2.06.2016 Raport Studiu Eim PT Acord Mediu Xtreme Ecoenergy Group SRL 1

S.C. EXTREME ECOENERGY GROUP S.R.L.
RAPORT PRIVIND EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI
Investitie: Incinerator ecologic

Amplasament: Str. Milcov nr. 4, Slatina
Beneficiar: S.C. XTREME ECOENERGY GROUP S.R.L.
Executant: Postolache Marin – expert evaluator
Colaborator: Mandache Daniel

Raport privind evaluarea impactului asupra mediului – Incinerator
deseuri
Cuprins ........................................................................................................................... .2
Scopul studiului de impact ............................................................................................... 4
1. Informatii generale ................................................................................................... 5
1.1. Titularul proiectului............................................................................................. 5
1.2. Autorul proiectului .............................................................................................. 6
1.3. Denumirea si amplasamentul proiectului ........................................................... 6
1.4. Prezentarea situatiei existente ........................................................................... 6
1.5. Descrierea proiectului..........................................................................................7
1.6.1 Situatia existenta................................................................................................20
1.6.2 Situatia propusa.................................................................................................21
1.7 Informatii privind resursele de apa, energie, combustibil......................................27
1.8 Regimul de lucru...................................................................................................27
1.9 Infrastructura.........................................................................................................27
1.10 Informatii despre documente privind amplasarea proiectului..............................27
2. Procese tehnologice............................................................................................. ..28
2.1. Procese tehnologice de productie................................................................... .28
2.2. Activitati de dezafectare.................................................................................. .36
3. Deseuri .................................................................................................................. 43
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a acestora …………………………………………………………. 45
4.1 Impactul transfrontalier…………………………………………………………… 45
4.2 Apa ............................................................................................................ 45
4.2.1 Ape de suprafate si subterane ........................................................... 45
4.2.2 Alimentarea cu apa............................................................................ 49
4.2.3 Managementul apelor uzate .............................................................. 49
4.2.4 Impactul asupra apei ........................................................................ 50
SC Xtreme Ecoenergy Group SRL Page 2

deseuri
4.3 Aerul ........................................................................................................... 51
4.3.1 Date generale ................................................................................... 51
4.3.2 Surse si poluanti generati .............................................................. ....52
4.3.3 Inventarul surselor de poluare............................................................54
4.3.4 Prognozarea poluarii aerului ........................................................ .....55
4.3.5 Concluzii privind emisiile si imisiile .................................................. 57
4.4 Solul ........................................................................................................... 67
4.4.1 Date generale ................................................................................... 67
4.4.2 Surse de poluare a solurilor ............................................................... 67
4.4.3 Prognozarea impactului ..................................................................... 68
4.5 Geologia subsolului .................................................................................... 69
4.6 Biodiversitatea ........................................................................................... 69
4.7 Peisajul ...................................................................................................... 69
4.8 Mediul social si economic .......................................................................... 69
4.9 Situatia propusa si concluzii........................................................................70
5. Analiza alternativelor .......................................................................................... 74
6. Monitorizarea ...................................................................................................... 76
6.1 Propuneri privind monitorizarea si valori limita…………………………………....76
7. Situatii de risc ..................................................................................................... 79
8. Descrierea dificultatilor ....................................................................................... 85
9 Rezumat fara caracter tehnic .............................................................................. 86
Bibliografie ................................................................................................................... .92
ANEXE…………………………………………………………………………………………94

deseuri
Bazele legale
Prezenta lucrare – Raport privind evaluarea impactului asupra mediului

pentru investitia incinerator ecologic deseuri apartinand SC XTREME
ECOENERGY GROUP SRL Slatina s-a întocmit în baza contractului nr. 3/2016,
încheiat între SC XTREME ECOENERGY GROUP SRL Slatina în calitate de beneficiar
şi Postolache Z. Marin în calitate de executant.
Scopul studiului de impact
Conform Ordinului MAPM nr. 135/2010 privind Metodologia de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, si a prevederilor Legii nr.
265 pentru aprobarea OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, pentru proiectele de
investitie care pot avea impact semnificativ asupra mediului este obligatorie solicitarea si
obtinerea acordului de mediu.
Societatea SC XTREME ECOENERGY GROUP SRL Slatina a solicitat de la APM

Olt acordul de mediu pentru amplasare incinerator ecologic pe platform betonata.
Emiterea acord de mediu pentru Proiectul de investitie incinerator ecologic

apartinand SC XTREME ECOENERGY GROUP SRL Slatina se va face în baza unui
Raport privind evaluarea impactului asupra mediului.
Prezenta lucrare - Raport privind evaluarea impactului asupra mediului

pentru investitia incinerator ecologic deseuri apartinand SC XTREME
ECOENERGY GROUP SRL Slatina s-a realizat in conformitate cu reglementările din
Ordinul nr. 135/2010 al MAPM.
Lucrarea are drept scop stabilirea
- modificărilor posibile pozitive sau negative ce pot interveni în calitatea mediului

in perioada de derulare a proiectului si dupa finalizarea activitatilor;
- modului de încadrare în reglementările legale privind protecţia mediului

deseuri
La baza întocmirii studiului au stat urmatoarele:
 Proiect montare incinerator ecologic pe platforma betonata
 Cartea Tehnica a incineratorului ecologic tip IE (v) 150, producator: SC CALORIS

GROUP SA – Romania
 Cartea Tehnica a tocator tip TP 650 B, producator SC PD Hidraulik SRL
 Planuri, schite aferente proiectului
 Certificat de urbanism nr. 870/10.12.2015
- precum si observatiile directe efectuate cu ocazia vizitei pe amplasamentul

instalatiei de incinerare.
Beneficiarul isi asuma responsabilitatea pentru corectitudinea documentatiilor si

informatiilor puse la dispozitia executantului.
CAPITOLUL 1
INFORMATII GENERALE
1.1. Titularul proiectului
Titularul proiectului este SC XTREME ECOENERGY GROUP SRL., societate

comerciala pe actiuni cu capital integral privat, cu sediul în str. Milcov nr. 4, Slatina,
judeţul Olt, tel. 0745680544.
Reprezentant legal: dna. CIUCA EUGENIA in calitate de administrator.
Profilul de activitate al societăţii este de colectare/valorificare/tratare deseuri

periculoase si nepericuloase.
Proiectant: SC PIRAMID-PROIECT SRL Slatina.

deseuri
1.2. Autorul Raportului la Studiul de Evaluarea Impactului asupra Mediului
Autorul studiului este Postolache Z. Marin, persoana de contact este ing.

Mandache Daniel, telefon 0723272046.
Postolache Z. Marin este inscris in Registrul National al Elaboratorilor de studii

pentru protectia mediului la poz. 411, pentru:
- Raport de mediu
- Bilant de mediu
- Raport de amplasament
- Raport privind impactul asupra mediului
1.3. Denumirea proiectului si amplasamentul investitiei
Denumirea proiectului: Incinerator ecologic de deseuri pe platforma betonata

aferenta SC XTREME ECOENERGY GROUP SRL Slatina.
Proiectul are drept obiect amplasarea unui incinerator ecologic deseuri

periculoase si nepericuloase pe platforma betonata.
Detalii de amplasament
Amplasarea incineratorului ecologic deseuri periculoase si nepericuloase se va

face in incinta Punctului de lucru – colectare/valorificare deseuri, al S.C. XTREME
ECOENERGY GROUP S.R.L, din municipiul Slatina, str. Milcov, nr. 4, jud. Olt.
Terenul este proprietatea S.C. XTREME ECOENERGY GROUP S.R.L, conform

contractului de comodat nr. 1/11.03.2015 anexat.
Destinatie terenului stabilita cf. CU nr. 870/10.12.2015: “Zona constructii

industriale si edilitare ”Montare incinerator ecologic si a dotarilor conexe” si va face
conform Planului de situatie anexat.
1.4. Prezentarea situatiei existente
Pentru depozitarea temporara a deseurilor periculoase si nepericuloase pana in

momentul introducerii in incinerator, societatea detine Autorizatia de mediu nr.

deseuri
46/22.07.2015, iar ca dotari are urmatoarele:
Hala inchisa, constructie din zidarie, comparimentata in 5 camere de depozitare

deseuri periculoase si nepericuloase, amplasata pe suprafata betonata – 791 m2;
Spatiu administrativ (parter si etaj) - 150 m2;
Motostivuitor - 1 buc.;
Compresor 100 l - 1 buc.;
Container metalic cu capac de 2 m3 - 3 buc.;
Eurocontainer PVC de 1.2 m3 - 2 buc.;
Recipienti tip BIG-BACS de 1 m3 - 50 buc.;
Recipienti tip BIG-BACS de 2 m3 - 50 buc.;
Cuva metalica cu capac de 12 m3 - 1 buc.;
Cantar masa max. 500 kg - 1 buc.;
Electropalant masa max. 2 t - 1 buc.
1.5. Descrierea proiectului
In prezent, in baza Autorizatiei de Mediu nr. 46 la data de 22.07.2015, pe

amplasamentul SC XTREME ECOENERGY GROUP SRL se desfasoara activitatea de
colectare, valorificarea deseurilor periculoase si nepericuloase
Investitia consta din amplasarea unei instalatii aferente procesului tehnologic de

incinerare termica a deseurilor periculoase si nepericuloase, spatii de depozitare,
instalatii tehnico-edilitare aferente.
Instalatia de procesare termica a deseurilor periculoase si nepericuloase este

compusa din module de sine statatoare care se pot asambla pe orice suprafata
betonata, necesitand doar conectarea la utilitati (electricitate), neavand nevoie de
amenajari speciale si constructii civile de sine statatoare.
Fata de etapa autorizata anterior, nu se modifica suprafaţa totala a

amplasamentului. Conform contractului de comodat nr. 1 din 11.03.2015 anexat
suprafata totala aflata in folosinta XTREM ECOENERGY GROUP SRL, este de cca.
2084 mp.

deseuri
Suprafata totala ocupata de noua investitie va fi de cca. 110 mp, din care :
- suprafata ocupata de instalatia de incinerare termica : 100 m2
- suprafata ocupata de rezervor pentru combustibil lichid (1 rezervor vertical x 1500

l;): 10 m2.
Pentru depozitarea deseurilore se va utiliza hala inchisa, betonata existenta, in

suprafata de 791 mp, iar pentru procesarea deseurilor (cantarire, sortare si
maruntire), se va utiliza hala de productie existenta, autorizata inca din etapa
anterioara. Instalatia de incinerare termica de deseuri periculoase si nepericuloase
este compusa din module care se pot asambla pe orice suprafata betonata,
necesitand doar conectarea la utilitati (electricitate), neavand nevoie de amenajari
speciale si constructii civile de sine statatoare. Nu sunt necesare lucrari ample de
pregatire a infrastructurii, cu exceptia fundatiilor pentru montarea instalatiilor. Nu sunt
necesare cladiri noi. Rezervorul va alimentat prin conducte etanse, direct instalatia
de incinerare termica. Rezervorul de combustibil lichid va fi amplasate in cuva de
retentie hidroizolata cu membrana de cauciuc ignifug. In urma realizarii investitiei, se
va crea o unitate pentru incinerarea deseurilor periculoase si nepericuloase in
vederea eliminarii acestora.
Platforma betonata se va realiza astfel:
- Platformele betonate vor avea o grosime de 20 cm- strat de beton B 250, dipus peste
un strat de balastru compactat, de 20 cm grosime;
- Stratul de beton va fi prevazut la partea inferioara cu 2 randuri de plase sudate OL 37,
D = 6-8 mm;
- Platformele betonate vor fi prevazute cu rigole perimetrale, gaighere carosabile de
colectare ape pluviale - conform cu proiectul de evacuare al apelor pluviale de pe
amplasament.
Pe aceasta platforma se va monta incineratorul ecologic (capacitate 1000 – 2000

kg/sarja, o sarja dureaza 6 ore) cu urmatoarele caracteristici constructive:
Incineratorul (fig. 1) este prevazut cu doua camere inseriate dotate cu arzatoare

independente. Gazele si materialele in suspensie, rezultate in urma arderii primare din
camera de combustie trec in camera de postcombustie, unde se retin si se distrug
eventualele noxe sau particule in suspensie.

deseuri
Temperaturile in cele doua camere sunt programabile. Pe un afisaj digital pot fi

citite in permanenta temperaturile programate si cele masurate in interiorul celor doua
camere. Timpul de rezidenta a gazelor de ardere (1- 2 secunde) in camera de post-
combustie, asigura o ardere corespunzatoare a materialelor gazoase, astfel incat valorile
emisiilor sa se incadreze in cerintele legislatiei romanesti si europene.
Arzatoarele sunt cu functionare mixta, ele putand functiona atat combustibil

motorina cat si cu gaz metan.Instalatia de incinerare va utiliza ca sursa de combustibil
motorina.
Fig. 1 – Incinerator IE (v) 150
Camera de combustie este destinata arderii primare a deseurilor. Temperatura, in

aceasta camera, este de 850 oC. Arzatoarele directioneaza flacara spre sarja de deseuri,

deseuri
incalzeste cuptorul si degazeifica complet materialul.

Camera de combustie este prevazuta cu: 2 usi pentru alimentarea cu deseuri (o
usa tip ghilotina – parte a instalatiei automate de alimentare cu deseuri a camerei de
combustie, si o usa prevazuta cu sistem de zavorare si dispozitive de siguranta pentru
alimentarea manuala cu deseuri de dimensiuni mari si evacuarea cenusilor), o gura de
alimentare cu deseuri lichide Ø 100 mm si sistemul de evacuare automata a cenusii.
Camera de post-combustie, de ardere secundara : in camera de post-combustie
are loc arderea completa a compusilor organici volatili la o temperatura de 1100oC,
asigurandu-se un timp de rezidenta de 2 secunde.
Temperatura din aceasta camera este programabila si monitorizata cu ajutorul
unui termocuplu. Temperatura masurata din camera de post-combustie si cea
programata pot fi citite pe un afisaj digital.
In procesul de incinerare gazele rezultate din camera de ardere primara vor fi
aspirate in zona de epurare, care inainte de a fi evacuate, vor fi epurate astfel incat sa
nu produca efecte negative in mediul inconjurator.
Instalatia de distributie aer suplimentar: Aerul suplimentar este necesar unei
combustii corecte si complete inducand un tiraj fortat al aerului si a gazelor.
Instalatia de distributie aer suplimentar este constituita dintr-un ventilator (de

marime adecvata capacitatii de ardere a incineratorului), din elementele de reglare
automatizata a sectiunilor de curgere a aerului si din traseele de conducere a aerului
catre punctele de acces in cele doua camere de ardere si la racordul pentru cos (pentru
asigurarea ejectiei si dilutiei gazelor).
Instalatia de distributie aer suplimentar dispune de clapete de reglaj pentru

directionarea gazelor si a debitului de aer injectat pentru o ardere a deseurilor mult mai
buna si cu un consum de combustibil mai mic.
Fluxul gazelor de ardere este injectat de ventilatoarele de aer suplimentar intr-un

tiraj fortat centrifugal, acest tiraj centrifugal jucand rolul de filtrare a particulelor existente
in compozitia gazelor eliminate.
Pentru a optimiza procesul de ardere este necesar ca instalatia este echipata cu

clapete cu comanda manuala in vederea dozarii eficiente a cantitatii de aer suplimentar
necesar combustiei, incinerarea deseurilor solide realizandu-se cu un exces de aprox.
6% oxigen.
Ventilatorul centrifugal are urmatoarele caracteristici :

deseuri
 debit de 2500 mc/h,

 putere 4 kW ;3000 rot/min.
Instalatia de distributie combustibil: Instalatia de distributie combustibil motrina,
precum si instalatia de distributie combustibil gaz metan, asigura alimentarea de la
reteaua de distributie a arzatoarelor cu care sunt echipate camerele de combustie si
post-combustie, printr-un racord prevazut cu robinet.
Combustibilul este condus prin conducte (cu diametrul interior al conductelor 1"),
la arzatoarele din camerele de ardere (primara si secundara) ale incineratorului.
Rezervorul de motorina este amplasat la o distanta de aprox. 25 metri fata de

incinerator, respectand astfel normele de protectie a incendiilor.
Traseul de combustibil al incineratorului este semnalizat ca atare si asigura

alimentarea continuua a celor trei arzatoare, astfel incat, sa existe mereu necesarul de
motorina/gaz pe traseul de alimentare, lucru esential pentru o buna functionare a
arzatoarelor si implicit a incineratorului. Surplusul de combustibil (motorina) este returnat
in rezervorul principal.
Instalatia de automatizare: Instalatia de automatizare asigura reglajul temperaturii

la valorile prescrise in cele doua camere, asigura reglajul corect al arderii si protectia
intregii instalatii prin intermediul elementelor de siguranta.
Dimesniuni incinerator : Lungime =1,85 m
Latime = 1,60 m
Inaltime = 4,00 m
Greutate : aprox. 13 tone
Utilitati : gaz metan : 25 Nm3/ora
motorina : 20 l/h
Putere instalata : 3 kW (strict incineratorul)
Schimbatorul de caldura aer-aer
Fumul si gazele arse rezultate in urma procedului de incinerare trec printr-un
schimbator de caldura tip aer-aer. Acesta are rolul de a scadea temperatura gazelor arse
inainte de a fi trimise catre schimbatorul de caldura aer-apa sau catre sistemul de splare
al gazelor.
Schimbatorul de caldura aer-aer este de tip fascicul de tevi.
Incineratorul este prevazut cu un ventilator de racire ce insufla aer rece ambiental

deseuri
in schimbatorul de caldura aer-aer, reducand astfel temperatura gazelor arse.
Prin tevile schimbatorului de caldura circula aerul proaspat iar printre tevile circula
fumul si gazele arse la o temperatura de aproximativ 700 grade celsius. Circulatia
fumului si a gazelor arse este pe verticala prin doua zone, iar aerul rece circula pe
orizontala.
Peretii schimbatorului de caldura sunt izolati cu vata ceramica si vata minerala.
Aerul rece este introdus in schimbator cu un ventilator cu urmatoarele caracteristici :
 debit 15000mc/h,
 putere 7,5 kW : 3000 rot/min.
Schimbator de caldura aer-apa
Aerul cald rezultat din schimbatorul aer- aer este dirijat spre schimbatorul de
caldura aer-apa. Si acest tip de schimbator este tot de tipul fascicul de tevi.
Aerul cald rezultat in urma schimbatorul de caldura aer-aer circula printre tevile
schimbatorului, iar apa menajera circula prin tevi. Circulatia apei prin tevi este data de o
pompa de apa calda cu urmatoarele caracteristici :
 presiuna maxima 10 bari,

 debit maxim 3,25 mc/h,
 inaltime de ridicare 6,9 m.
In cazul in care nu se doreste recuperarea caldurii si obtinerea de apa calda
menajera, aerul cald rezultat din schimbatorul de caldura aer-aer poate fi directionat spre
exterior, sistemul fiind prevazut cu o clapeta ce are rol si de separare a celor doua
schimbatoare in cazul in care schimbatorul de caldura aer-apa se defecteaza.
Sistem de epurare a gazelor de ardere, filtrare uscata a particulelor din gazele de ardere
Gazele de ardere sunt introduse dirijat si controlat in sistemul de tip «dry
absorbing system», in care, intr-un reactor dimensionat in acest scop in care are loc
injectarea absorbantului de tip amestec Solvay- Bicar (NaHCO3 in amestec cu carbune
activ) printr-o duza. In momentul intalnirii cu gazele de ardere cu absorbantul in faza
pulverulenta in suspensie si se combina pe masura ce are loc reactia chimica de
absortie a poluantilor, rezultand apoi o pulbere ce va fi colectata in partea inferioara a
reactorului fara a mai fi nevoie de uscare suplimentara a depoluantului. Montarea unui
astfel sistem de eliminare a poluantilor din gazele de ardere, prin epurare de tip «dry
absorbing system» este proiectat si dimensionat pentru a limita evacuarea in atmosfera

deseuri
a substantelor poluante si a particulelor de pulberi, in asa fel incat sa ne incadram cu

emisiile in atmosfera conform legislatiei in vigoare (Legea nr. 278/2013).
Filtrul cyclon este un filtru grosier ce nu permite particulelor mari sa ajunga la
filtrul cu saci. Are totodata rol de micsorare a temperaturii gazelor la iesirea din
schimbatorul de caldura aer-aer.
In partea de jos a filtrului cyclon este montat sistemul de injectie reactiv. Acesta
introduce, print-un sistem mecanic cu piston, reactivul (cca. 30g/0,3 sec) in filtru si cu
ajutorul aerului comprimat, pilotat de o supapa, este imprastiat in filtru.
Avanatajele acestei solutii de epurare a gazelor sunt:

Eficienta eliminarii poluantilor:
HCl > 98,0%
SO2 > 98,0%
HF > 98,0%
Hg > 98,0%
Dioxine > 98,0%.
In continuarea sistemului de epurare gaze arse, se va monta sistemul de filtrare
uscata si apoi exhaustorul.
Echiparea cu sistemul de filtrare uscata a particulelor se realizeaza folosindu-se filtru cu
saci.
Este o constructie metalica ce are in compunere 85 bucati saci filtranti, dispusi pe
orizontala. Caracteristicile tehnice ale materialului filtrant din care sunt realizati sacii
sunt :
 tip FSN-280,
 material : nomex/Glass fiber scrim ;
 permeabilitate aer 200~350 l/mp/s ;
 temperatura maxima: - continuu 260ºC
- punctual 280ºC
Tot sistemul de evacuare si epurare a gazelor arse si a fumului functioneza pe principiul
exhaustari (se creeaza o depresiune controlata pe tot traseul).
Caracteristici tehnice pentru exhaustor pentru evacuarea gazelor de ardere sunt:

ventilator centrifugal tip T.max 350 grade Celsius (cu ventolina de racire) cu motor
electric.
Putere electrica : 11 kW

deseuri
Debit : 2.500 m3/h

Instalatia de incinerare are prevazuta o tubulatura de urgenta care, in situatia de
aparitie a unui defect permite eliminarea gazelor de combustie prin sistem by-pass la
cos, pana la incheierea incinerarii sarjei in curs.
In cazul in care apare o anomalie in funtionarea sistemului schimbator caldura
aer-aer, filtru cyclon cu sistem de injectie reactiv, filtru cu saci, ventilator de exhaustare
deasupra schimbatorului de caldura aer-aer este amplasata o clapeta de siguranta ce
opreste circulatia fumului si a gazelor arse prin tot sistemul dirijand fumului si gazele
arse direct in cosul de fum.
Temperatura din camera de post combustie este suficient de mare pentru a

permite arderea integrala a deseurilor ramase in incinerator la momentul producerii
avariei, noxele rezultate in urma incinerarii se situeaza in limitele impuse de lege.
Avaria este semnalizata prin semnal luminos pe panoul de comanda si atentioneaza

operatorul pentru a contacta echipa de service autorizat, in vederea remedierii
problemei.
Incineratorul este prevazut cu 3 arzatoare de tip FBR K 3/2, produse de firma

F.B.R. Italia: doua pentru camera primara si unul pentru camera secundara. Arzatorele
utilizate sunt arazatoare de ultima generatie, cu doua trepete de putere.
Treapta mare de putere se foloseste in regimul de temperatura sub cea

progamata (pana intra in regimul de stabilizare de 850ºC sau, dupa caz 1100ºC) dupa
care, in regim normal de incinerare, trec pe treapa mica. Trecerea arzatoarelor de la
treapta mare la treapta mica se face fara timpi morti.
Arzatoarele din cele doua camere ale incineratorului sunt prevazute cu

supraveghetor de flacara. Acest lucru previne functionarea defectuoasa a incineratorului
datorata functionarii defectuoase a arzatoarelor. Se asigura astfel cel mai inalt nivel de
siguranta in functionare. Aerul proaspat suflat de aceste ventilatoare elimina gazele
remanente din procesul de ardere si racesc totodata camerele incineratorului. Ventilarea
aerului proaspat conduce la marirea duratei de viata a arzatoarelor si a izolatiei
refractare a incineratorului.
Dupa finalizarea procesului de incinerare, arzatoarele din cele doua camere de

ardere ale utilajului isi inceteaza functionarea, dar ventilatoarele din componenta lor
continua sa functioneze pana cand temperatura din camera de combustie scade sub

deseuri
valoarea de 200˚C.
Arzatoare mixte gaz - motorina in 2 trepte au cadrul de aluminiu, ventilator de

inalta putere si cap de ardere pentru ajustari eficiente si stabilitate mare a flacarii. Sunt
injectoare cu dimensiuni compacte si dispunere rationala a componentelor, ce asigura o
accesibilitate usoara pentru operatiile de montare si intretinere.
Rampa de gaz este completa cu o valva pentru reglajul debitului, o valva de
siguranta, un presostat de gaz, un filtru stabilizator de presiune si este complet
asamblata, conectata electric si testata in fabrica.
Model arzator K 3/2
Putere termica (Mcal/h) 55 / 100 - 200
Putere termica (kW) 63,8 / 116 - 232
Consum gaz (Nm3/h) 6,4 / 11,7 - 23,4
Presiune nominala gaz (mbar) 20
Presiune maxima (mbar) 50
Consum motorina (kg/h) 10 - 20
Combustibil arzator Gaz si Motorina 1,5°E la 20°C
Putere motor arzator (W) 240
Putere maxima absorbita (W) 490
Monofazata 230V (-
Alimentare electrica arzator
15%+10%) 50Hz
Nivel de protectie IP 44
Cosul de fum are prevazut un punct de prelevare a emisiilor in aer. Acest punct este
amplasat la o inaltime de 3.925 mm fata de baza cosului de fum ( fata de cota de
asezare a incineratorului +/- 0,00m). Accesul este facilitat de o scara fixa si o platforma
metalica prevazuta cu un grilaj de protectie, asigurand un spatiu de lucru suficient de
mare, in conformitate cu masurile specifice de protectie a muncii. Punctul de prelevare a
emisiilor asigura utilizarea sondei analizorului de gaze tip Multilyzer in vederea recoltarii
probelor.
Sistem de monitorizare emisii gaze : Instalatia de incinerare este echipata cu un
analizor de gaze de ardere portabil, tip MULTILYZER STe produs de firma AFRISO-
Germania si reprezinta cea mai noua tehnologie in analiza gazelor de ardere. Produsul

deseuri
este certificat EN50379-2 de catre TUV SUD si este insotit la livrare de certificat de
etalonare in regim acreditat TUV SUD. Analizorul poate fi utilizat atat independent
(acumulatorul sau permitandu-i o autonomie de 4-6 ore de functionare in regim continuu)
cat si alimentarea la o sursa de curent.
Proiectantul incineratorului (SC Caloris Group SA) a optat ca solutie pentru
monitorizarea emisiilor de gaze din cosul de dispersie, amplasarea analizorului de gaze
intr-o cabina de protectie si asigurarea sursei de curent in imediata vecinatate a
punctului de prelevare.
Marimi masurate, domenii de masura:
 O2 : 0 ...21%
 CO(compensare H2): 0... 4.000 ppm
 NO(NOx): 0... 2.000 ppm
 SO2 : 0....2.000 ppm
 Temp aer combustie: -20...+200 oC
 Temp gaze arse: -20...1.000 oC
 Tiraj: ±50hPa/±150 hPa
Marimi calculate :
 CO2, CO nediluat, NOx, NO nediluat, SO2 nediluat ;
 Temperarura punct de roua ;
 Coeficientul de exces de aer, pierderi, randamentul arderii ;
 Randamentul arderii ;
 Viteza/debit gaze arse.

deseuri
Fig. 2 – Analizor gaze Multilyzer STe
Nota : In functie de recomandarile Agentiei Teritoriale pentru Protectia Mediului Olt, se

poate utiliza un alt tip de sistem de monitorizare.
Recuperatorul de caldura
Acest model de recuperator a caldurii utilizeaza un schimbator de caldura aer-
apa si este destinat recuperarii energiei termice a gazelor arse din incineratorul IE (v)
150, in vederea prepararii apei calde necesare utilizatorului in procesul de productie.
Recuperatorul are o capacitate de producere apa calda de 0,1,..1GCal/h.
Utilajul este un schimbator de caldura de tip tubular, avand un fascicol de 85 tevi
fixate si izolate la ambele capete de placile tubulare.
Atat placile tubulare cat si tevile prin care circula gazele fierbinti, sunt executate
din otel special pentru cazane (tip K). Restul reperelor sunt executate din OL 37,
respectiv racordurile.
Pentru a compensa variatiile de volum ale apei datorate temperaturii, se va
prevedea un vas de expansiune.
Pozitia schimbatorului este orizontala, sustinuta de de un cadru metalic fixat de

deseuri
sol prin suruburi de fundatie.

Sistemul de alimentare deseuri
Incineratorul este dotat cu doua sisteme independente de incarcare a deseurilor, si

anume:
-incarcator deseuri solide;
- sistem incarcare deseuri lichide.
Deseurile solide
Deseurile solide, dupa sortare, sunt portionate si incarcate in pubelele

transportoare. Pubela cu deseuri se basculeaza in cuva incarcatorului de dimensiuni:
500 x 500 x 650mm.
Prin actionarea cilindrului pneumatic cu cursa de 2000 mm, sarja este impinsa in
incinerator, miscarea fiind corelata cu ridicarea usii de tip ghilotina.
Sunt 2 moduri de utilizare a incarcatorului :
Cu incineratorul pornit in ciclu automat; sistemul de automatizare al

incineratorului genereaza un semnal de validare incarcare care e semnalizat si
care permite incarcarea incineratorului.
Manual (incineratorul poate fi pornit) ; se roteste cheia aferenta incarcarii,
moment la care sistemul de automatizare al incineratorului genereaza un semnal
de validare dupa cateva secunde.
Se pot introduce maxim 100 kg deseu/sarja. Cantitatea de deseu aferenta unei
portii incarcate, se stabileste in functie de puterea calorifica a acesteia si de continutul
chimic al deseului.
Functionarea este secventiala, cu secvente conditionate intre ele.
- deschidere capac;
- introducere deseu in cuva;
- inchidere capac;
- deschidere usa incinerator;
- impingere deseuri in incinerator cu pistonul;
- retragere piston;
- inchidere usa incinerator;
- deschidere capac.

deseuri
Deseurile lichide
Deseurile lichide sunt stocate in vederea incinerarii, in recipiente adecvate fiecarui

tip de deseu.
Gura de incarcare lichide este de tip mecanic. Se desfac suruburile de fixare, se

rasuceste capacul eliberat si se introduc deseurile lichide cu ajutorul unui furtun de max.
Ø 100 mm. Se scoate apoi furtunul si se fixeaza capacul.
Deseurile lichide trebuiesc alimentate numai in timpul functionarii incineratorului,

respectand instuctiunile din cartea tehnica. Se pot introduce max. 100 l de lichide.
Dozarea deseului se face in functie de puterea calorifica si de punctul de inflamabilitate
al fiecarui tip de deseu.
Sistemul de evacuare cenusa
Cenusa rezultata in urma procesului de incinerare, se depune in partea inferioara

a camerei de cumbustie primare. Evacuarea cenusii se poate face atat manual cat si
mod automat. Indepartarea cenusii ce face cu atentie pentru a nu deteriora izolatia
refractara.
In varianta manuala, cenusa este eliminata cu ajutorul unei racleta, prin tragerea
catre exterior a cenusii rezultate, in rezervorul destinat acesteia.
Cenusa poate fi evacuata si automat, prin actionarea comutatorului de evacuare

cenusa. Acesta trimite comanda catre motoreductor actionand snecul, impingand astfel
cenusa in rezervorul destinat.
Tocator plastic cu doua axe si banda transportoare de incarcare.

Tocatorul de tip TP 650 B cu urmatoarele componente:
1. cadrul tocatorului executat din teava patrata cu dimensiunile 60x60x3 mm;
2. corpul tocatorului executat din tabla OL 37 cu grosimea de 15 mm;
3. motoreductoare – 2 buc cu o putere de 7.5 KW;
4. axele de tocare – 2 buc pe care sunt montate 31 de cutite tocatoare;
5. transmisia – dintre motoreductoare si axele principale realizata prin 2
cuplaje elastice cu pana pe ax;
6. cuva de alimentare – cu dimensiunile de 1000x1000x1000 mm;
7. banda transportoare – cu o lungime de 3500 mm,o latime a covorului de
400 mm si o inaltime de 1900 mm;
8. panou comanda.

deseuri
Capacitatea tocatorului este de 2300 – 3000 kg pe ora realizand o granulatie de 20 – 50

mm.
Pentru o mai buna intelegere a proiectului vor fi prezentate in continuare urmatoarele
subcapitole:
- 1.6.1 Situatia existenta
- 1.6.2 Situatia propusa
1.6.1 Situatia existenta
In prezent, in baza Autorizaţiei de Mediu nr. 46 din data de 22.07.2015 , pe

amplasamentul SC XTREME ECOENERGY GROUP SRL se desfasoara activitatea de
valorificarea deseurilor periculoase si nepericuloase. Procesul tehnologic consta din :
- receptia deseurilor periculoase si nepericuloase, cantarirea si sortarea acestora

in camerele de depozitare temporara din cadrul halei de depozitare;
- deseuri stocate temporar: stoc de cca. 150 t/an respectiv 20 t/luna, care este
depozitata temporar pe platforma betonata, pe o perioada mai mica de 3 ani,
conform legislatiei in vigoare.
- deşeuri valorificate: 8 /luna
Dotarile existente constau din:
Hala inchisa, constructie din zidarie, amplasata pe suprafata betonata cu o

suprafata de 791 m2, comparimentata in 6 camere de depozitare deseuri periculoase si
nepericuloase:
 Camera 1 – receptie/sortare/depozitare temporara cu o suprafata de 85.45 mp;

 Camera 2 – depozitare deseuri solide cu o suprafata de 82.56 mp;
 Camera 3 – depozitare deseuri lichide cu o suprafata de 81.43 mp;
 Camera 4 – depozitare deseuri solide cu o suprafata de de 127.76 mp;
 Camera 5 – depozitare deseuri medicale de 15 mp si care are in componenta
frigider dulap de 800 l, 3 congelatoare de 1000 l fiecare. Instalatiile frigorifice
utilizeaza un sistem de racire tip nonfrost.
 Camera 6 – in care este amplasat tocatorul tip TP 650 B si panoul de comanda al
incineratorului, cu o suprafata de 200 mp.

deseuri
1.6.2 Situaţia propusa
Suprafata totala ocupata de noua investitiei va fi de fi cca. 110 mp, din care :
- suprafata ocupata de instalatia de incinerare termica : 100 m2
- suprafata ocupata de rezervor pentru combustibil lichid (1 rezervor vertical x 1500

l;): 10 m2.
Incineratorul ecologic deseuri periculoase si nepericuloase IE (V) 150 alcatuit din:
 Tocator tip TP 650 B cu urmatoarele componente:
1. cadrul tocatorului;
2. corpul tocatorului;
3. motoreductoare;
4. axele de tocare;
5. transmisia;
6. cuva de alimentare;
7. banda transportoare;
8. panou comanda.
 Camera combustie (ardere primara);
 Camera post-combustie (ardere secundara);
 Instalatie distributie si automatizare aer si combustibil;
 Instalatie de automatizare;
 Instalatie de epurare a gazelor de ardere;
 Cos de fum;
 Instalatie monitorizare emisii gaze.
Deseuri incinerate
Tipurile de deseuri ce vor fi incinerate in instalatie, in conformitate cu prevederile

HG nr. 856/02, sunt:
02 01 deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare

si pescuit

deseuri
02 01 02 deseuri de tesuturi animale

02 01 03 deseuri de tesuturi vegetale
02 01 04 deseuri de materiale plastice (cu exceptia ambalajelor)
02 01 07 deseuri din exploatarea forestiera
02 01 08* deseuri agrochimice cu continut de substante periculoase
02 01 09 deseuri agrochimice, altele decat cele specificate la 02 01 08
02 02 deseuri de la prepararea si procesarea carnii, pestelui si altor alimente

de origine animala
02 02 02 deseuri de tesuturi animale
02 02 03 materii care nu se preteaza consumului sau procesarii
02 03 deseuri de la prepararea si procesarea fructelor, legumelor,

cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberei de cacao, cafelei, ceaiului si tutunului;
producerea conservelor; prepararea si fermentarea drojdiei si extractului de
drojdie si melasei
02 03 01 namoluri de la spalare, curatare, decojire, centrifugare si separare
02 03 02 deseuri de agenti de conservare
02 03 03 deseuri de la extractia cu solventi
02 04 deseuri de la procesarea zaharului

02 04 01 namoluri de la curatarea si spalarea sfeclei de zahar
02 04 02 deseuri de carbonat de calciu
02 05 deseuri din industria produselor lactate

02 06 deseuri din industria produselor de panificatie si cofetarie

02 07 deseuri de la producerea bauturilor alcoolice si nealcoolice (exceptand

cafeaua, ceaiul si cacaua)

deseuri
02 07 01 deseuri de la spalarea, curatarea si prelucrarea mecanica a materiei prime

02 07 02 deseuri de la distilarea bauturilor alcoolice
02 07 03 deseuri de la tratamente chimice
03 01 deseuri de la procesarea lemnului si producerea placilor si mobilei

03 01 01 deseuri de scoarta si de pluta
03 01 04* rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir cu continut de substante
periculoase
03 01 05 rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir,altele decat specificate la
03 01 04
03 02 deseuri de la conservarea lemnului

03 02 01* agenti de conservare organici nehalogenati pentru lemn
03 02 02* agenti de conservare organoclorurati pentru lemn
03 02 03* agenti de conservare organometalici pentru lemn
03 02 04* agenti de conservare anorganici pentru lemn
03 02 05* alti agenti de conservare pentru lemn, cu continut de substante periculoase
03 03 deseuri de la producerea si procesarea pastei de hartie, hartiei si

cartonului
03 03 01 deseuri de lemn si de scoarta
03 03 02 namoluri de lesie verde (de la recuperarea solutiilor de fierbere)
03 03 05 namoluri de la eliminarea cernelii din procesul de reciclare a hartiei
03 03 07 deseuri mecanice de la fierberea hartiei si cartonului reciclate
03 03 08 deseuri de la sortarea hartiei si cartonului destinate reciclarii
03 03 09 deseuri de namol de caustificare
03 03 10 fibre, namoluri de la separarea mecanica, cu continut de fibre, material de
umplutura, cretare
04 01 deseuri din industriile pielariei si blanariei

04 01 01 deseuri de la seruire
04 01 02 deseuri de la cenusarire

deseuri
04 01 03* deseuri de la degresare cu continut de solventi fara faza lichida

04 01 05 flota de tabacire fara continut de crom
04 01 07 namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta, fara continut de crom
04 01 09 deseuri de la apretare si finisare
04 02 deseuri din industria textila

04 02 09 deseuri de la materialele compozite (textile impregnate, elastomeri,
plastomeri)
04 02 10 materii organice din produse naturale (grasime, ceara)
04 02 14* deseuri de la finisare cu continut de solventi organici
04 02 15 deseuri de la finisare cu alt continut decat cel specificat la 04 02 14
04 02 16* coloranti si pigmenti cu continut de substante periculoase
04 02 17 coloranti si pigmenti, altii decat cei specificati la 04 02 16
04 02 19* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de substante
periculoase
04 02 20 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 04
02 19
04 02 21 deseuri de fibre textile neprocesate
04 02 22 deseuri de fibre textile procesate
13 05 deseuri de la separarea ulei/apa

13 05 01* solide din paturile de nisip si separatoarele ulei/apa
13 05 02* namoluri de la separatoarele ulei/apa
13 05 03* namoluri de interceptie
13 05 06* ulei de la separatoarele ulei/apa
13 05 07* ape uleioase de la separatoarele ulei/apa
13 05 08* amestecuri de deseuri de la paturile de nisip si separatoarele ulei/apa
13 07 deseuri de combustibili lichizi

13 07 01* ulei combustibil si combustibil diesel
13 07 03* alti combustibili (inclusiv amestecuri)

deseuri
15 01 ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)

15 01 09 ambalaje din materiale textile
15 01 10* ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase
15 02 absorbanti, materiale filtrante, materiale de lustruire si echipamente de

protectie
15 02 02* absorbanti, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fara alta specificatie),
materiale de lustruire, imbracaminte de protectie contaminata cu substante periculoase
15 02 03 absorbanti, materiale filtrante, materiale de lustruire si
imbracaminte de protectie, altele decat cele specificate la 15 02 02
16 07 deseuri de la curatarea cisternelor de transport si de stocare (cu exceptia

05 si 13)
16 07 08* deseuri cu continut de titei
16 07 09* deseuri continand alte substante periculoase
18 01 deseuri rezultate din activitatile de prevenire, diagnostic si tratament

desfasurate in unitatile sanitare
18 01 01 obiecte ascutite (cu exceptia 18 01 03)
18 01 02 fragmente si organe umane, inclusiv recipienti de sange si sange conservat
(cu exceptia 18 01 03)
18 01 03* deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale privind
prevenirea infectiilor
18 01 04 deseuri a caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale
privind prevenirea infectiilor (de ex: imbracaminte, aparate gipsate, lenjerie,
imbracaminte disponibila, scutece)
18 01 06* chimicale constand din sau continand substante periculoase
18 01 07 chimicale, altele decat cele specificate la 18 01 06
18 01 08* medicamente citotoxice si citostatice
18 01 09 medicamente, altele decat cele specificate la 18 01 08
18 01 10* deseuri de amalgam de la tratamentele stomatologice
18 02 deseuri din unitatile veterinare de cercetare, diagnostic, tratament si

prevenire a bolilor
18 02 01 obiecte ascutite (cu exceptia 18 02 02)
deseuri
18 02 02* deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale pentru
prevenirea infectiilor
18 02 03 deseuri a caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale
pentru prevenirea infectiilor
18 02 05* chimicale constand din sau continand substante periculoase
18 02 06 chimicale, altele decat cele specificate la 18 02 05
20 DESEURI MUNICIPALE SI ASIMILABILE DIN COMERT, INDUSTRIE, INSTITUTII,

INCLUSIV FRACTIUNI COLECTATE SEPARAT
20 01 10 imbracaminte
20 01 11 textile
20 01 13* solventi
20 01 27* vopsele, cerneluri, adezivi si rasini continand substante periculoase
20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi si rasini, altele decat cele specificate la 20 01 27
20 01 29* detergenti cu continut de substante periculoase
20 01 30 detergenti, altii decat cei specificati la 20 01 29
20 01 32 medicamente, altele decat cele mentionate la 20 01 31
20 01 37* lemn cu continut de substante periculoase
20 01 38 lemn, altul decat cel specificat la 20 01 37
NU VOR FI INCINERATE DESEURI RADIOACTIVE SI/SAU EXPLOZIVE.

deseuri
1.7. Informatii privind resursele de apa, energie, combustibili necesare derularii

proiectului
Consu murile de materie auxiliare si utilitati se vor incadra in limite, conform tabelului:
Tipul utilitatii Unitatea de masura Necesar orar, Necesarul anual

maxim
Energie electrica kWh 60 360 Mw
Combustibil litri 20 122 to
Apa menajera m3/zi 1.18 366 m3/an
.
1.8 Regimul de lucru
Instalatia v-a functiona 24 h/zi, timp de 310 zile/an. 4 910 h/an.
Numarul de angajati: 6 persoane
1.9 Infrastructura
Referitor la infrastructura utilizata se fac urmatoarele mentiuni:
- Sunt utilizate drumurile si caile de acces existente.
- Racordarea la utilitati se va face din retelele existente pe amplasament (pentru apa

si energie electrica), urmand ca energia termica sa fie asigurata din surse proprii.
- Referitor la sistemul de canalizare :
- Evacuarea apelor uzate menajere se va face in reteua de canalizare

existenta, cu descarcare intr-o baterie de 5 camine de inmagazinare betonate
inseriate, vidanjabile cu capacitatea V=15 mc, existente.
1.10. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind

planificarea/amenajarea teritorială în zona de amplasament a proiectului
Primăria municipiului Slatina a eliberat Certificatul de urbanism nr.

870/10.12.2015 (Anexa) pentru „Lucrari de construire”, certificat ce poate fi folosit pentru
“obţinerea acordului de mediu”.

deseuri
Capitolul 2. Procese tehnologice
2.1 Procese tehnologice de producţie
Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor

necesare;
Colectarea si transportul deseurilor industriale – se va realiza in conformitate cu
prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase
pe teritoriul Romaniei.
Pentru colectarea si transportul deseurilor medicale se va avea in vedere OMS
nr. 219/2002 modificat si completat cu OM nr. 1029/2004.
Colectarea si transportul deseurilor industriale se va realiza de catre firme
autorizate si vor fi livrate pe baza de contract catre instalatia de incinerare.
Fiecare transport de deseuri periculoase trebuie insotit de un formular de
expeditie/ transport (conform HG nr. 1061/2008). Expeditorul completeaza si semneaza
formularul de expeditie/ transport, al carui continut este prezentat in ordinul mentionat,
cu urmatoarele date si informatii:
- Denumirea si codul deseului;
- Numarul formularului de aprobare a transportului;
- Numele si adresa expeditorului, transportatorului si a destinatarului;
- Cantitatea deseurilor transportate;
- Data preluarii deseurilor de catre transportator;
- Tipul mijloacelor de transport.
Inainte ca deseurile periculoase sa fie preluate se verifica daca autorizatia de
mediu a instalatiei admite deseurile respective. In acest scop administratorul instalatiei
de incinerare are nevoie conform Legea nr. 278/2013 de urmatoarele informatii:
- Provenienta deseurilor;
- Componenta fizica si chimica a cestora;
- Caracteristicile de periculozitate, interdictii de mixare, masuri de precautie
la manipulare.
Controlul la preluarea deseurilor trebuie sa respecte urmatoarele etape:

deseuri
- Verificarea documentelor insotitoare ale deseurilor ( de exemplu

documentele pentru transportul deseurilor);
- Esantionarea reprezentativa inainte de descarcarea deseurilor, pentru a
verifica prin controale, daca deseurile corespund cerintelor si pentru a oferi
posibilitatea autoritatilor de resort de a constata tipul deseurilor tratate.
Parametrii cercetati uzual la determinarea compozitiei chimice sunt valoarea pH-
ului, clorului, sulfului si metalelor grele. Parametrii care trebuie sa fie cunoscuti in cazuri
particulare depind de tipul deseurilor si frecventa de generare.
In baza descrieii deseurilor personalul de specialitate din instalatia de incinerare
verifica in ce masura autorizatia de mediu a instalatiei si tehnologia concreta a instalatiei
permit eliminarea deseurilor respective. In contractele de livrare se stabilesc tipul livrarii
(inseriere, containere, cisterne, etc), limitarea cantitativa, excluderea sau limitarea unor
componente.
In functie de fiecare tip de deseuri se poate tine cont, de exemplu, de urmatoarele
criterii la intocmirea programului de incinerare:
- Valoarea calorica;
- Continutul de halogeni;
- Continutul de sulf si azot; continutul de metale grele;
- Continutul de dioxine si fourani.
Continutul si compozitia deseurilor ce pot fi incinerate zilnic este urmatoarea:
- Deseuri solide – 70 %, cca. 5.6 t/zi;
- Deseuri pastoase – 15 %, cca. 1.2 t/zi;
- Deseuri lichide – 10 %, cca. 0.8 t/zi
- Ambalaje contaminate – 5 %, cca. 04.t/zi
Continutul maxim de poluanti ce se regasesc in deseurile supuse incinerarii nu
vor depasi urmatoarele valori maxime:
- Pulberi – 200 mg/mc
- Funingine/material nears – 20 mg/mc;
- SO2 – 250 mg/mc;
- HF – 7 mg/mc;
- HCl – 150 mg/mc;

deseuri
- As – 0.3 mg/mc;
- Cd – 0.15 mg/mc;
- Co – 0.3 mg/mc;
- Cr – 0.95 mg/mc;
- Pb – 0.19 mg/mc;
- Ni – 0.3 mg/mc;
- Hg si compusi de Hg – 1 mg/mc;
- PCB + PCP – 50 ppm ( continutul dintr-o sarja nu va depasi 5% din
cantitatea incinerata).
Predarea si receptia deseurilor periculoase trebuie sa respecte urmatoarele
etape:
- Verificarea documentelor insotitoare ale deseurilor
- Determinarea cantitatii deseurilor;
- Identificarea deseurilor predate;
- Prelevarea de probe reprezentative;
- Analiza de control prin sondaj in vederea compararii cu datele
transportatorului de deseuri;
- Prelevarea unei probe si pastrarea ca dovada pentru orice alte actiuni
ulterioare;
- Eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deseurilor, care
dovedeste predarea acestora;
- Descarcarea vehicolului in zona de depozitare indicata.
Efectuarea controalelor de predare prezentate se mentioneaza in jurnalul de
functionare. In functie de de fiecare tip de deseu se intocmeste programul de incinerare,
tinand cont de urmatoarele criterii:
a. Valoarea calorica;
b. Continutul de apa;
c. Continutul de halogeni (F, Cl, Br, I);
d. Continutul de azot si sulf;
e. Continutul de metale grele;

deseuri
f. Continutul de compusi organici termostabili (hidrocarburi policiclice

aromatice).
Parametrii cercetati la determinarea compozitiei chimice sunt PCB, PCP, clorul,
sulful, florul, metale grele si pH.
In incinta incineratorului trebuie indeplinite si respectate fluxuri separate pentru
deseurile periculoase si cele nepericuloase, neexistand riscul intersectarii acestora.
Cantitatile de deseuri nu vor depasi capacitatea nominala de ardere de - max
2000 kg/sarja, respectiv: 300 Kg/ora, pentru linia de incinerare.
Pentru un proces optim de incinerare in instalatie, se vor respecta urmatoarele debite:
Debit masic minim de deseuri 100kg/ora la o putere calorica de 42 MJ/Kg
Debit masic maxim de deseuri 300kg/ora la o putere calorica de 15.5 MJ/kg
Puterea calorica minima a amestecului de deseuri - 4 MJ/kg
Puterea calorica maxima a amestecului de deseuri - 42 MJ/kg
Dozajul cantitatilor de deseuri in cadrul amestecului de deseuri pentru incinerat
se va realiza astfel incat sa se respecte valorile limita pentru emisii in aer prevazute de
Legea nr. 278/2013 privind incinerarea deseurilor.
Instalaţia de incinerare permite incinerarea deşeurilor periculoase si
nepericuloase aflate în stare solidă, păstoasă si lichidă ai căror amestec (meniu de
incinerare) să aibă o valoare a puterii calorifice de 14 - 20 MJ/kg.
Cantitatea maxima de deseuri incinerate va fi de 8 t/zi, adica 2 480 t/an.

Potrivit prevederilor Legii nr. 278/2013 capitolul II anexa nr. 1 pctul 5.2. alin.
a) si b) - instalatia nu se incadreaza in categoria activitatilor supuse
reglementarii IPPC.
Referitor la incadrarea activitatii in Directica 96/82/CE (SEVESO II), respectiv
HG 804/2007 si Directica 2012/18/UE (SEVESO III) – instalatia nu se incadreaza
sub incidenta acestor prevederi legislative.
Tehnici BAT utilizate in instalatie:

 camerele de incinerare sunt dotate cu camasa de otel, cu protectie
refractara 250 - 500 mm grosime;
 controlul automat al temperaturii de ardere (T = 850 -1100°C cel putin 2
secunde), în asa fel încât în gazele de ardere sa nu se mai regaseasca
încarcaturi de substante nedistruse;
 proces stabil de ardere, care permite incinerarea deseurilor de diverse
deseuri
compozitii;
 fazele procesului de ardere sunt separate una de cealalta si reglate
individual; datorita acestui fapt, respectarea valorilor emisiilor admise nu
constituie o problema din punct de vedere al protectiei mediului;
 arderea partiala la viteze reduse a aerului în camera primara, fapt pentru
care se emite o cantitate mica de substante solide;
 reducerea cu 95 -98% a volumului si masei deseurilor tratate;
 recuperarea caldurii si folosirea acesteia în scopuri menajere si
industriale, ceea ce face ca instalatia sa fie rentabila din punct de vedere
economic;
 sistem performant de extragere a zgurii care sa îndeparteze si sa
raceasca rezidurile solide rezultate din cuptor;
 respectarea valorilor limita de emisie, reglementate în doc BREF
transpuse în legislatia nationala;
 consumurile de utilitati si materiale auxiliare se încadreaza în limite.
Modulul tip Caloris este alcatuit din:

 Instalatie de automatizare (panou de comanda);
 Cos de fum;
Deseuri industriale petroliere
 Deseuri industriale de rafinare
In procesul de rafinare al produselor petroliere, apar ca deseu gudroanele acide –

lichide foarte vascoase, cu incluziuni de materiale solide, cu continut variabil de acid
sulfuric. Gudroanele acide reperezinta produsele de condensare a hidrocarburilor

deseuri
nesaturate in prezenta H2SO4 concentrat 98%.

Din rezervoarele de gudroane acide, concomitent cu guroane acide apar si slamuri
uleioase acide (care au intre 12 – 45 % H2SO4 liber). In scopul combaterii coroziunii
acestea sunt neutralizate cu Ca(OH) 2.
Analiza tehnica imediata a gudroanelor acide:
Valoare %
Element
minim mediu maxim
Umiditate (W) 9,0 10,54 15,00
Cenusa (A) 1,0 2,05 5,00
Aciditate (H2SO4) 15,0 22,75 40,00
Materii organice* 40,0 64,66 75,00
Densitate (φ) - 1,22 t/m3 -
Putere calorifica inferioara (Hi) - 23.570 kJ/kg -
0
Temperatura de inflamabilitate (t inf) 120 C - 160 0C
Temperatura de inmuiere (t inm) 50 0C - 60 0C
* Analiza elementara a materiei organice din gudronul acid este:
C = 59,26 % S = 1,6 % H = 5,49 %
O = 3,19 % N = 0,12 %
Analiza tehnica imediata a slamurilor uleioase neutralizate

Valoare %
Element
minim mediu maxim
Umiditate (W) 0,00 2,40 5,55
Cenusa (A) 40,00 49,70 60,05
Masa organica, din care: 34,40 48,5 60,0
 C - 44,89 -
 H - 3,19 -
 S - 0,05 -
 O - 0,37 -
Densitate (φ) 1,36 - 1,60
Putere calorifica inferioara (Hi) - 19.840 kJ -

/ kg
 Deseuri industriale petrochimice
Denimire deseu Caracteristici fizico - chimice Valori

Slam din rezervorul de titei Temperatura de inflamabilitate 130 0C
Temperatura de congelare +5 0C
Slam din rezervorul de pacura Temperatura de inflamabilitate 100 0C
Vascozitate la 80 0C 20 0C
Slam din rezervorul de motorina Temperatura de inflamabilitate 80 0C

deseuri
Vascozitate la 100 0C 8 0C
Namol de la treapta mecanica I Putere calorifica 20.930 – 35.580
kJ/kg
Umiditate 65 – 75 %
Namol de la treapta mecanica II Putere calorifica 14.650 – 25.120
kJ/kg
Umiditate 70 – 85 %
Reziduul usor de la treapta I si II Putere calorifica 31.400 – 41.860
kJ/kg
Umiditate 12%

 Deseuri din rezervoare petroliere
La exploatarea normala a parcurilor de produse petroliere ( brute si finite), rezervoarele
acestora se depun slamuri namoluri in cantitate importanta, ceea ce impune curatirea lor
periodica. Astfel de la un parc industrial, se scot anual importante cantitati de slamuri si
namoluri, care trebuiesc distruse sau utilizate, conform managementului deseurilor.
Tinand seama de greutatile de scoatere a materialului din depozitul intermediar, cat si
de neomogenitatea lui, atat calitativa cat si cantitativa, rezulta necesitatea injectarii in
focar de combustibil suport.
► Caracteristicile deseurilor medicale periculoase
Deseurile medicale periculoase constituie un risc real pentru sanatatea umana si

pentru mediu si sunt generate in cursul desfasurarii activitatilor de diagnostic, tratament,
supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetare medicala si
producerea, testarea, depozitarea si distributia medicamentelor si produselor biologice.
Aceste activitati se desfasoara in: spitale judetene, municipale si particulare,
clinici universitare si particulare, institute de cercetare medicala si farmaceutica,
institutele si serviciile judetene de medicina legala, unitatile preclinice din universitatile si
facultatile de medicina si farmacie, centrele de transfuzii, centrele de recoltare si
conservare a sangelui, laboratoare, cabinete medicale de orice specialitate, unitatile
farmaceutice, etc.
Deseurile periculoase spitalicesti pot fi clasificate folosind tabelul urmator ca model:

Categoria de deseuri Descriere cu exemple

deseuri
Deseuri infectioase Potentiala prezenta de agenti patogeni. De exemplu: excretii, culturi de

laborator, tesuturi materiale sau echipamente care au intrat in contact cu
pacienti infectati.
Deseuri patologice Tesuturi, organe sau fluide umane: sange si alte fluide biologice, organe,
material biopsic, parti anatomice rezultate din activitatile chirurgicale,
ginecologice, obstretice, din autopsii si din alte proceduri, inclusiv
animalele folosite in activitatea de diagnostic, cercetare si
experimentare, sange si alte fluide biologice
Deseuri taioase Deseuri taioase: ace, bisturiuri, lame, seturi de injectii cu sticla sparta;
Deseuri farmaceutice Deseuri continand produse farmaceutice: serurile, vaccinurile,
medicamentele si preparatele medicamentoase, reactivi si substante folosite
in laboratoare, care nu mai sunt necesare sau sunt expirate.
Deseuri genotoxice Deseuri continand substante cu proprietati genotoxice: cu continut de
medicamente citostatice (utilizate adesea in terapia cancerului); produse
chimice genotoxice;
Deseuri chimice Substante chimice prezente in deseuri: reagenti de laborator, revelator
pentru filme, dezinfectanti expirati sau care nu mai sunt necesari; solventi.
 Deseuri medicale infectioase
In general un procent de 10 – 25% din deseurile spitalicesti sunt contaminate, asa

cum rezulta din tabelul de mai jos:
Component Procentaj [%]
Material textil 61
Material mase plastice 14
Ambalaje de hartie, carton 12
Materii biologice 4
Piese metalice 7
Obiecte din sticla 2
Total 100
Proportia materialelor plastice continute in deseuri a dus la urmatoarele rezultate

raportate la cantitatea totala de mase plastice:

Polietilena 64,3 %
Polipropilena 35,7 %
Aceste caracteristici ne conduc la o putere calorifica inferioara relativ ridicata, Hi =

13.408 kJ / kg este prezentata analiza elementara a deseurilor spitalicesti contaminate.
Element Procentaj [%]

deseuri
Carbon 32,5
Hidrogen 4,8
Oxigen 22,2
Azot 0,016
Sulf 0,004
Umiditate 28
Cenusa 12,5
Inerte 7,62
 Deseuri medicale de tip menajer
Calitatea deseurilor menejere medicale din tara noastra, au compozitia conform

urmatorului tabel:
Deseu nesortat Deseu colectat fara
fractia de sticla
Materiale fermentabile 70,8 72,8
Hartie 6,7 6,9
Material mase plastice 2,7 2,8
Textile 1,8 1,8
Piese metalice 3,1 3,2
Obiecte din sticla 3,2 0,5
Fractie fina (steril) 11,7 12,0
2.2 Activitati de dezafectare
- Echipamentele, instalaţiile, utilajele ce urmeaza a fi dezafectate: descriere,

substanţe continute/stocate, tehnologia de dezafectare aferenta, masuri,
echipamente si conditii de protectie;
Datorita faptului ca durata de functionare a obiectivului analizat este nedeterminata,

nu s-au programat lucrari de dezafectare.
Daca se pune problema finalizarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare
obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe
amplasament pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat in
exclusivitate activitatii propuse.
Lucrarile de inchidere a activitatii, constau in general, in efectuarea unor operatii intr-

deseuri
o anumita ordine astfel incit actiunea sa se desfasoare in conditiile neafectarii mediului

inconjurator si in deplina siguranta pentru cei ce efectueaza aceste operatii.
Avand in vedere volumul mare de lucrari este necesara intocmirea unui plan de
desfasurare a lucrarilor pe faze distincte cu respectarea stricta a ordinii de actionare.
Materialele periculoase vor fi indepartate primele, cu scopul indepartarii riscurilor
pentru muncitori si pentru a nu permite amestecarea cu deseurile nepericuloase,
(reciclabile mai usor). Dupa recuperarea eventualelor materiale periculoase, se vor
demonta toate elementele care pot fi reutilizate. Tot ce ramine dupa selectare este
considerat un ansamblu de materiale, care din punct de vedere tehnic sau economic nu
se mai valorifica. Aceste materiale vor fi eliminate prin firme autorizate.
In linii mari, masurile propuse la incetarea activitatii de catre SC Xtreme Ecoenergy
Group SRL sunt urmatoarele:
- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor
industriale si menajere dupa un plan bine stabilit.
- Spalarea si dezinfectarea instalatiilor si traseelor de canalizare;
- Intreruperea alimentarii cu energie electrica.
- Dezafectarea utilajelor si a instalatiilor aferente.
- Colectarea pe categorii de deseuri a deseurilor rezultate din dezafectarea
utilajelor si a instalatiilor aferente si evacuarea prin firme autorizate.
- Refacerea terenului pentru al aduce la starea initiala.
Faza de inchidere presupune efectuarea operaţiilor de oprire, golire, asigurare
eventual dezafectare a tuturor utilajelor si a instalatiilor existente precum si a anexelor
aferente lor, ceea ce inseamna parcurgerea urmatoarelor etape:
Etapa I: pregătiri preliminare
- Se intocmeste un program de lucrari.
- Se angajeaza o firma specializate sau se numeste o echipa de specialisti din cadrul
societatii.
- Se stabilesc eventualele masuri de supraveghere si control pe perioada in care se
efectueaza lucrarile.
- Se delimiteaza zona in care se fac operatiile de inchidere.
- Se vor inventaria materiale existente in depozite, utilaje, echipamente, deseuri .

deseuri
- Se va identifica fiecare rezervor, echipament, instalatie, conducta, etc functie de rolul

pe care l-a avut in fluxul tehnologic.
- Se vor preciza care au fost in contact cu substante chimice si periculoase, uleiuri,
produse petroliere, etc.
- Se va identifica o zona de depozitare temporara a acestora.
- Se procedeaza la oprirea normala a instalatiei in conformitate cu instructiunile de
operare, pentru fiecare instalatie/utilaj in parte.
- Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu materiale si utilitati (energie electrica,
apa, etc), dupa caz.
- Se blindeaza racordurile la utilitati.
- Se inspecteaza vizual aceste operatii.
- Se vor imprastia materiale absorbante pe pardoseala unde este posibila
contaminarea cu produse toxice si periculoase.
- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor
industriale si menajere;
- Se transfera carburantii si materialele ramase la momentul dezafectarii, transferul
acestora se va face pe baza unei conventii scrise si sub stricta supraveghere a
responsabililor cu protectia mediului si securitatea muncii.
Etapa II: oprirea funcţionarii
- Se procedeaza la oprirea normala a instalatiilor in conformitate cu instructiunile
de oprire aferente fiecarei instalatii sau utilaj.
- Pentru utilajele dinamice (pompe, compresoare, suflante, ventilatoare,
reductoare), se procedeaza conform instructiunilor specifice pentru o oprire de
lunga durata, golindu-se uleiul de ungere folosit.
- Se golesc toate componentele de continutul cu diverse substante, se incarca in
containere si se depoziteaza.
- Neutralizarea prin curatare si spalare a tuturor componentelor fixe, a instalatiilor
si a utilajelor existente cit si a partilor auxiliare pe categorii de contaminari si cu
materiale adecvate; Se sufla sau se spala, in functie de caz, fiecare utilaj,
conform instructiunilor prevazute.
- In cazul contaminarii cu substante chimice, apele de spalare vor fi stocate

deseuri
temporar intr-un rezervor tampon iar ulterior elimnate prin firme autorizate in
eliminarea acestora.
- In situatia cind se impune taierea echipamentelor care au fost in contact cu
produse inflamabile, aceasta se va efectua chiar si dupa operatia de curatire prin
spalare cu materiale adecvate si suflare cu gaze inerte, numai dupa un program
strict stabilit de catre o firma specializata pentru acest tip de lucrari. Acest lucru
este necesar intrucit este posibila existenta unor substante periculoase
nevizualizate, cu pericol de colectare a vaporilor de produse petroliere (mai ales
in conditiile de temperatura rezultate la taierea componentelor).
- Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau
substanţe toxice pe traseul de transport pentru a nu se produce poluarea solului
(prin deversarea acestora in canalizarea pluviala de pe platforma incintei.
- Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare
sau spalare, dupa caz.
- Rezervoarele de depozitare materii prime, produse intermediare sau produse
finite, se golesc complet si se verifica vizual corectitudinea operatiilor de golire.
- Toate conductele se blindeaza la limita instalatiei.
- Se executa alte operatii specifice fiecarei instalatii, operatii prevazute in
instructiunile de lucru pentru o oprire de lunga durata.
- Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau
substante toxice pentru a nu se produce poluarea solului si apelor.
- Inedepartarea scaparilor accidentale de substante poluante.
- Se inspecteaza vizual efectuarea corecta a tuturor operatiilor prevazute.
- Se demonteaza partile componente ale utilajelor (motoare electrice, conducte,
diverse echipamente electrice si AMC) care pot fi refolosite, sau se pot valorifica.
- Se executa spalarea si dezinfectarea instalatiilor de canalizare.
Etapa III: energie electrica

- Se intrerupe alimentarea cu energie electrica (la toate utilajele si instalatiile) de la
posturile de transformare. Aceasta operatie se face in colaborare cu specialistii
de la Sucursala de Distributie a energiei electrice, care trebuie sa faca, in mod
obligatoriu, intreruperea alimentarii din statia de alimentare.

deseuri
- Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu energie electrica de la posturile de

transformare ale amplasamentului.
Etapa V: demontări
- Se executa demontarea partilor componente ale agregatelor care pot fi refolosite
cum ar fi: utilaje, motoare electrice, conducte, diverse echipamente electrice si
aparate de masura si control.
Etapa VI: dezmembrari

- Dezmembrarea si inchiderea constructiilor si confectiilor metalice, cum ar fi:
utilaje, platforme, scari, balustrade, elemente de sustinere, etc, operatii realizate
prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau prin sudura electrica.
- Culcarea la pamant a scheletelor metalice si a altor parti componente mari si
debitarea lor in bucati, astfel incat sa poata fi depozitate si apoi incarcate in
mijloacele auto, in vederea evacuarii.
Etapa VII :deseuri

- Deseurile rezultate se colecteaza separat, in functie de categoria si codul
deseului.
- Colectarea deseurilor rezultate se va face in urma unor operatii de strangere si
sortare si/sau regrupare (depozitare temporara), in vederea transportarii spre
valorificare .
- Deseurile metalice generate se depoziteaza in locurile speciale create pe
platforma societatii, fiind respectate conditiile de protectie a mediului inconjurator.
Deseurile metalice sunt valorificate la firme specializate.
- Deseurile de zidarie se depoziteaza pe platforme betonate si apoi sunt incarcate
in camioane in vederea valorificarii, ca materie prima, sau ca umplutura pentru
constructii.
- Deseurile obtinute din dezafectarea utilajelor, si anume : motoarele electrice,
deseurile de cauciuc alcatuite din benzile de cauciuc aferente transportoarelor cu
banda si cablurile electrice se folosesc pentru uzul intern ca piese de schimb sau
li se dau alte folosinte.

deseuri
- Deseurile uleioase se colecteaza in bidoane metalice, etichetate privind

continutul si se depoziteaza in magazie speciala in vederea eliminarii controlate.
- Deseurile menajere rezultate de la personalul care executa dezafectarile sunt
depozitate impreuna cu deseurile menajere existente, in pubele speciale, pe
platforma betonata special amenajata care se afla in incinta societatii si sunt
ridicate periodic, in vederea evacuarii la rampa de gunoi a localitatii.
- Eliminarea deşeurilor se face in conformitate cu Hotararea nr.1470/2004, privind
Stategia naţionala de gestionare a deşeurilor si a Planului National privind
gestionarea deşeurilor, pe categorii.
- Deseurile rezultate se colecteaza la locul de producere si se depun fie in
recipienti adecvati, fie direct in mijloace de transport, in functie de tipul de
dimensiunile de gabarit. In incinta societatii se asigura spatii de stocare
temporare pentru deseuri. In vederea eliminarii deseurilor, aceste spatii trebuie
sa permita accesul mijloacelor de transport autorizate, astfel incat sa nu fie
ingreunat procesul de incarcare.
- In vederea eliminarii deseurilor rezultate se respecta procedurile de transport al
deseurilor pe teritoriul Romaniei, de pe un loc pe altul, conform cu Ordinul
nr.2/01.2004. Deseurile nu vor fi amestecate intre ele, iar mijloacele de transport
utilizate pentru eliminare vor fi adecvate naturii deseului transportat, astfel incat
sa nu permita imprastierea lor. Mijloacele de transport utilizate vor fi asigurate de
firmele autorizate in colectare/ valorificare deseuri, firme care detin “Autorizaţie
de mediu” pentru acest tip de activitate.
Etapa VIII: Reconstrucţie ecologica

- Refacerea ternului, pentru al aduce la starea initiala se va face in functie de
destinatia care urmeaza a se atribui terenului pe care s-a desfasurat activitatea
obiectivului in cauza.
- Dupa terminarea lucrarilor de dezafectare, se va face un control al incintei pentru
stabilirea situatiei canalelor subterane si a gropilor rezultate in urma demontarii
utilajelor si instalatiilor. Se va acorda o atentie deosebita eventualelor avarii ce
pot aparea in urma actiunii de dezmembrare, asupra starii instalatiilor de utilitati
si se vor lua masuri de remediere, daca este cazul.

deseuri
- Acolo unde se va costata vizual un potential de poluare a solului se vor preleva

probe de sol din gropile rezultate in urma dezafectarii echipamentelor/
instalatiilor/utilajelor tehnologice .
- Valorile concentratiilor determinate pentru parametrii de calitate ai solului vor
trebui sa fie sub pragurile de alerta impuse de Ordinul 756/1997- ordin pentru
aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In situatii in care
valorile concentratiilor determinate depasesc valorile pragului de interventie se va
proceda la curatirea si decopertarea solului.
- Solul indepartat, contaminat, va fi tratat ca un deseu toxic si va fi preluat in
vederea eliminarii numai de societati autorizate in transport si distrugere deseuri
periculoase.
- Atunci cind solul nu este contaminat se va realiza umplerea gropilor rezultate cu
material de umplutura.
- Refacerea stratului vegetal imediat la finalizara lucrarilor
Ordinea operaţiilor si lucrarilor de inchidere se poate modifica, daca necesităţile

procesului o cer.

deseuri
Capitolul 3. Deseuri
Executarea proiectului va implica generarea mai multor tipuri de deşeuri atit in
faza de reamenajare cit si in timpul functionarii.
Eliminarea tuturor tipurilor de deseuri se va face prin firme specializate cu care se
vor incheia contracte ferme.
Deseuri rezultate din faza de constructie:
a) pietris, beton, tencuieli, etc;
b) deseuri metalice;
c) diferite ambalaje din hirtie, carton, plastic, lemn.
Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate separat si lichidate
de catre executantul lucrarilor prin intermediul unor firme autorizate.
Deseuri rezultate din perioada de functionare:
a) Deseuri rezultate din procesul de productie propriu-zis
b) Deseuri din activitati conexe
a) Deseuri rezultate din procesul de productie propriu-zis
In urma procesului tehnologic, in afara de productia realizata, rezulta deseuri cu
posibilitati de valorificare care, conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor,
cum sunt:
- cenusa de vatra, rezultatata din procesul de incinerare termica a deseurilor
periculoase si nepericuloase. Se va depozita teporar, pana la valorificare prin
firme acreditate, in saci de rafie ce se vor depozita in incinta amenajata.
- cenusa de la filtrarea gazelor, rezultatata din procesul de incinerare termica
a deseurilor periculoase si nepericuloase. Se va depozita teporar, pana la
valorificare prin firme acreditate, in saci de rafie ce se vor depozita in incinta
amenajata
- In sensul valorificarii societatea va incheia contracte de predare cu societati abilitate.
b) Deseuri rezultate din activitatile conexe:
Din activitatile conexe pot rezulta deseuri metalice din activitatea de intretinere, deseuri
de ambalaje din activitatea de preparare a hranei, deseuri menajere din activitatile
sociale, cenusa rezultata in urma arderii combustibililor lemnosi in centrala termica etc.
- Deşeuri metalice feroase şi neferoase care provin din procesul de selectare a

deseuri
deseurilor. Deşeurile metalice se vor colecta selectiv si se vor depozita temporar,

pana la eliminare pe o platformă betonată special amenajată, acestea sunt
valorificate ca deşeuri reciclabile, prin firme autorizate.
- Deşeurile menajere se depozitează în pubele de gunoi pe platformă betonată
special amenajată de unde se transportă periodic prin firme autorizate.
- Absorbanti, materiale contaminate cu substante periculoase, se vor colecta in
containere inchise si se vor elimina prin firme specializate.
Nr. Denumire Cod deseu Cantitatea Starea Eliminare
crt deseu conf. HG nr. (t/an) fizica finala
856/2002
1. Zgura si cenusa 19 01 11* 8 solid Depozit de deseuri
de vatra autorizat
2. Material 19 01 07* 0.2 solid Va fi incinerat in
adsorbant epuizat statia proprie
de la epurare
gaze
3 Cenusa 19 01 13* 10 solid Depozit de deseuri
zburatoare de la autorizat
filtrarea gazelor
4 Deseuri menajere 20 03 01 3 solid Valorificare prin terti
autorizati
5 Deseuri metalice 17 04 05 si 2 solid Valorificare prin terti
18 01 01 autorizati
In tabelul de mai sus este evidentiata starea fizica a deseului, codul privind
principala activitatea periculoasa, managementul deseurilor. Deseurile periculoase sunt
marcate cu *.
Depozitarea deşeurilor se va face astfel încât să se prevină orice contaminare a

solului şi a apei.
Deşeurile vor fi valorificate sau eliminate prin agenţi economici autorizaţi să
desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare temporară, valorificare şi
eliminare a deşeurilor.
Va fi respectată legislaţia de mediu privind regimul deşeurilor.

deseuri
Capitolul 4. Impactul asupra factorilor de mediu
4.1. Impactul potenţial transfrontalier
Datorită amplasamentului municipiului Slatina şi a activităţilor propuse pentru

realizarea lucrărilor in incinta SC XTREME ECOENERGY GROUP SRL, nu există
impact potenţial transfrontalier pentru nici un factor de mediu.
4.2. Apa
4.2.1. Ape de suprafaţă şi subterane
Pe teritoriul administrativ al municipiului Slatina principalul curs de apa

este raul Olt, amenajat si regularizat prin lacuri de acumulare si centrale
hidroelectrice.
Raul Olt are o lungime de 670 km, din care pe distanta de cca 100 km
strabate de la nord la sud judetul Olt.
Valea Oltului reprezinta o adevarata axa orohidrografica si se

caracterizeaza printr-o simetrie morfologica, avand versantul stang inalt si
abrupt, iar cel drept prelung, cu terase inalte, neinundabile.
Terasele Oltului se remarca prin intinderea mai mare pe partea dreapta

a vaii, ca si prin limitarea lor numai pana la Draganesi-Olt pe partea stanga,
unde sunt mai bine dezvoltate terasele inalte. Valea Oltului prezinta intregul
sistem de terase cuaternare, terase ce se pot grupa in trei categorii: superioare,
medii si inferioare.
Pe teritoriul judetului, raul Olt primese o serie de afluenti, unii situati pe

partea stanga (Cungrea Mica, Teslui - 28 km, Darjov - 35 km gi Imnog - 47 km)
si altii pe partea dreapta (Beica - 49 km, Oltet - 183,3 km, Teslui de Resca - 92
km, Oltigor - 46 km, Mamu - 25 km). Celelalte cursuri de apa - parauri ce
traverseaza localitatea (Strehareti, Sopot, Clocociov, Milcov) sunt casetate fiind
transformate in colectoare pluviale. Paraul Valea Muierii ce a afectat partea de

deseuri
nord a municipiului este complet regularizat descarcandu-se in contra-canalul

lacului de acumulare Slatina.
In ceea ce privese distributia spatiala a oglinzilor de apa facem

mentiunea ca principala oglinda de apa este acumularea Slatina care are o
suprafata de 497 ha si un volum acumulat de 31 milioane m3. In zona de sud -
est a municipiului se afla luciului de apa a vechii albii a raului Olt, apa de
suprafata ce se alimenteaza cu apa din izvoarele de coasta de la baza terasei
inalte a raului Olt si din izvoare submerse, suprafata acestui luciu fiind de 4,5 ha.
Bazinul hidrografic al zonei de amplasament al societăţii XTREME ECOENERGY

GROUP Slatina este OLT prezentat în Figura 2

deseuri
Figura 2. Bazinul hidrografic OLT
Hidrografia prezintă anumite particularităţi specifice zonei în care este situat

judeţul, în consens cu condiţiile naturale existente.
Artera hidrografică principală este râul Olt, care prezintă un curs bine

deseuri
individualizat.
Societatea XTREME ECOENERGY GROUP Slatina se află amplasată în bazinul

hidrografic inferior al râului Olt, cursul de apă Valea Urlătoarea (Milcov), cod cadastral
VIII.
Elemente geografice privind râul Olt şi pârâul Urlătoarea
Râul Olt străbate judeţul pe la mijloc de la nord la sud, pe distanţa de 143 km.
Acesta primeşte ca afluenţi principali – pe dreapta râul Olteţ, iar pe stânga câteva râuri
cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul.
Date generale ce caracterizează bazinul hidrografic Olt
 suprafaţă totală în România: 24.050 km2
 lungimea hidrografică: 9.872 km
 lungime râu Olt: 615 km
 populaţie: 2.676.000
 resurse apă:
 suprafaţă: 5491 mil. m3
 subterane: 800 mil. m3
 lacuri de acumulare cu folosinţă complexă: volum total: 1537 mil. m 3
 lucrări pentru combaterea inundaţiilor:
 apărări de maluri: 294 km
 regularizări albii: 854 km
 îndiguiri: 910 km
Obiective apărate
 245 localităţi;
 154 obiective industriale;
 4376 case si gospodării;

deseuri
 75 km cai ferate;
 1116 drumuri.
Sistemul de monitoring integrat al apelor
 109 staţii hidrometrie;
 243 foraje hidrogeologice;
 80 posturi pluviometrice;
 61 secţiuni de control a calităţii apei în râuri;
 1832 secţiuni de control la debitele prelevate şi restituite de folosinţe;
 132 foraje pentru urmărirea dinamicii şi evoluţiei chimismului apelor

subterane.
În partea de nord, judeţul Olt este brăzdat şi de râul Vedea, cu afluentul de pe

partea dreaptã Plapcea. Pe distanţa de 45 km, partea de sud a judeţului este udatã de
apele Dunãrii, care colecteazã întreaga reţea hidrograficã a judeţului.
4.2.2 Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa in scop potabil si pentru alimentarea hidrantilor de aparare

impotriva incendiilor se realizeaza din doua puturi proprii cu adancimea de 45 m
echipate cu pompe submersibile, ce asigura cantitatea de apa in scop menajer si PSI.
Procesul de incinerare termica nu presupune necesar de apa.
4.2.3 Managementul apelor uzate
In perioada de executie a proiectului precum si din perioada de functionare

principalele surse de generare ape uzate sunt:
• Apele uzate menajere – colectate in 5 camine betonate inseriate, vidanjabile cu

un volum total de 15 m3, dirijate printr-o retea interioara subterana;
• Apele uzate tehnologice – din proces nu rezulta ape uzate.

deseuri
4.2.4 Impactul asupra apei
Se estimeaza ca impactul proiectului in timpul perioadei de executie si de

functionare a acestuia pentru factorul de mediu apa este nesemnificativ.
4.2.5. Masuri de diminuare a impactului
Au fost luate urmatoarele masurile constructive si de exploatare :
a) Apele uzate menajere: Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reţeaua de
canalizare existentă pe amplasament, cu descărcare într-o baterie de 5 camine
betonate inseriate, vidanjabile cu un volum total de 15 m3, dirijate printr-o retea
interioara subterana. Vidanjarea se face ori de cate ori este nevoie, prin firma autorizata.
b) Referitor la instalaţia de incinerare termica: Instalaţia de incinerare termica va fi

amplasată pe platformă betonată / impermeabilizată, iar colectarea apelor pluviale de pe
platformă se va realiza prin intermediul rigolelor de colectare.
Masurile pentru prevenirea si controlul poluarii indirecte a apelor prezentate conduc la o

probabilitate extrem de mica de aparitie a unui impact asupra factorului de mediu apa.
4.2.6 Zone de protecţie sanitara si perimetre de protecţie hidrologica in jurul

surselor de apa
Nu este cazul.

deseuri
4.3. AERUL
4.3.1 Date generale
- Condiţii de clima si meteorologice pe ampiasament/zona; informaţii despre

temperatura, precipitaţii, vant dominant, radiaţie solara, condiţii de
transport si difuzie a poluanţilor;
S.C. XTREME ECOENERGY GROUP SRL este amplasată în partea de sud - est a
municipiului Slatina, oraş situat la contactul câmpiei Olteniei cu Podişul Getic.
Zona Slatina este cuprinsă în districtul climatic al Piemontului Getic de nuanţă

mai umedă. Regimul climatic prezintă un grad de continentalism relativ accentuat. Vara
se caracterizează prin predominarea timpului senin şi intervale de secetă obişnuită.
a) Temperatura
Temperatura medie anuală = + 10,8 C.
- temperatura medie cea mai ridicată atinsă vara (iulie) = + 22,5 C;
- temperatura medie cea mai scăzută (ianuarie) = -1 C;
- temperatura maximă absolută este de 40,5 °C înregistrată la 17 august 1952;
- temperatura minimă absolută înregistrată este de - 31 °C, înregistrată la 25

ianuarie 1942.
b) Precipitaţii
- Lunile cu precipitaţiile cele mai scăzute sunt ianuarie şi iulie.
- Luna cu precipitaţiile cele mai abundente este iunie.
- Cantitatea medie anuală = 500 - 700 mm.
c) Umiditatea relativă a aerului
- Valoarea medie anuală = 81,4 %.
- valoarea minimă (septembrie) = 73,8 %;

deseuri
- valoarea maximă (decembrie) = 92,7 %.
d) Vântul
Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează printr-o interferenţă a curenţilor

de aer din estul Câmpiei Române cu cei din vestul acesteia, una din principalele
caracteristici ale dinamicii atmosferei o constituie advecţia aerului din V, continentalizat
şi parţial a celui continental din N-E şi E. Cele două vânturi dominante sunt crivăţul din E
şi austrul din V. Vitezele medie ale vântului variază funcţie de anotimp, între 2 şi 5 m/s.
Toţi aceşti parametri meteorologici influenţează direct sau indirect dispersia
poluanţilor emişi din activităţile desfăşurate. De exemplu temperatura, viteza şi direcţia
vântului influenţează direct, iar calmul atmosferic care favorizează inversiunea,
nebulozitatea, strălucirea soarelui, are influenţă indirectă.
Fig. 4.1 - Viteza medie a vântului pe direcţii
4.3.2 Surse si poluanţi generaţi

- scurta caracterizare a surselor de poluare staţionare si mobile existente in
zona, surse de poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de
poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului;

deseuri
identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente

obiectivului
Din activitatea de productie , sursele de poluanti pentru aer pot fi:
a) Emisii dirijate de gaze de ardere (CO, NOx, SO 2, pulberi) provenite din surse fixe:
Cosul de dispersie pentru gazele de ardere rezultate din combustia gazului
combustibil utilizat in arzatoarele reactorului, in scopul furnizarii temperaturii
necerare procesului de incinerare termica. Evacuarea gazelor arse se face prin
intermediul unui cos de dispersie D= 0,48 si H=12 m.
b) Emisii fugitive de COV rezultate din manipularea si depozitarea combustibilului lichid
(combustibil de baza - motorina)
4.3.2.1 Emisii fugitive de gaze reziduale: CO, SO2 NOx COV rezultate prin
combustia motorinei utilizată de mijloacele de transport auto.
4.3.2.2 Modul de evacuare a poluanţilor
Emisiile rezultate din procesul de producţie pot fi impartite in:
a) emisii dirijate
b) emisii nedirijate
Tab.4.2 – Emisii si masuri de reducere
Sursa Noxa Masuri Mod evacuare
posibila noxe
Pulberi Arzatoare cu NOx redus. Emisii dirijate
Emisii Arzatoare – NOx, CO2 Se vor aplica procedure de control si prin cos de
dirijate Incinerator CO2, SO2 monitorizare a arderii dispersie Ø=0.48
m si H=12 m
Zona rezervor COV Rezervorul este prevazut cu sensor de
combustibil nivel, pipa de retur la instalatie pentru
colectarea emisiilor in caz de
neetanseitate
Emisii Zona COV Camerele de ardere sunt inchise ermetic.
nedirijate incinerator Pulberi Se aplica un system de flansare
performant astfel incat sa se realizeze in
grad inalt de etansare si implicit o
reducere la maximum a emisiilor difuze de
COV si cenusa de vatra.

deseuri
Surse mobile Gaze revizii tehnice periodice ale vehiculelor.

rutiere reziduale Traficul fiind redus, emisiile sunt
de NOx, nesemnificative
CO, SO2
4.3.3 Inventarul surselor de poluare
Inventarul emisiilor pentru sursele de poluare din timpul functionarii obiectivului

analizat si debitele de poluanti emisi calculati sunt prezentate in tabelele nr. 4.4 si 4.5.
Tab.nr. 4.4-Inventarul surselor de poluare staţionare dirijate

Denumirea Noxe Debit Debit gaze/ Concentratii Prag de VLA*
sursei masic aer la emisii alerta cf. Ord
(g/s) impurificat (mg/Nmc) (mg/Nmc) 462/93
(Nmc/h)
CO 0.026 33.48 70 100
Cos NOx 0.067 85.44 245 350
dispersie SO2 0.0006 2815 0.77 24.5 35
TSP 0.0007 0.90 3.5 5
MNVOC 0.0208 26.55 n.n. n.n.
Nota: * - conditii de referinta T=273K, P=101.3 Kpa, gaz uscat, continut oxigen 11 %
Tab.nr. 4.5 – Surse stationare de poluanti

Caracter. Parametrii gaze evacuate
sursa
Denumirea Putere Timp Noxe Cantitati H Diam. Viteza Temp. Debit
0
sursei termica de (t/an) (m/s) C volumetric/debit
lucru m m masic
(h/an) (mc/s; g/s)
CO 0.459 0.78/0.026
Cos 3 KW 4910 NOx 1.84 0.78/ 0.067
dispersie SO2 0.0106 12 0.48 8 250 0.78/0.0006
TSP 0.0124 0.78/0.0007
MNVOC 0.3712 0.78/0.021
Nota:- Durata de funcţionare a arzatoarelor : cca.40 minute/ora din care 20 de minute la
capacitate maxima (310 zile/an).

deseuri
Tab.nr. 4.6 – Poluanti generati si emisi in atmosfera

Cantitati de poluanti emisi
Denumire sursa Noxa Cantitati anuale Debit volumetric/ debit
estimate (t/an) masic (mc/s; g/s)
CO 0.459 0.78/0.026
NOx 1.84 0.78/ 0.067
Cos dispersie SO2 0.0106 0.78/0.0006
TSP 0.0124 0.78/0.0007
MNVOC 0.3712 0.78/0.021
4.3 .4 Prognozarea poluării aerului
- Scurta descriere a modelului/modelelor utilizate pentru caicului dispersiei

poluanţilor in atmosfera; informatii despre poluarea de fond a aerului
Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din funcţionarea instalaţiei de

incalzire au fost facute calcule teoretice pentru emisiile de poluanti in functie de
consumul si tipul de combustibil utilizat, puterea calorifica, temperatura de evacuare a
gazelor reziduale si factori de emisie.
Calcul a fost efectuat pentru o putere calorica a combustibilului utilizat de 11,872
KWh/Kg (42 MJ/Kg- puterea calorifica inferioara a combustibilului ). Sursa de caldura se
compune din arzatoarele camerelor de combustie si postcombustie. Evacuarea gazelor
de ardere se face dirijat prin cos comun de dispersie (D = 0,48 m ; H=12 m).
Avand in vedere masurile prevazute pentru desulfurizarea gazului de combustie
(sulf <10 ppm, cf. prospect) factorul de emisie pentru oxidul de sulf poate fi calculat pe
baza continutului de sulf din combustibil , utilizand formula:
EF SO2 = [S] x 20.000 / CVNet (Corinair 2013, 1.A.1- Cap.6.3.2) în care:
- EF SO2 factorul de emisie de SO2 (g /GJ)
[S] :continut de sulf al combustibilului (% g / g): motorina contine sulf <10 ppm,
respectiv la o densitate a motorinei de 8,350 kg/mc , un continut de sulf de 0.0002%
(% gravimetrice)
- CVNet : puterea calorifica inferioara a combustibililui (GJ / tonă, valoarea netă)= 42
GJ/t

deseuri
EF SO2 = 0.120 g/GJ < fata de factorul de emisie pentru motorina stabilit in Corinair
2013, Tab.3.3; 1.A.2 la 0,67 g/GJ.
Pentru siguranta calculul de evaluare pentru concentratiile la emisie s-au facut
pentru factorul de emisie cel mai dezavantajos.
Calcul concentratii de noxe in gazele de ardere, la emisie este prezentat
centralizat in tabelul urmator:
CALCULUL NOXELOR pentru sursa incinerator ecologic IE (V) 150
Putere calorifica inferioara 42 MJ/kg
Nr. Marimea calculata UM Valoare Observatii

crt.
1 Coef. exces aer - alfa 1.7
3 3
2 Vol teoretic aer uscat = Va Nm /Nm 9.6
3 Vol real de aer Nm3/Nm3 16.32
3 3
4 Vol teoretic azot VN2=0.79 Va+ N2/100 Nm /Nm 7.59
3 3
5 Vol gaze ardere triatomice Nm /Nm 1.00
VRO2=0.01(CO2+CO+H2S+sum CmHn)
6 Vol teoretic gaze uscate Nm3/Nm3 8.58
Vgu= VN2+ VRO2
3 3
7 Vol teoretic vapori apa Nm /Nm 1.98
VH2O= 0.01(CO2+CO+H2S+sum
CmHnn/2+0.124x)+0.0016alfa
8 Vol teoretic gaze ardere Nm3/Nm3 10.57
Vg=VgU+VH2O
9 Vol real gaze uscate VgU=VgU0+(alfa-1)Va0 Nm3/Nm3 15.30
3 3
10 Vol real vapori de apa Nm /Nm 1.99
0 0
VH2O=V H2O+0.016d(alfa-1)V a
3 3
11 Vol real gaze ardere Nm /Nm 17.29
Vg=VgU+VH2O
12 Consum combustibil l/h 20 3.25 GJ/h
0
13 Temperatura gaze C 250
3 3
14 Debit total gaze Qg=VgB(273+Tg)/273 m /s 0.782 2815 m /s
15 Diametru cos dispersie - D m 0.48
16 Inaltime cos dispersie - H m 12
17 Suprafata evacuare gaze Sg= mp 0.180
18 Viteza gazelor la evacuare W g=D/Sg m/s 266.67

deseuri
19 Concentratia de noxe calculata VLE Legea

278/2013
3
CO mg/m 33.48 100
3
NOx mg/m 85.44 400
3
SO2 mg/m 0.74 50
3
TSP mg/m 0.90 10
3
MNVOC mg/m 26.55 nn
20 Cantitatea poluant emisa Fact emisie
CORINAIR
CO g/s 0.0262
NOx g/s 0.0668
SO2 g/s 0.0006
TSP g/s 0.0007
MNVOC g/s 0.0208
21 Viteza medie a vantului la varful cosului m/s 2.244
viteza medie a vantului din zona analizata – 2.2 m/s m/s 2.200
22 Inaltimea de ridicare a cosului de fum m 1.902
Dh=1.5xDx W g/V0xfi
23 Inaltimea totala de ridicare a gazelor m 12.902
4.3.5 Concluzii privind emisiile si imisiile

a) Referitor la emisii dirijate:Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate
din funcţionarea instalaţiei de incalzire au fost facute calcule teoretice pentru emisiile de
poluanti in functie de consumul si tipul de combustibil utilizat, puterea calorifica,
Calcul a fost efectuat pentru o putere calorica a combustibilului utilizat de 11,872
KWh/Kg (42 MJ/Kg- puterea calorifica inferioara a combustibilului ). Sursa de caldura se
compune din arzatoarele camerelor de combustie si postcombustie. Evacuarea gazelor
de ardere se face dirijat prin cos comun de dispersie (D = 0,48 m ; H=12 m).
Evaluarea s-a facut prin comparare cu limitele admise prin Legea 278/2013.
Cf.rezultatelor prezentate la capitolul 4.2.4, valorile calculate au fost sub limita admisa
cf.VLE din Legea 278/2013. Prin faptul ca se utilizeaza arzatoare cu NOX scazut si
combustibil lichid filtrat si desulfurizat (continut de sulf <10ppm), emisiile de pulberi,
NOX si SO2 in gazele de ardere vor fi reduse. Arderea se va desfasura controlat si astfel
emisiile de CO vor fi scazute.

deseuri
Referitor la oxizi de azot (NOX): Pentru reducerea emisiilor de NOX sunt utilizate
arzatoare cu NOX redus. Se apreciaza ca nu vor fi depasite limitele admise la emisie.
(Cf. Legea 278/2013, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru NOX la focare
alimentate cu combustibil lichid este de 400 mg/Nmc pentru valoarea de referinta de 11
% O2.);
Referitor la bioxid de sulf (SO2): Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din
prezenta sulfului in combustibil.. Prin urmare, utilizarea combustibilului lichid desulfurizat
va conduce la emisii de SO2 nesemnificative. (Cf. Legea 278/2013, Anexa 6, valoarea
limita admise pentru pulberi la focare alimentate cu combustibil lichid este de 50
mg/Nmc pentru valoarea de referinta de 11% O2.);
Referitor la pulberi: Se apreciaza ca arderea gazului purificat nu reprezinta o
sursa semnificativa de emisii de pulberi. (Cf. Legea 278/2013, Anexa 6, valoarea limita
admise pentru pulberi la focare alimentate cu combustibil lichid este de 10 mg/Nmc
pentru valoarea de referinta de 11% O2);
Referitor la oxidul de carbon (CO): Monoxidul de carbon apare intotdeauna ca un
produs intermediar al procesului de ardere, in special in conditii de ardere
substoichiometrice. Reducerea concentratiilor de CO rezultat din procesul de ardere se
va realiza prin controlul si monitorizarea arderii. (Cf. Legea 278/2013, Anexa 6, valoarea
limita admise pentru CO la focare alimentate cu combustibil lichid este de 100 mg/Nmc
pentru valoarea de referinta de 11% O2).
Dupa punerea in funcţiune, se va face monitorizarea emisiilor la cosul de
evacuare gaze de ardere, pentru verificarea datelor evaluate si a respectarii limitelor
admise prin Legea 278/2013.
b) Referitor la emisii nedirijate: Avand in vedere masurile prevăzute se apreciaza
ca nu vor exista mirosuri specifice sesizabile in zonele sensibile.
Referitor la emisiile nedirijate de COV: Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de
nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de
neetanseitate. Traseul combustibilului lichid de la instalatia de incinerare termica la
rezervor este etans, prin conducte.
Referitor la emisii de gaze reziduale: CO, SO2, NOX, COV: rezultate prin
combustia motorinei utilizată de mijloacele de transport auto, se face mentiunea ca

deseuri
frecventa traficului fiind redusa si, in plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe
reduse in limitele legale astfel incat emisiile nu sunt semnificative.
c) La imisie
Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul
surselor aferente obiectivului studiat, la imisie, s-a efectuat prin modelarea matematică a
campurilor de concentratii.
Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care
cuprinde « Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Legea 104/2011
privind calitatea aerului inconjurator.
Pentru determinarea concentratiilor de poluanti la imisie, s-a folosint un program
de modelare matematica pentru calculul campului de concentratii. Sistemul de
coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata. Cu
ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la
nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si
curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi.
Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului poluanţilor evacuati in
atmosfera
Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C. XTREME
ECOENERGY GROUP SRL, in raport cu situatia propusa, in zonele invecinate, a fost
estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a
concentratiilor de poluanti din atmosfera.
Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze
emise de surse grupate sau răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea
concentraţii medii pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizându-se
teoria completă a modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models).
Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera
este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se
bazeaza pe teoria Martin & Tikvart .
Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentata in Anexe sub forma de
Harti de izoconcentratii pentru diferite perioade de mediere.

deseuri
Datele de emisie cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru

sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debitul masic
al poluantului.
Referitor la emisii a fost luat în consideraţie cosul de dispersie aferent sursei de
caldura a incineratorului. Fiind vorba de o singura sursa de caldura s-a utilizat o grilă cu
dimensiunile 1000 m x 1000 m.
Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care
acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant. Pe baza
acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de izofrecvente
care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul de poluare a
atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere.
Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile pentru sursele
de poluare din cadrul obiectivului studiat. Datele de intrare in program au fost preluate
din tabelele anterioare unde este prezentata caracteristica fizica a sursei, rata de
emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera.
Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai
nefavorabile condiţii climatice în cadrul zonei evaluate. Deoarece pentru concentraţiile
de poluare atmosferică calculate trebuie să fie îndeplinite simultan două dintre condiţiile
de mai sus, ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile maxime pe perioade
scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de
funcţionarea instalatiei. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă
foarte rar şi pentru perioade scurte. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit
sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul
programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul
solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de
izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi
au fost reprezentate pe o raza de 0,5 Km fata de sursa de emisie. Cea mai apropiata
zona de locuire se situeaza pe directia NV la o distanta de cca. 0.7 Km de
amplasamentul analizat. Din aceste motiv, simularea dispersiei pentru perioada de
mediere de scurta durata s-a facut din directia vantului dinspre SE spre NV, situatia
considerata cea mai defavorabila, (cand vantul bate inspre zona de locuinte).

deseuri
Evaluarea impactului prin modelarea dispersiei
In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul

obiectiv industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special
zonele de locuinte aflate la distanta cea mai mica de obiectiv .
Au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de
poluanti:
Pentru noxele provenite din sursele dirijate au fost intocmite harti de dispersie,
tinind cont de tipul de poluant, conditiile de teren, temperatura medie a aerului,
dimensionarea zonei si limita admisibila a poluantului in µg/mc.(Anexele 2-5)
Au fost intocmite harti de dispersie pentru diferite perioade de mediere, astfel :
- Concentratii medii zilnice de NOx -fig nr.12.
- Concentratii medii orare de NOx -fig nr.10
- Concentratii medii zilnice de CO -fig nr.8.
- Concentratii medii orare de SO2 -fig nr.2

deseuri

deseuri

deseuri
Norme de calitate a aerului la imisie

In România, concentraţiile maxime admisibile la imisie sunt stabilite prin Legea
104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. Pentru concentraţiile maxime admisibile
la imisie pentru care nu sunt prevăzute valori in Legea 104/2011, sunt valabile valorile
prevazute in STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”. Concentratiile maxime
admisibile sunt stabilite astfel încât prin respectarea lor să se asigure populaţia
neprotejată împotriva efectelor nocive ale substanţelor poluante.
Baza pentru fixarea nivelurilor pe care le considerăm acceptabile pentru
concentraţiile în aer ale poluanţilor o constituie observaţiile privind aspectele adverse ale
noxelor asupra omului. Evident există limite pentru puritatea aerului cum ar fi cele care
garantează protecţia vegetaţiei sau ecosistemelor. Se poate observa din aceste date că
valorile în sine ale concentraţiei nu spun totul; cu alte cuvinte, ele ar fi incomplete dacă

deseuri
nu s-ar specifica perioada de mediere a concentraţiei;

Se poate observa că expunerile la poluanţi sunt de două feluri: de scurtă durată
şi de lungă durată.
Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, Anexa 3, «
Determinarea cerintelor pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de
azot, si oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de
carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren in aerul inconjurator, intr-o anumita
zona de aglomerare », sunt reglementate urmatoarele valori limita :
Bioxidul de sulf (SO2)
Sanatate umana Ecosisteme
Orara* Zilnica** Anuala
Valori limita 350 µg/mc 125 µg/mc 20 µg/mc
Prag superior - 75 µg/mc 12 µg/mc
Prag inferior - 50 µg/mc 8 µg/mc
Nota: * - a nu se depasi de mai mult de 24 ori pe an
** - a nu se depasi de mai mult de 24 ori pe an
Oxizii de azot (NOx)

Sanatate umana Vegetatie
Orara* Anuala
Valori limita 200 µg/mc 40 µg/mc 30 µg/mc
Prag superior 140 µg/mc 32 µg/mc 24 µg/mc
Prag inferior 100 µg/mc 26 µg/mc 19.5 µg/mc
Nota: * - a nu se depasi de mai mult de 18 ori pe an
Monoxid de carbon (CO)

Zinica
(media pe 8 ore)
Valori limita 10000 µg/mc
Prag superior 7000 µg/mc
Prag inferior 5000 µg/mc

deseuri
Concentraţiile maxime calculate (rezultatele modelărilor dispersiei) pe diferite

intervale de mediere pentru situaţia existenta cumulat cu situatia propusa sunt
prezentate centralizat in tabelul urmator si in hartile de dispersie prezentate in
continuare:
Tabelul nr.4.7- Concentratiile maxime calculate (rezultatele modelarilor dispersiei) pe

diferite intervale de mediere
Poluant Conc. Valoarea-limita Tip interval de Interpretarea rezultatelor / Conditii de simulare
mediere
maxima
calculata
C -gg/mc-
C
0 max
1 2 4 5
NOx 4,5 200 Concentratii Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la
-gg/mc- medii orare imisie si nici pragul superior sau inferior de evaluare
(Anexa nr.2) (Legea 104/2011) Procent din valoarea limitei admise=2,25%
In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima
calculata este <4,5 gg/mc fata de valoarea limita admisa
de 200 gg/mc
Conditii de simulare: Directia vantului dinspre NV spre SE
(spre zona de locuinte), conditii meteo defavorabile (calm
1,3 40 Concentratii atmosferic 1 m/s).
Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la
medii anuale imisie si nici pragul superior sau inferior de evaluare
(Anexa nr.3) (Legea 104/2011) Procent din valoarea limitei admise=3,25%
de 40 gg/mc
Conditii de simulare : Viteza medie a vantului in functie
de frecventa pe directii-roza vantului in zona analizata
(din date statistice)
CO 1,9 6000 Conc. medii de
Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la
scurta durata imisie. Procent din valoarea limitei admise = 0,03 %
(Anexa nr.4) (STAS 12574/87)
(30 min.) In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima
calculata este <1 gg/mc fata de valoarea limita admisa de
6000gg/mc
atmosferic 1 m/s).
SO2 0,6 350 Concentraii Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la
medii orare imisie si nici pragul superior sau inferior de evaluare
(Anexa nr.5) (Legea 104/2011) Procent din valoarea limitei admise = 0,17 %
de 350gg/mc
atmosferic 1 m/s).

deseuri
4.4. Solul
4.4.1. Date generale
Geomorfologic, perimetrul studiat este situat la limita de nord – vest a Câmpiei

Boian, pe terasa inferioară a râului Olt. Formaţiunile care apar la zi în zonă sunt cele ale
Neogenului superior (Romanian) şi ale Cuaternarului.
Romanianul prezintă grosimi cuprinse între 100 – 150 m, fiind alcătuit din marne
şi argile cenuşii cu intercalaţii subţiri de nisipuri în general fin granulate.
Pleistocenul inferior este constituit din depozite care alcătuiesc două orizonturi.
Orizontul inferior este psamo – pelitic şi este constituit din argile în alternanţă cu
pachete groase de nisipuri şi lentile de pietrişuri mărunte. Orizontul superior este psamo
– psefitic şi cuprinde exclusiv nisipuri grosiere, pietrişuri şi bolovănişuri. Ambele
orizonturi constituie „Stratele de Cândeşti” şi sunt atribuite Villafranchianului, grosimea
acestora variind între 80–100 m.
Pleistocenul mediu este constituit din pietrişuri şi nisipuri a căror grosime este
cuprinsă între 3 şi 6 m. Acestea sunt acoperite de nisipuri prăfoase de tip loessoid, cu
grosimi de 5 – 15 m.
Pleistocenului superior îi aparţin depozitele terasei inferioare a Oltului fiind

prezentate prin prietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri, cu grosimi cuprinse între 5 şi 7 m.
Halocenul este ultimul interval stratigrafic căruia îi aparţin depozitele luncilor şi

depozitele loessoide de pe terasele joase.
Planşa geologică 1:50000 a oraşului Slatina se află la Primăria Municipiului Slatina.
4.4.2.Surse de poluare a solului

Ca surse sau operatii ce pot duce la emisii in sol, subsol si in freatic, in perioada de
construire pot fi materialele de constructie folosite, pierderile accidentale de produse
petroliere de la mijloacele de transport si operatiile de montare a boxelor. Avand in
vedere ca suprafetele construite si cele aferente manevretor mijloacelor de transport,
unde se desfasoara activitatea de construire, sunt betonate se poate aprecia ca aceasta

deseuri
activitate nu va afecta solul.

Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice:
- platforma pentru depozitare materii prime, in cazul degradarii suprafetelor betonate;
- platforma depozitului de produse finite (parcul de rezervoare), in cazul in care nu
sunt prevazute masuri pentru scurgerile accidentale
- apele meteorice impurificate in conditiile in care nu sunt preepurate in separatoare

cu produse petroliere
- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor

Masuri prevazute
Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului
- întreaga suprafata functionala este acoperita prin betonare sau asfaltare, deci
probabilitatea de impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima;
- Rezervorul de combustibil lichid va fi amplasat într-o cuva de retenţie hidroizolată cu

membrană de cauciuc ignifug. In cazul unui accident, se asigura un volum de
stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea rezervoarelor.
- Apele pluviale vor fi colectate si dirijate prin reteaua de canalizare existenta spre cele
5 camie de inmagazionare, betonate.
- Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si

depozitate controlat pe suprafete betonate si in recipienti corespunzatori;
- Prin intretinerea corespunzatoare a suprafetelor active betonate si a retelelor de

canalizare, solul este protejat de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta
a omului.
4.4.3 Prognozarea impactului
Avand in vedere masurile prevazute si specificate anterior la capitolul 4.3.2, se

apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul.

deseuri
4.5 GEOLOGIA SUBSOLULUI
Nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra

structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajarilor acestui obiectiv si nici nu se
prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze structura geomorfologica a
zonei, ca: alunecari de teren, surpari, drenari etc.
Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale.
4.6 BIODIVERSITATEA
4.6.1 Arii naturale protejate
Amplasamentul nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru mediu din
punct de vedere al biodiversitatii şi nici la limită sau in imediata vecintate.
4.6.2 Impactul prognozat
Se apreciaza ca activitatea propusa nu va avea impact asupra zonelor
protejate. Factorii de mediu vor fi monitorizati pentru prevenirea oricarei depasiri
a limitelor de noxe admise prin Autorizatia de Mediu.
Utilajele cu un potential risc de afectare a mediului sunt prevazute cu sisteme si
echipamente ce garanteaza eliminarea pericolului generat prin exploatare
(functionare). Terenul afectat de proiect nu-si schimba folosinta.
4.7 PEISAJUL
Nu sunt modificari fata de situatia autorizata.
Prin realizarea obiectivului nu va fi influentat cadrul natural peisagistic.
4.8 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC SI MASURI DE DIMINUARE A

IMPACTULUI
4.8.1 Condiţiile economice

Luându-se în considerare procentajele crescânde a cantităţilor de deşeuri
generate în timp, în statele membre ale Uniunii Europene, a fost inclusă ca prioritară

deseuri
componenta de management al deşeurilor, având drept scop reducerea cantităţii de

deşeuri generate şi o mai bună folosire a resurselor.
Politica Uniunii în managementul deşeurilor implică trei strategii complementare :
- eliminarea producerii deşeurilor la sursă;
- încurajarea reciclării şi refolosirii deşeurilor;
- incinerarea deşeurilor în cazurile în care acestea nu pot fi folosite şi/sau reciclate;
gropile de gunoi, este o ultimă soluţie.

În contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea deşeurilor,
care conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice, a
apărut necesitatea implementării în ROMÂNIA a unor tehnologii în acest domeniu.
Amplasarea acestui obiectiv in judetul Olt este benefica si oportuna, avand in
vedere profilul de activitate al societatii, ce are ca specific colectarea deseurilor
nepericuloasesi periculoase, generate din diverse activitati, in vederea eliminarii
acestora prin distructie termica- incinerare. Investitia ce urmeaza a se realiza constituie
un raspuns in sensul respectarii conditiilor impuse prin managementul deseurilor in ceea
ce priveste colectarea, depozitare si reciclarea / valorificarea acestora in instalatii.
Prin proiectul de realizare a noii investitii, se va aplica tehnologia de
reciclare/valorificare a deseurilor cu reducerea consumurilor de utilitati, ceea ce conduce
la o eficienta economica satisfacatoare incluzandu-se in categoria obiectivelor
ecologice. Prin realizarea acestui obiectiv se creaza un sistem de reducere a deseurilor
generate si reciclare/valorificare superioara a acestora, cu diminuarea impactului produs
asupra factorilor de mediu. Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului
social si economic din zona prin atragerea fortei de munca, dezvoltarea sectorului de
colectare si valorificare a deseurilor.
4.9 Situatia propusa si concluzii

Prin proiect au fost luate masurile necesare pentru asigurarea sigurantei in
exploatare a instalatiei de incinerare termica deseuri periculoase si nepericuloase cu
respectarea prevederilor standardelor si normativelor in vigoare. Materialele, elementele

deseuri
de constructie si echipamentele folosite vor fi de buna calitate corespunzator normelor

existente in standarde, respectarea agrementelor tehnice prevazute in specificatiile
tehnice.
Referitor la factorul de mediu aer:
Conform datelor prezentate la capitolul 4.3 -“aer”, se poate concluziona faptul ca valorile
concentratiilor de poluanti nu vor depasi valorile limita admise la emisie si imisie, cf.
Legii nr. 278/2013 pentru emisii, respectiv cf.STAS 12574/87 sau Legea 104/2013,
pentru imisii.
Referitor la emisiile nedirijate de COV: Rezervoarele de stocare sunt prevazute cu

senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz
de neetanseitate. Transportul se face etans, prin conducte. Traseul combustibilului lichid
de la instalatia de incinerare termica la parcul de rezervoare este etans, prin conducte.
Referitor la emsii nedirijate de pulberi: Se menţionează că s-a aplicat un sistem de

flanşare de ultimă generaţie tehnică, astfel încât să se realizeze un grad înalt al
etanşare, implicit o reducere la maxim a emisiilor difuze de pulberi.
Avand in vedere masurile prevazute se apreciaza ca nu vor exista mirosuri specifice

sezabile in zonele sensibile.
Referitor la nivelul de zgomot. Se poate spune ca aportul investitiei la nivelul de

zgomot existent, la receptorul sensibil analizat este nesemnificativ.
Prin sistemul de monitorizare al factorilor de mediu, cat si a modului de
reciclare/valorificare a deseurilor generate, creste siguranta in exploatare cu diminuarea
riscului aparitiei unor poluari accidentale cu impact asupra calitatii factorilor de mediu.
Prin aplicarea unui bun management al conducerii societatii, in ceea ce priveste
tehnologia aplicata de incinerare termica deseuri periculoase si nepericuloase se vor
urmari :
- funcţionarea la parametri tehnologici a instalatiei, conform programelor instituite prin
calculator cu urmărirea şi remedierea abaterilor de la parametrii de proces
- respectarea diagramelor energetice de pe fluxul tehnologic in vederea incadrarii

deseuri
obiectivului în limitele impuse prin consumurile specifice preconizate
- urmărirea gestionării deseurilor generate (cenusa de vatra si …) in procesul de

incinerare termica, a conditiilor de depozitare, manipulare si consumurile specifice
- respectarea modului de gestionare selectiva a deseurilor de la producere pana la

eliminare/valorificare conform legislatiei in vigoare.
In concluzie se apreciaza ca in conditiile respectarii masurilor prevazute

prin proiect si a exploatarii instalatiilor in conditii corespunzatoatre nu se
prognozeaza un impact negativ asupra mediului social si economic al
municipiului Slatina.

Raport privind evaluarea impactului asupra mediului – Incinerator deseuri
Capitolul 5. Analiza alternativelor
- Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele; analiza marimii impactului,
durata, reversibilitatea, etc.
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al

protejării mediului înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei
“zero” şi a celei finale, pe baza utilizării unor criterii de evaluare privind efectele
tehnico-economice si de impact asupra mediului.
Alternativa “0” — varianta nerealizării proiectului

Principala forma de impact asociata adoptării alternativei „zero” (alternativa
neimplementarii proiectului) din punct de vedere a mediului si economic este
neidepliniera unor politici privind reducerea cantitatii de deşeuri generate si o mai
buna folosire a resurselor. Politica Uniunii Europene în managementul deşeurilor
recomanda utilizarea unei strategii complementare privind încurajarea reciclării şi
refolosirii deşeurilor.
În contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea
deşeurilor, care conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor
energetice, a apărut necesitatea implementării în ROMÂNIA a unor tehnologii în
acest domeniu.
Referitor la alegerea amplasamentului:
A fost ales acest amplasament deoarece pe platforma Xtrem Ecoenergy Group
SRL existenta functioneaza, in baza Autorizatia de Mediu nr. 46/22.07.2015.
Referitor la tehnologia aleasa se face menţiunea:

Din punct de vedere al tehnologiilor moderne, procesul tehnologic utilizat este

unul nou, intregul proces tehnologic fiind controlat si monitorizat de calculator cu
ajutorul unui soft specilaizat. Toate echipamentele care vor fi achizitionate vor fi noi,
fiind certificate conform standardelor de calitate intrenationale .
Instalatia de incinerare termica va functiona in conditii de siguranta fiind prevazute
cu o serie de masuri. Echipamentul este un echipament industrial performant care
este guvernat de un automat programabil de proces PLC, care indeplineste
obligativităţile tehnice de a funcţiona în deplină siguranţă, precum şi cele de protecţie
a sănătăţii personalului de exploatare, a populaţiei şi bunurilor din zona de influenţă
şi a mediului înconjurător.
Referitor la alegerea combustibilului:
Pentru funcţionarea instalaţiei de incinerare termica se va folosi drept combustibil
motorina.
Avand in vedere masurile prevăzute prin proiect, cat si efectele

anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, rezulta faptul ca,
alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei
mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic.

Capitolul 6. Monitorizarea
Pentru societate, din punct de vedere al protectiei mediului, va fi elaborata o

structura de responsabilitate organizatorica pentru supravegherea si controlul calitatii
activitatilor de productie.
Activitatea de monitorizarea se va organiza in cadrul societatii si/sau in

colaborare cu laboratoare terte si va fi coordonata de persoane din cadrul unitatii
numite prin decizie de catre administratorul societatii.
Factorii de mediu vor fi monitorizati conform actelor de reglementare emise de

autoritati. Va fi tinuta o evidenta stricta si conform legii, a gestiunii deseurilor si
substantelor periculoase.
6.1 Propuneri privind monitorizarea factorilor de mediu si valori limita :
Referitor la factorul de mediu aer:
Sistemul de epurare a gazelor utilizat de incinerator este tip „dry absorbing

system” al carui avantaj este o eficienta de retinere a poluantilor de:
HCl > 98,0%

SO2 > 98,0%
HF > 98,0%
Hg > 98,0%
Dioxine > 98,0%.
In conformitate cu prevederile cap. III, sectiunea 11 - Monitorizarea emisiilor in aer si
respectarea valorilor limita de emisie, anexa 6 partea a 6-a pctul 2.5 din Legea nr.
278/2013 privind emisiile industriale ”Autoritatea competentă responsabilă cu
emiterea autorizaţiei de mediu decide să nu solicite realizarea unor măsurători
continue pentru NOx şi să solicite realizarea unor măsurători periodice în sensul pct.
2.1. lit. c) în instalaţiile existente de incinerare a deşeurilor cu o capacitate nominală
de sub 6 tone pe oră si „Autoritatea competentă responsabilă cu emiterea autorizaţiei
de mediu decide să nu solicite măsurători continue pentru HCl, HF şi SO2 în

instalaţiile de incinerare sau coincinerare şi să solicite realizarea unor măsurători

periodice în sensul pct. 2.1. lit. c) sau nicio măsurătoare, numai în cazul în care
operatorul poate dovedi că emisiile de substanţe poluante menţionate mai sus nu pot fi
în nicio împrejurare mai mari decât valorile-limită de emisie stabilite.
Emisii din procesul tehnologic

Nr. Indicator Loc prelevare VLA prevazute prin anexa 6
crt. din Legea nr. 278/2013
(mg/Nmc)
1 Monoxid de carbon CO 100
2 Oxizi de azot NOX 50
3 Oxizi de sulf SO2 Cos disperie 400
4 Pulberi totale instalatie 10
5 Acid clorhidric HCl incinerare 10
6 Acid fluorhidric HF 1
7 Metale grele
8 Dioxine si furani
Toate valorile limita de emisie se calculeaza la o temperature de 273.15 K, o
presiune de 101.3 kPa la un continut de oxigen al gazelor reziduale de 11%.
Valorile limita de emisie (mg/Nmc) pentru urmatoarele metale grele dintr-o
perioada de esantionare de minimum 30 minute si maximum 8 ore:
Cadmiu si compusii sai Cd Total 0.05
Taliu si compusii sai Ti
Mercur si compusii sai Hg 0.05
Stibiu si compusii sai Sb Total 0.5
Arsen si compusii sai As
Plumb si compusii sai Pb
Crom si compusii sai Cr
Cobalt di compusii sai Co
Cupru si compusii sai Cu
Mangan si compusii sai Mn
Valorile limita de emisie (µg/Nmc) pentru dioxine si furani pe o perioada de

esantionare de minimum 6 ore si maximum 8 ore:
Dioxine si furani 0.1

Referitor la imisiile in atmosfera
In România, concentraţiile maxime admisibile la imisie sunt stabilite prin

Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. Pentru concentraţiile maxime
admisibile la imisie pentru care nu sunt prevazute valori in Legea 104/2011, sunt
valabile valorile prevazute in STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”.
Concentratiile maxime admisibile sunt stabilite astfel încât prin respectarea lor să se
asigure populaţia neprotejată împotriva efectelor nocive ale substanţelor poluante.
In cazul existentei unor sesizari privind mirosul, acest lucru poate fi verificat prin
prelevarea probelor la limita amplasamentului pe directia vantului.
Referitor la nivelul de zgomot, se vor respecta STAS 10009/1988 privind acustica

urbana; OMS nr. 119/2014. pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor
privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare (la
solicitarea agenţiilor pentru protecţia mediului).
Referitor la factorul de mediu apa: Se vor respecta valorile prevăzute în HG

nr.188/2002, privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate,
completat şi modificat prin HG nr.352/2005, completat şi modificat de 210/2007,
respectiv NTPA002/2002 pentru apele menajere vidanjate (la solicitarea SGA).
Referitor la factorul de mediu sol: se vor respecta valorile prevazute in Ord.

756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului (la
solicitarea agenţiilor pentru protecţia mediului)
Referitor la FTS: La punerea in functiune se vor efectua analize fizico-chimice ale

produselor obţinute, în vederea caracterizării acestora. Rezultatele obţinute vor sta
la baza întocmirii fişelor tehnice de securitate finale, pentru produsele ce vor fi
vandute.
Referitor la gestiunea deşeurilor. Se va ţine gestiunea deşeurilor menajere şi

tehnologice, conform HG 856/2002, cu modificări şi completări ulterioare, privind
evidenţa gestionării deşeurilor şi pentru aprobarea listei privind deşeurile; datele vor
fi raportate periodic la formatul şi la data solicitată de către aceasta.

Capitolul 7. Situatii de risc
7.1. Pericole de risc major in care sunt implicate substanţe periculoase

Amplasarea instalaţiei de incinerare termica de deşeuri se va face in incinta
Punctului de lucru: colectare/valorificare deşeuri, al S.C XTREME ECOENERGY
GROUP S.R.L, din Slatina, jud. Olt.
Procesul tehnologic se va desfasura intr-o incinta industriala, in care in
prezent este autorizata activitatea de colectare/valorificare/tratare a deseurilor.
Din analiza facuta in capitolele anterioare rezulta ca pe amplasament sunt
generate materiale toxice si periculoase . Avand in vedere capacitatea maxima de
stocare prevazuta, obiectivul nu intra sub incidenta HG 804/2007 (Directivei
SEVESO)- vezi cap 1.3.2..
La punerea in functiune se vor efectua analize fizico-chimice ale produselor
obţinute, în vederea caracterizării acestora. Rezultatele obţinute vor sta la baza
întocmirii fişelor tehnice de securitate finale, pentru produsele ce vor fi vandute.
7.2 Evaluarea factorilor de risc asupra mediului
Acest capitol are ca obiectiv principal sa ofere răspunsuri si soluţii cu privire la
impactul factorilor de risc existenţi pe amplasament, cuprinzand agentii nocivi, raza
de actiune posibila, gradul de risc. Studiul prognozeaza posibilele impacturi ale
obiectivului urmarit, se cauta modalitatile de reducere si se prezinta prognoze si
optiuni factorilor de decizie.
Sunt cautate raspunsuri la intrebarile:
Poate functiona in conditii de siguranta, fara riscul major de accidente sau
efecte asupra sanatatii pe termen lung?
Va intra amplasarea proiectului in conflict cu destinatia terenului din
imprejurimi sau va exclude dezvoltarile viitoare din zona?
Ce resurse umane va necesita sau va inlocui si ce efecte sociale poate avea

asupra comunitatii?
Ce pagube accidentale poate provoca valorilor nationale, cum sunt padurile,
zonele turistice, istorice sau culturale?
Analiza de pana acum ne permite sa dam urmatoarele raspunsuri pentru
intrebarile de mai sus:
Obiectivul nu intra sub incidenta Directivei SEVESO, deci nu prezinta riscul unor
accidente majore ;
Depozitarea substantelor periculoase se face controlat:
- combustibilul lichid se va depozita in rezervoare prevazute cu senzor de nivel,
pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate si
cuva de retentie hidroizolata pentru colectare scurgeri accidentale.
- Instalatia de incinerare se va amplasat pe o platformă betonată, platforma
este asigurată cu condiţii anti-ex, controlul presiunii si temperaturii ;
- fractia solida se va depozita in saci BIG-BAGS
Instalatia este amplasat intr-o zona de constructii industriale si edilitare.
Efectul social este pozitiv
Termenul de „securitate” (siguranta in functionare) s-a utilizat preferential in
strategiile de prevenire a accidentelor de munca. Acesta s-a extins si in domeniul
securitatii proceselor.
“Securitatea” sau “prevenirea pierderilor” este prevenirea accidentelor prin utilizarea
metodelor adecvate de identificare a hazardurilor statiei de distributie si de eliminare
a acestora inainte de producerea accidentelor.
“Hazardul” se identifica cu orice situatie cu potential de producere a unui accident.
“Riscul” este probabilitatea ca hazardul existent sa se transforme intr-un accident.
Astfel riscul se defineste sub forma unor pierderi probabile anuale de productie sau
accidente umane ca rezultat a unor evenimente tehnice neprevazute.
R=FxC
Unde:
-R: riscul, pierderi (t/an) sau accidente umane;
-F: frecventa, probabilitatea (nr. evenimentelor/an);
-C: consecinta, gravitatea, pierderea medie (t/eveniment).

Dependenta riscului de frecvente si gravitatea evenimentelor
Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a

substantelor combustibile.
Identificarea riscului:
- posibil incendiu;
- posibila explozie a materialelor inflamabile;
- posibile evacuari accidentale de substante periculoase.
Aceste tipuri de accidente au caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce
pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporară sau definitivă. De
asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale .
Este necesară securizarea locatiei pe toată perioada de functionare a obiectivului,
cat si pe perioada lucrărilor de executie.
Masurile de prevenire se refera la masuri cu caracter specific si masuri cu
caracter general
Masuri cu caracter general:

Măsuri de reducere a riscului cu caracter general :
- paza obiectivului va fi asigurata non-stop prin sistem de supraveghere

video, senzori de miscare;
- instructajul periodic al personalului privind securitatea muncii, PSI si
protecţia mediului;
- verificarea starii tehnice a tuturor utilajelor si echipamentelor la intrarea in
schimb pentru a constata integritatea si buna lor functionare;
- verificarea periodica conform programului a instalatiilor tehnologice si
electrice;
- stabilirea unor zone de interzicere a accesului prin aplicare de placute
indicatoare cu insemne de pericol ;
- securitatea obiectivului prin imprejmuire, semnalizări si alte avertizări ce
delimiteaza zonele de lucru;
- restrictionarea accesului persoanelor straine in incinta;
- caile de acces si evacuare vor fi permanent mentinute libere ;
- intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii de urgenta- calamitati
naturale, cutremure.
Planul va prevedea măsurile de alertare, informare, punere la adăpost a
bunurilor degradabile, solutii pentru minimizarea efectelor, asigurarea mijloacelor
materiale pentru interventia in astfel de cazuri.Planul de urgenta stabileste
competentele specifice si procedurile de urmat in caz de accidente. Urgenta apare
ori de cate ori exista o situatie diferita de cea normala, de natura sa creeze o
conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu sau bunuri.Planul
de interventie va trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu sarcinile echipei de
interventie pentru urgente, procedurile operative de tratare a diferitelor situatii,
colaborarea cu echipele de interventie externe.
In conditiile respectarii tehnologiei, a parametrilor tehnologici, a regimului de
gestionare a materialelor generate pe amplasament pe durata functionarii
obiectivului se elimina riscul aparitiei unui impact cu afectarea calitatii factorilor de
mediu.
Inainte de punerea in functiune a obiectivului societatea va elabora planurile de
prevenire si actiune privind :
- Regulamente de intretinere si operare a instalatiilor.

- Regulamentele si instructiunile de protectie a muncii specifice pe locuri de

munca .
- Plan de interventie in caz de incendiu avizat de ISU.
- Planul de evacuare in situatii de urgenta va cuprinde caile de evacuare,
modul de coordonare a evacuarii si va fi afisat la loc vizibil.
- Planul de prevenire a poluarilor accidentale (anexa la documentatia de
solicitare a autorizatiei de gospodarire a apelor).
Planurile vor fi testate periodic. Planurile vor fi completate sau revizuite in urma
testarilor astfel incat sa raspunda tuturor situatiilor de urgenta si sa asigure
pregatirea personalului implicat In caz de accident se iau urmatoarele masuri:
- in caz de accident minor se realizeaza interventia locala cu resurse proprii si
sunt informate autoritatile locale interesate. Interventia se face de catre
personalul instruit din unitate, responsabilitatile fiecaruia fiind bine definite.
- in caz de autosesizare a unui accident, transmiterea informatiei autoritarilor
competente se realizeaza telefonic de catre persoana responsabila cu
siguranta, protectia mediului, muncii si PSI in unitate.
In privinta pregatirii angajatilor se fac urmatoarele precizari:
- Pregatirea angajatilor se face in primul rand la angajare si se urmareste in
primul rand expunerea situatiei prezente in organizatie privind pericolul
producerii unor accidente grave ca urmare a unor neglijente minore;
- Dupa angajare, se face instruirea periodica a acestora, dupa o programa
bine stabilita, urmarindu-se in special formarea deprinderilor in manipularea
echipamentului de interventie in caz de accident;
- Alarmarea serviciilor de interventie din exterior se face de catre responsabilul
cu siguranta din unitate, iar activitatile de combatere in scopul minimizarii
efectelor se desfasoara in colaborare cu echipele externe de interventie.
7.2 Cuantificarea riscului
Se iau in consideratie frecventa aproximata de manifestare a hazardului si

gravitate in cazul producerii accidentului.
Din punct de vedere al pericolului de incendii si de evaluari de substante
periculoase:
- hazardul este semnificativ (Hazardul se identifica cu orice situatie cu

potential de producere a unui accident.)

- probabilitatea —accidente foarte rare
Conform diagramei de mai sus, in aceste conditii , riscul este mic
Nivele de risc si securitate:
Nivel de risc (Ni) minim foarte mic mic mediu mare foarte mare maxim
Nivel de securitate maxim foarte mare mediu mic foarte mic minim
(Si) mare
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5 Nivel 6 Nivel 7
S-a considerat nivelurile de risc peste 4 ca fiind inacceptabile.

Nivelul 7 de risc reprezinta nivelul critic, dincolo de aceasta limita siguranta tinde
catre zero. Normativele din majoritatea tarilor nu permit atingerea stadiului critic. Se
stabilesc pentru indicatorii de risc limite maxime admisibile sub forma de valori
pentru cei masurabili si sub forma de interdictii pentru ceilalti. Analiza riscului si
efectului indica pentru aceasta activitate — risc mediu si nivel de securitate mediu .
Nivele de risc si securitate = 4, acceptabil.
Masurile generale si specifice pentru limitarea riscului pornesc de la reguli simple in
ideea ca o neglijenta minora poate duce la declansarea unui accident cu consecinte
extrem de grave asupra angajatilor, instalatiilor invecinate si mediului. Se considera
ca probabilitatea de manifestare a riscului este minimizata prin masurile stricte
impuse la nivelul societatii.

CAPITOLUL 8 Descrierea dificultăţilor

Evaluarea impactului asupra mediului stabileşte masurile de prevenire,
reducere si, unde este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale
proiectului asupra factorilor de mediu (fiinte umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima,
si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural, interactiunea dintre acesti factori) si
contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.
Evaluarea impactului are menirea de a analiza propunerile proiectului si nu de
a da solutii tehnice, lucru care revine in sarcina proiectantului de specialitate.
Studiul de impact s-a bazat pe informatiile furnizate de titularul proiectului (SC
Xtreme Ecoenergy Group SRL prin Administrator Ciuca Eugenia, (raspunderea
pentru furnizarea datelor revine acestuia), prin discutiile avute cu beneficiarul si
observarea terenului.

Capitolul 9. Rezumat cu caracter netehnic
Colectarea si transportul deseurilor industriale – se va realiza in conformitate

cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si
nepericuloase pe teritoriul Romaniei.
Pentru colectarea si transportul deseurilor medicale se va avea in vedere
OMS nr. 219/2002 modificat si completat cu OM nr. 1029/2004.
Colectarea si transportul deseurilor industriale se va realiza de catre firme
autorizate si vor fi livrate pe baza de contract catre instalatia de incinerare.
Fiecare transport de deseuri periculoase trebuie insotit de un formular de

expeditie/ transport (conform HG nr. 1061/2008). Expeditorul completeaza si
semneaza formularul de expeditie/ transport, al carui continut este prezentat in
ordinul mentionat, cu urmatoarele date si informatii:
- Denumirea si codul deseului;
- Numarul formularului de aprobare a transportului;
- Numele si adresa expeditorului, transportatorului si a destinatarului;
- Cantitatea deseurilor transportate;
- Data preluarii deseurilor de catre transportator;
- Tipul mijloacelor de transport.
Inainte ca deseurile periculoase sa fie preluate se verifica daca autorizatia de

mediu a instalatiei admite deseurile respective. In acest scop administratorul
instalatiei de incinerare are nevoie conform Legea nr. 278/2013 de urmatoarele
informatii:
- Provenienta deseurilor;
- Componenta fizica si chimica a cestora;
- Caracteristicile de periculozitate, interdictii de mixare, masuri de

precautie la manipulare.
Controlul la preluarea deseurilor trebuie sa respecte urmatoarele etape:

- Verificarea documentelor insotitoare ale deseurilor ( de exemplu

documentele pentru transportul deseurilor);
- Esantionarea reprezentativa inainte de descarcarea deseurilor, pentru

a verifica prin controale, daca deseurile corespund cerintelor si pentru a oferi
posibilitatea autoritatilor de resort de a constata tipul deseurilor tratate.
Parametrii cercetati uzual la determinarea compozitiei chimice sunt valoarea

pH-ului, clorului, sulfului si metalelor grele. Parametrii care trebuie sa fie cunoscuti in
cazuri particulare depind de tipul deseurilor si frecventa de generare.
In baza descrieii deseurilor personalul de specialitate din instalatia de

incinerare verifica in ce masura autorizatia de mediu a instalatiei si tehnologia
concreta a instalatiei permit eliminarea deseurilor respective. In contractele de livrare
se stabilesc tipul livrarii (inseriere, containere, cisterne, etc), limitarea cantitativa,
excluderea sau limitarea unor componente.
Predarea si receptia deseurilor periculoase trebuie sa respecte urmatoarele

etape:
- Verificarea documentelor insotitoare ale deseurilor
- Determinarea cantitatii deseurilor;
- Identificarea deseurilor predate;
- Prelevarea de probe reprezentative;
- Analiza de control prin sondaj in vederea compararii cu datele

transportatorului de deseuri;
- Prelevarea unei probe si pastrarea ca dovada pentru orice alte actiuni

ulterioare;
- Eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deseurilor, care

dovedeste predarea acestora;
- Descarcarea vehicolului in zona de depozitare indicata.
Efectuarea controalelor de predare prezentate se mentioneaza in jurnalul de

functionare. In functie de de fiecare tip de deseu se intocmeste programul de

incinerare, tinand cont de urmatoarele criterii:
g. Valoarea calorica;
h. Continutul de apa;
i. Continutul de halogeni (F, Cl, Br, I);
j. Continutul de azot si sulf;
k. Continutul de metale grele;
l. Continutul de compusi organici termostabili (hidrocarburi policiclice

aromatice).
Parametrii cercetati la determinarea compozitiei chimice sunt PCB, PCP,

clorul, sulful, florul, metale grele si pH. In incinta incineratorului trebuie indeplinite si
respectate fluxuri separate pentru deseurile periculoase si cele nepericuloase,
neexistand riscul intersectarii acestora.
Cantitatile de deseuri nu vor depasi capacitatea nominala de ardere de - max
2000 kg/sarja, respectiv: 300 Kg/ora, pentru linia de incinerare.
Pentru un proces optim de incinerare in instalatie, se vor respecta urmatoarele
debite:
Debit masic minim de deseuri 100kg/ora la o putere calorica de 42 MJ/Kg
Debit masic maxim de deseuri 400kg/ora la o putere calorica de 15.5 MJ/kg
Puterea calorica minima a amestecului de deseuri - 4 MJ/kg
Puterea calorica maxima a amestecului de deseuri - 42 MJ/kg
Dozajul cantitatilor de deseuri in cadrul amestecului de deseuri pentru
incinerat se va realiza astfel incat sa se respecte valorile limita pentru emisii in aer
prevazute de Legea nr. 278/2013 privind incinerarea deseurilor.
Tehnici BAT utilizate in instalatie:

cuptoarele de incinerare sunt dotate cu camasa de otel, cu protectie
refractara 250 - 500 mm grosime;
controlul automat al temperaturii de ardere (T=850 - 1100°C cel putin 2
secunde), în asa fel încât în gazele de ardere sa nu se mai regaseasca
încarcaturi de substante nedistruse;

proces stabil de ardere, care permite incinerarea deseurilor de diverse

compozitii;
fazele procesului de ardere sunt separate una de cealalta si reglate
individual; datorita acestui fapt, respectarea valorilor emisiilor admise nu
constituie o problema din punct de vedere al protectiei mediului;
arderea partiala la viteze reduse a aerului în camera primara, fapt
pentru care se emite o cantitate mica de substante solide;
reducerea cu 95 -98% a volumului si masei deseurilor tratate;
recuperarea caldurii si folosirea acesteia în scopuri menajere si
industriale, ceea ce face ca instalatia sa fie rentabila din punct de vedere
economic;
sistem performant de extragere a zgurii care sa îndeparteze si sa
raceasca rezidurile solide rezultate din cuptor;
respectarea valorilor limita de emisie, reglementate în doc BREF
transpuse în legislatia nationala;
consumurile de utilitati si materiale auxiliare se încadreaza în limite.
Modulul tip Caloris este alcatuit din:
 Instalatie de automatizare;
 Cos de fum;
Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut pentru cele 3 etape ale proiectului si
anume constructie, functionare-operare si dezafectare, pe baza urmatoarelor criterii:
1. Identificarea limitelor spatiale si temporale ale proiectului (suprafata ocupata si
durata de exploatare);
2. Culegerea informaţiilor despre mediu şi efectuarea unor analize de baza pentru
obtinerea unor informatii cu privire la caracteristicile naturale şi socio-economice
ale zonei studiate;

3. Identificarea posibilelor efecte asupra componentelor mediului, ca urmare a
implementarii Proiectului, bazate pe estimarea preliminara a interactiunii dintre
anumite caracteristici ale acestuia si conditiile de mediu existente;
4. Determinarea efectelor probabile asupra mediului rezultate in urma defectiunilor
sau accidentelor;
5. Dezvoltarea unor masuri pentru a elimina sau reduce efectele adverse;
6. Identificarea avantajelor si dezavantajelor proiectului ce reies din informatiile
mentionate anterior.
Principalele efecte potentiale identificate asupra componentelor de mediu in etapa
de constructie sunt:
• Atmosfera - degradarea calitatii aerului si emisii de praf;
• Sol/Subsol - modificari morfologice, degradarea calitatii, izolarea unor
suprafete de sol;
• Biodiversitatea - distrugerea vegetatiei datorita emisiilor de praf, perturbarea
faunei si habitatelor din zona proiectului;
• Zgomot - zgomot determinat de traficul din zona proiectului si de functionarea
utilajelor;
• Mediul socio-economic - perturbarea activitatilor uzuale, cresterea cererii de
servicii conexe;
Principalele efecte asupra componentele de mediu in timpul functionarii sunt:
• Atmosfera - impact pozitiv asupra calitatii atmosferei, datorita faptului ca se
elimina deseuri fara a produce in schimb emisii poluante;
• Sol/Subsol - scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor arabile;
• Mediul socio-economic - cresterea veniturilor autoritatilor locale, venituri
suplimentare pentru proprietarii de terenuri din zona;
• Peisaj - modificarea peisajului din zona.
Principalele efecte asupra componentele de mediu in timpul dezafectarii sunt:
• Atmosfera - degradarea calitatii aerului;
• Zgomot - zgomot determinat de traficul din zona proiectului si de funcţionarea
utilajelor;
Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu:

• Aerul :
- oprirea motoarelor in timpul stationarii indelungate;
- udarea suprafetelor nepavate;
- limitarea activitatii in perioada cu vant puternic;
• Solul:
- stocarea si evacuarea deseurilor in mod adecvat;
- intretinerea utilajelor se va face in locuri special amenajate;
- reabilitarea terenurilor folosite dupa terminarea lucrarilor;
-folosirea spatiilor special amenajate pentru depozitarea materialelor;
• Subsolul :
- stabilirea unui regulament de prevenire a scurgerilor accidentale.
In baza analizei facute asupra impactului constructiei, montarii si functionarii unei

instalatii de incinerare termica a deseurilor periculoase si nepericuloase in
intravilanul municipiului Slatina, se pot releva urmatoarele concluzii:
1. Solul si subsolul amplasamentului sunt afectate numai in perioada de

constructii - montaj.
2. Sursele de apa de suprafata si subterane nu sunt afectate in nici un fel, pe de

o parte datorita distantei la care se gasesc si pe de alta parte datorita
specificului de incinerare termica a deseurilor din care nu rezulta ape uzate.
3. Factorul de sanatate a populatiei este de asemenea pozitiv influentat, pentru

ca eliminarea deseurilor nu se face prin generare de noxe in aerul atmosferic.
In plus, estimarile privind impactul zgomotului si umbrei asupra populatiei
arata un impact potential redus.
4. In urma analizelor facute s-a constatat ca vegetatia naturala din zona este
caracteristica zonelor aride de stepa si nu este intr-un fel sau altul afectata de
functionarea incineratorului. De asemenea, incineratorul este amplasat in
afara ariilor protejate.

Bibliografie
INFORMAŢII GENERALE Carti
Relieful României
Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai lelenicz Ed. Stiintifica, Buc.

1974
Rapoarte si studii
Alte informatii
Harta geologica foaia L-35-129
ZGOMOT
LEGISLATIE ROMANA
Legea 107 din 1996 Legea Apelor
Legea 211 din 2011 privind regimul deseurilor
Legea 316 din 28/06/2004 pentru modificarea si completarea Legii 98/1994 privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate
publica
Legea 360 din 02/09/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice

periculoase
Lege 645 din 7/12/2002 pentru aprobarea OU 34/2002 privind prevenirea,
reducerea si controlul integrat al poluarii
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
HOTARARI DE GUVERN
HG 856 din 16/08/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
HG 349 din 21/04/2005 privind depozitarea deşeurilor
HG 621 din 23/06/2005 privind gestionarea ambalajelor si deşeurilor de ambalaje

ORDONANŢE DE URGENTA
OU 16 din 26/01/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
OU 78 din 16/06/2000 privind regimul deseurilor
OU 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
ORDINE
Ord 135 din 10/02/2010 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului
Ordin nr. 1028/2004 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului

sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei

2.06.2016 Raport Studiu Eim PT Acord Mediu Xtreme Ecoenergy Group SRL 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.06.2016 Raport Studiu Eim PT Acord Mediu Xtreme Ecoenergy Group SRL 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. EXTREME ECOENERGY GROUP S.R.L.

RAPORT PRIVIND EVALUAREA

Investitie: Incinerator ecologic

Executant: Postolache Marin – expert evaluator

Colaborator: Mandache Daniel

Scopul studiului de impact ............................................................................................... 4

1. Informatii generale ................................................................................................... 5

1.1. Titularul proiectului............................................................................................. 5

1.2. Autorul proiectului .............................................................................................. 6

1.3. Denumirea si amplasamentul proiectului ........................................................... 6

1.4. Prezentarea situatiei existente ........................................................................... 6

1.5. Descrierea proiectului..........................................................................................7

1.6.1 Situatia existenta................................................................................................20

1.6.2 Situatia propusa.................................................................................................21

1.7 Informatii privind resursele de apa, energie, combustibil......................................27

1.8 Regimul de lucru...................................................................................................27

1.10 Informatii despre documente privind amplasarea proiectului..............................27

2. Procese tehnologice............................................................................................. ..28

2.1. Procese tehnologice de productie................................................................... .28

2.2. Activitati de dezafectare.................................................................................. .36

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si

4.1 Impactul transfrontalier…………………………………………………………… 45

4.2 Apa ............................................................................................................ 45

4.2.1 Ape de suprafate si subterane ........................................................... 45

4.2.2 Alimentarea cu apa............................................................................ 49

4.2.3 Managementul apelor uzate .............................................................. 49

4.2.4 Impactul asupra apei ........................................................................ 50

SC Xtreme Ecoenergy Group SRL Page 2

4.3 Aerul ........................................................................................................... 51

4.3.1 Date generale ................................................................................... 51

4.3.2 Surse si poluanti generati .............................................................. ....52

4.3.3 Inventarul surselor de poluare............................................................54

4.3.4 Prognozarea poluarii aerului ........................................................ .....55

4.3.5 Concluzii privind emisiile si imisiile .................................................. 57

4.4 Solul ........................................................................................................... 67

4.4.1 Date generale ................................................................................... 67

4.4.2 Surse de poluare a solurilor ............................................................... 67

4.4.3 Prognozarea impactului ..................................................................... 68

4.5 Geologia subsolului .................................................................................... 69

4.6 Biodiversitatea ........................................................................................... 69

4.7 Peisajul ...................................................................................................... 69

4.8 Mediul social si economic .......................................................................... 69

4.9 Situatia propusa si concluzii........................................................................70

5. Analiza alternativelor .......................................................................................... 74

6.1 Propuneri privind monitorizarea si valori limita…………………………………....76

7. Situatii de risc ..................................................................................................... 79

8. Descrierea dificultatilor ....................................................................................... 85

9 Rezumat fara caracter tehnic .............................................................................. 86

Bibliografie ................................................................................................................... .92

SC Xtreme Ecoenergy Group SRL Page 3

Prezenta lucrare – Raport privind evaluarea impactului asupra mediului

Scopul studiului de impact

Conform Ordinului MAPM nr. 135/2010 privind Metodologia de aplicare a evaluarii

Societatea SC XTREME ECOENERGY GROUP SRL Slatina a solicitat de la APM

Emiterea acord de mediu pentru Proiectul de investitie incinerator ecologic

Prezenta lucrare - Raport privind evaluarea impactului asupra mediului

Lucrarea are drept scop stabilirea

- modificărilor posibile pozitive sau negative ce pot interveni în calitatea mediului

- modului de încadrare în reglementările legale privind protecţia mediului

SC Xtreme Ecoenergy Group SRL Page 4

La baza întocmirii studiului au stat urmatoarele:

 Proiect montare incinerator ecologic pe platforma betonata

 Cartea Tehnica a incineratorului ecologic tip IE (v) 150, producator: SC CALORIS