Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REDAC TA REA
MA TERIA LELOR D E PR
NOTE DE CURS
CERINȚE
CERIN E CURS
50 % nota examen final
Portofoliul
- În echipă: minimum 2 persoane – maximum – 3 persoane. Dacă nu vă
puteți grupa, portofoliul se poate realiza individual.
- Pt o organizație reală/ imaginară
- Materiale:
1. Declarație de principii & istoria organizației (max 2 pagini)
2. Comunicat de presă – pt un eveniment realizat de organizație
3. Comunicat de presă – pt o situație de criză
4. 2 advertorials – pt presa locală (max 1 pag) & pt o revistă specializată
5. Un discurs pentru un eveniment organizațional la alegere.
Redactarea materialelor de relaţii publice 3
CUPRINS
1. TEXTELE DE RELAŢII PUBLICE –
ACTE DE COMUNICARE PERSUASIVĂ 5
1.1. Persuasiunea – o abordare integrată: ştiinţă & artă
1.2. Matricea persuasiunii aplicată relaţiilor publice
1.3. Metode de analiză a textelor de relaţii publice
1.3.a. Metoda „norilor de cuvinte”
1.3.b. Teoria cadrării
1.3.c. CDA (Critical Discourse Analysis – Teoria Critică a Discursului)
5. ADVERTORIALS 75
5.1. Definiţii
5.2. Tipologie
5.3.Studiu de caz: Agricola Internaţional Bacău
6. FEATURES 86
6.1. Definiție
6.2. Conținutul unui articol de tip feature - TIPOLOGIE
6.3. Structura unui articol de tip feature
4 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
BIBLIOGRAFIE 125
Redactarea materialelor de relaţii publice 5
Cel de-al doilea război mondial a constituit contextual social în care cercetători
din ştiinţele sociale, psihologice şi sociologice au început studiul asupra
comportamentului uman. Latura cantitativă a persuasiunii presupune identificarea
acelor modalităţi obiective de abordare şi a variabilelor care conduc către schimbări
atitudinale şi comportamentale ale oamenilor. Perspectivele socio-psihologice au o
dublă consecinţă: 1. o cunoaştere a omului (nevoi, dorinţe, mecanisme psihice), a
grupurilor unei societăţi, într-un cuvânt, a opiniei publice; 2. o abordare critică
printr-un control asupra modalităţilor de măsurare a rezultatelor şi a definirii
efectelor, ca şi prin trasarea unui set de reguli care pot servi drept model pentru
contexte viitoare unde se va folosi persuasiunea.
ZIARELE COTIDIENE
Avantaje Dezavantaje
prestigiu „viaţă” scurtă
acoperire geografică limitarea spaţiului pentru ştiri
produs dorit lectură neuniformă
atractivitatea graficii
exigenţă şi profesionalism
potrivite pentru publicitate
REVISTE
Avantaje Dezavantaje
selectivitate distribuţia întârziată a informaţiilor
viaţa lungă a informaţiilor rigiditatea dispunerii în machetă şi a
datelor limită
prestigiu şi credibilitate reinterpretarea mesajelor biroului de
presă
informaţii interesante
atractivitate grafică
TELEVIZIUNEA
Avantaje Dezavantaje
sinestezie a simţurilor mobilitatea telespectatorului
impact social de amploare caracterul „masificat” al audienţei
credibilitate supremaţia imaginii
capacitatea de mobilizare afectivă accesul dificil
popularitate
14 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
RADIOUL
Avantaje Dezavantaje
receptare rapidă perisabilitatea mesajelor
personalizare mesaje efemere
ubicuitate lipsa imaginii
amploare, segmentarea audienţei
promovarea dimensiunii locale
INTERNET
Avantaje Dezavantaje
personalizat dependenţa utilizatorului
creativitate şi flexibilitate junk mail
utilizare din spaţii diverse
interacţiune virtuală prin email
- textul jurnalistic – marfă & serviciu public. Textul jurnalistic este redactat în
funcţie de anumite variabile: obişnuinţe de lectură ale publicului, codul grafic şi
ideologic al publicaţiei şi elemente funcţionale ale evenimentului relatat.
Principiile de bază ale redactării jurnalistice (Roşca, 2000a, p. 38) sunt
„acurateţea, claritatea, credibilitatea şi utilizarea tonului potrivit în raport cu
faptele prezentate”. Aceste patru elemente fundamentale ale unui text jurnalistic
conduc către o relatare obiectivă şi, în acelaşi timp, îl obligă pe specialistul de
relaţii publice să conceapă materialele despre organizaţie de asemenea cu
obiectivitate. Aceasta poate fi atinsă luând în calcul opiniile tuturor publicurilor
implicate în viaţa respectivei organizaţii. Dacă ştirile devin marfă pentru cititori
sau telespectatori, materialele de relaţii publice devin produse pentru jurnalişti.
Acesta este motivul pentru care scrierea unui comunicat de presă trebuie să
pornească de la următoarele întrebări (Aronson, Spetner, Ames, 2008, p. 32):
dacă povestea este cu adevărat valoroasă şi dacă va atrage publicul?, dacă
această poveste va răspunde la toate întrebările pe care le va ridica?, dacă
publicarea acestei poveşti va aduce beneficii clientului organizaţiei?, dacă toate
Redactarea materialelor de relaţii publice 17
faptele şi cifrele sunt exacte?, dacă toate numele, datele şi informaţiile au fost
verificate de două ori?
Pe 24 mai 2006, în plină criză aviară, ziarul Deşteptarea (Bacău) difuza ştirea
cu titlul „SRI loveşte Agricola Internaţional \ Intoxicare sau incompetenţă”:
1
http://www.wordle.net/
Redactarea materialelor de relaţii publice 19
O anumită ordine a
cuvintelor
Relaţii semnificante cu
înţeles ideologic
(sinonimie, antonimie)
2. la nivelul gramatical
Orice tip de discurs este construit pe o grilă ierarhică a acestor roluri tematice în
care sunt distribuiţi participanţii. Promovată în anul 1965 de către Charles Fillmore,
teoria cazurilor se axează pe două tipuri de roluri (Cornilescu, 1995, p. 136) care
ţin fie de domeniul acţiunii umane şi cauzalităţii, fie de domeniul mişcării şi
locaţiei. Se observă o centrare pe trei elemente esenţiale din piramida inversată, şi
anume „cine”, „ce” şi „unde”. Vom menţiona aceste roluri tematice, folosind drept
exemple titlurile din presa băcăuană.
2. traseu direcţional (entitatea nu este exact pe traseu dar ar fi fost dacă traseul
ar fi fost extins) El a fugit înspre colibă. (se indică direcţia, dar nu se ajunge la
punctual final). Verbe: a se îndrepta, a porni
Teme seminar
Bucureşti, 11.03.2009 – Petrom a fost distinsă în cadrul celei de-a şasea ediţii a Galei
“Oameni pentru Oameni” cu Premiul Special pentru coerenţă şi consecvenţă în strategia de
implicare în comunitate. Acest premiu vine în recunoaşterea tuturor programelor de
responsabilitate socială desfăşurate în cadrul platformei “Respect pentru Viitor” lansată de
compania Petrom în 2007, printre care “Parcurile Viitorului”, “Resurse pentru Viitor”,
“Construim pentru Viitor”, “Sprijin pentru Viitor” şi “Angajaţi pentru Viitor”.
Gala “Oameni pentru Oameni” a ajuns anul acesta la cea de-a şasea ediţie şi este
evenimentul anual care recunoaşte implicarea în comunitate a companiilor, organizaţiilor
nonprofit şi a persoanelor fizice din România. Evenimentul este organizat în mod
tradiţional de Camera Americană de Comerţ în România şi de Asociaţia pentru Relaţii
Comunitare.
Gala “Oameni pentru Oameni” a avut anul acesta şi un Juriu al Presei, din care au facut
parte: Alessandra Stoicescu (Antena 1), Adrian Ursu (Cotidianul), Oana Osman (Capital),
Cristina Bazavan (TABU), Vlad Macovei (Evenimentul Zilei), Alina Amza (TVR) şi
Daniel Apostol (The Money Channel).
Pe lângă premiul obţinut, Petrom a fost nominalizat anul acesta şi la categoriile Cel mai
bun program comunitar cu proiectul “Parcurile Viitorului”, la categoria Cel mai bun
program de voluntariat corporatist pentru participarea în campania “România prinde
Rădăcini” (propunere făcută de organizaţia Mai Mult Verde, partener în acest proiect) şi la
categoria Cea mai de impact intervenţie în comunitate prin sponsorizare acordată de o
companie pentru sprijinul acordat Fundaţiei pentru Sprijin Comunitar, ONG care
acţionează în zona Podu Turcului, judeţul Bacău.
Informaţii suplimentare
Mona Nicolici,
mona.nicolici@petrom.com
Fax: +40 21 4060437
E-mail: csr.office@petrom.com
Website: www.petrom.com
Cu această ocazie, Primăria Bacău şi-a reafirmat bunele intenţii în ceea ce priveşte plata
obligaţiilor ce-i revin pentru contractele derulate de ONG-uri în anul 2008. De comun
28 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
acord s-a stabilit ca sumele rămase nedecontate pentru servicii sociale să fie achitate pînă
la data de 31 martie 2009. Totodată, Primăria Bacău şi-a manifestat deschiderea faţă de
viitoarele colaborări şi a invitat ONG-urile să depună noi proiecte sociale pentru anul
2009, deşi unii reprezentanţi ai ONG-urilor au făcut declaraţii publice înaintea acestei
întâlniri stabilite anterior, de comun acord, declaraţii prin care au arătat contrariul.
Proiectele sociale ce vor fi aprobate anul acesta vor fi finanţate din bugetul local, în limita
fondurilor bugetare disponibile pentru aceste activităţi în perioada de criză.
Ionuţ Tomescu
Purtător de cuvânt
Redactarea materialelor de relaţii publice 29
ORGANIZAŢIEI
1. Gareth Morgan (1986), apud Vlăsceanu, Mihaela (1999): Organizaţiile şi cultura organizării,
Bucureşti: Editura Trei, pp. 41-55.
30 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
Mixul identitar corporatist propus de John M.T. Balmer (2001, p. 263) este
construit pe două triunghiuri încorporate ale căror centru este cultura. În jurul
Redactarea materialelor de relaţii publice 31
acesteia gravitează elemente importante, precum comunicarea, strategia şi
structura, la primul nivel, şi mediul, publicurile şi reputaţia, la cel de-al doilea
nivel:
Studiul realizat în 1985 în filiale IBM din 50 de ţări de către sociologul Geert
Hofstede (2005) demonstrează necesitatea înţelegerii culturii drept un fenomen plural.
Rezultatul acestui studiu s-a concretizat în realizarea unui modul de evaluare a
valorilor (Values Survey Modules) axat pe patru dimensiuni culturale:
- Indexul distanţei faţă de putere (PDI) – reflectă gradul în care oamenii din
cultura respectivă sau din organizaţia respectivă percep inegalitatea socială;
- Individualism (IDV) – se referă la măsura în care o cultură sau o organizaţie
încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi
aparţine;
Redactarea materialelor de relaţii publice 33
- Masculinitate (MAS) – importanţa faptului de a te fi născut femeie sau bărbat;
preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul cooperării şi
armoniei sau invers;
- Indexul de evitare a incertitudinii (UAI) – uşurinţa prin care cultura sau
organizaţia face faţă noului şi îşi asumă riscuri;
- Orientare pe termen lung (LTO) – perioada de timp pentru care oamenii îşi fac
planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica
gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor.
În studiul comparativ2 realizat de Gallup Organization din România şi Interact
Agency în anul 2005 cu privire la valorile şi comportamentul românesc din
perspectiva dimensiunilor culturale, s-a ajuns la următoarele concluzii:
- PDI demonstrează faptul că angajaţii preferă o relaţie apropiată cu un singur
şef, pentru a obţine protecţia acestuia şi pentru a evita asumarea unor
responsabilităţi din părţi contrare.
- IDV a indicat un nivel mediu, astfel conturând un colectivism românesc la fel
ca majoritatea populaţiei de pe glob. Mentalitatea colectivistă implică
dihotomia „voi” versus „noi” şi, în acelaşi timp, consideră că resursele
moştenite trebuie distribuite în aşa fel încât să obţină mai multe, în detrimentul
celorlalţi, excluzând posibilitatea multiplicării acestora de către fiecare individ.
- MAS a indicat că România este o ţară feminină. Femeile sunt capabile să
promoveze singure în funcţii de conducere. O explicaţie ar fi religia ortodoxă
care se axează pe o complementaritate a sexelor şi nu o supunere a femeii.
- UAI a indicat un nivel ridicat de evitare a incertitudinii. Acest lucru
demonstrează faptul că populaţia preferă siguranţa zilei de astăzi. O consecinţă
imediată este neputinţa planificării strategice pe termen lung.
3
van Riel, Cees B.M. (1995). Principles of Corporate Communication. London, New York:
Prentice Hall.
Redactarea materialelor de relaţii publice 37
valorile centrale desprinse în urma cercetării. Parametrii, care ghidează
comunicarea, relevă, mai degrabă, un proces organic al dezvoltării şi transmiterii
imaginii organizaţionale, şi nu o perspectivă ierarhică unde angajaţii sunt
consideraţi persoane pasive care acceptă percepţiile conducerii. Astfel, identitatea
corporatistă presupune tocmai gestiunea acestor imagini multiple, şi nu suprimarea
lor, fiind asociată cu „istoria sustenabilă corporatistă” pe care Holten Larsen (apud
Schultz et alii, 2000, p. 197) o identifică cu o naraţiune comprehensivă despre
întreaga organizaţie, originile, viziunea şi misiunea acesteia. Prin includerea
competenţelor, a credinţelor şi valorilor se depăşeşte într-o anumită măsură latura
emoţională narativă.
Consistenţa conceptuală trebuie să fie corelată cu o coerenţă textuală a
declaraţiei. Donald Treadwell şi Jill B. Treadwell (2005: 77) menţionează faptul că
o declaraţie de principii trebuie să aibă o structură concisă care să prezinte o
anumită ritmicitate şi structuri paralele. Reprezentarea coerentă înseamnă atât un
CE discursiv (lexic şi sintaxă discursivă), cât şi un CUM discursiv (modul de
asamblare). Georges Vignaux menţionează trei tipuri de operaţii la nivelul lexical:
de selecţie, de denotare şi de restricţie. Activitatea de selecţie a anumitor cuvinte
sau imagini determină principala deosebire între discursuri. Selecţia se bazează pe
principiul opoziţiei, astfel vocabularul specific se axează pe grupuri lexicale binare.
Declaraţia de principii sau discursul identitar al unei organizaţii va selecta
pentru fabricarea textului propriu-zis termeni marcaţi semantic prin [+uman],
precum clienţi, angajaţi, consumatori şi [+abstract], precum responsabilitate,
implicare, rentabilitate, loialitate sau eficienţă.
Teme seminar
Allianz-Tiriac
- ştirea de presă este „un text succint de agenţie, de ziar, de radio, de televiziune,
care reprezintă a unui fapt socialmente semnificativ” (Popescu, Bâlbâie, 1998,
p. 112).
- ştiri perisabile din punct de vedere temporal (hard news), care trebuie publicate
cu prioritate: ştiri despre accidente, întâlniri politice, urmări ale unor fenomene
naturale (inundaţii);
- ştiri mai durabile (soft news), care pot fi relatate ulterior: ştiri despre hobbyurile
unei persoane, creaţii artistice etc. Adesea, acestea sunt incluse în reportaje sau
alte genuri publicistice, care nu sunt sub presiunea timpului.
Redactarea materialelor de relaţii publice 45
http://www.ziare-online.com/ziare/romanesti/ziar.php?adresa=http://www.monitoruldegalati.ro
http://www.ziare-online.com/ziare/romanesti/ziar.php?adresa=http://www.monitoruldegalati.ro
Potrivit lui Bernard Dagenais (apud Coman, 2004, pp. 105-106), comunicatul
are următoarele caracteristici :
- Care canal media este cel mai adecvat mesajului care va fi transmis?;
Aceste şase întrebări sugerează anumite condiţii de care specialistul PR, care
redactează comunicatul de presă, trebuie să fie conştient:
Redactarea materialelor de relaţii publice 47
- valoarea de ştire (newsworthiness) a faptului organizaţional, care se doreşte
relatat;
- scurt şi factual;
Diferenţa dintre cele două titluri se observă, dacă luăm în calcul rolurile
tematice atribuite:
De cele mai multe ori, apare într-adevăr numele agentului, adică al organizaţiei
care iniţiază evenimentul. Dar în cazul evenimentelor, care au un impact social,
cum este cazul campaniilor CSR, se menţionează mai degrabă beneficiarul
acţiunilor: „Peste 100 de familii din Doljeşti se mută în case noi cu sprijinul
Petrom” (martie 2009).
În exemplul prezentat mai sus, subtitlul poate include numele celor care transmit
comunicatul:
Leadul este „paragraful iniţial” sau „fraza de atac”. Rolul leadului (Coman, 2004,
p. 121) este de a stârni interesul jurnalistului (şi implicit al cititorului), de a-1
determina să parcurgă textul în întregime şi de a-1 convinge să îl publice.
Importanţa leadului este datorată:
50 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
- lipsei de spaţiu într-o machetă de ziar. De obicei se renunţă la pasajele
finale. Dacă un comunicat de presă urmează regula piramidei inversate, atunci
jurnalistul va extrage informaţia esenţială din lead.
- lipsa de timp. Atât jurnaliştii, cât şi cititorii sau privitorii sunt atraşi de
primele paragrafe. Trebuie evitată greşeala de a insera detalii şi descrieri în lead sau
în primele paragrafe.
Tocmai pentru a atrage atenţia, leadul trebuie separat de corpul textului printr-
un spaţiu. După cum am menţionat, trebuie avute în vedere răspunsurile la
întrebările structurate în jurul celor „5C”:
- Cine? – aduce în prim plan fie organizaţia, fie persoanele direct afectate de
evenimentul descris în comunicat. Trebuie menţionate numele complete ale
organizaţiei sau ale persoanelor implicate.
Pentru comunicatul difuzat în luna februarie 2009 de Petrom, s-a ales următorul
titlu şi lead:
NUMĂRUL DE COD
COMUNICAT DE PRESĂ
TITLUL (informativ)
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
- locația exploziei;
- numărul răniților;
- gravitatea pagubelor;
GHOSTHOLDING
ghost@ghstholding.ro
Comarnic, 27 iulie, ora 16.00 – Două persoane și-au pierdut viața astăzi, în jurul orei 14.30, într-un
accident rutier produs pe DN-7C (Transfăgărășan), în apropiere de Lacul Bâlea.
Doi angajați ai societății comerciale Ghost Auto (membră a Ghostholding) efectuau testări ale unui
prototip de autoturism SUV care urmeză să intre în producția de serie. Itinerariul de testare includea
și Transfăgărășanul.
La ora 14.40, un alt angajat al nostru, aflat într-un autovehicul ce înregistra performanțele
prototipului, a anunțat la sediul companiei că s-a produs un accident în urma căruia cele două
persoane care efectuau testările au decedat.
Un echipaj SMURD s-a deplasat de urgență la locul accidentului. Din nefericire, echipajul a
confirmat decesul celor doi colegi ai noștri.
Toți angajații societății membre Ghostholding sunt consternați de ceea ce s-a întâmplat și regretă
moartea celor doi colegi. Conducerea Ghostholding prezintă condoleanțe familiilor îndoliate și a dat
asigurări că va veni în sprijinul acestora.
GHOSTHOLDING
Comunicat-anunţ
Bucureşti, 20.02.2009 - Petrom a fost distinsă în cadrul Premiilor de Excelenţă IAA România cu
Premiul de Excelenţă pentru platforma de responsabilitate socială „Respect pentru Viitor”.
Platforma cuprinde proiecte ample de CSR cu rezultate concrete, care răspund nevoilor societăţii şi
mediului înconjurător, ca parte integrantă a conduitei de business Petrom.
„Respect pentru Viitor” a fost lansată în anul 2007 cu sprijinul Ogilvy Group şi cuprinde toate
proiectele de responsabilitate socială derulate de Petrom până în prezent, cum ar fi: “Parcurile
Viitorului”, “Resurse pentru Viitor”, “Sprijin pentru Viitor”, “Construim pentru Viitor” şi “Angajaţi
pentru Viitor”.
Nominalizarea pentru Premiul de Excelenţă a fost făcută de unul dintre membri IAA România, iar
argumentul a stat în anvergura şi rezultatele concrete ale programului, ca şi pentru noi standarde şi
profesionalism în comunicare, ca un exemplu relevant profesional şi etic.
Printre cei 12 premianţi s-a aflat şi Realitatea TV, pentru programul “România prinde rădăcini”,
parte a campaniei Cod Verde a Grupului Realitatea Caţavencu, un demers de durată şi fără
precedent pentru reîmpădurirea României, reducerea poluării şi salvarea ariilor protejate, derulat
împreună cu Petrom şi organizaţia non-guvernamentală MaiMultVerde.
60 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
Premiile de Excelenţă IAA reprezintă o iniţiativă pe termen lung a Consiliului Director şi a
Senatului IAA, care îşi propun să ofere recunoaştere publică persoanelor şi companiilor care, prin
acţiunile lor în industria de marketing şi comunicare, au dovedit o prestaţie profesională şi etică la
nivel de excelenţă, au creat un impact pozitiv şi au devenit exemple demne de urmat.
Petrom CSR
„Respect pentru Viitor” este un amplu program iniţiat de Petrom, la începutul anului 2007, prin
care răspundem nevoilor societăţii şi mediului înconjurător.
„Respect pentru Viitor” este concretizarea principiilor noastre, care stau la baza dezvoltării
durabile. Credem că nevoile prezentului pot fi satisfăcute cu respect pentru generaţiile viitoare şi
pentru aceasta am ales să tratăm aspectele legate de mediu şi cele sociale ca parte integrantă a
conduitei noastre de business.
Informaţii suplimentare
Mona Nicolici,
mona.nicolici@petrom.com
Fax: +40 21 4060437
E-mail: csr.office@petrom.com
Website: www.petrom.com
Redactarea materialelor de relaţii publice 61
Imaginea rezultată prin metoda „norilor de cuvinte” este următoarea:
- paragraful 3 –alţi nominalizaţi pentru acest premiu. Acest paragraf este un semn
de respect faţă de contracandidaţi.
Teme seminar
COMUNICAT DE PRESĂ
Postat la 2009-02-04
Către,
Cotidianul “Deşteptarea”
Primarul Municipiului Bacău, ing Romeo Stavarache, cu sediul în Bacău, str. Mărăşeşti nr
6, jud. Bacau, referitor la articolul „Primarul minune”, semnat de Ionuţ Avram şi publicat
în ediţia Cotidianului Deşteptarea din 06 octombrie 2008, vă comunic urmatorul
64 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
DREPT LA REPLICĂ
În altă ordine de idei, informaţiile referitoare la achiziţia de insigne aniversare Bacău 600
le-aţi preluat din „Programul de achiziţii, furnizare produse 2008”, care este un plan, o
situaţie prognozată, o intenţie şi nu din procedura de achiziţie propriu-zisă, cerere de ofertă
cu anunţ pe SEAP, organizată de Primăria Municipiului Bacău. De altfel, publicarea
acestui document şi a altora asemănătoare pe site-ul primăriei este o dovadă a respectării
principiului transparenţei privind achiziţiile publice în Primăria Bacău.
Cea de-a doua ediţie a « Galei Învăţământului Băcăuan », eveniment organizat sub
patronajul Primarului Municipiului Bacău, d-l Romeo Stavarache şi în colaborare cu
Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău, va avea loc miercuri, 26 noiembrie 2008, începând cu
ora 14.00, la sala de conferinţe Agricola Internaţional.
Cu această ocazie aproape 300 de elevi, studenţi şi cadre didactice din unităţile de
învăţământ băcăuane vor fi premiaţi pentru rezultatele deosebite obţinute în anul şcolar
2007-2008.
Suma totală alocată de la bugetul local acestui eveniment este de 234 700 Ron, premiile
acordându-se următoarelor categorii:
- elevilor absolvenţi ai clasei a VIII-a care au terminat anul şcolar 2007-2008 cu media
generală 10 (zece) – suma alocată: 49 000 lei,
- celor mai buni elevi în anul şcolar 2007-2008 din fiecare liceu/colegiu din municipiul
Bacău – suma alocată: 25 500 lei,
- directorilor de grădiniţe, şcoli generale, licee, colegii, şcoli de arte şi meserii din
municipiul Bacău, care s-au evidenţiat în management educaţional şi dezvoltare
instituţională în anul şcolar 2007-2008 – suma alocată: 17 000 lei,
Astfel, la cea de-a doua ediţie a „Galei Învăţământului Băcăuan” vor fi premiaţi de două
ori mai mulţi elevi şi profesori faţă de prima ediţie, din noiembrie 2007, suma alocată
premierii crescând în 2008 de la 160 000 lei la 234 000 lei.
Mihaela Grosu,
Purtător de cuvânt
4.1. Definiţii
4.1. Definiţii
- o position paper este un act prin care se consemnează poziţia organizaţiei faţă de
respectiva problemă.
Doug Newsom şi Bob Carrell (2004) menţionează trei etape care trebuie
respectate de relaţionist în redactarea unui background:
b. mitul „cultural”.
c. rezultatul.
72 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
Cea de-a doua parte a documentului position paper cuprinde metodologia propusă
de Asociaţia Ovidiu Rom, care constituie poziţia acestei asociaţii:
Redactarea materialelor de relaţii publice 73
Dintre recomandările propuse de Asociaţia Ovidiu Rom se pot menţiona:
- condiţionarea alocării de fonduri către şcolile din comune şi oraşe, prin Consiliul
Judeţean, de înscrierea şi menţinerea tuturor copiilor în scoală;
- aplicaţii concrete după fiecare formare, pentru a vedea dacă sunt relevante pentru
practica cotidiană cunoştinţele dobândite;
5. ADVERTORIALS
5.1. Definiţii
5.2. Tipologie
5.1. Definiţii
5.2. Tipologie
1
O parte din acest subcapitol a fost publicat în Beyond Advertorials – Signs of Objectivity and
Responsibility during Crisis Situations (Camelia Cmeciu, Monica Pătruţ, Cristian Călin), în Current
Trends in International Public Relations, Adela Rogojinaru, Sue Wolstenholme (eds.), 2009,
Bucureşti: Tritonic, pp. 115-130.
78 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
Studiul a luat în calcul atât presa locală, cât şi presa naţională şi presa
specializată. Campania Biosecurizat promovată de Agricola Internaţional şi Tempo
Advertising a fost iniţiată cu două luni înainte de a ajunge gripa aviară în judeţul
Bacău. Acest lucru a determinat o schimbare a conţinutului mesajelor companiei.
Nu a fost vorba de mesaje de răspuns la criză, ci dimpotrivă conţinutul s-a axat pe
promovarea unei teme. În graficul de mai jos este distribuţia advertorialelor în
media:
30
Ziare locale
25
Ziare naţionale
20
15 Reviste pentru
femei
10
Ghid Tv
5
Presa sportivă
0
Număr apariţii
Aceste două aspecte sunt foarte importante în ceea ce priveşte modul obiectiv
de prezentare a unei situaţii deoarece se porneşte de la o transparenţă negociată
(modul de ambalare a cărnii – substanţa care va fi infestată), apoi se trece la o
transparenţă intra-cadru prin menţionarea testelor parazitologice, bacteriologice şi
serologice, realizate intern pentru a se ajunge la transparenţa inter-cadru prin
menţionarea experţilor europeni, laboratoarelor independente şi testele aplicate.
- ghiduri TV: Acasă TV, Ghid HBO, Pro TV Magazin, TV Mania, TV Satelit.
- prin presa locală şi naţională s-a promovat un discurs obiectiv, raţional, axat pe
abilităţile tehnologice ale organizaţiei;
6. FEATURES
6.1. Definiție
6.1. Definiție
Un feature este un articol dintr-o revistă sau un ziar care prezintă un produs, un
serviciu sau interpretează un eveniment sau o tendință (Brody, Lattimore, 1990;
Newsom, Carrell, 2004). Articolele de tip feature constituie materiale de PR care
vor aduce în atenția publicurilor organizația, în special dacă sunt însoțite de
fotografii. Newsom, Carrell (2004, p. 246) și Geoff Simon sunt de părere că
punctul esențial în scrierea unui feature este găsirea unui aspect de interes uman.
Necesitatea găsirii unei piețe unde se va publica respectivul articol feature plasează
cercetarea pe al doilea nivel. Geoff Simon menționează faptul că în cadrul
companiilor mijlocii, managerii sunt persoane reale și membrii cunoscuți în
comunitate. Acesta este motivul pentru care un articol feature va fi cu siguranță
axat pe latura umană a respectivului manager, ceea ce poate fi considerat un profil.
- Stabilirea locului în care un feature are cele mai mari șanse de a găsi un public
respectiv. Acest aspect presupune o analiză a publicurilor care citesc ziarul,
revista sau care urmăresc respectiva televiziune sau ascultă respectivul post de
radio.
- Găsirea unor piețe similare pentru a putea plasa un alt articol feature în alt
mijloc de comunicare în masă.
A revenit veranda.
Aceasta este părerea lui Steve Sandelin, vicepreşedintele companiei Town &
Country Homes, responsabil cu dezvoltarea produselor şi care prezintă
verande acoperite pentru două comunităţi, formate din case private, şi
anume Centennial Crossing în Veron Hills şi Cornerstone Lake în regiunea
de vest din oraşul Chicago.
detalii preț
În ambele cartiere, se pot alege case cu trei, patru sau cinci extinderi
exterioare, dintre care cel puţin una este o verandă acoperită destul de
încăpătoare pentru a fi mobilată.
detalii contact
7.1. Definiții
7.2. Tipologie
7.1. Definiții
Doug Newsome și Bob Carrell (2004, pp. 403-407) identifică două tipuri de
buletine informative:
E.W. Brody și Dan L. Lattimore (1990, p. 111) menționează șase aspecte care
ar trebui să caracterizeze orice buletin informativ:
(3) aspectul temporal al prezentării știrilor. Două tipuri de știri trebuie prezentate
angajaților înainte de a fi trimise către presă: a. planurile de dezvoltare ale
organizației; b. prezentarea detaliată a situației de criză prin care trece
organizația la momentul respectiv.
3. îmbunătățirea productivității;
EXEMPLU – ECREA
( http://www.ecrea.eu/news/article/id/63)
98 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
Este format din opt pagini și are următorul cuprins:
- pagina 1
- prezentarea unei noi cărți din seria cărților promovate de ECREA (cu un
link unde cartea poate fi descărcată)
- pagina 2
- raportul despre workshopul Audience and Reception Studies, care a avut loc
la Universitatea din Viena, 3-5 aprilie 2009
- pagina 3
- pagina 4
- pagina 5
- pagina 8
- promovarea conferințelor din diferite țări ale membrilor ECREA, care vor
avea loc în 2009.
pagina 1
Redactarea materialelor de relaţii publice 101
pagina 2 & 3
102 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
pagina 4
Redactarea materialelor de relaţii publice 103
Doug Newsom și Bob Carrell (2004, p. 413) sunt de părere că relaționistul nu
trebuie să lase calculatorul să dicteze cantitatea de informații. Regula de aur în
scrierea buletinelor informative este Nu lăsați niciodată spațiul să domine
conținutul. Trebuie urmate anumite etape în procesul de redactare a buletinelor
informative:
Teme seminar
8. DOSAR DE PRESĂ
8.1. Definiţii
8.3. Tipologii
8.1. Definiţii
Cristina Coman (2004, p. 144) defineşte dosarul de presă din două perspective
- istoricul organizaţiei;
- bilanţuri de activitate;
- agenda (în cazul unui eveniment, care se desfăşoară în mai multe zile);
- raport anual
Doug Newsom şi Bob Carrell (2004, pp. 354-357) identifică trei tipuri de
dosare de presă, în funcţie de situaţiile în care acestea vor fi distribuite. Structura
fiecărui tip de dosar variază în funcţie de aceste contexte situaţionale.
Adresa:
Bucuresti
Sector 6
Romania
062204
E-mail: vocea.clientului@daciagroup.com
dacia.press@daciagroup.com
Important este de asemenea designul, care trebuie să atragă, mai ales că este
vorba de un eveniment axat pe CSR. Acesta este motivul pentru care culorile
trebuie să fie asociate cu natura (verde, galben etc.).
1. istoricul Dacia Group. Datează încă din 1966 și este primul constructor de
automobile român. In 1999, Renault achiziționează 51% din capitalul societății,
iar în prezent deține 99,43% din capitalul Dacia. Modernizarea este cuvântul pe
Redactarea materialelor de relaţii publice 111
care se axează Dacia Group: de la refacerea instalațiilor industriale,
reconstrucția rețelei comerciale și reorganizarea rețelei de furnizori, până la
obținerea a trei standarde de management al calității, dintre care unul în
domeniul protecției mediului. Investițiile realizate de Renault la Dacia până la
sfârșitul anului 2008 s-au ridicat la peste un 1.2 miliarde euro.
3. fişe tehnice ale unor produse: Dacia Sandero Stepway, modelul Bicorp Sandero,
Dacia Logan Pick-Up, Dacia Logan berlina si MCV, Logan VAN.
5. raport anual de vânzari: se pot menționa rapoartele timp de trei ani pentru a
vedea involuția sau evoluția. Dacia a comercializat 153.826 vehicule în
perioada ianuarie-iulie 2009, cu 20,3 % mai mult față de primul semestru al
anului 2008. In 2008, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11.7% mai
mult față de 2007.
Teme seminar
9. DISCURSUL ORGANIZAȚIONAL
- decizii politice majore (demisia unui ministru, anunţarea unui nou guvern etc.);
- situaţii de criză pentru a combate zvonurile sau atitudinile negative care se pot
ivi.
• cuprinsul. Trebuie să se axeze pe două sau trei subteme care să dezvolte ideea
principală şi care să respecte o organizare logică, punându-se accent pe relaţia
cauză-efect. Discursurile conferinţelor de presă nu trebuie să insiste prea mult pe
elemente emoţionale. Acesta este motivul pentru care vor predomina faptele
(aspecte concrete) prezentate într-un limbaj concis şi coerent. Materialele ajutătoare
(prezentări powerpoint, planşe, diapozitive, filme) vor avea un impact vizual de
captare a atenţiei şi vor demonstra seriozitatea şi implicarea organizaţiei în
realizarea acestui eveniment.
• concluzia. Cuprinde o prezentare succintă a celor două sau trei idei prezentate
anterior. Rolul repetiţiei va fi acela de a fixa şi de a sublinia punctele esenţiale ale
discursului.
- antitezele: opoziţia dintre două idei, obiecte sau persoane va avea drept efect
clasificarea conceptuală binară a celor două elemente;
În 1.3.b. am prezentat pe scurt teoria cadrării (Hallahan, 1999, p. 210), care este
axată pe următoarele aspecte:
Redactarea materialelor de relaţii publice 117
- cadrare a situaţiilor: relaţii dintre indivizi în diferite practici discursive. Se
aplică în special în cazul negocierilor sau a situațiilor conflictuale. Fiecare
situație este structurată conceptual pe anumiți participanți care se implică în
anumite procese în circumstanțe temporale și spațiale.
1 http://x.gov.ro/presa/afisare-presa.php?idrubricaprimm=4&tip=2
Redactarea materialelor de relaţii publice 119
cetăţenilor, am reuşit să epuizăm 14.607 maşini, asta în cei trei ani
însemnând o rată de 97,3%.
În anul 2006, din totalul de 16.500 de maşini, am
epuizat 15.110 maşini, adică 91,58%.
Teme seminar
Korodi : Toate acestea se referă la banii care se încasează după ce un act normativ
valabil care reglementează situaţia va fi adoptat pentru că dorim să dăm clar
cetăţeanului o soluţie transparentă şi palpabilă. La ora actuală veniturile sunt
folosite prin bugetul de stat care pentru omul de rând nu este atât de palpabil şi
vrem ca cetăţenii să resimtă ca un avantaj aceste proiecte pe care vi le-am expus
dvs. Nota are pentru noi un rol foarte important. Este mandatul pe care noi începem
Redactarea materialelor de relaţii publice 123
să dezvoltăm actele de reglementare prin care se va modifica şi va da această
orientare a sumelor încasate.
Întrebare : Câteva clarificări. Aţi cerut ca aceşti bani să nu fie daţi la bugetul de
stat, ci la acel fond pentru mediu. Premierul a acceptat acest lucru?
Korodi : Da.
Întrebare : Aveţi proiecte foarte îndrăzneţe dar şi costisitoare. Aveţi vreo estimare
anuală ?
Korodi : Exact. Este o sumă suportabil de sigur. Tocmai de aceea am venit cu nota
aceasta, pentru că noi ştim că putem mări capacitatea noastră de a finanţa
programe, de exemplu, din cota care se alocă pentru 2008, numai dacă avem şi
garanţia veniturilor, adică de a aducere către programele de înnoire a parcurilor
auto. Este o cifră care a fost înaintată de 30.000 de maşini scoase din circulaţie.
Dacă vedem că la sfârşitul anului, veniturile ne permit putem să mergem şi la o
124 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
cifră mai mare dar nu dorim la ora actuală să facem precizări, pentru că trebuie să
vedem exact bugetul care va fi la dispoziţia noastră.
Korodi : Este încă o procedură care trebuie definitivată, care se desfăşoară între
Guvernul României şi Comisia Europeană, de a duce calculele şi modalitatea de a
strânge aceste taxe de poluare pe autovehicule care să corespundă criteriilor
europene şi vom face lucrul acesta. Măsurile pe care le vom lua, le vom lua în
concordanţă cu etapele pe care le discutăm cu comisarul european.
Aronson, Merry, Spetner, Don, Ames, Carol (2008). Ghidul redactării în relaţii
publice. Dorina Oprea (trad.). Bucureşti: Amsta Publishing.
Brody, E.W., Lattimore, Dan L. (1990). Public Relations Writing. New York:
Praeger.
Brown, Clyde, Waltzer, Herbert (2005). Every Thursday: advertorials by Mobil Oil
on the op-ed page of The New York Times. Public Relations Review 31, 197-208.
Gilpin, Dawn R.(2008). Narrating the organizational self: Reframing the role of the
news release. Public Relations Review 34, pp. 9-18.
126 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
Grant, David, Hardy, Cynthia, Oswick, Cliff, Putnam, Linda L. (2004).
Introduction: Organizational Discourse: Exploring the Field. The SAGE
Handbook of Organizational Discourse. 2004. SAGE Publications. 6 Sep. 2009.
<http://sage- ereference.com/hdbk_orgdiscourse/Article_n1.html>.
Hallahan, Kirk (1999). Seven models of framing: Implications for public relations.
Journal of Public Relations Research, 11(3), pp. 205-242.
Joynt Kumar, Martha (2003). Source Material: „Does this Constitute a Press
Conference?” Defining and Tabulating Modern Presidential Press Conference.
Presidential Studies Quartley, vol. 33
Marconi, Joe (2007). Ghid practic de relaţii publice. Camelia Cmeciu (trad.). Iaşi:
Polirom.
Morris, Trevor, Goldsworthy, Simon (2008). Public Relations for the New Europe.
London: Palgrave Macmillan.
Simon, Geoff. Free Publicity: Worth its Weight in Gold just Started out on a
Shoestring? - http://www.aboutpublicrelations.net/ucsimon1.htm
Treadwell, Donald, Treadwell, Jill (2005). Student Workbook for Public relations
Writing – Principles in Practice. London: Sage Publications.
Van Dijk, Teun A. (1990). Social Cognition and Discourse. Handbook of Language
and Social Psychology. H. Giles, W.P. Robinson (eds.), John Wiley & Sons Ltd,
pp. 163-183.
Van Dijk, Teun A. (1995). Discourse Analysis as Ideology Analysis. Schäffner C. and
Wenden A. (eds.), Language and Peace. Aldershot: Dartmouth Publishing, 17-33.
Vîrgă, Delia, Zaborilă, Cătălina A., Sulea, Coralia (2008). Starea de bine în
organizații. Eugen Avram, Cary L. Cooper (coord.), Psihologia organizațional-
managerială – tendințe actuale. Iași: Polirom, pp. 343-370.
128 Camelia-Mihaela Cmeciu & Daniela Popa
Vlăsceanu, Mihaela (1999). Organizaţiile şi cultura organizării. Bucureşti: Trei.