AUTORIZAT CAFFPA

EURO BEST TEAM

București,
2021

1
Contents
Capitolul 1 ELEMENTE INTRODUCTIVE ............................................................................................. 4
Capitolul 2 POLITICI EUROPENE SI FONDURI EUROPENE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII
.................................................................................................................................................................... 6
2.1 Strategia Europa 2020 ...................................................................................................................... 6
2.2 Politica de Coeziune ......................................................................................................................... 7
2.3 Politica Agricola Comuna ......................................................................................................... 8
2.4 Politica pentru Pescuit ...................................................................................................................... 9
2.5 Fonduri Europene Structurale si de Investiții ................................................................................... 9
2.6 Acordul de parteneriat .................................................................................................................... 10
Capitolul 3 CADRUL FINANCIAR 2014 – 2020 IN ROMANIA ......................................................... 13
3.1 Programul Operațional Capital Uman (PO CU) ............................................................................ 13
3.2 Programul Operational Regional (POR) ........................................................................................ 17
3.3 Programul Operațional Competitivitate (POC) .............................................................................. 21
3.4 Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA) ......................................................... 23
3.5 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) ..................................................................... 25
3.6 Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) ....................................................................... 30
3.7 Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (POAD)..................... 34
3.8 Programul National Pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) ................................................................ 34
3.9 Principii utilizate in finatarea si implementarea proiectelor europene ........................................... 37
3.10 Circuitul fondurilor europene în România ................................................................................... 39
Capitolul 4 CADRUL FINANCIAR 2021 - 2027 IN ROMANIA .......................................................... 42
Capitolul 5 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ................................................................................ 44
5.1 Analiza Stakeholderilor (Factori Interesati) ................................................................................... 47
5.2 Stabilirea Obiectivelor.................................................................................................................... 49
5.3 Programarea Activităților ............................................................................................................... 51
5.4 Alocarea resurselor ......................................................................................................................... 52
5.5 Rezultate și Indicatori..................................................................................................................... 53
5.6 Bugetul proiectului ......................................................................................................................... 54
Capitolul 6 CEREREA DE FINANȚARE .............................................................................................. 57
6.1 Solicitant......................................................................................................................................... 59
6.3 Obiective proiect ............................................................................................................................ 60
6.4 Rezultate așteptate .......................................................................................................................... 60

2
 6.5 Context ........................................................................................................................................... 60
6.5 Justificare ....................................................................................................................................... 61
6.6 Grup țintă........................................................................................................................................ 61
6.7 Sustenabilitate ................................................................................................................................ 61
6.8 Relevanță ........................................................................................................................................ 62
6.9 Riscuri ............................................................................................................................................ 62
6.10 Principii orizontale ....................................................................................................................... 63
6.11 Metodologie ................................................................................................................................. 65
6.12 Descrierea investiție ..................................................................................................................... 65
6.13 Maturitatea proiectului ................................................................................................................. 66
6.14 Indicatori prestabiliți .................................................................................................................... 66
6.15 Plan de achiziții ............................................................................................................................ 66
6.16 Resurse umane implicate .............................................................................................................. 66
6.17 Resurse materiale implicate ......................................................................................................... 67
6.18 Activități previzionate .................................................................................................................. 67
6.19 BUGET - Activități și cheltuieli................................................................................................... 67
6.20 Vizualizare si transmitere proiect ................................................................................................. 68
Capitol 7 EVALUAREA CERERII DE FINANȚARE ........................................................................... 69
7.1 Verificarea conformității administrative și a eligibilității .............................................................. 69
7.2 Evaluarea tehnică și financiară ....................................................................................................... 70

3
 Capitolul 1 ELEMENTE INTRODUCTIVE

Programarea reprezintă procesul de organizare, de luare a deciziilor și de alocare a resurselor

financiare, care vizează punerea în aplicare, pe o bază multianuală, a acțiunii comune a Uniunii
și a Statelor Membre pentru realizarea obiectivelor strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii.
Sistemul bugetar al UE are o componentă de planificare denumită cadrul financiar multianual
(CFM), care determină cât de mult ar putea folosi UE în fiecare an, în total și pentru diferite
domenii de activitate. CFM-urile recente au acoperit, de obicei, o perioadă de 7 ani.
Astfel, perioada de programare reprezintă intervalul de timp pentru care este planificată și
alocarea fondurilor europene pentru statele membre UE. Actuala perioadă de programare este
2014-2020, însă perioada de implementare a proiectelor și, implicit, perioada de absorbție a
fondurilor europene pentru România și celelalte State Membre se întinde până la sfârșitul anului
2023.
Bugetul UE finanțează un spectru larg de politici și programe în cadrul UE. În conformitate cu
prioritățile stabilite de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul financiar multianual (CFM),
Comisia Europeană derulează programe, activități și proiecte specifice în domeniu. Acestea pot
include diverse acțiuni: de la proiecte de sprijinire a educației prin favorizarea mobilității
studenților și profesorilor, până la sprijin acordat fermierilor, investiții productive menite să
asigure crearea sau menținerea locurilor de muncă,, ajutor pentru dezvoltare, proiecte ce vizează
îmbunătățirea mediului de lucru pentru lucrătorii din UE sau consolidarea controlului la
frontierele externe.
Peste 90 % din bugetul UE finanțează astfel de politici și activități ale UE. Legătura directă dintre
bugetul anual și politicile UE este asigurată prin întocmirea bugetului pe activități (ABB).
Cadrul financiar multianual stabilește, de fapt, prioritățile politice pentru anii următori și
reprezintă, prin urmare, atât un cadru politic, cât și unul bugetar („În ce domenii ar trebui să
investească Uniunea mai mult sau mai puţin în viitor?”)
Manualul doreste sa faca cunoscute principiile de baza utilizate in politicile UE cu privire la
instrumentele structurale, oportunitățile de finanțare prin intermediul instrumentelor structurale
in vederea identificarii corecte a unei surse de finanțare si eleborarea unei Cereri de finanțare
care sa aduca organizatiei resursele financiare necesare in derularea diferitelor tipuri de proiecte.

4
Prezentul material nu este conceput ca un inventar exhaustiv al fondurilor UE disponibile. Acest
document are la bază cadrul strategic comun [Anexa 1 la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013],
care constituie fundamentul unui cooperări consolidate între fondurile ESI și alte instrumente ale
UE.
Linkurile furnizate pe parcursul documentului vor permite participanților la cursurile de formare
să se orienteze în labirintul de materiale disponibile online, direcționându-i către cele mai
accesibile și mai utile site-uri web și documente.

5
 Capitolul 2 POLITICI EUROPENE SI FONDURI EUROPENE
STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII

2.1 Strategia Europa 2020

(https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC2020&from=en )
Strategia Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc: creștere inteligentă: dezvoltarea
unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; creștere durabilă: promovarea unei economii mai
eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; creștere
favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care
să asigure coeziunea socială și teritorială.
UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia
propune următoarele obiective principale pentru UE:
- 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
- 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
- obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere
a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
- rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din
generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;
- numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușita noastră generală. Pentru a garanta
că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situația sa specifică, Comisia propune ca
aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale.
In vederea reducerii disparitatilor de dezvoltare între diferitele regiuni (si state membre), UE a
dezvoltat 3 politici principale:
1. Politica de coeziune
2. Politica Agricola Comuna
3. Politica pentru Pescuit.

6
2.2 Politica de Coeziune
(https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf )
„Politica de coeziune” este politica din spatele a sute de mii de proiecte din întreaga Europă,
finanțate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE)
și Fondul de coeziune (Fondul de coeziune se aplică statelor membre ale UE având PIB-ul sub 90 %
din media UE-27 – Croația nu întră în acest calcul).
Coeziunea economică și socială, astfel cum a fost descrisă în Actul Unic European din 1986, se
referă la „reducerea decalajelor dintre diferitele regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor
defavorizate”. Cel mai recent tratat UE, și anume Tratatul de la Lisabona, adaugă o fațetă nouă
coeziunii, făcând trimitere la „coeziunea economică, socială și teritorială”.
Altfel spus, politica de coeziune ar trebui totodată să promoveze o „dezvoltare teritorială” mai
echilibrată și mai durabilă – concept cu o sferă mai amplă decât politica regională, care este în mod
specific legată de FEDR, acționând cu precădere la nivel regional.
În perioada bugetară 2014-2020, au fost consolidate coordonarea și coerența dintre politica de
coeziune și celelalte politici ale UE care contribuie la dezvoltarea regională, și anume politicile de
dezvoltare rurală și pentru afaceri maritime și pescuit, prin instituirea unor dispoziții
comune privind FEDR, FSE, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) și Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).
Toate aceste cinci fonduri sunt cunoscute împreună sub denumirea de Fondurile structurale și de
investiții europene (ESI).
Politica regională influenţează toate părţile UE şi la toate nivelurile - de la scară UE şi naţională la
regiunile şi comunităţile locale ale Europei. Aceasta face parte din politica de coeziune a UE,
strategia Uniunii Europene de promovare şi de sprijinire a dezvoltării globale armonioase a statelor
sale membre şi a regiunilor sale. Politica este pusă în aplicare de organismele naţionale şi regionale
în parteneriat cu Comisia Europeană.
Cadrul politicii de coeziune este stabilit pentru o perioadă de 7 ani. Perioada curentă acoperă anii
2014-2020.
Etapele punerii în aplicare a politicii sunt:
- Bugetul politicii şi normele de utilizare a acestuia sunt stabilite de comun acord de Consiliul
European şi de Parlamentul European pe baza unei propuneri a Comisiei. Pe lângă normele
comune pentru fondurile structurale şi de investiţii europene (FEDR, FSE, FC, FEADR şi
FEPAM) există norme specifice pentru fiecare fond.

7
 - Principiile şi priorităţile politicii de coeziune sunt create prîntr-un proces de consultare între
Comisie şi ţările UE. Fiecare stat membru elaborează un proiect de Acord de parteneriat care
evidenţiază strategia ţării şi propune o listă de programe. Pe lângă acesta, statele membre
prezintă proiecte de programe operaţionale (PO) care acoperă toate statele membre şi/sau
regiunile. Vor exista, de asemenea, programe de cooperare care implică mai multe ţări.
- Comisia negociază cu autorităţile naţionale asupra conţinutului final al Acordului de
parteneriat, precum şi asupra fiecărui program. Programele prezintă priorităţile ţării şi/sau ale
regiunilor sau domeniul de cooperare vizat. Lucrătorii, angajatorii şi organismele societăţii
civile pot participa la programarea şi la gestionarea programelor operaţionale.
- Programele sunt puse în aplicare de statele membre şi de regiunile acestora. Aceasta
presupune selectarea, monitorizarea şi evaluarea a sute de mii de proiecte. Această activitate
este organizată de "autorităţile de gestionare" din fiecare ţară şi/sau regiune.
- Comisia alocă fondurile (pentru a permite ţărilor să înceapă efectuarea cheltuielilor pentru
programele proprii).
- Comisia plăteşte cheltuielile autorizate pentru fiecare ţară.
- Comisia monitorizează fiecare program, împreună cu ţara vizată.
- Comisia şi statele membre depun rapoarte pe perioada de programare.

2.3 Politica Agricola Comuna (https://ec.europa.eu/info/food -farming-fisheries/key-

policies/common-agricultural-policy/cap-glance_ro )
Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC) este un parteneriat între agricultură și societate,
între Europa și agricultorii săi. Ea vizeaza:
- să îi sprijine pe fermieri și să îmbunătățească productivitatea agricolă, pentru o aprovizionare stabilă
cu alimente la prețuri accesibile;
- să îi protejeze pe agricultorii din Uniunea Europeană, astfel încât aceștia să-și poată asigura un trai
decent;
- să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la gestionarea durabilă a resurselor naturale;
- să conserve zonele rurale și peisajele de pe întreg teritoriul său;
- să mențină vitalitatea economiei rurale prin promovarea locurilor de muncă din sectorul agricol, din
cel agroalimentar și din sectoarele asociate.

8
 PAC este o politică comună pentru toate țările din UE. Ea este gestionată și finanțată la nivel
european din resursele bugetului UE.

2.4 Politica pentru Pescuit (https://ec.europa.eu/fisheries/cfp_ro )

PCP are scopul de a se asigura că pescuitul și acvacultura sunt sustenabile din punct de vedere
ecologic, economic și social și că furnizează alimente sănătoase pentru cetățenii UE. De asemenea,
își propune să susțină un sector dinamic al pescuitului și să asigure un nivel de trai decent pentru
comunitățile de pescari.
PCP are 4 domenii principale de acțiune:
- Gestionarea pescuitului
- Politica internațională
- Piața și politica comercială
- Finanțare a politicii (FEPAM 2014-2020)

2.5 Fonduri Europene Structurale si de Investiții

(https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/funding-opportunities/funding-programmes/overview-
funding-programmes/european-structural-and-investment-funds_ro )
Peste jumătate din finanțare a UE se acordă prin 5 fonduri structurale și de investiții europene
(fondurile ESI). Acestea sunt gestionate în comun de Comisia Europeană și de statele membre ale
UE. Scopul fondurilor: mai multe locuri de muncă, o economie europeană solidă, un mediu sănătos.
Fondurile ESI se concentrează în principal pe 5 domenii:
- cercetare și inovare
- tehnologiile digitale
- sprijin pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon
- gestionarea durabilă a resurselor naturale
- întreprinderile mici

Fondurile structurale și de investiții europene sunt:

A. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) – promovează dezvoltarea echilibrată
în diversele regiuni ale Uniunii Europene.
(https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/ )

9
 B. Fondul social european (FSE) – sprijină proiectele legate de ocuparea forței de muncă în
toată Europa și investește în capitalul uman al UE (lucrători, tineri și persoane aflate în
căutarea unui loc de muncă). (https://ec.europa.eu/esf/home.jsp?langId=ro )
C. Fondul de coeziune (FC) – finanțează proiecte de transport și mediu în țările în care venitul
național brut (VNB) pe cap de locuitor se situează sub 90 % din media UE. S-a stabilit că,
pentru perioada 2014-2020, aceste țări sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Grecia,
Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia
și Ungaria. (https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion-fund/ )
D. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – se concentrează pe
soluționarea problemelor specifice cu care se confruntă zonele rurale din UE.
(https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/key-policies/common-agricultural-
policy/rural-development_ro )
E. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) – îi încurajează pe pescari
să adopte practici durabile și ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice
activitățile, pentru un trai mai bun. (https://ec.europa.eu/fisheries/cfp/emff_ro )

2.6 Acordul de parteneriat

(https://www.fonduri-ue.ro/acord-parteneriat)
Este documentul strategic național, negociat de fiecare stat membru UE cu Comisia Europeană,
care stabileşte obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene în
perioada de programare 2014 – 2020.
Prin Acordul de Parteneriat 2014-2020 România a asumat înființarea unui mecanism de coordonare
cu structuri pe trei niveluri (strategic, interinstituțional tematic, operațional) pentru a asigura
coerența intervențiilor, complementarităților și sinergiilor între diferitele programe, care să asigure
comunicarea dintre experți, personalul operațional, factorii de decizie din cadrul autorităților de
management/organismelor intermediare, precum și factorii de decizie din alte instituții responsabile
de politicile la nivel național și partenerii socio-economici.
AP vizează următoarele provocări și prioritățile aferente:
- promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității
operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;
- dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a numărului
de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru provocările sociale

10
 severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților defavorizate sau
marginalizate ori în zonele rurale;
- dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în
vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora pentru
investitori;
- încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței
energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării
la schimbările climatice;
- consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei
reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță.
Aceste fonduri sunt cruciale pentru capacitatea României de a face față provocărilor în materie de
dezvoltare pe termen mediu și lung. Acestea vor mobiliza finanțări publice și private suplimentare
destinate creșterii și creării de locuri de muncă și vor reduce decalajele regionale și sociale existente
în România. Investițiile vor fi direcționate către stimularea activităților de inovare și a
competitivității întreprinderilor pentru sporirea valorii adăugate a acestora, stimularea creșterii și
creării de locuri de muncă și îmbunătățirea performanței sistemului de cercetare și inovare, inclusiv
a calității învățământului superior, a cooperării cu sectorul de afaceri și a investițiilor private. Una
dintre provocările cheie ale României este aceea de a-și dezvolta și spori semnificativul potențial
agricol, în prezent extrem de concentrat pe activități cu valoare adăugată mică, în paralel cu
sprijinirea procesului de restructurare a exploatațiilor agricole și cu asigurarea forței de muncă
necesare din alte sectoare competitive.
Investițiile în aceste domenii vor fi esențiale pentru sprijinirea României în sensul ca aceasta să
răspundă priorităților strategiei Europa 2020 și recomandărilor specifice țării, precum și reformelor
de politică aferente din sectoarele educației, ocupării forței de muncă, incluziunii sociale și
administrației publice. O cotă semnificativă din fondurile ESI va fi alocată extinderii și modernizării
infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va creiona
rețeaua existentă până în anul 2030. În paralel, vor fi continuate investițiile în sectorul deșeurilor,
al apei și al apei uzate, în sensul conformării la cerințele de mediu. În ceea ce privește zonele rurale
ale României, finanțările din FEADR vor promova creșterea gradului de inovare și a competitivității
în sectorul agroalimentar, precum a valorii adăugate a produselor. Agricultorii vor beneficia de
asistență pentru dezvoltarea sau restructurarea propriilor întreprinderi, iar diversificarea activităților
economice va reduce dependența excesivă de agricultură existentă în prezent și va îmbunătăți

11
perspectivele creării de locuri de muncă în zonele rurale. Aceasta va fi corelată cu o gestionare
atentă a resurselor naturale, centrată pe conservarea bogatei biodiversități naturale a României și pe
promovarea gestionării durabile a terenurilor agricole și forestiere. Sărăcia din mediul rural va fi
combătută prin investiții destinate modernizării infrastructurii de bază și ameliorării accesului la
servicii, în vederea îmbunătățirii calității vieții în comunitățile rurale și creării precondițiilor pentru
dezvoltare locală.
În ceea ce privește sectorul pescuitului și acvaculturii din România, EMFF va contribui la sprijinirea
obiectivelor în materie de dezvoltare durabilă din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului.
În vederea atingerii acestor obiective, investițiile vor fi direcționate către proiecte care limitează
impactul pescuitului asupra mediului marin, alături de noi forme de venit, și care diversifică și
conferă valoare adăugată produselor din sectorul pescuitului și acvaculturii.România a ales să
finanțeze investițiile din cadrul tuturor celor 11 obiective tematice def.inite în cuprinsul
regulamentelor.

12
 Capitolul 3 CADRUL FINANCIAR 2014 – 2020 IN ROMANIA

Obiectivele tematice pentru cadrul financiar 2014-2020 sunt următoarele:

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării
2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC
3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a
sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM)
4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor
7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore
8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de
muncă
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
10. Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot
parcursul vieții
11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o
administrație publică eficientă
În perioada 2014-2020, România va investi în toate cele 11 obiective tematice ale strategiei Europa
2020, folosind resursele fondurilor europene structurale şi de investiţii (fondurilor ESI), prin
intermediul programelor operaționale 2014-2020.

3.1 Programul Operațional Capital Uman (PO CU)

(https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014 )
Programul Operațional Capital Uman (PO CU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele
specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel
investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind, totodată, la
atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) ‐ implicit al Fondurilor
Europene Structurale și de Investiții din România, şi anume, de a reduce disparităţile de dezvoltare
economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.

13
AXE PRIORITARE
Axa prioritară 1: Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”
Acţiunile planificate în cadrul Axei Prioritare 1: Iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri” urmează
să fie implementate în regiunile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate conform Regulamentelor
europene relevante (1301/2013 și 1303/2013), respectiv în care rata şomajului în rândul tinerilor cu
vâsta cuprinsă între 15-24 ani depăşeşte 25%. Pentru perioada 2017-octombrie 2020, regiunile
eligibile vor fi: regiunea Sud-Vest Oltenia, regiunea Sud-Est, regiunea Sud Muntenia, iar pentru
perioada noiembrie-decembrie 2020 regiunile eligibile vor fi: regiunea Sud-Vest Oltenia, regiunea
Sud-Est, regiunea Sud Muntenia și regiunea Centru. Toate reprezintă regiuni mai puțin dezvoltate,
îndeplinind astfel criteriile de eligibilitate stabilite de ILMT.
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea situației tinerilor din categoria NEETs
Obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorităţi de investiţii vizează:
- creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul
Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest,
Vest, Sud-Vest Oltenia)
- îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor
dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24
ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-
Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia)
- creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare
Intervenţiile preconizate în cadrul acestei axe prioritare vor fi finanțate din FSE, intervențiile fiind
similare și completând acțiunile prevăzute în cadrul AP 1 și vizează tinerii NEETs șomeri din
regiunile București- Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, care nu sunt eligibile
pentru ILMT, dar care se confruntă cu probleme similare.
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toți
Obiectivul specific vizat de prezenta prioritate de investiţii îl reprezintă îmbunătățirea nivelului de
cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform
SNC şi SNCDI ale angajaților.
Pentru atingerea acestui obiectiv specific vor fi susținute din FSE următoarele tipuri de acţiuni:
Acțiuni care vizează angajații:
- Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de calificare de nivel
2-4 conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și

14
 perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele economice
cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare
inteligentă conform SNCDI. O atenţie deosebită va fi acordată participării la programe de
formare profesională a angajaţilor vârstnici
- Evaluare/ validare și certificare pentru recunoaşterea competențelor aferente cerințelor
locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform
SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI
Acțiuni care vizează angajatorii: Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de
învățare la locul de muncă
Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei
Intervențiile din cadrul acestei AP îşi propun atingerea a patru obiective specifice:
- reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din
comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin
implementarea de măsuri integrate
- reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din
comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri integrate
- îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate (e-incluziune)
- reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia
de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio-profesionale/
formare profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio-
profesionale
Axa prioritară 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
Intervențiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt menite să contribuie la:
- reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din
comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent
pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni
integrate în contextul mecanismului de DLRC.
- reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din
comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori
prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC
Măsurile planificate vor contribui, în principal, la îndeplinirea obiectivului-ţintă asumat în cadrul
PNR, acela de reducere cu 580.000 a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune

15
socială până în 2020, precum și la obiectivele asumate în domeniul ocupării forței de muncă,
educației și al sănătății.
Axa prioritară 6: Educație și competențe
Intervențiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt menite să contribuie la:
- Sprijinirea participării la învăţământul ante-preșcolar și preșcolar în special a grupurilor cu
risc de PTS, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural
- Activități menite să reducă riscul de parasire timpurie a scolii pentru elevii aparținând
grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevi din mediul
rural/ comunitățile dezavantajate socio-economic
- Activităţi suport menite să conducă la creșterea calității educaţiei obligatorii
- Activități menite să readucă în sistemul de educație și formare tineri și adulți care nu și-au
finalizat educația obligatorie
- Reformarea/validarea/pilotarea curriculumului naţional şcolar obligatoriu (inclusiv pentru
învățământul special și învățământul de tip a doua șansă) în vederea orientării pe formarea
de competențe cheie şi pe nevoile de dezvoltare ale elevilor pentru învăţământul primar şi
secundar, inclusiv prin utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC;
- Dezvoltarea/pilotarea ofertelor curriculare la decizia școlii (CDS) care sprijină achiziția
competențelor cheie ale elevilor din învățământul obligatoriu
- Elaborarea de materiale didactice care sprijină implementarea curriculumului revizuit
(ghiduri, resurse educaționale pentru elevi și cadre didactice), în special cele de tipul
resurselor educaționale deschise
- Realizarea de studii tematice privind aplicarea curriculumului revizuit și achizițiile
competențelor cheie cu focalizare pe copiii și tinerii din minoritatea roma, copii din medii
dezavantajate socio-economic, din mediul rural și copii/tineri cu dizabilități
- Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul
preuniversitar în vederea extinderii unor practici manageriale noi, a utilizării TIC în procesul
de predare, a promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor,
a furnizării unor programe de calitate pentru educația timpurie, pentru prevenirea și
reducerea timpurie a părăsirii școlii, a utilizării metodelor activ-participative de educaţie
bazate pe noul curriculum centrat pe competenţe cheie şi pe nevoile elevilor, în special în
cazul personalului care lucrează cu copiii aparținând grupurilor vulnerabile, inclusiv copii

16
 aparținând minorității roma, copii cu nevoi speciale, copii din comunitățile dezavantajate
socioeconomic
- Evaluarea și validarea competențelor obținute de cadrele didactice/ personalul de sprijin prin
rute alternative de formare
- Promovarea unor măsuri integrate de mobilitate pentru personalul didactic (de exemplu, cu
programul Erasmus +). Sunt avute în vedere intervenții care valorifică rezultatele
mobilităților anterioare ale personalului didactic (susținute din ERASMUS+) în vederea
completării perfecționării continue a acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite în
cadrul AP6.
- Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei
PI (ex activități de formare care promovează incluziunea, activități de formare în aria
elaborării de resurse educaționale deschise pentru facilitarea implementării curriculumului
revizuit, activități de formare pentru echipele manageriale în aria monitorizării impactului
măsurilor privind creșterea accesului la educație etc)
Axa prioritară 7: Asistență Tehnică
În vederea asigurarii unui cadru coerent şi unitar de funcţionare a instituţiilor responsabile cu
gestionarea Fondului Social European în perioada 2014-2020, axa de asistenţa tehnica din cadrul
POCU va acoperi nevoile de finanțare pentru implementarea în bune condiţii a Programului
Operaţional Capital Uman, prin acoperirea cheltuielilor cu personalul.
În acest sens, axa de Asistenţa Tehnica a POCU va acţiona în complementaritate cu Programul
Operaţional Capacitate Administrativa şi Programul Operaţional Asistenţa Tehnica în ceea ce
priveşte aranjamentele procedurale, respectiv existenţa unei grile de salarizare unice pentru
personalul implicat în managementul şi controlul FESI, existenţa unor criterii comune de recrutare
a personalului etc.

3.2 Programul Operational Regional (POR) (https://www.fonduri-ue.ro/por-2014 )

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este unul dintre programele prin care România
va putea accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020.
Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat de Comisia
Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015.

17
Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are
la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Naţională pentru
Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme:
- Cercetare-dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel
scăzut de asimilare a inovării în firme,
- IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității
economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor, în documentele
de programare strategică națională,
- Eficiență energetică: consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat
în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și clădiri rezidențiale,
- Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane,
- Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în orașele
din România,
- Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate,
- Turism: potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru
revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate/izolate,
- Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept
consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse,
- Infrastructura socială și pentru educație: infrastructurile educaționale, de sănătate și de
servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului
uman,
- Cadastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor
privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale,
- Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacității administrative a Autorității de
Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru o
bună implementare a POR.
AXE PRIORITARE:
Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic
Tipuri de activități: crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurilor de inovare şi transfer
tehnologic, inclusiv dotare
Potențiali beneficiari: Entități juridic constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu
rol de transfer tehnologic

18
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
Tipuri de activități: construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM,
inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi
tehnologii crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv
dezvoltarea serviciilor aferente.
Potențiali beneficiari: IMM uri
Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
Tipuri de activități:
- eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora
- eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora
- investiții în iluminatul public
- măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de
transport ecologice/ electrice, etc.)
Potențiali beneficiari: autorități publice centrale și locale
Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
Tipuri de activități:
- măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de
transport ecologice/ electrice, etc.),
- revitalizarea zonelor urbane (reconversia și refuncționalizarea terenurilor abandonate, etc.),
- acțiuni integrate pentru comunități marginalizate prin: clădiri pentru activități educative,
culturale și recreative; facilități destinate utilizării publice, cum ar fi: zone verzi de mici
dimensiuni, piețe publice, scuaruri, părculețe etc.; străzi urbane și utilități de bază la scară
mică,
- infrastructura de educație (creșe, grădinițe, licee tehnologice, școli profesionale și tehnice).
Potențiali beneficiari: autorități publice locale mediul urban.
Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural
Tipuri de activități: restaurarea, protecția și valorificarea patrimoniului cultural
Potențiali beneficiari: autorități publice locale/centrale, ONG uri, unități de cult, parteneriate.
Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională
Tipuri de activități:

19
 - reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directa
sau indirecta cu reteaua TEN T,
- construcţia / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean
aflate pe traseul drumului judetean respectiv.
Potențiali beneficiari: autorități publice locale (CJ)
Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Tipuri de activități:
- valorificarea economică a potențialului turistic balnear,
- valorificarea economică a potențialului turistic cu specific local,
- infrastructură turistică publică de agrement,
Potențiali beneficiari: autorități publice locale, parteneriate.
Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
Tipuri de activități:
- construcţia de spitale regionale,
- reabilitarea/modernizarea/ dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă,
- reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii medicale
(ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe),
- construirea/reabilitarea/modernizarea/ dotarea centrelor comunitare de intervenţie integrată,
- reabilitare/ modernizarea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă
rezidențială construcţie/reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial,
locuinţe protejate etc.
Potențiali beneficiari: autorități publice locale, furnizori de servicii sociale de drept public și privat,
acreditați conform legii, parteneriate.
Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din
mediul urban
Tipuri de activități: acțiuni integrate prin:
- Construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale,
- Investiţii în infrastructura de sănătate, educație şi servicii sociale,
- Stimularea ocupării - activităţi de economie socială,
- Activităţi de dezvoltare comunitară integrată - activităţi de informare, consiliere
Potențiali beneficiari: parteneriate (grup de acțiune locală) între:
- Unităţi administrativ‐teritoriale (APL),

20
 - Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii,
- ONG‐uri
Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
Tipuri de activități:
- construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaţionale antepreșcolare
(creșe), preșcolare (gradinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I‐
VIII),
- reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale,
liceelor tehnologice,
- reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale universitare.
Potențiali beneficiari: unităţi administrativ‐teritoriale (APL), instituţii de învăţământ superior de
stat.
Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în
cadastru şi cartea funciară
Tipuri de activități: Proiect major elaborat pentru o implementare in trei faze:
- Integrarea datelor existente și extinderea înregistrării sistematice in zonele rurale ale
României;
- Servicii îmbunătățite de înregistrare cadastrală;
- Management, Strategie și Tactici.
Potențiali beneficiari: ANCPI.
Axa prioritară 12: Asistență tehnică
Tipuri de activități:
- sprijinirea Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare pentru implementarea
diferitelor etape ale POR;
- activităţi de publicitate şi informare specifice POR
Potențiali beneficiari: autoritatea de management POR, organisme intermediare POR.

3.3 Programul Operațional Competitivitate (POC) (https://www.fonduri-ue.ro/poc-2014 )

Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții menite să răspundă nevoilor și
provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește (a)
sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și (b) infrastructura subdezvoltată

21
de TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel ca un factor generator de
intervenții orizontale în economie și societate, de natură să antreneze creștere și sustenabilitate.
Alăturarea celor doi vectori – Cercetare‐Dezvoltare‐Inovare și Tehnologia Informaţiei şi a
Comunicaţiilor – în cadrul aceluiași program operațional este justificată strategic de rolul
multiplicator al acestor domenii și de sprijinul direct prin care acestea contribuie la obiectivele de
specializare inteligentă si promoveaza noi oportunități de creștere, în special într‐un număr limitat
de domenii prioritare concentrate pe avantajele comparative ale României.
AXE PRIORITARE
Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor
Priorități de Investiții
1.1. Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele
de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea
de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile de
servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin
specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată,
liniilor pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de
primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de
uz general.
Acțiunea 1.1.1: Mari infrastructuri de CD
Acțiunea 1.1.2: Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi racordate la
reţele europene şi internaţionale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații
științifice și baze dedate europene și internationale
Acțiune 1.1.3: Crearea de sinergii cu acţiunile de CDI ale programului-cadru ORIZONT 2020 al
Uniunii Europene şi alte programe CDI internaționale
Acțiune 1.1.4: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea
capacității CD
1.2. Îmbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a dezvolta
excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes
european, prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de clusterizare care
urmăresc inovarea și dezvoltarea economică, într‐un mod care răspunde nevoilor de dezvoltare în
care sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă

22
Acțiunea 1.2.1: Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de
întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în scopul inovării de
procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere
Acțiune 1.2.2: Instrumente de creditare și măsuri de capital de risc în favoarea IMM-urilor inovative
și a organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piață
Acțiune 1.2.3: Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe (Knowledge Transfer Partnerships)
Axa prioritară 2: Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală
competitive
Priorități de Investiții
2.1. Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și sprijinirea
adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală; incluziune digitală, cultură
online și e‐sănătate
Acțiunea 2.1.1 Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet
2.2. Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC;
• Acțiunea 2.2.1 Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în
domeniu prin dezvoltarea de clustere
• Acțiunea 2.2.2 Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a cadrului de
derulare a comerțului electronic
2.3. Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e‐learning
Acțiunea 2.3.1 Consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice dedicate
serviciilor de e‐guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor,
dezvoltarea cloud computing guvernamental și a comunicării media sociale, a Open Data şi Big
Data
Acțiunea 2.3.2 Asigurarea securității cibernetice a sistemelor OS 2.4 TIC și a rețelelor informatice
Acțiunea 2.3.3 Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e‐
educație, e‐incluziune, e‐sănătate și e‐cultură.

3.4 Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA)

(www.poca.ro )
POCA va promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea
socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de
calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini

23
acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un
management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțional-administrativă
adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare. O astfel de
administrație trebuie să fie capabilă să ofere decidenților politici instrumentele necesare
fundamentării și implementării unor politici publice în interesul cetățenilor. Optimizarea
administrației este o condiție importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale
către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
POCA 2014-2020 se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. În cadrul
Programului vor putea obține finanțare următoarele tipuri de beneficiari: autorități și instituții
publice centrale, autorități administrative autonome, ONG-uri, parteneri sociali, instituțiile de
învățământ superior acreditate și de cercetare, Academia Română, autorități și instituții publice
locale de la nivelul județelor și municipiilor, autorități și instituții publice locale beneficiare ITI,
instituțiile din sistemul judiciar.
AXE PRIORITARE
AP 1 Administrație publică și sistem judiciar eficiente
Axa prioritară 1 - Administrație publică și sistem judiciar eficiente
Obiectivul specific 1.1 - Dezvoltarea și întroducerea de sisteme și standarde comune în
administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de
afaceri în concordanță cu SCAP
Obiectivul Specific 1.2 - Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente unitare și moderne
de management al resurselor umane;
Obiectivul Specific 1.3 - Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente moderne
și eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar
Obiectivul Specific 1.4 - Creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice
în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea neregulilor
în acest domeniu
AP 2 Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente
Obiectivul Specific 2.1 - Întroducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică
locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP
Obiectivul Specific 2.2 - Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și
instituțiilor publice

24
Obiectivul Specific 2.3 - Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului
judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia.
AP 3 Asistență tehnică
Scopul măsurilor vizate prin intermediul axei prioritare 3 este de a sprijini punerea în aplicare a
structurilor necesare și a capacității administrative care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor
definite, fiind condiții prealabile pentru implementarea eficientă și cu succes a PO CA. Asistența
tehnică va avea ca scop, de asemenea, să sprijine continuu procesele de management, pregătirea,
punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea, managementul financiar, publicitatea, controlul și
protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și cele naționale, urmărind atingerea
obiectivelor programului operațional.

3.5 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)

(https://www.fonduri-ue.ro/poim-2014 )
POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului,
managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică,
contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
AXE PRIORITARE
Axa prioritară 1: Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a metroului
Obiective specifice:
1.1 Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală
Potențiali beneficiari: Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi
naţional, desemnat conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.
1.2 Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală
Potențiali beneficiari: Administratorul infrastructurii de transport feroviar, desemnat conform
legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii; Parteneriate cu alţi
potenţiali beneficiari; Ministerul Transporturilor; Alte structuri desemnate prin ghidul
solicitantului.
1.3 Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T
centrală
Potențiali beneficiari: Administratorii canalelor navigabile şi administratorii porturilor maritime şi
fluviale, desemnaţi conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii,
operatori portuari; Parteneriate cu alţi potenţiali beneficiari; Ministerul Transporturilor.

25
1.4 Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în București-Ilfov
Potențiali beneficiari: Metrorex.
Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi
eficient
Obiective specifice:
2.1 Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală
Potențiali beneficiari: Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi
naţional, desemnat conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.
2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T
Potențiali beneficiari: Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi
naţional, desemnat conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.
2.3 Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor
Potențiali beneficiari: Administratorii infrastructurii aeroportuare.
2.4 Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi
Potențiali beneficiari: Administratori de infrastructură de transport pentru toate modurile,
autorităţile publice locale, operatori portuari, operatori de terminale intermodale.
2.5 Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea
impactului transporturilor asupra mediului
Potențiali beneficiari: Administratori de infrastructură de transport pentru toate modurile (inclusiv
parteneriate cu alte instituţii publice), autorităţile publice locale care gestionează infrastructura din
interiorul localităţilor/ infrastructură rutieră de tip drum naţional care face legături interurbane,
Poliția rutieră și Poliția Transporturi, individual sau în parteneriat sau cu aplicantul pentru proiectele
de siguranţă şi securitate
2.6 Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională
Potențiali beneficiari: Ministerul Transporturilor, ANAF, Operatorul de infrastructură la punctul de
trecere a frontierei, Poliţia rutieră / Poliția Transporturi/ Poliţia de frontieră
2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar
Potențiali beneficiari: Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare (MT/ARF),
Administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional, Ministerul Transporturilor,
Alte categorii de beneficiari relevante.

26
Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al
resurselor
Obiective specifice
3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare
a deşeurilor în România
Potențiali beneficiari: Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Consiliile Județene/ Primăria
Municipiului Bucureşti. Pentru acțiunile de consolidare a capacității instituționale, beneficiarul
eligibil este constituit de Ministerul Mediului, respectiv alte instituții publice cu responsabilități în
domeniul gestionării deșeurilor, în parteneriat cu Ministerul Mediului. Pentru acțiunile care vizează
deșeurile industriale, beneficiarul este Ministerul Mediului / Administrația Fondului de Mediu.
3.2 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de
asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei
Potențiali beneficiari: Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Operatorii Regionali (OR) de
Apă. Pentru investițiile aferente Municipiului București, beneficiarul proiectului va fi Primăria
Municipiului București. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va promova operaţiunile vizând
îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape și a apei potabile, prin Administraţia
Naţională ”Apele Române”, şi prin Ministerul Sănătăţii
Axa prioritară 4: Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității,
monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric
Obiective specifice
4.1 Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor
degradate
Potențiali beneficiari: MMAP/ANPM/GNM/APM/ANAR/ANAP/, institute de cercetare,
Universităţi, ONG-uri, custozi/administratori ai ariilor naturale protejate, autorități ale
administrației publice centrale/locale, alte structuri în coordonarea /subordonarea autorităţilor
centrale / locale.
4.2 Creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional prin
dezvoltarea instrumentelor de monitorizare
Potențiali beneficiari: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor,
4.3 Reducerea suprafeţelor poluate istoric

27
Potențiali beneficiari: Autorităţi publice / alte organisme publice, inclusiv structuri subordonate
acestora, pentru situri contaminate istoric aflate în proprietate sau puse la dispoziţia acestora de
către proprietar în vederea implementării proiectului
Axa prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea
riscurilor
Obiective specifice
5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate
principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune
costieră
Potențiali beneficiari: Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţiile Bazinale de Apă
/ instituţie desemnată să implementeze şi să monitorizeze PMRI, alte organisme cu atribuţii în
prevenirea şi managementul la nivel național a riscului de inundaţii (ex. Administrația Națională de
Meteorologie) sau alte riscuri identificate pe baza evaluării naţionale (după ce rezultatele acesteia
vor fi disponibile), parteneriate între instituțiile publice centrale cu rol în prevenirea inundațiilor,
precum și cu ONG-urile și alte structuri cu o anumită specializare în domeniul ecologic, care pot să
asigure expertiza necesară pentru implementarea măsurilor de tip non-structural.
5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de
intervenție
Potențiali beneficiari: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile din subordine,
precum şi alte instituţii specializate care pot interveni pentru gestionarea unor situații de urgență
specifice (ex. ARSVOM pentru accidentele pe mare și intervenții în caz de poluare sau SPP pentru
protecția demnitarilor), acestea depunând proiectele în parteneriat cu IGSU, ca responsabil la nivel
național privind managementul situațiilor de urgență (ca lider sau junior). Parteneriatul cu IGSU
poate să nu presupună activități sau finanțare din partea IGSU. Pentru acțiuni ce vizează Sistemul
National Unic pentru Apeluri de Urgență și modernizarea platformei comune TETRA-PCT,
beneficiarul unic este Serviciul de Telecomunicatii Speciale, fără a fi necesar un parteneriat cu
IGSU.
Axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienței energetice în vederea susținerii unei
economii cu emisii scăzute de carbon
Obiective specifice
6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz,
geotermal)

28
Potențiali beneficiari: Unităţi administrativ teritoriale în raza cărora există potenţial de utilizare a
resurselor de energie regenerabile de tip geotermal sau biomasă/biogaz, societăţi comerciale care
au ca activitate producerea de energie în scopul comercializării.
6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali
Potențiali beneficiari: Societăţi comerciale din industrie, cu consumuri de peste 1.000 tep/an
(definite drept mari consumatori de energie, conform ANRE), pentru care trebuie implementate
aceste sisteme în vederea identificării rapide a soluţiilor imediate de reducere a consumurilor şi
pentru care trebuie să existe un instrument puternic de cuantificare a efectelor pozitive a aplicării
măsurilor de creştere a eficienţei energetice.
6.3 Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor
Potențiali beneficiari: Operatorii de distribuţie concesionari ai serviciului public de energie
electrică, care se supun obligaţiilor de implementare a contorizării inteligente în proporţie de 80%
până în 2020 (conform Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de
măsurare inteligentă a energiei electrice).
6.4 Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă
eficienţă
Potențiali beneficiari: Societăţi comerciale din industrie / reprezentantul desemnat al unui parc
industrial (administratorul parcului sau distribuitorul de energie al parcului) (codul CAEN urmează
a fi definit prin Ghidul solicitantului), înregistrând consumuri de peste 200 tep/an, care pot dovedi
condiţiile cerute proiectelor de cogenerare şi/sau care intenţionează să valorifice potenţialul termic
al gazelor reziduale provenite din procese industriale şi care pot dovedi un necesar util de energie
termică pentru procesele industriale cu o durată de minim 4.000-5.000 h/an.
Axa prioritară 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de
termoficare în oraşele selectate
Obiective specifice
7.1 Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei
termice în oraşele selectate
Potențiali beneficiari: Autoritățile publice locale din localitățile selectate (unitățile administrative
teritoriale).
7.2 Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în
Municipiul Bucureşti
Potențiali beneficiari: Municipiul Bucureşti.

29
Axa prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor
naturale
Obiective specifice
8.1 Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din
resurse regenerabile
Potențiali beneficiari: Transelectrica
8.2 Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu
alte state vecine
Potențiali beneficiari: Transgaz

3.6 Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)

(https://www.fonduri-ue.ro/poat-2014 )
Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare pentru
eficientă coordonare, gestionare şi control al intervenţiilor finanţate din Fondurile Europene
Structurale şi de Investiţii, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi corectă a POAT,
Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului Operaţional Competitivitate
(POC).
POAT 2014-2020 fiind proiectat să răspundă prevederilor Regulamentului 1303/2013 stipulate la
Art. 59, va oferi sprijin pentru: pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și
comunicare, colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit.
AXE PRIORITARE
Axa Prioritară 1: Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte
finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri
Obiectivul specific 1.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a pregăti
şi implementa proiecte mature
1.1.1 Instruire orizontală pentru potențialii beneficiari și beneficiarii FESI si instruire specifică
pentru beneficiarii POAT, POIM și POC, atât în faza de identificare și elaborare a proiectelor, cât
și în faza de implementare a 4 acestora, care se va realiza pe bază de analize pentru identificarea
nevoilor de formare.
1.1.2 Sprijin pentru dezvoltarea şi punerea în practică de asistenţă orizontală pentru beneficiarii
FESI prin realizarea de activități care conduc la dezvoltarea capacităţii de management de proiecte
cum ar fi: elaborarea și îmbunătățirea ghidurilor de bune practici; help desk și asistență pentru

30
implementarea proiectelor etc. Totodată, în cadrul acestei acțiuni se va acorda asistenţă specifică
pentru beneficiarii POAT, POIM și POC, în principal pentru help desk și asistență pentru
identificare, pregătirea și implementarea proiectelor, precum și sprijin pentru dezvoltarea
portofoliilor de proiecte, prioritate având beneficiarii proiectelor majore și strategice din POIM care
vizează infrastructura de mediu, protecţia mediului și managementul riscurilor. Se va acorda de
asemenea sprijin pentru coordonarea implementării strategiilor Investitițiilor Teritoriale Integrate
și planurilor integrate de dezvoltare ale polilor de creștere.
Obiectivul specific 1.2. Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de
Coeziune a UE.
1.2.1. Diseminarea informaţiilor şi derularea activităţilor de informare şi publicitate cu privire la
FESI şi la POAT, POIM şi POC. Totodată, sunt finanțate acţiunile de informare şi promovare pentru
lansarea perioadei de programare post 2020 atât pentru Acordul de Parteneriat, cât și pentru
viitoarele programele operaționale aferente domeniilor vizate de POIM și POC. Totodată se va
acorda sprijin Centrului de Informare privind FESI și rețelei teritoriale formată din 41 de puncte de
informare (câte unul la nivelul fiecărui județ). Rețeaua de informare va fi utilizată pentru
operaţionalizarea mecanismului “ghişeu unic” pentru IMM‐uri care va oferi informații
comprehensive și accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și
consiliere întreprinzătorilor.
1.2.2. Dezvoltarea culturii parteneriale pentru coordonarea şi gestionarea FESI, consolidarea
capacității instituţionale a partenerilor implicați în acest proces. Sprijinul va viza organizarea și
funcționarea mecanismului de coordonare instituțională pentru Acordul de Partneriat (Comitetul de
Coordonare pentru Managementul Acordului de Partneriat, Subcomitetele de coordonare tematice
și Grupurile de lucru funcționale), precum și pentru alte comitete, grupuri de lucru, rețele care vor
fi înființate pentru tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare
europene și naționale.
Axa Prioritară 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și controlul FESI
Obiectivul specific 2.1. Îmbunătățirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural pentru
coordonarea și implementarea FESI
Prin POAT 2014‐2020 se va asigura cadrul și instrumentele adecvate pentru implementarea și
monitorizare eficientă FESI, astfel încât sistemul să poată funcționa eficient și să poată identifica la
timp și soluționa deficiențele care pot bloca implementarea programelor și proiectelor finanțate din
FESI.

31
Acest obiectiv specific se va realiza prin intermediul următoarele acțiuni:
2.1.1. Activități pentru îmbunătățirea cadrului și condițiilor pentru coordonarea și controlul FESI și
pentru gestionarea POAT, POIM și POC, atât prin asigurarea sprijinului logistic, cât și prin asistenţă
pentru elaborarea de analize, studii, strategii, documente metodologice, sondaje legate de procesul
de programare, implementare, monitorizare și control la nivel orizontal. În acest proces, o atenţie
sporită se va acorda temelor orizontale cu impact asupra FESI, precum achizițiile publice, conflictul
de interese, incompatibilitățile, nereguli, fraudă etc. Asistenţa se va concretiza şi în sprijin pentru
realizarea de schimburi de experiență și acțiuni de diseminare de bune practici atât la nivel naţional,
cât şi la nivel european, care să permită identificarea celor mai bune soluții și abordări comune
pentru probleme orizontale în directă relație cu implementarea FESI, precum și sprijin
comprehensiv în procesul de pregătire pentru intervențiile finanțate din perioada de programare
post‐2020, precum și în procesul de închidere a perioadei de programare 2007‐2013, pentru a
permite o tranziție facilă între perioade. La nivel specific POAT, POIM și POC, se asigură
sprijinirea pregătirii, selecției, auditului şi monitorizării activităţilor realizate pentru implementarea
acestor programe, precum şi pregătirea, selecţia, evaluarea, auditul, monitorizarea și verificarea
proiectelor finanțate de aceste programe.
2.1.2. Realizarea evaluărilor prevăzute în planul de evaluare al Acordului de Parteneriat și a
evaluărilor prevăzute în planurile de evaluare de la nivelul POAT, POIM și POC, formarea
profesională a întregului personal implicat în evaluarea FESI, dezvoltarea unei reţele de comunicare
şi informare privind evaluarea care poate acoperi atât cererea, cât și oferta de evaluare,
interconectarea la rețelele similare europene și internaționale, promovarea corespunzătoare a
conceptului de evaluare și a rezultatelor evaluărilor şi realizarea schimburilor de experiență în
domeniul evaluării.
Obiectivul specific 2.2. Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient
pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor săi
Având în vedere necesitatea asigurării unui management financiar credibil al programelor
operaţionale, POAT 2014‐2020 va sprijini funcţionarea sistemului de management şi control prin
dezvoltarea unui nou sistem informatic unitar SMIS 2014+ pentru PO finanțate din FSC (cu
excepția POCTE). Acest sistem informatic va avea aplicații conexe, precum MySMIS 2014 (e‐
Cohesion), care va oferi utilizatorilor servicii online cu privire la completarea electronică a cererii
de finanțare , cererii de rambursare şi a raportului de progres, asigurând în acest fel colectarea

32
datelor de la solicitanţii finanţării nerambursabile, dar şi schimbul electronic de informaţii între
aceştia şi instituţiile implicate în gestionarea FESI.
2.2.1. Dezvoltarea, îmbunătăţirea şi mentenanţa SMIS 2014+, MYSMIS 2014 şi a altor aplicaţii
conexe acestora, precum şi a reţelei digitale şi sprijinirea unităţii centrale SMIS 2014+, a reţelei de
coordonatori şi instruirea utilizatorilor acestor sisteme informatice. Complementar, se va asigura
conectarea tuturor actorilor instituționali, implicați în coordonarea, gestionare și controlul FSC, în
cadrul rețelei private a SMIS 2014+. Totodată, se urmăreşte asigurarea funcţiei de help‐desk pentru
utilizatorii SMIS 2014+, MySMIS 2014 şi ai noilor aplicații informatice care vor fi dezvoltate.
Axa Prioritară 3: Creșterea eficienței și eficacității resurselor umane implicate în sistemul de
coordonare, gestionare și control al FESI în România
Obiectivul specific 3.1. Dezvoltarea unei politici îmbunătățite a managementului resurselor umane
care să asigure stabilitatea, calificarea și motivarea adecvată a personalului care lucrează în cadrul
sistemului de coordonare, gestionare și control al FESI.
3.1.1. Sprijin pentru implementarea unei politici orizontale de resurse umane activitățile urmând să
se focalizeze pe realizarea de analize, strategii și evaluări care să fundamenteze activitatea de
management a resurselor umane şi să conducă la dezvoltarea de concepte, instrumente și mecanisme
de natură să sprijine activitatea de management a resurselor umane la nivelul sistemului de
coordonare, gestionare și control al FESI. Se au în vedere măsuri diferențiate pe nivele de
management, în conformitate cu gradul de responsabilitate și nivelul de decizie, complexitatea
sarcinilor, numărul de angajați din subordine etc. Totodată, se va sprijini identificarea nevoilor de
formare și a competențelor necesare funcționării eficiente a sistemului, urmând a se realiza analize
ale nevoilor de formare pentru personalul din cadrul sistemul de coordonare, gestionare și control
al FESI și asigurarea instruirii conform planului de instruire adecvat nevoilor la nivelul fiecărei
structuri.
3.1.2. Asigurarea resurselor financiare pentru remunerarea personalului din sistemul de coordonare
și control al FESI (MFE și DLAF, inclusiv structurile suport ale acestora, precum și ACP, AA,
structurile dedicate FESI din cadrul ANRMAP și UCVAP/CVAP și alte structuri implicate în
sistemul de coordonare și control al FESI, dacă va fi cazul) și din sistemul de management al POAT,
POIM și POC.

33
3.7 Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020
(POAD) (https://www.fonduri-ue.ro/poad-2014 )
Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane sprijină acțiunile statelor Uniunii
Europene menite să ofere asistență materială celor mai sărace categorii ale populației.
România oferă ajutoare alimentare și asistență materială de bază prin intermediul Programului
Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (POAD).
Programul contribuie la consolidarea coeziunii sociale și la reducerea sărăciei extreme prin
distribuirea de alimente de bază (sub formă de pachete alimentare și mâncare preparată), de
materialele școlare pentru copii, trusouri pentru nou-născuți, articole de îmbrăcăminte și
încălțăminte și produse de igienă către persoanele cele mai defavorizate. Ajutorul European prin
POAD este completat de schemele naționale care se adresează persoanelor aflate în sărăcie extremă.
Operațiunile prevăzute în program, precum și alocarea financiară totală pentru fiecare operațiune,
sunt:
- Distribuția de ajutoare alimentare (lipsa alimentelor de bază) – 409.496.933 euro
- Distribuția de materiale școlare (lipsa materialelor școlare) – 27.000.000 euro
- Distribuția trusourilor pentru nou-născuți – 12.000.000 euro
- Distribuția articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte etc. pentru persoanele fără adăpost –
6.000.000 euro
- Distribuția produselor de igienă – 38.400.000 euro
- Asistență tehnică – 25.941.943 euro
Beneficiari: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în
calitate de Beneficiar, responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor, cu excepția celor
privind materialele școlare; Ministerul Educației Naționale, în calitate de Beneficiar, responsabil de
inițierea și implementarea operațiunilor privind materialele școlare.
Organizații partenere: organisme publice și/sau organizații nonprofit care distribuie alimentele
și/sau asistența materială de bază și oferă totodată măsuri auxiliare, direct sau prin intermediul altor
organizații partenere.

3.8 Programul National Pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) (www.afir.ro )

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR 2020) este Programul prin care se
acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea
economico – socială a spaţiului rural din România. implementarea tehnică și financiară este

34
asigurată de către Agenția pentru Finanțare a Investițiilor Rurale ( AFIR). Fermierii, procesatorii,
antreprenorii și autorităţile publice locale au la dispoziţie aproximativ 9 miliarde de euro, fonduri
europene nerambursabile pentru realizarea investiţiilor la standarde europene, eficiente şi rentabile.
Principalele priorități de dezvoltare rurală pentru perioada de programare financiară 2014‐2020
- Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora,
deschiderea către piață și procesare a produselor agricole;
- Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri;
- Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în
zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural.
- Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor
în sectoarele nonagricole din mediul rural;
- Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui
subprogram dedicate;
- Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul
abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea,
calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii
sociale.
DOMENII DE FINANȚARE PRIN PNDR 2020
Măsura 4 - Investiţii în active fizice
Submăsura 4.1 – Investiții in exploataţii agricole
Submăsura 4.1 – Investiții in exploataţii agricole (zona ITI - Delta Dunării)
Submăsura 4.1a – Investiţii în exploataţiile pomicole
Submăsura 4.1a – Investiţii în exploataţiile pomicole (zona ITI - Delta Dunării)
Submăsura 4.2 – Investiţii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole
Submăsura 4.2 – Investiţii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole (zona ITI - Delta
Dunării)
Submăsura 4.2a - Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol
Submăsura 4.2a - Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol (zona ITI -
Delta Dunării)
Submăsura 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi
silvice

35
Submăsura 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi
silvice (zona ITI - Delta Dunării)
Măsura 6 - Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor
Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri
Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (zona ITI - Delta Dunării)
Submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activităţi neagricole în zone rurale
Submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activităţi neagricole în zone rurale (zona ITI - Delta
Dunării)
Submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici
Submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (zona ITI - Delta Dunării)
Submăsura 6.4 - Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole
Submăsura 6.4 - Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole (zona ITI - Delta Dunării)
Submăsura 6.5 - Schema pentru micii fermieri
Măsura 7- Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale
Submăsura 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică
Submăsura 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică (zona ITI
- Delta Dunării)
Submăsura 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural
Submăsura 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural (zona ITI - Delta Dunării)
Măsura 8 - Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor
Submăsura 8.1 - Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite
Măsura 9 - Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol
Submăsura 9.1 - Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol
Submăsura 9.1a - Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol
Măsura 16 - Sprijin pentru cooperare agricolă și pomicolă
Submăsura 16.4 și 16.4a - Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din
lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol.

36
3.9 Principii utilizate in finatarea si implementarea proiectelor europene

1. Principiul rambursării
Beneficiarii finantarilor nerambursabile prin intermediul Fondurilor Structurale si de Coeziune
trebuie să finanţeze demararea unui proiect şi apoi să solicite Comisiei rambursarea (decontarea)
cheltuielii efectiv făcute.
Excepție de la această regulă o reprezintă acordarea prefinanțării, în condițiile în care experiența
a demonstrat dificultatea întâmpinată de către beneficiarii fondurilor structurale și de coeziune în
menținerea unui cash-flow pozitiv și capacitatea acestora de a asigura buna derulare a activităților.
Prefinanțare a se acordă în tranșe, fiecare tranșă acoperind contravaloarea cheltuielilor prevăzute la
art.15, alin (1) din Ordonanță 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru
perioada 2014-2020, pentru o perioadă de maxim 3 luni, fără ca perioada pentru care se acordă
ultima tranșă să depășească durata contractului/deciziei/ordinului de finanțare.
2. Criterii de eligibilitate
- eligibilitatea cheltuielilor: cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor derulate cu finanțări
nerambursabile europene trebuie să se încadreze în categoria de „cheltuieli eligibile” din
Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice pentru a putea fi rambursate.
- eligibilitatea beneficiarului: pot aplica pentru obținerea unei finanțări nerambursabile doar
acei beneficiari care se regasesc în categoria „Beneficiari eligibili” din Ghidul Solicitantului
– Condiții Specifice (apelului respectiv).
- eligibilitatea activităților: la elaborarea proiectelor, trebuie, de asemenea, acordată o atenție
sporită categoriei de „Activități eligibile”. Doar activitățile eligibile pot suporta cheltuieli
eligibile, ce ulterior pot fi rambursate.
3. Monitorizare şi evaluare
Monitorizarea şi evaluarea reprezinta instrumente de management extrem de importante pentru
planificarea şi implementarea proiectelor şi programelor. Corect utilizate, acestea pot oferi
informaţii pentru a planifica mai eficient activităţile, a aloca raţional resursele şi a asigura
durabilitatea proiectelor desfăşurate.
Prin monitorizare şi evaluare se efectuează analiza şi controlul respectării obiectivelor şi termenelor
prevăzute, respectiv:
 compararea rezultatelor obţinute cu rezultatele prevăzute;
 analiza stadiului de realizare a obiectivelor;

37
  analiza eficacităţii utilizării resurselor.
Monitorizarea ne ajută să efectuăm o verificare sistematică, regulată, a ceea ce facem în mod
curent. Informaţiile pot reprezenta indicatori atît cantitativi, cît şi calitativi. Aceasta este esențială
in procesul de implementare a proiectului, întrucât ne ofera date importante despre felul in care
decurge acesta. Monitorizarea ne ajută să identificăm în timp util eventualele abateri de la
planificarea inițială și să dezvoltăm si să aplicăm acțiuni de redresare a acestora.
Instrumentele de monitorizare ale unui proiect sunt: rapoartele de activitate intermediare (de
etapă/trimestrial/ anual); rapoartele de expertiză tehnico-ştiinţifică întocmite de experţi; rapoartele
de evaluare (trimestrial / anual); raport final de activitate; raport final de evaluare.
Evaluarea unui proiect reprezinta un instrument de management ce vizează analizarea gradului de
atingere a obiectivelor. Aceasta reprezintă o apreciere obiectivă a reușitei proiectului. Evaluarea
este o unealta de apreciere, care masoara în mod general, rezultatele, obiectivele și impactul
proiectului, asigurînd date pentru proiecte similare în viitor. Evaluarea se poate realiza la finalul
proiectului sau pot avea loc evaluări intermediare. Ea implică colectarea, analiza şi interpretarea
datelor despre îndeplinirea obiectivelor proiectului”, permite îmbunătățirea deciziilor, evitarea
repetării greşelilor şi risipirii resurselor.
4. Regula n+2 sau n+3
Această regulă indică un termen limită până la care un stat membru poate cheltui sumele ce i-au
fost alocate. Deși alocarea fondurilor este multianuală, aceasta nu înseamnă că statul membru
cheltuiește suma aleatoriu, ci există și o alocare anuală. Aceasta este cunoscută încă de la început
si este clar definită pentru fiecare Program Operațional în parte. Sumele utilizate se supun limitei
alocării anuale respective. Această alocare are loc în anul N și în fiecare an următor, care, în baza
regulii N+2/N+3, va deveni următorul an N. La data de 31 decembrie a anului N+2?N+3
angajamentul de plata va fi întrerupt. Aceasta înseamnă că statul membru care înaintează cererile
de plată pentru sume mai mici decât alocarea anuală din bugetul comunității va pierde în mod
irevocabil diferența de sumă.

38
3.10 Circuitul fondurilor europene în România

1. Negocierea Cadrului Financiar Multianual cu Comisia Europeană

În urma negocierilor, România a obținut următoarele alocări de fonduri europene: 23 miliarde euro
pentru implementarea politicii de coeziune în perioada 2014-2020, sumă care include și finanțare a
pentru cooperarea teritorială europeană; 8 miliarde euro pentru dezvoltarea rurală; 168 milioane
euro pentru sectorul pescuitului și cel maritim.
2. Adoptarea regulamentelor la nivel european
Regulamentele europene care guvernează utilizarea fondurilor UE în actuala perioadă de
programare au fost publicate la sfârșitul anului 2013
3. Adoptarea Acordului de Parteneriat (august 2014)
Acordul de Parteneriat este documentul prin care a fost stabilită strategia de utilizare optimă a
Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) în întreaga țară.
4. Aprobarea Programelor Operaționale
Programele Operaționale prin care România atrage banii europeni au fost aprobate astfel:
noiembrie 2014 – Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate
decembrie 2014 – Programul Operațional Asistență Tehnică
decembrie 2014 – Programul Operațional Competitivitate
februarie 2015 – Programul Operațional Capital Uman
– Programul Operațional Capacitate Administrativă
mai 2015 – Programul Național de Dezvoltare Rurală
iunie 2015 – Programul Operațional Regional
iulie 2015 – Programul Operațional Infrastructură Mare
5. Acreditarea Autorităților de Management
Autoritățile de Management au fost acreditate succesiv:
decembrie 2016 - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Ajutorarea
Persoanelor Dezavantajate
iulie 2017
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Inițiativa pentru IMM
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Asistență Tehnică
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă

39
august 2017
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman
6. Lansarea în consultare publică a ghidurilor
Înainte de lansarea apelurilor de proiecte, Autoritățile de Management lansează în consultare
publică ghidurile. În timpul consultării publice, actorii interesați pot transmite propuneri și sugestii
pe marginea acestor documente, la adresele de e-mail indicate în anunuțul de lansare a consultării
publice.
7. Deschiderea apelurilor de proiecte
După consultarea publică, Autoritatea de Management publică ghidul și anunță perioada în care va
fi deschis apelul de proiecte. În acest interval de timp, solicitanții vor putea depune proiectele în
sistemul informatic MySMIS2014.
8. Depunerea proiectelor de către beneficiari
Cei care doresc să ia bani europeni depun proiectele în sistemul informatic MySMIS2014, confirm
cerințelor din ghidul solicitantului. Răspunsurile la întrebările ce pot apare în timpul încărcării
proiectelor pot fi obținute de la Helpdesk.
9. Evaluarea proiectelor
Proiectele depuse sunt evaluate de Autoritățile de Management și de Organismele Intermediare
aflate în subordinea acestora. Evaluatorii pot solicita clarificări celor care au depus proiecte.
Comunicarea dintre evaluatori și solicitanți se desfășoară prin intermediul sistemului informatic
MySMIS, în termenele stabilite prin ghidul solicitantului.
10. Semnarea contractelor de finanțare
Cei care au depus proiectele selectate pentru a primi bani europeni semnează contractele de
finanțare cu Autoritatea de Management.
11. Începerea implementării proiectelor de către beneficiari
Beneficiarii implementează proiectele în etapele și termenele stabilite stabilite în contractele de
finanțare .

40
12. Decontarea cheltuielilor făcute de beneficiari în proiecte
Beneficiarii decontează cheltuielile realizate pe măsură ce sunt implementate proiectele.
Cheltuielile sunt decontate prin depunerea de cereri de plată sau cereri de rambursare.
13. Transmiterea declarațiilor de cheltuieli la MFP – Autoritatea de Certificare
În baza sumelor decontate beneficiarilor, Autoritatea de Management realizează declarații de
cheltuieli pe care le transmite Autorității de Centificare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Aceasta este o etapă din rambursarea banilor cheltuiți în proiectelor europene.
14. Verificarea declarațiilor AM de către Autoritatea de Certificare și transmiterea aplicații
de plată la CE
Declarațiile de cheltuieli transmise de fiecare Autoritate de Management sunt verificate de către
Autoritatea de Certificare din cadrul MFP, iar apoi sunt transmise Comisiei Europene documente
pentru rambursarea sumelor eligibile cheltuite în cadrul proiectelor europene.
15. Rambursarea fondurilor cheltuite de către CE
După ce analizează aplicațiile de plată, Comisia rambursează sumele cheltuite în cadrul proiectelor
din fondurile europene alocate României.
15. Rambursarea fondurilor cheltuite de către CE
După ce analizează aplicațiile de plată, Comisia rambursează sumele cheltuite în cadrul proiectelor
din fondurile europene alocate României.

41
 Capitolul 4 CADRUL FINANCIAR 2021 - 2027 IN ROMANIA

România își propune să capitalizeze lecțiile învățate în două perioade de programare (2007-2013 și
2014-2020) și sa schimbe paradigma cu privire la utilizarea asistenței tehnice. În contextul în care
Comisia Europeană a atras atenția asupra întârzierilor în implementarea fondurilor europene alocate
României în anii precedenți, fiind o situație recurentă/persistentă, în condițiile în care sume
importante au fost alocate/direcționate către Banca Mondială, Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții sau prin Programul de Sprijin pentru
Reforme Structurale pentru creșterea capacității administrative a autorităților de management,
organisme intermediare și a altor actori implicați pentru realizarea de reforme structurale și a
creșterii capacității administrative de derulare/gestionare a proiectelor europene, prin adoptarea
Deciziei nr. 266/2020, s-a decis înființarea unui Grup de lucru interministerial, condus de un
demnitar din cadrul Cancelariei Prim-ministrului. Grupul de lucru interministerial a fost structurat
pe tematici sectoriale: mediu, educație, transporturi, sănătate, fiscal, energie și riscuri, cercetare și
inovare, digitalizarea și IMM, dezvoltare urbană și social. Concret, la nivelul Ministerului
Fondurilor Europene, încă din anul 2019 a început aceasta analiză detaliată pentru a putea identifica
si propune măsuri sau acțiuni pentru anumiți beneficiari si anumite sectoare (autorități de
management, organisme intermediare, potențiali beneficiari).
Principii utilizate în elaborarea noului cadru programatic:
- O mai buna coordonare între proiectele/operațiunile finanțate luând în calcul noile provocări
- O abordare unitară în termeni de proceduri/practici prin comasarea tuturor autorităţilor de
management în cadrul MFE care va asigura coordonarea orizontală a structurilor de
management
- O simplificare şi mai bună coordonare pentru funcția de AM şi funcția contabilă prin
integrarea celei din urma în cadrul AM
- Concentrarea şi asigurarea continuității expertizei
- O adaptare reală a intervenţiilor la nevoile şi specificul regional prin descentralizarea
gestiunii și implementării la nivelul ADR-urilor
- O abordare inovativă şi integrată prin elaborarea programelor multifond.

42
ARHITECTURA INSTITUŢIONALĂ

ARHITECTURA PROGRAMELOR OPERATIONALE

Programe operaționale aferente implementării politicii de coeziune la nivel național:
1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
2. Programul Operațional Transport (POT)
3. Programul Operațional Creștere Inteligentă şi Digitalizare (POCID)
4. Programul Operațional Sănătate (multifond) (POS)
5. Programul Operațional Capital Uman (POCU)
6. Programul Operațional Combaterea Sărăciei (POCS)
7. Programele Operaţionale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR)
8. Programul Operațional Asistenţă Tehnică (multifond) (POAT)
9. Programul Operațional pentru Tranziție Echitabilă

FUNCȚIA DE AUTORITATE DE MANAGEMENT

43
 Capitolul 5 MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Principii ale Managementului de Proiecte

• Unicitatea obiectivului: un proiect are un singur obiectiv principal, numit uneori obiectiv
general sau obiectiv de dezvoltare. Acest obiectiv este motivul pentru care proiectul există și
este finanțat. Atingerea obiectivului proiectului va însemna rezolvarea problemei sau
satisfacerea nevoii identificate inițial, la începutul ciclului de viață a proiectului.
- Team leader & Project team: proiectul este condus de un singur manager de proiect (“team
leader”) care are, pe lângă competența necesară, întreaga autoritate și completa
responsabilitate în ceea ce privește conducerea proiectului.
• Descompunerea structurală a proiectului: în functie de complexitatea structurală a
proiectului, proiectul se descompune în subunități structurale – subproiecte, sarcini, grupuri
de activități, activități – pentru a ușura managementul proiectului, în sensul punerii de acord
a competenței si capacității manageriale cu aria de control a managerului. Altfel ar fi greu de
imaginat cum un (singur!) manager de proiect ar putea conduce proiecte cu sute sau chiar mii
de activități.
• Abordarea de la obiectiv către resurse: estimarea resurselor necesare realizării proiectului se
face numai după ce, pornind de la obiectivul proiectului, se proiectează activitățile necesare;
resursele se dimensionează în consecință, numai pentru realizarea acestor activități.
• În nici un caz nu se “construiesc” proiecte ale căror obiective sunt cheltuirea unor fonduri sau
consumarea unor resurse date.
• Monitorizarea și evaluarea: proiectele sunt permanent monitorizate intern (de managementul
proiectului) și evaluate extern (de evaluatori din afara proiectului).

Diferenta dintre Politică publică – Program – Proiect

Din punct de vedere terminologic, este important să se facă distincție între noțiunile de proiect și
program, de cele mai multe ori acestea folosindu-se cu înțelesuri echivalente.
În managementul proiectelor un program include mai multe proiecte; un proiect se poate
descompune mai departe în subproiecte, grupuri de activități și activități.
Politica publică = acțiuni realizate de către guvern (central sau local) ca răspuns la problemele care
vin dinspre societate. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau

44
locală, încearcă cu ajutorul unui program de acțiune coordonat să modifice mediul economic, social,
cultural al actorilor sociali.
Program = Project Management Institute defineste programul ca fiind "un grup de proiecte corelate
ce sunt coordonate astfel încât să se obțină beneficii și un control ce nu ar fi posibile în cazul unui
management individual al acestor proiecte. Programele pot include componente rezultate din
activități exterioare scopului proiectelor din program."
Un program pune împreună un număr de proiecte și deseori activități operaționale, pentru atingerea
unui scop mai amplu al organizației. Programele sunt mai complexe decat proiectele.
Proiectul reprezintă:
- orice acțiune ce are ca bază obiective bine definite, se realizează prin intermediul
activităților și beneficiază de rezultate comensurabile într-un orizont de timp determinat,
consumând diferite categorii de resurse.
- succesiune logică de activități coordonate și controlate, de natură variată, realizate într-o
manieră organizată metodic și progresiv, având constrângeri de timp, resurse și cost,
destinate obținerii de rezultate, necesare pentru îndeplinirea unor obiective clar definite.
Proiectul se defineste ca un proces ne repetitiv care realizează o cantitate nouă, unicat, bine definită,
în cadrul unor organizații specializate. Pentru diferite subdiviziuni ale proiectelor, în literatura de
specialitate anglo-saxonă se întâlnesc denumiri consacrate acestor noțiuni, dintre care se
menționează: task (sarcina), sub-task, work-package (grup de activități omogene care pot fi conduse
și executate în mod distinct).

CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PROIECT

Ciclul proiectului urmărește viata unui proiect de la ideea inițiala până la finalizare. Proiectele se
desfășoară într-o succesiune de etape, pornind de la un Document Strategic din care se desprinde
ideea de proiect într-un anumit domeniu, care apoi e formulată, implementată și în final evaluată,
cu scopul de a crea condițiile necesare pentru realizarea unor acțiuni viitoare de dezvoltare. Acesta
cuprinde șase etape, schițate grafic astfel:

45
Programarea
Stabilirea cadrului general de cooperare al UE cu o anumită țară sau regiune a Uniunii. Prîntr-un
proces de consultare și negociere, se convine acordarea sprijinului pe anumite domenii de activitate
și se schițează idei de programe. Astfel, sunt identificate și prezentate domeniile de activitate care
să fie sprijinite de UE.
Identificarea
Analizarea problemelor (situațiile dificile care se doresc a fi înlăturate), nevoilor și intereselor
diferitelor grupuri interesate, iar mai apoi identificarea acelor idei de proiecte care urmează să fie
aprofundate.
Formularea / Planificarea
Etapa de analiza a aspectelor importante ale ideii de proiect. Beneficiarii direcți și alti factori
interesați trebuie să participe activ și să se constituie într-o echipă de proiect. Se elaborează planuri
detaliate de implementare a activităților ce vor fi realizate în cadrul proiectului, cu indicatori privind
rezultatele așteptate și impactul proiectului, precum și planul de resurse și implementare.
Finanțarea
Propunerea de finanțare se realizeaza sub forma unei cereri de finanțare , care se completeaza într-
un formular standardizat, diferit pentru fiecare tip de program în parte. Comisia de evaluare a
propunerilor de proiect evaluează cererea de finanțare și decide daca proiectul va fi sau nu finanțat,
pe baza unor criterii de selecție, aceleași pentru toate cererile de finanțare depuse în cadrul
programului respectiv de finanțare. În cazul deciziei de finanțare a proiectului propus, se semnează
Contractul de finanțare între Autoritatea contractantă și beneficiarul de sprijin financiar.

46
Implementarea
Reprezintă alocarea resurselor materiale și umane planificate pentru atingerea obiectivelor
proiectului, executarea activităților planificate, monitorizarea și raportarea progreselor, aplicarea
măsurilor corective necesare. Activitățile implementate în cadrul proiectului implică, de regulă,
încheierea unor contracte pentru realizarea de studii, pentru asistență tehnică, achiziții de bunuri,
lucrări sau servicii. Evoluția activităților din proiect este urmarită (se monitorizează progresul
proiectului) și, după caz, se propun ajustări impuse de schimbarea condițiilor inițiale. La sfârșitul
perioadei de implementare, se poate propune un nou proiect pentru continuarea sau extinderea
activităților proiectului.
Evaluarea
Estimarea, cât mai sistematică și obiectivă cu putință, a unui proiect, program sau politica în
derulare sau finalizată, în fazele de concepție și implementare, precum și a rezultatelor sale. Scopul
acestei etape este de a compara coerența rezultatelor proiectului cu obiectivele propuse,
determinând eficiența, impactul și durabilitatea proiectului.

Etapele de analiză logică pentru elaborarea și dezvoltarea unui proiect

1. Analiza situației actuale
- Analiza stakeholderilor
- Analiza problemelor
- Analiza obiectivelor
- Analiza strategiilor
2. Planificarea - elaborarea unui plan operațional de implementare
- Elaborarea logframe
- Definirea activităților
- Definirea si planificarea resurselor

5.1 Analiza Stakeholderilor (Factori Interesati)

Factorii interesați și proiectele se influențează reciproc – într-un mod pozitiv sau negativ. Este
crucial să se înceapă identificarea și analiza factorilor interesați relevanți, a intereselor, a
problemelor sau a potențialului lor, într-un stadiu incipient, pentru a-i integra corespunzător în
designul și managementul proiectului.

47
Stakeholder = orice persoană, grup de persoane sau organizații care pot avea o relație cu proiectul,
în mod direct/indirect, pozitiv/negativ.
Se identifică:
- toți cei care pot fi afectați (pozitiv sau negativ)
- felul în care vor fi afectați
Organizația se află într-o relație de dependență cu stakeholderii, dar această relație diferă în funcție
de importanța fiecăruia dintre cei din urmă pentru proiect. Cu cât este mai critic și mai valoroasă
participarea unui stakeholder în cadrul proiectului, cu atât el are o influență potențial mai mare
asupra deciziilor și acțiunilor echipei de proiect. O condiție pentru succesul oricărei acțiuni este
comunicarea transparenta și onestă în permanență cu toți cei afectați direct de acțiunile companiei.
Trebuie identificate persoanele sau grupurile de persoane cheie, urmând ca împreună cu aceștia să
fie analizate nevoile comunității. Factorii interesati au un rol în timpul formulării proiectului,
începând cu identificarea și analiza problemelor, aceștia pot ajuta la definirea soluțiilor posibile și
la alegerea celei mai potrivite. Ei ar trebui de asemenea implicați în formularea obiectivelor
proiectului. În timpul implementării proiectului este important ca managerii de proiect să mențină
o comunicare bună cu factorii interesați, să-i informeze despre progresul făcut și de asemenea să
țină cont de opiniile acestora în evaluările intermediare și finale.
Stakeholderii reprezintă factori extrem de importanți în managementul de proiectului. Din acest
motiv trebuie facută o analiză aprofundată a acestora, in care sunt identificate, analizate si luate in
considerare:
- caracteristicile lor,
- interesele, obiectivele, asteptarile.
Dacă acestea nu sunt identificate și integrate în proiectul nostru, riscăm să nu ducem la bun sfârșit
un proiect ce, de altfel, este fezabil.
După ce s-a efectuat informarea generală trebuie consultați principalii beneficiari și alte părți
interesate (stakeholders) în proiect pentru a determina care sunt, în opinia lor, cele mai importante
probleme și cele mai eficiente soluții. Implicarea părților interesate (obligatoriu și beneficiarii) chiar
din etapa de identificare a proiectelor este crucială pentru succesul proiectului (sustenabilitatea).
Mai mult decât atât, orice proiect are nevoie de uzul tuturor resurselor de care dispune, iar parte din
stakeholderii identificați pot juca un rol important, prin acordarea de ajutor (sub formă de:
cunoștințe, informații, experiențe pozitive sau negative, etc. )

48
ARBORELE PROBLEMELOR
Orice proiect, pentru a fi fezabil trebuie să plece de la identificarea unei idei sau a unei
nevoi/probleme. În acest sens se va face o analiză a problemelor din cadrul organizației, în vederea
identificării, analizării și etapizării lor sau a stabilirii relațiilor de cauzalitate.
Pentru construirea unui arbore al problemelor trebuie urmați următorii pași:
- Definiți situația nedorită inițială
- Identificați și listați problemele potențiale / interconenctate
Se identifică aspectele negative din cadrul organizațiilor, asigurându-ne că avem imaginea de
ansamblu.
Pentru aceasta trebuie sa cerem ajutorul tuturor părților implicate – este o muncă de echipă și nu
individuală.
Alegeti o «Problema de inceput» Se stabilește relația de cauzalitate dintre acestea, identificându-
se problemele principale și cauzele și efectele acestora. În acest fel ne asigurăm că nu încercăm să
rezolvăm o problemă ce reprezintă doar un efect. Ne asigurăm că avem imaginea de ansamblu,
întregul tablou, pentru a putea identifica adevaratele puncte nevralgice, în vederea îndepărtării
acestora.
Așezati ierarhic problemele:
- Dacă problema analizată este CAUZA pentru problema de start, va fi așezată la nivelul
INFERIOR în construcția arborelui
- Dacă aceasta este EFECT al problemei de început, va fi poziționată la nivelul SUPERIOR
- Dacă nu este nici cauză nici efect, ambele probleme, cea analizata și problema de referință
(cea de inceput) vor fi amplasate la același nivel în construcția arborelui problemelor.

5.2 Stabilirea Obiectivelor

Analiza obiectivelor este abordarea metodologică folosită pentru:
- A descrie situația dorită în viitor, după ce problemele vor fi fost remediate
- A verifica ierarhia obiectivelor
- A ilustra relația mijloace – scopuri printr-o diagramă.
Prin convertirea “situațiilor negative” (a problemelor) în soluții pentru obținerea unor “realizări
pozitive” definim situații dorite și realiste. De exemplu “producția agricolă scăzută” este convertită
în “producție agricolă mărită”. Aceste realizări pozitive sunt de fapt obiective și sunt prezentate
într-o diagrama, numită arborele obiectivelor, care ilustrează relațiile mijloace – scopuri dintre

49
acestea. Arborele obiectivelor oferă o imagine clară a situației de viitor pe care dorim s-o atingem,
inclusiv a activităților și mijloacelor necesare pentru realizarea ei. Prin reformularea pozitivă a
tuturor problemelor identificate vom identifica mijloace și scopuri pentru proiectul nostru. Astfel,
problemele identificate ca fiind cauze vor deveni mijloace, iar cele identifcate ca fiind efecte vor
deveni scopuri.
Obiectiv general reprezintă impactul pe termen lung al proiectului. Acesta trebuie să se refere la
aspecte centrale (de bază, relevante) și să fie definit în termenii obținerii de beneficii durabile pentru
grupul(urile) țintă. Un proiect poate avea un singur obiectiv general/scop.
Obiective specifice sunt obiectivele pe termen scurt, care contribuie la realizarea scopului
proiectului. Scopul proiectul și obiectivele specifice suportă o relație de dependență; trebuie văzute
ca o structură arborescentă: îndeplinirea obiectivelor specifice duce la îndeplinirea obiectivului
general.

IMPORTANT DE REȚINUT!!!
Obiectivul principal (general) al proiectului reprezintă liniile directoare după care se dezvoltă
proiectul. În funcție de „generozitatea” acestui obiectiv, proiectul poate avea o amplitudine mai
mare sau mai mică.
Obiectivele specifice participă în mod activ la formarea „structurii de puzzle” a proiectului. În acest
sens, proiectul nu poate fi considerat unul de succes, dacă nu se îndeplinește integral obiectivul
principal al acestuia. La rândul lui obiectivul principal nu se consideră a fi atins decât dacă sunt
îndeplinite integral obiectivele specifice.

Obiectivul ales trebuie sa fie „SMART”:

- Specific – să prezinte clar ceea ce trebuie realizat;
- Măsurabil - să arate clar cum va fi măsurat gradul de îndeplinire a obiectivului;
- Acceptat - de toți membri grupului;
- Realizabil –obiectivele să fie realiste;
- Temporal (definit in Timp) – să precizeze un termen pana la care să poată fi atins.

50
5.3 Programarea Activităților
Activitățile din cadrul unui proiect se stabilesc plecând de la obiectivele specifice. Acestea
reprezintă, practic, pașii de urmat în vederea atingerii obiectivelor specifice propuse.
Trebuie să se aibă în vedere următoarele elemente: Lista de activități→Descrierea
activităților→Ordonarea lor cronologică → Identificarea relatiilor de conditionare/simultaneitate
→ Pe baza acestora se realizeaza Graficul Gantt.
Dezvoltarea unui plan de proiect cuprinde: definirea activităților specifice necesare realizării
proiectului și stabilirea responsabilităților pentru fiecare membru; determinarea ordinii în care
trebuie realizate aceste activități, precum și a conexiunilor dintre ele; estimarea timpului necesar
îndeplinirii fiecărei activități; elaborarea unui calendar al proiectului.

3 întrebări pentru ordonarea activităților:

1) Ce activități trebuie finalizate imediat, înainte ca această activitate să poată fi începută?
2) Ce activități pot fi realizate simultan cu această activitate?
3) Ce activități nu pot fi demarate înainte ca această activitate să fie terminată?
Elaborarea calendarului
Estimarea timpului necesar îndeplinirii fiecărei activități, din momentul începerii acesteia și până
la finalizarea ei.
Elaborarea graficului calendaristic se face în următoarele etape:
- împărțirea proceselor complexe de lucru în procese simple și determinarea volumelor de
lucrări ale acestora;
- stabilirea celei mai bune succesiuni tehnologice, pentru a elimina nesincronizarile și a
asigura executarea în paralel a unor lucrări;
- coordonarea termenelor de realizare ale fiecărui proces de lucru, pentru încadrarea în durata
de execuție propusă.
Uneori, în graficele calendaristice pot fi înscrise date referitoare la resursele necesare executării
proceselor simple de lucru programate (forța de muncă, materiale, utilaje și mijloace de transport,
prefabricate etc.).
Folosirea graficului Gantt asigură următoarele avantaje:
- este simplu și se elaborează ușor;
- poate fi interpretat și de către personalul fără pregătire specială;
- asigură cunoașterea termenelor minime de începere și de terminare a lucrărilor etc.

51
5.4 Alocarea resurselor
Alocarea resurselor unui proiect se face pe baza planului de activități.
Tipuri de resurse
- resursele umane
- resursele financiare
- resursele tehnologice
- resursele materiale
- resursele informaționale
- resursa timp
Resursele umane
- personalul care contribuie la realizarea proiectului – echipa proiectului
- echipa proiectului = grupare de specialiști care, prin reuniunea cunoștințelor și experientelor
lor, reușesc să realizeze proiectul.
Resursele financiare
- asigură finanțare a activităților proiectului
- necesită precizarea surselor care contribuie la finanțare
- prima estimare a lor se face în cadrul studiului de oportunitate
- gestionarea resurselor financiare se face pe baza planului proiectului și se desfășoară pe
întreaga perioada de derulare
- la baza asigurării unor resurse financiare, respectiv la realizarea unor parteneriate de
execuție stă contractul de finanțare. Contractul reprezintă un document oficial, în formă
scrisă, prin care se stabilesc aspectele acordului dintre părți și care devine referință; toate
completările ulterioare trebuie efectuate prin anexe la contract
- pentru proiectele de mică anvergură, căutarea surselor de finanțare poate fi și o problema a
managerului de proiect, ajutat de experții organizației din care face parte .
Posibile surse de finanțare a proiectului:
- surse proprii – capacitate proprie de finanțare
- surse atrase.
Resursele materiale
- se referă la materiile prime, materialele și serviciile necesare executării unui proiect
- problema asociată cu resursele materiale: aprovizionarea

52
Resursele tehnologice
- în aceasta categorie pot fi încadrate tehnologiile, mașinile, utilajele și spațiile necesare
Resursa timp
- nu există timp infinit pentru un proiect
- timpul de execuție nu poate fi oricât de lung, deoarece, odată cu creșterea timpului, cresc și
cheltuielile și scade profitul datoritș pierderilor cauzate de întârzierea apariției produsului
pe piață.

ALOCAREA RESURSELOR
Pentru stabilirea programului proiectului, managerul de proiect trebuie să stabilească anumite reguli
de prioritate:
Precizarea resurselor
- stabilirea resurselor necesare din fiecare categorie (planificatorul trebuie să răspundă la
întrebarea: „care resurse vor fi luate în considerare?” )
- stabilirea unității de măsură
- stabilirea nivelului de eficență a resurselor

5.5 Rezultate și Indicatori

REZULTATELE PROIECTULUI – sunt produsele concrete și / sau serviciile oferite de proiect
grupurilor vizate în mod direct. Rezultatele proiectului trebuie să reprezinte îmbunătățiri/beneficii
reale care determină în mod direct realizarea obiectivelor proiectului.
Rezultatele cantitative - măsoară gradul de realizare a activităților propuse.
Exemplu - În anul 2025, beneficiarii fondurilor comunitare vor depune de 2 ori mai multe proiecte
decât în anul 2024.
Rezultatele calitative - măsoară nivelul de atingere a obiectivului specific al proiectului.
Exemplu - Cel puțin 75% dintre proiectele depuse vor fi acceptate pentru a primi finanțare.
Rezultatele de impact - măsoară contribuția proiectului la atingerea obiectivelor generale ale
programului.
Exemplu - Numărul proiectelor aprobate în domeniul dezvoltării resurselor umane va crește în
perioada 2021 - 2027.
INDICATORII reprezintă modalitatea de măsurare a unui obiectiv ce trebuie atins, o resursă
mobilizată sau un efect. Aceștia descriu în termeni operaționali și măsurabili obiectivele proiectului.

53
Tipuri de indicatori
1. INDICATORII DE REALIZARE IMEDIATĂ
 Modalitatea de măsurare a bunurilor și serviciilor produse în cadrul proiectului.
 Măsoară tot ceea ce este obținut în urma asistenței financiare acordate.
 Un indicator poate fi considerat ca imediat dacă apare în perioada în care grupul țintă este
în contact direct cu proiectul
2. INDICATORII DE REZULTAT
 Modalitatea de măsurare a efectelor, beneficiilor, avantajelor imediate și directe ale
proiectului pentru grupul țintă și sunt în relație cu obiectivele proiectului.
 Pot fi observați când proiectul a fost finalizat.

5.6 Bugetul proiectului

În sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere
financiar. Pregătirea unui buget detaliat și realist permite o imagine mai clară a resurselor necesare
atingerii obiectivelor proiectului. Astfel, bugetul atribuie valoare financiară activităților proiectului,
planificarea generală a proiectului “mergând mână în mână” cu cea a bugetului. De asemenea,
reprezintă și un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului, orice abatere
trebuie luată în considerare. Cunoașterea costului resurselor conduce la determinarea costurilor pe
activități, respectiv la o planificare a costurilor în timp, datorită duratei precizate a activităților.

Etape in realizarea bugetului:

1. Planificarea activităților proiectului.
2. Estimarea cheltuielilor în detaliu, pentru fiecare activitate și subactivitate.
3. Estimarea potențialelor surse de venituri.
4. Reconcilierea diferențelor dintre cheltuieli si venituri.
5. Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor – sume, perioade).
6. Aprobarea bugetului.
7. Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanentă a costurilor comparativ cu bugetul,
după începerea proiectului.
8. Revizuirea și actualizarea periodică a bugetului.
Recomandări privind întocmirea bugetului:
• Întocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci începeți din timp.

54
 • Consultați, la întocmirea bugetului, toate persoanele implicate în acesta. Veți avea,
astfel, mai multe șanse să fie realist, și în plus, vă asigurați că el va fi înțeles și acceptat
în mod flexibil și nu privit ca o măsură birocratică de control.
Tipuri de buget
1. Buget pe Categorii de Cheltuieli
 Grupează veniturile și cheltuielile pe categorii.
 COSTURI DIRECTE – generate în mod nemijlocit de implementarea activităților
proiectului
- Personal
- Echipamente
- Transport
- Publicații
- Organizare de evenimente
- Evaluare / audit
 COSTURI INDIRECTE – generate de implementarea proiectului în mod indirect, în
cadrul organizației care asigură realizarea proiectului
- energie,
- apă,
- servicii telefonice,
- administrație,
- întreținere,
- taxe postale,
- instruire personal
Costurile indirecte sunt calculate de obicei ca procent din totalul costurilor directe. Acesta
reprezintă un proces greu, chiar imposibil de individualizat datorită caracterului lor general.

2. Buget pe Categorii de Cheltuieli și pe Activități

Grupează cheltuielile pe categorii și pe activități, în cadrul acelui proiect. Este tipul de buget cu care
se operează atunci când se elaborează bugetul proiectului. Utilizându-l, ne putem asigura de faptul
că nu scăpăm din vedere nici o activitate și nici o cheltuială.

55
 3. Buget pe Surse
Grupează cheltuielile pe categorii și pe surse de finanțare care participă cu fonduri.
Acest tip de buget reprezintă, de obicei, forma sub care bugetul i se prezintă finanțatorului căruia i
se solicită fonduri, având în vedere faptul că orice finanțator dorește să știe cine mai susține din
punct de vedere financiar proiectul respectiv și în ce măsură. Dacă se dorește o detaliere privind
modul în care s-a ajuns să se prevadă sumele aferente fiecărui tip de cheltuială, se poate atașa și
bugetul de tip b, pe activități).

Eligibilitatea costurilor
Doar „costurile eligibile” pot fi luate în considerare pentru a fi finanțate. În consecință, bugetul
reprezintă atât o estimare a costurilor cât și un plafon maxim al costurilor eligibile. Trebuie să se
acorde o mare atenție faptului că aceste costuri eligibile trebuie să fie costuri reale și nu pot lua
forma unor sume globale. Vor fi finanțate acele propuneri care la procesul de verificare care precede
semnarea contractului nu apar probleme ce necesită schimbări ale bugetului. În urma acestei
verificări se pot cere clarificări și, unde este cazul, pot conduce la propunerea reducerii bugetului
de catre finanțator.
Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, costurile trebuie:
- Să fie necesare pentru derularea proiectului, să fie incluse în contract și să fie în concordanță
cu principiile unui management financiar sănătos, în particular valoare pentru bani si
eficiența costurilor;
- Să fie efectuate în timpul duratei execuției proiectului și după semnarea contractului;
- În cazul în care au fost efectuate, să fie înregistrate în registrul contabil, să fie identificabile
și verificabile și să poată fi susținute cu documente originale;
- Costurile indirecte sunt eligibile numai dacă nu includ costuri alocate altor capitole de buget
prevăzute în contract.
- Costurile de personal angajat pentru proiect trebuie sa corespundă salariilor actuale plus
taxele pentru asigurări sociale și alte costuri aferente remunerării; salariile și costurile nu
trebuie să depășească pe cele practicate în mod obisnuit de contractant, iar taxele pe cele
acceptate în țară.

56
 Capitolul 6 CEREREA DE FINANȚARE

În vederea obținerii unei finanțări nerambursabile prin intermediul Fondurilor structurale și de Coeziune
europene, trebuie identificată o sursă de finanțare .

Pașii care trebuie urmați pentru a realiza această acțiune sunt următorii:
1. IDENTIFIC IDEEA DE PROIECT
2. IDENTIFIC SURSA DE FINANȚARE
Pentru acest pas este necesară analizarea informațiilor cu privire la Programele Operaționale sau
Programul Național de Dezvoltare Rurală - analizarea Documentelor cadru de implementare a acestora
(pentru a vedea dacă in cadrul Programului operațional identificat sunt finanțate idei de proiect similare
cu a mea). In acest sens, se va identifica legătura directă dintre obiectivele acestor documente şi
obiectivele ideii de proiect a aplicantului. Dacă se observa corelarea acestora, se poate trece mai departe
și analiza Ordinele de cheltuieli eligibile. În cadrul acestora observăm ce tipuri de cheltuieli sunt
considerate eligibile și prin urmare, vor putea fi decontate.
Dacă și acest pas este îndeplinit, putem trece mai departe, la analizarea mai aprofundată a respectivului
PO (sau a PNDR) și vom urmări următoarele aspecte:
A. Identificarea obiectivelor generale şi specifice ale Programului Operaţional
Se va verifica dacă obiectivele ideii de proiect pentru care căutăm finanțare se încadrează sau corespund
cu obiectivele generale şi specifice ale Programului Operaţional aceste informații se vor regăsi in cadrul
Documentului cadru de implementare al PO și/sau Ghidul Solicitantului – Condiții Generale). In urma
analizei pot apărea două situaţii:
 Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivele Programului Operaţional → se
va analiza un alt Program Operaţional;
 Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivele Programului Operaţional → se va
trece la etapa numărul 2
B. Identificarea axei prioritare şi a obiectivelor acesteia
Dacă obiectivele generale ale Programului Operaţional definesc cadrul mai amplu de intervenţie urmărit,
obiectivele axei prioritare transpun în practică o arie de intervenţie mai concretă. De obicei, obiectivele
specifice ale Programului Operaţional se materializează în axele prioritare.

57
În cadrul acestei etape, potenţialul aplicant va verifica dacă obiectivele ideii sale de proiect corespund cu
obiectivele unei axe prioritare. În urma analizei, pot apărea două situaţii:
 Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivele axei prioritare → se va analiza o
altă axă prioritară;
 Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivele axei prioritare → se va trece la etapa
numărul 3.
C. Identificarea domeniului major de intervenţie
In această etapă potenţialul aplicant va identifica dacă obiectivele propriei idei de proiect se suprapun
cât mai bine cu obiectivele unui domeniu major de intervenţie. Ca şi structură, domeniile majore de
intervenţie operaţionalizează şi detaliază cât mai clar o axă prioritară. Astfel, fiecare domeniu major de
intervenţie va defini un sector clar şi restrâns pentru care oferă finanțare .
În urma analizei, pot apărea două situaţii:
 Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivul domeniului major de intervenţie
→ se va analiza un alt domeniu de intervenţie;
 Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivul domeniului major de intervenţie →
se va trece la etapa numărul 4.
4. Identificarea operaţiunilor orientative
În cadrul fiecărui domeniu major de intervenţie sunt definite mai multe operaţiuni orientative, operaţiuni
care detaliază tipul de obiective şi activităţi finanţabile; în această etapă un potenţial aplicant va trebui să
identifice cel puţin un set de operaţiuni orientative în care să se încadreze ideea sa de proiect. După
identificarea operaţiunilor orientative se va trece la etapa nr. 5.
5. Identificarea activităţilor eligibile orientative
Chiar dacă ideea noastră de proiect corespunde cu obiectivele Programului Operaţional, Axei prioritare
şi a domeniului de intervenţie, este posibil ca activităţile gândite de noi pentru obţinerea rezultatelor să
nu fie considerate eligibile. Din aceste considerente, în această etapă vor fi analizate activităţile eligibile
orientative finanţate de un Program Operaţional şi dezvoltarea ideii noastre de proiect în funcţie de
acestea.
6. Identificarea categoriei de beneficiari eligibili şi a grupului ţintă eligibil
În această etapă este important ca un potenţial aplicant să verifice dacă instituţia din care face parte (şi în
numele căreia depune proiectul pentru finanțare ) este considerată eligibilă. Astfel, în analiza
documentelor se va verifica rubrica beneficiari eligibili, în care orice Autoritate de Management defineşte

58
în mod clar lista de instituţii de drept public sau privat care pot primi finanțare din Programul Operaţional
în cauză.
După verificarea eligiblităţii insituţiei în calitate de beneficiar al finanţării, aplicantul va trebui să verifice
dacă grupul de persoane cărora li se adresează activităţile proiectului este considerat eligibil. Aceste date
sunt verificate la categoria grup ţintă eligibil.
Pentru obţinerea finanţării din Programul Operaţional identificat, un potenţial aplicant trebuie să
completeze şi să depună, în termen, la Autoritatea de Management, o cerere de finanţare.
Prin cererea de finanțare – al cărei format standard este definit în mod clar de Autoritatea de
Management şi explicat în Ghidurile Solicitanţilor – se urmăreşte prezentarea într-o manieră clară, logică
şi concisă a ideii de proiect pentru care un aplicant solicită finanțare .
Cererea de finanțare depusă de aplicant va întra în procesul de evaluare organizat de Autoritatea de
Management, întrând în competiţie cu cereri de finanțare depuse de alţi potenţiali beneficiari.
În urma procesului de evaluare, fiecare idee de proiect prezentată într-o cerere de finanțare va primi un
punctaj, finanțare a fiind acordată în ordinea descrescătoare a punctajului.

INFORMAȚII TRECUTE IN CEREREA DE FINANȚARE

6.1 Solicitant
Informaţii privind solicitantul şi partenerul (date de identificare despre solicitantul principal, precum
şi despre partener/parteneri - în cazul în care aceştia există).
Date de identificare: denumire, tipul solicitantului, Cod fiscal, Nr inregistrare, cod CAEN principal,
data înființării, este inregistrat in scopuri de TVA.
Reprezentant legal: funcția in cadrul Solicitantului, nume, prenume, data nașterii, CNP, telefon, fax, e-
mail.
Sediu social: adresa, telefon, e-mail, pagină web.
Date financiare
- Conturi bancare (cont IBAN, banca, sucursala, adresă sucursală, alte informații)
- Exerciții financiare (date din bilanț- cifra de afaceri, numarul mediu de angajați, active totale,
venituri totale, capital social, profit net, profit în exploatare, venituri cercetare, cheltuieli
cercetare)
- Finațări (informații despre asistență financiară acordată anterior)

59
 - Asistență solicitată (se completează in situația în care mai sunt depuse proiecte care se află în
etapa de evaluare).
Responsabil proiect - nume, prenume, funcție, număr de telefon, e-mail
Persoană de contact - nume, prenume, funcție, număr de telefon, e-mail
Capacitate solicitant – sursa de cofinanțare , capacitate administrativă (descrierea experienței specifice
relevante pentru proiect , descrierea rolului solicitantului în proiect Solicitantul va descrie atribuțiile și
implicarea în cadrul proiectului).
Informații despre proiect
Localizare proiect – regiune, județ, localitate

6.3 Obiective proiect

Obiectiv general al proiectului/Scopul proiectului - Se va prezenta si descrie obiectivul general ale
proiectului; de asemenea, se va explica cum contribuie proiectul la realizarea obiectivului specific al
Programului In cazul in care proiectul este de interes național vor fi menționate elementele care
demonstrează impactul la nivel național
Obiective specifice ale proiectului - Se vor formula obiectivele specifice ale proiectului. Obiectivele
trebuie să fie formulate clar, cuantificate și în strânsă corelare cu activităţile şi rezultatele (output)
prevăzute a se realiza/obţine.

6.4 Rezultate așteptate

Se vor detalia separat rezultatele preconizate a fi obținute ca urmare a efectuării activităților/sub
activităților proiectului. Fiecare rezultat va fi corelat cu activitatea/sub activitatea de la care provine.
Rezultatele proiectului trebuie să reprezinte îmbunătățiri/beneficii reale care determină în mod direct
realizarea obiectivelor proiectului. În acest sens, trebuie să descrieți rezultatele, corelate, cu țintele si
indicatorii de realizare imediată şi cu indicatorii de rezultat.

6.5 Context
În cadrul acestei secțiuni se vor prezenta, cu titlu de exemplu, următoarele:
- contextul promovării proiectului, precum și complementaritatea cu alte proiecte finanțate din
fonduri europene sau alte surse,
- măsura în care proiectul contribuie la realizarea obiectivelor din documentele strategice relevante
şi la soluționarea nevoilor specifice ale grupului țintă;

60
 - contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor din documentele strategice relevante pentru
proiect;
- date generale privind investiția propusă
- componentele și activitățile investiției, și modul în care adresează problemele identificate în
secțiunea Justificarea proiectului.
- aspecte detaliate legate de localizarea proiectului
- soluția adoptată şi justificarea acesteia pentru rezolvarea nevoii identificate ;
- contextul implementării proiectului.

6.5 Justificare
În vederea justificării proiectului, se vor prezenta:
- Principalele probleme care justifică intervențiile. În această secțiune se vor detalia argumentele
care trebuie să arate de ce problema/problemele menționate sunt o prioritate pentru persoanele
care vor întra în grupul țintă, care sunt consecințele nesoluționării problemei, de ce este necesar
pentru acel grup ţintă, precum şi modalitatea în care activităţile şi obiectivele proiectului
contribuie la soluţionarea necesităților specifice ale grupului ţintă;
- Valoarea adăugată a proiectului, respectiv ce aduce în plus faţă de situația deja existentă.

6.6 Grup țintă

Se va completa cu descrierea grupului/grupurilor ţintă, cuantificarea grupului ţintă (cu menţionarea sursei
de informaţii) precum şi informaţii referitoare la efectul proiectului asupra grupului ţintă. Se vor indica
grupurile/entităţile care vor beneficia sau care sunt vizate de rezultatele proiectului, direct sau indirect
Atentie!!! – aceasta secțiune trebuie corelata cu secțiunea „Justificare”.

6.7 Sustenabilitate
Se va preciza modul in care proiectul se va autosusţine financiar după încetarea finanţării solicitate prin
prezenta cerere de finanțare , capacitatea de a asigura operarea şi întreţinerea investiţiei după finalizare
(entităţi responsabile, fonduri, activităţi, orizont de timp. De asemenea, se va preciza modalitatea prin
care proiectul va evalua/cuantifica şi estima impactul pe care îl au activităţile de
diseminare/conştientizare, atât în perioada de implementare, cât şi după finalizarea proiectului):
- Ce acţiuni/activităţi vor trebui realizate şi/sau continuate după finalizarea proiectului
- Cum vor fi realizate aceste acţiuni/activităţi şi ce resurse vor fi necesare

61
 - Posibilitatea de a obţine alte fonduri după finalizarea proiectului
- Nivelul/Statutul de protecţie vizat conform legislaţiei naţionale cu privire la ...... (dacă este
relevant)
- Cum, unde şi de cine va fi utilizat echipamentul/locația/etc. după finalizarea proiectului
- În ce măsură vor fi diseminate rezultatele şi experienţele după finalizarea proiectului către
persoanele şi/sau organizaţiile care le-ar putea utiliza cel mai bine (vă rugăm identificaţi pe cât
posibil aceste persoane/organizaţii) Alte aspecte relevante.
- Transferabilitatea rezultatelor proiectului către alt grup țintă/ alt sector etc. - modalitatea de
asigurare a sustenabilității măsurilor sprijinite; modalităţile de diseminare a rezultatelor către alte
entităţi (de exemplu metodologii, materiale de instruire, curricula etc.); modalităţile de
multiplicarea la diferite niveluri (local, regional, sectorial, național) a rezultatelor obținute în
urma implementării acestuia, după finalizarea finanţării nerambursabile.

6.8 Relevanță
Se va descrie modalitatea in care proiectul prin obiectivele sale contribuie la realizarea obiectivelor PO
(in special a obiectivului specific pe care se aplică).
Se va descrie modul în care proiectul relaționează/se încadrează/răspunde unei strategii naţionale în
domeniu, modul în care proiectul se corelează cu alte proiecte finanțate din fonduri publice/private în
regiune/ județ/național, modul în care proiectul se încadrează în strategia națională sau locală de
dezvoltare, etc. Se completează conform opțiunii selectate cu informații relevante privind strategiile
selectate.

6.9 Riscuri
Descriere - Se vor descrie principalele constrângeri şi riscuri identificate pentru implementarea
proiectului.
Risc identificat - Se va completa pentru fiecare risc identificat pentru implementarea proiectului.
Masuri de atenuare ale riscului - Se vor descrie măsurile de diminuare/remediere cu precizarea
impactului pentru fiecare risc identificat – semnificativ/mediu/mic.

62
6.10 Principii orizontale
A se vedea în acest sens recomandările din Ghidul privind integrarea principiilor orizontale în cadrul
proiectelor finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiții 2014-2020, și, dacă este cazul
măsurile minime impuse prin Ghidul solicitantului.
Egalitate de șanse și Egalitatea de gen - pentru a promova egalitatea de gen, proiectul trebuie să
încorporeze diverse acțiuni, ca parte integrantă a stadiilor din ciclul de viață al unui proiect, care să
reflecte modul în care va fi transpus principiul mai sus menționat. Respectarea principiului egalității de
gen presupune asigurarea unui nivel egal de vizibilitate, afirmare și participare pentru ambele sexe în
toate sferele vieții publice și private. Egalitatea de gen este opusul inegalității de gen, nu a diferențelor
de gen, și urmărește promovarea participării depline a femeilor și bărbaților în societate. Se vor prezenta.
după caz, acele măsuri specifice prin care se asigură respectarea prevederilor legale în domeniul egalității
de gen. Se completează cu o prezentare a modului în care beneficiarul va asigura egalitatea de şanse şi
de tratament între angajați, femei şi bărbați, în cadrul relațiilor de muncă de orice fel.
Nediscriminare - pentru a asigura respectarea principiului nediscriminării, proiectul trebuie să ofere o
descriere a modului în care activităţile desfășurate se supun reglementărilor care interzic discriminarea.
Se completează cu o prezentare a modului în care beneficiarul va asigura condițiile pentru prevenirea
oricărei forme de discriminare în implementarea proiectului. Prin discriminare se înțelege „orice
deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie
socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV,
apartenență la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea,
înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului şi a
libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi
cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice” (Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind
prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Art. 2.1).
Accesibilitate persoane cu dizabilități - conceptul de accesibilitate este definit în „Strategia europeană
a dizabilității 2010 - 2020 - Reînnoirea angajamentului către o Europă fără bariere” ca “posibilitatea
asigurată persoanelor cu dizabilități de a avea acces, în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni, la mediul
fizic, transport, tehnologii și sisteme de informații și comunicare, precum și la alte facilități și servicii “.
Se completează cu o prezentare a modului în care solicitantul se va asigura că principiul accesibilității va
fi respectat. (în cadrul tuturor investițiilor în infrastructură, se va avea în vedere ca toate obstacolele fizice
să fie înlăturate / ameliorate, vor fi prevăzute spatii speciale de acces în vederea asigurării accesibilității

63
pentru persoanele cu dizabilități, îndeplinind astfel prevederile legislației în vigoare cu privire la accesul
în clădirile şi structurile de utilitate publică).
Schimbări demografice - conceptul de „schimbări demografice” descrie structura de vârstă a unei
populații care se adaptează permanent la schimbări în condițiile sau mediul de viață. În consecință,
modificările în compoziția structurii de vârstă reprezintă rezultatul schimbărilor sociale. Uniunea
Europeană se confruntă cu schimbări demografice majore, reprezentate de: îmbătrânirea populației; rate
scăzute ale natalității; structuri familiale modificate; migrație. Schimbările demografice impun o serie
măsuri pro active, cum ar fi: îmbunătățirea condițiilor de muncă și a posibilităților de angajare a
persoanelor în vârstă; sprijinirea oportunităților de formare în vederea creșterii nivelului de ocupare a
forței de muncă, de reconversie profesională și de incluziune socială a femeilor, a tinerilor și a persoanelor
în vârstă; furnizarea de servicii sociale de interes general care să ajute familiile și copii, să ofere facilități
și îngrijire persoanelor în vârstă;
Dezvoltare durabilă:
Principiul “Poluatorul plătește” Se completează prin referirea la modul în care proiectul va aduce o
contribuție la respectarea principiului care prevede ca plata costurilor cauzate de poluare să fie suportată
de cei care o generează.
Protecția biodiversității Biodiversitatea implică patru nivele de abordare, respectiv diversitatea
ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea etnoculturală. Se completează,
spre exemplu, prin referirea la modul în care proiectul va aduce o contribuție la implementarea legislației
privind managementul ariilor naturale protejate, conservarea zonelor umede etc...
Utilizarea eficientă a resurselor Se va completa cu descrierea efectivă a activităților din proiect orientate
către direcționarea investițiilor spre opțiunile cele mai economice din punct de vedere al utilizării
resurselor și cele mai durabile, evitarea investițiilor care pot avea un impact negativ semnificativ asupra
mediului sau climatului și sprijinirea acțiunilor de atenuare a altor eventuale impacturi, adoptarea unei
perspective pe termen lung pentru compararea costului diferitelor opțiuni de investiții asupra ciclului de
viață sau creșterea utilizării achizițiilor publice ecologice.
Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice Prin schimbări climatice se înțeleg acele schimbări ale
climatului pe glob datorită activității umane, în principal datorită emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2,
metan, monoxid de azot etc.), al căror efect principal este încălzirea globală a atmosferei. Adaptarea
înseamnă luarea de măsuri pentru a consolida rezistența societății la schimbările climatice și pentru a
reduce la minimum impactul efectelor negative ale acestora. Atenuarea înseamnă reducerea sau limitarea
emisiilor de gaze cu efect de seră.

64
Reziliența la dezastre Se completează cu descrierea modului în care activităţile proiectului contribuie,
spre exemplu, la măsurile de protecție a biodiversității, inclusiv crearea de zone umede, refacerea
ecosistemelor şi alte măsuri de infrastructură verde, ce contribuie la reținerea naturală a apei şi reducerea
riscului de secetă, prevenirea și reducerea riscurilor de inundații și incendii de pădure.

6.11 Metodologie
Vor fi descrise:
- managementul proiectului: echipa de proiect, rolul managerului de proiect, repartizarea
atribuțiilor, rolurile persoanelor implicate etc. precum si monitorizarea interna a activităților
proiectului;
- modalitatea de implementare a activităților/sub activităților
- modalitatea de identificare şi implicare a membrilor grupului țintă în activitățile proiectului
- modalitatea prin care se va asigura prezenta membrilor grupului țintă în activitățile proiectului
- cheltuielile cu salariile, respectiv pentru fiecare persoană care implementează activităţi din cadrul
beneficiarului/partenerului (valoarea netă/oră, valoarea totală/oră, nr. ore/zi, nr zile/luni lucrate).
- alte aspecte relevante privind metodologia de implementare.

6.12 Descrierea investiție

Descrieți investiția, specificând ce se dorește a se realiza prin proiect (ex. extinderea unui corp de clădire
cu două etaje sau construirea și dotarea a 3 corpuri de clădire în suprață de ... mp fiecare, racordarea la
utilități; achiziționarea de echipamente pentru dotarea unui spațiu de producție). Corelați informațiile cu
celelalte secțiuni ale cererii de finanațare, inclusiv planul de afaceri (dacă este cazul). Nu este necesar să
enumerați activitățile proiectului, acestea făcând obiectul secțiunii dedicate activităților.
Studii de fezabilitate *doar pentru anumite categorii de proiecte
Se vor completa următoarele părți din cadrul Studiului de fezabilitate
- Analiza cererii
- Analiza opțiunilor
- Fezabilitatea opțiunii selectate
Analiza Cost Beneficiu *doar pentru anumite categorii de proiecte
Se vor completa următoarele părți din cadrul ACB
- descrierea metodologiei
- strategia de tarifare și accesabilitate din punct de eedere economic (dacă este cazul)

65
 - Analiza economică
- Analiza de senzitivitate
- Descrierea instrumentelor financiare folosite

6.13 Maturitatea proiectului

*doar pentru anumite categorii de proiecte
Aspecte tehnice - maturitatea proiectului este dată de stadiul pregătirii documentaţiei proiectului (studiul
de evaluare a impactului asupra mediului, studiul de fezabilitate în cazul proiectelor de infrastructură,
autorizaţii/acorduri/avize, alte studii etc.)ș Alte elemente solicitate prin Ghid.
Aspecte administrative - se va descrie stadiul obţinerii aprobărilor, autorizaţiilor, avizelor prevăzute de
legislaţia în vigoare şi necesare pentru implementarea proiectului.
Aspecte financiare - pentru proiectele care includ activităţi de infrastructură vor fi prezentate rezultatele
studiilor de fezabilitate inclusiv opţiunile analizate şi concluziile acestora. În cazul în care proiectul a
inceput deja, indicati starea de evolutie a lucrarilor. Se va evalua stadiul actual al lucrărilor derulate
anterior (după caz).

6.14 Indicatori prestabiliți

Se vor selecta din nomenclatorul definit de către AM/OI prin apel, indicatorii prestabiliți de realizare și
rezultat (din programul operațional) la care contribuie proiectul. Atenție!!! Se vor completa doar
câmpurile „Denumire indicator” si „Total”.

6.15 Plan de achiziții

Se completează pentru solicitant.
Pentru Tip contract, tip procedură și monedă se selectează din nomenclator.
Pentru procedurile de achiziții nedemarate la data depunerii CF se vor completa doar valoarea și datele
estimate de derulare.

6.16 Resurse umane implicate

Managerul de proiect se nominalizează încă din faza de depunere a cererii de finanțare , prin completarea
secțiunilor relevante din formularul cererii de finanțare . Se vor completa: rol, nume persoana, codul
ocupației, atribuţii, fisa de post.

66
Totodată, in acesta secțiune se vor încărca în sistemul electronic CV-urilor în format Europass (format
.pdf semnat de titular pe fiecare pagină) și a documentelor justificative din care să reiasă experiența
profesională a expertului, precum și calificările acestuia (în format .pdf, semnate „Conform cu
originalul”), evaluatorii putând evalua experiența profesională relevantă a expertului propus precum și
calificările (studiile) acestuia.
Pentru restul pozițiilor se vor completa următoarele informaţii: rol/ poziția în proiect, codul ocupației (se
selectează din nomenclator) și fișă postului. Se va definii o singura data fisa postului aferenta unei poziții
in proiect (pentru fiecare tip de expert).

6.17 Resurse materiale implicate

Se va preciza tipul de resurse materiale aferente activităţilor prevăzute prin proiect. Se va completa în
mod similar pentru fiecare localizare a proiectului.

6.18 Activități previzionate

Se vor enumera activitățile ce urmează a fi derulate, în vederea obținerii rezultatelor previzionate, cu
precizarea termenelor estimate. Astfel, fiecare activitate întrodusă în aplicație va fi corespunzătoare unui
rezultat definit anterior în apel. În funcție de apel, activitățile vor putea avea una sau mai multe
subactivități.

6.19 BUGET - Activități și cheltuieli

Întroducerea datelor in această funcție depinde de definirea activităților și subactivităților din funcția
”Activități previzionate”. Aceste activități și subactivități se vor prelua în funcția ” Buget - Activități și
cheltuieli” unde se vor completa cheltuielile aferente. Pentru adăugarea cheltuielilor se apasă butonul si
se completează datele solicitate. Dacă proiectul beneficiază de ajutor de stat se va apăsa butonul ”Da”
moment în care se vor afișa alte câmpuri care vor trebui completate. Daca se dorește atașarea de
documente la nivel de detaliere a cheltuielilor (ex. facturi…) ele vor trebui sa fie atașate premergător în
pagina principală a funcției ”Buget – Activități și cheltuieli”.
Pentru acest pas este necesară completarea următoarelor câmpuri:
- Descrierea cheltuielii – in acest câmp se vor întroduce informaţii privind denumirea cheltuielii,
precum si descrierea tehnică a acesteia (ex: laptop, procesor i7, 8 gb ram, etc). Pentru costurile
salariale se recomanda ca in descrierea cheltuielii sa se precizeze numărul de ore de lucru pe zi,
după caz, precum si numărul de zile sau luni pentru care va fi angajata fiecare persoana.

67
 - Categorie – se va selecta din nomenclator categoria in care se încadrează cheltuiala
- Subcategorie – se va selecta din nomenclator subcategoria in care se încadrează cheltuiala
- Tip – se va selecta daca cheltuiala este directa sau indirecta
- Achiziție – daca cheltuiala reprezintă o achiziție si aceasta a fost deja întrodusa la secțiunea „Plan
de Achiziții” in acest moment poate fi asociata cheltuielii.
- U.M. – unitatea de măsura (Pentru costurile salariale se recomanda ca unitatea de măsura sa fie
ora)
- Cantitate – cantitatea necesara a fi folosita in cadrul subactivității
- Preț unitar fără tva
- Procent TVA – se va întroduce procentul TVA aplicabil cheltuielii
- Nerambursabil – se calculează valoarea nerambursabila aferenta cheltuielii (in funcție de
cofinanțare a stabilita prin ghidul solicitantului condiții specifice pentru apelul de proiecte).
- Justificare – va rugam sa justificați necesitatea efectuării cheltuielii, cantitatea si costul unitar.
Atenție!!! Pentru justificarea costurilor detaliate in buget (excepție costurile indirecte care fac obiectul
decontării prin mecanismul de costuri simplificate si costurile pentru care au fost stabilite plafoane) este
obligatorie încărcarea in sistem de documente justificative - studii de piaţa, analize de preț, etc.
Justificarea costurilor pentru resursa umana va fi făcută pe baza numărului de ore lucrate corelate cu
activitatea desfășurata in cadrul proiectului. In cazul in care exista cheltuieli de echipamente care vor fi
folosite in cadrul mai multor activități/ subactivități, acestea vor fi alocate unei singure subactivități (se
va evita spargerea costului echipamentului pe mai multe activități/ subactivități). În cadrul cererii de
finanțare , la secțiunea „Buget - Activități și cheltuieli”, solicitantul va menționa în câmpul „Justificarea
cheltuielii” tema secundară vizată de cheltuiala respectivă și va explica modul în care cheltuiala
contribuie la tema secundară și care este procentul din cheltuială aferent temei secundare vizate.

6.20 Vizualizare si transmitere proiect

Vizualizare proiect - va genera Cererea de finanțare cu toate datele întroduse și salvate în funcțiile
anterioare.
Transmitere proiect - această funcție presupune parcurgerea următorilor pași:
1. pas 1 - se selectează funcția ”Transmitere proiect”;
2. pas 2 - se apasă butonul ”Blocare editare proiect”;
3. pas 3 - se confirmă continuarea procesului;
4. pas 4 - se poate genera cererea de finanțare în format pdf;
5. pas 5 - la final se transmite documentul generat semnat electronic.

68
 Capitol 7 EVALUAREA CERERII DE FINANȚARE

După depunere, cererile de finanțare intră într-un sistem competitiv de verificare, evaluare și selecție în
urma căruia vor fi finanțate doar proiectele care întrunesc toate condițiile de eligibilitate și care, în urma
evaluării tehnice și financiare, se încadrează în alocarea apelului respectiv de proiecte.
Procesul de evaluare și selecție a proiectelor în cadrul Programelor Operaționale are la bază prevederile
ghidului general și cel specific fiecărei priorități, precum și prevederile ghidurilor specifice apelurilor de
proiecte aferente fiecărei priorități de investiții/axe prioritare/operațiuni și/sau ghidurilor specifice
apelurilor naționale. În cadrul acestor documente sunt detaliate criteriile generale și specifice de
verificare, evaluare și selecție. Procesul de evaluare și selecție cuprinde mai multe sub-etape derulate,
după momentul depunerii cererii de finanțare .
Având în vedere că există nişte criterii clare după care se acordă punctajele, precum şi faptul că fondurile
alocate pentru o anumită linie de finanțare sunt limitate, este foarte important ca cererea de finanțare să
fie completată corect, astfel încât să reducem riscurile de a nu primi finanțare pentru ideea noastră de
proiect.

7.1 Verificarea conformității administrative și a eligibilității

Verificarea conformității administrative și a eligibilității unei cereri de finanțare va consta în parcurgerea
cererii de finanțare și a anexelor aferente, în baza criteriilor din cadrul grilei de verificare a conformității
administrative si eligibilității, pentru a verifica dacă:
- data depunerii cererilor de finanțare se încadrează în termenul limită a apelului de proiecte,
- toate secțiunile aferente formularului cererii de finanțare sunt completate în conformitate cu
prevederile ghidurilor și respectă formatele standard
- documentele sunt în termen de valabilitate și sunt ataşate cele solicitate prin ghidul general și prin
ghidurile specifice fiecărui apel de proiecte
- conţinutul, valabilitatea anexelor administrative şi tehnice certifică informaţiile oferite de către
solicitant
- solicitantul și respectiv proiectul, sunt eligibili în conformitate cu prevederile ghidului general și
ale ghidului specific fiecărui apel de proiecte și sunt respectate toate condiţiile de eligibilitate
Numai cererile de finanțare conforme din punct de vedere administrativ (care îndeplinesc toate criteriile
din grila de verificare a conformităţii administrative) şi eligibile în conformitate cu criteriile prevăzute în

69
ghiduri (general și specific), sunt admise în următoarea etapă a procesului de evaluare tehnică şi
financiară.
Consultați grilele de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii din cadrul ghidurilor
specifice fiecărui apel de proiecte, precum și cea din Ghidul general!
În aceasta situație, evaluatorul poate solicita (după caz) o singură clarificare privind criteriile de
conformitate administrativă și eligibilitate, cu termen limită de răspuns de 3 zile lucrătoare. Nu se acceptă
depunerea de documente suplimentare cu excepția cazului în care au fost depuse parțial sau clarifică
necorelările de informații din cererea de finanțare și/sau anexele acesteia. Termenul de 3 zile lucrătoare
pentru răspunsul la solicitarea de clarificări nu poate fi prelungit. Prin excepție de la termenul anterior
menționat, pentru apelurile de proiecte unde se depun cereri de finanțare cu mai multe componente
termenul pentru transmiterea răspunsului la solicitarea de clarificări este de 5 zile lucrătoare și nu poate
fi prelungit. Clarificările se vor depune urmând modalitatea de depunere a cererii de finanțare, la
momentul lansării apelului de proiecte. Nerăspunderea în termen la solicitarea de clarificări poate
conduce la respingerea cererii de finanțare .

7.2 Evaluarea tehnică și financiară

Evaluarea tehnică şi financiară este realizată de o echipă de experți evaluatori independenți, având la
bază documentația tehnico-economică anexată la cererea de finanțare (planul de afaceri, SF (studiu de
fezabilitate) DALI și/sau PT(proiect tehnic)).
Echipa de experți va fi formată din: 2 evaluatori independenți cu competențe diferite, tehnice și respectiv
financiare, precum şi un evaluator tematic pentru evaluarea cererii de finanțare din punct de vedere a
aspectelor privind temele orizontale (dezvoltare durabilă, egalitate de șanse, etc). Prin excepție, în cadrul
apelurilor de proiecte pentru care nu se solicită anexarea la cererea de finanțare a documentației tehnico-
economice (SF/DALI/PT), comisia de evaluare va fi formată din 2 evaluatori independenți cu competențe
financiare și un evaluator tematic, alături de secretarul și președintele de comisie. Evaluarea tehnică şi
financiară va permite aprecierea gradului în care proiectul răspunde obiectivelor axei prioritare/priorității
de investiție/operațiunii, a coerenţei şi clarităţii metodologiei propuse, a fezabilităţii şi eficienţei
financiare, a sustenabilităţii şi durabilităţii proiectului, etc.
În urma verificării documentațiilor de contractare și respectiv procesul de evaluare și selecție Autoritatea
de Management va lua decizia finală asupra contractării proiectelor prioritizate, cu condiția ca acestea să
respecte toate criteriile de eligibilitate la momentul contractării.

70
Grila de evaluare tehnică şi financiară a proiectului pentru fiecare apel de proiecte este prezentată în
cadrul ghidurilor specifice apelurilor de proiecte.
Experţii evaluatori pot solicita o singură clarificare privind cererea de finanțare în cadrul apelurilor de
proiecte în care se aplică exclusiv principiul competițional, cu depunctarea corespunzătoare la criteriile
privind coerența documentației tehnico-economică. Termenul de răspuns la această clarificare este de
maxim 5 zile lucrătoare de la data transmiterii acesteia de către Organismul intermediar şi nu poate fi
prelungit. Prin excepție de la termenul anterior menționat, pentru apelurile de proiecte unde se depun
cereri de finanțare cu mai multe componente termenul pentru transmiterea răspunsului la solicitarea de
clarificări este de 10 zile lucrătoare și nu poate fi prelungit. Cererea de finanțare se va evalua luând în
considerare răspunsurile la solicitările de clarificări, inclusiv din etapa de verificare a conformității
administrative și a eligibilității cu condiția depunctării corespunzătoare a criteriului privind coerența
documentației tehnico-economice și/sau altor criterii, conform grilelor anexate la ghidurile specifice.
Clarificările se vor depune urmând modalitatea de depunere a cererii de finanțare , la momentul lansării
apelului de proiecte. Nerăspunderea completă și în termen la solicitarea de clarificări poate conduce la
respingerea cererii de finanțare în conformitate cu prevederile ghidurilor specifice. Etapa de evaluare
tehnică și financiară se poate încheia cu recomandări de corelări/ observații, dacă este cazul, cu condiția
ca solicitantul să fie informat în acest sens, iar elementele respective să fie soluționate în cadrul etapelor
următoare ale procesului, însă nu mai târziu de expirarea termenului limită de depunere a documentelor
aferente etapei precontractuale în conformitate cu prevederile secțiunii “Etapa precontractuală” din
Ghidul general al beneficiarului, în caz contrar proiectul fiind respins. Pentru detalii se vor avea în vedere
prevederile grilelor de evaluare tehnică și financiară anexate la ghidurile specifice fiecărei priorități de
investiții. Pentru apelurile de proiecte lansate on-line, în cadrul ghidurilor specifice se va menționa despre
posibilitatea solicitării de clarificări, precum și despre modalitatea de transmitere a acestora.

Ce se evaluează?
1. Relevanţa proiectului faţă de:
- obiectivele programului de finanțare
- nevoile/ problemele identificate
2. Metodologia proiectului
3. Sustenabilitatea proiectului
4. Bugetul proiectului
5. Capacitatea solicitantului şi a partenerilor de a implementa proiectul

71
Relevanţa proiectului:
- Cât de mult contribuie proiectul la realizarea obiectivelor programului operaţional/ axei prioritare/
domeniului major de intervenţie?
- Cât de folositor este proiectul faţă de nevoile grupului-ţintă/ beneficiarilor identificaţi?
- Cât de adecvat este proiectul faţă de specificul zonei de desfăşurare?
Metodologia proiectului:
- Cât de bine legate între ele sunt scopul, obiectivele, activităţile şi rezultatele proiectului?
- Cât de bine sunt planificate activităţile?
- Cât de bine sunt distribuite responsabilităţile între parteneri?
- Cât de adecvate sunt criteriile şi metodele propuse pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului?
- Sunt beneficiarii/ grupul ţintă implicaţi în activităţile proiectului în mod satisfăcător?
Bugetul proiectului:
- Cât de bine corelate sunt costurile estimate cu activităţile proiectului?
- Cât de realist sunt estimate costurile?
- Cât de satisfăcător este raportul cost/ beneficii în cadrul proiectului?
Capacitatea operaţională a solicitantului/ partenerilor:
- Au solicitantul/ partenerii: resursele materiale? resursele umane? experienţa organizaţională?
capacitatea financiară necesare implementării proiectului?
Proiectul trebuie să obţină un minim de puncte, pentru garantarea unui anumit grad de pregătire, urmând
ulterior să fie prioritizat în funcție de punctajul obținut și de fondurile disponibile. Ordinea finanțării
proiectelor este ordinea punctajelor obținute în urma evaluării tehnice și financiare, cu condiția respectării
criteriilor de eligibilitate și conformității procesului de evaluare.

72
SURSE
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene www.mfe.gov.ro, www.fonduri-ue.ro
Site-ul oficial al Comisiei Europene http://ec.europa.eu
Politica de Coeziune (Economică, Socială şi Teritorială) a UE sau Politica Regională şi de Coeziune a
UE http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/history/index_en.htm
Europa 2020 (http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm)
FEDR ‒ http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/
FC ‒ http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion-fund/
FSE ‒ http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/social-fund/
FEADR ‒ http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/index_ro.htm
FEPAM ‒ http://ec.europa.eu/fisheries/contracts_and_funding/index_ro.htm
Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu România http://www.fonduriue.ro/propunerea-oficiala-a-
acordului-de-parteneriat-2014-2020
Programul Operational Capital Uman 2014-2020 - aprobat de CE pe 25.02.2015 http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/20142020/po/pocu/Programme_2014RO05M9OP001_1_4_en.pdf
Programul Operational Competitivitate 2014-2020 - aprobat de CE pe 19.12.2014 http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/VO.POC.2014-2020.18.12.2014.pdf
Programul Operational Asistenta Tehnica 2014-2020 - aprobat de CE pe 18.12.2014 http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/VO.POAT.2014-2020.17.12.2014.pdf
Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate - aprobat de CE pe 28.11.2014
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/poad/POAD_1.1.pdf
Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 (vers oficiala transmisa CE oct 2014)
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-2/20142020/po/poim/VO.POIM.aprobat.zip
Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020 - aprobat de CE pe 25.02.2015
http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//fs20142020/00010115/o8buw_POCA-versiune-
11.07.2014.pdf
Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 - aprobat de CE pe 26.05.2015 http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/Prezentare.PNDR.2014-2020.pdf
Programul Operational Regional 2014-2020 (vers oficiala actualizata si transmisa CE apr 2015)
http://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files//fs20142020/00010115/w473y_POR_2014_2020_ian2015.pdf

73
Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014-2020 (vers oficiala apr 2015)
http://www.madr.ro/docs/fep/2015/popam-2014-2020/POPAM-2014-2020versiunea-oficiala1-
15.04.2015.pdf
Orizont 2020 http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/
Mecanismul pentru interconectarea Europei http://ec.europa.eu/inea/en/connectingeurope-facility
COSME http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/opportunities/cosme/mast
er_calls.html
LIFE http://ec.europa.eu/environment/life/about/
Europa creativă http://ec.europa.eu/programmes/creativeeurope/opportunities/index_en.htm
Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI)
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1081&langId=en
Erasmus+ http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/index_ro.htm
Programul UE în domeniul sănătății http://ec.europa.eu/health/programme/policy/index_ro.htm
Portalul www.fonduri-structurale.ro

74
Glosar de Termeni
Autoritatea de Management - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice, responsabilă pentru
gestionarea unui Program Operaţional.
Autoritatea de Certificare şi Plată - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice, responsabilă
de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană şi pentru
primirea fondurilor transferate României din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune şi asigurarea transferului acestora către beneficiari, precum şi a sumelor
de pre-finanțare şi cofinanțare aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat.
Axă prioritară - una dintre priorităţile strategice dîntr-un program operaţional; cuprinde un grup de
operaţiuni legate între ele şi având obiective specifice măsurabile; una din priorităţile strategiei dîntr-un
program operaţional cuprinzând un grup de operaţiuni care sunt descrise şi au scopuri specifice şi
măsurabile.
Beneficiarul - organism sau instituţie cu capital public sau privat responsabil/ă cu execuţia proiectului,
în urma aprobării cererii de finanțare .
Cerere de finanțare - formularul completat de către solicitant în vederea obţinerii finanţării.
Cerere de rambursare – cerere adresată instituţiei finanțatoare, de către beneficiar, prin care acesta
solicită decontarea unor cheltuieli deja efectuate.
Comitetul de monitorizare – organism constituit la nivelul Autorităţii de Management care asigură
coordonarea finanţării precum şi urmărirea eficienţei şi calităţii implementării asistenţei comunitare,
modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie. Se constituie
un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin comunitar şi câte un comitet de monitorizare pentru
fiecare program operaţional.
Cheltuieli eligibile - Cheltuieli realizate de către beneficiar pentru implementarea proiectelor finanțate,
care pot fi finanțate atât din Instrumentele Structurale, cât şi din bugetul de stat şi din contribuţia proprie
a beneficiarului; cheltuieli care pot fi co-finanțate prin programele de finanțare rambursabilă sau
nerambursabilă.
Comitet de selecţie - Organism, fără personalitate juridică, care are ca scop selectarea proiectelor depuse
de solicitanţi în scopul finanţării.
Durata de implementare a proiectului - perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare
şi data finalizării ultimei activităţi prevăzute în cadrul proiectului.
Fondurile structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru
eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi
sociale.
Instrumente structurale - denumesc fondurile structurale şi fondul de coeziune luate în ansamblu;
mijloace de acţiune ale Uniunii Europene, pentru îndeplinirea politicii de coeziune economică şi socială.
Instrumentele structurale apar sub forma asistenţei financiare nerambursabile primită de România, în
calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare
Regională (FEADR), Fondului Social European (FSE) şi Fondului de Coeziune (FC).

75
Organism Intermediar – instituţia desemnată de autorităţile de management şi/sau de autoritatea de
plată care, prin delegare de atribuţii de la acestea, implementează măsurile din programele operaţionale.
Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi reglementarea mecanismelor de coordonare şi
control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe bază de acord/protocol. Autorităţile de
management şi/sau autoritatea de plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a
atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilor finanțate prin instrumentele structurale.
Program operaţional - document prezentat de un stat membru şi adoptat de Comisie care defineşte o
strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a cărui realizare se
face apel la un Fond sau în cadrul obiectivului Convergenţă, la Fondul de Coeziune şi la Fondul European
de Dezvoltare Regională; Document strategic de programare elaborat de Statul Membru şi aprobat de
Comisia Europeană, prin care este stabilită o strategie de dezvoltare sectorială sau regională prîntr-un set
de priorităţi coerente.
Raportul de progres - documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al proiectului.
SMIS - Single Management Information Sistem = Sistem Unic de Management a Informaţiilor - este un
sistem informatic naţional, în sprijinul organismelor naţionale. TIC - ITC - IT&C - Tehnologia
Informaţiei şi Comunicaţiilor.

76