, voi detalia, în acest cadru, un element reprezentativ, care a intrat în structura prerogativelor
primăriei (a administraĠiei publice locale) prin OrdonanĠa Guvernului nr. 84/2001, úi anume DirecĠia
de EvidenĠa Persoanelor. Acest element s-a structurat prin reorganizarea a două servicii anterioare
(Serviciul de stare civilă úi Biroul de evidenĠa informatizată a persoanei), fiind astăzi compusă din: 1)
Serviciul evidenĠa persoanelor; 2) Serviciul informatic úi ghiúeul unic úi 3) Serviciul stare civilă.
AtribuĠiile úi prerogativele sale sunt: evidenĠa persoanelor úi eliberarea cărĠilor de identitate úi a celor
de alegător; înregistrarea actelor úi eliberarea certificatelor de stare civilă; gestionarea informatică a
bazei de date a populaĠiei municipiului úi realizarea de analize, sinteze de specialitate, arhivare úi
relaĠii cu publicul.
Romtelecom SA Cluj este liderul pieĠei de comunicaĠii fixe din municipiul Cluj-Napoca,
oferind servicii de voce, transfer de date úi Internet, prin Divizia Operare ReĠea Acces Cluj (str. E.
Zola, nr. 3), două magazine (unul în cadrul “Palatului Telefoanelor” – str. O. Petrovici, nr. 2 úi unul
situat în sensul giratoriu din cartierul Mărăúti) úi un punct de vânzare în Polus Center
InstituĠiile mass-media locale includ cotidiane (Făclia de Cluj; Monitorul de Cluj; Ziua de
Cluj; Foaia Transilvană; Clujeanul; Adevărul de seară; Adevărul de Transilvania; Szabadsag; Kronika
etc.), săptămânale (ViaĠa Clujeanului; Mesagerul; Gazeta de Cluj; Ziarul Popular; CetăĠeanul Clujean;
PiaĠa de la A la Z, etc.), media online (citynews.ro; infoprompt.ro; napocanews.ro; time4 news.ro;
tvnet.ro; săptămâna.ro; ziare.ro; paginiaurii.ro etc.), media audiovizuală (TVR Cluj; Antena 1 Cluj;
Realitatea TV Cluj; NCN; Alpha TV; One TV; Klub TV; TeleEuropaNova etc.), radiouri (Radio Cluj;
Radio Renaúterea; Radio Transilvania; Kiss FM; Radio Guerilla; Pro FM; Paprika Radio; Radio
Impuls; Realitatea FM etc.) úi agenĠii de presă (Mediafax, Agerpres etc.).
Serviciul de TelecomunicaĠii Speciale (S.T.S.) – Oficiul JudeĠean de TelecomunicaĠii
Speciale Cluj, cu sediul în str. Traian, este un serviciu teritorial judeĠean, care administrează
telecomunicaĠiile speciale pentru autorităĠile publice úi pentru alĠi utilizatori prevăzuĠi prin lege.
Trebuie menĠionat faptul că este o structură militară, parte din Sistemul NaĠional de Apărare, gama
transmisiilor administrate de acest serviciu cuprinzând: transmisii, emisii úi recepĠii de semne,
semnale, scrieri, imagini, sunete sau informaĠii de orice natură prin fir, radio, sisteme optice sau prin
alte sisteme electromagnetice, pentru utilizatorii prevăzuĠi de lege.
231
Sistemul instituĠional, beneficiar al acestor servicii infocomunicaĠionale, cuprinde în judeĠul
Cluj următoarele elemente:
instituĠiile Parlamentului României;
instituĠiile aparĠinând admnistraĠiilor prezidenĠiale (permanente sau provizorii);
instituĠiile Guvernului României;
instituĠiile care aparĠin domeniilor apărării naĠionale, siguranĠei naĠionale úi ordinii publice;
instituĠii ale administraĠiei publice centrale úi locale;
autorităĠile judecătoreúti;
Curtea de Conturi;
organisme guvernamentale úi neguvernamentale de interes naĠional.
Oficiul JudeĠean de TelecomunicaĠii Speciale face parte din structura holarhică a S.T.S., cu o
resursă umană compusă din cadre militare úi salariaĠi civile, asigurând servicii speciale în susĠinerea
funcĠiei infocomunicaĠionale prin:
a) servicii de Internet, destinate utilizatorilor de telecomunicaĠii speciale, prevăzuĠi în Legea
nr. 92/1996 privind organizarea úi funcĠionarea Serviciului de TelecomunicaĠii Speciale;
prin calitatea sa de L.I.R. (registrator local de Internet), gestionează resursele independente
de Internet úi le susĠine infrastructura; alocă adrese (IP) úi numere (AS) pentru beneficiarii
legali; alocă úi gestionează adresele „IP PI” (independente de furnizor), precum úi adresele
„IP PA” (dependente de furnizor).
b) servicii PKI (Public Key Infrastructure): face demersuri pentru eliberarea certificărilor
digitale (clasele 1, 2, 3 úi 4) în lucrul úi accesul la informaĠii clasificate; conform
prerogativelor, face demersurile procedurale úi tehnice în domeniile certificatelor de
criptare, certificări PKI STS, AC STS úi revocări certificare AC STS; la acestea se adaugă
servicii de distribuĠie a cheilor PGP úi serviciile din domeniile „.eu” pentru instituĠiile
acreditate prin Legea nr. 92/1996, precum úi administrarea Sistemului NaĠional Unic,
pentru apeluri de urgenĠă 112.
Serviciul de TelecomunicaĠii Speciale al JudeĠului Cluj funcĠionează din anul 2004, în sistem
integrat, care susĠine intervenĠiile Inspectoratului pentru SituaĠii de UrgenĠă, ale PoliĠiei, etc. Resursa
umană din organigrama oficială este de 30 de persoane, toĠi având competenĠe lingvistice în limbi
internaĠionale sau ale minorităĠilor. Sistemul permite un set de operaĠiuni de:
înregistrare apeluri;
identificare úi localizare apelant;
repartizarea apelului la agenĠii de intervenĠie;
redistribuirea apelului către orice alt serviciu judeĠean din România, pentru intervenĠie
rapidă, dialog local, convorbire în limbi materne diferite, etc.
232
În plus, sistemul dispune de: o bandă largă („broadband”) de comunicare, prin care, în cazuri
grave, pot fi alertaĠi toĠi agenĠii necesari pentru intervenĠia în acelaúi timp; de hărĠi electronice, prin
care sunt evidenĠiaĠi úi identificaĠi agenĠii care, în momentul apelului, sunt cel mai aproape de locul
intervenĠiei; arhivarea electronică a tuturor apelurilor úi administrarea lor pentru intervenĠie, pentru o
perioadă de 10 ani úi interconectarea logistică úi operativă în Sistemul Informatic Schengen (până în
2012).
Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea úi EvidenĠa Paúapoartelor Cluj este un alt
element subsistemic informaĠional, fiind un serviciu din structura instituĠională a Ministerului
AdministraĠiei úi Internelor úi având sediul pe str. A. Mureúanu, nr. 16/str. Zryni Miklos, nr. 2-4. Acest
serviciu are următoarele atribuĠii principale:
soluĠionează cererile pentru eliberarea paúapoartelor simple sau de prelungire a valabilităĠii
acestora;
asigură eliberarea paúapoartelor simple;
administrează, gestionează úi valorifică registrele judeĠene de evidenĠă a paúapoartelor;
asigură înscrierea în menĠiuni a paúapoartelor;
organizează, la nivelul judeĠului Cluj, gestionarea úi controlul eliberării paúapoartelor.
Arhiva Electronică de GaranĠii Reale Mobiliare constituie o bază de date unică la nivel
naĠional, care asigură înscrierea garanĠiilor mobiliare. Este o instituĠie coordonată prin intermediul
Ministerului JustiĠiei, asigurând, fără drept de contestare, prioritatea la garanĠii faĠă de creditorii
ulteriori, avertizarea potenĠialilor creditori asupra controalelor de garanĠie încheiate anterior úi
informarea prin caracterul public al datelor înscrise în Arhiva Electronică. Lista operatorilor autorizaĠi
să facă înregistrări în arhivă úi a agenĠilor împuterniciĠi ai acestora din judeĠul Cluj cuprinde: Banca
Comercială Română úi agenĠii săi autorizaĠi; Banca Transilvania úi agenĠii săi autorizaĠi; Camera de
ComerĠ úi Industrie; Ministerul FinanĠelor Publice úi agenĠii săi; Uniunea NaĠională a Barourilor din
România úi Uniunea NaĠională a
Notarilor Publici. În Cluj-Napoca,
informaĠiile úi operaĠiunile de
înregistrare în arhivă, altele decât
cele de pe site-ul Arhivei, se obĠin
la sediile teritoriale din Cluj-
Napoca ale operatorilor enumeraĠi
mai sus.
ÎnfiinĠată în anul 1998, ca
Fig. 74. Aria de activitate a Sucursalei Cluj a Radiocom parte a SocietăĠii NaĠionale de
în 2010 RadiocomunicaĠii S.A., Sucursala
233
Cluj a Radiocom îúi are sediul pe str. Fagului, nr. 2, Cluj-Napoca, de unde dirijează serviciile de
difuzare radio-TV úi de comunicaĠii electronice din 11 judeĠe ale Ġării, precum úi un număr de 2120 de
angajaĠi.
Lista completă a serviciilor oferite de Radiocom este următoarea:
asigurarea difuzării úi transportului programelor publice de radiodifuziune ale SocietăĠii
Române de Radiodifuziune úi a programelor publice de televiziune ale SocietăĠii Române
de Televiziune (de aici provenind úi majoritatea, mai exact 80%, veniturilor instituĠiei);
asigurarea serviciilor de internet (BiNet);
închiriere linii de comunicaĠii;
transmisii de date;
comunicaĠii prin satelit;
servicii de videoconferinĠă;
servicii de telefonie pentru segmentul de afaceri.
La sfârúitul anului 2009, Radiocom deĠinea un portofoliu de 560 de clienĠi, dintre care amintim
Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, Vodafone România,
Orange România, Telemobil, GTS România, BCR Asigurări, Rompetrol, Serviciul de TelecomunicaĠii
Speciale, Ministerul Apărării NaĠionale, Serviciul Român de InformaĠii úi posturile de televiziune
Antena 1, Pro TV, Prima TV úi Realitatea TV etc.
20%
80%
Venituri difuzare
Venituri telecomunicaĠii
Fig. 75. Ponderea veniturilor totale ale Sucursalei Cluj a Radiocom în 2009
(sursa: www.radiocom.ro)
234
Venituri din închiriere spaĠii tehnice úi
suporĠi antene
8% 2%
1% Venituri linii închiriate
9%
Venituri internet
Venituri telefonie
Venituri transmisii ocazionale
25% Alte venituri

55%
Fig. 76. Ponderea veniturilor provenite din servicii de telecomunicaĠii ale

Sucursalei Cluj a Radiocom în 2009 (sursa: www.radiocom.ro)
DirecĠia Regională de Statistică Cluj, serviciu public din subordinea Institutului NaĠional de
Statistică, organizează úi întreĠine sistemul informaĠional statistic în teritoriul regional. Obiectul
activităĠii sale constă în:
culegerea, preluarea, stocarea, analiza úi difuzarea rezultatelor cercetării útiinĠifice úi
constituirea la nivel teritorial a structurilor de date statistice oficiale, cu caracter economic,
financiar, social, demografic, juridic, necesare elaborării politicilor úi informării publice;
certificarea veridicităĠii datelor furnizate de către agenĠi úi instituĠii.
Structura acestui element instituĠional cuprinde: a) directorul coordonator; b) director adjunct
coordonator; c) serviciul de producĠie statistică; d) serviciul de sinteză, coordonare úi statistică
regională úi e) servciul de dezvoltare sistem statistic teritorial, gestiune resurse úi prelucrare date.
Fig. 77. Organigrama DirecĠiei Regionale de Statistică Cluj în 2010
235
Oficiul Registrului ComerĠului Cluj, situat pe str. Iaúilor, are o serie de prerogative, prin care
susĠine funcĠia infocomunicaĠională a municipiului Cluj-Napoca, úi anume: publicitate legală; evidenĠa
situaĠiei juridice úi financiare a comunicaĠiilor; informaĠii economice, comerciale úi statistice;
simplificarea procedurilor de înregistrare úi autorizare a funcĠionării firmelor, precum úi informare úi
asistenĠă.
Există úi alte elemente importante în cadrul logisticii instituĠionale a funcĠiei
infocomunicaĠionale a municipiului. Fără a face prezentarea lor geografică, fie pentru că unele dintre
ele sunt prezentate în cadrul altor funcĠii, fie pentru faptul că unele dintre ele au regim de informaĠii
publice restricĠionate la publicare prin avizare de la Oficiul Registrului NaĠional al InformaĠiilor
Secrete (O.R.N.I.S.), le voi enumera doar, încadrându-le în sistemul infocomunicaĠional al funcĠiei
municipiului. Astfel, cele mai reprezentative dintre acestea sunt:
Oficiul JudeĠean de Cadastru úi Publicitate Imobiliară Cluj;
Poúta Română – DirecĠia JudeĠeană Cluj;
Inspectoratul de PoliĠie JudeĠean Cluj – Serviciul Cazier Judiciar;
Centrul Militar Zonal Cluj;
Oficiul de Mobilizare a Economiei úi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Cluj;
Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj;
Camera de ComerĠ úi Industrie Cluj;
DirecĠia Generală a FinanĠelor Publice Cluj;
Inspectoratul ùcolar JudeĠean Cluj;
băncile úi instituĠiile bancar-financiare;
instituĠiile deconcentrate în teritoriu ale Guvernului, cu atribuĠii úi prerogative în domeniile
socio-economice úi politice vitale.
Rolul de ansamblu al Oficiului de Cadastru úi Publicitate Imobiliară Cluj (O.C.P.I. Cluj),
în cadrul funcĠiei infocomunicaĠionale, este asigurarea informaĠiei geografice, pe care o certifică din
punct de vedere juridic úi tehnic. În ceea ce priveúte atribuĠiile specifice ale Oficiului, acestea sunt
specificate în Hotărârea nr. 1210/2004, privind organizarea úi funcĠionarea ANCPI, cu modificările úi
completările ulterioare, fiind următoarele:
înscrierea imobilelor în evidenĠele de cadastru úi publicitate imobiliară;
punerea la dispoziĠia autorităĠilor publice úi altor instituĠii interesate, situaĠii statistice úi de
sinteză privind terenurile úi construcĠiile;
furnizarea de servicii úi informaĠii persoanelor fizice úi juridice (contra cost);
avizarea Planului Urbanistic General úi a documentaĠiilor de scoatere din circuitul agricol úi
avizarea tehnică a expertizelor topocadastrale întocmite de experĠi judiciari;
236
asigurarea înscrierii úi a radierii drepturilor reale.
Fig. 78. Organigrama Oficiului de Cadastru úi Publicitate Imobiliară Cluj în 2010
Oficiul de Cadastru úi Publicitate Imobiliară Cluj, având sediul pe str. Alexandru Vaida
Voevod, nr. 53, mai are în subordine cinci birouri de cadastru úi publicitate imobiliară, din care unul
este situat tot în spaĠiul geografic al municipiului Cluj-Napoca, restul fiind amplasate în municipiile
Dej, Gherla, Turda úi în oraúul Huedin. Aceste elemente instituĠionale oferă o serie de servicii atât în
ceea ce priveúte avizele, recepĠiile úi furnizarea de date de cadastru, geodezie úi cartografie, cât úi
servicii de cadastru úi publicitate imobiliară (cadastru úi carte funciară). De exemplu:
Tabelul 36. Exemple de servicii oferite de
Oficiul de Cadastru úi Publicitate Imobiliară Cluj în 2010
Termen
Unitate
Nr. Tarif Termen de
Denumire serviciu de
crt. (lei) (zile) urgenĠă
măsură
(zile)
Avize úi recepĠii
1. Aviz începere lucrări Lucrare 100 7 2
RecepĠie tehnică pentru lucrări de
2. ha 200 15 5
măsurători terestre
3. RecepĠie lucrări fotogrametrice ha 10 21 7
Furnizare de date de cadastru, geodezie úi cartografie
Înregistrări GNSS de la o staĠie
4. permanentă, cu anunĠ prealabil de Oră 15 3 1
24 de ore
Servicii poziĠionare GNSS în timp real
5. Oră 0 - -
- ROMPOS
HărĠi úi planuri cadastrale úi Foaie de
6. 40 3 1
topografice tipărite hartă
HărĠi úi planuri cadastrale úi Foaie de
7. 30 3 1
topografice digitale - raster hartă
Strat de
HărĠi úi planuri cadastrale úi
8. foaie de 120 3 1
topografice digitale - vectorial
hartă
Coordonate planimetrice,
9. Punct 15 3 1
altimetrice úi 3D
237
Tabelul 36. Exemple de servicii oferite de
Oficiul de Cadastru úi Publicitate Imobiliară Cluj în 2010
Termen
Unitate
Nr. Tarif Termen de
Denumire serviciu de
crt. (lei) (zile) urgenĠă
măsură
(zile)
Copii certificate ale planurilor Foaie de
10. 30 3 1
úi hărĠilor plan/hartă
11. Plan parcelar în format digital ha 5 3 1
12. Plan parcelar analogic Plan 20 3 1
13. Ortofotoplan rezoluĠie 0,5-2 m km2 20 3 1
14. Aerofotograme Fotogramă 150 7 2
Sursa: O.C.P.I. Cluj
4.1.2.10. FuncĠia militară a municipiului Cluj-Napoca

În fundamentarea gnoseologică a lucrării am propus úi am argumentat, prin definirea úi

taxonomia funcĠiilor terĠiare ale oraúului, faptul că funcĠiile urbane pot fi clasificate în primul rând prin
diviziunea funcĠională în cadrul „locului” geografic, oraúul. În această diviziune, funcĠia militară poate
fi încadrată, istoric vorbind, atât la funcĠii urbogenetice cât úi la funcĠii vitale, dar vital conjuncturale
(B. Păcurar, 2009).
EvoluĠia geosistemelor, a sistemelor geografice mari úi mai ales a „sistemelor de aúezări” (V.
Surd, 2003) a determinat dinamici permanente care au schimbat nu doar geografia geosistemelor
urbane, ci úi geografia funcĠiilor acestora. În această evoluĠie, funcĠia militară a oraúului a parcurs
practic un drum care a trecut de la poziĠia urbogenetică până la poziĠia de argument istoric,
„argument” care în exemplul nostru nu mai are decât valenĠe istorico-geografice.
Nu a existat în istoria aúezărilor urbane europene oraú care să nu fi avut úi funcĠie militară până
în sec. al XVII-lea când frontiera iudaică a atins maturitatea definitorie, configurându-se în „frontieră
europeană” (I. Bădescu, 1995). Din acest moment, evoluĠia frontierei europene în primul rând úi a
celorlalte frontiere care au acoperit geografia continentelor s-au bazat din ce în ce mai mult pe forĠa
economică (I. Bădescu, D. Dungaciu, 1995). FuncĠia militară a oraúelor, aúa cum am menĠionat, în
contextul prezentat se transformă în consecinĠă úi cunoaúte noi valenĠe, permanent marcate de
„fenomenul frontierei europene” (idem).
Odată cu expansiunea frontierei europene, între atâtea transformări geografice, apare úi
fenomenul de creútere a sistemelor. Teoria holarhică reuúeúte să evidenĠieze conceptul sistemelor
geografice mari, sens în care înĠelegem úi noi, în parte, cauzalitatea transformărilor funcĠionale ale
oraúelor. Prin apariĠia în spaĠiul geografic militar a unor suprasisteme militare, se reduce în paralel úi
progresiv rolul militar al fiecărui oraú în parte. Suprasistemele militare fiind piramidale, pe măsura
238
creúterii piramidei, proiecĠia forĠei sistemic-militare cuprinde o arie geografică tot mai întinsă úi astfel
nu mai este necesar acelaúi număr de sisteme mici, acele garnizoane militare. Astfel, cea mai mare
parte a aúezărilor urbane nu îúi vor mai dezvolta propriile organisme de apărare militară, acest rol
transferându-se unor sisteme holarhice superioare. În consecinĠă, funcĠia militară dispare la un număr
foarte mare de oraúe.
Complexitatea introdusă în sistemele geografice de apariĠia statelor naĠionale a complicat însă
acest fenomen geopolitic, iar în spaĠiul euroatlantic defecĠiunile antropologice care s-au concretizat în
cele două războaie mondiale au stopat acest fenomen până la sfârúitul sec. XX, când „mondializarea
frontierei europene” (idem.) a impus forĠelor naĠionale politica marilor puteri mondiale, astfel încât au
fost nevoite să îúi cedeze o mare parte din prerogativele lor de suveranitate unor suprasisteme
holarhice (NATO, UE, etc.). În această etapă geopolitică a evoluĠiei geografice, zonele geostrategice se
reaúează úi vor determina noi reaúezări úi în sistemele militare ale statelor cuprinse în ele. De exemplu,
România face parte, din punct de vedere geostrategic militar, din „Teatrul de acĠiuni militare de sud-
est”, în care aúa numitele „revoluĠii anti-totalitare din 1989” au dus la dispariĠia în mare parte a
divizării ideologice între statele europene. Această dispariĠie nu a dus însă la dispariĠia unor geopolitici
geofrontaliere mai vechi, aúa că funcĠia militară a sistemelor trebuia controlată atent, acest control,
pentru care erau interesate marile puteri, impunând golirea de consistenĠă úi putere a sistemelor
militare locale, inclusiv a celui românesc. Această golire se putea face cel mai simplu prin impunerea
clasicului scenariu economico-financiar al frontierei euroatlantice: sărăcirea economico-financiară a
statelor din zonă. În paralel, fenomenul frontierei euro-atlantice introduce în spaĠiul geopolitic noi
„factori de presiune” (B. Păcurar, 2007): factorul geopolitic; factorul ideologic; factorul religios;
factorul militar; factorul infocomunicaĠional; factorul axiologic; factorul tehnologic, etc. (idem).
Se ridică întrebarea: ce rol revine oraúelor din punct de vedere militar în noul context al
frontierelor europeană, euroatlantică, mondială? Părerile sunt împărĠite, multe dintre ele fiind însă
tributare unor concepĠii ideologice mondialiste sau frontaliere locale, úi care cultivă printre altele
inocularea periferialităĠii în spaĠiile geografice Ġintă, mascând adevăratele obiective geostrategice. De
exemplu: „Scopul fundamental al expansiunii spre Europa Centrală úi de Est a NATO îl constituie
cucerirea pieĠii de armament úi tehnică militară din acea parte a continetului, concomitent cu
eliminarea de pe această piaĠă a industriei de război a FederaĠiei Ruse” (F. Gârz, 1997). Oficialii
NATO sau ai altor organizaĠii militare, civile (transnaĠionale), susĠin că este vorba doar de
„...înlăturarea totalitarismului úi instaurarea democraĠiei” (G.W. Buch, 1996, preluat din F. Gârz,
1997). Aplecându-mă însă doar asupra unei sumare balanĠe strategic-comerciale a producĠiei de
armament realizate de catre cele două superputeri mondiale în ultimul deceniu al Războiului Rece,
constat că geografia economico-militară acelor două se prezenta astfel:
239
Tabelul 37. SituaĠia comparativă a producĠiei de armament a SUA úi URSS
pe durata 1978-1988
Tipul de armament SUA URSS
Tancuri mijlocii úi grele 7.600 25.300
Maúini de luptă blindate 10.800 46.000
Piese de artilerie mai mari de 100 mm calibru 3.200 27.300
Avioane de bombardament cu rază mare de acĠiune 81 390
Avioane de vânătoare-bombardament cu rază tactică 3.600 7.700
Elicoptere de atac 2.100 4.400
Nave mari de suprafaĠă 87 83
Submarine 41 82
Rachete balistice intercontinentale 700 3.000
Rachete cu rază medie de acĠiune 250 1.000
Rachete antiaeriene (sol-aer) 18.000 120.000
Sursa: http://www.defense.gov/
O elementară analiză geopolitică relevă că „...cine va cuceri piaĠa de armament din Europa
Centrală úi de Est, va avea úi cea mai mare influenĠă politică în această parte a continentului” (F.
Gârz, 1997).
În acest context al expansiunii frontierei euroatlantice, este clar că nici un detaliu nu este
neglijat aúa că oraúele, care, odată cu dominaĠia frontierei euroatlantice, domină toate spaĠiile
geografice (inclusiv pe cele naturale), intrând într-o nouă ecuaĠie geopolitică. Această nouă ecuaĠie
produce adevărate mutaĠii în geografia sistemelor de aúezări, iar geosistemele urbane cunosc schimbări
structural-funcĠionale capitale. Din punct de vedere militar, funcĠia oraúelor cunoaúte úi ea dinamici
complexe, în raport direct cu zona geografică în care sunt situate, în funcĠie de contextul geopolitic din
spaĠiile geografice, etc. În multe situaĠii, rolul lor militar îmbracă forme disimulate (economice,
politice, financiare, etc.), dar de fiecare dată rolul lor major va fi ori generator ori vectorial pentru
politici frontaliere (V. Surd, B. Păcurar, 2009).
Chiar din punct de vedere strategic úi tactic militar, prin dispariĠia războiului liniar, a fronturilor
de linie, oraúele nu îúi pierd importanĠa militară, ci, prin războaiele neliniare, asimetrice, ele devin
adevărate spaĠii de luptă. De exemplu, arhitectul israelian E. Weizman (2003), într-un interviu cu P.
Misselwitz, publicat pe site-ul www.metamute.org, vede oraúele organizate conform logicii apărării,
datorită mutaĠiilor apărute în relaĠia dintre război úi oraú. El vede oraúele ca pe niúte structuri antropice
care, din punct de vedere al securităĠii, sunt adevărate coúmaruri, iar din punct de vedere militar trebuie
judecate úi gândite prospectiv (de către militari) la fel ca un urbanist „care rezolvă probleme de
dezvoltare” (idem). Atât militarii cât úi urbaniútii vor căuta controlarea zonei urbane prin manipularea
infrastructurii, prin remodelare úi relocalizarea geografică a elementelor structurale sau chiar prin
manipularea diverselor opĠiuni culturale ale populaĠiei. Autorul chiar prezintă drept concept de
modernizare urbană masacrul urban din deceniul 5 al sec. al XIX-lea în care trupele franceze au
distrus oraúele algeriene pentru a înfrânge rezistenĠa maghrebiană úi în care, contra unei „rezistenĠe”
240
constituite din 10 mii de luptători arabi, s-au folosit timp de 7 ani 100 mii de soldaĠi, printre aceútia
aflându-se úi elemente ale faimoasei Legiuni Străine. Într-adevăr, când dispreĠuieúti o altă civilizaĠie,
rolul militar de apărare al unui oraú poate fi văzut ca „habitat primitiv” (E. Weizman, 2003), iar
lărgirea drumurilor urbane pentru armată este văzută ca remodelare urbană. Chiar dacă exemplul
analitic este istoric, pentru geograful militar úi pentru urbanistul contemporan, el relevă o concepĠie
contemporană despre rolul militar al unui oraú, rol care analizat conform teoriei funcĠionalismului ne
luminează în mare măsură de ce în ultimii ani se cultivă teoria conform căreia cazărmile, unităĠile
militare, nu au ce căuta în cadrul unei structuri urbane, trebuind scoase afară. Este clar că se încearcă
reducerea la zero a funcĠiilor militare ale oraúului.
Dincolo de rolul militar al oraúului, este important să ne îndreptăm atenĠia, epistemologic,
asupra funcĠiei militare a oraúului. FuncĠia (militară) este, conform definiĠiei avansate în 2009, un
element structural vital oraúului, care generează, cultivă úi susĠine viaĠa acestuia, în atingerea menirii
sale. Acest lucru înseamnă că funcĠia este consecinĠa relaĠiei dintre elementele sistemului úi stările
acestora, deci este nemijlocit legată de „instituĠia militară” ca element al geosistemului urban.
InstituĠia militară, ca element sistemic, a suscitat extrem de multe úi de contradictorii opinii.
Indiferent de consistenĠa concepĠiilor úi de multitudinea opiniilor, susĠin concepĠia conform căreia o
naĠiune care nu-úi respectă dascălii, preoĠii úi generalii, nu-úi merită statutul de naĠiune (completarea
noastră) (I. Bădescu, D. Dungaciu, 1995). Pentru politica unui stat, natura instituĠiei sale militare
defineúte politica sa militară. O bună instituĠie militară înseamnă acel echilibru organic între:
comandantul suprem úi armata sa;
societatea civilă úi societatea militară;
societatea militară úi societatea culturală;
societatea militară úi societatea educaĠională.
Conform lui A.H. de Jomini (2007) există 12 condiĠii esenĠiale pentru o armată perfectă,
(aceastea fiind o prezentare succintă úi sintetizată, cu intervenĠii personale úi adaptări):
1. un bun sistem de selecĠie (recrutare);
2. o bună organizare;
3. un sistem bine organizat al „rezervei”;
4. o instruire superioară;
5. o disciplină strictă, dar nu umilitoare, o subordonare liber consimĠită;
6. un sistem de recompense/remunerare bine gândit;
7. un corp ingineresc úi tehnic competent;
8. superioritatea armamentului;
9. un corp competent úi o structură de educaĠie continuă, teoretică úi practică;
10. un suport logistic úi de refacere úi generare foarte bine organizat;
241
11. o circulaĠie a elitelor, o promovare bazată pe merit;
12. un spirit militar atrăgător úi înălĠător
Acelaúi autor susĠine concepĠia, formulată ulterior úi de I. Bădescu úi prezentată de către mine
în articolele úi referatele anterioare, conform căreia „un conducător sau un guvern care îúi neglijează
armata din orice punct de vedere, este vinovat în ochii generaĠiilor viitoare, deoarece duce la umilirea
standardelor sale úi ale Ġării sale, în loc să meargă pe un alt drum, spre succes. Nu spunem că un
guvern trebuie să sacrifice totul pentru armată, acest lucru fiind absurd; dar trebuie să aibă grijă
constantă în ceea ce priveúte armata” (A.H. de Jomini, 2007).
Făcând o legătură dialectică între cele 12 condiĠii, funcĠia militară a unui oraú úi starea acelui
geosistem urban, care are úansa dobândirii úi stăpânirii acestei funcĠii (militare), constat raporturi
pozitive de determinare interfuncĠională úi intrasistemică. Un astfel de oraú, prin funcĠia sa militară, îúi
va susĠine, cultiva úi dezvolta o serie de atuuri geosistemice: de siguranĠă (funcĠia de securitate),
urbanistice, economice, culturale, politice, administrative, útiinĠifico-academice, ocupaĠionale, etc. În
concluzie, influenĠa sa în teritoriu priveúte valenĠe puternice prin care acel oraú poate dobândi un statut
de loc central pentru o arie geografică direct proporĠională cu nivelul úi specificul acestei funcĠii.
Spre exemplu, în România sistemul militar naĠional cuprinde: structuri luptătoare; structuri de
sprijin; structuri logistice; structuri pentru operaĠii speciale; structuri de învăĠământ úi instruire;
structuri de refacere úi odihnă; cămine de garnizoană; amenajări sportive; structuri de presă, etc. Toate
aceste elemente sistemice „construiesc” un sistem administrativ-patrimonial care cuprinde: a) bunuri
proprietate privată úi b) bunuri din domeniul public úi privat al statului în administrare. Este mai mult
decât evident că un geosistem urban care deĠine în structura sa un asemenea subsistem beneficiază de o
extraordinară bogăĠie (patrimonială, de servicii terĠiare, economice, culturale, infocomunicaĠionale,
etc.). Un asemenea subsistem va susĠine organizaĠional, financiar, managerial, etc., o permanentă
dezvoltare a geografiei „infrastructurii critice” prin modernizarea transporturilor, reĠelei de
management al traficului, infrastructurii energetice úi de comunicaĠii, managementului împotriva
riscurilor, bazat pe „sprijinul acordat de armată autorităĠilor úi administraĠiei publice” (conform
Cartei Albe a SecurităĠii úi Apărării NaĠionale, 2004) prin cooperarea dintre civili úi militari. Un
asemenea oraú va avea întotdeauna o influenĠă urbană prin apartenenĠa la, sau dominarea unui „sistem
de aúezări cu centru de coordonare urbană” (V. Surd, 2003). DeĠinerea de către oraú a funcĠiei
militare îi va conferi acestuia, întotdeauna, un statut ierarhic cel puĠin de rang zonal úi putând trece (în
noul context de alianĠe) chiar úi de rangul naĠional. Amplasarea (spre exemplu) a unui comandament
internaĠional de forĠe armate într-un oraú asigură acestuia o rază de influenĠă internaĠională
indiscutabilă.
În concluzie, fără o abordare exhaustivă se relevă cu evidenĠă că, într-un geosistem urban,
funcĠia militară asigură acestuia o sumă de elemente, stări úi relaĠii intra úi intersistemice, care pot
242
concura, ca importanĠă úi rang, cu celelalte funcĠii terĠiare, dovedind că (cel puĠin în cazul României,
dar în general în cazul tuturor statelor din estul Europei) actuala degradare a nivelului structurilor de
forĠe militare din această zonă geostrategică este rezultatul unui nefericit răspuns necontrolat la
presiunile geopolitice ale frontierei euroatlantice.
4.1.2.10.2. Elementele structural-funcĠionale ale funcĠiei militare a municipiului Cluj-Napoca
Elementele structurale ale acestei funcĠii, în geografia geosistemului Cluj-Napoca, aparĠin (în
funcĠie de categoria „armelor”): forĠelor militare terestre; forĠelor militare aeriene; organelor militare
teritoriale úi autorităĠilor administraĠiei publice cu atribuĠii în domeniul apărării naĠionale.
Într-o altă structură taxonomică, elementele funcĠiei militare a municipiului Cluj-Napoca pot fi
evidenĠiate si în modul următor:
Comandamentul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”;
Spitalul Militar de UrgenĠă „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca;
Centrul Militar Zonal Cluj;
Oficiul de Mobilizare a Economiei úi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare al JudeĠului
Cluj (O.M.E.P.T.A. Cluj);
Cercul Militar Cluj-Napoca;
Sindicatul Cadrelor Militare în Rezervă úi Retragere - Filiala Cluj-Napoca;
OrganizaĠia JudeĠeană a Cadrelor Militare în Rezervă úi în Retragere Cluj;
AsociaĠia NaĠională a Veteranilor úi Văduvelor de Război - Filiala Cluj.
Divizia 4 Infanterie „Gemina” are Comandamentul situat în municipiul Cluj-Napoca, în PiaĠa
ùtefan cel Mare, nr. 1-3. Este
„structura militară”
continuatoare, în geografia
militară a Clujului, a Armatei
a 4-a (de Nord), înfiinĠată în
1916, prin Înaltul Decret nr.
2784, semnat de Regele
Ferdinand al României. Zona
geografică de reponsabilitate a
Fig. 79. Aria de responsabilitate a Diviziei 4 Infanterie “Gemina”
în 2010 Diviziei cuprinde 19 de judeĠe,
cu 117000 km2 (circa jumătate din suprafaĠa României), cu un perimetru zonal care include, în vest, est
úi nord, aproximativ 1600 km din graniĠa României.
243
Misiunile principale ale Diviziei pot fi grupate în trei
categorii úi anume:
1) pe timp de pace:
realizarea, menĠinerea úi perfecĠionarea
capacităĠii operaĠionale a structurilor din
subordine;
organizarea ridicării graduale a capacităĠii de
luptă a forĠelor subordonate, precum úi
pregătirea pentru mobilizare a acestora;
Fig. 80. Însemnul heraldic al
Diviziei 4 Infanterie „Gemina” organizarea pazei, apărării úi intervenĠiei la
obiectivele militare din zona de
responsabilitate;
organizarea úi conducerea forĠelor subordonate pentru intervenĠii în situaĠii de urgenĠă,
etc.
2) în situaĠii de criză:
participarea la neutralizarea elementelor terorist-diversioniste;
participarea la limitarea úi înlăturarea efectelor produse de dezastre úi calamităĠi
naturale;
organizarea úi asigurarea, la ordin, a trecerii forĠelor stabilite în subordinea
comandamentelor operaĠionale úi conducerea acĠiunilor militare cu forĠele rămase la
dispoziĠie.
3) pe timp de război:
conducerea mobilizării marilor unităĠi úi unităĠilor din subordine;
coordonarea procesului de generare, instruire úi operaĠionalizare al forĠelor úi asigurarea
transferului acestora sub autoritatea comandamentelor operaĠionale, la ordin;
conducerea, la ordin, a acĠiunilor militare în zona de responsabilitate, cu forĠele rămase
la dispoziĠie.
Comandamentul Diviziei este organizat úi funcĠionează „modular”, fiind organul operativ de
conducere al Marii unităĠi, subordonat nemijlocit Statului Major al ForĠelor Terestre. Conducerea
(comanda) Diviziei este asigurată de comandantul Diviziei, împreună cu locĠiitorul comandantului,
úeful de stat major úi consilierul comandantului.
Structura operaĠional-sistemică a Diviziei cuprinde:
comandamentul Marii UnităĠi;
unităĠile úi subunităĠile militare.
244
Comandamentul este structurat astfel: comanda Marii UnităĠi; modulul personal; modulul
informaĠii; modulul operaĠii; modulul logistică; modulul planificare operaĠii; modulul comunicaĠii úi
informatică; modulul instrucĠie; secĠia financiar-contabilitate; structura de securitate; preotul militar;
biroul juridic; biroul relaĠii publice.
Pe lângă acestea, există o serie de structuri anexe úi anume Centrul mobil de sisteme
informatice, Subcentrul de analiză úi prognoză nuclear-biologic-chimic (N.B.C.), RedacĠia ziarului
„Orizont militar”, RedacĠia radio-televiziune úi Comenduirea garnizoanei Cluj-Napoca.
În construcĠia pattern-ului geosistemic Cluj-Napoca, se observă situarea unităĠilor (cazărmilor)
în trei zone: urban, suburban úi periurban. Astfel, în zona centrală se află comandamentul Marii UnităĠi
úi structuri militare, în zona suburbană de est, microgarnizoana Someúeni, iar în zona periurbană vest,
microgarnizoana Floreúti.
După 1994, când România a fost prima Ġară care a aderat la programul „Parteneriat pentru
Pace”, militarii din Corpul 4 Armată Teritorial „Mareúal Constantin Prezan” úi ulterior Divizia 4
Infanterie „Gemina” au avut o prezenĠă activă la desfăúurarea unor exerciĠii multinaĠionale, în Ġară úi în
străinătate, au îndeplinit misiuni în teatrele de operaĠii úi au participat la iniĠiativele regionale, dintre
care se reliefează:
misiunile de menĠinere a păcii úi de reconstrucĠie, cu detaúamente úi observatori militari, în
Albania, Angola, Bosnia-HerĠegovina, Burundi, Congo, Etiopia, Kosovo, Kuweit, Liberia;
misiunile derulate în teatrul de operaĠii din Afganistan, la operaĠiile „Enduring Freedom”,
„FINGAL” (misiunea ISAF) úi în cadrul programului „ANA Training” (circa 2.000 de
militari);
misiunile desfăúurate în sprijinul coaliĠiei împotriva terorismului, din Irak, în cadrul
operaĠiunii „Antica Babilonia” (circa 1.000 de militari);
misiunile finalizate de militarii încadraĠi în diferite comandamente multinaĠionale în
Afganistan, Bosnia-HerĠegovina, Irak, Kosovo, SUA (peste 150 de militari) Kongo,Etiopia,
etc.
BilanĠul participării la misiuni internaĠionale a structurilor subordonate Diviziei 4 Infanterie
„Gemina” este de peste 7000 de militari până în 2010 inclusiv.
Spitalul Militar de UrgenĠă „Dr. Constantin Papilian” se prezintă drept un element sistemic
aparĠinând Ministerului Apărării NaĠionale, situat în Cluj-Napoca pe str. Traian Moúoiu, nr. 22, fiind
condus de trei structuri: comitetul director (patru membri), consiliul medical úi consiliul consultativ.
Structura instituĠională a spitalului are în componenĠă:
12 secĠii medicale úi compartimente:
o Chirurgie: úapte medici;
o Oftalmologie: trei medici;
245
o Ortopedie-Traumatologie: trei medici;
o O.R.L.: doi medici;
o Urologie: trei medici;
o Anestezie-terapie intensivă: cinci medici;
o Medicină internă: úapte medici;
o Cardiologie: trei medici;
o Neurologie: trei medici;
o Psihiatrie: doi medici;
o Pneumoftiziologie: doi medici;
o Boli infecĠioase: un medic.
cinci laboratoare (Radiologie úi imagistică medicală; Microbiologie úi hematologie;
Biochimie; Anatomie patologică úi Medicină preventivă);
un compartiment primiri urgenĠe;
o farmacie ce cuprinde:
o farmacie cu circuit închis, cu doi farmaciúti;
o farmacie cu circuit deschis (ambulator), cu un farmacist.
un ambulatoriu de specialitate;
un birou tehnic medical;
birouri úi compartimente administrative.
Un alt organ militar prezent în peisajul funcĠional al municipiului este Centrul Militar Zonal
Cluj, ce funcĠionează ca subsistem al Sistemului Militar NaĠional Român, integrat într-o ierarhie
strictă, asigurând în spaĠiul organizaĠional al armatei române trei elemente structural-sistemice:
mobilitate, logistică úi forĠe de rezervă. Topografic este situat în Calea DorobanĠilor úi are în structura
sa pentru coordonare Centrele Militare JudeĠene Sălaj úi BistriĠa-Năsăud.
Oficiul de Mobilizare a Economiei úi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare al JudeĠului
Cluj (O.M.E.P.T.A. Cluj) este un element sistemic militar, cu dublă dependenĠă, atât la Ministerul
Apărării NaĠionale cât úi la Ministerul AdministraĠiei úi Internelor, prin Oficiul Central de Stat pentru
Probleme Speciale, úi îúi are sediul pe str. Aviator Bădescu, nr. 7-9. O.M.E.P.T.A. Cluj îndeplineúte
sarcini privind pregătirea economiei úi a teritoriului pentru apărare, precum úi activităĠi privind
rechiziĠiile de bunuri úi prestările de servicii în interes public, atât pe timp de pace cât úi în situaĠii de
criză sau în timp de război. Astfel, atribuĠiile sale cuprind:
în privinĠa pregătirii economiei úi a teritoriului pentru apărare:
o elaborarea úi aplicarea planului de mobilizare a economiei naĠionale, pentru judeĠul
Cluj;
246
o elaborarea lucrărilor pentru asigurarea unităĠilor militare cu bunuri úi servicii solicitate
prin planul de mobilizare al garnizoanei, pe timpul execuĠiei mobilizării;
o asigurarea logistică în situaĠii de urgenĠă, etc.
în privinĠa rechiziĠiilor de bunuri úi serviciilor în interes public:
o asigurarea organizării úi executării rechiziĠiilor de bunuri úi prestări de servicii în interes
public;
o centralizarea cererilor
Tabelul 38. Cercurile culturale, cursurile úi formaĠiile
de rechiziĠii primite de
organizate de Cercul Militar Cluj-Napoca
Istorie úi tradiĠii militare la centrul militar,
Artă dramatică agenĠii economici úi
Teatru
Cercuri culturale Poezie instituĠiile publice;
Modeling o întocmirea proiectului
Muzică clasică
Filatelie úi numismatică de plan de rechiziĠii úi
Fanfara militară prezentarea acestuia
Ansamblul folcloric „Izvoraúul”
FomaĠia de teatru „Gaudeamus” spre aprobare Comisiei
FormaĠia „Junior Star” mixte de rechiziĠii din
FormaĠia de muzică populară
FormaĠia de muzică uúoară subordinea prefecturii,
FormaĠii artistice
Grup vocal etc.
Grup de colindători
FormaĠia de dansuri de societate Subordonat Diviziei 4
Grup de caricaturiúti úi epigramiúti Infanterie „Gemina”, Cercul Militar
Sextetul 6 T Bras
Trupa de majorete Cluj-Napoca reprezintă atât un reper
Depanare radio-TV militar cât úi unul cultural al
Cameramani de televiziune
Fotografi úi acusticieni municipiului, fiind o instituĠie de
Dans modern cultură (nu numai militară) pusă la
Cursuri Dansuri de societate
Dansuri populare dispoziĠia cadrelor militare active sau
Chitară în rezervă úi în retragere, a veteranilor
Gimnastică aerobică
Manechine, etc. de război, dar úi a membrilor
Sursa: Cercul Militar Cluj-Napoca societăĠii civile. Ea a organizat úi a
patronat, de-a lungul anilor, o serie de cercuri culturale, cursuri úi formaĠii, conform tabelului 38.
Mai mult, instituĠia a avut colaborări permanente cu alte instituĠii prestigioase din subsistemul
cultural al municipiului, precum Teatrul NaĠional úi Opera NaĠională Română, Studioul Teritorial de
Radio úi Televiziune Cluj sau Casa de Cultură a StudenĠilor.
Cu sediul în PiaĠa ùtefan cel Mare, nr. 4, Filiala JudeĠeană Cluj a AsociaĠiei NaĠionale a
Cadrelor Militare în Rezervă úi în Retragere a fost înfiinĠată în 1990 úi este structurată în:
a) Comitetul Filialei JudeĠene Cluj a ANCMRR, format din 19 membri úi doi supleanĠi;
247
b) Biroul Permanent al Filialei, cuprinzând nouă membri;
c) cele două subfiliale (cu personalitate juridică) din municipiile Turda úi Dej.
Întreaga activitate a acestei instituĠii se subscrie obiectivelor prevăzute în Statutul ANCMRR,
adoptat la ConferinĠa NaĠională din 2009. Astfel, filiala acĠionează, cu sprijinul material úi financiar al
Ministerului Apărării NaĠionale úi al altor instituĠii abilitate, pentru îmbunătăĠirea protecĠiei sociale a
cadrelor militare în rezervă úi în retragere, precum úi a familiilor acestora, acordă asistenĠă juridică
membrilor săi în probleme ce privesc drepturile úi obligaĠiile cetăĠeneúti ale acestora, contribuie la
dezvoltarea útiinĠei úi artei militare româneúti prin:
participări la elaborarea de studii úi concepte pe teme de doctrină úi artă militară;
propuneri la proiecte de noi acte normative cu caracter militar;
editarea de lucrări memorialistice úi de altă natură specifice AsociaĠiei;
stimularea cercetării útiinĠifice de specialitate pentru toate categoriile de forĠe ale armatei,
precum úi a pregătirii studenĠilor, masteranzilor úi doctoranzilor în domeniul útiinĠei úi artei
militare, etc.
AsociaĠia NaĠională a Veteranilor úi Văduvelor de Război - Filiala Cluj este o organizaĠie
asociativă, cu statut militar, reînfiinĠată în 1990, după desfiinĠarea ei din 1949. Anul de naútere al
organizaĠiei, la nivel naĠional, este 1902, când prin Înaltul Decret Regal, Regele Carol I, decretează
înfiinĠarea acesteia. Geografia istoriei militare consemnează evenimentul prin care, în baza hotărârii
Înaltei CurĠi de la Haga, participanĠii la Războiul de IndependenĠă din 1877 (după 25 de ani de la
război) „devin veterani”. Aceútia vor fi primiĠi de regele Carol I, unde vor cere pământ úi “să le fie
respectate drepturile”. În 1990, anul reînfiinĠării legale, organizaĠia număra 21816 membri la nivel
naĠional.
Sediul Filialei din Cluj se află în incinta cazărmii administrate de Cdm. D4 „Gemina” - PiaĠa
ùtefan cel Mare. La data de 31.03.2010, filiala cuprindea un număr de 5638 membri, repartizaĠi pe
următoarele categorii:
a. invalizi de război (26 membri), care sunt clasificaĠi în: mari mutilaĠi de război (un
membru); invalizi de grad I (trei membri); invalizi de grad II (18 membri) úi invalizi de
grad III (patru membri);
b. văduve de război (49 membre): cu soĠi decoraĠi (trei membre) úi cu soĠi nedecoraĠi (46
membre);
c. veterani de război (1702 membri): decoraĠi (149 membri); nedecoraĠi (122 membri) úi
subofiĠeri, sergenĠi (1431 membri);
d. văduve de veterani de război (3860 membri): cu soĠi decoraĠi (trei membre) úi cu soĠi
nedecoraĠi (46 membre).
248
În structura organizaĠiei, clasificarea membrilor (cadrelor militare) era, la aceeaúi dată,
următoarea:
Tabelul 39. Clasificarea úi numărul membrilor cadre militare ai Filialei Cluj a AsociaĠiei
NaĠionale a Veteranilor úi Văduvelor de Război în 2010
Generali úi ofiĠeri SubofiĠeri
Generali 3 (0,16%) Plutonieri adjutanĠi úefi 16 (0,84%)
Colonei 117 (6,15%) Plutonieri adjutanĠi 283 (14,88%)
LocotenenĠi-colonei 29 (1,52%) Plutonieri majori 205 (10,78%)
Maiori 67 (3,52%) Plutonieri 369 (19,40%)
Căpitani 24 (1,26%) SergenĠi majori 51 (2,68%)
LocotenenĠi 9 (0,47%) SergenĠi 715 (37,59%)
SublocotenenĠi 14 (0,74%) TOTAL 1902
Sursa: ANVVR - Filiala Cluj
Organizarea teritorială a filialei cuprinde cinci subfiliale úi anume Subfiliala Cluj-Napoca, cu

2490 membri, Subfiliala Turda cu 1487 membri, Subfiliala Gherla cu 830 membri, Subfiliala Dej (492
membri) úi Subfiliala Huedin (339 membri). Filiala JudeĠeană Cluj a ANVVR este condusă de un
comitet format din preúedintele filialei judeĠene úi preúedinĠii subfilialelor Cluj-Napoca, Turda, Dej,
Gherla úi Huedin.
Sindicatul Cadrelor Militare în Rezervă úi Retragere - Filiala Cluj-Napoca este o
organizaĠie sindicală a cadrelor militare în rezervă úi în retragere cu domiciliul în Cluj-Napoca,
provenite din toate structurile sistemului naĠional de apărare, de securitate úi de ordine publică. În 2010
număra 357 de membri, cadre cu grade de la plutonier la general maior, respectiv de la agenĠi la
chestori.
Fig. 81. Principalele

elemente ale funcĠiei
militare în centrul
(„cercul interior”)
2010
1. Comandamentul Diviziei
4 Infanterie Gemina;
2. Spitalul Militar de
UrgenĠă
”Dr. Constantin Papilian”;
3. Cercul Militar Cluj-
Napoca
249
Fig. 82. Elementele funcĠiei militare din “cercul exterior” al municipiului Cluj-Napoca în 2010
Caracterul funcĠiei militare în municipiului Cluj-Napoca.

Zona responsabilitate 117000 km2
Coef. asig. = ----------------------------- = ------------------------ = 651,7
Zona locală 179,52 km2
Concluzia: caracterul funcĠiei este definit de responsabilitatea úi misiunea instituĠiei

militare => funcĠie externă.
Coeficient localizare = 0,8 (?!)
4.1.2.11. FuncĠia frontalieră a municipiului Cluj-Napoca

Gnoseologia geografică asupra sistemelor urbane a consacrat în literatura útiinĠifică o complexă

problematică menită să stabilească nomenclatura úi menirea acestora în holarhia sistemelor umane. În
contextul evoluĠiei cumulate a geografiei aúezărilor, mai ales a celor urbane, în secolul trecut úi în
XXI, oraúului i s-au recunoscut o serie de poziĠii úi roluri sistemice, care cunosc o extraordinară
dinamică (în sensul prefacerii evolutive). Majoritatea úcolilor geografice privesc geosistemul urban din
perspectivă funcĠionalistă, conútientizând úi recunoscând faptul geografic că oraúul se comportă ca un
organism viu (corp uman), iar în cadrul acestui comportament el îúi manifestă úi îúi consacră o serie de
funcĠii (I. Serageldin; E. Shluger; Joan Martin-Brown, 2001).
250
La clasificarea acestor funcĠii, am avansat în această cercetare, dar úi în contribuĠii anterioare
(V. Surd; B. Păcurar, 2010), sintagma ”funcĠia frontalieră a oraúului” (V.Surd; B Păcurar, 2010)
Problematica relevată în mod special, în aceste contribuĠii úi asupra căreia revin în fundamentarea
prezentă este că între geosistemul urban úi „fenomenele frontierei” (I. Bădescu, 1995) există raporturi
sistemice atât de semnificative úi de complexe încât nu pot aborda problematica funcĠiilor municipiului
Cluj-Napoca fără a releva o funcĠie pe care o considerăm extrem de sugestivă pentru întreaga evoluĠie
a oraúelor. Această funcĠie a aúezat oraúul în toate perioadele antropologice, fie în centrul marilor
sisteme expansive, fie pe direcĠia principală de evoluĠie a acestora. În studiul útiinĠific al frontierelor,
geografia a cedat până în prezent iniĠiativa către alte útiinĠe: geopolitica; sociologia; antropologia;
filozofia, etc. Într-adevăr, cercetarea ultimilor 100 de ani, începând cu F.J. Turner (1893), care
lansează conceptul „frontierei”, a realizat în acest domeniu paúi úi realizări extraordinare. Pentru că
văd geosistemul urban ca pe o unitate sistemică permanent prezentă în toate geosistemele construite de
frontierele umanităĠii, consider extrem de necesar úi de important să pun în valoare, din punct de
vedere geografic, rolul oraúului úi funcĠiile sale în evoluĠia frontierelor. Această poziĠie úi acest rol au
generat funcĠia sa frontalieră. În acest sens, voi fundamenta raportul dintre frontieră úi zona de
influenĠă urbană, fundamentare care va configura conceptul de funcĠie frontalieră. Voi construi
fundamentarea mea bazându-mă pe structura gnoseologică a unor contributori de referinĠă (R.A.
Billington, W.J. Eccles, R.V. Hine, I. Bădescu, D. Dungaciu, C. Degeratu, R. Săgeată, A. Marga úi A.
Cuúco).
Conceptul de „frontieră” sau „fenomenul frontierei” (I. Bădescu, 1995) exprimă „...totalitatea
proceselor prin care se manifestă o expansiune istorică, fie a unui popor, fie a unei civilizaĠii, fie a
unei religii sau ideologii ori,...a unui imperiu”. Conceptul frontierei, conform consacrării din geografia
politică, dar mai ales din geopolitică úi din sociologie, generează o serie de concepte dintre care
trebuie să evidenĠiem câteva:
1) procesele frontierei exprimă totalitatea proceselor spirituale, instituĠionale, economice,
sociale, politice, etc., generate úi întreĠinute de „frontieră” în evoluĠia úi manifestarea sa (expansiune
sau retragere);
2) limită, concept identificat adeseori cu graniĠă, are semnificaĠia unei linii convenĠionale, care
desparte state, regiuni, judeĠe, etc.;
3) frontieră este un concept lansat în geografie úi sociologie de Frederick J. Turner; în pofida
faptului că dicĠionarele îl folosesc drept sinonim pentru termenul graniĠă, iar în ultimii 20 de ani, mass-
media îl foloseúte obsesiv în acest sens, trebuie să menĠionez că geografia politică a stabilit clar că
între state nu sunt frontiere, ci graniĠe; această „suprapunere” de termeni úi confuzie de sensuri sunt
consecinĠe ale expansiunii frontierei euroatlantice, în ultima sa formă de exprimare, mai exact
frontiera mondială; între cei doi termeni există distincĠii úi diferenĠe clare pe care geografii úi
251
geopoliticienii ar trebui să le impună „Frontiera nu desemnează ceva rigid, imobil, fix (precum
graniĠa), registrul său de utilizare este vast; vorbim despre frontiere religioase, nu despre graniĠe
religioase, cercetăm frontiere culturale, studiem, tocmai din aceste motive, fenomene de frontieră, nu
fenomene de graniĠă” (I. Bădescu, D. Dungaciu, 1995); sociologia úi geopolitica frontierei s-a bucurat
în România de atenĠia unor personalităĠi precum N. Iorga, S. MehedinĠi, I. Conea, S. Samuila, V.
Mihăilescu, I. Bădescu, D. Dungaciu úi alĠii; aceúti s-au ocupat úi de conceptele de graniĠă, úi de
fontieră; Nicolae Iorga susĠinea chiar consacrarea termenului de „hotar” (N. Iorga, 1938). „Limită,
graniĠă, frontieră, constituie o „salbă” terminologică din care geograful trebuie să îúi extragă cu
precauĠie instrumentul conceptual; bogăĠia lor sugerează complexitatea a ceea ce numim fenomene de
frontieră, dar úi tipuri de abordare efectivă a frontierei, respectiv modurile specifice în care culturi
diverse úi-au pus amprenta asupra analizelor consacrate chestiunii care ne preocupă; fac aúadar
distincĠie între maniera în care au acĠionat diferite frontiere (politice, culturale, religioase, etc.) la
înaintarea úi expansiunea lor úi maniera în care culturile au studiat úi teoretizat fenomenele de frontieră
úi semnificaĠia frontierelor” (D. Dungaciu, 1995);
4) „spiritul frontierei” (I. Bădescu, D. Dungaciu, 1995) este un alt concept, o sintagmă cu o
consistenĠă semantic-gnoseologică foarte încărcată; spiritul frontierei este rezultatul „Ġesăturii” unei
serii de trăsături pozitive úi negative pe care le generează frontierele: individualismul, egocentrismul,
revoluĠia motivaĠiilor úi a speranĠei, instinctul câútigului (D. Dungaciu, 1995), nemulĠumirea socială,
inegalitatea, nesiguranĠa (muncii, familiei, Ġării), distrugerea legăturilor sociale, familiale, apetitul
consumerist (A. Marga, 2009); în acelaúi timp însă frontierele au generat úi trăsături pozitive
(creútinismul – iubirea úi împăcarea socială; frontiera europeană – spiritul întreprinzător, încrederea în
viitor; frontiera americană – simĠul practic, inventivitatea, Ġintirea unor Ġeluri grandioase, energia
creatoare, sentimentul libertăĠii, etc.); spiritul frontierei a configurat în gândirea umană noi spaĠii de
cunoaútere care au definit o economie úi o sociologie a frontierelor, o antropologie úi o psihologie a
frontierelor, o religie, o morală úi o politică nouă; Acestea vor face ca sec. XXI să fie „unul al
triumfului deplin, al paradigmelor frontierei, în toate domeniile” (I. Bădescu, D. Dungaciu, 1995);
lumea útiinĠifică úi culturală este din ce în ce mai conútientă că lumea de azi úi mai ales cea viitoare
este o construcĠie dinamică a frontierei, care prin spiritul ei „poate crea o lume” (F.J. Turner, preluat
din I. Bădescu, 1995), o lume a cărei paradigmă a cunoaúterii trebuie aprofundată pentru că alternativa
este eúecul;
5) „frontiera ca fenomen cultural úi psihologic” (fundamentată în studiile despre sociologia úi
geopolitica frontierei de I. Bădescu úi D. Dungaciu, 1995) este astăzi pe deplin conútientizată în
útiinĠele geoantropologice úi geopolitice; în urma emulaĠiei gnoseologice în domeniile frontierei (a
sociologiei, a geopoliticii, a geografiei politice, etc.) suntem lămuriĠi că frontierele au fost întotdeauna
expansiuni culturale dominante asupra altora, considerate inferioare; frontiera romană supunea lumea
252
barbară, frontiera creútină convertea lumea păgână, frontiera comunistă dorea transformarea lumii
nedrepte (inegale) într-o egalitate universală, etc.; reprezentativă însă pentru caracterul cultural úi
psihologic, dar úi pentru cel de fenomen social total este „frontiera europeană” (idem.); geografia
acestei expansiuni culturale, psihologice, sociale úi economice s-a bazat, detaúat faĠă de frontierele
anterioare, pe lumea oraúului, pe sistemul urban „Noul sistem a debutat ca reĠea de centre urbane
capabile să-úi subordoneze vaste arii Ġărăneúti” (idem.); noua frontieră a Europei moderne a căpătat
un nou înĠeles úi anume totalitatea proceselor de expansiune a lumii urban-capitaliste asupra unor vaste
arii rurale.
Frontiera europeană are însă o altă valoare gnoseologică. Ea ne ajută să înĠelegem, în sfârúit,
fenomenul culturilor reacĠioniste (reacĠionare). Prin modelul turnerian de fundamentare gnoseologică a
cazului american, a frontierei americane, azi suntem edificaĠi asupra procesului culturilor reacĠionare.
Azi nu mai vedem europenizarea Americii, vedem americanizarea Europei, nu mai vedem romanizarea
Europei úi a Africii, ci africanizarea úi „dacizarea” acesteia, nu mai vedem romanizarea Levantului, ci
iudeizarea Europei prin frontiera iudeo-creútină úi cu maximă responsabilitate a reconsiderării
teoriilor consacrate asupra frontierei romane în Dacia, de ce am desconsidera úi nu am cerceta mai
atent teoria frontierei dacice asupra Eurasiei, ca primă mare frontieră a umanităĠii úi abia apoi
asupra celei romane ca o cultură reacĠionistă?
Frontiera europeană, conform studiilor fundamentate până azi, este expresia totală a
fenomenului cultural frontalier, în expansiune asupra altor spaĠii geografice úi care a evidenĠiat un
fenomen geografic extraordinar: geografia culturilor de reacĠie. Frontiera europeană s-a manifestat
începând cu sec. al XVII-lea, prin câteva mari fenomene geofrontaliere: iluminismul, revoluĠia
franceză, revoluĠia industrială engleză úi înaintarea frontierei americane. În faĠa acestor răscoliri
geoistorice, societăĠile europene au reacĠionat prin culturi reacĠioniste (de reacĠie):
cultura abrahamică americană, construită pe:
o reacĠia culturală americană prin care s-a format “omul american”;
o reacĠia religioasă (americană), construită pe motivul central al frontierei iudaice:
pământul făgăduinĠei;
cultura britanică, prin victorianism;
marea cultură romantică, prin cele două etape: “romantismul înalt” úi “romantismul
popular” (idem.); romantismul popular este cunoscut prin stilul secession, în cadrul acestui
curent încadrându-se úi două curente româneúti: sămănătorismul úi poporanismul.
Aceste noi culturi, produse ale noologiei reacĠionare, au configurat noi geografii (geografia
socială, geografia culturală, etc.). În România, aceste geografii sunt cristalizate pe curente ideologice
precum junimismul (comparabil cu noologia victoriană), care a realizat în geografia culturală
românească mari úi “clasice” mutaĠii precum maiorescianismul, aristocratismul carpian, patriotismul úi
253
etica onoarei, revoluĠia lingvistică, prin respingerea “beĠiei de cuvinte”. Din această cultură
reacĠionistă s-au născut în geografia culturală românească (atât de dinamică prin manifestare în spaĠiul
urban) aristocraĠia culturală a României moderne (cea pe care o va distruge viitoarea frontieră
comunistă), cultura poporului prin Dimitrie Gusti úi teoria păturii superpuse eminesciană, recunoscută
ca cea mai importantă afirmare în România a frontierei nord-atlantice.
În consecinĠă, observăm că orice fenomen al frontierei este indisolubil legat de spaĠiul oraúului
(ca cetate, capitală, elite culturale, modernizare economică, “noua cotitură” – A. Marga, 2009, etc.).
Acest lucru înseamnă că atunci când cercetăm geografia oraúului vom fi, obiectiv, obligaĠi să îl
raportăm la acest “fenomen social total”. Rezultă că oraúul, în această construcĠie holarhică a
frontierei, a avut, are úi va avea un rol fundamental. Care este acest rol úi care este funcĠia lui? Cred că
aceasta îmbracă două forme: a) generatoare úi b) vectorială (V. Surd, B. Păcurar, 2010). Cele două
forme vor defini în consecinĠă structura geosistemului urban, o funcĠie pe care o definim sub forma
funcĠiei frontaliere. Indiferent de perspectiva analitică a funcĠiilor urbane, atâta vreme cât recunoaútem
că oraúul a fost úi este o structură sistemică în holarhia fenomenelor frontierei, suntem obligaĠi să
consacrăm această funcĠie în taxonomia funcĠiilor urbane. Întrucât oraúul a fost úi este loc central
pentru geografia naĠiunilor, oraúul este sistemul antropic care circumscrie toate elementele generatoare
de cultură, civilizaĠie, economie, politică úi prin urmare, de istorie. Toate aceste elemente au două
meniri: susĠinerea geosistemului urban úi mai ales expansiunea spaĠiului generat (religios, cultural,
economic, social, politic, etc.) în teritoriu, în spaĠiul adiacent. Mărimea úi expresia pe care o îmbracă
sau o ating aceste „spaĠii” este diversă, în funcĠie de categoria frontierelor, procesele acestora,
instrumentele acestora úi mai ales de reacĠia spaĠiului vizat faĠă de această expansiune frontalieră.
„Astăzi am putea spune că frontiera nu mai este un fenomen extern, ci unul intern” (I. Bădescu, D.
Dungaciu, 1995). Mondializarea, ca fenomen social total, nu are graniĠe astăzi. Ea se manifestă
simultan atât în spaĠiul generator cât úi în cel de influenĠă, care au devenit, prin cibernetizare, sincrone
ca spaĠiu de manifestare.
4.1.2.11.2. Logistica instituĠională a funcĠiei frontaliere a municipiului Cluj-Napoca
Din susĠinerea teoretică făcută anterior, se relevă caracterul cu totul special al acestei funcĠii úi,
în consecinĠă, infrastructura sistemică a acesteia cuprinde o paletă foarte largă de elemente. Practic, nu
există domeniu social, politic, economic úi cultural care să nu fie inclus în sistemul instrumentelor
frontierei. Singurul criteriu, care marginalizează într-o oarecare măsură anumite subsisteme din
construcĠia logistic-instituĠională a unei frontiere, este specificul acelei frontiere. Dacă voi analiza o
frontieră ideologică, rolul dominant al logisticii instituĠionale a acesteia va reveni elementelor
ideologice úi conexe. Dacă voi analiza o frontieră economică, atunci elementele sectoarelor economice
254
secundar úi terĠiar vor domina în sistemul elementelor de expansiune. O frontieră precum frontiera
euroatlantică va cuprinde totalitatea elementelor sistemice dintr-un geosistem urban.
În consecinĠă, în cazul geosistemului urban Cluj-Napoca pe care îl analizez geografic din punct
de vedere al funcĠiilor terĠiare, funcĠia frontalieră se va baza pe elemente din întreaga paletă
instituĠional-sistemică. Voi face aúadar o evidenĠiere a acestor elemente pe următoarele categorii:
elemente instituĠional-culturale:
o instituĠii academice;
o instituĠii cultural-artistice;
o instituĠii de învăĠământ superior;
o asociaĠii úi uniuni culturale.
elemente religioase;
elemente politico-ideologice:
o partide politice;
o organizaĠii politice úi ideologice.
elemente economice:
o societăĠi úi firme agricole;
o societăĠi úi firme industriale;
o societăĠi úi firme comerciale;
o societăĠi úi firme turistice;
o societăĠi úi firme de cercetare úi inovare economică.
elemente ale sistemului de securitate:
o elemente ale sistemului de securitate civică;
o elemente ale sistemului de securitate naĠională;
o elemente ale sistemului de securitate ecologică.
elemente ale sistemului socio-demografic:
o organizaĠii etnice;
o organizaĠii neguvernamentale.
elemente ale suprasistemelor internaĠionale úi transnaĠionale;
elemente sistemic-financiare.
Enumerarea úi individualizarea acestor elemente, pentru fiecare categorie în parte, nu se
justifică, deoarece nu ar face decât să încarce contextul cu informaĠii descriptive, fără a adăuga o
valoare analitică, întrucât fiecare clasă taxonomică, prin semantica titulaturii, ne crează automat
fizionomia geospaĠială a sistemului configurat. La punctele următoare voi concretiza în context
elemente din fiecare categorie úi, în consecinĠă, scopul analizei geografice va fi atins. Trebuie remarcat
însă un aspect esenĠial în imaginea sistemului logisticii instituĠionale a funcĠiei frontaliere a
255
municipiului, úi anume numărul impresionant al elementelor sistemice din logistica instituĠională, pe
care se bazează, în momentul de faĠă, funcĠia frontalieră a municipiului Cluj-Napoca.
4.2. Analiza diagnostic a funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca
Abordarea analitică a funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca va fi fundamentată pe

construcĠia teoretică a „diagnozei” sistemelor teritoriale prin adaptarea la scopul úi Ġinta mea a schemei
propuse de I. Ianoú (2000). În cazul meu, schema de „analiză diagnostic” va avea următoarea
structură:
Fig. 83. Structura schemei de diagnoză a funcĠiilor terĠiare din

geosistemul Cluj-Napoca (prelucrare după I. Ianoú, 2000)
Voi folosi această construcĠie epistemologică pentru analiza (selectivă) a funcĠiilor terĠiare ale
4.2.2. Analiza subsistemului funcĠiilor civice din geosistemul Cluj-Napoca
În baza fundamentărilor conceptuale ale teoriei generale a sistemelor, orice microsistem

aparĠine unei holarhii care se poate autoorganiza sau poate fi organizată în scheme structurale diverse.
Prin fundamentarea mea gnoseologică, în construirea úi propunerea prezentei taxonomii a funcĠiilor
aúezărilor, în particular a oraúelor, categoria funcĠiilor civice se constituie într-un subsistem al
geosistemului urban, care, în cazul municipiului Cluj-Napoca, integrează sistemic: a) funcĠia
rezidenĠială; b) funcĠia de securitate; c) funcĠia administrativ-civică; d) funcĠia urbanistică; e) funcĠia
medicală úi f) funcĠia ecologică.
256
În analiza acestui subsistem, pe care îl numesc subsistemul funcĠional-civic, voi folosi ca
metodă de bază, metodologia modelară, fundamentată de I. Ianoú (2000), dar adaptată cazului meu prin
abordări funcĠionaliste sau aparĠinând altor teorii úi concepĠii precum teoria complexităĠii. Sunt
conútient că, din punct de vedere analitic, s-ar putea obĠine rezultate superioare în analiza funcĠiilor
urbane, respectiv a sistemelor funcĠionale care le susĠin, prin analiza separată a fiecărui subsistem
funcĠional, susĠinător de funcĠie: de securitate, urbanistic, rezidenĠial, etc. Motivul care mă obligă la o
analiză împărĠită pe categorii funcĠionale (cu excepĠia funcĠiilor care nu pot fi încadrate taxonomic în
aceste „categorii”) este spaĠiul tipografic necesar unui astfel de demers, capacităĠii limitate impuse de
lucrarea mea, dar úi faptului că pot fundamenta suficient úi optim concepĠia noastră asupra definirii,
configurării úi funcĠionalităĠii sistemice a municipiului Cluj-Napoca. Complexitatea unui geosistem
urban precum Cluj-Napoca este atât de evidentă încât este clar că fiecărei funcĠii i s-ar potrivi úi ar cere
un proiect de cercetare independent.
În consecinĠă, voi trece la analiza subsistemului funcĠional-civic, conducându-mă după modelul
lui I. Ianoú (2000), prelucrat úi adaptat, úi pornind de la modelul de organizare actuală, pe care l-am
prezentat anterior. Aúadar, voi trece la „Analiza diagnostic”.
4.2.2.1. Diagnoza subsistemului funcĠional-civic din geosistemul Cluj-Napoca

A. Delimitarea teritorială
Având un subsistem pluri-funcĠional, pentru că există úi subsisteme individual-funcĠionale

(juridic, militar, frontalier, etc.), delimitarea teritorială a acestuia o voi determina prin suprapunerea
spaĠială úi teritorială a tuturor subsistemelor funcĠionale din cadrul categoriei (medical, de securitate,
rezidenĠial, etc.). Voi considera ca perimetru geografic bine definit prin suprapunerea ariilor de
influenĠă úi de atracĠie funcĠională a cel puĠin trei funcĠii civice, iar perimetrul geografic pe care unele
dintre funcĠii, precum cea medicală sau cea de securitate, îl configurează va fi considerat ca o expresie
a zonei de influenĠă a
geosistemului urban Cluj-
Napoca. În baza proiecĠiei
cartografice a elementelor
fiecărei funcĠii din
subsistemul funcĠional-
civic, voi configura
următoarea hartă, care se
va constitui în pattern-ul
Fig. 84. Pattern-ul subsistemului funcĠional civic al municipiului
Cluj-Napoca în 2010 subsistemului.
257
B. Individualitatea subsistemului funcĠional-civic din geosistemul Cluj-Napoca
B.1. Cantitatea, structura úi morfologia fluxurilor
Configurându-se într-un sistem complex-funcĠional, compus din úase subsisteme funcĠionale,

toate acestea vor introduce în sistemul holarhic superior cantităĠi specifice de fluxuri energetice, de
informaĠie úi masă. Întrucât acĠiunea funcĠiilor subsistemului este sinergică, Ġinta va fi, conútient sau
obiectiv, una stabilită în baza principiului teoriei convergenĠei, a ingineriei convergente: toate
eforturile îndreptate spre atingerea aceleaúi Ġinte. Dar în mod obiectiv fluxurile vor fi ori convergente
(cazul ideal), ori divergente (în mod frecvent). Conútient de caracterul pregnant convergent al unei
zone de influenĠă urbană (I. Ianoú, 2000; V. Surd, 2003), cu atât mai mult se manifestă convergenĠa
fluxurilor într-un subsistem funcĠional civic aparĠinând spaĠiului geourban. Pentru stabilirea
caracterului, cantităĠii úi structurii fluxurilor în subsistemul civic urban, voi prezenta pentru fiecare din
funcĠiile subsistemului civic date úi statistici relevante.
B.1.1. Cantitatea, structura úi morfologia fluxurilor generate de funcĠia rezidenĠială
Fig. 85. Fluxurile de intrare generate de funcĠia rezidenĠială în geosistemul Cluj-Napoca
258
Fig. 86. Fluxurile de ieúire generate de funcĠia rezidenĠială în geosistemul Cluj-Napoca
Tabelul 40. SituaĠia statistică a firmelor de construcĠii din Cluj-Napoca în 2010

Nr. crt. Categorie de firme Număr firme / %
1. Proiectare în construcĠii 43 (15,47%)
2. Materiale de construcĠii 16 (5,76%)
3. Materiale speciale de construcĠii 7 (2,52%)
4. Prefabricate în construcĠii 5 (1,80%)
5. ConstrucĠii echipamente úi servicii în construcĠii 148 (53,24%)
6. Firme de arhitectură 59 (21,22%)
Total 278
Sursa: DirecĠia Generală a FinanĠelor Publice Cluj
1600
1402
1400
1200
1000
Absolventi
800
649
600
468
400
200
0
2005-2006 2006-2007 2008-2009
Ani
Fig. 87. Numărul absolvenĠilor în liceele tehnice de construcĠii

în Cluj-Napoca (2005-2008)
259
Statisticile sintetice asupra categoriilor de fluxuri úi a structurii acestora, generate, susĠinute sau
administrate de funcĠia rezidenĠială arată conform „tabloului” următor:
Tabelul 41. Fluxurile funcĠiei rezidenĠiale din fiúa localităĠii Cluj-Napoca în 2008
Cod element
Denumirea elementului de flux Valoarea
flux
1. Echiparea teritoriului
1301 SuprafaĠă totală (ha) 17952
1302 LocuinĠe existente – total (număr) 120504
1303 LocuinĠe în proprietate majoritară de stat (număr) 1960
1304 SuprafaĠa locuibilă – total (mp) 4712183
1314 LocuinĠe în proprietate majoritar privată (număr) 118544
SuprafaĠa locuibilă – proprietate majoritară de stat
1315 51872
(mp)
1316 SuprafaĠă locuibilă – proprietate majoritar privată 4660311
2. PopulaĠia
1401 PopulaĠia totală stabilă la 1 iulie 308763
1402 PopulaĠia la 1 iulie – femei 163730
1403 PopulaĠia cu domiciliul în localitate la 1 iulie 291590
1417 PopulaĠia totală la 1 ianuarie (stabilă) 309338
1418 PopulaĠia la 1 ianuarie – femei 164047
1413 Căsătorii 2489
1414 DivorĠuri 709
1407 Stabiliri de domiciliu în localitate 4461
1408 Plecări cu domiciliul din localitate 4038
1410 Stabiliri de reúedinĠă în localitate la 31 decembrie 19266
1411 Plecări cu reúedinĠa din localitate la 31 decembrie 1530
1415 EmigranĠi 288
1416 ImigranĠi 275
3. ForĠa de muncă
1518 Număr mediu salariaĠi în construcĠii 9926
4. InvestiĠii – construcĠii
1704 LocuinĠe terminate – total (număr) 1178
1718 LocuinĠe terminate din fonduri private (număr) 907
1706 LocuinĠe terminate din fondurile populaĠiei (număr) 879
AutorizaĠii de construire eliberate pentru clădiri
1326 754
rezidenĠiale (exclus pentru colectivităĠi) – număr
AutorizaĠii de construire eliberate pentru clădiri
1330 496601
rezidenĠiale (exclus pentru colectivităĠi) – m2
Sursa: Fiúa localităĠii Cluj-Napoca
Morfologia fluxurilor de intrare úi ieúire evidenĠiază, prin analize statistice, dar mai ales
comparativ-funcĠionaliste, o serie de caracteristici convergente, dar úi divergente ale acestor fluxuri.
Nu voi abuza de statistici matematice sau ponderale, ci voi puncta pentru evidenĠiere prin relevare
sugestivă úi definitorie asupra domeniului:
suprafaĠa medie locuibilă/persoană este de sub 20 m2 (16,4 m2) în 2010;
suprafaĠa medie/locuinĠă este de sub 40 m2 (39,86 m2) în 2010;
260
capacitatea de cumpărare a populaĠiei în Cluj-Napoca este din circa 3.000 euro;
evoluĠia numărului de locuinĠe, precum úi a suprafeĠei locuibile, pe categorii de proprietate
locativă, în perioada 2006-2009, a fost următoarea:
Tabelul 42. EvoluĠia numărului de locuinĠe úi a suprafeĠei locuibile, pe categorii de proprietate
locativă, din municipiul Cluj-Napoca în perioada 2006-2009
Indicator 2006 2007 2008 2009
LocuinĠe existente – total 118 582 119 498 120 504 121 656
LocuinĠe proprietate publică 1 894 1737 1960 1921
LocuinĠe proprietate privată 116 688 117 761 118 544 119 735
SuprafaĠă locuibilă – total (mp) 4 640 266 4 690 769 4 712 183 4 782 199
SuprafaĠă locuibilă –
48 644 43 058 51 872 50 122
proprietate publică (mp)
SuprafaĠă locuibilă – proprietari
4 591 622 4 647 711 4 660 311 4 732 077
privaĠi (mp)
LocuinĠe terminate total
1 063 1 126 1 178 1 236
(număr)
LocuinĠe terminate din fonduri
53 3 301 44
publice (număr)
LocuinĠe terminate din fonduri
1 009 1 126 907 1 236
private (număr)
LocuinĠe terminate din
1 009 1 126 879 1 236
fondurile populaĠiei (număr)
Sursa: Institutul NaĠional de Statistică
numărul locuinĠelor terminate în 2010 este de 121.504;

domină în fondul locativ segmentul rezidenĠial vechi cu suprafeĠe mici:
Tabelul 43. Structura segmentului rezidenĠial vechi în câteva cartiere
Garsoniere confort III ~ 12 mp
Garsoniere confort II – 18-20 mp
Garsoniere confort I – 28-30 mp
Apartamente de o cameră ~ 34-38 mp
Apartamente de două camere confort II – 37-38 mp
Apartamente de două camere – 42-44 mp
Apartamente de două camere confort I – 50-55 mp
Apartamente de două camere confort mărit ~ 58 mp
Mănăútur
(proiectele noi au suprafeĠe variabile Apartamente de trei camere:
în funcĠie de fiecare proiect în parte) - confort III ~ 44 mp
- confort II ~ 55 mp
- confort UNIC ~ 57 mp
- confort I ~ 65-68 mp
- confort mărit ~ 74-76 mp
Apartamente de patru camere:
- unic ~ 60-62 mp
Mărăúti Garsoniere:
(proiectele noi au suprafeĠe variabile - confort II – 18-20mp
în funcĠie de fiecare proiect în parte) - confort I – 28-30 mp
261
Tabelul 43. Structura segmentului rezidenĠial vechi în câteva cartiere
Apartamente de o cameră ~ 34-38 mp
Apartamente de două camere:
- confort I – 50-56 mp
- confort mărit ~ 58 mp
Apartamente de trei camere:
Garsoniere:
- confort III – 10 mp
- confort II – 18 mp
- confort I – 28 mp
Apartamente de o cameră – 34-36 mp
- confort III ~ 28 mp
- confort II – 32-33 mp
Gheorgheni
(proiectele noi au suprafeĠe variabile
- confort I decomandat ~ 52 mp
în funcĠie de fiecare proiect în parte)
Apartamente de trei camere:
- confort III ~ 40 mp
- confort II ~ 46-48 mp
- confort I ~ 56-60 mp sau 66-67 mp
- confort I ~ 64-70 mp sau 74-78 mp
Garsoniere – 24-25 mp
Apartamente de o cameră – 34-36 mp
Zorilor - confort mărit – 56-58 mp
(proiectele noi au suprafeĠe variabile Apartamente de trei camere:
în funcĠie de fiecare proiect în parte) - confort I – 65-68 mp
- confort mărit – 74-76 mp
- confort mărit – 90 mp
Sursa: Grup de Lux – Analiza pieĠei imobiliare Cluj-Napoca (2007-2008)
preĠurile locuinĠelor sunt foarte ridicate raportat la puterea de cumpărare:

Tabelul 44. PreĠurile practicate ale locuinĠelor în municipiul Cluj-Napoca
Blocuri vechi Blocuri noi (finisate la standarde medii)
PreĠuri (euro) SuprafeĠe PreĠuri (euro) SuprafeĠe
2008 2010 (mp) 2008 2010 (mp)
Garsoniere 28-58.000 20-30.000 10-28 50-60.000 50-55.000 30-40
262
Apartamente
60-70.000 30-40.000 33-40 55-75.000 50-65.000 35-45
cu o cameră
Apartamente
cu două 50-90.000 30-50.000 28-60 78-120.000 75- 115.000 50-80
camere
Apartamente
60- 50- 120-
cu trei 35-88 125-160.000 80-90
120.000 100.000 142.000
camere
Apartamente
70- Peste
cu patru 70-18.000 65-110 Peste 180.000 Peste 120
100.000 150.000
camere
Sursa: Grup de Lux – Analiza pieĠei imobiliare Cluj-Napoca 2008 úi 2010
chiriile la locuinĠe în municipiu, între 2008-2010, variau între valorile:

Tabelul 45. PreĠul chiriilor în municipiul Cluj-Napoca în perioada 2008-2010
(preĠuri în euro/lună)
LocuinĠe vechi
LocuinĠe noi – finisaje de lux
– finisaje minime/medii
2008 2010 2008 2010
Garsoniere 150-200 150-200 250-400 200-250
Apartamente cu o
200-300 200 300-450 250-400
cameră
Apartamente cu
250-450 300-350 350-550 300-450
două camere
Apartamente cu
400-650 400-500 450-1200 350-900
trei camere
Apartamente cu
500-800 600-800 650-1.500 600-1.000
patru camere
Case (80-150 mp) 600-1.000 600-800 800-1.400 700-1.250
Case
Peste 750 500-700 Peste 1.000 Peste 850
(peste 150 mp)
oferta de terenuri pentru locuinĠe în municipiul Cluj-Napoca se prezenta între 2008-2010

conform tabelului următor:
Tabelul 46. PreĠurile terenurilor pentru locuinĠe din municipiul Cluj-Napoca (2008-2010)
PreĠ mediu în 2008 PreĠ mediu în 2010
Nr. crt. Zona
(euro/mp) (euro/mp)
1. Centru 1.000 1.000
2. Mărăúti 400 300
3. Mănăútur 300 200
4. Andrei Mureúanu 600 350
5. Bună Ziua 250-300 250
6. Gheorgheni 450-500 300
7. Între Lacuri 300 150
263
Tabelul 46. PreĠurile terenurilor pentru locuinĠe din municipiul Cluj-Napoca (2008-2010)
PreĠ mediu în 2008 PreĠ mediu în 2010
Nr. crt. Zona
(euro/mp) (euro/mp)
8. Someúeni 250 150
9. Bulgaria 250 150
10. Iris 150 70-100
11. Dâmbu Rotund 120 100
12. Gruia 300 100-150
13. Zorilor 600 200-300
14. Grigorescu 500 200-300
15. Borhanci 120 100
16. Becaú 100 100
17. Calea Turzii 300 200
18. Lombului 30-40 15-20
19. Europa 250 150-200
20. Făget 70-80 30-50
21. Calea Baciului 150 80-100
22. Plopilor 300 260
Fig. 88. PreĠurile terenurilor pentru locuinĠe (pe cartiere) din

municipiul Cluj-Napoca în 2010 (euro/m2)
264
oferta de credit imobiliar, pentru locuinĠe, din partea băncilor s-a redus valoric cu 80%,
mărindu-úi pretenĠiile de garanĠie ca valoare, număr úi categorii;
după explozia comerĠului cu locuinĠe, din perioada 2005-2008, la aproximativ doi ani după
darea lor în folosinĠă, piaĠa imobiliară a fost grav afectată de precaritatea, perisabilitatea úi
desele vicii constructive identificate în spaĠiul construit la structuri, instituĠii úi regimul de
proprietate, etc.; s-au identificat următoarele elemente divergente în fluxul locuinĠelor: a)
vicii patrimoniale: aproximativ la 11,4%; b) vicii constructive la structurile de rezistenĠă:
aproximativ 14,2%; c) vicii constructive la instalaĠii: circa 12,9%; d) vicii constructive la
utilităĠi: circa 24,1% úi e) vicii constructive la facilităĠi urbanistice: circa 31% (conform
unui studiu statistic, din centralizarea reacĠiilor în mass-media).
procesul de revendicare úi retrocedare către proprietari a creat în Clujul locativ fenomenul
de etnogentrificare; în 2001, Primăria Municipiului Cluj-Napoca primea 4292 de cereri de
retrocedare imobile.
Tabelul 47. SituaĠia retrocedărilor în municipiul Cluj-Napoca (2001-2008)
Număr cereri de Retrocedări Retrocedări
Etnia beneficiară
retrocedare în 2001 2001-2004 2004-2008
4292
Română 19%
(din care 80% 842 imobile 2124 imobile
Alte etnii 81%
locuinĠe)
Sursa: Primăria Cluj-Napoca
Tabelul 48. Imobilele restituite cultelor religioase în municipiul Cluj-Napoca

Număr cereri de restituire Număr culte úi minorităĠi
Număr imobile retrocedate
în 2002 petente
16 prin Comisie
208 13
15 prin Hotărâri de Guvern
Sursa: Primăria Municipiului Cluj-Napoca
291
300
251
Fig. 89. Numărul
persoanelor de
250
naĠionalitate română úi a
200
instituĠiilor Statului
Număr persoane
150 Român evacuate din

150
130 imobile retrocedate úi
care au contestat
100 64 legalitatea acestor
retrocedări (2004-2008)
50
0
2004 2005 2006 2007 2008
Ani
265
B.1.2. Cantitatea, structura úi morfologia fluxurilor generate de funcĠia de securitate
Tabloul fluxurilor de intrare úi de ieúire generate de către funcĠia de securitate în geosistemul

Cluj-Napoca cuprinde:
fluxul instituĠional creat de instituĠiile aparĠinând subsistemului funcĠional de securitate;
fluxul categoriilor de persoane úi bunuri care intră în obiectul de protecĠie úi securitate al
subsistemului;
- populaĠia municipiului Cluj-Napoca (308.763 de locuitori în 2008);
- patrimoniul public úi cel privat al cetăĠenilor;
- desfăúurarea normală úi optimă a vieĠii sociale, economice, politice, juridice, etc.
populaĠia în tranzit prin municipiul Cluj-Napoca (circa 95.000 anual);
structura categoriilor de securitate individuală úi colectivă în geosistem:
1) securitatea vieĠii;
2) securitatea persoanei;
3) securitatea proprietăĠii;
4) securitatea instituĠiilor;
5) securitatea alimentară;
6) securitatea mediului;
7) securitatea dreptului constituĠional public úi privat;
8) securitatea libertăĠilor individuale úi colective;
9) securitatea sanitar-veterinară;
10) securitatea circulaĠiei úi miúcării;
11) securitatea împotriva incendiilor;
12) securitatea manifestărilor publice.
fluxul fenomenului infracĠional intern sau intersistemic;
fluxurile mentalităĠilor (mentalitatea cetăĠeanului civilizat; mentalitatea cetăĠeanului
necivilizat; mentalitatea cetăĠeanului antisocial; mentalitatea instituĠională faĠă de sistem;
mentalitatea persoanelor cu atribuĠii în asigurarea securităĠii).
fluxuri normative geografice.
Toate aceste categorii de fluxuri pot fi convergente sau divergente în funcĠionarea
subsistemului de securitate civică, responsabilitate a geosistemului urban. Starea relaĠională de
convergenĠă – divergenĠă sistemică depinde de foarte mulĠi factori: obiectivi, subiectivi, etc. Din
tabloul general al morfologiei fluxurilor sistemice de securitate voi exemplifica prin câteva date
statistice care, prin extrapolare, demonstrează la toate elementele subsistemului faptul că funcĠia de
securitate este una vitală pentru geosistemul Cluj-Napoca.
266
Tabelul 49. Statistica principalelor activităĠi desfăúurate de PoliĠia Municipiului
Cluj-Napoca în 2009 în sistemul de securitate urbană (extras)
Nr.
Indicatori/categorii Nr. cazuri / %
crt.
InfracĠiuni soluĠionate / 100.000 locuitori
1395 (100%)
din care:
1. a) infracĠiuni judiciare 626 (44,90%)
b) infracĠiuni economice 259 (18,58%)
c) infracĠiuni de altă natură 508 (36,45%)
InfracĠiuni grave săvârúite cu violenĠă
- omor 2 (0,13%)
- tentativă de omor 2 (0,12%)
1. 1. - loviri cauzatoare de moarte 1 (0,02%)
- vătămare corporală gravă 11 (0,76%)
- viol 4 (0,33%)
- tâlhărie 11 (0,84%)
InfracĠiuni săvârúte cu violenĠă
1.2. - loviri úi alte vătămări 229 (16,46%)
- ucidere din culpă 5 (0,40%)
1.3. InfracĠiuni contra patrimoniului 444 (31,89%)
1.4. InfracĠiuni prevăzute în Codul Penal 101 (7,27%)
1.5. InfracĠiuni prevăzute de legi speciale 275 (19,72%)
InfracĠiuni prevăzute la regimul stabilit pentru activităĠi
1.6 4 (0,34%)
reglementate prin lege
1.7. InfracĠiuni la regimul circulaĠiei rutiere 190 (13,65%)
Sursa: PoliĠia Municipiului Cluj-Napoca
În urma unui sondaj făcut de PoliĠia Română asupra activităĠii sale a rezultat în cadrul
populaĠiei clujene (în 2006) următorul rezultat apreciativ:
Cum apreciaĠi activitatea poliĠiei din localitatea dumneavoastră?
Foarte bună 84 persoane (7%)
Destul de bună 385 persoane (32%)
Destul de proastă 626 persoane (52%)
Foarte proastă 97 persoane (8%)
Nu útiu/Nu răspund 13 persoane (1%)
Total sondaĠi – 1205 persoane.
În ultimii ani, PoliĠia Română nu a mai dat publicităĠii rezultate de bilanĠ úi sondaje. Cu toate
acestea, Inspectoratul de PoliĠie al JudeĠului Cluj a pus la dispoziĠie o situaĠie a furturilor în municipiu
pentru primele zece luni ale anului 2010. În această perioadă, clujenii au sesizat cu 9,8% mai puĠine
furturi din locuinĠe faĠă de perioada similară din 2009, însă, paradoxal, poliĠia are mai mult de lucru,
întrucât 78% dintre autori rămân necunoscuĠi. Faptul că furturile sesizate de clujeni sunt mai puĠine
decât anul trecut nu înseamnă că fenomenul infracĠional s-a redus.
267
Cele mai multe furturi din locuinĠe, 63,8%, din totalul faptelor, au fost reclamate la secĠiile din
municipiu, întrucât hoĠii sunt atraúi mai ales de aglomerările mari de oameni. Centrul úi cartierele
Mănăútur úi Mărăúti sunt cele mai compacte zone locuite din oraú, iar secĠiile de poliĠie care le
deservesc se confruntă mai des cu furturile din locuinĠe.
Aproape 29% din furturile din Cluj se petrec în Centru úi intră în sfera SecĠiei 1 de PoliĠie, în
timp ce 14% din furturi sunt anchetate de SecĠia 4 (Mănăútur-Colina), iar aproape 13% Ġin de SecĠia 2
(Mărăúti). Cu toate că furturile din locuinĠe sunt printre cele mai evidente infracĠiuni úi pot fi constatate
relativ repede, majoritatea, 33%, s-au petrecut ziua în amiaza mare, iar hoĠii nu au recurs la forĠă sau
violenĠă, deoarece 25% din furturile din locuinĠe au loc din cauza neglijenĠei proprietarilor. În ceea ce
priveúte tentaĠia reprezentată de bunuri, hoĠii clujeni sunt atraúi mai ales de echipamentele IT: în 20%
din cazuri, în 2010 s-au furat laptopuri, computere, monitoare, urmate de aparatură electrică úi
electrocasnică úi bijuterii sau sume de bani. Apartamentele sunt cel mai des sparte de hoĠi, 46% din
cazuri fiind raportate în blocurile din cartiere, în timp ce doar 17% din cazuri privesc furturi din case
particulare.
În continuare, voi prezenta sinteza morfologiei fluxurilor susĠinute de către PoliĠia Locală
(Comunitară) din Primăria Cluj-Napoca în cadrul sistemului de securitate. Domeniile în care aceasta
are prerogative de securitate urbană sunt:
Control Urbanism úi Disciplină în ConstrucĠii;
ProtecĠia Mediului úi Igienizare;
InspecĠie comercială;
Ordine úi SiguranĠă publică;
Control Trafic Rutier;
Bază de date, Dispecerat úi InformaĠii publice.
Tabelul 50. Activitatea PoliĠiei Locale (Comunitare) Cluj-Napoca în perioada 2005-2010
Nr. cazuri /
Activitate
%
1. Verificări efectuate în teren 713737 (49%)
2. Sesizări înregistrate úi soluĠionate 112844 (7,8%)
3. ContravenĠii constatate úi sancĠionate 322510 (22%)
4. Persoane depistate că apelau la mila publicului sau fără adăpost 13304 (0,92%)
5. Tabere nomade îndepărtate de pe domeniul public 305 (0,02%)
6. Persoane îndepărtate de pe domeniul public 2735 (0,19%)
7. Persoane sancĠionate că circulau cu atelaje tractate de animale pe trasee
1901 (0,13%)
interzise
8. Amenzi aplicate pentru autovehicule de mare tonaj staĠionate
6974 (0,48%)
neregulamentar
9. Amenzi aplicate pentru parcări neregulamentare pe domeniul public 201435 (14%)
10. Autovehicule ridicate pentru parcare/staĠionare neregulamentară pe
11558 (0,80%)
domeniul public
268
Tabelul 50. Activitatea PoliĠiei Locale (Comunitare) Cluj-Napoca în perioada 2005-2010
Nr. cazuri /
Activitate
%
11. Autovehicule blocate pentru parcare/staĠionare neregulamentară pe
12612 (0,87%)
domeniul public
12. Mijloace publicitare ilegale desfiinĠate 420 (0,03%)
13. ConstrucĠii identificate fără AC sau cu nerespectarea documentaĠiei
1872 (0,13%)
tehnice vizate spre neschimbare
14. Acte de comerĠ ilegal, depistate úi sancĠionate 35239 (2,44%)
15. Cazuri de infracĠiuni depistate úi predate poliĠiei pentru continuarea
53 (0,001%)
cercetărilor
16. Ridicări de autovehicule abandonate sau fără stăpân 6920 (0,48%)
17. Verificări nivel de zgomot (măsurători sonometrice) 796 (0,06%)
Total 1445215
Zona urbană de responsabilitate este împărĠită pe miscrospaĠii, conform tabelului 51:

Tabelul 51. Zonele de responsabilitate ale PoliĠiei Comunitare Cluj-Napoca în 2010
Zona 1 Centru
Zona 2 Mănăútur, Plopilor, Făget, Sfântu Ioan
Zona 3 Grigorescu, Gruia, Zona Industrială Vest
Zona 4 Zorilor, Europa, Colonia Făget, Calea Turzii
Zona 5 Dâmbu Rotund, Valea Seacă, Cordoú, Colonia Breaza
Zona 6 Bulgaria, Iris, B-dul Muncii, Zona Industrială Est, Tetarom II, Colonia Valea FânaĠelor
Zona 7 Someúeni
Zona 8 Gheorgheni, Andrei Mureúanu, Colonia Borhanci, Colonia Becaú, Bună Ziua
Zona 9 Mărăúti, Între Lacuri, Colonia Sopor
Fluxul sistemic coordonat de Inspectoratul pentru SituaĠii de UrgenĠă „Avram Iancu” al

JudeĠului Cluj, în domeniul securităĠii municipiului Cluj-Napoca úi a judeĠului, în semestrul I al anului
2009, cuprinde:
Tabelul 52. SituaĠia intervenĠiilor Inspectoratului pentru SituaĠii de UrgenĠă „Avram Iancu” al
judeĠului Cluj în primul semestru al anului 2009
Alte municipii/oraúe din judeĠ Mediul
Tip Cluj- rural al
intervenĠie Napoca Câmpia
Dej Gherla Turda Huedin judeĠului
Turzii
Cluj
21 5 24 142
Incendii 122 (61%) 14 (87,5%) 8 (50%)
(67,7%) (83,3%) (44,4%) (36,7%)
1 226
InundaĠii 11 (5,5%) 0 2 (6,4%) 2 (3,7%) 4 (25%)
(16,7%) (58,5%)
Arderi 29
67 (33,5%) 2 (12,5%) 8 (25,8%) 0 4 (25%) 17 (4,4%)
necontrolate (53,7%)
Alunecări
0 0 0 0 1 0 1 (0,26%)
de teren
269
B.1.3. Cantitatea, structura úi morfologia fluxurilor generate în subsistemul
funcĠional-civic de către funcĠia urbanistică
FuncĠia urbanistică generează în subsistemul funcĠional civic al municipiului o serie complexă

de fluxuri, care marchează în mod reprezentativ evoluĠia geosistemului Cluj-Napoca. Elementele
funcĠiei urbanistice pot introduce, administra, dar úi genera fluxuri de ieúire care influenĠează în mod
capital evoluĠia geosistemică.
Fluxurile instituĠionale introduse în sistem aparĠin unui număr de úapte instituĠii specializate, cu
competenĠe úi prerogative specifice:
Fig. 90. InstituĠiile (aparĠinătoare funcĠiei urbanistice)

generatoare de fluxuri în subsistemul civic-funcĠional al municipiului Cluj-Napoca
Prin politicile comunitare, profesionale, de mediu, de arhitectură, etc., în general fluxurile de

intrare sunt convergente sistemic spre „Ġinta finală”: un oraú armonios. Ele se dovedesc însă úi
divergente în spaĠiul geografic al sistemului din următoarele motive:
politici administrative divergente (între municipalitate, Consiliul JudeĠean Cluj, Ordinul
ArhitecĠilor din România, antreprenoriat, etc.);
concepĠii arhitecturale úi de dezvoltare convergente sau divergente sistemic;
interese financiare în spaĠiul investiĠional, în dezvoltarea imobiliară, în dezvoltarea
extensivă sau intensivă a spaĠiului intravilan, etc.;
constrângeri induse de elementele fizico-geografice;
presiuni în evoluĠie generate de alte subsisteme: transport-vehiculatoriu; de securitate;
comercial, etc.;
imixtiuni politice partizane, care crează dezechilibre, stagnări sau direcĠii evolutive greúite;
270
lipsa unor competenĠe irefutabile în domeniul urbanistic;
lipsa unor politici admnistrative bazate pe P.U.G.; politici úi strategii de dezvoltare
transparente úi votate; moralitate úi rigoare juridică în domeniu, etc.;
disfuncĠionalităĠi úi lipsa unor politici comunitare în domeniul patrimonial, etc.;
lipsa unei educaĠii publice minim necesare care să pretindă úi să susĠină politici urbane
durabile.
Morfologia fluxurilor sistemice induse în subsistemul civic la municipiului Cluj-Napoca de
către funcĠia urbanistică constă în:

Fig. 91. Morfologia fluxurilor sistemice induse în subsistemul civic urban

al municipiului Cluj-Napoca de către funcĠia urbanistică
Din punct de vedere intersistemic, funcĠia urbanistică este una dintre cele cu impact major în
geografia zonală, regională sau macrospaĠială.
Pentru susĠinerea documentară a demersului epistemologic, voi exemplifica prin date úi
statistici, activitatea instituĠional-funcĠională a uneia dintre instituĠiile cu prerogative capitale în
sistemul civic urban úi anume Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Voi exemplifica morfologia úi
cantitatea fluxurilor generate în subsistemul funcĠional urbanistic conform datelor oficiale ale
Primăriei, fără a aduce aprecieri asupra lor. Dacă acestea sunt sau nu convergente sistemic voi stabili
ulterior, de aceea voi folosi date úi statistici corespunzătoare anului 2008, actualizate în unele cazuri
271
(reĠea stradală), perioadă eúantion, al cărei flux urbanistic vine să completeze pe cel activ úi
autoorganizat deja.
o numărul străzilor urbane: 955;
o două centuri de ocolire urbană (Centura B-dul Muncii-Apahida de 4,6 km úi Centura de
Est, Vâlcele-Apahida de 23,6 km);
o un studiu de circulaĠie urbană (finalizat);
o cinci piste pentru biciclete;
o 156 poduri, podeĠe úi pasarele;
o trei parcaje auto supraterane, însumând 992 locuri de parcare;
26952
27000
26500
26000
Număr parcări
25500
24407
25000
24500
24000
23500
23000
2004 2009
Ani
Fig. 92. Numărul parcărilor închiriate pe bază de abonament anual (2004-2009)

o ansambluri urbanistice în construcĠie:

- Cartierul Lombului cu 267,04 ha;
- „Cartierul” Casarom cu 50 ha úi prevăzut pentru circa 1.000 de locuitori.
o patrimoniu public cu o valoare de inventar de 1.587.732.295,68 lei;
o terenuri dobândite úi introduse în patrimoniu:
272
Tabelul 53. Terenurile asupra cărora s-a obĠinut recunoaúterea dreptului de
proprietate pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca (2009)
Nr.
SuprafaĠă (ha) Tip teren Amplasament
crt.
1. 1037 Pădure
Comuna Băiúoara
2. 103 Păúune
3. 653 Pădure Comuna Gilău
4. 101 Pădure Comuna Căpuúu Mare
5. 204 Pădure Comuna Baciu
Sursa: Primăria Cluj-Napoca
o în perioada 2004-2009, DirecĠia de Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca a eliberat

25.503 certificate de urbanism, 10.332 autorizaĠii de construire úi 694 autorizaĠii de
desfiinĠare;
Tabelul 54. Numărul autorizaĠiilor de construire eliberate pentru clădiri, pe tipuri de construcĠii,
în municipiul Cluj-Napoca (perioada 2004-2009)
Ani
Categorii de construcĠii
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Clădiri rezidenĠiale
(exclusiv cele pentru 441 626 904 825 754 431
colectivităĠi)
- 1 - - - -
pentru colectivităĠi
Clădiri administrative 1 1 - - 3 -
Alte clădiri (hoteluri úi
clădiri similare, clădiri
109 80 79 78 35 -
pentru comerĠ cu ridicata
úi cu amănuntul, etc.)
Hoteluri úi clădiri
- - - - - 1
similare
Clădiri pentru comerĠ cu
- - - - - 5
ridicata úi cu amănuntul
Alte clădiri - - - - - 33
o în ceea ce priveúte suprafeĠele (în m2) autorizate pentru construire de către Primăria
municipiului, situaĠia este conform tabelului următor:
2
Tabelul 55. SuprafeĠele construite (m suprafaĠă utilă) pentru care s-au eliberat autorizaĠii de
construire în municipiul Cluj-Napoca (perioada 2004-2009)
Ani
2004 2005 2006 2007 2008 2009
(exclusiv cele pentru 208.267 281.216 352.534 464.517 496.601 190.353
colectivităĠi)
- 8.700 - - - -
pentru colectivităĠi
Clădiri administrative 520 28.772 - - 9.165 -
273
2
Tabelul 55. SuprafeĠele construite (m suprafaĠă utilă) pentru care s-au eliberat autorizaĠii de
construire în municipiul Cluj-Napoca (perioada 2004-2009)
Ani
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Alte clădiri (hoteluri úi
clădiri similare, clădiri
61.382 120.009 76.190 183.963 68.933 -
pentru comerĠ cu ridicata
úi cu amănuntul, etc.)
Hoteluri úi clădiri
- - - - - 1.944
similare
Clădiri pentru comerĠ cu
- - - - - 44.973
ridicata úi cu amănuntul
Alte clădiri - - - - - 49.754
o două complexe de tip „mall”: Polus Center (cu o suprafaĠă închiriabilă de circa 61.000 m2)
úi Iulius Mall (cu o suprafaĠă închiriabilă de 37.353 m2 úi o suprafaĠă desfăúurată de peste
147.000 m2);
o úase hale agroalimentare: Mihai Viteazu, Zorilor, Hermes, IRA, Fortuna úi Flora;
o zone pietonale: B-dul Eroilor (jumătatea nordică), str. Matei Corvin, P-Ġa Muzeului, str.
Potaissa, FortăreĠei, Inochentie Micu Klein úi I. RaĠiu (conform situaĠiei din septembrie
2010), urmând ca acest sistem de zone pietonale să fie extins pe străzile Ioan Bob, Samuil
Micu, Virgil Fulicea, Octavian Petrovici, Victor Deleu, F.D. Roosevelt, Sextil Puúcariu,
David Ferenc, Samuel Brassai úi F.J. Curie;
Fig. 93. Planul zonelor úi

străzilor pietonale
existente úi propuse din
centrul istoric al
municipiului Cluj-
Napoca (2010)
274
o reamenajări pieĠe publice: PiaĠa Unirii, PiaĠa Avram Iancu úi PiaĠa Muzeului;
o în perioada 2004-2009, au fost realizate 45 de locuri de joacă noi úi au fost redotate 41 de
locuri de joacă;
o două parcuri industriale:
Tabelul 56. SituaĠia parcurilor industriale Tetarom din municipiul Cluj-Napoca în 2010
SuprafaĠă
Denumire Servicii oferite ClienĠi
(ha)
- Energobit
- Inter Grup
Servicii de infrastructură - Nivis
(apă-canal, electricitate, energie termică, etc.) - Babos Holding
Servicii conexe International
Parcul (pază úi protecĠie, comunicaĠii, transport, etc.) - Aline Distribution
Industrial 32 Servicii de uz general - Artsoft Consult
Tetarom I (servicii bancare, consultanĠă în investiĠii, spaĠii - D&M Topografie
polivalente, săli conferinĠă, servicii hoteliere, SRL
spaĠii agrement, etc.) - SC Energom SA
Sediu multifuncĠional úi incubator de afaceri - GB Soft SRL
- SC Intermarz SRL
- Net Brinel SA, etc.
Servicii de infrastructură
(apă-canal, electricitate, energie termică, etc.)
Servicii conexe
Parcul - Emerson
(pază úi protecĠie, comunicaĠii, transport)
Industrial - E.ON Gaz
12 Servicii de uz general
Tetarom - CBC Development
(servicii bancare, consultanĠă în investiĠii, spaĠii
II Design SRL
polivalente, săli conferinĠă, servicii hoteliere,
spaĠii agrement, etc.)
B.1.4. Cantitatea, structura úi morfologia fluxurilor generate de către funcĠia medicală
Individualitatea subsistemului civic-urban din geosistemul Cluj-Napoca este reprezentativ

marcată de către subsistemul funcĠiei medicale. Această funcĠie este una dintre cele trei cu pondere
maximală în definirea zonei de influenĠă urbană a municipiului Cluj-Napoca, punctând în această
pondere atât în valori absolute cât úi în mentalul colectiv, în recepĠia înregistrată în sociosistemele
învecinate sau holarhice (inferioare sau superioare) (B. Păcurar, 2009).
275
Fig. 94. Fluxul instituĠional al funcĠiei medicale a municipiului Cluj-Napoca (2010)
Fluxul sistemic introduce în geosistem cantităĠi de substanĠă úi energie prin:

suportul fizico-geografic, reprezentând un procent de 4,1% din teritoriul urban;
infrastructuri: construcĠii, instalaĠii, aparatură, utilităĠi, căi de acces, vehicule, etc.;
spaĠii spitaliceúti care asigură 5.593 de paturi pentru asistenĠă medicală;
trei institute clinice de înaltă performanĠă care asigură 813 paturi;
Tabelul 57. Numărul paturilor pe categorii de unităĠi sanitare úi forme de proprietate
din municipiul Cluj-Napoca (perioada 1990-2008)
Categorii Ani
Forme de
de unităĠi
proprietate 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008
sanitare
În spitale Publică 6107 5513 5304 5436 5450 5890 5853 5387 5404 5348
(inclusiv
în centre
Privată - - - - 8 12 14 22 51 103
de
sănătate)
În
Publică - - - 95 95 95 - - - -
preventorii
În creúe Publică - - - 1000 790 675 675 640 640 527
276
fonduri financiare care depăúesc (anual) suma de 10.000.000 lei (în 2009, doar prin
Ministerul SănătăĠii s-au alocat 6.387.000 lei)
factorul uman aparĠinând subsistemului medical:
3440
3500 3256
3115 3095
2885
3000
2637 2660
2500
Număr medici
1893 1832
2000
1500
1000
500
0
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008
Ani
Fig. 95. EvoluĠia numărului de medici din municipiul Cluj-Napoca (1992-2008)

(sursa: DirecĠia de Sănătate Publică Cluj)
Tabelul 58. Numărul stomatologilor, farmaciútilor úi a personalului sanitar mediu,

pe forme de proprietate, din municipiul Cluj-Napoca (perioada 1990-2008)
Categorii Ani
cadre Forme de
medico- proprietate 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008
sanitare
Publică - - 197 217 186 206 149 201 143 101
Stomatologi
Privată - - - - 48 200 214 246 339 385
Publică - - - 228 126 206 120 166 56 66
Farmaciúti Privată - - - - 133 212 108 268 309 301
Mixtă - - - - 36 - - - - -
Personal Publică 3578 3721 3948 4188 3777 3805 3808 3863 3474 3819
sanitar Privată - - - - 49 83 96 103 553 556
mediu Mixtă - - - - 50 - - - - -
o universitate de medicină úi farmacie cu trei facultăĠi, 114 specializări úi peste 5.000 de

studenĠi;
congrese úi simpozioane medicale naĠionale úi internaĠionale al căror număr variază anual
între 20-30;
277
număr anual de pacienĠi intraĠi în sistem pentru tratament: peste 200.000 (în 2008 -
207.623 pacienĠi, iar în 2009 – 211.615 pacienĠi);
intervenĠiile Serviciului JudeĠean de AmbulanĠă: 65.549 în 2008, acestea scăzând în 2009 la
50.895;
Structura fluxurilor de intrare-ieúire în/din subsistemul medical clujean poate fi reprezentată
după câteva principii structural-funcĠionaliste:
1. structura logistic-instituĠională a subsistemului public „copiază” structura organizatorică a
DirecĠiei de Sănătate Publică Cluj (vezi anexa 1);
2. structura serviciilor medicale asigurate de subsistem este prezentată la secĠiunea „FuncĠia
medicală a geosistemului urban Cluj-Napoca”, mai exact la „Structura funcĠiei medicale a
municipiului Cluj-Napoca” (pagina 76-77);
3. structura tipologică medicală se prezintă conform Anuarului Statistic al României în felul
următor:
Tabelul 59. Tipurile úi numărul unităĠilor medico-sanitare din judeĠul Cluj
úi din municipiul Cluj-Napoca (2008)
Municipiul Cluj-Napoca
JudeĠul
Nr. % din nr.
Tipuri de unităĠi medico-sanitare Cluj Nr.
crt. unităĠilor
- nr. unităĠi unităĠi
Jud. Cluj
1. Spitale 26 10 38,4%
2. Policlinici 10 9 90%
3. Dispensare medicale 6 1 16,6%
4. Centre de sănătate 4 3 75%
5. Sanatorii TBC - 1 -
6. Preventorii - 0 -
7. Creúe 17 13 76,4%
8. Cabinete medicale úcolare úi studenĠeúti 44 33 75%
9. Cabinete medicale de familie 357 61 17%
10. Cabinete medicale de medicină generală 58 38 65,5%
11. Cabinete medicale de specialitate 350 314 89,7%
12. Cabinete stomatologice 552 405 73,3%
13. Farmacii úi puncte farmaceutice 278 120 43,1%
14. Centre de diagnostic úi tratament 1 1 100%
15. Ambulatorii de specialitate 22 8 36,3%
16. Laboratoare medicale 164 112 68,2%
17. Laboratoare de tehnică dentară 143 94 65,7%
18. Centre medicale - 4 -
Sursa: Anuarul Statistic al României (2009) úi Anuarul Statistic al JudeĠului Cluj (2010)
Morfologia fluxurilor în subsistemul medical clujean este în general convergentă sistemic.

ConvergenĠa fluxurilor, fără a abuza de statistici úi grafice, poate fi schematizată – funcĠionalist –
astfel:
278
1. convergenĠe definitorii la intrarea/ieúirea fluxurilor:
- logistica instituĠională (luând ca etalon/reper calitativ nivelul naĠional românesc);
- calitatea úi competenĠa personalului specializat;
- renumele sistemului medical clujean;
- colaborarea sistemică între acesta úi subsistemele univeristar, administrativ-civic,
turistic, útiinĠifico-academic;
- suportul infocomunicaĠional asigurat de sistemul corespondent.
2. divergenĠe definitorii la intrarea/ieúirea fluxurilor în sau din subsistemul medical
clujean:
- subfinanĠarea úi administrarea de nivel scăzut a logisticii instituĠionale;
- creúterea costurilor medicale úi scăderea dramatică a veniturilor populaĠiei;
- educaĠia medical-sanitară deficitară în fondul de populaĠie care solicită sistemul;
- salarizarea scăzută a personalului medical, moralitatea profesională viciată
tradiĠional, aroganĠa profesională a personalului, indisciplina sistemică
instituĠională, etc.;
- sistemul administrativ-birocratic de finanĠare viciat de politici greúite úi
incompetenĠe administrativ-politice naĠionale;
- lipsa responsabilităĠii juridice în actul medical, etc.
B.1.5. Cantitatea, structura úi morfologia fluxurilor generate în

subsistemul civic-funcĠional prin funcĠia administrativ-civică
Cantitatea fluxurilor poate fi considerată prin totalitatea intrărilor úi ieúirilor care generează úi
administrează spaĠiul urban sistemic. Schematic úi sintetic, acestea, în geosistemul urban Cluj-Napoca,
sunt:
fluxurile logistice instituĠionale (conform prezentării elementelor subsistemului);
votul electoral, prin care factorul uman al geosistemului investeúte periodic organisme
politice, nepolitice sau independente să constituie Consiliul Local administrativ; în cazul
municipiului Cluj-Napoca, acesta conĠine elementele structurale conform figurii nr. 96.
279
Fig. 96. Schema Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca în 2010
cele úapte Comisii de specialitate al Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca;
hotărârile Consiliului Local al municipiului:
895
860 858
900
800
700
544 552
600
Număr HCL
500
400
300
200
100
0
2005 2006 2007 2008 2009
Ani
Fig. 97. EvoluĠia numerică a hotărârilor Consiliului Local Cluj-Napoca (2005-2009)

relaĠiile de colaborare úi cooperare interinstituĠionale a Consiliului Local Cluj-Napoca cu

alte instituĠii publice, private, politice sau apolitice, naĠionale sau internaĠionale;
proiectele propuse, fundamentate, votate úi realizate pentru administrarea spaĠiului urban
Cluj-Napoca;
280
organizarea úi structura internă a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca (prezentată anterior);
actele administrative ale Primăriei Cluj-Napoca;
planul investiĠiilor anuale úi multianuale, în a cărui ecuaĠie sistemic-administrativă intră:
propunerile; studiile; proiectele; hotărârile; alocările bugetare; realizările tehnice;
controlul calităĠii tehnice úi financiare a execuĠiei; descărcarea legal-bugetară prin Curtea
de Conturi; introducerea investiĠiei în structura geosistemică úi administrativă; ca
exemplu: Planul de InvestiĠii al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, cu a cărui
execuĠie a fost investit executivul (Primăria)
Tabelul 60. Lista obiectivelor de investiĠii realizate sau preconizate ale Consiliului Local
úi Primăriei Cluj-Napoca pe anul 2009
Nr. Valoarea
Domeniu Obiective de investiĠii
crt. investiĠiei (lei)
Construirea a patru grădiniĠe 5.735.311
1. ÎnvăĠământ
Lucrări de reparaĠii la 85 de unităĠi úcolare 6.623.990
Proiectele „288 străzi” úi „100 de străzi”
Infrastructură Continuarea Programului „Străzi curate” – curăĠenie
2. -
stradală la bordură
Reabilitarea canalului Morii, etc.
Reabilitare 387 blocuri reabilitate termic
3. -
termică 398 blocuri în execuĠie
Modernizare, automatizare úi înlocuire cazane la 7
4. Termoficare centrale termice, care servesc 130 blocuri, cu 5 163 8.806.223
apartamente
5. LocuinĠe Construirea a trei blocuri ANL cu 104 apartamente -
Modernizarea, reabilitarea úi extinderea iluminatului
6. Iluminat public 2.957.000
public
Proiectarea a cinci parcaje subterane (str. Primăverii;
7. Parcaje str. Pasteur; str. Băiúoara; str. Fabricii úi str. Aurel 102.740.000
Vlaicu)
Transport în MenĠinerea gratuităĠilor úi reducerilor pentru
8. -
comun pensionari, studenĠi úi elevi
SiguranĠa úi Centrul de telesupraveghere a siguranĠei circulaĠiei
9. fluidizarea -
traficului „Unda verde” pe Calea Floreúti
Realizare bazin de polo la standarde internaĠionale 42.000.000
10. Sport
Realizare sală de sport multifuncĠională 269.010.000
Modernizarea a 71 locuri de joacă, repararea a altor
-
SpaĠii de joacă úi 138 úi crearea a 3 noi locuri de joacă
11.
spaĠii verzi Trecerea în proprietatea municipalităĠii a 202 ha de
-
pădure
FinanĠarea Festivalului InternaĠional de Film
12. Cultură Transilvania, a Festivalului InternaĠional „Lucian -
Blaga” úi a Toamnei Muzicale Clujene
281
execuĠia bugetară anuală a cărei geografie economică este o imagine sugestivă a politicii
administrative a executivului, respectiv a Consiliului Local, raportată la spaĠiu, comunitate,
structuri politice, sociale, economice, administrative, etc.;
Tabelul 61. ExecuĠia bugetului local al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2009 (lei)
Denumire Buget iniĠial
Nr. crt. Buget final 2009 Realizări / plăĠi
indicatori 2009
Total venituri, din care: 790 000 000 779 054 756 609 073 434
Venituri proprii 583 092 000 553 600 137 396 539 327
I Venituri curente 663 296 000 666 230 165 566 721 585
A Venituri fiscale 600 846 000 609 374 000 536 203 441
Impozit pe venit,
A.1. profit úi câútiguri 340 500 000 340 500 000 279 995 573
din capital
Impozit pe venit,
profit úi câútiguri
A.1.1. 0 0 0
din capital de la
persoane juridice
Impozit pe venit,
profit úi câútiguri
A.1.2. 340 500 000 340 500 000 279 995 573
din capital de la
persoane fizice
Impozit pe salarii
A.2. – restanĠe din anii 0 0 0
precedenĠi
Impozit úi taxe pe
A.3. 52 000 000 57 200 000 56 333 636
proprietate
Impozit úi taxe pe
A.4. 207 696 000 211 024 000 199 297 835
bunuri úi servicii
Alte impozite úi
A.5. 650 000 650 000 576 397
taxe fiscale
B. Venituri nefiscale 62 450 000 56 856 165 30 518 144
Venituri din
B.1. 46 000 000 36 906 165 13 148 039
proprietate
Vânzări de bunuri
B.2. 16 450 000 19 950 000 17 370 105
úi servicii
Venituri din
II 94 687 000 65 588 972 5 133 107
capital
III SubvenĠii 32 017 000 47 235 619 37 218 742
Cheltuieli – total, din care: 790 000 000 779 054 756 608 174 515
AutorităĠi publice
1. 94 050 000 76 766 000 57 621 002
úi acĠiuni externe
Alte servicii
2. 4 185 000 3 785 000 2 536 802
publice generale
TranzacĠii privind
3. datoria publică úi 14 650 000 13 150 000 13 014 407
împrumuturi
Ordine publică úi
4. siguranĠă 10 430 000 10 430 000 8,691,464
naĠională
282
Tabelul 61. ExecuĠia bugetului local al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2009 (lei)
Denumire Buget iniĠial
Nr. crt. Buget final 2009 Realizări / plăĠi
indicatori 2009
5. ÎnvăĠământ 226 709 000 217 221 804 200 680 471
6. Sănătate 5 494 000 7 138 750 5 233 260
Cultură, recreere
7. 42 889 000 35 936 700 28 153 312
úi religie
Asigurări úi
8. 51 907 000 53 104 335 47 756 393
asistenĠă socială
LocuinĠe, servicii
9. úi dezvoltare 68 452 000 90 517 607 38 393 916
publică
10. ProtecĠia mediului 45 084 000 39 504 000 32 087 383
Combustibili úi
11. 64 164 000 71 648 000 63 757 425
energie
12. Transporturi 161 966 000 159 837 560 110 234 459
nivelul competitivităĠii economice a municipiului este direct proporĠional cu nivelele

calitativ managerial úi antreprenorial ale administraĠiei locale;
tabloul PopulaĠiei ocupate, pe domenii de activităĠi economice:
Tabelul 62. PopulaĠia ocupată, pe domenii de activităĠi economice, din municipiul
Cluj-Napoca, în 2009
Numărul mediu al salariaĠilor – total, din care: 132.132 100%
- agricultură, silvicultură, pescuit 645 0,48%
- industrie 29.901 22,62%
- construcĠii 9.898 7,48%
- comerĠ 26.005 19,58%
- distribuĠie apă, salubritate, gestionarea deúeurilor, activităĠi de
2.771 2,09%
decontaminare
- furnizarea de energie electrică úi termică, gaze úi apă caldă, aer
1.652 1,25%
condiĠionat
- transporturi úi poútă 7.123 5,39%
- activităĠi financiare, bancare úi de asigurări 4.280 3,23%
- administraĠie publică úi apărare 3.409 2,57%
- învăĠământ (inclusiv învăĠământ superior) 13.508 10,22%
- informaĠii úi comunicaĠii 4.958 3,75%
- sănătate úi asistenĠă socială 11.825 8,94%
- tranzacĠii imobiliare 866 0,65%
- activităĠi de spectacole, culturale úi recreative 2.523 1,90%
- turism 2.728 2,06%
- servicii administrative úi servicii suport 5.605 4,24%
- activităĠi útiinĠifice úi tehnice 4.435 3,35%
- alte activităĠi ale economiei naĠionale 1.076 0,81%
Total / % angajaĠi sectorul economic primar 645 0,48% 0,48%
Total / % angajaĠi sectorul economic secundar 39.799 30%
Total / % angajaĠi sectorul economic terĠiar 92.764 69,52%
Sursa: Fiúa localităĠii Cluj-Napoca (2006-2009)
283
Fig. 98. PoziĠionarea
nomograma triunghiulară pe anul
2009 (prelucrare după V. Surd
et al., 2010)
B.1.6. Cantitatea, structura úi morfologia fluxurilor generate de funcĠia ecologică în

subsistemul funcĠional-civic
Elementul fizico-geografic natural este caracterizat prin:

relief deluros cu altitudini între 300-750 m;
microclimat submontan, cu miúcări de aer pe culoare úi cu brize de baraj (direcĠia nord-vest
– sud-est);
temperaturi multianuale de 8,4° C (ianuarie 4,6° C, iar în iulie 19,3° C);
regimul pluviometric: circa 663 mm/an, cu un strat de zăpadă ce durează în medie 65 de
zile);
categorii de spaĠii verzi din intravilan: 1) parcuri; 2) scuaruri; 3) grădini; 4) fâúii plantate;
5) grădini botanice; 6) muzee în aer liber; 7) baze sau parcuri sportive; 8) parc
expoziĠional; 9) spaĠii verzi aferente locuinĠelor de tip condominiu; 10) păduri de
agrement; 11) spaĠii verzi pentru protecĠia cursurilor de apă úi lacurilor úi 12) culoare de
protecĠie faĠă de infrastructura tehnică; suprafaĠa existentă de spaĠii verzi (mp/locuitor)
în Cluj-Napoca este de 19,7;
teritoriul urban (117.000 ha) este compus din următoarele structuri topoagricole: suprafaĠă
agricolă de 9.943 ha (arabil – 4.936 ha; livezi – 1.317 ha; vii – 46 ha; păúuni – 2.685 ha úi
fâneĠe – 959 ha), suprafaĠă vetre de 4.479 ha úi suprafaĠă locuibilă de 4.431.570 m2;
nivelul de utilizare a terenului: suprafaĠă rezidenĠială cu densitate mică a populaĠiei – 993
ha, suprafaĠă rezidenĠială cu densitate medie a populaĠiei – 4.098 ha; în plus avem 397 ha
284
asociaĠii de păúuni úi copaci, 2.453 ha de păduri, 38 ha vegetaĠie de luncă, 472 ha asociaĠii
de păúuni úi vegetaĠie arborescentă, 99 ha asociaĠii de copaci úi păúuni, 24 ha de grădini úi
3.179 ha asociaĠii de păúuni, vegetaĠie arborescentă úi copaci;
tipurile de sol prezente sunt cele de luncă, cernoziomurile levigate úi cele brune de pădure
podzolice;
cursurile de apă sunt reprezentate de râul Someúul Mic cu un debit de 16,7 m3/s la ieúirea
din Cluj-Napoca úi cu o lungime totală în municipiu de 45,624 km, având următorii
afluenĠi: râul Nadăú; pârâurile Popeúti, Nădăúel, Chintenilor, Gârbău, Becaú, Murătorii úi
Zăpodie; dintre afluenĠii menĠionaĠi, doar Nadăúul are un debit mediu multianual de 1,95
m3/sec, restul având cursuri temporare sau debite foarte mici, cuprinse între 0,1 úi 0,25 m3 /
sec; în afara afluenĠilor codificaĠi, în zona intravilanului mai există o serie de pâraie cu
regim torenĠial, cei de pe versantul sudic vărsându-se în Canalul Morii (Calvaria, Plopilor,
ğiganilor I úi ğiganilor II);
Fig. 99. ReĠeaua hidrografică din municipiul Cluj-Napoca úi din zona limitrofă acestuia
(sursă: Surd V. et al., 2010)
285
harta vegetaĠiei:
Fig. 100. Harta vegetaĠiei pentru

judeĠul Cluj úi municipiul Cluj-
Napoca
harta folosirii terenurilor:
Fig. 101. Harta folosirii terenurilor în municipiul Cluj-Napoca úi în împrejurimi

(sursa: Consiliul JudeĠean Cluj)
286
Al doilea element fundamental în subsistemul ecologic este spaĠiul antropic urban, caracterizat
de oraúul propriu-zis (construit) cu următoarele zone funcĠionale:
1) conform lui V. Surd (2003):
- zona rezidenĠială;
- zona industrială;
- zona centrală
2) conform lui S. Filip (2009):
- zona rezidenĠială;
- zona industrială;
- zona centrală;
- zona spaĠiilor urbane deschise.
SpaĠiul antropic urban úi suburban al municipiului Cluj-Napoca, din punct de vedere
ecosistemic, prezintă următoarele caracteristici:
reĠeaua stradală medievală sau veche cu amenajări urbanistice rudimentare;
construcĠii istorice, cvartale cu densitate medie; centrul istoric cu regim de înălĠime P+4;
cartiere recente rezidenĠiale cu densităĠi variabile: optim în cazul Cartierului Gheorgheni,
dar agresive în cazul cartierelor Mărăúti úi Mănăútur;
cartiere noi, în construcĠie úi configurare, cu utilităĠi inadmisibil de precare;
trafic urban rutier foarte aglomerat úi tot mai agresiv pentru spaĠiu úi pietoni;
reĠea de utilităĠi parĠial modernizată, parĠial veche úi degradată, úi mai ales foarte
nesistematizată;
reĠea satisfăcătoare de apă potabilă;
fizionomie neomogenă atât microspaĠial cât úi la nivel urban general;
arhitectură istorică, clasică, dar úi contemporană;
poluare tot mai excesivă în zona centrală úi pe principalele artere de trafic;
concentrarea populaĠiei urbane: 1728,18 loc/km2;
zona industrială amplasată útiinĠific, în cea mai potrivită zonă urbană.
Logistica instituĠională a subsistemului ecologic din geosistem este al treilea element, fiind
bine reprezentată printr-un număr de: patru organisme regionale de mediu, două organisme judeĠene,
un organism local, o grădină botanică, úase arii naturale protejate de diferite tipuri, nouă operatori
de salubritate, 11 organizaĠii neguvernamentale de mediu úi o facultate de útiinĠa mediului.
Aceste trei elemente enumerate se constituie în cadrul eco-geografic funcĠional, al
geosistemului urban Cluj-Napoca. Cu toate acestea, individualitatea subsistemului funcĠional ecologic
a municipiului Cluj-Napoca este mult mai complexă. Această complexitate este generată pe de o parte
de complexitatea geosistemului Cluj-Napoca, dar pe de altă parte (în mod definitoriu) este generată de
287
complexitatea conceptului ecologic. Aúa cum am observat la fundamentarea teoretică, ecologia este în
definitiv, vrând-nevrând, o supraútiinĠă, ea creând într-un sistem teritorial o suprafuncĠie, care poate
defini un oraú (inclusiv municipiul Cluj-Napoca), drept un geosistem complex úi care nu se poate
sustrage de la preceptele ecologiei din nici un punct de vedere. Nu voi adopta această cale dar,
conútient de complexitatea eco-funcĠională, voi aborda problema fluxurilor în úi din sistem cel puĠin
regional, deci mezoreferenĠial, deoarece implicaĠiile, interelaĠiile, interconexiunile úi aria spaĠială de
manifestare nu se pot „delimita teritorial” la nivelul geosistemului urban. Întotdeauna manifestarea
unui geosistem va fi transfrontalieră, cuprinzând o zonă locală, judeĠeană, regională sau transnaĠională.
Poluarea aeriană, hidrologică, culturală, etc. nu are graniĠe doar microspaĠiale, ci cel puĠin mezo sau
macrospaĠiale. În consecinĠă, optez în principal pentru configurarea individualităĠii subsistemului
funcĠional ecologic din geosistemul Cluj-Napoca la nivel regional, mai concret la nivelul Regiunii de
Dezvoltare 6 Nord-Vest întrucât, aúa cum am arătat, Cluj-Napoca este polul de convergenĠă al unor
fluxuri info-instituĠionale de ordin regional prin patru organisme regionale de mediu la care,
intersistemic, putem integra alte instituĠii logistico-ecologice precum: Compania de Apă „Someú” SA
sau AdministraĠia Bazinală de Apă „Someú-Tisa”.
Valul impresionant de fluxuri, atât la intrare cât úi la ieúire din subsistemul eco-funcĠional mă
determină să apelez la prezentări statistice úi sintetice pentru a construi morfologia acestor fluxuri.
Tabelul 63. PotenĠialul resurselor de apă utilizabilă la nivelul
Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest (2008)
Ape subterane Ape de suprafaĠă Resurse totale
JudeĠ SuprafaĠă (km2)
(mil. m3/an) (mil. m3/an) de apă
Cluj 6 674 63,5 1 158, 8 1 222,3
Bihor 7 544 401,2 1 899,7 2 300,9
BistriĠa-
5 355 41,1 1 801,4 1 842,5
Năsăud
Maramureú 6 304 82,1 2 883 2 965,1
Sălaj 3 864 40,9 503,6 544,5
Satu Mare 4 418 334,4 612,4 946,8
Sursa: ARPM Cluj-Napoca
Tabelul 64. Starea globală a calităĠii resurselor de ape de suprafaĠă (2008)

Categoria I de calitate 1400 km (64 %)
Categoria a II-a de calitate 331 km (17 %)
Categoria a III-a de calitate 289 km (13 %)
În afara categoriilor de calitate (degradat) 134 (6 %)
288
Tabelul 65. Fondul forestier la nivelul anului 2008 în judeĠul Cluj
Total Păduri de
Păduri Păduri de Alte terenuri
JudeĠ suprafaĠă răúinoase
(ha) foioase (ha) (ha)
împădurită (ha)
Cluj 148466 146664 56002 90662 1802
Tabelul 66. SituaĠia ariilor protejate úi a monumentelor naturale la nivelul

Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest
Număr SuprafaĠă (ha)
JudeĠ
Total * ** Total * **
Cluj 24 21 3 6 430 226 6 204
Bihor 60 40 20 1 133 312 821
BistriĠa-
25 24 1 3 309 741 2 568
Năsăud
Maramureú 33 31 2 5 415 2 114 3 301
Sălaj 13 13 - 87 87 -
Satu Mare 6 6 - 128 128 -
Total
158 132 26 16 497 3 603 12 894
regiune
* care nu sunt incluse în parcuri naĠionale, naturale úi rezervaĠii ale biosferei
** din care incluse în parcuri naĠionale, naturale úi rezervaĠii ale biosferei
În judeĠul Cluj există o serie de 24 arii protejate de importanĠă de importanĠă naĠională:

- parcuri naturale: MunĠii Apuseni (parĠial în judeĠul Cluj);
- rezervaĠii úi monumente ale naturii: FânaĠele Clujului-Copârúaie; FănaĠele Clujului-
Valea lui Craiu; Făgetul Clujului (primele trei se află pe teritoriul municipiului Cluj-
Napoca); Cariera Corabia; Peútera Vârfuraúu; FânaĠele Suatu; Valea Morilor; Pârâul
Dumbrava; Cheile Turzii; Cheile Turenilor; Lacul ùtiucilor; Valea Legiilor; Stufăriúurile de
la Sic; Peútera Mare de pe Valea Firei; Peútera din Piatra Ponorului; Gipsurile de la Leghia;
Locul fosilifer Coruú; Molhaúul Mare de la Izbuc; Cheile Baciului; Sărăturile úi Ocna
Veche; Dealul cu Fluturi; Pădurea Ciuaúului; RezervaĠia de OrbeĠi de la Apahida.
Prin decizia nr. 147/1994 a DelegaĠiei Permanente a Consiliului JudeĠean Cluj, s-au stabilit 34
de zone protejate de interes judeĠean, iar în anul 2006, prin Hotărârea Consiliului JudeĠean Cluj nr.
107, lista acestor zone s-a îmbogăĠit cu aria protejată „Lunca cu lalea pestriĠă din Valea ùardului”.
Dintre aceste arii însă, doar 13 au întocmite Planuri Urbanistice de Zonă Protejată (P.U.Z.P.).
În ceea ce priveúte siturile Natura 2000, în judeĠul Cluj au fost selectate 21 de astfel de zone,
dintre care 18 sunt Arii Speciale de Conservare (SAC), iar trei sunt Arii de ProtecĠie Specială
Avifaunistică (SPA).
289
Tabelul 67. SituaĠia încasărilor din Tabelul 68. Cheltuielile aprobate pentru
RezervaĠia Naturală Cheile Turzii RezervaĠia Naturală Cheile Turzii
în perioada aprilie-octombrie 2009 în 2009
Luna Sumă (lei) / % Sumă (lei)
Obiectiv
/%
Aprilie 7100 (6,2%)
AchiziĠia serviciului de
9800 (34,1%)
Mai 16800 (14,8%) încasator taxă de vizitare
AchiziĠia serviciului de
Iunie 18200 (16,1%)
închiriere úi întreĠinere a două 6000 (20,8%)
Iulie 16800 (14,8%) toalete ecologice
Comandă bilete de intrare 6426 (22,3%)
August 30500 (27%)
Înlocuire pichet deteriorat 4000 (13,9%)
Septembrie 8200 (7,26%) Lucrări de întreĠinere pasarele 3000 (10,4%)
2009
Dotarea cu echipament a
Octombrie 15300 (13,5%) 2500 (8,7%)
personalului din rezervaĠie
Total: 112900 lei (100%) Total 28726 (100%)
Sursa: Consiliul JudeĠean Cluj Sursa: Consiliul JudeĠean Cluj
Din cele 33 de surse de poluare a bazinelor hidrografice regionale, SC Terapia Ranbaxy SA

este al 8-lea poluator.
Tabelul 69. SituaĠia suprafeĠelor poluate în Regiunea de Nord-Vest
SuprafaĠa poluată
JudeĠ Surse
(ha)
Industria extractivă, industria metalurgică, industria chimică,
Cluj 261,47 industria alimentară, agricultura, depozitarea de deúeuri
menajere úi industriale, alte ramuri
Industria chimică, energetică, extractivă, depozitarea de
Bihor 456
deúeuri menajere úi industriale
Industria energiei electrice, extractivă, metalurgia feroasă,
BistriĠa-
271,231 chimică, alimentară, agricultură, gospodărie comunală, alte
Năsăud
ramuri
Industria extractivă, depozitarea de deúeuri menajere úi
Sălaj 162
industriale
Industria extractivă, alimentară, agricultura, depozitarea de
Satu Mare 43,99
deúeuri menajere úi industriale, alte ramuri
Metalurgia neferoasă, industria extractivă, prepararea
Maramureú 323 minereurilor neferoase, depozitarea de deúeuri menajere úi
industriale
Pentru evidenĠierea impactului poluator al traficului asupra solurilor urbane, s-au prelevat úi
analizat o serie de probe de sol, din zone urbane cu trafic intens, din centrele localităĠilor úi din
scuarurile situate pe marginea úoselelor, înregistrându-se depăúiri mari ale valorilor limită pentru
diferite concentraĠii. De exemplu, depăúiri foarte mari la concentraĠiile de zinc úi plumb s-au înregistrat
în municipiul Cluj-Napoca în PiaĠa Unirii, tot aici înregistrându-se úi depăúiri ale concentraĠiilor de
cupru.
290
Tabelul 70. Rezultatele determinărilor de nivel de zgomot echivalent
efectuate în municipiul Cluj-Napoca (2009)
Zone cu depăúiri ale
Zone cu cele mai scăzute nivel de zgomot
limitei admise de 70 dB conform
(sub 55 dB)
STAS 10009-82
PiaĠa Mihai Viteazu 76,3 dB
Strada Oaúului 73,7 dB
Strada MoĠilor 73,9 dB Parcuri:
Calea Mănăútur 75,4 dB Mercur, Feroviarilor,
Calea Floreúti 75,7 dB Central „Simion BărnuĠiu”,
Bulevardul 21 Decembrie 1989 74,1 dB CetăĠuia, Etnografic
Strada Aurel Vlaicu 75,2 dB
Păduri:
Calea Turzii 75,4 dB
Făget úi Hoia.
Bulevardul Nicolae Titulescu 72,1 dB
Strada Horea 72,8 dB
Sursa: ARPM Cluj-Napoca; D.-R. Tamas-Gavrea úi C. Munteanu (2009)
Tabelul 71. SituaĠia existentă a suprafaĠelor de spaĠii verzi pe cartiere în

municipiul Cluj-Napoca (m2/locuitor)
Media reglementată de
3,5 Horea 18,08
spaĠiu verde pe cartier
Andrei Mureúanu 7,25 Între Lacuri 3,14
Baciu úi Dâmbu Rotund 3,93 Iris 6,73
Borhanci; Bună Ziua;
0 Mănăútur 5,31
Câmpului
Clinicilor 54,87 Mărăúti 1,62
1 Mai úi Bulgaria 25,52 Plopilor 45,72
Europa 75 Someúeni 38,27
Făget 0 Valea Chintăului 0
Feroviarilor 15,55 Zona Centrală 26,24
Grigorescu 3,38 Zona Industrială 50,60
Gheorgheni 13,33 Zorilor 0,95
Gruia 23,99 Cluj-Napoca 19,17
Sursa: P.U.G. Cluj-Napoca (2010)
291
Fig. 102. SuprafeĠele de spaĠii verzi (pe cartiere) din municipiul Cluj-Napoca în 2010
Tabelul 72. CantităĠi preconizate de deúeuri în municipiul Cluj-Napoca pentru 2013

CantităĠi
Tip deúeuri Procent
(tone)
1. Deúeuri solide municipale generate din care: 218877 96%
1.1 Deúeuri menajere mixte 120887 55,2%
1.2 Deúeuri mixte similare din comerĠ, industrie úi instituĠii 57490 26,2%
1.3. Deúeuri din parcuri, grădini úi pieĠe 15601 7,1%
1.4. Deúeuri stradale 24899 11,3%
2. Deúeuri voluminoase 6200 3%
3. Deúeuri din echipamente electrice úi electronice (DEEE) 1350 1%
Total 226427 100%
Sursa: Studiu Fezabilitate S.M.I.D. în JudeĠul Cluj (2010)
Tabelul 73. Nevoi de colectare pentru fluxurile speciale de deúeuri din Cluj-Napoca
Deúeurile din echipamentele electrice úi electronice
(containerele vor fi furnizate de către producătorii DEEE)
- generare (tone/an) 1469
- generare (m3/lună) 490
- nevoi de depozitare (m3) 245
Numărul containerelor de 30 m3 necesare 8
Deúeuri municipale periculoase
292
Deúeuri voluminoase
Tabelul 74. Depozitele de deúeuri urbane úi rurale din JudeĠul Cluj care
au fost închise sau urmează să fie închise
Pata Rât RAGCL Cetatea Depozite
Huedin
RADP RADP Cetan
(Cluj- Câmpia Veche – rurale
Turda Gherla Dej
Napoca) Turzii Boile (65)
CantităĠi
3 240 000
1 480 500
de deúeuri
depozitate 120 000 63 667 800 000 171,667 - 620 462
în 2009
(m3/an)
SuprafaĠă
18,1 3,2 5 1,3 1,2 2 - 32,13
(ha)
Data 16 iulie 16 iulie 16 iulie 16 iulie 16 iulie 16 iulie 16 iulie
-
închiderii 2010 2012 2012 2012 2010 2012 2009
Tabelul 75. Principalele elemente pentru reabilitarea depozitelor urbane din judeĠul Cluj
ce au fost închise sau urmează să fie închise
Pata Rât
Câmpia
(Cluj- Turda Dej Gherla Huedin
Turzii
Napoca)
3
Excavări (m ) 150,600 55 23 004 0 109 442
Îndiguire –
mutare deúeuri 188,100 9 900 1 514 17 220 3 716 1 987
(m3)
SuprafaĠă
12,7 1,7 2,6 1,1 3,5 1,3
rambleu (ha)
ùanĠ captare ape Nu este
1 800 532 645 797 536
meteorice (m) necesar
PuĠuri captare
80 13 16 3 24 11
biogaz (nr.)
Flacără pentru
arderea 8 3 5 2 5 3
biogazului (nr.)
293
Tabelul 76. SituaĠia zonelor critice din punct de vedere al calităĠii mediului în Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest
ActivităĠile care presupun existenĠa unor
Zone critice pe teritoriul
JudeĠ surse potenĠiale majore care pot afecta
judeĠului
calitatea mediului
Poluarea apelor subterane în zona platformei
Zona Terapia
datorită sistemului de canalizare deteriorat
Cluj Zonele depozitelor de deúeuri Poluarea apelor de suprafaĠă úi a solului
urbane Pata Rât (Cluj- (metale grele, substanĠe organice)
Napoca), Câmpia Turzii, Poluarea atmosferei cu gaze degajate din
Turda úi Gherla fermentarea deúeurilor
BistriĠa-
- -
Năsăud
Zona schelei de extracĠie Poluarea apelor de suprafaĠă úi a apelor
Suplacu de Barcău subterane cu produse petroliere
Poluarea apelor de suprafaĠă úi a solului
Zona depozitului de deúeuri (metale grele, substanĠe organice)
Sălaj
urbane din municipiul Zalău Poluarea atmosferei cu gaze degajate din
fermentarea deúeurilor
Degradarea solurilor prin fenomene de
Zona carierei Tunari
alunecări de suprafaĠă úi de adâncime
Poluarea atmosferei datorită depozitării
Zona municipiului Satu Mare
deúeurilor la groapa de gunoi neconformă
Poluarea apelor de suprafaĠă úi subterane
Zona minieră TurĠ datorită evacuărilor apelor de mină
insuficient epurate
Râul Crasna Poluarea apelor de suprafaĠă
Poluarea apelor cu nitraĠi datorită utilizării
Satu Mare iraĠionale a îngrăúămintelor chimice,
Zona Satu Mare, Halmeu,
depozitării necorespunzătoare a deúeurilor
Botiz, Ardud
vegetale, animale, a nămolurilor de la
staĠiile de epurare, etc.
Poluarea solului úi apelor freatice datorită
Zona din jurul rampelor de
depozitării deúeurilor industriale în
depozitare a deúeurilor din
depozitul de deúeuri menajere, neamenajat
Satu Mare úi Carei
corespunzător
Zona Baia Mare úi perimetrele Poluarea atmosferei datorită activităĠilor
limitrofe industriale úi a iazurilor de decantare
Râurile Săsar, Lăpuú, Cavnic úi Poluarea apelor de suprafaĠă datorită
Maramureú Cisla activităĠilor miniere, etc.
Apele subterane din zona Baia
Poluarea apelor subterane datorită
Mare úi perimetrele iazurilor
activităĠilor industriale
de decantare
294
Tabelul 77. SituaĠia poluărilor accidentale produse în
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest în 2009
L u n a
Septembrie
Decembrie
Octombrie
Noiembrie
Februarie
Total
Ianuarie
August
Aprilie
Martie
JudeĠ
Iunie
Iulie
Mai
2009
Cluj - - - - - - - - 1 - - - 1
Maramureú - - - - - - - - 1 - - - 1
BistriĠa
- - - - - - 1 - - - - - 1
Năsăud
Bihor - - - - - - - - - - - - -
Satu Mare - - - - - - - - - - - - -
Sălaj - 1 - - - - 1 - 1 - - - 3
Total - 1 - - - - 2 - 3 - - - 6
Tabelul 78. Analiza costurilor estimate la nivelul

Planului Local de AcĠiune pentru Mediu în JudeĠul Cluj
Costuri
Nr. Procent
Categoria de probleme estimate
crt.
(euro)
Calitatea necorespunzătoare úi cantitatea insuficientă a
1. 112458451 22,5%
apei potabile
2. Poluarea apelor de suprafaĠă 53514458 10,7%
3. Poluarea atmosferei 10286234 2%
4. Gestiunea deúeurilor 78864281 15,7%
Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale úi
5. 17988 0,003%
antropice
6. Urbanizarea mediului 243741120 48,8%
7. Degradarea mediului natural úi construit 132777 0,02%
8. EducaĠia ecologică 160767 0,03%
9. Turism ecologic 38051 0,007%
Total 499214127 100%
295
Tabelul 79. Logistica instituĠională din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, investită pentru
rezolvarea celor 12 mari categorii de probleme din Planul Regional de AcĠiune pentru Mediu
Nr. crt. Denumirea categoriei de probleme InstituĠia coordonatoare/răspunzătoare
Consiliul de Dezvoltare al Regiunii de
Nord-Vest
1. Cantitatea úi calitatea apei potabile
Consiliile JudeĠene
DirecĠiile de Sănătate Publică JudeĠene
A.N. Apele Române prin:
- AdministraĠia Bazinală Someú-Tisa Cluj
2. Degradarea calităĠii apelor de suprafaĠă
- AdministraĠia Bazinală Criúuri Oradea
- AdministraĠia Bazinală Mureú Tg. Mureú
DirecĠiile Generale pentru Agricultură úi
Dezvoltare JudeĠene
A.N. Apele Române prin:
- AdministraĠia Bazinală Someú-Tisa Cluj
3. Degradarea solului úi apelor subterane
- AdministraĠia Bazinală Criúuri Oradea
- AdministraĠia Bazinală Mureú Tg. Mureú
AgenĠia Regională pentru ProtecĠia
Mediului Cluj-Napoca
4. Poluarea atmosferică
5. Gestiunea deúeurilor Mediului Cluj-Napoca
Pericole generate de catastrofe/fenomene
6. Nord-Vest
naturale úi antropice
Urbanizarea mediului, transportul rutier Mediului Cluj-Napoca
7.
úi feroviar Consiliile JudeĠene
DirecĠia Regională de Drumuri
8. Asigurarea stării de sănătate DirecĠiile de Sănătate Publică JudeĠene
9. Degradarea mediului natural úi construit Consiliul de Dezvoltare al Regiunii de
Nord-Vest
10. EducaĠia ecologică Mediului Cluj-Napoca
Inspectoratele ùcolare JudeĠene
Nord-Vest
11. Turism úi agrement ecologic
AgenĠia NaĠională de Turism
Capacitatea administrativă a instituĠiilor Mediului Cluj-Napoca
12. cu atribuĠii în domeniul protecĠiei Consiliul de Dezvoltare al Regiunii de
mediului Nord-Vest
296
C. Integrarea subsistemului funcĠional-civic în geosistemul urban úi în
sistemele holarhice superioare
Evaluarea integrării unui (sub)sistem într-o holarhie úi a relaĠiilor pe verticală sau pe orizontală
cu alte (sub)sisteme constă într-o mare măsură în evaluarea unor raporturi de stare relaĠională,
dinamică relaĠională, evoluĠie úi integrare a (sub)sistemului. În consecinĠă, „integrarea” relaĠională a
subsistemului civic-urban din geosistemul Cluj-Napoca poate fi cel mai sugestiv cântărită úi judecată
prin categoria úi nivelul acestor relaĠii. Conform schemei (adaptate) fundamentate de I. Ianoú (2000)
voi construi în acest sens tabloul sistemic relaĠional al funcĠiilor civice din subsistemul civic urban úi,
în consecinĠă, a acestuia cu celelalte subsisteme funcĠionale din geosistemul Cluj-Napoca sau în alte
nivele sistemice, cu intenĠia completării tabloului de diagnoză.
1) FuncĠia rezidenĠială – în urma evaluării raporturilor sale de integrare, iese în evidenĠă în
momentul de faĠă un acut deficit de substanĠă úi energie. Starea cantitativă úi calitativă a fondului
locativ pe care îl asigură această funcĠie în (sub)sistem se raportează la numărul populaĠiei
municipiului.
Tabelul 80. Starea cantitativă úi calitativă a fondului locativ din municipiul Cluj-Napoca
Numărul Raportul de
Numărul de spaĠii locative
populaĠiei stare
SpaĠii de cazare
SpaĠii cazare în SpaĠii de cazare
LocuinĠe sociale pentru
regim hotelier în cămine
RezidenĠială
Excedentar
familiale copii úi bătrâni
Echilibrat
Deficitar
(număr paturi) (număr paturi)
Stabilă
instituĠionalizaĠi
Existent
Existent
Existent
Existent
Necesar
Necesar
Necesar
Necesar
Circa 600
310 243
290 719
119 498
130 000
1 5 000
19 000
Minim
3 657
2 500
425
Rezultă din tabloul sintetic úi analitic faptul că geosistemul urban este, în domeniul funcĠional-
rezidenĠial, într-o relaĠie de integrare deficitară, pe care o acoperă prin atrageri (absorbĠii)
disproporĠionate de substanĠă úi energie din alte sisteme holarhice úi vecine, faĠă de fluxul ieúirilor
sistemice:
atragere de fonduri monetare în domeniul construcĠiilor prin cele 311 de firme de
construcĠii úi investiĠii imobiliare;
297
atragerea de resurse materiale prin intrarea pe piaĠa materialelor de construcĠii a unui număr
de 176 depozite úi furnizori, etc.;
asigurarea de spaĠii locative pentru cetăĠenii localităĠii úi pentru cei în tranzit.
Dintr-o evaluare statistic-secvenĠială a rezultat că raportul fluxurilor de intrare/ieúire în acest
subsistem din geosistemul urban Cluj-Napoca este de ¼ în defavoarea ieúirilor.
2) FuncĠia de securitate generează în geosistem úi în sistemele holarhice următorul tablou de
relaĠii integratoare:
Tabelul 81. Raporturile de integrare funcĠională a funcĠiei de securitate a

municipiului Cluj-Napoca
Fluxuri de substanĠă úi energie atrase în Fluxuri de substanĠă úi energie
sistem pentru asigurarea menirii funcĠionale ieúite din sistem
Norme de securitate, acte normative úi o
Logistica instituĠională de securitate
geografie normativă
Infrastructura úi logistica de securitate
Fonduri financiare de susĠinere
(instituĠii úi acĠiuni)
Segmente de populaĠie specializate úi calificate
Acte úi stări antisociale în domeniul securităĠii (pompieri; poliĠiúti;
medici; comisari de mediu, etc.)
SpaĠii de atracĠie infracĠională úi antisocială:
- vaduri úi spaĠii comerciale; Forme úi structuri geografice de autoorganizare
- spaĠii libere pentru manifestări publice; úi supraorganizare pentru securitate:
- instituĠii financiare úi nefinanciare; - securitate împotriva catastrofelor;
- spaĠii financiare úi nefinanciare - securitate împotriva criminalităĠii
informatice; transfrontaliere, etc.
- spaĠii de trafic.
Raporturi relativ echilibrate
Rezultă că subsistemul funcĠional de securitate atinge în momentul de faĠă doar un nivel de

integrare relativ echilibrat. Starea de relativitate úi de echilibru instabil sau chiar precar, rezultă din
următorul tabel geografic funcĠional:
Tabelul 82. Tabloul precar al integrării sistemului de securitate
din geosistemul urban Cluj-Napoca (2009)
Municipiul Regiunea de
Cluj-Napoca Nord-Vest
Număr accidente de circulaĠie 49 402
Număr infracĠiuni 1395 5622
Rata úomajului (% din populaĠia stabilă) 1,1 4,5
Numărul de reclamaĠii la protecĠia consumatorului 12922 30442
Numărul contravenĠiilor în cadrul:
- serviciilor comerciale 1948 6099
- ordinii úi liniútii publice 3505 5221
- protejării mediului 232 1044
Nivelul crimei organizate (%) 30,5% -
Numărul accidentelor ecologice 0 6
298
3) FuncĠia administrativ-civică din geosistemul urban Cluj-Napoca cunoaúte o evoluĠie
dinamică, în special în ultimii 20 de ani. Prin reconstrucĠia constituĠională a localităĠilor úi prin
atingerea actualului nivel de autonomie administrativă, geografia „sistemelor teritoriale” a devenit,
geografic, expansivă printr-o integrare spaĠială în noi forme de organizare oficiale (zone metropolitane,
regiuni de dezvoltare, etc.), dar úi neoficiale (cazul sistemelor de aúezări). În acest caz, menirea
funcĠiei administrativ-civice capătă noi valenĠe úi „cucereúte” noi spaĠii în teritoriul sistemelor vecine
municipiului Cluj-Napoca, realizând noi forme de integrare holarhică. Tabloul integrării subsistemului
funcĠional administrativ-civic al municipiului Cluj-Napoca se prezintă în această perioadă în felul
următor:
Fig. 88. Tabloul integrării subsistemului funcĠional administrativ-civic al

Punctul I implică atragere úi acaparare de spaĠiu natural (efect prădător), atragere de forĠă de
muncă în aparatul administrativ-civic (generator resurse) úi atragere de resurse vitale (apă, energie
electrică, etc.) (prădător de resurse).
Punctul II implică expansiunea factorilor organizatori pentru dezvoltarea durabilă, o ofertă de
modele de organizare administrativă, ecocivică, culturală, de civilizaĠie, etc., o ofertă de participare
la nivel de organizare spaĠial-administrativă pentru comunităĠile locale (Zona Metropolitană Cluj-
Napoca sau Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest), planuri zonale de management sau gestiune a
stărilor geosistemice (ex. Sistemul Integrat de Gestionare al Deúeurilor în JudeĠul Cluj; Planul
Regional de AcĠiune pentru Mediu sau Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Cluj-Napoca).
299
Punctul III are în vedere administrarea mai eficientă úi mai oportună prin înfiinĠarea
primăriilor de cartier, sectorizarea teritoriului urban úi suburban pentru ecoadministraĠie, planuri de
reorganizare a spaĠiilor verzi intraurbane, suburbane úi periurbane în colaborare cu Consiliul
JudeĠean Cluj, AgenĠia Regională pentru ProtecĠia Mediului Cluj-Napoca, etc., dar úi coordonarea
activităĠii de salubritate (tot mai deficitară úi depăúită de agresiunea mediului social urban).
Fig. 103. Situarea primăriilor de cartier în municipiului Cluj-Napoca

1. Sediul central al Primăriei Cluj-Napoca; 2. Primăria Mănăútur; 3. Primăria Zorilor;
4. Primăria Mărăúti; 5. Primăria Iris; 6. Primăria Someúeni; 7. Primăria Grigorescu.
Rezultatul schemei de analiză a stării de integrare conduce la concluzia că subsistemul

funcĠional administrativ-civic al municipiului Cluj-Napoca se situează la un nivel echilibrat úi
excedentar sub raportul fluxurilor de integrare holarhică.
4) FuncĠia urbanistică, prin subsistemul funcĠional corespondent, crează un tablou geografic
sistemic extrem de mobil în ultimii 20 de ani. Formele úi nivelurile sale de integrare holarhică pot fi
cel mai sugestiv prezentate într-o manieră funcĠionalistă.
Subsistemul funcĠiei urbanistice a municipiului Cluj-Napoca, din punct de vedere al integrării
holarhice, se evidenĠiază în peisajul geografic zonal ca extrem de instabil úi de agresiv în acelaúi timp.
Dacă percepem această funcĠie sub această stare este normal să „privim” integrarea
subsistemului funcĠional urbanistic prin prisma dezideratului sustenabilităĠii úi a evolutiei durabile. De
aceea, în conturarea integrării în sistemele superioare, voi folosi metoda interogativă, raportată la
dezideratele unei funcĠii urbane sustenabile. Aúadar:
300
este funcĠia urbanistică a municipiului Cluj-Napoca rezultatul unei politici úi strategii
urbane clare? Dacă da, atunci cum se explică faptul că, în 20 de ani, nu s-a putut
fundamenta un P.U.G. care să nu fie „trunchiat” permanent prin P.U.Z.-uri úi P.U.D.-uri ?
există între pattern-ul urban Cluj-Napoca úi subsistemul elementelor naturale raporturi
planificate, controlate úi administrate urbanistic? Dacă există, atunci cum explicăm
geografic următoarele procese?:
- spaĠiul intravilan s-a extins în ultimii 20 de ani cu peste 4500 ha (de la aproximativ
4000 ha în 1989 la 8505 ha în 2008);
- nici unul dintre “cartierele” noi nu a fost construit pe baza unui plan urbanistic
sistemic (exemple Europa sau Bună Ziua);
- noile spaĠii geografice construite consumă terenuri agricole úi spaĠii verzi;
- între proiectele de mall-uri úi parcuri au câútigat primele (de exemplu Iulius Mall
versus Parcul de Est).
împarte P.U.G. spaĠiul urban în zone funcĠionale care să Ġină cont de: folosinĠa principală a
zonei úi activităĠile dominante; potenĠialul úi structura elementului uman; resursele de forĠe
de muncă; structura populaĠiei în municipiu; potenĠialul economic urban; posibilităĠile de
dezvoltare urbană; principalele trasee úi fluxuri de circulaĠie; categoriile de mijloace de
transport; formele de proprietate a terenului?, etc. (întrebări puse cu ocazia dezbaterilor
publice privind noul P.U.G. al municipiului Cluj-Napoca, mai-iunie 2010);
traficul urban actual este văzut în spiritul unei „gândiri globale” sau este conjunctura unui
„lanĠ critic” oportunist?
cum se explică raportul agresiv dintre etnogentrificarea municipiului Cluj-Napoca úi
retrocedările din centrul istoric?;
are Cluj-Napoca „centre civice”? pot fi numite pieĠele Mihai Viteazu, Cipariu, Mărăúti sau
Minerva „centre civice”?;
unde găsim oraúe similare cu stadion în zona centrală a urbei úi este acest lucru urbanistic?
cum poate fi explicată, din punct de vedere urbanistic, amplasarea parcurilor industriale în
zone protejate? (cazul Parcului Industrial Tetarom I, alipit practic Parcului Etnografic
„Romulus Vuia”)?
301
Fig. 104. Parcul Industrial Tetarom I úi Parcul Etnografic „Romulus Vuia”
cum se poate explica extinderea haotică a municipiului în toate direcĠiile, cu depăúirea

intravilanului úi aúa supradimensionat?
Acest scurt úir de “probleme urbanistice” vin úi ridică mari semne de întrebare asupra
funcĠionalităĠii subsistemului urbanistic clujean. Este mai mult decât evident că funcĠia urbanistică nu
aduce în geografia municipiului Cluj-Napoca nici urbanism sănătos, nici echilibru. În concluzie,
integrarea realizată de funcĠia urbanistică în geosistemul urban úi în sistemele teritoriale superioare
este, în 2010, încă foarte dezorganizată, neechilibrată, excesivă úi deficitară în acelaúi timp.
5) FuncĠia medicală, prin subsistemul său funcĠional, beneficiază în cadrul geosistemului Cluj-
Napoca, de un statut privilegiat (în mod obiectiv) úi de o poziĠie care aduce úi asigură municipiului
poziĠii dominante, integratoare, în raporturile intrasistemice, intersistemice úi holarhice. Voi prezenta
următoarele tablouri statistice úi comparative care vor releva practic faptul că puterea sistemică
integratoare a funcĠiei medicale este atât de bine organizată úi structurată încât asigură municipiului
Cluj-Napoca o zonă de influenĠă urbană, care atinge nivelul mezoreferenĠial úi chiar macroreferenĠial.
302
Tabelul 83. Numărul úi procentul pacienĠilor trataĠi în unităĠile sanitare din
municipiul Cluj-Napoca (2008-2009)
JudeĠul de domiciliu al Număr úi procent pacienĠi trataĠi
pacientului 2008 2009
Alba 7282 3,51% 7 566 3,58%
Arad 690 0,33% 730 0,35%
Argeú 100 0,05% 107 0,05%
Bacău 341 0,16% 390 0,18%
Bihor 3 203 1,54% 2 847 1,35%
BistriĠa-Năsăud 8 686 4,19% 9 460 4,48%
Botoúani 349 0,17% 331 0,16%
Braúov 1 015 0,49% 1017 0,48%
Brăila 44 0,02% 63 0,03%
Buzău 42 0,02% 55 0,03%
Caraú-Severin 322 0,16% 251 0,12%
Călăraúi 12 0,01% 28 0,01%
Cluj 148 071 71,42% 150 994 71,43%
ConstanĠa 118 0,06% 126 0,06%
Covasna 236 0,11% 260 0,12%
DâmboviĠa 45 0,02% 34 0,02%
Dolj 203 0,10% 203 0,10%
GalaĠi 276 0,13% 288 0,14%
Giurgiu 15 0,01% 18 0,01%
Gorj 1 225 0,59% 1 122 0,53%
Harghita 374 0,18% 406 0,19%
Hunedoara 4 315 2,08% 4 329 2,05%
IalomiĠa 24 0,01% 23 0,01%
Iaúi 136 0,07% 162 0,08%
Ilfov 30 0,01% 23 0,01%
Maramureú 9 204 4,44% 9 488 4,49%
MehedinĠi 120 0,06% 118 0,06%
Mureú 1 363 0,66% 1 440 0,68%
NeamĠ 436 0,21% 366 0,17%
Olt 76 0,04% 75 0,04%
Prahova 113 0,05% 120 0,06%
Satu-Mare 4 584 2,21% 4 670 2,21%
Sălaj 8 892 4,29% 9 096 4,30%
Sibiu 1 779 0,86% 1 723 0,82%
Suceava 2 443 1,18% 2 248 1,06%
Teleorman 21 0,01% 36 0,02%
Timiú 252 0,12% 295 0,14%
Tulcea 31 0,01% 29 0,01%
Vaslui 63 0,03% 98 0,05%
Vâlcea 488 0,24% 494 0,23%
Vrancea 38 0,02% 35 0,02%
Bucureúti 259 0,12% 232 0,11%
TOTAL 207 316 100% 211 396 100%
Sursa: D.S.P. a JudeĠului Cluj
303
Fig. 105. Harta cu numărul pacienĠilor trataĠi în unităĠile sanitare ale municipiului
Cluj-Napoca, pe judeĠe, în 2009 (sursa: DSP Cluj)
16000 14802 14855

14319
13592
13364
14000
11158
12000
Număr pacienĠi
10000
8000
6000
4000
2000
0
2000 2003 2004 2005 2007 2008
Ani
Fig. 106. Numărul de pacienĠi înregistraĠi la Spitalul Militar de UrgenĠă „Constantin Papillian”
Cluj-Napoca în perioada 2000-2008 (sursa: Spitalul Militar de UrgenĠă „Constantin Papillian”)
304
57158
58000
57000
55561
56000
Număr pacienĠi
55000
53413
54000
53000
52000
51000
2007 2008 2009
Ani
Fig. 107. Numărul de pacienĠi înregistraĠi la Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca
în perioada 2007-2009 (sursa: Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu”)
Rezultă, în concluzie, că raporturile sistemice dintre subsistemul funcĠional medical clujean cu

celelalte sisteme holarhice sau vecine sunt echilibrate úi organizatoare în spaĠiul geografic.
6) FuncĠia ecologică, pe care am propus-o în taxonomia funcĠiilor civice úi care nu a existat în
nomenclatura funcĠiilor urbane consacrate (în literatura geografică) până în prezent, ca expresie a unei
geografii generale, acoperă prin sfera sa funcĠional sistemică un „evantai” funcĠional geografic extrem
de larg. Această funcĠie creúte exponenĠial odată cu rangul geosistemului pe care îl serveúte. În cazul
geosistemului urban Cluj-Napoca, integrarea pe care funcĠia ecologică o realizează cu sistemele vecine
sau cu cele superioare este de o extraordinară complexitate. Sistemul funcĠional ecologic are
interrelaĠii integratoare în toate domeniile vieĠii geografice care compun structura unei dezvoltări
durabile úi armonioase: spaĠiul natural; spaĠiul administrativ-civic; spaĠiul cultural; spaĠiul politic;
spaĠiul de securitate, etc. Făcând o legătură funcĠionalistă, dialectică, între funcĠia ecologică a
municipiului úi relaĠiile ecologice ale geosistemului urban Cluj-Napoca cu celelalte sisteme, vom
înĠelege pe deplin rolul funcĠional-instituĠional al acestei funcĠii.
RelaĠiile subsistemului funcĠional ecologic al municipiului Cluj-Napoca cu celelalte sisteme
sunt fie deficitare, fie excesive. Echilibrul, ca Ġintă a relaĠiei de integrare intersistemică, poate fi
asigurat doar printr-o convergenĠă sistemică a tuturor eforturilor pentru atingerea acelei Ġinte (vezi
Principiul ingineriei convergente în atingerea calităĠii - A. Mihalache, 1994; S. Păcurar, 2001).
305
Tabloul relaĠiilor deficitare în oglindă cu cele excedentare (într-un cuvânt dezechilibrate) ale
subsistemului funcĠional ecologic al municipiului Cluj-Napoca cuprinde următoarele raporturi de stare:
a) relaĠii de integrare prin ofertă ecosistemică:
- Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca;
- Planul Strategic de Dezvoltare a Regiunii de Nord-Vest;
- realizarea centurilor de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pentru traficul greu;
- construirea unui număr de patru parcaje supraterane pentru autoturisme;
- măsuri de diminuare a poluării fonice provenite din zgomotul motoarelor în zbor úi
a încercărilor de motor úi a manevrelor de la sol din cadrul Aeroportului
InternaĠional Cluj-Napoca (în ultimii 30 de ani, emisia de zgomot a aeronavelor a
scăzut cu circa 10-15 dB);
Tabelul 84. SituaĠia elementelor afectate de poluarea fonică provenită de la Aeroportul
InternaĠional Cluj-Napoca înainte (2005) úi după aplicarea Planului de acĠiune pentru reducerea
zgomotului (2009)
Număr Număr SuprafaĠă
ùcoli Spitale GrădiniĠe
L locuitori locuinĠe (km2)
zsn*
2005 2009 2005 2009 2005 2009 2005 2009 2005 2009 2005 2009
50-
47101 635 2669 464 0 0 0 0 0 0 4,721 4,377
55
55-
60 2227 363 317 121 0 0 0 0 0 0 1,632 1,531
60-
320 236 107 79 0 0 0 0 0 0 0,665 0,636
65
65-
12 14 4 5 0 0 0 0 0 0 0,4365 0,4365
70
>70 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,0045 0,0045
* Lzsn reprezintă indicatorul acustic pentru zi, seară úi noapte (indicator de zgomot)
- integrarea sistemică a unui apreciabil număr de instituĠii cu atribuĠii ecosistemice

locale úi regionale;
- personal úi forĠă de muncă specializate úi înalt calificate în domeniul ecologiei (de
exemplu, din cei 21 de angajaĠi ai Organismului Intermediar POS Mediu Cluj-
Napoca, 18 au absolvit cursuri de masterat în domeniu, doi sunt doctoranzi, iar un
angajat a absolvit cursurile doctorale);
- existenĠa facultăĠilor cu profil ecologic (Facultatea de ùtiinĠa Mediului úi Facultatea
de Geografie din cadrul UniversităĠii Babeú-Bolyai; Facultatea de Agricultură úi
Facultatea de Horticultură din cadrul UniversităĠii de ùtiinĠe Agricole úi Medicină
306
Veterinară úi Facultatea de Arhitectură úi Urbanism din Universitatea Tehnică Cluj-
Napoca);
- existenĠa unui fond econatural periurban bogat úi valoros;
- fundamentarea úi aplicarea: Sistemului de Management Integrat a Deúeurilor în
JudeĠul Cluj; Planului Regional de AcĠiune pentru Mediu; Programului Integrat de
Gestionare a CalităĠii Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca úi municipiul Dej
pentru Indicatorii PM10 úi NO2, etc.;
- implementarea colectării selective (sticlă; hârtie úi carton; plastic), care se realizează
de către SC Brantner Vereú SA, în colaborare cu Eco-Rom Ambalaje, prin 58 de
containere, grupate în 24 de amplasamente (conform Brantner Vereú SA, iunie
2010);
- proiectarea Zonei Metropolitane Cluj-Napoca.
b) relaĠii de integrare ecodeficitară în sistemul holarhic:
- legăturile rutiere slabe ale municipiului spre nord-estul úi estul Ġării (spre coridorul
9E);
- capacitatea insuficientă a infrastructurii rutiere pentru realizarea fluxurilor pe
direcĠiile est-vest úi sud-nord, care încă se fac prin traversarea municipiului;
- incapacitatea arterelor de circulaĠie rutieră de a prelua traficul agresiv úi
incapacitatea spaĠiilor de primire a autoturismelor în tranzit sau „turistice” úi
asigurarea traficului turistic individual úi de grup liber;
- infrastructura feroviară învechită úi total depăúită de necesităĠile unui flux feroviar
echilibrat;
- transport în comun intraurban învechit úi depăúit ecosistemic;
- lipsa unui P.U.G. úi cronicizarea unor raporturi instituĠionale nesănătoase în
proiectarea úi construirea spaĠiului urban;
- numărul mare de instituĠii situate geografic în spaĠii naturale;
- aglomerarea úi circulaĠia greoaie a populaĠiei cu necesităĠi la instituĠiile ecologice úi
administrative din Cluj-Napoca;
- lipsa unui plan ecotopografic (special) úi lipsa hărĠilor speciale care să gestioneze în
mod riguros ecologia spaĠiilor urbane úi periurbane;
- agresiunea imobiliară asupra spaĠiilor/zonelor verzi periurbane (exemplu Colonia
Făget);
- insuficienĠa spaĠiilor verzi intraurbane conform normativelor ecoeuropene
(momentan municipiul Cluj-Napoca are doar 19,17 m2/locuitor de spaĠii verzi,
departe de media de 26 m2/locuitor pe care trebuie să o atingă în 2013);
307
- poluarea apelor de suprafaĠă úi a celor subterane; astfel, cea mai critică zonă de
acest gen este Pârâul Zăpodie, afluent de dreapta al Someúului Mic, care, pe întreg
cursul (11 km), are o stare ecologică proastă, fiind inclus în clasa a V-a de calitate;
- colmatarea accentuată a Canalului Morii;
- problema, încă nerezolvată, a celor opt situri contaminate din Cluj-Napoca úi
anume: Pata Rât (în ciuda închiderii acestei rampe la 16 iulie 2010); Clujana;
Armătura; Ermet SA; depozitul CFR Călători; depozitul Petrom de pe str.
Maúiniútilor; Ruttrans (Calea Baciului) úi Remarul 16 Februarie (str. Tudor
Vladimirescu), precum úi a altor zone industriale poluate;
Fig. 108. Zonele industriale poluate din municipiul Cluj-Napoca în 2010

(sursa: Banca Mondială)
Fig. 109. Fosta rampă urbană

neconformă de deúeuri Pata Rât
308
- numeroasele modificări ale P.U.G. existent prin P.U.Z.-uri úi P.U.D.-uri.
Concluzionând, pot afirma că, din punct de vedere ecologic, raporturile funcĠionale de integrare
a subsistemului eco-urban Cluj-Napoca cuprind elemente bune úi rele, dar încă valoarea finală a
acestuia este deficitară. Această integrare deficitară a geosistemului urban Cluj-Napoca în spaĠiul
mezo úi macrogeografic este rezultatul unor factori úi a unor procese obiective (inclusiv „frontaliere”)
în faĠa cărora răspunsul geosistemului este nesatisfăcător. Dincolo de supralicitarea unor modeste
rezultate úi de emfaza unor „proiecte” úi „planuri strategice”, peisajul ecosistemic în Cluj-Napoca este
din toate punctele de vedere nesatisfăcător.
Concluzia generală asupra integrării subsistemului civic urban, ca element de diagnoză, relevă
un tablou de stări relaĠionare care situează subsistemul civic într-o relaĠie în general deficitară úi doar
la subsistemul funcĠional medical într-o poziĠie excedentară.
D. EvoluĠia (dinamica) subsistemului funcĠional civic urban din

geosistemul Cluj-Napoca în perioada 1990-2010
Dacă primele trei elemente ale diagnozei unui sistem (delimitarea, individualitatea úi
integrarea) pot fi „cartografiate” pe momente (mai scurte sau mai lungi), în cazul evoluĠiei (dinamicii),
pentru a realiza o imagine geografică suficient de sugestivă úi de relevantă pentru sistem, sunt obligat
să apelez úi la „principiul istoric” prin alegerea unei perioade suficiente care să ofere, prin comparaĠie -
de exemplu etapele, formele úi nivelurile de evoluĠie. În cazul subsistemului funcĠional civic urban al
municipiului Cluj-Napoca, perioada 1990-2010 este una relevantă în economia proiectului nostru, atât
prin dinamismul evoluĠiei cât úi prin „momentul de prag” úi „perioada de tranzienĠă” (I. Mac, 2000; D.
Petrea, 2005) când, în general, se produc în geosistemul Cluj-Napoca adevărate „mutaĠii sistemice” (A.
Păcurar; B. Păcurar, 2007).
La momentul de prag 1989-1990, subsistemul civic-urban al geosistemului Cluj-Napoca era
supus unor extraordinari „factori de presiune” (idem.), dintre care amintim:
factori endogeni:
- regimul de „oraú închis” din punct de vedere rezidenĠial;
- starea de securitate civică era percepută de populaĠie ca o permanentă insecuritate;
- administraĠia oraúului, din punct de vedere civic, al vieĠii cotidiene, al confortului
civic, etc., era subordonată unor deziderate economice úi politico-ideologice care
erau cu mult depăúite de aspiraĠiile populaĠiei (factorului uman);
- funcĠia urbanistică îmbrăca stări úi manifestări extrem de dinamice, dar în acelaúi
timp úi agresive prin norme restrictive;
309
- starea de sănătate a populaĠiei era în general foarte bună; funcĠia medicală asigura
forme de asistenĠă medicală calificată úi specializată, însă nivelul tehnic úi de dotare
al subsistemului medical crea permanente frustrări în conútiinĠa factorului uman
(uneori justificate, alteori manipulate);
- subsistemul ecologic se situa în parametri echilibraĠi în unele domenii, dar agresiv
în altele.
factori exogeni:
- „fenomenul frontierei euroatlantice”;
- „fenomenul frontierelor locale” (frontiera maghiară de exemplu);
- dezintegrarea sistemului socialist mondial, etc.
Prin momentul de prag 1989-1990, în evoluĠia subsistemului funcĠional civic urban intervin
fluxuri care vor duce la un dinamism nemaiîntâlnit în geosistemul Cluj-Napoca de la 1918 încoace.
Începând cu momentul de prag úi până în 2010, evoluĠia geografică a subsistemului civic urban este
caracterizată de transformări controlate sau necontrolate, evoluĠie agresivă (uneori violentă), o
permanentă stare de confruntare úi frământare intrasistemică prin care funcĠiile civice vor fi supuse
unor intervenĠii úi transformări aproape continue. Această perioadă (1990-2010) poate fi asemănată,
din punct de vedere civic, în cazul municipiului Cluj-Napoca, unui „cutremur”, cu o lungă perioadă de
replici mai puternice sau mai slabe.
Imaginea geografică a subsistemului funcĠional civic urban Cluj-Napoca, în această perioadă,
conĠine o serie de elemente evolutive (dinamice – I. Ianoú, 2000), dintre care am selectat pentru fiecare
funcĠie cel puĠin două procese reprezentative, pe care le prezentăm sub formă sintetică de diagnoză
conform construcĠiei următoare:
Tabelul 85. Tabloul evoluĠiilor definitorii ale funcĠiilor civice din

geosistemul Cluj-Napoca (1990-2010)
Efectul în starea Starea Starea
Forme de
geosistemului sistemului sistemului
evoluĠie
Procese evolutive
Cluj-Napoca în 1990 în 2010

reprezentative
definitorii úi
Controlată
FuncĠia
Dezechilibrată
Dezechilibrată
Dezorganizant
Organizant
Echilibrată
Echilibrată
Naturală
Agresivă
Selectivă
Creúterea
explozivă a
Instaurarea
numărului
stării de
proprietăĠilor de
RezidenĠială
locuinĠe
* siguranĠă în * *
rândul
individuale
populaĠiei
(proprietate
privată)
310
- explozia
preĠurilor
- creúterea
Creúterea numărului
explozivă a firmelor de
cererii de * construcĠii * *
locuinĠe úi spaĠii - agresarea
rezidenĠiale spaĠiului
natural prin
extinderea
construcĠiilor
Dezorganizarea
úi reorganizarea Creúterea stării
instituĠiilor cu de nesiguranĠă
atribuĠii în
* úi insecuritate
* *
asigurarea urbană
securităĠii
ApariĠia de noi
forme de
insecuritate
urbană: creúterea
stării
infracĠionale; Reorganizarea
degradarea logisticii
securităĠii instituĠionale
Dezorganizarea
alimentare; * spaĠiului urban
* *
creúterea in- ApariĠia de
FuncĠia de securitate
securităĠii noi instituĠii

rutiere; de securitate
infracĠionalitatea
financiar-
bancară;
insecuritatea
mediului, etc.
Instaurarea
administraĠiei
publice locale în
baza noilor legi
* * * *
úi a ConstituĠiei
României
Alegerile locale
úi configurarea
structurii
administrative
locale: Consiliul
* * * *
Local úi Primăria
Municipiului
Cluj-Napoca
FuncĠia administrativ-civică
Reconstituirea
dreptului de
proprietate,
publică úi
privată, a
comunităĠii
* * * *
locale Cluj-
Napoca asupra
patrimoniului
urban
Reconfigurarea
Urbanisti
úi expansiunea * * * *
intravilanului
că
Schimbarea * * * *
311
peisajului urban
(central,
suburban) în
toate zonele
funcĠionale
Expansiunea
spaĠiului
construit asupra
spaĠiului natural
Expansiunea
fizionomiei
urbane extrem de
mobile (creúterea
fluxului rutier
auto úi pietonal;
creúterea * * *
numărului
populaĠiei stabile
úi în tranzit;
creúterea
numărului de
autovehicule)
Reorganizarea
FuncĠia medicală
sistemului de
asistenĠă
* * * * *
medical-sanitară
ApariĠia
instituĠiilor * * * *
medicale private
Explozia
factorilor
geografici * * * *
agresivi cu
spaĠiul geografic
Creúterea
nemaintâlnită a
instituĠiilor úi
FuncĠia ecologică
logisticii
instituĠionale cu * * * *
funcĠii în
protecĠia úi
managementul
mediului
312
E. FuncĠionalitatea subsistemului civic urban din geosistemul Cluj-Napoca
Fig. 110. FuncĠionalitatea subsistemului funcĠional civic din geosistemul Cluj-Napoca
Etajul analitic superior al diagnozei unui (sub)sistem este „funcĠionalitatea” (I. Ianoú, 2000),
nivelul de autoorganizare úi nivelul stării structural sistemice al acestuia. FuncĠionalitatea unui
(sub)sistem geografic, în cazul de faĠă subsistemul funcĠional civic din geosistemul Cluj-Napoca, este
în general „oglinda generalizatoare” a concluziilor reieúite din algoritmul diagnozei úi ale cărei imagini
le vedem organizate (structurate) pe următoarele úase „pagini” de stare funcĠională.
E.1. Structuri de bază úi relaĠiile dintre acestea
Structura organizatorică a subsistemului funcĠional civic urban, aúa cum am evidenĠiat anterior,
are un număr de úase funcĠii civice:
x funcĠia rezidenĠială;
x funcĠia de securitate;
x funcĠia administrativ-civică;
x funcĠia urbanistică;
x funcĠia medicală;
x funcĠia ecologică.
313
Între aceste funcĠii urbane există relaĠii structurale intrasistemice care pot fi evidenĠiate prin
orice metodă de analiză. Cea mai evidentă demonstraĠie asupra relaĠiilor complexe ne-o oferă
supunerea acestor funcĠii, din punct de vedere relaĠional, metodei drumului critic. Vom constata că nici
una dintre ele nu poate funcĠiona fără susĠinerea intrasistemică nemijlocită din partea celorlalte funcĠii,
iar între ele există relaĠii de condiĠionare-determinare reciprocă, relaĠii care determină o mobilitate în
dominanĠa funcĠională intrasistemică în raport de momentul geografic relaĠional, etc.
Pentru sistematizare, voi construi un „tablou” al relaĠiilor intrasistemice între funcĠiile civice,
evidenĠiind câte o relaĠie introdusă în subsistem de către fiecare funcĠie spre toate celelalte funcĠii
civice. Am ales doar o singură relaĠie (ca exemplificare) dar, în fiecare caz, această relaĠie este
obiectivă úi de neocolit. Practic, în raportul biunivoc dintre funcĠiile civice ale subsistemului civic,
acea relaĠie (cel puĠin) va exista întotdeauna. MenĠionez că asemănător relaĠiei exemplificate există úi
altele care pot fi puse în evidenĠă la o analiză mai detaliată, însă pentru tabloul nostru am considerat
câte o pereche de funcĠii ca fiind suficientă.
Tabelul 86. Tabloul relaĠiilor structural-obiective între funcĠiile
subsistemului civic urban Cluj-Napoca
Asigură spaĠiul vital pentru elementul uman al

funcĠiei ecologice
FuncĠia ecologică
FuncĠia rezidenĠială Asigură concepĠia, normele, logistica
instituĠională, acĠiunile de convieĠuire durabilă,
controlează úi acĠionează la reacĠiile funcĠiei
rezidenĠiale
Asigură spaĠiul vital pentru locuire, elementului
uman din funcĠia medicală
FuncĠia medicală
FuncĠia rezidenĠială Asigură sănătatea vieĠii, elementului uman care
trăieúte, construieúte úi locuieúte în spaĠiul
susĠinut de funcĠia rezidenĠială
Asigură spaĠiul vital úi condiĠiile de viaĠă úi
habitat pentru elementul uman aparĠinând
funcĠiei urbanistice
FuncĠia rezidenĠială Concepe, proiectează úi construieúte spaĠiile FuncĠia urbanistică
vitale, necesare susĠinerii locuirii, circulaĠiei,
muncii, instruirii, trăirii susĠinute de funcĠia
rezidenĠială
Asigură spaĠiul vital úi condiĠiile de locuire úi
FuncĠia rezidenĠială viaĠă pentru elementul uman din structura
funcĠiei administrativ-civice
Asigură cadrul geografic normativ pentru FuncĠia
administraĠie, utilităĠi indispensabile, viaĠa administrativ-civică
economică úi socială, viaĠa spirituală din
structura funcĠiei rezidenĠiale
Asigură spaĠiul vital pentru elementul uman
necesar funcĠiei de securitate în susĠinerea
FuncĠia rezidenĠială securităĠii geosistemului
314
Asigură resursa umană, cadrul normativ,
logistica instituĠională pentru siguranĠa
cetăĠenilor, proprietăĠii, vieĠii, activităĠilor úi
libertăĠilor cetăĠeneúti
Asigurarea cadrului juridic legal úi logistica

instituĠională pentru siguranĠa úi aplicarea
normelor ecologice de convieĠuire úi
funcĠionare stabilite de funcĠia ecologică.
Intervine cu mijloace specifice atunci când
FuncĠia de resursele funcĠiei ecologice sunt incapabile să
FuncĠia ecologică
securitate asigure ordinea úi normalitatea vieĠii ecologice
în sistem
Asigură cadrul normativ ecologic úi susĠinerea
legislativă a activităĠii funcĠiei de securitate în
asigurarea securităĠii vieĠii sănătoase úi durabile
în sistem
Asigură securitatea instituĠiei medicale, a
FuncĠia de proprietăĠii úi a patrimoniului acesteia
FuncĠia medicală
securitate Asigură starea de sănătate a factorului uman din
sistemul funcĠiei de securitate
Introduce în sistemul funcĠiei urbanistice norme
juridice, acte normative úi asigură
funcĠionalitatea urbanistică în condiĠii de
FuncĠia de securitate civică
FuncĠia urbanistică
securitate Asigură infrastructura urbanistică (construcĠii,
utilităĠi, legături, căi de acces, etc.)
indispensabile funcĠionării sistemice pentru
funcĠia de securitate
Asigură securitatea normativă úi mijloacele de
intervenĠie, corecĠie úi reglare în respectarea
normelor administraĠiei urbane, cu implicaĠii în
toate domeniile vieĠii sociale ale municipiului
Cluj-Napoca
FuncĠia de Asigură funcĠiei de securitate întregul suport FuncĠia
securitate instituĠional-administrativ úi de infrastructură, administrativ-civică
fără de care funcĠia de securitate nu ar avea
configurat úi justificat spaĠiul fizic úi juridic de
acĠiune. Asigură funcĠiei de securitate spaĠiul
geografic jurisdicĠional care îi conferă statutul
de legalitate úi îi delimitează spaĠiul de acĠiune
Introduce în geosistemul urban fluxuri

materiale, administrative, de convieĠuire
urbană, etc. care vin permanent în contradicĠie
cu echilibrul ecologic al spaĠiului natural úi
antropic, determinând reacĠia civică úi
FuncĠia funcĠional-instituĠională a spiritului ecologic úi FuncĠia ecologică
administrativ-civică generând obiectivarea reacĠiei úi autoorganizării
sistemului pentru păstrarea echilibrului ecologic
315
Introduce în subsistemul funcĠiei administrativ-
civice concepte, concepĠii, norme úi strategii de
răspuns úi acĠiune pentru asigurarea unei
evoluĠii durabile a sistemului urban
Asigură subsistemului medical: clădiri, spaĠii,
terenuri, utilităĠi, cadrul normativ relaĠional de
FuncĠia funcĠionare
administrativ-civică Asigură, construieúte úi intervine în spaĠiul FuncĠia medicală
administrativ-civic cu norme medico-sanitare,
indispensabile unei convieĠuiri sănătoase în
comunitate
Oferă funcĠiei urbanistice spaĠiul natural,
teritoriul patrimonial, condiĠia obiectivă de
FuncĠia activitate úi dezvoltare funcĠional-urbanistică
FuncĠia urbanistică
administrativ-civică Concepe, proiectează, construieúte úi
manageriază (geografic) spaĠiul antropic de
existenĠă urbană a comunităĠii
Oferă funcĠiei ecologice raĠiunea existenĠei úi

funcĠionalităĠii: nu există funcĠie urbanistică,
acĠiune urbanistică independentă de reacĠia
ecosistemică, reacĠia de echilibrare pe care o
FuncĠia urbanistică introduce în geosistemul antropic funcĠia
FuncĠia ecologică
ecologică
Asigură suportul sistemic teoretic úi practic de
echilibrare al factorilor divergenĠi úi antagonici
în construirea, convieĠuirea úi dezvoltarea
spaĠiului antropic (geosistemic)
Proiectează úi realizează întreaga infrastructură
din subsistemul medical, în conformitate cu
normele medico-sanitare: amplasare spaĠială,
densitate instituĠional-funcĠională, în raport cu
numărul populaĠiei, fluxurile populaĠiei,
patologia acesteia. Asigură măsurile de
FuncĠia urbanistică echilibrare intrasistemică úi intersistemică
FuncĠia medicală
necesare între subsistemul medical úi
subsistemul economic, educaĠional sau
comercial, etc.
Asigură fundamentarea teoretică úi practică a
dezvoltării urbane a spaĠiului antropic în raport
cu normele de siguranĠă úi securitate sanitară úi
medicală a populaĠiei úi a spaĠiului
Observând úi doar minimalist, acest tablou al relaĠiilor structurale din subsistemul civic-urban
Cluj-Napoca, constatăm o extraordinară complexitate a relaĠiilor intrasistemice între elemente úi o
configurare complexă, dar clară, a „structurilor de bază” (elementelor de bază), care se constituie în
subsistemul funcĠional civic-urban din Cluj-Napoca. Completat analitic cu elementele sistemice
316
prezentate anterior (Modul de organizare actuală. Structura taxonomică a subsistemului funcĠiilor
terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca), avem o construcĠie geografică prin care este evidenĠiată
structura de bază („elemente, relaĠii úi stări” – I. Mac, 2000; I. Ianoú, 2000; V. Surd, 2003; V. Zotic, I.
Bold, Carmen Chira, 2005) în cadrul diagnozei subsistemului civic-urban Cluj-Napoca.
E.2. Componentele cu rol polarizator în subsistemului civic-urban Cluj-Napoca
FuncĠionalitatea subsistemului civic-urban Cluj-Napoca este caracterizată într-un mod hotărâtor

de numărul úi puterea elementelor cu rol polarizator. Rolul úi funcĠia polarizatoare a fiecărui element
din subsistemul nostru pot fi puse în evidenĠă sugestiv printr-un tablou al zonelor (ariilor) de influenĠă
pe care le generează fiecare dintre funcĠiile subsistemului în geosistemul holarhic superior Cluj-
Napoca. Pentru aceasta, voi introduce în determinarea teritorială a ariei de polarizare elementele care
generează mărimea úi forĠa atracĠiei: populaĠie, forĠă de muncă, aria de influenĠă/atracĠie, caracterul
funcĠiei (bazic/nebazic, extern/intern), distanĠa maximă de influenĠă, direcĠiile de influenĠă, etc. Din
suprapunerea acestora (analitic úi spaĠial), vom observa numărul úi felul componentelor sistemice care
au rol polarizator.
Tabelul 87. Tabloul ariilor de influenĠă generate de funcĠiile civice

ale geosistemului Cluj-Napoca
FuncĠia/funcĠiile ce
Zona de influenĠă
Tipul zonei de influenĠă determină zona de
propriu-zisă
influenĠă
Zona de influenĠă maximă

(determinată de funcĠia cu cea mai FuncĠia medicală
mare arie de influenĠă)
Perimetrul construit al
Zona de influenĠă minimă

(determinată de funcĠia cu cea mai FuncĠia rezidenĠială
mică arie de influenĠă)
317
Tabelul 87. Tabloul ariilor de influenĠă generate de funcĠiile civice
ale geosistemului Cluj-Napoca
FuncĠia/funcĠiile ce
Zona de influenĠă
Tipul zonei de influenĠă determină zona de
propriu-zisă
influenĠă
Teritoriul judeĠelor Cluj, Sălaj,
Bihor, Maramureú úi Satu Mare
Zona de influenĠă definitorie
(determinată de cel puĠin trei FuncĠia ecologică
funcĠii civice)
FuncĠia medicală
Ce rezultă din punct de vedere al funcĠionalităĠii subsistemului civic-urban Cluj-Napoca?

Rezultă că din cele úase funcĠii sistemice, trei au o arie de influenĠă care depăúeúte graniĠa
geosistemului Cluj-Napoca în asemenea măsură încât reduc geosistemul (în raport cu aria de influenĠă)
până la la sensul de „loc central”, de pol de atracĠie (de convergenĠă). Cele trei funcĠii, în ordinea
puterii polarizatoare, sunt: 1) funcĠia medicală; 2) funcĠia ecologică úi 3) funcĠia de securitate.
Mai observăm totodată că din punct de vedere al numărului de funcĠii cu rol polarizator maxim
avem doar funcĠia medicală. Celelalte două (ecologică úi de securitate) vor configura arii geografice
apropiate ca suprafaĠă. Acest fapt, din punct de vedere civic, asigură subsistemului funcĠional civic-
urban un echilibru stabil úi exclude stările de dispută intrasistemică pentru dominanĠă, micúorând úi
starea de slăbiciune a subsistemului medical.
E.3. Nivelul de organizare a subsistemului funcĠional civic din geosistemul Cluj-Napoca
Consider că nivelul de organizare sistemică poate fi evaluat sugestiv printr-o formă analitic-
statistică din care să rezulte raporturi relevante între: numărul elementelor sistemice; forma lor de
organizare úi spaĠiul geografic pe care îl organizează elementul funcĠional. Propun în consecinĠă,
pentru sistematizarea demersului analitic, următoarea formă:
318
Tabelul 88. Evaluarea nivelului de organizare a subsistemului funcĠional-civic al
Numărul de
SpaĠiul Nivelul de
SpaĠiul persoane
Nivelul ierarhic geografic pe organizare a
Elementele geografic integrate în
FuncĠia civică de organizare care subsistemului
funcĠionale organizat de sistemul
atins elementele îl funcĠional-
funcĠie logistico-
organizează civic
instituĠional
Cuprinde Subsistemul
SpaĠiul de
Inspectoratul de geosisteme funcĠional-
FuncĠia Responsabilitate securitate al
Jandarmi microspaĠiale Peste 200 civic al
de securitate judeĠeană judeĠului
JudeĠean Cluj (locale) până municipiului
Cluj
la Cluj-Napoca
SpaĠiul mezospaĠiale este cel mai
Gruparea de regional de judeĠene, mare úi mai
Unitate operativă
Jandarmi securitate regionale úi important
de intervenĠie Circa 200
Mobilă Cluj- civică al zonale. subsistem
regională
Napoca Regiunii 6 terĠiar al
Nord-Vest municipiului
Inspectoratul din punctul de
pentru SituaĠii SpaĠiul vedere al
de UrgenĠă Inspectorat judeĠean de funcĠiilor pe
120 care le
„Avram Iancu” judeĠean securitate
al JudeĠului Cluj cuprinde.
Cluj Toate aceste
SpaĠiul funcĠii civice
Inspectoratul de Securitate úi ies în primul
judeĠean de
PoliĠie al ordine publică - rând în
securitate
JudeĠului Cluj judeĠeană evidenĠă prin
Cluj
instituĠii
PoliĠia
InstituĠie de SpaĠiul urban specifice úi
Municipiului -
securitate urbană Cluj-Napoca specializate,
Cluj-Napoca
majoritatea
SpaĠiul fiind instituĠii
ùcoala de
interjudeĠean publice, ale
AgenĠi de 24 de dascăli
Cluj, Alba, oraúului, úi nu
PoliĠie (comisari,
Nivel regional Bihor, Sălaj, societăĠi
„Septimiu subcomisari
Mureú, comerciale
Mureúan” Cluj- úi agenĠi)
BistriĠa- (bazate pe
Napoca
Năsăud profit).
SpaĠiul
DirecĠia
Organizare judeĠean de
JudeĠeană de -
judeĠeană securitate
InformaĠii Cluj
Cluj
DirecĠia PoliĠia
Comunitară din PoliĠie SpaĠiul urban
66
Primăria Cluj- comunitară Cluj-Napoca
Napoca
SpaĠiul
Organizare
SC Pază úi judeĠean de
teritorială în cinci 295
ProtecĠie SA securitate
birouri
Cluj
Biroul Apărare
Civilă, Serviciu
SpaĠiul urban
Securitate úi comunitar în -
Cluj-Napoca
Sănătate în cadrul Primăriei
Muncă
AdministraĠia SpaĠiul
Cinci sisteme de
Bazinală de regional-
gospodărire a 455
Apă Someú- hidrografic
apelor
Tisa Someú
319
Numărul de
SpaĠiul Nivelul de
SpaĠiul persoane
funcĠie logistico-
organizează civic
instituĠional
DirecĠia
Sanitară
Veterinară úi Organizare
SpaĠiul
pentru judeĠeană úi 145
judeĠean Cluj
SiguranĠa locală
Alimentelor
Cluj
UnităĠi medicale Cuprinde
SpaĠiul
10 spitale teritorial- geosisteme Circa 1400
FuncĠia naĠional
regionale mezospaĠiale
medicală
UnităĠi medicale judeĠene úi
SpaĠiul regionale
9 policlinici teritorial- Circa 900
naĠional
regionale
8 spitale
particulare; 4
policlinici
particulare; 20
centre medicale
particulare; 47
laboratoare
medicale
particulare; 362 UnităĠi medicale
cabinete particulare SpaĠiul
Circa 1300
stomatologice; teritorial- transilvănean
96 laboratoare regionale
de tehnică
dentară; 27
depozite
farmaceutice;
112 farmacii
particulare; 164
cabinete medici
de familie
SpaĠiul
Unitate din cadrul
SMURD Cluj judeĠului 140
ISU Cluj
Cluj
Serviciul
JudeĠean de
AmbulanĠă Cluj Unitate judeĠeană SpaĠiul
úi cele două úi două unităĠi judeĠului 502
servicii private Cluj
particulare de
ambulanĠă
Unitate cu SpaĠiul
CAS Cluj organizare judeĠului 123
judeĠeană Cluj
Unitate medicală
profilactică,
Institutul de SpaĠiul
subordonată
Sănătate regional -
direct
Publică Cluj (10 judeĠe)
Ministerului
SănătăĠii
320
Numărul de
SpaĠiul Nivelul de
SpaĠiul persoane
funcĠie logistico-
organizează civic
instituĠional
OrganizaĠii
neguvernamentale SpaĠiul
38 ONG-uri Circa 160
axate pe ocrotirea regional
sănătăĠii
Primăria SpaĠiul
Organizare
Municipiului municipiului 811
municipală
Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cuprinde doar
FuncĠia
geosisteme
administrativ-
microspaĠiale
civică
Consiliul Local Corp ales, SpaĠiul (locale)
al Municipiului funcĠionând în municipiului 27
Cluj-Napoca cadrul Primăriei Cluj-Napoca
Primăria Cuprinde
Municipiului geosisteme
SpaĠiul
FuncĠia Cluj-Napoca Organizare microspaĠiale
municipiului 29
ecologică (subunităĠile municipală (locale) până
Cluj-Napoca
sale de protecĠia la
mediului) mezospaĠiale
AgenĠia judeĠene,
Regională SpaĠiul regionale úi
For de mediu zonale.
pentru ProtecĠia Regiunii 6 36
regional
Mediului Cluj- Nord-Vest
Napoca
16 plus
comisarii úi
SpaĠiul personalul
judeĠelor auxiliar din
Comisariatul
Cluj, Bihor, comisariatele
Regional Cluj al For regional de
BistriĠa- judeĠene
Gărzii securitate
Năsăud, Bihor,
NaĠionale de ecologică
Sălaj, Satu BistriĠa-
Mediu
Mare, Năsăud,
Maramureú Sălaj, Satu
Mare úi
Maramureú
Organismul Organism
Intermediar intermediar de SpaĠiul
Regional POS mediu pe Regiunii 6 21
Mediu Cluj- Regiunea 6 Nord- Nord-Vest
Napoca Vest
Consiliul
Aparat de mediu SpaĠiul
JudeĠean Cluj –
din cadrul forului judeĠului 10
Compartimentul
judeĠean Cluj
Mediu
Grădina Subsistem de SpaĠiul
Botanică conservare al submunicipal
47
„Alexandru mediului natural (Zona
Borza” din cadrul UBB Clinicilor)
SpaĠiul
DirecĠia Silvică Organizare
judeĠului 342
Cluj-Napoca judeĠeană
Cluj
321
Numărul de
SpaĠiul Nivelul de
SpaĠiul persoane
funcĠie logistico-
organizează civic
instituĠional
SpaĠiul
Inspectoratul judeĠelor
Teritorial de Organizare Cluj, Alba,
54
Regim Silvic úi regională BistriĠa-
Vânătoare Cluj Năsăud,
Maramureú
Operatori de SpaĠiul
Firme private Circa 750
salubritate interjudeĠean
ONG-uri pentru
OrganizaĠii SpaĠiul
protecĠia Circa 2300
neguvernamentale interjudeĠean
mediului
Primăria
Municipiului
SpaĠiul
Cluj-Napoca úi Organizare
municipiului 811
Consiliul Local municipală
Cluj-Napoca
cu regiile
autonome
Cuprinde
A.N.L. úi SpaĠiul
Organizare toate tipurile
FuncĠia programele municipiului -
naĠională de geosisteme
rezidenĠială naĠionale Cluj-Napoca (de la micro la
Firme macrospaĠiale)
antreprenoriale
SpaĠiul
de construcĠii;
Firme private úi interjudeĠean,
agenĠii 9926
persoane fizice regional,
imobiliare;
naĠional
persoane fizice
autorizate
Consiliul Local SpaĠiul
For municipal
al Municipiului municipiului 27
ales
Cluj-Napoca Cluj-Napoca
Primăria SpaĠiul
Organizare
municipiului municipiului 51
municipală
Cluj-Napoca Cluj-Napoca
SpaĠiul SpaĠiul
Consiliul Organizare
judeĠului geografic de 16
JudeĠean Cluj judeĠeană
Cluj organizare
FuncĠia Serviciul de funcĠională
urbanistică Controlul SpaĠiul cuprinde
Organism tehnic geosisteme
CalităĠii judeĠului 17
judeĠean micro úi
Lucrărilor în Cluj
ConstrucĠii mezospaĠiale.
OrganizaĠie
SpaĠiul
OAR - Filiala regională
provincial 506
Transilvania independentă,
transilvan
non-profit
RUR – Biroul OrganizaĠie
SpaĠiul
Teritorial teritorial-
Regiunii 6 223
Regiunea Nord- regională a
Nord-Vest
Vest urbaniútilor
322
E.4. Arii úi puncte critice în subsistemul funcĠional civic al municipiului Cluj-Napoca
Fig. 111. Exemple de puncte úi arii critice în subsistemul funcĠional-civic

al municipiului Cluj-Napoca în 2010
E.5. Concluzii asupra stării úi funcĠionalităĠii subsistemului civic-urban

din geosistemul Cluj-Napoca
La acest nivel de diagnoză, după parcurgerea întregii scheme de analiză, atingând punctul E al
acesteia, am posibilitatea úi toate elementele necesare (rezultate din parcurgerea analitică a
algoritmului) să trag concluziile asupra funcĠionalităĠii subsistemului funcĠional-civic al municipiului
Cluj-Napoca. Este practic etapa în care am suportul fundamental-documentar úi concluziv al unei
eventuale analize SWOT. Însă nu voi apela practic la formula SWOT, ci voi adopta modelul acesteia
pentru a concluziona funcĠionalitatea subsistemului civic al geosistemului Cluj-Napoca remarcând:
echilibrul său;
dezechilibrele sale;
funcĠionalitatea sa pentru atingerea menirii subsistemului.
În concluzie, întregul tablou al diagnozei subsistemului funcĠional civic al municipiului Cluj-
Napoca mă conduce la următoarele concluzii geografice:
323
Tabelul 89. Lista elementelor de echilibru úi dezechilibru din subsistemul funcĠional civic al
geosistemului Cluj-Napoca
Elemente de echilibru Elemente de dezechilibru
FuncĠia rezidenĠială conferă siguranĠa locuirii în
geosistem prin asigurarea tuturor necesităĠilor vitale
FuncĠia rezidenĠială nu este capabilă să acopere
pentru factorul uman: apă potabilă; energie
necesarul de confort spaĠial úi nici minimul de
(calorică úi electrică); aer curat (în limite
spaĠiu locuibil pentru populaĠia municipiului.
standardizate); libertatea de miúcare, spaĠiu locuibil,
etc.
FuncĠia de securitate este organizată úi dispune de Nivelul de securitate civică a geosistemului nu a
logistica instituĠională care să asigure geosistemului crescut direct proporĠional cu creúterea
acoperirea operativă a tuturor necesităĠilor de subsistemului funcĠional de securitate. În condiĠiile
securitate: securitatea libertăĠilor cetăĠeneúti; în care instituĠiile sistemului de securitate civică s-
securitatea proprietăĠii; securitatea de miúcare; au înmulĠit de la 4 în 1989 la 14 în 2010 (instituĠii
securitatea muncii; securitatea alimentară; publice), starea de securitate civică a scăzut invers
securitatea sanitar-veterinară, etc. proporĠional.
Nivelul de organizare instituĠională a subsistemului
FuncĠia administrativ-civică dispune de toate
este permanent depăúit de: nivelul problematicilor;
categoriile de instituĠii competente úi prerogate
birocraĠie; mobilitatea socio-economică;
legal pentru administrarea normală a geosistemului
instabilitatea sistemului politic (holarhic superior);
urban Cluj-Napoca
procesele frontierei, etc.
FuncĠia urbanistică este total depăúită, conceptual,
FuncĠia urbanistică a municipiului va fi „întregită”
instituĠional úi etic. Din punct de vedere urbanistic,
de mult aúteptata actualizare a P.U.G.-ului Cluj-
geosistemul Cluj-Napoca se află într-un permanent
Napoca, realizată de către un consorĠiu format din
dezechilibru: un P.U.G. care a suferit o sumedenie
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca úi birourile de
de derogări; lipsă strategii de dezvoltare; lipsă
proiectare SC Planwerk SRL úi BogÀrt SRL.
resurse financiare; construcĠii haotice;
etnogentrificare, etc.
FuncĠia medicală relevă o structură foarte
consolidată, sistemic integrată în structura urbană
Cluj-Napoca, echilibrată úi puternic polarizatoare
pentru o largă arie geografică úi pentru spaĠii
geografice suprapuse (aparĠinând unui sistem
ierarhizat pe multe niveluri). Este funcĠia civică în
măsură să acopere funcĠional toate „etajele” care
definesc menirea sa:
- în securitatea medicală a populaĠiei;
- în securitatea medico-sanitară a geosistemului;
PoziĠia sa excesiv dominantă în geosistem crează o
- în echilibrarea úi autoorganizarea sistemului
asemenea stare de atracĠie în forĠa de muncă
civic urban;
specializată, încât dezavantajează repartizarea
- în spaĠiul de civilizaĠie úi cultură civică urbană;
echilibrată a competenĠelor úi elitelor medicale în
- în asigurarea stării de sănătate a populaĠiei
spaĠiul geografic de influenĠă.
pentru un spaĠiu geografic foarte mare úi
complex (la nivel mezospaĠial úi macrospaĠial);
- în organizarea forĠei de muncă úi a spaĠiului
ocupaĠional, etc.
Este funcĠia care în orice taxonomie are, pentru
geosistemul Cluj-Napoca, un rol dominant úi
polarizator; poate fi numită civică, internă, dar úi
externă, bazică în acelaúi timp cu nebazică, putând
fi numită, într-un cuvânt, definitorie pentru
geosistemul Cluj-Napoca
324
Tabelul 89. Lista elementelor de echilibru úi dezechilibru din subsistemul funcĠional civic al
geosistemului Cluj-Napoca
Elemente de echilibru Elemente de dezechilibru
Geosistemul Cluj-Napoca este în acelaúi timp cel
mai agresiv element geografic în mezospaĠiul
Din punct de vedere ecologic, municipiul Cluj-
înconjurător din punct de vedere ecologic. Este
Napoca este un centru de concepĠie, organizare,
poluator pentru macrospaĠiu, are elemente de risc
planificare úi educaĠie pentru dezvoltarea durabilă a
potenĠial ecologic, este capabil să producă
unui spaĠiu geografic foarte larg (mezospaĠiu).
„evenimente” ecogeografice, este „prădător” pentru
mediul natural, etc.
Din punctul de vedere al funcĠionalităĠii, după ce am parcurs analitic: prezentarea, delimitarea

úi configurarea, modelul de organizare úi diagnoza subsistemului funcĠiilor civice ale municipiului
Cluj-Napoca, este necesară concluzionarea definitorie asupra atingerii menirii pentru care geosistemul
urban úi-a organizat acest sistem al funcĠiilor civice. Concluzia (enunĠiativă) este că subsistemul
funcĠiilor civice din geosistemul urban Cluj-Napoca îúi atinge menirea prin:
asigurarea necesităĠilor vitale ale municipiului;
nivel de autoorganizare, superior úi complex;
integrarea durabilă a geosistemului în sistemele ierarhic-superioare.
4.3. FuncĠiile terĠiare úi geografia prospectivă a municipiului Cluj-Napoca.

Abordare euristică
La subcapitolele 4.1. úi 4.2 din acest capitol am parcurs geografia funcĠiilor terĠiare úi modul
lor de organizare, precum úi analiza diagnostic a funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca
(secvenĠial). Continuând demersul epistemologic, în baza schemei de abordare analitică a unui
sistem/subsistem geografic (mai exact subsistemul funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca),
voi trece la cea de a treia etapă: geografia prospectivă a municipiului Cluj-Napoca în secĠiunile
reprezentative pentru sistemul funcĠiilor sale terĠiare. Modul de abordare euristic, urmăreúte
identificarea úi relevarea unor posibile evoluĠii geografice în geosistem generate de poziĠia úi evoluĠia
subsistemului funcĠiilor terĠiare, dar úi în raport inversat. Pe scurt, voi ridica spre reflecĠie úi atenĠie
geografică posibilele evoluĠii în geosistem în care funcĠiile terĠiare pot avea roluri organizante sau
dezorganizante.
Pentru atingerea Ġintei noastre epistemologice, voi apela (pe parcurs) la două domenii tehnice,
care, folosite în mod elaborat în geografie, ar putea aduce un suport metodologic concret în depăúirea
de către geografie a „psihozelor sale” (I. Ianoú, 2009). Cele două sunt ingineria convergentă úi
metoda euristică (metoda P.E.R.T., metoda Gantt úi metoda drumului critic), putând veni în susĠinerea
325
demersului funcĠionalist pentru evidenĠierea complexităĠii sistemului geografic al funcĠiilor terĠiare ale
municipiului Cluj-Napoca, o complexitate care dacă nu este „radiografiată” conform útiinĠelor
complexităĠii, prin folosirea „coerenĠei úi sinergiei” (idem.) în analiza sistemelor geografice, mă va
conduce invariabil la concluzii simpliste sau false. Mă voi folosi de cele două domenii tehnico-
manageriale nu pentru a analiza perspectivele geosistemului Cluj-Napoca prin tipare, ci pur úi simplu
ca mijloace epistemologice de susĠinere a demersului nostru, pe care îl subscriu principiilor
complexităĠii úi care arată că geosistemele sunt permanent dinamice úi impun „...ridicarea
complexităĠii minĠii la nivelul complexităĠii geosistemelor”, fiind necesar „...să dezvoltăm mintea la
nivelul complexităĠii naturii, nu să simplificăm natura la nivelul minĠii úi cunoútinĠelor avute la un
moment dat” (F. Munteanu, 1999).
Din punct de vedere al geografiei prospective, în geosistemul urban Cluj-Napoca voi folosi în
analiză, din ingineria convergentă, principiul „toate eforturile îndreptate pentru atingerea aceleeaúi
Ġinte”, iar prin metoda euristică voi parcurge drumul de la idee (proiect, posibilitate) până la Ġintă
(realizare, stadiu evolutiv, etc.), în mod critic úi funcĠionalist, conform căruia perspectivele unei
evoluĠii într-un geosistem pot fi obiective úi în concluzie necontrolabile, dar úi prevăzute, proiectate,
planificate, trecând riguros úi obligatoriu, în parcursul proiecĠiei geografice, prin puncte critice de
neocolit. Cred că doar aúa geografia poate să îúi atingă dezideratul de útiinĠă prospectivă, în evoluĠia
durabilă atât a unui spaĠiu antropic cât úi în înĠelegerea perspectivelor de evoluĠie ale sistemelor
antropice, în cazul nostru municipiul Cluj-Napoca. Prin această abordare a perspectivei geografice într-
un sistem urban pot oferi „instrumentele” epistemologice acelei geografii manageriale pe care am
propus-o în capitolele anterioare. În concluzie, schema epistemologică pe care o voi folosi va fi
conform figurii nr. 112.
326
Fig. 112. Schema epistemologică de analiză prospectivă a subsistemului funcĠional terĠiar
al geosistemului Cluj-Napoca
Notă: la construcĠia acestei scheme, am folosit, ca sursă de inspiraĠie, patru abordări: 1) schema „prognoză”
a modului de organizare a sistemelor teritoriale (I. Ianoú, 2000); 2) metodele euristice în prognozarea úi
proiectarea sistemelor tehnice (H. Simon, 1979; L. Marian, 2009); 3) Strategia de dezvoltare a municipiului
Cluj-Napoca (2006) úi 4) PUG Cluj-Napoca (1998).
Componentele generale ale geosistemului Cluj-Napoca în sectorul terĠiar au în structură

următoarele tablouri:
Cluj-Napoca în context european:
o Cluj-Napoca este un oraú istoric cu rezonanĠă în spaĠiul european încă din perioada romană;
ulterior a fost reprezentativ ca sediu (capitală) a Principatului Transilvaniei; mai mult, ca
loc de hotărâre a Marii Uniri din 1918, ca cel mai reprezentativ oraú din spaĠiul european
pentru români, cu excepĠia Bucureútilor;
o în spaĠiul european, este un “loc central” pentru românii din Transilvania;
o este cel mai reprezentativ oraú universitar din sud-estul Europei;
o nod logistic pentru transportul de călători úi mărfuri în circuitele comerciale de rang zonal,
naĠional úi regional european, dar cu poziĠie secundară în magistralele rutiere europene;
327
o al doilea centru financiar-bancar din România, găzduind sediile unui număr de 21 de bănci
europene úi internaĠionale (sucursale);
o cel mai mare centru al filmului (prin Festivalul InternaĠional de Film Transilvania) din sud-
estul Europei;
o generator úi vector de influenĠă pentru toate marile frontiere cunoscute în istoria spaĠiului
românesc;
o un centru cultural úi útiinĠifico-academic, cu valori europene úi putere de propagare
internaĠională;
o al doilea centru botanic din Europa, prin Grădina Botanică „Alexandru Borza”.
Cluj-Napoca în context naĠional:
o oraú de rang I în holarhia urbană din România;
o metropolă de rang provincial („centru sistemic provincial” – E. Molnar; A. Maier; N.
Ciangă, 1975);
o nod major al reĠelei urbane (locul trei ca număr de locuitori; cea mai mică pondere de
ocupaĠie în sectorul I; locul 2 ca pondere a populaĠiei active în sectorul III; locul 2 ca număr
de locatari/locuinĠă; locul 1 în sistemul universitar; locul 2 ca suprafaĠă locativă/locuitor;
locul 1 ca suprafaĠă locuibilă medie/locuinĠă);
o al doilea centru financiar la României;
o cel mai important centru expoziĠional din Transilvania úi al doilea din România;
o aria sa de influenĠă comercială are o rază de 100-1000 km úi cuprinde:
- zona I de influenĠă: Transilvania; Banatul , Criúana úi Maramureúul;
- zona a II-a de influenĠă: Moldova úi Ungaria;
- zona a III-a de influenĠă: Muntenia; Austria; Polonia; Grecia; Italia; Luxemburg;
o locul 1 în România privind: numărul de licee; numărul de cititori în biblioteci; numărul de
spectatori în cinematografe; numărul de unităĠi de cercetare-proiectare; numărul de
cercetători;
o locul 2 în România privind: personalul didactic din ciclurile preúcolar-primar-gimnazial;
numărul de unităĠi de învăĠământ tehnic;
o cel mai important centru teologic din Transilvania;
o important centru turistic (excelează în turismul de tranzit).
Cluj-Napoca în context regional:
o Cluj-Napoca este centrul Regiunii de Dezvoltare 6 Nord-Vest definită prin locul 2 ca indice
de dezvoltare, locul 7 ca număr de salariaĠi, locul 5 ca pondere a populaĠiei urbane, locul 2
ca număr de autoturisme, locul 5 ca nivel de instruire úcolară, locul 7 ca indice al
mortalităĠii infantile, etc.;
328
Cluj-Napoca în context judeĠean:
o cel mai mare municipiu, ca număr de populaĠie úi extindere teritorială, din judeĠul Cluj;
o centrul administrativ-politic al judeĠului;
o cel mai mare generator de deúeuri din judeĠ;
o fluxul maxim rutier (călători úi marfă) este pe direcĠiile Turda, Huedin úi Gherla-Dej, iar cel
mai scăzut pe direcĠiile Jibou úi Zalău;
Cluj-Napoca în context metropolitan:
o membru fondator úi centru al Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, precum úi pol de creútere
pentru arealul format din teritoriile comunelor Aiton, Apahida, Baciu, BonĠida, Borúa,
Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreúti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreútii de Jos,
Tureni úi Vultureni.
Ŷ Componentele, favorabile evoluĠiei durabile, susĠinute de subsistemul funcĠional terĠiar
sunt:
potenĠialul uman cu un nivel ridicat de instruire medie, nivel ridicat de instruire tehnică, un
procent foarte mare de intelectuali úi personal cu înaltă calificare susĠinută de studii
universitare úi postuniversitare, un foarte mare procent de populaĠie cu nivel de pregătire
academică-útiinĠifică:
Nivel Cluj-Napoca
25
Nivel România 21,6
20
13,2
15 12,5
Procent (%)
8,7
10
0
1998 2008
Ani
Fig. 113. Gradul de pregătire superioară a populaĠiei municipiului Cluj-Napoca

(1998 úi 2008), în comparaĠie cu nivelul din mediul urban românesc
(sursa: DirecĠia Regională de Statistică Cluj)
329
o logistică instituĠională universitară caracterizată prin:
67982
00 66033
65691
0
68
0
00
66
0
00
61134 61487
64
StudenĠi înscriúi
0
00
62
58443
0
00
60
0
00
58
0
00
56
0
00
54
2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

00
0
52
Ani
Fig. 114. EvoluĠia numărului de studenĠi din subsistemul universitar al

municipiului Cluj-Napoca în perioada 2003-2009
(sursa: Institutul NaĠional de Statistică)
3749
50
37
00
37
50
36
3561
00
36
3525
Număr personal didactic
50
3483
35
3469
3442
00
35
50
34
00
34
50
33
00
33
2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

50
32
Ani
Fig. 115. EvoluĠia numărului de cadre didactice din subsistemul universitar al municipiului
Cluj-Napoca în perioada 2003-2009
330
Tabelul 90. SituaĠia locurilor din căminele studenĠeúti din Cluj-Napoca la 2010
Numărul de locuri PreĠuri –
InstituĠia
disponibile lei / loc / lună
Universitatea de
120 300
Artă úi Design
Universitatea Tehnică 110 în camere cu patru locuri
4400
Cluj-Napoca 240 în camere cu două locuri
Universitatea de Medicină úi
2200 100-180
Farmacie „Iuliu HaĠieganu”
Universitatea de ùtiinĠe
Agricole úi Medicină 1200 120-180
Veterinară
Universitatea Babeú-Bolyai 6000 50-200
706, la care se adaugă 600 în
Colegiul de Transporturi úi 30
Cămine private 75-220
de garsoniere în Complexul
Beyfin Mărăúti
Fig. 116. Campusul universitar Haúdeu în 2009 – cel mai mare complex studenĠesc din
municipiul Cluj-Napoca (7912 locuri de cazare)
resurse turistice care îmbracă întreaga gamă turistică (aici am introdus atât zona urbană cât úi
zonele periurbană, judeĠeană úi geoteritorială);
331
creúterea demografică a municipiului úi a localităĠilor urbane úi rurale apropiate care
„alimentează” resursa umană necesară sistemului terĠiar;
potenĠialul comercial foarte mare úi reprezentat prin următoarele categorii comerciale:
Tabelul 91. Structura capitalului fix din domeniul comercial (1994 úi 2008) - lei
1994 2008
Capital fix (lei) din care: 449 248 138 (100%) 299 623 951 (100%)
- terenuri comerciale 85 357 146 (19%) 119 849 580 (40%)
- clădiri 206 654 143 (46%) 74 905 987 (25%)
- construcĠii speciale 44 924 813 (10%) 14 981 197 (5%)
- maúini, utilaje 89 849 627 (20%) 59 924 790 (26%)
- alte dotări 22 462 406 (5%) 29 962 395 (4%)
Sursa: DRS Cluj
reĠeaua úcolară pentru educaĠia de masă dezvoltată, proporĠional distribuită în spaĠiul urban,
structurată optim úi dotată material úi metodic foarte bine:
Tabelul 92. Infrastructura sistemului de învăĠământ preuniversitar

din municipiul Cluj-Napoca în perioada 2007-2009
Nr. Numărul elementelor în anul:
Elemente funcĠionale
crt. 2007 2008 2009
1. UnităĠi preúcolare 38 40 37
UnităĠi de învăĠământ
2. primar úi gimnazial 23 20 21
(inclusiv special)
3 Licee 48 48 47
4 ùcoli de arte úi meserii 1 1 1
5. ùcoli postliceale 1 1 3
6. Săli de gimnastică 103 117 115
7. Bazine de înot 4 4 4
Săli de clasă úi cabinete
8. 2807 2872 2661
úcolare
9. Ateliere úcolare 199 244 200
10. Computere 18021 19567 29279
11. Laboratoare úcolare 1656 1696 1790
12. Terenuri de sport úcolare 94 83 93
Tabelul 93. Elementul uman din sistemul de învăĠământ preuniversitar

din municipiul Cluj-Napoca în anul 2009
Numărul
Nr. crt. Elemente funcĠionale
elementelor
1. Copii înscriúi în grădiniĠe 9564
2. Elevi înscriúi – total, din care: 39430
- elevi în învăĠământul primar úi gimnazial
2.1. 19053
(inclusiv special)
2.2. - elevi înscriúi în învăĠământul liceal 16668
332
Tabelul 93. Elementul uman din sistemul de învăĠământ preuniversitar
din municipiul Cluj-Napoca în anul 2009
Numărul
Nr. crt. Elemente funcĠionale
elementelor
2.3. - elevi înscriúi în învăĠământul profesional úi de ucenici 2079
2.4. - elevi înscriúi în învăĠământul de maiútri 217
2.5. - elevi înscriúi în învăĠământul postliceal 1413
3. Personal didactic în învăĠământul preúcolar 705
4. Personal didactic în învăĠământul primar úi gimnazial 1795
5. Personal didactic în învăĠământul liceal 1453
6. Personal didactic în învăĠământul profesional úi de ucenici 3
7. Personal didactic în învăĠământul postliceal 8
cel mai important centru teologic din Transilvania;

instituĠii de cultură reprezentative, diverse úi de înalt nivel cultural-artistic úi spiritual; de
exemplu, Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga” a fost recunoscută úi propusă spre
atestare de către Autoritatea NaĠională pentru Cercetare ùtiinĠifică în 2010, obĠinând un punctaj
total de 82,575 puncte; la nivelul bibliotecilor central universitare (B.C.U.) din Ġară, o astfel de
atestare mai este deĠinută doar de către BCU „Carol I” Bucureúti, dar cu un punctaj mai mic
(51,67 puncte);
logistica instituĠională sportivă (cel mai reprezentativ exemplu este Cluj Arena, noul stadion
municipal, al cărui beneficiar este clubul de fotbal U Cluj úi care are o capacitate de 30201 de
locuri, fiind cotat în categoria UEFA Elite);
Fig. 117. Proiectul stadionului Cluj-Arena

(sursa: Consiliul JudeĠean Cluj, 2010)
333
Fig. 118. Prezentarea stadionului Cluj-Arena
(turnul de 24 de etaje din partea dreaptă nu a mai fost realizat)
sursa: Consiliul JudeĠean Cluj, 2010.
o dezvoltare urbanistică ce depăúeúte în volum, diversitate, valoare investiĠională, etc. orice alt
oraú de rangul I din Ġară;
cel mai reprezentativ centru medical din România după capitală;
creúterea permanentă (în ultimii 15 ani) a capitalului investit în domeniile sectorului terĠiar;
Tabelul 94. Structura capitalului fix în domeniile serviciilor, transporturilor úi utilităĠilor în
municipiul Cluj-Napoca (1994 úi 2010)
Servicii Transporturi UtilităĠi
1994 2010 1994 2010 1994 2010
Terenuri 29% 35% 3% 5% - -
Clădiri 46% 40% 17,25% 20% 8% 10%
ConstrucĠii 70%
1,14% 5% 33% 35% 82%
speciale
Maúini, utilaje 20,88% 20% 45% 40% 4% 12%
Altele 3% - - - 6% 8%
Sursa: DirecĠia Generală a FinanĠelor Publice Cluj
situaĠia circulaĠiei terestre rutiere:

- s-a înregistrat un progres evident prin evoluĠia variantelor de ocolire a municipiului
úi de legătură cu axele principale de circulaĠie vest, nord, sud úi est úi în special cu
autostrada Braúov-Ború (A3) în nodurile Turda úi Gilău;
334
- viteza medie de circulaĠie în municipiu a crescut cu 4,7 km/h, de la 8,5 km/h în 2005
la 13,2 km/h în 2010;
Fig. 119. Nodul rutier Gilău – intersecĠia E 60 cu autostrada A3

- a fost înregistrată o evoluĠie pozitivă a modernizării căilor rutiere intraurbane (tramă

stradală) în perioada 1990-2009.
400
357
348
350
300
292
257 257 261 261

257
kmstrăzi modernizate
250
200
175 175
162
150
100
50
0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009
Ani
Fig. 120. EvoluĠia modernizării tramei stradale din municipiul Cluj-Napoca

în perioada 1990-2009 (sursa: Institutul NaĠional de Statistică)
situaĠia circulaĠiei aeriene: în urma modernizării Aeroportului InternaĠional Cluj-Napoca,

poziĠia municipiului Cluj-Napoca în reĠeaua de transport aerian s-a îmbunătăĠit; mai mult, în
2010, prin Ordinul 347 al Ministrului Transporturilor úi Infrastructurii, acesta a devenit primul
aeroport din România care a primit statutul de aeroport internaĠional;
335
Tabelul 95. Lista obiectivelor de investiĠii pe anul 2010, cu finanĠare parĠială sau integrală de la
bugetul local la Regia Autonomă Aeroportul InternaĠional Cluj-Napoca
Tipul lucrărilor FinanĠate din:
Din care:
Surse proprii
Total alocaĠii
Fonduri UE
bugetare
bancare
Transferuri
Credite
interne
Total De la
de la
bugetul
Bugetul de
local
Stat
Lucrări
continuate 60256500 8116500 4040000 - 48100000 48100 000 -
din care:
1. Terminal
sosiri 7507500 6667500 840000 - - - -
pasageri
2. Terminal
plecări
pasageri
45000000 800 000 3 200 000 - 41 000 000 41000000 -
inclusiv
corpul de
legătură
uzină electrică úi
3. PT úi execuĠie
centrală termică
redimensionare
reamplasare úi
4 484 000 400 000 - - 4 084 000 4 084 000 -
4. Extindere
platformă
1 494 000 129 000 - - 1 365 000 1 365 000 -
îmbarcare-
debarcare
5. ReĠele
exterioare
terminal 1 771 000 120 000 - - 1 651 000 1 651 000 -
plecări corp
legătură
Lucrări noi
6 362 200 - 6 024 200 - 338 000 338 000 -
din care:
Pista de
2 438 000 - 2 100 000 - 338 000 338 000
3 500 m
Sursa: Regia Autonomă Aeroportul InternaĠional Cluj-Napoca
336
834400
00
00
90
00
00
80
00
00
70
Număr pasageri
00
00 000
390000
6
00
50
00
202556
00
40
00
121037
00
105091
30
00
00 000
2
00
10
2001 2003 2005 2007 2009

0
Fig. 121. EvoluĠia numărului de pasageri înregistraĠi la Aeroportul InternaĠional Cluj-Napoca

în perioada 2001-2009 (sursa: Regia Autonomă Aeroportul InternaĠional Cluj-Napoca)
Tabelul 96. Indicii de performanĠă ai Aeroportului InternaĠional Cluj-Napoca (2009)

Grad de
Nr. Unitate de
Denumirea indicatorului Realizări îndeplinire
crt. măsură
în %
1. Număr de miúcări aeronave Miúcări 13.486 110
2. Productivitatea muncii Lei/salariat 135.164 118
Perioada de recuperare a creanĠelor

3. Zile 14 193
restante
Perioada de rambursare a datoriilor
4. Zile 0 330
restante
5. Număr de pasageri Persoane 834.400 104
6. Transferuri/Cifră de afaceri % 16 119
Cheltuieli curente la 1000 lei venituri
7. Lei 1.022 81
proprii
Gradul global de îndeplinire a
8. - - 124
obiectivelor
337
o excelentă acoperire cu servicii de telefonie mobilă úi Internet a întregului spaĠiu orăúenesc;
spre exemplificare, prezint harta calităĠii acoperirii municipiului Cluj-Napoca cu servicii de
telefonie mobilă úi Internet a firmei Orange:
Fig. 122. Harta calităĠii acoperirii cu servicii de telefonie mobilă úi Internet Orange
a municipiului Cluj-Napoca în 2010 (sursa: Orange România)
un bilanĠ teritorial úi al zonelor funcĠionale (intravilan) cu posibilităĠi de creútere armonioasă

prin elaborarea unui Plan Urbanistic General (P.U.G);
338
Fig. 123. Zonele funcĠionale ale municipiului Cluj-Napoca în 2008
o dotare foarte bună cu echipamente publice a zonelor urbane funcĠionale úi a geosistemului

urban cu instituĠii supramunicipale, zonale úi regionale;
extinderea perimetrului cu regim special din municipiu, de la 320 ha, cât însumau zonele
protejate în propunerea din 2005, la circa 700-900 ha în noul PUG din 2011, înglobând úi
Canalul Morii úi culoarul Someúului Mic;
o dinamică generatoare de acumulări în domeniul rezidenĠial;
Tabelul 97. EvoluĠia fondului locativ din municipiul Cluj-Napoca
1977 1992 1995 2008
Caracteristici privind locuinĠele
Număr clădiri 21 584 17 632 17 800 19 874
Număr locuinĠe
70 865 113 149 113 392 120 504
total
Număr camere
143 635 258 981 261 500 263 643
de locuit
SuprafaĠa
2 252 685 3 921 842 3 959 974 4 712183
camerelor – m2
Numărul
populaĠiei 262 858 328 602 330 843 308 763
stabile
339
Tabelul 97. EvoluĠia fondului locativ din municipiul Cluj-Napoca
1977 1992 1995 2008
Număr
persoane în - 109 852 138 297 141 772
gospodării
Număr
- 109 852 138 297 155 202
gospodării
Alte persoane - 17 445 14 886 14 003
Indici privind confortul de locuire
Număr mediu
al camerelor de
locuit pe o 2,03 2,30 2,31 2,40
locuinĠă
convenĠională
SuprafaĠa
locuibilă pe o
8,57 12,60 12,50 12,10
persoană din
gospodării - m2
Numărul de
persoane din
- 1,20 1,21 1,25
gospodării pe
cameră
Numărul mediu
persoane din
- 2,76 2,79 2,87
gospodării pe o
locuinĠă
SuprafaĠa
locuibilă pe 31,79 34,76 34,9 35,7
locuinĠă - m2
Numărul mediu
de locuinĠe pe 209 408 406 411
clădire
Sursa: PUG Cluj-Napoca (1998) úi date furnizate de către Primăria Cluj-Napoca
o centură verde periurbană întinsă úi variată biologic úi mai ales dendrologic, care, integrată
inteligent într-un plan strategic de dezvoltare urbană úi metropolitană, poate asigura un
„plămân” verde, durabil; astfel, ar fi nevoie de începerea demersurilor pentru înfiinĠarea
Parcului Natural Masivul Feleacului, incluzând în cadrul acestuia úi ariile protejate Făgetul
Clujului úi Valea Căprioarei, precum úi obârúiile Văii Micuúului, Cheile Sălicei, Platoul
Carstic Sălicea úi Pădurea TăuĠi (V. Surd, 2010);
o echipare tehnică a teritoriului care conferă municipiului o poziĠie de sistem tehnic mare;
o logistică instituĠională în domeniul ecologic, capabilă să asigure proiectarea, planificarea úi
asigurarea unei strategii ecologice a spaĠiului urban úi a zonei de convergenĠă urbosistemică
(zona metropolitană úi cea judeĠeană);
o infrastructură de cazare turistică bine dezvoltată;
340
Tabelul 98. Numărul structurilor de primire turistică cu funcĠiuni de cazare turistică
din municipiul Cluj-Napoca (perioada 1991-2009)
Tipuri de Ani
structuri de
primire 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009
turistică
Hoteluri 13 16 16 14 14 17 17 29 32 34
Hoteluri
- - - - - - - 2 2 2
pentru tineret
Hosteluri - - - - - - 2 2 2 2
Moteluri 1 1 - - - 1 1 1 1 -
Vile turistice - - - - - 3 6 12 11 11
Cabane
1 - - - - - - - - -
turistice
Campinguri 1 1 1 2 2 1 1 1 2 1
CăsuĠe
- - - - - 1 1 - - -
turistice
Pensiuni
- - - - - 1 1 6 10 12
turistice
Pensiuni
- - - - - 1 1 - 1 2
agroturistice
Tabelul 99. Capacitatea de cazare turistică existentă (pe tipuri de structuri de primire turistică)
din municipiul Cluj-Napoca în perioada 1991-2009 (număr locuri)
Tipuri de Ani
structuri de
primire 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009
turistică
Hoteluri 1786 1847 1564 2071 2063 1872 2021 2684 2848 3010
Hoteluri
- - - - - - - 44 44 44
pentru tineret
Hosteluri - - - - - - 27 32 32 32
Moteluri - - - - - 16 16 16 16 -
Vile turistice - - - - - 62 271 292 294 290
Cabane
32 - - - - - - - - -
turistice
Campinguri 466 466 1304 1506 1330 1128 86 86 95 86
CăsuĠe
- - - - - 24 24 - - -
turistice
Pensiuni
- - - - - 13 16 188 230 211
turistice
Pensiuni
- - - - - 21 21 - 13 23
agroturistice
un centru cultural sportiv, bazat pe tradiĠia culturală, resursele umane úi financiare, o logistică
instituĠional-sportivă hegemonică în toată Transilvania;
341
Tabelul 100. Structura subsistemului funcĠional cultural sportiv al municipiului Cluj-Napoca
(2009)
Număr competiĠii InstituĠii
Sportul sportive úi Numărul Numărul
Sportul de Cluburi
pentru de bazelor organizaĠiilor de
performanĠă învăĠământ reprezentative
toĠi sportive turism sportiv
sportiv
CFR 1907 Cluj
71
FC Universitatea
(alpinism, orientare,
Cluj
34 109 140 24 speologie, ciclism,
U Mobitelco pescuit, cercetăúie,
U Jolidon Cluj- etc.)
Napoca
Sursa: DirecĠia pentru Sport a JudeĠului Cluj
este un pol financiar-bancar de importanĠă regională, cu zona de influenĠă regional-europeană;

este din punct de vedere istoric, logistic, cultural, útiinĠifico-tehnic úi geopolitic, cel mai
reprezentativ model de vector úi generator al „sociologiei úi geopoliticii frontierei”;
Fig. 124. DirecĠiile principalelor „frontiere” spre centrul de convergenĠă Cluj-Napoca
342
Tabelul 101. Ariile de expansiune ale frontierelor prin vectorul Cluj-Napoca
Nr. crt. Denumirea frontierei Aria de expansiune a frontierei
1. Frontiera iudeo-creútină
2. Frontiera comunistă (kominternistă)
3. Frontiera euroatlantică
Frontiera germană
4.
(colonială úi imperială)
5. Frontiera maghiară
343
Ŷ Componentele restrictive pentru evoluĠia durabilă aparĠinând subsistemului funcĠional
terĠiar din geosistemul Cluj-Napoca sunt următoarele:
cadrul fizico-geografic natural, care îúi manifestă, peste timp, în primul rând, specificul de Clus
(dacic) – loc îngust; harta geomorfologică a spaĠiului fizico-geografic, accesibil dezvoltării
extensive a municipiului, evidenĠiază un „pattern” axial est-vest, cu foarte puĠine „oferte”
teritoriale spre nord úi sud;
Fig. 125. Harta geomorfologică a Văii Someúului Mic, între Floreúti úi Apahida
(sursa: V. Surd et al., 2010)
poziĠia geografică a aúezării raportată la principalele forme de relief (culoarul Someúului Mic
strâns între doi versanĠi înalĠi úi instabili geologic) impune o singură racordare rutieră la
magistrale rutiere (autostrăzi);
magistrala feroviară 300 traversează practic municipiul, “tăindu-l” aproximativ în două, pe
direcĠia est-vest; implicaĠiile urbanistice, de proiectare úi de management a sistemelor tehnice
aferente sunt foarte mari, costisitoare úi descurajante;
o slabă coeziune civică úi politică în masa populaĠiei româneúti, care în pofida majorităĠii de
79,4% (la recensământul din 2002) este foarte manipulabilă civic úi electoral, astfel încât, în
momentele deciziilor civice úi politice locale, nu mai dispune decât de circa 40% din puterea
deciziei;
presiunile partizane permanente úi consecvente ale organizaĠiilor locale UDMR úi ale altor
organizaĠii locale ale minorităĠii maghiare, care judecă orice iniĠiativă locală prin prisma
344
intereselor minorităĠii maghiare, úi care îúi construieúte cu obstinaĠie scenarii frontaliere,
revizioniste, hegemonice, etc.
- revendicări patrimoniale nejustificate;
- schimbarea denumirii străzilor;
- revendicarea dreptului de înfiinĠare a unei universităĠi maghiare de stat;
- segregarea instituĠiilor publice pe criterii etnice;
- solicitarea inscripĠionării denumirilor străzilor úi instituĠiilor în limba mghiară;
- pretenĠiile folosirii discriminatorii a limbii maghiare.etc.
dezechilibrarea raportului socio-economic sectorial în geosistem; sectoarele I (primar) úi II
(secundar) deĠineau în 2008, în funcĠie de numărul mediu al salariaĠilor, un procent de 41,65
%, iar sectorul III (terĠiar) a crescut procentual în ponderea economică disproporĠionat
(ajungând la 58,35 %); în condiĠiile în care acest sector este în cea mai mare parte un
consumator financiar, municipiul a ajuns într-o stare de nesiguranĠă financiar-economică;
incapacitatea oraúului (dovedită în ultimii 20 de ani) de a-úi „amplasa” în sistemul politic
naĠional un corp de elită capabil să reprezinte úi să impună prin autoritate úi competenĠă
interesele locale úi regionale în holarhia naĠională;
slaba valorizare a potenĠialului cultural urban în următoarele domenii: turism, economie,
frontieră etnonaĠională, etc.;
imposibilitatea construirii unui sistem urban úi periurban de circulaĠie úi trafic fără un proiect
sistemic (complex) úi foarte costisitor, consecinĠele fiind tot mai dramatice:
- disproporĠia între autovehiculele rutiere úi trama stradală;
- disproporĠia între autoturisme úi parcări;
- degradarea spaĠiilor verzi úi dispariĠia acestora, Cluj-Napoca pierzând, după 1989,
peste 20 ha de spaĠii verzi amenajate;
- degradarea stării cotidiene de civilizaĠie, ordine úi confort;
- restrângerea spaĠiului pietonal urban.
fenomenul îmbătrânirii populaĠiei, alimentat de o serie de factori demografici, structurali,
frontalieri, socio-economici úi politici;
degradarea stării publice de sănătate úi creúterea gradului de patologie în populaĠia urbană din
cauza: stresului general úi crescând; poluării; sărăciei populaĠiei úi lipsei perspectivelor
profesionale úi ocupaĠionale;
creúterea úomajului atât la nivelul municipiului cât úi la nivelul Zonei Metropolitane Cluj-
Napoca, începând cu anul 2008;
345
Tabelul 102. Ponderea úomerilor în populaĠia stabilă 18-62 ani (%) în
municipiul Cluj-Napoca úi Zona Metroplitană Cluj-Napoca (2008-2010)
Nr. Ani
Unitate administrativă
crt. 2008 2009 2010
1 Cluj-Napoca 0,7 1,1 1,5
2 Aiton 1,6 2,9 3,1
3 Apahida 0,7 2.0 2,4
4 Baciu 0,5 1,4 1,9
5 BonĠida 1,0 2,3 2,8
6 Borúa 0,2 1,4 2,0
7 Căianu 1,1 2,8 3,5
8 Chinteni 0,7 2,3 2,6
9 Ciurila 3,3 9,1 10,1
10 Cojocna 1,4 3,1 3,8
11 Feleacu 0,5 1,6 1,9
12 Floreúti 1,0 2,2 3,0
13 Gârbău 0,8 4,1 5,0
14 Gilău 1,4 2,8 3,3
15 Jucu 0,2 1,3 1,5
16 Petreútii de Jos 3,2 10 10,5
17 Tureni 3,9 5,2 5,9
18 Vultureni 3,1 7,6 8,0
politica frontalieră de golire a municipiului de instituĠiile reprezentative pentru frontiera

etnonaĠională, etc., acest lucru însemnând atacarea simbolurilor sacre (“locuri sacre”) úi
desfiinĠarea structurilor militare (de exemplu dezafectarea celor două cazărmi militare de la
Floreúti úi Someúeni, dar úi a sediului Centrului Militar Zonal Cluj de pe B-dul 21 Decembrie
1989);
lipsa unui Plan Urbanistic General fundamentat úi elaborat prin abordarea exhaustivă úi
complexă a geosistemului urban Cluj-Napoca úi construit prin metode euristice, modelat
útiinĠific úi proiectat geografic; justificarea geografică este după cum urmează:
- timp de 20 de ani, Cluj-Napoca nu a avut un PUG;
- cel din 1998 are în structura sa 80% studii monografice, deziderate geosociale,
propuneri nefundamentate matematic,
- planurile strategice de dezvoltare, în care Cluj-Napoca apare ca pol central, nu
conĠin proiecte geografico-útiinĠifice, ci planuri, obiective, direcĠii, etc.;
- PUG-ul din 1998 se limitează la prima treime a structurii unei geografii normative
(prospective) úi nu conĠine părĠile: proiectivă, operaĠională úi managerială;
disproporĠia dramatică între “valul” deúeurilor generate de geosistem úi de spaĠiul său de
convergenĠă úi, capacitatea mica, a gestionării úi reducerii acestui proces agresiv pentru mediu;
astfel, clujenii produc anual aproximativ 130000 de tone de deúeuri úi, în ciuda acestui fapt,
346
“Sistemul de management integrat al deúeurilor la nivelul judeĠului Cluj” nu a fost încă
implementat; acest sistem ar fi însemnat construirea unui Centru de Management Integrat al
Deúeurilor în Cluj-Napoca, precum úi a trei staĠii de transfer (Huedin, Gherla úi Mihai Viteazu),
care să primească úi să trateze aceste fluxuri; în aceste condiĠii, deúeurile generate de către
locuitorii municipiului Cluj-Napoca sunt depozitate temporar pe o platformă de 10000 m2, cu o
capacitate de 4583 tone/lună fracĠie umedă, 8500 tone/lună fracĠie uscată úi 1358 tone/lună
vegetale compostabile, situată lângă fosta rampă de la Pata Rât;
degradarea structurală a subsistemului uman (a elementului uman) din geosistem prin:
dezorganizarea sistemului educaĠional; lipsa unor politici social-culturale úi educative
sistemice; creúterea discrepanĠei sociale între săraci úi bogaĠi; acumularea bogăĠiei fie în
favoarea unor structuri transfrontaliere fie în contul unor oameni cu educaĠie indoielnică; în
concluzie, apariĠia úi configurarea unei adevărate dihotomii sociale în elementul uman úi
creúterea eterogenităĠii sociosistemice în detrimentul omogenităĠii;
nesincronizarea dezvoltării subsistemului universitar cu piaĠa muncii naĠionale fie prin
supradezvoltare (supracreútere numerică) fie prin cantonarea în specializări fără acoperire în
piaĠa muncii sau prin supralicitarea unor specializări în útiinĠele umane (útiinĠe politice,
management, útiinĠe juridice), care nu oferă societăĠii consistenĠă úi competenĠă intelectuală, ci
iluzii sau presiuni nejustificate asupra pieĠei muncii. “Nu mărimea conferă relevanĠă unei
universităĠi, ci calitatea efectivă a studiilor” (A. Marga, 2009);
Tabelul 103. SituaĠia licenĠiaĠilor din cadrul FacultăĠii de Drept úi a FacultăĠii de
ùtiinĠe Politice a UBB, în raport cu piaĠa muncii (promoĠia 2008/2009)
Numărul úi
Numărul úi Numărul úi
% de
Numărul úi % de % de
absolvenĠi
Facultatea % total de absolvenĠi absolvenĠi
încadraĠi
licenĠiaĠi încadraĠi în fără loc de
conform
alte domenii muncă
licenĠei
ùtiinĠe politice,
administrative úi ale 692 (100%) 150 (21,68%) 420 (60,69%) 122 (17,63%)
comunicării
Drept 650 (100%) 320 (49,23%) 31 (4,77%) 299 (46%)
Sursa: Universitatea Babeú-Bolyai Cluj-Napoca
creúterea fenomenului infracĠional în sistemul urban Cluj-Napoca (corupĠie, fraudă, furturi,

infracĠiuni cu violenĠă, agresiuni), descurajând fenomenul de localizare a segmentului de
populaĠie valoros, a investiĠiilor, a cumpărării de locuinĠe úi impunând creúterea anormală a
cheltuielilor pentru siguranĠa proprietăĠii, familiei, circulaĠiei, etc.;
existenĠa unor datorii ale spitalelor clujene către diverúi furnizori de medicamente, aparatură
medicală, alimente, etc.;
347
Tabelul 104. SituaĠia datoriilor spitalelor din municipiul Cluj-Napoca
(în primele úase luni ale anului 2010)
Nr. crt. Spital / Institut Datorii (lei)
1. Spitalul Clinic de UrgenĠă pentru Copii Cluj-Napoca 4.700.000
2. Spitalul Clinic de UrgenĠă “Prof. Dr. Octavian Fodor” 3.000.000
3. Spitalul Clinic de Boli InfecĠioase Cluj-Napoca 2.450.000
4. Institutul de Urologie úi Transplant Renal Cluj-Napoca 400.000
Sursa: Consiliul JudeĠean Cluj úi C.A.S. Cluj
vechimea úi uzura ridicată a dalelor de pe platformele de miúcare ale Aeroportului InternaĠional

Cluj-Napoca (datează din 1961), lucru ce implică închiderea frecventă a aeroportului pentru
reparaĠii / sistarea activităĠii acestuia pentru perioade lungi de timp;
în ciuda progreselor înregistrate de subsistemul de transporturi rutiere al municipiului, traficul
rutier din Cluj-Napoca are tendinĠa de saturare, în special în zona centrală, conform lui Leonte
Petric, din cadrul UniversităĠii Transilvania Braúov; acesta a identificat mai multe
disfuncĠionalităĠi ale reĠelei rutiere: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei, străzi úi
intersecĠii cu capacitate de circulaĠie depăúit; intersecĠii neamenajate corespunzător; fluxuri
mari de pietoni în zona centrală, care se suprapun peste fluxuri auto importante;
Fig. 126. Harta arterelor rutiere din municipiul Cluj-Napoca cu cele mai mari valori
ale fluxurilor de circulaĠie la fiecare 24 de ore, pe sens
(prelucrare după P.U.G. Municipiul Cluj-Napoca 2010 - proiect)
348
incapacitatea subsistemului turistic clujean de a atrage vizitatori în ultimii ani, aúa cum se
observă din tabelele următoare:
Tabelul 105. Sosiri ale turiútilor în structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri,
din municipiul Cluj-Napoca în perioada 2007-2009 (număr turiúti)
Tipuri de structuri de Ani
primire turistică 2007 2008 2009
Hoteluri 193.070 184.791 139.284
Hoteluri pentru tineret 2.255 2.923 1.703
Hosteluri 1.175 1.389 980
Moteluri 1.897 - -
Vile turistice 36.480 36.477 24.571
Campinguri 5.503 4.334 1.646
Pensiuni turistice 20.963 24.162 14.874
Pensiuni agroturistice - 589 399
Tabelul 106. Înnoptări în structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri,

din municipiul Cluj-Napoca în perioada 2007-2009 (număr)
Tipuri de structuri de Ani
primire turistică 2007 2008 2009
Hoteluri 380.146 341.016 249.354
Hoteluri pentru tineret 4.286 5.846 3.406
Hosteluri 2.693 2.925 1.804
Moteluri 1.897 - -
Vile turistice 56.243 51.846 36.912
Campinguri 7.716 6.776 2.835
Pensiuni turistice 36.272 39.752 22.871
Pensiuni agroturistice - 1.178 798
349
scăderea numărului de biblioteci din municipiul Cluj-Napoca în perioada 1998-2009;
180
163
160
156
152 152
160 151
149
146 146
135
140
127
120
120
Număr biblioteci
100
80
60
40
20
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Ani
Fig. 127. EvoluĠia numărului bibliotecilor din municipiul Cluj-Napoca în perioada 1998-2009
scăderea în popularitate a vechilor cinematografe centrale, reducerea dramatică a numărului de

spectatori prezenĠi la spectacolele găzduite de acestea úi chiar desfiinĠarea unora dintre ele
(cinematograful Favorit), în ciuda susĠinerii oferite de Festivalul InternaĠional de Film
Transilvania; având în vedere candidatura municipiului Cluj-Napoca la titlul de „Capitală
Culturală Europeană” în 2020, este inacceptabil ca centrul să fie privat de aceste elemente
cultural-funcĠionale vitale, iar municipiul să se bazeze doar pe „multiplexuri”, axate pe
divertisment úi nu pe cultură.
350
25000
21269
20000
Numărul mediu de spectatori / lună
15514
15000 11257
9910
10000
5000
0
2003 2005 2008 2010
Ani
Fig. 128. EvoluĠia numărului mediu lunar de spectatori în cinematograful Republica (2003-2010)
(sursa: Biroul de Presă al Festivalului InternaĠional de Film Transilvania)
Ŷ InteracĠiunile elementelor subsistemului terĠiar în evoluĠia geosistemului Cluj-Napoca.

Conform teoriei complexităĠii, într-un sistem complex, importanĠa majoră o au nu elementele
sistemului, nu suma elementelor, nu forĠa elementelor componente în structură, ci interacĠiunile dintre
componente „...complexitatea este o proprietate născută din interacĠiunea părĠilor ... se manifestă
doar la nivelul sistemului însuúi” (P. Cilliers, 1998).
Acesta este suportul ideologic pentru care consider că în prospectarea, prognozarea úi
proiectarea unui geosistem urban complex precum Cluj-Napoca, interacĠiunea elementelor este
fundamentală. În consecinĠă, voi evidenĠia în continuare câteva exemple din tabloul interacĠiunii
elementelor subsistemului terĠiar în geosistemul urban Cluj-Napoca:
351
Fig. 129. InteracĠiunile dintre elementul „Cazărmile din sistemul militar Cluj-Napoca”
úi restul funcĠiilor terĠiare ale municipiului
Notă: în Cluj-Napoca, elementele sistemului funcĠiei militare – cazărmile – au realizat în

geosistem interacĠiuni multiple úi complexe. Calculând doar ca număr de elemente „factor secund”
aparĠinând celorlalte subsisteme rezultă un număr de 52 de interacĠiuni.
Universitatea Babeú-Bolyai (UBB), ca „element cauză” în interacĠiunea intrasistemică,
impune o complexitate de relaĠii deterministe, directe sau în serie, cu celelalte elemente de o
extraordinară complexitate, ca de exemplu:
ca cea mai mare universitate din geosistem, dar úi din suprasistemul naĠional de învăĠământ
superior, ea se constituie permanent într-un etalon pentru toate celelalte universităĠi din
Cluj-Napoca;
prin patrimoniul construit úi prin poziĠia sa de simbol urban, se impune pe lista obiectivelor
turistice din municipiu, obligând funcĠiile implicate în turismul local (cultural, religios,
comercial, de plăcere, sportiv, medical, etc.) să îúi elaboreze ghidurile, planurile úi tacticile
de lucru, chiar úi strategiile uneori, în funcĠie de acest element;
Universitatea Babeú-Bolyai impune în rândul elementelor funcĠiei religioase interacĠiuni
organizatorice, academice, culturale, de educaĠie úi învăĠământ, de proiectare úi cercetare,
prin liniile de studii la facultăĠile de teologie din structura sa;
352
între elementul UBB úi elementele subsistemului educativ de masă există o legătură
deterministă prin: oferta de studii; oferta de perfecĠionare didactică; oferta útiinĠifico-
academică; oferta de locuri de muncă pentru personalul didactic; oferta de asistenĠă úi
coordonare în oficializarea úi încheierea etapelor de studii, etc.;
interacĠionează cu elementele subsistemului cultural cel puĠin într-un număr de cazuri după
cum urmează:
- cu 9 elemente ale funcĠiei cultural-festive;
- cu 17 elemente ale funcĠiei cultural-artistice;
- cu 11 elemente ale funcĠiei útiinĠifico-academice;
- cu 5 elemente ale funcĠiei educative de masă.
Un număr de 16 categorii de elemente ale subsistemului funcĠional cultural sunt obiectiv legate
de specificul úi activitatea UBB (conform tabelului cu elementele structural-funcĠionale ale funcĠiilor
culturale).
cu elementele funcĠiei útiinĠifico-academice din municipiul Cluj-Napoca, UBB
interacĠionează în primul rând prin următoarele organizări útiinĠifico-academice úi de
cercetare:
- Departamentul de Cercetare úi Management Programe;
- unităĠi de cercetare útiinĠifică, împărĠite pe úase domenii (Consilierea úi dezvoltarea
forĠei de muncă; Cercetare úi consultanĠă în domeniul politic, social úi juridic;
Cercetare úi consultanĠă în domeniul economico-administrativ, Valorificarea
cercetării útiinĠifice cu impact tehnologic; Cercetare fundamentală; Promovarea
culturii);
Toate institutele úi instituĠiile de cercetare academică ce sunt cuprinse în cele úase domenii sunt
organizate pe două linii útiinĠifice: 1) ùtiinĠe exacte úi ale naturii úi 2) ùtiinĠe socio-umane.
interacĠiunile UBB cu elementele subsistemului funcĠional sportiv se prezintă astfel:
- UBB asigură calificarea universitară în toate sporturile pe care sistemul sportiv
clujean le practică;
- deĠine baze úi structuri sportive care acĠionează integrat în sistemul sportiv clujean
de performanĠă úi de masă;
- Baza Sportivă „Iuliu HaĠieganu” este un spaĠiu de manifestare úi exerciĠiu sportiv-
didactic pentru Facultatea de EducaĠie fizică úi Sport a UBB, etc.
elementul sistemic UBB interacĠionează cu elementele susbsistemului funcĠional civic-
urban printr-o complexitate de direcĠii, forme úi funcĠii precum:
- califică anual sute de specialiúti în urbanism (geografi, economiúti, sociologi,
teologi, ecologiúti, administratori publici, etc.);
353
- califică úi specializează sau perfecĠionează permanent resurse umane în domeniul
administraĠiei, asistenĠei sociale, psihologiei, etc.;
- asigură permanent un flux de specialiúti filologi, capabili să ocupe funcĠii specifice
relaĠiilor municipiului Cluj-Napoca cu alte oraúe, sisteme sau suprasisteme
administrativ-civice din toată lumea, etc.
interacĠiunea UBB cu elementele subsistemului funcĠional administrativ-politic (judeĠean
sau regional) este reprezentativă prin:
- calificarea academică în cadrul UBB pe care o obĠine majoritatea personalului din
instituĠiile administraĠiei regionale úi judeĠene;
- studii, cercetare úi proiecte, planuri de dezvoltare (regionale, sectoriale, zonale) pe
care colectivul de specialiúti ai UBB le-au elaborat în folosul acestor instituĠii;
- simpozioane, conferinĠe, congrese la care participă specialiúti din structurile
ambelor sisteme, etc.;
- cadre didactice din UBB care ocupă úi deĠin funcĠii politico-administrative, în
diferite instituĠii administrativ-politice judeĠene úi regionale, etc.
UBB interacĠionează cu logistica instituĠională a subsistemelor financiare úi comerciale
prin:
- calificarea de nivel universitar-academic a majorităĠii personalului din aceste
instituĠii;
- studii, cercetări úi colaborări în domeniu;
- asigurarea studiilor doctorale pentru un număr de 70 de economiúti (în sesiunea
septembrie 2010);
- coordonarea, elaborarea úi editarea unor reviste útiinĠifico-academice în domeniile
financiar-bancar úi comercial (Studia Universitatis Babeú-Bolyai Oeconomica úi
Revista de Studii úi Cercetări Economice Virgil Madgearu);
UBB, împreună cu subsistemul universitar clujean, prin resursa umană, materială úi
financiară, este una dintre cele mai mari „consumatoare” de servicii specifice sistemului
transport-vehiculatoriu; în 2008, subsistemul transport-vehiculatoriu clujean a primit din
subsistemul universitar clujean următoarele procente de călători:
- transport rutier intraurban: 21,16% (890559 studenĠi-călători);
- transport rutier extraurban: 11,4% (650230 studenĠi-călători);
- transport feroviar: 4,2% (435750 studenĠi-călători);
- transport aerian: 2,8% (21061 studenĠi-călători).
între UBB úi elementele sistemului infocomunicaĠional există interacĠiuni multiple úi
complexe; vom exemplifica însă doar un singur domeniu, dar unul reprezentativ, mai exact
354
cel al mass-mediei locale; astfel, în cele 42 de instituĠii mass-media din Cluj-Napoca
lucrează în proporĠie de 48,14% absolvenĠi ai UBB Cluj-Napoca.
O altă formă de evidenĠiere a interacĠiunilor în subsistemul terĠiar clujean poate fi făcută
printr-un „tablou” al elementelor sistemice cu funcĠii multiple (complexe). Voi construi deci, un tablou
funcĠional cu principalele elemente ale subsistemului terĠiar úi cu funcĠiile pe care acestea le susĠin
(principale úi secundare).
Tabelul 107. Tabloul funcĠional al principalelor elemente ale subsistemului terĠiar din
municipiului Cluj-Napoca úi funcĠiile susĠinute de acestea în 2010
Nr. Principala funcĠie FuncĠiile secundare
Elementul geosistemic
crt. susĠinută pe care le susĠine
- Educativ-turistică
Inspectoratul ùcolar
1. Educativă de masă - Sportivă
JudeĠean Cluj
- InfocomunicaĠională
- Transport-vehiculatorie
Universitatea Tehnică - Urbanistică
2. Universitară
Cluj-Napoca - Educativ-turistică
- Frontalieră
- Comercială
Arhiepiscopia Ortodoxă - Religios-turistică
3. Română a Vadului, Spiritual-religioasă - Educativă de masă
Feleacului úi Clujului - Universitară
- Cultural-artistică
- Transport-vehiculatorie
Festivalul InternaĠional de
4. Cultural-festivă - Educativă de masă
Film Transilvania
- Frontalieră
- Universitară
- Comercial-turistică
- Cultural-festivă
Opera NaĠională Română
5. Cultural-artistică - Transport-vehiculatorie
Cluj-Napoca
- Frontalieră
- Universitară
Filiala Cluj a ùtiinĠifico- - Educativ-turistică
6.
Academiei Române academică - Frontalieră
- Cultural-artistică
- Educativ de masă
- Urbanistică
- Cultural-festivă
DirecĠia pentru Sport a
7. Sportivă - Transport-vehiculatorie
JudeĠului Cluj
- Universitară
- Administrativ-civică úi
Administrativ-politică judeĠeană
- Universitară
DirecĠia de Sănătate a - Securitate
8. Medicală
JudeĠului Cluj - Ecologică
- Comercială
355
- Universitară
- Administrativ-civică
Arhitectul-úef al - Administrativ-politică judeĠeană
9. Urbanistică
Municipiului Cluj-Napoca úi regională
- Medicală
- Ecologică
- Educativă de masă
- Cultural-festivă
- Sportivă
- RezidenĠială
Primăria Municipiului
10. Administrativ-civică - Educativ-turistică
Cluj-Napoca
- Transport-vehiculatorie rutieră
- Ecologică
- FuncĠia frontalieră
- Administrativ-politică judeĠeană
úi regională
Compartimentul Mediu – - Medicală
11. Ecologică
Consiliul JudeĠean Cluj - Urbanistică
- Universitară
- Transport-vehiculatorie rutieră
- Urbanistică
- Educativă de masă
Consiliul Local al
12. RezidenĠială - Ecologică
Municipiului Cluj-Napoca
- Sportivă
- Cultural-festivă, etc.
úi regională
Inspectoratul de Jandarmi - Educativă de masă
13. JudeĠean Cluj Securitate - Juridică
„Alexandru Vaida Voevod” - Transport-vehiculatorie
- Sportivă
- Frontalieră
- Securitate
14. Curtea de Apel Cluj Juridică úi regională
Administrativ- Restul funcĠiilor terĠiare ale
15. Consiliul JudeĠean Cluj
politică judeĠeană municipiului Cluj-Napoca
AgenĠia de Dezvoltare Administrativ- - InfocomunicaĠională
16.
Regională Nord-Vest politică regională - Frontalieră
Divizia 4 Infanterie
17. Militară A se vedea figura 129.
„Gemina”
356
- Frontalieră
- Cultural-festivă
18. Polus Center Comercială
- Comercial-turistică
- Urbanistică
19. Banca Transilvania Financiară - Frontalieră
- Comercială
Transport- - Urbanistică
20. RATUC Cluj-Napoca vehiculatorie - Transport-vehiculatorie rutieră
intraurbană - Educativ de masă
Transport- - Urbanistică
Regionala CFR Călători
21. vehiculatorie - Universitară
Cluj
feroviară - Educativ de masă
- Frontalieră
- Cultural-festivă
Aeroportul InternaĠional Transport-
22. - Comercială
Cluj-Napoca vehiculatorie aeriană
- Militară
- Urbanistică
Transport-
DirecĠia Regională de Poútă - Urbanistică
23. vehiculatorie
Cluj - Transport-vehiculatorie aeriană
specială
- Transport-vehiculatorie feroviară
Serviciul de - Securitate
TelecomunicaĠii Speciale – - Administrativ-politică judeĠeană
24. Oficiul JudeĠean de InfocomunicaĠională úi regională
TelecomunicaĠii Speciale - Administrativ-civică
Cluj - Militară
În continuare, ca o ilustrare mai detaliată, voi prezenta, prin câteva exemple, modul în care un
element geosistemic precum Arhitectul-úef al Municipiului Cluj-Napoca, susĠinător al funcĠiei
urbanistice (funcĠie principală susĠinută), poate susĠine în acelaúi timp un “planning urban sănătos”
(H. Barton, Catherine Tsourou, 2000), ocrotirea sănătăĠii populaĠiei úi implicit funcĠia medicală a
municipiului (funcĠie secundară susĠinută).
Tabelul 108. Patru exemple de obiective cheie pentru un planning urban sănătos
Nr.
Obiectiv
crt.
1. Stiluri de viaĠă sănătoase
Criteriu pentru politica de Promovează úi încurajează politicile úi propunerile de
evaluare planning un stil de viaĠă sănătos?
ExerciĠiile fizice combat bolile de inimă úi alte boli
asociate cu meseriile sedentare sau cu stresul. Stilurile
Beneficii pentru sănătate
de viaĠă sănătoase pot îmbunătăĠi starea mintală úi prin
urmare pot influenĠa sănătatea fizică.
357
LocuinĠele din cartiere cu densitate mică a clădirilor úi
Efecte potenĠial negative ale diversele facilităĠi care conduc la pattern-uri de
planificării deplasări mai lungi sau încurajează utilizarea excesivă
a autovehiculelor nu susĠin stiluri de viaĠă sănătoase.
Planificarea poate crea medii atrăgătoare, sigure úi
convenabile care încurajează oamenii să meargă pe jos
sau cu bicicleta la lucru, la cumpărături, úcoală sau
Efecte pozitive ale planificării
altele. Planurile de dezvoltare pot asigura oportunităĠi
adecvate de recreere cu o distribuĠie egală în cadrul
comunităĠii úi în locuri accesibile.
2. Coeziune socială
Criteriu pentru politica de Încurajează sau promovează politicile úi propunerile
evaluare de planning coeziunea socială?
ReĠelele de prieteni úi sprijin din cadrul comunităĠii
pot ajuta individul acasă sau la serviciu prin
micúorarea timpului de recuperare după o boală úi pot
Beneficii pentru sănătate reduce depresia úi bolile cronice. Fragmentarea
structurii sociale poate duce la ghetouri împărĠite în
funcĠie de statut socioeconomic, vârstă úi rasă,
rezultând izolare úi insecuritate.
Coeziunea socială poate fi subminată prin redezvoltare
rezidenĠială necugetată úi insensibilă úi prin
dispersarea comunităĠii de rezidenĠi, dar úi prin căi de
Efecte potenĠial negative ale
acces care taie legăturile dintre comunităĠi, prin
planificării
construierea de bariere în faĠa conexiunilor pietonale
sau prin proiecte mari úi intimidante, de cele mai
multe ori mari complex comerciale.
Planning-ul urban nu poate crea comunităĠi locale sau
reĠele sociale strânse. Dar coeziunea socială poate fi
ajutată prin crearea de medii sigure úi permeabile, cu
Efecte pozitive ale planificării puncte în care oamenii se pot întâlni. Dezvoltarea cu
utilizări mixte în centrele oraúelor úi în mediile
comerciale, precum úi în cartierele rezidenĠiale pot
ajuta la lărgirea opĠiunilor sociale.
3. Calitatea locuinĠelor
Criteriu pentru politica de Promovează úi încurajează politicile úi propunerile de
evaluare planning o calitate superioară a locuinĠelor?
Accesul la locuinĠe adecvate este foarte important, mai
ales pentru tineri úi pentru cei în vârstă. Efectele
Beneficii pentru sănătate asupra sănătăĠii ale dezvoltării timpurii durează toată
viaĠa. Factorii de mediu úi lipsa igienei úi a curăĠeniei
din clădiri úi spaĠii urbane cauzează îmbolnăviri.
358
LocuinĠe insuficiente, aglomerate, construite din
materiale toxice úi din structuri nesigure sunt în
detrimentul sănătăĠii fizice. Supraaglomerarea este
asociată cu boli mintale úi fizice úi cu accidente.
Efecte potenĠial negative ale
Proasta alegere a locului, design-ul úi orientarea
planificării
locuinĠelor pot exacerba infracĠiunile. Clădirile
rezidenĠiale înalte pot afecta sănătatea mintală, care,
combinată cu izolarea socială, poate duce la depresie
úi boală.
Calitatea locuinĠelor poate fi îmbunătăĠită prin
asigurarea folosirii unui proiect adecvat, a unei
orientări potrivite úi a unor materiale eficiente. Pot fi
Efecte pozitive ale planificării
planificate clădiri adaptabile, pentru diferite utilizări
pentru comunitate, precum ocrotirea sănătăĠii, educaĠie
sau divertisment.
4. Accesibilitate
Criteriu pentru politica de Promovează úi încurajează politicile de planning
evaluare accesibilitatea?
Reducerea dependenĠei de maúini úi alte forme
motorizate de transport poate duce la mai mult
exerciĠiu fizic úi la reducerea riscului de boli de inimă,
etc. Un număr din ce în ce mai mare de copii nu
Beneficii pentru sănătate beneficiază, de exemplu, de mersul pe jos la úcoală, în
acelaúi timp intensificându-se semnalele de alarmă
privind obezitatea. Obiceiurile de activitate fizică ce
sunt edificate în copilărie sunt un factor cheie în
dezvoltarea adulĠilor.
În multe state, serviciile publice precum spitalele úi
úcolile sunt raĠionalizate, rezultând închiderea multora
dintre ele. Acest lucru a transferat responsabilitatea
deplasării către individ, astfel restricĠionându-se
Efecte potenĠial negative ale accesul, ceea ce constituie un dezavantaj pentru
planificării anumite grupuri (cei în vârstă, femeile, copiii,
persoanele cu handicap úi minorităĠile etnice).
Supermarketurile aflate în afara oraúului au dus la
creúterea dependenĠei faĠă de automobil, în
detrimentul facilităĠilor urbane.
Planificarea urbană poate îmbunătăĠi oportunităĠile de
transport disponibile, mai ales prin asigurarea
accesibilităĠii facilităĠilor locale celor care merg cu
Efecte pozitive ale planificării bicicleta sau celor care folosesc transportul în comun.
Pot fi promovate reĠele pietonale sau de ciclism, iar
traficul gestionat în aúa fel încât vitezele de rulare prin
zonele rezidenĠiale să fie mai reduse.
Sursa: H. Barton úi Catherine Tsourou (2000)
Concluzia geografică a acestei etape geoprospective conduce spre o interacĠiune multiplă úi

complexă între elementele subsistemului funcĠional terĠiar, cu efecte multiplicatoare în complexitatea
geosistemului urban Cluj-Napoca. Se evidenĠiază sugestiv că principalele elemente sistemice aparĠin úi
359
susĠin cel puĠin două funcĠii terĠiare, fapt demonstrativ pentru nivelul complex al interacĠiunilor úi al
dinamicii evolutive din geosistem.
* Factorii de presiune din subsistemul terĠiar, cu efect geosistemic în evoluĠia viitoare a
municipiului Cluj-Napoca. În evoluĠia sa, geosistemul urban Cluj-Napoca este influenĠat de un úir de
factori geografici a căror taxonomie poate fi construită după mai multe principii. În analiza mea
prospectivă, voi apela la o împărĠire a factorilor care pot influenĠa covârúitor evoluĠia geosistemului
urban Cluj-Napoca, după principiul originii, în: factori interni úi factori externi. Atât pe cei interni cât
úi pe cei externi îi voi selecta după forĠa úi efectul geografic previzibil, menĠionând în listă câte un
factor din fiecare subsistem funcĠional. Nu voi clasifica factorii úi din punct de vedere al valorii
sistemice în pozitivi sau negativi, deoarece evoluĠia sociosistemelor (în special) a demonstrat că
efectul úi rezultatul “miúcării sistemice” generate de un anumit factor depinde de o serie de alĠi
factori, de alte condiĠii sau variabile de stare.
De exemplu, factorii interni de presiune din subsistemul funcĠional terĠiar al municipiului Cluj-
Napoca sunt:
potenĠialul universitar-academic al funcĠiei universitare;
volumul, diversitatea úi calitatea consumurilor úi serviciilor comerciale din funcĠia
comercială;
potenĠialul funcĠiei medicale, bazat pe patrimoniu, tradiĠie, competenĠă úi dezvoltare;
logistica instituĠională foarte bine structurată a subsistemului administrativ, la toate cele trei
niveluri (local, judeĠean úi regional);
potenĠialul turistic dispune de o gamă de resurse patrimoniale, culturale, economice, de
divertisment, naturale, etc.;
potenĠialul cultural diversificat, tradiĠional, bogat úi consistent;
infrastructura logistică a funcĠiilor transport-vehiculatorii este depăúită moral, tehnic,
geotehnic úi istoric;
úocul momentului de prag 1989-1990 úi prelungirea stării de tranzienĠă, factor generic
pentru toate subsistemele funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca;
lanĠul reacĠiilor necontrolate ale geosistemului la procesele frontierei euroatlantice úi la
procesele frontierelor locale (destructurarea sistemului economic secundar, reacĠia socială
la procesele de raid financiar, reacĠii de frustrare úi revoltă opuse unui sistem etnoagresiv
bine structurat, etc.);
consolidarea unui centru teologic regional cu instituĠii teologice de rang înalt, dar úi cu un
permanent potenĠial de confruntare ideologică úi religioasă;
360
geosistemul Cluj-Napoca deĠine un subsistem instituĠional cultural-artistic de rang
academic în toate domeniile cultural-artistice (teatre, opere, biblioteci, muzee, biserici úi
catedrale, organizaĠii culturale, universităĠi, etc.);
existenĠa unei logistici instituĠionale în domeniul urbanismului cu veleităĠi elitiste úi cu
putere modelară úi de influenĠă într-un spaĠiu naĠional-provincial;
existenĠa unei permanente tensiuni social-administrative alimentate de interese partizan-
politice, etnosociale, geopolitice, etc.;
Cluj-Napoca este oraúul regional úi provincial cu “reprezentativitate” instituĠională úi
academică în domeniul evoluĠiei durabile, în paralel cu starea de cel mai mare generator de
deúeuri din judeĠ (circa ½ din cantitatea generată) úi cel mai agresiv oraú regional faĠă de
mediu;
Cluj-Napoca este un sociosistem cu un bogat patrimoniu de simboluri sacre (“locuri
sacre”, I. Bădescu, 1995) asupra cărora geopoliticile frontaliere fac extraordinare atacuri,
care crează o permanentă stare de stres geopolitic (primul atac al frontierei maghiare după
1990 a fost asupra denumirii oraúului “Napoca”). La această Ġintă nu s-a renunĠat nici
astăzi. Dacă vom urmări ofensiva frontalieră asupra acestui simbol dacoromân putem
remarca (spre exemplu) faptul că după dobândirea de către UDMR a Ministerului Culturii
úi Patrimoniului NaĠional, pe ecranul postului TVR 1 (naĠional), la harta meteorologică din
denumirea localităĠii Cluj-Napoca a dispărut Napoca. Pe aceeaúi hartă însă toate oraúele cu
nume compus au rămas neschimbate (Miercurea-Ciuc; Odorheiu-Secuiesc; Drobeta Turnu
Severin; Satu Mare, etc.?!);
permanentul dezechilibru rezidenĠial între cerere úi ofertă, generat de: procese demografice;
procese urbanistice; procese fizico-geografice; procese economico-financiare, etc.;
subsistemul funcĠiei juridice generează un flux de presiuni asupra oraúului, atât de intrare
cât úi de ieúire; logistica instituĠional-juridică a acestui subsistem generează un complex de
circuite de masă, energie úi informaĠie în toate domeniile sistemului terĠiar;
subsistemul militar generează úi va genera situaĠii de confruntare generate de interese
geopolitice, patrimoniale, urbanistice, antreprenoriale, dar mai ales frontaliere; existenĠa în
geosistem a unui subsistem militar, cu nivel de simbol naĠional, constituie, pentru
frontierele agresive, un motiv generator de tensiune, un factor de presiune cu implicaĠii
funcĠionalist-sistemice;
din punct de vedere zonal, regional, provincial úi chiar etnonaĠional, Cluj-Napoca a
dobândit istoric valenĠe de loc central, rol care generează presiuni concentrice foarte mari
din partea teritoriului înconjurător;
361
ca al doilea centru financiar-bancar românesc, Cluj-Napoca generează procese financiar-
bancare cu efecte “barometrice” în toate domeniile vieĠii socio-politice, economice úi
politice;
Dacă acest succint úir de factori de presiune este introdus într-un tablou sistemic funcĠional,
vom constata úi se vor revela unele complexităĠi care aúează geosistemul urban Cluj-Napoca pe o scară
ierarhică imediat după capitala Ġării. Practic, din punct de vedere geografic, nu există sector terĠiar-
funcĠional în care geosistemul Cluj-Napoca să nu fie supus unor factori de presiune, úi a căror
reverberaĠii geosistemice se transmit în toate direcĠiile sistemice: orizontal, vertical úi mai ales în
profunzimea spaĠiului social.
* DirecĠiile strategice ale dezvoltării geosistemului urban Cluj-Napoca sunt următoarele:
direcĠia economică:
- crearea unui mediu economic competitiv úi atractiv, bazat pe cunoaútere;
- realizarea unui Plan Urbanistic General integrat într-un sistem holarhic regional úi
provincial;
- fundamentarea, proiectarea úi construirea zonei metropolitane;
- proiectarea úi realizarea unui sistem integrat de fluxuri vehiculatorii pe toate
categoriile de comunicaĠii în care Cluj-Napoca să fie integrat funcĠional (rutier,
feroviar, aerian, infocomunicaĠional).
direcĠia turistică:
- cultivarea úi susĠinerea turismului de afaceri;
- cultivarea úi dezvoltarea turismului cultural-festiv;
- cultivarea úi dezvoltarea turismului medical;
- cultivarea úi dezvoltarea turismului cultural-religios;
- cultivarea úi dezvoltarea turismului cultural-educativ;
- cultivarea úi dezvoltarea turismului de divertisment;
- cultivarea úi dezvoltarea turismului sportiv.
direcĠia urbanistică:
- integrarea geosistemului Cluj-Napoca într-un sistem de aúezări în care oraúul să
dispună de sisteme tehnice integrate într-un sistem intermodal pentru realizarea unor
fluxuri de miúcare intersistemice pe toate căile de comunicaĠie;
- reproiectarea úi dezvoltarea radicală a întregului sistem de utilităĠi urbane pentru
municipiu úi zona metropolitană;
- reproiectarea sistemică a întregului subsistem turistic al municipiului, integrat într-o
holarhie pe trei niveluri: intraurban; periurban úi zonal-regional;
362
- fundamentarea, proiectarea úi implementarea unui sistem normativ ecologic bazat
pe curăĠenie, creútere spaĠială úi geografie normativă; introducerea unui sistem de
management integrat al deúeurilor;
- crearea Zonei Metropolitane Cluj-Napoca;
- fundamentarea úi elaborarea, extrem de urgentă, a unui PUG structurat pe
preceptele: geografiei normative; dreptului urbanismului úi geografiei manageriale;
- reorganizarea Primăriei municipiului în jurul unei direcĠii strategice competente în
geografie managerială (pasul I); reorganizarea managementului geografic al
municipiului pe baza planurilor strategice de geografie prospectivă úi operaĠională a
municipiului Cluj-Napoca (pasul al II-lea).
direcĠia dezvoltării resursei umane:
- proiectarea úi instituirea unui sistem educativ armonios, bazat exclusiv pe educaĠia
elevului úi eliminarea oricăror segregări etnice ori de altă natură;
- proiectarea unui sistem educativ profesional bazat pe studii úi proiecĠii sistemice în
toate domeniile vieĠii social-economice úi culturale ale municipiului úi a zonei sale
de influenĠă în teritoriu;
- stoparea „declinului profesiilor” úi revigorarea învăĠământului profesional (de
meserii, care crează bunuri úi valori, care la rândul lor crează plusvaloare);
cultivarea spiritului de creaĠie a bunurilor materiale;
- elaborarea úi instituirea unui sistem de educaĠie universitară, bazat pe calitatea
cultivată, controlată úi autentificată prin marca urbană Cluj-Napoca;
- susĠinerea iniĠiativelor academice: de reorganizare a programelor de învăĠământ
universitar; reorientarea studenĠilor spre domenii slab acoperite; susĠinerea
iniĠiativelor instituĠiilor universitare de diversificare a nivelelor de pregătire –
licenĠă, masterat, doctorat, studii postdoctorale, studii avansate, etc. (A. Marga,
2009);
- fundamentarea, elaborarea úi instituirea unui sistem urban de educaĠie în masă prin
care nivelul general de educaĠie al populaĠiei să ducă la creúterea culturii civice,
creúterea culturii politice, creúterea nivelului de educaĠie spirituală a populaĠiei
urbane; omogenizarea pe trepte a nivelului de cultură a populaĠiei;
- instaurarea unui sistem de circulaĠie a elitelor, bazat pe meritocraĠie.
direcĠia dezvoltării comunitare. Va fi structurată conform Strategiei de Dezvoltare a
municipiului Cluj-Napoca, elaborată de un colectiv multidisciplinar úi împărĠită în úase
domenii:
1) domeniul comunitar pentru tineret:
363
- creúterea accesului la informaĠii din domenii diverse, precum úi dezvoltarea
serviciilor de consiliere profesională în cadrul úcolilor;
- îmbunătăĠirea condiĠiilor de trai (raportat la locuinĠe) prin sprijinirea construirii de
locuinĠe pentru tineret, sprijinirea construirii de cămine private úi prin sprijinirea
dezvoltării în continuare a zonelor de campus studenĠeúti, incluzând creúterea
accesului la servicii publice furnizate;
- încurajarea iniĠiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor, precum úi
crearea unui cadru propice pentru creúterea locurilor de muncă pentru studenĠi cu
program parĠial de muncă.
2) domeniul comunitar pentru sport:
- elaborarea úi construirea unui sistem logistic integrat, metropolitan, care să poată
susĠine educaĠia fizică úi sportul de la cel „de masă” până la cel de înaltă
performanĠă internaĠională, iar acest sistem să facă parte din Planul Urbanistic
General.
3) domeniul comunitar pentru cultură:
- elaborarea unei politici comunitare în domeniul cultural în sistem unitar, fără aúa
zise „multiculturalisme”; cultivarea unei conútiinĠe urbane comune care să excludă
sentimentul etnic;
- elaborarea úi susĠinerea instituĠional-logistică úi financiară a unui proiect cultural,
bazat pe parteneriatul dintre operatorii culturali privaĠi, instituĠiile publice de
cultură, mediul de afaceri úi administraĠia publică locală;
- elaborarea úi lansarea unui proiect cultural, bazat pe calendare de evenimente
festive, anuale úi multianuale, care să configureze emblema culturală a metropolei.
4) domeniul comunitar pentru servicii sociale:
- proiectarea úi elaborarea unei logistici instituĠionale comunitare, capabilă să
coordoneze planuri strategice de servicii sociale în domeniile fundamentale ale
siguranĠei copiilor, bătrânilor, familiei, străzii úi a spaĠiilor publice, etc.;
- fundamentarea úi elaborarea unor norme de geografie comunitară (socială,
ecologică, de securitate publică) care să fie supuse unui referendum local úi care să
constituie scheletul unei „geografii normative” (I. Mac, 2008) pentru sociosistemul
urban Cluj-Napoca.
5) domeniul pentru sănătate úi asistenĠă medicală:
- crearea unei structuri interdisciplinare, la nivelul judeĠului sau municipiului, care să
includă instituĠii competente, juridic úi profesional, autorităĠi publice locale,
reprezentanĠi ai populaĠiei, ai organizaĠiilor profesionale ale furnizorilor de servicii
364
medicale úi ai instituĠiilor de învăĠământ universitar medical, cât úi ONG-uri active
în domeniul sănătăĠii, care să implementeze úi să coordoneze o strategie unitară în
asigurarea úi proiectarea asistenĠei medicale úi a stării de sănătate, publice.
6) domeniul comunitar al organizaĠiilor neguvernamentale (ONG):
- elaborarea unei geopolitici locale pentru dezvoltarea relaĠiilor intersectoriale între
mediul neguvernamental, nonprofit, mediul de afaceri, mediul politic (naĠional úi
internaĠional) úi administraĠia publică locală;
- susĠinerea financiară a ONG-urilor, exclusiv pe baza unui plan strategic supus
referendumului local o dată la cinci ani.
* Proiectarea „evoluĠiei durabile” a spaĠiului urban Cluj-Napoca prin metoda PERT.
SpaĠiul urban Cluj-Napoca este în primul rând un spaĠiu terĠiar, generat de rolul funcĠiilor
vitale (funcĠia rezidenĠială, funcĠia de securitate, etc.). Punctul 4.3 din schema mea de analiză
abordează problematica geografiei sale prospective úi a proiectării acesteia pentru o evoluĠie durabilă.
Acest lucru îl văd realizabil prin folosirea unor metode sistemice complexe care să asigure această
dezvoltare, pe baza unor proiecĠii fundamentate exhaustiv. O astfel de metodă, pretabilă úi
indispensabilă pentru proiecte mari úi complexe (L. Marin, 2007), este metoda PERT. Cu ajutorul unei
asemenea metode, voi rezolva (secvenĠial) în cadrul analizei sistemului terĠiar Cluj-Napoca proiecĠia
geografică în evoluĠia sa viitoare, o evoluĠie durabilă. Cred că, fără să neglijez câtuúi de puĠin
concepĠia prin care sunt văzute „principiile organizării sistemelor teritoriale” (I. Ianoú, 2000),
geografia ca útiinĠă a spaĠiului geografic complex trebuie, în finalul oricărei analize, să „concretizeze”
perspectiva evoluĠiei acestuia prin proiectare.
Pentru scopul meu consider că pot trece peste unele etape ale „programării proceselor
complexe prin metoda drumului critic” (L. Marian, 2007) úi voi simplifica în parte procedura,
introducând în caseta tehnică doar lista evenimentelor (activităĠilor) úi construcĠia graficului reĠea. Voi
adopta ConvenĠia Europeană, prin care “nodurile graficului” reprezintă activităĠile, iar săgeĠile
legăturile cronologice úi critice. În consecinĠă, văd evoluĠia durabilă a spaĠiului urban Cluj-Napoca
prin rezolvarea obligatorie a listei de operaĠiuni geomanageriale de mai jos:
Tabelul 109. Lista operaĠiunilor geografic-manageriale pentru

evoluĠia durabilă a spaĠiului geografic Cluj-Napoca
Nr.
OperaĠiuni geografico-manageriale - pentru graficul PERT
pas
1. Topografierea teritoriului municipiului Cluj-Napoca
2. Elaborarea planului topografic al municipiului – scara 1:10 000
365
Tabelul 109. Lista operaĠiunilor geografic-manageriale pentru
evoluĠia durabilă a spaĠiului geografic Cluj-Napoca
Nr.
OperaĠiuni geografico-manageriale - pentru graficul PERT
pas
Elaborarea planurilor topografice speciale pe domenii de” sisteme tehnice mari”:
3.1. planul topografic al reĠelei de canalizare;
3.2. planul topografic al reĠelei de apă potabilă;
3.3. planul topografic al reĠelei de distribuĠie a gazului metan;
3.4. planul topografic al reĠelei de furnizare a agentului termic úi a apei calde;
3.5. planul topografic al reĠelei de distribuĠie a energiei electrice;
3.6. planul topografic al reĠelelor de telecomunicaĠii;
3.7. planul topografic al reĠelei de transport urban călători;
3.8. planul topografic al străzilor;
3. 3.9. planul topografic al spaĠiilor verzi;
3.10. planul topo-hidrografic al municipiului;
3.11. planul topografic al zonelor urbane poluate;
3.12. planul topografic al riscurilor geomorfologice de pe teritoriul municipiului;
3.13. planul topografic al stării de securitate urbană;
3.14. planul de cooperare úi intervenĠie comună în situaĠii de urgenĠă, de pericol úi de
catastrofe;
3.15. planul de evacuare a populaĠiei urbane în situaĠii de pericol grav;
3.16. planul turistic al municipiului úi a zonelor adiacente;
3.17. planul topografic al siturilor arheologice.
4. Elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului
5. Elaborarea Planului Urbanistic General al municipiului
Proiectarea dezvoltării tehnice urbane din municipiul Cluj-Napoca:
6.1. Proiectarea dezvoltării reĠelei de canalizare;
6.2. Proiectarea dezvoltării reĠelei de apă;
6.3. Proiectarea dezvoltării reĠelei de distribuĠie a gazului metan;
6. 6.4. Proiectarea dezvoltării reĠelei de furnizare a agentului termic úi a apei calde;
6.5. Proiectarea dezvoltării reĠelelor de telecomunicaĠii;
6.6. Proiectarea dezvoltării reĠelei de transport urban călători;
6.7. Proiectarea dezvoltării reĠelei stradale;
6.8. Proiectarea dezvoltării spaĠiilor verzi.
Reevaluarea úi definitivarea structurală a PUG în conformitate cu proiectele sistemelor
7.
tehnice úi cu strategia de dezvoltare, etc.
Fundamentarea úi elaborarea “strategiei de dezvoltare” a Zonei Metropolitane Cluj-
8.
Napoca
Fundamentarea úi elaborarea unei geografii normative pentru teritoriul municipiului
9.
Cluj-Napoca
10. Proiectarea Planului general de evoluĠie durabilă al municipiului Cluj-Napoca
Votarea în Consiliul Local Cluj-Napoca a Planului Urbanistic General, a Strategiei de
11. Dezvoltare a Zonei Metropolitane úi a tuturor planurilor úi proiectelor de dezvoltare
durabilă de pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca
Fundamentarea úi elaborarea planurilor financiare pentru realizarea Planului general de
12.
evoluĠie durabilă a municipiului Cluj-Napoca úi a Zonei metropolitane
Elaborarea úi proiectarea planurilor PERT úi Gantt pentru realizarea Planului general de
13.
evoluĠie durabilă úi a planurilor speciale aparĠinând de acesta
Realizarea proiectelor din planul general de evoluĠie durabilă a municipiului Cluj-
14.
Napoca
366
Fig. 130. Planificarea evoluĠiei durabile a spaĠiului urban Cluj-Napoca prin grafic PERT
* Abordarea procesului de înfiinĠare al Parcului Natural Masivul Feleacului, prin

intermediul metodei drumului critic (varianta de lucru). În continuare, utilizând metoda drumului
critic, voi încerca să prezint problematica înfiinĠării unei noi zone naturale protejate pe teritoriul
municipiului Cluj-Napoca, precum úi pe cel al comunelor Feleacu, Tureni, Ciurila úi Floreúti. Aceasta
va avea denumirea de “Parcul Natural Masivul Feleacului”, úi, după cum am menĠionat deja, va
include ariile protejate Făgetul Clujului úi Valea Căprioarei, precum úi obârúiile Văii Micuúului, Cheile
Sălicei, Platoul Carstic Sălicea úi Pădurea TăuĠi.
Tabelul 110. Lista operaĠiunilor geografico-manageriale pentru

înfiinĠarea zonei naturale protejate Parcul Natural Masivul Feleacului
Nr. Durata
OperaĠiuni geografico-manageriale
etapei (luni)
1. Informare úi cercetare privind specificul zonei protejate: 8
- documentare din listele oficiale însuúite de instituĠiile abilitate cu gestiunea
1.1. 1
úi protejarea valorilor naturale;
1.2. - documentare din studii, lucrări de specialitate, inclusiv anchete; 2
1.3. - documentare din proiecte de specialitate úi de urbanism; 1
1.4. - documentare din simpozioane, colocvii, expoziĠii, mass media, etc. 1
- identificarea elementelor remarcabile, cu caracter de unicat ce justifică
1.5. înscrierea în listele oficiale úi evidenĠierea factorului “valoare” 2
(internaĠională, naĠională);
- justificarea privind necesitatea protejării valorii prin instituirea unor
reglementări de folosinĠă úi intervenĠie, precum úi analiza zonei, inclusiv
1.6. 1
vecinătăĠile, cu evidenĠierea: factorilor de agresiune úi evaluarea
consecinĠelor viitoare ale acĠiunilor ce se desfăúoară astăzi;
2. Elaborarea Planului Urbanistic de Zonă Protejată (P.U.Z.P.): 10
367
Tabelul 110. Lista operaĠiunilor geografico-manageriale pentru
înfiinĠarea zonei naturale protejate Parcul Natural Masivul Feleacului
Nr. Durata
OperaĠiuni geografico-manageriale
etapei (luni)
- stabilirea scopului proiectului (dezvoltare durabilă; protecĠie úi conservare;
2.1. 1
turism);
2.2. - încadrarea în categoria de importanĠă (naĠională, inclusă în PATN); 1
2.3. - definirea gradelor de protejare; 1
- stabilirea implicaĠiilor în acĠiunea de gestionare a teritoriului (intervenĠii
2.4. 1
urgente úi/sau de durată asupra factorilor de presiune);
- realizarea proiectului propriu-zis, care să cuprindă: concluzii ale studiilor de
fundamentare, reglementările de bază, planúe (încadrare în zonă; situaĠie
2.5. 4
existentă úi priorităĠi; analiza fondului construit úi natural; analiză geotehnică;
zonificare teritoriu, etc.)
- realizarea regulamentului, care să explice P.U.Z.P. úi să stabilească
2.6. 2
permisiuni úi restricĠii;
3. Popularizarea, consultarea, avizarea úi aprobarea proiectului 2
4. Aplicarea P.U.Z.P. úi a regulamentului, ambele aprobate 3
Sursa: prelucrare după V. Surd (2010)
Fig. 131. Drumul critic pentru proiectul de instituire a zonei naturale protejate
“Parcul Natural Masivul Feleacului”
* Proiectarea geografică a străzii Răúinari (din cartierul Gheorgheni) prin metoda

drumului critic.
a) SituaĠia stării geografice. În anul 2010, strada Răúinari se prezenta astfel:
o canalizarea colmatată, învechită úi surpată;
o lipsa trotuarelor pietonale sau, în cel mai fericit caz, segmentarea lor;
o o suprafaĠă asfaltică improvizată;
o lipsa bordurilor de delimitare faĠă de spaĠiul verde;
o puncte gospodăreúti-locative improvizate, murdare, fără scurgere pentru lichide, etc.;
o blocuri de locuinĠe fără puncte gospodăreúti amenajate;
o spaĠiul rutier ocupat cu autovehicule parcate neregulamentar, abuziv;
o frecvenĠa blocajelor pentru accesul maúinilor de transport gunoi menajer sau a
echipajelor de urgenĠă (salvare, pompieri, etc.);
o degradarea progresivă a comportamentului civic al asociaĠiilor de locatari, raportat la
curăĠenie, întreĠinere, depozitare gunoi, etc.;
368
o copaci neîngrijiĠi úi sălbăticiĠi în spaĠiile verzi;
o abuzuri úi distrugere asupra blocurilor de locuinĠe prin ancorarea unor cabluri de
comunicaĠii;
o reĠea de apă úi canalizare învechită, degradată, cu scurgeri necontrolate úi cămine de
vizitare inundate, cu pierderi de apă din reĠea úi pericol de infestare din mediu;
o poluare excesivă: chimică prin fumul eúapamentelor; fonică prin maúini parcate sub
geamuri sau difuzarea slujbelor religioase în spaĠiul public, etc.;
o depozitarea clandestină la punctele gospodăreúti a deúeurilor voluminoase úi din
demolări;
o reĠea de gaz zonală (subterană) cu termen de securitate epuizat, depăúit;
o construcĠii de garaje nesistematizate, fără autorizaĠie úi fără P.U.D. úi P.U.Z.
b) Lista obiectivelor proiective obligatorii cuprinde următoarele:
1. executarea planului topografic al străzii;
2. proiectarea reĠelei subterane pentru apă curentă, canalizare, reĠea de gaz metan; telefonie
prin cablu úi telecomunicaĠii diverse într-un sistem unitar subetajat;
3. executarea noilor reĠele susmenĠionate;
4. realizarea planului geoarhitectural-ambiental al străzii;
5. reproiectarea străzii-aleii până la perimetrul construit al blocurilor úi locuinĠelor (parte
carosabilă, trotuare, alei acces, spaĠii verzi, puncte gospodăreúti, parcări, garaje, hidranĠi
etc.);
6. reconstruirea străzii-aleii până la perimetrul construit al blocurilor úi locuinĠelor (parte
carosabilă, trotuare, alei acces, spaĠii verzi, puncte gospodăreúti, parcări, garaje, hidranĠi,
etc.);
7. inventarierea autoturismelor parcate úi impunerea unui regim de parcare controlat úi
taxat;
8. elaborarea unui program-opis pentru administrarea úi gestionarea străzii prin asociaĠii de
proprietari;
9. elaborarea studiului de fezabilitate úi a devizului estimativ-general úi pe categorii de
lucrări;
10. elaborarea proiectului de Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca
pentru realizarea proiectului;
11. proiectarea drumului critic pentru realizarea noii geografii a străzii Răúinari;
12. calcularea devizului lucrării úi repartiĠia finanĠării pe beneficiari.
369
Fig. 132. Drumul critic în
realizarea geografiei prospective
a străzii Răúinari
370
5. GEOGRAFIA FUNCğIILOR “TERğIARE” ùI “FENOMENUL FRONTIEREI”
ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
5.1. „Frontiera”, concept sociogeografic úi geopolitic
Încă din memoriul epistemologic, precum úi în toate fundamentările teoretice ale acestei
lucrări, am afirmat că, datorită complexităĠii municipiului Cluj-Napoca (un „sistem teritorial complex”
– I. Ianoú, 2000; un „geosistem” – I. Mac, 2000; 2008; un „sistem tehnic” mare – V. Surd, 2009),
analiza acestuia este obligatoriu a fi abordată sub imperativele útiinĠelor complexităĠii. Sunt conútient
că úi ierarhia criteriilor epistemologice este la fel de importantă, motiv pentru care am analizat
subsistemul funcĠional terĠiar al municipiului folosindu-ne de construcĠii epistemologice a căror
structură concepĠională se bazează pe modele fundamentate (analiza sistemelor teritoriale – I. Ianoú,
2000) în literatura geografică, în útiinĠa conducerii (metode euristice), în managementul proiectelor,
etc. Sesizând însă în cuprinsul aceluiaúi univers al útiinĠelor complexităĠii că, în cunoaútere, operăm cu
modele simplificate (pe care le putem concepe úi stăpâni) úi care în realitate sunt doar „etichete” ale
realităĠii, iar dacă nu putem depăúi acest model, ne „îndrăgostim” de el, ne condamnăm la „suficienĠă
úi limitare” (F. Munteanu, 2006), am înĠeles că procesul modelării sistemice este foarte păgubos în
cazul sistemelor geografice care sunt prea complexe úi vii pentru a fi controlate mecanicist,
impunându-se aúadar un nou sistem de gândire, unitar doar în sensul capacităĠii tuturor minĠilor de a-l
înĠelege, dar complex úi nou prin metodă, teorie úi abordare.
În consecinĠă, în acest capitol voi aborda geografia subsistemului terĠiar din geosistemul Cluj-
Napoca, în „spaĠiul” creat de fenomenul frontierei, unul dintre cele mai complexe fenomene socio-
geografice pe care oamenii de útiinĠă (sociologi, geografi, geopoliticieni, istorici, antropologi, etc.) le-
au sesizat úi le-au remarcat atunci când analizarea evoluĠiei lumii a pătruns úi în „profunzimea”
geografiei umane. Acest fenomen al frontierei sau frontiera, ca accepĠiune socio-geografică de maximă
complexitate, se integrează perfect (spre exemplu) în „Legea complexităĠii progresive a geosferelor úi
interacĠiunii lor” (S. MehedinĠi, 1927), atunci când analizăm un geosistem complex precum
municipiul Cluj-Napoca. Acelaúi concept al frontierei ca fenomen universal este extrem de sugestiv
analizat din perspectiva teoriilor morfologice asupra socio-geosistemelor, „exploatând” relevant toate
instrumentele utilizate în útiinĠele complexităĠii (teoria fractalilor, sinergetica, teoria haosului, útiinĠa
cogniĠiei, útiinĠa computaĠională, etc.).
Înainte de abordarea analitică a subsistemului terĠiar din geosistemul Cluj-Napoca, vom căuta
să înĠelegem sfera conceptului de „frontieră” (F.J. Turner, 1920), de fenomen al frontierei, mai exact
ce este „frontiera” ca fenomen socio-geografic úi antropogeografic. Frontiera sau fenomenul
frontierei este un concept antropogeografic úi sociologic lansat úi fundamentat în antropologie úi
371
sociologie de F.J. Turner în 1893, pentru a explica „procesele înaintării” unei culturi, a unei civilizaĠii
(euroatlantice, americane, etc.). I. Bădescu (1995) defineúte „fenomenul frontierei” ca „...totalitatea
proceselor prin care se manifestă o expansiune istorică, fie a unui popor, fie a unei civilizaĠii, fie a
unei religii sau ideologii ori a unui imperiu”. Autorul menĠionează totodată aplicarea definiĠiei
conceptului de fenomen al frontierei la: frontiera popoarelor; frontiera civilizaĠiilor; a imperiilor; a
religiilor; ideologiilor; culturilor, etc.
F.J. Turner, odată cu lansarea în literatura útiinĠifică a conceptului de fenomen al frontierei,
caracterizează procesul acestei înaintări cu toate aspectele úi formele sale: economice; sociale; politico-
juridice; lingvistice; culturale; ecologice; morale sau religioase. Întreaga serie a oamenilor de útiinĠă
care au îmbrăĠiúat filozofia acestui concept úi a concepĠiei despre manifestarea úi evoluĠia unei
frontiere au văzut în ea un factor creator de destin, care, conform lui I. Bădescu (1995), îúi dispută cu
matca rolul creator în istoria neamurilor. „Matca úi frontiera sunt cele două repere prin care putem
judeca îndeajuns de cuprinzător manifestările unui popor în istorie, úi prin care putem configura
definirea, caracterizarea úi geneza sufletului unei naĠii”. Pe parcursul fundamentării mele, voi releva
rolul „geopoliticii naĠiunii”, raportat la fenomenul frontierei, o contribuĠie originală românească.
În prima epocă a fundamentării teoriei frontierei, aceasta era considerată ca expresie a unei
culturi dominante, bazându-se pe unele teorii hegemonice precum teoria ricardiană, literatura
colonială, teoria cantitativă a valorii sau raĠionalismul individualist. Ulterior, prin aprofundarea
complexă a studiilor asupra frontierei ca „fenomen social total”, s-a dovedit că aceasta este locul
marilor recepĠii culturale, al sintezei generale între sistemul activ (agresiv) úi cel receptiv (pasiv sau
reacĠionist). Din aceste „locuri” de întâlnire a culturilor, a popoarelor, a civilizaĠiilor, prin acest
fenomen de recepĠie, reacĠie úi sinteză, s-au născut noi culturi úi noi civilizaĠii, care vor deveni noi
fenomene ale frontierei. Acest proces complex úi socioexhaustiv a configurat o serie de trăsături ale
fenomenelor frontierei în uma cărora I. Bădescu (1995) identifică úase categorii ale fenomenului:
a) frontieră controlată;
b) frontieră necontrolată;
c) reacĠie de întărire;
d) reacĠie de slăbire (descurajare);
e) reacĠie de retragere (cedare);
f) reacĠie de abandon (pe care o propunem, considerând-o reprezentativă pentru unele
popoare istorice vechi – incaúii, maiaúii, etruscii, dacoromânii??, etc.).
Culturile care au rezultat din aceste procese au fost numite culturi ale reacĠiei, reacĠionare, însă
eu le voi numi reacĠioniste întrucât în limbajul românesc semantica termenului „reacĠionar” a fost
malformată, înregistrând în mentalul colectiv un „registru” peiorativ (tot ca o reacĠie necontrolată la
fenomenul frontierei comuniste).
372
Ca fenomen social total, frontiera s-a dovedit creatoarea unor noi matrici, definitorii pentru
spaĠiile cuprinse. Ea se manifestă de fiecare dată în forme specifice spaĠiului úi „locului”, îmbrăcând
trăsături originale, de sinteză, úi caracterizându-se printr-un „spirit” al ei, configurat de trăsături
pozitive, negative, intelectuale, economice, materiale sau spirituale. De exemplu, frontiera europeană
a dezvoltat o serie de trăsături definitorii: individualismul; egocentrismul; revoluĠia motivaĠiilor;
revoluĠia speranĠei; capitalismul sălbatic, speculativ; dezorganizarea emoĠionalităĠii prin dorinĠa de
câútig; spiritul întreprinzător; încrederea în viitor (idem).
Trăsăturile frontierei văzute de F.J. Turner sunt reprezentativ transferate în intelectualul
american: acuitatea spiritului; curiozitatea excesivă; simĠul practic; inventivitatea; ataúamentul pentru
valorile materiale; sărăcia simĠului artistic; individualismul úi exuberanĠa spiritului de libertate. Aceste
trăsături vor declanúa úi vor genera la rândul lor în spiritul frontierei o serie de procese ale frontierei
(spirituale, instituĠionale, economice, religioase, etc.). Fiecare frontieră va fi caracterizată în istorie de
spiritul ei, de trăsăturile ei, de procesele ei úi chiar úi de instrumentele ei. Sistemic, acestea vor construi
în consecinĠă: o sociologie a frontierei, o economie, o antropologie, o psihologie, o religie, o filozofie,
o morală, o politică a frontierei, etc. Cu siguranĠă, aprofundarea acestora în cazuri particulare úi
generale va duce la noi metode de cunoaútere, la acea societate a cunoaúterii, care, conform teoriei
complexităĠii, va determina construirea úi fundamentarea de noi paradigme pentru înĠelegerea lumii
secolului XXI, un secol de intrare în multiglobalizare. Aceste paradigme ale frontierei îmi vor folosi în
„spargerea” modelelor istoriciste (consacrate) despre lumea noastră (despre originea Europei, despre
originea naĠiei române, despre originea scrierii, despre civilizaĠia lumii úi mai ales a Europei).
Geografia, spre exemplu, pe care o văd ca pe o filozofie a útiinĠelor măsurabile, poate úi trebuie să
valorifice „spiritul geopoliticii popoarelor”, fundamentat de S. MehedinĠi, prin care miúcarea spaĠiilor
úi miúcarea etnografică se constituie în condiĠia geopolitică a unui popor că dinamica spaĠiilor úi
dinamica popoarelor construiesc configuraĠia geopolitică, dar care se bazează úi pe repere fixe
(geografice, etnogeografice, etc.). Văd un astfel de reper úi în aúezările umane de pe teritoriul
românesc, în cazul nostru special Cluj-Napoca, aúezare care, în spiritul locului, dobândeúte rolul de
simbol sacru („loc sacru” – I. Bădescu, 1995). Nu trebuie să neglijez în acest sens, ci trebuie să
„privesc” cu multă acuitate tendinĠele din ce în ce mai rafinate, dar úi mai agresive de neolegitimare
istorică, prin primordialitate, prin întâietate, care apar în ultimele decenii asupra primelor popoare,
primelor aúezări umane, primelor civilizaĠii, etc. Dacă în spiritul frontierelor hegemonice, în ultimii
2000 de ani s-a reuúit dominarea unor spaĠii globale, astăzi, când în baza unor extraordinare
descoperiri arheologice susĠinute útiinĠific, această „hegemonie” este răsturnată, se caută noi
instrumente de „restaurare”, care în spaĠiul noii frontiere mondialiste să prevină orice contestare a
vechilor paradigme despre geografia umanităĠii.
373
Într-un alt registru de abordare a conceptului de frontieră, mă pun în situaĠia de a fi prevăzător
úi de a reitera unele consideraĠii asupra cărora D. Dungaciu (1995) atrage atenĠia: conceptele, noĠiunile
lingvistic-geografice de „limită”, „graniĠă”, „hotar” úi „frontieră”. De ce consider oportună clarificarea
acestor termeni care definesc, fiecare, concepte sociogeografice? Fac acest lucru din mai multe motive,
dar în primul rând deoarece constat că spaĠiul semantic al termenilor în cauză vehiculează concepte
care, „insinuate” în acte geojuridice, diplomatice, legislative, pot crea consecinĠe iremediabile în
spaĠiul geografic al unui popor (neatent la sfera de joc a acestor concepte). Acea expansiune a unei
culturi, civilizaĠii, ideologii, popor, etc., expusă în definiĠia frontierei, cuprinde în momentul de faĠă
absolut toate spaĠiile úi direcĠiile. De aceea, o geografie a fenomenului frontierei trebuie analizată úi
monitorizată úi cu instrumentele unei geografii normative a expresiilor úi termenilor utilizaĠi oficial,
neoficial, útiinĠific sau politic.
Limita, din punct de vedere geografic, are mai mult sensul de limită teritorială, care, conform
DEX (1975) defineúte „linia (care) delimitează teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni,
etc.” úi este considerat ca un sinonim al expresiilor de graniĠă sau hotar. Unele dicĠionare acceptă
sinonimia úi cu termenul de frontieră de stat.
GraniĠa, ca expresie úi concept, în toată aria limbii române, înseamnă categoric o limită, dar în
geografie, în topografie, în diplomaĠie, conform aceluiaúi DEX (1975), este „limita care desparte două
state”. Alte dicĠionare (româneúti), precum Micul DicĠionar Enciclopedic (1972), fac sinonimie în
primul rând cu frontieră, cu hotar úi abia pe urmă cu limită sau margine.
Conform DEX (1975), hotarul este „linia de demarcaĠie care desparte o Ġară de alta” úi
„frontieră” ori „graniĠă”, iar frontiera este „linia naturală sau convenĠională care desparte teritoriul
unui stat de teritoriul altor state...” úi „graniĠă” ori „hotar”.
Iată deci că, exact cum remarca D. Dungaciu (1995), apare între cei patru termeni o
„interúarjabilitate”, dar nu una totală úi acest lucru este resimĠit în primul rând de útiinĠele sociale.
Majoritatea Ġărilor europene fac distincĠia clară între cei doi termeni (din patru) cu utilizare foarte
frecventă (frontieră úi graniĠă). Această distincĠie, în literatura útiinĠifică úi diplomatic-juridică
românească, a fost indubitabilă până în 1989. După momentul de prag 1989-1990, întreaga perioadă de
tranzienĠă a sociosistemului naĠional românesc a fost marcată de o tulburare úi o bulversare a tuturor
elementelor úi conceptelor, inclusiv a celui de graniĠă, care a devenit tot mai frecvent, până la saturaĠie,
frontieră. Aúa se face că nu mai avem graniĠe, ci frontiere, nu mai avem grăniceri, ci poliĠiúti de
frontieră, nu mai avem evenimente la graniĠă, ci evenimente la frontieră, nu mai avem puncte de
trecere a graniĠei, ci a frontierei, etc. Cei patru termeni implică în consecinĠă multă atenĠie pentru
geografi úi mai ales pentru geografiile politică úi juridică, deoarece bogăĠia semantică în limba română
poate avea efecte negative. Astfel de efecte sunt în fond úi provocate úi programate, în cadrul
proceselor frontierei, limbajul geografic devenind astfel un instrument al frontierei.
374
În concluzie, avansez necesitatea impunerii în literatura geografică a unei atenĠii scrupuloase în
folosirea unor termeni precum: graniĠă; frontieră sau teritoriu; Ġinut; emigraĠie úi imigraĠie, etc.,
deoarece odată scăpat de sub control un anumit cuvânt, termen sau concept, ori odată acceptat,
fenomenul frontierei va face din el un „instrument” cu putere de argument, ca de exemplu denumirea
de rrom. Din păcate, nici nu este nevoie să construiesc ucronii pe marginea acestui argument, deoarece
dovada este mai mult decât „evidentă” în cazul românilor úi al României.
În ceea ce priveúte distincĠia frontieră-graniĠă, între cele două trebuie să remarc argumentul că
„nuanĠa decisivă care le desparte stă în tensiunea (caracterul dinamic) pe care o subînĠelege primul
termen” (I. Bădescu, D. Dungaciu, 1995). Frontiera, în accepĠiunea geografică úi geopolitică, nu
desemnează ceva rigid, imobil, fix, registrul său de utilizare fiind vast. Vorbim despre frontiere
religioase, nu despre graniĠe religioase, cercetăm frontiere culturale, nu graniĠe culturale, studiem
fenomene de frontieră, nu fenomene de graniĠă. DiferenĠele de ton există în viziunea oricărei analize
subtile, amendând serios, cel puĠin în útiinĠele sociale, sinonimia celor două denumiri (idem.).
5.2. Conceptul frontierei în definirea zonei de influenĠă urbană în teritoriu
5.2.1. Aspecte gnoseologice
Istoria aúezărilor umane înregistrează apariĠia oraúului în peisajul geografic încă de acum
10000 de ani, când oamenii încep să traiască în state úi în oraúe. Acesta este momentul „creării
frontierelor” între popoarele tribale úi civilizaĠii (I. Bodley, 1990, preluat din I. Bădescu, 1995). Din
acest moment, oraúul a rămas un element fundamental în geografia umanităĠii, cultivându-úi úi
întărindu-úi poziĠia în toate sociosistemele geografice ulterioare. Această poziĠie dominantă în toate
sociosistemele istorice a determinat concentrarea multor preocupări asupra oraúului (din punct de
vedere istoric, religios, geografic, antropologic, etc.). Desprinderea definitivă úi individualizarea
útiinĠei geografice în „...studiul poziĠiei oraúelor în spaĠiul geografic” (C. Vert, 2000) se remarcă abia
în sec. al XVIII-lea, moment din care se înregistrează o explozie de opinii asupra acestui sistem, fie
analizat izolat, fie în contextul altor sisteme geografice.
Parcurgând abordările útiinĠei geografice asupra oraúului, constat că ele au metode, concepĠii úi
modele complexe, marcate de caracterul predominant al preocupării asupra oraúului (istoric, religios,
geografic, etc.), iar în cadrul geografiei, oraúul a fost úi este studiat intra- úi interdisciplinar, pornind de
la o serie consacrată de concepte úi perspective de abordare, prin care acesta este definit (cu mari
dificultăĠi datorită diferenĠelor conceptuale), prin care este „modelat”, structurat conceptual-teoretic úi
prospectat, în vederea unei dezvoltări durabile, etc.
Din momentul în care geografia úi-a fundamentat concepĠia sistemică asupra înveliúului
terestru superior úi în special odată cu etapele „structuralist-sistemică” úi „ecogeografică”, definiĠia,
375
funcĠia, structura úi poziĠia oraúului ca sociosistem, au impus abordări úi unghiuri de analiză noi,
identificări úi explicaĠii complexe. Din această perspectivă, în prezenta lucrare voi aborda relaĠia
sistemică dintre conceptul „frontierei” úi oraú. Mai precis, voi aborda problematica zonei de influenĠă a
oraúului proiectând construcĠia teoretică a „conceptului frontierei” în definirea zonei de influenĠă
urbană.
Conceptul „frontierei” sau „fenomenul frontierei” a fost lansat úi fundamentat, după cum am mai
menĠionat, de către Frederick J. Turner în 1893. Ulterior, în lucrările istoricilor, sociologilor,
geografilor, dar mai ales a geopoliticienilor, acest concept se consacră definitiv în ciuda multor
diferenĠe de „ton” care au apărut adeseori, datorită sinonimiei dintre termenii „frontieră” úi „graniĠă”.
Însă „...nuanĠa decisivă care le desparte stă în tensiunea cu caracter dinamic pe care o subînĠelege
termenul de frontieră” (D. Dungaciu, 1995), registrul său de utilizare fiind foarte larg. Aúa se face că
în literatura útiinĠifică se vorbeúte de „frontiere culturale” úi nu de „graniĠe culturale” sau de „frontiere
religioase” úi nu de „graniĠe religioase”.
În consecinĠă, apare următoarea întrebare: dacă frontierele sunt fenomene (culturale,
ideologice, civilizatoare) expansive, care sunt căile prin care frontiera îúi atinge obiectivele? Pe de altă
parte, geografia urbană demonstrează că toate frontierele s-au folosit în expansiunea lor de aúezări, mai
concret de oraúe. Frontierele au creat, au dezvoltat úi s-au folosit în expansiunea lor de oraúe,
neexistând excepĠii. Iar din úirul frontierelor istorice (continentale sau universale), cel mai bun
exemplu în acest sens este „frontiera europeană”, care „...a debutat ca o reĠea de centre urbane
capabile să-úi subordoneze vaste arii rurale (Ġărăneúti)”, ajungând să se identifice ca înĠeles cu
„...totalitatea proceselor de expansiune a lumii urban-capitaliste asupra unor vaste zone rurale” (I.
Bădescu, 1995). Iată aúadar, de ce văd în conceptul frontierei un element fundamental în definirea
oraúului, a zonei de influenĠă urbană, iar pe parcursul lucrării voi evidenĠia cum acest concept se
manifestă complex asupra „oraúului” úi cum zonele de influenĠă ale acestuia sunt determinate de
frontieră prin mai multe forme úi căi, cum între frontieră úi oraú se nasc úi se manifestă permanent
relaĠii deterministe definitorii.
5.2.2. Raporturi definitorii între fenomenul frontierei úi influenĠa urbană
Voi aborda aici problematica definirii influenĠei urbane pornind de la conceptul „fenomenului
de frontieră”. În acest caz, sunt obligat să remarc faptul că fenomenul frontierei are în primul rând o
determinare geopolitică. În consecinĠă, întreaga construcĠie conceptual-definitorie trebuie să pornească
de la asumpĠia că oraúul a făcut úi face parte permanent din sistemele construite de frontiere, unde
ocupă poziĠii sistemice multiple, poziĠii din care îúi construieúte úi îúi manifestă influenĠele în zonele
sale de influenĠă. Geopolitica frontierei va fi cea care va genera úi va determina primordial poziĠia
376
oraúului în raporturile definitorii dintre frontieră úi zona de influenĠă a oraúului în cauză. Rolul, poziĠia
úi funcĠia sistemică a oraúului în cadrul raportului „frontieră - zonă de influenĠă urbană” pot fi: a)
vector de influenĠă; b) generator de influenĠă; c) vector plus generator de influenĠă úi d) spaĠiu de
confruntare.
Din perspectiva localizării sistemice a oraúului în spaĠiul de influenĠă al frontierei, oraúul
poate ocupa următoarele poziĠii spaĠial-definitorii, atât pentru influenĠa frontierei cât úi pentru rolul úi
zona de influenĠă pe care o dobândeúte oraúul:
a) oraúul este localizat în interiorul spaĠiului de influenĠă al „frontierei matcă” (I. Bădescu,
C. Degeratu, 1995), respectiv în interiorul spaĠiului de influenĠă al „locului central” al frontierei în
cauză (a oraúului generator din sistemul ierarhic superior); în această poziĠie, oraúul va putea dobândi
două funcĠii: de vector de influenĠă al frontierei úi de vector plus generator de influenĠă;
b) oraúul este localizat în exteriorul spaĠiului de influenĠă al generatorului (locul central al
sistemului superior); el va avea două poziĠii sistemice: poziĠia „pe direcĠia programată” (I. Bădescu,
1995), direcĠia strategică de expansiune a frontierei (b1) sau în poziĠia desantat (lansat) în spaĠiul
Ġintit de influenĠă al frontierei expansive (b2);
c) oraúul este localizat în „centrul” spaĠiului sistemic de influenĠă; în acest caz, oraúul
analizat este exclusiv generator de influenĠă în spaĠiul său, în care ocupă „locul central”;
d) oraúul este localizat în centrul propriului spaĠiu de influenĠă, acoperit de spaĠiul de
influenĠă al suprasistemului ierarhic.
Fig. 133. Localizarea sistemică a oraúului în spaĠiul de influenĠă al frontierei
Aceste patru poziĠii vor deveni definitorii în construcĠia patternului (S.A. Levin, 1992.; O.
Autsuguki, 2006; I. Mac, 2008), prin care oraúul X devine element sistemic în suprastructura
configurată de „fenomenul frontierei”.
377
5.2.3. Raporturile de influenĠă dintre structura oraúului úi structura teritoriului înconjurător,
în câmpul frontierei
Analiza geografică a acestei construcĠii prospective introduce în dezbatere două categorii

sistemice fundamentale: structura oraúului úi structura teritoriului. Pentru că „fenomenul frontierei”
este în primul rând unul social, cele două structuri vor fi considerate în mod evident sociostructuri, iar
în câmpul frontierei (ca element geografic úi social) obiectul de studiu suprapune úi interferează,
pentru sinteza analizei prospective, spaĠiul geografic pe de o parte úi activităĠile umane, pe de altă
parte. El devine astfel un „sistem socializat” (I. Mac, 2008), care din punct de vedere al geopoliticii
frontierei va fi considerat de către populaĠia locală ca „teritoriu primar”, pe care prin procese úi
instrumente specifice, fenomenul frontierei va căuta să îl transforme fie în „teritoriu secundar” fie în
„teritoriu public”. În acest moment se naúte întrebarea: De ce frontierele urmăresc transformarea
teritoriului supus expansiunii în „teritoriu secundar” úi mai ales într-unul „public”? Răspunsul
transpare chiar de sub cele mai sofisticate acoperiri sau teorii asupra rolului teritoriilor în dezvoltarea
societăĠii.
Altman concluziona în 1975 că oamenii sunt extrem de ataúaĠi de teritoriile lor (primare), care
sunt foarte importante pentru identitatea lor, pentru „marca lor identitară”, naĠional definitorie. Acest
lucru înseamnă că un fenomen al unei frontiere, în funcĠie de: locul său central generator; de
geopolitica sa; de procesele úi instrumentele specifice pe care le poate arunca în lupta de expansiune,
va încerca să obĠină pentru spaĠiul geografic Ġintit úi în care oraúul X ocupă una dintre poziĠiile
geostrategice amintite (generator, vector sau generator úi vector), una din categoriile de teritorialitate
de mai sus. ùi aici intervine raportul deterministic între structura oraúului úi structura teritoriului
adiacent lui. În această ecuaĠie, structura oraúului va determina strategii úi procese, impunând
instrumente „corespunzătoare” astfel încât influenĠa oraúului în teritoriu, spaĠiu înconjurător, etc., să fie
cât mai eficientă úi mai durabilă. Spre exemplu: dacă între structura etnică a oraúului X úi a teritoriului
înconjurător există raporturi echilibrate úi direct proporĠionale, cu siguranĠă frontiera va „ataca”
teritoriul cu instrumente úi procese etnologice (etnice), arogând pentru un presupus „sistem teritorial”
(I. Ianoú, 2005), statutul de teritoriu primar. Dacă raporturile etno-demografice îi sunt net defavorabile,
va Ġinti statutul de teritoriu secundar astfel încât sistemul teritorial firesc să fie „răsturnat”, modificat úi
să aparĠină în mod egal tuturor (indiferent de număr, pondere úi statut, pe care unele categorii de
populaĠie le au în acest sistem). În ultima fază úi mai ales dacă este în cauză o „frontieră universală”
sau continental-imperială, atunci Ġinta strategică finală, pentru „teritorialitatea” acelui spaĠiu geografic
Ġintit, este statutul de „teritoriu public”. Acest lucru se datorează faptului că un „teritoriu public” este al
tuturor úi al nimănui úi nici un individ, grup sau naĠiune nu poate revendica drepturi asupra lui.
378
Cred că aceasta este în mare parte motivaĠia ascunsă a numeroase teorii, prin care se încearcă
insinuarea în literatura geografică (mai ales geopolitică) a unor concepte prin care sensurile de
„teritoriu” úi „teritorialitate” au ajuns să fie coborâte în taxonomia folosită în unele studii la nivel de
„parcelă”, încercându-se „golirea” sa semantică úi transferarea „teritoriului” de la categorii spaĠiale
naĠionale, suverane, cu teritorialităĠi etnologice, la categorii tehnice, similare „terenului”, „parcelei”,
„planului de amenajare”, „spaĠiului construit”, etc. Acest fenomen are loc în special în domeniile
geografiei regionale, geografiei umane, planificării teritoriale, etc. Aúadar, asumpĠia prin care susĠin că
între structura oraúului úi cea a teritoriului înconjurător există raporturi definitorii úi configurative,
pentru influenĠa urbană în spaĠiul geografic înconjurător, se poate evidenĠia prin toate categoriile de
structuri.
Aceste raporturi vor determina influenĠe specifice între cele două sisteme în cauză, în funcĠie
de frontierele care se confruntă în spaĠiul oraúului, de geopolitica frontierelor care se confruntă, de
strategia de acĠiune a frontierelor, de spiritul locului úi de importanĠa „teritoriului” în geopolitica
frontierei. În contextul acĠiunii fenomenelor de frontieră, oraúul va avea în general rol ofensiv,
indiferent dacă procesele frontierei vor avea direcĠii centripete sau centrifuge. InfluenĠele vor fi
specifice si multiple, úi pot fi clasificate astfel: influenĠe puternice; influenĠe slabe; influenĠe lente;
influenĠe rapide; influenĠe progresiste; influenĠe retrograde; influenĠe benefice; influenĠe dăunătoare;
influenĠe geopolitice; influenĠe ale reacĠiei controlate; influenĠe ale reacĠiei necontrolate; influenĠe
globaliste; influenĠe naĠionaliste; influenĠe ideologice; influenĠe ecologiste, etc.
Indiferent de expresiile proceselor frontierei, de influenĠele planificate, proiectate, dirijate,
controlate sau rezultate în mod obiectiv, acestea vor fi cu atât mai eficiente úi mai durabile cu cât
raportul specific necesar (influenĠei) dintre cele două sisteme este mai apropiat de optim.
5.2.4. Oraúul – spaĠiu de confruntare definitoriu pentru zona de influenĠă
Ca spaĠiu de confruntare, oraúul generează elemente úi raporturi definitorii determinate, în

primul rând, de trăsătura definitorie a frontierei: fenomen în expansiune, care acĠionează asupra
oraúului prin „instrumente” úi se manifestă prin „procese specifice”. În consecinĠă, în oraúul-spaĠiu de
confruntare se vor naúte următoarele raporturi: 1) întotdeauna frontiera exterioară se va confrunta în
noul spaĠiu cu etnofrontiera (vom folosi această sintagmă, „etnofrontiera”, cu următoarele valori
semantice: etnică; naĠional-etnică; geolocală, fiind generată de spiritul locului); nu există spaĠiu urban,
local, regional sau naĠional, fără etnofrontieră; 2) atât frontiera exterioară cât úi cea geolocală
(demolocală) sunt expansionare (prin definiĠie) úi 3) direcĠiile de expansiune ale celor două frontiere
pot fi: a) de sens contrar (cvasigeneral în prima etapă de confruntare); b) de acelaúi sens (când
interesele geopolitice ale frontierelor se suprapun); c) de sens contrar în faza de contact úi de „reacĠie”
379
úi de răsturnare a sensului („axului”) frontierei (când frontiera exterioară, prin procese specifice,
devine generatoare úi expansivă prin răsturnarea, inversarea, sensului său expansionar asupra spaĠiului
originar, al „frontierei matcă”).
5.2.5. Configurarea zonei de influenĠă urbană în raport cu fenomenele frontierei
Această configurare îmbracă, spre deosebire de forma clasică de modelare teoretică a

conceptului, o structură mult mai complexă. „Oraúul îúi exercită influenĠa pe arii de întindere
variabilă în raport cu mărimea lui, cu rangul úi activităĠile pe care le concentrează, cu posibilităĠile de
conexiune cu exteriorul” (V. Surd, 2003). Această susĠinere s-a dovedit suficient fundamentată în
forma clasică de modelare teoretică a conceptului de influenĠă urbană.
În contextul frontierei, configurarea úi mărimea unei zone de influenĠă urbană depinde acum de
factori mult mai complecúi precum: a) poziĠia geospaĠială a oraúului; b) poziĠia oraúului în
nomenclatura suprasistemului holarhic úi a propriului sistem de influenĠă (poziĠia de generator úi loc
central, poziĠia de vector, etc.); c) renumele oraúului; d) numărul, valoarea, dar mai ales
oportunitatea resurselor oraúului, pe care le poate mobiliza în susĠinerea funcĠiilor úi obiectivelor
sale; e) mărimea (cantitatea) fiecărei resurse mobilizabile; f) forĠa resurselor (capacitatea de
pătrundere úi de expansiune în spaĠiul geografic); g) specificul úi calitatea vectorilor (instrumentelor)
pe care îi poate mobiliza oraúul.
Iată de ce, spre exemplu, analiza úi definirea zonei de influenĠă urbană raportată la conceptul
„fenomenului de frontieră” mă obligă să reanalizez úi să reconsider multe elemente care intră în ecuaĠia
aceasta. Voi aborda doar două úi anume: regula rang-mărime úi raportul mărimea oraúului-distanĠă-
puterea de influenĠă.
Regula rang-mărime, din punct de vedere al fenomenelor de frontieră, poate rămânea
valabilă, dar fără să putem încadra oraúele în raporturi matematice proporĠionale. RelaĠia proporĠională
între (P)-populaĠie úi (N)-rang este alterată de variabile ponderale, care intervin frecvent în ecuaĠia
acestei relaĠii. Mărimea este o variabilă foarte volatilă în condiĠiile „proceselor frontierei” (de exemplu
Hunedoara, Petroúani etc., a căror mărime a depins ori depinde de monoresurse). Rangul poate fi
impus sau consacrat. De exemplu: a) oraúele, care devin centre administrativ-teritoriale, cresc în rang
úi în mărime; b) aceleaúi oraúe, în condiĠiile înfiinĠării unor regiuni administrativ-teritoriale, vor
scădea ca mărime úi rang; c) rangul „locului central” va fi pierdut sau limitat în cazul centrelor de
judeĠ încadrate în „regiuni”, iar rangul centrului regional úi mărimea acestuia vor creúte.
Rangul este determinat primordial de funcĠiile oraúului, funcĠiile atrag resursele sau le
generează, iar resursele la rândul lor duc creúterea mărimii oraúului (inclusiv din punct de vedere
numeric). Proiectarea estimativă sau prospectarea mărimii oraúelor de ranguri inferioare, pe scara
380
ierarhică, pornind de la poziĠia actuală (exemplul oraúelor României – V. Surd, 2003) conduce la
concluzia că acestor oraúe, prospectate matematic prin relaĠia rang-mărime, nu li se modifică nici
poziĠia, nici rangul úi nici valoarea raportului nu se schimbă. Se schimbă doar mărimea lor. Analizând
relaĠia în contextul fenomenelor de frontieră, observ însă că acest raport primeúte valenĠe noi în sfera
geografiei politice, valenĠe care introduc în ecuaĠia influenĠei, problema „centralităĠii” úi „alterităĠii” în
raporturile de influenĠă între oraúe. În final, acest lucru poate crea tendinĠe concurenĠiale ce pot fi
speculate de eventuale „frontiere locale” sau chiar „universale”, care vor interveni în acest raport,
potenĠându-l.
Raportul mărime-distanĠă-putere de influenĠă, fundamentat în contextul acĠiunii
fenomenelor de frontieră, infirmă regula consacrată în modelul teoretic al geografiei urbane clasice. În
toate modelele din literatura geografică se afirmă că cea mai puternică legătură dintre oraú úi regiunea
sa înconjurătoare este cea economică. Geografia frontierei evidenĠiază exact fenomenul invers.
Exemplul „oraúelor istorice dispărute”, al celor cu funcĠii strict economice (istorice sau contemporane),
în special cele industriale, dar mai ales al „oraúelor simbol”, al „locurilor sacre” (I. Bădescu; D.
Dungaciu, 1995), precum Ierusalim, Mecca, etc., a căror arie de influenĠă depăúeúte úi se suprapune
peste zone multiple, demonstrează că puterea influenĠei în zonă úi perenitatea ei Ġine în primul rând de
„sentimentul spaĠiului”, de spiritul locului. Acest spirit este cel mai conservator úi mai reactiv la
agresiunile frontierelor. Atragem însă atenĠia asupra unui model, care în orice construcĠie teoretică
despre modul de acĠiune al oraúului în teritoriu, pentru configurarea zonei de influenĠă urbană s-a
dovedit valabil în toate cazurile frontierelor istorice sau contemporane. Acesta este modelul acaparării
spaĠiului înconjurător prin difuzie, asemănător teoriei ADL (Agregare prin Difuzie Limitată) a lui
Konosuke Matsushita. În toată istoria civilizaĠiei, oraúul s-a comportat în raport cu teritoriul
înconjurător ca un fractal (aici în sensul consacrat de electronică úi nu de geografie).
5.2.6. Rolul configurator (pentru zona de influenĠă) al funcĠiilor urbane,

în contextul fenomenelor frontierei
Acest rol poate fi evidenĠiat exploatând acumulările conceptual útiinĠifice din domeniul
geografiei urbane, a urbanismului, a sociologiei úi a celorlalte útiinĠe cu preocupări în domeniu. În
următoarele pagini, voi releva rolul lor, proiectându-le în câmpul de acĠiune al fenomenelor de
frontieră úi cercetându-le cu instrumentele de studiu ale frontierei.
Se útie că funcĠiile de bază ale oraúelor au existat úi s-au structurat odată cu apariĠia úi creúterea
oraúelor antice. Studiul sistematic úi clasificarea lor începe însă târziu, în 1943, prin Chauncy D.
Harris, ca o consecinĠă a proceselor „frontierei euroatlantice”, sub presiunea căreia oraúele au crescut
exploziv. Clasificarea funcĠională de bază, pe care am folosit-o în lucrările anterioare, cuprinde
381
funcĠiile: comercială, culturală, industrială úi administrativ-politică. Analiza lor sistemică, în contextul
frontierei, evidenĠiază câteva raporturi definitorii care crează zona de influenĠă a oraúului. Astfel: 1) în
construirea zonei de influenĠă, funcĠia sau funcĠiile dominante vor atrage úi vor favoriza instrumente
frontaliere specifice (evenimente útiinĠifico-academice – funcĠia culturală; instituĠii financiare úi
comerciale – funcĠia comercială; structuri politico-administrative – funcĠia administrativ-politică, etc.);
2) procesele dominante ale frontierei în zona de influenĠă, vor corespunde funcĠiilor oraúului úi
geopoliticii frontierei (dezvoltarea instituĠiilor cultural-educative; dezvoltarea reĠelei comerciale úi a
băncilor; investiĠii în domeniul industrial; dezvoltarea sistemului de transport úi comunicaĠii, etc.), dar
úi „momentelor de prag” („rupturi funcĠionale” - I. Ianoú, 2005), la care se adaugă „discordanĠele
antropogeografice”, precum risipa spaĠiilor naturale, mentalităĠile consumeriste, etc.3) între frontieră,
funcĠiile oraúului úi zona de influenĠă, se va crea un „drum critic” al evoluĠiei, în următorul mod: a)
funcĠiile oraúului crează zonele de influenĠă; b) zonele de influenĠă determină Ġintele frontierei; c)
Ġintele frontierei impun instrumentele specifice; d) instrumentele úi Ġintele nasc procesele frontierei; e)
procesele sunt expresia specifică a frontierelor în zona de influenĠă, cu presiune asupra funcĠiilor
oraúului. 4) funcĠiile dominante ale unui oraú vor determina, vor atrage úi vor favoriza obiectivele
geopolitice ale frontierei sau invers, obiectivele úi Ġintele geopolitice ale frontierei exploatând úi
potenĠând funcĠiile unui oraú; 5) între o funcĠie dominantă a oraúului, structura populaĠiei active
ocupate în această funcĠie, structura etnică a zonei de influenĠă úi geopolitica frontierei, se crează
determinări puternice, rezultând procese specifice cu impact puternic asupra zonei de influenĠă,
conducând la acea tipologie de influenĠe prezentată la analiza raportului dintre structura oraúului úi cea
a zonei de influenĠă.
5.2.7. Raporturi definitorii între conceptul frontierei, funcĠia comercială úi

zona de influenĠă urbană
Am relevat la începutul capitolului enunĠul lui I. Bodley, care menĠiona prima mare frontieră, úi
anume cea dintre popoarele tribale úi „civilizaĠie”, reprezentată de oraú. Pornind de la acest prag úi
studiind istoria marilor frontiere ale civilizaĠiei, în care oraúul a fost omniprezent, constat că funcĠia
comercială a susĠinut permanent oraúul, cu puĠine excepĠii conjunctural istorice (oraúele religioase).
EvidenĠiez úi faptul că, în stabilirea raportului dintre oraú úi zona sa de influenĠă, a intervenit
întotdeauna un element specific tuturor frontierelor úi anume „mijloacele de transport”.
În fundamentarea raportului definitoriu dintre oraú úi zona de influenĠă este suficient să folosim
acest instrument al frontierei úi vom constata evoluĠia zonelor de influenĠă urbană în raport cu funcĠia
comercială, bazată pe mijlocul de transport. La început, când deplasarea se făcea pe jos, zona de
influenĠă a unui oraú era sub 10 km. În a doua etapă, care se întinde până în sec. al XVIII-lea, zona de
382
influenĠă consacrată atingea o rază de 30 km datorită deplasării pe cai, atelaje, cămile, etc. În a treia
perioadă, úi anume sec. XIX, zona de influenĠă se întindea până la 200 km, datorită transportului pe
calea ferată „America a fost cucerită de calea ferată” (P.V. de la Blache, 1950). Singurele excepĠii
sunt date de transportul pe apă úi de caravane. A patra perioadă (sec. XX-XXI), reprezentativă pentru
frontiera europeană, se caracterizează prin faptul că mijloacele de comunicaĠie au făcut din oraúe
„staĠii” pe căile de comunicaĠie, determinând naúterea úi funcĠionarea zonelor de influenĠă suprapuse úi
interferate, în care s-a consacrat „frontiera europeană universală” (I. Bădescu, 1995).
Rolul fundamental al funcĠiei comerciale urbane în expansiunea frontierelor reiese úi din
comparaĠia raporturilor de scară în dezvoltarea oraúelor úi a zonelor de influenĠă ale acestora, în funcĠie
de caracterul frontierelor. De exemplu, frontierele care s-au bazat, în expansiunea lor, pe instrumente
comerciale, precum frontiera greacă, cea romană sau cea europeană, au creat oraúe, s-au bazat pe o
reĠea de oraúe cu zone de influenĠă foarte extinse, oraúe cu evoluĠie rapidă. Frontierele imperiale însă,
úi-au bazat expansiunea pe „forma imperială”, creând oraúe mici (cetăĠi), cu zone de influenĠă redusă,
cu evoluĠie lentă, cu reacĠii de respingere, confruntări devastatoare, etc.
5.2.8. Raporturi definitorii între conceptul frontierei, funcĠia culturală úi

În abordările anterioare asupra influenĠei oraúului în teritoriu, am structurat analiza acesteia,

adoptând modelul de analiză a geografiei urbane consacrat în literatura útiinĠifică în ultimii 100 ani.
Structurarea aceleiaúi analize, pornind însă de la „conceptul frontierei” evidenĠiază o diferenĠă de
scară asemănătoare unei comparaĠii între o reĠea de triangulaĠie geodezică de ordinul I úi alta de ordin
local. SpaĠiul conceptual, spaĠiul geografic în proiecĠie teritorială, oferit spre analiză úi observaĠie de
către conceptul frontierei, este incomparabil mai vast decât cel oferit de metodele clasice. Fac această
observaĠie, la analiza raporturilor definitorii între funcĠia culturală a oraúului úi celelalte elemente ale
ecuaĠiei, pentru că funcĠia culturală reprezintă pentru orice construcĠie teoretică necesară definirii
influenĠei urbane în spaĠiul geografic, catalizatorul fără de care această construcĠie nu rezistă úi nu
rămâne structurată.
Raporturile definitorii între funcĠia culturală a oraúului úi zona de influenĠă a acestuia, în
contextul fenomenelor de frontieră, se manifestă atât de puternic úi atât de complex încât aici se relevă
cel mai evident „răsturnarea axului frontierei matcă” (I. Bădescu, 1984; 1995) úi se produce
perenitatea influenĠei unui oraú în zona sa de influenĠă, dar mai ales în depăúirea acestei zone printr-o
expansiune a culturii frontierei etnonaĠionale, geolocale, în care oraúul în cauză ocupă „locul central”.
Răsturnarea axului frontierei se produce atunci când oraúul, din poziĠia, funcĠia sau rolul său de vector,
devine generator de influenĠă. „Frontiera culturală” generată de un oraú crează úi consacră o zonă de
383
influenĠă culturală, care poate fi lărgită considerabil de mult. ùi pentru că am făcut trimitere anterior la
lucrarea „Sincronism european úi cultură critică românească” voi apela în susĠinerea ideii mele la
fundamentările făcute în domeniul expansiunii frontierei culturale la exemplele aceluiaúi autor preluate
din frontiera culturală românească. Oraúul Blaj este simbolul expansiunii frontierei etnoromâneúti
spre vest, prin recuperarea „vârstei romane” reale a culturii úi limbii române. Nimic din frontiera
etnonaĠională românească nu este mai sugestiv pentru relevarea raportului definitoriu între frontieră,
oraú úi zona de influenĠă. „Descoperirea timpului lung roman al istoriei noastre a făcut din pretenĠia
imperialistă úi civilizatoare a statului ungar o comedie...Nu poĠi pretinde să civilizezi un popor...când
tu eúti cu 1000 de ani mai tânăr” (idem, 1995). Această lovitură dată de frontiera culturală românească
prin ùcoala Ardeleană a Blajului a fost atât de puternică încât a provocat „complexul de inferioritate
maghiar al vechimii” úi al „autohtoniei”. Iată aúadar, rolul úi nomenclatura funcĠiei culturale a unui
oraú în construirea zonei sale de influenĠă, „cartografiată” la o scară potrivită, oferită de conceptul
frontierei.
Ajungând aici, consider important să explic că prin construcĠia teoretică expusă, nu caut să
elimin sau să reconsider modelul clasic în care geografia actuală abordează problematica zonei de
influenĠă urbană úi în care oraúul este poziĠionat într-un model urban-cultural care cuprinde: oraúe
universitare, oraúe muzeu, oraúe ale evenimentelor (festivaluri, congrese, etc.). La nivelul unei
„triangulaĠii” de ordin (taxonomic) inferior, construcĠia rămâne adevărată. Aceeaúi problematică,
proiectată însă la o altă scară, îmi crează posibilitatea observaĠiei úi analizării unui spaĠiu geografic
mult mai cuprinzător. Mai mult, frontiera culturală nu este o „izobară” fizică. Formele ei de
manifestare, oportunităĠile sale, aria sa de difuzie, sunt atât de complexe încât caracterul expansiv al
fenomenului unei frontiere culturale se poate manifesta foarte activ úi durabil, având ca loc central un
oraú, acelaúi caracter putându-se manifesta pulsatoriu sau putând renaúte după o lungă perioadă de
adormire, ca o „sămânĠă” valoroasă care aúteaptă momentul potrivit pentru a încolĠi. Acest fapt
depinde însă foarte mult de un proces reprezentativ al fiecărei frontiere culturale, proces abordat úi în
lucrări anterioare (B. Păcurar, 2009) úi anume procesul creării, formării úi circulaĠiei elitei culturale a
oraúului în cauză, cea mai capabilă să genereze acea frontieră geolocală (demolocală) care va
configura úi va defini în modul cel mai reprezentativ úi durabil zona de influenĠă a oraúului.
Dacă rămân consecvent asumpĠiei făcute într-un studiu mai vechi prin care afirmam că „...nu
există oraú fără spaĠiu de influenĠă, iar acesta este determinat de capacitatea oraúului de a-l crea”
(idem, 2009), proiectând problematica în spaĠiul istoriei geografiei urbane, constat că toate frontierele
s-au bazat pe oraúe, care úi-au construit la rândul lor instrumente, corespunzător epocii, prin care au
realizat procese de frontieră determinante în configurarea zonelor de influenĠă. Oraúele au reprezentat
acele „bacterii” (I. Ianoú, 2005) generatoare de civilizaĠie, care prin capacităĠile lor frontaliere au
384
acaparat prin agregare (K. Matsushita, preluat din I. Ianoú, 2005) spaĠii tot mai mari (zone de influenĠă)
în funcĠie de caracterul frontierei, de instrumentele frontierei úi de spiritul locului.
Un alt câmp de manifestare, în care funcĠia culturală a oraúului se pune în valoare sistemică
prin raportarea influenĠei sale la conceptul frontierei, este cel al „logisticii instituĠionale” (I. Bădescu,
1995)
Am observat că prin expansiunea unei frontiere, mai ales a frontierei euroatlantice, într-un oraú,
creúte cel mai puternic acel „spaĠiu social” care se manifestă prin: a) creúterea numerică a populaĠiei
oraúului; b) extinderea peisajului antropic; c) aglomerarea fizionomiei oraúului; d) complicarea
relaĠiilor structurale; e) creúterea numerică úi valorică a capacităĠilor infrastructurale (devin mai
persuasive pentru celelalte spaĠii geografice); f) evoluĠia funcĠiilor oraúului (se înmulĠesc, scad, se
specializează, se întăresc, se schimbă, etc.).
În „pattern-ul” acestui spaĠiu social se remarcă, prin poziĠia lor ierarhică în sociosistemul
funcĠiei culturale, „grupurile” (idem, 1995). Acestea se configurează în câmpul sistemic: frontieră-
oraú-spaĠiu geografic, ca vehicule úi generatori, cultivatori úi conservatori ai relaĠiilor dintre părĠile
noului spaĠiu construit prin înaintarea frontierei. Aúa numitele „grupuri logistice” (idem, 1995) îúi
asigură această denumire tocmai prin relaĠia esenĠială pe care o au în instituĠia frontierei úi în procesele
ei. Aceste grupuri logistice pot integra sau dezintegra un spaĠiu geografic de influenĠă prin atracĠie,
impresionare, atac asupra grupurilor logistice locale, înlocuirea grupurilor locale, etc.
Prin instrumentul „grupurilor logistice”, orice instituĠie creată în procesele frontierei primeúte
sensul de „sistem de gândire úi sistem de acĠiune” (I. Bădescu, 1984; 1995) menit să poată controla
spaĠii tot mai mari, generate de înaintarea frontierei. Înaintarea frontierei asociază fenomene precum
creúterea „grupurilor” în oraú, expansiunea spaĠiului social urban, creúterea instituĠiilor oraúului úi
creúterea logistică a instituĠiilor frontierei. Vom constata úi apariĠia raporturilor sistemice între rangul,
mărimea unui oraú úi zona de influenĠă. De exemplu, frontiera sistemelor globaliste crează instituĠii
mondiale precum bănci, corporaĠii, organizaĠii transnaĠionale, pan-idei, religii, imperii (economice,
ideologice, culturale, etc.), fără graniĠe, foarte mobile, „virtuale” úi necontrolabile. În consecinĠă, în
evoluĠia „sistemelor de gândire”, funcĠia culturală va configura raporturi definitorii între frontieră-oraú-
zonă de influenĠă, astfel: a) în sistemele frontierelor mondiale, oraúele dobândesc roluri tot mai active;
b) oraúele devin baza logistică a instituĠiilor culturale (cultură spirituală, útiinĠifico-tehnică, materială,
etc.; c) instituĠiile apar în mod obiectiv, dar úi programat; d) instituĠiile oraúului cresc normal sau
patologic; e) oraúele sunt obligate să se adapteze úi să preia de la statul depăúit uneori instituĠional,
roluri úi funcĠii, dar úi să gândească, prin grupurile sale logistice, noua relaĠionare instituĠională cu
statul precum controlul úi administrarea propriei zone de influenĠă pe de o parte, iar pe de alta pentru a
se reaúeza într-un sistem integrat de protecĠie în faĠa agresiunii „instituĠionalismului mondial”. Aici
intervine funcĠia culturală a unui oraú realizată în mod deosebit prin „logistica instituĠională” úi prin
385
„grupurile logistice”. Elitele oraúului vor fi cele care vor câútiga sau vor pierde „războiul sistemelor de
gândire”. Zona de influenĠă a unui oraú va fi aúadar spaĠiul de manifestare úi de concretizare în
„teritoriu” a valorii „grupurilor logistice”, în cadrul acestui „război al sistemelor de gândire”.
5.2.9. Raporturi definitorii între conceptul frontierei, funcĠia administrativ-politică úi

Rememorând o afirmaĠie anterioară, revin úi întăresc că toate marile frontiere ale umanităĠii s-
au bazat în expansiunea lor pe oraúe. Dar aceste oraúe au devenit vectori consacraĠi ai frontierei din
momentul în care au fost investite cu funcĠii administrative úi politice. Între cele două funcĠii
(administrativă úi politică) au fost úi sunt úi în prezent delimitări formale sau obiective, dar niciodată
absolute úi cu atât mai mult dihotomice. Este foarte greu de făcut o separare între funcĠiile
administrativă úi politică ale unui oraú, mai ales la anumite nivele taxonomice ale analizei. De aceea
consider că rolurile administrativ úi politic ale unui oraú, atunci când oraúul este investit cu acestea,
pot fi integrate în acelaúi subsistem funcĠional, doar la nivele ierarhice sau mai concret în cazul
investirii acelui oraú cu funcĠie politică (administrativ-politică).
Spre deosebire de celelalte categorii de funcĠii urbane, cea administrativ-politică este
reprezentativă úi printr-o determinare chibzuită, în urma unor analize complexe din care nu lipsesc
disputele úi rivalităĠile, dar care elimină mai mult sau mai puĠin obiectiv apariĠia spontană (V. Surd,
1989). Această consideraĠie depăúeúte de multă vreme nivelul asumpĠiei, consacrându-se ca rezultat al
unor acumulări teoretice úi practice care demonstrează ideea. Coroborând această idee cu cea susĠinută
anterior prin care afirm că geopolitica frontierei determină poziĠia oraúului în configurarea zonei de
influenĠă, pot conduce raĠionamentul către altă asumpĠie úi anume aceea că funcĠia administrativ-
politică a oraúului configurează zona de influenĠă în primul rând prin „organizarea spaĠiului
geografic”, „prin construcĠii instituĠionale” (R. Săgeată, 2003) care servesc un spaĠiu geografic, de
foarte multe ori mult mai extins decât la alte funcĠii. Totul depinde de nomenclatura oraúului în
structurile sau suprastructurile geospaĠiale (sociogeospaĠiale) naĠionale, continental-regionale úi
internaĠionale.
În raport cu geopolitica unei frontiere, un oraú poate dobândi funcĠii administrativ-politice cu
influenĠe mai mari sau mai mici în spaĠiul geografic, influenĠe care prin suprapunere vor configura
zona de influenĠă urbană. Mai trebuie luat în considerare încă un element important în ecuaĠia acestei
analize, acela că un oraú cu funcĠii administrativ-politice va face parte, întotdeauna, dintr-un sistem de
oraúe. Acest sistem se va constitui într-o reĠea de bază, în care oraúele, în funcĠie de rangul úi rolul lor
în câmpul de manifestare al frontierelor, vor fi „puncte de triangulaĠie” în baza matematică a
„cartografierii” fiecărei frontiere. În acest fel, raportat la nivelul holarhic al fenomenului de frontieră,
386
un oraú prin „construcĠiile sale instituĠionale” îúi va exercita influenĠa asupra unui spaĠiu geografic pe
care îl va configura prin suprapunerea spaĠiilor geososciale („spaĠii sociale” - F. Ipatiov, 1996) úi pe
care îl va defini în propria zonă de influenĠă. Spre exemplu, în câmpul frontierei etnonaĠionale
româneúti, începând cu anul 1968, teritoriul naĠional este împărĠit în 41 de judeĠe plus oraúul Bucureúti.
În fiecare din aceste diviziuni teritoriale se construieúte un spaĠiu geografic judeĠean, care este
consacrat ca „zonă de influenĠă” pentru fiecare reúedinĠă de judeĠ. Acest lucru se datorează în primul
rând funcĠiei administrativ-politice dobândite de fiecare reúedinĠă prin investire oficială. La un nivel
taxonomic inferior avem „centrele comunale” a căror zonă de influenĠă rezultă din diviziunea
administrativă a judeĠului. Nivelul holarhic superior reúedinĠelor de judeĠ este „oraúul capitală” a cărui
zonă de influenĠă, din punct de vedere administrativ, este întregul teritoriu naĠional. Dar odată cu
eforturile de integrare a României în Uniunea Europeană, în câmpul administrativ-politic al spaĠiului
geografic românesc a apărut o nouă categorie administrativ-geografică: regiunea de dezvoltare. Cele
opt regiuni de dezvoltare din România au fiecare câte un „centru de dezvoltare”, funcĠie îndeplinită de
opt oraúe.
Dacă rememorăm istoria geografiei administrativ-teritoriale a României din ultimii 100 de ani,
vom constata că oraúele reúedinĠă de Ġinut úi oraúele reúedinĠă de judeĠ au fost úi sunt expresii
administrativ-politice ale fenomenelor de frontieră care s-au manifestat în spaĠiul geografic românesc
(etnonaĠională: 1918-1950; kominternistă: 1950-1968; etnonaĠională: 1968-1989; europeană: 1990-
prezent).
Depăúind acest nivel taxonomic úi trecând la suprastructuri, înregistrăm în spaĠiile geografice
internaĠionale oraúe cu funcĠii administrativ-politice reprezentative pentru fenomenul frontierei
europene, euroatlantice sau pentru alte frontiere globaliste. Continentul european are în spaĠiul său
geografic adevărate „capitale” ale unor sociogeosisteme precum Sistemul urban Bruxelles-Strasbourg-
Luxemburg, care reprezintă „capitalele” Uniunii Europene; Bruxelles, „capitala” NATO; Viena, care
găzduieúte sediul central al OPEC, etc. Pe continentul american găsim Washington DC, „capitala”
Băncii Mondiale úi a Fondului Monetar InternaĠional, etc. Privind retrospectiv se relevă faptul că
marile frontiere istorice au avut capitalele lor suprastatale (BizanĠ, Roma, Istanbul, Viena, Moscova,
etc.).
În concluzie, fără o tratare completă a problematicii se relevă totuúi că toate frontierele îúi
impun „expansiunea” prin oraúe, fiecare frontieră are specificitatea sa, iar spaĠiul geografic
înregistrează evoluĠii urbane în care o parte dintre oraúe dobândesc funcĠii administrativ-politice. Zona
de influenĠă a unui oraú se defineúte până la urmă prin suprapunerea „sociogeospaĠiilor” generate de
fenomenul frontierei în teritoriul „repartizat” (oficial sau semioficial) unui oraú, prin acte normative
naĠionale úi internaĠionale, de drept juridic naĠional úi internaĠional, tratate ratificate ú.a.
387
Configurarea úi definirea zonei de influenĠă urbană pornind de la conceptul frontierei nu este
aúadar „o expansiune simplă”, prin difuzarea trăsăturilor oraúului într-o „arie geografică”, ci o
„expansiune complexă” (F. Ipatiov, 1996). Fenomenul de frontieră ca „fenomen social total” (I.
Bădescu, 1995) acaparează spaĠiul geografic în etape úi pe spaĠii specializate, între care spaĠiul social
ocupă un loc important. Oraúul, în acest „sociogeosistem”, ocupă locul central tocmai prin structura,
calităĠile úi funcĠiile sale. Acest fenomen a fost evident încă din perioada în care oraúul trăia din
exploatarea hinterlandului.
În consecinĠă, definirea zonei de influenĠă urbană, în contextul acĠiunii fenomenelor de
frontieră trebuie făcută întotdeauna pornind de la analiza unor raporturi care intervin úi se consolidează
între fenomenul frontierei, oraú úi spaĠiul geografic specific ce se configurează în urma confruntării úi
relaĠionării primelor două elemente din această complexă relaĠie sistemică. Această zonă va dobândi o
personalitate definită prin sinteza elementelor structurale ale sistemului geolocal, cu trăsăturile
frontierelor, rezultând un nou mod de organizare sistemică a spaĠiului geografic.
5.3. Taxonomia fenomenelor frontierei în geografia geosistemului Cluj-Napoca
Am afirmat la punctul anterior al acestui capitol că oraúul a făcut úi face parte, permanent, din
sistemele “construite” de frontiere, unde ocupă poziĠii sistemice multiple. Municipiul Cluj-Napoca
este un geosistem complex, care, raportat la fenomenele frontierei, este în totalitate o construcĠie a
“frontierelor”. Literatura geografică, istorică sau antropologică nu a abordat până în prezent istoria
municipiului prin raportare explicită la fenomenele frontierei. Demersul nostru urmăreúte “atacarea” úi
documentarea acestui aspect, motiv pentru care considerăm necesară fundamentarea unei taxonomii a
frontierelor istorice care au “construit” acest oraú. Evident că geosistemul urban Cluj-Napoca, fiind un
element holarhic al suprasistemelor spaĠiale configurate istoric de fenomenele frontierei, toate
frontierele care au cucerit spaĠiul românesc úi-au marcat amprenta definitorie asupra Clujului.
Clasificarea pe care o avansez nu urmăreúte taxonomii multicriteriale, spaĠiul úi volumul de
abordare ar fi prea mari úi întinse. Taxonomia mea se bazează, mai ales, pe principiul “istoric”.
Aúadar, frontierele care au construit istoria acestui oraú, de la origini úi până în prezent, sunt prezentate
în următorul tablou taxonomic:
388
Fig. 134. Tabloul frontierelor istorice în geosistemul Cluj-Napoca
Alături de o taxonomie a fenomenelor frontierei în geosistemul Cluj-Napoca, bazată pe

criteriul istorismului, mai avansez o alta, bazată pe criteriul vectorial. Pe baza acestui criteriu, împart
frontierele expansionare care cuprind (în istorie) geosistemul Cluj-Napoca în: 1) frontiere
autoexpansive úi 2) frontiere vectoriale.
Frontierele autoexpansive sunt cele care s-au manifestat úi au marcat geografia Clujului prin
propriile forĠe (ideologice, materiale úi umane). Frontierele vectoriale sunt cele care s-au folosit în
expansiunea lor de vectori pe care i-au folosit úi asimilat în sistemul fenomenului pentru atingerea
Ġintelor spaĠiale. Tabloul fenomenelor frontierei în spaĠiul geosistemului Cluj-Napoca, conform
criteriului vectorial, este următorul:
1. frontiere autoexpansive:
1.1.) frontiera etnonaĠională; 1.3.) frontiera germană;
1.2.) frontiera romană; 1.4.) frontiera europeană.
2. frontiere vectoriale:
2.1.) frontiera iudaică - vectori:
- frontiera iudeocreútină (vectorul ortodox úi vectorul catolic);
2.2.) frontiera catolică - vectori:

- frontiera maghiară;
- frontiera imperială;
389
2.3.) frontiera maghiară - vectori:
- frontiera catolică;
- frontierele imperiale: austriac; otoman; sovietic;
- frontiera nazistă;
- frontiera europeană (resuscitarea Mitteleuropei)
Aceste frontiere, unele “locale”, altele “universale”, unele “interne”, altele “externe”, au
“locurile centrale” úi generatoare în teritorii mai îndepărtate sau mai apropiate de locul geocartografic
al municipiului Cluj-Napoca. Harta principalelor spaĠii frontaliere cu acĠiune asupra geosistemului
Cluj-Napoca este următoarea:
Fig. 135. Principalele direcĠii de acĠiune ale frontierelor asupra geosistemului urban Cluj-Napoca
în ultimii 2000 de ani
Fiecare dintre frontierele evidenĠiate úi-au lăsat în geografia municipiului Cluj-Napoca

amprente definitorii, din care municipiul s-a configurat úi structurat evolutiv până la pattern-ul actual.
Unele dintre ele sunt evidente în geografia prezentului urban prin construcĠii materiale, altele prin
construcĠii instituĠionale; toate însă au construit un oraú cultural-spiritual, emblematic, chiar dacă doar
în plan naĠional sau regional.
La punctul următor, voi evidenĠia sistemic amprenta patternală a fiecăreia dintre frontierele
tabloului propus, în construcĠia úi evoluĠia geografică a municipiului Cluj-Napoca. La acest punct însă,
doresc să abordez o sumară úi modestă fundamentare a frontierei iudeocreútine, prin care punctul meu
de vedere se raliază la concepĠia cvasiunanimei păreri a “lumii culturale”, conform căreia cultura
europeană, actuală úi consacrată, este rodul ideologiei úi religiei iudeocreútine (M. Eliade, 1949; O.
Drimba, 1985; P. ğuĠea, 1992; A. Marga, 2009).
390
Frontiera iudeocreútină îúi are rădăcinile úi puterea în “rolul profetismului în istoria religioasă
a lui Israel”, pornit de la cele două categorii de profeĠi: “culturali” úi “scripturari” (M. Eliade, 1949),
care vor cântări foarte mult în evoluĠia eshatologiei “poporului ales” de mai târziu.
Momentul Ezdra declanúează o revoluĠie în religia iudaică: prin introducerea textelor scrise în
explicarea “legii”; prin modelul cărturarului care devine etalon de conduită religioasă, dar mai ales
prin generarea úi consacrarea definitivă úi definitorie pentru viitoarea frontieră iudaică, a tensiunii
dintre cele două tendinĠe religioase care vor marca această frontieră până în ziua de azi:
“universalistă” úi “naĠionalistă” (idem.).
În toată istoria modernă úi postmodernă (inclusiv a geosistemului Cluj-Napoca), regăsim acest
antagonism ideologic; frontierele etnonaĠională, iudeocreútină, comunistă, euroatlantică, etc., vor
frământa această dispută cu periodice înclinări de balanĠă, conjuncturale. SpaĠiul geografic Cluj-
Napoca va deveni în istorie un adevărat spaĠiu de confruntare frontalieră (V. Surd, B. Păcurar, 2010)
între cele două concepĠii: naĠionalistă úi universalistă.
Acest prim “moment” se continuă cu etapa Ben Sirah, care consolidează, în ideologia
frontierei iudaice, antagonismul frontalier de mai târziu dintre “puritatea legii” úi “cosmopolitismul úi
universalismul celor bogaĠi”, în fond germenii viitoarei ideologii comuniste a luptei de clasă.
Geografia istorică a municipiului Cluj-Napoca va fi reprezentativ marcată de această
ideologie mai târziu, în perioada expansiunii frontierei comuniste.
ReacĠia de sinteză dintre iudaism úi elenism va constitui un alt reper frontalier istoric în
evoluĠia frontierei iudeo-creútine. Aripa universalistă a frontierei iudaice conútientizează că
expansiunea ideologiei sale pentru atingerea Ġelului său eshatologic nu este posibilă fără un vector
puternic. Acest vector va fi găsit în elenism, o cultură cu tendinĠe expansioniste care stăpânea deja de
câteva sute de ani resorturile invenĠiei sale úi anume moneda. Elenismul va influenĠa puternic úi
definitiv ideologia iudaică, atât cea a aripii universaliste cât úi pe a celei naĠionaliste. Este de fapt
prima reacĠie controlată, generatoare ulterior de frontieră controlată din istoria scrisă. Se manifestă
aúadar prin acelaúi Ben Sirah prima dată viitorul concept de patriotism activist / activ. Această
perioadă culminează în evoluĠia frontierei iudaice cu o dihotomie între iudaism úi păgânism (elenism),
care va duce la primele scrieri apocaliptice: “Daniel”, “Enoch – I” úi se preiau astfel scrieri vechi,
mituri religioase în care apare triumful iminent al lui Israel. Atât de puternică a devenit aceasta
ideologie eshatologică încât úi astăzi, după 2000 de ani, conceptele de popor sfânt úi popor ales sunt
dominante în cultura europeană.
Subsistemul funcĠional religios din municipiul Cluj-Napoca este absolut dominat úi azi de
această ideologie iudaică.
Naúterea creútinismului se bazează pe fermentul mesianic úi eshatologic evreiesc. Primii
creútini, evreii din Ierusalim, erau o “sectă apocaliptică înăuntrul iudaismului palestinian” (M. Eliade,
391
1949), care cristalizează în jurul ÎnvăĠătorului înviat o întreagă mitologie. Din acest “moment”, pentru
ei úi pentru viitorul omenirii creútine se însămânĠează elementele frontierei iudeocreútine:
Isus reprezintă fericirea pentru milostivi, curaĠi, blânzi, făcători de pace, cei ce plâng úi cei
prigoniĠi pentru dreptate;
începe filizofia automulĠumirii, a renunĠării;
dar Isus (conform predicii) este trimis pentru oile pierdute ale lui Israel, acesta rămânând
totuúi poporul ales al lui Dumnezeu;
cu mult mai târziu, ideologia creútină acceptă toate neamurile în ÎmpărăĠia lui Dumnezeu;
se consacră credinĠa sacrificiului pentru a trece într-o nouă viaĠă.
Naúterea bisericii creútine este considerată a fi Ziua Cincizecimii, când, conform ideologiei
creútine, apostolii sunt împuterniciĠi cu darul vorbirii în toate limbile neamurilor. Din acest moment,
scrierile creútine (în Faptele Apostolilor) vorbesc despre evoluĠia creútinismului, în care găsim inclusiv
germenii ideologiei comuniste, “întrucât toĠi credincioúii erau laolaltă úi aveau toate de obúte; ei îúi
vindeau moúiile úi averile úi le împărĠeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare“. Mai târziu, mai
exact cu două milenii, vom regăsi în ideologia comunistă lozinca ”Fiecăruia după nevoi, de la fiecare
după posibilităĠi”.
Iudeo-creútinismul (N. Perrin, 1963) precipită, prin tensiunea dintre “hebrei” úi “eleniúti”,
împrăútierea religiei úi bisericii creútine între popoarele Asiei úi Europei. Vectorul principal nu putea fi
(din nou) decât aceeaúi cultură úi civilizaĠie elenă, motiv pentru care scrierile creútine se adaptează noii
lumi: Fiul Omului (fără sens în greacă) devine Fiul lui Dumnezeu sau Domnul (Kyrios) úi apoi Isus
Christos. Lumea greacă, cea care răsturnase axa frontalieră traco-dacică úi domina Asia Mică, Marea
Mediterană úi Balcanii, devine vectorul frontalier ideal pentru creútinism. Cultura elenă era
continuatoarea culturii traco-dacice úi în cultura romană. Acest uriaú „vehicul” (vector) a fost exploatat
perfect de religia creútină, astfel că, din Siria/Antiohia, prima comunitate creútină care foloseúte pentru
prima dată denumirea de „creútinism” (Faptele Apostolilor 11:26 – E. Peterson, 1959) iradiază în
lumea elenistică (Sf. Pavel – Asia Mică, Cipru, Grecia, Macedonia, Corint, Roma). Iată de ce Mircea
Eliade (1949) afirmă: „Confruntarea unei miúcări mesianice evreieúti cu religiozitatea úi gândirea
greacă va avea consecinĠe hotărâtoare pentru dezvoltarea creútinismului”.
Adaptarea la spiritul locului úi „localizarea” frontierei iudeo-creútine îmbracă forme
particulare úi specific-fenomenologice, prin preluarea, asimilarea úi suprapunerea simbolurilor sacre
ale noilor popoare peste simbolurile iudeo-creútine. În faza I, prin folosirea vectorului elenistic, iudeo-
creútinismul renunĠă treptat la aúteptările eshatologice iudaice, dar relevă înnoiri: foloseúte vocabularul
religios elenistic (gnosis, misterion, sophia, kyrios, etc.); adoptă ideea dualistă om psihic (inferior) –
om spiritual, etc. În lumea traco-dacică, spre exemplu, se regăsesc úi azi cele mai bogate úi mai
392
interesante suprapuneri între creútinism úi religia traco-dacilor, cele mai profunde sinteze frontalier-
religioase:
drumul mortului – cele úapte vămi ale petrecerii spre rai; curios cum M. Eliade le acordă
acestora origine persană, dar astăzi este demonstrat primariatul úi vechimea mai mare a
culturii traco-dacice faĠă de cea sumeriană (cu câteva mii de ani); concluzia este că acestea
au ajuns în cultura sumeriană din cultura carpatică, traco-dacică;
folosirea ritualică a vinului, etc.
Ruptura bisericii creútine de iudaism se face târziu, fiind în fond o reacĠie de independenĠă a
„lumii noi” faĠă de „matcă” (exemplu de răsturnare a axului frontalier îl găsim úi în frontiera romană /
cultura traco-dacică; în frontiera americană / cultura europeană de mai târziu, etc.). Creútinii se
desolidarizează de “destinul naĠional al lui Israel” (Eusebius, preluat din M. Eliade, 1949), doar ca
forma de manifestare independentă a aripii universaliste faĠă de naĠionaliúti (peste timp vom vedea
cum frontiera europeană, după consolidare, începând cu frontiera romană úi apoi cu cea creútină, va
lupta pentru recâútigarea locurilor sfinte - a se vedea cruciadele, vezi înfiinĠarea statului Israel după
2000 de ani).
Etapa expansiunii frontierei iudeo-creútine în „lumea romană” a avut succes prin
proletariatul urban úi prin numărul mare de străini (inclusiv evrei) stabiliĠi în Roma.
din această perioadă se consacră „războiul psihologic” în expansiunea frontierelor. În
timpul războaielor civile, în Imperiul Roman, dar mai ales la Roma, „circulau” un mare
număr de apocalipse de origine orientală, cel mai cunoscut fiind „Oracolele Sibilinice”,
care anunĠa viitoarea úi iminenta cădere a puterii romane;
creútinismul, în secolele II-IV (perioadă de confruntare violentă, ideologică úi psihologică)
reuúeúte să se infiltreze peste tot în imperiu, în toate straturile sociale, până la familia
imperială;
creútinismul se manifestă ca o doctrină a creaĠiei (făptura nouă; omul nou; omenirea nouă);
glorifică CreaĠia, binecuvântează viaĠa, dar insinuează tot mai persuasiv în mentalitatea
publică atitudini de refuz al vieĠii (ascetism, monahism, elogiul fecioriei, etc.);
în prima fază (până la consolidarea sa), creútinismul cultivă cu agresivitate ortodoxia
(Roma era singurul centru ortodox în acel moment), pentru ca ulterior să renunĠe la aceasta,
cultivând spiritul hegemonic universalist.
Lovitura fatală pe care iudeo-creútinismul o dă civilizaĠiilor europene, cu deosebire celei
romane (care la rândul ei degradase civilizaĠiile elenă úi tracodacică), este caracterizată de:
fenomenul degenerării societăĠii imperiale prin neascultare, desconsiderare, sabotare, etc.;
fenomenul de autonomizare a societăĠii úi degradarea autorităĠii centrale (după cum se poate
observa, conform principiului recursivităĠii istoriei, fenomenul a mai fost ulterior
393
experimentat la distrugerea imperiilor úi înfiinĠarea statelor naĠionale; construirea unor
structuri supranaĠionale precum NATO, OrganizaĠia NaĠiunilor Unite, Uniunea Europeană,
etc.; subminarea puterilor statelor naĠionale, actuale, úi construirea unei strategii geopolitice
de „regionalizare” în momentul actual);
prăbuúirea civilizaĠiei urbane (antice) care a declanúat procesul de omologare (statuare,
oficializare) úi de unificare a tradiĠiilor religioase precreútine, cu rol foarte important în: 1)
distrugerea societăĠii urbane romane; 2) diluarea societăĠii urbane într-un spaĠiu difuz de
civilizaĠie; 3) reconstruirea spaĠiului religios úi 4) reconstruirea oraúelor ca locuri centrale
pentru frontiera religioasă creútină; în final, oraúele imperiului, care reprezentau esenĠa
civilizaĠiei imperiale romane, decad iremediabil (ex. Nimes, Toulouse sau Bordeaux, care
avuseseră 200-300 ha suprafaĠă fiecare úi o populaĠie de circa 50000 de locuitori în sec. al
IV-lea, abia depăúesc 20-25 ha cu o populaĠie medie de circa 6000 de locuitori). Din acest
moment, biserica creútină preia iniĠiativa úi domină din ce în ce mai mult întreg spaĠiul
european apusean, moment din care începe organizarea ofensivei asupra Răsăritului, care,
în spaĠiul central european úi mai ales dacic, păstrează o reacĠie de respingere faĠă de
creútinism.
spaĠiul dacic va fi practic ultimul mare spaĠiu cu civilizaĠie precreútină, pe care frontiera
iudeo-creútină apuseană, de acum evoluată în frontiera catolică îl cucereúte, aceasta vizând
úi disputând acest spaĠiu cu frontiera bizantină. Din păcate, într-un mod de neînĠeles, acest
proces al frontierei a fost preluat úi acceptat de ideologia frontierei etnonaĠionale
româneúti, drept un element de inferioritate. ExplicaĠia istorică, logică úi materială, pe care,
în ultimii 20 de ani, tot mai mulĠi istorici, antropologi, etc., o conútientizează, este cu totul
alta. Această rezistenĠă úi respingere la frontiera iudeo-creútină a fost posibilă prin
vechimea úi soliditatea culturii úi civilizaĠiei ancestrale a poporului traco-dac, cel mai
vechi neam úi cea mai veche civilizaĠie istorică din lume (N. Densuúianu; I.C. Drăgan; L.P.
FranĠev; V.I. Georgiev; M. GhimbuĠaú; F.P. Girard; P. Mackinder; P. Oltean; D. Protase; G.
Stroe; V. Titov; P.L. Tonciulescu; N. Vlassa, etc.).
vectorul frontalier pe care frontiera catolică îl va găsi úi îl va „cultiva” în exces pentru
ocuparea acestui spaĠiu, în care municipiul Cluj-Napoca, ocupă locul central, a fost
regalitatea maghiară prin a cărui „catolicizare” úi investire cu rol de „magister militiae” (I.
Bădescu, 1995), frontiera catolică a Ġintit úi a atins în parte două obiective: oprirea
raidurilor prădătoare ale triburilor ungureúti în Europa Occidentală úi cucerirea spaĠiului
dacic (vezi figura nr. 136).
394
Fig. 136. Regiunile úi anii în care au avut loc incursiunile ungurilor
în sec. al X-lea d.Chr. (prelucrare după O. Drimba, 1987)
În acest „moment” (mileniul II, secolul I) începe perioada expansionară a frontierelor externe,
inclusiv a celei iudeo-creútine prin frontiera catolică, germană úi maghiară, asupra spaĠiului geografic
în care exista vechiul Clus úi Napoca úi viitoarea Cluj-Napoca.
Prezentarea succintă a punctului meu de vedere asupra evoluĠiei úi impactului frontalier al
frontierei iudeocreútine în spaĠiul european úi inclusiv în cel daco-românesc (Cluj-Napoca) poate fi
schiĠată în următoarea structură concluzivă:
frontiera iudeo-creútină s-a născut úi a cuprins lumea romană ca o necesitate obiectivă la
decăderea úi degradarea societăĠii imperiale romane úi elene;
frontiera iudeo-creútină a învins úi a cucerit Europa prin valorile ei spirituale úi morale ca
alternativă la decadenĠa momentului úi lipsa unei eschatologii la popoarele europene;
o asemenea frontieră era inevitabilă pentru evoluĠia socioantropologică a lumii úi se pare că
singurul neam capabil să o cultive úi să o dezvolte era poporul evreu;
evoluĠia frontierei, în expansiunea sa, a fost, în toĠi aceúti 2000 de ani, marcată de tensiunea
biblică generată de eschatologia poporului evreu, în ideologia spirituală a frontierei iudaice.
5.4. Cluj-Napoca, o construcĠie a „frontierelor”
Am afirmat la punctul anterior că fiecare dintre frontierele care au acĠionat asupra municipiului
Cluj-Napoca a lăsat în geografia acestuia amprente definitorii din care municipiul s-a configurat úi s-a
structurat evolutiv până la actualul pattern. Unele frontiere sunt evidente în geografia prezentului urban
prin construcĠii materiale, arhitecturale, altele prin construcĠii instituĠionale, prin structuri culturale,
spirituale, prin mentalităĠi, tradiĠii, artă úi toate prin relaĠii intersistemice între elemente, stări, etc. Prin
ce sunt definitorii fiecare dintre ele în geografia municipiului Cluj-Napoca, voi releva în cadrul unor
395
schiĠe geofrontaliere definitorii úi din a căror însumare geoanalitică va rezulta că geosistemul urban
Cluj-Napoca este o construcĠie a frontierelor.
5.4.1. Amprenta frontierei dacoromâne în geografia municipiului Cluj-Napoca
Dintre toate frontierele care au construit ori au marcat construcĠia geosistemului urban Cluj-
Napoca, cea etnonaĠională cuprinde spaĠiul úi timpul, cele mai mari. Frontiera dacoromână este
fundamental ancestrală în sistemul frontierelor geosistemice. Ea impune, atunci când o raportăm ca
suport constructiv al municipiului Cluj-Napoca, ancestralitatea prin rădăcinile arheologice înfipte în
locul Cluj-Napoca: 1) cultura Starcevo-Criú, la Gura Baciului – aúezarea aparĠinând culturii „Criú” la
Mănăútur; 2) vase ceramice din Cultura Turdaú (în PiaĠa Unirii din Cluj-Napoca); 3) aúezările din
Cultura CoĠofeni la Mănăútur, CetăĠuie, Pădurea Hoia, Cluj-Napoca – Muzeul de Istorie al
Transilvaniei, FânaĠele Clujului, Dealul Feleacului; 4) Cultura Hallstatt A-1 în zona Gării, în Pădurea
Hoia 5) Cultura Sighiúoara - epoca bronzului - Floreúti, Cetatea Fetei, Gilău; 6) Cultura „dacică
timpurie” - epoca fierului – Mănăútur; 7) Cultura La Tène (coiful de bronz placat cu foiĠă de aur -
Apahida; mormintele dacice de incineraĠie úi celtice de la Apahida, necropola dacică de la Dezmir,
vasele mari „bitroconice”, mult mai vechi decât presupusele urme celtice, deci dacice, „inelul de
buclă” dacic; 8) aúezarea dacică la 300 metri vest de Băile Someúeni.
Numele locului Cluj-Napoca: Napoca = „Napuca” (Ptolemeu III) provine de la tribul
Naparis sau Napei (V. Pârvan; I. I. Rusu); Clusium = numele cetăĠii-stat etrusce în numele
Castrum Clus (tot mai multe susĠineri asupra originii periplului etrusc din CarpaĠii Apuseni – P. L.
Tonciulescu; E. Delcea, 2000).
în anul 107-108 d. Chr., Cluj-Napoca era un vicus (aúezare);
în 117 d. Chr., sinteza frontierei romane cu cea dacică ridică aúezarea Cluj-Napoca la
rangul de municipiu (Municipium Aelium Hadrianum Napocense);
secolul al II-lea d. Chr. este perioada de colonie (Colonia Aurelia Napoca), iar pe parcursul
secolelor II-III este capitala Daciei Porolissensis;
în secolele II-III, izvoarele ne confirmă deja în aúezare cetăĠeni ai capitalei cu nume dacice
(Dizo, Eptala, Tzinta, Tzinto, Aurelius Duda, A. Dacianus, Bitus, Junio, Negrinus,
Donatus);
în sec. IV, aúezarea deĠinea deja primele monumente creútine – primele dovezi ale
creútinismului;
în sec. V-VI, în localitatea Floreúti exista o cetate dacică, iar în cartierul Baciu s-au
descoperit vase dacoromâne din sec. IV;
396
secolele VIII-IX este perioada ce se evidenĠiază prin necropole de incinerare în zona
Someúeni;
în sec. X, cetatea lui Gelu este menĠionată lângă Someú; dacă Anonimus în Gesta
Hungarorum scrie despre castrum aúezat lângă (nu departe) de Someú, cea mai veridică
opĠiune este viitorul Castrum Clus, mai concret la cetatea de pământ din Mănăútur;
Castrul Mănăútur îúi continuă existenĠa úi peste valul dacic de pământ se ridică noul val al
cetăĠii pe care o vor stăpâni în viitor cuceritorii;
în zona actualei străzi Traian Moúoiu exista în sec. X o mare necropolă, aparĠinând
populaĠiei locale;
confirmarea Terrei Ultrasilvana din sec. X-XI, Gyla (dux magnus et potens) úi a oraúului
mare construit odinioară de romani (Civitas magna in Erdelew);
în cronica luptelor dintre unguri, conduúi de Solomon, úi pecenego-cumani conduúi de Osul
(Oslu) se confirmă involuntar úi indirect existenĠa localităĠii Cluss, dar mai important este
că numele de Osul este dacoromân consacrat istoric (a se vedea numele Banului
Severinului la 1240 – acelaúi nume; Valea Oslea; localitatea Oslea din judeĠul Gorj; MunĠii
Oslea din judeĠul MehedinĠi);
în sec. XII, în vatra actuală a aúezării (PiaĠa Unirii – Biserica Sf. Mihail) exista un cimitir
creútin cu morminte aúezate pe direcĠia est-vest (rit bizantin); descoperirile arheologice din
anii 1950-1951 confirmă existenĠa de schelete de adulĠi úi copii;
la 1453, populaĠia românească din urbe, cu toate opreliútile pentru aúezare/localizare
număra circa 1000 de locuitori, dintr-o populaĠie de 6000 de locuitori (germani – 2500;
unguri, în creútere, cu 2100-2400 úi români 1000);
în sec. al XVI-lea, când oraúul Cluj era considerat un oraú mare úi bine clădit, cu ziduri
puternice úi numeroase turnuri, construite în întregime din piatră, cu cele mai frumoase case
úi uliĠi, acesta avea úi trei suburbii locuite de saúi, unguri úi români;
la Cluj-Napoca, în 1571, are loc primul sinod al preoĠilor ortodocúi;
din Cluj-Napoca, unificatorul Mihai Viteazul va trimite către Curtea din Viena refuzul
părăsirii Transilvaniei; judele oraúului era românul Andrei Stâncel;
perioada 1300-1600 este o etapă istorică în care patrimoniul românesc rural este sistematic
înglobat în proprietatea oraúului; aici putem vorbi de moúiile Bochteluke (fostă a
voievodului de Maramureú); Vndatelek (după 1316); Feleacu (28 ianuarie 1367); Cojocna
(1470); Feiurdeni (1470-1493); Săcel úi Filea de Jos (1526, respectiv 1562); Vâlcele úi
Mărtineúti (1529); Banabic (1529); Escu (Vecz), Jurca, Lak, Giaca, Hăúmaú în 1594;
posesiunile nobililor români Chendea (Alexandru úi Gabriel), ca pedeapsă pentru refuzul
trecerii la catolicism úi a renunĠarii la ortodoxie (circa 1595); parte din Apahida (1597);
397
parte din aceste deposedări úi înglobări ale averilor rurale româneúti în zestrea urbană sunt
întărite úi de Mihai Viteazu la 1600;
începând cu sec. al XVI-lea, susĠinerea subzistenĠei oraúului Cluj-Napoca prin produse
agricole devine în cea mai mare parte apanajul românilor din zonele rurale din jurul
Clujului, dar úi din toată Transilvania „...multă românime (Kulseo olahsag)” susĠinea
iarmaroacele oraúului úi asigura viaĠa acestuia. Registrul de socoteli al oraúului Cluj din sec.
al XVI-lea (Arhivele Statului, 1989) ne oferă un tablou al funcĠiilor comerciale ale
Clujului, în care Ġărănimea românească din jur deĠine rolul dominant. Exemplu: între 1585-
1599 sunt înregistrate oficial 293 de achiziĠii pentru municipalitate (excluzând comerĠul
liber, de iarmaroc).
Tabelul 111. AchiziĠiile înregistrate oficial în Cluj-Napoca între 1585-1599
Număr de Număr de
Nr. Produse Nr. Produse
achiziĠii achiziĠii
crt. achiziĠionate crt. achiziĠionate
înregistrate înregistrate
Lemne de
1. 63 12. Unt 12
construcĠii
2. Lemne pentru foc 50 13. Alune 2
3. Seu 7 14. Raci 9
4. Furaje 49 15. Lapte 1
5. Pietre de moară 3 16. Păstrăvi 1
6. Animale 14 17. Fructe 1
7. Miere 2 18 Ouă 8
8. Păsări 28 19. Caú, brânză 1
9. Pâine 1 20. Cărbuni 3
10. Legume 1 21. Cărămizi 1
11. Cai 3 Sursa: ùt. Pascu (1974)
Fig. 137. Harta satelor

furnizoare de materii prime
pentru Cluj-Napoca în sec.
al XVI-lea (prelucrare după
ùt. Pascu, 1974)
398
secolele XV-XVI înregistrează presiunea demografică a românilor asupra oraúului interior
úi mai ales asupra dregătoriilor; de exemplu, la 1453, Toma Românul (zis Kiss) locuia în
suburbia Mănăúturului úi deĠinea dregătorii în consiliu; la 1583, cneazul David din Filea de
Sus este administratorul moúiilor româneúti „de sus” ale oraúului (Filea de Sus; Filea de
Jos; Săcel); la 1586, ùtefan Sereú (Beraru) este ales în consiliul orăúenesc al celor 100 de
bărbaĠi, iar la 1600 este ales prim jude al oraúului, ca reprezentant al jumătăĠii conscriptuale
formate din unguri, secui, slovaci (locuia pe strada Fânului); cu toate acestea, se remarcă
asociat acestui proces demografic, care va deveni fenomen, un altul úi anume maghiarizarea
numelor úi schimbarea religiei;
în aceeaúi perioadă creúte populaĠia românească, în special în suburbia estică, cea care era
deĠinută aproape 100% de români; populaĠia românească era compusă din meúteúugari,
proprietari de vii úi teren arabil, iar nobilii Dan úi RaĠ Voievod deĠineau úi funcĠii
administrative; în oraú erau înregistrate în această perioadă: 11 măcelării româneúti (două în
Cetatea Veche; trei pe str. Lungă – actualul Bulevard 21 Decembrie 1989; patru în cartierul
Străzii de Mijloc – B-dul Eroilor úi una pe str. Mănăúturului – actuala Moúilor); la
Sărbătoarea Crăciunului din 1605 s-a făcut petrecerea măcelarilor în cârciuma lui Toma
Săbierul (“Aici s-au jucat danĠuri româneúti úi ungureúti”); în 1659, măcelăriile româneúti
au comercializat 167 de boi, 44 de vite úi 123 de oi;
în 1591, administrator al oraúului era cneazul David; în 1603-1604, Toma Costea era străjer
al oraúului, Ioan Românul úi I. Paúcu erau administratori ai oraúului (între 1605-1634); soĠia
lui Mihai Românul vindea pâine oraúului (avea casă în Cluj); Gr. Dan Bătrânul, cărăuú de
lemne, avea casă în uliĠa laterală din suburbia Străzii de Mijloc; I. Românul deĠinea casă pe
UliĠa Ungurească; Registrul de dări mai consemnează în dregătorii úi meúteúuguri pe
Valentin Românul, Anton Românul, Nicolae Dan, Petru Românul, Ioan Veg úi Mihai
Geode;
majoritatea saúilor din oraú cunoaúteau úi vorbeau româneúte; există consemnări despre: un
sas care vorbeúte, la 1590, cu ùtefan Românul; Hans Hazman declară în instanĠa de
judecată că útie vorbi româneúte; ùtefan Acs declară că a vorbit româneúte cu P. Grama,
măcelar de meserie; soĠia lui A. Lakatos mărturisea la 1613 că útie limba română, etc.;
perioada 1740-1780 înglobează politica liberală a lui Iosif al II-lea, care oferă românilor din
Cluj condiĠii propice de emancipare în spaĠiul urban; tot în această perioadă creúte numărul
populaĠiei astfel că Mănăúturul devine cvasiromânesc (469 de persoane);
în 1789, negustorii români E. Mavrodin úi Constantin Ioan (aromâni) cer în scris
comisarului regal, dreptul construirii în Cluj a unei biserici româneúti ortodoxe (129 de
semnături de subscriere pentru finanĠare); la 16 ianuarie 1797, această biserică este sfinĠită;
399
Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (PetiĠia Valahilor din Transilvania) – ediĠia a
II-a din 1791 - reprezintă memoriul naĠiunii române, actul fundamental al miúcării naĠionale
româneúti din Transilvania, care va deschide o nouă epocă în afirmarea românilor în
Transilvania úi implicit în geografia politică din Cluj-Napoca; acest act a fost prezentat de
cei doi episcopi ai românilor – I. Bob úi Gh. Adamovici - úi este momentul crucial pe care
frontiera daco-română îl deschide în câmpul confruntărilor frontaliere úi care declanúează o
frontieră de reacĠie colosală împotriva naĠiunii române;
frontiera etnonaĠională (dacoromână) se manifestă în sec. XVIII foarte puternic pe plan
cultural, educaĠional; mari profesori predau în Cluj-Napoca: L. Dobra; Petru Bollyai; apar
asociaĠiile culturale Vetus Dacia úi Nova Dacia; se lansează foarte puternic teoria latinităĠii;
ultima decadă a sec. XVIII úi începutul sec. XIX suntem martorii unei ascensiuni a
populaĠiei úcolare româneúti în învăĠământul clujean: la 1794 – 27,1% din elevi erau
români; la 1795 – 32,2%; un an mai târziu – 21,7%; la 1799 – 35,9%; în acelaúi an, în
învăĠământul superior 16,64% din studenĠi erau români; în 1843, la Facultatea de Drept
studiau 44 de români (viitorii paúoptiúti);
la 1795-1796, românii ortodocúi reuúesc să îúi înalĠe prima biserică – Biserica din deal;
în martie 1801, se sfinĠeúte lăcaúul de cult greco-catolic Biserica Bob din strada Bob;
la 21 iunie 1825, greco-catolicii (românii) din Cluj cer judelui oraúului înfiinĠarea primei
úcoli triviale pentru 2000 de români uniĠi, cu predare în limba română;
raporturile demografice úi etnoconfesionale din Cluj cunosc evoluĠii foarte dinamice:
sporeúte în general numărul greco-catolicilor, ortodocúilor, dar úi al evreilor; scade însă
procentul germanilor cu 50%; creúte numărul românilor (în 1733 erau 10 familii româneúti
impozabile; în 1762 erau 23 de astfel de familii; în 1785 erau 413, iar în 1833 erau 1450 de
persoane române impozabile);
între 1830 úi 1848 se produce în Cluj un curent de ascensiune a ideilor naĠionale în spiritul
revoluĠionar francez; se cere emanciparea naĠiunilor statale; Societatea Prietenilor
Poporului (Adolf David) propunea unirea celor trei Ġări româneúti; se remarcă aici o
suprapunere a frontierei euroatlantice cu ideile frontierei dacoromâne;
anul 1848 este anul marilor frământări úi violenĠe împotriva revoluĠionarilor români pe
teritoriul oraúului; Clujul freamătă de ideile revoluĠiei române úi europene; apar diferenĠe
ireconciliabile între români úi unguri; ungurii fac arestări úi execuĠii în rândul
revoluĠionarilor români surprinúi în Cluj-Napoca (tribunii Al. Băltineanu; V. Simonis,
împuúcaĠi la Someúeni);
la 1853, se înfiinĠează în oraú prima úcoală românească;
400
în 1863, la alegerile reprezentanĠilor pentru Dieta de la Sibiu, candidatul românilor din
circumscripĠia Cluj (I.F. NegruĠiu) obĠine 778 de voturi din 1221 exprimate, aceasta fiind
dovada zdrobitoare a procentului românilor din circumscripĠie;
în mai 1864, apare prima úcoală teatrală a românilor din Transilvania, iar doi ani mai târziu
ia fiinĠă Societatea junimii studioase (româneúti) din Cluj-Napoca;
în 1867, ia fiinĠă Societatea pentru cultură românească Astra, care îúi afirmă caracterul
politic naĠionalist; ea va susĠine deschis Memorandumul românilor împotriva dualismului
austro-ungar;
se fondează în 1871 prima organizaĠie clujeană a calfelor úi meseriaúilor români
(Reuniunea Sodalilor Români din Clusiu), fiind recunoscută de oficialităĠile vremii abia în
1875; astăzi, continuatoarea de drept úi succesoarea legală a acestei organizaĠii este
AsociaĠia Patronilor úi Meseriaúilor Cluj, desemnată în februarie 2010 drept cea mai veche
organizaĠie de acest gen din Europa;
între 1872-1873, românii înfiinĠează Societatea studenĠilor români Iulia, care avea pe
insignă tricolorul românesc;
în 1874, se înfiinĠează Societatea tinerimii universitare (româneúti);
la 11-12 septembrie 1890, în Cluj se Ġine úedinĠa Comitetului Permanent al Partidului
NaĠional Român, care hotărăúte lansarea publică a Memorandumului;
la 1890, viaĠa culturală românească din interiorul oraúului devine tot mai dinamică:
Carnavalul StudenĠimii Româneúti; apariĠia Gazetei de Transilvania; manifestări
etnopatriotice; reacĠii de respingere a discriminărilor ungureúti faĠă de români, etc.;
la 8 mai 1894, peste 40000 de români afluesc în oraú pentru a protesta împotriva procesului
memorandiútilor;
ultima jumătate a sec. XIX spre sec. XX, oraúul se dezvoltă foarte mult, iar miúcarea
demografică a românilor în Cluj-Napoca va cunoaúte evoluĠii reprezentative; populaĠia
românească a oraúului la 1880 era de 3655 locuitori, pe când în 1910 era de 10009,
însemnând o creútere de 130%; românii ajung la 15% din populaĠia oraúului; în această
perioadă, un procent de 15,9% din români va emigra în două direcĠii: România úi Statele
Unite ale Americii (V. LechinĠan, 2000);
în 1904, apare la Cluj Despărtământul Clujean al Astrei, care în 1916 avea 71 de comune
afiliate, 25 de agenturi úi 25 de biblioteci;
la 1907, din cele 15 bănci cu sediul în oraú, două erau româneúti úi anume Economul (1886)
úi Vatra;
în 1913, ia fiinĠă Agentura tinerimii româneúti;
anul 1918, un an fundamental în evoluĠia frontierei dacoromâne (etnonaĠionale):
401
- la 12 octombrie, DeclaraĠia Comitetului Executiv al PNR de la Cluj-Napoca deschide
acĠiunile pentru autodeterminarea românilor;
- la 28 octombrie, la Cluj-Napoca, Amos Frâncu lansează manifestul “MoĠilor FraĠilor”
de chemare la unire úi propune nerecunoaúterea împăratului Carol de Habsburg;
- la 30 octombrie, ofiĠerimea românească din garnizoana Cluj-Napoca refuză jurământul
de credinĠă faĠă de Consiliul NaĠional Maghiar úi cere instituirea Senatului Român;
- la 3 noiembrie, se înfiinĠează Senatul úi Sfatul NaĠional Român care hotărăúte instituirea
administraĠiei româneúti în oraú úi a gărzilor militare româneúti, cu tricolor românesc úi
comandă românească;
Unirea Transilvaniei cu România úi instaurarea autorităĠii Statului Român aduce pentru oraú
un nebănuit salt evolutiv:
- suprafaĠa oraúului creúte de la 1018 ha în 1920 la 1813 ha în 1938 (creútere de circa
80%);
- între 1920-1938, în Cluj-Napoca se ridică 3357 de clădiri;
- în această perioadă se proiectează úi se construieúte cel mai frumos cartier rezidenĠial
din oraú, inclusiv până azi, úi anume Andrei Mureúanu, fiind o probă a urbanismului
românesc interbelic;
- între 1920 úi 1940, pavajul străzilor însuma 900000 m2, iar străzile principale au fost
asfaltate;
- între 1922-1940, în reĠeaua de alimentare cu apă a Clujului se investesc 150.862.504 lei
(o sumă uriaúă la acea dată);
- se construiesc noi spitale úi instituĠii medicale reprezentative: Spitalul Ortopedic;
Spitalul de Femei; Ambulatorul Policlinic; Spitalul Epidemic; Sanatoriul TBC;
Laboratorul de igienă; Institutul pentru profilaxia cancerului, etc.;
- creúterea populaĠiei oraúului este semnificativă: 83000 de locuitori în 1920, 106245 în
1930 úi 115000 locuitori în anul 1938.
dezvoltarea economică a oraúului în această perioadă atinge valori neimaginate în urmă cu
câĠiva ani:
- de la 87 de intreprinderi industriale cu 30-500 de muncitori (restul erau cu un
muncitor), apar următoarele intreprinderi: Iris (prima fabrică de ceramică fină din
România); Sfinx (fabrică de lactate); Clujeana (fabrică de spirt);
- puterea electrică instalată în industrie creúte între 1921-1928 cu 57%;
- numărul salariaĠilor din industrie între 1921-1928 creúte cu 52%;
- se încurajează concentrările de capital în metalurgie, industrie chimică, industrie textilă,
industria sticlei, ceramicii, etc.;
402
- între 1930-1935 (în plină criză economică mondială) 16 firme mari din Cluj-Napoca au
realizat beneficii de 24.500.000 lei;
- comerĠul clujean cuprindea, în 1920, un număr de 445 firme individuale úi opt societăĠi
comerciale pe acĠiuni; cinci ani mai târziu, existau 869 de firme comerciale, iar între
1925-1930, 1108 firme comerciale (1,8% din totalul României);
- în Cluj-Napoca, funcĠiona Bursa de Mărfuri;
- instituĠiile financiar-bancare úi de credit situau oraúul pe locul al II-lea din România; în
1918, existau 15 instituĠii de credit, din care două cu capital românesc; în 1925, existau
25, iar în 1929 un număr de 27 (nici în 2010 nu au existat atât de multe);
- după 1918, oraúul devine un foarte important centru de asigurări;
- finanĠele publice evidenĠiază următoarea execuĠie bugetară.
Tabelul 112. ExecuĠia bugetară a oraúului Cluj în perioada 1923-1940
Anul 1923 1925 1927 1929 1931 1932 1934/1935 1939/1940
Volumul
100 250 371 400 239 172 240 246
(%)
Sursa: Pascu ùt. (1974)
întregul sistem de învăĠământ se reorganizează úi se modernizează în perioada 1920-1940:

- în 1919 se organizează la Cluj-Napoca instruirea corpului didactic (făcută de 30
profesori universitari), necesar pentru úcolile în limba română din toată Transilvania (28
de licee de băieĠi; opt licee de fete; 60 úcoli civile úi úapte licee confesionale);
- în 1929 existau deja în oraú úapte grădiniĠe româneúti cu 958 de copii; cinci grădiniĠe
pentru minorităĠi cu 380 de copii; 11 úcoli primare cu 2674 elevi úi 15 úcoli primare
pentru minorităĠi cu 2874 de elevi;
- se înfiinĠează trei úcoli speciale: pentru retardaĠi mintal; pentru orbi úi pentru surdo-
muĠi;
- în 1939, în Cluj-Napoca, funcĠionau 14 úcoli medii teoretice (úapte în limba română úi
úapte în maghiară).
în 1919, se reorganizează învăĠământul universitar în Cluj-Napoca de către o comisie de
somităĠi universitare: S. Puúcariu; N. Iorga; D. Gusti; G. ğiteica; V. Babeú; E. RacoviĠă,
etc.;
la 3 noiembrie 1919 se deschid oficial cursurile UniversităĠii Româneúti din Cluj (2034
studenĠi în semestrul I úi 2152 studenĠi în semestrul al II-lea);
la 1 decembrie 1919 se deschide oficial stagiunea teatrală în limba română;
la 1 februarie 1920 are loc inaugurarea oficială a UniversităĠii Româneúti din Cluj-Napoca,
care avea în structură patru facultăĠi úi anume: Literatură úi filozofie; ùtiinĠe; Drept;
403
Medicină úi Farmacie; Facultatea de Literatură úi Filozofie cuprinde 20 de secĠii, în timp ce
cea de ùtiinĠe avea cinci secĠii la care se adaugă Institutul de Speologie, Grădina Botanică,
Muzeul de Biologie, Observatorul Astronomic, Institutul de Chimie úi Institutul de
Geografie; Facultatea de Medicină úi Farmacie cuprindea cinci institute de cercetare
medicală, cinci clinici, un institut de farmacie úi un institut de istorie a medicinei;
la 23 februarie 1921 se organizează prima expoziĠie a artiútilor plastici din Ardeal –
Collegium Artisticum Transilvanorum (80 de expozanĠi, 276 de tablouri úi 30 de sculpturi);
la 28 septembrie 1921, se amplasează în PiaĠa Unirii Lupa Capitolina;
în 1921 se introduce învăĠământul agricol superior de patru ani, care în 1929 devine
Academia de Înalte Studii Agricole (cu 300 de studenĠi);
în 1921, ia fiinĠă Opera Română, prima instituĠie de gen din România;
la 3 ianuarie 1922, apare la Cluj-Napoca Clubul Artistic Cluj, o uniune culturală în
domeniul artei plastice;
la 10 octombrie 1924, se înfiinĠează la Cluj-Napoca Extensiunea Universitară Cluj,
asociaĠie culturală a profesorilor universitari români, cu sediul de constituire pe str. Regală,
azi str. Bilaúcu, nr.11;
în 1929, se instituie caracterul de învăĠământ universitar al învăĠământului muzical clujean
reprezentat de Conservatorul din Cluj-Napoca;
în 1929 se înfiinĠează úi se organizează pe principii unitar-teritoriale Muzeul de Stat al
Transilvaniei;
25 octombrie 1931 este data la care se înfiinĠează organizaĠia profesional-financiară Casa
Presei (Căminul Ziariútilor) cu sediul în B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 23, cu scopul
devenirii unui centru de atracĠie pentru societatea românească a Clujului;
în 1932, se amplasează pe soclul statuii lui Matei Corvin textul explicativ redactat de N.
Iorga (pe care ungurii îl vor da jos în 1940, va fi reamplasat abia după 199 úi va fi din nou
dat jos în cadrul restaurării grupului statuar din 2010, sub presiunea UDMR úi a Ungariei);
la 11 octombrie 1944 are loc eliberarea Clujului de sub ocupaĠia maghiară úi retragerea
trupelor germane úi ungureúti din oraú; va urma o perioadă de frământări frontaliere până la
semnarea Tratatului de Pace de la Paris (octombrie 1946);
perioada 1948-1989 este o nouă epocă istorică de manifestare expansivă a frontierei
dacoromâne (etnonaĠionale) în geografia municipiului Cluj-Napoca; este o nouă perioadă
de construcĠie geografică, o perioadă care va impune definitiv geografic-obiectiv, elementul
etnoromânesc în geografia municipiului;
la 17 iulie 1948, Prezidiul MAN a Republicii Populare Române decretează denunĠarea
Concordatului cu Vaticanul, ratificarea úi acordurile ulterioare;
404
evoluĠia demografică a oraúului este următoarea: 1948 – 121723 de locuitori; 1956 –
154723 (este ultimul recensământ în care maghiarii mai deĠin majoritatea); 1966 – 185663
locuitori; 1970 (nerecenzat) – 200759 locuitori; 1974 (nerecenzat) – 214812 locuitori; 1992
– 328902 locuitori úi 2002 – 317953 locuitori;
în 1948 are loc reforma învăĠământului în România úi inclusiv în Cluj-Napoca; se etatizează
úi se trece la învăĠământul în limba română în următoarele úcoli confesionale: úapte úcoli
medii; 13 licee; trei colegii; un gimnaziu;
tot în 1948 ia fiinĠă Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Române;
în 1959 se unifică cele două universităĠi din Cluj-Napoca – Universitatea Regele Ferdinand
úi Universitatea Maghiară; noua universitate se va numi de atunci Universitatea Babeú-
Bolyai;
în 1970, lucrau în municipiu 108885 persoane (cu contract de muncă) din care 71,2% în
activităĠi productive (49511 persoane în industrie);
până în 1970, oraúul avea 300 de străzi (119 km asfaltaĠi sau pavaĠi cu piatră), 370 km de
trotuare, 58 de poduri, 270 km de conducte pentru transportul apei potabile;
în 1973 învăĠământul preuniversitar atinsese un înalt grad de performanĠă úi de
democratizare, cuprinzând 28 de úcoli de cultură generală (gimnazii), 15 licee, 10 úcoli
profesionale (de meserii); statistica elevilor era următoarea: 14749 români, 5450 unguri úi
287 de germani;
în 1974, reĠeaua de canalizare însuma 153 km;
în perioada 1965-1989 se construiesc un număr de úase cartiere de locuinĠe, organizate úi
proiectate după principii urbanistice: Grigorescu, Gheorgheni, Mărăúti, Mănăútur, Zorile;
Între Lacuri;
se organizează, urbanistic, patru zone industriale, reprezentative în economia locală,
naĠională úi internaĠională: Zona Industrială Est; Zona Centrală; Zona Calea Baciului (Vest)
úi Zona Gării (Nord); aceste zone erau construite urbanistic după principii moderne (fluxuri
de transport úi circulaĠie; direcĠia predominantă a vântului; neinterferenĠa spaĠiului
rezidenĠial cu cel economic-industrial; ocuparea forĠei de muncă în activităĠi care să creeze
plus valoare); în 1974 existau 49 de fabrici din care 39 erau de nivel I naĠional, 6 de nivel
local, iar 12 erau fabrici cooperatiste);
în 1976, se sistematizează PiaĠa Mihai Viteazu úi se ridică grupul statuar cu acelaúi nume;
Trăsăturile geodefinitorii ale frontierei dacoromâne în structurarea geospaĠiului urban
Cluj-Napoca. Principalele trăsături definitorii ale frontierei dacoromâne pot fi extrase din analiza
dinamicii spaĠiului geografic úi din amprenta structurală pe care funcĠia frontalieră a impus-o. Le voi
enumera concluziv úi selectiv:
405
este singura frontieră sociourbană care are întindere temporală din istoria veche úi până în
prezent;
este frontieră urbo-genetică úi frontieră internă – singura frontieră internă;
fundamentele ei fiziogeografice, antropologice, istorice úi sociopolitice sunt permanent
prezente în istoria oraúului;
această frontieră are „momente” care úi-au pus definitiv amprenta asupra oraúului prin:
izvoarele etnogenetice ale populaĠiei locale; denumirea oraúului – Clus úi Napoca, ambele
de origine dacică (etimologia cuvântului “Clus”, „Clusa”, fie că acceptăm originea dacică -
tot mai frecvent acceptată în lumea útiinĠifică - fie pe cea latină, rezultă clar că este
denumirea ancestrală a aúezării, pe care ulterior o preiau germanii úi de la ei ungurii; dacă
luăm în considerare cuvântul “Napoca”, sursa acestuia este fie dacică - etruscii aveau
origine dacică (P. Tonciulescu úi E. Delcea, 1995) - fie latină;
prin structurarea demografică a oraúului actual; prin expansiunea spaĠială a oraúului în
perioadele 1918-1940 úi 1945-2010; prin cele mai evidente acumulări ale oraúului în toate
domeniile socio-economice, politice, culturale, útiinĠifice, etc.; prin forĠa etno-culturală a
factorului uman, etc.
Această frontieră este vizibilă în oraúul de azi, în fizionomia úi în peisajul urban, prin
denumirea localităĠii Cluj-Napoca;
structura demografică, mai exact 80,8% români în 2007;
sistemul rezidenĠial urban definit de cartiere de locuinĠe: Andrei Mureúanu; Gheorgheni;
Mănăútur; Mărăúti; Zorilor; Între Lacuri; Grigorescu; Plopilor; .
o structură economică industrială configurată în patru zone industriale (până la 1989);
Fig. 138. Sistemul rezidenĠial úi

industrial al municipiului
Cluj-Napoca,
edificat de frontiera dacoromână
406
instituĠii de cultură, academice, de útiinĠă úi universitare, reprezentative la nivel naĠional úi
internaĠional;
întregul sistem tehnic mare, care susĠine toate funcĠiile urbane ale municipiului;
caracterul său tolerant, “constructiv”, progresist, armonic socio-urban.
Cele mai mari acumulări, socio-culturale, economice, urbanistice, economice, útiinĠifice din
geografia oraúului de azi sunt generate úi suĠinute de frontiera dacoromână.
5.4.2. Amprenta frontierei germane în geografia municipiului Cluj-Napoca
Frontiera germană, alături de cea dacoromână (frontieră internă) este singura frontieră externă
care este pentru Cluj-Napoca úi urbogenetică. Amprenta ei în geografia municipiului Cluj-Napoca este
definită úi configurată de următoarele elemente geografice:
între 1173-1391, aúezarea este amintită în izvoarele germane cu numele de Clus; din
această rădăcină, germanii vor “construi” conform specificului limbii lor numele reînnoitei
aúezări dacice úi romane în Klausenburg (Clausenberg);
sec. XIII-XIV, satul Clus/aúezarea Cluj-Napoca úi comitatul Cluj cunosc frământări care
împiedică consolidarea noii aúezări în care sunt colonizaĠi “oaspeĠii” (coloniútii germani);
în 1272, Ladislau Cumanul, regele Ungariei, reînoieúte privilegiile acordate germanilor,
punând condiĠia recolonizării aúezării Clus;
în 1316, regele Ungariei, ùtefan, dăruieúte “oaspeĠilor” numeroase privilegii pentru a-i
încuraja să se stabilească în aúezarea Clus;
în sec. al XIII-lea, după ce regalitatea construieúte cetatea Lita, aúezarea Cluj sporeúte prin
creúterea numărului coloniútilor germani úi a iobagilor fugiĠi de pe moúiile feudale;
la finele sec. al XIII-lea, pe teritoriul actual al municipiului, existau trei unităĠi/entităĠi
geografice: cetatea (germană), satul (dacoromân) úi mănăstirea (catolică);
la 19 august 1316, judele oraúului, Stark, susĠinut de parohul Benedict (călugăr benedictin),
obĠine de la regalitate statutul de oraú pentru aúezarea Cluj;
începând cu sec. XIV, oraúul în majoritate săsesc devine expansiv spaĠial úi îúi extinde
posesiunile asupra spaĠiului rural, acaparând următoarele posesiuni ale românilor (în
general): Bochteluke – fostă posesiunea voievozilor maramureúeni; Vndatelek (după 1316);
Feleacu (la 28 ianuarie 1367); Cojocna în 1470 úi Feiurdeni (1470-1493); Săcel (1526);
Vâlcele, Banabic úi Mărtineúti (1529); Filea de Jos (1562); Escu, Jurca, Lak, Giaca úi
Hăúmaú (1594); în acelaúi an (1594), Poiana úi Valea Lungă trec úi ele în posesiunea
oraúului, fiind înainte posesiuni ale lui V. Chendea, care fusese pedepsit pentru refuzul
407
trecerii la catolicism, renunĠarea la ortodoxie úi refuzul maghiarizării numelui; acelaúi lucru
s-a întâmplat cu posesiunile lui G. Chendea: Cureni úi Giaca;
în centrul oraúului, în sec. XIV-XV, germanii (localnici orăúeni) construiesc biserica Sf.
Mihail; în această perioadă oraúul avea deja: o piaĠă centrală; străzi care plecau în toate
direcĠiile dinspre această piaĠă; o populaĠie, covârúitor germană, ce locuia grupat, fie pe
etnii (germani, unguri, români) fie pe meserii, ca de exemplu meúteúugarii;
la 2 iulie 1405, germanii obĠin privilegiul (regesc) de a-úi înconjura oraúul cu ziduri,
turnuri, metereze úi úanĠuri de apărare; suprafaĠa oraúului era de circa 4,5 ha, în perimetrul
aproximativ al străzilor: Avram Iancu, Baba Novac, Cuza Vodă, Tipografiei, Octavian
Petrovici, Samuil Micu úi Potaissa; germanii orăúeni construiesc oraúul conform unui
prototip (model) sud-est european (piaĠă centrală, biserică, centru orăúenesc, străzi radiale
întretăiate de străzi concentrice);
Fig. 139. Sistemul de ziduri úi turnuri de apărare úi intramurosul municipiului

Cluj-Napoca în sec. al XV-lea (prelucrare după Google Earth)
în sec. XV, Cluj-Napoca era considerat un „...oraú bine clădit, cu ziduri puternice úi
numeroase, turnuri construite în întregime din piatră...” (ùt. Pascu, 1974); pe lângă oraúul
408
vechi, unde saúii erau covârúitori (peste 90%), mai existau trei suburbii, dintre care cea de
nord era locuită aproape în exclusivitate de saúi;
în sec. XV-XVI, în Cluj-Napoca, comunitatea germană devine foarte receptivă la curentul
Renaúterii; mărturiile rămase sunt în Biserica Sf. Mihail (inscripĠiile latineúti), Casa
Schleyning (1477) úi Casa Wolphard din 1530-1540 (o raritate prin arhitectura P+E);
în a doua jumătate a sec. XVI, mai exact în 1571, oraúul avea baie comunală, construită de
sasul Gaspar Heltay (lângă podul Nădăúelului);
în sec. XVI, Clujul dobândeúte, în principatul Transilvaniei, un rol egal cu cel al Albei-Iulia
“…oraú comercial, mare úi bogat, bine clădit, cu ziduri puternice úi turnuri…” (idem.);
intramurosul aparĠinea încă aproape covârúitor saúilor;
în perioada expansiunii religiilor luterane úi calvine, în oraú câútigă calvinismul, saúii
acceptând această religie în unanimitate;
în 1585, pe terenul Hasengarten (grădina cu iepuri) se înfiinĠează cimitirul vechi, pe care
mai târziu ungurii îl vor numi Hajongard;
la 1600, Mihai Viteazu, reîntăreúte prin act posesiunile oraúului din: Escu, Jurca, Geaca,
Hăúmaú, Poiana, Iapa úi Ciurila;
între 1740-1780, spiritul german, al Casei Imperiale Habsburgice (reprezentată de împăratul
Iosif al II-lea) introduce în oraú un amplu proces de modernizare a structurilor urbane
(Directorium Sanitatis): pentru prima dată se impune criteriul meritocraĠiei în promovarea
în funcĠii a elitei locale; se lansează úi se pun în practică, proiecte edilitare, o reĠea de apă
curentă, etc.; în plus, spiritul ideocratic progresist german oferă úi românilor condiĠii de
afirmare, crescând astfel numărul populaĠiei româneúti intramuros, dar mai ales extramuros
(astfel, în Mănăútur, locuiau 469 de români la 1750).
Trăsăturile geodefinitorii ale frontierei germane în structurarea geospaĠiului urban Cluj-
Napoca. Aceste trăsături sunt expresia generală a spiritului german – organizat, perseverent úi
progresist. Ele, în spaĠiul Cluj-Napoca, definesc următoarele direcĠii:
frontiera germană este una urbogenetică pentru Cluj-Napoca úi una care construieúte, în sec.
XII-XV, un oraú medieval puternic úi bine structurat;
unul dintre cele mai frumoase monumente arhitectonice ale cetăĠii a fost construit de către
saúi úi aici ne referim bineînĠeles la Biserica Sf. Mihail;
spiritul de ordine germană va marca întreaga istorie úi arhitectură ale oraúului până în ziua
de astăzi;
spiritul frontierei germane va favoriza receptarea curentului Renaúterii, în toate domeniile
vieĠii urbane;
409
pattern-ul urban al municipiului Cluj-Napoca este configurat de frontiera germană în a doua
perioadă a dominaĠiei habsburgice, când în sec. XVIII-XIX, în Cluj-Napoca se edifică
elemente urbanistice monumentale úi definitorii.
Frontiera germană transpusă cartografic evidenĠiază câteva epoci reprezentative úi definitorii în
construcĠia municipiului Cluj-Napoca. De exemplu:
Fig. 140. Gravură a Clujului medieval de

Georg Houfnagel (1617)
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca)
5.4.3. Amprenta frontierei catolice în geografia municipiului Cluj-Napoca
Această amprentă cuprinde următoarele elemente istorico-geografice:

sec. XI-XII (fără o atestare sigură) se ridică Mănăstirea Benedictină din Mănăútur;
în secolele XII-XIV, biserica catolică răscumpără prizonieri úi după catolicizare îi oferă
regalităĠii maghiare pentru a-i aúeza în Cluj-Napoca drept slujbaúi úi cetăĠeni urbani
(“castrenses”);
în 1199, Papa reconfirmă arhidiaconatul pentru Henric – arhidiacon de Cluj, acesta fiind úi
canonic al Bisericii Sf. Mihail din Alba Iulia;
în perioada 1222-1283 este atestată Mănăstirea din Clus (Conventul Mănăstirii Fericite
Maria din Clus);
în conflictul dintre Mănăstirea Benedictină Cluj-Mănăútur úi episcopul de Alba-Iulia pe
probleme funciare, mănăstirea se prevalează în conflict pe temeiul “vechimii” mai mari în
comparaĠie cu aúezarea Clus (este referire la aúezarea coloniútilor germani);
în 1291, Episcopia Catolică de Alba-Iulia cumpără de la Nicolae (român) un pământ numit
Lomb (V. LechinĠan, 2000)
în sec. al XIII-lea, cetatea Clus (7 ha) úi aúezarea Cluj intră sub stăpânirea Episcopiei
Catolice a Transilvaniei (Alba-Iulia);
la finele sec. XIII, pe teritoriul oraúului coexistau trei structuri antropologice: satul Cluj;
cetatea Cluj úi Mănăstirea Cluj-Mănăútur;
410
la 19 august 1316, la cererea lui Benedict, parohul de Cluj (de pe lângă judele oraúului
Stark), aúezarea Cluj primeúte rangul de oraú (civitas);
între 1350-1480, se construieúte Biserica catolică Sf. Mihail, într-un stil al goticului matur,
flamboaiant;
la 1428, se ridică Mănăstirea Dominicană (azi în PiaĠa Muzeului), cea care în sec. al
XVIII-lea va trece în stăpânirea franciscanilor, alt ordin călugăresc catolic;
în ultima treime a sec. XVI, oraúul este cuprins de fenomenul Contrareformei, de
expansiunea iezuită úi de ofensiva catolică;
la 12 mai 1581, se înfiinĠează la Cluj Universitatea Iezuită;
în perioada 1693-1699 este în continuare cuprins de Contrareformă, iezuiĠii reîntorcându-se
în oraú, iar Colegiul Iezuit fiind ridicat la rang de academie în 1701;
anul 1698 aduce restaurarea Academiei Claudiopolitane, în spiritul Contrareformei;
în 1700 apare a doua Diplomă de Unire cu Roma, din care se naúte aúa-numita Biserică
Unită cu Roma – greco-catolică; o mare parte din clerul ortodox úi dintre enoriaúii din oraú
trec la catolicism;
în 1724 se ridică Biserica úi Mănăstirea Iezuită, fiind prima construcĠie barocă
reprezentativă din oraú (pe str. UniversităĠii de astăzi); tot în acelaúi an, minoriĠii
construiesc (pe Bulevardul Eroilor) o biserică, aceasta fiind astăzi în patrimoniul bisericii
greco-catolice, cu rang de catedrală;
între 1801 úi 1803, românii greco-catolici îúi ridică biserică pe strada Bob (Biserica Bob);
datorită ezitării episcopului Ioan Bob, vicariatul bisericii greco-catolice se va înfiinĠa însă la
ùimleul-Silvaniei;
între 1848-1850 se construieúte Biserica Sf. Petru, în stil neogotic;
în 1927 are loc încheierea Concordatului dintre România úi Vatican, prin care întregul
patrimoniu ecleziastic din Cluj-Napoca úi din Transilvania este dat în administrare
Statusului Romano-Catolic;
la 11 iunie 1929, Mihai I ratifică legea de aprobare a Concordatului din 1927;
la 30 mai 1932, Acordul de la Roma (între Statul Român úi Vatican), în baza căruia se dau
în administrarea Statusului Romano-Catolic bunurile ecleziastice, iar acesta (Statusul)
devine organ al Diocezei de rit latin de Alba-Iulia;
Trăsăturile geodefinitorii ale frontierei catolice în geosistemul urban Cluj-Napoca.
Conform fundamentării făcute la taxonomia frontierelor din geografia municipiului Cluj-Napoca,
frontiera catolică este creaĠia, ramura vestică, a frontierei iudeo-creútine, care a “cucerit” municipiul
Cluj-Napoca. Din punct de vedere religios, frontiera catolică (inclusiv religiile protestante desprinse
din ea) au marcat úi au configurat structura geografică a municipiului într-un mod covârúitor până în
411
sec. XX, când presiunea aripii orientale a frontierei iudeo-creútine (biserica bizantină – ortodoxă)
crează în spaĠiul geografic al municipiului o anumită echilibrare.
Toată această istorie de 1000 de ani a catolicismului în spaĠiul geografic clujean a marcat atât
construcĠia cât úi evoluĠia municipiului Cluj-Napoca. Trăsăturile pe care le vedem definitorii,
caracteristice, pentru frontiera catolică, imprimate structurii geosistemului Cluj-Napoca, sunt:
frontiera catolică a reuúit, cu mici excepĠii, să controleze hegemonic evoluĠia socio-
sistemică a oraúului până în sec. XX (circa 800 de ani);
cultura materială úi spirituală a cetăĠii Cluj-Napoca este, în parte, expresia culturii catolice;
frontiera catolică este vizibilă úi azi în spaĠiul religios, în spaĠiul politic, demografic, urbo-
arhitectural, cultural úi patrimonial;
arhitectura religioasă gotică, “tânără” úi “matură”, precum úi cea barocă sunt în mare parte
o consecinĠă a frontierei catolice; acestui fapt, Cluj-Napoca îi datorează titulatura de Clujul
gotic, Clujul baroc, etc.;
frontiera catolică este în Cluj-Napoca o frontieră autogenerativă, însă s-a folosit în
permanenĠă úi de vectori, fiind deci în parte úi vectorială; vectorii cei mai reprezentativi
sunt: triburile maghiare, coloniútii germani (saúi) úi regalitatea maghiară.
În peisajul geografic al municipiului Cluj-Napoca, frontiera catolică a creat o serie de elemente
care pot fi cartografiate astfel:
Fig. 141. Harta Clujului gotic
Se poate aúadar concluziona că, în municipiul Cluj-Napoca, frontiera catolică este prezentă atât
din punct de vedere structural cât úi fizionomic.
412
5.4.4. Amprenta frontierei maghiare în geografia municipiului Cluj-Napoca
În confruntarea cu frontiera dacoromână, dintre frontierele externe, cea maghiară are în

evoluĠia municipiului Cluj-Napoca, o mare întindere istorică. Această frontieră a fost úi cea mai
tensionată, mai dinamică úi mai frământată dintre toate frontierele care au construit oraúul, fiind
reprezentativă în construcĠia noastră ontologică prin următoarele momente frontaliere:
în sec. XI, ungurii întăresc úi înalĠă valurile de pământ ale vechii cetăĠi dacice Cluj-
Mănăútur;
între 1173-1273, regii unguri instaurează în zona aúezării Clus, instituĠia comitatului;
în documentele regalităĠii maghiare, începând cu 1295 úi 1297 se adaugă la vechea
denumire locală Clus úi cea de cetate = var; de aici, prin evoluĠia limbii, vor metamorfoza
toponimia localităĠii Cluj-Napoca în Cluswor, Kulus-vor, Kolus-var, Colos-var, etc.;
regii maghiari (Ladislau Cumanul în 1272 úi ùtefan în 1316) fac eforturi de reîntemeiere a
vechii aúezări strategice Cluj-Napoca úi colonizează locul prin privilegii úi daruri cu
germani;
regalitatea maghiară acordă satului Cluj, la 19 august 1316, statutul de oraú (la presiunea
saúilor úi a parohului Benedict);
în a doua jumătate a sec. XIV, începe perioada de aúezare úi a ungurilor în oraú ; la 1372,
este atestată “Mager utca” sau “Platca ungaricali”;
în sec. al XV-lea, găsim case ungureúti (populaĠie maghiară) pe 25 de uliĠi (străzi); numărul
maghiarilor creúte în acest secol la 2100 (germani erau 2500, iar români circa 1000);
în sec. al XVI-lea, spaĠiul urban Cluj-Napoca era ocupat astfel: intramuros – germani în
cvasitotalitate úi trei suburbii (cea germană la nord, cea ungurească la sud úi cea
românească la est);
între secolele XIV-XVI, creúterea oraúului prin aúezarea ungurilor a generat fenomenul
foamei de avere urbană; în consecinĠă, mari proprietăĠi funciare Ġărăneúti, în special
româneúti, dar úi nobiliare (familia Cândeútilor, cnejii Maramureúului, etc.) sunt expropriate
pe motive religioase úi oferite unor proprietari unguri sau bisericilor ungureúti din Cluj;
începe „maghiarizarea catolicismului”; vechile familii voievodale româneúti trec printr-un
proces de catolicizare, urmând o instituĠionalizare nobliară maghiară, din ea rezultând
maghiarizarea etnică a românilor: Corvin devine Huniady; Cândea – Kendeffy; Banea –
Banffy; Telea – Teleky, etc. (V. LechinĠan, 2000);
în perioada secolelor XVI-XVII ia amploare religia protestantă, care cuprinde un procent
mare din populaĠia maghiară din oraú;
se construieúte în oraú Biserica Reformată, începând din anul 1486;
413
în 1560, regele Ioan Sigismund confiscă saúilor biserica Sf. Mihail úi o donează
unitarienilor (100% unguri), care o vor stăpâni până la 1716 (cu o pauză în perioada 1603-
1604);
în 1571, este recunoscută oficial – úi în oraú – Biserica Unitariană, neoprotestantă, care
cuprindea exclusiv populaĠie ungurească;
la 1568 se declanúează conflictul dintre unguri úi saúi; după ce reuúesc să se aúeze în număr
mare în oraú, ungurii pretind dregătoria de prim jude; ca să poată emite această pretenĠie, îúi
asociază la număr pe români, secui úi slovaci; prin aceasta conving pe regele Ungariei să
introducă alternanĠa anuală la demnitatea de prim jude, cu cel al saúilor; ungurii contestă în
continuare vechile privilegii săseúti în administrarea patrimoniului urban; saúii îúi justifică
situaĠia privilegiată prin vechimea locuirii în oraú, “…moara, măeriútea, grădinile úi viile”
sunt “ale bisericii Sf. Mihail”, deci ale lor (saúilor); ungurii aúezaĠi în oraú mai târziu au dat
jos cu forĠa inscripĠia pe care scria Eclesia saxonum (Biserica saúilor) úi úi-au impus
propriul preot; regele Ioan Sigismund profită de situaĠie úi impune oraúului regula parităĠii;
în 1603, unitarienii unguri alungă din oraú ordinul călugăresc iezuit úi îúi însuúesc
patrimoniul acestora (ùt. Pascu, 1974; V. LechinĠan, 2000)
în 1651, se deschid lucrările de construcĠie ale Colegiului Reformat, în apropierea Bisericii
Reformate (actuala str. Kogălniceanu);
1653 este anul ConstituĠiei Medievale a Transilvaniei, mărturisită oficial ca monument al
justiĠiei, avantajos pentru domnii din cele trei naĠii recepte úi pentru ordinele úi corpurile
celor patru religii recepte; această constituĠie a fost reeditată în Cluj-Napoca în patru ediĠii
úi anume în 1677, 1693, 1779 úi 1815; „neamul valahilor nu a fost socotit în această Ġară,
nici între stări úi nici între religii”; stipulează că ambele colegii reformate (din Cluj-Napoca
úi din Alba-Iulia) sunt susĠinute de către stat ca bunuri fiscale (fiind nicidecum ale bisericii
reformate, conform pretenĠiilor ulterioare) (V. LechinĠan, 2000);
între secolele XVI-XVIII se modifică radical structura socio-demografică úi etnică a
oraúului Cluj-Napoca, prin deschiderea dreptului de stabilire úi de stăpânire în oraú a
proprietăĠilor imobiliare de către nobili (100% de etnie maghiară) úi prin imigrarea în oraú a
unui număr apreciabil de dregători, meseriaúi, comercianĠi din Ungaria, dar úi din Slovacia,
Polonia (S. Goldenberg, Arhivele Statului Cluj, fondul bresle 1, pag. 69-83);
între 1834 úi 1863 se construieúte turnul neogotic al bisericii Sf. Mihail, care va împieta în
parte armonia gotică a catedralei germane;
între 1841-1843, Dieta de la Cluj lansează conceptul unicei naĠiuni în Transilvania ungară;
miúcarea revoluĠionară de la 1848 produce o reacĠie controlată úi necontrolată a frontierei
maghiare faĠă de cea dacoromână prin respingerea arogantă a oricăror pretenĠii ale
414
revoluĠionarilor români; arestări, asasinate, execuĠii sumare (tribunii Al. Bătrâneanu úi V.
Simonis, precum ùt. L. Roth) úi nerecunoaúterea românilor ca naĠiune;
între 1848-1850 se construieúte biserica Sf. Petru;
la 1 septembrie 1865 se convoacă Dieta Transilvaniei la Cluj, având unic punct pe ordinea
de zi Unirea Transilvaniei cu Ungaria;
în 1866 se organizează adunarea aúa numitului Status romano-catolic, formată din membrii
Dietei, care redactează către împăratul austriac Francisc Iosif I o cerere de atribuire a
Fondurilor mari ardelene, instituite de împărăteasa Maria Tereza (fondul de studii; fondul
de religii; fondul de stipendiu; fondul orfelinatului terezian romano-catolic, de fapt romano-
catolic din Sibiu; fondul învăĠătoresc úi fondul de pensii învăĠătoresc al ùcolii Normale,
etc.), “spre rânduire úi administrare”, deci nu în proprietatea Statusului;
prin Legea ÎnvăĠământului din 1868, votată de Dieta din Cluj, toate favorurile úi facilităĠile
din învăĠământ sunt îndreptate spre úcolile ungureúti úi spre o parte din cele germane; în
1915, deci o jumătate de secol mai târziu, învăĠământul clujean avea 16 grădiniĠe; 28 de
úcoli primare; 10 úcoli primare complementare úi agricole; trei úcoli de ucenici; trei
gimnazii – doar două úcoli din acest număr erau în limba română, iar din 29 de úcoli
primare cu orar zilnic doar două erau româneúti;
la 12 octombrie 1872, se înfiinĠează prin Decret Imperial Universitatea Maghiară din Cluj-
Napoca;
ia fiinĠă în oraú societatea EMKE, o asociaĠie culturală, exclusivistă, de propagare a culturii
maghiare;
în secolele XVIII-XIX, oraúul Cluj este “cucerit” de construcĠii nobiliare ungureúti
fastuoase úi reprezentative pentru fizionomia arhitecturală până azi (reúedinĠe permanente) -
Palatul Banffy; Palatul Toldalagy-Korda; Palatul Teleki, etc.;
în 1902 se amplasează, în locul Obeliscului german Carolina, statuia ecvestră a lui Matei
Corvin, obeliscul fiind „mutat” în PiaĠa Muzeului;
la 7 decembrie 1918, la Cluj-Napoca se înfiinĠează Comisariatul guvernant pentru aúa
numita “Ungarie de Răsărit”, susĠinută de o puternică garnizoană militară maghiară;
după Diktatul de la Viena, ungurii desfiinĠează toate cele úapte licee româneúti din Cluj-
Napoca; tot în această perioadă are loc campania de deportare a evreilor din oraú la
Auschwitz;
după septembrie 1940, se instalează în Cluj-Napoca Comandamentul Corpului 9 Armată
Cluj - un adevărat comandament de organizare úi exploatare a muncii forĠate româneúti; doi
ani mai târziu, de exemplu, acest comandament organizează 26 de noi companii de muncă
româneúti; între 1940-1944, în aceste companii au lucrat forĠat 70000 de români;
415
în 1941, la Universitatea din Cluj-Napoca a fost înfiinĠată o catedră specială pentru
problema maghiarizării; mai mult, se înfiinĠează aúa-numitul Institut de cercetare a raselor
úi de aúezare socială;
în 1941, Primăria Cluj-Napoca intentează 489 de procese pentru restituirea proprietăĠilor
municipale ajunse în perioada 1918-1940 în proprietatea românilor (de exemplu, terenul pe
care este construită Catedrala Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”; terenul dăruit
Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla, etc.);
OrdonanĠa nr. 3710/1943 a legiferat, numai în Cluj-Napoca, acĠiuni de revizuire din oficiu
împotriva a 1325 de români posesori de loturi de casă;
toate proprietăĠile deĠinute de români (construcĠii, terenuri), dobândite prin împroprietărire
úi cumpărare, sunt retrocedate fără despăgubiri foútilor proprietari unguri, acĠiune
coordonată de AsociaĠia Economiútilor Maghiari din Transilvania cu sediul în Cluj-Napoca;
în urma Ordinului 6163/1944 al Ministerului de Interne din guvernul hortist, pe 3 mai 1944
se trece la organizarea complexă a ghetourilor pentru evrei, Ġigani úi români, inclusiv în
Cluj-Napoca;
pe 4 mai 1944, ziarul Ellenzek din Cluj-Napoca anunĠa cu satisfacĠie: ”La Cluj s-au depus
cereri pentru 456 de magazine evreieúti”... “2.200 de evrei din Cluj au fost internaĠi până
acum în ghetou”; în Cluj-Napoca au fost internaĠi circa 30000 de evrei; la 13 mai, prefectul
judeĠului Cluj dă ordin ca muncitorii români să fie concentraĠi pentru fortificaĠii, fiind
concentraĠi urgent 380 de Ġărani români; din Cluj-Napoca pleacă, pe 23 mai, spre
Auschwitz-Birkenau, primul transport de 3000 de evrei;
între 6 úi 12 martie 1945 se organizează la Cluj Congresul Uniunii Populare Maghiare din
Transilvania;
între 1945 úi 1958, ungurii reuúesc să fie „suprareprezentaĠi” (Mioara Anton, 2002; S.
Bottoni, 2010) în toate instituĠiile administrativ-politice ale Clujului, în parte prin
apartenenĠa la Partidul Comunist, dar úi datorită calităĠilor administrative, profesionale úi
cultural-útiinĠifice prin care etnicii maghiari dominau oraúul;
între 1945-1970, cu excepĠia marilor fabrici industriale, în economia meúteúugărească, în
servicii publice, în gospodăria urbană, procentul populaĠiei maghiare depăúea, în fiecare,
85%; ungurii marcau peisajul meúteúugăresc urban prin diversitatea úi calitatea serviciilor;
la data de 25 decembrie 1989, ia fiinĠă în municipiul Cluj-Napoca organizaĠia locală a
UDMR;
în anul 1997 se reinstituie Consulatul General al Republicii Ungare în Cluj-Napoca;
16 martie 2000 este data înregistrării oficiale a FundaĠiei SapienĠia (Universitatea
SapienĠia) cu sediul în Cluj-Napoca
416
între 1990-2010 se produce un extraordinar fenomen de restauraĠie, concretizat printr-un
fenomen de etnogentrificare, fiind excluúi elevii români din principalele licee úi úcoli
situate în centru; mai mult, se „restituie” bisericilor “maghiare” patrimonii uriaúe;
organizaĠia locală UDMR, în pofida procentului de 19% al ungurilor, reuúeúte să îúi
adjudece permanent între 25-30% din voturi, funcĠii, demnităĠi politice úi administrative,
prin disciplină úi cultură electorală; de exemplu, în cadrul Consiliului Local al Municipiului
Cluj-Napoca, UDMR este al doilea partid ca număr de consilieri (cinci reprezentanĠi aleúi,
dintre care unul ales pe post de viceprimar);
Trăsăturile geodefinitorii ale frontierei maghiare în municipiul Cluj-Napoca. Trăsăturile
definitorii ale frontierei maghiare asupra spaĠiului geografic urban, reconfigurat de coloniútii germani
pe vechiul teritoriu al aúezării Napuca, Napoca, Clus úi devenit Clausenburg/Clausenberg, sunt
trăsături generale ale frontierei maghiare în spaĠiul transilvan pe de o parte, úi trăsături particulare pe
de altă parte. Cele mai reprezentative în concepĠia lucrării sunt:
pentru perioada sec. XIII-XIV, în pofida numirii unui comite de Clus, pentru aúezarea Cluj-
Napoca (Clus, Klausenburg), această frontieră este „timidă” (vor trece încă două secole
până populaĠia maghiară va reuúi să se aúeze firav în acest oraú german); de altfel, până în a
doua jumătate a sec. XIV, toate aúezările din Regatul Ungar (circa 150) aveau covârúitor
populaĠia germană (S. Drăganu, 1938; M. Lehrer, 1940; V. LechinĠan, 2000).
începând cu ultimul pătrar al sec. XIV, un număr redus de unguri primesc drept de aúezare
în oraú, de fapt în afara cetăĠii vechi, pe UliĠa ungurească, de aici începând intrarea úi
prezenĠa ungurilor în oraú; forma demografică, în creútere, a frontierei maghiare se va
manifesta din acest moment, permanent până în sec. XX;
frontiera maghiară va intra în conflict pe parcursul întregii sale „istorii” cu toate naĠiile
conlocuitoare în acest oraú (germani, români, evrei);
ea va fi marcată permanent de antagonismul a două stări definitorii: complexul minorităĠii
úi ambiĠia dominaĠiei; abia în secolele XVII-XVIII, populaĠia maghiară va depăúi numeric
partea germană, dar raportat la totalul populaĠiei, ungurii vor mai fi încă minoritari;
tot ea va cuceri pas cu pas úi va uzurpa comunitatea germană din poziĠia dominantă,
confiscându-i biserica, impunându-úi preotul, pretinzând patrimoniul imobiliar al oraúului
(iclozia, moara, etc.), pretinzând demnitatea de prim jude úi înlocuind simbolul urbogenetic
(Obeliscul Carolina) cu statuia ecvestră a lui Matei Corvin (V. LechinĠan, 2000)
va exclude prin orice mijloace orice tentativă de aúezare a elementului românesc în
intramuros;
va fi în Transilvania „barometrul” manifestărilor oportuniste ale frontierei maghiare mamă:
va fi magister militiae pentru frontiera catolică; va fi partener condiĠionat pentru frontiera
417
imperială; va fi receptivă la frontiera comunistă; va îmbrăĠiúa teoria originii turanice a
populaĠiei maghiare în perioada de glorie a Imperiului Otoman úi se va alia ideologiei
naziste, aplicând evreilor din oraú, la 2 mai 1944, soluĠia finală; va fi “citadela”
cominternismului în România interbelică;
după sec. XVII, prin dobândirea de către nobilimea maghiară a dreptului de aúezare
permanentă în oraú, în spaĠiul urban Cluj-Napoca se vor înălĠa construcĠii laice, adevărate
monumente arhitecturale (baroce, secession), precum úi biserici monumentale;
îúi va însuúi prin orice metodă întregul patrimoniu, circulant úi imobil, al fondurilor publice
ardelene (aúa zisul Status Romano-Catolic);
se va manifesta făĠiú, în toată istoria oraúului, arogant úi dispreĠuitor, la adresa elementului
românesc;
va fi un vector úi un generator al geomalgrafiei spaĠiului dacoromân;
complexul primatului úi obstinaĠia maghiarizării oricărui element nemaghiar (românesc,
armenesc, evreiesc, Ġigănesc, etc. - ex: maghiarizarea evreilor) (vezi tabelul nr. 113);
Tabelul 113. EvoluĠia maghiarizării evreilor din Cluj-Napoca în documentele oficiale
– recensăminte (1850-1956)
Cifre Anul recensământului
Etnia absolute
1850 1880 1900 1910 1930 1944 1956
/%
Cifre 30.000 de
355 0 0 0 13.062 4.530
Evrei absolute evrei
% 1,83 0 0 0 12,96 sechestraĠi 2,93
Cifre în ghetoul 74.155
12.317 23.676 41.311 51.192 47.689
absolute
Cluj-
Napoca
Maghiari
% 63,39 72,11 81,15 81,60 47,30 pentru 47,93
soluĠia
finală
Sursa: Studia Censualia Transilvanica – recensăminte (publicate)
ObservaĠiile noastre: la toate recensămintele, populaĠia maghiară creúte; la toate recensămintele, populaĠia
evreiască scade sau nu există (úi similar în cazul armenilor, etc.); úi totuúi pentru “SoluĠia finală – Holocaust”,
autorităĠile maghiare sechestrează 30000 de evrei; dacă la numărul ghetoizaĠilor mai adăugăm pe cei care au reuúit
să fugă în România, rezultă peste 32000 de evrei în Cluj-Napoca la 1944; a se vedea situaĠia cimitirelor din Cluj-
Napoca (evreieúti).
frontiera maghiară, în geosistemul urban Cluj-Napoca, se poate structura definitoriu în mai

multe etape: 1) etapa magister militiae; 2) etapa hegemonică; 3) etapa renaúterii presiunii
interbelice úi 4) etapa revizionistă;
simbioza frontierelor maghiară úi catolică va constitui puterea úi slăbiciunea frontierei
catolice úi deopotrivă a celei maghiare (I. Bădescu, 1995).
418
5.4.5. Amprenta frontierei imperiale în geografia municipiului Cluj-Napoca
Atunci când se analizează fenomenul frontierei imperiale în spaĠiul transilvan, trebuie analizată
obligatoriu expansiunea concentrică din trei “locuri” generatoare: Viena, Istanbul úi Moscova. Urme
geografice definitorii în structura geosistemului urban Cluj-Napoca a lăsat, cu precădere, frontiera
imperială austriacă. În concepĠia mea, acestea sunt:
Diploma Leopoldină din 4 decembrie 1691 constituie în fapt úi în drept actul istoric oficial
prin care Transilvania intră sub stăpânirea imperială úi deci úi Cluj-Napoca; aceasta va
deveni, practic, constituĠia care va guverna Transilvania până la 1867; cu toate acestea,
frontiera imperială a Vienei se manifestă în Principatul Transilvan încă din sec. al XVI-lea;
la 1600, după Unirea ğărilor Române sub Mihai Viteazu, Curtea Vieneză cere acestuia să
părăsească Transilvania, iar Mihai Viteazu trimite refuzul său din Cluj-Napoca;
în 1686, trupele austriece ocupă oraúul Cluj-Napoca úi introduc o garnizoană militară;
în 1867, Diploma Leopoldină (în prima variantă) instaurează stăpânirea austriacă în oraú;
după instaurarea stăpânirii imperiale în oraú, aceasta impune rigori superioare în toate
domeniile vieĠii urbane; acestor rigori datorăm azi exactitatea cunoaúterii asupra populaĠiei
urbane din Cluj-Napoca úi care la 1660 înregistra în registrul de socoteli: 88 de uliĠi; cinci
cvartale; 2258 de unităĠi contribuabile úi peste 10000 de locuitori;
Curtea Imperială va impune între 1693-1699 Contrareforma, reinstaurând în drepturi
biserica catolică în Cluj-Napoca;
între 1695-1696, Guberniul Ġării are sediul în Cluj-Napoca; aceasta este perioada în care se
instaurează în oraú conceptul austriac de ordine urbană;
la 26 noiembrie 1699, Curtea de la Viena emite Diploma unirii religioase a bisericii
româneúti ortodoxe cu Roma, rezultând aúa zisa Biserică greco-catolică;
în 1701, Colegiul Iezuit este ridicat la rang de Academie;
frontiera imperială austriacă va favoriza recepĠia frontierei europene în oraú;
va susĠine creúterea evidentă a oraúului în toate domeniile - de exemplu: în 1703, în Cluj-
Napoca erau 1160 capi de familie impozabili, 5500 locuitori deĠinători de case úi 2000 de
locuitori fără case; în 1722, erau 1167 de contribuabili úi 807 case, iar 11 ani mai târziu,
existau 1.327 de meúteúugari, 823 de “economi”, 965 de case, 1525 de proprietari de case úi
86 de case nobiliare; aceeaúi perioadă consemnează cu date statistice evoluĠii semnificative
în demografia oraúului úi în starea ocupaĠională – de exemplu: creúte numărul ortodocúilor,
greco-catolicilor, evreilor, dar scade numărul germanilor în rândul populaĠiei cu circa 50%;
evoluĠia numărului românilor este următoarea:
419
450
413
400
350
Numărul familiilor impozabile
300
250
200
150
100
50
10 23
0
1733 1762 1785
Ani
Fig. 142. EvoluĠia numărului familiilor româneúti impozabile din Cluj-Napoca

(fără suburbii) între 1733 – 1785 (sursa: ùt. Pascu et al., 1974)
Cluj-Napoca redobândeúte în 1709 titlul de oraú regesc de la Curtea Imperială;

între 1719-1732 creúte rolul geopolitic al Clujului, Guberniul mutându-se de la Sibiu la
Cluj-Napoca;
se fundamentează în 1734 proiectul realizării unei hărĠi topografice a oraúului; în acest
scop, în acelaúi an, se redactează descrierea topografică amănunĠită;
în 1740, se construieúte Cazarma de pe Dâmbul Pietros, aceasta fiind o construcĠie
reprezentativă în arhitectura militară: zid de piatră; acoperiúuri din úindrilă; opt încăperi;
patru bucătării; două latrine úi două pivniĠe boltite; clădirea ofiĠerilor avea úase camere,
bucătărie comună, cămară úi cârciumă; prin “Poarta Vieneză”, peste un pod, se ajungea la
Cazarma fortificată; sub poartă era camera de gardă, iar deasupra porĠii erau construite
patru camere úi două bucătării;
a doua jumătate a sec. al XVIII-lea se caracterizează printr-o masivă pătrundere în oraú a
cărĠii europene, înmulĠindu-se úi bibliotecile;
perioada 1740-1780 a fost cea mai laborioasă úi mai dinamică, fiind o perioadă de
modernizare a tuturor structurilor urbane în Cluj-Napoca: se instituie Directorium Sanitatis;
se introduce criteriul meritocraĠiei în promovarea elitei locale úi în ocuparea demnităĠilor
locale; se realizează proiecte edilitare moderne, reĠea de apă potabilă, sistem urban de
protecĠie úi stingere a incendiilor, etc.; se relaxează úi se îmbunătăĠesc condiĠiile úi regulile
de stabilire definitivă a românilor în oraú - din păcate, din cauza opoziĠiei maghiare úi
420
săseúti, acest lucru se va realiza doar în suburbii úi în mică măsură în intramuros (Cartierul
Mănăútur, în 1750, ajunge la 469 de locuitori, toĠi fiind români);
tot în aceeaúi perioadă, se elaborează o nouă politică urbanistică (modernizare,
sistematizare úi un nou concept asupra confortului arhitectonic); se încurajează construcĠia
de locuinĠe, crescând astfel numărul de case de la 363 în anul 1703 la 1156 în 1750 (563 de
case intramuros úi 593 în extramuros); se stabilesc reguli de geografie normativă: alinierea
caselor; reguli pentru trepte, pentru uúi; alinierea fronturilor stradale úi creúterea spaĠiului
locuibil; se instituie instanĠa inginerului specialist / urbanist (DirecĠia gubernială a
construcĠiilor – Aedilis Directia);
în 1742 se ridică la Cluj-Napoca prima construcĠie barocă religioasă din oraú (Biserica úi
Mănăstirea Iezuită); aceasta este urmată de alte construcĠii religioase baroce precum
Biserica Franciscană (în PiaĠa Muzeului); Biserica Minorită (situată pe B-dul Eroilor);
Biserica Unitariană (pe B-dul 21 Decembrie 1989), dar úi Biserica Ortodoxă din Deal sau
Biserica Sf. Treime din deal, úi Biserica Unită (Biserica Bob, cu hramul “Învierea
Domnului”); în ceea ce priveúte arhitectura civilă, amintim Palatul Banffy, Prefectura
veche, Palatul Toldalagi-Korda, Palatul Teleki, Convictus Nobilium, Casa Knoblauch, Casa
Tauffer, Vama veche, Moara de hârtie, Hanul “Calul bălan”, etc.;
Fig. 143. ConstrucĠiile de referinĠă, în stil baroc, din municipiul Cluj-Napoca
la 31 decembrie 1827 se introduce iluminatul stradal (existau 247 de felinare úi 34 de

lampagii);
421
în 1838 se înfiinĠează Comisia pentru ConstrucĠii a oraúului; se realizează proiecte de
lărgire úi pietruire a străzilor, precum úi de creare a unor străzi noi;
perioada 1850-1900 este reprezentativă pentru frontiera imperială în Cluj-Napoca prin
suprapunerea funcĠional-sistemică a două frontiere în funcĠiile urbane ale oraúului: frontiera
imperială úi frontiera europeană; din această colaborare funcĠional-frontalieră, geografia
Clujului se îmbogăĠeúte cu un sistem instituĠional úi arhitectural, a cărui valoare este úi
astăzi impresionantă;
sistemul urbanistic înregistra în 1870 un număr de 3269 de clădiri, iar în 1900 acesta atinge
5878 de clădiri; la 1861, se construieúte Fabrica de Tutun, iar nouă ani mai târziu se dă în
funcĠiune Gara; în 1874 se ridică primele hale la Remaru; în 1878 apare ùcoala Superioară
de ComerĠ (actualul rectorat al UniversităĠii Tehnice); între 1893-1902 se ridică ùcoala de
Fete (actualul Liceu Teoretic Nicolae Bălcescu); tot în această perioadă, se construieúte
parĠial Complexul Clinicilor, iar în 1900 se pun bazele Liceului Superior de Fete (actuala
clădire a FacultăĠii de Chimie úi Inginerie Chimică);
la finele sec. XIX, se instalează în Cluj-Napoca o serie de instituĠii publice (Prefectura;
DirecĠia Poútelor; DirecĠia FinanĠelor; DirecĠia Silvică; DirecĠia Regională de Căi Ferate;
Teatrul); aceste construcĠii, din punct de vedere urbanistic, reprezintă úi azi repere pentru
orice geografie a municipiului;
se sistematizează pieĠele Avram Iancu, ùtefan cel Mare úi Mihai Viteazu úi se demolează
prăvăliile sărăcăcioase din PiaĠa Unirii (din jurul Bisericii Sf. Mihail).
Trăsăturile geodefinitorii ale frontierei imperiale în municipiul Cluj-Napoca. Analiza
funcĠionalistă a geografiei municipiului Cluj-Napoca, raportată la reperul frontierei imperiale,
evidenĠiază câteva trăsături pe care le enumăr în continuare:
frontiera imperială (austriacă) s-a impus în geosistemul Cluj-Napoca, în primul rând, ca
vector al frontierei catolice;
momentul de prag al expansiunii sale în geografia municipiului este ultima decadă a sec. al
XVII-lea;
perioada de tranzienĠă a sociosistemului Cluj-Napoca, după ce frontiera imperială s-a impus
militar úi administrativ, este scurtă, iar în Cluj-Napoca se produce un salt geosistemic
generat de noul concept austriac de urbanism; acestui concept, Clujul îi datorează:
reorganizarea urbană, care va face din el capitala Transilvaniei; valenĠele acestei
reorganizări îúi menĠin valoarea úi după 300 de ani; îmbogăĠirea oraúului cu o serie de
instituĠii fundamentale pentru trecerea de la societatea medievală la cea capitalistă;
înnobilarea urbanistică printr-un număr impresionant de construcĠii monumentale (toate
construcĠiile monumentale laice ale Clujului sunt exclusiv din perioada de dominare a
422
acestei frontiere); în pofida unor adversităĠi maghiare, va produce în sfârúit “deschiderea”
oraúului pentru comunitatea românească úi deschiderea sistemică pentru pătrunderea
covârúitoare a elementelor specifice úi ale valorilor frontierei europene (cultură, industrie,
comerĠ, democraĠie, naĠiune);
ultima perioadă de dominare a acestei frontiere în Transilvania va fi însă úi cea mai
ruúinoasă pentru ea; concesiile făcute frontierei maghiare vor produce mari dezechilibre
sociale úi răni care nu s-au cicatrizat nici astăzi.
5.4.6. Amprenta frontierei comuniste în geografia municipiului Cluj-Napoca
Frontieră ideologică, marxist-leninistă, a avut asupra geografiei municipiului Cluj-Napoca un

impact complex úi puternic. Amprentele sale structurale în construcĠia oraúului vor fi evidenĠiate
succint, fără să fac o clasificare a celor două faze distincte: internaĠional-comunismul úi naĠional-
comunismul. Astfel, ele sunt următoarele:
ideile frontierei comuniste prind rădăcini în Cluj-Napoca încă din 1869, când se înfiinĠează
AsociaĠia generală a muncitorilor din Cluj;
caracterul imperialist, mondialist úi antinaĠional românesc transpiră în toate acĠiunile acestei
frontiere; de exemplu, în 1948, când prin săpături arheologice s-au descoperit morminte
creútine (adulĠi úi copii), ele sunt imediat catalogate ca fiind slave (K. Horedt, 1951);
ulterior, în 1969, când frontiera kominternistă îúi pierde influenĠa în spaĠiul românesc, alte
descoperiri în aceeaúi zonă vor demonstra că aparĠin populaĠiei locale (I. Glodariu, 1997);
în 1890, ziarul Nepszava se transformă în organul de propagandă a InternaĠionalei a II-a
Comuniste din 1889;
tot în acelaúi an, cu ocazia zilei de 1 Mai, muncitorii din Cluj-Napoca încetează lucrul úi
sărbătoresc; mai mult, muncitori clujeni participă la Budapesta la înfiinĠarea Partidului
Socialist Democrat (7 decembrie 1890);
un an mai târziu, ia fiinĠă la Cluj-Napoca organizaĠia locală a PSD; aceasta va avea la 1900
un număr de 800 de membri;
la Cluj-Napoca, la începutul sec. XX, se tipăreau úi se difuzau ziare declarat comuniste
precum Erdely Munkaslop (1901), Erdely Munkas (1903) úi Kolosvari Munkas (1904);
în perioada 1915-1916, în oraú, comuniútii reuúesc să organizeze mai multe greve ale
muncitorilor feroviari;
în 1918, se difuzează clandestin în Cluj-Napoca ziarul editat la Budapesta de către Bela
Kuhn – “Vörös Ujsag” (Ziarul Roúu);
în 1919, la Cluj-Napoca se organizează Uniunea Socialistă a StudenĠilor Clujeni;
423
după 1919, Partidul Socialist din Ardeal úi Banat (cu sediul în Cluj-Napoca) edita un număr
impresionant de gazete: „Tribuna socialistă”; „Erdely Munkas”; „Kürdelen”; „Faklya”;
„Typograph”; „Cipesz Munkas”; „Böripari Munkas”, etc.;
la data de 1 septembrie 1920, „socialiútii maghiari” organizează grevă generală
demonstrativă în toată Transilvania;
tot în acelaúi an, Partidul Socialist din Ardeal úi Banat hotărăúte, în congres, afilierea la
InternaĠionala a III-a Socialistă; are loc úi o conferinĠă la Cluj-Napoca prin care se hotărăúte
radicalizarea acĠiunilor PSD úi reorganizarea partidului în partid comunist;
astfel, în 1921, delegaĠia PSD participă la Congresul de constituire a Partidului Comunist
din România (PCdR), la Bucureúti;
în 1929 ia fiinĠă organizaĠia Ajutorul Muncitoresc Român, iar aceasta înfiinĠează la rândul
ei prima organizaĠie de pionieri din România (uniforma compusă din bluză albastră úi
cravată roúie); tot atunci se înfiinĠează Celula UniversităĠii din Cluj a Partidului Comunist
din România (organizaĠie comunist-cominternistă)
în perioada 1932-1933, se organizează în Cluj-Napoca noi greve ale muncitorilor din
fabricile Dermata úi Atelierele CFR;
în 1934 se înfiinĠează în oraú secĠia internaĠional-comunistă Amicii URSS;
în Cluj-Napoca, în jurul revistei Korunk, a activat între 1919-1940, o grupare literară
comunistă;
în noiembrie 1940, la Cluj-Napoca apare Secretariatul Regional al Uniunii Tineretului
Comunist (UTC), pentru ca în aceeaúi lună această organizaĠie să îúi organizeze prima
conferinĠă;
în 1940, organizaĠia comuniútilor din Cluj-Napoca număra 249 de membri marcanĠi (St.
Pascu, 1974);
trei ani mai târziu, se reconstituie la Cluj-Napoca Secretariatul Comitetului Regional
Comunist, condus de Jozsa Bela;
în 1944 comuniútii maghiari din Cluj-Napoca înfiinĠează două edituri: Erdely Enciclopedia
úi Munkas Atheneum; în perioada interbelică se vor edita úi difuza peste 300 de publicaĠii
comuniste, dintre care amintim Faklya, Monitorul, Alte zări, Vâltoarea, Ogorul, Poporul,
Ajutorul Roúu, Komunista Ifinmunkas, Studentul revoluĠionar, ğăranul asuprit, Vilagossag
(Lumina), Vörös Erdely (Ardealul Roúu), Tribuna Socialistă, Erdely Munkas, Elöre
(Înainte), etc.;
între 14-15 august 1945 se Ġine la Cluj-Napoca ConferinĠa Regională a PCR;
între 1945-1964, sistemul “concentraĠionar” pentru genocidul românilor a organizat în
Cluj-Napoca úi în zona Clujului următoarele categorii concentraĠionare:
424
Fig. 144. Harta sistemului concentraĠionar comunist, a locurilor de execuĠii, asasinate
úi gropi comune în judeĠul Cluj (prelucrare după R. Rusan, 2007)
în 1945 se pune în aplicare úi în Cluj-Napoca Legea pentru purificarea administraĠiilor de

stat (30 martie 1945) care stabilea úi lagărele în care vor fi închiúi aceúti funcĠionari de stat;
începe úi în Cluj-Napoca epuraĠia culturii române, începându-se cu S. Puúcariu úi cu Al.
Brătescu-Voineúti úi continuându-se cu L. Blaga (în acest peisaj kominternist, a rămas
celebră revista Gazeta de Transilvania, care, prin N. Căliman, a avut curajul ripostei
culturale úi mediatice);
din “GeneraĠia Unirii”, exterminată în temniĠele comuniste, au făcut parte clujeni iluútri
precum Iuliu Hossu (episcop greco-catolic), I. Lupaú (fondatorul Institutului de Istorie
NaĠională din Cluj), GhiĠă Pop, Onisifor Ghibu, Emil HaĠieganu, etc.;
după 1945, spaĠiul public al presei din oraú este invadat de celebrele ziare comuniste:
Scînteia; România Liberă; Victoria; Tribuna Populară; Flacăra; Gazeta Literară, etc.;
la 19 noiembrie 1946 au loc alegerile parlamentare, câútigate de “forĠele democratice”
(comuniúti);
în 1948 sunt arestaĠi toĠi preoĠii úi episcopul greco-catolic care s-au opus desfiinĠării
bisericii lor;
425
la 1 februarie 1948 se încheie procesul (local) de unificare a organizaĠiilor regionale PCR úi
PSD, formându-se Partidul Unic Muncitoresc úi ulterior Partidul Muncitoresc Român
(PMR);
la data de 11 iunie 1948 se naĠionalizează toate fabricile din Cluj-Napoca, aceasta
însemnând 32 de fabrici industriale úi 26 de tipografii;
în 1956 sunt arestaĠi studenĠii care au manifestat favorabil faĠă de “RevoluĠia maghiară”
(din totalul arestaĠilor úi încarceraĠiilor, 5,18% erau din judeĠul Cluj);
în 1962, întregul patrimoniu funciar-agricol din teritoriul oraúului este organizat în ferme
agricole de stat sau cooperatiste:
Tabelul 114. Patrimoniul funciar-agricol al municipiului Cluj-Napoca în 1962,
integrat în sistemul agricol de stat úi cooperatist
SuprafaĠă Categorii de folosinĠă (ha)
SpecificaĠie agricolă
Arabil FânaĠe Păúune Livezi Vii
(ha)
Total teren agricol 12416 6988 2.655 876 1846 51
% 100% 56,3% 21,4% 7,1% 14,8% 0,4%
din care:
Proprietate de stat 4508 1872 589 508 1501 38
aparĠinând:
1. Întreprinderii
2543 1091 303 311 838 -
agricole de stat Cluj
2. StaĠiunii
experimentale 938 194 42 55 612 35
horticole Cluj
3. StaĠiunii exp.
1027 587 244 142 51 3
Mănăútur
Proprietate
7908 5116 2066 368 345 13
cooperatistă
În folosinĠa
personală a 1656 1.117 335 - 200 4
membrilor CAP
Sursa: ùt. Pascu (1974)
Notă: acest patrimoniu era administrat úi exploatat de următoarele unităĠi agricole: IAS Cluj;
StaĠiunea Experimentală Horticolă; StaĠiunea didactică úi experimentală Cluj-Mănăútur; CAP
ÎnfrăĠirea; CAP Unirea úi CAP Someúeni, în aceste unităĠi lucrând 2525 de familii (5.109 persoane);
în 1964, un număr de 1500 de deĠinuĠi politic în închisorile comuniste, cetăĠeni ai

municipiului Cluj-Napoca, beneficiază de graĠiere generală úi eliberare din închisori;
începe perioada naĠional-comunismului
ideologia comunistă privind dezvoltarea multilaterală a Ġării crează condiĠiile úi structurile
economico-financiare prin care în Cluj-Napoca se fac investiĠii uriaúe în economie:
industrie; construcĠii; transporturi; sănătate; educaĠie úi învăĠământ, etc.;
426
PCR număra în Cluj-Napoca 37983 de membri în anul 1973, pentru ca în 1989, înainte de
dizolvare, să numere în oraú peste 68000 de membri;
Trăsăturile geodefinitorii ale frontierei comuniste în municipiul Cluj-Napoca. Istoria
frontierei comuniste în Cluj-Napoca prezintă unele trăsături specifice, dar úi particularităĠi definitorii
care se stratifică în geografia socio-sistemului urban Cluj-Napoca pe etape istorice:
a) pentru etapa ideologică a frontierei comuniste (1850-1917) se remarcă următoarele
trăsături:
în această perioadă frontiera comunistă a găsit în geografia socială úi culturală din Cluj-
Napoca un teren foarte sensibil úi receptiv;
Cluj-Napoca s-a remarcat în spaĠiul românesc drept un cap de pod al frontierei comuniste,
în condiĠiile în care spaĠiul extracarpatic era foarte puĠin receptiv din cauza dezvoltării
economice úi sociourbane mai slabe decât în Transilvania; datorită intelectualilor clujeni,
care erau sub influenĠa Budapestei úi care erau în procent covârúitor în structurile comuniste
locale;
frontiera comunistă a generat úi a susĠinut în Cluj-Napoca un impresionant arsenal
propagandistic, profitând de antagonismul istoric dintre maghiari úi români úi mai mult
utilizând frontiera maghiară ca vector.
b) în cadrul etapei kominterniste interbelice (1918-1940):
Cluj-Napoca va fi un cap de pod al frontierei kominterniste în spaĠiul geografic úi naĠional
românesc.
suprapunându-se pe „logistica instituĠională” a frontierei maghiare în Cluj-Napoca,
frontiera comunistă va dispune de cea mai organizată logistică instituĠională de susĠinere úi
propagandă, după Budapesta.
numărul membrilor partidelor úi organizaĠiilor cu ideologie marxist-leninistă în Clujul
interbelic a variat (conform unor calcule aproximative) între 600-3000 membri (valori
evaluate din surse arhivistice diferite).
c) în etapa 1945-1948:
frontiera comunistă se va manifesta exploziv úi agresiv, crescând numărul partidelor úi
organizaĠiilor de stânga úi a numărului de membri PCR “datorită prezenĠei masive a
ungurilor úi evreilor ... organizaĠia regională Cluj în 1946 număra 19923 de membri, din
care 10894 erau maghiari, 8107 români úi 922 evrei” (V. Bodocan, 2001).
frontiera comunistă foloseúte practic orice mijloace pentru câútigarea „oficială” a alegerilor
din 1946 úi 1948 de către partidele de stânga. Uniunea Populară Maghiară, constituită pe
structura MADOSZ-ului, coalizează úi susĠine forĠele comuniste în ambele alegeri, având în
Frontul Democratic Popular majoritatea absolută.
427
d) pentru perioada “partidului unic” (1948-1989):
neatingerea de către frontiera maghiară a Ġintei (păstrarea Ardealului de Nord), produce în
structura logisticii instituĠionale locale (în Cluj-Napoca) a frontierei comuniste, frământări
puternice care vor culmina cu acapararea puterii locale de către PCR úi autodesfiinĠarea
UPM;
creúte progresiv numărul membrilor de partid români: între 1948-1960 timid, dar sesizabil;
între 1960-1964, pe măsura modificării structurii demografice urbane úi hotărâtor după
1965, când structura etnică urbană din Cluj-Napoca se răstoarnă;
frontiera comunistă îúi asumă un rol tot mai dominant în structurarea úi consolidarea
frontierei etnonaĠionale – dacoromâne – în spaĠiul urban Cluj-Napoca, regional úi naĠional.
în a doua parte a acestei etape (1965-1989) se manifestă evident trăsătura naĠional-
comunistă úi scade până la dispariĠie valenĠa internaĠional-comunistă a frontierei.
În geografia frontierelor din spaĠiul urban Cluj-Napoca s-au mai remarcat, mai mult decât
evident, încă două frontiere úi anume frontiera ortodoxă úi frontiera europeană (euroatlantică). Nu
voi acorda spaĠiu acestora două, întrucât pe de o parte le-am abordat în special în studii anterioare, iar
pe de cealaltă parte pentru că le voi trata în titlul următor care va aborda confruntarea frontierelor în
spaĠiul urban Cluj-Napoca.
5.5. FuncĠiile „terĠiare” úi procesele frontierei în geografia municipiului Cluj-Napoca
În fundamentarea teoretică a conceptului de funcĠie urbană am fost condus de logica

funcĠionalistă a relaĠiilor structural-sistemice. Am concluzionat afirmând că funcĠia urbană este relaĠia
de necesitate, care se naúte între elementele geosistemului urban úi starea geosistemului úi care
generează, cultivă úi susĠine viaĠa oraúului în atingerea menirii (finalităĠii) sale sistemice. Această
finalitate poate fi rolul, sarcina, destinaĠia, misiunea oraúului úi în final dezvoltarea sa. În acest fel,
oraúul va “îmbrăca” roluri diferite, va practica “profesii” multiple, în timp, úi toate acestea vor fi
(posibil) susĠinute de aceeaúi funcĠie care se va adapta, dar nu va dispărea, ci se va perfecĠiona în
procesul modificării structurii urbane.
Rezultă deci că între funcĠiile oraúului (în cazul nostru Cluj-Napoca) úi procesele frontierei se
autoorganizează relaĠii structural-sistemice care construiesc o geografie a oraúului Cluj-Napoca.
Însuúindu-mi postulatul lui J.G. von Herder úi anume “istoria este geografie în miúcare”,
(preluat din Clarke D.M úi Forster M., 2007) voi demonstra în susĠinerea ideii că municipiul Cluj-
Napoca este o construcĠie a frontierelor, că fenomenul frontierei în cazul municipiului Cluj-Napoca
este factorul urbogenerator cu cea mai mare “greutate” în geneza, localizarea, evoluĠia úi dezvoltarea
428
acestui geosistem. Întrucât fenomenul frontierei, deúi are un caracter universal, defineúte de fiecare
dată úi un specific local (I. Bădescu, 1995), în acest specific local ea se transformă úi generează
procese locale, definitorii pentru orice frontieră, fie ea locală, fie universală. Aceste procese pot fi:
culturale; gnoseologice; geopolitice; economice; sociale; politice, etc. În cazul geosistemelor urbane,
de fiecare dată, între aceste procese úi funcĠiile oraúului se vor crea relaĠii care vor configura geografii
definitorii. Municipiul Cluj-Napoca nu face excepĠie. Mai mult, este unul dintre cele mai
reprezentative spaĠii în care se poate studia rolul fenomenului frontierei în construcĠia spaĠiilor
antropice.
Nu voi analiza în demersul meu construcĠiile taxonomice bazate pe categorii de procese ale
frontierei, ci voi aborda, din punct de vedere funcĠionalist, relaĠiile geosistemice dintre funcĠiile
municipiului Cluj-Napoca úi procesele generate în spaĠiul său de către frontierele geodefinitorii. Aceste
procese pot fi generate de frontierele externe dar úi de frontierele interne úi pot fi specific sociale,
militare, istorice, culturale, etc., dar pot fi în acelaúi timp din toate.
Mai există în această prezentare succintă încă un element care închide triunghiul perfect al
urbogenezei úi evoluĠiei municipiului Cluj-Napoca: spiritul locului. Aceste trei elemente (spiritul
locului, fenomenul frontierei úi funcĠiile oraúului) vor defini, în mod permanent, geografia Clujului úi
din acest motiv vom începe lista proceselor axându-ne pe spiritul locului (pus în evidenĠă, în mod
interesant, de exemplu, de Irina Petraú úi O. Pecican în volumul „Clujul în legende”, 2010). În geneza
úi evoluĠia municipiului au cântărit foarte mult úi în permanenĠă acĠiunile frontierelor, dar toate au fost
marcate permanent de acest spirit al locului. Legenda istorică consemnează că venerabilul Claudius
Semper, atunci când i-a răspuns lui Caius Maximus că “…nu va trece mult úi pe locul unde stai acum
va fi templul lui Jupiter”, viziune confirmată geoistoric, peste douăzeci de ani, când (în 124 e.n) în acel
loc era zidit Municipium Aelium Hadrianum Napoca a fost „primul” marcat de acel spirit al locului,
loc nunit în limba dacă Napuca. Ce dorim să evidenĠiez prin această istorie? Doresc să evidenĠiez
faptul că frontiera este un factor creator de destin mai mult decât ne putem imagina. Ea pare a-úi
disputa rolul creator cu „matca din care izvorăúte sufletul etnic”. Frontiera este tot atât de importantă
pentru definirea úi analiza popoarelor ca úi matca genezei lor sufleteúti (I. Bădescu, 1995). Iată aúadar
de la bun început cum frontiera romană a creat primul oraú Napoca, proces marcat de spiritul locului,
acelaúi ”loc” care a fost “reconstruit” de frontiera germană peste 1000 de ani úi pentru care loc prima
funcĠie asumată a fost cea militară. Este locul geografic care va rămâne, până azi, spaĠiu de
confruntare între toate frontierele istorice locale, regionale úi universale úi care rămâne marcat de acel
spirit. Toate frontierele următorilor 1000 de ani (frontiera catolică, maghiară, germană, etc.) nu vor
reuúi să schimbe acest spirit geografic úi indiferent de denumirile úi denominalizările suportate, acel
spirit se manifestă în toate în primul rând prin rădăcinile sale toponimice úi istorice: Napuca, Napoca,
Claudiopolis, Clus.
429
În tratarea úi fundamentarea problematicii prin care voi evidenĠia relaĠiile geodefinitorii dintre
funcĠiile terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca úi procesele frontierei, nu voi folosi taxonomii
tipologice ale frontierelor, ci voi evidenĠia, geocronologic, acele procese care printr-o biunivocă relaĠie
cu funcĠiile terĠiare ale oraúului au configurat în harta spaĠială a acestuia adevărate geografii speciale.
Conceptul de “geografie specială” utilizat de mine este diferit de conceptul de “microgeografii” (I.
Ianoú, 2005; I. Mac, 2008; D. Petrea, 2009).
A) Procesul cetăĠii asediate este, din punct de vedere geocronologic, primul mare proces
frontalier în spaĠiul Cluj-Napoca, dar úi unul dintre cele mai longevive procese frontaliere din acest
spaĠiu. Denumirea procesului am preluat-o din teoria “asedierii cetăĠii carpatice” (S. MehedinĠi,
1940). Ca loc central al sâmburelui de Ġară Transilvania, asediată începând cu frontiera romană, Cluj-
Napoca va fi supus în întreaga sa istorie asediului frontalier.
Tabloul frontierelor generatoare ale acestui proces este:
frontiera romană “asediază” filonul dacic, producând cetăĠeanul roman, tipul european
(cives romanum);
frontiera iudeocreútină prin cele două sinteze europene: frontiera bizantină úi frontiera
catolică, “asediază” cetatea romană Napoca;
frontiera germană din frontieră externă se transformă în frontieră internă, schimbând în
final locul Cluj-Napoca în viitorul oraú Klausenburg;
frontiera maghiară, devenită magister militiae al frontierei catolice, va “asedia” spaĠiul
urban Cluj-Napoca din perioada dacică úi până astăzi;
frontiera dacoromână, ca frontieră de reacĠie etnolocală, va “asedia” spaĠiul urban Cluj-
Napoca prin presiunea demografică úi de civilizaĠie rurală daco-română de la momentul
dislocării ei până la ziua de azi ;
frontiera imperială, prin “epocile sale” habsburgică úi kominternistă, va “asedia” oraúul,
începând cu sec. XVIII, respectiv XIX;
frontiera europeană îúi va înregistra acĠiunea expansivă începând cu sec. XV până astăzi
inclusiv.
Specificul geografic local al procesului “cetăĠii asediate” este o sinteză între suprapunerea
procesului de expansiune geografică a fiecărei frontiere úi specificul locului generat de riposta locului
la aceste procese.
o Specificul frontierei romane se va concretiza în “împământenirea” cives-ului roman, în
geografia unei noi limbi (dacoromâna), geografia unui nou spaĠiu antropic (spaĠiul urban) úi
geografia unui nou sistem de legături úi de comunicare (drumurile romane).
o Specificul frontierei iudeo-creútine va crea în spaĠiul geografic Cluj-Napoca următoarele
geoprocese: înlăturarea tipului de “cultură etalon” cu nivelarea culturală a “tuturor
430
neamurilor”; construirea unei noi geografii spirituale (creútinismul – apostolic prin
ortodoxie la neamul dacic úi la “ordin” prin catolicism la poporul maghiar); geografia
unei confruntări spirituale între cele două aripi iudeocreútine (ortodoxie úi catolicism) úi
între iudeocreútinism úi cultura ancestrală dacică úi arhitectura religioasă monumentală ca
reper în fizionomia oraúului.
o Specificul frontierei maghiare va crea prin procesul cetăĠii asediate următoarele
particularităĠi geografice: dislocarea până la eliminare, a elementului demografic german;
interpunerea între culturile getodacă úi germană úi excluderea posibilei sinteze locale între
cele două; colonizarea spaĠiului urban cu eúaloane de imigranĠi până în sec. XX; simbioza
între nevoia pătrunderii cu fenomenul lăĠirii catolice (I. Bădescu, 1995) úi uzurparea
simbolismului german din pattern-ul oraúului úi înlocuirea lui cu simbolurile maghiare.
o Specificul frontierei germane va marca geografia urbană a Clujului prin: introducerea
modelului urban medieval în Transilvania úi implicit în Cluj-Napoca; construcĠia unei
civilizaĠii urbane bazate pe cetate úi evoluată în urbiu; preluarea úi consacrarea în
denumirea oraúului a vechilor toponimii dacice (Clus) úi romane (Claudiopolis) úi
construirea unui oraú care rezistă urbanistic úi după 500 de ani, oferindu-i în acelaúi timp
cel mai reprezentativ simbol urbanistic (Biserica Sf. Mihail).
o Specificul frontierei dacoromâne imprimat geografiei spaĠiului urban Cluj-Napoca va fi
cel al ripostei (frontieră de reacĠie). Astfel, avem parte de reacĠia demografică după
dislocare, prin presiunea demografică în creútere permanentă până în sec. XX, de reacĠia
culturală, specifică frontierei de reacĠie daco-române (de exemplu, Supplex Libellus
Valachorum Transsilvaniae), de reacĠia geoeconomică naĠională la frontiera europeană
(toată economia secolului XX în Cluj-Napoca este expresia economicului românesc) úi de
reacĠia urbanistică, cele mai reprezentative cartiere rezidenĠiale, cele mai reprezentative
construcĠii urboutilitare aparĠin secolului trecut, când municipiul este modernizat de
români.
o În ultimul rând, specificul frontierei europene va marca geografia oraúului Cluj-Napoca
pe parcursul ultimilor 400 de ani: modernizarea educaĠiei úi culturii; acumulările
útiinĠifico-academice; obiectivele arhitecturale, industriale, de transport úi comunicaĠii,
rezidenĠiale, etc., toate fiind „marca” frontierei europene; explozia demografică urbană úi
a comerĠului; explozia infocomunicaĠională úi virtualizarea funcĠiilor terĠiare; terĠializarea
economiei oraúului; acapararea dramatică a spaĠiului natural de către spaĠiul construit ú.a.
PoziĠia funcĠiilor terĠiare în câmpul proceselor geofrontaliere locale a fost următoarea:
în ecuaĠia frontierei romane, funcĠiile terĠiare reprezentative pentru Cluj-Napoca au fost
funcĠia militară, funcĠia urbanistică úi funcĠia comercială;
431
frontiera iudeocreútină, prin frontiera catolică úi frontiera ortodoxă, a cuprins în procesul
frontalier, funcĠia religioasă;
frontiera germană a onferit procesului, contribuĠia funcĠiilor: urbanistică, administrativă,
comercială, religioasă, culturală úi militară;
frontiera maghiară va exploata în acest proces funcĠiile administrativ-politică, religioasă,
militară úi culturală;
frontiera imperială va exploata funcĠiile militară, urbanistică, administrativ-politică,
culturală, ideologică;
frontiera europeană va cuprinde în procesul cetăĠii asediate practic întreaga paletă a
funcĠiilor urbane; caracterul ei universal se evidenĠiază úi în acest fel; nu există funcĠie
terĠiară pe care în procesele sale să nu o implice obiectiv-sistemic;
frontiera dacoromână va excela în procesul cetăĠii asediate prin implicarea funcĠiilor
culturală, comercială, administrativă, administrativ-politică, útiinĠifico-academică, etc.
B) Procesul comprimării spaĠiului vital. Precum o Ġară, úi oraúul poate fi considerat o
conútiinĠă comună. Acest sociosistem urban are o conútiinĠă comună úi datorită interacĠiunii dintre
membrii oraúului respectiv. Generarea unor „graniĠe”, a unor “frontiere” între grupurile umane ale unui
oraú duce la comprimarea spaĠiului vital pentru comunitatea urbană ca întreg úi pentru segmentele ei
etnoculturale, etnolingvistice, etc. Un asemenea proces s-a făcut remarcat în întreaga istorie a
Primul pas a fost făcut prin construirea oraúului prin colonizarea germanilor, excluderea a
fost pentru populaĠia românească în prima etapă, ulterior úi pentru cea maghiară.
FuncĠiile terĠiare utilizate au fost funcĠia administrativ-politică, funcĠia militară, funcĠia
religioasă úi funcĠia culturală.
Începând cu sec. XV-XVI, spaĠiile urbane exclusiviste etnic devin mai complexe prin
configurarea a trei zone urbane aproape exclusive din punct de vedere etnic (germană,
română úi maghiară).
FuncĠiile terĠiare folosite ca instrument frontalier au fost funcĠia culturală, funcĠia
administrativă, funcĠia comercială úi funcĠia militară.
Din momentul în care comunitatea maghiară începe să emită pretenĠii tot mai mari în
administrarea oraúului, fenomenul excluderii etnice, a atomizării spaĠiului urban va
continua până în sec. XXI. Apare procesul etnogentrificării prin care spaĠiul vital urban
este dominat exclusiv de segmentul etnic maghiar, folosindu-se pentru aceasta toate
funcĠiile terĠiare la dispoziĠie: administrativ-juridică, urbanistică, religioasă (abia în sec.
XIX vor avea drept românii să îúi construiască o biserică), etc.
432
Cluj-Napoca s-a evidenĠiat în permanenĠă ca un spaĠiu de confruntare frontalieră.
Confruntările religioase în spaĠiul său dintre catolici, protestanĠi, ortodocúi, evrei vor crea
de fiecare dată comprimări ale spaĠiului firesc de manifestare, pentru una sau alta dintre
biserici, folosindu-se în acest sens toate funcĠiile disponibile conjunctural: administrativ-
politică, militară, religioasă, etc.
Procesul s-a manifestat în formele cele mai agresive în sec. XX, când în perioada 1940-
1944 românii úi evreii au fost exterminaĠi fizic úi moral. FuncĠiile terĠiare folosite au fost
cea administrativ-politică, cea militară, de securitate, comercială, financiar-bancară, etc.
FuncĠiile terĠiare (instrumente) folosite în aceste manevre frontaliere au fost cea religioasă,
cea juridică, cea politico-administrativă, cea culturală, financiară, etc.
ConsecinĠa geografică urbană poate fi succint creionată astfel: atomizarea teritoriului
urban al municipiului Cluj-Napoca din punct de vedere etnic; etnogentrificarea;
reconfigurarea pieĠelor publice ca simbol etno-comunitar úi nu comunitar urban (a se
vedea dirijarea persuasiv-perseverentă a poziĠiei simbolistice a PieĠei Unirii faĠă de PiaĠa
Avram Iancu); transformarea spaĠiului educaĠional clujean dintr-un spaĠiu interetnic într-
un spaĠiu educativ etnoexclusiv (până în 1990, copiii clujeni învăĠau împreună, azi învăĠând
“peste graniĠă”); apariĠia graniĠelor intraurbane; excluderea etnică a unor spaĠii publice;
dirijarea axiologică a turismului, etc.
Care este poziĠia funcĠiilor terĠiare în acest proces al frontierei? În absoluta lor totalitate
sunt folosite úi azi ca instrumente ale procesului de comprimarea a spaĠiului vital clujean.
Viitorul acestui proces se prefigurează frământat.
C) Procesul de “periferializare”. Acest proces, care îúi trage esenĠa gnoseologică din teoria
dublei regionalizări, evidenĠiază în primul rând raportul aproape biunivoc între expansiunea ariei
centrale úi periferializarea ariei de incidenĠă a acestei expansiuni. La acest proces vor participa sistemic
úi funcĠiile terĠiare ale sistemului local, ca instrumente frontaliere. Procesul de periferializare,
indiferent de nivelul holarhic de acĠiune, se va manifesta structural într-un proces complex concretizat
prin subprocese, procese particulare, procese locale, care vor construi permanent o nouă geografie în
spaĠiul de expansiune.
În cazul geosistemului urban Cluj-Napoca, între funcĠiile terĠiare úi subprocesele de
periferializare vom găsi relaĠii geografice, care prin forme particulare de manifestare vor confirma
valabilitatea, úi în geografia urbană, a teoriei ”proceselor de periferializare”. Voi evidenĠia în cele ce
urmează relaĠiile geografice între funcĠiile terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca úi procesul
periferializării.
1) „Pendularea agenĠilor de joc” este un subproces în care vectori ai funcĠiilor culturală,
ideologică, politică-ideologică clujeană, etc. au pendulat între interesele locale úi naĠionale úi cele ale
433
centrelor de putere (europeană, regională, etc.). Din 1990 úi inclusiv astăzi, o serie de personalităĠi ale
elitei clujene (expresii vectoriale ale rolului funcĠiilor terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca în
geosistemul naĠional) au participat activ în procesul de integrare a României în OrganizaĠia pentru
Securitate úi Cooperare în Europa, OrganizaĠia Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea Europeană,
etc. În ultimii 20 de ani, geografia Clujului a înregistrat extraordinare modificări, adevărate mutaĠii.
Aporetic, întreb: au fost toate în favoarea geosistemului local? În tot acest timp, sociosistemul Cluj-
Napoca a devenit un subsistem integrat naĠional prin creútere (de rol, de cultură, de economie) sau în
mare parte a devenit o periferie a sistemelor europene. Răspunsurile concrete la aceste întrebări vor
evidenĠia o geografie interesantă, dar pentru obiectivul nostru este clar că între dinamica funcĠiilor
terĠiare ale municipiului úi procesul pendulării elitei între interese locale úi internaĠionale există
legături reprezentative. De exemplu, Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae a creat din Cluj-
Napoca un centru prin funcĠiile sale culturale susĠinute de instituĠiile logistice ale frontierei
dacoromâne. Aici agenĠii de joc, elita intelectuală, au creat o geografie în care la loc de cinste era
interesul naĠional úi local. Restructurarea economiei româneúti prin imitaĠie, după 1989, a scos practic
din geografia oraúului componenta economiei productive (fabricile) úi le-a înlocuit cu o economie
redistributivă, cu un capitalism fiscal-comercial. Este Cluj-Napoca în acest sistem geografic un centru
naĠional sau regional? Sau este o periferie a unui sistem economic mondial?
Iată o concluzie care nu trebuie demonstrată geografic, ci doar constatată. Sistemul funcĠiilor
terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca, după 1989, nu a reuúit să construiască nimic. Toată geografia
geosistemului este una a destructurării, a imitaĠiei, a sistemului financiar-mercantil.
2) Războiul sistemelor de gândire este un alt subproces în cadrul procesului periferializării.
Acest proces, pus în ecuaĠia analizei geografice a geosistemului Cluj-Napoca, vine să întărească teoria
că forĠa materială a unui sistem nu valorează nimic fără un sistem de gândire sănătos úi competent.
Geografia geosistemului Cluj-Napoca se mândrea până în 1990 cu un uriaú patrimoniu natural-
productiv, producând bunuri materiale, plusvaloare úi „acumulare”, bani, siguranĠă socială, etc. pentru
oraú. MutaĠiile în sistemul de gândire construit úi dezvoltat de sistemul funcĠiilor terĠiare ale
municipiului au produs prin “pendulare” úi imitaĠie (amintite anterior), renunĠarea distructivă la acestea
úi cultivarea prin toate pârghiile subsistemului terĠiar, în geografia oraúului, a unei economii a
serviciilor. Dar această economie a serviciilor, fără o integrare într-un sistem economic productiv
autohton, a devenit un spaĠiu de colectare úi drenare financiară a tuturor resurselor spaĠiului său de
influenĠă.
Astăzi, geosistemul Cluj-Napoca, dintr-un centru regional úi naĠional, se transformă tot mai
mult úi mai evident într-un simplu vector frontalier periferic, deoarece el este total dependent úi de
sistemul economic úi social naĠional, dar mai mult de cel internaĠional. Rolul funcĠiilor terĠiare ale
geosistemului se remarcă în această situaĠie prin “revoluĠia” făcută în sistemul de gândire al clujenilor.
434
Astfel, 21,4% dintre clujeni intenĠionează să migreze temporar la muncă în străinătate, 59,6% ar opta
pentru un angajament în instituĠii de stat, iar 29,1% ar opta pentru posturi în firme private. Raportul
studenĠilor cuprinúi în învăĠământul superior este covârúitor în favoarea domeniilor terĠiare,
neproductive (V. Dîncu, 2010).
3) Instaurarea subeconomiei redistribuitive. Procesul frontalier al economiei redistributive este
unul tipic în procesul de periferializare generat de înaintarea frontierei europene. În principiu, el se
naúte în regiunile în care modelul economic, financiar, cultural, din zona “metropolitană” din centrul
generator al frontierei (în cazul nostru Ġările occidentale europene) cunoaúte o “deviere” a economiei
locale de la modelul economiei metropolitane. Apare „procesul schimbului inegal de valori egale”.
Acest proces se datorează faptului că economiile sunt subordonate úi integrate fie economiilor
comerciale, fie sistemelor financiare sau chiar politice (I. Bădescu, 1995) internaĠionale. S-a realizat
acest proces în geosistemul Cluj-Napoca úi dacă da, cum? Răspunsul este: printr-un proces de facilitare
a economiei serviciilor, a sectorului terĠiar în detrimentul sectoarelor secundar úi primar úi chiar a celui
cuaternar. Rolul fundamental în această mutaĠie sistemică l-au avut funcĠiile terĠiare ale municipiului
Cluj-Napoca. După 1989, prin toate mijloacele (culturale, publicitare, administrative, ideologice,
propagandistice, politice, infocomunicaĠionale, etc.), s-au neglijat economiile productive úi s-au creat
adevărate „psihoze” pentru introducerea economiei comerciale, redistributive.
ComerĠul a cuprins economia Clujului într-un procent nemaiîntâlnit. Ce vinde însă acest
comerĠ?
monedă – sistemul financiar-bancar;
produse de lux pentru un segment tot mai redus din populaĠie;
70% din produsele alimentare proaspete, 81% din produsele alimentare conservate úi peste
80% din medicamente din import;
autovehicule úi autoturisme de import; dacă urmărim comerĠul cu autoturisme pe piaĠa
Clujului imediat după 1989, vom sesiza un “ritual” comercial prin care (asemănător întregii
Românii) peste 95% din autovehicule erau cele care trebuiau scoase, obligatoriu, din
Europa, după care peste 2-3 ani le-am vândut ca fier vechi, fără taxe vamale;
tehnologie informatică de import aproape generalizată;
turismul úi economia turismului a cunoscut o explozie în ultimii 10 ani, dar în special
turismul extern;
comerĠul cu resurse energetice: gaze naturale; carburanĠi; energie electrică, etc., aparĠin
majoritar capitalului străin;
îmbrăcăminte úi încălĠăminte uzată sau solduri.
Ce au în comun aceste ramuri ale geografiei economice în geosistemul Cluj-Napoca? Au,
faptul că peste 80% din profitul financiar al acestora se returnează “centrului”, se exportă, úi nu rămâne
435
în oraú úi nici în România. Apare deci procesul asimetrizării capitalului. FuncĠiile terĠiare concură la
acest proces prin diferite moduri. În primul rând, acest proces se desfăúoară prin manipularea, dirijarea
úi deformarea gustului cumpărătorilor folosind mass-media. Prin funcĠiile terĠiare (comercială,
turistică, infocomunicaĠională, universitară, medicală), în zona sa de influenĠă (circa 25% din teritoriul
României), Cluj-Napoca a impus, din postura de vector frontalier, un epigonism comercial, social,
cultural, alimentar, etc. FuncĠiile terĠiare au avut un rol fundamental, de instrumente ale proceselor de
frontieră. ConsecinĠa, din punctul de vedere al procesului subeconomiei reduistributive, a fost că
produsele autohtone au dispărut practic de pe piaĠa Clujului. ComerĠul, moda, târgurile úi expoziĠiile
au fost invadate de produse străine care au drenat fondul financiar al oraúului úi al zonei geografice.
Prin funcĠiile sale terĠiare úi rolul său de simbol/centru regional, Cluj-Napoca a devenit un vector
geoperiferic al geografiei economice vest-europene úi mai nou al celei orientale (chinezeúti). A avut
loc o “suburbanizare” a oraúului úi a zonei sale de influenĠă în raport cu “structurile de reĠele urbane
vestice” prin: 1) specializarea funcĠională în raport cu necesitatea metropolei (funcĠia universitară
crează úi exportă medici, asistenĠi medicali úi informaticieni, deoarece Occidentul cere acest lucru) úi
2) marginalizarea hinterlandului său prin situarea Clujului în postura de dependenĠă faĠă de Occident
(administraĠia locală încurajează orice import antreprenorial, dar este extrem de birocratică în raport cu
antreprenorii autohtoni, aceasta însemnând taxe, proceduri úi standarde exagerate, care descurajează
iniĠiativa locală).
4) Raidul bancar este unul dintre procesele cele mai sugestive în procesul general de
periferializare frontalieră a României în general úi a municipiului Cluj-Napoca în special. Acest proces
este definitoriu pentru expansiunea frontierei în periferie. Cum s-a manifestat el în geosistemul Cluj-
Napoca? S-a manifestat prin devalorizări úi scumpiri repetate, jocuri piramidale, devalizarea băncilor
autohtone, cultivarea dorinĠei neînfrânate de câútig, neglijarea raĠionalizării úi a „muncii naĠionale”,
etc.
În primii cinci ani după momentul de prag 1989-1990, devalorizările galopante au golit toate
acumulările populaĠiei urbane úi adiacente. FuncĠiile care au construit acest “eúafodaj” au fost cea
administrativ-politică, comercială, culturală, etc. Scumpirile repetate prin intermediul funcĠiilor
comerciale ca instrument al dorinĠei de câútig au sărăcit permanent úi au golit bugetul cumpărătorului
urban, suburban úi periurban. Aici au concurat funcĠia infocomunicaĠională, funcĠia turistică, funcĠia
universitară, funcĠia financiar-fiscală (prin măriri de taxe úi impozite locale), etc.
Jocurile piramidale au făcut din Cluj-Napoca emblema celui mai ruúinos fenomen din procesul
periferializării. Celebrul fenomen Caritas (o maúinaĠiune de tip Ponzi) nu ar fi fost posibil în nici un alt
oraú din România. De ce úi cum a fost posibilă creúterea lui în geografia municipiului Cluj-Napoca?
Răspunsul este datorită poziĠiei sale de centru regional, etalon de cultură, model de comportament úi
atitudine, instrumente funcĠionale (infrastructură, personal financiar-bancar calificat, etc.). Cluj-
436
Napoca a oferit în construcĠia úi consolidarea acestui fenomen următoarele: 1) poziĠia sa de etalon úi
model regional úi naĠional (intelectuali, instituĠii, etc.); 2) mijloace de informare úi comunicare prin
funcĠiile infocomunicaĠională, turistică, universitară, religioasă, medicală, de transport, etc.; 3) o piaĠă
imobiliară úi comercială care constituiau pistele de accelerare pentru dorinĠa neînfrânată de câútig.
Devalizarea băncilor autohtone, ca proces specific periferializării frontaliere, a pus municipiul
Cluj-Napoca pe locul al II-lea în geografia devalizării băncilor din România. Acest loc a fost atins prin
integrarea sa în dinamica geografiei frontierei în spaĠiul financiar-bancar de stat, dar mai ales prin
falimentarea primei bănci private cu capital 100% românesc, Banca Dacia Felix. FuncĠiile terĠiare
care au participat la acest proces au fost: financiar-bancară; infocomunicaĠională, dar úi útiinĠifico-
academică prin „girul” pe care l-au dat siguranĠei băncii membrii consiliului de administraĠie úi mai
ales membrii fondatori ai băncii, în mare parte cadre universitare.
Hipostazierea creditului bancar ca vehicul al dezvoltării a adus în geografia municipiului Cluj-
Napoca una dintre cele mai dinamice transformări. După anul 2000, băncile clujene au creditat un
procent de 81% din populaĠia oraúului úi 46,7% din populaĠia periurbană. FuncĠia urbanistică a
cunoscut o adevărată explozie prin: úase cartiere noi; 130 de proiecte rezidenĠiale; 43 de firme de
tranzacĠii imobiliare; 1233 de tranzacĠii imobiliare; 330 de construcĠii noi, etc.
ùi totuúi toate aceste elemente geografice pot fi catalogate ca pozitive în geosistemul urban
Cluj-Napoca? Atunci de ce le numesc eu căi de periferializare úi „instrumente” ale raidului bancar? Le
numesc în acest mod deoarece, obiectiv sau nu, dar cu siguranĠă scenarizat, în procesul frontalier de
raid bancar, până la urmă dincolo de partea pozitivă (creúterea numărului de locuitori, dezvoltarea
sectorului de construcĠii, etc.), pe termen lung (úi acest “termen” a început în 2008), s-a dovedit că
singurul beneficiar sigur este sectorul bancar, care a repatriat úi repatriază în continuare întregul capital
strâns de la populaĠie.
Dar nu numai funcĠia urbanistică a cunoscut dinamici extreme pe baza acestei hipostazieri, ci úi
funcĠia comercială, funcĠia turistică, funcĠia financiar-fiscală, etc. Toate însă au operat cu bani
româneúti, dar achiziĠionau produse importate. ùi aici se evidenĠiază încă odată favorizarea procesului
„schimbului inegal de valori egale”.
O analiză geografică exhaustivă a proceselor frontierei în geosistemul Cluj-Napoca, în care
funcĠiile terĠiare ale municipiului participă într-o relaĠie sistemică biunivocă, cuprinde un impresionant
număr de procese frontaliere. Economia úi scopul cercetării noastre nu pot asigura analiza lor
sistemică fapt pentru care, în continuare, voi puncta succint principalele procese care în relaĠie cu
funcĠiile municipiului Cluj-Napoca, au generat în acesta subsisteme geografic-frontaliere úi care
evidenĠiază relaĠia dintre funcĠiile oraúului úi procesele nominalizate.
o Astfel, se poate vorbi de procesul exploziei agresiv-demografice, specific frontierei
europene.
437
* funcĠiile implicate în acest proces sunt: urbanistică; comercială; administrativ-
politică; culturale; de securitate; ecologică, etc.
o Procesul hipostazierii economiei de piaĠă, specific frontierei euroatlantice;
* implică următoarele funcĠii terĠiare: infocomunicaĠională; administrativ-politică;
comercială; financiar-bancară; universitară, etc.
o Procesul economiei de tranziĠie, specific frontierei euroatlantice.
* funcĠiile terĠiare implicate în proces sunt: infocomunicaĠională; culturale; financiar-
bancară; comercială; urbanistică, etc.;
o Procesul structurării “capitalismului fiscal-comercial” úi destructurării economiei etatiste
(comuniste).
* funcĠiile implicate activ în proces sunt: ideologică; infocomunicaĠională;
administrativ-politică; culturale; comercială; turistică; financiar-bancară; financiar-
fiscală, frontalieră, etc.
o Procesul confruntării dintre primordialiúti úi moderniúti asupra conceptului de naĠiune,
specific frontierei mondialiste, este acel proces prin care spaĠiul cultural-útiinĠific din
geosistemul Cluj-Napoca a devenit un spaĠiu de confruntare frontalieră între susĠinătorii
conceptului vestic de “naĠiune culturală” (a se vedea vehicularea conceptului “Clujul
multicultural”) úi cel estic, ortodox, de “naĠiune etnică”.
* funcĠiile active în confruntare sunt: culturale; religioasă; útiinĠifico-academică;
ideologică; universitară; administrativ-politică; turistică, etc.
o Procesul reformei religioase, specific frontierei iudaice úi iudeocreútine în spaĠiul european,
a fost preluat din contradicĠia celor două fundamente ale religiei iudeocreútine. În faĠa
procesului “nivelator” al creútinismului, unele popoare, neamuri, úi-au însuúit teoria
poporului ales, unele neamuri din Europa (ajunse úi în teritoriul dacic - Cluj-Napoca) s-au
considerat superioare altora; de aici s-a ajuns la “reforme”: Dumnezeu e unic – Nu există
Isus Dumnezeu – Nu există Fecioara Maria – Nu există egalitate între popoare – Sunt
popoare supuse úi popoare cu eshatologie înaltă (germanii, ungurii). De la această
contradicĠie eshatologică s-a ajuns, (úi) în spaĠiul Cluj-Napoca, la procesul reformei
religioase, care a marcat geografia locală o perioadă de sute de ani.
* funcĠiile terĠiare angajate în acest proces au fost: religioasă; ideologică; culturale;
universitară; urbanistică; administrativă úi administrativ-politică; militară, etc.
o Procesul „magister militiae”, specific frontierei catolice în unire cu frontiera maghiară.
Este expresia „istoriei ca geografie în miúcare”, prin care frontiera maghiară primeúte în
Cluj-Napoca rolul de „suprastructură delegată” pentru construirea prin expansiune a unui
spaĠiu catolic spre răsărit.
438
* funcĠiile terĠiare implicate în proces, după aúezarea cetăĠii germane în spaĠiul dacic úi
creútin-bizantin, au fost: religioasă; militară; administrativ-politică; urbanistică.
o Procesul reacĠiei ordodaco-romana (ordoromana – I. Bădescu, 1995) este un proces, nu
specific, ci suprapus peste întreaga istorie a aúezării, cetăĠii, oraúului Clus, Claudiopolis,
Napuca, Napoca, Clausenberg, Cluj-Napoca, un proces de reacĠie continuă úi legitimă la
“uzurpările” frontierelor externe aduse “celei mai vechi cuceriri civile a Europei” (idem.),
ordoromana. Este un proces neîncheiat nici astăzi, iar momentele sale geoistorice de prag
au fost: 1437; 1514; 1784; 1848; 1918-1919; 1944-1947; 1989-1990.
* funcĠiile terĠiare ale municipiului implicate sunt: religioasă; culturale; militară;
administrativ-politică; educativă de masă, etc.
o Procesul Mittelpunkt-ului. Locul Cluj-Napoca a fost úi este permanent o frontieră internă
autogeneratoare. El a fost „construit” de trei neamuri (români, germani úi maghiari). A fost
úi rămâne însă un embrion geografic, un centru politico-spiritual pentru “mater Patria” –
Transilvania, ca centru spiritual românesc. Culmea tensiunii acestui proces este atinsă în
momentul în care frontiera maghiară revendică Transilvania pentru Ungaria. Din acel
moment, procesul Mittelpunkt-ului capătă un caracter mai mult decât tensional, devenind
conflictual. Analiza geopolitică a acestui proces va releva că municipiul Cluj-Napoca nu
este doar un loc geografic, ci un loc frontalier complex, un spaĠiu de confruntare dintre trei
populaĠii, trei grupuri, trei culturi, trei civilizaĠii, două state, trei imperii úi două religii.
* putem afirma că toate funcĠiile terĠiare ale municipiului au fost implicate activ în acest
proces.
o Procesul resuscitării „pan-ideilor”, specific resuscitării “zonelor nostalgice”. În intregul
spaĠiu dacoromân, nu vom identifica o frământare úi o resuscitare a pan-ideilor mai
fierbinte: hungarica; pan-catolica; germanica; pan-mitteleuropa.
* funcĠiile terĠiare ale Clujului activate úi reactivate în acest proces, în tot sec. XX úi
inclusiv azi, sunt cele: culturale; administrativ-civică; administrativ-politică úi mai ales
frontalieră.
o Procesul desantului frontalier („manevrei frontaliere” – idem, 1995). Ca loc geografic pe
direcĠia principală de atac a frontierei maghiare sau imperial-catolice, Cluj-Napoca a
devenit un spaĠiu de confruntare, un vector frontalier úi prin acest proces, al desantului
frontalier. Prin acesta, „frontiera ungaro-română este împinsă geografic de pe graniĠa
firească úi anume linia Debrecen cât mai departe de spaĠiul generator al frontierei
expansionare (Budapesta) în interiorul spaĠiului geografic agresat (Cluj-Napoca; Târgu
Mureú; Miercurea Ciuc, etc.).
439
* funcĠiile terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca activate úi provocate în acest proces
sunt: culturală; religioasă; administrativ-politică; universitară; turistică úi bineînĠeles
frontalieră.
o Războiul axiologic este un proces care cuprinde municipiul Cluj-Napoca în procesul
(holarhic) de “misionarism” pe care úi l-au arogat o serie de grupuri, elite, organizaĠii, Ġări,
în apărarea culturii “Europei Centrale” de cultură occidentală faĠă de “Răsăritul ortodox”.
Putem lua ca exemplu “misiunea de excelenĠă maghiară” (idem, 1995) în spaĠiul răsăritean,
panortodox, etc. Acest proces a transformat, din nou după 1989, geografia municipiului,
“împestriĠând-o” cu etnofrontiere exclusiviste, conflictuale, etc.
* toate funcĠiile terĠiare ale municipiului au fost transformate, mai discret sau mai
vizibil, în acest scop, în instrumente úi vectori ai funcĠiei frontaliere.
o Un proces specific frontierei europene, procesul “lumpendezvoltării”, se caracterizează
prin faptul că, după momentul de prag 1989-1990, în geosistemul Cluj-Napoca, formele
destructurării economice locale (de la cea de nivel naĠional până la cea de interes local úi
cooperatist) s-a caracterizat prin generarea „lumpenburgheziei” (A.G. Frank, 1972), care a
coordonat úi desăvârúit procesul de periferializare a economiei Clujului. Acesta a ajuns
astăzi în situaĠia în care, prin lumpendezvoltare, a adus în subsistemul socio-economic al
municipiului un uriaú decalaj între: efortul de dezvoltare úi, degradarea stării populaĠiei
locale.
* funcĠiile terĠiare ale municipiului, participante la acest proces, au fost úi încă sunt cea
administrativ-politică, cea culturală, cea de securitate, cea comercială, cea financiar-fiscală,
cea financiar-bancară, etc.
Iată aúadar o succintă listă a proceselor frontaliere úi a raporturilor acestora cu funcĠiile
terĠiare ale municipiului, care vin să confirme concepĠia conform căreia, în Cluj-Napoca, între
procesele frontierei úi funcĠiile urbane există o permanentă relaĠie biunivocă, sistemică, ce evidenĠiază
dinamica geografică a acestuia, determinată de “fenomenul frontierei”. Ele relevă în mod clar că
geosistemul Cluj-Napoca este o construcĠie a frontierelor în care funcĠiile terĠiare au un rol
geosistemic fundamental.
440
Anexa 1.
Fig. 145. Organigrama Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Cluj în 2010

(sursa: Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj)
441
Anexa 2.
442
Fig. 146. Reţeaua de transport în comun a municipiului Cluj-Napoca în 2010
Anexa 3
443
Fig. 147. Fotoplanul cu principalele elemente ale subsistemului terţiar din centrul municipiului Cluj-Napoca

BIBLIOGRAFIE
1. Adams, C.C. (2008), An Elementary Commercial Geography, BiblioBazaar, LLC, Charleston.

2. Agachi, I.; Mitrea, V. (1999), ÎnvăĠământul superior clujean în contextul urban, în „Universitatea
úi oraúul istoric”, P.U.C., Cluj-Napoca.
3. Agachi, Mihaela Ioana Maria (2004), Clujul modern: aspecte urbanistice, Editura U.T. Press,
Cluj-Napoca.
4. Alexandersson, G. (1956), The Industrial Structure of American Cities. A Geographic Study of
Urban Economy in the US, Almqvist & Wiksell, Stockholm.
5. Alicu, D. et al. (1995), Cluj-Napoca de la începuturi până astăzi (Ghid istoric úi turistic), Editura
„Clusium”, Cluj-Napoca.
6. Altbach, P.G. (ed.) (1999), Private Prometheus. Private Higher Education and Development in
the 21st Century, Greenwood Publishing Group, Westport.
7. Altbach, P.G. (2005), Private Higher Education. A Global Revolution, Sense Publishers,
Rotterdam.
8. Altshuler, A.; Womack, J.P.; Pucher, J.R. (1979), The Urban Transportation System. Politics and
Policy Innovation, The MIT Press, Cambridge-London.
9. Alvarez, J.E. (1990), Las ciudades: morfologia y estructura, Editura Sintetis, Madrid.
10. Andranovich, G.D.; Riposa, G. (1993), Doing Urban Research, Applied Social Research Methods
Series, Volume 33, Sage Publications Inc., Newbury Park-London-New Dehli.
11. Anton, Mioara (2002), 1948-1950. Anatomia puterii. Fideli úi indezirabili în PMR, în “Studii úi
Materiale de Istorie Contemporană”, vol. 1.
12. Aurigi, A. (2005), Making the Digital City. The Early Shaping of Urban Internet Space, Ashgate
Publishing Ltd., Aldershot.
13. Barton, H.; Tsourou, Catherine (2000), Healthy Urban Planning. A WHO Guide to Planning for
People, Spon Press, London.
14. Batty, M. (2005), Cities and Complexity. Understanding Cities with Cellular Automata, Agent-
Based Models and Fractals, The MIT Press, Cambridge, MA.
15. Bădescu, I.; Dungaciu, D. (1995), Sociologia úi geopolitica frontierei, Editura Floarea Albastră,
Bucureúti.
16. Beatley, T. (2000), Green Urbanism. Learning from European Cities, Island Press, Washington
D.C.
17. Beaujeau-Garnier, Jaqueline; Chabot, G. (1971), Geografie urbană, Editura ùtiinĠifică, Bucureúti.
18. Benedek, J. (2000), SpaĠiu relativ sau spaĠiu absolut? ConsecinĠele epistemologice ale unei false
abordări - în: Popa N., Humeau J.-B., Förster H. (szerk.): The IVth Conference of Geography
44
„Regionalism and Integration. Culture, Space, Development”, Timiúoara - Tübingen - Angers, pp.
77-86.
19. Benedek, J. (2002), Riscurile umane, în Riscuri úi Catastrofe, Editura Casa CărĠii de ùtiinĠă, Cluj-
Napoca.
20. Benedek, J. (2003-2005), Transformarea structurii spaĠiale a municipiului Cluj-Napoca după
1989, proiect finanĠat de FundaĠia SapienĠia.
21. Benedek, J. (2006), Social Sustainability in the Historical District of Cluj-Napoca - în: Enyedi
Gy., Kovács Z. (szerk.): „Social Changes and Social Sustainability in Historical Urban Centres”,
Centre For Regional Studies of Hungarian Academy of Sciences, Pécs, pp. 147-161
22. Bertaud, A.; Renaud, B. (1995), Cities without Land Markets: Location and Land Use in the
Socialist City, Policy Research Working Paper no. 1477, The World Bank, Washington D.C.
23. Bertaud, A. (2004), The Spatial Organisation of Cities. Deliberate Outcome or Unforeseen
Consequence?, Working Paper Series, World Bank, Washington D.C.
24. Bijker, W.E.; Hughes, T.P. & Pinch, T.J. (eds.) (1987), The Social Construction of Technological
Systems: New Directions in the Sociology and History of Technology, Cambridge, Massachusetts:
The MIT Press.
25. Black, N.; Gruen, R. (2005), Understanding Health Services, Open University Press, McGraw-
Hill Education, Maidenhead.
26. Boddy, M; Parkinson, M. (2004), City Matters. Competitiveness, Cohesion and Urban
Governance, The Policy Press, Bristol
27. Bodocan, V. (2001), Etnie, confesiune úi comportament electoral în Transilvania - studiu
geografic, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
28. Bold, I. (1973), Organizarea teritoriului. NoĠiune, metodologie, eficienĠă, Editura Ceres,
Bucureúti.
29. Bold, I.; Crăciun, A. (1999), Organizarea teritoriului, Editura Mirton, Bucureúti.
30. Boldur, L.; Ciobanu, G.; Băncilă, I. (1982), Analiza sistemelor complexe, Editura ùtiinĠifică úi
Enciclopedică, Bucureúti.
31. Botez, M.; Celac, Mariana (1980), Sistemele spaĠiului amenajat, Editura ùtiinĠifică úi
32. Brenner, N. (1999), Globalisation as Reterritorialisation: The Re-scaling of Urban Governance
in the European Union, în Urban Studies, vol. 36.
33. Brudaúcu, D. (coordonator) (1999), 80 de ani de administraĠie românească la Cluj-Napoca, Vol.
I, RedacĠia publicaĠiilor Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
34. Brunn, S.D.; Williams, J.F.; Zeigler, D.J. (2003), Cities of the World: World Regional Urban
Development, 3rd Edition, Rowman & Littlefield Publishers.
44
35. Brunn, S.D.; Cutter, S.L.; Harrington, J.W. (eds.) (2004), Geography and Technology, Kluwer
Academic Publishers, Dordrecht.
36. Butler, D.; Davies, J.W. (2004), Urban Drainage, Second Edition, Spon Press, London.
37. Butură, V. (1989), Străvechi mărturii de civilizaĠie românească, Editura ùtiinĠifică úi
38. Buzea, O. (1939), Clujul 1919-1939, Tipografia Ardealul Cluj.
39. Carter, H. (1995), The Study of Urban Geography, Fourth Edition, Edward Arnold Publishers,
London.
40. Câmpeanu, R. (2008), Elitele româneúti din Transilvania veacului al XVIII-lea, Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
41. Cândea, Melinda; Bran, Florina (2001), SpaĠiul geografic românesc. Organizare-Amenajare-
Dezvoltare, Editura Economică, Bucureúti.
42. Ciangă, N. (1998), Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
43. Ciangă, N.; Surd, V. (2004), Modifications structurales des activites touristiques en Roumanie
pendant la periode de transition, în „Turizam, br. 8”, Departman Geografiju, Turizam I
Hotelijerstvo, Novi Sad.
44. Cilliers, P. (1998), Complexity and Postmodernism: understanding complex systems, Routledge,
London.
45. Clapham, D. et al. (1996), Housing Privatization in Eastern Europe, Greenwood Publishing
Group, Santa Barbara.
46. Clark, C. (1945), The Economic Functions of a City in Relation to Its Size, Econometrica, vol. 13,
no. 2.
47. Clark, G.L.; Feldman, Maryann P.; Gertler, M.S. (eds.) (2003), The Oxford Handbook of
Economic Geography, Oxford University Press, Oxford.
48. Clarke, D.M; Forster, M. (eds.) (2007) Herder: Philosophical Writings, Cambridge University
Press, Cambridge.
49. Cocean, P.; Surd, V. (1979), Abordarea studiului aúezărilor umane prin prisma fluxurilor
energetice, în „Oraúul úi ambianĠa umană în perspectivă sistemică” – vol II/1979, Cluj-Napoca.
50. Cocean, P. et al. (2009), Mărginimea Sibiului. Planificare úi amenajare teritorială, Presa
51. Cocean, P. et al. (2010), Amenajarea teritoriului suburban al municipiului BistriĠa, Presa
52. Colceriu, C. (2009), Elite clujene contemporane, Clear Vision, Cluj-Napoca.
53. Cucoú, C. (2000), EducaĠia. Dimensiuni culturale úi interculturale, Editura Polirom, Iaúi.
54. Cucu, V. (1970), Oraúele României, Editura ùtiinĠifică, Bucureúti.
44
55. Culic, Ana; Petrescu, Ruxandra Mălina (2006), Managementul úi legislaĠia deúeurilor, Editura
EFES, Cluj-Napoca.
56. Curinschi, G. (1967), Centrele istorice ale oraúelor, Editura Tehnică, Bucureúti.
57. Cuthbert, A.R. (2006), The Form of Cities. Political Economy and Urban Design, Blackwell
Publishing, Oxford.
58. Daniels, P.W. (1985), Service Industries. A Geographical Appraisal, Methuen & Co. Ltd., New
York.
59. De Rynck, F. et al. (2005), The Century of the City. City Republics and Grid Cities, Urban Policy
Project, Foreign Affairs Administration, Ministry of the Flemish Community, Brussels.
60. Doganis, R. (2001), The Airline Business in the 21st Century, Routledge, London.
61. Doxiadis, K. (1970), Ekistics, the Science of Human Settlements, from Science, v.170, no. 3956,
pg. 394-403.
62. Drimba, O. (1985), Istoria culturii úi civilizaĠiei, 1, Editura ùtiinĠifică úi Enciclopedică, Bucureúti.
63. Drimba, O. (1987), Istoria culturii úi civilizaĠiei, 2, Editura ùtiinĠifică úi Enciclopedică, Bucureúti.
64. Drimba, O. (1990), Istoria culturii úi civilizaĠiei, 3, Editura ùtiinĠifică, Bucureúti.
65. Duderstadt, J.; Atkins, D. & Van Houweling, D. (2003), The Development of Institutional
Strategies, Educause Review, 38(3).
66. DuĠu, M. (2009), Dreptul urbanismului, EdiĠia a IV-a, Editura Universul Juridic, Bucureúti.
67. Ebenreck, Sara; Moll, G. (1989), Shading our Cities. A Resource Guide for Urban and
Community Forests, Island Press, Washington D.C.
68. Eigler, P.; Langeard, E. (1987), Servuction: Le Marketing des Services, McGraw-Hill, Paris.
69. Eliade, M. (1949), Le mythe de l`éternel retour. Archetypes et repetitions, Editions Gallimard,
Paris.
70. Eliade, M. (1981), Istoria credinĠelor úi ideilor religioase, I. – de la epoca de piatră la misterele
din Eleusis, Editura ùtiinĠifică úi Enciclopedică, Bucureúti.
71. Ellin, N. (2006), Integral Urbanism, Routledge, New York.
72. Erdely, G. et al. (1999), DicĠionar. Geografie umană, Editura Corint, Bucureúti.
73. Filip, S. (2009), Planning urban, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
74. Fătu, M. (1985), Biserica românească din nord-vestul Ġării sub ocupaĠia horthystă (1940-1944),
Editura Institutului Biblic úi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Timiúoara.
75. Frank, A.G. (1972), Lumpenbourgeoisie: Lumpendevelopment, New York: Monthly Review
Press.
76. Freudenberg, N.; Galea N.; Vlahov, D. (eds.), (2006), Cities and the Health of the Public,
Vanderbilt University Press, Nashville.
44
77. Fujita, M.; Thisse, J.-F. (2001), Economics of Agglomeration – Cities, Industrial Location and
Regional Growth, Cambridge University Press, Cambridge.
78. Fyfe, N.R.; Kenny, Judith T. (2005), The Urban Geography Reader, Routledge, London.
79. Gârz, F. (1997), Expansiunea spre Est a NATO: Bătălia pentru Europa, Editura CoruĠ Pavel,
Bucureúti.
80. Geantă, N. (2009), Impactul geografic al industriei petroliere asupra municipiului Câmpina úi a
spaĠiului său adiacent, teză de doctorat, coordonator útiinĠific: prof. univ. dr. I. Ianoú, Facultatea
de Geografie a UniversităĠii din Bucureúti.
81. Georgescu-Roegen, N. (1979), Legea entropiei úi procesul economic, Editura Politică, Bucureúti.
82. Gibson, J.E.; Binkley, J.R. (1982), Systems and Models in Urban Design – A Tutorial Overview,
în „Human and Energy Factors in Urban Planning. A System`s Approach”, Proceedings of the
NATO Advanced Study Institute on „Factors Influencing Urban Design”, Louvain-la-Neuve,
1979.
83. Gibson, W. (1984), Neuromancer, Ace Science Fiction Specials, Ace Books, New York.
84. Golland, A.; Blake, R. (eds.) (2004), Housing Development. Theory, Process and Practice,
Routledge, London.
85. Graham, Anne (2003), Managing Airports. An International Perspective, 2nd Edition,
Butterworth-Heinemann.
86. Graham, S.; Marvin, S. (1996), Telecommunications and the City. Electronic Spaces, Urban
Places, Routledge, London.
87. Harouel, J.L. (1990), Histoire de l’Urbanisme, Presses Universitaires de France.
88. Hatz, G. (2009), Kultur als Intrument der Stadtplannung, în: Fassmann, H.; Hatz, G. und
Matznetter, W. (eds.): „Wien – Städtebauliche Struktur und gesellschaftliche Entwicklungen”,
Bolhau Verlag, Wien-Köln-Weimar.
89. Henderson, J.V.; Thisse, J.-F. (eds.) (2004), Handbook of Regional and Urban Economics,
Volume 4, Cities and Geography, Elsevier B.V., Amsterdam.
90. Henderson, J.H. LTC (2008), Military Logistics Made Easy. Concept, Theory and Execution,
AuthorHouse, Bloomington.
91. Hinch, T.; Higham, J. (2004), Sport Tourism Development, Channel View Publications,
Clevedon.
92. Hohenberg, P.M.; Lees Lynn Hollen (1995), The Making of Urban Europe. 1000-1994, Harvard
University Press, Cambridge, MA.
93. Horner, M.W.; Murray, A.T. (2003), A Multi-objective Approach to Improving Regional Jobs-
Housing Balance, în Regional Studies, Vol. 37.2.
44
94. Hu, Wen-Chen; Lee, Chung-wei; Yeh, Jyh-haw (2004), Mobile Commerce Systems, în „Mobile
Commerce Applications”, Nansi Shi, Idea Group Publishing, Hershey.
95. HRH Prince Charles of Wales, ‘Buildings for a Better Future’, discurs în cadrul Housing
Corporation Conference and Exhibition, The Stakis Metropole Hotel, Brighton, 1999.
96. Hudson, F.S. (1976), Geography of Settlements, Second Edition, MacDonald & Evans Ltd.,
Estover, Plymouth.
97. Huntington, S.P. (1981), The Soldier and the State. The Theory and Politics of Civil-Military
Relations, 15th Edition, Harvard University Press, Cambridge.
98. Ianoú, I. (1987), Oraúele úi organizarea spaĠiului geografic, Editura Academiei Române,
Bucureúti
99. Ianoú, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureúti.
100. Ianoú, I.; Humeau, J.B. (2000), Teoria sistemelor de aúezări umane. Studiu introductiv, Editura
Tehnică, Bucureúti.
101. Ianoú, I. (2005), Dinamica urbană (AplicaĠii la oraúul úi sistemul urban românesc), Editura
Tehnică, Bucureúti
102. Ianoú, I. et al. (2009), Geographical Analysis of the Higher Education Infrastructure in Romania,
Studia Universitatis Babeú-Bolyai Geographia, LIV, 1/2009.
103. Illeris, S. (2007), The Nature of Services, în “The Handbook of Service Industries”, Bryson, J.R.;
Daniels, P.W. (eds.), Edward Edgar Publishing Ltd., Cheltenham.
104. Ilieú, Gabriela (2008), Turism urban, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
105. Ioan, A.; Mihali, C. (2009), Dublu tratat de urbanologie, Idea Design & Print, Cluj-Napoca.
106. Ioncică, M.; Petrescu, Eva Cristina; Popescu, Delia (2004), Strategii de dezvoltare a sectorului
terĠiar, Editura Uranus, Bucureúti.
107. Irimuú I. A. et al. (2010), Vulnerabilitatea spaĠiului clujean la procesele geomorfologice
contemporane, Studia UBB, Geographia, LV, 1, Cluj-Napoca.
108. Ishida, T.; Isbister, Katherine (eds.) (2000), Digital Cities. Technologies, Experiences and Future
Perspectives, Springer-Verlag, Wien.
109. Jacobs, Jane (1969), The Economy of Cities, Random House, New York.
110. Jomini, A.H. (Baron de Jomini) (2007), The Art of War, (publicată iniĠial în franceză în 1836,
tradusă din franceză de G.H. Mendell úi W.P. Craighill în 1862), Arc Manor, Rockville.
111. Jones, Anita K.; Wells, L.; Wolin, M. (2006), Cybersecurity and Urban Terrorism. Vulnerability
of the Emergency Responders, în „Countering Urban Terrorism in Russia and the US”, National
Research Council, Committee on Counterterrorism, Challenges for Russia and the US, National
Academies Press, Washington D.C.
4
112. King, R. (1999), Sustainable Urban Design în „Sustainable Cities in the 21st Century”, Foo, A.F.;
Yuen, Belinda (eds.), NUS Press, Singapore.
113. Kovacs, C.M. (2003), Migration Behaviour of Ethnic Hungarian Intellectual Elite of
Transylvania, Wurzburger Geographische Manuskripte, vol. 63.
114. Kovacs, C.M. (2005), Les zones résidentielles de Cluj-Napoca et l`évolution récente du marché
immobilier, Studia Universitatis Babeú-Bolyai, Geographia, L, 2.
115. Latham, A. et al. (2009), Key Concepts in Urban Geography, SAGE Publications Ltd, London.
116. Laws, E.; Le Pelley, Barbara (2000), Managing Complexity and Change in Tourism: The Case of
a Historic City, în „International Journal of Tourism Research”, Volume 2, Issue 4.
117. Laws, E. (2004), Improving Tourism and Hospitality Services, CABI Publishing, Wallingford.
118. Lăzărescu, C. (1977), Urbanismul în România, Edit. Tehnică, Bucureúti.
119. Lăzărescu, C. (1996), Arhitectura úi viaĠa oraúelor, EdiĠia a II-a, Edit. Tehnică, Bucureúti.
120. Leautier, Frannie A. (2006), Cities in a Globalizing World: Governance, Performance and
Sustainability, World Bank Publications, Washington D.C.
121. LechinĠan, V. (2000), InstituĠii úi edificii istorice din Transilvania, Editura Carpatica, Cluj-
Napoca.
122. LechinĠan, V. (2008), Scene din viaĠa cotidiană a Clujului interbelic – Înregistrări de acte la
Primărie, în “Oraúul – revistă de cultură urbană”, anul III, nr. 11 (3/2008), Cluj-Napoca.
123. LechinĠan, V. (2008), Retrocedările din centrele urbane transilvane, în “Oraúul – revistă de
cultură urbană”, anul III, nr. 12 (4/2008), Cluj-Napoca.
124. LechinĠan, V. (2009), Retrocedările din centrele urbane transilvane (II), în “Oraúul – revistă de
cultură urbană”, anul IV, nr. 13 (1/2009), Cluj-Napoca.
125. Levin S. A. (1992), The Problem of Pattern and Scale in Ecology, Ecology no. 73
126. Loeckx, A. et al. (2009), Framing Urban Renewal in Flanders, Uitgeverij SUN and authors,
Amsterdam.
127. Lorraine, Dominique; Stoker, G. (eds.) (1997), The Privatization of Urban Services in Europe,
Pinter, London.
128. Loshin, P.; Vacca, J. (2004), Electronic Commerce, Fourth Edition, Laxmi Publications Pvt. Ltd.,
New Dehli.
129. Lovering, J. (2001), The Coming Regional Crisis (And How to Avoid It), în Regional Studies,
Vol. 35.4.
130. Lumperdean, I. (2002), Introducere în istoria economiei de piaĠă, Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
131. Lynch, K.A. (1960), The Image of the City, MIT Press, Cambridge MA.
132. Mac, I. (2000), Geografie generală, Editura Europontic, Cluj-Napoca
45
133. Mac, I. (2008), Geografie normativă, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
134. MacKendrick, P. (1990), Pietrele dacilor vorbesc, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
135. Marga, A. (2009), Profilul úi reforma UniversităĠii clujene. Discursuri rectorale, EdiĠia a II-a,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
136. Marga, A. (2009), Criza úi după criză, Eikon, Cluj-Napoca.
137. Marian, L. (2007), Proiecte antreprenoriale úi planuri de afaceri, Editura EFI ROM, Târgu
Mureú.
138. Marinescu, Daniela (2008), Tratat de dreptul mediului, EdiĠia a III-a, Universul Juridic,
Bucureúti.
139. Maslow, A. (1943), A Theory of Human Motivation, Psychological Review, vol. 50, no. 4.
140. McCabe, G.B. (1992), Academic Libraries in Urban and Metropolitan Areas. A Management
Handbook, Libraries Unlimited.
141. Meade, Melinda; Earickson, R.J. (2005), Medical Geography, Guildford Press, New York.
142. MehedinĠi, S. (1927), ùcoala română úi capitalul biologic al poporului român, Biblioteca
Eugenică úi Biopolitică a ASTREI, Cluj.
143. Mihalache, A.N. (1994), Riscul declinului, ColecĠia Akademos, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti.
144. Mihăilescu, V. (1971), Trei teme de geografie urbană. Termeni de bază, tipuri geografice, reĠea
de oraúe, Progresele útiinĠei, nr.3.
145. Mirel, Maria (1975), ContribuĠii privind dezvoltarea urbanistică a oraúului Cluj în prima
jumătate a secolului XIX, în Acta Musei Napocensis, T.XII, Cluj.
146. Molnar, E.; Maier, A.; Ciangă, N. (1975), Centre úi arii de convergenĠă în R.S. România, în
„Studia – Geologia Geografia”, p. 50-56, Cluj-Napoca.
147. Montgomery, J. (2007), The New Wealth of Cities. City Dynamics and the 5th Wave, Ashgate
Publishing Ltd., London.
148. Moor, M.; Rowland, J. (2006), Urban Design Futures, Routledge, London.
149. Morariu, T.; Pascu, ùt. (1957), ConsideraĠii geografico-istorice asupra etapelor de dezvoltare a
oraúului Cluj, Bul. Univ. Cluj, SecĠia ùt. Nat., vol. 1, nr. 1-2.
150. Morgan, B. (2002), Higher Education and Regional Economic Development in Wales:
Opportunity for Demonstrating the Efficacy of Devolution in Economic Development, în Regional
Studies, vol. 36.
151. Muntean, O.L. (2005), Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Editura CărĠii de ùtiinĠă,
Cluj-Napoca.
152. Nankervis, A.S. (2005), Managing Services, Cambridge University Press, Cambridge.
153. Negroponte, N. (1995), Being Digital, Vintage Publishing, New York.
45
154. NeguĠ, S. (1997), Modelarea matematică în geografia umană, Editura ùtiinĠifică, Bucureúti.
155. Nicoară, L.; Puúcaú, Angelica (2007), Regionare turistică mondială, Editura Silvania, Zalău.
156. Norris, D. (2008), E-Government Research. Policy and Management, Idea Group Publishing,
Hershey.
157. Odum, E.P. (1983), Basic Ecology, Saunders, Philadelphia.
158. Pacione, M. (2009), Urban Geography: A Global Perspective, Third Edition, Routledge, New
York.
159. Paddison, R. (2001), Handbook of Urban Studies, SAGE Publications Ltd., London.
160. Paliga, S. (2008), Un cuvânt străvechi: oraú, în ‘Oraúul, revistă de cultură urbană’, anul III, nr.
11, (3/2008).
161. Pascu, ùt. et al. (1974), Istoria Clujului, Consiliul Popular al Municipiului Cluj-Napoca.
162. Păcurar, Al. (2006), Geografie economică mondială, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
163. Păcurar, B. (2007), MutaĠii în geosistemul economic al municipiului Cluj-Napoca după 1990,
lucrare de licenĠă.
164. Păcurar, B. (2008), Economic Mutations within the Tertiary Sector of the Cluj-Napoca Geosystem
after 1989, lucrare de dizertaĠie.
165. Păcurar, B. (2009a), FuncĠiile aúezărilor, referat útiinĠific susĠinut în cadrul proiectului de
doctorat.
166. Păcurar, B. (2009b), Modele ale structurii urbane, referat útiinĠific susĠinut în cadrul proiectului
de doctorat.
167. Păcurar, S. (2001), Principiul ingineriei convergente în managementul resurselor gestionate de
Centrul Militar JudeĠean (OrganizaĠie birocratică), Ministerul Apărării NaĠionale, DirecĠia
Management Resurse Umane.
168. Peron, Rene (2001), The Political Management of Change in Urban Retailing, în „International
Journal of Urban and Regional Research”, Volume 25.
169. Perrin, N. (1963), The Kingdom of God in the teaching of Jesus, SCM Press, London.
170. Petraú, Irina; Pecican, O. (2010), Clujul în legende, Editura Casa CărĠii de ùtiinĠă, Cluj-Napoca.
171. Petrea, D. (2005), Obiect, metodă úi cunoaútere geografică, Editura UniversităĠii din Oradea.
172. Petrescu-Mag, Ruxandra Mălina (2008), Politici, instituĠii úi legislaĠie de mediu, Editura
Academic Press, Cluj-Napoca.
173. Pop, Gr. (2000), FuncĠiile úi dimensiunile urbanului în România, Studia Universitatis “Babeú-
Bolyai”, Geographia, XLV, 1, Cluj-Napoca.
174. Pop, P. Gr. (2000), ÎnvăĠământul superior geografic din România, în ultimul deceniu al mileniului
al II-lea, Studia Universitatis Babeú-Bolyai, Geographia, XLV, 2, Cluj-Napoca.
175. Pop, P. Gr. (2007a), JudeĠele României: JudeĠul Cluj, Editura Academiei Române, Bucureúti.
45
176. Pop, P. Gr. (2007b), ùcoala geografică clujeană. 1919-2007, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca.
177. PopiĠă, Gabriela-Emilia et al. (2010), Municipal Urban Waste Management Integrated System
Modeling in Cluj County, a VIII-a EdiĠie a ConferinĠei InternaĠionale „Environmental Legislation
Safety Engineering and Disaster Management”, 21-23 octombrie 2010, Cluj-Napoca.
178. Porat, M.U.; Rubin, M.R. (1977), The Information Economy, Office of Telecommunications
Special Publishing, US Department of Commerce, Washington D.C.
179. Potter, B.W. (2009), The Road and the Roadside, Echo Library, Teddington.
180. Prodan, D. (1991), Din istoria Transilvaniei. Studii úi evocări, Edit. Enciclopedică, Bucureúti.
181. Proorocu, M.; Bolchiú, R. (coord.) (2004), Planul Regional de AcĠiune pentru Mediu. Regiunea 6
Nord-Vest, AgenĠia Regională de ProtecĠie a Mediului Cluj-Napoca úi Eptisa Proyectos
Internationales, Cluj-Napoca.
182. Richards, G. (2001), Cultural Attractions and European Tourism, CABI Publishing, Wallingford.
183. Rotariu, T.; IluĠ, P. (2006), Ancheta sociologică úi sondajul de opinie, EdiĠie revizuită, Seria
Collegium, Editura Polirom, Bucureúti.
184. Rouge, M.F. (1947), La géonomie ou, L'organisation de l'espace, Librairie générale de droit et de
jurisprudence, Paris.
185. Rusan, R. (2007), Cronologia úi geografia represiunii comuniste în România. Recensământul
populaĠiei concentraĠionare (1945-1989), Editura FundaĠiei Academia Civică, Bucureúti.
186. Salingaros, A.N. (2005), Principles of Urban Structure, Techne Press, Amsterdam.
187. Santos, M. (1979), The Shared Space. The Two Circuits of the Urban Economy in
Underdeveloped Countries, Taylor & Francis, London.
188. Săgeată, R. (2003), România – Ġară central-europeană, în Revista Română de Geografie Politică,
IV, 1-2/2002, Editura UniversităĠii din Oradea.
189. Săgeată, R. (2006), Deciziile politico-administrative úi organizarea teritoriului. Studiu geografic
cu aplicare la teritoriul României, Editura Top Form, Bucureúti.
190. Schneider, K.R. (2003), On the Nature of Cities. Toward Enduring and Creative Human
Environments, iUniverse.
191. Schwarz, Gabriele (1959), Allgemeine Siedlungsgeographie, W. de Gruyter, Berlin.
192. Sells, D.H. (2000), Security in the Healthcare Environment, Aspen Publishers Inc.
193. Serageldin, I.; Shluger, E.; Martin-Brown, Joan (2001), Historic Cities and Sacred Sites. Cultural
Roots for Urban Futures, World Bank Publications, Washington D.C.
194. Shumsky, N.L. (1998), Encyclopedia of Urban America. The Cities and Suburbs, ABC CLIO
Inc., Santa Barbara.
45
195. Silva, L. (2005), Geography, European Settlements and Compared Development in the Americas,
University College Dublin.
196. Simon, H.A.; Smithburg, D.W.; Thompson, V.A. (1991), Public Administration, Transaction
Publishers, New Jersey.
197. Simpson, B.J. (1994), Urban Public Transport Today, E&FN Spon, London.
198. Smith, W.F (1975), Urban Development. The Process and the Problems, University of California
Press, Berkeley.
199. Sorenson, D.S. (1998), Shutting Down the Cold War. The Politics of Military Base Closure,
Palgrave Macmillan, New York.
200. Spier, S. (2002), Urban Visions. Experiencing and Envisioning the City, Liverpool University
Press, Liverpool.
201. Stacate, J.L. (2000), Un dicĠionar al lumii moderne. Politică, economie, istorie, geografie,
Editura Lucman, Bucureúti.
202. ùtefănescu, P. (2009), Istoria francmasoneriei române, Editura Vestala, Bucureúti.
203. Stugren, B. (1994), Ecologie teoretică, Casa de Editură „Sarmis”, Cluj-Napoca.
204. Surd, V. (1982), PopulaĠia, aúezările úi economia mondială. Sinteză geografică, Editura Dacia,
Cluj-Napoca.
205. Surd, V. (coordonator) (1996), Municipiul Turda. Studiu de geografie aplicată, Universitatea
Babeú-Bolyai, grant cu Primăria Municipiului Turda.
206. Surd, V. (1997), Geografia dezvoltării úi a decalajelor economice contemporane, Presa
207. Surd, V. (2003), Geografia aúezărilor, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
208. Surd, V. et al. (2005), Amenajarea teritoriului úi infrastructuri tehnice, Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
209. Surd, V. (2009), Geography of Settlements, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
210. Surd, V.; Păcurar, B.N. (2010), „The Frontier” – Defining the Urban Influence Area, Studia
UBB, Geographia, LV, 2, Cluj-Napoca.
211. Surd, V. et al. (2010), Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca. Matricea
Geografică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
212. Suzuki, H. et al. (2010), Eco2 Cities. Ecological Cities as Economic Cities, The World Bank,
Washington D.C.
213. Szczepanski, J. (1972), NoĠiuni elementare de sociologie, Editura ùtiinĠifică, Bucureúti.
214. Tamas-Gavrea, D.-R.; Munteanu, C. (2009), Noise Pollution – A Problem of the Big Cities. Case
Study, Studia Universitatis Babeú-Bolyai, Ambientum, LIV, 1-2.
45
215. Taner, O.; Tiesdell, S. (1997), Safer City Centres. Reviving the Public Realm, SAGE Publishing
Ltd., Thousand Oaks.
216. Tălângă, C. (2000), Transporturile úi sistemele de aúezări din România, Editura Tehnică,
Bucureúti.
217. Thomlinson, R. (1969), Urban Structure: The Social and Spatial Character of Cities, Random
House, New York.
218. Tilden, J.N. (2008), A Commercial Geography for Academies, High Schools and Business
Colleges, BiblioBazaar, LLC, Charleston.
219. Tonciulescu, P.L.; Delcea E. (2000), Secretele Terrei. Istoria începe în CarpaĠi, Editura Obiectiv,
Craiova.
220. Towers, G. (2005), An Introduction to Urban Housing Design, Elsevier, Paris.
221. TruĠă, L. (2006), Apa Clujului, Compania de Apă Someú S.A., Editura Studia, Cluj-Napoca.
222. Turner, F.J. (1920), The Frontier in American History, Henry Holt & Co., New York.
223. ğuĠea, P. (1991), Între Dumnezeu úi neamul meu, FundaĠia Anastasia, Editura Arta Grafică,
Bucureúti.
224. Ungureanu, A.; ğurcănaúu, G. (2008), Geografia aúezărilor umane, Editura Performantica, Iaúi.
225. Vais, Dana (2009), From House to „Residence”. Peripheral Growth in Post-Socialist Cluj, Studia
Universitatis Babeú-Bolyai, Sociologia, LIV, 1.
226. Van den Berg, L.; Russo, A. (2004), The Student City. Strategic Planning for Student
Communities in EU Cities, EURICUR Series, Ashgate Publishing Ltd., Aldershot.
227. Van den Berg, L. et al. (2006), The Safe City. Safety and Urban Development in European Cities,
Ashgate Publishing Ltd., Aldershot.
228. Vaughn, Jacqueline (2009), Waste Management: a reference handbook, Contemporary World
Series, ABC-CLIO, Inc., Santa Barbara.
229. Verdery, Katherine (1995), Faith, Hope, and Caritas in the Land of the Pyramids: Romania, 1990
to 1994, Comparative Studies in Society and History, Vol. 37, No. 4.
230. Vert, C. (2000), Geografia populaĠiei úi aúezărilor umane, Universitatea de Vest, Timiúoara,
Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, SecĠia Geografie, litografiat.
231. Vitoc, I. (2009), Capitală Culturală Europeană în 2020: Cluj-Napoca, în “Oraúul – revistă de
cultură urbană”, anul IV, nr. 13 (1/2009), Cluj-Napoca.
232. Vlas, Natalia (2008), Globalizarea úi religia la începutul secolului XXI, Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
233. Wahab, S.; Cooper, C.P. (2001), Tourism in the Age of Globalisation, Routledge, London.
234. Warf, B. (2006), Encyclopedia of Human Geography, Sage Publications, Thousand Oaks.
45
235. Waugh, D. (2000), Geography. An Integrated Approach, Third Edition, Nelson House, Walton-
on-Thames, Surrey.
236. Weber, J.A.; Eliasson, J. (eds.) (2007), Handbook of Military Administration, CRC Press Taylor
& Francis, Boca Raton.
237. Webster, D.; Muller, L. (2000), Urban Competitiveness Assessment in Developing Country Urban
Regions. The Road Forward, Urban Group, IFUD, The World Bank, Washington DC.
238. Weichart, P.; Fassmann, H.; Hesina, W. (2005), Zentralität und Raumentwicklungen, OROK
Schriftteureihe, Wien.
239. Wheeler, J.O.; Aoyama, Yuko; Warf, B. (2000), Cities in the Telecommunications Age. The
Fracturing of Geographies, Routledge, London.
240. Williams, C.C. (1997), Consumer Services and Economic Development, Routledge, London.
241. Wilson, D.; Whiteman, A.; Tormin, Angela (2007), Strategic Planning Guide for Municipal Solid
Waste Management, International Bank for Reconstruction and Development/World Bank,
Washington DC.
242. Wober, K.W. (ed.) (2002), City Tourism 2002. Proceedings of European Cities Tourism`s
International Forum, Springer-Verlag Wien.
243. Woodward, Rachel (2004), Military Geographies, Blackwell Publishing Ltd., Oxford.
244. Yigitcanlar, T. (2008), Creative Urban Regions. Harnessing Urban Technologies to Support
Knowledge City Initiatives, Information Science Reference, London.
245. *** Documente din Fondul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Arhivele Statului, filiala Cluj cu
numerele: 7184/1858, 3382/1864, 2686/1865, 5922/1871, 4699/1871, 4614/1877, 3254/1878.
3013/1886, 8611/1891, 80/1895, 730/1895, 13.737/1895, 5156/1910.
246. *** (1972), Mic dicĠionar enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, Bucureúti.
247. *** (1975), DicĠionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, Bucureúti.
248. *** (1978), DicĠionar de filozofie, Editura Politică, Bucureúti.
249. *** (1984), DicĠionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei R.S.R., Bucureúti.
250. *** (1989), Anuarul Institului de Istorie úi Arheologie din Cluj, extras, XXIX, Universitatea din
Cluj-Napoca.
251. *** (1994), Acta Musei Porolissensis XVIII, extras, Muzeul NaĠional de Istorie úi Artă Zalău.
252. *** (1998), DicĠionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică
„Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureúti.
253. *** (1998), PUG Municipiul Cluj-Napoca. SituaĠia existentă, Arhitext Intelsoft, Bucureúti.
254. *** (1998), PUG Municipiul Cluj-Napoca. Propuneri de dezvoltare, Arhitext Intelsoft, Bucureúti.
255. *** (1998), University Research in Transition, OECD, OECD Publishing, Paris.
45
256. *** Legea nr. 350 din 06.07.2001 (actualizată), privind amenajarea teritoriului úi urbanismul.
257. *** (2002), Urban Crime Prevention. A Guide for Local Authorities, Congress of Local and
Regional Authorities of Europe, Council of Europe Publishing, Strasbourg.
258. *** (2003), Water and Sanitation in the World’s Cities: Local Actions for Global Goals,
United Nations Human Settlements Programme, Nairobi.
259. *** (2004), Carta NaĠională a SecurităĠii úi Apărării NaĠionale, Bucureúti.
260. *** (2006), Urban sprawl in Europe – The Ignored Challenge, EEA Report, No. 10/2006.
261. *** (2006), Planning and Urban Design Standards, American Planning Association, Wiley,
Hoboken.
262. *** (2007), Urban Trialogues: Co-productive Ways to Relate Visioning and Strategic Urban
Projects, ISOCARP Review 03, New Goff, Ghent.
263. *** (2007), Strategia de transformare a Armatei Române, Bucureúti.
264. *** (2008), Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 98 bis.
265. *** (2009), Anuarul statistic al Românei 2009, Institutul NaĠional de Statistică Bucureúti.
266. *** (2009), Planul JudeĠean de Gestionare a Deúeurilor. JudeĠul Cluj, Consiliul JudeĠean Cluj,
Compartimentul Mediu.
267. *** (2010), Anuarul statistic al judeĠului Cluj, EdiĠia 2010, DirecĠia Regională de Statistică Cluj,
Cluj-Napoca.
268. *** (2010), Fiúa localităĠii Cluj-Napoca, DirecĠia Regională de Statistică Cluj, Cluj-Napoca.
269. *** (2010), Studiu de fezabilitate – Sistem de Management Integrat al Deúeurilor în JudeĠul Cluj,
ConsorĠiul Kocks GmbH-Enviroplan-EPEM-Romair Consulting Ltd., Bucureúti.
270. *** (2010), Hotărâre privind exclusivitatea prestării serviciilor de salubrizare menajeră pe raza
municipiului Cluj-Napoca de către SC Rosal Grup SRL, pe sectorul I úi, respectiv, Compania de
Salubritate Brantner Vereú SA, pe sectorul II, adoptată în úedinĠa din 30 noiembrie 2010 a
Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.
271. http://www.itu.int/ITU-D/ict/doi/index.html, accesat la 04.11.2009.
272. http://www.brookings.edu/articles/2000/summer_downtownredevelopment_glaeser.aspx, accesat
la 12.11.2009.
273. http://www.defense.gov/, accesat la 04.12.2009.
274. http://gulzar05.blogspot.com/search/label/NGOs, accesat la 05.12.2009.
275. http://cj.politiaromana.ro/, accesat la 10.01.2010.
276. http://www.clujarm.ro, accesat la 10.01.2010.
277. http://www.igsu.ro/isuj_cj.htm, accesat la 10.01.2010.
278. http://www.cjcluj.ro/djpo-prezentare, accesat la 10.01.2010.
279. http://www.isjcj.ro, accesat la 20.01.2010.
45
280. http://www.isjcj.ro/htm/sitepr/index.htm, accesat la 20.01.2010.
281. http://cercetare.ubbcluj.ro/index.php?pagina=scdoctorale&sidecol=coldr, accesat la 03.02.2010.
282. http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/unitati, accesat la 03.02.2010.
283. http://www.history-cluj.ro, accesat la 03.02.2010.
284. http://www.casomes.ro, accesat la 03.02.2010.
285. http://www.jandarmeriamobilacluj.ro, accesat la 05.02.2010.
286. http://www.smucluj.ro, accesat la 05.02.2010.
287. http://www.airportcluj.ro/, accesat la 13.02.2010.
288. http://www.webometrics.info/about_rank.html, accesat la 16.02.2010.
289. http://vecam.org/article724.html, accesat la 22.02.2010.
290. http://www.edrc.ro/projects.jsp?program_id=3&project_id=21, accesat la 12.03.2010.
291. http://ccd.ubbcluj.ro/biblioteca_ro.htm, accesat la 12.03.2010.
292. http://www.bjc.ro/new/index.php?biblioteca-in-cifre, accesat la 12.03.2010.
293. http://www.teatrulpuck.ro/loader1.html, accesat la 12.03.2010.
294. http://www.sajcluj.ro, accesta la 13.03.2010.
295. http://www.cascluj.ro, accesat la 13.03.2010.
296. http://web.media.mit.edu/~nicholas, accesat la 17.03.2010.
297. http://www.maltez.ro/branch-activity-ro.php?id=42&act=84, accesat la 18.03.2010.
298. http://www.rowater.ro/dasomes/Continut%20Site/Acasa/Despre%20Noi.aspx, accesat la
21.03.2010.
299. http://www.dsjcluj.ro/prezentare/prezentare-generala.php, accesat la 26.03.2010.
300. http://www.dreptonline.ro/dictionar_juridic/termen_juridic.php?cuvant=Institutie%20financiara%
20nebancara, accesat la 06.04.2010.
301. http://www.businessdictionary.com/definition/development-bank.html, accesat la 06.04.2010.
302. http://www.bnro.ro/Registrele-BNR-717.aspx, accesat la 08.04.2010.
303. http://www.itrsvcluj.ro/, accesat la 12.04.2010.
304. http://www.metamute.org/?q=en/node/6317, accesat la 22.04.2010.
305. http://www.ancmrr.ro/index.php?id=33, accesat la 21.05.2010.
306. http://www.defense.gov/, accesat la 04.07.2010.
307. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca, accesat la 11.03.2011.
45

Functiile Tertiare Ale Municipiului Cluj Napoca

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Functiile Tertiare Ale Municipiului Cluj Napoca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BOGDAN-NICOLAE PĂCURAR

© 2014. Autorul volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea

PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ

2. Etapele abordării geografiei urbane în ştiinţa geografică...................................................... 13

3. Funcţiile aşezărilor. Clasificare şi fundamentare epistemologică ......................................... 25

4. Funcţiile “terţiare” ale municipiului Cluj-Napoca ................................................................. 41

Prof. univ. dr. Vasile Surd -

Prof. univ. dr. Ioan Ianoş -

Structura concepĠiei prezentei lucrări se bazează pe conútientizarea extraordinarei

Am constatat în studiile mele asupra acestei chestiuni úi alte puncte de vedere úi de

2.2. Abordările geografiei româneúti în útiinĠa geografiei urbane

În mod previzibil, în literatura geografică úi geopolitică internaĠională, numele românilor nu

2.3. Geografia urbană în úcoala geografică clujeană

Tabloul implicării ùcolii de geografie din Cluj-Napoca în dezvoltarea geografiei urbane nu

Determinat de importanĠa úi necesitatea clarităĠii sensurilor tuturor termenilor specifici úi

3.2. FuncĠiile aúezărilor. Clasificare úi fundamentare gnoseologică

Geografia aúezărilor, dincolo de variatele opinii, de nuanĠele taxonomice utilizate, împarte

3.2.1. FuncĠiile aúezărilor rurale

3.2.2. FuncĠiile aúezărilor urbane

Cercetarea geografică a stabilit că oraúele sunt geosisteme disipative, „sisteme disipative de

4.1. Modul de organizare actuală. Structura taxonomică a subsistemului funcĠiilor „terĠiare”

4.1.1. Modul de organizare actuală

Pornind de la definiĠia oraúului ca geosistem úi de la cea a funcĠiei urbane, concepte

4.1.2. FuncĠiile terĠiare ale municipiului Cluj-Napoca. Prezentare geografică.

4.1.2.1. FuncĠiile civice ale municipiului Cluj-Napoca

4.1.2.1.1. FuncĠia rezidenĠială a municipiului Cluj-Napoca

La prezentarea clasificării funcĠiilor terĠiare ale aúezărilor prin taxonomia folosită, am

4.1.2.1.1.2. Logistica instituĠională a funcĠiei rezidenĠiale a municipiului Cluj-Napoca

Logistica funcĠiei rezidenĠiale cuprinde două mari categorii de structuri úi anume:

Fig. 4. ProiecĠia geografică

4.1.2.1.2. FuncĠia administrativ-civică a geosistemului urban Cluj-Napoca

În construcĠia taxonomică a funcĠiilor aúezărilor urbane am propus úi am fundamentat

4.1.2.1.2.2. Elementele subsistemului funcĠional administrativ-civic al municipiului Cluj-Napoca

Fig. 5. Organigrama simplificată a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în 2009

 regulamentul de funcĠionare stabileúte regulile úi principiile de bază ale sistemului

Fig. 6. GrădiniĠele aflate în administrarea Primăriei Municipiului

o úcoli gimnaziale úi licee;

4.1.2.1.3. FuncĠia urbanistică a municipiului Cluj-Napoca

Fundamentarea teoretică úi abordarea gnoseologică asupra funcĠiei urbanistice a

4.1.2.1.3.2. Logistica instituĠională a funcĠiei urbanistice a municipiului Cluj-Napoca

Elementele structural-funcĠionale pentru funcĠia urbanistică a urbei de pe Someúul Mic sunt:

Fig. 7. ProiecĠia geografică a funcĠiei urbanistice în planul municipiului Cluj-Napoca în 2010

Caracterul funcĠiei urbanistice a municipiului Cluj-Napoca.

Fig. 8. JudeĠele arondate Biroului Teritorial RUR al

Conceptul de ecologie este unanim acceptat în útiinĠă úi în literatură ca domeniul care se

Comisariatul Regional Cluj al Gărzii

Pe lângă faptul că este o instituĠie útiinĠifică úi educativă subordonată UniversităĠii Babeú-

Fig. 12. Rolul centralizator al municipiului Cluj-Napoca în cadrul viitoarelor

Compartimentul de Mediu este responsabil úi pentru Custodia RezervaĠiilor Naturale Cheile

Fig. 14. Numărul úi procentul locuitorilor municipiului Cluj-Napoca serviĠi de operatorii de

Tabelul 8. Operatorii economici autorizaĠi să desfăúoare activităĠi de colectare úi dezmembrare

OrganizaĠiile neguvernamentale cu rol declarat de protecĠie úi conservare a mediului

Fig. 15. Făgetul Clujului-Valea Morii,

o FânaĠele Clujului-Copârúaie, cod ROSCI0078, ocupând 1% din suprafaĠa

Fig. 17. ProiecĠia geografică a funcĠiei ecologice în planul municipiului

4.1.2.1.5. FuncĠia medicală a geosistemului urban Cluj-Napoca

Fig. 18. Răspândirea unei infecĠii în ierarhia urbană

4.1.2.1.5.2. Structura funcĠiei medicale a municipiului Cluj-Napoca

Structura funcĠiei medicale a municipiului Cluj-Napoca cuprinde o sferă de servicii

Tabelul 11. Nivelul de clasificare a spitalelor din municipiul Cluj-Napoca,

 policlinici, în număr de nouă în 2010;

Fig. 19. Policlinicile subsistemului medical al municipiului

Fig. 20. Echipajele de intervenĠie SMURD din judeĠul Cluj în 2010

regulamentul de funcĠionare stabileúte regulile úi principiile de bază ale sistemului

policlinici, în număr de nouă în 2010;