Plan Strategic Instituțional 2019-2022 Pentru Ministerul Mediului

ROMÂNIA
Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru

Consolidarea Capacității de Planificare și Bugetare și Sprijinirea
Introducerii Bugetării pe Criterii de Performanță
LIVRABIL NR. 6
Plan Strategic Instituțional 2019-2022 pentru Ministerul
Mediului
Septembrie 2019
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă
2014-2020
Drepturile de autor
Materialul inclus în această publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și / sau
transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate constitui o încălcare a
legislației în vigoare.
Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări orice secțiune a prezentului document vă
rugăm să transmiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Secretariatul General al
Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România
(Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, București, România).
Acest raport a fost transmis în luna septembrie în conformitate cu Acordul privind Serviciile de
Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacităţii de Planificare şi Bugetare şi Sprijinirea Bugetării pe
Criterii de Performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internaţională
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului 6 din cadrul
acordului menționat mai sus.
CUPRINS
PREAMBUL .................................................................................................................................. 7
CUVÂNT ÎNAINTE ......................................................................................................................... 8
REZUMAT EXECUTIV..................................................................................................................... 9
1. INTRODUCERE .................................................................................................................... 11
Fundament .................................................................................................................................... 11
Metodologie .................................................................................................................................. 11
Stadiul implementării PSI .............................................................................................................. 12
2. CONTEXT ............................................................................................................................ 14
3. MISIUNE ȘI VIZIUNE ............................................................................................................ 15
Misiunea Ministerului ................................................................................................................... 15
Viziunea Ministerului .................................................................................................................... 15
4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGAME, MĂSURI ȘI INDICATORI ................................................ 17
Obiectivul Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de
către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității ...................................... 17
Programul 1.1: Managementul ariilor protejate, conservarea biodiversității, securitate biologică
.................................................................................................................................................... 20
Obiectivul Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor
periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în
vederea protejării sănătății umane și a mediului ......................................................................... 25
Programul 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul
managementului deșeurilor ....................................................................................................... 30
Programul 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și
acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate.................................................................. 32
Programul 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind
gestionarea unitară substanțelor periculoase............................................................................ 34
Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie ................................... 36
Programul 3.1: Programul național de meteorologie ................................................................ 38
Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice,
zgomotului ambiant și a radioactivității mediului......................................................................... 42
Programul 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice ............................................................... 49
Programul 4.2: Zgomot ambiant ................................................................................................ 52
Programul 4.3: Radioactivitatea mediului .................................................................................. 53
Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al
riscului de accidente industriale ................................................................................................... 55
Programul 5.1: Controlul poluării industriale ............................................................................. 58
Programul 5.2: Managementul accidentelor industriale ........................................................... 59
1
Obiectivul Strategic 6: Legislație orizontală și infrastructura pentru informații spațiale ............. 60
Programul 6.1: Răspunderea de mediu ...................................................................................... 63
Programul 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA ............................................................ 64
Programul 6.3: Infrastructura pentru Informații Spațiale .......................................................... 65
Obiectivul Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile
economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele
curente, cât și cele viitoare ........................................................................................................... 67
Programul 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ................................................... 69
Obiectivul Strategic 8: Consolidarea capacității instituționale ..................................................... 73
Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a
politicilor în domeniul protecției mediului ................................................................................. 76
5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI ................. 78
6. RESURSE FINANCIARE ......................................................................................................... 80
ANEXA 1A: OBIECTIVE ȘI PROGRAME BUGETARE PENTRU PERIOADA 2019-2022 ......................... 82
ANEXA 1B: PROGRAME, MĂSURI ȘI BUGETE AFERENTE PENTRU PERIOADA 2019-2022 ................ 85
ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC) ............................................... 108
ANEXA 3. PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC) .............................. 121
ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI ................................................................ 172
Anexa 4.1. Profilul instituțional ................................................................................................... 172
Anexa 4.2. Analiza SWOT ............................................................................................................ 178
Anexa 4.3. Context și analiza situației actuale pe fiecare domeniu de activitate al MM ........... 180
Anexa 4.4. Organigrama Ministerului Mediului .......................................................................... 191
Anexa 4.5. Legislație națională și europeană relevantă.............................................................. 192
ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019 ........................................................................ 203
2
LISTĂ DE FIGURI
Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul Ministerului Mediului ................. 7

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura ............................................................................................ 19
Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate ........................................................................ 20
Figura 4. Tratarea deșeurilor municipale .............................................................................................. 27
Figura 5. Rata de reciclare a deșeurilor municipale .............................................................................. 27
Figura 10. Obiectivul Strategic 4: Structura .......................................................................................... 45
Figura 11. Obiectivul Strategic 4: Impacturi și Rezultate ...................................................................... 47
Figura 20. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MM ......................................................... 78
Figura 21. Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018-2021 ...................................... 81
Figura 22. Ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul crediteleor bugetare aprobate prin
Lege, în anul 2018 ................................................................................................................................. 81
Figura 23. Evoluția cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat ......................................................... 174
Figura 24. Ponderea cheltuielilor finanțate din bugetul de stat în totalul bugetului de stat ............. 174
Figura 25. Ponderea cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri
europene nerambursabile și împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB) .......................................... 174
3
LISTĂ DE TABELE
Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ................... 20

Tabelul 2. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1 ................................................................ 24
Tabelul 10. Obiectivul Strategic 2: Măsurile Programului 4.1 .............................................................. 50
Tabelul 13. Obiectivul Strategic 5: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ................. 58
Tabelul 24. Alocări financiare din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020 .................. 80
Tabelul 25. Cheltuieli bugetare anuale pentru Planul Strategic Instituțional 2018-2021 .................... 80
Tabelul 26. Indicatori economici și financiari ..................................................................................... 173
4
LISTĂ DE ACRONIME
AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Mediu
ANANP Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului
AP Arii protejate
APM Agenția pentru Protecția Mediului
AR5 Al Cincilea Raport Global de Evaluare
CAgM Comisia pentru Agrometeorologie
ASA Acord de Servicii de Asistență Tehnică
BM Banca Mondială
CANDU CANDU este un reactor nuclear cu Apă Grea sub Presiune
CAS Comisia pentru Științele Atmosferei
CBS Comisia pentru Sisteme de Bază
CCI Comisia pentru Climatologie
CE Comisia Europeană
CIMO Comisia pentru Instrumente și Metode de Observații
CITES CITES este Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei
sălbatice pe cale de dispariţie.
CLRTAP Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi.
CNCAN Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
CNCSIS Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior
CNE Centrala Nuclearelectrica
CO2 Dioxid de carbon
COMM Comisia pentru Oceanografie și Meteorologie Marină
CRESC Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată
pe emisii reduse de carbon
DAISIE Inventarul Distribuţiei Speciilor Invazive din Europa
ECMWF Centrul European pentru Prognoze de Vreme pe Durată Medie
ECOMET Grup de interes economic, creat de serviciile meteorologice ale țărilor din
Uniunea Europeană, care se supune prevederilor acordurilor economice ale
Comisiei Europene
EIA Procedura de evaluare a impactului asupra mediului
EMAS Sistemul European de Management de Mediu şi de Audit al Uniunii Europene
EMMA Programul European de alarmare meteoalarm
ER Energie Regenerabila
ETS Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în
cadrul Uniunii Europene
EUMETNET Programul Operațional pentru Schimbul Informațiilor de la Radarele
Meteorologice din cadrul Serviciilor Meteorologice Europene
EUMETSAT Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici
EURATOM Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice
EURDEP Platforma europeană de schimb de date radiologice
GES Gaze cu efect de seră
GMES Comisia Europeana - Supravegherea Globala a Mediului si Securitate
GTS Sistemul global de telecomunicaţii meteorologice
HG Hotărârea Guvernului
5
IEEP Institutul European pentru Politici de Mediu
IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
INEGES Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră
INSPIRE Infrastructura de date spațiale în Europa
IPCC Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice
IT Tehnologia informației
JASPERS JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între trei membri (Comisia
Europeană, BEI și BERD)
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MFP Ministerul Finanțelor Publice
MM Ministerul Mediului
NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord
NH3 Amoniac
Nox Oxizi de azot
OMD Organizații de management al destinației
OMM Organizația Meteorologica Mondiale
OS Obiectiv Specific
OUG Ordonanță de urgență
PIB Produsul Intern Brut
PM Plan de Management
PM10 Particule in suspensie PM10
PM2,5 Particule in suspensie PM2,5
POIM Programul Operațional Infrastructură Mare
PSI Plan Strategic Instituțional
Ramsar Convenția Ramsar este un tratat interguvernamental asupra zonelor umede ca
habitat al păsărilor acvatice la nivel internațional.
REACH Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European si al Consiliului din 18
decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricționarea si autorizarea
substantelor chimice
RIM Raport de evaluare a impactului asupra mediului
RNMCA Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului
RNSRM Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului
S.A. Societate pe acțiuni
S.C. Societate comercială
SCR Servicii de Asistență Tehnică
SEA Evaluare de mediu (Strategic Environmental Assessment)
SEVESO Directivă europeană care vizează prevenirea şi controlul accidentelor în
industria chimică
SGG Secretariatul General al Guvernului
SIM Modul de Identificare a Abonatului
SMID Sistem de management integrat al deșeurilor
SNSC Sistemul Național de Securitate Cibernetică
SO2 Dioxid de sulf
STS Serviciul de Telecomunicații Speciale
UE Uniunea Europeană
UPP Unitatea de Politici Publice
VPN Rețea privată virtuală
6
PREAMBUL
Fundament
Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord privind
Serviciile de Asistență Tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare
a politicilor la nivelul SGG, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate.
Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: (i)
continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub
îndrumarea SGG; (ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și
implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și (iii)
dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților
majore PSI ale ministerelor selectate.
Activitățile definite ale asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice,
care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare,
ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a
solicitat BM să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor,
cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea
metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte
integrantă din reformele bugetare promovate de Guvernul României. Având scopul de a face procesul
de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină
un produs curent elaborat de fiecare minister.
Ca minister de resort selectat, Ministerul Mediului (MM) s-a angajat să desfășoare un program amplu
de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică.
Metodologie
Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul Ministerului Mediului
MINISTRU
SECRETARI DE
COMITET DE TECHNICAL
STAT
COORDONARE COORDINATION GROUP
SECRETAR
GENERAL
DIRECTORI
GENERALI
UNITATEA DE POLITICI
5 GRUPURI DE PUBLICE SPRIJINITĂ DE
LUCRU TEMATICE BANCA MONDIALĂ
7
CUVÂNT ÎNAINTE
Guvernele multor țări înscriu în programele lor protecția mediului drept o prioritate absolută, iar
Organizația Națiunilor Unite a inclus problematica schimbărilor climatice în Obiectivele de Dezvoltare
Durabilă ale Agendei 2030.
Implementarea politicilor de mediu constituie o prioritate pentru Europa. Astfel, una din prioritățile
pe care se fundamentează Strategia Europa 2020 vizează o creștere economică durabilă prin
promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și
mai competitive.
Programul de guvernare 2018-2020 menționează că “Politica în domeniul protecţiei mediului are
scopul de a garanta un mediu curat şi sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieţii, în
corelare cu progresul social şi o dezvoltare economică verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid
de carbon și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”.
8
REZUMAT EXECUTIV
Secretariatul General al Guvernului s-a angajat în direcția eficientizării cheltuielilor publice. Prin
elaborarea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul de bugetare 2019-2022 pentru
treisprezece ministere de resort selectate, SGG vizează consolidarea capacității de bugetare,
planificare și monitorizare a guvernului României.
PSI este structurat pe cei 8 pilon strategici al sectorului de mediu, după cum urmează:
Obiectivul Strategic 1 – Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de
către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității.
Acest obiectiv strategic se sprijină pe 1 programe
(i) Programul 1.1 - Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității.
Obiectivul Strategic 2 – Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor
periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în
vederea protejării sănătății umane și a mediului.
Cele 3 programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:
(i) Programul 2.1 - Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul
managementului deșeurilor.
(ii) Programul 2.2 - Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și
acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate.
(iii) Programul 2.3 - Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind
gestionarea unitară substantelor periculoase
Obiectivul Strategic 3 – Dezvoltarea sistemului național de meteorologie.
Acest obiectiv strategic se sprijină pe un program:
(i) Programul 3.1 - Programul național de meteorologie.
Obiectivul Strategic 4 – Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice,
zomotului ambiant și a radioactivității mediului.
Cele trei programe ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:
(i) Programul 4.1 - Calitatea aerului și emisii atmosferice.
(ii) Programul 4.2 – Zgomot ambiant.
(iii) Programul 4.3 – Radioactivitatea mediului.
Obiectivul Strategic 5 – Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului
de accidente industriale.
Acest obiectiv strategic se sprijină pe două programe:
(i) Programul 5.1 - Controlul poluării industriale.
(ii) Programul 5.2 – Managementul accidentelor industriale.
Obiectivul Strategic 6 – Legislație orizontală și infrastructura pentru informații spațiale.
Cele trei programe ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:
(i) Programul 6.1 – Răspunderea de mediu.
(ii) Programul 6.2 – Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA.
(iii) Programul 6.3 – Infrastructura pentru informații spațiale.
9
Obiectivul Strategic 7 – Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile
economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele
curente, cât și cele viitoare.
Acest obiectiv strategic se sprijină pe următorul program:
(i) Programul 7.1 - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Obiectivul Strategic 8 – Consolidarea capacității instituționale.
Acest obiectiv strategic se sprijină pe un program:
(i) Programul 8.1 - Consolidarea capacității administrative de management și implementare a
politicilor în domeniul protecției mediului.
10
1. INTRODUCERE
Fundament
PSI 2019-2022 reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2018-2021 și continuă
obiectivele strategice aferente sectorului de mediu, ale priorităților instituționale urmărite de
Ministerul Mediului; de asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) care sunt
necesare pentru a atinge aceste obiective pe termen mediu, și un cadru solid de evaluare a
performanței, pentru a măsura progresul în urmărirea acestor ținte.
Metodologie
Metodologia de elaborare a Planului Strategic Instituțional conține elemente din Hotărârea

Guvernului nr. 1807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei
privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la
nivel central și in Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare
bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al
instituțiilor administrației publice de la nivel central, precum si o componentă nouă privind
implementarea. Prin crearea unui ansamblu coerent metodologic alcătuit din Politici, Buget și
Implementare, se urmărește îmbunătățirea coerenței și clarității precum și a fezabilității
administrative la nivelul întregului demers de planificare strategică. Hotărârea Guvernului
nr.158/2008 a inclus o metodologie de bugetare a programului pentru a completa metodologia de
planificare strategică aprobată în anul 2006. Hotărârea Guvernului nr.158/2008 cuprinde o structură
de program bugetar pentru corelarea cu prioritățile strategice din Planul Strategic Instituțional.
Bugetul inițiativelor/măsurilor este exprimat pentru perioada de aplicare a inițiativei/măsurii în cadrul
Planului Strategic Instituțional, respectiv pentru maxim patru (4) ani, defalcat pe ani și pe surse de
finanțare (buget de stat, co-finanțare buget de stat, fonduri externe nerambursabile FEN, alte fonduri
identificate).
Planul Strategic Instituțional al Ministerului Mediului (MM) reflectă obiectivele, programele,
măsurile/inițiativele la nivelul sectorului de protecție a mediului pe care MM împreună cu
entitățile pe care le coordonează și cele din subordine, l-a planificat pe perioada 2019-2022 și
pentru care alocă fonduri în limita resurselor bugetare destinate sectorului prin intermediul
bugetului anual atribuit acesteia, pentru implementarea lor și obținerea rezultatelor
estimate.
Procesul de revizuire a PSI urmează un proces similar celui de elaborare a documentului strategic. În
cadrul procesul, în afară de obiectivele strategice, pot fi revizuite programele, măsurile, indicatorii și
țintele acestora stabilite anterior în orizontul de timp planificat (4 ani) realizându-se o actualizare a
acestora corelat cu cadrului bugetar pe termen mediu 2019-2022. Revizuirea constă în:
- analizarea mediului intern și extern al ministerului, pentru a stabili orice modificări

semnificative care sunt necesare pentru prognozele pe care se sprijină planul curent,
respectiv: strategii naționale sectoriale și intersectoriale în vigoare sau nou apărute de la
ultima variantă a PSI, programul de guvernare, recenzii strategice (analize funcționale) și
recomandări specifice de țară;
11
- adăugarea unui an suplimentar la plan1;
- revizuirea și actualizarea Programelor si a obiectivelor acestora, a rezultatelor (outcomes) și a
valorilor țintă ale indicatorilor;
- revizuirea măsurilor și a realizărilor imediate (outputs) și a valorilor țintă ale indicatorilor;
- analiza și revizuirea bugetului aferent măsurilor (costul realizărilor imediate) din cadrul
bugetar pe termen mediu 2019-2022;
- actualizarea bugetului Programelor (sumă a bugetului Măsurilor).
- În perioada actualizării s-au realizat numeroase întâlniri cu grupurile de lucru, colaborări
virtuale și schimburi de opinii între membrii grupurilor de lucru și reprezentanții Băncii
Mondiale.
Stadiul implementării PSI

Secțiunea 1
Nu au intervenit modificări majore privind structura PSI, comparativ cu PSI 2018-2021.
Secțiunea 2
Raportarea implementării PSI nu este instituționalizată, neexistând un sistem formal de colectare,
raportare și agregare a datelor.
Secțiunea 3
Structura pe obiective și programe ai PSI este prezentata la capitolul Rezumat Executiv.
Secțiunea 4
Încă de la începutul procesului de planificare prin intermediul PSI-urilor, a existat o participare amplă
a tuturor structurilor MM în derularea acestui exercițiu.
Întregul demers a fost asumat instituțional prin înființarea grupurilor de lucru și actualizarea
componenței acestora. PSI-ul MM nu a fost însă asumat de conducerea ministerului prin ordin de
ministru.
PSI reunește cele mai importante obiective ale domeniului cu activitatea curentă, păstrează un grad
ridicat de compatibilitate cu toate strategiile care privesc MM și reflectă toate celelalte activități
curente și folosește indicatori și un sistem de raportare facil de adaptat altor situații în care se impune
generarea de raportări la zi.
Efortul de sintetizare a activității complexe a ministerului și de surprindere a acesteia printr-o serie de
obiective strategice, programe, rezultate și măsuri a fost pe alocuri considerabil, la fel cum a fost și cel
de stabilire a indicatorilor.
În etapele următoare, realizarea unei proceduri de elaborare/reactualizare și avizare internă, poate
reprezenta un instrument fundamental în adoptarea și internalizarea sa ca instrument central de
lucru.
PSI-ul poate fi valorificat și ca instrument de comunicare cu publicul și de transparentizare a activității
ministerului, prin publicarea și pe site-ul MM.În prezent, variantele 2017-2020 și 2018-2021 sunt
publicate de SGG la adresa https://sgg.gov.ro/new/planuri-strategice-institutionale/.
1 Vezi Metodologia de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale, și a bugetului pe programe,
anexa la proiectul de HG pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice
Instituționale și a programelor bugetare;
12
În ceeea ce privește stadiul de implementare al PSI, pe cele 4 mari domenii de competență ale
Ministerului Mediului, pot fi menționate următoarele realizări :
1.Protecția naturii și biodiversității-

- Adoptarea unei Metodologii privind elaborarea, verificarea și aprobarea planurilor de
management ale ariilor naturale protejate, Hotărârea nr. 867/2018 pentru modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi privind modificarea şi completarea anexei nr. 12 la
Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului;
- Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii- 1227 arii
naturale protejate aflate în administrarea ANANP dintr-un total de 1617 arii naturale protejate
2. Managementul deșeurilor
Pentru identificarea și introducerea în legislația națională de noi instrumente economice care ar putea
fi puse în aplicare în scopul de a atinge obiectivul privind reutilizarea și reciclarea deșeurilor, prin Prin
OUG 74/2018 au fost introduse 4 instrumente economice:
- contributia pentru economie circulara in valoare de 30 lei/tona de deseuri municipale ;i din
construcții si demolări depozitate
- sistemul de garanție returnare pentru ambalajele reutilizabile cu volume intre 0,1-3 litri, in
valoare de 0,5 lei/buc
- sistemul plătește pentru cât arunci și tariful diferențiat la populație- sistemul EPR
(raspunderea extinsa a producatorului)
.
3.Evaluare impact și controlul poluării
Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția

mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului – EGEIA
- 7 Ghiduri elaborate și peste 135 de persoane instruite din cadrul autoritatilor de mediu
4.Schimbări climatice
- Operaționalizarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creștere economică

bazată pe emisii reduse de carbon (CRESC) și a Planului național de acțiune 2016-2020
privind schimbările climatice (PNASC
- Raportare trimestrială (31 decembrie 2018) - Progresele înregistrate de instituțiile
responsabile cu privire la elaborarea studiilor prevăzute în Planul Național de Acțiune
2016-2020 privind schimbările climatice în contextul avizului de mediu nr. 35/22.12.2015
13
1. CONTEXT
Planul Strategic Instituțional 2019-2022 a fost realizat pe baza unei metodologii care conține elemente
stabilite prin HG nr. 1807/2006 și HG nr. 158/2008. Se realizează astfel un cadru coerent metodologic
alcătuit din politici, buget și proces de implementare. Se reunesc astfel într-un singur cadru de
management elementele fundamentale ale sistemului de planificare strategică, urmărindu-se
îmbunătățirea coerenței și clarității întregului demers de planificarea strategică, precum şi creșterea
eficienței cheltuielilor publice. Planificarea strategică constituie premisa pentru realizarea
monitorizării, evaluării și revizuirii anuale a programelor și măsurilor angajate, pe baza indicatorilor de
ieșire, de rezultat și de impact. Evaluarea periodică și sumativă a măsurilor și programelor angajate
contribuie la creșterea responsabilității utilizării banilor publici pe baza rezultatelor și eficienței
cheltuielilor angajate din perspectiva obiectivelor asumate. Pornind de la premisa caracterului limitat
al resurselor publice, nicio cheltuială în sectorul public nu trebuie să eludeze evaluarea sistematică a
eficienței și eficacității alocărilor veniturilor publice la nivel sectorial, pentru realizarea obiectivelor
asumate.
Banca Mondială a oferit asistență tehnică pe parcursul întregului proces de elaborare și revizuire,
Unitatea de Politici Publice din MM având rol de informare, facilitare, mediere și integrare, asigurând:
analizarea și corelarea materialelor realizate de specialiștii din cadrul grupurilor de lucru;
administrarea aplicației IT de monitorizare.
Din dorința de a avea o abordare incluzivă, informativă și participativă, Banca Mondială a organizat o
sesiune de formare pentru membrii grupurilor de lucru pe 13 și 14 martie 2019 pentru actualizarea
obiectivelor strategice, planurilor de măsuri și a indicatorilor.
Planul Strategic Instituțional pentru perioada 2019-2022 este elaborat ținându-se cont de obiectivele
și termenele de realizare prevăzute și asumate prin Programul de guvernare 2018-2020, Raportul de
țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea
dezechilibrelor economice, care însoțește Programul Național de Reformă 2019. Nu în ultimul rând,
PSI aferent perioadei 2019-2022, în egală măsură cu precedentul, se întemeiază pe strategiile
sectoriale aprobate prin hotărâri de guvern și condiționalitățile ex-ante pentru accesarea fondurilor
europene 2014 – 2020.
14
2. MISIUNE ȘI VIZIUNE
Misiunea Ministerului
Misiunea Ministerul Mediului este de a proteja mediul si resursele naturale, cu scopul de a garanta
generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat si sănătos, care sa asigure protejarea naturii,
cresterea calitatii vietii, in corelare cu o dezvoltare economică verde si competitivă, cu emisii reduse
de dioxid de carbon si eficienta din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Rolul principal al Ministerul Mediului este acela de reglementare si promovare a politicilor publice in
domeniul mediului si schimbărilor climatice. Ministerul Mediului realizează politica naţională în
domeniile mediului, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare şi control în aceste
domeniu, direct sau prin organisme tehnice specializate, autorităţi sau instituţii publice aflate în
subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.
Conform legislatiei in vigoare, Ministerul Mediului este organizat si functioneaza ca organ de
specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului.
• Misiunea ministerului nu poate fi atinsă fără a elabora și a implementa politici publice adecvate,
coerente și stabile, care să întrunească consensul cât mai multor părți interesate din domeniul
protecției mediului.
• Ministerul Mediului trebuie să dezvolte și să implementeze politici publice în sectorul de mediu,
în cadrul delimitat de politicile europene. Acesta nu reprezintă un gest simplu, de adoptare pasivă
a politicilor europene; este, din contră, un proces activ, ce promovează propriile soluții ale
României în domeniu, care să corespundă nevoilor țării și care să fie agreate cu partenerii
ministerului.
• Sprijinirea domeniului protecției mediului în România este benefică pentru țară și pentru regiune.
Cuantificarea acestor beneficii arată că valoarea lor o depășește pe cea a costurilor pe termen
scurt și lung, ceea ce confirmă responsabilitatea de a elabora strategii și politici publice consistente
și durabile.
Viziunea Ministerului
Sa fie o instituție transparentă, de incredere si responsabilă, să servească intereselor societății si sa

urmarească activ problematica protecției mediului in România, pe baza evoluțiilor europene si
globale. Ministerul Mediului acţionează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, pentru a
garanta generaţiei actuale şi celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică şi
progresul social.
• Ministerul Mediului este principala instituție publică responsabilă pentru politicile privind
protecția mediului din Romania2.
2
Iar Ministerul Apelor și Pădurilor este principala instituție publică responsabilă pentru politicile privind
protecția apelor și pădurilor.
15
• MM își asumă această responsabilitate, cu respectarea celor mai înalte standarde de
transparență, răspundere și integritate, în colaborare cu alte instituții publice, sectorul privat și
organizații ale societății civile.
• MM face eforturi pentru a-și consolida capacitatea de management și performanțele

organizaționale, cu scopul de a-și putea duce la îndeplinire responsabilitățile importante ce i-au
fost încredințate de către cetățenii României.
• MM răspunde nevoilor cetățenilor. Este interesat de problemele și opiniile acestora și de dialogul

cu cetățenii și își evaluează în mod constant rezultatele acțiunilor întreprinse, pentru a-și ajusta
activitățile în funcție de cerințe.
16
3. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGAME, MĂSURI ȘI
INDICATORI
Obiectivul Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de

servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor
biodiversității
Structurile de administrare pentru parcurile naţionale şi naturale au fost create începând cu anul 2004.
Din cele 29 de parcuri naţionale şi naturale, trei parcuri nu beneficiază de o astfel de structură (Parcul
Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Parcul Natural Defileul
Mureșului Superior). În ceea ce privește administrarea acestora, situația se prezintă în felul următor:
RNP Romsilva - 22 de parcuri, Consiliul Judeţean Neamţ - 1 parc, Consiliul Judeţean Mehedinţi - 1 parc,
Asociația Pescarilor Sportivi „Aqua Crisius,” - 1 parc, Asociația Parcul Natural Văcărești - 1 parc, pentru
un număr de 3 parcuri (Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului
Inferior și Parcul Natural Defileul Mureșului Superior) nefiind desemnat un administrator. Alături de
acestea, la nivel naţional un număr de 320 de arii naturale protejate de mai mici dimensiuni (rezervaţii
naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii etc.) au fost atribuite în custodie conform
procedurii specifice aprobată prin ordin de ministru. De menţionat este faptul că singura arie naturală
protejată aflată în subordinea Ministerului Mediului şi finanţată de la bugetul de stat este Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării. O atenţie deosebită este acordată protecţiei resurselor genetice din ariile
naturale protejate şi în mod special celor strict protejate în conformitate cu prevederile OUG nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările
ulterioare. Se impune în acest context dezvoltarea procedurilor de monitorizare a stării de conservare
a speciilor precum şi aplicarea corespunzătoare la nivel naţional a procedurilor privind comerţul cu
specii protejate CITES, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 338/97. Se impune
aplicarea corespunzătoare a principiului precauţiei în procesul de autorizare a introducerii pe piaţă a
organismelor modificate genetic şi respectiv în procesul de autorizare a laboratoarelor care au ca
preocupări principale obţinerea de organisme modificate genetic. În acest fel este urmărită aplicarea
corespunzătoare a prevederilor legislaţiei comunitare în vigoare precum şi a prevederilor Protocolului
de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică şi anume de protecţie
a resurselor genetice naturale.
În aplicarea corespunzătoare a procedurilor de conservare a resurselor naturale este importantă
alocarea de resurse bugetare pentru următoarele subiecte:
• continuarea elaborării și adoptării planurilor de management (PM) pentru ariile naturale protejate
(inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de
proiectele anterioare;
• realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes
conservativ realizate;
• analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice;
• crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate;
• plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de
statutul de sit Natura 2000;
• desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii
ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural);
17
• armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale țărilor
vecine;
• clasificarea tuturor peșterilor și stabilirea statutului legal, prin lege;
• actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes național din Ordonanța de urgență a
Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările
ulterioare;
• realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare;
• implementarea PNAC-urilor pentru 1 5 din speciile prioritare;
• îmbunătățirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la
conservarea biodiversității;
• evaluarea și stabilirea valorii economice a componentelor biodiversității și a serviciilor oferite de
ecosisteme;
• elaborarea și adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversității în
analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate și planurile de afaceri;
• actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a;
• stabilirea unui mecanism de raportare sau/și a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau
speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea
pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie;
- dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii
introduse intenţionat pentru diferite scopuri;
- monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot răzpândi și
naturaliza în ecosistemele acvatice;
• implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim;
- evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării
și prioritizării operațiunilor de management a acestora;
- elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive;
• elaborarea metodelor/metodologiilor delimitare, control şi eradicare a speciilor invazive.
18
Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura
Obiectivul Strategic 1.
Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și
utilizarea durabilă a componentelor biodiversității
Programul 1.1.
Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității
Măsuri Programul 1.1.
Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale
protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de
proiectele anterioare
Măsura 1.1.2: Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de
interes conservativ realizate
Măsura 1.1.3: Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice
Măsura 1.1.4: Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate
Măsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de
statutul de sit Natura 2000
Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar,
rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)
Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale
ţărilor vecine
Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege
Măsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare
Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare
Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare
Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP
Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la
conservarea biodiversităţii
Măsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor
oferite de ecosisteme
Măsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în
analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri
Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a
III-a
Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportare sau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau
speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii
accidentale sau deliberate în sălbăticie
Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat
specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri
Măsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot
raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice
Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim
Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea
identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora
Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive
Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive
19
Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate
Suprafața ecosistemelor degradate refăcute (Unitate: ha / Valoare referință: - / Țintă

2022: 1000)
Impacturi
Număr arii protejate cu măsuri de conservare implementate
Habitate și specii cu stare de conservare îmbunătățită
Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către
ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității
Rezultate • Indicator rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii / habitate
monitorizate (Valoare de referință: 43% / Țintă 2022: 50 %)
• Indicator rezultat: planuri de management/set de măsuri de conservare / Planuri de
acțiune aprobate (Valoare de referință: 250 / Țintă 2022: în discuție)
Resursele bugetare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 374.000(000 Lei).
Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar
Bugetul pe programe al Obiectivului Total Total valoare/an (RON)

Strategic (RON) 2019 2020 2021 2022
Managementul ariilor protejate și 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551
P 1.1
conservarea biodiversității
Total OS 1 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551
Programul 1.1: Managementul ariilor protejate, conservarea biodiversității, securitate biologică

Justificare
Protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural sunt obiective de interes public
major şi totodată obiective fundamentale ale politicii pentru protecţia mediului şi ale strategiei
naţionale pentru dezvoltare durabilă. Principala preocupare a programului este de a contribui la
elaborarea politicilor şi strategiilor pentru conservarea resurselor naturale care cuprind resursele
regenerabile şi neregenerabile respectiv resursele genetice ale biodiversităţii şi resursele
neregenerabile ale solului şi subsolului. În această conjunctură, România ca stat membru al Uniunii
Europene îşi aliniază propriul cadru legislativ la legislaţia comunitară de mediu, motiv pentru care până
în prezent au fost transpuse o serie de acte comunitare şi au fost elaborate o serie de acte de
reglementare pentru implementarea procedurilor specifice domeniului. Activităţile de elaborare de
strategii sau de implementare de proceduri foarte specifice nu pot fi realizate fără derularea
corespunzătoare de proiecte finanţate de la bugetul de stat sau de la nivel comunitar sau de alte
organisme internaţionale care prin propria strategie de finanţare au identificat deja aceste subiecte
ca fiind deosebit de importante pentru a fi implementate în domeniul conservării resurselor naturale.
Obiective
Obiectiv propus: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către
o Indicator rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizate
(țintă 2020: 50%)
o Indicator rezultat: % de implementare al planurilor de management/set de măsuri de
conservare/Planuri de acțiune aprobate.
20
Descriere
Programul 1.1 Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității vizează mai multe direcții
principale:
Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate
Se urmărește înregistrarea unei creșteri cu 100 % a numărului evaluărilor de habitate (de la 16% la
33%) și o creștere cu 50 % a numărului evaluărilor de specii (de la 22% la 33.5%), efectuate conform
Directivei Habitate, care indică o îmbunătățire a stării de conservare; să se înregistreze o creștere cu
50 % a numărului evaluărilor de specii (de la 52% la 78%) efectuate conform Directivei Păsări care
indică o stare favorabilă sau îmbunătățită.
Dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional
În domeniul conservării biodiversităţii şi utilizării durabile a componentelor sale cadrul legislativ este
unul consolidat, însa mai există unele lacune la nivelul legislaţiei secundare şi unele inadvertenţe,
neconcordanţe şi lacune în legislaţia sectorială.
Reglementarea de bază în domeniul conservării biodiversităţii o constituie Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările
si completările ulterioare ce asigură transpunerea în totalitate a legislaţiei comunitare din domeniu,
reprezentată de Directiva Consiliului nr. 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată
prin Directiva 2009/147/EEC (numită pe scurt Directiva „Păsări”) şi Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE
privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (numită pe scurt
Directiva „Habitate”). La aceasta se adaugă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind
protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
La nivel general, principala problemă legată de cadrul legislativ existent o constituie modificarea foarte
frecventă a acestuia, în principal datorată faptului că procesul de adoptare a fost întotdeauna unul
rapid, timpul alocat dezbaterilor fiind nesemnificativ, iar factorii interesaţi nu au fost în general
informaţi şi conştientizaţi cu privire la importanţa şi necesitatea conservării biodiversităţii naţionale.
Modificările în regim de urgenţă au făcut ca în momentul de faţă să fie omise o serie de sancţiuni
pentru nerespectarea unor prevederi legale deja stabilite.
Utilizarea durabilă a componentelor biodiversității
În lipsa unor reglementări specifice şi a cadrului instituţional adecvat pentru asigurarea unei stări de
conservare favorabilă a speciilor strict protejate de interes comunitar şi naţional în afara ariilor
naturale protejate, conservarea acestora se face în momentul de faţă efectiv doar în ariile naturale
protejate, în afara acestora aplicarea prevederilor legale ce stabilesc măsurile generale de protecţie
fiind destul de dificilă. Acest fapt determină şi lipsa unor Planuri de acţiune pentru conservarea
speciilor protejate. Dintre toate speciile protejate până în prezent PACSP au fost realizate pentru: urs
(Ursus arctos), lup (Canis lupus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus), rața roșie (Aythya nyroca),
cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). În ceea ce privește
coridoarele de migraţie pentru speciile strict protejate, acestea sunt încă insuficient identificate şi
delimitate.
Amenajarea teritoriului
Ordonanță de Urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5 din 6 martie 2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.
21
Având în vedere prevederile anexei V din Regulamentul (UE) nr. 1089/2010 al Comisiei modificat prin
Regulamentul (UE) 1312/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 referitor la interoperabilitatea
serviciilor de date spațiale, în scopul reglementării acestei situaţii este absolut necesară modificarea
şi completarea legislaţiei în vigoare, prin corelarea prevederilor Legii nr. 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu cele ale Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi legislaţia subsecventă, Legea nr. 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare și Ordonanței nr. 4/2010
privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată; luând în
considerare Memorandumul din 12 februarie 2016 privind aprobarea planurilor de management
pentru arii naturale protejate, condiţionalitate pentru finalizarea implementării proiectelor finanţate
în cadrul Axei Prioritare 4 “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia
Naturii” a Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013; în considerarea faptului că în lipsa
reglementării limitelor ariilor naturale protejate, se generează riscuri în implementarea proiectelor
finanțate din fonduri europene, acest lucru putând genera dezangajări de sume alocate României,
acest fapt vizând interesul public și constituind situație de urgență și extraordinară a căror
reglementare nu poate fi amânată; având în vedere că procesul de desemnare a ariilor naturale
protejate este unul continuu, iar delimitarea acestora s-a făcut în conformitate cu prevederile Ghidului
tehnic privind specificațiile tehnice ale datelor spațiale aferente temei Zone Protejate - D2.8.I.9,
aprobate conform prevederilor Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14
martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Uniunea Europeană
(INSPIRE) și prevederile din Regulamentului (UE) nr. 1089/2010 din 23 noiembrie 2010 de punere în
aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește
interoperabilitatea seturilor și serviciilor de date spațiale; având în vedere că în absența actului
normativ, beneficiarii proiectelor finațate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Axa
Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii
aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, obiective specific 4.1 Creşterea gradului de
protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate nu pot implementa
acțiunile propuse, fapt de natură să determine blocarea și/sau întârzierea efectivă a proiectelor și
implicit să determine dezangajarea sumelor alocate anual.
Controlul speciilor invazive
Speciile alohtone reprezintă speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune
geografică, ca urmare directă sau indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită
regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes,
care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar
să le înlocuiască.
Pentru a deveni invazivă, o specie alohtonă trebuie să se naturalizeze, adică odată pătrunsă pe
teritoriul naţional în ecosisteme naturale reuşeşte să se reproducă şi prin creşterea efectivelor
populaţionale în sistem concurenţial poate elimina anumite specii autohtone (native) şi poate produce
diferite pagube economice. Nu reprezintă pericol de a deveni invazivi, indivizii care s-au aclimatizat
(au reuşit să supravieţuiască în noile condiţii de biotop), dar care nu au capacitatea de a se reproduce
pe cale naturală.
La nivel naţional nu există o evidenţă clară a numărului de specii alohtone, invazive, singura
centralizare a datelor şi informaţiilor legate de acestea realizându-se in baza de date europeană
Inventarul Distribuţiei Speciilor Invazive din Europa (Delivering Alien Invasive Species Inventories for
Europe – DAISIE), de către cercetători, în mod benevol. Conform datelor din această bază de date
numărul speciilor invazive pe diferite grupe taxonomice este următorul: (18 specii de fungi, 3
chromista, 2 specii de briofite, 275 specii de plante vasculare, 7 specii de aranee, 2 specii de artropode,
22
132 specii de insecte, 2 specii de păsări, 7 specii de mamifere şi 1 specie de reptile). În 2006 a fost
elaborată lista celor mai invazive specii alohtone ce ameninţă biodiversitatea Europei. Ea cuprinde 165
de specii, cele mai multe fiind plante vasculare (39), peşti (20), crustacee (14) şi moluşte (13). Este
necesară evaluarea numărului de specii cuprinse în această listă prezente în diferitele ecosisteme din
România.
La nivel naţional au fost realizate o serie de programe de cercetare dintre care amintim Sistemul de
Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (Proiect CNCSIS 33379/2004) şi Identificarea
plantelor străine invazive şi potenţial invazive din România şi evaluarea impactului asupra habitatelor
naturale şi seminaturale în vederea iniţierii măsurilor de prevenire şi control (Proiect CNCSIS
1107/33379/2004). În 2007 existau pe teritoriul României un număr de 435 specii de plante dintre
care 96 au fost introduse deliberat ca specii decorative (Anastasiu & al., 2004). Numărul este
subestimat deoarece la nivel naţional nu s-a realizat un studiu exhaustiv.Deşi la nivel european
Institutul European pentru Politici de Mediu (Institute for European Environmental Policy – IEEP)
asigură suportul tehnic pentru Strategia Europeană în ceea ce priveşte speciile invazive, în raportul
elaborat în august 2009 România nu şi-a actualizat datele, iar în tabelul legat de informaţiile despre
evoluţia speciilor cu impact demonstrat (asupra mediului, social şi economic) lipsesc datele.
Nu există o strategie la nivel naţional pentru speciile invazive, iar în ceea ce priveşte deţinerea şi
comercializarea speciilor cu caracter invaziv la nivel naţional nu există un cadru legislativ şi politici
pentru a controla deţinerea şi comercializarea.
În România, cu puţine excepţii fenomenul de invazie a speciilor alohtone a fost de cele mai multe ori
ignorat atât de comunitatea ştiinţifică în ansamblu, cât şi de factorii cu putere de decizie. În literatura
de specialitate au fost menţionate sporadic unele specii noi apărute în biota autohtonă, dar aceste
articole nu au fost urmate, decât în puţine cazuri, de studii ecologice ample care să arate cum s-a
realizat aclimatizarea şi naturalizarea acestor specii.
În privinţa speciilor alohtone, legislaţia românească este încă la început. Există, totuşi bazele pentru
includerea acestui fenomen într-un cadru legislativ adecvat, baze create prin ratificarea unor tratate
sau acorduri internaţionale, dar şi prin unele reglementări interne. În anul 2009 a fost adoptat Ordinul
ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra
speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
49/2011, cu modificările ulterioare, pe teritoriul național.
Factori de succes
Realizarea țintelor asumate în conformitate cu Anexa 2 privind obiectivele strategice și programele.
Programul 1.1. este compus din următoarele măsuri, prin care se urmărește atingerea obiectivului
propus:
23
Tabelul 2. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1
1.1.1
Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale
protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de
proiectele anterioare.
Măsura 1.1.2. Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de
interes conservativ realizate.
Măsura 1.1.3: Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice.
Măsura 1.1.4: Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate.
Măsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de
statutul de sit Natura 2000.
Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar,
rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)
Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale
ţărilor vecine
Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege
Măsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare
Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare
Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare
Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP
Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare
la conservarea biodiversităţii
Măsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite
de ecosisteme
Măsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în
analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri
Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a
III-a
Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau
speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii
accidentale sau deliberate în sălbăticie
Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat
specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri
Măsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi
și naturaliza în ecosistemele acvatice
Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim
Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea
identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora
Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive
Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive
24
Obiectivul Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor
contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu
respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății
umane și a mediului
Obiective și ținte la nivel național

Conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008
privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, dar și Directivelor care reglementează anumite
fluxuri de deșeuri, este necesar ca România să atingă următoarele obiective:
• un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor
de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz,
provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care
provin din deşeurile menajere;
• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de
valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a
înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite
din activităţi de construcţie şi demolări;
• 60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională;
• din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01
ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice
introduse pe piaţa naţională;
• să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
Politici și strategii
În anul 2013, Guvernul României a adoptat a doua Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor
2014-2020 prin care îşi propune, următoarele direcţii de acţiune principale:
• prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deşeurilor în linie cu ierarhia deşeurilor;
• dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deşeuri şi reutilizarea,
promovând utilizarea durabilă a resurselor;
• creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate, lucrând aproape cu
sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile;
• promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje;
• încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate.
În ceea ce privește Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost aprobat la sfarșitul anului 2017
prin HG nr. 942/2017 si cuprinde măsurile necesare pentru punerea in aplicare a SNGD, acoperind
perioada 2018-2025.
Planul de acțiune pentru implementarea PNGD conține măsuri, termene, responsabili și surse de
finanțare pentru următoarele tipuri/fluxuri de deșeuri:
- deșeuri municipale;
- fluxuri speciale: deșeuri de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri
de baterii și acumulatori, vehiscule scoase din uz, uleiuri uzate, deșeuri din construcții și
demolări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești, deșeuri cu conținut de
PCB, deșeuri de azbest;
- deșeuri industriale;
- deșeuri rexzultate din activiățile unităților sanitare și veterinare;
- deșeuri din agricultură silvicultură și pescuit
25
Generarea și gestionarea deşeurilor municipale
• Cantitatea de deşeuri municipale generate - 4956075 tone în anul 2014;
• La nivel național, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată, iar pentru populația care
nu este deservită de servicii de salubritate se calculează utilizând următorii indici de generare: 0,9
kg/loc/zi pentru mediul urban și 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.
• Gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale în anul 2014 – 13,07 %; valoarea a fost
calculată prin însumarea cantităţilor reciclate pentru următoarele tipuri de deşeuri:
o deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de
salubritate
o deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritate
o deşeuri reciclabile provenite de la populaţie, colectate prin intermediul operatorilor
economici autorizaţi, alţii decât operatorii de salubritate (hârtie și carton, metale, plastic,
sticla, lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori)
• Eliminarea deșeurilor municipale se realizează în mare măsură prin depozitare. Până în prezent,
în România nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.
• In anul 2014, depozitarea deșeurilor municipale s-a realizat pe 34 depozite conforme și 25
depozite neconforme. La sfârşitul anului 2017, erau autorizate și în operare 38 de depozite
conforme pentru deşeuri municipale, 144 instalaţii de sortare şi transfer și 22 de instalaţii şi
platforme pentru compostarea deşeurilor biodegradabile municipale. La data de 16 iulie 2017 s-a
sistat activitatea de depozitare a deșeurilor municipale pe depozitele neconforme conform
calendarului prevăzut în HG 349/2005, rămânând în funcțiune doar depozitele conforme.
Având în vedere faptul că cea mai mare parte a deșeurilor de ambalaje se regăsește în deșeurile
menajere, atingerea obiectivului de valorificare de minim 50%, stabilit prin Directiva nr. 2008/98/CE
trebuie să se bazeze pe o evoluție foarte importantă a colectării separate a acestor deșeuri. Conform
Planului de Implementare a directivei, România trebuie să implementeze etapizat un sistem de
colectare separată a deșeurilor de ambalaje.
Pentru creșterea gradului de colectare separată și reciclare a deșeurilor municipale, Guvernul

României a adoptat OUG nr.74/2018 care completează și clarifică legislația în domeniul gestionării
deșeurilor prin:
- Aplicarea instrumentelor economice (plătește pentru cât arunci, contribuția pentru economie
circulară)
- Introducerea indicatorilor de performanță pentru stimularea colectării separate a deșeurilor
reciclabile din deșeurile municipale
- Introducerea sistemului garanției-returnare pentru amabalajele primare reutilizabile
- Reglementarea răspunerii extinse a producătorului în concordanță cu ultimele modificări
legislative la nivel european (Directiva 852/2018)
Sisteme Integrate de Management a Deșeurilor
În scopul atingerii țintelor și alinierii tării noastre la o societate a reciclării, în România există, în diferite
grade de finalizare, la nivelul județelor, Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID). În
momentul în care acestea for fi finalizate, va fi asigurată baza pentru implementarea politicilor și
acțiunilor în domeniul managementul deșeurilor și, în mod firesc, gradul de colectare selectivă și de
reciclare al deșeurilor va crește. Prin implementarea integrală a sistemelor de management al
deșeurilor (SMID), finanțate din fonduri europene:
• vor fi construite 18 depozite noi conforme,
• 3 depozite existente vor fi extinse
• vor fi închise 117 depozite neconforme existente.
• aproximativ 11.613.000 persoane vor beneficia de rezultatele acestor proiecte.
26
Uniunea Europeană intenționează reducerea utilizării depozitării pentru eliminarea deșeurilor,
propunând un obiectiv de creștere a ponderii energiei Abordarea Uniunii Europene în ceea ce privește
energia și clima din ultimii 10 ‐15 ani a fost direcționată spre reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, creșterea ponderii energiei regenerabile și reducerea dependenței de importurile de energie.
Aceste trei obiective merg în paralel atunci când energia este recuperată din deșeuri. În prezent,
România are o capacitate neglijabilă de a recupera energie din deșeuri comparativ cu procente de 35‐
50% în stațiile de procesare a deșeurilor în energie din țări precum Olanda, Germania, Austria, Belgia,
Danemarca și Suedia. Cu toate acestea, necesitatea de investiții noi/sporite în sectorul procesării
deșeurilor în energie în vederea îndeplinirii obiectivelor directivelor privind depozitele deșeuri se va
baza pe studii suplimentare.
Figura 4. Tratarea deșeurilor municipale
Figura 5. Rata de reciclare a deșeurilor municipale
Sursa: Eurostat
27
Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și
promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea
protejării sănătății umane și a mediului
Programul 2.1. Programul 2.2. Programul 2.3.
Îmbunătățirea procesului de Protejarea mediului și a sănătății Protejarea mediului și a sănătății
elaborare și coordonare a umane prin reglementarea umane prin reglementarea
politicii în domeniul măsurilor și acțiunilor privind măsurilor privind gestionarea
managementului deșeurilor gestionarea siturilor contaminate unitară substantelor periculoase
Măsura 2.1.1.1. Prevenirea
generării deșeurilor și pregătirea
pentru reutilizare Măsuri Programul 2.3.
Măsura 2.1.1.2. Colectarea Măsura 2.3.1.1. Revizuirea /
deseurilor in vederea asigurarii inbunătățirea cadrului legislativ
unui grad inalt de reciclare Măsura 2.3.1.2: Pregatirea
Măsura 2.1.1.3. Reciclarea si alte expertilor din cadrul structurilor
actiuni de valorificare a deșeurilor proprii, in coordonare sau
Măsura 2.1.1.4. Eliminarea finală subordonare pentru aplicarea
în condiţii de siguranţă pentru practiva a prevederilor legislative
mediu şi sănătatea umană, cu un in domeniul managementul
program strict de monitorizare a Măsuri Programul 2.2. chimicalelor
deşeurilor, pentru acele deşeuri Măsura 2.2.1.1: Sprijin pentru Măsura 2.3.1.3. Asigurarea
care nu pot fi valorificate dezvoltarea cadrului legislativ reprezentarii ministerului si a
Măsura 2.1.2.1. Clarificarea pentru gestionarea siturilor Romaniei la Conventiile din
prevederilor legislative cu privire contaminate domeniul chimicale pentru care
la obligaţiile de raportare Măsura 2.2.1.2: Realizarea de exista stabilite sarcini si
Măsura 2.1.2.2. Asigurarea campanii de instruire și campanii responsabilitati in ROF
actualizării aplicaţiilor software de conștientizare și informare Măsura 2.3.2.1. Coordonarea
Măsura 2.1.2.3. Asigurarea pentru punerea în aplicare a interinstitutionala a aplicarii
instruirii personalului în vederea metodologiei de investigare a prevederilor comunitare – grup
validării corespunzătoare a siturilor potențial contaminate și de lucru interministerial pentru
datelor a celor contaminate, precum și a implementare, promovarea unei
Măsura 2.1.3.1. Achiziția de metodologiei de remediere a platforme pentru schimbul de
echipamente de laborator și de siturilor contaminate informatii pe domeniu, activitatea
teren noi, care să le înlocuiască pe de HD
cele uzate fizic și moral din cadrul Măsura 2.3.2.2. Coordonarea
laboratoarelor ANPM și APM interinstitutionala a aplicarii
Măsura 2.1.3.2. Instruirea prevederilor comunitare – grup
personalului din cadrul de lucru interministerial pentru
laboratoarelor ANPM și APM inspectie si control
pentru operarea echipamentelor Măsura 2.3.2.3. Preluarea celor
și monitorizarea mediului mai bune practici din cadrul UE
Măsura 2.1.3.3. Elaborarea de pentru domeniul chimicale
ghiduri și proceduri privind
analiza, caracterizarea și
încadrarea deșeurilor
28
Indicator de Impact 2.1: Deșeuri – Procentul de conformare cu angajamentele asumate
la nivel național (Valoare referință 13.8% / Ținta 2021: 50%)
• Până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum
50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă
provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în
care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile
menajere;
• Până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni
de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează
deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de
deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări;
• 60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa
naţională;
Impacturi
- din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de
45% şi din 01 ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total
echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa naţională;
- reducerea cantității depozitate de biodeșeuri cu 35 % față de valoarea de
referință (4,80 mil. tone în 1995, țintă 2020: 35 %)
- conformarea depozitelor de deseuri conform Trataulul de Aderare (valori de
referință, 20 municipale, 39 industriale, țintă 100 % în 2020)
Indicator impact 2.2: Situri contaminate – eliminarea suprafețelor contaminate până în
2050
Indicator impact 2.3: Substanțe periculoase – reducerea efectelor negative asupra
mediului si sanatatii umane prin managementul in conditii de siguranta a activitatilor de
producere, comercializare si utilizare a substantelor periculoase (Tinte cf. programului
stabilit de UE)
Rezultat 2.1.2. Întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a
obligaţiilor stabilite prin legislaţia specifică europeană şi naţională (inclusiv Strategia
Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor)
• Indicator de Rezultat: îmbunătăţirea sistemelor de raportare a datelor şi informaţiilor
(Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)
• Indicator de Rezultat: creşterea numărului de raportori şi a calităţii datelor (Valoare
referință 0 / Ținta 2021: 0)
Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și Agențiilor
pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări specifice,
respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor.
• Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren
pentru activități de analiză a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM
Rezultate (Valoare referință 30 / Ținta 2021: 50)
• Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor
ANPM și APM pentru operarea echipamentelor, monitorizarea mediului, respectiv
caracterizarea și încadrarea deșeurilor (Valoare referință 65 / Ținta 2021: 90)
• Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin ghiduri și proceduri a activității de
analiză, respectiv caracterizare și încadrare a deșeurilor în cadrul laboratoarelor
ANPM și APM (Valoare referință 75 / Ținta 2021: 90)
Rezultat 2.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării siturilor contaminate în vederea
reducerii suprafetelor ocupate de situri contaminate
• Indicator rezultat: întărirea capacității administrative a MM de a dezvolta și
implementa politica de gestionare a siturilor contaminate, prin dezvoltarea
metodologiilor privind investigarea și evaluarea poluării și remedierea solului și
subsolului, precum și documentelor necesare pentru punerea în aplicare a regulilor şi
29
a surselor de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul
plăteşte”.
• Indicator rezultat: numar situri investigate/numar de situri remediate (Valoare
referință 0 / Ținta 2021: 100%)
Rezultat 2.3.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea
reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane
• Indicator rezultat: cresterea efectivitatii masurilor de control si o mai buna aplicare a
cadrului legislativ (% conformare in urma măsurilor de control) (Valoare referință 0 /
Ținta 2021: 0)
Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii
alternative pentru utilizarea substantelor periculoase
• Indicator rezultat: Efectivitatea masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului
legislativ (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)
• Indicator rezultat: Indicator de rezultat numar de substante/dosare conform Anexa XV
la REACH, la care a fost participare RO (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)
Țintele marcate cu albastru sunt orientative, pentru exemplificare, fiind necesare în această etapă
pentru testarea aplicației informatice privind managementul strategic la nivelul instituțiilor din
administratia publică centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare.
Resursele bugetare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurilor și atingere rezultatelor și

Strategic (RON) 2019 2020 2021 2022
Îmbunătățirea procesului de
elaborare și coordonare a politicii 129.915 30.613 31.995 33.158 34.148
P 2.1
în domeniul managementului
deșeurilor
Protejarea sănătății umane și a
mediului prin reglementarea 30.331 7.044 7.523 7.765 8.000
P 2.2
măsurilor și acțiunilor privind
gestionarea siturilor contaminate
Protejarea mediului și a sănătății
umane prin reglementarea 112.285 26.922 27.418 28.552 29.392
P 2.3
măsurilor privind gestionarea
unitară substantelor periculoase
Total OS 2 272.530 64.579 66.936 69.475 71.541
Programul 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul

managementului deșeurilor
Justificare
Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare duce la scăderea cantității de deșeuri
eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea
impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a
deșeurilor.
Colectarea separată a deșeurilor asigură un grad mai inalt de valorificare și reciclare, ducând la
scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de
30
materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât
și a celor de gestionare a deșeurilor.
Reciclarea deșeurilor duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor
naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a
activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.
Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de
monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate contribuie la reducerea
impactului asupra mediului și protejarea sănătății populației.
De asemenea, întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin
legislaţia specifică europeană şi naţională va contribui la îmbunătățirea procesului de elaborare și
coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor.
Obiective
În condițiile urmăririi îndeplinirii obiectivelor și țintelor ambițioase stabilte la nivel național, este
necesar ca MM să întreprindă o serie de acțiuni menite în principal să consolideze cadrul legislativ, să
promoveze dezvoltarea cercetării și dezvoltarea de parteneriate și să urmărească implementarea
eficace a politicii la nivel național în domeniul managementul deșeurilor. Programul 2.1 urmărește
îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului
deșeurilor.
Indicator rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control (%)
Descriere
Printre acțiunile vizate de program se numără:
- Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv
PNPGD. Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de
Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru și etapizarea
elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării / monitorizării / evaluării
acestora;
- Elaborarea/modificarea de documente strategice și acte normative, privind:
o Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale, ce vor viza
următoarele aspecte: prevenirea generării deșeurilor; gestionarea datelor și modul de
introducere a datelor;
o Realizare de parteneriate cu ONG, factori interesați pentru realizarea de campanii de
conștientizare;
o Controale tematice în domeniul colectării separate a deșeurilor;
o Susținerea valorificării energetice a deșeurilor;
o Susținerea și dezvoltarea acțiunilor privind compostarea individuală a biodeșeurilor;
o Utilizarea instrumentelor economice pentru stimularea reciclării / valorificării
deșeurilor.
Programul complet include măsuri specifice pe fiecare palier din ierarhia deșeurilor, care sunt
prezentate pe larg în anexă.
Factori de succes
31
2.1.1
Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare.
Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare.
Măsura 2.1.1.3: Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor.
Măsura 2.1.1.4: Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program
strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate.
2.1.2
Măsura 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare
Măsura 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software
Măsură 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor
2.1.3
Măsura 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic
și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM
Măsura 2.1.3.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea
echipamentelor și monitorizarea mediului.
Măsura 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor.
Programul 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și

acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate
Justificare
Gestionarea siturilor contaminate poate conduce la minimizarea efectelor negative prin reducerea
numărului de situri contaminate din România, contribuind astfel la protejarea sănătății umane și
mediului de efectele contaminanților rezultați din activitățile antropice, cu respectarea principiilor
privind dezvoltarea durabilă.
Remedierea siturilor contaminate este una dintre principalele componente ale dezvoltării durabile a
comunităților la fiecare nivel administrativ. Ea poate sta la baza îmbunătățirii condițiilor de mediu,
coeziunii sociale și creșterii economice. În acest sens, se are în vedere introducerea de reglementări
funcționale privind prioritizarea remedierii terenurilor ce ar putea prezenta un risc inacceptabil pentru
sănătatea umană și mediu din cauza moștenirii contaminării ca urmare a activităților industriale
trecute. Aceste terenuri pot fi în proprietate publică sau privată, încă în exploatare (activitate curentă)
sau scoase din uz (activitate trecută), suspecte de a fi „contaminate”. De asemenea, domeniul siturilor
contaminate este guvernat de principiul ”poluatorul plătește”. Ca urmare, rezultatul acestei
metodologii este constituirea unor instrumente legislative, tehnice și economice în domeniul siturilor
contaminate care să stabilească criteriile în baza cărora cineva trebuie să își asume responsabilitatea
unor acțiuni de îndreptare/remediere privind contaminările, conform principiului „poluatorul
plătește”. Realizarea acestor documente va asigura premisele pentru întărirea capacitații
instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru
punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate.
Obiective
Obiectiv Program: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor
privind gestionarea siturilor contaminate
Indicator rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control (%)
32
În cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, a fost aprobată cererea de
finanțare cu titlul“ Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate –
C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21, proiect care își propune ca principal obiectiv întărirea capacității
administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a dezvolta și implementa politica de
gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate, prin elaborarea:
• Metodologiei și conținutului raportului geologic de investigare și evaluare a poluării solului și
subsolului, criteriile și indicatorii de evaluare a poluării mediului geologic;
• Metodologiei de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate, precum și a criteriilor clare
de intervenție pentru acțiunile de remediere (criterii de prioritizare a intervenţiei asupra siturilor
contaminate);
• Metodologiei privind regulile şi sursele de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea
principiului „poluatorul plăteşte”, dar și pentru stabilirea datei până la care statul este responsabil
pentru poluarea solului, subsolului şi a apei subterane, pentru stabilirea procentului de acoperire
de către stat a costurilor privind remedierea siturilor contaminate, respectiv pentru decontarea
activităţilor de remediere a siturilor contaminate.
Realizarea acestor obiective va asigura dezvoltarea sistemelor și standardelor menite să optimizeze
procesul decizional la nivelul MM privind politica în sectorul de situri contaminate. Gestionarea
siturilor contaminate poate conduce la minimizarea efectelor negative prin reducerea numărului de
situri contaminate din România, contribuind astfel la protejarea sănătății umane și mediului de
efectele contaminanților rezultați din activitățile antropice, cu respectarea principiilor privind
dezvoltarea durabilă.
Descriere
Documentele vor fi elaborate în cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020,
prin proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului de a implementa politica
în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21. Acest
proiect care își propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului
Mediului de a dezvolta și implementa politica de gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate, prin
elaborarea metodologiilor care vor conduce la atingerea obiectivelor strategice pe termen scurt,
mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul
investigării și remedierii siturilor contaminate.
Realizarea acestor metodologii în domeniul siturilor contaminate va sprijini și completa cadrul
legislativ existent în acest domeniu constituind acte subsecvente de aplicare a legislației in vigoare și
vor contribui la realizarea pe termen scurt, mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea
pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate, prin
dezvoltarea și aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru investigarea și remedierea siturilor
contaminate. Necesitatea elaborării unor criterii clare de prioritizare (intervenție) pentru acțiunile de
remediere, care să țină cont de condițiile tehnice și fizico-chimice concrete, vor sprijini autoritatea de
reglementare competentă să poată lua decizia de introducere a amplasamentului contaminat într-o
etapă de remediere.
Realizarea acestor metodologii va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a
structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a
legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate.
Campaniile de conștientizare, informare și instruire vor conduce la dezvoltarea abilităților și
cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale (inclusiv a factorilor de decizie
la nivel politic), dar și a personalului din cadrul autorităților publice locale în domeniul situri
contaminate.
33
Factori de succes
MM, prin implementarea proiectului, contribuie la creșterea gradului de responsabilizare a instituțiilor
publice din sistemul național de protecție a mediului fără a afecta dreptul generațiilor viitoare de a
beneficia de resursele economice, sociale și de mediu. Mai mult, activitatea de instruire are în vedere
organizarea campaniilor de conștientizare, informare și instruire cu privire la tematica siturilor
contaminate. Persoanele instruite vor putea utiliza abilitățile și cunoștințele dobândite prin
intermediul metodologiilor elaborate în cadrul acestui proiect atât la direcționarea, dirijarea și
administrarea eforturilor angajaților pentru a atinge obiectivele stabilite, cât și la abordarea
problemelor de mediu în complexitatea lor, la adoptarea unor politici integrate de soluționare a
problemelor de mediu, sociale și economice, la promovarea ecosistemelor sănătoase, la utilizarea
eficientă a resurselor.
2.2.1
Măsura 2.2.1.1. Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate.
2.2.2
Măsura 2.2.1.2. Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a
metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului.
Programul 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind
gestionarea unitară substanțelor periculoase
Justificare
Programul propus urmărește realizarea atribuțiilor MM conform H.G. 19/2017 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative, anume o relansare a
cooperării interministeriale, o simplificare a cadrului legislativ, îmbunătățirea expertizei specialiștilor
implicați în aceste activități.
Obiective
Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară
substantelor periculoase.
Indicator de rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și aplicare a cadrului legislativ
Descriere
Referitor la modificarea cadrului legislativ se vor urmări în principal:
• Modificarea Legii nr.360/2003privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase –
implementarea prevederilor Regulamentelor UE pe domeniul chimicale;
• Modificarea HG nr.658/ 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării
Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene
privind detergenţii – implementare regulament UE;
• Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 477/2009 privind stabilirea dispoziţiilor referitoare la
sancţiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi
restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse
Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93
al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE
a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei.
34
Prin intermediul Mecanismului financiar SEE 2014 au fost asigurate o prima pregatire specifică a
personalului implicat în domeniu din cadrul instituțiilor din coordonarea/subordonarea MM, alte
ministere pe domeniul muncă şi sănătate şi inspectie pe domeniile menționate.
Factori de succes
Bugetul alocat și mărirea numărului de experți în procedurile stabilite.
Comunicarea fluentă și eficientă între autorități în format electronic și nu numai. Schimbul de
informații în mediu organizat în cadrul unei platforme desemnate (de exemplu, Forumul chimicalelor
din România).
2.3.1 Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor

asupra mediului si sanatatii umane
Măsura 2.3.1.1. Revizuirea / inbunătățirea cadrului legislativ

Măsura 2.3.1.2. Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru
aplicarea practica a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor
Măsura 2.3.1.3. Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii
Măsura 2.3.1.4. Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale
pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF
2.3.2 Reducerea utilizării substanțelor periculoase și adoptarea de soluții alternative pentru utilizarea
substanțelor periculoase
Măsura 2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru

interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu,
activitatea de HD
Măsura 2.3.2.2.Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru
interministerial pentru inspectie si control
Măsura 2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE (COM, CONS, ECHA) pentru domeniul
chimicale
35
Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie
Administraţia Naţională de Meteorologie, funcționează în baza Legii 139/2000 privind activitatea de

meteorologie, cu modificările și completările ulterioare, fiind autoritatea tehnică națională în
domeniul meteorologiei şi climatologiei, aflată sub autoritatea Ministerului Mediului.
În conformitate cu Legea 216/2004 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, cu
modificările și completările ulterioare, Administraţia Naţională de Meteorologie desfăşoară activităţi
de interes public naţional și activități de securitate națională, în concordanţă cu recomandările
Organizaţiei Meteorologice Mondiale, având ca scop asigurarea protecţiei meteorologice a vieţii şi a
bunurilor.
Administraţia Natională de Meteorologie este finanţată de la Bugetul de Stat pentru realizarea
următoarelor activităţi de interes naţional:
• Realizarea programului de observaţii si măsurători meteorologice la suprafată şi în altitudine;
• Realizarea schimbului de informaţii meteorologice în timp real şi integrarea în sistemul
international de veghe meteorologica;
• Realizarea prognozelor şi avertizărilor meteorologice în vederea reducerii impactului fenomenelor
meteorologice periculoase asupra populaţiei şi a mediului.
• Administraţia Naţională de Meteorologie desfăşoară de asemenea, conform art. 1 din Legea
216/2004, cu modificările și completările ulterioare, următoarele activitaţi cu specific pentru
apărare si securitate naţională:
• Realizează studii şi cercetări privind identificarea şi evoluţia zonelor vulnerabile la diverse
fenomene meteorologice severe, precum secetă, deşertificare, inundaţii şi altele asemenea,
absolut necesare la elaborarea strategiei naţionale de prevenire şi diminuare a efectelor
schimbărilor climatice;
• Identifică, monitorizează şi analizează situaţiile şi zonele în care este posibil să se intervină activ în
atmosferă în vederea modificării regimului precipitaţiilor atmosferice;
• Elaborează prognoze ale câmpului de poluant în cazul unui accident chimic sau nuclear pentru
asigurarea protecţiei populaţiei.
• Astfel, prin obiectul de activitate, Administrația Națională de Meteorologie asigură la nivel
național și internațional următoarele:
• Supravegherea permanentă a mediului aerian prin observații și măsurători specifice privind
parametri de stare și fenomenele asociate, precum și compoziția chimică a atmosferei;
• Elaborarea si difuzarea de avertizări în situația producerii de fenomene meteorologice
periculoase, potențial provocatoare de pagube, în vederea reducerii și limitării impactului socio-
economic al acestora la nivel național;
• Realizarea Fondului național de date meteorologice și administrarea băncii naționale de date
meteorologice (în România sunt 20 de stații meteorologice cu șiruri de măsurători și observații
zilnice de peste 100 de ani și 160 de stații cu măsurători și observații zilnice de peste 50 de ani);
• Realizarea de studii climatice și de monitorizare a climei în scopul identificării schimbărilor
observate și scenarii de evoluție a climei;
• Realizarea schimbului internațional de date și infomații către organismele internaționale:
Organizația Meteorologică Mondială, Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților
Meteorologici (EUMETSAT) și Centrul European pentru Prognoze de Vreme pe Durată Medie
(ECMWF), Programul Operațional pentru Schimbul Informațiilor de la Radarele Meteorologice din
cadrul Serviciilor Meteorologice Europene (EUMETNET).
36
Dezvoltarea sistemului național de meteorologie
Programul 3.1.
Programul național de meteorologie
Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice
Măsura 3.1.1.2. Realizarea de observații și măsurători meteorologice in reteaua națională
Măsura 3.1.1.3. Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase
Măsura 3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice
Măsura 3.1.1.5. Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetării schimbărilor
climatice
Măsura 3.1.1.6. Asigurarea schimburilor internaționale de date, în conformitate cu obligațiile asumate în
cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET și GMES
Măsura 3.1.1.7. Dezvoltarea de produse și servicii climatice în conformitate cu cadrul GFCS al OMM
Măsura 3.1.1.8. Diseminarea informațiilor meteorologice în vederea fundamentării deciziilor organizațiilor
guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a
dezastrelor naturale

Gradul de realizare a programului meteorologic national (%) (Unitate: % / Valoare
Impacturi
referință: nu este cazul / Țintă 2019: 100 / Țintă 2022: 100)
Rezultat 3.1.1. Realizarea programului național de meteorologie
• Indicator de rezultat: gradul de realizare a prognozelor meteorologice in 24 h (Unitate:
% / Valoare referință: 86,77 / Țintă 2019: 86,77 / Țintă 2022: 86,77 )
• Indicator de rezultat: Gradul de realizare a avertizarilor meteorologice in 24 h (Unitate:
% / Valoare referință: 92,63 / Țintă 2019: 92,63 / Țintă 2022: 92,65)
Rezultate • Indicator rezultat: Mesaje transmise/receptionate in sistemul mondial de veghe
meteorologica (Unitate: Nr. / Valoare referință: 5.497.375 / Țintă 2019: 5.510.000 /
Țintă 2022: 5.570.000)
• Indicator rezultat: Observatii si masuratori meteorologice in reteaua nationala (Unitate:
Nr. / Valoare referință: 24.264.895 / Țintă 2019: 24.270.000 / Țintă 2022: 24.300.000)
• Indicator rezultat: Sinteze, cercetari si studii de fundamentare climatologica (Unitate:
Nr. / Valoare referință: 61 / Țintă 2019: 62 / Țintă 2022: 63)


Strategic (RON) 2019 2020 2021 2022
Programul național de 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344
P 3.1
meteorologie
Total OS 3 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344
37
Programul 3.1: Programul național de meteorologie
Justificare
Programul Meteorologic National cu finanțare de la Bugetul de Stat contribuie la:
• Asigurarea veghei meteorologice – contribuind astfel la susținerea deciziilor organizațiilor
guvernamentale de la nivel central (Preşedinţia României, Secretariatul General al Guvernului
României, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Mediului, Ministerul
Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, etc), regional și local (prefecturi, primării,
etc) privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (secetă, inundații,
alunecări de teren, etc).
• Realizarea schimbului internațional de date și integrarea în sistemul internațional de veghe
meteorologică – prin datele și informațiile furnizate de Administrația Națională de Meteorologie,
este asigurată îndeplinirea de către România a obligațiilor internaționale în calitate de stat
membru cu drepturi depline în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), al
Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), al ECOMET, stat
membru cooperant la ECMWF precum și participarea la realizarea obiectivelor de cercetare-
dezvoltare din cadrul diverselor grupuri de lucru internaționale, în scopul îmbunătăţirii prognozei
numerice a vremii. Totodată, Administrația Națională de Meteorologie asigură participarea la
programul prioritar al Comisiei Europene - Supravegherea Globala a Mediului si Securitate (GMES)
și furnizează în timp real, către Cartierul General NATO date meteorologice de pe teritoriul
României.
Obiective
Obiectivul strategic este reprezentat de dezvoltarea sistemului național de meteorologie, conform
Anexa 2, privind obiectivele strategice si programele.
Descriere
Programul Meteorologic National cu finanțare de la Bugetul de Stat constă în:
Asigurarea veghei meteorologice prin:
• Exploatarea și întreținerea sistemului național de observații meteorologice;
• Exploatarea și întreținerea sistemului național de prognoze și avertizări meteorologice;
• Fundamentarea metodologică a activităților meteorologice operaționale;
• Exploatarea și întreținerea sistemului național de comunicații și informatică.
Administrația Națională de Meteorologie furnizează organizațiilor guvernamentale de la nivel central,
local și regional, informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională și
regională), cât și atenționări/avertizări meteorologice pentru fenomene meteo periculoase (ploi
torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de
caniculă, viscol, etc., precum și informări privind evoluția fenomenului de secetă în România la nivel
național/regional) utilizate în scopul gestionării situațiilor de urgență sau pentru măsuri de prevenire
și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung.
Programul Meteorologic Național derulat de Administraţia Naţională de Meteorologie asigură de
asemenea, datele suport în domeniul schimbărilor climatice și agrometeorologiei pentru Grupul
tehnic de Lucru al Ministerului Mediului, conform obiectivelor Strategiei Naționale de Adaptare la
Schimbările Climatice (2013-2020) în România (HG 529/2013) și a Programului privind schimbările
climatice și o creștere economică verde, cu emisii reduse de carbon (2015), Strategia națională privind
schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon (CRESC) și Planul
naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice.
38
În conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare al Comitetului Național pentru
Combaterea Secetei, Degradării Terenului și Deșertificării din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale, Programul național de veghe meteorologică furnizează date meteorologice și
agrometeorologice în scopul transmiterii de informații de specialitate necesare elaborării de măsuri
pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt și mediu.
Realizarea schimbului internațional de date și integrarea în sistemul internațional de veghe
meteorologică, prin:
• îndeplinirea obligaţiilor internaţionale în calitate de stat membru cu drepturi depline, în
conformitate cu Deciziunea Nr. 1041/ 3 iulie 1948 privind aderarea Romaniei la Conventiunea
Organizatiei Mondiale Meteorologice (OMM):
o transmiterea gratuită în sistemul global de telecomunicaţii meteorologice (GTS) a observațiilor și
măsurătorilor de la 23 de staţii meteorologice din România, precum și a datelor de aerosondaj de
la stația meteorologică București-Băneasa. Participarea României la Convenția Organizației
Meteorologice Mondiale (OMM) este obligatorie având în vedere necesitatea asigurării
schimbului internațional de date și informații meteorologice efectuat între țările membre OMM,
fără de care nu se poate realiza corespunzător activitatea de prognoză și avertizare meteorologică
de către Serviciile Meteorologice Naționale;
o participarea la conferinţe tehnice privind intocmirea planului strategic al Regiunii a VI-a (Europa)
a OMM;
o participarea experților din Administrația Națională de Meteorologie în Comisiile tehnice de
specialitate ale OMM în scopul asigurării dezvoltării domeniului de activitate, după cum urmează:
- Comisia pentru Sisteme de Baza (CBS);
- Comisia pentru Instrumente si Metode de Observatii (CIMO);
- Comisia pentru Stiintele Atmosferei (CAS);
- Comisia pentru Agrometeorologie (CAgM);
- Comisia pentru Climatologie (CCI);
- Comisia pentru Oceanografie si Meteorologie Marina (COMM).
• îndeplinirea sarcinilor în calitate de stat membru cu drepturi depline, in baza Legii 164/2010
pentru aderarea României la Convenția privind crearea unei Organizații Europene pentru
Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) și în conformitate cu rezoluția Consiliului nr.
EUM/C/67/09/Res privind aderarea României la Conventia EUMETSAT:
o Administrația Natională de Meteorologie are acces la toate produsele EUMETSAT care sunt
folosite atât în activitățile operaționale de prognoza vremii și avertizarea fenomenelor meteo
periculoase, agrometeorologie, cât și în elaborarea de studii și cercetări de climatologie,
teledetecție și sisteme geografice informaționale etc.
o Utilizarea datelor satelitare este esențială pentru îmbunatățirea prognozelor meteorologice și
agrometeorologice printr-o monitorizare superioară a sistemelor noroase, precum și realizarea de
studii și cercetări privind impactul schimbării climei în România;
o De asemenea, datele și produsele satelitare permit monitorizarea zonelor potențial afectate de
precipitațiile abundente generatoare de inundații, poluări atmosferice accidentale, secetă,
incendii de pădure, toate acestea acestea fiind folosite la luarea deciziilor în situații de urgență
generate de fenomenele meteo periculoase;
o Importanța datelor meteo satelitare este esentiala și pentru activitatea de asistență
meteorologică aeronautică (civila si militară) având în vedere accesibilitatea lor in timp quasi-real
39
și utilizarea acestora în prognoza aeronautică, fără de care nu se pot desfășura în siguranță
operațiunile de zbor în spațiul aerian al României și întreaga rută de zbor.
• îndeplinirea sarcinilor în calitate de stat membru cooperant la ECMWF, în conformitate cu Legea
549/decembrie 2003 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Romania si Centrul
European de Prognoze Meteorologice pe Durata Medie (ECMWF):
o Administrația Natională de Meteorologie are acces la rezultatele modelelor numerice ECMWF
utilizate în activitatea de prognoză și avertizare meteorologică din cadrul Administrației Naționale
de Meteorologie, precum și la realizarea de studii și cercetări privind impactul schimbărilor
climatice în agricultură și alte sectoare economice (turism, energie, sănătate, etc).
o Pe baza prognozelor și avertizărilor de tip nowcasting elaborate cu ajutorul modelelelor numerice
de la ECMWF se transmit informații foarte utile pentru gestionarea situațiilor de urgență
provocate de fenomenele meteorologice sau hidrologice periculoase (precipitații abundente
generatoare de viituri rapide și inundatii la scară regional și locală, valuri de căldur și frig, etc).
o Estimările meteorologice sezoniere furnizate de ECMWF se folosesc în realizarea estimărilor
privind evoluția fenomenului de secetă pedologică la nivelul regiunilor de interes agricol din
România, aceste informații fiind importante atât pentru factorii decizionali, cât și pentru fermieri
în vederea reducerii efectelor asupra producției agricole.
• alte obligații și angajamente internaționale
o Participarea la realizarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare din consorţiile ALADIN şi COSMO,
în scopul îmbunătăţirii prognozei numerice a vremii;
o Participarea cu date radar din reţeaua naţională în programul OPERA (OPErational Radar) din
cadrul EUMETNET;
o Participarea cu avertizări meteorologice emise la nivel național în Programul European de
alarmare EMMA (Meteoalarm) al EUMETNET;
o Participarea, de la 1 ianuarie 2008, in calitate de membru cu drepturi depline in cadrul ECOMET
(grup de interes economic, creat de serviciile meteorologice ale tarilor din Uniunea Europeana,
care se supune prevederilor acordurilor economice ale Comisiei Europene);
o Cooperarea in cadrul programului prioritar al Comisiei Europene denumit Supravegherea Globala
a Mediului si Securitate (GMES);
o Cooperarea cu serviciile meteorologice din Austria, Franţa, Germania, Republica Cehă şi Ungaria;
o Furnizarea în timp real, la solicitarea primită de la Cartierul General NATO din Germania, a datelor
meteorologice de pe teritoriul României.
Factori de succes
40
3.1.1 Realizarea programului național de meteorologie
Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice.

Măsura 3.1.1.2. Realizarea de observatii si masuratori meteorologice in reteaua nationala.
Măsura 3.1.1.3. Elaborarea de avertizari de fenomene meteorologice periculoase.
Măsura 3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice.
Măsura 3.1.1.5. Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor
climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică
bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului naţional de acțiune pentru
implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările 2016-2020.
Măsura 3.1.1.6. Asigurarea schimburilor internationale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in
cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES.
Măsura 3.1.1.7. Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM.
Măsura 3.1.1.8. Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor
guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a
dezastrelor naturale sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung.
41
Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului,
emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului
a) Calitatea aerului
În România, calitatea aerului este reglementată, în prezent prin Legea 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, care transpune prevederile Directivei 2008/50/CE
privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, ale Directivei 2004/107/CE
privind arseniul, cadmiul, nichelul și hidrocarburile policiclice aromatice în aerul înconjurător și ale
Directivei UE 2015/1480 de modificare a mai multor anexe la Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE
ale Parlamentului European și ale Comisiei prin care se stabilesc normele privind metodele de
referință, validarea datelor și amplasarea punctelor de prelevare pentru evaluarea calității aerului
înconjurător. Prin Legea nr. 104/2011 au fost stabilite la nivel național: 13 aglomerări (definite ca zone
care reprezintă o conurbație cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populaţia
este mai mică decât sau egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a populaţiei pe km2 mai mare
de 3.000 locuitori) și 41 zone de evaluare şi gestionare a calității aerului (respectiv delimitările
administrative ale județelor).
Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) a fost proiectată și echipată în perioada
2004-2009, respectând criteriile comune stabilite la nivel european, prevăzute de directivele
europene din domeniul calității aerului, în scopul asigurării monitorizării calității aerului înconjurător,
în mod unitar, pe întreg teritoriul țării. Reţeaua este formată din 148 de staţii de monitorizare, 41 de
laboratoare de analize şi 41 de centre de colectare şi prelucrare a datelor care funcţionează, la nivel
de judeţ şi al municipiului Bucureşti, în cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului, precum şi cele două
structuri înfiinţate la nivel naţional, Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului şi
respectiv Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului, care funcţionează în cadrul Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului. Totodată, reţeaua integrează şi 110 panouri pentru afişarea datelor privind
calitatea aerului înconjurător în scopul informării publicului.
RNMCA este obiectiv de interes public național și se află în administrarea Ministerului Mediului.
Echipamentele care compun RNMCA sunt înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului, sunt date în administrarea Ministerului Mediului și, prin contracte de comodat, sunt
date spre folosință către agențiile pentru protecția mediului.
Legislația în vigoare privind calitatea aerului, acolo unde se înregistrează depășiri ale valorilor limită,
impune elaborarea de planuri de calitate a aerului, iar conform prevederilor art. . 22 din Legea
104/2011, responsabilitatea pentru elaborarea şi implementarea măsurilor incluse în plan revine
primarilor. Autoritățile locale trebuie să elaboreze planuri de calitate a aerului astfel încât perioada de
depășire să fie cât mai scurtă cu putință. Conform legislației în domeniul calității aerului înconjurător,
autoritatea de mediu este responsabilă cu evaluarea calității aerului, iar autoritățile administrației
publice (primării, consilii județene), precum și titularii de activitate sunt responsabili pentru
elaborarea şi implementarea măsurilor incluse în planul de calitate a aerului și/sau planul de
menținere a calității aerului. Datele de calitate a aerului constituie obligație de raportare la Comisia
Europeană.
Ca urmare a acțiunii cu tema ,,Auditul performanței privind monitorizarea calității aerului și
gestionarea eficientă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, alocate României prin
protocolul de la Kyoto”, efectuată de Curtea de Conturi a României, s-a solicitat elaborarea unui
42
document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite obiective clare,
activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu
atribuții în ce privește calitatea aerului. Este necesară o planificare financiară multianuală care se va
construi pornind de la obiectivele strategice iar alocarea resurselor financiare să se realizeze de către
toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.
De asemenea, s-a solicitat desemnarea la nivel guvernamental a unui organism pentru coordonarea
la nivel național a activităților tuturor autorităților cu atribuții în domeniul calității aerului.
b) Emisii atmosferice
Monitorizarea evoluției emisiilor de poluanți atmosferici în vederea respectării angajamentelor de
reducere a emisiilor având ca ani țintă anul 2020, și respectiv anul 2030 stabilite prin Legea nr.
293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici si respectiv prin Legea
271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe
distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la
Gothenburg la 1 decembrie 1999 și Legea nr. 263/2017 din 20 decembrie 2017 pentru acceptarea
amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a
Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie - 4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării
atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la
reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie
1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei
de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie 2012, la
Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva
la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 se realizează prin
elaborarea şi actualizarea anuală a inventarelor naționale de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot,
compuși organici volatili, amoniac şi particule în suspensie, precum la interval de doi ani şi a
prognozelor naționale de emisii. Inventarele și prognozele de emisii constituie obligație de raportare
la Comisia Europeană si organismele internaționale.
c) Zgomot
Punerea în aplicare a legislației europene în domeniul zgomotului ambiant se realizează cu succes
moderat dar organizarea implementării în viitor a acesteia va necesita schimbări majore legislative din
urmatoarele motive:
• data de 31.12.2018 reprezintă termenul de transpunere în legislația națională a Directivei
2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului;
• după intrarea în vigoare a noii legislații de transpunere a Directivei 2015/996/UE se abrogă toată
legislația națională secundară care face referire la ghiduri de realizare a zgomotului și metode
interimare de evaluare a zgomotului;
• după intrarea în vigoare a noii legislații de transpunere a Directivei 2015/996/UE trebuie asigurat
cadrul legislativ pentru implementarea Directivei 2015/996/UE, prin elaborarea unor noi ghiduri.
• De asemenea, la nivelul Ministerului Mediului trebuie achiziționat un software de cartare a
zgomotului care să conțină metodele comune de evaluare a zgomotului, astfel încât acesta să
poată fi utilizat inclusiv la realizarea unor aspecte de detaliu în noile ghiduri care trebuie elaborate.
43
d) Radioactivitatea mediului
Ţară membră UE începând cu 01.01.2007, România a optat pentru producerea de energie electrică cu
ajutorul centralelor nucleare. Varianta aleasă a fost reactorul de tip CANDU – 6, de 700 MW. În prezent
sunt operaţionale reactoarele nr. 1 şi nr. 2, urmând a ca în viitor să devină operațional și reactorul nr.
3.
De asemenea ciclul combustibilului nuclear în România acoperă mai multe ramuri industriale, precum:
extracţia şi procesarea minereului de uraniu, fabricarea combustibilului nuclear, depozitarea
deşeurilor radioactive şi purificarea apei grele.
Totodată, în țara noastră există două institute de cercetare în domeniul nuclear, care au sau au avut
reactoare nucleare de cercetare: la Măgurele (aflat în proces de dezafectare) şi Colibaşi (operaţional).
Alături de activitatea specifică domeniului nuclear, la nivel național există și alte domenii de activitate
pentru care trebuie luat în considerare și riscul de contaminare a mediului și populației datorat
materialelor radioactive naturale îmbogăţite tehnologic, precum producerea de îngrăşăminte
fosfatice, încălzirea populației prin intermediul termocentralor care folosesc cărbune, prin extracția
de gaze naturale și petrol etc.
Atât ţările vecine, cât și cele mai îndepărtate, dețin și operează o serie de reactoare nucleare care, în
cazul unor eliberări de efluenţi gazoși și/sau lichizi, contaminaţi radioactiv, pot afecta teritoriul
României. Cele mai apropiate fiind centrala nuclearo – electrică de la Kozlodui - Bulgaria, amplasată la
graniţa cu România (jumătate din teritoriul cuprins în zona de influenţă a CNE Kozlodui aflându-se în
România) și centrala nuclearo – electrică de la Paks din Ungaria, ale căror deversări gazoase și/sau
lichide pot afecta direct și țara noastră.
De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că depărtarea față de o centrală nuclearo-electrică care
suferă un accident nuclear nu înseamnă neapărat că norul de poluant nu poate atinge și teritoriul țării
noastre, cele mai recente exemple în acest sens fiind accidentul de la CNE Cernobîl din 1986, respectiv
CNE Fukushima-Daiichi din 2011. În ambele cazuri, condițiile meteo au favorizat dispersia poluanților
atmosferici în întreaga Emisferă Nordică.
Problemele de monitorizare a radioactivității mediului, precum și cele de avertizare/alarmare timpurie
a factorilor de decizie și a populației au căpătat o prioritate deosebită la nivel european și mondial și
implicit în România. Astfel, conform OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și
completările ulterioare, Legii nr. 111/1996 privind privind desfășurarea în siguranță, reglementarea,
autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de
Supraveghere a Radioactivității Mediului și HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de
securitate și siguranță nucleară, RNSRM asigură monitorizarea radioactivității mediului pe teritoriul
României, fiind furnizorul național de date pe acest domeniu, atât în situații normale, cât și în situații
de urgență.
44
Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zomotului ambiant
și a radioactivității mediului
Programul 4.1. Programul 4.2. Programul 4.3.

Calitatea aerului și emisii atmosferice Zgomot ambiant Radioactivitatea mediului
Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei
naționale de monitorizare a calității aerului
(RNMCA), inclusiv extinderea rețelei prin
instalarea de noi stații de monitorizare/puncte de
prelevare pentru măsurări fixe
Măsura 4.1.1.2. Elaborarea și depunerea cererii
de finanțare - POIM- pentru dezvoltarea RNMCA
prin dotarea cu echipamente de monitorizare a Măsuri Programul 4.2.
poluanților atmosferici și instalarea lor în stațiile Măsura 4.2.1.1.
de monitorizare noi și stațiile existente în RNMCA Elaborarea documentație
Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentației necesară pentru
necesare pentru demararea procedurii de demararea procedurii de
achiziție a serviciilor în scopul efectuării de studii achiziție a serviciilor
privind evaluarea calității aerului prin modelarea pentru dotarea cu
dispersiei poluanților în atmosferă software de cartare a
Măsura 4.1.3.1. Elaborarea și depunerea cererii zgomotului, inclusiv
de finanțare - POIM- pentru dezvoltarea unui software GIS aferent
sistem de prognoză a calității aerului pe termen Măsura 4.2.1.2.
scurt Întocmirea documentației
Măsura 4.1.4.1. Elaborarea și depunerea cererii necesare pentru
Măsura 4.3.1.1.
de finanțare - POIM- pentru dezvoltarea unei derularea procedurii de
Pregătirea continuă a
baze de date unice de emisii în conformitate cu achiziție de servicii pentru
RNSRM pentru asigurarea
cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea elaborarea de ghiduri
răspunsului prompt în
poluanților emiși în aer pentru realizarea hărților
situații de urgență
Măsura 4.1.5.1. Elaborarea și depunerea cererii strategice de zgomot prin
Măsura 4.3.1.2.
de finanțare - POCA - pentru Dezvoltarea utilizare de software de
Îmbunătățirea continuă a
capacității Ministerului Mediului privind cartare (evaluare) a
securității cibernetice la
elaborarea politicilor și măsurilor naționale zgomotului
nivelul RNSRM
necesare în vederea respectării angajamentelor Măsura 4.2.1.3.
naționale de reducere a emisiilor de poluanți Întocmirea documentației
atmosferici până în anul 2030 necesare pentru
Măsura 4.1.6.1. Dezvoltarea unui instrument de derularea procedurii de
raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor achiziție de servicii pentru
și programelor și atingerea obiectivelor de mediu elaborarea de ghiduri
conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa pentru realizare prognoze
automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua de reducere a zgomotului
Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre în funcție de tipul de
Comisia Europeana măsură propusă pentru
Măsura 4.1.6.2. Dezvoltarea unui instrument de reducerea zgomotului și
raportare a datelor și a planurilor de calitatea de tipul sursei de zgomot
aerului, în termele stabilite de legislația în vigoare
și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU
de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC
şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului
European privind schimbul reciproc de informaţii
şi raportări
Măsura 4.1.6.3. Organizarea de întalniri cu toate
autoritățile cu responsabilități în domeniul
45
calității aerului, sub coordonarea SGG, în scopul
definirii obiectivelor clare, a activităților
punctuale și a indicatorilor de rezultat. Se va pune
accent pe conștientizarea tutoror autorităților
privind responsabilitățile care le revin în acest
domeniu, precum și necesitatea alocării
resurselor financiare multianuale, de către
fiecare autoritate implicată , pentru realizarea
acestor obiective.
Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de
laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe
cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor
ANPM și APM
Măsura 4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul
laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea
echipamentelor și monitorizarea mediului
Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind
evaluarea calității aerului înconjurător și emisii în
cadrul laboratoarelor ANPM și APM
Măsura 4.1.8.1. Elaborarea documentației
necesare pentru demararea procedurii de
achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare
pentru elaborarea studiului privind reactualizarea
Planului National de Implementare a prevederilor
Conventiei privind poluantii organici persistenti,
adoptata la Stockholm la 22 mai 2001
Măsura 4.1.9.1 Elaborarea documentației
achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare
pentru calcularea bugetului național de azot,
determinarea eficienței utilizării azotului și
surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri
pentru limitarea emisiilor de amoniac
Masura 4.1.10.1. Elaborarea documentației
achiziție pentru realizarea studiului privind
determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice
specifice ecosistemelor de la nivel național,
conform prevederilor Convenției asupra poluării
atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi
(CLRTAP)
Măsura 4.1.11.1. Transpunerea şi preluarea la
termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE
Măsura 4.1.11.2. Crearea cadrului legislativ
pentru aplicarea acordurilor internaţionale din
domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice
46
Număr de zone și aglomerări încadrate în regimul I și în regimul II de gestionare
conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările
ulterioare (Unitate: Nr / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 0)
Număr de aglomerări, drumuri, căi ferate, aeroporturi și porturi pentru care se
elaborează hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru gestionarea
Impacturi
zgomotului (Unitate: Nr / Țintă 2019 / 2022: 20 aglomerări, 3326 Km de drumuri,. 482
Km de cai ferate, 11 aeroporturi și 3 porturi)
Număr de județe cu capacitate de avertizare/alarmare în timp real privind nivelul de
radioactivitate al mediului (Unitate: Nr / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă
2022: 0)
Rezultat 4.1.1. Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională
conform cerințelor din legislația națională care transpune prevederile legislației
europene în vigoare
• Indicator rezultat: Gradul de monitorizare îmbunătățită a calității aerului la nivelul
autorităților publice responsabile, inclusiv prin extinderea rețelei prin dotarea cu noi
stații fixe (Unitate: Nr / Valoare referință: 86 / Țintă 2019: 86 / Țintă 2022: 100)
Rezultat 4.1.2. Studii privind evaluarea calității aerului prin modelarea dispersiei
poluanților în atmosferă, în toate zonele și aglomerările
• Indicator rezultat: Gradul de realizare a reevaluării area încadrării zonelor și
aglomerărilor în regimuri de evaluare a calității aerului. (Unitate: % / Valoare
referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 0)
Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de
luare a deciziilor de către autoritățile publice cu responsabilități în domeniu și pentru
creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității aerului
• Indicator rezultat: Gradul de realizare al prognozelor de calitate a aerului pe termen
scurt și mediu (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 0)
Rezultat 4.1.4. Bază unică de date privind inventarierea poluanților emiși în aer
conformă cu cerințele Directivei INSPIRE
• Indicator rezultat: Gradul de integrare într-o singură bază națională de date, a
informațiilor furnizate/colectate pe diferite categorii de instalații și operatori
Rezultate economici (așa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor
către CE) (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 0)
Rezultat 4.1.5. Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de
poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2016/2284/CE, precum și prin Protocolul
Gothenburg revizuit
• Indicator rezultat: Gradul de realizare a prognozelor naționale de emisii de poluanți
atmosferici având ca an țintă, anul 2030 și pe cât posibil 2050 (Unitate: % / Valoare
referință: - / Țintă 2019: 50 / Țintă 2022: 100)
Rezultat 4.1.6. Asigurarea raportării datelor și a planurilor de calitatea aerului, în
termele stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU
de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi
Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări
Document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite
obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise
pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea aerului. Documentul va
conține o planificare financiară multianuală care se va construi pornind de la obiectivele
strategice iar alocarea resurselor financiare să se realizeze de către toate autoritățile cu
atribuții în domeniul calității aerului.
• Indicator rezultat: Raportarea anuală privind evaluarea calității aerului înconjurător
și prezentarea informațiilor privind planurile de calitatea aerului (Unitate: Nr. /
Valoare referință: 1 raport anual / Țintă 2019: 1 raport anual / Țintă 2022: 1 raport
anual)
47
Alocarea resurselor financiare de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității
aerului și îndeplinirea responsabilităților în domeniul calității aerului.
Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din
cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul
efectuării și derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului
înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea și validarea
datelor privind calitatea aerului înconjurător.
• Indicator rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren
pentru activități de evaluare a calității aerului înconjurător și emisii în cadrul
laboratoarelor ANPM și APM (Unitate: % / Valoare referință: 30 / Țintă 2019: 30 /
Țintă 2022: 50)
• Indicator rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM
și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului (Unitate: % /
Valoare referință: 65 / Țintă 2019: 65 / Țintă 2022: 90)
• Indicator rezultat: Gradul de documentare prin proceduri a activității de evaluare a
calității aerului înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Unitate:
% / Valoare referință: 75 / Țintă 2019: 75 / Țintă 2022: 90)
Rezultat 4.1.8. Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care
trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții
organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr.
850/2004 privind poluanții organici persistenți
• Indicator rezultat: Gradul de realizare al Planului Național de Implementare a
prevederilor Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm
la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850
administrația publică centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare.

Strategic (RON) 2019 2020 2021 2022
Calitatea aerului și emisii 240.259 55.795 59.588 61.509 63.367
P 4.1
atmosferice
P 4.2 Zgomot ambiant 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182
P 4.3 Radioactivitatea mediului 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455
Total OS 4 310.923 72.205 77.114 79.600 82.005
48
Programul 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice
Justificare
Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului
(RNMCA) este obiectiv de interes public național, aflată în administrarea Ministerului Mediului.
RNMCA include instrumente de prelevare şi măsurare amplasate în puncte fixe şi echipamente de
laborator aferente acestora, precum şi echipamente necesare colectării, prelucrării, transmiterii
datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător. Prin măsurile aferente
programului propus în PSI se urmărește asigurarea funcționării RNMCA precum și achiziția de
echipamente noi.
Conform art. 7 lit. f) din Legea nr. 104/2011, Ministerul Mediului organizează şi coordonează la nivel
național evaluarea şi gestionarea calității aerului înconjurător, inclusiv prin asigurarea elaborării de
studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a
regimurilor de gestionare şi contribuţiilor surselor naturale la depășirea valorilor-limită,
De asemenea este necesară dezvoltarea unui sistem de previzionare a calității aerului pe termen scurt
și mediu în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice cu atribuții în
domeniu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a calității aerului.
Îndeplinirea obiectivelor de mediu, cum ar fi standardele de calitate a aerului necesită punerea în
aplicare a mai multor opţiuni stricte de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici cu un impact
economic mai mare. În acest context, raportul cost-eficenţă al măsurilor şi atingerea obiectivelor de
mediu sunt criterii majore de evaluare a strategiilor de reducere. Elementele cheie în dezvoltarea
oricărei strategii de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici sunt pe lângă aspectele de cost,
disponibilitatea datelor fiabile şi coerente privind inventarele şi prognozele naționale de emisii de
poluanţi atmosferici.
Prognozele de emisii sunt importante pentru politica de mediu, atât pentru a evalua eficacitatea
strategiilor de reducere cât şi pentru a determina respectarea în viitor a legislaţiei de mediu.
Se crează condiţiile îndeplinirii obligaţiilor de raportare asumate la nivel internaţional şi european şi o
sursă de informaţii corecte necesare elaborării unor documente şi stabilirii unor măsuri strategice în
vederea protecţiei mediului şi a sănătăţii umane împotriva efectelor dăunătoare ale poluării aerului.
Obiective
Îmbunătățirea reglementării si monitorizării realizării măsurilor pentru asigurarea îndeplinirii
obiectivelor de calitate a aerului si a celor pentru limitarea si controlul emisiilor de poluanți
atmosferici, precum și creșterea nivelului de evaluare a calității aerului la nivel național, având ca an
țintă anul 2019 ????, respectiv 2022.
Descriere
Prin măsurile aferente îndeplinirii obiectivului de program se urmăresc atingerea următoarelor
rezultate:
• Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform cerințelor din
legislația europeană
• Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în toate zonele
și aglomerările
• Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către
autoritățile publice cu atribuții în domeniu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a calității
aerului
• Bază unică de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă cu cerințele Directivei
INSPIRE
49
• Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite
prin Directiva 2016/2284/CE, precum și prin Protocolul Gothenburg revizuit
• Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin
Directiva 2008/50/CE.
Elaborarea unui document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite
obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise pentru fiecare
dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea aerului. Este necesară o planificare financiară
multianuală care se va construi pornind de la obiectivele strategice iar alocarea resurselor financiare
să se realizeze de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.
Factori de succes
Ministerul Mediului si Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin realizarea măsurilor care
conduc la îndeplinirea obiectivului de program.
Pentru îndeplinirea cu succes a programului este necesară asigurarea implementării proiectului
finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 4 - Protecția mediului
prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor
poluate istoric - Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității
aerului la nivel național.
4.1.1 Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform cerințelor din
legislația europeană
Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv
extinderea rețelei prin instalarea de noi stații de monitorizare/ puncte de prelevare pentru măsurări fixe
Măsura 4.1.1.2. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM-pentru dezvoltarea RNMCA prin dotarea
cu echipamente de monitorizare a poluanților atmosferici și instalarea lor în stațiile de monitorizare noi și
stațiile existente în RNMCA
4.1.2 Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în toate zonele
și aglomerările de la nivel național
Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în
scopul efectuării de studii privind evaluarea calității aerului prin modelarea dispersiei poluanților în atmosferă
4.1.3 Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către
autoritățile publice cu atribuții în domeniu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a calității
aerului
Măsura 4.1.3.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare -POIM- pentru dezvoltarea unui sistem de
prognoză a calității aerului pe termen scurt
4.1.4 Bază unică de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă cu cerințele Directivei
INSPIRE
Măsura 4.1.4.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM- pentru dezvoltarea unei baze de date
unice de emisii în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer
4.1.5 Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite

prin Directiva 2016/2284/CE precum și prin Protocolul Gothenburg revizuit
Măsura 4.1.5.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA - pentru Dezvoltarea capacității
Ministerului Mediului privind elaborarea politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării
angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030
50
4.1.6 Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin
Directiva 2008/50/CE
Măsura 4.1.6.1. Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor și a planurilor de calitatea aerului, în
termele stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare
a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc
de informaţii şi raportări
Măsura 4.1.6.3. Organizarea de întalniri cu toate autoritățile cu responsabilități în domeniul calității aerului,
sub coordonarea SGG, în scopul definirii obiectivelor clare, a activităților punctuale și a indicatorilor de
rezultat
4.1.7 Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM și Agențiilor
pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării și derulării de către acestea a
programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial
Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic
și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM
Măsura 4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea
echipamentelor și monitorizarea mediului
Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind evaluarea calității aerului înconjurător și emisii în cadrul
laboratoarelor ANPM și APM
4.1.8 Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare
pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la
Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici
persistenți
Măsura 4.1.8.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru
realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de
Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai
2001
4.1.9 Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de
azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac
Măsura 4.1.9.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru
realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței
utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac
4.1.10 Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform
prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)
Masura 4.1.10.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru
realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel
național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi
(CLRTAP)
4.1.11 Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice
Măsura 4.1.11.1. Transpunerea la termen în legislaţia naţională a legislaţiei UE

Măsura 4.1.11.2. Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii
aerului şi emisiilor atmosferice
51
Programul 4.2: Zgomot ambiant
Justificare
Directiva 2002/49/CE privind evaluare și gestionarea zgomotului ambiant, transpusă în legislaţia
naţională prin HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, stabilește cadrul general pentru punerea în aplicare a Directivei
2002/49/CE în România.
Odată cu transpunerea în legislația națională și a Directivei 2015/996/UE, va crește calitatea datelor
rezultate ca urmare a rezultatelor hărților strategice de zgomot precum și gradul de comprabilitate a
acestora la nivelul statelor membre UE, dar pregătirea noului cadru legislativ necesar punerii în
aplicare a Directivei 2015/996/UE va necesita un efort tehnic și administrativ din partea Ministerului
Mediului pe o perioadă comprimată de timp în 2017-2020. Astfel, pentru a elimina obstacolele care
pot conduce la o întărziere a aplicării directivei 2015/996/UE în România, la nivelul MM este necesar
să se:
• achiziționeze software de cartare zgomot care să conțină metode comune de evaluare a
zgomotului;
• realizeze Ghiduri de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare
(evaluare) a zgomotului;
• realizeze un model de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu prevederile
directivei 2015/996/EU;
• realizeze Ghiduri de elaborare a planurilor de acțiune
Obiective
Îmbunătățirea reglementării măsurilor de gestionare și evaluare a zgomotului ambiant.
Descriere
Elaborarea documentaţiei pentru achiziționarea software de cartare zgomot și elaborarea ghidurilor
de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare (evaluare) a zgomotului.
Etapele pentru realizarea programului propus sunt:
1. achiziționarea software de cartare zgomot;
2. realizarea modelului de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu prevederile
directivei 2015/996/EU;
3. elaborare Ghiduri de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare
(evaluare) a zgomotului;
4. Realizare Ghiduri de elaborare a planurilor de acțiune.
Factori de succes
52
1.2.1 Îmbunătățirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant
Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor
pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent
Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru
elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare
(evaluare) a zgomotului
elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură
propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot
Programul 4.3: Radioactivitatea mediului

Justificare
Asigurarea unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali și internaționali
(Comisia Europeană, Agenția Internațională de Energie Atomică), precum și a populației cu privire la
radioactivitatea factorilor de mediu, permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp
util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos
pentru populația României.
Obiective
Dezvoltarea și optimizarea Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului în scopul
susținerii răspunsului adecvat în situații de accident nuclear sau urgență radiologică, care are ca țintă
finală protejarea populației expuse la radiații:
• 16,71% din populația României locuiește în județele cu risc crescut de contaminare în cazul unui
accident nuclear la CNE Cernavoda sau CNE Kozlodui
• 100 % din populația României locuiește în zone care pot fi afectate de accidente nucleare
transforntaliere (ex. accidentul de la CNE Cernobîl sau cel de la CNE Fukushima-Daiichi) și/ sau
urgențe radiologice, inclusiv atacuri teroriste.
Descriere
Programul își propune asigurarea echipamentelor necesare operării RNSRM, a instruirii personalului
din cadrul rețelei în vederea monitorizării radioactivității mediului în situații normale și de urgență,
precum și conectarea sistemului informatic aferent RNSRM la Sistemul Național de Securitate
Cibernetică (SNSC).
În acest sens sunt necesare efectuarea următoareleor etape:
• Modernizarea RNSRM prin reparare, up-gradare și achiziționare de echipamente noi, necesare
monitorizării:
o up-grade / înlocuire hardware și software pentru stațiile automate;
o up-grade-ul sistemului de comunicații aferent stațiilor automate de monitorizare a radioactivității
mediului (aer, apă) prin asigurarea unei comunicații prin VPN securizat, respectiv comunicație
satelitare prin STS;
o up-grade / înlocuire hardware și software a sistemului de management a stațiilor automate de
monitorizare;
o up-grade / înlocuire hardware și software pentru echipamentele de laborator și autolaborator;
53
o achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și
moral din cadrul RNSRM;
• Extinderea RNSRM în alte locații, prin achiziționarea și amplasarea de stații automate de
monitorizare a radioactivității mediului
• Instruirea personalului din cadrul RNSRM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea
mediului
• Elaborarea de proceduri privind monitorizarea radioactivității factorilor de mediu în cadrul
RNSRM
• conectarea sistemului informatic aferent RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică
(SNSC)
Factori de succes
• Optimizarea calității informației publice pusă la dispoziție de către RNSRM prin afișarea în timp
real a informațiilor privind radioactivitatea mediului
• Creșterea securității sistemului – 110 rețele VPN securizat prin STS și rețele securizate de
transmisii de date satelitare pentru stații automate de monitorizare (apă și aer)
• Creșterea capacității administrative – 420 utilizatori instruiți
• Creșterea interoperabilitatii sistemelor informatice – minum 10 servicii web de interoprabilitate
cu următoarele sisteme: SIM, data.gov.ro, geportal.gov.ro, CNCAN, IGSU-MAI, MapN, EURDEP.
• Optimizarea răspunsului la sitații de urgență - 38 laboratoare (1 laborator național de referință și
37 laboratoare locale) capabile să participe la monitorizarea radioactivității factorilor.
i. Asigurarea echipamentelor necesare și a personalului instruit în vederea monitorizării

radioactivității mediului în situații normale și de urgență
Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență
Măsura 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM
54
Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și
managementul eficient al riscului de accidente industriale
a) Emisii industriale
Directiva 2010/75/UE acordă autorităților competente pentru protecția mediului responsabile cu
emiterea autorizației integrate de mediu suficientă flexibilitate în ceea ce privește stabilirea valorilor
limită de emisie, însă valorile limită de emisie stabilite trebuie să garanteze că, în condiții normale de
funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile. În
acest scop, autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea autorizației
integrate de mediu poate stabili valori limită de emisie care sunt diferite de nivelurile de emisie
asociate celor mai bune tehnici disponibile în ceea ce privește valorile, perioadele de timp și condițiile
de referință aplicate, atât timp cât, prin rezultatele monitorizării emisiilor, se poate demonstra, că
emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile.
Pentru a ţine cont, de anumite circumstanțe specifice în care aplicarea nivelurilor de emisie asociate
celor mai bune tehnici disponibile ar conduce la costuri disproporţionat de mari faţă de beneficiile
aduse mediului, autoritățile competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea
autorizaţiei integrate de mediu, conform art. 15 alin. (5) din Legea nr. 278/2013 ar trebui să fie în
măsură să stabilească valorile limită de emisie mai puțin stricte, care se abat de la nivelurile respective.
Astfel de măsuri trebuie să fie pe deplin justificate și să se bazeze pe o evaluare care să țină seama de
criterii suficiente, clare și bine definite. Valorile limită de emisie stabilite în Legea nr. 278/2013 nu
trebuie să fie depășite, nu trebuie să se producă nicio poluare semnificativă și trebuie atins un nivel
ridicat de protecție a mediului în întregul său.
În acest sens, la nivelul Statelor Membre este oportun să se elaboreze „politici și ghiduri”, măsuri de
punere în aplicare a prevederilor Directivei 2010/75/UE, care vor contribui la argumentarea deciziilor
de aplicare a derogărilor privind stabilirea valorilor limită de emisie în anumite circumstanțe.
Stabilirea regulilor general obligatorii pe categorii de activităţi este necesară pentru îndeplinirea
obligaţiei autorității publice centrale pentru protecția mediului, în speță Ministerul Mediului, de a
stabili reguli general obligatorii, în conformitate cu prevederile art. 17 al Legii nr. 278/2013 privind
emisiile industriale.
Regulile general obligatorii constau în valori limită de emisie sau alte condiţii, stabilite cel puţin la nivel
de sector de activitate, luând în considerare evoluţia celor mai bune tehnici disponibile si asigurând o
abordare integrată şi un nivel ridicat de protecţie a mediului, echivalent celui care poate fi atins prin
stabilirea, în autorizaţia integrată de mediu, a unor condiţii individuale corespunzătoare fiecărei
instalaţii.
Regulile general obligatorii se bazează pe cele mai bune tehnici disponibile, fără a recomanda
utilizarea unei tehnici sau tehnologii specifice, și se actualizează având în vedere evoluția BAT-urilor.
În cadrul autorizației integrate de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate
include cerinţe pentru anumite categorii de instalaţii, de instalaţii de ardere, de instalaţii de incinerare
a deşeurilor sau de instalaţii de coincinerare a deşeurilor, în cadrul unor reguli general obligatorii, fără
a aduce atingere obligaţiei de a deţine o autorizaţie.
România are deja un sistem de autorizare integrată de mediu pe baza BAT, înainte de intrarea în
vigoare a Directivei IED, prin aplicarea BAT caz cu caz, fără a recomanda utilizarea unei tehnici sau
tehnologii specifice. Dezvoltarea unui sistem de autorizare integrată de mediu care să se bazeze și pe
utilizarea regulilor general obligatorii ar contribui la o abordare unitară în procesul de reglementare a
instalațiilor aparţinând aceluiaşi sector de activitate.
În acest sens, este necesar să se realizeze un studiu în care pentru o anumită categorie de activităţi să
se stabilească regulile general obligatorii care s-ar putea aplica întregului sector precum şi reguli
55
general obligatorii care să se axeze pe problemele cheie de mediu ale sectorului în cauză cu
respectarea cerințelor din legislația specifică în vigoare.
Regulile general obligatorii se vor stabili luând în considerare faptul că aplicarea acestora în cadrul
unor instalaţii date trebuie să asigure o abordare integrată şi un nivel ridicat de protecţie a mediului
echivalent cu acela care s-ar atinge prin aplicarea Concluziilor BAT caz cu caz, corespunzător fiecărei
instalaţii.
b) Instrumente UE de performanță de mediu: EMAS și Eticheta UE Ecologică
In conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.
1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul comunitar de management de
mediu şi audit (EMAS), cu modificările ulterioare (denumit Regulamentul EMAS III) și ale
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE
ecologică, Statele Membre trebuie să asigure promovarea sistemului UE de management de mediu şi
audit (EMAS), precum şi a sistemului de acordare a etichetei UE ecologice.
Abordarea credibilă şi riguroasă a îmbunătățirii performanței de mediu a organizațiilor prin
participarea voluntară la EMAS se realizează prin implementarea la nivelul organizației a unui sistem
de management de mediu operațional bazat pe performanta, transparența şi credibilitate, principii
care pot fi realizate de orice tip de organizație din toate sectoarele de activitate, publice sau private.
Eticheta UE ecologică se acordă în baza unui set de criterii, care analizează impactul produsului sau al
serviciului asupra mediului pe tot parcursul ciclului sau de viață. Prin aplicarea etichetei UE ecologice
pe produse/servicii, operatorii economici vor putea oferi consumatorilor un indiciu fiabil pentru a
identifica cu ușurință produsele cu o bunǎ performanţǎ ecologicǎ disponibile pe piaţǎ. Produsele
etichetate ecologic pot avea un impact semnificativ în orientarea pieţei către o dezvoltare durabilă.
c) Managementul eficient al riscului de accidente industriale
Pentru a preveni accidentele majore care ar putea rezulta din anumite activităţi industriale în care
sunt implicate substanţe periculoase sau amestecuri ale acestora şi de a limita consecinţele unor astfel
de accidente, pentru sănătatea umană şi pentru mediu, printr-o abordare secvenţială a nivelului de
control, respectiv cu cât cantitatea de substanţă este mai mare, cu atât regulile sunt mai stricte,
operatorul are obligaţia să ia toate măsurile necesare, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare,
pentru a preveni accidentele majore şi pentru a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane
şi asupra mediului.
Pentru a se asigura o mai bună protecție a zonelor rezidențiale, a zonelor de utilitate publică
considerabilă și a mediului, inclusiv a zonelor de interes natural deosebit sau deosebit de vulnerabile,
este necesar ca, în cadrul politicilor de amenajare a teritoriului sau în cadrul altor politici relevante
puse în aplicare în statele membre, să se asigure distanțe adecvate între asemenea zone și
amplasamente care prezintă astfel de pericole, iar, acolo unde sunt vizate amplasamente deja
existente, să se pună în aplicare, dacă este necesar, măsuri tehnice suplimentare, astfel încât riscul
pentru persoane sau pentru mediu să fie menținut la un nivel acceptabil. La luarea deciziilor ar trebui
să se țină seama de suficiente informații despre riscuri și de recomandările tehnice privind aceste
riscuri.
56
Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente
industriale
Programul 5.1. Programul 5.2.

Controlul poluării industriale Managementul accidentelor industriale
Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare
pentru derularea procedurii de achiziție de servicii Măsuri Programul 5.2.
pentru cel de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației
pentru implementarea unitară a legislației UE din necesare pentru derularea procedurii de achiziție
domeniul emisiilor industriale IED de servicii pentru realizarea de studii pentru
Măsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare elaborarea ghidurilor privind distanţele de
pentru derularea procedurii de achiziție de servicii securitate adecvate şi efectul domino şi ghid
pentru organizare evenimente privind diseminarea la privind aplicarea Directivei Seveso III pentru
nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite sectorul deşeuri
produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE
de management de mediu si audit (EMAS)

Consolidarea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului de
reglementare a activităților din domeniul privind prevenirea și controlul poluării
Impacturi
industriale și prevenirea accidentelor industriale majore (Unitate: % / Valoare referință: 0 /
Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 20)
Rezultat 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a
autorităților pentru protecția mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE
în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
• Indicator rezultat: Elaborarea de studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea
unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED (Unitate: Nr. / Valoare
Rezultat 5.1.2. Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în
Rezultate rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor.
• Indicator rezultat: organizarea de campanii de informare si conștientizare. (Unitate:
Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 2 / Țintă 2022: 4)
Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților
pentru protecția mediului în domeniul SEVESO.
• Indicator rezultat: Ghid privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi
ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri (Unitate: Nr. /
Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 1 / Țintă 2022: 1)

57

Strategic (RON) 2019 2020 2021 2022
P 5.1 Controlul poluării industriale 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455
Managementul accidentelor 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
P 5.2
industriale
Total OS 5 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182
Programul 5.1: Controlul poluării industriale

Justificare
Prin programului propus în PSI pentru domeniul privind controlul poluării se urmărește îmbunătățirea
reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării,
precum și promovarea instrumentelor UE privind performanța de mediu în rândul organizațiilor,
producătorilor si consumatorilor.
Incurajarea participării voluntare a organizaţiilor la EMAS și Eticheta UE Ecologică reprezintă un
element al strategiei pentru protecţia mediului la nivel european.
Obiective
Îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire şi control integrat al
poluării și promovarea instrumentelor UE privind performanța de mediu în rândul organizațiilor,
producătorilor si consumatorilor, având ca ani țintă anul 2022.
Descriere
Se estimează că rezultatele de program să contribuie la atingerea obiectivului programului din
domeniul controlul poluării, concretizate prin realizarea de studii privind orientări/ghiduri pentru
implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED, precum si organizarea
de campanii de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu.
Factori de succes
5.1.1 Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția

mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării
Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii
pentru cel de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din
domeniul emisiilor industriale IED
5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor,

producătorilor si consumatorilor
organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite
produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS).
58
Programul 5.2: Managementul accidentelor industriale
Justificare
Prin programului propus în PSI pentru domeniul privind managementul accidentelor industriale se
urmărește îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire a
accidentelor majore care ar putea rezulta din anumite activităţi industriale în care sunt implicate
substanţe periculoase sau amestecuri ale acestora, prin elaborarea de ghiduri. Scopul principal al
elaborarii ghidurilor îl constituie o amenajare eficientă a teritoriului, armonizarea la nivelul întregului
teritoriu a politicilor economice, sociale si de protecția mediului stabilite la nivel national şi local
pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale tării, urmărindu-se cresterea coeziunii
și eficienţei relațiilor economice şi sociale dintre acestea. Toate acestea trebuiesc privite în contextul
prevenirii accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase sau amestecuri ale acestora
specificate în anexa I a Legii 59/2016, şi de limitare a consecinţelor unor astfel de accidente pentru
sănătatea umană şi mediu.
Obiective
Îmbunătățirea reglementării măsurilor pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate
substanțe periculoase, precum şi pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane şi
asupra mediului, prin realizarea de ghiduri necesare implementării unitare a legislației UE în domeniul
SEVESO, având ca ani țintă de realizare anul 2019, respectiv 2022.
Descriere
Se estimează că rezultatele de program să contribuie la atingerea obiectivului programului din
domeniul privind managementul accidentelor industriale, concretizate prin realizarea de studii pentru
elaborarea ghidurilor privind distanțele de securitate adecvate și efectul domino în contextul
implementării eficientă a legislației UE din domeniul SEVESO III.
Factori de succes
5.2.1 Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția

mediului în domeniul SEVESO
realizarea de studii privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea
Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri
59
Obiectivul Strategic 6: Legislație orizontală și infrastructura pentru informații
spațiale
a) Răspunderea de mediu
Prevenirea şi repararea, în cea mai mare măsură posibilă, a prejudiciilor aduse mediului contribuie la
realizarea obiectivelor şi la aplicarea principiilor politicii comunitare în domeniul mediului. Directiva
2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în
legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului a fost transpusă de România prin OUG
nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea
prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19 din 2008, cu modificările şi completările
ulterioare.. Prevenirea şi repararea prejudiciilor aduse mediului trebuie corelat pentru aplicare în
conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” prevăzut de OUG nr. 195 din 2005 privind protecţia
mediului, cu modificările şi completările ulterioare.
Principiul fundamental este cel potrivit căruia operatorul a cărui activitate a cauzat un prejudiciu
asupra mediului sau o ameninţare iminentă de producere a unui asemenea prejudiciu trebuie să
răspundă financiar. Astfel, operatorii sunt determinaţi să adopte măsuri şi să dezvolte practici menite
să diminueze riscurile de producere a unor asemenea evenimente, astfel încât să se reducă expunerea
la riscurile financiare asociate dezvoltării unor activităţi cu impact asupra mediului. Drept urmare este
necesară dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind raspunderea de mediu.
b) Aplicarea legislației EIA/SEA
În contextul adoptării Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană (CE) și România, și a
îndeplinirii condiționalităților orizontale ex-ante, CE a evidențiat calitatea nesatisfăcătoare și lipsa
abordării unitare a evaluării rapoartelor privind evaluarea impactului asupra mediului (RIM) din cadrul
procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) derulate de către Autoritățile Competente
pentru Protecția Mediului.
Planul de acțiune anexă la Acordul de Parteneriat este proiectat pentru a răspunde la neîndeplinirea
criteriului "Măsuri de formare profesională și difuzare de informații pentru personalul care participă
la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA" a condiționalității ex-ante orizontale Legislația
de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment - EIA) și
evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) - Existența unor măsuri de
aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA.
Planul de acțiune privind condiționalitatea generală ex-ante EIA/SEA se află într-o etapă avansată de
implementare, dar nu este finalizat, fiind nevoie de încheierea implementării celor două proiecte de
asistență tehnică al căror obiectiv este formarea autorităților competente și implicate în punerea în
aplicare a Directivelor EIA/SEA și elaborarea a 7 ghiduri privind implementarea legislației EIA.
c) Infrastructura pentru informații spațiale
Cu toate că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei până în
prezent, niciunul dintre termenele prevăzute de aceasta nu au fost respectat. Legăturile dintre
diferitele etape fac ca acest lucru să aibă un impact cumulativ, deoarece, chiar și în cazurile în care
progresele înregistrate într-o etapă ulterioară sunt promițătoare, acestea vizează un număr de seturi
de date spațiale mai scăzut decât cel preconizat.
Domeniul de aplicare al directivei include o gamă largă de date spațiale, care sunt gestionate de un
număr mare de autorități publice de la nivel național, regional și local.
Politica naționala în domeniul datelor referitoare la schimbul de date este foarte variată și eterogene,
continuând să avem probleme în acest domeniu. Politicile reflectă flexibilitatea amplă a abordărilor
60
prevăzute în directivă, variind de la accesul și utilizarea libere și deschise, la recuperarea integrală a
costurilor, la creșterea veniturilor și la diverse tipuri de parteneriate public-privat.
Toate seturile de date spațiale care se încadrează în cele 34 de teme de date spațiale ar fi trebuit să
fie identificate, documentate și puse la dispoziție online prin intermediul serviciilor până în decembrie
2013.
În ceea ce privește furnizarea de date, datele cele mai relevante din punctul de vedere al mediului (în
special datele care fac obiectul anexei III) nu sunt încă accesibile (termen-limită 2013). Din acest motiv,
realizarea etapei de transformare a acestor date în date interoperabile (termen-limită 2020) este mult
îngreunată.
Până în decembrie 2013, MM ar fi trebuit să dispună de servicii online pentru căutarea, vizualizarea și
descărcarea tuturor seturilor de date spațiale documentate pe care le deține.
Accesibilitatea generală a seturilor de date spațiale prin servicii de vizualizare și de descărcare este
foarte scăzută (1 singur set de date are serviciu de vizualizare și descărcare).
Transformarea datelor spațiale pentru a respecta modelele de date comune este cea mai dificilă
sarcină, termenul de finalizare fiind până în 2020 astfel ca în prezent există 1 singur set de conform.
Alte motive pentru deficiențele de punere în aplicare:
• întârzierile referitoare la transpunerea și crearea unei structuri de coordonare fară personalitate
juridică.
• criza economică și presiunea asupra bugetului național au avut, de asemenea, un impact asupra
alocării investițiilor inițiale necesare (în domeniul dezvoltării infrastructurii informatice și al
competențelor tehnice din administrații)
• coordonarea, clarificarea și stabilirea priorităților insuficiente la nivel național între autoritățile
relevante, în special între cele responsabile pentru datele privind mediul (de exemplu,
identificarea seturilor de date minime necesare);
• complexitatea tehnică a interoperabilității normelor și ghidurilor de punere în aplicare care
impun aplicarea unor instrumente și competențe informatice adesea absente.
Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale
Programul 6.2. Programul 6.3.
Programul 6.1.
Aplicarea eficientă a legislației Infrastructura pentru informații
Răspunderea de mediu
EIA/SEA spațiale
Măsura 6.2.1.1. Formarea
Măsuri Programul 6.1. autorităților competente de
Măsura 6.1.1.1. Întocmirea mediu şi a celor implicate în
Măsura 6.3.1.1. Întocmirea
documentației necesare pentru punerea în aplicare a Directivelor
documentației necesare pentru
derularea procedurii de achiziție EIA/SEA la toate nivelurile
derularea procedurii de achiziție
de servicii pentru realizarea de relevante, pe baza Strategiei și
de servicii și produse pentru
studiului necesar identificarii planului elaborate prin asistența
realizarea serviciilor și a seturilor
formelor de garanţie financiară şi JASPERS în anul 2013 și cu
de date spațiale, precum și a
a măsurilor necesare dezvoltării sprijinul Programul Operaţional
metadatelor aferente în
ofertei de instrumente financiare, Asistenţă Tehnică (POAT), în două
conformitate cu normele de
privind răspunderea în domeniul cicluri (2014-2016 și 2017-2020) -
aplicare ale Directivei INSPIRE
mediului proiectul ”Formarea profesională
a personalului autorităților
competente pentru protecția
61
mediului privind evaluarea
impactului asupra mediului și
evaluarea de mediu pentru
perioada 2014-2020”
Măsura 6.2.1.2. Aprobarea
ghidurilor EIA elaborate de
JASPERS prin ordin de ministru
Măsura 6.2.1.3. Elaborarea de noi
ghiduri pentru aplicarea legislației
EIA proiectul ”Elaborarea
ghidurilor necesare îmbunătățirii
capacității administrative a
autorităților pentru protecția
mediului în scopul derulării
unitare a procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului
(EGEIA)”, cod SIPOCA 19

Legislație orizontală - Răspunderea de mediu; Aplicarea unitară și eficientă a legislației
EIA/SEA
Impacturi Număr de servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de
aplicare ale Directivei INSPIRE (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă
2022: 21)
Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară
şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea
în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și
revizuirea garanției.
• Indicator rezultat: Existenta formelor de garantie financiara si a Metodologiei de
calcul și revizuire a acesteia privind raspunderea de mediu.
Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția
mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la
Rezultate EIA și SEA.
• Indicator rezultat: Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului,
Autorități de Management (AM), Organisme Intermediare (OI) (Unitate: Nr / Valoare
referință: 0 / Țintă 2018: 401 / Țintă 2021: Total personal)
Rezultat 6.3.1. Infrastructura ministerului mediului pentru informații spațiale realizată în
conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE
• Indicator rezultat: Servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu
normele de aplicare ale Directivei INSPIRE (Unitate: % / Valoare referință: - / Țintă
2019: 10 / Țintă 2022: 100)
impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt 219.779(000 Lei).
62

Strategic (RON) 2019 2020 2021 20222
P 6.1 Răspunderea de mediu 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Aplicarea eficientă a legislației 191.407 78.542 30.135 41.197 41.533
P 6.2
EIA/SEA
Infrastructura pentru informații 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755
P 6.3
spațiale
Total OS 6 219.779 85.131 37.172 48.460 49.016
Programul 6.1: Răspunderea de mediu

Justificare
Elaborarea studiului privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare
dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv
elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției va contribui la
respectarea cerințelor prevazute de art. 33 din OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de
mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19
din 2008, cu modificările şi completările ulterioare . Prevenirea şi repararea, în cea mai mare măsură
posibilă, a prejudiciilor aduse mediului contribuie la realizarea obiectivelor şi la aplicarea principiilor
politicii comunitare în domeniul mediului.
Obiective
Identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente
financiare, în scopul garantării obligaţiilor operatorilor, prevăzute de O.U.G. nr. 68 din 28 iunie 2007
privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului.
Descriere
Elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării
studiului privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării
ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea
Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției și urmărirea derulării acestuia.
Factori de succes
Realizarea Studiului privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare
elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției va contribui la aplicarea
legislației din domeniul protecției mediului cu privire la răspunderea de mediu.
63
6.1.1 Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare
elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției
realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării
ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului.
Programul 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

Justificare
Programul contribuie la soluționarea problemelor semnalate anterior prin următoarele măsuri:
• Măsura 1: Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare
a Directivelor EIA/SEA;
• Măsura 2: Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (acțiune finalizată
în 2016)
• Măsura 3: Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA(acțiune în derulare estimată
a fi finalizată în martie 2019 în urma implementării proiectului „ELABORAREA GHIDURILOR
NECESARE ÎMBUNĂTĂȚIRII CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE A AUTORITĂȚILOR PENTRU PROTECȚIA
MEDIULUI ÎN SCOPUL DERULĂRII UNITARE A PROCEDURII DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI (EGEIA)”, COD SIPOCA 19, My SMIS 118157
Obiectiv
• Aplicarea legislației EIA/SEA
• Număr persoane instruite din autoritățile de mediu cu privire la ghidurile metodologice aplicabile
etapelor procedurii EIA elaborate în cadrul proiectul 151
• Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016)
• Elaborarea a 7 ghiduri EIA noi, instruirea a 135 de persoane din autorități de mediu, informare
prin diseminarea 425 de persoane din autorităţi publice centrale sau locale, în scopul
conștientizării complexității informațiilor necesare exercitării atribuţiilor şi răspunderilor specifice
în domeniul protecţiei mediului, în procesul de luare a deciziei în colaborare cu autoritățile de
mediu dar și în scopul cunoașterii cerințelor obligatorii pentru elaborarea corectă și unitară a
documentației în vederea asigurării unei calități corespunzătoare necesare actului decizional.
Aceste autorități sunt: Primării-prin Direcțiile de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Institutul
Național de Sanatate Publica, Direcțiile de sănătate publică; Inspectoratul General pentru Situatii
de Urgenta, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență; ANAR si Administrațiile Bazinale
de Apă, reprezentanți ai ANANP precum și consultanți/elanoratori ai documentațiilor de mediu
(RIM).
Descriere
Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea
eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA se realizează printr-un pachet
de 3 acțiuni care asigură îndeplinirea condiționalității ex-ante 6 din planul de acțiune anexă la Acordul
de parteneriat Comisia Europeana-Romania:
• Proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția
mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada
2014-2020”, cod 3.1.011. finalizat ciclul I , urmează inițierea demersurilor pentru realizarea ciclului
II.
64
• Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (îndeplinit)
• Proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților
pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 (proiect în derulare se estimează finalizarea în martie 2019)
Factori de succes
Pentru îndeplinirea cu succes a programului, în ceea ce privește măsurile de aplicare eficace a
legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA, este necesară asigurarea
implementării celor două proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, cod 3.1.011 și cod
SIPOCA 19. Pentru realizarea acțiunilor și îndeplinirea indicatorilor de program/proiect, este necesară
urgentarea acțiunilor care conduc la realizarea în integralitate a planului de acțiune privind
condiționalitatea generală ex-ante EIA/SEA.
6.2.1 Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin

implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA
Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a
Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența
JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-
2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru
protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-
2020”
Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru
Măsura 6.2.1.3 Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA - proiectul ”Elaborarea ghidurilor
necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării
unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19
Programul 6.3: Infrastructura pentru Informații Spațiale

Justificare
Directiva INSPIRE, transpusă în legisalţie naţională prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind
instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată, stabilește
acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de
guvernare în interiorul statelor membre și între acestea.
Astfel, pentru a elimina obstacolele privind partajarea datelor spaţiale, MM, conform Hotărârii
Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice,
precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor
necesare pentru punerea în comun a acestora, are obligaţia să:
• să pună în aplicare servicii online interoperabile care să permită căutarea, vizualizarea și
descărcarea datelor spațiale;
• să organizeze și să publice treptat date spațiale în conformitate cu modelele de date comune
pentru o mai mare interoperabilitate și o productivitate îmbunătățită.
Obiective
Realizarea Infrastructurii ministerului mediului pentru informații spațiale realizată în conformitate cu
normele de aplicare ale Directivei INSPIRE, seturi de date spațiale și servicii interoperabile până în
2020.
65
Descriere
Elaborare documentaţie pentru achiziționarea echipamentelor informatice necesare în vederea
realizării arhitecturii pentru infrastructura de date spațiale, a realizării și stocării seturilor de date
spațiale și a aplicațiilor informatice care asigură funcționalitatea serviciilor facilitate de rețea și a
serviciilor de date spațiale, precum și asigurarea întreținerii acestora.
Etapele pentru realizarea programului propus sunt:
1. identificarea datelelor spațiale relevante pentru politicile de mediu și politicile și acțiunile care au
un impact asupra mediului, în conformitate cu temele enumerate în anexele laOG nr.4/2010,
republicată;
2. documentarea datelor spațiale, astfel încât acestea să poată fi accesate pe internet, împreună cu
informații despre aspecte precum sursa lor, acoperirea geografică, calitatea și condițiile de
utilizare, în conformitate cu specificațiile privind metadatele;
3. punerea în serviciilor online interoperabile care să permită căutarea, vizualizarea și descărcarea
datelor spațiale, în conformitate cu specificațiile privind serviciile de rețea
4. organizarea și publicarea pâna în 2020 a datelor spațiale în conformitate cu modelele de date
comune pentru o mai mare interoperabilitate și o productivitate îmbunătățită.
Factori de succes
MM, prin realizarea infrastructurii de date spațiale, contribuie la realizarea infrastructurii naționale
pentru informații spațiale și implicit la nivel european. Accesul mai eficient la informații va duce la
servicii de guvernare electronică mai ieftine și de mai bună calitate pentru cetățeni și autorități,
îmbunătățind astfel transparența prin utilizarea datelor privind mediul. Aceasta contribuie la crearea
unei baze de cunoștințe îmbunătățite pentru elaborarea de politici, luarea de decizii și punerea în
aplicare, reducerea costurilor și îmbunătățirea calității evaluărilor (de exemplu, în domeniul
evaluărilor impactului de mediu și al gestionării riscurilor).Totodată, se va realiza și o mai bună
cooperare între autoritățile publice și între diferite sectoare (de exemplu, amenajarea teritoriului,
transportul, agricultura și mediul), reducerea costurilor.
6.3.1 Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată in conformitate cu

normele de aplicare ale Directivei INSPIRE
Măsura 6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și
produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în
conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE
66
Obiectivul Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)
provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea
la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare
Schimbările climatice se manifestă în sine prin procese lente și evenimente extreme, de multe ori
localizate, care pot afecta toate aspectele vieții oamenilor. Sprijinirea unei economii aflate în
schimbare implică un nivel mai bun de pregătire, a societății. Prevenirea efectelor adverse într-un mod
eficient ar putea să fie obținută printr-o comunicare îmbunătățită, printr-o alertă timpurie și prin
diseminarea informațiilor. Trebuie să fie dezvoltate metode adecvate de comunicare, în mod
continuu, pentru a asigura faptul că se interacţionează cu toți actorii relevanți într-un mod eficient.
Un astfel de proces necesită îmbunătățirea capacității tuturor părților interesate de a trata aspectele
legate de schimbările climatice și creșterea gradului de conștientizare la toate nivelurile administrative
naționale și locale și ale sectorului privat. Un astfel de proces necesită de asemenea identificarea
grupurilor vulnerabile și proiectarea mijloacelor de comunicare adecvată pentru gestionarea acestora.
Al cincilea raport al IPCC publicat în anul 2014 a scos în evidență influența factorului uman în
modularea regimului climatic, punctând faptul că încălzirea accelerată a climatului este datorată
îndeosebi creșterii concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, generată de activitatea umană.
Schimbările climatice recente au un impact pe scară largă asupra sistemelor naturale și umane.
Perioada 1986-2005 a fost cu aproximativ 0,61°C mai caldă decât perioada 1850-1900. Încălzirea
sistemului climatic este fără echivoc, iar din 1950, multe dintre schimbările observate sunt fără
precedent a lungul deceniilor. Emisiile totale de gaze cu efect de seră au continuat să crească în
perioada 1970-2010, cu creșteri absolute mai mari între 2000 și 2010, în ciuda unui număr tot mai
mare de politici de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. În anul 2010 emisiile totale de GES au
ajuns la aproximativ 49 Gt de CO2 echivalent. Datorită efectelor secundare asociate schimbărilor
climatice, apar o serie de riscuri: riscuri privind sănătatea și mijloacele de trai ale oamenilor,
evenimentele meteorologice extreme, insecuritatea alimentară și apă, pierderea ecosistemelor și a
biodi-versității. Raportul este prezentat ca o sinteză a celor mai noi date și metodologii în domeniu,
fiind elaborat de către 259 autori proveniți din 39 de țări. De menționat este faptul că, față de raportul
anterior elaborat în anul 2007, rezoluția modelelor climatice utilizate este mult mai bună, de 50 km,
comparativ cu rezoluția grosieră utilizată în raportul din 2007 (110 km). Acest aspect determină o mai
bună estimare a evoluției globale a climatului atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Al
Cincilea Raport Global de Evaluare (AR5) publicat de IPCC oferă o actualizare a cunoştinţelor cu privire
la aspectele ştiinţifice, tehnice şi socio-economice ale schimbărilor climatice. Raportul este compus
din trei rapoarte ale grupului de lucru şi un raport de sinteză (SYR), care au fost adoptate şi aprobate
până la sfârşitul lunii octombrie 2014, traducerea şi distribuirea lor fiind finalizate în luna martie 2015.
Printre cele mai recente lucrări elaborate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice
(IPCC) se numără: Raportul special privind gestionarea riscului de catastrofe şi evenimente extreme în
sensul adaptării la schimbările climatice şi Surse de energie regenerabilă şi diminuarea schimbărilor
climatice.
Aşa cum rezultă din analizele realizate de Direcția Generală Schimbări Climatice a Comisiei Europene,
evenimentele meteorologice extreme vor fi tot mai frecvente, cu intensitate crescută şi, prin urmare,
va creşte riscul asociat al producerii unor daune semnificative. Evenimentele meteorologice şi
hidrologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, seceta şi inundaţiile devin tot mai frecvente sau mai
intense.
La nivel european, adaptarea la schimbările climatice a fost deja integrată generalizat în legislaţia UE
în sectoare precum apele maritime, silvicultură şi transport; şi în importante instrumente de politică,
precum apele interioare, biodiversitatea , migraţia şi mobilitatea.
67
Sub imperiul unor fenomene naturale extreme înregistrate în România în primul deceniu al acestui
secol (ex. inundaţii, secetă, temperaturi extreme și altele asemenea), Guvernul României a adoptat în
2008 Ghidul privind Adaptarea la Schimbările Climatice, pentru a spori gradul de conştientizare şi
pentru a recomanda măsuri de adaptare la schimbările climatice în diverse sectoare.
Totodată, pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de schimbări climatice, actuala Strategie este
supusă unui triplu proces de extindere, consolidare ,și operaţionalizare ca urmare a necesității de
reconsiderare a provocărilor actuale ale impactului schimbărilor climatice. În contextul extinderii
provocărilor pentru mediu, România și-a asumat angajamentul tranziției la o creștere economică
verde, bazată pe emisii reduse de carbon, care împreună cu măsurile de reducere a gazelor cu efect
de seră și cu cele de adaptare la efectele schimbărilor climatice, au devenit o prioritate națională.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în
conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât
și cele viitoare
Programul 7.1.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Măsura 7.1.1.1 Deblocarea situației privind raportările aferente sectorului utilizarea terenurilor, schimbarea
folosinței terenurilor și silvicultură (LULUCF), conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 525/2013
Măsura 7.1.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul
autorităților publice responsabile
Măsura 7.1.1.3. Asigurarea elaborării documentelor aferente studiilor specifice domeniului schimbări
climatice
Măsura 7.1.1.4. Asigurarea creării cadrului legislativ, instituțional și procedural și transpunerea la nivel
național a următoarelor acte legislative europene:
- Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a
Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii
investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814
- Regulamentul (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră
de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de
respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 525/2013;
- Regulamentul (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor
rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură
în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr.
525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE;
- Regulamentul (UE) nr. 1999/2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice;
- Regulamentului (UE) nr. 631/2019 privind stabilirea standardelor de performanță privind emisiile de
CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi post 2020;
- Cat si a urmatoarelor propuneri legislative, dupa trecea acestora de Trialog si adoptare:
- Propunerea de regulament de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru
vehiculele grele noi;
- Propunerea de regulament de modificare a Regulamentului (UE) 757/2015 pentru a ține seama în mod
corespunzător de sistemul global de colectare a datelor în ceea ce privește datele referitoare la
consumul de păcură al navelor;
- Comunicarea Comisiei Europene privind O planetă curată pentru toți O viziune europeană strategică pe
termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al
impactului asupra climei
Măsura 7.1.1.5. Asigurarea analizei si preluarii/nepreluarii observatiilor si modificarilor transmise de
Comisia Europeană pe Planurile Nationale Integrate Energie – Schimbari Climatice (PNIESC) elaborate
conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1999/2018.
68
Măsura 7.1.1.6. Asigurarea elaborarii legislatiei subsecvente aferente Legii nr. 14/2019 pentru stabilirea
cadrului legal, instituţional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea
efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte
angajamentele Comunităţii prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020.
Măsura 7.1.1.7. Asigurarea participarii la grupurile de lucru pentru implementarea măsurilor prevăzute în
H.G. nr.87/2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în
ceea ce privește combustibilii alternativi.
Gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin pachetul energie – schimbări climatice

Impacturi
(%)
Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
• Indicator rezultat 1: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în
2020) – valoare estimată pentru România in 2021;
• Indicator rezultat 2: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie
(ținta 24% în 2020) - valoare estimată pentru România in 2021: 24%
Rezultate • Indicator rezultat 3: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de
referință (ținta : scădere cu 19 % în 2020) - valoare estimată pentru România in 2021:
19 %; nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta
scăderea cu 20% în 2022)- 47,73% față de 1990.
Valoarea pentru 2022- 118.408,79ktCO2 echiv. Conform scenariului WEM- cu
masurile existente.

Strategic (RON) 2019 2020 2021 2022
Reducerea emisiilor de gaze cu 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152
P 7.1
efect de seră
Total OS 7 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152
Programul 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Justificare
Politicile și planurile de acțiune naționale pentru reducerea emisiilor de GES reprezintă un element
principal în limitarea efectelor schimbărilor climatice asupra mediului, economiei și societății.
Pentru România, o oportunitate majoră de a sprijini o evoluţie cu emisii reduse de dioxid de carbon și
mai rezilientă la efectele schimbările climatice pentru economia sa este noua regulă legată de
fondurile UE, care încurajează proiectele și investițiile compatibile cu politicile schimbărilor climatice.
Deoarece multe politici și măsuri referitoare la reducerea emisiilor GES implică unele costuri
economice mai mari și necesită schimbarea numeroaselor aspecte legate de sistemele existente de
producție și consum, există multe dificultăți în adoptarea obiectivelor de reducere reale. În același
timp, există și avantaje economice majore pentru adoptarea imediată a acțiunilor necesare pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru introducerea elementelor caracteristice unei
economii cu un consum redus de carbon. Un aspect important, reducerea emisiilor GES, contribuie la
îmbunătățirea calității aerului, a sănătății oamenilor, securității energetice și altele asemenea și oferă
diferite oportunități legate de piețele energiei.
69
Accentul principal al strategiei de reducere a GES din următorii 5-10 ani ar trebui să fie pus pe eficiența
energetică. Energia regenerabilă ar putea să joace un rol mai important pe termen lung, pe măsură ce
costurile măsurilor de implementare scad și pe măsură ce sunt implementate şi acţiunile necesare
pentru echilibrarea sistemului electroenergetic. Ar trebui observat că investițiile, odată implementate,
vor aduce de asemenea beneficii pe termen mediu și lung, precum:
• Crearea de locuri de muncă în economie;
• Creșterea încasărilor la buget din taxe;
• Scăderea balanței de cont curent prin reducerea importurilor de resurse de energie ca urmare a
producerii de energie regenerabilă la un nivel superior; și
• Reducerea așteptată a emisiilor GES are costuri dar care contribuie la o economie durabilă.
Obiective
o Indicator rezultat 1: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020) – valoare
estimată pentru România 16 %
o Indicator rezultat 2: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie
o (ținta 24% în 2020) - valoare estimată pentru România 24%
o Indicator rezultat 3: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta :
scădere cu 19 % în 2020) - valoare estimată pentru România 19 %
Descriere
Programul include o serie de măsuri care includ:
• Imbunătățirea capacității autorităților centrale și locale de mediu în vederea evaluării calității
procesului de elaborare și implementare a planurilor de management a ariilor protejate, inclusiv
în administrarea situațiilor cauzate de perturbări naturale și antropice.
• Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM,
precum si remunerarea suficientă salarială a personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în
domeniu.
• Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice.
• Furnizarea de cunoștințe tehnice si de sprijin economic pentru noile instrumente pentru a stimula
industria să reducă emisiile GES.
• Cercetari pentru utilizarea proiecțiilor la scară regională și locală ale modelelor climatice globale,
în copul furnizării unor evaluări mai localizate a efectelor climatice în diferite regiuni, permițând
operatorilor instalațiilor de gestionare a deșeurilor să analizeze vulnerabilitatea activității lor la
socurile climatice viitoare.
• Realizarea de studii privind instrumentele economice în scopul evaluării gradului în care acestea
susțin cu succes principiul “poluatorul plateste”.
• Organizarea, la nivelul României, de conferințe/ programe de calificare privind „bunele practici”
în strategiile de gestionare a deșeurilor adresate operatorilor sistemelor de gestionare a
deșeurilor și funcționarilor din cadrul autorităților locale.
Factori de succes
Implicarea instituţiilor la toate nivelurile și a actorilor privați în activițățile de reducere a emisiilor GES,
precum şi creşterea gradului de conştientizare în rândul reprezentanţilor acestor instituţii cu privire la
efectele schimbărilor climatice şi responsabilitatea acestora în combaterea lor sunt de cea mai mare
importanţă pentru succesul programului.
70
71
7.1.1 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Măsura 7.1.1.1 Deblocarea situației privind raportările aferente sectorului utilizarea terenurilor, schimbarea
folosinței terenurilor și silvicultură (LULUCF), conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 525/2013
Măsura 7.1.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul
autorităților publice responsabile
Măsura 7.1.1.3. Asigurarea elaborării documentelor aferente studiilor specifice domeniului schimbări
climatice
Măsura 7.1.1.4. Asigurarea creării cadrului legislativ, instituțional și procedural și transpunerea la nivel
național a următoarelor acte legislative europene:
- Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a
Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii
investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814
- Regulamentul (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră
de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de
respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a
- Regulamentul (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor
rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură
în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr.
525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE;
- Regulamentul (UE) nr. 1999/2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice;
- Regulamentului (UE) nr. 631/2019 privind stabilirea standardelor de performanță privind emisiile de
CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi post 2020;
- Cat si a urmatoarelor propuneri legislative, dupa trecea acestora de Trialog si adoptare:
- Propunerea de regulament de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru
vehiculele grele noi;
- Propunerea de regulament de modificare a Regulamentului (UE) 757/2015 pentru a ține seama în mod
corespunzător de sistemul global de colectare a datelor în ceea ce privește datele referitoare la
consumul de păcură al navelor;
- Comunicarea Comisiei Europene privind O planetă curată pentru toți O viziune europeană strategică pe
termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al
impactului asupra climei
Măsura 7.1.1.5. Asigurarea analizei si preluarii/nepreluarii observatiilor si modificarilor transmise de Comisia
Europeană pe Planurile Nationale Integrate Energie – Schimbari Climatice (PNIESC) elaborate conform
prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1999/2018
Măsura 7.1.1.6. Asigurarea elaborarii legislatiei subsecvente aferente Legii nr. 14/2019 pentru stabilirea
cadrului legal, instituţional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului
statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele
Comunităţii prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020
Măsura 7.1.1.7. Asigurarea participarii la grupurile de lucru pentru implementarea măsurilor prevăzute în H.G.
nr.87/2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea
ce privește combustibilii alternativi
72
Obiectivul Strategic 8: Consolidarea capacității instituționale
Ministerul Mediului este organizat și funcționeză în baza HG nr. 19/2017 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative. Rolul principal al
Ministerul Mediului este de reglementare şi promovare a politicilor publice în domeniul mediului.
Principalele probleme care trebuie rezolvate în vederea întăririi capacităţii instituţionale a MM sunt
următoarele:
• Dificultăţi în atragerea şi reţinerea personalului de valoare în minister din cauza insuficientei

motivări (salariaţii nu se simt apreciaţi și stimulați în mod adecvat în activitatea complexă pe care
o desfăşoară, fapt care se leagă în mod strâns de slaba motivare a muncii, respectiv cu cât
aprecierea de care se bucură salariaţii este mai scăzută cu atât aceştia se simt mai puţin motivaţi;
discrepanţe între salariile acordate în sistemul public, astfel încât de anumite facilităţi beneficiază
doar o parte dintre angajaţii din instituţiile publice (tichete de masă, indemnizaţii de dispozitiv,
alocaţii pentru hrană, stimulente, bufet de incintă, abonamente transport, etc.);
• Salarizarea personalului este inegală la nivelul instituțiilor domeniului (MM și instituții afiliate):
diferenţă mare de salarizare pentru acelaşi volum și complexitate a muncii);
• Insuficiente programe de pregătire profesională a personalului MM și instituțiilor afiliate.
• Domeniul de activitate al MM este foarte complex din punct de vedere al terminologiei de
specialitate, de natura tehnică (terminologia diferă chiar de la sector la sector: apa, deşeuri, aer,
etc). Volumul mare de activităţi derulate la nivel european şi internaţional presupune elaborarea
majorităţii documentelor bilingv, ceea ce implică, uneori, sprijin autorizat prin încheierea de
contracte cu firme de specialitate;
• Personal insuficient la nivelul unor direcţii din minister; volumul de muncă este mare şi personalul
este suprasolicitat (fiecare funcţionar fiind nevoit să rezolve mai multe probleme în acelaşi timp,
cu termene foarte scurte);
• Schimbările frecvente în cadrul MM și a instituțiilor afiliate (schimbari interne – separarea
Ministerului Apelor și Pădurilor, sau externe – revenirea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării –ARBDD în subordinea MM)
• Termenele foarte scurte în care este necesară realizarea şi finalizarea unor documente, precum şi
suprapunerea cu alte activităţi, conduce la necesitatea efectuării de ore suplimentare, în special
pentru direcţii care centralizează date şi documente din toate direcţiile de specialitate ale MM.
Studiul Academiei Române3 relevă numărul relativ redus de programe bugetare care au primit
finanțare prin Legea bugetului de stat (perioada 2004-2015). S-a constatat că la începutul perioadei
analizate, la nivelul MM-MAP erau finanțate doar 2 programe bugetare. Treptat numărul acestora a
crescut, ajungând la 6 programe în anii 2014 si 2015. Sumele alocate finanțării acestor progame au
fost egale, de cele mai multe ori cu bugetul total al ministerului. Gradul de bugetare pe programe a
înregistrat valori foarte ridicate, în cei mai mulți ani fiind egal cu 100%.
Studiul Acamiei Române indică și faptul că bugetul de stat și-a crescut ponderea în finantarea MM-
MAP de la 81,4% în anul 2004 la 98,2% în anul 2015, concomitent cu eliminarea creditelor exteme
dintre sursele de finanțare, începând cu anul 2010. Fondurile exteme nerambursabile au finanțat circa
8,57% din bugetul MM-MAP în anii 2008 si 2009, însă au scăzut la doar 0,8% în anul 2015. Veniturile
proprii au început să finanțeze o parte din activitatea MM_MAP începând cu anul 2010, însă ponderea
lor în totalul bugetului ministerului este modestă, atingând valoarea maximă de 13% în anul 2013.
Gradul de realizare a bugetului definitiv aferent alocărilor de la bugetul de stat pentru MM MAP a fost
ridicat la începutul perioadei analizate (2004-2015), cu un maxim de 99,6% în anul 2004, după care a
3
Studiul privind gradul de implementare a PSI și a bugetării pe programe, Academia Română, 2017. Date
cumulate pentru MM și MAP.
73
avut tendința de scădere, valoarea sa oscilând, după anul 2009, în jurul pragului de 90% +- 5%.
Reducerea nivelului acestui indicator se apreciază nefavorabil, semnificând existența unor rezerve pe
linia utilizării eficiente a resurselor alocate.
Consolidarea capacității instituționale
Programul 8.1.
Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul
protecției mediului
Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de
politici și nevoile de implementare a PSI
Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice
Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional.
Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate
Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație; selectarea,
angajarea și menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației
Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea de programe de instruire a personalului
Măsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului
Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in
domeniul protectiei mediului
Măsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și
planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor
înregistrate prin PSI
Măsura 8.1.2.3. Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte
normative
Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului
Măsura 8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative
și dezvoltarea capactății instituționale
Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin structurile sale
Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate
Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru
Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi
străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU
Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru
Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice
74
Încrederea (internă și externă) în instituțiile și acțiunile MM (Unitate: % / Valoare
referință: n.a. / Țintă 2018: 60 / Țintă 2021: 60)
Gradul de realizare a bugetului ministerului (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă
Impacturi
2018: 0 / Țintă 2021: 0)
Diferența între bugetul aprobat la 1 ianuarie și bugetul rectificat la 31 decembrie
(Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)
Rezultat 8.1.1: Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate
înbunătățită
• Indicator rezultat: Nr. de schimbări anuale în structura funcțională (Unitate de
măsură: nr. / Valoare de referință: max. 2 / Țintă 2018: max. 1 / Țintă 2021: max.1)
• Indicator rezultat: % index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile
afiliate (Unitate de măsură: % / Valoare de referință: 0.93 / Țintă 2018: 0.93 / Țintă
2021: 0.93)
• Indicator rezultat: % plecări (transferuri, detașări, încetari ale raportului de serviciu)
ale angajaților MM din totalul angajaților (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă
2018: 0 / Țintă 2021: 0)
Rezultat 8.1.2: Creșterea capacității de formulare și implementare a politicilor de mediu
• Indicator rezultat: Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale
bugetului de stat (Unitate: Nr./an / Valoare referință: 30 / Țintă 2018: 25 / Țintă 2021:
Rezultate
25)
• Indicator rezultat: Procent de inițiative legislative aprobate din totalul inițiativelor
legislative ale MM/an (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2020: 0)
Rezultat 8.1.3: Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM
• Indicator rezultat: Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al
MM (Unitate: % / Valoare referință: 20 / Țintă 2018: 17 / Țintă 2021: 15)
• Indicator rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM (Unitate: Lei / Valoare
Rezultat 8.1.4: Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii
Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului
Mediului
• Indicator rezultat: % personal MM care a participat la pregătirea și exercitarea
Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene
Țintele sunt orientative, pentru exemplificare, fiind necesare în această etapă pentru testarea
aplicației informatice privind managementul strategic la nivelul instituțiilor din administratia publică
centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare.

Strategic (RON) 2019 2020 2021 2022
Consolidarea capacității 259.445 79.153 53.954 62.532 63.806
administrative de management și
P 8.1
implementare a politicilor în
domeniul protecției mediului
Total OS 8 259.445 79.153 53.954 62.532 63.806
75
Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a
politicilor în domeniul protecției mediului
Justificare
Programul își propune să contribuie la rezolvarea problemelor mai sus identificate printr-o serie de
măsuri care vizează consolidarea capacității instituționale a MM și instituțiilor afiliate.
Obiectiv
Programul 8.1 vizează Consolidarea capacității administrative de management și implementare a
politicilor în domeniul protecției mediului a MM și a instituțiilor afiliate.
Descriere
Programul 8.1 este dedicat MM și instituțiilor afiliate și include măsuri care vizează:
• Îmbunătățirea stabilității funcționale și structurale a MM și a instituțiilor afiliate
• Creșterea capacității de formulare și implementare a politicilor de mediu
• Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM
Rezultat 8.1.1 Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită
Indicatori rezultat:
• Nr. de schimbări anuale în structura funcțională

• % index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate (valoare de referință =
2014)
Rezultat 8.1.2: Creșterea capaciății de formulare și implementare a politicilor de mediu
Indicator rezultat:
• Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale bugetului de stat

• Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM
• Indicator rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM
Rezultat 8.1.4: Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în
Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului
• % personal MM care a participat la pregătirea și exercitarea Președintiei României la

Consiliul Uniunii Europene Factori de succes
Succesul implementării programului depinde într-o măsură semnificativă de stabilitatea adminitrației
în ansamblu și la nivelul MM și de stadiul îndeplinirii reformelor la nivelul administrației publice
centrale. Implementarea de succes a programului va genera alături de alte beneficii îmbunătățirea
procesului de elaborare și urmărire a politicilor publice din domeniul protecției mediului și utilizarea
mai eficace a fondurilor de la bugetul de stat.
76
8.1.1 Rezultat 8.1.1. Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită
Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de
politici și nevoile de implementare a PSI.
Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice.
Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operaționale
Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate.
Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație.
Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului.
Măsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului
8.1.2 Creșterea eficacității de formulare și implementare a politicilor de mediu
Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in

domeniul protectiei mediului.
Măsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și
planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate
prin PSI
Măsura 8.1.2.3. Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte
normative; raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare.
8.1.3 Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM
Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului.

Măsura 8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și
dezvoltarea capactății instituționale.
Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin structurile sale.
Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate.
8.1.4 Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al

anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului
Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru

Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine,
cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția Consiliului UE
Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru
Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice
77
4. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA,
MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI
Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și
procesele de planificare financiară ale guvernului. Astfel, PSI al MM pentru 2018-2021 trebuie să
includă prevederi pentru pregătirea cererii de buget din acest an, care va fi pregătită în 2018 pentru
2018-2021. Se observă că, deși bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii
legate de activități și cheltuieli doar pentru un an. Totuși, se anticipează că în timp se va acorda o mai
mare atenție celui de-al doilea și celui de-al treilea an.
Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în
Parlament. Prin intermediul Unității de Politici Publice și cu ajutorul direcțiilor tehnice, MM va pregăti
planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de
importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve în avans eventualele
provocări.
Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este cuprins în Anexele 1 și 2;
acesta prevede indicatori pentru diverse niveluri de planificare).
Colectarea și gestionarea datelor: A fost dezvoltat un sistem IT de planificare strategică și evaluare a
performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI.
Aplicația IT este conectată cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate
nivelurile de execuție și management. Progresul față de indicatori poate fi urmărit de toate părțile
interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.
Raportare: Când se decide ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, este important să nu se
supraaglomereze direcțiile operaționale ale MM. În general, calendarul de raportare variază în funcție
de indicatorii de performanță. Astfel:
- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar, sau cel puțin trimestrial
- Indicatorii de rezultat imediat se vor măsura trimestrial
- Indicatorii de rezultat se vor măsura bi-anual
- Indicatorii de impact se vor urmări anual
Mai jos se află o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MM.
Figura 20. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MM
ANALIZA ANALIZA REZULTATELOR SEMI-

REZULTATELOR ANUALE: INDICATORI DE IEȘIRE,
ANUALE: TOȚI PRODUS ȘI INTRARE
INDICATORII
IAN. APRILIE IULIE OCT.
EVALUARE TRIMESTRIALĂ: EVALUARE TRIMESTRIALĂ: EVALUARE TRIMESTRIALĂ: EVALUARE

INDICATORII DE PROCES / INDICATORII DE PROCES / INDICATORII DE PROCES / TRIMESTRIALĂ:
PRODUS ȘI INDICATORII PRODUS ȘI INDICATORII DE PRODUS ȘI INDICATORII DE INDICATORII DE PROCES /
DE INTRARE INTRARE INTRARE PRODUS ȘI INDICATORII
78
Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform
indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților
interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale, pe viitor va
fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MM.
Evaluare: MM nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și
politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce
privește livrarea programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod
semnificativ.
Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MM
le gestionează și care sunt incluse în PSI.
Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În
intervalul respectiv, MM va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări
ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:
- Compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face pe baza
țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;
- Efectuarea unei analize a mediului, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări semnificative
la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent; și
- Adăugarea unui an în plus la plan.
An Stabilirea de noi ținte

2017 pentru 2021
2018 pentru 2022
2019 pentru 2023
Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul în care se face planificarea, planul
strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită,
de asemenea, o proiecție pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de
program rămân neschimbate, cu excepția apariției unui eveniment major, precum o criză economică
neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce
ar lăsa timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.
79
5. RESURSE FINANCIARE
Planificarea strategică instituțională reprezintă un demers care, în mod necesar, se fundamentează pe
trei piloni de bază: (i) politicile publice, incluzând obiectivele strategice, programele și măsurile
prioritare, (ii) bugetarea pe programe și (iii) măsurarea performanței.
Implementarea politicilor publice și atingerea obiectivelor strategice la nivelele de performață dorite
sunt condiționate de existența (alocarea bugetară) și disponibilizarea la timp a resursei financiare, cu
precădere a celei având ca sursă bugetul de stat.
Este important de menționat că aderarea României la Uniunea Europeană a deschis calea și către
resurse financiare suplimentare, a căror accesare și utilizare contribuie la viabilizarea planurilor
strategice instituționale. In acest sens, pentru perioada de programare bugetară 2014-20120,
României i s-au alocat fonduri europene de peste 32,7 miliarde Euro, prin intermediul programelor
din tabelul de mai jos.
Tabelul 24. Alocări financiare din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020
Politica Fondul Fondul European
Agricolă European pentru Ajutorarea
Sursa FEDR FC FSE TOTAL
Comună de Persoanelor
(pilon II) Pescuit Defavorizate
Alocări – mild. Euro 11,2 8,1 4,7 8,13 0,17 0,41 32,707
Chiar și în condițiile existenței acestui pachet de programe europene, asigurarea finanțării adecvate
rămâne o permanentă provocare. Domeniului extrem de complex al mediului i s-au alocat prin Legea
bugetară pentru anul 2019, circa 0,26% din totalul cheltuielilor de la bugetul de stat
In tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile bugetare anuale pentru operaționalizarea Planului
Strategic Instituțional pentru perioada 2019-2029, cu sursă de finanțare bugetul de stat.
Tabelul 25. Cheltuieli bugetare anuale pentru Planul Strategic Instituțional 2019-2022
Specificație 2019 2020 2021 2022

Cheltuiala bugetara totală,
finanțată de la bugetul de 529.600 440,045 477,300 488,597
stat – mii lei
Cu referire la evoluția creditelor bugetare cu finanțare de la bugetul de stat, anul 2019 marchează o
crestere cu 28.3% față de anul 2018, însă petru anul 2020, estimările prevăd o scădere consistentă
de circa 16,9% față de anul 2019. Deși începând cu anul 2021 se estimează cresteri anuale de 8,5% si
respectiv 2,4 %m pentru 2022, valorile absolute ale creditelor bugetare totale nu mai ating nivelul
anului 2019.
Atât pentru domeniile specifice de politici publice, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor
instituționale, bugetarea pe programe va asigura o mai consecventă, eficace, eficientă alocare a
resurselor disponibile.
În graficul de mai jos este prezentată finanțarea celor opt obiective ale Planului Strategic Instituțional
în perioada 2019 - 2022.
80
Figura 21. Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018-2021
Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2019-2022

120,000
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0
Obiectivul Obiectivul Obiectivul Obiectivul Obiectivul Obiectivul Obiectivul Obiectivul
strategic strategic strategic strategic strategic strategic strategic strategic
1 2 3 4 5 6 7 8
2019 2020 2021 2022
Pentru anul 2019, ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul creditelor bugetare aprobate
prin Lege, sunt prezentate în graficul următor.
Figura 22. Ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul crediteleor bugetare aprobate prin
Lege, în anul 2019
Obiectivul strategic 8
15%
20%
7%
Obiectivul strategic 6 12%
16%
Obiectivul strategic 5 Obiectivul strategic 3

2% 14%
14%
O schiță a bugetului structurat pe (i) obiective strategice, (ii) programe dedicate atingerii fiecărui
obiectiv strategic și (iii) măsuri individualizate în cadrul fiecărui program este prezentată în Anexa nr.
1.
81
ANEXA 1A: OBIECTIVE ȘI PROGRAME BUGETARE PENTRU PERIOADA 2019-2022
Valoare/ani
Programe bugetare pentru
TOTAL mii Lei
mii Lei
Obiectivul Strategic 1 Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de 2019 2020 2021 2022
servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor
biodiversității
374.000 106.244 82.897 91.308 93.551
1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551
Valoare/ani
Programe bugetare pentru TOTAL mii Lei
mii Lei
2019 2020 2021 2022
Obiectivul Strategic 2 Managementul eficient al deșeurilor, siturilor
contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu
respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății 272.530 64.579 66.936 69.475 71.541
Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în

2.1. domeniul managementului deșeurilor 129.915 30.613 31.995 33.158 34.148
Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor

2.2. și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 30.331 7.044 7.523 7.765 8.000
Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor

2.3. privind gestionarea unitară substantelor periculoase 112.285 26.922 27.418 28.552 29.392
82
Valoare/ani
mii Lei
2019 2020 2021 2022
Obiectivul Strategic 3 Dezvoltarea sistemului național de meteorologie
292.358 73.833 71.010 73.171 74.344
3.1. Programul național de meteorologie 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344
Valoare/ani
mii Lei
2019 2020 2021 2022
Obiectivul Strategic 4 Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului,
emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului
310.923 72.205 77.114 79.600 82.005
4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 240.259 55.795 59.588 61.509 63.367
4.2. Zgomot ambiant 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182
4.3. Radioactivitatea mediului 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455
Valoare/ani
mii Lei
Obiectivul Strategic 5 Prevenirea și controlul poluării industriale și 2019 2020 2021 2022
managementul eficient al riscului de accidente industriale
42.399 9.846 10.515 10.854 11.182
5.1. Controlul poluării industriale 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455
5.2. Managementul accidentelor industriale 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
83
Valoare/ani
mii Lei
2019 2020 2021 2022
Obiectivul Strategic 6 Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru
informații spațiale.
219.779 85.131 37.172 48.460 49.016
6.1. Răspunderea de mediu 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 191.407 78.542 30.135 41.197 41.533
6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755
Valoare/ani
mii Lei
2019 2020 2021 2022
Obiectivul Strategic 7 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)
provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea
la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare
164.109 38.610 40.448 41.899 43.152
7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152
Valoare/ani
mii Lei
2019 2020 2021 2022
Obiectivul Strategic 8 Consolidarea capacității instituționale
259.445 79.153 53.954 62.532 63.806
Consolidarea capacității administrative de management și

8.1. implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 259.445 79.153 53.954 62.532 63.806
84
ANEXA 1B: PROGRAME, MĂSURI ȘI BUGETE AFERENTE PENTRU PERIOADA 2019-2022
TOTAL Credite bugetare totale (mii lei) Buget de stat (mii lei)
Cod Obiectiv/program/masura
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
BUGET TOTAL 1.935.542 529.600 440.045 477.300 488.597 1.593.697 372.392 394.940 407.544 418.821
Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea

de servicii furnizate de către ecosisteme și
1. utilizarea durabilă a componentelor biodiversității 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551 289.248 67.171 71.738 74.051 76.288
Managementul ariilor protejate și conservarea
1.1. biodiversității 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551 289.248 67.171 71.738 74.051 76.288
Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de
management (PM ) pentru ariile naturale protejate
(inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru
speciile de interes comunitar neacoperite de
1.1.1. proiectele anterioare 61.284 25.048 9.699 13.213 13.324 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor
naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de
1.1.2. interes conservativ realizate 28.723 10.037 5.412 6.583 6.692 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate,
1.1.3. inclusiv a coridoarelor ecologice 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436
Crearea şi implementarea sistemelor de
1.1.4. monitorizare a ariilor naturale protejate 31.903 11.503 5.830 7.230 7.340 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Crearea şi implementarea sistemelor de
1.1.5. monitorizare a ariilor naturale protejate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Desemnarea de noi arii naturale protejate de
importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii
ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial
1.1.6. natural şi cultural) 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436
Armonizarea măsurilor de management ale ariilor
protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor
1.1.7. vecine 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului
1.1.8. legal, prin lege 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
85
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Actualizarea anexelor referitoare la speciile de
interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările
1.1.9. ulterioare 18.870 5.495 4.114 4.576 4.685 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate
1.1.10. ca fiind prioritare 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile
1.1.11. prioritare 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor
1.1.12. din subordinea ANANP 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea
tuturor prevederilor legale referitoare la
1.1.13. conservarea biodiversităţii 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Evaluarea şi stabilirea valorii economice a
componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite
1.1.14. de ecosisteme 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia
în considerare valoarea biodiversităţii în analizele
cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi
1.1.15. planurile de afaceri 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000
1.1.16. privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a
unei linii de supraveghere pentru taxonii sau
speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai
mare potențial invaziv, pentru semnalizarea
1.1.17. pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului
cu informaţii referitoare la riscul asociat speciilor
1.1.18. introduse intenţionat pentru diferite scopuri 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse
pentru acvacultura și care se pot raspândi și
1.1.19. naturaliza în ecosistemele acvatice 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
86
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Implementarea planurilor pentru managementul
1.1.20. căilor de pătrundere cu risc maxim 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694
Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au
asupra celor autohtone în vederea identificării şi
1.1.21. prioritizării opţiunilor de management a acestora 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436
Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea
1.1.22. impactului speciilor invazive 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436
Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare,
1.1.23. control şi eradicare a speciilor invazive 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436
Managementul eficient al deșeurilor, siturilor
contaminate, substanțelor periculoase și
promovarea economiei circulare cu respectarea
principiului dezvoltării durabile în vederea
2. protejării sănătății umane și a mediului 272.530 64.579 66.936 69.475 71.541 266.893 61.980 66.193 68.327 70.392
Îmbunătățirea procesului de elaborare și
coordonare a politicii în domeniul
2.1. managementului deșeurilor 129.915 30.613 31.995 33.158 34.148 127.978 29.720 31.741 32.764 33.754
Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru
2.1.1.1. reutilizare 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959
Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui
2.1.1.2 grad inalt de reciclare 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959
2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959
Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru
mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de
monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri
2.1.1.4. care nu pot fi valorificate 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959
Clarificarea prevederilor legislative cu privire la
2.1.2.1. obligaţiile de raportare 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959
2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959
Asigurarea instruirii personalului în vederea
2.1.2.3. validării corespunzătoare a datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
87
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Achiziția de echipamente de laborator și de teren
noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și
moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM.
Justificare: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a
ANPM și APM în scopul asigurării unei informări
prompte și adecvate a factorilor de decizie
naționali, cu privire la compoziția deșeurilor,
respectiv caracterizarea și încadrarea acestora.
Acest fapt va permite autorităților competente
luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind
totodată la asigurarea / garantarea unui mediu
curat și a unui mod de viață sănătos pentru
2.1.3.1. populația României. 1.936 893 255 394 394 0 0 0 0 0
Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor
ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și
2.1.3.2. monitorizarea mediului. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza,
2.1.3.3. caracterizarea și încadrarea deșeurilor 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000
Protejarea sănătății umane și a mediului prin
reglementarea măsurilor și acțiunilor privind
2.2. gestionarea siturilor contaminate 30.331 7.044 7.523 7.765 8.000 30.331 7.044 7.523 7.765 8.000
Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru
2.2.1.1. gestionarea siturilor contaminate 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000
Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de
conștientizare pentru punerea în aplicare a
metodologiilor privind investigarea, evaluarea și
2.2.1.2. remedierea poluării solului și subsolului 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000
Protejarea mediului și a sănătății umane prin
reglementarea măsurilor privind gestionarea
2.3. unitară substantelor periculoase 112.285 26.922 27.418 28.552 29.392 108.583 25.216 26.930 27.799 28.639
2.3.1.1. Revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000
Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii,
in coordonare sau subordonare pentru aplicarea
practiva a prevederilor legislative in domeniul
2.3.1.2. managementul chimicalelor 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000
88
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei
2.3.1.3. pe baza celor mai bune informatii 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000
Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei
la Conventiile din domeniul chimicale pentru care
2.3.1.4. exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF 17.590 4.085 4.363 4.503 4.639 17.590 4.085 4.363 4.503 4.639
Coordonarea interinstitutionala a aplicarii
prevederilor comunitare – grup de lucru
interministerial pentru implementare, promovarea
unei platforme pentru schimbul de informatii pe
2.3.2.1. domeniu, activitatea de HD 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000
Coordonarea interinstitutionala a aplicarii
prevederilor comunitare – grup de lucru
2.3.2.2. interministerial pentru inspectie si control 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000
Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE
2.3.2.3. pentru domeniul chimicale 18.867 5.228 4.249 4.636 4.754 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000
3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344 287.608 69.083 71.010 73.171 74.344
3.1. Programul național de meteorologie 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344 287.608 69.083 71.010 73.171 74.344
3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671
Realizarea de observații si măsurători
3.1.1.2. meteorologice in rețeaua națională 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671
Elaborarea de avertizări de fenomene
3.1.1.3. meteorologice periculoase 46.070 14.690 10.200 10.510 10.671 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671
3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671
AAsigurarea datelor meteorologice/climatologice
3.1.1.5. suport în domeniul cercetării schimbărilor climatice 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915
Asigurarea schimburilor internaționale de date, in
conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM,
3.1.1.6. EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915
89
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Dezvoltarea de produse si servicii climatice in
3.1.1.7. conformitate cu cadrul GFCS al OMM 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915
Diseminarea informațiilor meteorologice în
vederea fundamentării deciziilor organizațiilor
guvernamentale de la nivel central, regional și local
privind managementul situațiilor în caz de
3.1.1.8. producere a dezastrelor naturale 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915
Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității
aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant
4. și a radioactivității mediului 310.923 72.205 77.114 79.600 82.005 310.923 72.205 77.114 79.600 82.005
4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 240.259 55.795 59.588 61.509 63.367 240.259 55.795 59.588 61.509 63.367
Asigurarea funcționării Rețelei naționale de
monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv
pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe
4.1.1.1. noi. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Elaborarea și depunerea cererii de finanțare -
POIM-pentru dezvoltarea RNMCA prin dotarea cu
echipamente de monitorizare a poluanților
atmosferici și instalarea lor în stațiile de
4.1.1.2. monitorizare noi și stațiile existente în RNMCA 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Elaborarea documentație necesară pentru
demararea procedurii de achiziție a serviciilor în
scopul elaborării de studii privind modelarea
4.1.2.1. dispersiei poluanților în atmosferă 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Elaborarea și depunerea cererii de finanțare -POIM-
pentru dezvoltarea unui sistem de prognoză a
4.1.3.1. calității aerului pe termen scurt 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru
dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu
cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea
4.1.4.1. poluanților emiși în aer. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Elaborarea și depunerea cererii de finanțare -
POCA - pentru Dezvoltarea capacității Ministerului
Mediului privind elaborarea politicilor și măsurilor
4.1.5.1. naționale necesare în vederea respectării 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
90
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
angajamentelor naționale de reducere a emisiilor
de poluanți atmosferici până în anul 2030
Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor
de calitatea aerului, planurilor și programelor și
atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei
2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de
date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a
4.1.6.1. Calității Aerului catre Comisia Europeana 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
DDezvoltarea unui instrument de raportare a
datelor și a planurilor de calitatea aerului, în
termele stabilite de legislația în vigoare și în
formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de
punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi
2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului
European privind schimbul reciproc de informaţii şi
4.1.6.2. raportări 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Organizarea de întalniri cu toate autoritățile cu
responsabilități în domeniul calității aerului, sub
coordonarea SGG, în scopul definirii obiectivelor
clare, a activităților punctuale și a indicatorilor de
rezultat. Se va pune accent pe conștientizarea
tutoror autorităților privind responsabilitățile care
le revin în acest domeniu, precum și necesitatea
alocării resurselor financiare multianuale, de către
fiecare autoritate implicată , pentru realizarea
4.1.6.3. acestor obiective. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Achiziția de echipamente de laborator și de teren
noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și
4.1.7.1. moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor
ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și
4.1.7.2. monitorizarea mediului 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Elaborarea de proceduri privind monitorizarea
factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii
4.1.7.3. în cadrul laboratoarelor ANPM și APM 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
91
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Elaborarea documentației necesare pentru
demararea procedurii de achiziție pentru realizarea
serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului
privind reactualizarea Planului National de
Implementare a prevederilor Conventiei privind
poluantii organici persistenti, adoptata la
4.1.8.1. Stockholm la 22 mai 2001 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului
național de azot, determinarea eficienței utilizării
azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de
4.1.9.1. măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
studiului privind determinarea încărcărilor şi
nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel
național, conform prevederilor Convenției asupra
poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe
4.1.10.1. lungi (CLRTAP) 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie
4.1.11.1. naţională a legislaţiei UE 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea
acordurilor internaţionale din domeniul calităţii
4.1.11.2. aerului şi emisiilor atmosferice 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
4.2. Zgomot ambiant 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182
Elaborarea documentație necesară pentru
demararea procedurii de achiziție a serviciilor
pentru dotarea cu software de cartare a
4.2.1.1. zgomotului, inclusiv software GIS aferent. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Întocmirea documentației necesare pentru
derularea procedurii de achiziție de servicii pentru
elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților
strategice de zgomot prin utilizare de software de
4.2.1.2. cartare (evaluare) a zgomotului. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
92
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de
reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură
propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul
4.2.1.3. sursei de zgomot 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
4.3. Radioactivitatea mediului 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455
Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea
4.3.1.1. răspunsului prompt în situații de urgență 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la
4.3.1.2. nivelul RNSRM 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Prevenirea și controlul poluării industriale și
managementul eficient al riscului de accidente
5. industriale 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182
5.1. Controlul poluării industriale 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455
Actualizarea documentației necesare pentru
realizarea celui de-al doilea studiu privind
orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a
5.1.1.1. legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
organizare evenimente privind diseminarea la nivel
național a etichetei UE ecologice pe diferite
produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului
5.1.1.2. UE de management de mediu si audit (EMAS). 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
5.2. Managementul accidentelor industriale 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor
5.2.1.1. privind distanţele de securitate adecvate şi efectul 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
93
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso
III pentru sectorul deşeuri
Legislație orizontală și realizarea infrastructurii

6. pentru informații spațiale. 219.779 85.131 37.172 48.460 49.016 70.770 16.435 17.552 18.118 18.665
6.1. Răspunderea de mediu 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
realizarea de studiului necesar identificarii formelor
de garanţie financiară şi a măsurilor necesare
dezvoltării ofertei de instrumente financiare,
6.1.1.1. privind răspunderea în domeniul mediului. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 191.407 78.542 30.135 41.197 41.533 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182
Formarea autorităților competente de mediu şi a
celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor
EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza
Strategiei și planului elaborate prin asistența
JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul
Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două
cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul
”Formarea profesională a personalului autorităților
competente pentru protecția mediului privind
evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea
6.2.1.1. de mediu pentru perioada 2014-2020” 21.416 6.640 4.464 5.101 5.211 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin
6.2.1.2. ordin de ministru 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea
legislației EIA
- proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare
îmbunătățirii capacității administrative a
autorităților pentru protecția mediului în scopul
derulării unitare a procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA
6.2.1.3. 19 155.858 68.620 22.166 32.477 32.595 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727
94
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755
derularea procedurii de achiziție de servicii și
produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor
de date spațiale, precum și a metadatelor aferente
în conformitate cu normele de aplicare ale
6.3.1.1. Directivei INSPIRE. 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)
provenite din activitățile economice în
conformitate cu țintele UE și adaptarea la
impactul schimbărilor climatice, atât cele curente,
7. cât și cele viitoare 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152 161.927 37.604 40.160 41.455 42.708
7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152 161.927 37.604 40.160 41.455 42.708
Deblocarea situației privind raportările aferente
sectorului utilizarea terenurilor, schimbarea
folosinței terenurilor și silvicultură (LULUCF),
conform prevederilor Regulamentului (UE) nr.
7.1.1.1 525/2013 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854
Consolidarea capacităţii administrative în domeniul
schimbărilor climatice la nivelul autorităților
7.1.1.2 publice responsabile 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854
Asigurarea elaborării documentelor aferente
7.1.1.3 studiilor specifice domeniului schimbări climatice 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854
Asigurarea creării cadrului legislativ, instituțional și
procedural și transpunerea la nivel național a
7.1.1.4 următoarelor acte legislative europene 24.379 6.161 5.793 6.127 6.299 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854
Asigurarea analizei si preluarii/nepreluarii
observatiilor si modificarilor transmise de Comisia
Europeană pe Planurile Nationale Integrate Energie
– Schimbari Climatice (PNIESC) elaborate conform
7.1.1.5 prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1999/2018 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854
Asigurarea elaborarii legislatiei subsecvente
7.1.1.6 aferente Legii nr. 14/2019 pentru stabilirea cadrului 28.744 6.675 7.129 7.359 7.581 28.744 6.675 7.129 7.359 7.581
95
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
legal, instituţional şi procedural necesar aplicării
Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea
efortului statelor membre de a reduce emisiile de
gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte
angajamentele Comunităţii prin limitarea creşterii
emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020
Asigurarea participarii la grupurile de lucru pentru
implementarea măsurilor prevăzute în H.G.
nr.87/2018 pentru aprobarea Strategiei privind
Cadrul național de politică pentru dezvoltarea
7.1.1.7 pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854
8. Consolidarea capacității instituționale 259.445 79.153 53.954 62.532 63.806 163.930 38.069 40.657 41.968 43.236
Consolidarea capacității administrative de
management și implementare a politicilor în
8.1. domeniul protecției mediului 259.445 79.153 53.954 62.532 63.806 163.930 38.069 40.657 41.968 43.236
Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta
nevoile privind procesul de formulare de politici și
8.1.1.1. nevoile de implementare a PSI 58.154 24.727 8.716 12.319 12.392 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Elaborarea de programe anuale și multi-anuale
8.1.1.4. pentru toate categoriile de fonduri alocate 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Îmbunătățirea managementului resurselor umane
8.1.1.5 și adaptarea la organizație 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Dezvoltarea si implementarea de programe de
8.1.1.6 instruire a personalului 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Informarea publicului cu privire la programele în
8.1.1.7. domeniul protecției mediului 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Implementarea metodologiei de formulare si
analiză de impact a de politicilor publice in
8.1.2.1. domeniul protectiei mediului 9.849 2.458 2.356 2.483 2.553 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
96
(mii lei) 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și
imbunătățirea capacității de evaluare și planificare
a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației
informatice pentru evaluarea progreselor
8.1.2.2. înregistrate prin PSI 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Creșterea transparenței procesului decizional
privind elaborarea de politici/inițierea de acte
normative; raportarea în conformitate cu
8.1.2.3. reglementările în vigoare. 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit,
8.1.3.1. control și management al riscului 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-
bugetare pentru cheltuieli administrative și
8.1.3.2. dezvoltarea capactății instituționale 17.461 5.967 3.358 4.032 4.103 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister
8.1.3.3. prin structurile sale 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister
8.1.3.4. prin instituțiile afiliate 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401
Desemnarea persoanelor implicate și constituirea
8.1.4.1. Grupurilor de Lucru 9.705 2.714 2.258 2.331 2.401 9.705 2.714 2.258 2.331 2.401
Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele
ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine,
cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat
8.1.4.2 anterior Președinția consiliului EU. 9.805 2.814 2.258 2.331 2.401 9.805 2.814 2.258 2.331 2.401
Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de
8.1.4.3. Lucru. 9.705 2.714 2.258 2.331 2.401 9.705 2.714 2.258 2.331 2.401
Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și
8.1.4.4. externe- aspectele logistice. 44.615 14.501 7.910 11.065 11.139 7.250 225 2.269 2.343 2.413
97
Co-finanțare de la bugetul de stat pentru
Co-finanțare de la bugetul UE (mii lei)
Cod Obiectiv/program/măsură proiecte FEN(mii lei)
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
BUGET TOTAL 51.277 23.581 6.766 10.463 10.466 290.568 133.627 38.339 59.293 59.310
Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii
furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a
1. componentelor biodiversității 12.713 5.861 1.674 2.589 2.589 72.039 33.212 9.485 14.669 14.673
1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității 12.713 5.861 1.674 2.589 2.589 72.039 33.212 9.485 14.669 14.673
Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM )
pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul
marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de
1.1.1. proiectele anterioare 7.091 3.269 934 1.444 1.444 40.185 18.526 5.291 8.183 8.185
Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a
1.1.2. habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate 2.207 1.018 291 449 450 12.509 5.767 1.647 2.547 2.548
Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a
1.1.3. coridoarelor ecologice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor
1.1.4. naturale protejate 2.684 1.238 353 547 547 15.212 7.013 2.003 3.098 3.098
Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor
1.1.5. naturale protejate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă
internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale
1.1.6. patrimoniului mondial natural şi cultural) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP)
1.1.7. transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările
1.1.9. ulterioare 729 336 96 149 149 4.134 1.906 544 842 842
1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea
1.1.12. ANANP 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor
1.1.13. prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
98
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor
1.1.14. biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosisteme 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare
valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de
1.1.15. fezabilitate şi planurile de afaceri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind
1.1.16. amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de
supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de
companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea
1.1.17. pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii
referitoare la riscul asociat speciilor introduse intenţionat pentru
1.1.18. diferite scopuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru
acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele
1.1.19. acvatice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Implementarea planurilor pentru managementul căilor de
1.1.20. pătrundere cu risc maxim 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor
autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de
1.1.21. management a acestora 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor
1.1.22. invazive 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi
1.1.23. eradicare a speciilor invazive 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate,
substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu
respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării
2. sănătății umane și a mediului 846 390 111 172 172 4.792 2.209 631 976 976
Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în
2.1. domeniul managementului deșeurilor 290 134 38 59 59 1.646 759 217 335 335
2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de
2.1.1.2 reciclare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
99
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea
umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru
2.1.1.4. acele deşeuri care nu pot fi valorificate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de
2.1.2.1. raportare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Asigurarea instruirii personalului în vederea validării
2.1.2.3. corespunzătoare a datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le
înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor
ANPM și APM.
Justificare: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANPM și APM în
scopul asigurării unei informări prompte și adecvate a factorilor de
decizie naționali, cu privire la compoziția deșeurilor, respectiv
caracterizarea și încadrarea acestora. Acest fapt va permite
autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util,
contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și
2.1.3.1. a unui mod de viață sănătos pentru populația României. 290 134 38 59 59 1.646 759 217 335 335
Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM
2.1.3.2. pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și
2.1.3.3. încadrarea deșeurilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea
2.2. măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea
2.2.1.1. siturilor contaminate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare
pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea,
2.2.1.2. evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea
2.3. măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 555 256 73 113 113 3.146 1.450 414 641 641
2.3.1.1. Revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare
sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative
2.3.1.2. in domeniul managementul chimicalelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
100
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai
2.3.1.3. bune informatii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din
domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si
2.3.1.4. responsabilitati in ROF 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare
– grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea
unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu,
2.3.2.1. activitatea de HD 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare
2.3.2.2. – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul
2.3.2.3. chimicale 555 256 73 113 113 3.146 1.450 414 641 641
3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 713 713 0 0 0 4.038 4.038 0 0 0
3.1. Programul național de meteorologie 713 713 0 0 0 4.038 4.038 0 0 0

3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua
3.1.1.2. națională 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.1.1.3. Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase 713 713 0 0 0 4.038 4.038 0 0 0
3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
AAsigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în
3.1.1.5. domeniul cercetării schimbărilor climatice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu
obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET
3.1.1.6. si GMES 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu
3.1.1.7. cadrul GFCS al OMM 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Diseminarea informațiilor meteorologice în vederea fundamentării
deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional
și local privind managementul situațiilor în caz de producere a
3.1.1.8. dezastrelor naturale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor
4. atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
101
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității
aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu
4.1.1.1. stații fixe noi. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM-pentru
dezvoltarea RNMCA prin dotarea cu echipamente de monitorizare a
poluanților atmosferici și instalarea lor în stațiile de monitorizare
4.1.1.2. noi și stațiile existente în RNMCA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de
achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea
4.1.2.1. dispersiei poluanților în atmosferă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea și depunerea cererii de finanțare -POIM- pentru
dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului pe termen
4.1.3.1. scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea
unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE,
4.1.4.1. privind inventarierea poluanților emiși în aer. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA - pentru
Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului privind elaborarea
politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării
angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți
4.1.5.1. atmosferici până în anul 2030 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea
aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu
conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile
de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului
4.1.6.1. catre Comisia Europeana 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
DDezvoltarea unui instrument de raportare a datelor și a planurilor
de calitatea aerului, în termele stabilite de legislația în vigoare și în
formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare a
Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi
Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi
4.1.6.2. raportări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Organizarea de întalniri cu toate autoritățile cu responsabilități în
domeniul calității aerului, sub coordonarea SGG, în scopul definirii
obiectivelor clare, a activităților punctuale și a indicatorilor de
rezultat. Se va pune accent pe conștientizarea tutoror autorităților
4.1.6.3. privind responsabilitățile care le revin în acest domeniu, precum și 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
102
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
necesitatea alocării resurselor financiare multianuale, de către
fiecare autoritate implicată , pentru realizarea acestor obiective.
Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le
înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor
4.1.7.1. ANPM și APM. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM
4.1.7.2. pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu
din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și
4.1.7.3. APM 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de
achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea
studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a
prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti,
4.1.8.1. adoptata la Stockholm la 22 mai 2001 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea
bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului
și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea
4.1.9.1. emisiilor de amoniac 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea
încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel
național, conform prevederilor Convenției asupra poluării
4.1.10.1. atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a
4.1.11.1. legislaţiei UE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor
4.1.11.2. internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.2. Zgomot ambiant 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de
achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a
4.2.1.1. zgomotului, inclusiv software GIS aferent. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de
achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea
hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare
4.2.1.2. (evaluare) a zgomotului. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
103
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare
prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură
4.2.1.3. propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.3. Radioactivitatea mediului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt
4.3.1.1. în situații de urgență 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul
5. eficient al riscului de accidente industriale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5.1. Controlul poluării industriale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii
de achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu
privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației
5.1.1.1. UE din domeniul emisiilor industriale IED 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind
diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite
produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de
5.1.1.2. management de mediu si audit (EMAS). 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5.2. Managementul accidentelor industriale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea
ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul
domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul
5.2.1.1. deşeuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații
6. spațiale. 22.351 10.304 2.943 4.551 4.553 126.657 58.392 16.677 25.791 25.798
6.1. Răspunderea de mediu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar
identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare
dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în
6.1.1.1. domeniul mediului. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 22.351 10.304 2.943 4.551 4.553 126.657 58.392 16.677 25.791 25.798
104
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în
punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile
relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența
JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă
Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul
”Formarea profesională a personalului autorităților competente
pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra
6.2.1.1. mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020” 1.093 504 144 222 223 6.191 2.854 815 1.261 1.261
Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de
6.2.1.2. ministru 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA
- proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității
administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul
derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra
6.2.1.3. mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 21.259 9.801 2.799 4.329 4.330 120.466 55.537 15.861 24.530 24.537
6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a
seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în
6.3.1.1. conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din
activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la
impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele
7. viitoare 327 151 43 67 67 1.855 855 244 378 378
7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 327 151 43 67 67 1.855 855 244 378 378
Deblocarea situației privind raportările aferente sectorului utilizarea
terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură
7.1.1.1 (LULUCF), conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 525/2013 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor
7.1.1.2 climatice la nivelul autorităților publice responsabile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Asigurarea elaborării documentelor aferente studiilor specifice
7.1.1.3 domeniului schimbări climatice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Asigurarea creării cadrului legislativ, instituțional și procedural și
transpunerea la nivel național a următoarelor acte legislative
7.1.1.4 europene 327 151 43 67 67 1.855 855 244 378 378
Asigurarea analizei si preluarii/nepreluarii observatiilor si
7.1.1.5 modificarilor transmise de Comisia Europeană pe Planurile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
105
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Nationale Integrate Energie – Schimbari Climatice (PNIESC)
elaborate conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1999/2018
Asigurarea elaborarii legislatiei subsecvente aferente Legii nr.
14/2019 pentru stabilirea cadrului legal, instituţional şi procedural
necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea
efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de
seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii prin
limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul
7.1.1.6 2020 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Asigurarea participarii la grupurile de lucru pentru implementarea
măsurilor prevăzute în H.G. nr.87/2018 pentru aprobarea Strategiei
privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea
7.1.1.7 ce privește combustibilii alternativi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8. Consolidarea capacității instituționale 14.327 6.163 1.995 3.085 3.085 81.187 34.922 11.302 17.479 17.484
Consolidarea capacității administrative de management și
8.1. implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 14.327 6.163 1.995 3.085 3.085 81.187 34.922 11.302 17.479 17.484
Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind
8.1.1.1. procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI 7.357 3.392 969 1.498 1.499 41.692 19.221 5.489 8.490 8.492
8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate
8.1.1.4. categoriile de fonduri alocate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la
8.1.1.5 organizație 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a
8.1.1.6 personalului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Informarea publicului cu privire la programele în domeniul
8.1.1.7. protecției mediului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de
8.1.2.1. politicilor publice in domeniul protectiei mediului 112 52 15 23 23 633 292 83 129 129
Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea
capacității de evaluare și planificare a politicilor de mediu prin
utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor
8.1.2.2. înregistrate prin PSI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
106
TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022
Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de
politici/inițierea de acte normative; raportarea în conformitate cu
8.1.2.3. reglementările în vigoare. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și
8.1.3.1. management al riscului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru
8.1.3.2. cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale 1.253 578 165 255 255 7.103 3.274 935 1.446 1.447
8.1.3.3. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile
8.1.3.4. afiliate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de
8.1.4.1. Lucru 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi
implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce
8.1.4.2 au exercitat anterior Președinția consiliului EU. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe-
8.1.4.4. aspectele logistice. 5.605 2.141 846 1.308 1.309 31.760 12.135 4.794 7.414 7.417
107
ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC)
Valoare de
Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Țintă 2019 Țintă 2022
referință
Obiectiv Strategic Nr. 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către
Indicator de Impact: suprafața ecosistemelor degradate refăcute ha 0 0 1000
Programul 1.1: Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității
Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă
a componentelor biodiversității
Indicator de Rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizate % 43 - 50

Indicator de Rezultat: planuri de management/set de măsuri de conservare/Planuri de acțiune aprobate Nr. 250 - în discuție
Obiectiv Strategic Nr. 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și
promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății
Indicator de Impact: Deșeuri – Procentul de conformare cu angajamentele asumate la nivel național

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a
cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după
caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin
din deşeurile menajere;
• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare
materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, % 13.8% 13.8% 50%
de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi
demolări;
• din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01
ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi
electronice introduse pe piaţa naţională;
108
Valoare de
referință
• reducerea cantității depozitate de biodeșeuri cu 35 % față de valoarea de referință (4,80 mil.

tone în 1995, țintă 2020: 35 %)
• conformarea depozitelor de deseuri conform Trataulul de Aderare (valori de referință, 20
municipale, 39 industriale, țintă 100 % în 2020)
va fi stabilita in
va fi stabilita in
exercitiul
exercitiul urmator
urmator in
in functie de
functie de
Indicator de Impact: Situri contaminate – eliminarea suprafețelor contaminate până în 2050 %/ha 0 numarul de
numarul de
proiecte depuse
proiecte depuse
in cadrul POIM
in cadrul POIM
2014-2020
2014-2020
Modificarea anexelor
Indicator de Impact: Substanțe periculoase – reducerea efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane prin XIV si XVII la REACH, Anexele asa Conform
Conform program
managementul in conditii de siguranta a activitatilor de producere, comercializare si utilizare a substantelor modificarea anexei VI cum sunt la program stabilit
stabilit de UE
periculoase la CLP -Nr restrictii si acest moment de UE
identificari SVHC
Program nr. 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului
deșeurilor
Rezultat 2.1.2. Întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin legislaţia
specifică europeană şi naţională (inclusiv Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de
Gestionare a Deşeurilor)
Indicator de Rezultat: îmbunătăţirea sistemelor de raportare a datelor şi informaţiilor % 0 0 0
Indicator de Rezultat: creşterea numărului de raportori şi a calităţii datelor nr. - 0 0
Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului
(APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări specifice, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor.
109
Valoare de
referință
% echipamente sub
Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de
10 ani din totalul 30 30 50
analiză a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM
echipamentelor
% personal instruit
Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru
din total 65 65 90
operarea echipamentelor, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor
personalului
% ghiduri și proceduri
documentate,
Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin ghiduri și proceduri a activității de analiză, respectiv
metode validate din 75 75 90
caracterizare și încadrare a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM
totalul metodelor
utilizate
Program 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind
gestionarea siturilor contaminate
Rezultat 2.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării siturilor contaminate în vederea reducerii suprafetelor ocupate
de situri contaminate
100 % (OM
privind
investigarea
Indicator de rezultat: întărirea capacității administrative a MM de a dezvolta și implementa politica de siturilor
gestionare a siturilor contaminate, prin dezvoltarea metodologiilor privind investigarea și evaluarea poluării % acte normative contaminate,
0 0
și remedierea solului și subsolului, precum și documentelor necesare pentru punerea în aplicare a regulilor adoptate
şi a surselor de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”. OM privind
remedierea
siturilor
contaminate)
% personal instruit
Indicator de rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control - - -
din total personalului
Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară
substantelor periculoase.
110
Valoare de
referință
Rezultat 2.3.1.: îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra
mediului si sanatatii umane
Indicator de rezultat: cresterea efectivitatii masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ
Nr. de inspectii - 0 0
(% conformare in urma măsurilor de control)
Rezultat 2.3.2: reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternative pentru utilizarea
substantelor periculoase
Nr. rapoarte de
Indicator de Rezultat: Efectivitatea masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ - 0 0
control specifice
Indicator de Rezultat: % de substante/dosare conform Anexa XV la REACH, la care a fost participare RO din Nr. participari/opinii
0 0 0
total dezvoltate RO
Obiectiv Strategic Nr. 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie
Indicator de Impact: Gradul de realizare a programului meteorologic național Nu este cazul 100 100
%
Programul 3.1: Programul național de meteorologie
Rezultat 3.1.1. Realizarea programului național de meteorologie
Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a prognozelor meteorologice in 24 h % 86,77 86,77 86,78

92,61
Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a avertizărilor meteorologice in 24 h % 92,63 92,65
Indicator de Rezultat: Mesaje transmise/recepționate în sistemul mondial de veghe meteorologica 5.497.375

Nr. 5.510.000 5.570.000
Indicator de Rezultat: Observații și măsurători meteorologice in rețeaua națională
24.264.895
Nr. 24.270.000 24.300.000
111
Valoare de
referință
Indicator de Rezultat: Sinteze, cercetări și studii de fundamentare climatologică 61

Nr. 62 63
Obiectivul Strategic Nr. 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului
ambiant și a radioactivității mediului
OM nr.
598/2018
pentru
aprobarea
listelor cu
unitățile
administrativ-
Indicator de Impact: Număr de zone și aglomerări încadrate în regimul I și în regimul II de gestionare conform Legii teritoriale
nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare întocmite în
urma încadrării
în regimuri de
Notă: în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 104/2011 în ariile din zonele şi aglomerările Nr. gestionare a 0 0
clasificate în regim de gestionare I se elaborează planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limită ariilor din
corespunzătoare sau, respectiv, valorile-țintă iar conform prevederilor art. 22 responsabilitatea privind elaborarea zonele şi
planurilor de calitatea aerului revine primarilor. Prin planul de calitate a aerului se stabilește setul de măsuri aglomerările
cuantificabile din punctul de vedere al eficienței lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât prevăzute în
să fie atinse valorile-limită sau valorile-țintă, astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 la lege anexa nr. 2 la
Legea nr.
104/2011
privind
calitatea
aerului
înconjurător
20 aglomerări,
20 aglomerări, 3326 Km de
Indicator de Impact: Număr de aglomerări, drumuri, căi ferate, aeroporturi și porturi pentru care se elaborează hărți 3326 Km de
strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru gestionarea zgomotului drumuri,. 482 Km
Nr. drumuri, 482 de cai ferate, 11
Km de cai aeroporturi și 3
ferate, 11 porturi
112
Valoare de
referință
Notă:responsabilitatea realizării hărților strategice de zgomot și planurilor de acțiune pentru gestionarea zgomotului aeroporturi și 3
revine autorităților publice locale, CNAIR SA, CFR SA, Compania de Aeroporturi București, C.N. "Administrația porturi
Porturilor Maritime" S.A. Constanța, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați
Indicator de Impact: Număr de județe cu capacitate de avertizare/alarmare în timp real privind nivelul de
Nr. 0 0 0
radioactivitate al mediului
Program 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice
Rezultat 4.1.1: Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform cerințelor
legislației naționale care transpune prevederile legislației europene în vigoare.
Nr stații de
monitorizare a
calității aerului
Indicator de Rezultat: Gradul de monitorizare îmbunătățită a calității aerului la nivelul autorităților publice funcționale pentru 86 stații de 86 stații de 100 stații de
responsabile, inclusiv prin extinderea rețelei prin dotarea cu noi stații fixe toti indicatorii/Nr. monitorizare monitorizare monitorizare
total stații de
monitorizare a
calității aerului (%)
Rezultat 4.1.2: Studii privind evalauarea calității aerului prin modelarea dispersiei poluanților în atmosferă, în toate
zonele și aglomerările.
Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a reevaluării încadrării zonelor și aglomerărilor în regimuri de

% 0 0 0
evaluare a calității aerului.
Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către
autoritățile publice cu responsabilități în domeniu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității
aerului
Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al prognozelor de calitate a aerului pe termen scurt și mediu % 0 0 0
Rezultat 4.1.4. Bază unică de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă cu cerințele Directivei
INSPIRE
113
Valoare de
referință
Indicator de Rezultat: Gradul de integrare într-o singură bază națională de date, a informațiilor
furnizate/colectate pe diferite categorii de instalații și operatori economici (așa cum prevăd directivele % 0 0 0
specifice în vederea realizării raportărilor către CE)
Rezultat 4.1.5. Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite
prin Directiva 2016/2284/CE, precum și prin Protocolul Gothenburg revizuit
Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici având
% - 50 100
ca an țintă, anul 2030 și pe cât posibil 2050
Rezultat 4.1.6. Asigurarea raportării datelor și a planurilor de calitatea aerului, în termele stabilite de legislația în
vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi
2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări
Elaborarea unui document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite obiective clare,
activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce
privește calitatea aerului, care să conțină o planificare financiară multianuală iar alocarea resurselor financiare să se
realizeze de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.
Indicator de Rezultat: Raportarea anuală a datelor și a planurilor de calitatea aerului

1 raport anual 1 raport anual 1 raport anual 1 raport anual
• Planificare financiară multianuală construită pornind de la obiectivele strategice cu alocarea

resurselor financiare de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.
Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM și Agențiilor
pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării și derulării de către acestea a programelor de
monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea și validarea
datelor privind calitatea aerului înconjurător.
% echipamente sub
Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de
10 ani din total 30 30 50
evaluare a calității aerului înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM
echipamente
114
Valoare de
referință
Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru % personal instruit
65 65 90
operarea echipamentelor și monitorizarea mediului din total personalului
Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin proceduri a activității de evaluare a calității aerului % determinări
75 75 90
înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM documentate
Rezultat 4.1.8. Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru
conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001
și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți
Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al Planului Național de Implementare a prevederilor Convenției

privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. % 0 0 0
850/2004 privind poluanții organici persistenți și îndeplinirea obligațiilor de raportare
Rezultat 4.1.9. Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de
azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac
Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al bugetului național de azot și identificarea de măsuri pentru
% 0 0 0
limitarea emisiilor de amoniac la nivel național
Indicator de Rezultat: Dezvoltarea unui set de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel național.
Rezultat 4.1.10. Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform
prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)
Indicator de Rezultat: Gradul de determinare al încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de

la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe % 0 0 0
lungi (CLRTAP)
Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice
Indicator de Rezultat: Gradul de adoptare a actelor normative la termenele impuse 0 0 0
Programul 4.2: Zgomot ambiant
115
Valoare de
referință
Rezultat 4.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant
Indicator de Rezultat: Gradul de îmbunătățire a reglementării măsurilor de gestionare și evaluare a

% Nu este cazul 20 50
zgomotului
Programul 4.3: Radioactivitatea mediului
Rezultat 4.3.1. Îmbunătățirea capacității de monitorizare a Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității

Mediului în situații normale și de accident nuclear sau urgență radiologică
Nr. indicatori
Indicator de Rezultat: Circa 20 milioane de oameni (populația României) informați / avertizați / alarmați cu
vizualizati on-line pe 4 4 10
privire la nivelele radioactivității mediului ambient de pe teritoriul României
site-ul ANPM
Obiectivul Strategic Nr. 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de
accidente industriale.
Indicator de Impact: Consolidarea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului de

reglementare a activităților din domeniul privind prevenirea și controlul poluării industriale și prevenirea
accidentelor industriale majore % APM care au
aplicat ghidurile
Notă: Conform prevederilor art.. 14 alin. (3) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea dezvoltate pentru
0 0 20%
nr. 265/2006 funcționarea fără autorizație integrată de mediu este interzisă pentru activitățile supuse legislației implementarea
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, iar potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din OM 818/2013 pentru unitară a legislației
aprobarea Procedurii de emitere a autorizației integrate de mediu autoritatea competentă pentru protecția mediului UE
căreia îi revine responsabilitatea emiterii autorizației integrate de mediu este autoritatea județeană pentru protecția
mediului.
Programul 5.1: Controlul poluării industriale
Rezultat 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția
mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării
116
Valoare de
referință
Indicator de Rezultat: Studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din
Nr. buc 0 2
domeniul emisiilor industriale IED
Rezultat 5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor,

producătorilor si consumatorilor
Indicator de Rezultat: Campanii de informare si conștientizare Nr. evenimente/an 0 0 8
Program 5.2: Managementul accidentelor industriale
Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului
în domeniul SEVESO
Indicator de Rezultat: Ghid privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind
Nr. 0 1 1
aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri.
Obiectivul Strategic Nr. 6: Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale.
Indicator de Impact: Legislație orizontală - Răspunderea de mediu; aplicarea unitară și eficientă a legislației EIA/SEA
21 de seturi de
date spațiale cu
metadate
Indicator de Impact: Număr de servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale aferente, 21
Nr. 0 0
Directivei INSPIRE servicii de
vizualizare și 21
servicii
descărcare
Program 6.1. Răspunderea de mediu
Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanție financiară și a măsurilor necesare
dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea
Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției.
117
Valoare de
referință
Indicator de Rezultat: Existenta formelor de garanție financiara si a Metodologiei de calcul și revizuire a

Nr. buc 1
acesteia privind răspunderea de mediu.
Program 6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA
Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea
eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA.
Etapa 1-401 Tot personalul

Indicator de Rezultat: Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului, Autorități de Management
Nr. Pers. Instruite 0 2017 Etapa 2 - implicat în
(AM), Organisme Intermediare (OI).
392 reglementări
Program 6.3. Infrastructura pentru informații spațiale
Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată in conformitate cu normele
de aplicare ale Directivei INSPIRE
Indicator de Rezultat: Servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale
% - 10 100%
Directivei INSPIRE
Obiectivul Strategic Nr. 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice
în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.
Indicator de Impact: Gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin pachetul energie – schimbări climatice4 % - - 100
Program 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră5
Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
4
Ministerul Mediului urmărește îndeplinirea la nivel național a indicatorilor și țintelor asumate la nivel național, conform competențelor sale, având o slabă capacitate de
coordonare. Realizarea efectivă a țintelor asumate de România depinde de o gamă largă de instituții de stat și private
5
idem
118
Valoare de
referință
Evoluția
emisiilor față de
2005: 19% (față de
Indicator de Rezultat: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020 – valoare estimată Pt.2017- 2005)
% 1990
pentru România 19 % față de 2005) 46,19%;
Pt.2018
45,81%
Ministerul
Indicator de Rezultat: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie (ținta 24%) % - 24%?
Energiei
Autoritatea
Naţională de 19%
Indicator de Rezultat: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere
% 1990 Reglementare în
cu 19 %)
Domeniul
Energie ANRE
Obiectivul strategic Nr. 8: Consolidarea capacității instituționale
Indicator de Impact: Încrederea (internă și externă) în instituțiile și acțiunile MM
Indicator de Impact: Gradul de realizare a bugetului ministerului % n.a. 60 60
Indicator de Impact: Diferența între bugetul aprobat la 1 ianuarie și bugetul rectificat la 31 decembrie
Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul

protecției mediului
Rezultat 8.1.1: Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită
Indicator de Rezultat: Nr. de schimbări anuale în structura funcțională Nr./an Max. 2 Max. 1 Max. 1
Indicator de Rezultat: % index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate % 0.93% 0.93% 0.93%
119
Valoare de
referință
Indicator de Rezultat: % plecări (transferuri, detașări, încetari ale raportului de serviciu) ale angajaților MM
%
din totalul angajaților
Rezultat 8.1.2: Creșterea capacității de formulare și implementare a politicilor de mediu
Indicator de Rezultat: Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale bugetului de stat Nr./an 30/an 25/an 25/an
Indicator de Rezultat: procent de inițiative legislative aprobate din totalul inițiativelor legislative ale MM/an %
Indicator de Rezultat: Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM % 20 17 (2018) 15
Indicator de Rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM RON 113 135 (2018) 139
Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al
anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului.
Indicator de Rezultat: % personal MM care a participat la pregătirea și exercitarea Președintiei României la Consiliul
% 0 N/A N/A
Uniunii Europene
120
ANEXA 3. PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC)
Țintele sunt orientative, pentru exemplificare, fiind necesare în această etapă pentru testarea aplicației informatice privind managementul strategic la nivelul
instituțiilor din administratia publică centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare.
Indicator de realizare imediată

Țintă
Măsuri (outputs) /Unitate/Valori țintă Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021
2022
(Valoare de referință)
Program 1.1 Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității
Asigurarea coerenței și a managementului eficient al rețelei naționale de arii naturale

protejate
Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru

ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes nr. PM aprobate (250) 250 300 350 400
comunitar neacoperite de proiectele anterioare.
Nr. habitatelor
naturale şi ale speciilor sălbatice
Măsura 1.1.2. Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor
de interes conservativ pentru - - - -
speciilor sălbatice de interes conservativ realizate.
care s-au realizat
hărţile de distribuţie
Măsura 1.1.3. Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor stabilirea aplicarea
aprobarea metodologiei n.a n.a.
ecologice metodologiei metodologiei
Măsura 1.1.4. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale

protejate
Măsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile % plătit utilizatorilor de terenuri
0 0 0 0
restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000 din suma totală
Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională Nr. noi arii de importanță
620 620 620 623
(situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural) internațională de semnate (620)
121
Țintă
2022
Nr. AP pentru care

Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP)
se stabilesc măsuri comune de 3 3 3 4
transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine
management (3)
Nr. peșteri
Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege încadrate/reîncadrate în clase 138 138 150 200
de protecție (138)
Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate
Măsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Nr. Anexe actualizate (2) 2 2 2 2
Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare
Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare Nr. planuri de acţiune (6) 6 6 6 8
Nr. planuri
Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare 6 6 6 8
Implementate (6)
Îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional
HG 997/2016 privind înființarea

Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP aprobat și HG pusă în ANANP
aplicare n.a n.a n.a.
ANANP funcțională
-ANANP funcțională
Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor

Nr. acte normative (10) 10 10 10 10
prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii
Utilizarea durabilă a componentelor biodiversității
Măsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii

% Componente 0 0 50 100
şi a serviciilor oferite de ecosisteme
122
Țintă
2022
biodiversitate pentru care s-au

făcut estimările valorice (0)
Măsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea

biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri Nr. metodologii aprobate - - - -
(previzionat - 2018)
Amenajarea teritoriului
Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea Emitere HG (lege actuală
n.a. n.a. n.a. realizat
teritoriului, secțiunea a III-a 5/2000)
Controlul speciilor invazive
Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere Mecanism
Mecanism funcțional
pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial n.a. n.a. n.a. funcțional
implementat
invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie implementat
Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare

Realizat n.a. n.a. n.a. Realizat
la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri (2020)
Măsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și

Nr. specii și locații monitorizate - - - -
care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice
Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu Nr. de planuri
- - - -
risc maxim aplicate
Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone
Realizat/nerealizat - - - -
în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora
Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor Nr.indicatori

- - - -
invazive stabiliţi
123
Țintă
2022
Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a Nr. metodologii

n.a. n.a. n.a. Realizat
speciilor invazive (2020) elaborate
Program 2.1 Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul

managementului deșeurilor
Rezultat 2.1.1.
Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare

Justificare: prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare duce la
scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea
redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților
generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.
Descriere: Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor,
respectiv PNPGD. Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor
Județene de Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei- Nr. Parteneriate
cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/ 0 0 2 3
monitorizării/ evaluării acestora.
Nr. Campanii
Elaborarea/modificare de acte normative: 0 1 3 4
- Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale vor viza
următoarele aspecte: prevenirea generării deșeurilor; gestionarea datelor și Nr. Compostoare individuale
0 0 0 0
modul de introducere a datelor; utilizate in gospodarii
- Realizare de parteneriate cu ONG, factori intresati pentru realizarea de
campanii de constientizare - Nr. Acte normativive adoptate
0 0 0 0
- Parteneriat cu M Invatamanului pentru includera in curicula scolara a unor teme
specifice
- Sustinerea si dezvoltarea actiunilor privind compostarea individuala a
biodeseurilor
Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru
Gestionarea deșeurilor și Actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul
gestionării deșeurilor.
Sursa/sursele de finanțare: POCA
124
Țintă
2022
Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare
Justificare: colectarea separată a deșeurilor asigură un grad mai inalt de valorificare și
reciclare, ducând la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor
naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului
atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.
Descriere: Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor,
respectiv a PNGD
- Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de
Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-
Nr. sisteme de colectare 0 0 0 0
cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul
separată
implementării/ monitorizării/ evaluării acestora
- Elaborarea/modificare de acte normative
Nr. controale efectuate
- Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale vor 12 12 12 12
viza următoarele aspecte: colectarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul
de introducere a datelor; % măsuri implemenate de
factorii responsabili 60 70 70 100
- Controale tematice in domeniul colectarii separate a deseurilor
- Realizare de parteneriate cu ONG, factori intresati pentru realizarea) de
campanii de constientizare -
- "Sustinerea /Extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor
reciclabile din deșeurile municipale (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă)"
Gestionarea deșeurilor și actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul
gestionării deșeurilor
Măsura 2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor Nr. proiecte finantate 0 0 0 0
Justificare: reciclarea deșeurilor duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la
conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea
impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de
gestionare a deșeurilor. Nr. instrumente implementate 0 0 0 0
- Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor,
respectiv a PNGD Nr. controale efectuate
125
Țintă
2022
- Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de 12 12 12 12

Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru
și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/
% masuri implemenate de
monitorizării/ evaluării acestora
factorii responsabili 5 10 20 30
Cantitate de deseuri procesata
următoarele aspecte: reciclarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de
in instalatiile de coincinerare
introducere a datelor; - - - -
(kg)
- Controale tematice in domeniul reciclării/ valorificării deșeurilor
- Utilizarea instrumentelor economice pentru stimularea reciclarii/ valorificarii
desurilor
- Sustinerea valorificarii energetice a deseurilor
gestionarea deșeurilor și actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul
Măsura 2.1.1.4. Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea

umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu 0 0 0 0
Nr. statii de tratare in
pot fi valorificate
functiune
Justificare: Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu
un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi
valorificate contribuie la reducerea impactului asupra mediului și protejarea sănătății Capacitate de tratare (kg) 0 0 0 0
populației.
Descriere: Nr. controale efectuate 12 12 12 12
- Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor,
respectiv a PNGD % masuri implemenate de 5 10 20 50
- Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de factorii responsabili
Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru
și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/
monitorizării/ evaluării acestora Nr. instrumente implementate n.a n.a. n.a. 1
126
Țintă
2022
următoarele aspecte: eliminarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de
introducere a datelor;
- Controale tematice in domeniul recilclarii/ valorificarii deseurilor
- Utilizarea instrumentelor economice pentru a descuraja eliminarea deșeurilor
- Utilizarea capacitătilor de tratare
gestionarea deșeurilor și actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul
Rezultat 2.1.2. Întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a

obligaţiilor stabilite prin legislaţia specifică europeană şi naţională (inclusiv Strategia
Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor)
Măsură 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare 0 0 0 1
Măsură 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software 0 0 10 20
Măsură 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a

0 0 50 100
datelor
Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și Agențiilor

pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări
specifice, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor.
Măsura 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le

înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM.
Justificare: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANPM și APM în scopul asigurării unei
informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția
deșeurilor, respectiv caracterizarea și încadrarea acestora. Acest fapt va permite
autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la
127
Țintă
2022
asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația
României.
Descriere: Măsurile preconizate vor conduce la asigurarea funcționalității în parametri
optimi a echipamentelor din cadrul laboratoarelor de mediu național și teritoriale, a
instruirii personalului din aceste laboratoare. În acest sens pentru modernizarea
laboratoarelor din cadrul ANPM și APM sunt necesare următoarele categorii de activități:
- achiziția de servicii de mentenanță (service corectiv și service preventiv), respectiv de
up-grade al echipamentelor existente necesare prelevării, pregătirii și analizei probelor
de deșeuri;
- achiziția de servicii de etalonare externă și/sau verificare metrologică;
- achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate
fizic și moral;
- reabilitare/modernizarea laboratoarelor pentru desfășurarea activității în condiții
optime;
- achiziția de servicii de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM
pentru operarea echipamentelor, validarea metodelor de analiză, estimarea bugetului de
incertitudine a metodelor de analiză, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea și
încadrarea deșeurilor;
- achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea unui ghid privind caracterizarea și
încadrarea deșeurilor;
- elaborarea de proceduri privind analiza deșeurilor.
Surse de finantare: buget de stat și Administrația Fondului pentru Mediu (venituri proprii)
Propunere de alocare financiara: 55.000.000 lei fără TVA
Măsura 2.1.3.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru
operarea echipamentelor și monitorizarea mediului.
Măsura 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și

încadrarea deșeurilor.
Program 2.2 Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și

acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate
128
Țintă
2022
Rezultat 2.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării siturilor contaminate în vederea

reducerii suprafetelor ocupate de situri contaminate
Măsura 2.2.1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate

Completarea şi clarificarea cadrului legislativ privind gestionarea siturilor contaminate:
- Proiect de Lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate și
contaminate
- Metodologia privind conținutul raportului de investigare și evaluare a poluării
solului și subsolului, a criteriilor și indicatorilor de evaluare a poluării siturilor
contaminate
- Metodologia de remediere a siturilor contaminate, precum și a criteriilor clare
de intervenție pentru acțiunile de remediere (criterii de prioritizare a
intervenției asupra siturilor contaminate)
- Metodologia privind aplicarea principiului „poluatorul plătește” pentru
domeniul siturilor contaminate
Nr. Acte normative
Justificare: Realizarea acestor metodologii în domeniul siturilor contaminate va sprijini și
elaborate/adoptate
completa cadrul legislativ existent în acest domeniu constituind acte subsecvente de
aplicare a legislației in vigoare și vor contribui la realizarea pe termen scurt, mediu și lung (1 Lege si 3 Ordine de Ministru 0 Realizat Realizat Adoptat
a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul pentru aprobarea celor 3
investigării și remedierii siturilor contaminate, prin dezvoltarea și aplicarea celor mai bune metodologii)
tehnici disponibile pentru investigarea și remedierea siturilor contaminate. Necesitatea
elaborării unor criterii clare de prioritizare (intervenție) pentru acțiunile de remediere,
care să țină cont de condițiile tehnice și fizico-chimice concrete, vor sprijini autoritatea de
reglementare competentă să poată lua decizia de introducere a amplasamentului
contaminat într-o etapă de remediere. Realizarea acestor metodologii va asigura
premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din
domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în
domeniul gestionării siturilor contaminate
Aceste documente vor fi elaborate în cadrul Programul Operațional ”Capacitate
Administrativă” 2014-2020, prin proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a
Ministerului Mediului de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor
și al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21. Acest proiect care își propune ca
principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului de a dezvolta
129
Țintă
2022
și implementa politica de gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate, prin elaborarea

metodologiilor care vor conduce la atingerea obiectivelor strategice pe termen scurt,
mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv
în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate. Totodată, aceste documente
vor contribui la întărirea capacității instituționale în vederea remedierii siturilor
contaminate în vederea protejării sănătăţii umane și mediului prin Programul Operațional
Infrastructura Mare (POIM), Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de
conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor
poluate istoric (stabilite prin Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada
de programare 2014-2020)
Sursa/sursele de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)
Măsura 2.2.2 Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru

punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea 0 0 0 24*
poluării solului și subsolului Nr. personal instruit (0) 0 0 0 75*
Justificare: Campaniile de conștientizare, informare și instruire vor conduce la dezvoltarea Nr. personal instruit (0)
0 0 0 151*
abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale Nr. personal instruit în
(inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic), dar și a personalului din cadrul autorităților campaniile de constientizare
publice locale în domeniul situri contaminate. (0) (reprezentanți ai CJ,
Grup țintă: APL/ADI responsabile cu
Personalul de conducere și de execuție din cadrul MM și ANPM -24 de persoane; elaborarea PJGD, gestionarea
domeniului siturilor
Personalul de conducere și de execuție din APM responsabile cu monitorizarea și contaminate și implementarea
evaluarea PJGD, precum și cu managementul siturilor contaminat-75 persoane serviciilor publice în sectorul
* (conform sectiunii 6.4 din cererea de finantare a proiectului POCA numărul personalul deșeurilor)
instruit include situri si deseuri)
Rezultat: Personal instruit prin campaniile de conștientizare și instruire pentru punerea în Nr. personal instruit în
aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și campaniile de
subsolului, precum si pentru aplicarea principiului „poluatorul plătește” pentru domeniul constientizare(reprezentanți ai
siturilor contaminate MMAP, ANPM și APM-uri)
Sursa/sursele de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 0 0 0 99*
Cofinanțare bugetat stat (situri contaminate și deșeuri) 2.256 970,78 Lei
130
Țintă
2022
Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor

privind gestionarea unitară a substantelor periculoase
Rezultat 2.3.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea

reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane
Revizuirea legii 360/2003
Măsura 2.3.1.1. revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ HG 477/2009
Descriere: organizare grup de lucru pentru elaborarea noului act normativ care va inlocui HG F-GASES – implementarea 2 acte
Regulamentului nr. 517 din Grupuri de Elaborare Eficiență
aceasta lege, elaborarea primului draft, consultarea publica, preluarea comentariilor, normative
2014 privind anumite gaze lucru activate propunere aplicare
lansarea celui de al doilea draft , consultarea publica, asumarea de catre autoritati, promovate
lansarea in avizare interinstitutionala. fluorurate cu efect de seră (F-
GASES) şi a regulamentelor
sale subsidiare
Măsura 2.3.1.2. pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau
subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul
managementul chimicalelor. Numar de experți care au
Justificare: contribuie la luarea deciziilor in baza cunostintelor necesare (argumentarea urmat cursuri specifice pe
modului in care contribuie la atingerea obiectivului) domeniile specificate din
Descriere: este posibil sa se realizeze prin noul mecanism financiar SEE 2014-2020, prin cadrul ministerului si a
parteneriat cu Norvegia, dar este posibil si prin trimiterea functionarilor la specializari pe institutiilor in coordonare sau
domeniul strict al ecotoxicologiei si comportamentului in mediu, precum si pe domeniul subordonare
aplicarii si implementarii actelor normative
Studiu mercur
Măsura 2.3.1.3. promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai Standarde
bune informatii 1 studiu Standarde Standarde
Nr. ghiduri, studii conform
mercur conform conform REACH
REACH
REACH
131
Țintă
2022
COP 8 COP 9
Roterdam Roterdam
Ian – febr SAICM
Numar de reuniuni la care se regionale intersesionale,
Măsura 2.3.1.4. asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din COP ozon
participă conform reuniuni ICCM 5
domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF martie Intersesional
programarilor internationale regionale
COP 1 2
Minamata martie OEWG
mercur Ozon
Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii

alternative pentru utilizarea substantelor periculoase
Exista grup de lucru

Măsura 2.3.2.1 - coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – Reactivarea acestuia
grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru Va promova modificarea Legii 2 reuniuni 2 2 2
schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD 360/2003
Raportari finalizate
Grupul exista
Măsura 2.3.2.2 - coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare –
Va promova modificarea HG 2 reuniuni 4 4 4
grup de lucru interministerial pentru inspectie si control
477/2009
Nr. Reuniuni la care RO a

participat
Participarea la formele de
Măsura 2.3.2.3 – preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul schimb de informatii Conform Conform Conform Conform
chimicale promovate prin cadrul planificărilor planificărilor planificărilor planificărilor
legislativ comunitar – comitete
REACH, CARACAL, comitetele
ECHA , MB
Program 3.1 Programul național de meteorologie
132
Țintă
2022
Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice

Justificare: Furnizarea de informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la
scară națională și regională).
Descriere: Receptionarea, validarea si procesarea primara a datelor meteorologice din
flux rapid; Utilizarea datelor meteorologice in analiza si interpretarea conceptuala a
episoadelor de vreme; Prognoza operativa a difuziei si a transportului poluantilor in
atmosfera la scara locala si regionala; Adaptarea statistica si verificarea prognozelor
meteorologice; Utilizarea operationala si dezvoltarea modelului ALADIN pentru
elaborarea prognozei numerice a vremii la mezoscara; Dezvoltarea, adaptarea si
exploatarea operationala pentru Romania a modelului nehidrostatic de prognoza Număr de prognoze
numerica a vremii la scara fina COSMO; Modelarea dinamico-statistica a evolutiei meteorologice 17.680 17.690 17.700 17.710
sistemului climatic si perfectionarea prognozei anomaliilor climatice regionale cu 17.677
anticipatie mare; Estimari prognostice pe baza analizei rezultatelor modelului cuplat
ocean-atmosfera de la ECMWF.
Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind
activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004
privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și
Sursa/sursele de finanțare: buget de stat
Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019– 8.707.000 lei, 2020
– 9.948.000 lei, 2021 – 9.195.000 lei, 2022 – 9.250.000.
Măsura 3.1.1.2: Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională

Justificare: Monitorizarea situației meteorologice la nivel național.
Descriere: Efectuarea observatiilor meteorologice in reteaua de statii meteorologice,
agrometeorologice, nivologice, aerologice, radiometrice, de radare meteorologice si Număr de observatii si
satelitare; Coordonarea retelei meteorologice nationale, elaborarea de documentatii de masuratori in reteaua
specialitate, coduri si ghiduri meteorologice conform cu recomandarile OMM si cerintele națională 24.280.000 24.290.000 24.300.000
24.270.000
nationale; Asigurarea verificarii si intretinerii metrologice a mijloacelor de masurare la sol 24.264.895
a parametrilor meteorologici din reteaua meteorologica nationala; Monitoringul climatic
la diferite scari spatio-temporale, validarea bazei de date climatologice; Monitorizarea
stratului de zapada si evaluarea riscului de producere a avalanselor; Produse satelitare
utile in activitatea de meteorologiesi si elaborarea de indici de risc pentru incendii de
133
Țintă
2022
padure; Reconstituirea metadatelor istorice pentru fundamentarea studiilor si

cercetarilor climatologice.
– 34.788.000 lei, 2021 – 35.753.000 lei, 2022 – 35.900.000.
Măsura 3.1.1.3: Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase

Justificare: Avertizari meteorologice pentru fenomene meteo periculoase, potențial
provocatoare de pagube, în vederea reducerii și limitării impactului socio-economic al
acestora la nivel național
Descriere: Coordonarea activitatii operationale de prognoza a vremii (prognoze si Gradul de realizare a
avertizari) pentru gestionarea situatiilor de vreme severa in Romania; Adaptarea 92,63 92,63 92,63 92,63 %
avertizarilor
algoritmilor radar WSR-98D pentru identificarea conditiilor de vreme severa in Romania
meteorologice in 24 h (%)
privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și 92,63 %
Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019– 892.000 lei, 2020 –
917.000 lei, 2021 – 942.000 lei, 2022 – 960.000.
Măsura 3.1.1.4: Realizarea de prognoze agrometeorologice

Justificare: Reducerea efectelor secetei pe termen scurt si mediu Numar de prognoze
Descriere: Activitatile agrometeorologice operationale privind analiza dinamicii agrometeorologice 1.040 1.040 1.040 1.040
parametrilor meteorologici cu impact asupra agriculturii 1038
134
Țintă
2022

Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019 – 1.003.000 lei, 2020
– 1.031.000 lei, 2021 – 1.059.000 lei, 2022 – 1.062.000.
Măsura 3.1.1.5: Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul

cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind
Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru
perioada 2016-2020 și a Planului naţional de acțiune pentru implementarea Strategiei
Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse
de carbon pentru perioada 2016-2020 (HG 739/2016)
Justificare: Asigurarea datelor suport în domeniul schimbărilor climatice și
agrometeorologiei
Nr. Sinteze, cercetari si studii
Descriere: Date meteorologice și agrometeorologice furnizate prin Programul național de
de fundamentare climatologica 61 62 62 62
veghe meteorologică în scopul transmiterii de informații de specialitate necesare
elaborării de măsuri pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt și mediu. 61
Propunere de alocare financiară multianuală: estimari 2019 – 1.854.000 lei, 2020 –
1.906.000 lei, 2021 – 1.959.000 lei, 2022 – 2.200.000.
Măsura 3.1.1.6: Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu

obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES
Nr. Mesaje
Justificare: Asigurarea schimbului internațional de date și informații meteorologice transmise/receptionate in
efectuat între țările membre OMM, fără de care nu se poate realiza corespunzător sistemul mondial de 5.510.000 5.530.000 5.550.000 5.570.000
activitatea de prognoză și avertizare meteorologică de către Serviciile Meteorologice comunicatii meteorologice
Naționale
5.497.375
Descriere: Cooperarea în activitatile comisiilor tehnice, în organismele OMM precum si în
cadrul programelor operative si de cercetare prevazute în conventii, acorduri si
135
Țintă
2022
protocoale nationale si internationale; Realizarea schimbului internațional de date și

informații către organismele internaționale.
– 8.832.000 lei, 2021 – 9.076.000 lei, 2022 – 9.200.000.
Măsura 3.1.1.7: Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul

GFCS al OMM
Justificare: Identificarea raspunsului regional al sistemelor fizice, ecosistemelor și Nr. produse specializate in
sistemelor socio-economice, la scara României, la semnalul global al schimbării climatice, domeniul meteorologiei,
din perspectiva adaptării; Estimarea prognostică cu anticipaţie mare a evoluției statisticii climatologiei,
fenomenelor climatice, la scara României. agrometeorologiei, poluarii
Descriere: Proiecția semnalului global al schimbării climatice la nivelul regiunilor din aerului si a variabilitatii
România, impactul asupra proceselor hidrologice, agrometeorologice și dinamicii climatice
ecosistemelor, pentru fundamentarea proiectarii de produse și servicii climatice care să 610
servească adaptării sistemelor socio-economice la această schimbare majoră. Elaborarea
și testarea de metodologii de predicție climatică sezonieră, interanuală și decenală pentru 620 630 640 650
fundamentarea serviciilor climatice de estimare prognostică a evoluției statisticii
fenomenelor climatice (de tipul secetelor, valurilor de căldură și inundațiilor) la scara
României.
Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019 – 692.000 lei, 2020 –
711.000 lei, 2021 – 730.000 lei, 2022 – 760.000.
136
Țintă
2022
Măsura 3.1.1.8: Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii

deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind
managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (ploi torențiale
generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de
caniculă, viscol, seceta, etc) sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe
termen scurt, mediu și lung
Justificare: Susținerea deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central regional
și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale.
Descriere: Furnizare informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară
națională și regională), atenționări/avertizări meteorologice pentru fenomene meteo
Nr. Sinteze, cercetari si studii
periculoase (ploi torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și
de fundamentare climatologica 62 62 62 63
locală, valuri de frig și de caniculă, viscol, etc., precum și informări privind evoluția
fenomenului de secetă în România la nivel național/regional) utilizate în scopul gestionării 60
situațiilor de urgență sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen
scurt, mediu și lung.
Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019 – 558.000 lei, 2020 –
573.000 lei, 2021 – 590.000 lei, 2022 – 650.000.
Program 4.1 Calitatea aerului și emisii atmosferice
Rezultat 4.1.1 Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională

conform cerințelor din legislația europeană
Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității

aerului (RNMCA), inclusiv extinderea rețelei prin instalarea de noi stații de Nr. total de stații de
monitorizare/puncte de prelevare pentru măsurări fixe. monitorizare a calității aerului = 148 148 162 162
Justificare: Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului 142 (anul de referință 2015)
înconjurător, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv
137
Țintă
2022
de interes public național, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru

protecţia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în
punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele
necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind
calitatea aerului înconjurător;
Descriere: elaborarea documentației pentru încheierea celui de-al 4-lea contract
subsecvent de servicii (CSS) în scopul contractării serviciilor necesare pentru optimizarea
și dezvoltarea RNMCA, si urmărirea derulării acestui CSS.
Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător
Sursele de finanțare: Bugetul Fondului pentru mediu (până în 2020)
Propunere de alocare financiară: 30.000.000 lei (estimare 2019-2020)
Măsura 4.1.1.2. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare POIM pentru Dezvoltarea

Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotarea cu
echipamente de monitorizare a poluanților atmosferici și instalarea lor în stațiile de
monitorizare noi și stațiile existente în RNMCA;
Justificare: Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv
de interes public național, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru
protecţia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în
punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele
Cerere de finanțare depusă și
necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind n.a. Realizat n.a n.a
aprobată de AM POIM
calitatea aerului înconjurător;
Descriere: completarea si depunerea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului
elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură
Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru
obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea și monitorizarea
calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a
biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric,
Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității
138
Țintă
2022
Sursele de finanțare:
➢ 85% Fondul European de Dezvoltare Regională,
➢ 15% contribuția beneficiarului (buget de stat)
Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro (total pentru rezultatele
4.1.1(parțial)+4.1.3+4.1.4)
Contribuție MM – 3.058.824 euro (2.752.941,3 euro)
Rezultat 4.1.2.: Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării

calității aerului în zonele și aglomerările de la nivel național
Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de

achiziție a serviciilor în scopul efectuării de studii privind evaluarea calității aerului prin
modelarea dispersiei poluanților în atmosferă;
Justificare: Conform art. 7 lit. f) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător, MM organizează şi coordonează la nivel național evaluarea şi gestionarea
calității aerului înconjurător, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii privind dispersia
poluanților în atmosferă, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de
gestionare şi contribuţiilor surselor naturale la depășirea valorilor-limită;
Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica Documentație elaborată n.a. n.a. n.a. Realizat
pentru elaborarea de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării
calității aerului în zonele și aglomerările de la nivel național, contractarea realizării
serviciilor necesare
Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,suport,,
Propunere de alocare financiară: 3.850.000 lei
Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de

luare a deciziilor de către autoritățile publice cu atribuții în domeniuși pentru creșterea
139
Țintă
2022
gradului de cunoaștere a calității aerului care se va realiza pe baza datelor privind calitatea
aerului din RNMCA
Măsura 4.1.3.1. Elaborarea și depunerea cererilor de finanțare –POIM- pentru

dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului pe termen scurt
Justificare: Conform cerințelor art. 53 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător, este necesară dezvoltarea unui sistem de previzionare a calității aerului pe
termen scurt și mediu în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către
autoritățile publice de mediu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului
calității aerului;
Descriere: completarea si transmiterea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului
calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a Cerere de finanțare aprobată n.a. n.a. n.a Realizat
Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității
Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro / Contribuție MM – 3.058.824 euro
(total pentru rezultatele 4.1.1+4.1.3+4.1.4)
Rezultat 4.1.4. Bază unică de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă
cu cerințele Directivei INSPIRE
Măsura 4.1.4.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM - pentru dezvoltarea

unei baze de date unice de emisii în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind Cerere de finanțare aprobată n.a. n.a. n.a Realizat
inventarierea poluanților emiși în aer.
140
Țintă
2022
Justificare: Directiva INSPIRE (http://inspire.jrc.ec.europa.eu/index.cfm) 2007/2/CE,

transpusă în legislația națională prin Ordonanţa Guvernului 4/2010 privind Instituirea
Infrastructurii Naţionale pentru informații spaţiale (INIS) republicată, are scopul de a crea
o infrastructură de date spaţiale a UE. Aceasta va permite partajarea informaţiilor spaţiale
de mediu printre organizaţiile din sectorul public şi va facilita accesul publicului la
informațiile spaţiale din Europa.
Directiva se referă la 34 de teme de date spaţiale, necesare pentru aplicaţii de mediu,
care impun crearea unei baze de date unice interactivă în format INSPIRE (o singură bază
de date inventarul activităților și inventarul emisiilor de poluanți în aer, realizate, fiecare
în parte pe diferite categorii de instalații și operatori economici așa cum prevăd directivele
specifice în vederea realizării raportărilor către CE .
Descriere: completarea si transmiterea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului
calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a
Obiectivul Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității
Ordonanţa Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naţionale pentru
informații spaţiale (INIS) republicată
Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro (total pentru rezultatele
4.1.1+4.1.3+4.1.4) / Contribuție MM – 3.058.824 euro
Rezultat 4.1.5 Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de

poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE și Directiva 2016/2284/CE precum
și prin Protocolul Gothenburg
141
Țintă
2022
Măsura 4.1.5.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA (IP14/2019) pentru

Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului privind elaborarea politicilor și măsurilor
naționale necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a
emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030
Justificare: Considerând riscurile asupra sănătății umane și mediului, la nivel internațional
și respectiv european s-a urmărit cu prioritate reducerea emisiilor de poluanți atmosferici
cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi a celor care contribuie la formarea ozonului
troposferic.
In acest scop, la nivel internațional a fost adoptat la Gothenburg, Protocolul din 1999 la
Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită
CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic,
(denumit Protocolul Gothenburg), iar în anul 2001, la nivel european a fost adoptată
Directiva nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți
atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă la nivel național prin Hotărârea
Guvernului nr. 1856/2005 privind plafoanele naționale de emisii pentru anumiți poluanți
atmosferici.
Aceste reglementări stabilesc pentru fiecare Parte/Stat Membru (inclusiv pentru Documentație elaborată n.a. n.a. n.a Realizat
România) plafoane naționale de emisie (cantitatea maximă dintr-o substanță care poate
fi emisă la nivel național în decursul unui an calendaristic, exprimată în kt emisii de
poluant/an) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi compuși
organici volatili (COV), având ca an țintă-anul 2010
La nivelul Comisiei Europene a avut loc procesul de revizuire a politicii UE în domeniul
calităţii aerului. Astfel, în data de 14 decembrie 2016 a fost adoptată Directiva (UE)
2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind
reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei
2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE),care a fost transpusă prin Legea nr.
293/2018.
In anul 2012 a fost adoptat la nivel internațional Protocolul Gothenburg revizuit, prin care
s-au extins obiectivele stabilite pentru anul 2010, cu stabilirea pentru fiecare Parte, de
angajamente naționale de reducere suplimentară a emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV
(exprimate ca % de reducere a emisiilor față de nivelul emisiilor aferent unui an de
referință, considerat anul 2005), având ca an țintă-anul 2020 şi introducerea de
angajamente de reducere a emisiilor şi pentru pulberi (exprimate ca PM 2,5), având în
142
Țintă
2022
vedere efectul dăunător asupra sănătății umane şi mediului a poluării aerului cu pulberilor
fine.
Descriere: Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii studii
privind prognozele naționale de emisii, contractarea realizării serviciilor necesare.
(realizat și finalizat în 2018)
Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA (IP14/2019) pentru Dezvoltarea
capacității Ministerului Mediului privind elaborarea politicilor și măsurilor naționale
necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de
poluanți atmosferici până în anul 2030.
Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea
protocoalelor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi,
încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la
Gothenburg la 1 decembrie 1999.
Legea nr. 263/2017 pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi
2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30
aprilie-4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe
distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii,
eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999,
şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia
celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie
2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe
lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la
Aarhus la 24 iunie 1998
Legea nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici
(contractul 84/2017 a fost finalizat in 2018)
- 83,984% - fonduri europene (POCA)
- 16,016% contribuția beneficiarului (buget de stat)
Buget limită contractare - 5.000.000 lei
Contribuție MM - 1.000.000 lei.
143
Țintă
2022
Rezultat 4.1.6. Asigurarea raportării datelor și a planurilor de calitatea aerului, în termele

stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de
punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi
Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări
Măsura 4.1.6.1.: Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor și a planurilor de

calitatea aerului, în termele stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în
Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale
Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări
Justificare: În prezent, România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are un
sistem propriu ce poate asigura transferul automat de date din Reţeaua Naţională de
Monitorizare a Calităţii Aerului (cerință obligatorie de transmitere de date up-to-date)
respectiv prelucrarea lor în noul format de raportare conform Deciziei 2011/850/EU; în
anul 2018 se va utiliza o versiune actualizată a unui instrument software (AQIS),
achiziţionat de la Institutul de Sănătate Publică din Olanda – RIVM (prin măsura 4.1.6.1.).
Acest instrument de raportare a fost dezvoltat de RIVM în cadrul unui proiect al Comisiei
Europene, iar anul 2018 este ultimul în care se mai poate utiliza acest software. Cu
ajutorul acestuia, se pot încarca doar manual datele provenite de la Reţeaua Naţională
de Monitorizare a Calităţii Aerului şi ulterior prelucrate în formatul .xml şi shapefile Realizare
solicitat prin 2011/850/EU.(realizat) - Trimestru III
2018
Descriere: Elaborarea documentaţiei necesară derulării pentru demararea procedurii de
achiziţie publică privind dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea
aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei
2011/850/EU- IPR (realizat)
Raportare la cadrul strategic şi politicile publice:
Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare şi Decizia
2011/850/CE
Sursa de finanţare: Buget ANPM (pentru anul 2018), buget AFM (pentru dezvoltarea
instrumentului de raportare)
Propunere de alocare financiară: 276.000 lei (pentru anul 2018), respectiv 460 000(buget
AFM)
144
Țintă
2022
4.1.6.2. Elaborarea unui document de politică publică națională privind calitatea aerului
în care să fie definite obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și
responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea
aerului, care să conțină o planificare financiară multianuală iar alocarea resurselor
financiare să se realizeze de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității
aerului.
Descriere: Ca urmare a acțiunii cu tema ,,Auditul performanței privind monitorizarea
calității aerului și gestionarea eficientă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră,
alocate României prin protocolul de la Kyoto”, efectuată de Curtea de Conturi a României,
s-a solicitat elaborarea unui document de politică publică națională privind calitatea
aerului în care să fie definite obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și
responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea -
aerului. Este necesară o planificare financiară multianuală care se va construi pornind de
la obiectivele strategice iar alocarea resurselor financiare să se realizeze de către toate
autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.
De asemenea, s-a solicitat desemnarea la nivel guvernamental a unui organism pentru
coordonarea la nivel național a activităților tuturor autorităților cu atribuții în domeniul
calității aerului.
Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare
Sursa de finanţare: Bugetul de stat al tuturor autorităților publice cu responsabilități în
domeniul calității aerului.
Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din

cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării
și derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător
la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea și validarea datelor privind
calitatea aerului înconjurător.
Gradul de adecvare a
Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le echipamentelor de laborator și
de teren pentru activități de 30 35 40 50
înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM.
monitorizare a factorilor de
mediu din aerul înconjurător și
145
Țintă
2022
emisii în cadrul laboratoarelor

ANPM și APM (% echipamente
sub 10 ani din totalul
echipamentelor)
Gradul de instruire a
personalului din cadrul
laboratoarelor ANPM și APM
pentru operarea
Măsura 4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru echipamentelor și monitorizarea
65 70 80 90
operarea echipamentelor și monitorizarea mediului. mediului (% personal instruit din
totalul personalului)
% personal instruit din totalul de
personal
Gradul de documentare prin

proceduri a activității de
monitorizarea factorilor de
Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind evaluarea calității aerului înconjurător și mediu din aerul înconjurător și
75 75 80 90
emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM. emisii în cadrul laboratoarelor
ANPM și APM (% determinări
documentate, metode validate
din total metode utilizate)
Justificare Măsuri 4.1.7.1./4.1.7.2./4.1.7.3. Asigurarea unei informări prompte și

adecvate a factorilor de decizie naționali și internaționali (Comisia Europeană), precum și
a populației cu privire la calitatea aerului înconjurător se poate realiza numai în condițiile
existenței unor laboratoare cu capabilități ridicate de a furniza date și rezultate credibile
ca o primă condiție pentru caracterizarea stării medilui. Acest fapt va permite autorităților
competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea /
garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României.
Descriere: Măsurile preconizate vor conduce la asigurarea funcționalității în parametri
optimi a echipamentelor din cadrul laboratoarelor ANPM și APM, a instruirii personalului
din aceste laboratoare, în vederea monitorizării aerului înconjurător. În acest sens pentru
146
Țintă
2022
modernizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și APM sunt necesare următoarele

categorii de activități:
- achiziția de servicii de mentenanță (service corectiv și service preventiv), respectiv de
up-grade al echipamentelor existente necesare monitorizării;
- achiziția de servicii de etalonare externă și/sau verificare metrologică;
- achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate
fizic și moral din cadrul laboratoarelor teritoriale;
- reabilitare/modernizarea laboratoarelor pentru desfășurarea activității în condiții
optime;
- achiziția de servicii de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM
pentru operarea echipamentelor, validarea metodelor de analiză, estimarea bugetului de
incertitudine a metodelor de analiză, monitorizarea mediului;
- achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea de proceduri privind monitorizarea
factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor APM.
Surse de finantare: bugetul de stat
Propunere de alocare financiară: 78.000.000 lei fără TVA
Rezultat 4.1.8. Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care

trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții
organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr.
850/2004 privind poluanții organici persistenți.
Măsura 4.1.8.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de

achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind
reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind
poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001.
Justificare: Lucrarea se înscrie în obiectivele prioritare ce decurg din obligaţiile asumate Plan de implementare
prin prevederile Legii nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici realizat
persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 (denumită în continuare Convenția de
la Stockholm).
În vederea respectării prevederilor art. 7 al Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii
organici persistenţi, care mentionează obligativitatea elaborării şi implementării unui plan
pentru punerea în aplicare a obligaţiilor stabilite în Convenţia de la Stockholm, Ministerul
147
Țintă
2022
Mediului, Apelor şi Pădurilor a elaborat și înaintat Secretariatului Convenției, în anul 2006,

primul Plan Naţional de Implementare (PNI) privind poluanţii organici persistenţi în
România (proiect GEF/UNIDO).
În anul 2012 Planul Național de Implementare a fost reactualizat și înaintat
Secretariatului, ca urmare a adoptării unor amendamente la Anexele A, B și C ale
Convenției în cadrul celei de-a patra și respectiv, celei de a cincea reuniuni a Conferinței
Părților la Convenție, care s-au desfășurat în anii 2009 și 2011 la Geneva, în Elveția.
La cea de-a șasea și respectiv, la cea de-a șaptea reuniune a Conferinţei Părţilor la
Convenţie, care au avut loc în anii 2013 și 2015, la Geneva, în Elveţia, au fost adoptate
amendamentele aduse anexelor A şi C ale Convenţiei.
În concordanţă cu prevederile art. 22 al Convenţiei amendamentele aduse Convenţiei
intră în vigoare la un an de la data comunicării de către depozitar (Secretarul General al
Naţiunilor Unite) a adoptării amendamentelor. Astfel, amendamentele adoptate în anul
2013 intră în vigoare în anul 2014 (exceptând Părțile care au optat pentru amânarea
intrării în vigoare – inclusiv România în acest caz), iar amendamentele adoptate în anul
2015 intră în vigoare în anul 2016 (exceptând Părțile care au optat pentru amânarea
intrării în vigoare).
Decizia SC-1/12: Planurile Naţionale de Implementare a Conferinţei Părţilor la Convenţia
de la Stockholm menţionează faptul că, în cazul unor factori externi, respectiv modificări
ale obligaţiilor care rezultă din amendamentele aduse Convenţiei sau anexelor acesteia,
inclusiv adăugarea de noi substanţe în anexele A, B şi C, se impune
reactualizarea/revizuirea Planului Naţional de Implementare în termen de 2 ani de la data
intrării în vigoare a amendamentelor.
Descriere: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție
pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind
reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind
poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001
Raportare la cadrul strategic şi politicile publice: Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea
Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001
Legea nr. 227/2010 pentru ratificarea amendamentelor la anexele A, B şi C la Convenţia
privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, adoptate prin
deciziile SC-4/10, SC-4/11, SC-4/12, SC-4/13, SC-4/14, SC-4/15, SC-4/16, SC-4/17 şi SC-
148
Țintă
2022
4/18 cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Conferinţei părţilor, care a avut loc la Geneva,
4 - 8 mai 2009
Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 28/2013 privind publicarea Deciziei SC-5/3:
Listarea endosulfanului tehnic şi a izomerilor aferenţi acestuia
Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 815/2016 privind publicarea Deciziei SC-6/13:
Listarea hexabromociclododecanului, a Deciziei SC-7/12: Listarea hexaclorbutadienei, a
Deciziei SC-7/13: Listarea pentaclorofenolului, a sărurilor şi a esterilor acestuia şi a
Deciziei SC-7/14: Listarea naftalinelor policlorurate
Hotărârea Guvernului nr. 1497 din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea Planului naţional
de implementare a prevederilor Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi,
adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, aferent perioadei 2008 – 2029, cu modificările și
completările ulterioare
Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,suport,,
Propunere de alocare financiară: 600.000,00 lei
Rezultat 4.1.9. Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării

azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de
amoniac
Măsuri 4.1.9.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de

achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de
azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de
măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac
Justificare: România a ratificat Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe 1 buget național de azot
distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, prin Legea nr. 8/1991.
Convenția asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) 1 set de măsuri pentru limitarea
are opt protocoale, dintre care România a ratificat prin Legea nr. 271/2003 trei
emisiilor de amoniac la nivel
protocoale:
național
-Protocolul privind poluanții organici persistenți (POPs);
-Protocolul privind metalele grele, şi
-Protocolul referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic,
denumit Protocolul Gothenburg.
149
Țintă
2022
În conformitate cu prevederile art. 2 ale Protocolului Gothenburg, în vederea respectării

angajamentului de reducere a emisiilor de amoniac stabilit în Anexa II a protocolului,
Părțile la Protocol trebuie să controleze și să reducă emisiile de amoniac rezultate din
activitățile antropice, emisii care pot determina efecte adverse asupra sănătății umane și
a mediului.
Potrivit prevederilor art. 6 lit. a) și b) din Protocolul Gothenburg, Părțile trebuie să adopte
strategii, politici și programe, pe baza unor criterii științifice și economice solide, pentru a
facilita implementarea obligațiilor prevăzute în protocol.
Studiul propus stă la baza identificării și fundamentării din punct de vedere științific și
economic a punctelor de intervenție și a măsurilor eficiente de reducere a emisiilor de
amoniac pentru a fi incluse în cadrul programului național de control a poluării aerului
necesar a fi elaborat de către România în cadrul Planului de Acțiuni pentru Aer Curat,
adoptat la Batumi, în Georgia, în iunie 2016, precum și pentru identificarea viitoarelor
măsuri care vor fi considerate în implementarea Directivei (UE) nr. 2016/2284 a
Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor
naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de
abrogare a Directivei 2001/81/CE.
Descriere: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție
pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot și
stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac
Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării
atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979,
adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999,
150
Țintă
2022
Legea nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici
Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,suport,,
Propunere de alocare financiară: 350.000,00 lei
Rezultat 4.1.10. Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de

la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice
transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)
Masură 4.1.10.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de

achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice
specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra
poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)
Justificare:
Considerând efectele dăunătoare ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac şi
compuși organici volatili asupra sănătății umane şi asupra ecosistemelor naturale,
materialelor şi culturilor agricole datorită efectului de acidifiere şi eutrofizare sau formării
ozonului troposferic, ca rezultat al transportului atmosferic pe distanţe lungi, la nivel
internațional s-a încheiat Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere
pe distanţe lungi (CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon
troposferic, adoptat la Gothenburg în anul 1999 (denumit Protocolul Gothenburg),
ratificat de România prin Legea nr. 271/2003. Protocolul Gothenburg revizuit în anul 2012
este completat la nivel UE cu prevederile Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea
emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE
și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (denumită noua Directivă NEC).
Obiectivul Protocolului Gothenburg şi al Directivelor NEC urmăresc ca, pe termen lung şi,
ţinând seama de progresele cunoaşterii stiinţifice, să se limiteze emisiile de dioxid de sulf,
oxizi de azot, amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie astfel încât să se
asigure că depunerile şi concentraţiile în aer ale acestor poluanţi nu depăşesc încărcările
şi nivelurile critice, stabilite pentru elementele sensibile de mediu.
Nivelurile şi încărcările critice sunt definite ca fiind cel mai înalt nivel al concentrațiilor,
respectiv al depunerilor pentru un anumit poluant despre care, pe baza cunoştinţelor
actuale, se presupune că nu produce efecte adverse pe termen lung asupra unui
ecosistem dat. România în calitate de Parte la Protocolul Gothenburg şi Stat Membru are
151
Țintă
2022
obligația de a raporta date și informații privind monitorizarea poluării atmosferice asupra

ecosistemelor în funcție de condițiile specifice naționale.
Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării
atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979,
adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999,
Legea nr. 293/2018 reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici
Propunere de alocare financiară: 2.350.000 lei.
Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi

emisiilor atmosferice
Măsura 4.1.11.1.: Transpunerea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE

Nr. acte normative
Justificare: Conform Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Titlul I Cap.2, transpuse la termen
Sectiunea 1, art.288, Statele Membre ale Uniunii au obligaţia de a transpune şi de a prelua
în legislaţie naţională actele juridice ale Uniunii Europene Nr. acte normative de
modificare a legislaţiei
Surse de finanţare: bugetul de stat – resursa bugetară alocată salarizării personalului existente
angajat din cadrul DGEICP
Măsura 4.1.11.2.: Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale Nr. acte normative de
din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice ratificare/
acceptare/aderare la
152
Țintă
2022
Justificare: Legea nr. 590/2003 privind tratatele, cu modificările şi completările ulterioare acordurile internaţionale la
si Deciziile Comisiei/ Consiliului UE de aderare la acordurile internaţionale din domeniul care UE si implicit România
privind poluarea atmosferică este Parte.
Surse de finanţare: bugetul de stat – resursa bugetară alocată salarizării personalului
angajat din cadrul DGEICP
Program 4.2 Zgomot ambiant
Rezultat 4.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant
Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de

achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv
software GIS aferent.
Justificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode
comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE
începând cu 31.12.2018.
Aceste metode comune, după 31.12.2018, trebuie să se regăsească în orice software de
cartare a zgomotului consacrat de pe piață (deziderat încă nerealizat), în caz contrar nu
se vor putea realiza hărțile strategice de zgomot în anul 2022 iar statele membre UE nu
vor putea pregăti punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2015/996/EU. Software de cartare (evaluare) a
Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unui software de cartare a zgomotului și instruire 0 1 bucată 0 0
zgomotului, inclusiv software GIS aferent, care să poată utiliza metodele comune de 0 bucăți
evaluare a zgomotului adoptate prin Directiva 2015/996/EU și asigurarea unei instruiri
pentru utilizarea acestuia, este necesară pentru ca la nivelul MM să existe tehnica de
calcul necesare și pregătirea necesară pentru a se putea urmării implementarea acestei
directive care conține metode de calcul deosebit de laborioase.
Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica
pentru achiziționarea la nivelul Ministerului Mediului (MM) a unui software de cartare a
zgomotului, inclusiv software GIS aferent, care să poată utiliza metodele comune de
evaluare a zgomotului adoptate prin Directiva 2015/996/EU și asigurarea unei instruiri
pentru utilizarea acestuia
153
Țintă
2022
Raportare la cadrul strategic și politicile publice: HG 321/2005 privind evaluarea și

gestionarea zgomotului ambiant și Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în
legislația națională până la data de 31.12.2018.
Sursele de finanțare: Buget MM în anul 2019- 2020, ca măsura ,,suport,,
Propunere de alocare financiară: 225.000,00 lei fără TVA
Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de

achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de
zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului și elaborare a
0
planurilor de acțiune. 0 2 buc 0 buc
Justificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode Ghduri de realizare a hărților
comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE strategice de zgomot utilizând
începând cu 31.12.2018. software de cartare (evaluare) a
zgomotului și armonizarea
Aceste metode comune sunt deosebit de laborioase, iar aplicarea lor necesită realizarea lingvistică a termenilor tehnici
unor ghiduri care să asigure orientările necesare în vederea elaborării hărților strategice care sunt în contradicție în
de zgomot cu aceste metode comune. versiunea în limba română față
Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unor servicii de realizare a unor de versiune în limba engleză a
astfel de ghiduri, este necesară pentru ca la nivelul MM să se poată adopta prin acte Directivei 2015/996/EU ;
normative respectivele ghiduri asigurându-se astfel că la nivel național, hărțile strategice 0 buc
de gomot se vor realiza în conformitate cu metodele de evaluare comune și că acest lucru
se va putea verifica.
Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica Model de evaluare conformitate
pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare a hărților strategice de zgomot
de software de cartare (evaluare) a zgomotului. cu prevederile directivei (UE)
2015/996.
Raportare la cadrul strategic și politicile publice HG 321/2005 privind evaluarea și
gestionarea zgomotului ambiant și Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în 0 buc 1buc
0 0 0
Sursele de finanțare: Buget MM în perioada 2019-2020, ca măsura ,,suport,,
Propunere de alocare financiară: 760.000,00 lei fără TVA
Scenarii privind reducerea

Măsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de zgomotului utilizând software de 0 0 1buc 0
achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a cartare (evaluare) a zgomotului;
154
Țintă
2022
zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul 0 buc
sursei de zgomot
Justificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode
comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE
începând cu 31.12.2018.
Aceste metode comune sunt deosebit de laborioase, iar aplicarea lor necesită realizarea
unor ghiduri care să asigure orientările necesare în vederea utilizării acestora atunci când
se adoptă măsuri de reducere și gestionare a zgomotului în cadrul planurilor de acțiune,
măsuri care pot fi predeterminate prin prognoze specifice, aplicate fiecărei surse de
zgomot în parte în funcție de tipul de măsură propusă.
Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unor servicii de realizare a unor
astfel de ghiduri, este necesară pentru ca la nivelul MM să se poată adopta prin acte
normative respectivele ghiduri asigurându-se astfel că la nivel național, planurile de
acțiune se vor realiza în conformitate cu prevederile Directivei 2002/49/CE și ale Directivei
2015/996/EU.
Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica
pentru elaborarea ghiduri pentru elaborare prognoze de reducere a zgomotului în funcție
de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot
Raportare la cadrul strategic și politicile publice HG 321/2005 privind evaluarea și
gestionarea zgomotului ambiant și Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în
Sursele de finanțare: Buget MM în perioada 2019-2020, ca măsura ,,suport,,
Propunere de alocare financiară: 600.000,00 lei fara TVA
Program 4.3 Radioactivitatea mediului
Rezultat 4.3.1. Asigurarea echipamentelor necesare și a personalului instruit în vederea

monitorizării radioactivității mediului în situații normale și de urgență
Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în I1 – Raport privind situația
situații de urgență tehnică a RNSRM și propuneri
Justificare: In contextul socio-economic și geo-polictic actual, riscul expunerii populației de modernizare
la radiații este cu atât mai mare cu radioactivitatea își găsește nu doar aplicații militare, ci
155
Țintă
2022
din ce în ce mai multe aplicații pașnice. Monitorizarea radioactivității mediului ambiant în I2 - % echipamente reparate
scopul protecției populației este o obligație a fiecărui stat membru UE. 1 buc n.a. n.a. 1 buc
Descriere: I3 - % echipamente noi
- Achiziția de servicii de audit tehnic cu privire la necesitățile de modernizare ale achiziționate
RNSRM
- Achizitia de servicii de mentenanță pentru stațiile automate I4 - % de personal instruit 30 80 90 95
- Achiziția de servicii de mentenață pentru echipamentele din cadrul
laboratoarelor
- Achiziția de sercicii de etalonare externă și/sau verificare metrologică pentru
echipamentele din cadrul RNSRM (atat stații automate, cât și echipamente de 5 10 35 20
laborator/teren)
- Up-gradul stațiilor automate și a Centrului national de coodonare a rețelei
- Up-gradul echipamentelor de laborator 65 75 85 95
- Înlocuirea echipamentelor uzate fizic și moral, care nu mai îndeplinesc cerințele
tehnice ale RNSRM
- Instruirea personalului din cadrul RNSRPM pentru asigurarea răspunsului la
urgență, în contextul modernizării RNSRM
- Elaborarea de procedrurilor în concordanță cu dotarea RNSRM
Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Moniorizarea radioactivității
mediului este o obligație de țară, asumată de România prin semnarea Tratatului
EURATOM și aderarea la UE.
• Tratatul EURATOM
• OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și
• Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea,
autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și
• OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al
Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului
• HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate și
siguranță nucleară
156
Țintă
2022
Sursa/sursele de finanțare (buget stat, fonduri externe; in cazul FEN, inclusiv indicarea
PO, măsurii, etc.): bugetul de stat și AFM (venituri proprii)
Propunere de alocare financiară multianuală: 25.400.000 euro fără TVA.
Măsuri 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM

Justificare: Având în vedere faptul că RNSRM este furnizorul național de date privind
radioactivitatea mediului, atât în situații normale, cât și în situații de urgență, asigurarea
corectitudinii datelor transmise către autorități și public este absolut necesară. Protecția
RNSRM împotriva atacurilor cibernetice are ca rezultate protecția populației și implicit a
mediului.
Descriere:
- Conectarea RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC)
Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Moniorizarea radioactivității I1 - conectarea sistemului
mediului este o obligație de tară, asumată de România prin semnarea Tratatului informatic aferent RNSRM la
EURATOM și aderarea la UE. (Tratatul EURATOM / OUG nr. 195/2005 privind protecția Sistemul Național de Securitate n.a. 1 n.a. n.a.
mediului, cu modificările și completările ulterioare / Legea nr. 111/1999 privind Cibernetică (SNSC)
desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare,
republicată, cu modificările și completările ulterioare / OM nr. 1978/2010 privind
regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a
Radioactivității Mediului / HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de
securitate și siguranță nucleară)
Sursa/sursele de finanțare (buget stat, fonduri externe; in cazul FEN, inclusiv indicarea
PO, măsurii, etc.): bugetul de stat și AFM (venituri proprii)
Propunere de alocare financiară multianuală (estimări anuale pentru 2018, 2019, 2020,
2021) 100.000 euro fără TVA
Program 5.1 Controlul poluării industriale
Rezultat: 5.1.1 Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a

autorităților pentru protecția mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației
UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
157
Țintă
2022
Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de

achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri
pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED
Justificare: Statele Membre trebuie să elaboreze „politici sau ghiduri”, măsuri de punere
în aplicare a prevederilor Directivei IED, care vor contribui la argumentarea deciziilor de
aplicare a anumitor prevederi a legislației UE
Nr. studii
Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, 0 0 0 2
contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora. 0
Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea 278/2013 privind emisiile
industriale
Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,support,,
Propunere de alocare financiară: 450.000,00 lei (din care valoarea de 150.000 lei pentru
anul 2018)
Rezultat 5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în

rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a
etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de
management de mediu si audit (EMAS).
Justificare: In conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul
comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (denumit Regulamentul EMAS III) și
Nr. evenimente organizate si
ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind 6 eveniment / 6 eveniment / 8 eveniment /
persoane instruite
eticheta UE ecologică, Statele Membre trebuie să asigure promovarea sistemului UE de min 30 pers min 30 pers min 30 pers
management de mediu şi audit (EMAS), precum şi a sistemului de acordare a etichetei UE
ecologice.
Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica,
contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora.
Raportare la cadrul strategic și politicile publice:
Hotărârea Guvernului nr. 57/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea
aplicării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al
158
Țintă
2022
Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un

sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS)
Hotărârea Guvernului nr. 661/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea
aplicării la nivel național a Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European si
al Consiliului privind eticheta UE ecologică,
Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,support,, Propunere de
alocare financiară: 400.000 lei (2020)
Program 5.2 Managementul accidentelor industriale
Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților

pentru protecția mediului în domeniul SEVESO

achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind
distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei
Seveso III pentru sectorul deşeuri.
Justificare: În contextul implementării eficiente a legislaţiei UE din domeniul Directivei
2012/18/UE - SEVESO III, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 59/2016 privind
controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe -Ghid privind distanţele de
periculoase, este necesară realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind securitate adecvate şi efectul
distanţele de securitate adecvate şi efectul domino.şi aplicarea directivei în domeniul domino în contextul aplicării
deşeurilor. În cadrul politicilor de amenajare a teritoriului şi urbanism stabilirea Directivei Seveso III
distanţelor de securitate adecvate şi indentificarea corectă a amplasamentelor din grupul
domino contribuie la o mai bună protecţie a zonelor rezidenţiale, a zonelor de utilitate
- Ghid privind modul de
publică şi a mediului, inclusiv a zonelor de interes natural.De asemenea pentru a se abordare în aplicarea Directivei
permite luarea măsurilor necesare în vedrea preveniri și a reducerii riscului de accidente Seveso III pentru sectorul
majore trebuie să avem o imagine exactă asupra cantităţilor/ capacităţilor de substanţe n.a. n.a. n.a. Realizat
deşeuri
chimice periculoase, amestecuri şi chiar deşeuri care trebuie luate în considerare pentru
aplicarea articolelor relevante ale directive UE.
Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica,
contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora.
Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea 59/2016 privind controlul asupra
pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase
159
Țintă
2022
Sursele de finanțare: buget MM

Valoare 800.000 lei fără TVA
Propunere de alocare financiară: 2018-2019: 400.000 lei / 2019-2020 -400.000lei
Program 6.1. Răspunderea de mediu
Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie

financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind
răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției
financiare și revizuirea garanției
Masura 6.1.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de

achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie
financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind
răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției
financiare și revizuirea garanției, în conformitate cu cerințele prevăzute de Ordonanța de
Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la Studiu privind identificarea
prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008 formelor de garanţie financiară
Justificare: Potrivit cerintelor art. 33 din OUG nr. 68/2007 este necesară definirea şi a măsurilor necesare
formelor de garanţie financiară, inclusiv pentru cazurile de insolvenţă, şi măsurile pentru dezvoltării ofertei de
dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, instrumente financiare, privind
0 0 0 1 buc
care să permită operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligaţiilor ce le revin răspunderea în domeniul
conform actului normative mediului, inclusiv elaborarea
Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, Metodologiei de calcul a
contractarea realizării studiului si urmărirea derulării acestuia garanției financiare și revizuirea
garanției
Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Ordonanța de Guvern a Guvernului nr.
68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea
prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008
Sursa de finanțare: buget MM
Propunere de alocare financiară: 1.000.000 lei fără TVA- 2017
Program 6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA
160
Țintă
2022
Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția

mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare
la EIA și SEA
Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în

punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei
și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul
Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul
”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția
mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru
perioada 2014-2020” . Ciclul I a fost finalizat în 2017 și au fost inițiate demersurile pentru
activitățile necesare desfășurării ciclului II.
Justificare: continuarea instruirii personalului din autoritatile implicate în aplicarea Nr. Persoane instruite din
prevederilor Directivelor EIA si SEA conduce la imbunătățirea capacității administrative a autorități pentru protecția
autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din mediului, Autorități de
domeniu, în vederea accesării și implementării proiectelor din cadrul programelor Management (AM), Organisme 392 n.a. n.a. n.a.
operaționale cu finanțare din fonduri europene la nivelul României pentru perioada de Intermediare (OI)
programare 2014– 2020
401
Descriere: estimăm derularea unui număr de 26 sesiuni de instruire pentru un nr. total de
670 persoane.
Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Acordul de parteneriat
Comisia Europeana-Romania,si planul de acțiune aferent, aprobat de către Guvernul
României prin Memorandumul 3680/19.03.2014.
Sursa/sursele de finanțare: fonduri europene prin Programul Operational Asistenta
Tehnica -84,695% si buget de stat -15,305%.
Propunere de alocare financiară multianuală: Estimare pentru ciclul II – 900.000 Euro
Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru
Ghiduri EIA aprobate
(Cele 7 ghiduri EIA elaborate de Jaspers au fost aprobate prin Ordinul MMAP nr. n.a. n.a. n.a. n.a.
(realizat)
1825/21.09.2016 care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016)
Măsura 6.2.1.3. Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA a) Autorități și instituții publice
centrale sprijinite pentru a
161
Țintă
2022
- proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a realiza studii, analize și evaluări 1 buc n.a. n.a. n.a.
autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare ex ante a impactului pentru
a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 fundamentarea politicilor
Justificare: noile ghiduri EIA vor fi utilizate de autoritățile de mediu și alte autorități publice - (studiu)
implicate în procedurile EIA pentru aplicarea unitară și eficientă a legislației europene
Descriere: principalele activități derulate în cadrul proiectului sunt: elaborarea a 7 ghiduri b) Nr. Metode, instrumente,
EIA noi, instruirea a 135 de persoane din autorități de mediu, informare prin diseminare proceduri dezvoltate de
a 425 de persoane din alte autorități. autoritățile publice centrale
Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Programul Operațional pentru a sprijini dezvoltarea la
Capacitate Administrativă 2014-2020; Planul de acțiune anexă la Acordul de Parteneriat nivel local – (ghiduri)
7 n.a. n.a. n.a.
CE-România; Legislația EIA: Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a
Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra c) Nr. Participanți la activități de
mediului; HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private formare
asupra mediului; Ordin nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
c.1 – Nr. personal instruit din
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Ordin comun
autorități de mediu
MMP/MADR/MAI/MDRT nr. 135/84/76/1284 privind aprobarea Metodologiei de aplicare
a evaluării impactului pentru proiecte publice și private.
Sursa/sursele de finanțare: FSE prin Programul Operațional Capacitate Administrativă c.2 – Nr. personal informat prin
2014-2020, buget stat sesiuni de diseminare 135 n.a. n.a. n.a.
Propunere de alocare financiară multianuală:
Bugetul total al proiectului: 4.341.991,95 lei (3.648.662,68 lei din FSE; 693.329,27 lei
cofinanțare MM)
a) pentru anul 2017, valoarea estimată totală este de 3.735 mii lei; cofinanțarea de la 425 n.a. n.a. n.a.
buget este 3.735 x 15,98% = 597 mii lei
c) pentru anul 2018, valoarea estimată totală este de 218 mii lei; cofinanțarea de la buget
este 218 x 15,98% = 35 mii lei
Program 6.3 Infrastructura pentru Informații Spațiale
Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată în

conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.
162
Țintă
2022

achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale,
precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei
INSPIRE.
Justificare: Directiva INSPIRE, transpusă în legisalţie naţională prin Ordonanţa Guvernului
nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în
România, republicată, stabilește acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării
datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre și între
acestea.
Astfel, pentru a elimina obstacolele privind partajarea datelor spaţiale, MM, conform
Hotărârii Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale
autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date
spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora, are
obligaţia să: a) Servicii de cautare, vizualizare
și descarcare realizate (%) 0 0 0 100%
(1) să pună în aplicare servicii online interoperabile care să permită căutarea,
vizualizarea și descărcarea datelor spațiale;
(2) să organizeze și să publice treptat date spațiale în conformitate cu modelele de date
comune pentru o mai mare interoperabilitate și o productivitate îmbunătățită. b) Seturi de date spațiale
Descriere: Elaborare documentaţie pentru achiziționarea echipamentelor informatice interoperabile aferente anexelor
necesare în vederea realizării arhitecturii pentru infrastructura de date spațiale, a 1 și 3 din OG nr. 4/2010, 0 0 0 100%
realizării și stocării seturilor de date spațiale și a aplicațiilor informatice care asigură republicată (%)
funcționalitatea serviciilor facilitate de rețea și a serviciilor de date spațiale, precum și
asigurarea întreținerii acestora.
Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010
privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România,
republicată; Hotărârea Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor
specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea
temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a
acestora şi Hotărârea Guvernului nr. 38/2016 privind aprobarea Planului de activităţi
pentru realizarea şi actualizarea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în
România.
Sursa/sursele de finanțare: buget MM
Propunere de alocare financiară multianuală:
163
Țintă
2022
a) 2018-2019 valoare estimată fără TVA 1,500,000.00 lei

b) 2019-2021 valoare estimată fără TVA 1,500,000.00 lei
Program 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
-Rezultatele IFN ciclul 1

disponibile public
-Un sistem național funcțional

Măsura 7.1.1. Consolidarea sistemului național de estimare și prognoză GES privind de monitorizare, inventariere și
sectorul folosinței terenurilor și silviculta prognoză a emisiilor de GES și q
stocării carbonului pentru
păduri, respectiv inventarul
sectorului folosinței terenurilor
și silviculturii - LULUCF
Măsura 7.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice SNEEGES 16 pers. 16 pers. 16 pers. 16 pers.
la nivelul ANPM
- indicator de rezultat (Număr
Justificare de persoane dedicat
SNEEGES - Evaluarea capacităţii instituţionale, structurale şi umane şi, subsecvent, administrarii SNEEGES şi
creşterea numărului de persoane care administrează SNEEGES şi INEGES creează INEGES).
premizele îndeplinirii optime a obligaţiilor la nivel internaţional şi european asumate de - Valoare de referinta (8
România în domeniu. Capacitatea existentă la momentul curent este insuficientă, persoane la momentul curent
România nefiind în măsură să implementeze în acord cu cerinţele asociate obligaţiile 23.05.2017)
privind SNEEGES şi INEGES, incluzându-le, spre exemplu, pe cele asociate Sectorului
Folosinţa Terenurilor, Schimbarea Folosinţei Terenurilor şi Silvicultură (LULUCF) al
INEGES. Riscurile ataşate cuprind:
- re-pierderea eligibilităţii României în a accesa mecanismele flexibile sub EU-ETS
Protocolul de la Kyoto; - indicator de rezultat (Număr
- declanşarea împotriva României a procedurii de încălcare a dreptului Uniunii de persoane dedicat 12 pers. 12 pers. 12 pers. 12 pers.
Europene (procedura de „infringement”). administrarii EU-ETS).
164
Țintă
2022
- valoare de referinta (6
EU-ETS persoane la momentul curent
23.05.2017)
Evaluarea și cresterea capacităţii instituţionale în ce privește administrarea Schemei EU
ETS creează premizele îndeplinirii în condiții corespunzătoare a obligaţiilor care revin
României la nivel european și mai ales pentru implementarea legislației UE în condițiile RUEGES
de calitate specifice cerute tuturor Statelor Membre, pentru a se asigura o monitorizare - indicator de rezultat (Număr
și raportare corespunzătoare a emisiilor de GES la nivelul României cât și alocarea de persoane dedicat
certificatelor de emisii de GES pentru activitățile acoperite de schemă. administrarii RUEGES).
- valoare de referinta (4 6 pers. 6 pers. 6 pers. 6 pers.
RUEGES persoane la momentul curent
Evaluarea și creșterea capacității instituționale în ceea ce privește administrarea și 23.05.2017)
operarea structurii bazei de date prin intermediul RUEGES, creează premizele îndeplinirii
în condiții corespunzătoare administrării registrului, pentru asigurarea funcționării
acestuia, conform specificațiilor tehnice și legislative, la nivel european și internațional
Descriere
Activităţile parte a măsurii de evaluare a capacitatii institutionale cuprind:
- evaluarea completă, minuţioasă şi riguroasă a capacităţii instituţionale, structurale şi
umane în domeniu şi furnizarea de recomandări calitative şi cantitative privind structura
instituţională, substructurile şi numărul de persoane necesare îndeplinirii în mod optim a
obiectivelor asociate domeniului schimbări climatice - administrarea SNEEGES şi INEGES,
EU-ETS şi RUEGES, în mod asociat şi cu referenţierea punctuală a obligaţiilor la nivel
international, european şi national asumate de către România;
- actualizarea numarului de personal, care administrează SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi
RUEGES in functie de rezultatele evaluarii mentioante mai sus .
Finanţarea evaluării capacităţii institutionale menţionată anterior poate fi făcută din mai
multe surse, incluzând şi bugetul de stat.
Creşterea numărului de persoane administrând SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES
este necesar a fi finanţată din bugetul de stat.
Propunere de alocare financiară multianuală
Propunerile de finanţare multianuală pot fi elaborate ulterior, astfel:
165
Țintă
2022
- în cazul evaluării capacităţii institutionale, în mod coroborat cu alte necesităţi de analiză;

- în mod asociat creşterii numărului de personal, după identificarea necesarului adiţional.
Măsura 7.1.3. Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu

atribuţii şi responsabilităţi în domeniu schimbărilor climatice
Justificare
Având în vedere că domeniul schimbărilor climatice este unul specific, unde expertiza
tehnică necesară pentru a răspunde cerinţelor europene în ce priveşte calitatea procesul
de implementare nu poate fi obţinută într-un timp scurt, remunerarea salarială
Pentru Pentru Pentru
corespunzătoare a personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul şi creşterea
coerenta cu coerenta cu Pentru coerenta cu
continua a capacităţii şi expertizei sunt relevante pentru mentinerea in cadrul autoritatii
nivelul de nivelul de coerenta cu nivelul de
competente a personalului instruit si calificat asociat cu administrarea domeniului în - indicator de rezultat ( Nivel
salarizare salarizare nivelul de salarizare
conformitate cu cerințele legislative europene si internationale. Personal instruit, adiţional salarial pentru
aplicat la aplicat la salarizare aplicat la
calificat, cu expertiză şi exerciţiu semnificativ a părăsit echipa autorităţii competente persoanele administrând
institutiile institutiile aplicat la institutiile
urmare a remunerării financiare insuficiente, punându-se astfel în pericol îndeplinirea SNEEGES şi INEGES, EU-ETS,
centrale, este centrale, este institutiile centrale, este
obiectivelor specifice. RUEGES.
necesara necesara centrale, este necesara
Riscurile ataşate cuprind: - Valoare de referinta (salariul retribuirea retribuirea necesara retribuirea
- re-pierderea eligibilităţii României în a accesa mecanismele flexibile sub Protocolul de la existent la momentul curent personalului personalului retribuirea personalului
Kyoto; (23.05.2017) la nivelul echipei ANPM la ANPM la personalului ANPM la
ANPM administrând SNEEGES şi nivelul de nivelul de ANPM la nivelul nivelul de
- imposibilitatea participării operatorilor aflaţi sub incidenţa schemei EU ETS la
INEGES, EU-ETS, RUEGES.. salarizare salarizare de salarizare salarizare
mecanismul european de tranzacţionare a emisiilor de CO2, imposibilitatea respectării
obligaţiilor care le revin sub schemă sub aspectul monitorizării şi raportării emisiilor aplicabil in aplicabil in aplicabil in aplicabil in
conform cerinţelor europene şi îndeplinirea condiţiilor de calitate în ce priveşte procesul autoritatea autoritatea autoritatea autoritatea
de implementare de către autoritatea de mediu; centrala centrala centrala pentru centrala
pentru pentru protectia pentru
- declanşarea procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene „infringement”
protectia protectia mediului protectia
împotriva României.
mediului mediului mediului
Descriere
Activitatea asociată măsurii este cea de implementare de majorări salariale astfel încât să
fie atins un nivel satisfăcător de motivare salarială. Remunerarea suficientă salarială a
personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu se constituie ca premiză a păstrării
şi creşterii capacităţii umane şi expertizei în administrarea SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi
RUEGES.
166
Țintă
2022
Finanţarea măsurii se va face în legătură cu bugetul de stat.
Măsura 7.1.4. Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului

schimbări climatice
Justificare
În contextul mai multor secţiuni din INEGES, nu există disponibile date şi informaţii
naţionale, existând necesitatea ca acestea să fie elaborate de către entităţi specializate,
cu expertiză şi exerciţiu în domeniu. Lipsa acestora echivalează cu neîndeplinirea
obligaţiilor asumate de România la nivel internaţional şi european.
Riscurile ataşate cuprind:
- re-pierderea eligibilităţii României în a accesa mecanismele flexibile sub Protocolul de la
Kyoto;
- declanşarea împotriva României a procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene
(procedura de „infringement”). - Indicatori de rezultat (Număr
Descriere de studii asociate SNEEGES şi
- Pentru anul 2018 este planificată implementarea studiului asociat Sectorului Agricultură INEGES.
2 studii 2 studii Neaplicabil Neaplicabil
al INEGES „Cercetări privind determinarea valorilor naţionale asociate paramentrilor -indicator de referinta (niciun
relevanţi Sectorului Agricultură al Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de studiu implementat în cursul
Seră în conformitate cu metodologia IPCC 2006”. anul 2016 si 2017)
- Pentru anul 2018 este planificată implementarea studiului asociat Sectorului Folosinţa
terenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi silvicultură (LULUCF) al INEGES “Studiu
privind administrarea Sectorului Folosinţa terenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi
silvicultură al INEGES (CRF Sector 4) în acord cu obligaţiile sub Convenţia-cadru a
Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi cu cele sub Protocolul de la Kyoto”.
Propunerea de finanţare multianuală constituie subiectul Hotărârii de Guvern nr.
616/2015 privind aprobarea finanţării din bugetul Fondului pentru mediu a acţiunilor
multianuale necesare programului „Colectarea, prelucrarea şi crearea de mecanisme şi
instrumente de promovare a datelor şi informaţiilor necesare întocmirii rapoartelor către
Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu şi Secretariatele Convenţiilor
internaţionale din domeniul protecţiei mediului"; Finanţarea măsurii se va face din
bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu.
167
Țintă
2022
Măsura 7.1.5. Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional și
procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor
membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte
angajamentele Comunității prin limitarea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră până
în anul 2020
Măsura 7.1.6. Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului

Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor
emisiilor şi reţinerilor de gaze cu efect de seră.
Program 8.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare

a politicilor în domeniul protecției mediului
Rezultat 8.1.1. Stabilitatea funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate

îmbunătățită
Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul

ROF modificat (DA/NU) - - - DA
de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI
% of proceduri și procese 0 0 5 10
computerizate la nivelul MM
Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice

% angajați care folosesc
programe informatice în
domeniul protecției mediului 0 0 20 25
Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional
% (gradul de) conformitate cu

Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile
programarea bugetară anuală - 100 % 100 % 100 % 100 %
de fonduri alocate
100 %
168
Țintă
2022
% rotație personal în cadrul 20 20 20 10

Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la ministerului și instituțiilor
organizație; selectarea, angajarea și menținerea de personal specializat, conform nevoilor afiliate
organizației
% angajați din totalul de posturi 80% 90% 95% 100%
% realizare a planului anual de 100%

100%
instruire 100% 100%
Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului 100%
100%
% personal certificat din total 100% 100%
personal instruit
Măsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției Nr. de evenimente și campanii
10 10 12 12
mediului de informare realizate
Rezultat 8.1.2. Capacitate crescută de formulare și implementare a politicilor de mediu
% documente de polici publice

Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de
în concordanță cu procedura 100% 100% 100% 100%
politicilor publice in domeniul protectiei mediului
aprobată de minister
Măsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea

% obiective din PSI raportate in
capacității de evaluare și planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației 80% 85% 90% 100%
aplicația PSI ca realizate
informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI
% concordanței cu procedurile 100% 100% 100% 100%

legale (nr. de neconcordanțe)
Măsura 8.1.2.3. Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de
politici/inițierea de acte normative;raportarea în conformitate cu reglementările în
vigoare privind transparența Rapoarte publicate cf. Legii
544/2001
1 1 1 1
169
Țintă
2022
Rapoarte publicate cf. Legii

52/2003
Average turnaround time to 1 1 1 1

respond to Freedom of
Information requests
Rapoarte sectoriale publicate

(online) Tbd Tbd Tbd Tbd
Rezultat 8.1.3. Eficiență crescută a utilizării bugetului administrativ al MM
Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al % planuri de monitorizare
100% 100% 100% 100%
riscului conforme
% fonduri utilizate /fonduri

alocate anual 95% 95% 95% 95%
Măsura 8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru

cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale % fonduri utilizate pentru
dezvoltarea capacității
instituționale din fonduri 0.62% 0.67% 0.70% 0.75%
externe și extra-bugetare
% planul operațional
Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale 90 % 90% 90% 100%
implementat
% planul operațional
Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate 90% 95% 95% 100%
implementat
Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii

Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului
Mediului.
170
Țintă
2022
Peronalul Grupurilor de Lucru

Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru realizat N/A N/A N/A
desemnat în timp util
Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate-

% personal instruit (din total
cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior N/A 100 % N/A N/A
membri ai Grupurilor de Lucru)
Președinția consiliului EU.
% personal (din total membri ai

Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru. Grupurilor de lucru) care au N/A 100 % N/A N/A
participat la evenimente
Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele % aspecte logistice acoperite cu
N/A 95 % N/A N/A
logistice. succes
171
ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI
Anexa 4.1. Profilul instituțional
Ministerul Mediului elaborează politica naţională privind managementul de mediu, elaborează

strategia şi reglementările specifice pentru elaborarea şi armonizarea acestor activităţi în cadrul
politicii generale guvernamentale. Are responsabilitatea de coordonare a implementării strategiei
guvernului în domeniul său de competenţă, şi serveşte în calitate de autoritate de inspecţie şi control
în aceste domenii. Procedează astfel prin intermediul unui număr de domenii funcţionale: strategie;
reglementare şi avizare; reprezentare; autoritatea statului; administrare; precum şi managementul
creditelor externe; şi monitorizarea, inspecţia şi controlul.
Pentru aceste atribuţii, MM este organizat şi operează în conformitate cu prevederile HG României
Nr. 19/2017, privind organizarea şi funcţionarea MM. Structura ministerului (organigrama detaliată
este prezentată în Anexa 4) este alcătuită din: (i) cabinetul Ministrului; (ii) un Secretar General care
gestionează administraţia sectorului; (iii) trei Secretari de Stat pentru Mediu (SSM) care coordonează
politica şi monitorizează implementarea în domeniile lor respective, în numele Ministrului; (iv) șase
direcţii/ unităţi cu atribuţii administrative și de reprezentare care acoperă buget şi finanţe; investiții,
achiziţii publice și logistică; comunicare, transparență și IT; juridic și relația cu Parlamentul; resurse
umane şi tehnologia informaţiei; protecția informațiilor clasificate şi (v) patru direcţii tehnice cu
atribuţii în ceea ce priveşte: evaluarea impactului controlul şi poluării; managementul deşeurilor,
siturilor contaminate şi al substanţelor periculoase; economie verde, shimbări climatice și dezvoltare
durabilă; și biodiversitate; o direcție de afaceri europene și relații internaționale; o direcție de accesare
fonduri externe.
MM are un număr maxim de 290 de posturi aprobate pe ştatul de funcţii (exclusiv demnitarii şi
posturile aferente Cabinetul Ministrului). Unitățile afiliate MM (în subordine/sub autoritate/în
coordonare) sunt prezentate în Anexa 4.
Secțiunea următoare prezintă evoluția cheltuielilor bugetare aferente domeniilor protecției mediului
și meteorologiei, ocazionate prin bugetul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor în perioada 2014-
2016.
Având în vedere că, începând cu anul 2017, Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor a fost reorganizat
în două ministere distincte : Ministerul Mediului si Ministerul Apelor și Pădurilor, pentru asigurarea
comparabilității datelor și realizarea analizei s-a procedat la separarea cheltuielilor bugetare între cele
două ministere nou înființate, în conformitate cu execuțiile bugetare ale anilor 2014 și 2015 și
preliminările acestora pentru anul 2016.
Ca urmare atât a unor modificări în organizarea și funcționarea ministerului (divizare sau comasare a
unor funcțiuni, structuri organizatorice si bugete), cât și în modul de gestionare a instrumentelor
structurale (preluate la Ministerul Fondurilor Europene), bugetul Ministerului Mediului, a înregistrat
majorări sau diminuări consistente de la un an la altul.
Pe un orizont de analiză de șase ani, programele bugetare, așa cum au fost aprobate prin anexele la
legile anuale ale bugetului de stat, au fost limitate ca număr (in general patru – cinci, după caz), in
concordanță cu funcțiunile îndeplinite de minister și clasificația bugetară aprobată prin Ordinul
ministrului Finanțelor publice.
Deși bugetele aprobate s-au situat sub necesarul optim de finanțare, datorită în special influenței unor
factori exogeni (momentele suplimentării sau disponibilizării resurselor, prelungirea unor proceduri
de achiziție, etc) nivelul execuției bugetare s-a situat în general sub nivelul de 90%.
172
Astfel, in anul 2012 execuția bugetară a atins nivelul de 90 % din bugetului de stat, pentru ca în anul
2013 acesta să scadă la 87,8%. Este însă de notat faptul că în acest ultim an, bugetul inițial de 2.084,3
mil lei a fost suplimentat la 2.195, 2 mil lei.
Bugetul anului 2014 a înregistrat o majorare semnificativă, situându-se la nivelul de 2.364,4 mil lei, iar
ca urmare a rectificărilor bugetare, disponibilizărilor si suplimentarilor s-a ajuns, la un buget final de
an 2.522, 5 mil lei. In aceste condiții bugetul de stat a fost executat în proporție 89.8%.
Anul 2015 a marcat un maxim al creditelor bugetare aprobate prin legea bugetului de stat, ajungând
inițial la valoarea de 2.826,8 mil lei, pentru ca ulterior, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 85/2014
pentru aprobarea unor masuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale,
Ministerul Fondurilor Europenele să preia creditele bugetare și structurile administrative specializate,
ajungându-și la un buget de 1.918,3 mil lei la sfârșitul anului. Execuția bugetara s-a ridicat și în aceste
condiții la 89,6%
Anul 2016 a marcat reorganizarea ministerului si desprinderea Ministerului Apelor si Pădurilor cu
impact direct asupra programelor bugetare și a bugetului in sine. Astfel bugetul inițial de 759,9 mil lei
a fost redus la 478,2 mil lei, executându-se în proporție de 83%.
Față de execuția anului 2016, bugetul ministerului a crescut cu 18% ajungând la nivelul de 471,2 mil
lei.
Următorii indicatori financiari au fost considerați relevanți pentru prezentarea evoluției cheltuielilor
ocazionate prin bugetul Ministerului Mediului Apelor Pădurilor în vederea finanțării domeniului
protecției mediului și meteorologiei:
• cheltuieli finanțate de la bugetul de stat;
• ponderea cheltuielilor (domeniului specific) finanțate de la bugetul de stat din totalul
cheltuielilor bugetului de stat;
• ponderea cheltuielilor totale (finanțate de la bugetul de stat, fonduri UE, venituri proprii,
împrumuturi, etc.) în Produsul Intern Brut.
In tabelul de mai jos sunt prezentați principalii indicatori economici și financiari utilizați în analiză.
Datele sunt preluate din raportările financiare anuale ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și
proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017.
Tabelul 26. Indicatori economici și financiari
Realizat 2014 Realizat 2015 Prelim. 2016

Specificație
-mii lei- -mii lei- -mii lei-
PIB 667.600.000 712.800.000 746.000.000
Buget de stat-cheltuieli totale 115.615.900 125.215.800 130.083.100
Cheltuieli finanțate de la bugetul de stat 2.027.635 368.795 349.690
Cheltuieli totale MM 3.638.43 2.734.648 852.212
După cum se remarcă din graficul de mai jos, în perioada de analiză, cheltuielile finanțate de la bugetul
de stat au înregistrat o evoluție constant descrescătoare.
173
Figura 23. Evoluția cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat
In anul 2015 cheltuielile finanțate de la
Cheltuieli finanțate de la bugetul de stat (mii lei)
bugetul de stat au scăzut la un nivel
2,500,000 reprezentând 18.2% din cel înregistrat în anul
2,027,635 anterior.
2,000,000
Scăderea cuantumului cheltuielilor bugetare
1,500,000
finanțate de la bugetul de stat a continuat și în
2016, an în care nivelul acestui indicator a fost
redus cu 5,2% față de anul 2015.
1,000,000
Evoluția descrescătoare a cheltuielilor
368,795 349,690
500,000 bugetare finanțate de la bugetul de stat se
datorează în exclusivitate scăderii alocărilor
0 destinate proiectelor cu finanțare europeană
Realizat 2014 Realizat 2015 Preliminat 2016 neramburabilă. Incepând cu luna Ianuarie
2015 AM POS Mediu a fost integrată
Ministerului Fondurilor Europene.
Figura 24. Ponderea cheltuielilor finanțate din bugetul de stat în totalul bugetului de stat
Ponderea cheltuielilor finanțate de la bugetul Pentru evidențierea efortului financiar al

de stat in totalul bugetului de stat bugetului de stat pentru susținerea domeniului,
2.00%
1.75% exclusiv prin bugetul Ministerului Mediului
1.80%
1.60% Apelor și Pădurilor, prezentăm mai jos ponderea
1.40% cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat în
1.20% totalul bugetului de stat.
1.00%
0.80% Si în acest caz, indicatorul înregistrează o
0.60% tendință constant descrescătoare.
0.40% 0.29% 0.27%
0.20%
În anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul
0.00% de stat pentru protecția mediului și meteorologi
Realizat 2014 Realizat 2015 Preliminat 2016 au reprezentat 1,75% din totalul cheltuielilor
bugetului de stat, pentru ca în anul 2015 să
reprezinte 0,29% si 0,27% in anul 2017.
Figura 25. Ponderea cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri
europene nerambursabile și împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB)
În graficul alăturat se poate observa evoluția
Ponderea cheltuielilor totale in PIB
0.60%
constant descrescătoare a ponderii cheltuielilor
0.55%
totale (finanțate din bugetul de stat, venituri
0.50% proprii, fonduri europene nerambursabile și
0.38% împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB).
0.40%
0.30% În anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul

de stat pentru protecția mediului și
0.20%
0.11% meteorologiei au reprezentat 0,55% din PIB,
0.10% pentru ca în anul 2015 acestea să reprezinte
0,38% si 0,11% in anul 2017.
0.00%
Realizat 2014 Realizat 2015 Preliminat 2016
174
Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului
I. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat :
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
o Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului este instituţia de specialitate a administraţiei
publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului cu competenţe în implementarea
politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei mediului, conform Hotărârii de Guvern nr. 459, din 2005
privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Rolul ANPM este
acela de implementare a legislaţiei specifice rezultată din acquis-ul comunitar de mediu, în scopul
asigurării unui mediu sănătos, în armonie cu dezvoltarea economică și cu progresul social. Atribuțiile
exercitate de ANPM, pentru realizarea acestui deziderat, vizează: planificarea strategică de mediu;
monitorizarea factorilor de mediu; autorizarea activităților cu impact asupra mediului; implementarea
legislației și politicilor de mediu la nivel național, regional și local; raportări către Agenția Europeană
de Mediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului, schimbări climatice, arii protejate, contaminarea
solului, apă. Responsabilitatile ANPM includ: asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea
actelor cu caracter normativ, a strategiilor si politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul
comunitar si bazate pe conceptul de dezvoltare durabila; implementarea legislatiei din domeniul
protectiei mediului; coordonarea activitatilor de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la
nivel national, regional si local; reprezentarea in domeniul protectiei mediului in relatiile interne si
externe, conform mandatului acordat de catre Ministerului Mediului; autorizarea activitatilor cu
impact potential asupra mediului si asigurarea conformarii cu prevederile legale; asigurarea
functionarii laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, deseuri, zgomot si vibratii, precum si
pentru radioactivitate; coordonarea realizarii planurilor de actiune sectoriale si a planului national de
actiune pentru protectia mediului.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"
o Odatã cu declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (1990) (ARBDD) a fost înfiinţatã şi
instituţia pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al
Rezervaţiei, precum şi pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD -
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). ARBDD reprezintă o instituţie publicã în
subordinea Ministerului Mediului, rolurile sale fiind de a evalua starea ecologică a patrimoniului
natural, prin organizarea cercetării ştiinţifice, de a elabora strategia de conservare şi, după aprobarea
acesteia de către Consiliul Ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei, de a asigura măsurile necesare pentru
conservarea şi protecţia biodiversităţii. Aşadar, ARBDD stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie
ecologică a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecţia,
ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat.
Garda Naţională de Mediu
o Garda Națională de Mediu este o instituţie publică şi funcţionează ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în
subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Garda Națională de Mediu este
responsabilă de asigurarea controlului implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii
Guvernului de aplicare a legislaţiei naţionale armonizate cu cea comunitară în domeniul protecţiei
mediului. Pentru identificarea ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii ecologice, Garda
Națională de Mediu dezvoltă cooperarea transfrontalieră la toate nivelurile, în scopul adoptării
măsurilor comune privind prevenirea şi diminuarea impactului în cazul accidentelor majore şi al
situaţiilor excepţionale, precum şi informarea şi atragerea publicului în rezolvarea problemelor ce ţin
de ameninţările securităţii ecologice. Garda Națională de Mediu cooperează cu instituţii cu atribuţii
similare din alte state, pe baza tratatelor/protocoalelor încheiate, precum şi cu organisme din cadrul
UE în cauzele de interes comun sau în ceea ce priveşte derularea proiectelor şi programelor
internaţionale; totodată, Garda Națională de Mediu participă împreună cu celelalte autorităţi ale
175
statului, după caz, la educarea populaţiei pentru o protecţie activă şi responsabilă a mediului,
desfăşoară activităţi de informare, de consiliere şi educare a cetăţenilor, editează publicaţii de
specialitate în domeniul protecţiei mediului.
Nota : Numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat pentru instituţiile publice cu
personalitate juridică este de 2.905, din care:
• Garda Naţională de Mediu - 809 de posturi;
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi instituţiile din subordine - 1.925 de posturi;
• Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" - 171 de posturi.
II. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de
stat :
Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate
o Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, denumită în continuare ANANP, este
instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la
bugetul de stat şi funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului. ANANP are următoarele atribuţii specifice: propune proiectul de plan strategic de acţiune
privind managementul reţelei de arii naturale protejate conducătorului autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului care se aprobă prin ordin al acestuia; propune metodologia de monitorizare
privind implementarea planului strategic de acţiune privind managementul reţelei naţionale de arii
naturale protejate conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului care se
aprobă prin ordin al acestuia; încheie contracte de administrare/custodie cu structurile de
administrare special constituite/custozii ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile legii;
evaluează eficacitatea şi eficienţa modului de administrare/custodie a ariilor naturale protejate pe
baza criteriilor de performanţă stabilite potrivit prevederilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 95/2016;
participă împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului la elaborarea procedurii-
cadru privind întocmirea şi monitorizarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate,
precum şi a metodologiei de evaluare şi aprobare a acestora; elaborează ghiduri de bună practică şi
proceduri în domeniul de competenţă pentru administratori şi custozi; completează şi actualizează
bazele de date privind reţeaua naţională de arii naturale protejate, regiunile biogeografice, arealul de
distribuţie a speciilor şi habitatelor protejate, la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului, apelor şi pădurilor; asigură accesul publicului la informaţii generale de interes public privind
ariile naturale protejate, ecosistemele protejate şi serviciile oferite de acestea, speciile şi habitatele
protejate, în condiţiile legii; completează şi actualizează baza de date naţională cu privire la starea de
conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi naţional în scopul obţinerii de rapoarte
privitoare la această stare.
III. Instituţii publice cu personalitate juridică
o Unităţi de management al proiectului (UMP)
o Unităţi de implementare a proiectului (UIP)
Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului
Administraţia Naţională de Meteorologie
o Administratia Natională de Meteorologie are statut de regie, se organizează si functionează
pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, sub autoritatea Ministerului Mediului.
Administratia Natională de Meteorologie reprezintă autoritatea tehnică națională în domeniul său de
competență, ce vizează cunoașterea, monitorizarea și anticiparea proceselor atmosferice și
fenomenelor asociate; totodată, ANM este abilitată, în exercitarea atribuțiilor sale, să propună
Ministerului Mediului reglementări tehnice în domeniul său de competență.
176
Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Mediului
Unităţi finanţate din venituri proprii: Administraţia Fondului pentru Mediu
Administraţia Fondului pentru Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru
realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită conform principiilor
europene „poluatorul plăteşte” şi„responsabilitatea producătorului”. Administraţia Fondului pentru
Mediu funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate
juridică, în coordonarea Ministerului Mediului.
177
Anexa 4.2. Analiza SWOT
PUNCTE TARI (STRENGTHS) PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)
• Ca stat membru UE, în România, strategia şi • Capacitatea administrativă şi tehnică, precum şi

standardele de performanţă ale domeniului de resursele financiare dedicate domeniului protecției
gestionare a mediului sunt clar definite de acquis-ul mediului rămân insuficiente.
de mediu al UE. • Schimbările frecvente ale managementului de vârf
• Autoritatea centrală pentru protecția mediului este (miniștrii, secretari de stat).
o structură instituţională care acoperă corespunzător • Cadru instituțional insuficient pentru a permite o
toate domeniile, pornind de la elaboarea politicilor capacitate eficientă de coordonare cu alte ministere
până la implementare şi control. şi organisme administrative locale pentru
• Adoptarea unei legislaţii naționale care transpune implementarea politicilor de mediu în politicile
corespunzător aquis-ul comunitar în domeniul sectoriale (ex. schimbările climatice, alte domenii
mediului. transversale).
• Nivelul general corespunzător de calificare și • Absența unui rol instituțional definit (ca AM sau OI)
profesionalismul personalului instituției, al MM în managementul fondurilor europene
disponibilitatea pentru program prelungit, generează disfuncționalități la nivelul urmăririi
adaptabilitate și atitudine pro-activă. implementării politicilor de mediu care implică
• Colaborarea bună dintre MM, în general, și utilizarea de fonduri structurale UE.
instituțiile afiliate. • Personal de execuție insuficient în raport cu
• Gradul crescut de transparență și de deschidere volumul de muncă în creștere și a activitățile tot mai
față de mass-media și societatea civilă (furnizare de complexe (grad de încărcare de peste 100% la
informații, consultări publice etc.). majoritatea direcțiilor, serviciilor și
• Colaborarea cu numeroși parteneri interni și compartimentelor); diferențe cu privire la gradul de
externi (alte ministere, agenții, structuri asociative încărcare și performanță între angajații din aceeași
ale APL, ONG-uri etc.). direcție / serviciul / compartiment.
• Existența unor strategii aprobate în domeniul • Calitatea muncii - influenţată de stres, volumul
protectiei mediului pentru orizontul 2020 mare de muncă şi lipsa de motivare.
• Reprezentarea teritorială a instituțiilor afiliate MM. • Existența unor posturi neocupate din cele
• Realizarea de către MMP în mod frecvent de prevăzute în organigramă.
parteneriate în scopul popularizării • Nivelul de salarizare/stimulare mai redus
activităţilor/proiectelor/ politicilor proprii comparativ cu cel al MM, la nivelul unor instituții
• Derularea de programe cu o largă susţinere din afiliate (ex. ANPM) îngreunează atragerea și
partea populaţiei, de exemplu: „casa verde”, menținerea specialiștilor din domeniu.
Programul „Rabla”, etc. • Diferențele mari de salarizare dintre diferitele
• Existenţa de programme de finanţare şi subvenţii structuri ale MMAP și între angajați cu nivel similar
disponibile pentru proiecte care adresează de pregătire, experiență și responsabilitate.
problematica de mediu; • Numărul mare de raportări de informații în
interiorul și exteriorul organizației și dificultăți în a
asigura un mod de lucru sinergic între diferite
structuri interne ale MM, atât la nivel strategic, cât și
operațional (de ex. probleme în elaborarea unor
documente comune).
• Funcționarea deficitară a sistemului informatic
integrat, a celui de arhivă electronică, de acces pe
bază de semnătură electronică, a poștei electronice,
dificultăți în a monitoriza on-line circuitul unor
documente în interiorul instituției, deficit de
personal IT.
• Subfinanțarea și finanțarea intermitentă a
programelor de investiții cu finanțare de la bugetul
de stat, care conduce la întârzieri în implementare,
lipsă de predictibilitate, probleme de cash-flow etc.
178
• Lipsa unor criterii clare și stabile de prioritizare a
proiectelor finanțate din fonduri de la bugetul de
stat.
• Comunicare slabă la nivel intrainstituţional,
formalizare excesivă.
• Durata foarte mare de avizare a documentelor la
diferite niveluri decizionale (până la managementul
de vârf pentru unele documente uzuale), circuitul
intern lent al documentelor în format tipărit
• Autonomie financiară foarte limitată a direcțiilor,
serviciilor și compartimentelor din structura MM.
OPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES) RISCURI (THREATS)
• Susţinerea la nivel global a politicilor de mediu. • Cheltuieli mari de investiţii necesare pentru
• Cadrul de politici UE privind clima si energie in respectarea legislaţiei de mediu, precum şi
perioada 2020-2030 și mai departe până la orizontul insuficiența structurilor administrative şi a
2050, ce cuprinde obiective de reducere a emisiilor competenţelor conexe.
de gaze cu efect de sera si de utilizare sporita a • Provocarea structurală drept consecinţă a faptului
energiei din surse regenerabile, promovand ceşterea că mediul reprezintă o problematică transversală.
durabila şi combaterea schimbărilor climatice. • Respectarea standardelor UE şi a cerinţelor de
• Creşterea alocărilor finaciare pentru politicile de raportare asociate acestora implică jucători diferiţi
mediu prin fonduri europene. de stat şi care nu sunt de stat (de exemplu, agenţii
• Gradul ridicat de coordonare a policilor de mediu guvernamentale, municipalităţi, utilităţi, industrie).
la nivel european. Aceasta are implicaţii legate de costurile bugetare şi
• Creşterea gradului de conştientizare în rândul costurile de oportunitate semnificative, inclusiv
publicului cu privire la problematica de mediu. legate de absorbţia fondurilor structurale UE.
• Crearea unor instrumente fiscale pentru susţinerea • Neadoptarea la nivelul tuturor politicilor a
şi promovarea măsurilor de mediu. principiilor privind dezvoltarea durabilă şi protecţia
• Atenţia sporită a mass-media cu privire la aspectele mediului.
de mediu, facilitând astfel comunicarea şi • Insuficienţa datelor și a dialogului instituțional care
implementarea politicilor MM. să permită elaborarea, implementarea,
• Existența unui plan de acțiuni pentru monitorizarea şi evaluarea unor strategii cu impact
implementarea etapizată a managementului calității naţional-regional/local corelate între ele.
în sectorul public precum și de simplificare a • Lipsa de viziune privind protecția mediului și
procedurilor administrative aplicabile cetățenilor. dezvoltarea durabilă pe termen lung a planurilor şi a
• O legătură mai strânsă între politicile publice şi deciziilor de la nivel local.
bugetarea pe programe. • Exploatarea excesivă şi intr-un mod ineficient a
• Colaborarea la nivel administrativ cu intituţiile resurselor naturale.
europene - participarea la diferite grupuri de lucru, • Întârzieri în circuitul extern de adoptare a actelor
conferinţe, seminarii de la nivelul Comisiei Europene, normative.
Consiliului Uniunii Europene sau organizaţii • Aplicarea insuficientă a noilor tehnologii care
internaţionale. protejează mediul.
• Posibilitatea implementării corespunzătoare a
sistemului planificării strategice şi a bugetării pe
programe la nivel guvernamental.
• Implicarea activă a organizaţiilor non-
guvernamentale şi a sectorului privat în activităţi din
domeniul mediului.
179
Anexa 4.3. Context și analiza situației actuale pe fiecare domeniu de activitate
al MM
MANAGEMENTUL ARIILOR PROTEJATE, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, SECURITATE BIOLOGICĂ

Ministerul Mediului acţionează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, printre domeniile de
competență numărându-se și managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversității și
securitatea biologică.
Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în contextul
adoptării unui nou instrument internaţional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din
1992 de la Rio de Janeiro. Acesta semnifică diversitatea vieţii de pe pământ şi implică patru nivele de
abordare: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea
etnoculturală. Reprezentând condiţia primordială a existenţei civilizaţiei umane, biodiversitatea
asigură sistemul suport al vieţii şi al dezvoltării sistemelor socio-economice. În cadrul ecosistemelor
naturale şi seminaturale există stabilite conexiuni intra – şi interspecifice prin care se realizează
schimburile materiale, energetice şi informaţionale ce asigură productivitatea, adaptabilitatea şi
rezilienţa acestora. Aceste interconexiuni sunt extrem de complexe, fiind greu de estimat importanţa
fiecărei specii în funcţionarea acestor sisteme şi care pot fi consecinţele diminuării efectivelor acestora
sau a dispariţiei, pentru asigurarea supravieţuirii pe termen lung a sistemelor ecologice, principalul
furnizor al resurselor de care depinde dezvoltarea şi bunăstarea umană. De aceea, menţinerea
biodiversităţii este esenţială pentru asigurarea supravieţuirii oricăror forme de viaţă, inclusiv a
oamenilor.
Legislaţia României are ca bază Constituţia, care este legea fundamentală, cu forţa juridică cea mai
mare, constituind un izvor şi pentru dreptul mediului. Ca obligaţii corelative a drepturilor legate de
protecţia mediului, Constituţia prevede obligaţia statului de a asigura exploatarea resurselor naturale
în concordanţă cu interesul naţional, refacerea şi conservarea mediului încojurător şi menţinerea
echilibrului ecologic.
Convenţia privind diversitatea biologică, ratificată prin Legea nr. 58/1994, porneşte de la
recunoaşterea valorii intrinseci a diversităţii biologice la toate cele patru nivele de abordare
(diversitatea sistemelor ecologice, diversitatea speciilor şi a ierarhiei taxonomice, diversitatea
genetică a speciilor şi diversitatea etnoculturală a populaţiilor speciei umane), precum şi a valorilor
economice, genetice, sociale, ştiinţifice, educaţionale, culturale, recreative şi estetice ale acesteia.
Fiind o convenţie cadru, CBD stabileşte doar măsurile generale de conservare şi utilizare durabilă,
pentru implementarea acestor prevederi fiind necesară elaborarea de strategii, planuri sau programe
naţionale sau adaptarea celor deja existente, alături de integrarea conservării şi utilizării durabile a
diversităţii biologice în planurile, programele şi politicile sectoriale sau intersectoriale pertinente.
Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare „in situ” a bunurilor patrimoniului
natural a fost instituit un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor
categorii de arii naturale protejate:
a) de interes naţional, desemnate pe baza criteriilor IUCN:
o rezervaţii ştiinţifice – 32;
o parcuri naţionale – 13;
o monumente ale naturii – 160;
o rezervaţii naturale – 723;
o parcuri naturale – 16.
b) de interes comunitar sau situri Natura 2000: situri de importanţă comunitară, arii speciale de
conservare, arii de protecţie specială avifaunistică, desemnate conform obligaţiilor comunitare:
180
o arii de protecţie specială avifaunistică – 171;
o situri de importanţă comunitară – 442, acceptate de către CE şi care urmează a fi desemnate ca
arii speciale de conservare.
c) de interes internaţional:
o rezervaţii ale biosferei, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Comitetul MAB/UNESCO – 3:
Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979);
o zone umede de importanţă internaţională, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Secretariatul
Convenţiei de la Ramsar – 19: Delta Dunării (1991), Balta Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului
(2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006), Parcul Natural Porțile de
Fier (2011), Parcul Natural Comana (2011), Tinovul Poiana Stampei (2011), Confluenţa Olt-Dunăre
(2012), Bistreţ (2012), Iezeru-Călăraşi (2012) şi Suhaia (2012), Blahniţa (2013), Confluenţa Jiu-
Dunăre (2013), Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac (2013), Canaralele de la Hârşova (2013),
Calafat-Ciuperceni-Dunăre (2013), Braţul Borcea (2013), Dunărea Veche-Braţul Măcin (2013);
o situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural, desemnate pe baza criteriilor stabilite de
Convenţia de la Paris – 1: Delta Dunării (1991);
o geoparcuri, statut atribuit conform reglementărilor stabilite de UNESCO şi de Carta Reţelei
Europene a Geoparcurilor – 2: Geoparcul Dinozaurilor-Tara Hategului si Geoparcul Platoul
Mehedinti.
d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/ privat al unităţilor adminstrativ-
teritoriale, după caz, conform art. 5 alin. (1) lit. a) – c) din OUG 57/2007. Acestea includ zone cu
valori semnificative şi reprezentative la nivel local sau judeţean.
Managementul ariilor naturale protejate se realizează diferenţiat, în funcţie de categoria în care au
fost încadrate. Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se
elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de
particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la
constituirea ariei naturale protejate.
Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale, şi, după caz, a
geoparcurilor, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de
protecţie specială avifaunistică se realizează de către structuri de administrare special constituite, cu
personalitate juridică.
Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiille naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile
de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică,
care nu necesită sau care nu au structuri de administrare special constituite, se administrează prin
preluare în custodie. O situaţie aparte o reprezintă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării care are o
administraţie specială stabilită prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta
Dunării" , cu modificările și completările ulterioare şi care se află în subordinea directă a autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului.
Biotehnologia modernă este un domeniu relativ nou la nivel global şi a fost promovată de rezultatele
semnificative înregistrate în special în ultimii zece ani de cercetare fundamentală şi aplicativă.
În termeni largi, biotehnologia modernă are ca obiect de studiu modificarea genetică, respectiv
organismele modificate genetic. Biosecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (politici
de biosecuritate, regim de reglementări, măsuri ştiinţifice şi tehnice) aplicate într-un cadru organizat,
necesar minimalizării riscurilor potenţiale pe care biotehnologia modernă le poate aduce asupra
echilibrului natural al mediului înconjurător şi sănătaţii umane. Domeniul biosecurităţii este indisolubil
legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă, impunându-se orientarea rapidă şi eficientă a politicii
de cercetare spre dezvoltarea capacităţilor de cercetare în domeniul biotehnologiilor moderne
181
(resurse umane, management performant, alocare de fonduri, sprijinirea prin programe
guvernamentale).
În ceea ce privește securitatea biologică, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană s-a
realizat armonizarea completă a sistemului legislativ corespunzător cadrului instituţional din
domeniul biosecurităţii. România a ratificat, de asemenea, Protocolul de la Cartagena privind
biosecuritatea prin Legea 59/2003. În prezent principalul act legislativ este reprezentat de OUG nr.
43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea 247/2009, care are ca obiectiv asigurarea cadrului
legislativ și instituțional astfel ca activitățile cu OMG să se desfășoare cu respectarea principiului
precauției, pentru asigurarea protecției sănătății umane și a mediului.
DEȘEURI, SITURI CONTAMINATE ȘI SUBSTANȚE PERICULOASE
Legislația națională din domeniul gestionării deșeurilor este în concordanță și transpune integral
Aquis-ul comunitar din domeniul gestionării deșeurilor, iar România prin semnarea Tratatului de
Aderare la Uniunea Europeană, și-a asumat și implementarea direcțiilor de acțiune în ceea ce privește
gestionarea deșeurilor printre care:
• reducerea treptată a cantității de deșeuri municipale ajunsă la depozitare precum și închiderea
depozitelor de deșeuri neconforme (perioadă de tranziție până la 16 iulie 2017);
• reciclarea şi valorificarea deșeurilor municipale și a fluxurilor de deşeuri (deşeuri de ambalaje,
vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii, deşeuri din echipamente electrice şi electronice etc.).
Prin legislația specifică sunt stabilite obligațiile și responsabilitățile tuturor factorilor implicați din
acest domeniu, precum și țintele stabilite pe fiecare categorie de deșeuri în parte.
În anul 2013, Guvernul României a adoptat a treia Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor
2014-2020, aprobată prin HG nr. 870 din 06/11/2013 prin care îşi propune, printre altele,
următoarele direcţii de acţiune principale:
sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile; promovarea
valorificării deşeurilor din ambalaje;
• încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;
• implementarea conceptului de ”analiză a ciclului de viaţă” în politica/ de gestiune a deşeurilor.
Responsabilitatea factorilor implicați în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în România este
împărțită astfel:
a) Politica în ceea ce privește domeniul gestionării deșeurilor revine Ministerului Mediului, Apelor şi
Pădurilor, ca autoritate publică centrală pentru protecția mediului care are, următoarele atribuții
și competențe:
• realizează politica la nivel naţional cu rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare,
monitorizare, inspecţie şi control.
• asigură îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante şi respectarea planurilor de măsuri asumate pentru
îndeplinirea acestora, pentru sectorul deșeuri, în acord cu angajamentele asumate prin Acordul
de parteneriat 2014 - 2020 şi Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020.
182
• elaborează, actualizează şi coordonează aplicarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional de
Gestionare a Deşeurilor;
• coordonează şi supraveghează respectarea prevederilor legale privind prevenirea generării şi
gestionării deşeurilor, în colaborare cu celelalte autorităţi competente, potrivit legii.
b) Conform principiului Poluatorul plătește coroborat cu principiul Responsabilitatea extinsă a
producătorului, responsabilitatea în ceea ce privește gestionarea deșeurilor revine producătorului
de deșeuri.
c) Pentru gestionarea deșeurilor municipale (colectare, transport, reciclare, depozitare), conform
Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor dar și Legii nr. 101/2006 Legea serviciului de
salubrizare a localităților, responsabilitatea revine autorităților publice locale. Acestea îşi pot
realiza aceste atribuţii fie direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), fie
indirect (prin delegarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate și
autorizate pentru desfăşurarea serviciilor de salubritate).
Creșterea gradului de reciclare depinde însă foarte mult de:
• implementarea sistemului de colectare selectivă la nivel național;
• evoluţia gradului de conectare la serviciul de salubritate;
• implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul tuturor județelor;
• demararea unor acțiuni concrete și susținute de conștientizare a populației asupra necesității de
a selecta la sursă, cu toate avantajele economice, sociale și de mediu care decurg de aici.
Stimularea colectării selective și a creșterii gradului de reciclare poate fi realizată prin implementarea
unor instrumente economice de stimulare, atât la nivelul cetățenilor cât și al operatorilor economici.
Identificarea acestor instrumente economice va fi realizată, printr-un proiect derulat cu experți ai
COM. Punerea în aplicare a acestora, alături de măsurile și acțiunile ce vor fi cuprinse în Planul Național
de Gestionare a Deșeurilor și în Planul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor precum și de
implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor în fiecare județ, va conduce în mod
real la stimularea proceselor de colectare selectivă și reciclare.
Obiective și ținte la nivel național
Conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008
privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, este necesar ca România să atingă următoarele
obiective:
• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa
totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile
menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt
similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;
• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare
materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte
materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de
construcţie şi demolări;
• din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01 ianuarie
2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse
pe piaţa naţională;
• să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
183
Politici și strategii
În anul 2013, Guvernul României a adoptat a doua Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor
2014-2020 prin care îşi propune, următoarele direcţii de acţiune principale:
sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile;
• promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje;
• încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;
În ceea ce privește Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor acesta se află în curs de elaborare.
Generarea și gestionarea deşeurilor municipale
• Cantitatea de deşeuri municipale generate - 4956075 tone în anul 2014;
• La nivel național, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată, iar pentru populația care
nu este deservită de servicii de salubritate se calculează utilizând următorii indici de generare: 0,9
kg/loc/zi pentru mediul urban și 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.
• Gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale în anul 2014 – 13,07 %; valoarea a fost
calculată prin însumarea cantităţilor reciclate pentru următoarele tipuri de deşeuri:
• deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de
salubritate
• deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritate
• deşeuri reciclabile provenite de la populaţie, colectate prin intermediul operatorilor
economici autorizaţi, alţii decât operatorii de salubritate (hârtie și carton, metale, plastic,
sticla, lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori)
• Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în
România nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.
• In anul 2014, depozitarea deșeurilor municipale s-a realizat pe 34 depozite conforme și 25
depozite neconforme. La sfârşitul anului 2014, erau autorizate și în operare 34 de depozite
conforme pentru deşeuri municipale, 133 instalaţii de sortare şi/sau transfer și 26 de instalaţii şi
platforme pentru compostarea deşeurilor biodegradabile municipale.
Având în vedere faptul că cea mai mare parte a deșeurilor de ambalaje se regăsește în deșeurile
menajere, atingerea obiectivului de valorificare de minim 50%, stabilit prin Directiva nr. 94/62/CE
privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, trebuie să se bazeze pe o evoluție foarte importantă a
colectării selective a deșeurilor de ambalaje de la populație. Conform Planului de Implementare a
directivei, România trebuie să implementeze etapizat un sistem de colectare separată/selectivă a
deșeurilor de ambalaje.
Sisteme Integrate de Management a Deșeurilor
În scopul atingerii țintelor și alinierii tării noastre la o societate a reciclării, în România există, în diferite
grade de finalizare, la nivelul județelor, Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID). În
momentul în care acestea for fi finalizate, va fi asigurată baza pentru implementarea politicilor și
acțiunilor în domeniul managementul deșeurilor și, în mod firesc, gradul de colectare selectivă și de
reciclare al deșeurilor va crește. Prin implementarea integrală a sistemelor de management al
deșeurilor (SMID), finanțate din fonduri europene:
184
• vor fi construite 18 depozite noi conforme,
• 3 depozite existente vor fi extinse
• vor fi închise 117 depozite neconforme existente.
• aproximativ 11.613.000 persoane vor beneficia de rezultatele acestor proiecte
În vederea atingerii țintelor, MM își propune următoarele obiective:
• Elaborarea/modificarea actelor normative din domeniul gestionării ambalajelor și deșeurilor de
ambalaje, DEEE, construcții și demolări, baterii și acumulatori, legea cadru 211/2011
• Aplicarea de instrumente financiare
• Responsabilizarea producătorului pentru fluxurile specifice de deșeuri (în special pentru ambalaje,
DEEE, vehicule scoase din uz și acumulatori și baterii).
În scopul
• Prevenirii generării deşeurilor și pregătirii pentru reutilizare
• Colectării separate a deșeurilor
• Reciclării şi valorificării
• Eliminării finale în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de
monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate.
În 2013, în România s-a înregistrat o scădere a generării de deșeuri municipale față de 2012. Aceasta
rămâne mult mai mică decât media UE (254 kg/an/locuitor în comparație cu circa 481 kg)[2], însă
creșterea consumului va conduce, probabil, și la creșterea cantității de deșeuri generate. Pentru
prevenirea creșterii cantităților de deșeuri generate este necesară aplicarea unor măsuri cum ar fi:
• aplicarea a principiului „pay as you throw” („plătește cât arunci”);
• aplicarea deplină a principiului „poluatorul plătește”;
• implementarea deplină a schemelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorului;
• determinarea consumatorilor să își modifice cererea privind produsele (orientarea către produse
verzi) și să abordeze un mod de viață din care să rezulte cantități reduse de deșeuri;
• reducerea risipei alimentare;
• creșterea duratei de viață a produselor prin sprijinirea implementării proiectării ecologice atât
pentru produse cât și pentru ambalaje etc
• creșterea tarifelor/taxelor pentru depozitarea finală
• campanii de conștientizare și informare a cetățenilor privitoare la importanța colectării selective,
asigurarea facilităților pentru acest tip de colectare (tomberoane, pubele, saci individuali etc.)
Ca o concluzie colectarea selectivă trebuie să devină o obișnuință pentru fiecare cetățean al României
iar respectarea principiului ”poluatorul plătește” să fie corect aplicată.
METEOROLOGIE
Obiectul principal de activitate al Administraţiei Naţionale de Meteorologie îl constituie activitatea de
meteorologie şi climatologie necesară dezvoltării durabile a României şi integrarea acestei activităţi în
sistemul de convenţii şi relaţii internaţionale.
In ansamblul său, misiunea Administrației Naționale de Meteorologie de a asigura protecția vieții și a
bunurilor implică o abordare specializată din punct de vedere al strategiei de marketing și anume
stabilirea de măsuri specifice privind strategia de dezvoltare a infrastructurii tehnice, strategia de
185
dezvoltare a resurselor umane si de formare profesională și nu în ultimul rând, strategia de dezvoltare
a produselor/serviciilor de meteorologie.
Prin activitatea sa specifică, Administratia Nationala de Meteorologie contribuie la susținerea
deciziilor privind managementul situațiilor de urgență în condițiile producerii unor fenomene meteo
periculoase, iar această responsabilitate majoră implică un proces decizional continuu de dezvoltare
și implemementare.
CALITATEA AERULUI, EMISII ATMOSFERICE, ZGOMOT AMBIANT ȘI RADIOACTIVITATEA MEDIULUI
a) Calitatea aerului
Monitorizarea calității aerului înconjurător este una dintre obligațiile asumate de România prin
Tratatul de aderare la Uniunea Europeană și se realizează în conformitate cu prevederile Legii
nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare. Scopul
acestei legi este protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor
destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru
calitatea aerului înconjurător şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.
Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), obiectiv de interes public național
aflată în administrarea Ministerului Mediului, a fost proiectată pe baza criteriilor comune stabilite la
nivel european, prevăzute de directivele europene din domeniul calității aerului, în scopul asigurării
monitorizării calității aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul țării.
Poluanții atmosferici care sunt luați în considerare în evaluarea aerului înconjurător, cuprinși în Anexa
1 a Legii nr. 104/2011 sunt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, oxizii de azot, particulele în suspensie
(PM10 și PM2,5) plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, hidrocarburi
aromatice policiclice/benzo(a)piren și mercur.
La art. 5 din Legea nr. 104/2011 sunt prevăzute autoritățile și instituțiile publice cu atribuții și
responsabilități în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod
unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor
europene şi internaţionale privind calitatea aerului înconjurător.
b) Emisii atmosferice
Considerând riscurile asupra sănătății umane și mediului, la nivel internațional și respectiv european
s-a urmărit cu prioritate reducerea emisiilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere şi eutrofizare
şi a celor care contribuie la formarea ozonului troposferic. In acest scop, la nivel internațional a fost
adoptat la Gothenburg, Protocolul din 1999 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice
transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi
nivelului de ozon troposferic, (denumit Protocolul Gothenburg), iar în anul 2001, la nivel european a
fost adoptată Directiva nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți
atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă la nivel național prin Hotărârea Guvernului nr.
1856/2005 privind plafoanele naționale de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici.
Aceste reglementări stabilesc pentru fiecare Parte/Stat Membru (inclusiv pentru România) plafoane
naționale de emisie (cantitatea maximă dintr-o substanță care poate fi emisă la nivel național în
decursul unui an calendaristic, exprimată în kt emisii de poluant/an) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi
de azot (NOx), amoniac (NH3) şi compuși organici volatili (COV), având ca an țintă-anul 2010. In anul
2012 a fost adoptat la nivel internațional Protocolul Gothenburg revizuit, prin care s-au extins
obiectivele stabilite pentru anul 2010, cu stabilirea pentru fiecare Parte, de angajamente naționale de
reducere suplimentară a emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV (exprimate ca % de reducere a emisiilor
față de nivelul emisiilor aferent unui an de referință, considerat anul 2005), având ca an țintă-anul
2020 şi introducerea de angajamente de reducere a emisiilor şi pentru pulberi (exprimate ca PM 2,5),
având în vedere efectul dăunător asupra sănătății umane şi mediului a poluării aerului cu pulberilor
fine.
186
La nivelul Comisiei Europene are loc procesul de revizuire a politicii UE în domeniul calităţii aerului.
Astfel, în data de 14 decembrie 2016 a fost adoptată Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului
European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți
poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei
2001/81/CE),care trebuie transpusa pana la 1 iulie 2018.
c) Zgomot
Zgomotul, deși reprezintă al doilea factor de poluare in Uniunea Europeană după calitatea aerului, nu
reprezintă un domeniu în care să existe un istoric îndelungat de acțiuni concrete de gestionare la
nivelul UE cum e cazul domeniului calității aerului, fiind reglementat la nivelul UE deabia în anul 2002
când a fost adoptată Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, care
a avut primul an de implementare 2007.
Astfel implementarea acestei directive la nivelul UE are un istoric de 10 ani, în care în special s-au
concretizat acțiuni de evaluare a zgomotului prin realizara hărților strategice de zgomot pentru
aglomerări, drumuri principale, căi ferate principale și aeroporturi mari și de gestionare a zgomotului
prin elaborarea Planurilor de acțiune realizate în baza hărților strategice de zgomot.
Totuși, directiva a fost implementată de fiecre stat membru UE utilizând metodele proprii de evaluare
existente în legislația națională a acestora sau metodele interimare de evaluare în cazul statelor
membre care nu aveau stabilite în legislația națională propriile metode de evaluare, aspect care a
condus la o variație destul de importantă a comparabilității datelor rezultate din prisma diferențelor
existente între metodele de evaluare utilizate.
Începând cu 01.01.2019 toate statele membru UE trebuie să realizeze evaluarea zgomotului utilizând
numai metodele comune de evaluare stabilite prin Directiva 2015/996/UE de stabilire a unor metode
comune de evaluare a zgomotului, abordare care va permite o comparabilitate ridicată a datelor
rezultate din realizarea hărților strategice de zgomot de statele membre UE.
d) Radioactivitatea mediului
Odată cu descoperitea radioactivității, ca proprietate a elementelor chimice, acesteia i s-au găsit o
multitudine de întrebuințări, plecând de la industria militară și ajungând în toate ramurile industriale
civile, precum: industria energetică, construcții, medicină, alimentația, iluminat, îngrășăminte chimice,
artă și multe altele. Utilizarea radionuclizilor în cadrul unor echipamente de uz caznic sau industrial nu
mai reprezintă o noutate. Problema adusă însă de această răspândire largă a utilizării radionuclizilor
în viața de zi cu zi a populației este apariția riscului inevitabil de contaminare a mediului și implicit a
omului, care se suprapune peste cea introdusă în incidentele/accidentele nucleare.
Conform art. 35 și 36 din Tratatul EURATOM, la care România a aderat, respectiv art. 47 din OUG nr.
195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, art. 37 din Legea nr.
111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor
nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, România, respectiv Ministerului
Mediului, organizează și asigură monitorizarea radioactivității mediului la nivel național, prin
intermediul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM).
CONTROLUL POLUĂRII INDUSTRIALE
a) Emisii industriale
În prezent, la nivelul Uniunii Europene, cadrul legal pentru domeniul privind emisiile industriale este
asigurat prin Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale. Scopul Directivei 2010/75/UE se înscrie
în cadrul iniţiativei privind „o mai bună reglementare” (better regulation), inclusă în programul
permanent al Comisiei Europene de simplificare a legislaţiei, care să asigure îmbunătăţirea punerii în
aplicare şi controlul aplicării legislaţiei de către autorităţile competente de la nivelul statelor membre,
în vederea atingerii unui nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său.
187
b) Instrumente UE de performanță de mediu
În contextul Dezvoltării Durabile, protecţia mediului a devenit parte integrantă a managementului
organizaţiilor. Astfel, la nivel european s-a adoptat noul Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la sistemul comunitar de
management de mediu şi audit-EMAS şi de aborgare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor
nr. 2001/681/CE şi nr. 2006/193/CE ale Comisiei (denumit Regulamentul EMAS III), precum şi noul
Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică.
Obiectivul sistemului EMAS şi al sistemului privind etichetarea ecologică, ca instrumente importante
ale Planului de acţiune privind consumul şi producţia durabile şi politica industrială durabilă a UE,
constă în promovarea îmbunătăţirii continue a performanţelor de mediu ale organizaţiilor, a
produselor/serviciilor. Aceste instrumente reprezintă un model (pentru organizații) care conduce la
optimizarea proceselor de producţie, reducerea impactului asupra mediului şi utilizarea eficientă a
resurselor.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene domeniul privind managementul accidentelor industriale este
reglementat prin Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică
substanțe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE denumită Directiva
Seveso III, care a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 59/2016. Directiva stabilește
norme pentru prevenirea accidentelor majore care implică substanțe periculoase și pentru limitarea
consecințelor acestora asupra sănătății umane și asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel
ridicat de protecție pe întreg teritoriul Uniunii, într-o manieră consecventă și eficace.
LEGISLAȚIE ORIZONTALĂ ȘI INFRASTRUCTURA PENTRU INFORMAȚII SPAȚIALE
a) Răspunderea de mediu
Problematica definirii unor forme de garanţie este una complexă. La nivelul Uniunii Europene nu există
vreo recomandare sau obligaţie legală, modalitatea de implementare a Directivei 2004/35 CE fiind
lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Potrivit cerințelor art. 33 din OUG nr. 68 din 28 iunie 2007
privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului,
aprobată prin Legea nr.19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare există cerința de a definii
formele de garanţie financiară, inclusiv pentru cazurile de insolvenţă, şi măsurile pentru dezvoltarea
ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită
operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligaţiilor ce le revin conform actului normativ.
Prin actul normativ menționat, România a transpus prevederile Directivei 2004/35 a Parlamentului
European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi
repararea daunelor aduse mediului. Ministerul Mediului urmează să inițieze o nouă procedură de
achiziție de servicii de cercetare pentru realizarea unui Studiu privind identificarea formelor de
garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind
răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și
revizuirea acesteia. In contextul actual la nivelul UE există în derulare un proiect (Irlanda și Scoția) ale
cărui rezultate vor fi diseminate Statelor Membre.
b) Aplicarea legislației EIA/SEA
MM este beneficiarul a două proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, respectiv
Programul Operational Asistenta Tehnica 2014-2020 și Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014-2020 de consolidare a capacității instituționale a MM în domeniul aplicării
legislației EIA/SEA; Sesiuni de instruire: participanți la sesiunile de formare
profesională/instruire/diseminare: Autorități de mediu (Ministerul Mediului, Agenția Națională
pentru Protecția Mediului, 42 de Agenții pentru Protecția Mediului, Administrația Rezervației Biosferei
Delta Dunării); Autorități de Management și Organisme Intermediare aferente; Primării-prin Direcțiile
Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Inspectoratul Național de Sănătate Publică, Direcții de sănătate
publică, inspectorate județene pentru situații de urgență și Inspectoratul General pentru Situații de
188
Urgență, Administrația Națională ”Apele Române” și administrații bazinale de apă;
consultanți/elaboratori ai rapoartelor privind impactul asupra mediului; autoritățile administrației
publice locale (potențiali titulari/beneficiari de proiecte), respectiv: consilii județene, primării de
municipii și sectoare ale capitalei - prin direcțiile cu atribuții de realizare de investiții; administratori ai
ariilor naturale protejate/custozi ai ariilor naturale protejate de interes naţional/internaţional.
c) Infrastructura pentru informații spațiale
Problemele de mediu nu se opresc la frontiere. De cele mai multe ori, soluționarea acestora necesită
cooperarea dintre țări, care dă rezultate mai bune atunci când este ușor să se facă schimb de date la
nivel transfrontalier și între organizații. Există beneficii legate de eficacitatea și eficiența colectării și a
schimbului de date în legătură cu o anumită locație (date spațiale).
Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea
Europeană (Directiva INSPIRE) sprijină aplicarea politicilor bazate pe cunoaștere și monitorizarea
activităților care au un impact asupra mediului. Ea stabilește acțiuni de înlăturare a obstacolelor din
calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre și
între acestea.
Înainte de 2007, datele spațiale erau dificil de găsit online la nivel național și la nivelul UE, de cele mai
multe ori fiind prost documentate . Acestea au fost adesea păstrate în formate incompatibile, astfel
încât combinarea unor seturi de date spațiale diferite era dificil de realizat. Numeroase autorități
publice nu dispuneau de servicii online care să le ofere cetățenilor posibilitatea de a căuta, accesa,
utiliza și face schimb de date spațiale (în interiorul țărilor și la nivel transfrontalier). În consecință, nu
exista nicio infrastructură de date spațiale la nivelul UE și nici național, ceea ce înseamnă că datele nu
erau corelate.
• Rolul MM și al Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării – conform HG Nr.
19/2017 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru
modificarea unor acte normative
• Rolul MM – conform HG 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale
autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi
aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora.
SCHIMBĂRI CLIMATICE
Ministerul Mediului elaborează politica la nivel național în domeniul schimbărilor climatice și
coordonează la nivel național acțiunile în domeniu, conform HG nr. 739/2016 privind aprobarea
strategiei naționale privind Shimbările Climatice și o creștere economică bazată pe emisii reduse de
carbon pentru perioada 2016-2020 si a planului național de actiune pentru implementarea strategiei
naționale privind Schimbările Climatice și o creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon
pentru perioada 2026-2020.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are următoarele responsabilităţii privind domeniul
schimbărilor climatice: asigură gestionarea și operarea Registrului Unic European al Emisiilor de Gaze
cu Efect de Seră aflat sub juridisdicția statului român, conform prevederilor legale naționale, europene
și ale reglementărilor internaționale în vigoare;; administrează sistemul naţional pentru estimarea
nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin
sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto (SNEEGES); asigură
realizarea anuală a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, în conformitate cu
prevederile legislaţiei naţionale în vigoare în domeniul SNEEGHG, pe care îl supune aprobării
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în vederea transmiterii acestuia la Secretariatul
Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), la Comisia Europeană,
precum şi la Agenţia Europeană de Mediu; participă la implementarea schemei europene de
comercializarea a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (schema EU ETS), sub coordonarea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în condiţiile legii;
189
ANPM coordonează de asemenea activităţi relevante dezvoltate la nivel regional şi local de Agenţiile
Regionale şi Locale de Protecţie a Mediului.
Autorităţile regionale şi locale, în special municipalităţile, joacă un rol important în implementarea
acţiunilor şi măsurilor locale atât pentru reducerea intensităţii carbonului în economie, cât şi pentru
adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice. De asemenea acestea joacă, un rol vital în
domenii, precum planificarea urbană, inclusiv construcţiile de locuinţe, utilizarea terenurilor,
furnizarea apei, sistemele de energie şi transport, infrastructură şi servicii de urgenţă şi vor trebui pe
viitor sa implementeze Strategia naţională a României privind schimbările climatice. De asemenea,
autorităţile locale au un rol important în pregătirea propunerilor de proiecte de tip JI.
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) gestionează bugetele pentru proiecte de reducere a
emisiilor de GHG şi proiecte cu beneficii de mediu.
Inventarul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră (INEGES), cuprinde date statistice, prin care
se realizeaza estimarea, verificarea şi raportarea anuala a emisiilor antropice de gaze cu efect de sera
la Secretariatul Convenţiei, Comisia Europeană si Agenţia Europeană de Mediu. Asigurarea
informatiilor necesare elaborării inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră sunt
reglementate prin HG nr. 1.570/2007 (M. Of. nr. 26/14.01.2008) privind înfiintarea Sistemului Naţional
pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGES) rezultate din surse
sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto, cu
modificările și completările ulterioare.
SNEEGES este administrat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului în calitate de autoritatea
competentă care asigură estimarea, verificarea si raportarea anuala a emisiilor antropice de gaze cu
efect de sera la Secretariatul Conventiei, Comisia Europeana si Agentia Europeana de Mediu cu
respectarea cerințelor definite in „Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor nationale de
GHG, revizuite in 2006”, respectiv de transparență, consistență, comparabilitate, caracter complet si
acuratețe.
190
Anexa 4.4. Organigrama Ministerului Mediului
191
Anexa 4.5. Legislație națională și europeană relevantă
Lista actelor normative relevante pentru domeniul biodiversitate

• OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
265/2006.
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-
a – zone protejate;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu
modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţa
internaţională, în special ca habitat al pasărilor acvatice;
• Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de
Janeiro la 5 iunie 1992;
• Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la
Convenţia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la
Montreal la 29 ianuarie 2000;
• Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a
habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979;
• Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii
sălbatice de fauna şi flora pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973;
• Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor
migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;
• Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră,
Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996;
• Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr. 191/2002;
• Legea 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”
• HG nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;
• Ordinul nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Uniunii Europene
privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră.
• Ordinul nr. 2227/2016 pentru constituirea și funcționarea Comisiei Patrimoniului Speologic
• HG nr. 1266/2000 privind transmiterea Lacului Techirghiol și a plajelor aferente, proprietate
publică a statului, din administrarea Ministerului Sănătății în administrarea Ministerului Apelor,
Pădurilor și Protecției Mediului
• HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, a parcurilor naționale și parcurilor
naturale și constituirea administrațiilor acestora.
• Ordinul nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale şi naturale, din
punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice.
• Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peșterilor şi sectoarelor de peșteri – arii naturale
protejate.
• HG nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
• HG nr. 1.586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria de zone umede de
importanță internațională.
• HG nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. (M Of. nr. 739/31.10.2007)
• HG nr. 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată asupra unor zone din
Rezervația Biosferei "Delta Dunării" și încadrarea acestora în categoria rezervațiilor științifice
192
• Ordinul nr. 1433/2017 privind modificarea și completarea Metodologiei de avizare a tarifelor
instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor
naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru
fotografiatul și filmatul în scop comercial, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor
nr. 3.836/2012
• Lege nr. 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a
diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la
Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai
2003
• Ordin nr. 1.710/2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de
arie naturală protejată de interes naţional
• Ordin nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de
importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
cu modificări și completări prin O.M. nr. 2387/2011;.
• Ordin nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 şi
manualului de completare al acestuia.
• Ordin nr. 1338 / 2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000
• Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor
potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
• H. G. nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor
de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
în România.
• Ordinul nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanță comunitară
şi/sau arii naturale protejate de interes național;
• Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a
speciilor de faună și floră sălbatică;
• Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 30 noiembrie 2009, privind
conservarea păsărilor sălbatice;
Lista actelor normative relevante pentru domeniul managementului deșeurilor
• HG nr. 870 din 06/11/2013 privind Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2014 -2020
• HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor; cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul nr. 1364/MMGA/ 2006/ 1499/MIE/2006 pentru aprobarea planurilor regionale de
gestiune a deşeurilor;
• HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată prin HG
nr. 1313/2006;
• HG 856 /2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase;
• HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată prin HG nr. 268/2005;
• HG 448/2005privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; privind gestionarea
ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
• HG nr. 621/2005privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje modificată şi
completată prin HG 1872/2006;
• HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
• HG nr. 895/2006 pentru aplicarea de la data aderării României la Uniunea Europeană a
Regulamentului Consiliului nr. 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de
deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, adoptat la 1 februarie 1993;
Lista actelor normative relevante pentru domeniul situri contaminate
Legislație secundară aplicabilă domeniului situri contaminate:
193
• Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi
repararea daunelor aduse mediului;
• Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire
a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;
• Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului
uman;
• Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind
protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării;
• Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind
poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii;
Legislaţia naţională:
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;
• Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr.683/2015 pentru aprobarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional pentru Gestionarea
Siturilor Contaminate din România
• Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării
solului şi subsolului;
• Hotărârea Guvernului nr. 1.403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi
ecosistemele terestre au fost afectate;
• Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor
subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea
Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;
• Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea
Reglementării privind evaluarea poluării mediului.
Lista actelor normative relevante pentru domeniul – managementul substantelor periculoase
• Ordonanţa de Urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi
completările ulterioare aprobată prin Legea nr.265/2006, cu modificări și completări;
• Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind de înfiinţare
a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de
abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al
Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE,
93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului
substanţelor chimice;Legea nr. 249/2011 pentru modificarea articolului 4 din Legea nr. 349/2007
privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor;Ordonanța
de urgență nr.60 din 12/06/2013 pentru completarea art. 4 alin.(1) din Legea nr. 349/2007 privind
reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice; Legea nr.
326/2013 (MO nr. 752/04.12.2013) pentru aprobarea OUG 6O;
• HG 477 /2009 privind stabilirea dispoziţiilor referitoare la sancţiunile aplicabile pentru încălcarea
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare
a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de
abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al
Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE,
93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;
194
• OM MApN nr. M.108/2013 (MO nr. 683/06.11.2013) pentru aprobarea Normelor metodologice
privind acordarea exceptărilor prevăzute la art. 2 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea,
autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene
pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului
(CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a
Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi
2000/21/CE ale Comisiei;
• Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 907/2006 ce amendează Regulamentul (CE) nr.648/2004 al
Parlamentului European şi al Consiliului pentru detergenţi privind adaptarea Anexelor III şi VII;
• Regulamentul (CE) nr. 1336/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în vederea adaptării acestuia la Regulamentul (CE) nr.
1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor
• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 551/2009 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE)
nr.648/2004 Al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii în scopul adaptării
anexelor V şi VI (derogarea privind agenţii tensioactivi)
• Regulamentul (CE) nr. 259/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în ceea ce
privește utilizarea fosfaților și a altor compuși ai fosforului în detergenții de rufe destinați
consumatorilor și în detergenții pentru mașini automate de spălat vase destinați consumatorilor
• Hotărârea Guvernului nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării
Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene
privind detergenţii;
• Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi Protocolul
privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi
ale Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990;
• Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind substanțele
care diminuează stratul de ozon;
• Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon,
adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de
ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la
Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a
doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27 - 29 iunie 1990;
• Ordonanţa Guvernului nr. 9/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1.005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie
2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon şi de abrogare a Ordonanţei Guvernului
nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor
halogenate care distrug stratul de ozon;
• Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite gaze
fluorurate cu efect de seră;
• Regulamentul nr. 1102/2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic de la nivel UE și
depozitarea acestuia în condiții de siguranță pentru sănătatea umană și pentru mediu și a
Strategiei Europene privind mercurul;
• Hotărârea nr. 654/2012 privind stabilirea măsurilor necesare pentru aplicarea Regulamentului
(CE) nr. 1.102/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind
interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiţi compuşi şi amestecuri de mercur şi
depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic;
• Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a
Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.
1907/2006 (Regulamentul CLP);
195
• HG nr. 398/2010 privind unele măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr.
1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi
1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;
• OUG nr. 122/2010 - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea sancţiunilor aplicabile
pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de
modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1907/2006.
• Hotărârea Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator,
precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra
substanţelor chimice
• Hotărârea Guvernului nr. 266/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi
verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice
• Hotărârea Guvernului nr. 448/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 63/2002 din 24
ianuarie 2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi
verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice
Lista actelor normative relevante pentru domeniul meteorologie
• Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările
și completările ulterioare;
• HG nr. 1405/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei
Naţionale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată, cu modificările și
Lista actelor normative relevante pentru domeniul: calitatea aerului
• Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare
• HOTĂRÂRE Nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor
de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt şi a planurilor de menținere a calității
aerului
• ORDIN Nr. 1206/2015 din 11 august 2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-
teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
• ORDIN 36/2016 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ - teritoriale întocmite în urma
încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 din
Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
• Legea nr. 8/25.01.1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere
pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979
• Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice
transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la
24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999
• HG nr. 1856/2005 privind plafoanele naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici, MOf. nr.
3/11.01.2006.
• Ordonanța Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naționale pentru informații
spaţiale (INIS), republicată.
Lista actelor normative relevante pentru domeniul: radioactivitatea mediului
• Tratatul EURATOM
• OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare
196
• Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul
activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare
• OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de
Supraveghere a Radioactivității Mediului
• HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate și siguranță nucleară
Lista actelor normative relevante pentru domeniul – zgomot ambiant
Legislație comunitară
• Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant;
• Directiva 2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului.
Legislație națională
• HG nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările
și completările ulterioare;
• OM 831/1461 din 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului sănătăţii
publice privind infiinţarea comisiilor tehnice regionale pentru verificarea criteriilor utilizate la
elaborarea planurilor de actiune şi analizarea acestora, precum şi pentru aprobarea componenţei
şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale acestora;
• OM 152/558/1119/532-2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită şi a
modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii
Lzsn şi Lnoapte în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în
aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe
aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele de aglomerări unde se
desfaşoară activităţi industriale prevazute în anexa nr. 1 la O.U.G nr. 152/2005 privind prevenirea
şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;
• OM al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea
unităţilor responsabile cu elaborarea hărţilor de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi
aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune
aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de competenţă ale
acestora, cu modificările și completările ulterioare;
• OM 830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor
strategice de zgomot;
• OM 678 / 1344 / 915 / 1397 din 2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de
calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de
traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;
• OM 673/2013 prvind înființarea comisiilor înființate în vederea analizării şi evaluării hărţilor
strategice de zgomot și a rapoartelor aferente.
Lista actelor normative relevante pentru domeniul – controlul poluarii industriale
• Legea nr. 278/20143 privind emisiile industriale
• Hotărârea Guvernului nr. 57/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25
noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de
management de mediu şi audit (EMAS)
• Hotărârea Guvernului nr. 661/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării la
nivel național a Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European si al Consiliului privind
eticheta UE ecologică,
Lista actelor normative relevante pentru domeniul – managementul accidentelor industriale
• Legea nr. 59/2016 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în
care sunt implicate substanțe periculoase.
197
Lista actelor normative relevante pentru domeniul - legislatie orizontala
• Directiva 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul
înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului;
• Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu
referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008;
• OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificări, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu
modificările și completările ulterioare;
• Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 (SCAP);
• Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania și planul de acțiune aferent, aprobat de către
Guvernul României prin Memorandumul 3680/19.03.2014;
• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2014/52/UE de modificare a Directivei
2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului;
• Legea nr. 292/2018 din 3 decembrie 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice
şi private asupra mediului
• OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului.
• OM nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în
context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact
transfrontieră.
• Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la
Espoo la 25 februarie 1991 ratificată prin Legea nr.22/2001
• Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului
asupra mediului în context transfrontieră ratificat prin Legea nr.349/2009
• Convenția privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul
la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 ratificată prin Legea
nr.86/2000
• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/EC din 27 iunie 2001 privind evaluarea
efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului
• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe
Lista actelor normative relevante pentru domeniul - infrastructura Ministerului Mediului pentru
informații spațiale
• Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea
Europeană (Directiva INSPIRE)
• Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a
Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele,
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 326 din 4 decembrie 2008;
• Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în
aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte
metadatele, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 15 decembrie
2009.
• Regulamentul (CE) nr. 1.089/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de punere în aplicare a Directivei
2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea
seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.
323 din 8 decembrie 2010;
198
• Regulamentul (CE) nr. 102/2011 al Comisiei din 4 februarie 2010 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE, a Parlamentului European şi a
Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 31 din 5 februarie 2011;
• Regulamentul (UE) nr. 1.253/2013 al Comisiei din 21 octombrie 2013 de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE în ceea ce
priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 10 decembrie 2013;
• Regulamentul (UE) nr. 1.312/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea serviciilor de date spaţiale, publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014.
• Regulamentul (CE) nr. 976/2009 al Comisiei din 19 octombrie 2009 de aplicare a Directivei
2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte serviciile de reţea, publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 274 din 20 octombrie 2009;
• Regulamentul (CE) nr. 1.088/2010 al Comisiei din 23 noiembrie 2010 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte serviciile de descărcare şi serviciile de
transformare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 323 din 8 decembrie
2010;
• Regulamentul (UE) nr. 1.311/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte definiţia unui element de metadate INSPIRE,
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014.
• Regulamentul (UE) nr. 268/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de implementare a Directivei
2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte accesul instituţiilor şi
organismelor comunitare, în condiţii armonizate, la seturile şi serviciile de date spaţiale ale
statelor membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 83 din 30 martie 2010.
Legislație națională
• Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii
spaţiale în România, republicată;
• Hotărârea Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor
publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea
măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora
• Hotărârea Guvernului nr. 38/2016 privind aprobarea Planului de activităţi pentru realizarea şi
actualizarea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România.
Lista actelor normative relevante pentru domeniul schimbărilor climatice
• Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor
climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
• Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite
asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 ;
• HG nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice
(2005-2007);
• HG nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul schimbărilor
climatice;
• HG nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice;
• HG nr. 780/2006 privind înfiinţarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu
efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 2003/87/EC si
Directiva 2004/101/EC;
• Regulamentul UE 389/2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE
și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și Decizia nr. 406/2009/CE;
199
• Regulament UE 1123/2013 privind determinarea dreptului la credite internaționale în temeiul
Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului
• DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/2132 A COMISIEI din 5 decembrie 2016 privind
emisiile de gaz cu efect de seră pentru fiecare stat membru aferente anului 2013 prevăzute în
Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
• OM nr. 1008/2006 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de emitere şi revizuire a
autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră;
• OM nr. 1175/2006 pentru aprobarea Ghidului privind monitorizarea si raportarea emisiilor de
gaze cu efect de seră;
• Regulamentul (UE) nr. 601/2012 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de
seră în conformitate cu Directiva 2003/87/ CE;
• Regulamentul nr. 600/2012 privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră şi a
rapoartelor privind datele tonă-kilometru şi acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva
2003/87/CE;
• Ghiduri elaborate de Comisia Europeană pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 601/2012 și a
• Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu
efect de sera in cadrul Comunitații si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, modificată
și completată de Directiva 2009/29/CE;
• Decizia (UE) 278/2011 de stabilire, pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea
armonizata si cu titlu gratuit a cotelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE;
• Ghidurile elaborate de Comisia Europeană pentru aplicarea Deciziei (UE) 278/2011 de stabilire,
pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizata si cu titlu gratuit a
cotelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE.
• HG nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea
economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului naţional de
acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea
economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020.
• Ordinul nr. 3420/2012 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de
gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020.
• Ordinul nr. 659/2013 pentru modificarea Procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de
gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și
pădurilor nr. 3.420/2012.
• Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite gaze
fluorurate cu efect de seră;
• OM nr. 1122/2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea mecanismului implementare în
comun (JI) pe baza Modului II (articolul 6 al Protocolului de la Kyoto);
• OM nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului naţional de alocare;
• OM nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului
naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;
• OM nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze
cu efect de seră pentru perioada 2008-2012;
• HG nr. 1570/2007 privind înfiinţatrea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor
antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a
dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto, cu modificările și completările
ulterioare;
• Regulamentul nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind un mecanism de
monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, denumit în continuare GES,
precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru
schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE;
200
• HG nr. 60/2008 pentru aprobarea Planului naţional de alocare privind certificatele de emisii de
gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012;
• H.G. nr. 811/2014 pentru aprobarea mecanismului de alocare anuală finală cu titlu gratuit a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada a treia a schemei de
comercializare aferente instalaţiilor staţionare;
• OM nr. 297/2008 privind aprobarea Procedurii naţionale privind utilizarea mecanismului JI pe baza
modulului I;
• OM nr. 1170/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice
– GASC;
• Ordinul nr. 1376/2008 privind aprobarea procedurii de raportare a Inventarului Naţional al
Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), precum şi a modalităţii de răspuns la observaţiile şi
întrebările survenite în urma procesului de revizuire a INEGES;
• Ordinul nr. 1474/2008 privind aprobarea procedurii privind procesarea, arhivarea şi stocarea
datelor specifice Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES);
• Ordin 1442/2014 privind aprobarea Procedurii referitoare la selectarea metodelor de estimare si
a factorilor de emisie necesari estimarii nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera.
• Ordinul Ministerului Mediului nr. 1602/2014 - aprobarea Planului cu privire la asigurarea şi
controlul calităţii (QA/QC) Inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră.
• OM nr. 254/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze
cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate pentru perioada 2008-2012;
• OM nr. 89/2012 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze
cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile nou-intrate, pentru
instalaţiile cu modificări semnificative de capacitate şi pentru instalaţiile care îşi încetează parţial
sau total funcţionarea (închideri) pentru perioada 2013 – 2020;
• OUG nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite României prin
Protocolul de la Kyoto;
• Hotărâre nr. 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi;
• OM nr. 1224/2010 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării
durabile nr. 297/2008 privind aprobarea procedurii naţionale privind utilizarea mecanismului
„Implementare în comun (JI)” pe baza Modului I, în conformitate cu prevederile Articolului 6 al
Protocolului de la Kyoto;
• OM nr. 1294/2010 privind aprobarea cuantumului tarifelor pentru verificarea şi aprobarea
planului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a planului de monitorizare a datelor
tonă-kilometru pentru activităţi de aviaţie.
• HG nr. 739/2016 privind aprobarea strategiei naționale privind SC și o creștere economică bazată
pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 si a planului național de actiune pentru
implementarea strategiei naționale privind SC și o creștere economică bazată pe emisii reduse de
carbon pentru perioada 2016-2020.
Lista actelor normative relevante pentru domeniul dezvoltarea capacității instituționale
• HG nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului;
• Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice
privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv cu modificările şi completările
ulterioare;
• Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv,
republicată;
201
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, planul de conturi pentru
instituţiile publice;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
• Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al Funcţionarilor Publici;
• O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
• HG nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţii şi instituţiile publice pe
perioada delegării in altă localitate precum şi în cadrul localităţii;
• HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis in străinătate cu
modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 2002/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea
fondurilor destinate stimulării personalului din aparatul propriu al MMGA şi din unităţile
subordonate acestuia;
• HG nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor
paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
• HG nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;
• HG nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici;
• Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea
activităţii de soluţionare a petiţiilor;
• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
• Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;
• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea
publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25
iunie 1998;
• HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul;
• Lege nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
• Lege nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;
• HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul.
202
ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019
Proiecte de acte normative propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de
către Ministerul Mediului pentru anul 2019
Data estimată pentru
Nr.
Proiectul de act normativ prevăzut în PALG înaintare în
crt.
ședința Guvernului
1. Hotărâre a Guvernului privind gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de SEPTEMBRIE
construcție și desființare
2. Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea Adoptată – MAI 2019
politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor antropice de la
surse și a eliminării de către absorbanți a gazelor cu efect de seră
3. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului SEPTEMBRIE
nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
4. Proiect de Lege privind protecția mediului, în mod special a solului când se SEPTEMBRIE
utilizează nămoluri de epurare în agricultură
5. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului Adoptată – APRILIE 2019
nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în
echipamentele electrice şi electronice
6. Proiect de Lege privind compostul OCTOMBRIE
7. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului Adoptată – IUNIE 2019
nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea
anumitor planuri și programe în legătură cu mediul
8. Hotărâre a Guvernului privind Programul National de Control al Poluării DECEMBRIE
Atmosferice
9. Proiect de Lege privind declararea sitului patrimoniului mondial UNESCO ”Păduri DECEMBRIE
seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei”
10. Hotărâre a Guvernului privind declararea ariilor speciale de conservare ca parte DECEMBRIE
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
11. Hotărâre a Guvernului pentru definirea obligațiilor de administrare a NOIEMBRIE
subdomeniului Folosința Terenurilor, Schimbarea Folosinței Terenurilor și
Silvicultură (LULUCF), parte a domeniului Schimbări Climatice
12. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului SEPTEMBRIE
nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Hotărârii Guvernului nr.
204/2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006
privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu
efect de seră
13. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Memorandumului de Înțelegere privind OCTOMBRIE
conservarea și managementul populației central-europene de dropie (Otis tarda)
14. Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura și dezvoltarea rurală OCTOMBRIE
durabilă, adoptat și semnat de România la Lillafured, Ungaria, la data de 12
octombrie 2017, la Convenția cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a
Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003
15. Lege pentru ratificarea amendamentului adoptat şi semnat de România la OCTOMBRIE
Lillafüred, Ungaria, la data de 12 octombrie 2017, la Convenţia cadru privind
protecția şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003,
ratificată de România prin Legea nr. 389/2006
16. Lege privind acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind Adoptată – IUNIE 2019
substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Kigali, în cadrul celei de-a
XXVIII-a reuniuni a Părților, la data de 14 octombrie 2016
203
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Plan Strategic Instituțional 2019-2022 Pentru Ministerul Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Strategic Instituțional 2019-2022 Pentru Ministerul Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul Ministerului Mediului ................. 7

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ................... 20

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul Ministerului Mediului

Metodologia de elaborare a Planului Strategic Instituțional conține elemente din Hotărârea

- analizarea mediului intern și extern al ministerului, pentru a stabili orice modificări

Stadiul implementării PSI

1.Protecția naturii și biodiversității-

Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția

- Operaționalizarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creștere economică

Sa fie o instituție transparentă, de incredere si responsabilă, să servească intereselor societății si sa

• MM face eforturi pentru a-și consolida capacitatea de management și performanțele

• MM răspunde nevoilor cetățenilor. Este interesat de problemele și opiniile acestora și de dialogul

Obiectivul Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de

Suprafața ecosistemelor degradate refăcute (Unitate: ha / Valoare referință: - / Țintă

Resursele bugetare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

Bugetul pe programe al Obiectivului Total Total valoare/an (RON)

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate, conservarea biodiversității, securitate biologică

Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate

Dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional

Obiective și ținte la nivel național

Pentru creșterea gradului de colectare separată și reciclare a deșeurilor municipale, Guvernul

Figura 4. Tratarea deșeurilor municipale

Figura 5. Rata de reciclare a deșeurilor municipale

Bugetul pe programe al Obiectivului Total Total valoare/an (RON)

Programul 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul

Indicator rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control (%)

Programul 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și

2.3.1 Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor

Măsura 2.3.1.1. Revizuirea / inbunătățirea cadrului legislativ

Măsura 2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru

Administraţia Naţională de Meteorologie, funcționează în baza Legii 139/2000 privind activitatea de

Figura 9. Obiectivul Strategic 3: Impacturi și Rezultate

Resursele bugetare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

Bugetul pe programe al Obiectivului Total Total valoare/an (RON)

3.1.1 Realizarea programului național de meteorologie

Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice.

Programul 4.1. Programul 4.2. Programul 4.3.

Bugetul pe programe al Obiectivului Total Total valoare/an (RON)

4.1.5 Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite

4.1.11 Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Măsura 4.1.11.1. Transpunerea la termen în legislaţia naţională a legislaţiei UE

1.2.1 Îmbunătățirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant

Programul 4.3: Radioactivitatea mediului

i. Asigurarea echipamentelor necesare și a personalului instruit în vederea monitorizării

Programul 5.1. Programul 5.2.

Figura 13. Obiectivul Strategic 5: Impacturi și Rezultate

Resursele bugetare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și

Bugetul pe programe al Obiectivului Total Total valoare/an (RON)

Programul 5.1: Controlul poluării industriale

5.1.1 Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția

5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor,

5.2.1 Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția

Figura 15. Obiectivul Strategic 6: Impacturi și Rezultate

Bugetul pe programe al Obiectivului Total Total valoare/an (RON)

Programul 6.1: Răspunderea de mediu

Programul 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

6.2.1 Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin

Programul 6.3: Infrastructura pentru Informații Spațiale

6.3.1 Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată in conformitate cu

Figura 16. Obiectivul Strategic 7: Structura

Gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin pachetul energie – schimbări climatice