RAPORT DE MEDIU

P.U.Z.
“Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare
de santier, racord electric aferent, imprejmuire
teren”
comuna Ivesti, T78, P6+7+8,

judetul GALATI

Titularul planului: S.C. GREEN SUN S.R.L.

Elaborator de mediu: S.C. DANIAS S.R.L

OCTOMBRIE 2012
 CUPRINS

Introducere ………………………………..………………………………... 4
1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului
sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe
 relevante……………………………………………………………………… 6
1.1. Aspecte generale ……………………………………………………..…… 6
1.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal …………………..……………. 7
1.3. Relatia PUZ cu alte planuri si programe relevante……….…………. 8
2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei
sale probabile in situatia neimplementarii planului urbanistic
zonal propus………………………………………………………………… 9
2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului …………..………… 10
2.1.1. Apa ……………………………………………………………..…………….. 10
2.1.2. Aer ………………………………………………………………...………….. 10
2.1.3. Sol si subsol …………………………..…………………………………… 11
2.1.4. Biodiversitate: flora si fauna ……………………………….………….. 12
2.1.5. Relief ……………………………………………………………..………….. 12
2.1.6. Populatia si sanatatea umana …………………………….…………… 14
2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic …….…………... 18
2.1.8. Cai de comunicatie si transport ………………………..……………… 18
2.1.9. Managementul deseurilor ……………………………..………………… 18
2.2. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii PUZ ..….. 19
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata
semnificativ …………………………..…………………………………….. 23
3.1. Apa …………………………………..……………………………………….. 23
3.2. Aer …………………………………...……………………………………….. 24
3.3. Sol ………………………………………………..…………………………... 25
3.4. Biodiversitate: flora si fauna…………………………………………….. 25
3.5. Mediul social si economic……………………...………………………... 25
3.6. Zgomot si vibratii…………………………………………………………... 25
3.7. Peisajul ………………………………………………………..…………….. 26
4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUZ ……….. 27
5. Obiective de protectie a mediului stabilite la nivel national
relevante pentru PUZ……………………………………………………… 27
5.1. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national,
comunitar sau international……………………………………………… 27
5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului …..… 29
6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului ……...…………. 33
6.1. Metodologia de evaluare utilizata in PUZ…………………………….. 33
6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea PUZ ..………. 34

6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PUZ

asupra obiectivelor de mediu relevante ……………...………………. 39
7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra
sanatatii, in context transfrontiera …………………………………….. 42
8. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de
complet posibil orice efect advers asupra mediului al
implementarii PUZ ………………………………………...………………. 42
8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa ..……………….. 43

8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer ..………………... 46

8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol …..……………... 46

8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate ….... 47

 8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului
social si economic ………………………..………………………………. 47

8.6. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra

patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic …………..……... 48

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei

optime …………………………………..…………………………………… 49

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea

efectelor semnificative ale implementarii planului ………...………. 52

11. Rezumat fara caracter tehnic ……………………...……………………. 55

12. Glosar de termeni ………………………………………………………..... 57

13. Bibliografie ……………………………………..…………………………... 58

Anexe :
Aviz nr. 314/27.08.2013 Directia de Sanatate Publica a Judetului Galati;
Aviz nr.2304122/22.08.2012 MAI Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General
Eremia Grigorescu”al judetului Galati;
Aviz nr. D/4974/10.09.2013 Ministerul Apararii nationale Statul Major General;
Aviz nr. 1685/21.08.2013 Romtelecom;
Aviz nr.54.932/29.08.2013 Serviciul Roman de Informatii;
Aviz nr.30501307470/01.10.2013 SC Filiala de Distributie a Energiei Electrice
Electrica Distributie Muntenia Nord SA Sucursala de Distributie Galati;
Aviz nr. 252/30.09.2013 Sucursala CREIR CF Galati Consiliul Tehnico -Economic.

INTRODUCERE

Planul Urbanistic Zonal propus are ca scop analizarea condiţiilor în care se poate
amplasa un parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, racord electric
aferent, imprejmuire teren in comuna Ivesti, T78, P6+7+8, Judeţul Galaţi.
Prin PUZ se stabilesc obiectivele, reglementările de urbanism - permisiuni şi restricţii
necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor în zona
studiată.

Prezentul Raport de mediu a fost realizat în conformitate cu cerinţele de conţinut ale

Anexei nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 „privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe”şi cu recomandările cuprinse
în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri
şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Age nţia
Naţională de Protecţia Mediului.

Scopul elaborării Raportului de Mediu afferent PUZ este integrarea obiectivelor şi cerinţelor
de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planului prin evaluarea impactului
potențial asupra mediului și identificarea alternativei optime din punct de vedere a protectiei
mediului, pentru obţinerea de către SC GREEN SUN SRL a Avizului de Mediu, necesar,
pentru aprobarea PUZ-ului întocmit pentru dezvoltarea parc fotovoltaic, drumuri de acces,
organizare de santier, racord electric aferent, imprejmuire teren in comuna Ivesti, T78,
P6+7+8, Judeţul Galaţi conform art 9 alin (4) din OUG 195/2005 privind protecţia mediului,
aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare

Autorul a elaborat Raportul de mediu in baza documentelor puse la dispozitia autorului

de catre SC Green SUN SRL respectiv planul PUZ „parc fotovoltaic, drumuri de acces,
organizare de santier, racord electric aferent, imprejmuire teren in comuna Ivesti , T78,
P6+7+8, Judeţul Galaţi” elaborat de Birou Individual de Arhitectura – arh. Doru
Barladeanu, b-dul Independentei, bl. B5, ap. 31, jud. Braila, avize emise de autoritatile
publice interesate , vizite in teren precum si de legislatia specifica in vigoare

1. Denumirea planului Plan Urbanistic Zonal – Parc fotovoltaic, drumuri de acces,

organizare de santier, record electric afferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti , T78,
P6+7+8, Judeţul Galaţi – nr. proiect nr. 29/2013;

2. Titularul planului SC Green Sun SRL Bucureşti, Strada Aleea Melodiei, nr. 16, Bl.
C12, sc. 3, et. II, ap. 49, reprezentata de administrator Modiga Catalin;

3. Proiectantul planului Birou Individual de Arhitectura – arh. Doru Barladeanu, b-dul

Independentei, bl. B5, ap. 31, jud. Braila

4. Elaboratorul Raportului de mediu

SC DANIAS SRL, cu sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap.61, Judeţul
Galaţi, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon :0236 412 126, fax: 0236 412 126
atestata de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de
mediu este inscrisa la pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor

5. Aşezare geografică şi încadrarea în localitate

Comuna Ivesti este situata in partea sud – vestica a judetului Galati, de-a lungul DN 25,
la o distanta de cca. 53 km de municipiul galati si cca, 18 km de municipiul Tecuci.
Coordonatele geografice ale comunei Ivesti sunt:
45 0 68'33’’ latitudine nordică şi
 27 0 51'66’’ longitudine estică.

Teritoriul administrativ al comunei Ivesti are urmatoarele vecinatati:

la nord - teritoriul administrativ al comunei Umbraresti;
la sud - teritoriul administrativ al comunei Liesti;
la est - teritoriul administrativ al comunei Grivita
la vest - raul Siret, granita cu judetul Vrancea.

Comuna Ivesti este formata din 2 sate si anume:

- Ivesti - resedinta de comuna, si
- Bucesti.
Terenul care face obiectul PUZ se află situat în extravilanul comunei Ivesti, T78,
parcelele 6,7 si 8, in vecinatatea imediata a intravilanului localitatii Ivesti , in partea de
nord. Terenul are urmatoarele vecinatati:
La nord – terenuri agricole,
La sud – terenuri agricole,
La est – drum de exploatare,
La vest – calea ferata Galati - Tecuci.

Amplasamentul se află in vecinatatea imediata a intravilanului localitatii Ivesti, in partea

de nord, iar terenul studiat are categoria de folosinţă arabil. Legătura zonei cu satele
învecinate se realizează prin diverse drumuri de exploatare caracterizate prin diferite
grade de uzură. Zona este fără valoare peisagistică şi nu are utilităţi.

Zona studiată are o suprafaţă de 5,7920 ha şi este situată în extravilanul comunei Ivesti,
Tarlaua 78, Parcelele 6,7 si 8.

Inventar Coordonate stereo 70 ale amplasamentului:

Nr. Y (m) X (m)
1. 695401,917 469862,852
2. 695663,2794 470003,617
3. 695674,536 469982,139
4. 695712,958 469908,836
5. 695744,772 469848,140 Accesul în teritoriu
6. 695482,477 469706,873 Principalele căi de comunicaţie de pe
7. 695451,028 469767,764 teritoriul administrativ al comunei Ivesti sunt:
8. 695413,046 469841,305 Rutiere:
Drumul national DN25 Sendreni -
Tecuci;
Drumul judetean DJ254
Drumul comunal : DC 57

Feroviare:
calea ferată Galaţi - Tecuci, prevazuta cu doua statii CFR: statia Ivesti si halta
Bucesti
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului
Urbanistic Zonal, precum si a relatiei cu alte planuri si programe
relevante

1.1. Aspecte generale

Conform legislatiei in vigoare autorizarea executarii constructiilor se face pe baza unei

documentatii de urbanism aprobata, doar cu conditia existentei accesibilitatii la parcela.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un plan care are caracter de reglementare
specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate .

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, reglementările de urbanism - permisiuni şi restricţii

necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor în zona
studiată..

1.2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ

Planul urbanistic zonal propune organizarea administrativ – teritorială a unui teren situat
în extravilanul comunei Ivesti, Judeţul Galaţi, cu suprafaţa de 57.920 mp. Terenul care a
generat PUZ are o suprafata de 52.200 mp, este proprietatea familiei Miron Florin si
Liliana si a fost dat in folosinta cu titlu gratuit catre SC Green Sun SRL, conform
contractului de comodat nr. 1026 din 16.07.2013,.

Terenul studiat este situat în partea de nord a comunei Ivestişti şi este din categoria
,,teren arabil” cu mici denivelări. Legătura zonei cu satele învecinate se realizează prin
diverse drumuri de exploatare caracterizate prin diferite grade de uzură. Zona este fără
valoare peisagistică şi nu are utilităţi. In prezent terenul este liber de construcţii.
Obiectul lucrării P.U.Z. constă în rezolvarea complexă a problemelor funcţionale, tehnice
şi estetice din zonă, privind reconversia funcţională a unui teren extravilan în suprafaţă
de S = 5,792 ha si care prin prezentul PUZ se va introduce in intravilan.

BILANT TERITORIAL

EXISTENT PROPUS
Procent % Procent %
ZONE FUNCŢIONALE Suprafata Suprafata
din total din total
(mp) (mp)
intravilan intravilan
Teren arabil 53.052,00 91,60 - -
Zona cai de comunicatie feroviara 4.166,00 7,19 4.166,00 7,19
Zona cai de comunicatie rutiera 702,00 1,21 1.554,00 2,68
Zona parc fotovoltaic, din care: - - 52.200,00 90,13
Suprafata construita - -- 17.500,00 30,22
Circulatii si platforme - -- 4.350,00 7,51
carosabile
Spatiu verde - -- 30.350,00 52,40
TOTAL INTRAVILAN 57.920,00 100,00 57.920,00 100,00
Principalii indicatori urbanistici propusi sunt:
P.O.T. max. 35 %
C.U.T. max 0,35

Prin PUZ se urmăreşte:

scoaterea din circuitul agricol a suprafeţei de 5,3052 ha,
zonificarea funcţională a întregii suprafeţe de teren studiate,
rezolvarea circulatiei si a acceselor carosabile
stabilirea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire
P.O.T. - ul rezultat din noua funcţiune, va respecta dreptul de proprietate şi interesul
public.

Prin propunerile sale PUZ are în vedere reconversia funcţională, transformarea zonei, în
prezent neconstruită, într-un pol de interes din punct de vedere economic, cât şi din
punct de vedere al mediului de afaceri.
Amplasarea instalatiei fotovoltaice într-o zonă adiacentă infrastructurii rutiere existente îi
conferă, avantajul de a nu afecta calitatea mediului înconjurător. Tehnologia de
producere a energiei electrice din conversia energiei solare face parte din tehnologiile
curate: nu este generatoare de emisii, deşeuri, nu emite gaze sau alte substanţe lichide
sau solide, ci dimpotrivă, contribuie la evitarea emisiei de CO 2, precum şi a altor noxe
care însoţesc tehnologia clasică de producere a energiei.

Zona studiată în suprafaţă de 5,792 ha are asigurat accesul din partea de est din dr umul
de exploatare adiacent terenului cu o suprafata de 702 mp.

Obiectivele Planului de urbanism zonal sunt urmatoarele:

1. schimbarea destinatiei terenului din teren arabil in teren curti constructii in
vederea realizarii unui parc fotovoltaic
2. Zonificarea funcţională a amplasamentului (zona parc fotovoltaic, zonă căi de
comunicaţie);
3. Circulaţia (căi de circulaţie carosabile şi pietonale, platforme carosabile);
4. Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei (producerea energiei electrice din
conversia energiei solare).

Construirea centralei fotovoltaice se va realiza prin amplasarea pe teren a unor module de

captare (panouri fotovoltaice din siliciu mono cristalin sau policristalin) a energiei solare.
Puterea totala a parcului fotovoltaic va fi de 2,50 MW. Aceasta energie va fi distribuita in
intregime prin pamant catre statii invertoare care vor livra puterea de 2,50 MWn la retea.
Panourile fotovoltaice, in numar de 10.080, vor fi fixate pe suporturi special proiectate, care
respecta azimutul si inclinarea necesara, precum si cerintele legate de greutatea ansamblului
de celule fotovoltaice si de incarcarile suplimentare generate de factorii metorologici – vant,
zapada, chiciura. Suportul va fi proiectat astfel incat sa poata fi adaptat la un numar diferit de
panouri fotovoltaice si este demontabil, solul putand sa revina la conditiile initiale dupa
demontarea suportului.
Panourile fotovoltaice vor fi pozitionate cu fata catre sud. Cazurile de umbrire vor fi evitate
prin pozitionarea randurilor la o distant adecvata unul fata de celalat si la o distant minima de
5m de gard pe laturile de nord, est, sud si la o distanta minima de 9,75m de gardul de pe
latura de vest. Aceasta ultima valoare, corespunde unei distante de 23,00 m fata de axul caii
ferate, respectandu-se astfel zona de interdictie de construire de 20 m generate de zona de
siguranta a caii ferate.
Transmiterea energiei electrice produse de parcul fotovoltaic la SEN se va face prin
intermediul punctului de conexiune si a unui record aerian, incluzand si un stalp, pana la linia
electrica de 20 kV ce traverseaza amplasamentul de la nord la sud. Cei trei stalpi ai retelei de
20 kV, existenti pe amplasament, vor fi inlocuiti cu stalpi noi.

Panourile fotovoltaice nu necesită o protecţie specială la vandalism sau agresiuni.

Incinta va fi protejata de o imprejmuire , de cca. 2,5m inaltime, executata din plasa de
sarma, cu sarma ghimpata spiralata la partea superioara. In privinţa condiţiilor de mediu,
ele pot funcţiona atât la temperaturi foarte joase, cât şi la temperaturi foarte ridicate.
Intreţinerea lor este foarte uşoară, funcţionarea lor fiind garantată 20 -25 ani, după care
funcţionează la 92% din capacitate.

In interiorul incintei se vor executa:

Grupuri de panouri fotovoltaice, legate fiecare pe un invertor trifazat
Punct de conexiune
Posture de transformare
Container server comanda si control
Iluminat perimetral

Date tehnice generale

- nr. de celule fotovoltaice 10.080 buc.
- transformatoare 3 buc. x 0,4/20kV/1000KVA;
- punct de conexiune 20 KV

1.3. Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe relevante

1.3.1. Planuri şi programe la nivel local

Strategia de dezvoltare a Judeţului Galaţi (2008 – 2013)

Obiectivul constă în asigurarea dezvoltării echilibrate a localităţilor judeţului, astfel încât
să se creeze o dezvoltare economică armonioasă, să se asigure noi locuri de muncă,
accentul fiind pus pe dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea serviciilor, îmbunătăţirea
mediului de afaceri.

Pentru realizarea obiectivului general al strategiei, au fost definite obiective specifice,

dintre care se evidenţiază :
 dezvoltarea durabilă a localităţilor în mediu rural;
 îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturii cu alte zone;
 creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor de calitate;
 asigurarea protecţiei mediului.

Dintre obiectivele majore ale strategiei de dezvoltare judeţene, aplicarea planului

urbanistic propus va contribui la realizarea următoarelor obiective:
- „Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, pentru realizarea unei
dezvoltări economice şi sociale durabile, care să ducă pe termen lung la
creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi la armonizarea coeziunii
economice şi sociale la nivelul judeţului Galaţi” – obiectiv major;
- „Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane” -
dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea
produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă; promovarea
măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea
sistemului de formare profesională iniţială şi continuă.
Planul de Urbanism General al Comunei Ivesti, Judeţul Galaţi
Conform planului urbanistic general al comunei Ivesti, elaborat in anul 2011, terenul este
situat în extravilanul localităţii. Terenul este proprietatea familiei Miron Gh. Florin si
Miron Liliana si a fost dat in folosinta cu titlu gratuit catre SC Green Sun SRL conform
contractului de comodat nr, 1026/ 16.07.2013.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 reactualizată, în extravilanul localităţii
este permisă construirea de anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole. In
conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr 18/1991 republicata: amplasarea
noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor.

In situaţia în care se doreşte realizarea unor investiţii cu altă destinaţie decât cea
permisă este necesară extinderea intravilanului prin introducerea suprafeţei aferente în
intravilanul localităţii, lucru posibil doar prin elaborarea unei documentaţii de urbanism –
Plan Urbanistic Zonal (PUZ) avizată şi aprobată conform legii.

1.3.2. Planuri şi programe la nivel regional

Planul de dezvoltare al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013

Obiectivul regional al Strategiei de dezvoltare regională este creşterea Produsului

Intern Brut (PIB) regional, până în anul 2013, cu o rată de creştere superioară celei
naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi a atractivităţii pentru investiţii,
cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Obiectivele specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al

strategiei sunt:
- crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea de noi investiţii, întărirea potenţialului
celor existente, prin dezvoltarea utilităţilor şi a serviciilor de calitate;
- crearea de noi oportunităţi de dezvoltare economică durabilă şi de creştere a calităţii
vieţii, prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de
mediu;
- creşterea atractivităţii zonelor prin investiţii, îmbunătăţirea standardelor de viaţă
(infrastructură, transport, mobilitatea populaţiei), promovarea coeziunii şi incluziunii
sociale prin dezvoltarea de servicii urbane.

Obiectivele menţionate sunt corelate cu documentele programatice naţionale şi

europene, vizând asigurarea dezvoltării echilibrate a teritoriului regiunii, prin
valorificarea resurselor şi susţinerea economiilor locale, păstrarea va lorii mediului
înconjurător şi asigurarea oportunităţilor egale.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 2 Sud - Est

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 2 Sud – Est (PRAM) cuprinde
problemele de mediu identificate ale Regiunii 2 Sud – Est şi prevede obiectivele şi
acţiunile propuse pentru soluţionarea acestor probleme.
Obiectivele specifice ale PRAM se referă la:
- stimularea dezvoltării echilibrate a zonei;
- diminuarea dezechilibrelor intraregionale, care vizează în special calitatea factorilor
de mediu;
- revitalizarea zonelor defavorizate din punct de vedere al calităţii mediului;
- preîntâmpinarea producerii de dezechilibre ecologice;
- stimularea cooperării în domeniul protecţiei mediului;
 - schimbarea modului de abordare în problemele de mediu;
- conservarea spaţiului natural în regiune în concordanţă cu normele şi valorile
Uniunii Europene.

Pentru obiectivele regionale de mediu menţionate au fost identificate şi planificate pe

termen mediu şi scurt măsuri specifice pentru soluţionarea problemelor prioritare. In
cadrul Planului Regional de Acţiune pentru Mediu, următoarele aspecte comune cu
obiectivele propuse prin PUZ-ul analizat sunt considerate drept oportunităţi de
dezvoltare: introducerea de surse regenerabile de energie; crearea de parteneriate
pentru dezvoltarea urbană integrată a localităţilor.

1.3.3. Planuri şi programe la nivel naţional

Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020

Obiectivele strategice sunt:
creşterea siguranţei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice
şi limitarea dependenţei de resursele energetice de import;
creşterea eficienţei energetice;
promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile astfel încât
ponderea acestor resurse în totalul consumului brut de energie electrică să fie de 35%
în anul 2015 şi 38% în anul 2020;
reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.

Strategia pentru dezvoltare durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 – 2030

- Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor
investiţionale, în profil inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de
susţinere a capitalului natural;
- Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi
ecologic şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat;
introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau
servicii;
- Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de
adaptare pe termen lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă inter -
sectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii alternative pentru situaţii de criză
generate de fenomene naturale sau antropice;
- Necesitatea identificării unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de
sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în
special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei
alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale;

Strategia şi Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice

Direcţia de dezvoltare a centrului de dezvoltare propus prin planul urbanistic analizat
coincide cu unele dintre măsurile majore pentru reducerea emisiilor de GHG şi anume:
- Intensificarea participării României la Programul “Energie inteligentă pentru
Europa";
- Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile;
- Promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de energie.
1.3.4. Planuri şi programe la nivel internaţional

Planul de acţiune pentru eficienţă energetică 2007- 2020

Scopul planului de acţiune pentru eficienţă energetică este de a obţine o reducere a
consumului de energie de 20 % până în anul 2020 prin promovarea investiţiilor în
domeniu care să îmbunătăţească randamentul producţiei şi distribuţiei de energie.

Cartea Verde – o strategie europeană pentru energie durabilă, competitivă şi

sigură prin care se identifică domenii cheie care necesită soluţionare şi anume:
competitivitatea şi piaţa internă de energie, diversificarea mixului de energie, dezvoltare
durabilă.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile
în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Zonal

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE
privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii /
aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: biodiversitatea, flora, fauna,
populaţia, sănătatea umană, apa, aerul, solul, factorii climatici, valorile materiale,
patrimonul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic şi arheologic, peisajul, mediul urban,
mediul social şi economic.

Luând în considerare tipul de plan analizat – PUZ – ce prevede realizarea unei instalatii
fotovoltaice de producere a energiei electrice din conversia energiei solare pe un teren
neconstruit, modernizarea căilor de circulaţie, amenajarea de spaţii verzi, prevederile
acestuia, aria de aplicare şi caracteristicile acesteia, s-au stabilit ca relevanţi pentru
zona PUZ pentru a fi luate în considerare în evaluarea de mediu următorii factori /
aspecte de mediu: biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, apa,
aerul, solul, zgomotul, peisajul, mediul social şi economic

Referitor la selectarea factorilor/ aspectelor de mediu relevanţi pentru PUZ în raport cu

cei menţionaţi In HG nr 1076/2004 se fac următoarele precizări;
- factorii climatici nu sunt relevanţi pentru PUZ, deoarece aria de aplicare a
acestora este mult mai redusă pentru ca propunerile planului să aiba influenţă
asupra comunei;
- valorile materiale nu sunt relevante pentru plan, amplasamentul nu disp une de
resurse materiale;
- patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectonic şi arheologic nu sunt relevanţi pentru
plan; nici amplasamentul, nici vecinătăţile acestuia nu dispun de valori ale
patrimonului cultural, arhitectonic, arheologic;
- mediul urban reprezintă un aspect cu relevanţă pentru plan; prin natura sa Planul
Urbanistic Zonal va influenţa mediul urban al Comunei Ivesti;

2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

2.1.1. Apa

Principalul emisar al apelor de precipitatii din zona comunei Ivesti il constituie raul
Barlad care strabate comuna de la nord la sud. In partea de vest a teritoriului
administrativ curge raul Siret, care formeaza de altfel si granita naturala cu judetul
Vrancea.

2.1.2. Aerul
Din punct de vedere meteoclimatic, zona comunei Ivesti aparţine sectorului de climă
excesiv continentală, mai aspra comparativ cu jumatatea sudica a judetului.
Precipitatiile medii anuale sunt 430mm/an, iar repartiţia lor este foarte neregulată, cu
alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploilor torenţiale, ceea ce se
reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant. Temperatura medie anuala este
9,8 grade Celsius.
Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord (25,1%) si nord – vest (8,3%)
purtătoare de umiditate. Acestea, alături de structură şi declivitate, explică intensitatea
degradărilor de teren pe frunţile de creastă şi versanţi orientaţi în aceeaşi direcţie.
In comuna Ivesti mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau
degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii factorilor de mediu..
Adâncimea maximă de îngheţ este de 0,90 m de la cota terenului natural sau
sistematizat, conform STAS 6054/1977, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu
temperaturi negative este de 98,3 zile/an.

Radiaţia solară, considerată ca cel mai important factor genetic al climei pe teritoriul
Câmpiei Române de nord – est, are valori anuale, care variază în jur de 125 kcal/cmp
suprafaţă orizontală. Cea mai mare parte se produce în perioada caldă a anului (aprile –
octombrie), peste 90 kcal/cmp, iar diferenţa de 35 kcal/cmp, în perioada rece (noiembrie
– martie), cele mai mari valori lunare ale radiaţiei solare nu se înregistrează în luna
iunie, luna solstiţiului de vară, ci în luna iulie, când nebulozitatea se reduce simţitor,
variind între 17,50 şi 18,50 kcal/cm 2 suprafaţă orizontală, ceea ce determină
intensificarea proceselor de evaporaţie şi evapotranspiraţie şi producerea precipitaţiilor
de convecţie.
Soarele este sursa de energie primară pentru toate celelalte surse de energie fosile şi
regenerabile. Natura a înmagazinat energia solară în combustibili fosili: cărbune, petrol, gaze
naturale, pe care omul îi converteşte în energie electrică cu un proces complicat, însoţit de
emisii de gaze cu efect de seră: CO2 , NOx şi deşeuri solide.
Soarele emite în mod continuu cantităţi uriaşe de energie. O parte din această radiaţie
ajunge pe Pământ. Cantitatea de energie ce ajunge pe Pământ într-o zi este mai mare
decât întregul consum al Pământului pe durata unui an întreg. Totuşi, nu toată energia
Soarelui ajunge pe solul Pământului. O parte este absorbită de atmosferă sau reflectată
înapoi în spaţiu.
Intensitatea luminii ce ajunge pe Pământ variază în funcţie de perioada zilei, locaţia şi
condiţiile meteorologice. Radiaţia solară ce ajunge pe Pământ se măsoară în Wh/m 2/zi
sau KWh/m 2/an. Pentru a simplifica calculele şi a avea o bază comună de calcul, s-a
decis ca standard o putere de 1000Wh/m 2 timp de o oră pentru o zi însorită. Această
putere se regăseşte într-o zi de vară pe o suprafaţă de un metru pătrat unde Soarele
este perpendicular pe aceasta.

Radiaţia solară ce cade pe sol variază atât cu perioada zilei, dar poate varia
considerabil în funcţie de locaţie. Iradiaţia solară variaza între 1000KWh/m 2 pe an în
ţările din Europa de Nord şi 2000 – 2500 KWh/m 2 pe an în zonele cu deşert. Aceste
variaţii între locaţii sunt date de diferenţele de latitudine şi condiţiile meteorologice.

Tehnologia modernă permite conversia directă a energiei solare în energie electrică, evitând
etapele intermediare precum extragerea combustibilului, transportul, arderea acestuia şi

conversia în energie electrică. Principiul de conversie este prezentat în figura de mai jos.

Radiaţia solară cade pe un dispozitiv electronic, o joncţiune de tip diodă, numit celulă
fotovoltaică, producând o diferenţă de potenţial electric (tensiune electrică) la bornele
dispozitivului. Mai multe celule fotovoltaice se leagă în serie şi/sau paralel şi se integrează
într-o structură rezistentă mecanic şi la intemperii, care se numeşte modul fotovoltaic.
Sistemul de module fotovoltaice produce curent continuu. Pentru a transporta energia
produsă de centrală către consumatori, tensiunea continuă este transformată în tensiune
alternativă, cu ajutorul unor dispozitive electronice numite invertoare. Invertoarele se
conectează, prin intermediul unor transformatoare electrice, la sistemul naţional de
transmisie a energiei. Prin reţeaua electrică de distribuţie a energiei, energia electrică
produsă de centrala fotovoltaică ajunge la consumatorul de energie electrică.
Panourile fotovoltaice sunt proiectate să absoarbă lumina soarelui pentru a o transforma
în electricitate. Cu cât mai multă energie este absorbită, cu atât mai multă energie va fi
produsă. Mono sau policristalele de siliciu ale celulelor fotovoltaice absorb două treimi
din lumina solară care atinge suprafaţa panourilor. Doar o treime din lumina soarelui
care atinge suprafaţa panourilor ar putea fi reflectată. O protecţie antireflex poate
reduce lumina care este reflectată şi să sporească cantitatea de lumină absorbită. Toate
panourile solare sunt acum proiectate cu un ultim strat antireflex, iar unele panouri au
chiar mai multe straturi. Aceste măsuri reduc la minimum reflectivitatea.
Reflectivitatea unei suprafeţe sau albedo, variază cu tipul de material care acoperă
panourile. Panourile solare au o reflectivitate de cca. 0,2-0,3, adică similară cu aceea a
ierbii (0,25), nisip uscat (0,45), ace de brad ( 0,2), beton curat ( 0,3), supra faţa apei
(0,22). Stratul proaspăt de zăpadă uscată are un indice de reflexie de 0,8 -0,9, zăpada
stătută umedă de 0,45-0,70, arăturile umede 0,15.
Energia produsă este „energie verde”, adică din procesul de producere a energiei nu rezultă
deşeuri, gaze cu efect de seră, nu emite zgomot, într-un cuvânt, este un proces tehnologic în
totalitate curat.

2.1.3. Solul şi subsolul

In perimetrul comunei Ivesti cele mai extinse si caracteristice soluri sunt cernoziomurile
levigate. Cernoziomurile cu subtipurile lor de evolutie (slab, moderat si puternic
levigate), ocupa in mare masura culmile largi interfluviale si versantii slab inclinati.
Pe versantii inclinati, erodati, aceste soluri se asociaza cu cernoziomurile in evolutie
(semicarbonatice si carbonatice) local chiar cu mici zone de soluri intrazonale halomorfe si
hidromorfe.
Seismic, teritoriul administrativ al comunei se încadrează în zona de hazard seismic
descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,28g (acceleraţia
terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de
referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colţ) a
spectrului de răspuns este Tc = 1,0 s.
Din punct de vedere seismic, teritoriul comunei Ivesti este afectat de miscarile –
cutremurele moldavice, ale caror doua focare sunt tributare zonei Vrancea:
In interiorul depresiunii subcarpatice a Vrancei, cu hipocentre la adancimi cuprinse
intre 100 si 200 km;
La exterior, in zona Focsani – Marasesti – Tecuci, cu hipocentre mai putina danci, 60
km

2.1.4. Biodiversitate, floră şi faună

Amplasamentul ce face obiectul PUZ se află situat la cca. 1,7 km de ROSPA 0071 –
Lunca Siretului Inferior, respectiv ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior.
Flora si fauna apartin biotopului stepei (palamida, rapita, etc.), precum si biotopului
luncilor (salcia, plop, rogoz, etc.) si de silvostepa (stejar, maces, etc).
Animalele salbatice sunt reprezentate de vulpi, dihori, soarece de camp, etc., iar dintre
reptile intalnite sunt sarpele de casa, sarpele de apa, gusterul , etc.
Pe terenul analizat, urmează să fie construit parcul fotovoltaic, impactul limitându-se în
principal la faza de construcţie.

2.1.5. Relieful
Comuna Ivesti este situata in zona de campie, pe partea stanga a raului Barlad care strabate
comuna de la nord la sud. Raul Siret realizeaza granita naturala cu judetul Vrancea.
Practic, comuna Iveşti este situată in terasa Bârladului, cât şi-n lunca interfluviului Bârlad-
Siret. Teritoriul comunei este situat pe partea stângă a râului Bârlad, având o înclinare
dinspre nord spre sud, cotele variind între +30,00 - +35,00m.

Unitatea geografică majoră care se regăseşte pe întreg teritoriul administrativ al

comunei Ivesti este Câmpia Română reprezentată prin extremitatea nord -estică a
acesteia - Câmpia (de terase) tabulară a Tecuciului, parte integranta a Podisului
Moldovenesc, brazdat in aceasta zona de raurile Siret si Barlad.

Câmpia Tecuciului are aspect de golf, pătrunzând adânc în partea de sud-vest a

Podişului Moldovei, între Colinele Tutovei la nord şi nord-vest şi Podişul Covurlui la est.
Altitudinile maxime pe care le atinge relieful în arealul comunei coboară sub 45,00 m, iar
trăsătura esenţială a zonei o constituie predominarea câmpurilor largi şi puţin înclinate
spre vest în zona satului Ivesti, respectiv spre est în extremitatea nord -vestică a satului
Podoleni - în zona propusă pentru extinderea acestuia.
Relieful actual al teritoriului comunei Ivesti reprezintă încă porţiuni ale câmpiei lacustre
pliocen-cuaternare originare. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol important şi
activ l-au avut reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Terasele din lungul reţelei
hidrografice dovedesc că apele şi-au păstrat direcţia de curgere din pliocen şi datorită
mişcărilor tectonice pozitive din cuaternar, care au afectat şi teritoriul comunei Ivesti.
Concomitent s-au desfăşurat şi procesele de versant, amplificate sau atenuate de
condiţiile climatice: calde în neogen, cu alternanţe periglaciare şi interperiglaciare în
pleistocen, temperat-continentale cu nuanţe excesive în prezent.

Lunca Bârladului este şesul care însoţeşte valea Bârladului şi reprezintă cel mai tânăr
relief fluviatil - holocen, fiind constituit prin eroziunea, transportul şi depunerea
materialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică. De
asemenea este şi cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, cu mici pante
longitudinale.

Defrisarile si extinderea culturilor agricole au accentuat eroziunea suprafetelor inclinate

mai inalte, au crescut debitele solide ale apelor si au fost accentuate procesele aluviale
si coluvio –proluviale ale zonelor mai joase.

Din interpretarea stratificaţiei întâlnite în forajele executate în timp, se disting următoarele

zone geomorfologice:
A. Terasa superioară situată în extremitatea estică a teritoriului comunei, cu cote cuprinse
între +35,00 - +46,00m. Această zonă este acoperită în general de culturi de vie, pomi,
teren arabil.
B. Terasa inferioară de tip A, cu cote cuprinse între +25,00 - +35,00m. Această terasă se
caracterizează prin prezenţa în suprafaţă a unui relief eolian reprezentat prin dune de
nisip, aproape stabilizat, pe alocuri acoperite de prafuri argiloase – nisipoase loessoide.
Suprafaţa terasei inferioare este acoperită de case parter – parter + 1etaj din paiantă şi
cărămidă, cât şi de teren arabil cu culturi de porumb, viţă de vie, pomi fructiferi.
C. Zona de luncă, cuprinde zonele din comună cu cote între +18,00 - +25,00m, cu porţiuni
inundabile la precipitaţii abundente, prezentând diguri în zona Siretului. Această zonă
este acoperită parţial cu construcţii parter – parter+1etaj din paiantă şi cărămidă, şi
 parţial cu izlaz, teren arabil, culturi de vie, pomi. În zona de izlaz există exces de
umiditate, cu vegetaţie caracteristică.

În ceea ce priveşte deplasările de teren - factorul declanşator pentru acestea este apa,
precipitaţiile căzute pe versant, care provoacă apariţia alunecărilor sau reactivarea
unora mai vechi, concomitent cu inundaţiile. Alunecările de teren sunt categoria cea mai
importantă a deplasărilor de teren.
Relieful cu pante pronuntate ale campiei inalte si prezenta pamantului loessoid fac ca
acesta sa se erodeze, iar particulele de pamant sa fie antrenate usor de apele din
precipitatii

2.1.6. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

In amplasament şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente ale naturii şi
monumente istorice sau situri arheologice. In prezent terenul este situat în extravilan şi
are destinaţia de teren agricol - arabil extravilan.

2.1.7. Căi de comunicaţie şi transport

Principalele căi de comunicaţie de pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti sunt:
Rutiere:
Drumul national DN25 Sendreni - Tecuci;
Drumul judetean DJ254
Drumul comunal : DC 57

Feroviare:
calea ferată Galaţi - Tecuci, prevazuta cu doua statii CFR: statia Ivesti si halta
Bucesti

2.1.8. Mediul social şi economic

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică in anul 2009, populaţia

totală stabilită a comunei Ivesti număra 9950 locuitori, din care 4.876 bărbaţi (49,00%) şi
5.074 femei (51,00 %).
Neimplementarea PUZ va genera un impact potenţial negativ asupra situaţiei economice
a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă temporare sau
contribuţia la veniturilor Primăriei.

2.2. Calitatea factorilor de mediu

2.2.1. Calitatea aerului
Principala sursă locală care afectează direct calitatea aerului în zona amplasamentului
PUZ este reprezentată de traficul rutier de pe DN 25 şi activităţile desfăşurate de
utilajele agricole (în vecinătate sunt terenuri arabile).
Nu sunt date disponibile rezultate din monitorizarea efectuată de autorităţile publice privind
calitatea aerului în zona analizată. Se poate trage concluzia că pe perioada efectuării
lucrărilor agricole se intensifică generarea de pulberi sedimentabile şi pulberi respirabile,
precum şi a poluanţilor caracteristici arderii combustibililor; în restul anului calitatea aerului
este influenţată de pulberile generate de eroziunea naturală; trebuie avut în vedere că
amplasamentul analizat este o zonă ce asigură totodată şi o bună dispersie pentru orice tip
de poluare atmosferică datorită curenţilor de aer şi efectului de culoar al râului Siret aflat la o
distanţă de cca. 10 km.
2.2.2. Calitatea apei de suprafaţă
Principalul emisar al apelor de precipitatii din zona comunei Ivesti il constituie raul
Barlad, care strabate comuna de la Nord la sud. In partea de vest a teritoriului
administrativ curge raul Siret.

Din analiza statistica realizata de SGA Galati – Directia Apelor Prut Iasi in perioada
2003 – 2009 s-a constatat ca râul Bârlad este cel mai poluat râu care străbate judeţul
Galaţi, în special în lunile de varǎ datoritǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ
mici, oxigenării deficitare care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor. In urma
monitorizarii realizate in mai multe sectiuni de control s-au constatat urmatoarele:
S-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile atât la regimul oxigenului, cât şi la
ionii generali de salinitate şi nutrienţi.
Gradul de poluare este mai pronunţat în lunile de varǎ când substanţele organice
reduc concentraţia de oxigen dizolvat în apǎ ca urmare a proceselor biochimice.
Desi in anii 2006 si 2007 evolutia calitativa a apei a cunoscut o imbunatatire, in anii
2008 - 2009 s-a constatat o stare mai puţin bună a calităţii apei râului, datorita viiturilor
care s-au inregistrat in perioada aprilie-septembrie 2008, care au contribuit la incarcarea
cursului de apa cu materii in suspensie antrenate de pe versanti si din sedimentele
depuse

2.2.3. Calitatea solului şi a apei subterane

Solul reprezintă factorul de mediu care integrează toate consecinţele poluării constând în
creşterea concentraţiei ionilor de hidrogen (pH), modificarea compoziţiei, eliberarea ionilor
metalici cu efecte negative asupra vegetaţiei, asupra apei subterane şi chiar a omului, direct
sau indirect prin alimentaţie şi apa.
Solul (cernoziom cambic pe luturi sau luturi loessoide), ca rezultat al interacţiunii tuturor
elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea,
atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale.

Pe terenul, în suprafaţă de 57920 mp, în prezent nu există construcţii. Terenul este

situat pe o zonă cu pantă lină, cu destinatie teren agricol. Din punct de vedere al
stabilitatii, acesta are asigurată stabilitatea generală şi locala.
În zona amplasamentului, mediul înconjurător nu este afectat de fenomene de poluare sau
degradări care să ducă la modificări esenţiale ale calităţii componentelor de mediu.

2.2.4. Nivelul de zgomot şi vibraţii

Terenul care face obiectul PUZ se află situat în partea de nord a Comunei Ivesti si se
afla la imediata vecinatate a intravilanului comunei. Singurele surse geneneratoare de
zgomot in zona amplasamentului o constituie traficul feroviar si cel rutier , avand in
vedere faptul ca in partea de vest, amplasamentul se invecineaza cu :
calea ferata Galati – Tecuci si
DN 25 – Galati – Tecuci
Centrala fotovoltaica nu va fi o sursa generatoare de zgomot si vibratii.

2.2.5. Populaţia şi mediul urban

Zona în care se află perimetrul PUZ este reprezentată de următoarele activităţi:
agricultură peri – urbană (păşunat).

Din analiza situaţiei existente reies următoarele disfuncţionalităţi:

- Amplasarea şi realizarea zonei este determinată de punerea în valoare a terenului
(situat în extravilan);
- Incălzirea locuinţelor în localitatea Ivesti se realizează cu combustibil s olid, sursă
majoră de poluare atât a solului, cât şi a aerului.
În urma introducerii suprafeţei de 52.200mp în intravilan, prin reconversie funcţională,
acesta se va extinde.
Terenul aflat în extravilanul comunei este teren arabil. Din punct de vedere al structurii
urbane a Comunei Ivesti se doreşte o dezvoltare pe orizontală, înnoit din punct de
vedere urbanistic, oferind servicii de calitate. In această linie se înscrie şi dezvoltarea
propusă prin acest plan urbanisticc zonal.

Funcţiunile existente ale terenurilor situate în imediata vecinătate a perimetrului PUZ

sunt:
- La nord – terenuri agricole,
- La sud – terenuri agricole,
- La est – drum de exploatare,
- La vest – calea ferata Galati - Tecuci.

1.3. Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării planului propus

Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abordate si identifica

problemele legate de mediu si sanatate publica.
Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei
economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia
probabila a acestor componente.
Propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare
criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si construit.

Alternativa „0” (starea actuala a amplasamentului) este constituita din situatia cand
amplasamentul isi pastreaza destinatia actuala. In cazul „alternativei 0”, amplasamentul
isi va pastra functiunea actuala, calitatea solului din zona de interes nu va avea o
evoluţie pozitivă în timp, decât daca pe terenurile agricole s-ar practica o agricultură cu
rotaţia culturilor şi nu ar mai fi utilizate pesticidele şi îngrăşămintele chimice.
Din punct de vedere al aspectelor de mediu relevante se poate considera ca in lipsa
implementarii planului vor ramane constante presiunile antropice existente, tinand cont
de categoria de folosinta a terenului.
In cazul neimplementarii planului:
- se va pierde oportunitatea crearii de noi locuri de muncă in perioada de
imp[lementare a planului si o oportunitate de privind dezvoltarea mediului de
afaceri in sectorul servicii cu efecte negative asupra asupra situaţiei economice a
locuitorilor zonei si a veniturilor Primăriei
- viata economica se va baza in continuare pe achipamente si tehnologii
industriale depasite sau pe exploatatiile agricole, cu intensitate redusa care nu
sustin o dezvoltare durabila.
- populaţia va continua să fie afectată de poluarea generalizată datorată utilizării
combustibililor fosili în industrie şi pentru încălzirea locuinţelor; planul propune
producerea de energie electrică din convesia energiei solare şi este în concordanţă
cu prevederile Primului Plan Naţional de de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice
(2007-2010)
- nu vor interveni modificări ale nivelului de zgomot şi vibraţii.
- nu va fi influenţata calitatea apei din zonă

Aspectele relevante de mediu din cadrul amplasamentului studiat şi caracteristicile acestora

în condiţiile evoluţiei date de parametrii actuali, prin neimplementarea planului şi în lipsa
dezvoltării altor proiecte, de orice natură, pot fi sintetizate după cum urmează:
 - funcţiunea agricolă a terenului se va îndrepta în ritm accelerat către cea de teren
neproductiv, prin neutilizarea adecvată a acestuia şi instalarea de vegetaţie ruderală
în unele locuri sau relief biogen (muşuroaie);
- dezvoltarea vegetaţiei ruderale şi utilizarea agricolă neadecvată nu va putea stimula
în timp îndelungat revenirea la condiţiile fitofaunistice naturale, determinând păstrarea
caracterului terenului sub aspectul evoluţiei ecosistemice.

In acest sens trebuie menţionat că propunerile de dezvoltare urbană asociate PUZ,

conforme cu strategia de dezvoltare comunei şi cu pevederile PUG vor fi realizate prin
investiţii private.
Realizarea propunerilor PUZ cu privire la dezvoltarea urbană va creşte at ractivitatea şi
valoarea zonei .

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectului de dezvoltare va fi

direct, local şi în imediata vecinătate a acestuia, datorită lucrărilor de construcţii ce se
vor efectua.

3.1. Apa

a) Alimentarea cu apă

În prezent în comuna Ivesti există sistem centralizat de alimentare cu apă.

Sursa de alimentare cu apă o constituie pânza de apă subterană captată prin
intermediul a 3 (trei) puţuri forate (din care forajul F3 este nefuncţional), amplasate în
partea nord –vestică a localităţii Iveşti, în albia majoră a râului Bârlad, la cca. 200 m faţă
de albia veche. Forajul F1 are debitul de exploatare de 2,8l/s iar forajul F2 are debitul de
exploatare de 2,6 l/s.
Apa captata este clorinata si stocata in doua rezervoare cu cu capacitatea de 80mc,
respectiv 200mc. Lungimea retelei de distributie este de 11km. Operatorul sistemului de
alimentare cu apa potabila este SC Apa Canal SA.
Zona analizata prin PUZ, fiind situata in extravilan si avand categoria de folosinta
arabil nu are retele edilitare.

b) Canalizare
Comuna Ivesti nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate
menajere şi a celor pluviale, pentru a fi dirijate într-o staţie de epurare, în vederea
tratării lor. Colectarea apelor uzate se face în bazine tip absorbant, care nefiind ecologic
construite, poluează bacteriologic pânza freatică şi reprezintă un factor puternic de
poluare a mediului înconjurător.
În zona centrală a satului Iveşti există o reţea de canalizare a apelor uzate, aceasta
deservind 7 blocuri cu apartamente. Reţeaua este din azbociment, cu Dn = 350mm şi
lungime de 1.660m. Apa canalizată este evacuată într-un bazin septic care este vidanjat
periodic.

Zona analizata prin PUZ, fiind situata in extravilan si avand categoria de folosinta
arabil nu are retele de canalizare.

3.2. Aerul

Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt
reprezentate de:
numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;
 procese de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea
locuinţelor
emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentaţie a gunoiului de grajd.

Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO 2), oxizii de sulf (SO 2), oxizi de
carbon (CO, CO 2). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a
locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaţie (DN25).
Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Legea nr.
104/2011 privind calitatea aerului.
Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strâ nsă corelare cu
tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.
În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului.

Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit
prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind
stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea
calităţii aerului în România, localitatea Ivesti, din judeţul Galaţi a fost încadrată astf el:
1. în lista 2 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt intre
valoarea limita si valoarea limita plus marja de toleranta
sublista 2.2. – pentru pulberi în suspensie (PM 10);
2. lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici
decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:
sublista 3.2. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor
poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul
superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf
(SO 2);
sublista 3.3. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor
poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior
de evaluare pentru dioxid de azot si oxizi de azot (NO 2/ NO x), plumb (Pb),
monoxid de carbon (CO) şi benzen (C 6H6).

3.3. Solul

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca

urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă,
respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii
pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate
(platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului).

Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al

legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor
acestora. Totusi, managementul corect al deseurilor menajere la nivelul comunei, precum si
inchiderea celor trei platforme de deseuri neconforme din punct de vedere al legislatiei de
mediu, au contribuit la reducerea poluării solului in zonele aferente amplasamentelor
acestora.

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant
(latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei
freatice.
Pentru protecţia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de
amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.
Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru
aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole,
comuna Ivesti este nominalizată.

3.4. Biodiversitate, floră, faună

In zona studiata prin PUZ nu sunt intalnite zone de protectie a biodiversitătii - arii de protectie
specială avifaunistică (SPA) si situri de importantă comunitară (SCI).

3.5. Mediul social şi economic

Amplasamentul centralei fotovoltaice este situat in imediata vecinatate a intravilanului

comunei, dar este separat de calea ferata Galati - Tecuci. Principala ocupaţie a
locuitorilor zonei este agricultura.

3.6. Patrimoniu cultural, arhitectonic, arheologic

In zona amplasamentului studiat şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente

ale naturii şi monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia
de teren arabil.

3.7. Zgomot şi vibraţii

Centrala fotovoltaica nu va fi o sursa generatoare de zgomot si vibratii.

3.8. Peisajul

Folosinţa actuală a terenului studiat este teren arabil.

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic Zonal, inclusiv

în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru
mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de
conservare

Pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti se afla urmatoarele arii protejate din punct de
vedere al biodiversitatii:
Aria de protectia avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, declarata
parte integranta a retelei ecologice europene Natuira 2000 in Romania prin HG nr.
1284/24.10.2007;
Aria naturala protejata ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, declarat sit de
importanta comunitara prin Ord. MMDD nr. 2387/2011 pentru modificarea
Ordinului MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania

Planul Urbanistic Zonal se afla situat la o distanta de peste 1,7 km de ariile naturale
protejate si tinand seama de aceste distanet, planul nu va avea un impact negativ
asupra acestora

La nivelul zonei studiate biodiversitatea este relativ săracă datorită predominanţei

terenurilor agricole, fauna de nevertebrate şi vertebrate semnalată fiind specifică acestui
tip de habitat.
Pe amplasamentul studiat au fost observate următoarele grupe şi specii:

1. Cosaş (Decticus verrucivorus Linnaeus) - fam. Tettigoniidae, ord. Orthoptera

Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole,
păşuni etc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent pe terenurile agricole, Nu este
inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu
necesită măsuri speciale de conservare.
Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de
exploatare

2. Bondar (Bombus terrestris Linnaeus) - fam. Apidae, ord. Hymenoptera

Specie comună în întreaga ţară. Pe amplasament a fost semnalată în număr destul de
mic, mai ales primăvara, Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau
naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.
Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de
exploatare

3. Ploşniţa de câmp (Eurygaster maura Linnaeus); fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera

Este o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi
grâul, precum şi diferite graminee spontane. Adulţii, ca şi larvele, atacă toate organele
aeriene ale cerealelor: frunze, tupini şi spice. Pe amplasament a fost semnalată pe
terenurile agricole cultivate cu cereale, dar fără a fi invazivă. Nu este inclusă în nici o
listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri
speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei
fotovoltaice şi nici în faza de exploatare.

4. Cârtiţă (Talpa europaea Linnaeus) - Fam. Talpidae, ord. Soricomorpha. Specie

comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Pe amplasament a
fost semnalată într-un număr mic de exemplare.
Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate)
şi nu necesită măsuri speciale de conservare.
Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de
exploatare.

5. iepure de câmp (Lepus europaeus Pallas) - fam. Leporidae, ord. Lagomorpha.

Specie comună, răspândită în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare izolate au
fost semnalate pe amplasament.
Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate)
şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de
execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de exploatare.

6. şoarece de câmp (Microtus arvalis Pallas) - Fam. Cricetidae, ord. Rodentia

Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Semnalată in zona amplasamentului
pe terenuri agricole. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională
(Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.
Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de
exploatare.

Impactul produs de construirea centralei fotovoltaice asupra biodiversităţii este minim,

nesemnificativ, unul direct, respectiv local, asupra suprafeţei destinate acestui obiectiv,
şi unul indirect asupra zonelor învecinate. Impactul produs asupra biodiversităţii de pe
amplasamentul centralei fotovoltaice se poate urmări, atât în faza de construcţie, cât şi
în faza de exploatare .

În faza de construcţie/execuţie va exista un impact negativ nesemnificativ , dar acest

impact se va regăsi în punctele de construire a posturilor transformatoare şi a liniei
electrice subterane şi în formarea unor noi căi de acces. Cu toate acestea pierderea de
habitat va fi nesemnificativa şi nu va influenţa negativ existenţa vegetaţiei şi faunei de
pe amplasament. Toate speciile de animale active se vor retrage în zonele care nu sunt
supuse operaţiunilor de construcţie.

Având în vedere structura vegetaţiei de pe amplasamentul centralei fotovoltaice,

precum şi componenţa faunistică, putem spune că impactul asupra biodiversităţii
va fi unul minim, nesemnificativ şi de scurtă durată (pe durata fazei de execuţie).
În faza de exploatare nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de
pe amplasamentul centralei fotovoltaice. După încheierea fazei de execuţie vegetaţia şi
fauna locală va reintra în ritmul normal de vieţuire.

În concluzie, considerăm că impactul produs asupra biodiversităţii prin

construirea instalatiei fotovoltaice este unul minor, fără repercursiuni asupra
florei şi faunei locale .

Atât în cazul vegetaţiei, cât şi a faunei semnalate pe amplasamentul PUZ, nu se pune

problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri
speciale de protecţie.
Speciile de floră şi faună existente pe amplasamentul centralei fotovoltaice sunt comune
şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Totusi pot fi impuse anumite masuri de reducere a impactului biodiversitatii in etapa de

realizare a instalatiei fotovoltaice pentru a nu fi produse dezechilibre ec ologice si
anume:
- evitarea depozitării necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de
construcţie (vegetaţie, pământ);
- organizarea de şantier va fi amplasata in incinta amplasamentului parcului
fotovoltaic;
- prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea şi/sau
afectarea habitatelor şi a speciilor de floră şi faună;
- eliminarea periodică a deşeurilor, rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului,
în scopul evitării atragerii speciilor de faună, îmbolnăvirii sau ac cidentării
acestora;
- prevenirea compactării solului în zonele de depozitare;
- reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la
finalizarea lucrărilor de execuţie şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
- utilizarea de utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul
datorat activităţii de construcţie, ce ar putea deranja speciile de faună, precum şi
echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a plouanţilor în
atmosferă;
- interzicerea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor
specializate legale;
- controlul si interzicerea deversării de carburanţi sau substanţe volatile pe
suprafaţa solului/vegetaţiei de pe amplasament;
5. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau
internaţional care sunt relevante pentru Planul Urbanistic Zonal

5.1. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în

capitolul 3 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la
Directiva 2001/42/CE.

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a

mediului naţionale şi ale Uniunii Europene şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de
Lucru.
Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra
cărora planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.

In Tabelul de mai jos se prezintă obiectivele, ţintele şi indicatorii, pentru cei 8 factori/
aspecte de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu.
5.2 – Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului
Factor/ Obiective
aspect de mediu strategice de mediu
Limitarea poluării la nivele
care să nu producă un
impact semnificativ asupra
Apa
calităţii apelor (apa de
suprafaţă, apa potabilă,
apa subterană);
Limitarea emisiilor în aer la
niveluri care să nu
genereze un impact
semnificativ asupra calităţii
Aerul
aerului în cadrul dezvoltării
zonei de producere a
energiei electrice din
conversia energiei solare;
Solul/utilizarea Limitarea impactului
terenului negativ asupra solului
Obiective specifice
de mediu
- Eliminarea poluării apelor
de suprafaţă;
- Eliminarea poluării apelor
subterane şi a apei potabile;
Reducerea emisiilor de
poluanţi de la sursele
nedirijate astfel încât
nivelurile de poluare în
zonele cu receptori sensibili
(populaţie, floră,
ecosisteme) să respecte
valorile limită legale.
- Reducerea degradării
solului ca urmare a
activităţilor de decopertare,
excavare, depozitare,
asociate construcţiilor;
- Diminuarea poluării solului
prin depozitarea
corespunzătoare a
deşeurilor
Tinte
Măsuri de protecţie a
calităţii apelor: colectarea
apelor uzate menajere şi
vidanjarea periodică a
acestora;
- Indicatorii de calitate ai
apelor uzate menajere vor
trebui să respecte limitele
stabilite în NTPA 001/2002;
Respectarea măsurilor de
protecţie a calităţii aerului
pentru cele 3 etape:
- construire;
- funcţionare;
- închidere/reabilitare.
- Respectarea prevederilor
PUZ cu privire la zonificarea
teritoriului şi aplicarea
Regulamentului local de
urbanism;
- Limitarea strictă a
suprafeţelor decopertate şi a
celor de depozitare
temporară a deşeurilor din
construcţii;
- Măsuri de gestionare
adecvată a deşeurilor;
- Respectarea măsurilor
privind poluarea solului şi
subsolului cu respectarea
prevederilor legislaţiei în
Indicatori
- Indicatorii de calitate ai apei
uzate menajere care să permită
evaluarea calităţii acestora în
raport cu prevederile legale
(pH, CBO5, CCOCr, materii în
suspensie, detergenţi sintetici,
substanţe extractibile, etc.).
- Caracteristicile tehnice ale
echipamentelor staţionare şi
mobile;
- Lungimea drumului de
exploatare;
- Emisii poluanţi : NOx, SOx,
pulberi, CO;
- Modul de respectare a
prevederilor PUZ cu privire la
zonificare şi la aplicarea RLU;
- Sistemul de management al
deşeurilor în relaţie cu
prevederile legale;
- Lungimea căilor noi de
circulaţie, suprafeţe alocate
parcărilor, număr de parcări;
- Indicatori specifici pentru
starea terenurilor şi pentru
calitatea solului: pH,
hidrocarburi, metale, etc.

- Limitarea poluării fonice
Zgomot şi vibraţii şi a nivelurilor de vibraţii;
Colectarea, tratarea şi
Managementul depozitarea deşeurilor, în
deşeurilor conformitate cu
prevederile legale;
Limitarea impactului
Biodiversitate negativ asupra
flora şi fauna; biodiversităţii, florei şi
faunei;
- Protecţia sănătăţii
Sănătatea umană
umane;
- Respectarea valorilor limită
legale pentru protejarea
receptorilor sensibili la
poluarea fonică;
- Protejarea receptorilor
sensibili la vibraţii;
Implementarea prevederilor
Planului de gestionare a
deşeurilor
- Conservarea, protecţia,
refacerea şi reabilitarea
ecologică;
- Protejarea speciilor şi
habitatelor;
- Monitorizarea habitatelor şi
speciilor prezente în
amplasament;
- Promovarea eticii de
administrare;
- Menţinerea calităţii
factorilor de mediu sub
valorile limită legale pentru
protecţia sănătăţii populaţiei;
vigoare: Ordin nr. 756/1997;
- Măsuri specifice de
reducere a zgomotului şi a
Indicatori pentru monitorizare
vibraţiilor (respectarea vitezei
- Nivel de zgomot la receptori;
de rulare pe drumurile
- Nivel zgomot :
publice);
Limita incintei <65 dB
- Implementarea prevederilor
Zone de locuit < 50 dB
PUZ şi respectarea limitelor
maxime admisibile pentru
- Nivel de vibraţii la receptori;
zgomot şi vibraţii: HG nr.
321/2005, HG nr. 674/2007,
STAS 10009-88;
Implementarea prevederilor
Planului de gestionare a
deşeurilor, care ia în
considerare reducerea/
eliminarea efectelor asupra - Cantităţi de deşeuri pe tipuri
mediului în condiţiile conform HG nr. 856/2002;
respectării legislaţiei în
vigoare: HG nr. 349/2005,
OUG nr. 78/2000, HG nr.
448/2005 cu modificările
ulterioare;
- Nivel de habitat, specii şi
administrare în raport cu
condiţiile de referinţă;
- Modificări ale suprafeţelor
Măsuri privind
habitatelor şi speciilor:
managementul biodiversităţii;
cartare anuală (distribuţia
habitatelor, structura
vegetaţiei), monitorizarea
speciilor faunei sălbatice;
- Infrastructura zonei;
- Managementul adecvat al - Indicatori specifici pentru
deşeurilor; calitatea factorilor de mediu
(apă, aer, zgomot, vibraţii,

Îmbunătăţirea
infrastructurii rutiere,
Infrastructura minimizarea impactului
rutieră/transportul generat de transportul
Materialelor şi
echipamentelor
- Protecţia sănătăţii
umane;
- Limitarea poluării fonice
şi a nivelurilor de vibraţii;
- Respectarea legislaţiei
Mediul social şi
privind colectarea şi
economic
depozitarea deşeurilor
- Imbunătăţirea condiţiilor de a apelor prin depozitarea
viaţă ale populaţiei prin
accesul la infrastructura
edilitară şi rutieră de calitate; la sistemul de canalizare;
Minimizarea impactului
Peisaj
asupra peisajului
- Asigurarea desfăşurării
traficului în interiorul şi în
exteriorul zonei în condiţii de
siguranţă;
- Modernizarea
infrastructurii rutiere
existente;
- Reducerea emisiilor de
poluanţi generate de traficul
rutier;
- Menţinerea calităţii
factorilor de mediu sub
valorile limită legale pentru
protecţia sănătăţii umane;
- Respectarea valorilor limită
legale pentru protejarea
receptorilor sensibili la
poluarea fonică sau la
vibraţii;
- Diminuarea poluării solului şi
necorespunzătoare a
deşeurilor sau prin deficienţe
- Crearea condiţiilor pentru
dezvoltarea economică a
zonei;
- Menţinerea, în măsura
posibilului, a trăsăturilor de
continuitate a formei
terenului şi evitarea
schimbărilor topografice;
- Implementarea prevederilor
planului şi ale proiectului ce
face obiectul acestui plan, cu
privire la:
- modernizarea drumului de
exploatare comunal,
- realizarea spaţiilor de
parcare,
- realizarea drumurilor de
acces din interiorul centralei
fotovoltaice;
- utilizarea de vehicule cu
emisii reduse de poluanţi;
- Politica de angajări cu
prioritate pentru populaţia
locală;
- Măsuri pentru stimularea
economică a zonei;
- Management performant de
gospodărire a deşeurilor ;
- Măsuri specifice de
reducere a zgomotului şi a
vibraţiilor (respectarea vitezei
de rulare pe drumurile
publice);
- Acţiuni specifice pentru
reducerea impactului asupra
peisajului în etapele de
construcţie şi de funcţionare;
sol);
- Indicatori cu privire la starea
drumurilor;
- Proceduri standard pentru
prevenirea accidentelor şi
pentru intervenţie referitoare
la transportul materialelor;
- Modul de respectare a
prevederilor PUZ şi a
legislaţiei pentru protecţia
mediului;
- Număr de locuri de muncă
create/angajări ;
- Impozite plătite la stat de
noul centru de energie;
- Cantităţi de deşeuri
generate;
- Documente de raportare;
- Referinţa privind nivelul de
zgomot la receptori;
- Indicatori cu privire la starea
drumurilor;
- Modul de respectare a
prevederilor PUZ cu privire la
asigurarea esteticii peisajului;
- Tipuri şi număr de acţiuni
pentru diminuarea impactului
asupra peisajului în etapele
- Organizarea de spaţii verzi
şi construcţii astfel încât să
se realizeze continuitatea cu
peisajul natural şi să se
creeze ansambluri cât mai
estetice;
de construcţie, funcţionare;
- Tipuri şi număr de acţiuni
pentru refacerea mediului în
etapa de reabilitare
ecologică;
- Suprafeţe construite;
- Sistemul de management al
deşeurilor în relaţie cu
prevederile legale (număr şi
tip dotări de colectare, puncte
de colectare, contracte de
salubrizare);
Indicatori: vegetaţia naturală
terestră, estetic şi
arhitectural.
6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului

Implementarea obiectivelor planului urbanistic zonal va avea efecte pozitive asupra

dezvoltării comunei, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct de vedere
al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei.

6.1. Metodologia de evaluare utilizată

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului
determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este
identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

Propunerile PUZ pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu de diferite
magnitudini, durate şi intensităţi.

Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării

propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate.

Categoria de impact Descriere Simbol

Efecte de lungă durată sau permanente ale
Impact pozitiv semnificativ propunerilor planului asupra factorilor de +2
mediu
Efecte pozitive ale propunerilor planului
Impact pozitiv +1
asupra factorilor de mediu
Efecte pozitive şi negative care nu au nici un
Impact neutru 0
efect.
Impact negativ Efecte negative minore asupra factorilor de
-1
nesemnificativ mediu
Efecte negative de lungă durată sau
Impact negativ semnificativ -2
ireversibile asupra factorilor de mediu.

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus, grupate pe

categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au
fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2;
0).

6.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului

In vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului în cazul

implementării planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de
mediu relevant, criterii care au fost de altfel luate în considerare şi la stabilirea obiectivelor de
mediu.
Criteriile pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative sunt prezentate în tabelul
de mai jos:
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78,
P6+7+8, Judeţul Galaţi

Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului

Factori de
Criterii de evaluare Observatii
mediu
Nu sunt generate ape uzate nici tehnologice si nici
menajere.
Concentraţii de poluanţi în apele uzate evacuate în raport cu
Apa Producerea energiei electrice din conversia energiei
valorile limită prevăzute de legislaţia naţională în vigoare.
solare nu necesită consumuri de apă. Impactul va fi
neutru asupra calităţii apei subterane şi de suprafaţă
- Concentraţii de poluanţi în emisiile de la sursele mobile
(utilajele de execuţie, mijloacele de transport pe perioada de
Nu vor fi generate cantităţi considerabile de poluanţi
funcţionare);
(in principal PM10, NO2, NOx, SO2, CO) emise în atmosferă
Aerul - Concentraţii ale poluanţilor relevanţi (PM10, NO2, NOx, SO2,
care să afecteze calitatea aerului ambiental din zonele cu
CO, metale grele) în aerul ambiental din zonele cu receptori
receptori sensibili.
sensibili (populaţie, vegetaţie, ecosisteme) în raport cu valorile
limită prevăzute de legislaţia naţională.
Solul şi - Suprafeţe de sol perturbate şi natura perturbării. Implementarea planului va determina producerea unor
subsolul - Măsuri pentru reducerea impactului. diverse forme de impact asupra solului: fizic şi mecanic.
- Niveluri de zgomot în zonele cu receptori sensibili în raport
Zgomotul şi cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională. Nu vor fi generate niveluri de zgomot şi vibraţii care să
vibraţiile - Niveluri ale intensităţii vibraţiilor care să nu afecteze afecteze receptorii sensibili din zonă.
populaţia din zonă;
- Modificarea suprafeţelor biotopurilor;
- Modificări de habitate;
Implementarea planului poate determina diferite forme de
Biodiversitatea, - Modificări ale populaţiilor de plante;
impact asupra biodiversităţii: direct, indirect, reversibil,
flora, fauna - Modificarea habitatelor speciilor de animale protejate;
parţial ireversibil.
- Alterarea speciilor şi populaţiilor faunei sălbatice;
- Măsuri pentru managementul biodiversităţii;
Formele de impact socio-economic pentru următoarele
Implementarea planului va determina apariţia unor forme
domenii:
Populaţia de impact pozitiv sau negativ nesemnificativ, pe durate
- terenuri, infrastructură şi demografie;
diferite, asupra vieţii sociale şi economice din comunitate.
- forţa de muncă; legături sociale şi calitatea vieţii;
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78,
P6+7+8, Judeţul Galaţi

- acces;
- economie;
- efecte socio-economice după perioada de încetarea a
activităţii.
Implementarea planului nu va genera cantităţi de poluanţi
Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită emise în mediu care să afecteze calitatea factorilor de
Sănătatea
specifice pentru protecţia sănătăţii umane; mediu din zonele cu receptori sensibili si nu va determina,
umană
niveluri ridicate ale zgomotului şi vibraţiilor în zonele cu
receptori sensibili
Implementarea planului va determina generarea de
- Măsuri pentru managementul deşeurilor în cele trei etape de
deşeuri municipale amestecate (menajere şi asimilabile
Managementul implementare: construcţie, funcţionare, demolare/ reabilitare.
acestora) şi industriale care vor necesita un management
deşeurilor - Modul de respectare a prevederilor legale cu privire la
corespunzător pentru a nu afecta mediul şi sănătatea
managementul tuturor categoriilor de deşeuri.
populaţiei.
Factori Implementarea planului va contribui la reducerea emisiilor
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
climatici de gaze cu efect de seră.
- Implementarea planului nu va aduce atingeri/ modificari
ale situatiei actuale a infrastructurii rutiere, ci numai
- Soluţiile constructive ale infrastructurii rutiere în raport cu amenajarea unui drum şi constuirea de drumuri în
Infrastructura/ necesităţile proiectului, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea interiorul incintei centralei fotovoltaice.
transportul receptorilor sensibili (populaţie, zone protejate, etc.). - Transporturile vor fi numai în perioada de construire a
centralei, în perioada de funcţionare vor fi prezente în
zona centralei fotovoltaice numai maşinile de mentenanţă
conform prescripţiilor tehnice.
- Modificări asupra peisajului la scară locală.
Implementarea planului va determina un impact redus,
Peisajul - Forme de impact asupra componentelor de mediu şi a
la scară locală asupra peisajului.
ecosistemelor;
- Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită Implementarea planului va determina un :
specifice pentru protecţia sănătăţii umane din zona de impact - impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă,
Mediul social şi
a proiectului; creşterea veniturilor la bugetul local
economic
- Noua configuraţie şi soluţiile constructive ale infrastructurii - Impact pozitiv asupra angajaţilor prin asigurarea
rutiere în raport cu necesităţile proiectului, cu siguranţa condiţiilor de munca la standarde europene.
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78,
P6+7+8, Judeţul Galaţi

circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili;

- Impactul transportului (suplimentarea traficului) asupra
calităţii mediului;
- Utilizarea resurselor existente;
- Modul de gestionare a deşeurilor generate pe amplasament;
- Forme de impact socio-economic (dezvoltare imobiliară,
economie, forţa de muncă, calitatea vieţii etc.)
- Implementarea planului presupune utilizarea unor
- Utilizarea resurselor;
cantităţi de materiale pentru etapa de construire.
Valorile - Eficienţa utilizării resurselor;
- Utilizarea în cât mai mare măsură a resurselor locale va
materiale - Impactul asupra infrastructurii;
determina reducerea impactului prin scurtarea apreciabilă
- Reciclarea materialelor;
a distanţelor pentru transportul materialelor.
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record
electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78, P6+7+8, Judeţul Galaţi

6.3. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal

Principalele obiective ale planului urbanistic zonal asupra carora s-a efectuat in
Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt următoarele :

- Obiectivul nr. 1 – Zonificarea funcţională a amplasamentului si reglementarea

gradului de constructibilitate al terenului;
- Obiectivul nr. 2 – rezolvarea circulaţiei si a acceselor carosabile şi pietonale;
- Obiectivul nr. 3 – realizarea unei instalatii fotovoltaice pentru producerea energiei
electrice din conversia energiei solare

Conform art. 4, alin. 4) din Cap. II al Legii nr. nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului
de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, nivelul ţintelor
naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie
în consumul final de energie electrică în perspectiva anilor 2010, 2015, 2020 este de
33%, 35%, respectiv 38%).

Rezultatele evaluării de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare
matrice incluzând formele principale de impact potenţial, măsurile de prevenire/reducere a
impactului şi categoria de impact în care se încadrează.

În tabelele de mai jos se prezintă evaluarea obiectivelor relevante pentru PUZ :

Obiectivul nr. 1 – Zonificarea funcţională a amplasamentului si reglementarea gradului de constructibilitate al terenului

Factor de Nivel de
Obiective de mediu relevante Semnificaţia impactului
mediu impact
Impact pozitiv semnificativ prin producerea energiei electrice din
- reducerea emisiilor de poluanţi în aer;
Aer +2 conversia energiei solare (nu se vor produce emisii poluante în
- limitarea nivelului de poluare a aerului;
amplasamentul PUZ) ;
- calitatea apei subterane şi a apei de suprafaţă; Impact neutru asupra calităţii apei subterane şi de suprafaţă – nu
Apă 0
reducerea poluanţilor în apă. vor fi generate ape uzate tehnologice sau menajere.
Impact negativ nesemnificativ prin schimbarea categoriei de
Solul - îmbunătăţirea calităţii solului -1
folosinţă a terenului în scopul dezvoltării economice
Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin:
- calitatea factorilor de mediu în raport cu
Sănătatea - crearea de noi locuri de muncă, creşterea veniturilor la bugetul
valorile limită specifice pentru sănătatea +1
populaţiei local în condiţii de protecţia calităţii factorilor de mediu.
populaţiei.
Riscuri - diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor Prin regulamentul local de urbanism sunt stabilite zonele de
+1
naturale de teren/inundaţii. protectie;
- protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor
Biodiversitate, ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva
0 Impact neutru asupra biodiversitatii
floră, faună degradării antropice, fragmentării habitatelor şi
defrişării
Impact pozitiv prin asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea
- asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei, asigurarea utilităţilor, conservarea
siguranţei circulaţiei prin modernizarea resurselor (producerea energiei electrice din conversia energiei
Mediul social şi
infrastructurii rutiere; +1 solare), respectarea zonelor de siguranţă ale instalaţiilor electrice
economic
- asigurarea utilităţilor; conform art. 39 din Legea Energiei nr. 13/2007 şi a normativelor
- conservarea resurselor; în vigoare, amplasamente pentru posturile de transformare în
centrul zonei de consum.
Impact pozitiv asupra peisajului prin crearea spaţiilor verzi,
- reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea
Peisaj +1 realizarea construcţiilor cu utilizarea finisajelor exterioare intr-un
noilor construcţii în peisajul acesteia
ansamblu plăcut şi integrat în specificul zonei.
Total 5
Obiectivul nr. 2 – rezolvarea circulaţiei si a acceselor carosabile şi pietonale

Factor de Nivel de
Obiective de mediu relevante Semnificaţia impactului
mediu impact
Impact pozitiv semnificativ prin :
- reducerea emisiilor de poluanţi în aer;
Aer +2 - lucrări de modernizare a drumurilor;
- limitarea nivelului de poluare a aerului;
- amenajarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate.
- calitatea apei subterane şi a apei de suprafaţă; Impact neutru asupra calităţii apei de suprafaţă şi a apei
Apă 0
reducerea poluanţilor în apă. subterane;
Impact negativ nesemnificativ prin schimbarea categoriei de
Sol - îmbunătăţirea calităţii solului -1
folosinţă a terenului în scopul dezvoltării economice.
- calitatea factorilor de mediu în raport cu Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi asupra sănătăţii
Sănătatea
valorile limită specifice pentru sănătatea +2 umane prin asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea
populaţiei
populaţiei. siguranţei circulaţiei;
Riscuri - diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor
0 Impact neutru.
naturale de teren/inundaţii.
- protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor
Biodiversitate, ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva Impact negativ nesemnificativ prin schimbarea categoriei de
-1
floră, faună degradării antropice, fragmentării habitatelor şi folosinţă a terenului în scopul dezvoltării economice.
defrişării
- asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea
siguranţei circulaţiei prin modernizarea Impact pozitiv semnificativ asupra mediului urban ca urmare a
Mediul social şi
infrastructurii rutiere; +2 modernizării infrastructurii şi a facilitării accesului.
economic
- asigurarea utilităţilor;
- conservarea resurselor;
- reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea
Peisaj 0 Impact neutru.
noilor construcţii în peisajul acesteia
Total 4
Obiectivul nr. 3 - realizarea unei instalatii fotovoltaice pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare

Factor de Nivel de
Obiective de mediu relevante Semnificaţia impactului
mediu a impact
- reducerea emisiilor de poluanţi în aer; Impact pozitiv semnificativ prin reducerea fenomenelor de
Aer +2
- limitarea nivelului de poluare a aerului; poluare si producerea de energie verde
- calitatea apei subterane şi a apei de
Apă 0 Impact neutru.
suprafaţă; reducerea poluanţilor în apă.
Sol - îmbunătăţirea calităţii solului 0 Impact neutru;
Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane
prin :
- calitatea factorilor de mediu în raport cu Crearea de noi locuri de munca in conditii civilizate cu respectarea
Sănătatea
valorile limită specifice pentru sănătatea +2 normelor europene de securitatea si sanatea in munca ;
populaţiei
populaţiei. Creşterea siguranţei circulaţiei;
Ridicarea standardului de viata

Riscuri - diminuarea / eliminarea efectelor

0 Impact neutru.
naturale alunecărilor de teren/inundaţii.
Impact pozitiv asupra biodiversităţii prin realizarea spaţiilor verzi
- protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor
şi a aliniamentelor plantate, plantarea de specii autohtone
Biodiversitate, ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva
+1 specifice zonei va determina un impact pozitiv prin crearea unui
floră, faună degradării antropice, fragmentării habitatelor
nucleu al vechiului habitat. Impact neutru pentru aria naturala din
şi defrişării
apropiere.
Impact pozitiv semnificativ asupra mediului urban ca urmare a
- asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea
asigurării utilităţilor şi conservarea resurselor (producerea
siguranţei circulaţiei prin modernizarea
Mediul social şi energiei electrice din conversia energiei solare), amplasarea
infrastructurii rutiere; +2
economic posturilor de transformare în centrul zonei de consum,
- asigurarea utilităţilor;
respectarea zonelor de protecţie şi siguranţă ale instalaţiilor
- conservarea resurselor;
electrice conform Legii Energiei nr. 13/2007 (art. 39).
- reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea Impact pozitiv semnificativ asupra peisajului; prin realizarea
Peisaj +2
noilor construcţii în peisajul acesteia centralei fotovoltaice va fi dezvoltat şi turismul în zonă.
Total 9
6.4. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic Zonal asupra obiectivelor de mediu
relevante
Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUZ, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv
relevant asupra obiectivelor de mediu.Datele obtinute pot fi urmarite in tabelul de mai jos:

FACTORI DE MEDIU

Reabilitarea
Calitatea Protecţia şi peisagistică a
Obiective Îmbunătăţire
Îmbunătăţire factorilor Diminuare, îmbunătăţire zonei şi Total
relevante a calităţii
a calităţii Îmbunătăţire de mediu Eliminarea a Mediul social încadrarea
apelor de
aerului a calităţii pentru riscurilor biodiversitatii şi economic noilor
suprafaţă şi
solului sănătatea naturale , florei, construcţii în
subterane
populaţiei faunei peisajul
acesteia

Obiectivul nr. 1 -
Zonificarea
funcţională a
amplasamentului
+2 0 -1 +1 +1 0 +1 +1 5
si reglementarea
gradului de
constructibilitate
aal terenului
Obiectivul nr. 2 –
rezolvarea
circulaţiei si a
+2 0 -1 +2 0 -1 +2 0 4
acceselor
carosabile şi
pietonale
Obiectivul nr. 3 -
realizarea unei
instalatii
fotovoltaice
+2 0 0 +2 0 +1 +2 +2 9
pentru producerea
energiei electrice
din conversia
energiei solare
Total 6 0 -2 5 0 1 5 3 18

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUZ rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu.
Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propu se în
politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu.
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record
electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78, P6+7+8, Judeţul Galaţi

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZ permite clasificarea

obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut.
Implementarea PUZ va contribui la :
- îmbunătăţirea calităţii aerului;
- dezvoltarea mediului social şi economic (asigurarea utilităţilor, a condiţiilor de
circulaţie, conservarea resurselor);
- calitatea factorilor de mediu pentru protejarea sănătăţii populaţiei;

Obiectivele relevate de mediu care contribuie cel mai puţin la plan sunt îmbunătăţirea
calităţii solului, protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva fragmentării
habitatelor.

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în

context transfrontieră

Centralele fotovoltaice ocupă o suprafaţă mare de teren pentru captarea energiei solare, dar nu
au impact asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră.

8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers

asupra mediului al implementării planului

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic Zonal „ rezulta ca obiectivele
de mediu vor fi atinse, se recomanda si urmatoarele masuri de reducere a efectelor aplicarii
planului.

Factori de Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuare a

mediu propuse in perioada de construire impactului propuse in
perioada de functionare
Sol si Subsol Amenajarea spatiilor de depozitare a Nu este cazul .
materialelor rezultate din excavatii si a Producerea energiei electrice
celor aduse pe amplasament pentru din conversia energiei solare
constructii nu este generatoare de
Verificarea tehnica si la zi a utilajelor si deşeuri, nu este poluatoare
mijloacelor de transport utilizate. pentru sol şi subsol.
Măsuri pentru refacerea peisagistică a
zonei prin amenajarea de spaţii verzi.
Amenajarea unei spatiu pentru
colectarea selectiva a deseurilor (PET,
hartie/carton, deseuri menajere
amestecate, metalice, etc.
Aer Minimizarea emisiilor de poluanti Nu este cazul .
atmosferici rezultati din activitatile de Producerea energiei electrice
transport si construire prin utilizarea din conversia energiei solare
masinilor de transport verificate d.p.dv. nu este generatoare de
tehnic. deşeuri, nu este poluatoare
pentru sol şi subsol.
Biodiversitate Amplasamentul organizărilor de şantier şi Nu este cazul.
traseul drumurilor de acces să fie astfel Producerea energiei electrice
stabilite încât să aducă prejudicii minime din conversia energiei solare
mediului natural; nu este generatoare de
Folosirea utilajelor silentioase pentru a deşeuri, nu este poluatoare
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record
electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78, P6+7+8, Judeţul Galaţi

diminua disturbarea fonica a faunei de pentru sol şi subsol.

interes comunitar din vecinatatea
amplasamentului analizat
Păstrarea în zona din imediata apropiere a
zonei de impact a aceluiaşi sistem de
management al habitatelor
In cazul producerii unei posibile poluări
accidentale se vor lua măsuri imediate de
înlăturare a factorilor generatori de poluare
şi vor fi anunţate autorităţile competente
pentru protecţia mediului
Reconstrucţia ecologică a zonelor afectate
de lucrări, se va face cu respectarea
tuturor normelor legale în vigoare;
În vederea protejării exemplarelor de
Spermophilus citelus se recomandă ca
instalarea panourilor solare, precum şi
amenajarea drumurilor de exploatare
aferente, căi de acces, alei, să se
realizeze în perioada mai – octombrie,
deoarece în perioada de hibernare
exemplarele nu se pot refugia către alte
zone; se evită astfel şi apariţia
accidentelor prin afectarea galeriilor
subterane
Asezari umane Imprejmuirea amplasamentului si Nu este cazul.
si Sanatatea asigurarea pazei in etapa de constructie si Producerea energiei electrice
populatiei exploatare; din conversia energiei solare
Realizarea lucrărilor de construcţie cu nu este generatoare de
respectarea măsurilor specifice de deşeuri, nu este poluatoare
diminuare a impactului asupra factorilor pentru sol şi subsol.
de mediu
In cazul producerii unei posibile poluări
accidentale se vor lua măsuri imediate de
înlăturare a factorilor generatori de poluare
şi vor fi anunţate autorităţile competente
pentru protecţia mediului
Reconstrucţia ecologică a zonelor afectate
de lucrări, se va face cu respectarea
tuturor normelor legale în vigoare

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi

descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi
întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute
Prezentul Raport de Mediu elaborat conform H.G. 1076/2004 are rolul de a identifica,
descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului
propus, alternativelor de plan, prin analizarea paralela cu obiectivele şi aria geografică
aferentă. In urma unei analize făcute de proiectant şi beneficiar, având în vedere
specificul activităţilor pe care le desfăşoară societatea, caracteristicile amplasamentului,
morfologia şi vecinătăţile, contextul economic regional şi preocuparea faţă de
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record
electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78, P6+7+8, Judeţul Galaţi

respectarea legislaţiei în vigoare, s-au analizat toate posibilităţile de derulare a

proiectului în vederea selectării celei optime.

In urma analizei variantelor s-a luat decizia amplasarii centralei fotovoltaice in perimetrul
amplasamentului situat in comuna Ivesti , pe baza urmatoareleor aspecte:
Eficienta locala a energiei solare
Reducerea costurilor de racordare la linia de tensiune existenta

In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat

alegerea alternativei nr. 1.
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78,
P6+7+8, Judeţul Galaţi

Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1

Factor/
Criterii care au determinat
aspect de Aspect identificat Alternativa 0 Propunerea finală PUZ
alegerea alternativei 1
mediu
Apa Infrastructura de Nu se asigura Se colecteaza apa pluvială din Se respecta cerinţele la
alimentare cu apa şi colectarea apelor pluvial organizarea de şantier şi se evacuarea apei din
canalizare în zona nu este de pe amplasament evacuează în rigola DE. Se organizarea de şantier.
dezvoltata. propune prin plan realizarea de
rigole si taluzari pentru scurgerea Se asigură fundamentul pentru
apelor pluviale de o parte si de o dezvoltare socio-economica
alta a drumurilor de exploatare. durabilă.
Drumurile de incinta vor fi
amenajate (asfaltate, pietruite);
apa pluvială se va scurge funcţie
de panta terenului.
Aer Calitatea aerului este Nu sunt realizate cai de Asigurarea drumurilor de acces in Alternativa acoperă nevoile de
bună; acces, se vor desfasura cadrul planului. deplasare ale mijloacelor de
Activităţile economice in continuare activitati transport şi respectă
existente în zonă nu agricole propunerea de dezvoltare
constituie surse majore de teritorială.
poluare. Îmbunatăţirea
vizibilităţii şi geometriei Se asigură fundamentul pentru
locale împreună cu o dezvoltare socio-economică
semnalizarea durabilă.
corespunzătoare a căii de
acces.
Sol Nu sunt zone cu sol Nu se vor implementa Se vor folosi materiale Se asigură menţinerea calităţii
deteriorat. Lipsesc surse obiectivele planului absorbante pentru interventie în solului pe amplasament şi
semnificative de poluare caz de deversări accidentale. fundamentul pentru o
strict în zona de dezvoltare socio-economică
implementare PUZ. durabilă.
Gestionarea Insuficienta dezvoltare a Nu se vor implementa Vor fi asigurate zone de colectare Respectarea legislaţiei privind
deşeurilor sistemelor de obiectivele planului selectivă a deşeurilor în gestiunea deşeurilor.
management integrat al
organizarea de şantier.
deşeurilor menajere
Riscuri de Nu s-au identificat surse Nu se vor implementa Se vor impune limitele de -
mediu - de poluare semnificativă obiectivele planului protective pentru siguranta caii
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78,
surse de în zona de implementare
poluare PUZ.
Conservarea Prepararea hranei sau
resurselor încălzirea locuinţelor din
naturale gospodariile individuale
ale populaţiei se face prin
arderea combustibilului
solid -lemn.
Echipamentele actuale
sunt neperformante cu
randamente scazute.
Zonarea Teritoriul intravilan nu
teritorială îndeplineşte condiţiile
implementarii PP şi nu
asigură spaţiul suficient
pentru acest tip de
dezvoltare economică.
P6+7+8, Judeţul Galaţi
ferate si pentru LEA
Nu se vor implementa Construcţia parcului fotovoltaic cu Contribuie la conservarea
obiectivele planului respectarea resurselor naturale.
prevederilor legale în vigoare.
Se asigura tehnologie de vârf în Reprezinta fundamentul
domeniul energetic. dezvoltării socio- economice
durabile.
Nu se vor implementa Pune de acord nevoile de locuit Prin zonare se permite
obiectivele planului ale populaţiei cu cele economice dezvoltarea durabilă a localităţii
(zona echipare tehnico - edilitara prin stabilirea funcţiunilor,
) cu dezvoltarea urbanistica a separarea zonelor de locuit de
localităţii. Creşte suprafaţa de celelalte activităţi.
teren destinată intravilanului
funcţie de necesităţile actuale
(mărirea suprafeţei intravilane).
 RAPORT DE MEDIU – PUZ Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier, record
electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78, P6+7+8, Judeţul Galaţi

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării planului

In conformitate cu prevederile art. 27 din HG nr. 1076/2004, programul de monitorizare a

efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru
protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integ rantă din
acesta.

Titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al
anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la
autoritatea competentă de mediu.

În timpul realizării lucrărilor de construcţie a centralei fotovoltaice pot apărea situaţii

care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor
activităţi care pot genera asemenea situaţii.

Pentru evidenţierea efectelor pe care centrala fotovoltaică le poate genera asupra

biodiversităţii, se propune realizarea unei monitorizări asupra speciilor de floră şi faună
semnalate pe amplasament, respectând un plan de monitorizare.

Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază p entru evaluarea

pe timp îndelungat a statutului biodiversităţii în zonă şi eficacitatea implementării
măsurilor pentru protejarea biodiversităţii. Monitorizarea include evaluări, atât ale
condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cât şi ale impacturilor acţiunilor manageriale
şi ale altor forme de utilizare a resurselor (agricultură, păşunat). Evaluând statutul
resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea
evaluează presiuni şi ameninţări.
Plan de monitorizare în perioada de construire

Obiectiv de Frecvenţa Autoritatea

Indicatori Prevederi legislative
mediu relevant monitorizării responsabilă

Protecţia calităţii
aerului la poluarea Anual Investitor/constructor
Determinări de gaze şi - Legea nr. 104/2011 privind calitatea
atmosferei cu În cazul unor APM Galaţi
pulberi aerului inconjurator
noxe provenite din reclamaţii
surse fixe.

Parametrii de calitate ai Investitor/constructor Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru

Protecţia solului Anual
solului APM Galaţi aprobarea Reglementării poluării solului;

Legea nr. 211/2011 privind gestiunea

deseurilor
Investitor HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii
Gestionarea Cantitatea de deşeuri
Anual /constructor deşeurilor şi pentru aprobarea listei
deşeurilor colectate şi predate
Operator salubritate cuprinzând deşeurile, inclusiv deseurile
periculoase, cu modificările şi completările
ulterioare;
- HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi
Anual Investitor/constructor
gestionarea zgomotului ambiental;
Zgomot Nivel de zgomot şi vibraţii În cazul unor APM Galaţi
- STAS 10009-88 privind protecţia
reclamaţii DSP Galaţi
împotriva zgomotului şi vibraţiilor;
Plan de monitorizare în perioada de operare

Obiectiv de Frecvenţa Autoritatea

Indicatori Prevederi legislative
mediu relevant monitorizării responsabilă

Parametrii de calitate ai Investitor Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru

Protecţia solului Anual
solului APM Galaţi aprobarea Reglementării poluării solului;

Legea nr. 211/2011 privind gestiunea

deseurilor
HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii
Gestionarea Cantitatea de deşeuri
Anual Operator deşeurilor şi pentru aprobarea listei
deşeurilor colectate şi predate
cuprinzând deşeurile, inclusiv deseurile
periculoase, cu modificările şi completările
ulterioare;
11. Rezumat fără caracter tehnic

Planul urbanistic zonal – Instalatie fotovoltaică de producere a energiei electrice din conversia
energiei solare a fost conceput în concordanţă cu două obiective majore la nivel european şi
naţional, şi anume:
nevoia urgentă de investiţii în domeniul energetic pentru a înlocui infrastructura învechită şi
necompetitivă, a diminua dependenţa energetică de import, a înlocui combustibilii
tradiţionali a căror epuizare va fi iminentă în condiţiile continuării ritmului actual de consum
şi nu în ultimul rând pentru combaterea schimbărilor climatice ce devine o problemă tot mai
acută a societăţii actuale;
dezvoltarea durabilă a localităţii fapt care va diminua pericolul pierderii de locuri de muncă
în viitorul apropiat, care, în caz contrar, ar induce efecte defavorabile asupra echilibrului
teritorial.

In ceea ce priveşte relevanţa PUZ-ului propus din perspectiva promovării dezvoltării durabile,
trebuie menţionat că în elaborarea acestuia s-au avut în vedere dezideratele durabilităţii, şi
anume: politica şi o gospodărire ecologică a mediului cu resursele sale regenerabile, utilizarea
tehnologiilor pentru producerea de bunuri sau energie şi ameliorarea calităţii mediului,
ponderarea consumurilor energetice, mai ales a celor sub formă de combustibili fosili şi nucleari,
alocarea capitalului necesar unor investiţii rentabile etc.

Formele de impact asupra mediului din perioada de execuţie sunt cele caracteristice tuturor
şantierelor, cu implicaţii cu arie redusă de manifestare, de scurtă durată şi de intensitate redusă
asupra componentelor mediului, în condiţiile respectării disciplinei de lucru. Având în vedere
topografia şi conformaţia terenului, nu se estimează apariţia unor dezechilibre majore sau a unor
factori de risc natural ca urmare a activităţilor de şantier.

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din conversia energiei solare nu generează ape
industriale uzate sau alte substanţe care să conducă la poluarea apelor de suprafaţă. Zona studiata
este dominată de terenuri agricole şi păşune.

Terenul studiat este situat în partea de nord a comunei Iveşti şi este din categoria ,,teren arabil”.
Legătura zonei cu satele învecinate se realizează prin diverse drumuri de exploatare
caracterizate prin diferite grade de uzură. Zona este fără valoare peisagistică şi nu are utilităţi. In
prezent terenul este liber de construcţii .
Obiectul lucrării P.U.Z. constă în rezolvarea complexă a problemelor funcţionale, tehnice şi
estetice din zonă, privind reconversia funcţională a unui teren extravilan în suprafaţă de S = 5,792
ha, din care, prin prezentul PUZ se va introduce in intravilan o suprafata de 5,220 ha.

Prin PUZ se urmăreşte scoaterea din circuitul agricol a suprafeţei de 5,3052 ha, zonificarea
funcţională a întregii suprafeţe de teren studiate, stabilirea aliniamentelor minime de construire,
regimul de înălţime, procentul de ocupare a terenurilor şi al gradului de construire. P.O.T. - ul
rezultat din noua funcţiune, va respecta dreptul de proprietate şi interesul public.
Prin propunerile sale PUZ are în vedere reconversia funcţională, transformarea zonei, în prezent
neconstruită, într-un pol de interes din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al
mediului de afaceri.
Amplasarea instalatiei fotovoltaice într-o zonă adiacentă infrastructurii rutiere existente îi conferă
avantajul de a nu afecta calitatea mediului înconjurător. Tehnologia de producere a energiei
electrice din conversia energiei solare face parte din tehnologiile curate: nu este generatoare de
emisii, deşeuri, nu emite gaze sau alte substanţe lichide sau solide, ci dimpotrivă, contribuie la
evitarea emisiei de CO 2, precum şi a altor noxe care însoţesc tehnologia clasică de producere a
energiei.

Obiectivele Planului de urbanism zonal sunt urmatoarele:

1. Zonificarea funcţională a amplasamentului si reglementarea gradului de constructibilitate
aal terenului;
2. rezolvarea circulaţiei si a acceselor carosabile şi pietonale;
3. realizarea unei instalatii fotovoltaice pentru producerea energiei electrice din conversia
energiei solare.

Construirea centralei fotovoltaice se va realiza prin amplasarea pe teren a unor module de captare
(panouri fotovoltaice din siliciu monocristalin sau policristalin) a energiei solare ce vor totaliza o solutie
de alimentare de 2,50 MWp. Numarul total de panouri fotovoltaice va fi de 10.800 . Cele trei posturi de
transformare vor fi instalate în anvelope semifabricate din beton.
Panourile fotovoltaice nu necesită o protecţie specială la vandalism sau agresiuni.
Amplasamentul va fi înconjurat de un gard de protecţie amplasat la o distanţă suficientă de
module pentru a evita umbrirea.
In privinţa condiţiilor de mediu, ele pot funcţiona atât la temperaturi foarte joase, cât şi la
temperaturi foarte ridicate. Intreţinerea lor este foarte uşoară, funcţionarea lor fiind garantată 20 -
25 ani, după care funcţionează la 92% din capacitate.

Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greseli in ceea
ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor.
Obiectivele prevăzute in PUZ au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. S-au
stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea
obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui
baza pentru administratia publică locala in alegerea prioritătilor in dezvoltarea urbanistică a comunei.

Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs:

- analiza stării actuale a mediului in urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante;
- evaluarea a presupus analizarea modului in care PUZ contribuie la atingerea obiectivelor;
- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat că varianta definitivă va
avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu, cat si din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performantă – se

asigură controlul al implementării si eficacitătii măsurilor prevăzute in PUZ care isi propun să producă
efecte pozitive asupra mediului.
Monitorizarea implementării PUZ va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

In urma evaluarii de mediu a PUZ s-a costatat ca efectele pozitive asupra mediului si a sanatatii
umane sunt numeroase si nu au fost identificate aspecte negative

12. Concluzii şi recomandări

Amplasarea instalatiei fotovoltaice de producere a energiei electrice din conversia energiei solare va
contribui la realizarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la
Uniunea Europeană cu privire la procentul de energie obţinut din surse regenerabile.
Tehnologia de conversie fotovoltaică a energiei solare face parte din tehnologiile curate de
conversie a energiei, din următoarele considerente:
- Nu se emit noxe ;
 - Nu rezultă deşeuri ;
- Nu se emit gaze sau alte substanţe lichide sau solide;
- Contribuie la evitarea emisiei de CO 2, precum şi a altor noxe care însoţesc tehnologia
clasică de producere a energiei;

Din punct de vedere al protecţiei mediului, producerea energiei electrice din conversia energiei solare
si prin urmare implementarea obiectivelor propuse prin PUZ nu va avea un impact semnificativ asupra
factorilor de mediu (apă, aer, sol, subsol, biodiversitate, floră, faună, mediul social şi economic).
Totodata mentionam ca, implementarea obiectivelor PUZ nu va afecta biodiversitatea

Elaborat Ing. Daniela Radu

Verificat Ing. Daniela Radu
Tehnoredactare Cretu Ileana
Glosar de termeni
Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si
evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora si alternativele lor
rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferentă.
Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca
si orice modificări ale acestora, care: - se elaborează si/sau se adoptă de către o autoritate la nivel
national, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura
legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau
administrative;
Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau
juridica care promovează un plan sau un program.
Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicita potrivit
competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare privind protectia aerului, apelor,
solului si ecosistemelor acvatice sau terestre.
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislatia sau cu practica
natională, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritarilor publice
interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de
mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei
luate;
Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea
competenta pentru protectia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protectia mediului în
planul sau în programul supus adoptării;
Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si structurale
ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice; modificarea negativa
considerabila a productivitătii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic,
reducerea considerabila a calitătii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal,
de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea
sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în
prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerate inacceptabila de către
autoritătile competente.
Evacuare de ape uzate - evacuare/descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate
continând poluanti sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale
ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate:
Folosinta sensibilă si mai putin sensibilă - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o anumita
calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor.
Zona protejată - suprafata delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construite sau naturale, a unor
resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în care, prin documentatiile de
amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun măsuri restrictive de protectie a acestora prin
distanta, functionalitate, înăltime si volumetrie.
Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de alertă
prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la
care autorităţile competente consideră ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi
stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în
emisii/evacuări.
Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţie
prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Radiaţia globală – Se referă la radiaţia solară la suprafaţa orizontală a a pământului şi se
compune din radiaţia directă, difuză şi reflectată (de ex. de zăpada);
Radiaţia solară – Se compune din radiaţia care vine direct de la soare plus radiaţiile indirecte:
reflexii solare ale mediului înconjurător, suprafeţe puternic reflectorizante (de ex. straturile de
zăpadă), radiaţia cerului senin şi radiaţia difuză (cer înnorat). Pentru un calcul exact al energiei
corespunzătoare unei anumite suprafeţe, unghiul dintre radiaţia solară şi acea suprafaţă este
determinant. Acest unghi se modifică în funcţie de oră şi anotimp.
Sursă – orice proces sau activitate care eliberează în atmosferă un GHG, un aerosol sau un
precursor de GHG.

Bibliografie
1. Starea mediului judeţul Galaţi;
2. BIA “Doru Barladeanu” – PUZ – Parc fotovoltaic, drumuri de acces, organizare de santier,
record electric aferent, imprejmuire teren, comuna Ivesti, T78, P6+7+8, august 2013;
3. Ghid pentru potenţiali investitori – Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al
surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie),
identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie
electrică neconvenţională, Director de proiect Ioan Turcu, ICEMENERG SA, 2006;
4. Ionuţ Bologa - Efectele câmpurilor electromagnetice asupra mediului şi asupra sănătăţii
umane, 2006;
5. Dicţionar politehnic
6. Primul Plan Naţional de Acţiune în Domeniu Eficienţei Energetice (2007 – 2010)
7. Dimitrie Oancea, Cazimir Swizenwski – judetul Galati, Editura Bacademiei RSR, Bucuresti,
1979.
8. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a
IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare
9. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică,
Bucureşti, 1997 ;
10. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti, 2002;
11. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1995;
12. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală,
Bucureşti, 1978
13. Al. Roşu, I. Ungureanu – Geografia mediului înconjurător, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1977;
14. Doniţă N. şi colab. (2005) - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti
15. Doniţă N. şi colab. (2006) - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor
propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti