Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MAGNA DEVELOPMENT
PROIECT TEHNIC DE
ÎNFIINȚARE LIVADĂ ALUN
…, județul …
… – … ha
BENEFICIAR: …
CUPRINS
Nr. Pag
Tabel sintetic al plantatiei ............................................................. 3
Proiectant .............................................................
A Părți scrise .............................................................
I Date generale .............................................................
1. Denumirea obiectivului de investiții .............................................................
2. Amplasamentul (județul, localitatea,
strada, numărul) .............................................................
3. Titularul investiției .............................................................
4. Beneficiarul investiției .............................................................
II. Informații generale privind proiectul .............................................................
1. Situația actuală și informații despre
entitatea responsabilă cu
implementarea proiectului .............................................................
2. Descrierea investiției .............................................................
3. Condiții pedo-climatice .............................................................
4. Organizarea și amenajarea terenului .............................................................
5. Sortimentul și necesarul de material
săditor .............................................................
6. Pregătirea terenului și plantare .............................................................
7. Instalarea sistemului de susținere și
de protecție antigrindină .............................................................
8. Sistemul de irigare și fertilizare .............................................................
9. Forma de coroană .............................................................
10. Tratamente fitosanitare .............................................................
11. Recoltarea. Producții prognozate .............................................................
12. Recomandări privind achiziționarea de
mașini agricole, echipamente și dotări
necesare în livadă .............................................................
13. Indicatori tehnico-economici și devize
antecalcul .............................................................
2
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
B. Anexe: .............................................................
1. Plan de amplasare în zonă (1:25000 –
1:5000) .............................................................
2. Plan general (1:2000 – 1:500) .............................................................
3. Plan cu rețele inclusiv sistem de irigații
și de susținere .............................................................
4. Studiu pedologic .............................................................
- Piese scrise .............................................................
I. Introducere .............................................................
II. Condiții fizico-chimice .............................................................
1. Geomorfologie .............................................................
2. Geologie și materiale parentale .............................................................
3. Hidrografie și hidrologie .............................................................
4. Regimul climatic .............................................................
5. Vegetație .............................................................
6. Înveliș de soluri .............................................................
7. Caracterizarea solurilor din perimetrul
studiat (fișele profilurilor pedologice) .............................................................
III. Stabilirea clasei de pretabilitate a
terenului la pomicultură .............................................................
IV. Clase de favorabilitate pentru speciile .............................................................
pretabile la terenul ce face obiectul
studiului
V. Bonitatea terenului pentru speciile
pretabile la terenul ce face obiectul
studiului .............................................................
VI. Concluziile studiului pedologic .............................................................
1. Clasele de pretabilitate la pomicultură,
pentru fiecare unitate de sol .............................................................
2. Oportunitatea înființării plantației .............................................................
3
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
Proiectant:
2
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
A. PIESE SCRISE
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
I. DATE GENERALE
2. AMPLASAMENTUL
Județul:
Localitatea:
Strada:
Numărul:
3. TITULARUL INVESTIȚIEI
4. BENEFICIARUL INVESTIȚIEI
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
2. DESCRIEREA INVESTIȚIEI
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
3. CONDIȚII PEDO-CLIMATICE
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
Locația și organizarea
Accesul la terenul descris mai sus se face din drumul situat pe latura .............. a
acestuia, drum care asigură accesul la proprietățile din zonă.
Pentru identificarea exactă a amplasamentului descris mai sus se anexează documentul Suport
topografic pentru plan de situație – scara 1:1000.
Organizarea tarlalei ......., parcela ............, aflată în proprietatea ............., constă în:
- organizarea unei zone administrative de ............... m2, pentru gospodăria de apă, zona de
manevră și de parcare;
- împrejmuirea terenului. Aceasta se face cu stâlpi metalici respectiv țeava pătrată 30x30x2mm
cu înălțimea 2 m, distanța între stâlpi va fi de 3 m, plasa împletita galvanizată lată de 1.70 m si
3 fire de sârmă galvanizată de 3 mm, pentru sustinerea plasei, una sus, una la jumatate și una
jos, 2 fire de sârmă ghimpata galvanizata în partea de sus contra efracției. Stâlpii metalici
respectiv teavă pătrată 30x30x2mm, se ingroapă la baza în pământ pe o adâncime de 20 cm.
Accesul în interiorul terenului se face pe o poartă metalică simplă.
Figura de mai jos (figura 3) descrie amplasarea plantației de alun în cadrul tarlalei
.........., parcela ..........., identificată cu numărul cadastral ............ din .............., județul
..................
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
Conform Schiței de Amplasare în Zonă Nordul este în partea ............ a figurii 3 alăturate. În
partea din .............. a parcelei ............, în zona administrativă, se va fora puțul pentru apă și se
va amplasa stația de alimentare cu apa, respectiv partea centrală a instalației de fertirigare.
2
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
Temperatură. Alunul are cerinţe reduse faţă de căldură. Dacă în cursul iernii
temperatura medie zilnică trece de 0C mai mult de 20 de zile, alunul porneşte în vegetaţie.
Este o specie rezistentă la ger. Ramurile rezistă până la -25C chiar -30C dar amenţii pot
degera. În fenofaza de umflare a mugurilor rezistă până la -10C. În fenofaza de înflorire -
legare, florile femele suferă la -5C. Dupa pornirea in vegetatie, temperaturile sub -1°C
determina inghetarea lastarilor si pot compromite recolta. Totuși, iernile stabile, mai aspre şi
lungi care întârzie înfloritul sunt mai favorabile pentru cultura alunului.
Declanşarea înfloritului se realizează la temperaturi de peste 4C, dar temperaturile peste 9°C
sunt nefavorabile polenizarii. Necesarul de frig este destul de mare, fiind cuprins intre 700 si
1200 ore, pentru mugurii micsti si circa 500 de ore pentru amenti, in functie de soi. Temperatura
optima pentru cresterea si fructificarea alunului este de 23-27°C.
Lumină. Alunul preferă expoziţii cu insolaţie mijlocie manifestând pretenţii medii faţă de
lumină. Insolaţia puternică este nefavorabilă culturii alunului. Expoziţiile sudice grăbind înfloritul,
nu sunt recomandate pentru alun. În zonele colinare cele mai bune rezultate se obţin pe
versanţi cu expoziţie sud-vestică sau sud estică. În zonele de stepă unde insolaţia este
puternică se preferă expoziţii nord-estice, nord-vestice şi chiar nordice.
Apă. Alunul are cerinte mari fata de apa, avand nevoie de 700 - 1000 mm precipitatii
anual, cerintele cele mai mari fiind in lunile mai-iulie (minim 300 mm). Nu suporta stagnarea
apei in sol. Plantatiile moderne, mai ales in zona dealurilor mici si mijlocii nu reusesc fara
irigare. In timpul polenizarii alunul are nevoie de o umiditate scazuta a aerului si de vant slab
care sa asigure polenizarea.
Sol. Avand un sistem radicular puternic, poate valorifica cele mai variate tipuri de sol,
numai sa nu fie saraturate, calcarul activ sub 8% si fara apa stagnanta, fiind sensibil la asfixiere
radiculară. Are capacitate mare de adaptare la reactia solului, putand valorifica solurile cu pH
intre 5.5 si 7.8 şi cu pânza freatică sub adâncimea de 1.5 m. Rezultate foarte bune se obtin pe
terenurile fertile, reavene si bogate in substanta organica. Nu este sensibil la oboseala solului,
putandu-se replanta dupa 2-3 ani de odihna pe aceeasi suprafata.
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
PLANTAREA POMILOR
Deoarece alunul este sensibil la arsuri solare este foarte important ca zona coletului
plantelor să fie vopsită cu vopsea albă imediat după plantare.
Schema de plantare. Pentru plantația de alun care se înființează, schema de plantare utilizată
este cea de .......... x ......... m cu .......... m între plante pe rând și ........... m între rânduri, cu
dispunere ............... a plantelor (cu ............... plante/ha în condițiile din teren), după cum este
reprezentat în figura ............. de mai jos. Se vor planta ........... de plante din care ............ aluni
și ................ de polenizatori, rezultând un procent de ............................% polenizatori.
Nu este cazul
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
Instalația de fertirigare
În figura 5 este reprezentată schema generală a unei instalații de irigare prin picurare.
FERTILIZAREA
În plantatiile tinere se face numai cu azot, in doze crescute anual pornind de la 30 kg/ha,
iar in plantatiile pe rod, este necesara fertilizarea cu NPK, in raport de 1:0.2:0.8, pornind de la
100-120 kg/ha azot. Ingrasamintele cu azot contribuie la formarea ramurilor de rod viguroase,
capabile sa asigure recolte bune, iar potasiul asigura o calitate optima a fructelor. O stare
normala de aprovizionare cu elemente minerale este atunci cand prin diagnoza foliara se obtin
urmatoarele valori in frunze: 2.4-3.5% N, 0.15-0.40% P2O5, 0.6-2.5% K2O si 0.25-0.40% Mg.
Alunul este sensibil la acumularea ionilor de clor, din aceasta cauza nu se folosesc
ingrasaminte sub forma de cloruri. Consumul specific al alunului pentru o sinteza de 4300 kg/ha
biomasa (fructe si lemn) este de 18.2 kg N, 9.1 kg P2O5, 12.3 kg K2O si 16 kg Ca.
Cele trei faze principale ale unei operații de fertirigare sunt: a) umezirea solului, b) injecția
fertilizanților/nutrienților, c) udare propriu-zisă.
m = M / s,
unde:
2
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
3
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
9. FORMA DE COROANĂ
Tăieri de formare
Alunul are nevoie de tăieri de formare a plantelor ca oricare altă specie pomicolă. Scopul
tăierilor constă în influențarea proceselor de creștere și fructificare în sensul creșterii
productivității și calității fructelor.
Obiectivele majore urmărite prin tăierile la alun se referă la:
- Influențarea creșterii pomilor în vederea intrării rapide pe rod;
- Formarea părții aeriene, astfel ca dimensiunile plantelor să fie în concordanță cu
specificul biologic și tehnologic din plantație;
- Structurarea coroanei astfel încât să producă la un nivel maxim și să asigure o creștere
echilibrată;
- Reglarea înfloririi și fructificării pentru a evita alternanța în fructificare de la un an la altul;
- Menținerea unui raport echilibrat între creștere și fructificare un timp mai îndelungat;
- Menținerea calității producției la un nivel ridicat.
Tăierile de formare se execută în primii 3 – 5 ani de la plantarea alunului și sunt
importante pentru toată perioada de exploatare a plantației. Fiind o plantă cu puternică
manifestare a fenomenului de bazitonie (formează mai multe tulpini din zona coletului) are
nevoie de tăieri de formare chiar din primul an. Aceste tăieri se încheie în momentul realizării
unei coroane complete.
În ultimul timp, în majoritatea exploatațiilor speciei alun s-a trecut în totalitate la forma de
conducere cu monotulpină și cu coroană sub formă de vas ameliorat.
Plantele cu monotulpină sunt conduse ca vas ameliorat și în acest fel plantația se pretează la
tehnologie mecanizată, aproape în totalitate.
Alunul crește destul de încet în primul an de la plantare și de aceea este nevoie de
plante cu un sistem bogat în rădăcini și fără să fi suferit unele dereglări funcționale până în
momentul plantării la locul definitiv din plantație. Abia în anul II plantele își echilibrează
creșterea și formează ramuri de 40-60 cm lungime. Din anul III creșterile pot ajunge la 40-100
cm lungime.
În primii 3-4 ani de creștere, se aleg și se mențin ramurile care corespund formei de
coroană dorite. Nu este necesară scurtarea ramurilor anuale pentru a obține ramificații de
ordinul doi, deoarece alunul ramifică foarte bine, având predispoziție naturală în acest sens.
Pentru realizarea unei coroane sub formă de vas ameliorat, formă de coroană
preponderent folosită în plantațiile de alun, se procedează în felul următor:
- La încheierea anului I sau II, atunci când s-au format minimum 3-4 ramuri cu poziție
favorabilă pe trunchi, se rețin cele care pot să devină ramuri de schelet. Cele 3 ramuri
de bază ale scheletului trebuie să fie dispuse la un unghi de 120° una de alta (în plan
orizontal) iar pe trunchi să fie distanțate la 10-20 cm una de alta.
- În anul următor se vor alege ramurile de ordinul II, care trebuie să fie dispuse bilateral
altern. Pe aceste ramuri se formează primele ramuri purtătoare de flori mascule și
femele. Ramura care este o prelungire a șarpantelor nu se scurtează. După 5-6 ani de la
plantare, o plantă își formează complet coroana, dar aceasta continuă să se mărească
în volum (se extinde în spațiu prin creșterile de la periferia coroanei) până prin anii 9-12.
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
- Alunul are tendința de a ramifica mult prin formarea lăstarilor pe părțile laterale ale
ramurii mamă (într-un singur plan). Din această cauză este destul de dificil de format o
coroană completă într-un an sau doi. Practic formarea coroanei durează mai mulți ani
până atinge un volum maxim normal. În toată această perioadă trebuie scoși la inel
lăstarii lacomi care se formează pe trunchi sau în centrul coroanei.
Drajonii se înlătură ori de câte ori este nevoie, de obicei tăierea se face în repausul
vegetativ (toamna sau primăvara). Înlăturarea drajonilor se face în mai – iunie, când lăstarii sunt
în stare ierbacee și sunt înlăturați ușor. Orice întârziere a înlăturării lor determină pierderi de
substanțe nutritive pentru plantă. Îndepărtarea drajonilor se realizează manual (prin tăierea de
pe rădăcina mamă) sau chimic.
Tăierea manuală se execută cu mare atenție, prin scoatere la inel, fără a răni rădăcina
mamă sau a lăsa porțiuni (cioturi), de pe care să pornească alți drajoni. Dacă nu se taie la inel,
vor rămâne puncte de creștere sub formă de muguri adventivi care în anul în curs sau următor,
dau naștere la alți drajoni. Prima operație constă în îndepărtarea solului din jurul tulpinii cu
ajutorul unei sape. Apoi cu o foarfecă de pomi, bine ascuțită se taie fiecare drajon la nivelul
rădăcinii pe care a luat naștere. După tăierea drajonilor se trage pământ peste rădăcini, fără a
forma mușuroi.
etapă, alunii dispun de o coroană bine consolidată, cu ramuri de schelet corect repartizate în
spațiu și garnisite cu ramuri de semischelet. Cu cât volumul coroanei este mai mare cu atât
numărul formațiunilor fructifere este mai mare. Prin urmare, în primii ani de fructificare se fac
numai câteva corectări privind desimea ramurilor, adică se îndepărtează acele ramuri care
îndesesc porțiuni ale coroanei. Aplicarea unor tăieri ample provoca amânarea intrării în plină
rodire și deci producții mai mici de fructe.
Pentru realizarea unui echilibru constant între creștere și fructificare se fac următoarele
operații:
- Anual se îndepărtează creșterile anuale viguroase din interiorul coroanei pentru evitarea
umbririi ramurilor fructifere;
- Ramurile anuale situate în exteriorul coroanei, cu lungimea mai mare de 50 cm sunt
scurtate la 40-50 cm deoarece rodesc puțin comparativ cu ramurile de 20-40 cm;
- Ramurile de semischelet la care s-a produs degarnisirea se scurtează astfel încât să
provoace noi creșteri anuale. Scurtarea se execută gradual, în fiecare an, pentru a nu
diminua producția de fructe;
- Degajarea interiorului coroanei pentru a spori intensitatea luminii și a mări suprafața de
rodire a coroanei, ca urmare a tendinței alunului de a rodi pe părțile exterioare ale
coroanei.
Dată fiind originea diferită a ramurilor fructifere, acestea trebuie tratate în mod diferențiat
la tăiere:
- Ramurile anuale cu lungimea de 15-40 cm, crescute din muguri vegetativi formează
baza de fructificare din anul respectiv și trebuie să li se acorde atenție sporită. Aceste
ramuri prezintă 3-5 muguri micști și 1-2 vegetativi. Mugurii micști au poziție dominantă,
adică sunt situați în vârful ramurii și produc mai multe fructe și mai mari decât mugurii de
bază. Tăierea acestor ramuri sau scurtarea lor conduce la diminuarea cantitativă și
calitativă producției.
- Ramurile care au purtat fructe în anul precedent dau naștere la un mic lăstar purtător de
fructe (cu lungimea de 3-15 cm), iar restul de muguri axiali (2-3) formează și ei fructe în
anul următor. Pe aceste ramuri fructifere alunele sunt dispuse câte 1-2, rar mai multe
într-o glomerulă și sunt mai mici decât la celălalt tip de ramuri fructifere. De regulă
aceste ramuri fructifere sunt afectate priin tăierile de întreținere în mare măsură,
deoarece sunt dispuse pe ramurile de semischelet care cu timpul se înlătură treptat.
După o fructificare de 2-3 ani astfel de ramuri se degarnisesc și sunt din ce în ce mai
slabe.
Tăieri de regenerare
3
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
Tăierile de regenerare constau din suprimarea sau scurtarea unor ramuri de schelet și
semischelet.
4
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
5
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
Difuzoarele cu feromoni se prezintă sub forma unor mici tuburi în care sunt introduşi
feromonii pentru o specie, două sau chiar trei specii de dăunători. Ele trebuie dispuse în livadă
după o anumită schemă astfel încât să acopere bine întreaga suprafaţă a plantaţiei. Se
montează în perioada înfloritului, folosindu-se 1000 de difuzoare la hectar sau 1 difuzor la 10
metri pătraţi. Se agaţă în pomi la 2-2.5 metri în funcţie de înălţimea pomului.
Pentru monitorizare în livadă se dispun la fiecare 5 ha, atât central în zona cu difuzoare cât şi în
afara acesteia – pentru comparaţii – capcane cu feromoni. Folosirea an de an a feromonilor
duce la reducerea tratamentelor.
Boli: virozele alunului (mozaicul alunului, atrofierea lăstarilor, atrofia fructelor, bacterioze
(Psanthomonas corylina), micozele (Cytospora corylicola, Gleosporium corylii, Phyllactinia
suffultta, Monilinia fructifera, Botrytis cinerea).
fructelor coryli, Croesus septentrionalis, Lithocolletis spp., Folpan 50 WP sau 0.2 3.0
etc. Bravo 500 SC + 0.25 3.75
Fastac 10 EC sau 0.015 0.3
Sumi-alpha 25 EC 0.04 0.6
sau Chinmix 5 EC 0.15 0.3
5 Începutul formării Iulie 1 Monilinia fructigena, Botrytis cinerea, Myzocalis Merpan 50 sau 0.3 4.5
miezului alunei coryli, Croesus septentrionalis, Lithocolletis spp., Sumilex 50 sau 0.1 1.5
Phyllonorycter corylifoliella Anvil 5 SC + 0.05 0.75
Carbetox 37 sau 0.5 7.5
Sinoratox 35 sau 0.1 11.5
Thiodan 0.2 3.0
6 Lignificarea Iulie 2,3 Monilinia fructigena, Botrytis cinerea, Myzocalis Captadin 50 PU sau 0.2 3.0
exocarpului și coryli, Croesus septentrionalis, Gleosporium Topsin M 70 sau 0.1 1.5
apariția noilor coryli Dithane M45 + 0.1 1.5
amenți Decis Mega sau 0.03 0.45
Sumi-alpha 25 EC sau 0.04 0.6
Nuprid Oil 0.1 1.5
7 La 50-70% frunze Octombrie Xanthomonas corylina, Croesus septentrionalis, Zeamă bordeleză sau 0.5 7.5
căzute gen II, Gleosporium coryli, Phytoptus avellanae Champion + 0.3 4.5
DEF 25 sau 0.2 3.0
Aflix 0.15 0.3
O soluție care nu include folosirea unui insecticid pentru controlul Gărgăriței alunelor,
Balaninus nucum, este utilizarea NEMATOP (e-nema). Acesta este un preparat sub formă de
pulbere ce conține nematodul entomopatogen Heterorhabditis bacteriophora care se aplică prin
stropire în decursul a 2 decade – prima aplicare – sfârșitul lunii Iulie (cand încep să cadă
primele fructe) și – a doua aplicare – jumătatea lunii August. Se aplică 250000 de nematode/m2
și se stropește un interval de 1.5 m de-o parte și de alta a liniei de plantare. Nematozii atacă
larvele de Balaninus nucum, le infestează și le omoară în sol, stopând astfel apariția noii
generații de gărgărițe.
7
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
Recoltarea alunelor se face când fructele au ajuns la dimensiuni specifice soiului iar
pelicula ce separă sămânţa de pericarp devine brun roşcată. Recoltarea se face mecanizat sau
manual cu sau fără involucru. Recoltarea cu involucru se face la pomii tineri. Îndepărtarea
involucrului se face imediat deoarece mai târziu se desprinde greu de fruct. Recoltarea fără
involucru se face când majoritatea fructelor au căzut pe sol de unde se adună manual sau
mecanizat.
După recoltare alunele se expun 2-3 zile la soare, apoi se depozitează în încăperi
aerisite, în straturi de cel mult 30 cm cu lopătarea zilnică în primele 2-3 săptămâni. Cu ocazia
condiţionării conţinutul în apă al alunelor trebuie redus la 5-6%. Astfel condiţionate alunele se
pot păstra un an în camere aerisite la temperatura de 21ºC şi umiditatea relativă de 65% sau
timp de 2-3 ani la 2-4ºC şi umiditate relativă de 65%.
Recoltarea se face la maturitatea deplina, cand fructele cad din pom, cu sau fara
involucru. Fructele mature au culoarea caracteristica soiului, ciocolatie-roscata, se desfac usor
din involucru, miezul este dulce si stratul protector dintre tegumentul seminal si coaja este
uscată. Se aduna de pe jos prin mai multe treceri, sau se recolteaza si din pom cu involucru la o
trecere. Daca se recolteaza cu involucru, acesta trebuie inlaturat imediat, altfel dupa uscare se
desprinde foarte greu. Pentru a inlesni recoltarea, terenul trebuie fie cosit fie tavalugit, in functie
de modul de intretinere. Recoltarea mecanizata este posibila numai acolo unde terenul permite
acest lucru, se executa cu o serie de masini, care intai aduna fructele in brazde si apoi le ridica,
sau pe baza de aspiratie cu ajutorul unor furtune dirijate de muncitori.
Depozitarea
Dupa recoltare, se inlatura involucrul, frunzele sau resturile de ramuri si se usuca cateva
zile la soare, pana ce umiditatea scade la 5-6%, apoi se pot valorifica sau păstra. Perioada de
pastrare este dependenta de temperatura, la 3-4°C pot fi pastrate mai multi ani, iar la
temperatura camerei maximum un an. Spatiul de pastrare trebuie bine aerisit si cu umiditate
relativa mica, altfel alunele se pot deprecia.
B. ANEXE
Proiect tehnic de înființare livadă ...
MAGNA DEVELOPMENT
4. STUDIU PEDOLOGIC